{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"active":true,"adopted":"2023-05-12","articles":{"ro":"/api/art/lp113-2023/ro/index.json","ru":"/api/art/lp113-2023/ru/index.json"},"base_slug":"lp113-2023","category":"laws","citation_status":null,"cited_by":[{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2018-07-19","category":"laws","code":"LP139/2018","slug":"lp139-2018","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"}}],"code":"LP113/2023","doc_id":137208,"emitter":{"ro":"PARLAMENTUL","ru":"ПАРЛАМЕНТ"},"full_name":{"ro":"LEGE Nr. 113 din 12.05.2023 pentru modificarea Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică","ru":"ЗАКОН № 113 от 12.05.2023 о внесении изменений в Закон об энергоэффективности № 139/2018"},"has_text":true,"html":{"ro":"/ro/act/lp113-2023/","ru":"/ru/act/lp113-2023/"},"in_force_from":"2023-07-08","json":"/api/act/lp113-2023.json","norm_code":"LP113/2023","number":"113","official":false,"publication":{"ro":"Publicat : 08.06.2023 în MONITORUL OFICIAL Nr. 186-189 art. 311","ru":"Опубликован : 08.06.2023 в MONITORUL OFICIAL № 186-189 статья № 311"},"published":"2023-06-08","repealed_on":null,"schema":"legis-reader/act@1","slug":"lp113-2023","snapshot":{"date":"2026-11-17","manifest_sha256":"67a5600042101ee089d77f97dbaf1c4ad5c897f2865e7bfc3100334f1a85c39c"},"source_url":{"pdf":"https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/137208","ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ru"},"status":{"ro":"","ru":""},"status_key":"in_force","status_text":{"ro":"În vigoare","ru":"В силе"},"text":{"ro":{"amendments":[],"article_count":2,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,17,"l1"]],"t":"p","text":"Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 309–320, art.476), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 14 noiembrie 2012, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1. Scopul legii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Scopul prezentei legi constă în crearea premiselor pentru stabilirea obiectivelor naționale de eficiență energetică pentru diferite orizonturi de timp, în corespundere cu angajamentele Republicii Moldova, crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea principiului „eficiența energetică înainte de toate”, îmbunătățirea eficienței energetice prin realizarea măsurilor incluse în Planul național integrat privind energia și clima, dezvoltarea pieței serviciilor energetice, precum și depășirea deficiențelor pieței energiei care împiedică creșterea eficienței în aprovizionarea cu energie şi utilizarea acesteia.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Prezenta lege reglementează activitățile care urmăresc eficientizarea producerii, transportului, distribuției, precum și a utilizării energiei, în vederea sporirii gradului de securitate energetică a țării și a diminuării impactului negativ al sectoarelor energeticii asupra mediului și climei prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.La articolul 3:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „audit energetic” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„autovehicul electric – vehicul cu emisii zero de gaze cu efect de seră, propulsat exclusiv de unul sau mai multe motoare electrice;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „consum de energie finală” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„consumator final – consumator casnic sau consumator noncasnic care procură energie pentru consum propriu;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la noțiunea „eficiență energetică”, textul „ce constă în performanţa atinsă,” se substituie cu cuvintele „obţinut sub formă de”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „eficiență energetică” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e-mobilitate – concept de promovare a transportului curat și eficient care utilizează autovehicule electrice, alimentate fie de baterii, fie de celule de combustibil cu hidrogen, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a acestora, reducerii consumului de combustibili fosili și a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de unitățile de transport;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"noțiunile „parte obligată”, „sărăcie energetică” și „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică și de răcire” vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[107,124,"l2"],[164,181,"l3"],[363,379,"l4"],[531,548,"l5"]],"t":"p","text":"„parte obligată – operator al sistemului de distribuție care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică sau cu Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, furnizor de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, precum și importator de produse petroliere care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.461/2001 privind piața produselor petroliere, cărora li se aplică schema de obligații în domeniul eficienței energetice astfel cum aceasta este descrisă la art. 8;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„sărăcie energetică – situaţie caracterizată prin lipsa accesului consumatorului casnic la sursele moderne de energie şi tehnologii şi/sau prin puterea de cumpărare redusă a consumatorilor casnici în raport cu resursele energetice, în special combustibili pentru prepararea hranei, energie electrică şi/sau energie termică, şi/sau prin lipsa confortului termic în locuință;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire – sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire care utilizează cel puțin 50% energie din surse regenerabile sau 50% căldură reziduală, sau 75% energie termică produsă prin cogenerare, sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor menţionate;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „suprafață totală utilă” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[441,457,"l4"]],"t":"p","text":"„sursă centrală – sursă de alimentare cu/de producere a energiei termice pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire sau sursă de producere a apei calde menajere, alta decât sistemele individuale (de apartament) de producere a energiei termice pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere sau decât sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire astfel cum acesta este definit în Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. La articolul 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„k) promovarea tehnologiilor inovative în domeniul eficienței energetice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[121,137,"l6"]],"t":"p","text":"„(5) Politica de stat în domeniul eficienței energetice și în cel al energiei regenerabile, stabilită în conformitate cu Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, este implementată în coordonare și cu sprijinul instituției publice care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienței energetice și al promovării utilizării energiei din surse regenerabile (în continuare – instituție publică de suport).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6. Planul național integrat privind"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"energia și clima"},{"id":"art-i-p1","spans":[[365,382,"l7"]],"t":"p","text":"(1) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii elaborează, în cooperare cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției mediului și cu asistența instituției publice de suport, Planul național integrat privind energia și clima. Planul este elaborat în conformitate cu cerințele stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică și în Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică, aprobat de Guvern."},{"id":"art-i-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Planul național integrat privind energia și clima stabilește și descrie obiectivele politicii de stat inclusiv în domeniul eficienței energetice și măsurile de politică în domeniul eficienței energetice pentru toate sectoarele economiei naționale, inclusiv schema de obligații în domeniul eficienței energetice, ce urmează a fi implementate în perioada vizată în vederea atingerii obiectivelor stabilite."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Planul național integrat privind energia și clima este elaborat și structurat conform recomandărilor Secretariatului Comunității Energetice și legislației Uniunii Europene relevante în domeniu, este aprobat de Guvern și se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii și pe cea a instituției publice de suport."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Instituția publică de suport elaborează, în cooperare cu instituția desemnată de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției mediului, un raport cu privire la implementarea Planului național integrat privind energia și clima în anul precedent de gestiune, pe care îl prezintă organului ierarhic superior și Guvernului pentru informare și îl publică pe pagina sa web oficială."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) În vederea comparării economiilor de energie și a conversiei într-o unitate comparabilă se aplică factorii de conversie prevăzuți în anexa nr. 1, cu excepția cazului în care se justifică folosirea altor factori de conversie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. La articolul 7:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[251,269,"l8"]],"t":"p","text":"„(1) Pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului imobiliar național, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii elaborează, cu asistența instituției publice de suport și în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor, strategia sectorială pe termen lung, aprobată de Guvern.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Legea se completează cu articolul 71 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 71. Obligații privind economiile de energie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii determină, cu asistența instituției publice de suport, cantitatea totală cumulată a economiilor de energie ce trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp în cadrul obligațiilor privind economiile de energie. Valoarea economiilor și măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării acestora, inclusiv sursele și mecanismele de finanțare, sunt descrise în Planul național integrat privind energia și clima."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Calculul cantității totale cumulate de energie ce urmează a fi economisită se realizează ținând seama de obligația realizării în fiecare an a noi economii de energie, determinate în raport cu valoarea medie a consumului final de energie înregistrat într-o perioadă prestabilită de timp."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La determinarea cantității totale cumulate a economiilor de energie conform alin. (1) și (2) se ia în calcul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cantitatea economiilor de energie realizate în sectoarele de producere, de transport și de distribuție a energiei, inclusiv în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire, obținute ca urmare a:"},{"id":null,"spans":[[254,270,"l4"]],"t":"p","text":"− dezvoltării infrastructurii eficiente de alimentare cu energie termică și/sau de răcire și/sau a dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență, a încălzirii și/sau răcirii cu căldură reziduală și surse regenerabile de energie, în condițiile stabilite de Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"− reabilitării substanțiale a unei centrale termice existente cu o putere termică totală mai mare de 20 MW și ca urmare a conversiei acesteia într-o instalație de cogenerare de înaltă eficiență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"− implementării măsurilor stabilite la art. 24 alin. (3) și alin. (5) lit. b), art. 26 și 27;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cantitatea economiilor de energie rezultate din acțiunile individuale noi, puse în aplicare începând cu 31 decembrie 2020 și până la 31 decembrie 2023, care continuă să aibă impact în anul 2024 și ulterior şi care pot fi măsurate și verificate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii informează Secretariatul Comunității Energetice cu privire la măsurile de politică în domeniul eficienței energetice planificate pentru perioada 1 ianuarie 2024–31 decembrie 2030, care corespund condițiilor menționate la alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În urma determinării cantității totale cumulate a economiilor de energie conform alin. (1), Guvernul, la propunerea organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, stabilește modul în care obținerea cantității totale cumulate a economiilor de energie va fi asigurată – prin intermediul schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, al măsurilor de politică în domeniul eficienței energetice sau prin combinarea acestora. Guvernul decide cu privire la modalitatea de îndeplinire a obligațiilor privind economiile de energie și la măsurile ce trebuie întreprinse în acest sens, pe care le descrie în Planul național integrat privind energia și clima și în Programul privind implementarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, elaborat în conformitate cu art. 8 alin. (7)."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) La elaborarea politicilor și măsurilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor privind economiile de energie, Guvernul ține cont de necesitatea atenuării sărăciei energetice în conformitate cu practicile disponibile, asigurând că cel puțin o parte din măsurile de eficiență energetică finanțate din mijloacele financiare mobilizate în cadrul schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, în cadrul măsurilor de politică în domeniul eficienței energetice și/sau finanțate prin intermediul instituțiilor ce sprijină financiar implementarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial se realizează în gospodăriile vulnerabile, inclusiv în cele aflate în situație de sărăcie energetică, și, după caz, în cele atribuite la locuințe sociale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. La articolul 8:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuție a gazelor naturale, importatorii de produse petroliere și furnizorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire se desemnează prin prezenta lege ca părți obligate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile în care Guvernul decide utilizarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, conform art. 71 alin. (5), părțile obligate contribuie financiar la realizarea anuală de noi economii de energie la consumatorul final în raport cu volumul total anual al vânzărilor de energie către consumatorii finali, calculat ca medie pentru perioada de 3 ani anterioară datei de 1 ianuarie 2022. Cantitatea totală cumulată a economiilor de energie ce vor fi realizate pe durata implementării schemei de obligații în domeniul eficienței energetice (în continuare – schemă de obligații) se determină de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu asistența instituției publice de suport.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (3), (4) și (5) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (6) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Pentru realizarea economiilor de energie atribuite în cadrul schemei de obligații, părțile obligate transferă pe conturile trezoreriale deținute de autoritățile și/sau instituțiile stabilite la alin. (11) contribuții anuale echivalente cu totalul cheltuielilor necesare pentru realizarea măsurilor de eficiență energetică în vederea îndeplinirii obligațiilor aferente. Contribuțiile anuale se stabilesc și se aprobă de Guvern și pot fi calculate în următoarele moduri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin stabilirea unei sume anuale ce urmează a fi transferată de fiecare parte obligată. În acest caz, contribuțiile anuale se transferă trimestrial, în tranșe egale, până în ziua a 45-a de la încheierea trimestrului de gestiune. Prima tranșă se transferă până la data de 15 mai a fiecărui an;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin stabilirea unei plăți fixe, pe unitate de energie sau de volum distribuit, furnizat și/sau comercializat. În acest caz, contribuțiile se transferă trimestrial, în funcție de cantitățile de resurse energetice distribuite, furnizate și/sau comercializate, până în ziua a 45-a de la încheierea trimestrului de gestiune. Prima tranșă se transferă până la data de 15 mai a fiecărui an.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(61) Devierile financiare negative sau pozitive dintre sumele planificate de către Guvern, aferente cantităților de resurse energetice care urmează a fi distribuite, furnizate și/sau comercializate de părțile obligate, și cele efectiv realizate sau transferate, precum și diferențele pozitive sau negative dintre costurile specifice estimate, aferente măsurilor de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie care urmează a fi implementate, și cele efectiv înregistrate sunt luate în considerare la elaborarea și actualizarea de către Guvern a Programului privind implementarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (7) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(7) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii este obligat să elaboreze, cu asistența instituției publice de suport, Programul privind implementarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, în care să indice, pentru următorii 3 ani, lista părților obligate și cantitatea totală a economiilor de energie ce trebuie realizate, în special prin implementarea proiectelor de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie în cadrul clădirilor din sectorul rezidențial. La elaborarea Programului se va ține cont de următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obiectivul stabilit în conformitate cu alin. (2);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cantitatea economiilor de energie la a căror realizare trebuie să contribuie fiecare parte obligată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) măsurile de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea economiilor de energie și cheltuielile necesare pentru îndeplinirea acestor măsuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) mărimea contribuțiilor ce urmează a fi achitate de către fiecare parte obligată în conformitate cu alin. (6), asigurându-se faptul că nicio unitate de energie nu este considerată dublu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) instituțiile și programele de finanțare prin intermediul cărora se va asigura valorificarea resurselor financiare colectate, inclusiv de calendarul aproximativ al transferurilor către acestea de către fiecare parte obligată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (71) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(71) Programul privind implementarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice se aprobă de Guvern, iar organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii analizează anual necesitatea modificării acestuia și raportează despre acest fapt Guvernului până la 31 martie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (8), textul „alin. (2)–(5)” se substituie cu textul „art. 71 alin. (1)–(3)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (9), după cuvintele „distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale” se introduce textul „ , al tarifului pentru furnizarea energiei termice”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (11) și (12) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Mijloacele financiare transferate în cadrul schemei de obligații sunt administrate prin sistemul trezorerial de către instituția publică de suport, iar dacă Guvernul stabilește astfel în Programul privind implementarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice – și de către alte autorități/instituții cu atribuții de implementare a programelor și proiectelor de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie. Soldurile de mijloace financiare formate la sfârșitul anului bugetar din contul schemei de obligații sunt accesibile pentru utilizare în aceleași scopuri în anul bugetar următor."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) Autoritățile și instituțiile desemnate de Guvern în vederea valorificării mijloacelor financiare colectate în cadrul schemei de obligații, conform alin. (11), organizează proceduri de achiziții publice pentru selectarea părților terțe care să implementeze măsurile de eficiență energetică și încheie contracte în acest sens, ținând cont de măsurile de eficiență energetică aprobate de Guvern în conformitate cu alin. (7). În cadrul programelor și proiectelor cofinanțate de parteneri de dezvoltare și/sau organizații internaționale se vor aplica procedurile de achiziții convenite în acordurile semnate cu aceștia.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Articolul 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), sintagma „Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Energiei”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e1) în calitate de posesor al Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, asigură condițiile juridice, financiare și organizatorice pentru crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemului informațional respectiv;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. La articolul 11:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului și alineatele (1)–(3) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 11. Instituția publică de suport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instituția publică de suport coordonează și organizează activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile sale de competență, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării și promovării proiectelor și programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice și care să contribuie la creșterea gradului de securitate energetică a țării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instituția publică de suport este o instituție cu statut de persoană juridică, care dispune de conturi trezoreriale și bancare, de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova și denumire în limba română. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii exercită, în numele Guvernului, funcția de fondator al instituției publice de suport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Bugetul instituției publice de suport se formează din: surse alocate din bugetul de stat pentru asigurarea suportului la implementarea politicilor în domeniile sale de competență; din mijloace financiare alocate acesteia pentru exercitarea unor atribuții suplimentare delegate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, inclusiv pentru gestionarea, monitorizarea și controlul programelor și proiectelor de implementare a măsurilor în domeniul eficienței energetice și valorificării surselor regenerabile de energie, care nu vor depăși 10% din bugetul programelor și proiectelor în cauză; din donații, granturi, veniturile financiare obținute ca urmare a administrării mijloacelor financiare atrase din surse externe, conform acordurilor; din alte surse neinterzise de lege, prevăzute în statutul instituției publice. La etapa elaborării strategiei sectoriale de cheltuieli și a cadrului bugetar pe termen mediu, instituția publică de suport elaborează și prezintă organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, spre aprobare și luare în considerare, un deviz de cheltuieli pentru realizarea în anul următor de gestiune a activităților ce includ asigurarea suportului la implementarea politicilor în domeniile sale de competență, precum și pentru activitățile și atribuțiile delegate acesteia.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(51) Organele de conducere ale instituției publice de suport sunt reprezentate de directorul instituției publice, în calitate de organ executiv, și de un consiliu, în calitate de organ colegial superior de conducere. Consiliul instituției publice de suport îndeplinește rolul de supraveghere și monitorizare a procesului decizional de conducere, fiind responsabil de activitatea instituției în ansamblu, de soliditatea financiară a acesteia, de deciziile cu privire la finanțarea proiectelor în domeniul eficienței energetice și al valorificării surselor regenerabile de energie, de asemenea îndeplinește alte funcții și atribuții stabilite în statutul instituției publice de suport, aprobat de Guvern. Consiliul este format din 7 membri, dintre care cel puțin doi sunt reprezentanți ai societății civile și/sau reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Articolul 12:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"se completează cu literele d1) și d2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[140,157,"l9"]],"t":"p","text":"„d1) implementează mecanismul de subvenționare pentru eficientizarea consumului de resurse energetice, în sensul art.5 alin.(1) lit. b) din Legea nr.241/2022 privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern. La implementarea mecanismului de subvenționare în cooperare cu partenerii de dezvoltare, cu finanțare și/sau cofinanțare din surse bugetare și/sau extrabugetare, instituția publică de suport este în drept să adopte mecanisme flexibile de implementare, în conformitate cu acordurile și/sau memorandumurile semnate cu aceștia, care ar putea include perceperea de contribuții de la beneficiarii programelor de subvenționare a măsurilor de eficientizare a consumului de resurse energetice, colectate într-un cont bancar dedicat programelor de subvenționare și utilizate de instituția publică de suport în același scop. Mărimea și modul de percepere a contribuțiilor se stabilesc de Guvern;"},{"id":null,"spans":[[224,242,"l10"],[343,355,"l11"]],"t":"p","text":"d2) atrage și gestionează resurse financiare în vederea finanțării și promovării proiectelor și programelor în domeniul eficienței energetice și al valorificării surselor regenerabile de energie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat și ale Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. În vederea susținerii inițiativelor și eforturilor autorităților administrației publice locale, instituțiilor și autorităților publice în atragerea resurselor financiare din partea donatorilor și partenerilor de dezvoltare pentru implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice, instituția publică de suport elaborează și, după caz, implementează programe cu mobilizare rapidă și facilă a contribuțiilor financiare solicitate, în limitele bugetului disponibil;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera i), cuvintele „de acțiuni în domeniul eficienței energetice” se substituie cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera l) se completează cu textul „ , în baza unei analize comparative cu statele Uniunii Europene, la fiecare 3 ani”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera q) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„q) în calitate de deținător al Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, asigură crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemului informațional respectiv;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele q1) și x) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„q1) prezintă organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii rapoarte și informații privind implementarea politicilor naționale sectoriale în anul precedent de gestiune, în baza informațiilor colectate și procesate prin intermediul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, în cadrul raportărilor cu privire la implementarea Planului național integrat privind energia și clima;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„x) repartizează donații de bunuri, echipamente și instalații destinate eficientizării consumului de energie și/sau valorificării surselor regenerabile de energie, în baza condițiilor aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, autoritățile administrative, instituțiile publice, autoritățile administrației publice locale, precum și întreprinderile energetice sunt obligate să furnizeze instituției publice de suport informațiile necesare pentru elaborarea și monitorizarea programelor de finanțare, a Planului național integrat privind energia și clima, pentru crearea, ținerea și actualizarea Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, precum și alte informații solicitate de aceasta în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor stabilite în prezenta lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Articolul 13:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera a), textul „planuri locale de acțiuni în domeniul eficienței energetice,” se substituie cu textul „ , în conformitate cu modelul aprobat de instituția publică de suport, planuri locale integrate privind energia și clima,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Politicile în domeniul eficienței energetice la nivel local, precum și acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru implementarea acestora se reflectă în planurile locale integrate privind energia şi clima, elaborate cu implicarea activă a managerilor energetici raionali. Planul local integrat privind energia și clima se elaborează în calitate de document de planificare la nivel local și contribuie la realizarea și atingerea obiectivelor Planului naţional integrat privind energia și clima."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și cele de nivel special au obligația să asigure actualizarea planurilor locale integrate privind energia și clima la fiecare doi ani. Până la aprobare, planurile locale integrate privind energia și clima se consultă cu instituția publică de suport.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (31) și (32) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(31) Existența unui plan local integrat privind energia și clima, elaborat de autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și de cele de nivel special în conformitate cu prevederile alin. (2), este o condiție de eligibilitate pentru obținerea de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și de către cele de nivel special, inclusiv de către autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi din cadrul unității administrativ-teritoriale respective, a finanțării sau cofinanțării proiectelor de eficiență energetică din mijloace bugetare și/sau din mijloace din partea partenerilor de dezvoltare mobilizate de Guvern."},{"id":"art-i-p32","spans":[],"t":"p","text":"(32) Raportarea tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate în anul precedent de gestiune în cadrul unității administrativ-teritoriale, cu finanțare bugetară sau cu suportul partenerilor de dezvoltare, de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și de către cele de nivel special, în conformitate cu obligația prevăzută la art. 131 alin. (3) lit. a), este o condiție de eligibilitate pentru obținerea de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și de cele de nivel special, inclusiv de către autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi din cadrul unității administrativ-teritoriale respective, a finanțării sau cofinanțării proiectelor de eficiență energetică din mijloace bugetare și/sau din mijloace din partea partenerilor de dezvoltare mobilizate de Guvern.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (4) și (5), cuvintele „de acțiuni în domeniul eficienței energetice” se substituie cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (9), cuvintele „de nivelul întâi sau al doilea” se substituie cu textul „de toate nivelurile, angajaţi în baza contractelor individuale de muncă,”, iar cuvintele „de acțiuni în domeniul eficienței energetice” – cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (10), cuvintele „domeniul eficienței energetice” se substituie cu cuvintele „domeniile energiei și climei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Legea se completează cu articolul 131 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 131. Sistemul informațional național"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în domeniul eficienței energetice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sistemul informațional național în domeniul eficienței energetice reprezintă un sistem informațional integrat, care cuprinde următoarele subsisteme:"},{"id":null,"spans":[[136,153,"l8"]],"t":"p","text":"a) subsistemul informațional național în domeniul eficienței energetice a clădirilor, creat și gestionat în conformitate cu prevederile Legii nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor și care include subsistemele prevăzute la art. 27 alin. (1) din legea menționată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) subsistemul informațional de monitorizare și verificare a economiilor de energie (în continuare – SIMVE);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) subsistemul informațional de management energetic (în continuare – SIME);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) subsistemul informațional „Registrul electronic al auditorilor energetici”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) subsistemul informațional „Registrul electronic al auditului energetic”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) SIMVE este principalul instrument de centralizare a datelor cu privire la economiile de energie primară și/sau finală, obținute de la părțile responsabile de raportare în urma implementării proiectelor de eficiență energetică în toate sectoarele economiei, la scară națională, și de monitorizare a modului în care are loc implementarea planurilor naționale și locale integrate privind energia și clima, în partea ce ține de atingerea obiectivelor de eficiență energetică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Părțile responsabile de raportarea în SIMVE a măsurilor de eficiență energetică implementate sunt următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) autoritățile publice ale administrației publice locale de nivelul al doilea și cele de nivel special, prin intermediul managerilor energetici raionali, cu obligația de raportare a tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate de autoritățile administrației publice locale de toate nivelurile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) producătorii de energie electrică, operatorul sistemului de transport al energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice, cu obligația de raportare a tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activității licențiate desfășurate și, dacă este cazul, la consumatorul final, finanțate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/prețurile reglementate aplicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale, operatorii sistemelor de distribuție a gazelor naturale, cu obligația de raportare a tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activității licențiate desfășurate și, dacă este cazul, la consumatorul final, finanțate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/prețurile reglementate aplicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) producătorii de energie termică, distribuitorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, cu obligația de raportare a tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activității licențiate desfășurate și, dacă este cazul, la consumatorul final, finanțate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/prețurile reglementate aplicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, cu obligația de raportare a tuturor proiectelor și măsurilor de eficiență energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activității licențiate desfășurate și, dacă este cazul, la consumatorul final, finanțate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele reglementate aplicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) instituțiile și autoritățile publice care finanțează sau cofinanțează, din mijloace publice, proiecte și măsuri de eficiență energetică sau de raționalizare a consumului de resurse energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) instituția publică de suport, cu obligația de colectare a informației cu privire la proiectele de eficiență energetică implementate în cadrul proiectelor sau programelor dezvoltate de către partenerii de dezvoltare, inclusiv cu finanțare asigurată prin intermediul băncilor comerciale locale. Instituția de suport este obligată să asigure confidențialitatea informației colectate și procesate în vederea includerii în SIMVE."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Părțile responsabile de raportare în SIMVE își exercită obligația de raportare a măsurilor de eficiență energetică implementate în anul precedent până la data de 31 martie a anului de gestiune, în conformitate cu conceptul și regulamentul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, aprobate de Guvern, precum și cu cadrul metodologic subsecvent aprobat de instituția publică de suport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) SIME este instrumentul de monitorizare, analiză, inclusiv comparativă, și control al performanței utilizării energiei și apei și al costurilor aferente în cadrul clădirilor publice, precum și al clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice. Datele cu privire la consumul de resurse energetice și apă al clădirilor și la costurile aferente, colectate și procesate prin intermediul SIME, sunt puse la dispoziția publicului, iar rapoartele detaliate despre profilul de consum și performanța energetică a clădirii sunt puse la dispoziția proprietarilor clădirilor și/sau a gestionarilor acestora în mod gratuit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În vederea operaționalizării SIME de către instituția publică de suport se instituie următoarele obligații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuție a gazelor naturale, distribuitorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare asigură transmiterea către SIME, cel puțin lunar, a datelor cu privire la consumul și la costurile aferente consumului de resurse energetice și apă al clădirilor publice și clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice. Furnizorii serviciilor de alimentare cu energie electrică, gaze naturale, energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, de alimentare cu apă și de canalizare cooperează cu operatorii sistemelor de distribuție relevanți în vederea transmiterii centralizate către SIME a datelor cu privire la consumul de resurse energetice și apă și la costurile aferente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) gestionarii clădirilor publice și proprietarii clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice cooperează cu operatorii și/sau furnizorii de resurse energetice și apă în vederea asigurării faptului că în SIME sunt reflectate date veridice privind consumul înregistrat și costurile suportate. Gestionarii clădirilor publice și proprietarii clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice cooperează cu managerii energetici raionali cu privire la schimbul de informații administrative despre edificiu și la descrierea corectă a profilurilor clădirilor/instituțiilor în SIME;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și cele de nivel special, prin intermediul managerilor energetici raionali și locali, cooperează cu instituția publică de suport în vederea asigurării funcționării SIME pentru toate clădirile publice din cadrul unității administrativ-teritoriale și pentru clădirile în care activează instituții și/sau autorități publice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) părțile responsabile de transmiterea informațiilor în SIME își exercită obligațiile în conformitate cu conceptul și regulamentul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, precum și cu cadrul metodologic subsecvent."},{"id":"art-i-p7","spans":[[266,284,"l8"]],"t":"p","text":"(7) Proprietarii clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice sau, după caz, gestionarii clădirilor publice instalează în cadrul clădirii pe care o dețin în proprietate sau o gestionează, în condițiile unei renovări majore a acesteia, în sensul Legii nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor, echipamente inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice și de apă, cu conectarea ulterioară a acestora la SIME și transmiterea către acesta a datelor orare cu privire la consum."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) Prin derogare de la prevederile alin.(6) lit.b), proprietarii clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice, în condițiile în care ponderea suprafeței încălzite și ocupate de instituții și/sau autorități publice nu este de 100%, pot decide și coopera cu instituția publică de suport în vederea reprezentării în SIME a informațiilor cu privire la suprafața ocupată și a altor informații administrative, inclusiv privind consumul de resurse energetice și apă facturat, după caz refacturat, ce corespund instituțiilor și/sau autorităților publice vizate. Instituția publică de suport asigură definirea corectă în SIME a părții din clădire utilizate de instituții și/sau autorități publice, în vederea aprecierii obiective a performanței energetice a clădirii și a consumului de resurse energetice și de apă al acesteia."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) Obligațiile de raportare și cele de transmitere a datelor în cadrul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice și al subsistemelor informaționale care fac parte din acesta nu se aplică cu privire la datele care sunt disponibile în alte sisteme și resurse informaționale și pot fi consumate sau furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect)."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) Guvernul, cu referire la rolul exemplar al clădirilor publice în utilizarea eficientă a resurselor energetice și apei, după cum este stabilit la art. 14, facilitează și promovează instalarea echipamentelor inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice și de apă în cadrul proiectelor de implementare a măsurilor de eficiență energetică finanțate sau cofinanțate din bugetul de stat, în cadrul proiectelor și/sau programelor sprijinite financiar de partenerii de dezvoltare, precum și în cadrul altor mecanisme și instrumente de finanțare a măsurilor de eficiență energetică."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) Instituția publică de suport promovează utilizarea SIME în rândul asociațiilor în condominiu în calitate de instrument de management energetic și platformă pentru analiza comparativă a performanței energetice a clădirilor din sectorul rezidențial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Instituția publică de suport procesează informația colectată prin intermediul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice și o utilizează în vederea raportării cu privire la implementarea Planului național integrat privind energia și clima și a Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung, precum și a altor documente de politici relevante.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. La articolul 14 alineatele (9) și (10), textul „1%” se substituie cu textul „3%”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. La articolul 15 alineatul (5), primul enunț se completează cu textul „ , în conformitate cu cerințele stabilite în anexa nr. 4”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Articolul 16 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16. Evidența și măsurarea energiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"electrice și a gazelor naturale"},{"id":null,"spans":[[199,210,"l12"]],"t":"p","text":"(1) Cantitățile de energie electrică și de gaze naturale furnizate consumatorilor se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare supuse controlului metrologic în condițiile Legii metrologiei nr. 19/2016. Echipamentele de măsurare puse la dispoziție pe piață și/sau puse în funcțiune trebuie să îndeplinească cerințele Reglementării tehnice privind punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare, aprobată de Guvern."},{"id":null,"spans":[[246,264,"l7"],[291,308,"l2"],[342,359,"l3"]],"t":"p","text":"(2) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreținerea, repararea și înlocuirea echipamentelor de măsurare a energiei electrice și a gazelor naturale, precum și citirea indicațiilor acestora se efectuează în conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale și actele normative de reglementare aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În funcție de posibilitățile tehnice și economice în raport cu potențialele economii de energie, la consumatorii finali de energie electrică și de gaze naturale se instalează, în condițiile stabilite în legile sectoriale, echipamente de măsurare inteligente, la prețuri competitive, care reflectă consumul efectiv de energie al consumatorilor respectivi și care furnizează informații despre timpul efectiv de consum."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Operatorii sistemelor de distribuție din sectorul electroenergetic și din cel al gazelor naturale instalează la consumatorii casnici echipamente de măsurare individuale după ce demonstrează eficiența economică a acestei măsuri și după aprobarea și includerea măsurii respective de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în planurile investiționale ale operatorilor. La efectuarea analizei cost-beneficiu se va asigura evaluarea economică a tuturor costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, pentru sistemul electroenergetic și pentru consumatorii individuali."},{"id":null,"spans":[[108,125,"l2"],[164,182,"l3"]],"t":"p","text":"(5) În cazul în care se instalează echipamente de măsurare inteligente, suplimentar cerințelor stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și în Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, se vor respecta următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) echipamentele de măsurare inteligente trebuie să ofere consumatorilor finali informații privind timpul efectiv de consum, iar la stabilirea cerințelor minime față de echipamentele de măsurare inteligente și a obligațiilor impuse participanților de pe piață cu privire la instalarea acestora trebuie să fie luate în considerare, în special, obiectivele de eficiență energetică și beneficiile pe care le oferă echipamentele de măsurare inteligente consumatorilor finali;"},{"id":null,"spans":[[132,149,"l13"]],"t":"p","text":"b) trebuie să fie asigurată securitatea echipamentelor de măsurare inteligente și a datelor comunicate, cu respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la solicitarea consumatorului final de energie electrică, echipamentul de măsurare inteligent trebuie să asigure posibilitatea de măsurare a energiei electrice livrate în rețea de către consumatorul final;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) la solicitarea consumatorilor finali, datele înregistrate de echipamentele de măsurare inteligente, cu citire la distanță în funcțiune, trebuie să fie comunicate acestora sau unei părți terțe, care acționează în numele consumatorilor finali, într-un format ușor de înțeles;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în faza instalării echipamentelor de măsurare inteligente, consumatorilor finali trebuie să li se ofere informațiile și asistența corespunzătoare privind potențialul deplin al echipamentelor de măsurare inteligente în ceea ce privește gestionarea și monitorizarea consumului de energie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Legea se completează cu articolele 161–163 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 161. Evidența și măsurarea energiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"termice furnizate pentru încălzire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și/sau prepararea apei calde"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"menajere, și/sau răcire"},{"id":null,"spans":[[247,257,"l12"]],"t":"p","text":"(1) Cantitățile de energie termică furnizate consumatorilor pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare supuse controlului metrologic în condițiile Legii metrologiei nr.19/2016. Echipamentele de măsurare puse la dispoziție pe piață și/sau puse în funcțiune trebuie să îndeplinească cerințele Reglementării tehnice privind punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare, aprobată de Guvern."},{"id":null,"spans":[[317,334,"l7"],[361,378,"l4"]],"t":"p","text":"(2) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreținerea, repararea și înlocuirea echipamentelor de măsurare a energiei termice furnizate consumatorilor pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, precum și citirea indicațiilor acestora se efectuează în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și actele normative de reglementare aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică."},{"id":null,"spans":[[392,409,"l4"]],"t":"p","text":"(3) Energia termică furnizată pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, livrată în cadrul unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire, este contorizată cu echipamente de măsurare care reflectă în mod corect consumul real de energie. Costurile sunt suportate de consumatorii finali sau de distribuitor în corespundere cu prevederile Legii nr. 92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării."},{"id":null,"spans":[[419,435,"l4"]],"t":"p","text":"(4) În cazul în care furnizarea către o clădire a energiei termice pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire este asigurată de o sursă de producere ce deservește mai multe clădiri ori de sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire, în punctul de delimitare a instalațiilor de utilizare a energiei termice și/sau de răcire, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, se instalează un echipament de măsurare a energiei termice furnizate pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162. Subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire"},{"id":null,"spans":[[99,116,"l8"]],"t":"p","text":"(1) În clădirile de locuit cu mai multe apartamente și în clădirile cu destinație mixtă, în sensul Legii nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor, dotate cu/alimentate de la o sursă centrală sau alimentate de la sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire, se instalează echipamente de măsurare individuale pentru a măsura consumul de energie termică furnizată pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire pentru fiecare unitate a clădirii, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și este justificat economic."},{"id":null,"spans":[[116,133,"l8"],[434,450,"l4"]],"t":"p","text":"(2) În cazul în care instalarea echipamentelor de măsurare individuale pentru fiecare unitate a clădirii, în sensul Legii nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor, nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, se utilizează repartitoare individuale de costuri, destinate măsurării consumului de energie termică la fiecare corp de încălzire în parte, după cum prevede Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și în condițiile în care se demonstrează eficiența din punct de vedere economic a instalării repartitoarelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la alin. (1) și (2), în condițiile în care instalarea în clădirile de locuit cu mai multe apartamente a echipamentelor de măsurare individuale sau a repartitoarelor individuale de costuri nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, repartizarea între apartamentele din clădire a cantității de energie termică furnizate pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire se va efectua în conformitate cu o metodologie aprobată de Guvern. Criteriile generale, metodologia și/sau procedurile necesare pentru a determina fezabilitatea tehnică și rentabilitatea măsurii de instalare a echipamentelor de măsurare inteligente sau a repartitoarelor de costuri sunt stabilite în mod clar și publicate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prin derogare de la alin. (1) şi (2), în cazul clădirilor de locuit noi cu mai multe apartamente sau al unităților noi cu destinație locativă ale unor clădiri cu destinație mixtă, care sunt dotate cu/alimentate de la o sursă centrală de producere a apei calde menajere ori sunt alimentate cu energie termică pentru prepararea apei calde menajere de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, antreprenorii care construiesc respectivele clădiri sau unități de clădiri noi instalează echipamente de măsurare individuale pentru apa caldă menajeră (apometre) pentru fiecare apartament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul clădirilor de locuit cu mai multe apartamente sau al clădirilor cu destinație mixtă care sunt alimentate de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire ori unde sursele centrale sau individuale proprii de încălzire și/sau de răcire sunt predominante, Guvernul elaborează și aprobă o metodologie privind repartizarea costurilor pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire între toți consumatorii, cu scopul de a asigura estimarea consumului individual în mod transparent, obiectiv şi corect, care va viza costurile pentru:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) apa caldă menajeră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) energia termică distribuită de sistemul colectiv de alimentare cu energie termică al clădirii și în scopul încălzirii spațiilor comune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) încălzirea și/sau răcirea apartamentelor."},{"id":null,"spans":[[274,290,"l4"],[354,372,"l8"]],"t":"p","text":"(6) Prin derogare de la alin.(1)–(3), Guvernul poate promova, pentru fiecare apartament/locuință, soluții individuale de măsurare a cantității de energie termică furnizate pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire, în conformitate cu prevederile Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și ale Legii nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 163. Citirea la distanță a echipamentelor de măsurare și a repartitoarelor de costuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Echipamentele de măsurare și repartitoarele de costuri noi, instalate la consumatorul final în conformitate cu prevederile art.161 și 162, includ posibilitatea tehnică de citire la distanță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Echipamentele de măsurare și repartitoarele de costuri care nu pot fi citite la distanță, dar care au fost deja instalate, se adaptează în vederea citirii la distanță sau se înlocuiesc cu aparate ce pot fi citite la distanță, în condițiile în care se demonstrează că măsura este eficientă din punctul de vedere al costurilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. Articolul 17 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 17. Facturarea şi accesul la informațiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind consumul de energie electrică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și gaze naturale"},{"id":null,"spans":[[95,112,"l2"],[151,168,"l3"]],"t":"p","text":"(1) În cazul în care consumatorul final nu are un echipament de măsurare inteligent, în sensul Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică și al Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale trimite consumatorului final facturi cuprinzând informații corecte, bazate pe consumul real, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale legilor sectoriale menționate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Factura de plată emisă consumatorului final de către furnizor conține, în mod obligatoriu:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) informațiile comparative cu privire la consumul actual de energie al consumatorului final și consumul din aceeași perioadă a anului precedent, preferabil sub formă grafică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) datele de contact ale instituției publice de suport, inclusiv paginile web oficiale de unde pot fi obținute informații privind măsurile de eficiență energetică disponibile, profilurile comparative ale consumatorilor finali și specificațiile tehnice obiective privind instalațiile, utilajele și/sau echipamentele energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Suplimentar, cel puțin o dată pe an, prin intermediul facturii, furnizorul pune la dispoziția consumatorului final informații comparative cu privire la consumul acestuia și consumul mediu de energie pentru o persoană sau gospodărie (loc de consum), normalizat sau etalonat, din aceeași categorie de consum, prezentate într-o formă clară și ușor de înțeles. Pentru consumatorii casnici se vor distinge consumul mediu urban și consumul mediu rural."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În măsura în care sunt disponibile informațiile cu privire la consumul de energie, la cererea consumatorului final, furnizorul este obligat să ofere prestatorului de servicii energetice, desemnat de către consumatorul final, informații cu privire la facturile la energie și consumul anterior al acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care la consumatorii finali sunt instalate echipamente de măsurare inteligente, cu citire la distanță în funcțiune, operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție oferă consumatorilor respectivi, la cerere, posibilitatea de a accesa informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată. Aceste informații suplimentare privind consumul anterior vor include:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) informații cumulative pentru cel puțin ultimii 3 ani sau pentru perioada de la începutul acțiunii contractului de furnizare, dacă aceasta din urmă este mai mică. Informațiile cumulative vor corespunde intervalelor de timp pentru care au fost emise facturile de plată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informații detaliate în funcție de timpul de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună și an. Aceste informații pot fi puse la dispoziția consumatorilor finali respectivi, prin intermediul internetului sau al interfeței echipamentelor de măsurare, pentru perioada de cel puțin 24 de luni anterioare sau pentru perioada de la începutul acțiunii contractului de furnizare, dacă aceasta din urmă este mai mică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Legea se completează cu articolele 171–173 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 171. Facturarea şi accesul la informații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind consumul de energie termică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"furnizată pentru încălzire și/sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"prepararea apei calde menajere,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și/sau răcire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În situațiile în care sunt instalate echipamente de măsurare sau repartitoare de costuri, furnizorul își bazează factura și informațiile aferente pe consumul real şi corect înregistrat sau pe citirile repartitoarelor de costuri, în conformitate cu anexa nr. 8. Această prevedere se aplică în cazul tuturor consumatorilor finali de energie, precum sunt persoanele fizice sau juridice care procură energia termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire pentru propriile necesități ori persoanele fizice sau juridice care utilizează o clădire individuală, un apartament sau o unitate într-o clădire cu mai multe apartamente ori într-o clădire cu destinație mixtă, alimentați de la o sursă centrală sau de la un sistem de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire şi care nu au contract direct sau individual cu un furnizor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile în care furnizorul și consumatorul final convin astfel, consumatorul final poate să citească de sine stătător datele cu privire la consum de pe echipamentul de măsurare și să le transmită furnizorului, cu excepția cazurilor de subcontorizare a consumului cu ajutorul repartitoarelor de costuri, conform art. 162."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Furnizorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire au obligația să prezinte, la cererea consumatorului final, unui furnizor de servicii energetice informația privind consumul anterior sau citirile repartitoarele de costuri la consumatorii finali, în cazul în care această informație este disponibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Furnizorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire au obligația să ofere consumatorilor finali opțiunea de facturare electronică, precum și să ofere datele informative aferente în format electronic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Furnizorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire au obligația să ofere consumatorilor finali informații clare, ușor de înțeles, în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 8."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 172. Accesul la informații privind măsurarea și facturarea consumului de energie electrică și gaze naturale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Furnizorii de energie electrică și de gaze naturale sunt obligați să ofere consumatorilor finali factura de plată și informații referitoare la datele de consum fără perceperea unor plăți suplimentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 173. Costurile de acces la informații privind măsurarea și facturarea consumului de energie termică furnizată pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/ sau răcire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Furnizorii de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire vor furniza factura şi informațiile aferente consumatorilor finali şi vor asigura accesul acestora la datele lor de consum în mod gratuit."},{"id":null,"spans":[[315,331,"l14"]],"t":"p","text":"(2) Repartizarea costurilor aferente prezentării informațiilor privind facturarea pentru consumul individual de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea apei calde menajere, și/sau răcire în clădirile de locuit cu mai multe apartamente și în clădirile cu destinație mixtă, administrate în conformitate cu Legea nr.75/2015 cu privire la locuințe, se efectuează fără obținere de profit. Costurile justificate care rezultă din atribuirea acestei funcții unei părți terțe și care acoperă cheltuielile pentru măsurarea, repartizarea și facturarea consumului individual efectiv în clădirile de locuit cu mai multe apartamente și/sau în clădirile cu destinație mixtă sunt puse pe seama consumatorilor finali.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Capitolul IV se completează cu articolul 181 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 181. Aspecte privind eficiența energetică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în sectorul transporturilor și promovarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"autovehiculelor electrice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Guvernul promovează e-mobilitatea și alte opțiuni de mobilitate prietenoase mediului prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) extinderea facilităților fiscale și scutirilor de taxe existente, precum și prin dezvoltarea de noi politici de încurajare a mobilității prietenoase mediului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dezvoltarea și implementarea programelor de reînnoire a parcului auto existent prin substituirea autovehiculelor cu motoare cu ardere internă cu autovehicule electrice, precum și extinderea infrastructurii publice de încărcare cu energie electrică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) stabilirea cerințelor minime privind integrarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice în clădirile de locuit cu mai multe apartamente, atât în cele noi, cât și în cele supuse unei renovări majore, în clădirile publice și cele aferente sectorului de prestări servicii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) promovarea autovehiculelor electrice prin dotarea acestora cu plăci de înmatriculare distincte, conform standardului elaborat de Agenția Servicii Publice și aprobat de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Autoritățile administrației publice locale promovează e-mobilitatea și utilizarea autovehiculelor electrice prin implementarea măsurilor la nivel local, în conformitate cu propriile strategii de dezvoltare a sectorului, având ca element distinctiv al acestora plăcile de înmatriculare corespunzătoare standardului elaborat de Agenția Servicii Publice în conformitate cu alin. (1) lit. d). Autoritățile administrației publice locale asigură, prin politicile promovate, dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice la nivel local."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Agenția Servicii Publice prezintă instituției publice de suport semestrial, în termen de 30 de zile de la încheierea semestrului, următoarele informații relevante pentru procesul de monitorizare a implementării Planului național integrat privind energia și clima:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numărul autovehiculelor electrice înmatriculate în perioada de gestiune, pe categorii și cumulativ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numărul autovehiculelor hibride înmatriculate în perioada de gestiune, pe categorii și cumulativ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) parcursul înregistrat în anul precedent de autovehiculele electrice, pe categorii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. La articolul 22:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„g) monitorizează piața serviciilor energetice, în special serviciile contractate de sectorul public, pentru a se asigura, în baza unei analize comparative, că prestatorii de servicii energetice oferă consumatorilor finali servicii energetice de calitate la prețuri competitive.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Guvernul, la inițiativa organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, elaborează și implementează programe de dezvoltare a sectorului serviciilor energetice, în special prin promovarea contractelor de performanță energetică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Articolul 23:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvântul „elaborată” se introduce textul „ , supusă consultărilor publice”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (9) se completează cu enunțul: „Atribuirea unui contract de achiziţii se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, iar criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (11), cuvintele „conform metodei economiilor contorizate” se substituie cu cuvintele „de beneficiar”, iar după cuvintele „menținută în componența tarifului reglementat” se introduc cuvintele „pe durata perioadei contractuale”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. La articolul 24 alineatul (5), în partea introductivă, cuvintele „Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii” se substituie cu textul „Beneficiarul și/sau dezvoltatorul de proiect investițional”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25. Articolul 26 se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică promovează o politică de încurajare a operatorilor de sistem din sectorul electroenergetic și din cel al gazelor naturale în vederea reducerii pierderilor și implementării programelor de investiții în infrastructură eficiente din punctul de vedere al costurilor și al economiilor de energie obținute, care să țină cont de eficiența energetică și flexibilitatea rețelei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Operatorii de sistem din sectorul electroenergetic și din cel al gazelor naturale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) evaluează continuu potențialul de eficiență energetică al rețelelor electrice și, respectiv, al rețelelor de gaze naturale, în special în ceea ce privește livrarea energiei electrice și a gazelor naturale prin rețelele de transport și de distribuție, gestiunea sarcinii și interoperabilitatea, racordarea la rețelele electrice și de gaze naturale a instalațiilor de producere a energiei, inclusiv posibilitățile de acces pentru microgeneratoarele de energie, și prezintă, o dată la fiecare 4 ani, un raport în acest sens și un calendar al implementării măsurilor justificate economic Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii și instituției publice de suport;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) identifică măsuri și investiții concrete, justificate economic, care se impun a fi realizate pentru îmbunătățirea eficienței energetice la rețelele electrice și de gaze naturale și prezintă Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică o evaluare a costurilor și a beneficiilor asociate implementării măsurilor și investițiilor identificate în acest sens, cu includerea ulterioară a acestora în planurile de dezvoltare și în planurile de investiții;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) raportează, prin intermediul SIMVE, cu privire la măsurile de eficiență energetică implementate în cadrul infrastructurii gestionate, în conformitate cu obligația de raportate instituită la art. 131 alin. (3) lit. b) și c).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26. La articolul 28:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (6), textul „art. 30 alin. (13)” se substituie cu textul „art. 26 alin. (5) și (6)”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27. La articolul 30, alineatele (5) și (7) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. Nota a treia de la anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul de energie finală. Pentru calcularea economiilor de energie electrică în kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide stabilirea unui coeficient diferit, cu condiția ca acesta să poată fi justificat. Atunci când se procedează astfel, se va lua în considerare mixul energetic al Republicii Moldova inclus în planurile integrate privind energia și clima, despre care se notifică Secretariatul Comunității Energetice. Coeficientul aplicat pentru calcularea economiilor de energie electrică în kWh se stabilește printr-o metodologie transparentă, în funcție de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstanțele respective sunt justificate, verificabile și bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"29. Anexa nr. 2 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Anexa nr. 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Metode și principii comune de calcul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"al impactului măsurilor de politică în domeniul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"eficienței energetice și al schemei de obligații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în domeniul eficienței energetice, în temeiul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"art. 71 alin. (5) și art. 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Metodele de calcul al economiilor de energie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru calcularea economiilor de energie poate fi utilizată una sau mai multe dintre următoarele metode:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) metoda economiilor preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătățirilor energetice anterioare, monitorizate independent în instalații similare. Abordarea generică este denumită ex ante;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) metoda economiilor contorizate, în conformitate cu care economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ținând seama în mod corespunzător de factori precum adiționalitatea, ocuparea, nivelurile de producție și condițiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită ex post;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) metoda economiilor ponderate, care implică utilizarea estimărilor tehnice ale economiilor. Această abordare este utilizată doar în cazul în care determinarea unor date strict măsurate pentru o instalație specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, de exemplu înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost măsurate informații independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor și standardelor de referință stabilite la nivel național de experți calificați sau acreditați care sunt independenți față de părțile obligate implicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) metoda economiilor de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură de eficiență energetică, în scopul implementării art. 71 alin. (5) se aplică următoarele principii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) economiile trebuie să fie vădit suplimentare față de cele care s-ar fi produs oricum și în absența activității părților obligate. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare se ia în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei și cererea de energie în absența măsurii în cauză, ținând cont cel puțin de următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național;"},{"id":null,"spans":[[565,582,"l8"]],"t":"p","text":"b) economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum și, prin urmare, nu sunt declarate ca economii de energie în sensul art.71 alin.(1). Cu titlu de derogare de la respectiva cerință, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi declarate ca economii de energie în sensul art. 71 cu condiția îndeplinirii cerinței de pertinență menționate la pct. 3 lit. h). Economiile care rezultă din punerea în aplicare a cerințelor naționale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de adoptarea Legii nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor pot fi declarate ca economii de energie în sensul art. 71 cu condiția îndeplinirii cerinței de pertinență menționate la pct.3 lit.h) și cu condiția ca economiile respective să fi fost notificate în planurile de acțiune naționale privind eficiența energetică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) se poate ține cont doar de economiile care depășesc următoarele niveluri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– standardele de performanță privind emisiile pentru noile autoturisme și noile vehicule utilitare ușoare;"},{"id":null,"spans":[[138,155,"l15"]],"t":"p","text":"– cerințele privind eliminarea de pe piață a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare a Legii nr.151/2014 privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficiență energetică a produselor, echipamentelor, sistemelor de transport, a vehiculelor și combustibililor, a clădirilor și elementelor de clădiri, a proceselor și piețelor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obținere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul art.71 cu condiția să genereze economii de energie care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea cerințelor din prezenta anexă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse și vehicule mai eficiente, se poate ține cont pe deplin de economiile de energie aferente acestora cu condiția să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului și cu condiția ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficiența energetică, se asigură faptul că, acolo unde este cazul, sunt menținute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii și pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) pentru a ține seama de variațiile climatice dintre regiuni, se ajustează economiile la o valoare standard sau se stabilesc economii de energie diferite, în funcție de variațiile de temperatură dintre regiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor realizate prin fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2030. Alternativ, poate fi adoptată o altă metodă, preconizată să obțină cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, se asigură faptul că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor realizate prin fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2030. Guvernul va descrie în detaliu, în planurile integrate pentru energie și climă, celelalte metode și dispozițiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinței obligatorii de calculare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Guvernul se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerințe pentru măsurile de politică în domeniul eficienței energetice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) măsurile de politică în domeniul eficienței energetice și acțiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) responsabilitatea fiecărei părți participante, părți obligate sau autorități/instituții publice de punere în aplicare, după caz, este clar definită;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) economiile de energie care sunt obținute sau urmează a fi obținute se determină într-un mod transparent;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică în domeniul eficienței energetice este exprimată în termeni de consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuți în anexa nr. 1;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) se prezintă un raport anual privind economiile de energie realizate din contul contribuțiilor financiare alocate de părțile obligate și de autoritățile/instituțiile publice de punere în aplicare, care este pus la dispoziția publicului, precum și datele privind tendința anuală a economiilor de energie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) se monitorizează rezultatele și se iau măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) economiile de energie generate de o acțiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) se demonstrează că activitățile părții obligate sau ale autorităților/instituțiilor publice de punere în aplicare au contribuit în mod esențial la realizarea economiilor de energie declarate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La determinarea economiilor de energie obținute în urma măsurilor de politică în domeniul eficienței energetice legate de impozitare se aplică următoarele principii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se ține cont doar de economiile de energie obținute în urma măsurilor de impozitare care depășesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) datele privind elasticitatea cererii în funcție de preț pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare (a energiei) reflectă capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț și sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente și reprezentative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) economiile de energie generate de instrumente însoțitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Notificarea metodologiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Guvernul notifică Secretariatului Comunității Energetice metodologia detaliată propusă pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și a măsurilor alternative menționate la art. 8. Cu excepția cazului impozitării, notificarea include detalii privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul art.71 sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2030;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) părțile obligate sau autoritățile/instituțiile publice de punere în aplicare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) sectoarele-țintă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) măsurile de politică în domeniul eficienței energetice și acțiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) durata perioadei de obligații pentru schema de obligații în domeniul eficienței energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) acțiunile prevăzute de măsura de politică în domeniul eficienței energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) metodologia de calcul, inclusiv modalitățile de stabilire a adiționalității și a pertinenței, precum și metodologiile și valorile de referință care sunt folosite pentru economiile preconizate și ponderate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) durata măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) abordarea aleasă pentru tratarea problemei variațiilor climatice în cadrul statului membru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) sistemele de monitorizare și de verificare a măsurilor în temeiul art.71 și 8 și modul în care este asigurată independența acestora față de părțile obligate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul impozitării, notificarea include detalii privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) autoritatea publică de punere în aplicare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) economiile preconizate a fi realizate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) durata măsurii de impozitare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) metodologia de calcul, inclusiv datele privind elasticitatea cererii în funcție de preț utilizate și modul în care au fost stabilite acestea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"30. Anexa nr. 7:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"partea 1:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la punctul 1, partea introductivă va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Rapoartele anuale elaborate în conformitate cu art. 6 alin. (4) constituie baza pentru monitorizarea progresului realizat în legătură cu îndeplinirea obiectivelor naționale în domeniul eficienței energetice, stabilite în conformitate cu prezenta lege, și includ, în mod obligatoriu, dar fără a se limita la aceasta, o estimare a următorilor indicatori pentru anul care precedă ultimul an încheiat:”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"punctul 3 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„3. Primul raport trebuie să includă, de asemenea, descrierea obiectivelor naționale menționate la art. 71 alin. (1) și (2).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la punctul 4, textul „art. 6 alin. (5)” se substituie cu textul „art. 6 alin. (4)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"partea a 2-a se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"31. Legea se completează cu anexa nr. 8 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Anexa nr. 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cerințe minime pentru informațiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de facturare și privind consumul de energie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"termică pentru încălzire și/sau prepararea apei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"calde menajere, și/sau răcire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirilor repartitoarelor de costuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru a permite consumatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se va efectua pe baza consumului real sau a citirilor repartitoarelor de costuri cel puțin o dată pe an."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Frecvența minimă de prezentare a informațiilor de facturare sau despre consum"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Începând cu 30 octombrie 2023, în cazul în care au fost instalate echipamente de măsurare cu citire la distanță sau repartitoare de costuri, informațiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri se furnizează consumatorilor finali cel puțin trimestrial – la cerere sau în cazul în care consumatorii finali au ales să primească facturile pe cale electronică, sau de două ori pe an – în celelalte cazuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"De la 1 ianuarie 2025, în cazul în care au fost instalate echipamente de măsurare cu citire la distanță sau repartitoare de costuri, informațiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri se furnizează consumatorilor finali cel puțin lunar. De asemenea, informațiile pot fi puse la dispoziție prin internet și pot fi actualizate cât de des permit dispozitivele și echipamentele de măsurare utilizate. Încălzirea și răcirea pot fi exceptate de la această cerință în afara sezonului de încălzire/răcire."},{"id":null,"spans":[[5,22,"l4"]],"t":"p","text":"Dacă Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării prevede astfel, informațiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real înregistrat de echipamentele de măsurare cu citire la distanță se transmit administratorului fondului locativ respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Informații minime incluse în factură"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Următoarele informații sunt puse la dispoziția consumatorilor finali în formă clară și lizibilă, în facturile lor, în cazul în care acestea se bazează pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) tarifele actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirile repartitoarelor de costuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informații despre mixul de combustibili utilizat și emisiile anuale de gaze cu efect de seră aferente, inclusiv pentru consumatorii finali alimentați prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire urban, și o descriere a taxelor și tarifelor aplicate. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică poate decide asupra aplicării cerinței de a furniza informații despre emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include doar alimentările din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică cu o putere termică nominală totală care depășește 20 MW;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) informații comparative cu privire la consumul curent de energie al consumatorilor finali și consumul pentru aceeași perioadă a anului precedent, sub formă grafică, cu aplicarea corecțiilor climatice pentru încălzire și răcire;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) datele de contact, inclusiv paginile web oficiale, ale organizațiilor consumatorilor finali, agențiilor energetice sau organismelor similare de la care se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profilurile comparative ale consumatorilor finali și specificațiile tehnice obiective pentru echipamentele care consumă energie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) informații despre procedurile de reclamații aferente sau despre mecanismele alternative de soluționare a litigiilor, după caz;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) comparații cu un consumator final mediu normalizat sau evaluat de referință din aceeași categorie de consumatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparații pot fi, de asemenea, disponibile online și indicate în facturi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Facturile care nu se bazează pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri conțin o explicație clară a modului în care a fost calculată suma stabilită în factură și cel puțin informațiile menționate la lit. d) și e).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"32. În cuprinsul legii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cuvintele „Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice” și „plan național de acțiuni în domeniul eficienței energetice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Plan naţional integrat privind energia și clima” și, respectiv, „plan național integrat privind energia și clima” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cuvintele „autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice” și „Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „instituția publică de suport” și, respectiv, „Instituția publică de suport” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cuvintele „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică și de răcire” și „sistem de alimentare centralizată cu energie termică și de răcire”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire” și, respectiv, „sistem de alimentare centralizată cu energie termică și/sau de răcire” la forma gramaticală corespunzătoare."}],"id":"art-i","label":"Art.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":"art-ii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Guvernul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:"},{"id":null,"spans":[[191,209,"l16"]],"t":"p","text":"a) va actualiza Programul cu privire la implementarea obligației privind renovarea clădirilor autorităților administrației publice centrale de specialitate, prevăzut la art. 14 alin. (5) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) va aproba conceptul și regulamentul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu prezenta lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) va aproba actele normative necesare în vederea implementării prezentei legi."},{"id":"art-ii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative de reglementare în concordanță cu aceasta."},{"id":"art-ii-p3","spans":[[98,116,"l17"]],"t":"p","text":"(3) Primul Plan național integrat privind energia și clima, elaborat conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, va fi aprobat până la 30 iunie 2024 și va viza perioada de până în anul 2030, determinând contribuția Republicii Moldova la consumul de energie primară și finală al Comunității Energetice pentru anul 2030. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii va notifica Secretariatul Comunității Energetice despre respectiva contribuție, considerată drept traiectorie indicativă."},{"id":"art-ii-p4","spans":[[93,111,"l18"]],"t":"p","text":"(4) În vederea implementării obligațiilor privind economiile de energie, conform art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică:"},{"id":"art-ii-p4-a","spans":[],"t":"p","text":"a) perioada pentru care se efectuează calculul cantității totale cumulate a economiilor de energie, în sensul art. 71 alin. (1), este 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2030;"},{"id":"art-ii-p4-b","spans":[],"t":"p","text":"b) în sensul art. 71 alin. (2), calculul cantității totale cumulate de energie ce urmează a fi economisită până la 31 decembrie 2030 se face ținând seama de obligația realizării, în fiecare an, a noi economii de energie echivalente cu minimum 0,8% din valoarea medie a consumului de energie finală înregistrat între 1 ianuarie 2019 și 1 ianuarie 2022;"},{"id":"art-ii-p4-c","spans":[],"t":"p","text":"c) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu sprijinul instituției publice de suport, va elabora și va prezenta Secretariatului Comunității Energetice o notificare cu privire la implementarea obligației privind economiile de energie pentru perioada 2024–2030, în sensul art. 71, pe care o va publica pe pagina sa web oficială."},{"id":"art-ii-p5","spans":[[161,179,"l19"]],"t":"p","text":"(5) Următoarea evaluare a potențialului de sporire a eficienței energetice în ansamblu pe economie, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, va fi efectuată până la 31 iunie 2024. Rezultatele evaluării se prezintă organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii și se publică pe pagina web oficială a instituției publice de suport."},{"id":"art-ii-p6","spans":[[161,178,"l20"]],"t":"p","text":"(6) În vederea operaționalizării subsistemului informațional de monitorizare și verificare a economiilor de energie (SIMVE), în sensul art.131 alin. (2)–(4) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică:"},{"id":"art-ii-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) instituția publică de suport, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va crea și va oferi, în subsistemul informațional SIMVE, profiluri de utilizator tuturor părților responsabile de raportare, în sensul art.131 alin. (2)–(4), cu drepturi de acces relevante pentru fiecare dintre acestea;"},{"id":"art-ii-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) primul termen de raportare a măsurilor de eficiență energetică implementate de părțile menționate la art. 131 alin. (3) este 31 martie 2024."},{"id":"art-ii-p7","spans":[[133,151,"l20"]],"t":"p","text":"(7) În vederea operaționalizării subsistemului informațional de management energetic (SIME), în sensul art. 131 alin. (5) și (6) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică:"},{"id":"art-ii-p7-a","spans":[],"t":"p","text":"a) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituția publică de suport, cu sprijinul Agenției Proprietății Publice, al furnizorilor/distribuitorilor de energie și apă, al managerilor energetici locali, va stabili lista clădirilor publice și a clădirilor în care activează cel puțin o instituție sau autoritate publică, în vederea includerii ulterioare a acestora în SIME;"},{"id":"art-ii-p7-b","spans":[],"t":"p","text":"b) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituția publică de suport va procura și/sau va dezvolta, în cadrul Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, subsistemul informațional SIME, cu participarea, după caz, a partenerilor de dezvoltare și cu luarea în considerare a bunelor practici, și va iniția procesul de populare a SIME cu date necesare despre clădirile publice și clădirile în care activează instituții și autorități publice, asigurând schimbul de date cu resursele informaționale și, după caz, cu alte baze de date ale distribuitorilor și furnizorilor de energie și apă;"},{"id":"art-ii-p7-c","spans":[],"t":"p","text":"c) furnizorii și, după caz, distribuitorii de energie, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, vor asigura transmiterea către SIME a datelor lunare cu privire la consumurile de resurse energetice și apă, inclusiv la costurile aferente, colectate în scopul facturării, din momentul recepționării notificării instituției publice de suport despre faptul că SIME este funcțional, dar nu mai târziu de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;"},{"id":"art-ii-p7-d","spans":[],"t":"p","text":"d) în termen de 4 luni de la data punerii în exploatare a SIME, furnizorii și, după caz, distribuitorii de energie, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare vor asigura transmiterea datelor înregistrate lunar cu privire la consumul de resurse energetice și de apă, inclusiv la costurile aferente, al clădirilor publice și, după caz, clădirilor în care activează instituții și/sau autorități publice, pentru întreaga perioada începând cu 1 ianuarie 2018;"},{"id":"art-ii-p7-e","spans":[[730,748,"l20"]],"t":"p","text":"e) în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instituția publică de suport, în coordonare cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, va elabora o analiză cost-beneficiu privind măsura de instalare a echipamentelor inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice și de apă în clădirile publice, prin aplicarea unei abordări holistice de evaluare a economiilor energetice și a celor monetare la prestatorii de servicii, la consumatorul final, precum și privind sistemele de alimentare cu resurse energetice și apă, în ansamblu. Această analiză urmează a fi actualizată ulterior la fiecare 3 ani. Prin derogare de la prevederile art. 131 alin. (7) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, Guvernul va utiliza rezultatele analizei respective în vederea fundamentării unui program național de instalare accelerată a echipamentelor de măsurare inteligente în clădirile publice, cu reflectarea detaliilor relevante și a impactului scontat în Planul național integrat privind energia și clima, precum și în planurile locale integrate privind energia și clima, la prima revizuire a acestora."},{"id":"art-ii-p8","spans":[[255,273,"l16"]],"t":"p","text":"(8) Rata anuală de 3% de renovare a suprafețelor clădirilor din domeniul public al statului, încălzite și/sau răcite, în care își desfășoară activitatea autoritățile administrației publice centrale de specialitate, în sensul art. 14 alin. (9) și (10) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, se aplică începând cu 1 ianuarie 2024."},{"id":"art-ii-p9","spans":[[159,177,"l21"]],"t":"p","text":"(9) În vederea implementării obligațiilor cu privire la citirea la distanță a echipamentelor de măsurare și repartitoarelor de costuri, în sensul art. 163 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică:"},{"id":"art-ii-p9-a","spans":[],"t":"p","text":"a) obligația cu privire la instalarea echipamentelor de măsurare și repartitoarelor de costuri noi, conform art. 163 alin. (1), intră în vigoare începând cu 30 octombrie 2023;"},{"id":"art-ii-p9-b","spans":[],"t":"p","text":"b) obligația cu privire la adaptarea pentru citirea la distanță a repartitoarelor de costuri sau înlocuirea acestora cu unități ce pot fi citite la distanță, conform art. 163 alin. (2), urmează a fi implementată integral până la 1 ianuarie 2030."},{"id":"art-ii-p10","spans":[[80,98,"l22"]],"t":"p","text":"(10) Primul plan local integrat privind energia și clima, în sensul art. 13 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, va fi elaborat și aprobat de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea și de nivel special până la 30 iunie 2025 și va viza perioada 2025–2030."},{"id":"art-ii-p11","spans":[[85,102,"l23"]],"t":"p","text":"(11) În vederea implementării obligațiilor prevăzute la art. 26 alin. (5) și (6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică:"},{"id":"art-ii-p11-a","spans":[],"t":"p","text":"a) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în coordonare cu instituția publică de suport și cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, va elabora un model al raportului și al conținutului acestuia, care va fi utilizat de operatorii de sistem din sectorul electroenergetic și al gazelor naturale;"},{"id":"art-ii-p11-b","spans":[],"t":"p","text":"b) până la 31 decembrie 2025 și, ulterior, la fiecare 4 ani, operatorii de sistem din sectorul electroenergetic și al gazelor naturale vor elabora și vor prezenta, conform art. 26 alin. (6) lit. a), rapoartele de evaluare a potențialului de eficiență energetică al rețelelor electrice și, respectiv, al rețelelor de gaze naturale, precum și calendarele de implementare a măsurilor justificate economic."},{"id":"art-ii-p12","spans":[[73,91,"l24"]],"t":"p","text":"(12) În vederea implementării prevederilor art.181 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, Agenția Servicii Publice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura, în modul stabilit de legislație, confecționarea și eliberarea plăcilor de înmatriculare distincte, care vor conține litere, cifre și chenarul de culoare verde pe fond alb, pentru autovehiculele electrice, cu excepția celor:"},{"id":"art-ii-p12-a","spans":[],"t":"p","text":"a) care cad sub incidența Hotărârii Guvernului nr.1049/2001 privind reglementarea atribuirii seriilor speciale de înmatriculare a mijloacelor de transport;"},{"id":"art-ii-p12-b","spans":[],"t":"p","text":"b) ce aparțin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ale statelor străine, membrilor personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale și colaboratorilor acreditați pe lângă Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, precum și unor persoane fizice și juridice similare lor;"},{"id":"art-ii-p12-c","spans":[],"t":"p","text":"c) ce aparțin altor persoane juridice străine decât cele menționate la lit. b), precum și cetățenilor străini şi apatrizilor;"},{"id":"art-ii-p12-d","spans":[],"t":"p","text":"d) importate în regim vamal de admitere temporară de către persoanele fizice și juridice din Republica Moldova;"},{"id":"art-ii-p12-e","spans":[],"t":"p","text":"e) destinate transportului public de călători;"},{"id":"art-ii-p12-f","spans":[],"t":"p","text":"f) supuse probelor pe drumurile publice;"},{"id":"art-ii-p12-g","spans":[],"t":"p","text":"g) radiate din evidență în cazul exportării definitive din Republica Moldova."}],"id":"art-ii","label":"Art.II.","note_count":0,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Parlamentul adoptă prezenta lege organică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezenta lege transpune parțial Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328/210 din 21 decembrie 2018, în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului Ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP107/2016","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ro/act/lp92-2014/","id":"l4","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP461/2001","href":"/ro/act/lp461-2001/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp461-2001","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind piaţa produselor petroliere*","ru":"о рынке нефтепродуктов *"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ro/act/lp10-2016/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ro/act/lp174-2017/","id":"l7","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP128/2014","href":null,"id":"l8","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind performanţa energetică a clădirilor","ru":"об энергетической эффективности зданий"},"url":null},{"anchor":"art-5","candidates":[],"code":"LP241/2022","href":"/ro/act/lp241-2022/#art-5","id":"l9","kind":"number","slug":"lp241-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice","ru":"о фонде снижения энергетической уязвимости"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP139/2012","href":null,"id":"l10","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la ajutorul de stat","ru":"о государственной помощи"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP181/2014","href":"/ro/act/lp181-2014/","id":"l11","kind":"number","slug":"lp181-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale","ru":"о публичных финансах и бюджетно-налоговой ответственности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP19/2016","href":"/ro/act/lp19-2016/","id":"l12","kind":"number","slug":"lp19-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"metrologiei","ru":"о метрологии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP133/2011","href":"/ro/act/lp133-2011/","id":"l13","kind":"number","slug":"lp133-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecţia datelor cu caracter personal","ru":"о защите персональных данных"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP75/2015","href":"/ro/act/lp75-2015/","id":"l14","kind":"number","slug":"lp75-2015","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la locuinţe","ru":"о жилье"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP151/2014","href":"/ro/act/lp151-2014/","id":"l15","kind":"number","slug":"lp151-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic","ru":"о требованиях к экологическому проектированию энергопотребляющих изделий"},"url":null},{"anchor":"art-14","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-14","id":"l16","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-6","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-6","id":"l17","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-71","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-71","id":"l18","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-12","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-12","id":"l19","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-131","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-131","id":"l20","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-163","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-163","id":"l21","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-13","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-13","id":"l22","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-26","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-26","id":"l23","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-181","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ro/act/lp139-2018/#art-181","id":"l24","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null}],"masthead":["Republica Moldova","PARLAMENTUL","LEGE Nr. 113 din 12-05-2023","pentru modificarea Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică","Publicat : 08-06-2023 în Monitorul Oficial Nr. 186-189 art. 311"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nr. 113. Chișinău, 12 mai 2023."}]},"ru":{"amendments":[],"article_count":2,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[31,40,"l1"]],"t":"p","text":"В Закон об энергоэффективности №139/2018 (Официальный монитор Республики Молдова, 2018 г., № 309–320, ст. 476), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Формулу гармонизации изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Настоящий закон перелагает Директиву 2012/27/ЕС Европейского парламента и Совета от 25 октября 2012 года об энергоэффективности об изменении Директив 2009/125/ЕС и 2010/30/ЕС и отмене Директив 2004/8/ЕС и 2006/32/ЕС, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 315 от 14 ноября 2012 года, с изменениями, внесенными Директивой (ЕС) 2018/2002 Европейского парламента и Совета от 11 декабря 2018 года о внесении изменений в Директиву 2012/27/ЕС об энергоэффективности, в варианте, адаптированном и утвержденном Решением Министерского совета Энергетического сообщества № 2021/14/MC-EnC.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 1 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1. Цель закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Целью настоящего закона является создание предпосылок для установления национальных целей по энергоэффективности на различные временные горизонты в соответствии с обязательствами Республики Молдова, создание правовой базы, необходимой для продвижения принципа «энергоэффективность – прежде всего», повышение энергоэффективности путем осуществления мер, включенных в Национальный интегрированный план по энергии и климату, развитие рынка энергетических услуг, а также преодоление недостатков энергетического рынка, препятствующих повышению эффективности снабжения энергией и ее использования.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Часть (2) статьи 2 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Настоящий закон регулирует виды деятельности, нацеленные на повышение эффективности производства, передачи, распределения, а также использования энергии в целях повышения уровня энергетической безопасности страны и снижения отрицательного воздействия секторов энергетики на окружающую среду и климат за счет сокращения выбросов парниковых газов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В статье 3:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «энергоаудит» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«электромобиль – транспортное средство с нулевым выбросом парниковых газов, приводимое в движение исключительно одним или несколькими электродвигателями;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «потребление конечной энергии» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«конечный потребитель – бытовой потребитель или небытовой потребитель, приобретающий энергию для собственного потребления;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в понятии «энергоэффективность» слова «представляющим собой достигнутую производительность, услуги, товары или энергию,» заменить словами «полученным в виде услуг, товаров или энергии,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «энергоэффективность» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e-мобильность – концепция продвижения чистого и эффективного транспорта с использованием электромобилей, питающихся либо от батарей, либо от водородных топливных элементов, для улучшения их энергетической производительности, сокращения потребления ископаемого топлива и выбросов парниковых газов, вырабатываемых транспортными единицами;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"понятия «обязанная сторона», «энергетическая бедность» и «эффективная система централизованного теплоснабжения и охлаждения» изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[133,143,"l2"],[173,182,"l3"],[402,410,"l4"],[526,536,"l5"]],"t":"p","text":"«обязанная сторона – оператор распределительной системы, осуществляющий свою деятельность в соответствии с Законом об электроэнергии № 107/2016 или Законом о природном газе №108/2016, поставщик тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, осуществляющий свою деятельность в соответствии с Законом о тепловой энергии и продвижении когенерации №92/2014, а также импортер нефтепродуктов, осуществляющий свою деятельность в соответствии с Законом о рынке нефтепродуктов № 461/2001, к которым применяется схема обязанностей в области энергоэффективности таким образом, как это изложено в статье 8;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«энергетическая бедность – ситуация, отличительным признаком которой является недоступность для бытового потребителя современных источников энергии и технологий, и/или сниженная покупательная способность бытовых потребителей в отношении энергоресурсов, в частности в отношении топлива для приготовления пищи, электрической энергии и/или тепловой энергии, и/или отсутствие теплового комфорта в жилом помещении;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«эффективная система централизованного теплоснабжения и/или охлаждения – система централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, использующая не менее 50 процентов энергии из возобновляемых источников, или 50 процентов остаточного тепла, или 75 процентов тепловой энергии, произведенной путем когенерации, или 50 процентов комбинации указанных видов энергии и тепла;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «общая полезная площадь» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[528,537,"l4"]],"t":"p","text":"«центральный источник – источник снабжения тепловой энергией/производства тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения либо источник производства горячей воды для хозяйственных нужд, отличный от индивидуальных (квартирных) систем производства тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд или от системы централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, как это определено в Законе о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В статье 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) дополнить пунктом k) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«k) продвижение инновационных технологий в области энергоэффективности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[210,219,"l6"]],"t":"p","text":"«(5) Государственная политика в области энергоэффективности и в области возобновляемых источников энергии, определенная в соответствии с Законом о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016, осуществляется при координировании и содействии публичного учреждения, обеспечивающего поддержку и реализацию политики государства в области энергоэффективности и продвижения использования энергии из возобновляемых источников (далее – публичное учреждение по поддержке).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Статью 6 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6. Национальный интегрированный"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"план по энергии и климату"},{"id":"art-i-p1","spans":[[410,419,"l7"]],"t":"p","text":"(1) Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики разрабатывает Национальный интегрированный план по энергии и климату совместно с центральным отраслевым органом публичного управления в области охраны окружающей среды и с помощью публичного учреждения по поддержке. Национальный интегрированный план разрабатывается в соответствии с требованиями, установленными Законом об энергетике №174/2017 и утвержденными Правительством Положением о механизме регулирования энергетики."},{"id":"art-i-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальный интегрированный план по энергии и климату определяет и излагает цели государственной политики, в том числе в области энергоэффективности, и меры политики в области энергоэффективности для всех отраслей национальной экономики, включая схему обязанностей в области энергоэффективности, которые надлежит выполнить в течение соответствующего периода для достижения намеченных целей."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальный интегрированный план по энергии и климату разрабатывается и выстраивается в соответствии с рекомендациями Секретариата Энергетического сообщества и законодательством Европейского Союза в соответствующей области, утверждается Правительством и публикуется на официальной веб-странице центрального отраслевого органа публичного управления в области энергетики и на официальной веб-странице публичного учреждения по поддержке."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Публичное учреждение по поддержке разрабатывает совместно с учреждением, назначенным центральным отраслевым органом публичного управления в области охраны окружающей среды, отчет о выполнении Национального интегрированного плана по энергии и климату за предыдущий отчетный год, который представляет для сведения вышестоящему органу и Правительству и публикует на своей официальной веб-странице."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) В целях сравнения экономии энергии и перевода в сопоставимые единицы применяются коэффициенты пересчета, предусмотренные в приложении 1, за исключением случаев, когда целесообразно использование других коэффициентов пересчета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. В статье 7:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[286,295,"l8"]],"t":"p","text":"«(1) Для привлечения инвестиций в обновление национального фонда недвижимости центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики разрабатывает с помощью публичного учреждения по поддержке и в соответствии с положениями Закона об энергетической эффективности зданий №128/2014 долгосрочную отраслевую стратегию, утверждаемую Правительством.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Дополнить закон статьей 71 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 71. Обязанности по экономии энергии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики с помощью публичного учреждения по поддержке определяет общее суммарное значение экономии энергии, которую необходимо осуществить за определенный период времени в рамках обязанностей по экономии энергии. Объем экономии и меры, которые надлежит принять для ее осуществления, а также источники и механизмы финансирования излагаются в Национальном интегрированном плане по энергии и климату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Расчет общего суммарного количества подлежащей экономии энергии производится с учетом обязанности по ежегодному осуществлению новой экономии энергии, определяемой по отношению к среднему объему конечного потребления энергии, зарегистрированному в заранее установленный период времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При определении общего суммарного количества экономии энергии согласно частям (1) и (2) в расчет принимаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) значение экономии энергии, осуществленной в секторах производства, передачи и распределения энергии, в том числе в системе централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, за счет:"},{"id":null,"spans":[[297,306,"l4"]],"t":"p","text":"– развития эффективной инфраструктуры теплоснабжения и/или охлаждения и/или развития высокоэффективной когенерации, отопления и/или охлаждения, использующих остаточное тепло и возобновляемые источники энергии, согласно условиям, установленным в Законе о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– кардинальной реабилитации существующей теплоцентрали общей тепловой мощностью более 20 МВт и ее преобразования за счет этого в установку высокоэффективной когенерации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– внедрения мер, предусмотренных частью (3) и пунктом b) части (5) статьи 24, статьями 26 и 27;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) значение экономии энергии, полученной вследствие новых измеряемых и проверяемых индивидуальных действий, предпринятых начиная с 31 декабря 2020 года до 31 декабря 2023 года, которые продолжат оказывать влияние до 2024 года и в дальнейшем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики информирует Секретариат Энергетического сообщества о мерах политики в области энергоэффективности, запланированных на период с 1 января 2024 года по 31 декабря 2030 года, которые соответствуют условиям, указанным в части (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В результате определения общего суммарного количества экономии энергии согласно части (1) Правительство по предложению центрального отраслевого органа публичного управления в области энергетики устанавливает способ, обеспечивающий осуществление общего суммарного количества экономии энергии посредством схемы обязанностей в области энергоэффективности, мер политики в области энергоэффективности или их комбинированного применения. Правительство принимает решение о порядке выполнения обязанностей по экономии энергии и мерах, которые должны быть приняты в этой связи, с описанием этих мер в Национальном интегрированном плане по энергии и климату и Программе внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности, разработанной в соответствии с частью (7) статьи 8."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) При разработке политик и мер, необходимых для выполнения обязанностей по экономии энергии, Правительство учитывает необходимость сокращения энергетической бедности в соответствии с доступной практикой, обеспечивая, чтобы по меньшей мере часть мер энергоэффективности, финансируемых за счет финансовых средств, привлеченных в рамках схемы обязанностей в области энергоэффективности, в рамках мер политики в области энергоэффективности и/или финансируемых при посредстве учреждений, предоставляющих финансовую поддержку для реализации мер энергоэффективности в жилищном секторе, осуществлялась в уязвимых домохозяйствах, в том числе находящихся в ситуации энергетической бедности, и, по обстоятельствам, относящихся к социальному жилью.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. В статье 8:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (1) и (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Операторы распределительных систем электроэнергии, операторы распределительных систем природного газа, импортеры нефтепродуктов, поставщики тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения назначаются настоящим законом в качестве обязанных сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если Правительство принимает решение об использовании схемы обязанностей в области энергоэффективности согласно части (5) статьи 71, обязанные стороны принимают финансовое участие в осуществлении новой ежегодной экономии энергии у конечного потребителя по отношению к общегодовому объему продаж энергии конечным потребителям, усредненному за трехлетний период, предшествующий 1 января 2022 года. Общее суммарное количество экономии энергии, которая должна быть осуществлена в ходе внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности (далее – схема обязанностей), определяется центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики с помощью публичного учреждения по поддержке.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (3), (4) и (5) признать утратившими силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (6) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Для осуществления экономии энергии, запланированной в рамках схемы обязанностей, обязанные стороны перечисляют на казначейские счета, принадлежащие указанным в части (11) органам и/или учреждениям, ежегодные взносы, эквивалентные общей сумме затрат, необходимых для реализации мер энергоэффективности, в целях выполнения соответствующих обязанностей. Ежегодные взносы устанавливаются и утверждаются Правительством и могут рассчитываться следующими способами:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) путем установления годовой суммы взносов, подлежащих перечислению каждой обязанной стороной. В таком случае годовые взносы перечисляются равными траншами ежеквартально до 45 дня после завершения отчетного квартала. Первый транш перечисляется ежегодно до 15 мая;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) путем установления фиксированного платежа за единицу или за объем распределенной, поставленной и/или проданной энергии. В таком случае взносы перечисляются ежеквартально, в зависимости от количества распределенных, поставленных и/или проданных энергоресурсов, в 45-дневный срок со дня завершения отчетного квартала. Первый транш перечисляется ежегодно до 15 мая.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (61) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(61) Отрицательные или положительные финансовые расхождения между запланированными Правительством суммами, соответствующими количеству энергоресурсов, которые должны быть распределены, поставлены и/или проданы обязанными сторонами, и количествами, фактически реализованными или переданными, а также положительные или отрицательные расхождения между оцененными конкретными затратами, связанными с мерами энергоэффективности и использования источников возобновляемой энергии, которые должны быть реализованы, и фактически зарегистрированными, принимаются во внимание при разработке и обновлении Правительством Программы внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (7) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(7) Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики обязан с помощью публичного учреждения по поддержке разработать Программу внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности с указанием на ближайшие три года списка обязанных сторон и общего количества экономии энергии, которая должна быть осуществлена, в частности, путем реализации проектов по энергоэффективности и использования возобновляемых источников энергии в зданиях жилищного сектора. При разработке Программы учитывается следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) целевой показатель, установленный в соответствии с частью (2);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) количество экономии энергии, в осуществление которой должна внести вклад каждая из обязанных сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) меры энергоэффективности и использования источников возобновляемой энергии, которые должны быть приняты для осуществления экономии энергии, и затраты, необходимые для выполнения этих мер;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) размер взносов, подлежащих уплате каждой из обязанных сторон в соответствии с частью (6), не допуская того, чтобы какая-либо единица энергии была учтена дважды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) учреждения и программы финансирования, при посредстве которых будет обеспечиваться освоение собранных финансовых ресурсов, а также примерный график перечисления им средств каждой обязанной стороной.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (71) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(71) Программа внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности утверждается Правительством, а центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики ежегодно рассматривает вопрос необходимости ее изменения и до 31 марта отчитывается об этом Правительству.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (8) слова «частям (2)–(5)» заменить словами «частям (1)–(3) статьи 71»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (9) после слов «по распределению электроэнергии и природного газа» дополнить словами «, тарифа на поставку тепловой энергии»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (11) и (12) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Управление финансовыми средствами, перечисляемыми в рамках схемы обязанностей, осуществляется посредством казначейской системы публичным учреждением по поддержке, а если это установлено Правительством в Программе внедрения схемы обязанностей в области энергоэффективности – также другими органами/учреждениями, в полномочия которых входит реализация программ и проектов в области энергоэффективности и использования источников возобновляемой энергии. Остаток финансовых средств, образовавшийся на конец бюджетного года за счет схемы обязанностей, может использоваться на те же цели в следующем бюджетном году."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) Органы и учреждения, назначенные Правительством для освоения финансовых средств, собранных в рамках схемы обязанностей согласно части (11), организуют процедуры государственных закупок с целью отбора третьих лиц для внедрения мер энергоэффективности и заключают с этой целью договоры, принимая во внимание меры энергоэффективности, утвержденные Правительством в соответствии с частью (7). В рамках программ и проектов, софинансируемых партнерами по развитию и/или международными организациями, применяются процедуры закупок, согласованные в подписанных с ними соглашениях.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. В статье 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «Министерство инфраструктуры и регионального развития.» заменить словами «Министерство энергетики.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить пунктом e1) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e1) в качестве владельца данной информационной системы обеспечивает правовые, финансовые и организационные условия для создания, администрирования и развития Национальной информационной системы в области энергоэффективности;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. В статье 11:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи и части (1)–(3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 11. Публичное учреждение по поддержке"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Публичное учреждение по поддержке координирует и организует деятельность, направленную на обеспечение внедрения государственной политики в областях своей компетенции, в том числе путем привлечения финансовых средств и управления ими для целей финансирования и продвижения проектов и программ в соответствующих областях и тем способом, который устойчив с точки зрения охраны окружающей среды и климатических изменений и способствует повышению уровня энергетической безопасности страны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Публичное учреждение по поддержке является публичным учреждением со статусом юридического лица, располагающим казначейскими и банковскими счетами, имеющим печать с изображением Государственного герба Республики Молдова и наименование на румынском языке. Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики выступает от имени Правительства учредителем публичного учреждения по поддержке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Бюджет публичного учреждения по поддержке формируется за счет: средств, выделяемых из государственного бюджета для обеспечения поддержки внедрения политики в сферах своей компетенции; финансовых средств, выделенных ему на осуществление дополнительных полномочий, делегированных центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики, в том числе для управления, мониторинга и контроля за программами и проектами внедрения мер в области энергоэффективности и использования возобновляемых источников энергии, которые не должны превышать 10 процентов бюджета соответствующих программ и проектов; пожертвований, грантов, финансовых доходов, полученных от управления финансовыми средствами, привлеченными из внешних источников в соответствии с соглашениями; других источников, не запрещенных законом, предусмотренных в уставе публичного учреждения. На этапе разработки отраслевой стратегии расходов и среднесрочных бюджетных рамок публичное учреждение по поддержке разрабатывает и представляет на утверждение и принятие во внимание центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики смету расходов на осуществление в следующем отчетном году видов деятельности, включающих обеспечение поддержки внедрения политики в сферах своей компетенции, а также на делегированные ему виды деятельности и полномочия.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (51) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(51) Руководящие органы публичного учреждения по поддержке представлены директором публичного учреждения в качестве исполнительного органа и советом в качестве высшего коллегиального руководящего органа. Совет публичного учреждения по поддержке выполняет роль по надзору и мониторингу процесса принятия управленческих решений, будучи ответственным за деятельность учреждения в целом, его финансовую устойчивость, решения по финансированию проектов в области энергоэффективности и использования возобновляемых источников энергии, а также выполняет другие функции и полномочия, предусмотренные утвержденным Правительством уставом публичного учреждения по поддержке. Совет состоит из семи членов, из которых по меньшей мере двое являются представителями гражданского общества и/или представителями партнеров по развитию.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. В статье 12:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами d1) и d2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[185,194,"l9"]],"t":"p","text":"«d1) внедряет механизм субсидирования в целях повышения эффективности потребления энергоресурсов в смысле пункта b) части (1) статьи 5 Закона о Фонде снижения энергетической уязвимости №241/2022 в соответствии с утвержденным Правительством положением по внедрению вышеуказанного закона. При внедрении механизма субсидирования в сотрудничестве с партнерами по развитию с финансированием и/или софинансированием из бюджетных и/или внебюджетных источников публичное учреждение по поддержке вправе использовать гибкие механизмы внедрения в соответствии с подписанными с ними соглашениями и/или меморандумами, которые могут включать взыскание взносов от бенефициаров программ субсидирования мер повышения эффективности потребления энергоресурсов, собираемых на банковском счете, предназначенном для программ субсидирования, и использующихся публичным учреждением по поддержке в тех же целях. Размер и порядок взыскания взносов устанавливается Правительством;"},{"id":null,"spans":[[244,253,"l10"],[321,331,"l11"]],"t":"p","text":"d2) привлекает финансовые средства и управляет ими в целях финансирования и продвижения проектов и программ в области энергоэффективности и использования источников возобновляемой энергии с соблюдением положений Закона о государственной помощи №139/2012 и Закона о публичных финансах и бюджетно-налоговой ответственности № 181/2014. В целях поддержки инициатив и усилий органов местного публичного управления, публичных учреждений и органов публичной власти по привлечению финансовых средств от доноров и партнеров по развитию на реализацию проектов в области энергоэффективности публичное учреждение по поддержке разрабатывает и при необходимости реализует программы быстрого и беспрепятственного привлечения требуемых финансовых взносов в пределах имеющегося бюджета;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте i) слова «местных планов действий в области энергоэффективности;» заменить словами «местных интегрированных планов по энергии и климату;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункты l) и q) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«l) каждые три года оценивает потенциал повышения энергоэффективности в целом по экономике на основе сравнительного анализа в соотношении с государствами Европейского Союза;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«q) обеспечивает создание, администрирование, техническое обслуживание и развитие Национальной информационной системы в области энергоэффективности в качестве держателя данной системы;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами q1) и х) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«q1) представляет центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики отчеты и информацию о реализации национальной отраслевой политики за предыдущий отчетный год на основе информации, собранной и обработанной посредством Национальной информационной системы в области энергоэффективности, в рамках отчетов по реализации Национального интегрированного плана по энергии и климату;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«x) распределяет переданные в качестве пожертвований товары, оборудование и установки, предназначенные для повышения эффективности потребления энергии и/или использования источников возобновляемой энергии, на условиях, утвержденных центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Центральные отраслевые органы публичного управления, административные органы, публичные учреждения, органы местного публичного управления, а также энергетические предприятия обязаны представлять публичному учреждению по поддержке информацию, необходимую для разработки и мониторинга программ финансирования, Национального интегрированного плана по энергии и климату, в целях создания, ведения и обновления Национальной информационной системы в области энергоэффективности, а также другую информацию, запрашиваемую им в связи с выполнением полномочий, установленных настоящим законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. В статье 13:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте а) части (1) слова «и утверждают местные планы действий в области энергоэффективности» заменить словами «в соответствии с образцом, утвержденным публичным учреждением по поддержке, местные интегрированные планы по энергии и климату»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (2) и (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Политики в области энергоэффективности на местном уровне, а также действия, которые должны быть предприняты для их внедрения, отражаются в местных интегрированных планах по энергии и климату, разрабатываемых при активном участии районных энергетических менеджеров. Местный интегрированный план по энергии и климату разрабатывается как документ планирования на местном уровне и способствует реализации и достижению целей Национального интегрированного плана по энергии и климату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Органы местного публичного управления второго и особого уровней обязаны каждые два года обеспечивать обновление местных интегрированных планов по энергии и климату. Местные интегрированные планы по энергии и климату согласовываются до их утверждения с публичным учреждением по поддержке.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (31) и (32) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(31) Наличие местного интегрированного плана по энергии и климату, разработанного органами местного публичного управления второго и особого уровней в соответствии с положениями части (2), является условием приемлемости для получения органами местного публичного управления второго и особого уровней, включая органы местного публичного управления первого уровня соответствующей административно-территориальной единицы, финансирования или софинансирования проектов по энергоэффективности из привлеченных Правительством бюджетных средств и/или средств партнеров по развитию."},{"id":"art-i-p32","spans":[],"t":"p","text":"(32) Представление органами местного публичного управления второго и особого уровней отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, реализованным за предыдущий отчетный год в рамках административно-территориальной единицы за счет бюджетного финансирования или при поддержке партнеров по развитию, в соответствии с обязательством, предусмотренным в пункте а) части (3) статьи 131, является условием приемлемости для получения органами местного публичного управления второго и особого уровней, включая органы местного публичного управления первого уровня соответствующей административно-территориальной единицы, финансирования или софинансирования проектов по энергоэффективности из привлеченных Правительством бюджетных средств и/или средств от партнеров по развитию.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (4) и (5) слова «планы действий в области энергоэффективности,» заменить словами «интегрированные планы по энергии и климату,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (9) слова «первого или второго уровня или принимаются на работу» заменить словами «всех уровней или принимаются на работу по индивидуальному трудовому договору либо», а слова «планами действий в области энергоэффективности,» – словами «интегрированными планами по энергии и климату,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (10) слова «в области энергоэффективности» заменить словами «в области энергии и климата»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Дополнить закон статьей 131 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 131. Национальная информационная"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"система в области энергоэффективности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальная информационная система в области энергоэффективности представляет собой интегрированную информационную систему, включающую в себя следующие подсистемы:"},{"id":null,"spans":[[188,198,"l8"]],"t":"p","text":"a) национальную информационную подсистему в области энергетической эффективности зданий, созданную и управляемую в соответствии с положениями Закона об энергетической эффективности зданий № 128/2014 и включающую в себя подсистемы, предусмотренные в части (1) статьи 27 указанного закона;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) информационную подсистему мониторинга и проверки экономии энергии (далее – SIMVE);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) информационную подсистему энергетического менеджмента (далее –– SIME);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) информационную подсистему «Электронный регистр энергоаудиторов»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) информационную подсистему «Электронный регистр энергоаудита»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) SIMVE является основным инструментом централизации данных об экономии первичной и/или конечной энергии, полученных от ответственных за отчетность сторон в результате внедрения проектов в области энергоэффективности во всех отраслях экономики на национальном уровне и за мониторинг порядка внедрения местных и национальных интегрированных планов по энергии и климату в части достижения целей энергоэффективности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) За представление в SIMVE отчетности о внедренных мерах энергоэффективности несут ответственность следующие стороны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) органы местного публичного управления второго и особого уровней – через районных энергетических менеджеров, с обязательством представления отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, внедренным органами местного публичного управления всех уровней;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) производители электроэнергии, операторы передающих систем электроэнергии, операторы распределительных систем электроэнергии, с обязательством представления отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, внедренным в рамках активов, являющихся предметом деятельности, осуществляемой на основе лицензии, и при необходимости – у конечного потребителя, финансируемым из иных источников, чем финансовые средства, собранные за счет применения регулируемых тарифов/цен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) операторы передающих систем природного газа, операторы распределительных систем природного газа, с обязательством представления отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, внедренным в рамках активов, являющихся предметом деятельности, осуществляемой на основе лицензии, и при необходимости – у конечного потребителя, финансируемым из иных источников, чем финансовые средства, собранные за счет применения регулируемых тарифов/цен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) производители тепловой энергии, распределители тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, с обязательством представления отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, внедренным в рамках активов, являющихся предметом деятельности, осуществляемой на основе лицензии, и при необходимости – у конечного потребителя, финансируемым из иных источников, чем финансовые средства, собранные за счет применения регулируемых тарифов/цен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) операторы, поставляющие/предоставляющие публичную услугу водоснабжения и канализации, с обязательством представления отчетности по всем проектам и мерам энергоэффективности, внедренным в рамках активов, являющихся предметом деятельности, осуществляемой на основе лицензии, и при необходимости – у конечного потребителя, финансируемым из иных источников, чем финансовые средства, собранные посредством применения регулируемых тарифов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) публичные учреждения и органы публичной власти, финансирующие или софинансирующие из публичных средств проекты и меры энергоэффективности или рационализации потребления энергоресурсов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) публичное учреждение по поддержке, с обязательством сбора информации о проектах по энергоэффективности, внедренных в рамках проектов или программ, разработанных партнерами по развитию, в том числе с финансированием, обеспечиваемым посредством местных коммерческих банков. Публичное учреждение по поддержке обязано обеспечивать конфиденциальность информации, собираемой и обрабатываемой для включения в SIMVE."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Стороны, ответственные за представление отчетности в SIMVE, выполняют свою обязанность по представлению отчетности о мерах энергоэффективности, внедренных в предыдущем году, до 31 марта отчетного года в соответствии с утвержденными Правительством концепцией и положением о Национальной информационной системе в области энергоэффективности, а также с соответствующей методологической базой, утвержденной публичным учреждением по поддержке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) SIME является инструментом мониторинга, анализа, в том числе сравнительного, и контроля эффективности использования энергии и воды и связанных с этим затрат в общественных зданиях, а также в зданиях, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти. Данные о потреблении энергоресурсов и воды в зданиях и связанных с этим затратах, собираемые и обрабатываемые через SIME, предоставляются общественности, а подробные отчеты о профиле потребления и энергетической эффективности здания предоставляются собственникам зданий и/или их управляющим на бесплатной основе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В целях обеспечения работы SIME публичным учреждением по поддержке устанавливаются следующие обязанности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) операторы распределительных систем электроэнергии, операторы распределительных систем природного газа, распределители тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, операторы, поставляющие/предоставляющие публичную услугу водоснабжения и канализации обеспечивают по меньшей мере ежемесячно передачу в SIME данных о потреблении энергоресурсов и воды общественными зданиями и зданиями, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, а также о связанных с этим затратах. Поставщики услуг по снабжению электроэнергией, природным газом, тепловой энергией для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, услуг водоснабжения и канализации сотрудничают с операторами соответствующих распределительных систем в целях централизованной передачи в SIME данных о потреблении энергоресурсов и воды, а также о связанных с этим затратах;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) управляющие общественных зданий и собственники зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, сотрудничают с операторами и/или поставщиками энергоресурсов и воды в целях отражения в SIME достоверных данных о зарегистрированном потреблении и понесенных затратах. Управляющие общественных зданий и собственники зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, сотрудничают с районными энергетическими менеджерами по вопросам обмена административной информацией о здании и правильного описания в SIME профилей зданий/учреждений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) органы местного публичного управления второго и особого уровней при посредстве районных и местных энергетических менеджеров сотрудничают с публичным учреждением по поддержке в целях обеспечения функциональности SIME для всех общественных зданий административно-территориальной единицы и для зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) стороны, ответственные за передачу информации в SIME, выполняют свои обязательства в соответствии с концепцией и положением о Национальной информационной системе в области энергоэффективности, а также последующей методологической базой, утвержденной публичным учреждением по поддержке."},{"id":"art-i-p7","spans":[[269,278,"l8"]],"t":"p","text":"(7) Собственники зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, либо, по обстоятельствам, управляющие общественных зданий при проведении капитального ремонта здания в смысле Закона об энергетической эффективности зданий №128/2014 устанавливают в здании, собственником которого являются или которым управляют, интеллектуальное измерительное оборудование для измерения потребления энергоресурсов и воды с его последующим подключением к SIME и передачей в SIME почасовых данных о потреблении."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) В порядке отступления от положений пункта b) части (6) собственники зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, если доля отапливаемой и занимаемой публичными учреждениями и/или органами публичной власти площади отличается от 100 процентов, могут принять решение сотрудничать с публичным учреждением по поддержке для представления в SIME информации о занимаемой площади и другой административной информации, в том числе о фактурированном или, по обстоятельствам, перефактурированном потреблении энергоресурсов и воды, относящейся к указанным публичным учреждениям и/или органам публичной власти. Публичное учреждение по поддержке обеспечивает правильное определение в SIME той части здания, которая используется публичными учреждениями и/или органами публичной власти, в целях объективной оценки энергоэффективности зданий и потребления ими энергоресурсов и воды."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) Обязательства представления отчетности и передачи данных в Национальную информационную систему в области энергоэффективности и входящие в нее информационные подсистемы не применяются к данным, доступным в других информационных системах и ресурсах, которые могут использоваться или предоставляться через платформу интероперабельности (MConnect)."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) Правительство, исходя из образцовой роли общественных зданий в эффективном использовании энергоресурсов и воды, как установлено в статье 14, облегчает и поощряет установку интеллектуального измерительного оборудования для измерения потребления энергоресурсов и воды в рамках проектов по внедрению мер энергоэффективности, финансируемых или софинансируемых из государственного бюджета, в рамках проектов и/или программ, финансируемых партнерами по развитию, а также в рамках других механизмов и инструментов финансирования мер энергоэффективности."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) Публичное учреждение по поддержке продвигает использование SIME ассоциациями в кондоминиумах в качестве инструмента энергетического менеджмента и платформы для сравнительного анализа энергетической эффективности зданий жилищного сектора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Публичное учреждение по поддержке обрабатывает информацию, собранную посредством Национальной информационной системы в области энергоэффективности, и использует ее для представления отчетности по внедрению Национального интегрированного плана по энергии и климату и Отраслевой стратегии долгосрочного обновления национального фонда недвижимости, а также других соответствующих программных документов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. В частях (9) и (10) статьи 14 слова «1 процент» заменить словами «три процента»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. В части (5) статьи 15 первое предложение дополнить словами «в соответствии с требованиями, установленными в приложении 4.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Статью 16 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16. Учет и измерение электроэнергии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и природного газа"},{"id":null,"spans":[[197,206,"l12"]],"t":"p","text":"(1) Количество поставляемых потребителям электроэнергии и природного газа измеряется с помощью измерительного оборудования, прошедшего метрологическую поверку в соответствии с Законом о метрологии № 19/2016. Представленное на рынке и/или введенное в эксплуатацию измерительное оборудование должно соответствовать требованиям утвержденного Правительством Технического регламента об обеспечении присутствия на рынке средств измерений."},{"id":null,"spans":[[244,254,"l7"],[282,292,"l2"],[319,329,"l3"]],"t":"p","text":"(2) Приобретение, установка, опломбирование, метрологическая поверка, обслуживание, ремонт и замена оборудования для измерения электроэнергии и природного газа, а также снятие его показаний осуществляются в соответствии с Законом об энергетике № 174/2017, Законом об электроэнергии № 107/2016, Законом о природном газе № 108/2016 и регулирующими данную область нормативными актами, утвержденными Национальным агентством по регулированию в энергетике."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В зависимости от технических и экономических возможностей, соотнесенных с потенциальной экономией энергии, у конечных потребителей электроэнергии и природного газа в соответствии с определенными в секторальных законах условиями устанавливается по конкурентноспособным ценам интеллектуальное измерительное оборудование, отражающее фактическое потребление энергии соответствующими потребителями и предоставляющее информацию о фактическом времени потребления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Операторы распределительных систем электроэнергетического сектора и сектора природного газа устанавливают индивидуальное измерительное оборудование у бытовых потребителей, предварительно доказав экономическую эффективность данной меры, и после утверждения и включения этой меры Национальным агентством по регулированию в энергетике в инвестиционные планы операторов. При проведении анализа затрат и выгод обеспечивается экономическая оценка всех долгосрочных затрат и выгод для рынка, электроэнергетической системы и индивидуальных потребителей."},{"id":null,"spans":[[138,148,"l2"],[176,186,"l3"]],"t":"p","text":"(5) В случае установки интеллектуального измерительного оборудования дополнительно к требованиям, установленным Законом об электроэнергии № 107/2016 и Законом о природном газе № 108/2016, должны соблюдаться следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) интеллектуальное измерительное оборудование должно предоставлять конечным потребителям информацию о фактическом времени потребления, а при определении минимальных требований к интеллектуальному измерительному оборудованию и обязанностей, налагаемых на участников рынка в связи с его установкой, следует учитывать, в частности, цели энергоэффективности и выгоды, предоставляемые интеллектуальным измерительным оборудованием конечным потребителям;"},{"id":null,"spans":[[164,174,"l13"]],"t":"p","text":"b) должна обеспечиваться безопасность интеллектуального измерительного оборудования и сообщаемых данных с соблюдением положений Закона о защите персональных данных № 133/2011;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) по запросу конечного потребителя электроэнергии интеллектуальное измерительное оборудование должно обеспечивать возможность измерения электроэнергии, поставляемой в сеть конечным потребителем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) по запросу конечного потребителя электроэнергии данные, фиксируемые интеллектуальным измерительным оборудованием с действующим удаленным снятием показаний, должны сообщаться этим потребителям либо третьему лицу, выступающему от имени конечных потребителей, в доступной форме;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) на этапе установки интеллектуального измерительного оборудования конечным потребителям должна быть предоставлена надлежащая информация и помощь в том, что касается всей полноты возможностей интеллектуального измерительного оборудования по управлению и мониторингу потребления энергии.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Дополнить закон статьями 161–163 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 161. Учет и измерение тепловой энергии,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"поставляемой для отопления и/или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"приготовления горячей воды для"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"хозяйственных нужд и/или охлаждения"},{"id":null,"spans":[[270,278,"l12"]],"t":"p","text":"(1) Количество тепловой энергии, поставляемой потребителям для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, измеряется с помощью измерительного оборудования, прошедшего метрологическую поверку в соответствии с Законом о метрологии №19/2016. Представленное на рынке и/или введенное в эксплуатацию измерительное оборудование должно соответствовать требованиям утвержденного Правительством Технического регламента об обеспечении присутствия на рынке средств измерений."},{"id":null,"spans":[[342,351,"l7"],[406,414,"l4"]],"t":"p","text":"(2) Приобретение, установка, опломбирование, метрологическая поверка, обслуживание, ремонт и замена оборудования для измерения тепловой энергии, поставляемой потребителям для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, а также снятие его показаний осуществляются в соответствии с Законом об энергетике №174/2017, Законом о тепловой энергии и продвижении когенерации №92/2014, регулирующими данную область нормативными актами, утвержденными Национальным агентством по регулированию в энергетике."},{"id":null,"spans":[[428,437,"l4"]],"t":"p","text":"(3) Тепловая энергия для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, поставляемая в системе централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, учитывается с помощью измерительного оборудования, правильно отражающего фактическое потребление энергии. Затраты покрывают конечные потребители или распределители в соответствии с положениями Закона о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014."},{"id":null,"spans":[[475,483,"l4"]],"t":"p","text":"(4) Если поставка в одно здание тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения обеспечивается источником производства, обслуживающим несколько зданий, либо происходит из системы централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, в точке разграничения установок для потребления тепловой энергии и/или энергии для охлаждения, определяемой в соответствии с положениями Закона о тепловой энергии и продвижении когенерации №92/2014, устанавливается оборудование для измерения тепловой энергии, поставляемой для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162. Субучет и распределение затрат на поставку тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения"},{"id":null,"spans":[[123,132,"l8"]],"t":"p","text":"(1) В многоквартирных жилых зданиях и зданиях смешанного назначения в смысле Закона об энергетической эффективности зданий №128/2014, оснащенных центральным источником/снабжаемых от центрального источника или снабжаемых от систем централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, в каждой единице здания, если это возможно с технической точки зрения и экономически обоснованно, устанавливается индивидуальное измерительное оборудование для измерения потребления тепловой энергии, поставляемой для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения."},{"id":null,"spans":[[142,152,"l8"],[454,462,"l4"]],"t":"p","text":"(2) Если установка индивидуального измерительного оборудования в каждой единице здания в смысле Закона об энергетической эффективности зданий № 128/2014 невозможна с технической точки зрения или экономически не обоснована, используются индивидуальные распределители затрат, предназначенные для измерения потребления тепловой энергии каждым отопительным прибором по отдельности, как это предусмотрено в Законе о тепловой энергии и продвижении когенерации №92/2014 и при условии доказанной эффективности установки распределителей с экономической точки зрения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от частей (1) и (2), если в многоквартирных жилых зданиях установка индивидуального измерительного оборудования или индивидуальных распределителей затрат невозможна с технической точки зрения или не обоснована экономически, распределение между квартирами здания количества тепловой энергии, поставленной для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, осуществляется в соответствии с методологией, утвержденной Правительством. Общие критерии, методология и/или процедуры определения технической осуществимости и рентабельности меры по установке интеллектуального измерительного оборудования или распределителей затрат четко устанавливаются и опубликовываются центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отступление от частей (1) и (2) в новых многоквартирных жилых зданиях или новых единицах жилого назначения в зданиях смешанного назначения, оснащенных центральным источником/снабжаемых от центрального источника производства горячей воды для хозяйственных нужд или снабжающихся от системы централизованного теплоснабжения тепловой энергией для приготовления горячей воды для хозяйственных нужд, подрядчики, строящие соответствующие здания или новые единицы зданий, устанавливают в каждой квартире индивидуальные измерительное оборудование по горячей воде для хозяйственных нужд (водомеры)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае многоквартирных жилых зданий или зданий смешанного назначения, снабжающихся от системы централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, или тех, в которых собственные центральные или индивидуальные источники отопления и/или охлаждения являются преобладающими, Правительство разрабатывает и утверждает методологию распределения затрат на поставку тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения между всеми потребителями в целях обеспечения прозрачной, объективной и правильной оценки индивидуального потребления в отношении цены:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) на горячую воду для хозяйственных нужд;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на тепловую энергию, распределяемую системой коллективного теплоснабжения здания и в целях отопления общих помещений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) на отопление и/или охлаждение квартир."},{"id":null,"spans":[[361,369,"l4"],[418,428,"l8"]],"t":"p","text":"(6) В отступление от частей (1)–(3) Правительство может содействовать определению для каждой квартиры/жилого помещения индивидуальных решений по измерению количества тепловой энергии, поставляемой для отопления, приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения, в соответствии с положениями Закона о тепловой энергии и продвижении когенерации №92/2014 и Закона об энергетической эффективности зданий № 128/2014."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 163. Удаленное снятие показаний измерительного оборудования и показаний распределителей затрат"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Новое измерительное оборудование и новые распределители затрат, установленные у конечного потребителя в соответствии с положениями статей 161 и 162, должны предоставлять техническую возможность удаленного снятия показаний."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Измерительное оборудование и распределители затрат уже установленные, но не предоставляющие возможности удаленного снятия показаний, должны быть приспособлены для удаленного снятия показаний или заменены на приборы, предоставляющие такую возможность, если доказана эффективность меры с точки зрения затрат.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. Статью 17 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 17. Фактурирование и доступ к информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"о потреблении энергии и природного газа"},{"id":null,"spans":[[117,126,"l2"],[153,163,"l3"]],"t":"p","text":"(1) Если у конечного потребителя нет интеллектуального измерительного оборудования в смысле Закона об электроэнергии №107/2016 и Закона о природном газе № 108/2016, поставщик электроэнергии и/или природного газа направляет конечному потребителю счета-фактуры, содержащие правильную информацию, основанную на фактическом потреблении, в соответствии с положениями настоящего закона и указанных отраслевых законов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Счет-фактура, выдаваемая конечному потребителю поставщиком, в обязательном порядке должна содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) сравнительную информацию о текущем потреблении энергии конечного потребителя и его соответствующем потреблении за тот же период предыдущего года, предпочтительно в графической форме;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) контактные данные публичного учреждения по поддержке, включая официальные веб-страницы, где можно получить информацию о доступных мерах энергоэффективности, сравнительных профилях конечных потребителей и объективные технические спецификации на энергетические установки, приборы и/или оборудование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Дополнительно к этому по крайней мере один раз в год поставщик в счете-фактуре должен предоставлять конечному потребителю в ясной и понятной форме сравнительную информацию о его потреблении и среднем нормированном или контрольном потреблении энергии на душу населения или домохозяйство (место потребления) в той же категории потребления. В случае бытовых потребителей отдельно указывается среднее потребление в городской и сельской местности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В зависимости от доступности информации о потребле-нии энергии поставщик обязан по запросу конечного потребителя предоставить поставщику энергетических услуг, назначенному конечным потребителем, информацию о счетах-фактурах на энергию и об его предыдущем потреблении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если у конечных потребителей установлено интеллектуальное измерительное оборудование с действующим удаленным снятием показаний, операторы передающих систем и операторы распределительных систем должны предоставлять соответствующим потребителям по запросу возможность доступа к дополнительной информации о предыдущем потреблении, позволяющей осуществлять подробную самостоятельную проверку. Такая дополнительная информация о предыдущем потреблении должна включать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) совокупные данные по меньшей мере за предыдущие три года или за период с начала действия договора на поставку, если этот период короче. Такие совокупные данные должны соответствовать интервалам времени, за которые выданы счета-фактуры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) подробные данные в зависимости от времени использования по каждому дню, неделе, месяцу и году. Такие данные могут предоставляться соответствующим конечным потребителям через интернет или интерфейс измерительного оборудования за период, включающий по меньшей мере 24 предыдущих месяца, либо за период с начала действия договора на поставку, если этот период короче.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Дополнить закон статьями 171–173 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 171. Фактурирование и доступ к информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"о потреблении тепловой энергии,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"поставленной для отопления и/или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"приготовления горячей воды для"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"хозяйственных нужд и/или охлаждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, когда установлено измерительное оборудование или распределители затрат, поставщик основывает счет-фактуру и связанную с ней информацию на фактическом и правильно зарегистрированном потреблении или на показаниях распределителей затрат в соответствии с приложением 8. Данное положение применяется ко всем конечным потребителям энергии, таким как физические или юридические лица, приобретающие тепловую энергию для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения для собственных нужд, либо физические или юридические лица, пользующиеся индивидуальным зданием, квартирой или единицей в многоквартирном здании либо в здании смешанного назначения, снабжаемыми от центрального источника или от систем централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, которые не имеют прямого или индивидуального договора с поставщиком энергии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае такой договоренности между поставщиком и конечным потребителем последний может самостоятельно снимать показания потребления измерительного оборудования и передавать их поставщику, за исключением случаев субучета потребления с помощью распределителей затрат согласно статье 162."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поставщики тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения обязаны передать по запросу конечного потребителя информацию о предшествующем потреблении или о показаниях распределителей затрат у конечных потребителей поставщику энергетических услуг, в случае доступности этой информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Поставщики тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения обязаны предоставить конечным потребителям вариант электронного фактурирования, а также соответствующие справочные данные в электронной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Поставщики тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения обязаны предоставлять конечным потребителям ясную и понятную информацию в соответствии с пунктом 3 приложения 8."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 172. Доступ к информации об измерении и фактурировании потребления электроэнергии и природного газа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Поставщики электроэнергии и природного газа обязаны предоставлять конечным потребителям счет-фактуру и информацию о данных потребления без взимания дополнительных платежей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 173. Стоимость доступа к информации об измерении и фактурировании потребления тепловой энергии, поставленной для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поставщики тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения должны предоставить конечным потребителям счет-фактуру и связанную с ней информацию, а также обеспечить им доступ к своим данным о потреблении на бесплатной основе."},{"id":null,"spans":[[326,335,"l14"]],"t":"p","text":"(2) Распределение затрат, связанных с предоставлением информации о фактурировании индивидуального потребления тепловой энергии для отопления и/или приготовления горячей воды для хозяйственных нужд и/или охлаждения в многоквартирных жилых зданиях или зданиях смешанного назначения, управляемых в соответствии с Законом о жилье № 75/2015, осуществляется без получения прибыли. Обоснованные затраты, возникающие в результате поручения этой функции третьей стороне и покрывающие расходы на измерение, распределение и фактурирование фактического индивидуального потребления в многоквартирных жилых зданиях и/или зданиях смешанного назначения, возлагаются на конечных потребителей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Главу IV дополнить статьей 181 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 181. Аспекты энергоэффективности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в транспортном секторе и продвижение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"электромобилей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Правительство продвигает e-мобильность и другие варианты экологически дружественной мобильности посредством:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) распространения существующих налоговых льгот и освобождений, а также разработки новых политик для поощрения экологически дружественной мобильности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) разработки и внедрения программ по обновлению существующего автопарка путем замены автотранспортных средств с двигателями внутреннего сгорания на электромобили, а также путем расширения публичной инфраструктуры для зарядки электроэнергией электрических транспортных средств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) установления минимальных требований по интеграции инфраструктуры для зарядки электромобилей в многоквартирные жилые здания как в случае новых зданий, так и при капитальном ремонте зданий, в общественных зданиях и зданиях, относящихся к сфере предоставления услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) продвижения электромобилей путем их оснащения отличительными регистрационными знаками в соответствии со стандартом, разработанным Агентством государственных услуг и утвержденным Правительством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Органы местного публичного управления продвигают e-мобильность и использование электромобилей путем внедрения мер на местном уровне в соответствии с собственными стратегиями развития сектора, при этом отличительным элементом таких средств являются регистрационные знаки, соответствующие стандарту, разработанному Агентством государственных услуг в соответствии с пунктом d) части (1). Органы местного публичного управления посредством проводимой ими политики обеспечивают развитие инфраструктуры для зарядки электромобилей на местном уровне."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Агентство государственных услуг один раз в полугодие, в 30-дневный срок после окончания полугодия представляет публичному учреждению по поддержке следующую информацию, относящуюся к процессу мониторинга выполнения Национального интегрированного плана по энергии и климату:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) количество электромобилей, зарегистрированных за отчетный период, по категориям и суммарно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) количество гибридных автотранспортных средств, зарегистрированных за отчетный период, по категориям и суммарно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) пробег электромобилей, зарегистрированный в предыдущем году по категориям.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. В статье 22:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) дополнить пунктом g) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«g) осуществляет мониторинг рынка энергетических услуг и, в частности, услуг, договор на которые заключает публичный сектор, чтобы удостовериться на основе сравнительного анализа, что поставщики энергетических услуг предоставляют конечным потребителям качественные энергетические услуги по конкурентоспособным ценам.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Правительство по инициативе центрального отраслевого органа публичного управления в области энергетики разрабатывает и внедряет программы развития сферы энергетических услуг, в частности, путем поощрения заключения договоров об энергоэффективности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. В статье 23:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) после слова «разработанной» дополнить словами «, прошедшей публичные обсуждения»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (9) дополнить предложением: «Присуждение договора о закупках осуществляется путем применения процедуры конкурентного диалога, а критерием присуждения является самая выгодная с технико-экономической точки зрения оферта.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (11) слова «в соответствии с методом измеряемой экономии» заменить словом «бенефициаром», а после слов «сохраняемая в составе регулируемого тарифа» дополнить часть словами «на период действия договора»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. В вводной части части (5) статьи 24 слова «Центральный отраслевой орган публичного управления в области энергетики» заменить словами «Бенефициар и/или разработчик инвестиционного проекта»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25. Статью 26 дополнить частями (5) и (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Национальное агентство по регулированию в энергетике проводит политику поощрения системных операторов электроэнергетического сектора и сектора природного газа в целях сокращения потерь и внедрения программ инвестиций в инфраструктуру, которые будут эффективными с точки зрения затрат и получаемой экономии энергии и будут учитывать энергоэффективность и гибкость сети."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Системные операторы электроэнергетического сектора и сектора природного газа:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) постоянно оценивают потенциал энергоэффективности электросетей и соответственно сетей природного газа, в частности в отношении поставки электроэнергии, природного газа по передающим и распределительным сетям, управления нагрузками и интероперабельности, подключения к электросетям и сетям природного газа установок по производству энергии, включая возможности доступа для микрогенераторов энергии, и представляют один раз в четыре года отчет и график внедрения экономически обоснованных мер Национальному агентству по регулированию в энергетике, центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики и публичному учреждению по поддержке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) определяют экономически обоснованные конкретные меры и инвестиции, которые необходимо осуществить для повышения энергоэффективности электросетей и сетей природного газа, и представляют Национальному агентству по регулированию в энергетике оценку затрат и выгод, связанных с внедрением определенных для этого мер и инвестиций, с их дальнейшим включением в планы развития и инвестиционные планы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) отчитываются посредством SIMVE о мерах энергоэффективности, внедренных в рамках управляемой инфраструктуры, в соответствии с обязательством представления отчетности, установленным в пунктах b) и c) части (3) статьи 131.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26. В статье 28:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (6) слова «в части (13) статьи 30» заменить словами «в частях (5) и (6) статьи 26»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27. Части (5) и (7) статьи 30 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. Примечание третье к приложению 1 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«3) Применимо в случае, если экономия энергии рассчитана в понятиях первичной энергии с использованием восходящего подхода, основанного на потреблении конечной энергии. Для расчета экономии электроэнергии в кВтч может применяться по умолчанию коэффициент 2,1 или может быть принято решение о введении другого коэффициента при условии, что он может быть обоснован. В таком случае должен учитываться энергетический баланс Республики Молдова, включенный в интегрированные планы по энергии и климату, о чем уведомляется Секретариат Энергетического сообщества. Коэффициент, применяемый для расчета экономии электроэнергии в кВтч, устанавливается с помощью прозрачной методологии, в зависимости от национальных обстоятельств, влияющих на потребление первичной энергии, для обеспечения точного расчета фактической экономии. Соответствующие обстоятельства являются обоснованными, проверяемыми и основанными на объективных и недискриминационных критериях.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"29. Приложение 2 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Приложение 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие методы и принципы расчета"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"воздействия мер политики в области"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"энергоэффективности и схемы обязанностей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в области энергоэффективности на основании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (5) статьи 71 и статьи 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Методы расчета экономии энергии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для расчета экономии энергии возможно использование одного или нескольких из нижеследующих методов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) метод прогнозируемой экономии, при котором экономия энергии определяется сравнением с результатами предыдущего независимого мониторинга энергетических улучшений на аналогичных установках. Общий подход носит название ex ante;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) метод измеряемой экономии, при котором экономия в результате применения меры или пакета мер определяется путем регистрации фактического сокращения использованной энергии с надлежащим учетом таких факторов, как дополнительность, занятость, уровни производства и метеорологические условия, которые могут повлиять на потребление. Общий подход носит название ex post;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) метод взвешенной экономии, при котором используются технические оценки экономии. Этот подход используется только в случае, если определение точных данных по замерам для конкретной установки было бы затруднительным или слишком дорогостоящим, например, при замене компрессора или электродвигателя с номинальной мощностью в кВтч, отличной от той, для которой данные по экономии энергии были измерены независимо, или если эти оценки проведены в соответствии с базовыми методологиями и стандартами, установленными на национальном уровне квалифицированными или аккредитованными экспертами, независимыми от вовлеченных обязанных сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) метод экономии энергии на основе опроса, при котором определяется реакция потребителей на рекомендации, информационные кампании, схемы маркировки или сертификации или на интеллектуальный способ учета. Этот подход используется только для экономии энергии, полученной в результате изменения поведения потребителей. Его нельзя использовать в случае экономии энергии, достигнутой вследствие введения конкретных мер."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. При установлении экономии энергии по одной из мер энергоэффективности в целях внедрения положений статьи 8 применяются следующие принципы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) экономия энергии должна быть очевидно дополнительной по отношению к той, которая в любом случае была бы получена и в отсутствие деятельности обязанных сторон. Для определения экономии, которая может быть заявлена как дополнительная, следует учитывать, как изменились бы энергопотребление и спрос на энергию в отсутствие рассматриваемой меры, принимая во внимание по меньшей мере следующие факторы: тенденции потребления энергии, изменения, произошедшие в поведении потребителей, технологический прогресс и изменения, вызванные другими мерами, введенными на национальном уровне;"},{"id":null,"spans":[[623,632,"l8"]],"t":"p","text":"b) экономия энергии, полученная в результате применения законодательства, считается экономией, которая произошла бы в любом случае, и, следовательно, не признается экономией энергии в смысле части (1) статьи 71. В порядке отступления от данного требования экономия, связанная с обновлением существующих зданий, может быть признана экономией энергии в смысле статьи 71 при условии соблюдения требования существенности, указанного в подпункте h) пункта 3. Экономия, получаемая в результате введения минимальных национальных требований, установленных для новых зданий до принятия Закона об энергетической эффективности зданий №128/2014, может быть признана экономией энергии в смысле статьи 71 при условии соблюдения требования существенности, указанного в подпункте h) пункта 3, и при условии уведомления о данной экономии в национальных планах действий по энергоэффективности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) учитываться может только экономия, превышающая следующие уровни:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– стандарты эффективности по выбросам новых легковых автомобилей и новых коммерческих транспортных средств;"},{"id":null,"spans":[[194,204,"l15"]],"t":"p","text":"– требования по изъятию с рынка определенных энергопотребляющих изделий в результате выполнения мер по применению Закона о требованиях к экологическому проектированию энергопотребляющих изделий № 151/2014;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) допускается проведение политики, нацеленной на поощрение более высоких уровней энергоэффективности изделий, оборудования, транспортных систем, транспортных средств и топлива, зданий и элементов зданий, процессов и рынков;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) меры по продвижению введения малобюджетных технологий для получения энергии из возобновляемых источников на зданиях или в зданиях, могут быть приемлемыми для учета в целях достижения обязательной экономии энергии в соответствии с положениями статьи 71 при условии, что они обеспечивают экономию энергии, поддающуюся проверке и учету или оценке. Экономия энергии рассчитывается с соблюдением требований настоящего приложения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) в случае проведения политики, ускоряющей переход на более эффективные изделия и транспортные средства, может быть полностью учтена связанная с ними экономия энергии при условии доказательства того, что такой переход происходит до истечения прогнозируемого среднего срока службы изделия или транспортного средства либо до обычной замены изделия или транспортного средства, и при условии, что экономия заявляется только за период, завершающийся по истечении прогнозируемого среднего срока службы изделия или транспортного средства, подлежащего замене;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) при продвижении принятия мер, касающихся энергоэффективности, обеспечивается, где это необходимо, сохранение стандартов качества для изделий, услуг и применения мер, или введение таких стандартов в случае их отсутствия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) для учета климатических различий между регионами экономия энергии приводится к стандартному значению или устанавливаются разные значения экономии энергии исходя из температурных различий между регионами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) при расчете экономии энергии должен учитываться срок действия мер и степень снижения экономии с течением времени. Данный расчет производится путем исчисления экономии, осуществляемой за счет каждого индивидуального действия, в период между датой его реализации и 31 декабря 2030 года. В качестве альтернативы может быть принят другой метод, который, как ожидается, позволит достичь по меньшей мере такое же общее количество экономии. При использовании других методов должно обеспечиваться, чтобы общее количество экономии энергии, рассчитанное на основе таких отличающихся методов, не превышало количества экономии энергии, которая была бы получена в результате ее расчета на момент исчисления экономии, осуществляемой за счет каждого индивидуального действия в период между датой его реализации и 31 декабря 2030 года. Правительство должно подробно описать в интегрированных планах по энергии и климату прочие методы и положения, применяемые для обеспечения соблюдения обязательного требования по исчислению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Правительство обеспечивает выполнение следующих требований к мерам политики в области энергоэффективности на основании статьи 8:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) меры политики в области энергоэффективности и индивидуальные действия обеспечивают экономию энергии, поддающуюся проверке на уровне конечного использования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в зависимости от обстоятельств четко определена ответственность каждой участвующей стороны, обязанной стороны или применяющего меры органа публичной власти/публичного учреждения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) полученная или планируемая экономия энергии определяется прозрачным образом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обязательное количество экономии энергии или экономия, которой планируется достичь за счет меры политики в области энергоэффективности, выражается в величинах потребления первичной или конечной энергии с использованием коэффициентов пересчета, предусмотренных в приложении 1;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) отчет об экономии энергии, осуществленной за счет финансовых средств, выделенных обязанными сторонами и применяющими меры органами публичной власти/публичными учреждениями, должен быть представлен один раз в год и доступен для общественности, так же как и данные о тенденциях экономии энергии за год;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) проводится мониторинг результатов и в случае неудовлетворительного прогресса принимаются соответствующие меры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) экономия энергии, полученная за счет индивидуального действия, заявляется только одной стороной;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) продемонстрировано, что деятельность обязанной стороны или применяющих меры органов публичной власти/публичных учреждений внесла существенный вклад в достижение заявленной экономии энергии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. При определении экономии энергии, полученной вследствие применения мер политики в области энергоэффективности, связанных с налогообложением, введенных на основании статьи 8, применяются следующие принципы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) учитывается только экономия энергии, полученная вследствие применения мер налогообложения, превышающая минимальные уровни налогообложения, применимые к видам топлива;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) данные о ценовой эластичности спроса для расчета воздействия мер по (энергетическому) налогообложению отражают способность реагирования спроса на энергию на ценовые изменения и оцениваются на основе источников официальных последних и репрезентативных данных;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) экономия энергии, осуществленная за счет сопутствующих инструментов налоговой политики, таких как налоговые стимулы или выплаты в определенный фонд, учитывается отдельно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Уведомление о методологии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правительство уведомляет Секретариат Энергетического сообщества о подробной методологии, предлагаемой для применения схемы обязанностей в области энергоэффективности и об альтернативных мерах, указанных в статье 8. За исключением случаев налогообложения, уведомление должно содержать подробные сведения о следующем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) уровень экономии энергии, обязательный в соответствии со статьей 71, или экономии, подлежащей осуществлению за весь период с 1 января 2024 года по 31 декабря 2030 года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязанные стороны или применяющие меры органы публичной власти/публичные учреждения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) целевые секторы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) меры политики и индивидуальные действия, включая общую запланированную суммарную экономию энергии по каждой мере;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) продолжительность периода действия обязанностей по схеме обязанностей в области энергоэффективности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) действия, предусмотренные мерой политики в области энергоэффективности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) методологию расчета, в том числе способы установления дополнительности и существенности, а также методологии и базовые значения, используемые для оценки прогнозируемой и взвешенной экономии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) срок действия мер и способ его расчета или то, на чем он основан;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) подход, выбранный для рассмотрения вопроса климатических различий в государстве-участнике;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) системы мониторинга и проверки мер на основании статей 71 и 8 и способ обеспечения их независимости от обязанных сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае налогообложения уведомление должно содержать подробные сведения о следующем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) целевые секторы и категории налогоплательщиков;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) применяющий меры орган публичной власти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) прогнозируемая экономия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) срок действия меры налогообложения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) используемая методология расчета, включая данные об эластичности спроса в зависимости от цены, и способ, которым они устанавливались»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"30. В приложении 7:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части 1:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"вводную часть пункта 1 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Годовые отчеты, разработанные в соответствии с частью (4) статьи 6, составляют основу для мониторинга прогресса, достигнутого в реализации национальных целей в области энергоэффективности, установленных в соответствии с настоящим законом, и в обязательном порядке, но не ограничиваясь этим, включают оценку следующих показателей за год, предшествующий последнему завершенному году:»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт 3 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«3. Первый отчет должен также включать описание национальных целей, указанных в частях (1) и (2) статьи 71.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте 4 слова «частью (5) статьи 6,» заменить словами «частью (4) статьи 6,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть 2 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"31. Дополнить закон приложением 8 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Приложение 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Минимальные требования к информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"о фактурировании и потреблении тепловой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"энергии для отопления и/или приготовления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"горячей воды для хозяйственных нужд и/или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"охлаждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Фактурирование на основе фактического потребления или показаний распределителей затрат"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для предоставления конечным потребителям возможности регулировать собственное потребление энергии фактурирование осуществляется на основе фактического потребления или показаний распределителей затрат по меньшей мере один раз в год."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Минимальная периодичность предоставления информации о фактурировании или потреблении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С 30 октября 2023 года в случае установки измерительного оборудования с удаленным снятием показаний или распределителей затрат информация о фактурировании или потреблении, основанная на фактическом потреблении или показаниях распределителей затрат, предоставляется конечным потребителям по меньшей мере ежеквартально – по запросу или если конечные потребители выбрали получение счета-фактуры в электронной форме либо дважды в год – в остальных случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С 1 января 2025 года в случае установки измерительного оборудования с удаленным снятием показаний или распределителей затрат информация о фактурировании или о потреблении, основанная на фактическом потреблении или показаниях распределителей затрат, предоставляется конечным потребителям по меньшей мере ежемесячно. Также информация может предоставляться по интернету и обновляться настолько часто, насколько это позволяют используемые измерительные устройства и оборудование. Отопление и охлаждение могут составлять исключение из этого требования вне сезона отопления/охлаждения."},{"id":null,"spans":[[76,85,"l4"]],"t":"p","text":"Если это предусмотрено Законом о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014, информация о фактурировании или потреблении, основанная на фактическом потреблении, зарегистрированном измерительным оборудованием с удаленным снятием показаний, передается управляющему соответствующим жилым фондом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Минимальная информация, включаемая в счет-фактуру"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Конечным потребителям в их счетах-фактурах должна предоставляться в доступной и понятной форме следующая информация, если она основана на фактическом потреблении или показаниях распределителей затрат:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) действующие тарифы и фактическое потребление энергии или общая стоимость тепловой энергии и показания распределителей затрат;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) информация об используемой смеси топлива и связанных с ним годовыми выбросами парниковых газов, в том числе для конечных потребителей, снабжаемых через городскую систему централизованного теплоснабжения и/или охлаждения, а также описание применяемых сборов и тарифов. Национальное агентство по регулированию в энергетике может принять решение о применении требования по предоставлению информации о выбросах парниковых газов с включением только снабжения из систем централизованного теплоснабжения с общей номинальной тепловой мощностью более 20 МВт;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сравнительная информация о текущем потреблении энергии конечных потребителей и их соответствующем потреблении за тот же период предыдущего года в графической форме, с применением климатических корректировок для отопления и охлаждения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) контактная информация организаций конечных потребителей, энергетических агентств или аналогичных органов, включая официальные веб-страницы, от которых можно получить информацию о доступных мерах по повышению энергоэффективности, сравнительные профили конечных потребителей и объективные технические спецификации на энергопотребляющее оборудование;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) информация о процедурах подачи жалоб в данной сфере или при необходимости об альтернативных механизмах разрешения споров;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) сравнение со средним нормированным или эталонным конечным потребителем из той же категории потребителей. В случае электронных счетов-фактур такие сравнения могут быть также доступны в режиме онлайн и указываться в счетах-фактурах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Счета-фактуры, не основанные на фактическом потреблении или показаниях распределителей затрат, должны содержать четкое разъяснение способа расчета указанной в счете-фактуре суммы и по меньшей мере информацию, указанную в подпунктах d) и e).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"32. По всему тексту закона:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"слова «Национальный план действий в области энергоэффективности» и «национальный план действий в области энергоэффективности» заменить соответственно словами «Национальный интегрированный план по энергии и климату» и «национальный интегрированный план по энергии и климату» в соответствующих числе и падеже;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"слова «Орган, ответственный за внедрение политики в области энергоэффективности,» и «орган, ответственный за внедрение политики в области энергоэффективности,» заменить соответственно словами «Публичное учреждение по поддержке» и «публичное учреждение по поддержке» в соответствующем падеже;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"слова «система централизованного теплоснабжения и охлаждения» заменить словами «система централизованного теплоснабжения и/или охлаждения» в соответствующих числе и падеже."}],"id":"art-i","label":"Ст.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":"art-ii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Правительству:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) в шестимесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона:"},{"id":null,"spans":[[195,205,"l16"]],"t":"p","text":"а) актуализировать Программу выполнения обязанности по обновлению зданий центральных отраслевых органов публичного управления, предусмотренную в части (5) статьи 14 Закона об энергоэффективности № 139/2018;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) утвердить концепцию и положение о Национальной информационной системе в области энергоэффективности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) в 12-месячный срок со дня вступления в силу настоящего закона:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) представить Парламенту предложения по приведению законодательства в соответствие с настоящим законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) привести свои нормативные акты в соответствие с ним;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) утвердить нормативные акты, необходимые для реализации настоящего закона."},{"id":"art-ii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальному агентству по регулированию в энергетике в шестимесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона привести свои регулирующие нормативные акты в соответствие с ним."},{"id":"art-ii-p3","spans":[[150,160,"l17"]],"t":"p","text":"(3) Первый Национальный интегрированный план по энергии и климату, разработанный согласно положениям части (1) статьи 6 Закона об энергоэффективности № 139/2018, охватывающий период до 2030 года, должен быть утвержден до 30 июня 2024 года с определением вклада Республики Молдова в потребление конечной и первичной энергии Энергетического сообщества на 2030 год. Центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики уведомить Секретариат Энергетического сообщества о данном вкладе, рассматриваемом как предварительная траектория."},{"id":"art-ii-p4","spans":[[114,124,"l18"]],"t":"p","text":"(4) В целях выполнения обязательств по экономии энергии согласно статье 71 Закона об энергетической эффективности № 139/2018:"},{"id":"art-ii-p4-a","spans":[],"t":"p","text":"a) в смысле части (1) статьи 71 периодом расчета общего суммарного количества экономии энергии является период с 1 января 2024 года по 31 декабря 2030 года;"},{"id":"art-ii-p4-b","spans":[],"t":"p","text":"b) в смысле части (2) статьи 72 расчет общего суммарного количества подлежащей экономии энергии до 31 декабря 2030 года осуществляется с учетом обязательства по ежегодному осуществлению новой экономии энергии, эквивалентной по меньшей мере 0,8 процента от среднего значения потребления конечной энергии, зарегистрированного в период с 1 января 2019 года по 1 января 2022 года;"},{"id":"art-ii-p4-c","spans":[],"t":"p","text":"c) в четырехмесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики при содействии публичного учреждения по поддержке разработать и представить Секретариату Энергетического сообщества уведомление о выполнении обязанности по экономии энергии на период 2024–2030 гг. в смысле статьи 71, которое будет опубликовано на его официальной веб-странице."},{"id":"art-ii-p5","spans":[[172,181,"l19"]],"t":"p","text":"(5) Следующая оценка потенциала повышения энергоэффективности в целом по экономике в соответствии с положениями пункта l) части (1) статьи 12 Закона об энергоэффективности №139/2018 будет проведена до 31 июня 2024 года. Результаты оценки представляются центральному отраслевому органу публичного управления в области энергетики и публикуются на официальной веб-странице публичного учреждения по поддержке."},{"id":"art-ii-p6","spans":[[171,181,"l20"]],"t":"p","text":"(6) В целях введения в действие информационной подсистемы мониторинга и проверки экономии энергии (SIMVE) в смысле частей (2)–(4) статьи 131 Закона об энергоэффективности № 139/2018:"},{"id":"art-ii-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) публичному учреждению по поддержке в восьмимесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона создать и предоставить в информационной подсистеме SIMVE пользовательские профили всем сторонам, ответственным за представление отчетности, в смысле частей (2)–(4) статьи 131, с соответствующими правами доступа для каждой из них в информационную подсистему SIMVE;"},{"id":"art-ii-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) первым сроком представления отчетности о мерах энергоэффективности, реализованных сторонами, указанными в части (3) статьи 131, является 31 марта 2024 года."},{"id":"art-ii-p7","spans":[[160,170,"l20"]],"t":"p","text":"(7) В целях введения в действие информационной подсистемы энергетического менеджмента (SIME) в смысле частей (5) и (6) статьи 131 Закона об энергоэффективности № 139/2018:"},{"id":"art-ii-p7-a","spans":[],"t":"p","text":"a) в четырехмесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона публичному учреждению по поддержке при содействии Агентства публичной собственности, поставщиков/распределителей энергоресурсов и воды, местных энергетических менеджеров определить список общественных зданий и зданий, в которых осуществляет деятельность по меньшей мере одно публичное учреждение или орган публичной власти, для их дальнейшего включения в SIME;"},{"id":"art-ii-p7-b","spans":[],"t":"p","text":"b) в 12-месячный срок со дня вступления в силу настоящего закона публичное учреждение по поддержке должно приобрести и/или создать в рамках Национальной информационной системы в области энергоэффективности информационную подсистему SIME с участием при необходимости партнеров по развитию и с учетом наилучшей практики и инициировать процесс заполнения SIME необходимыми данными об общественных зданиях и зданиях, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и органы публичной власти, обеспечивая обмен данными с информационными ресурсами и при необходимости с другими базами данных распределителей и поставщиков энергии и воды;"},{"id":"art-ii-p7-c","spans":[],"t":"p","text":"c) поставщикам и, по обстоятельствам, распределителям энергии, операторам, поставляющим/предоставляющим публичную услугу водоснабжения и канализации, обеспечивать передачу в SIME ежемесячных данных об объемах потребления энергоресурсов и воды, включая сопутствующие затраты, собранных в целях фактурирования, с момента получения уведомления от публичного учреждения по поддержке о начале работы SIME, но не позднее 12 месяцев со дня вступления в силу настоящего закона;"},{"id":"art-ii-p7-d","spans":[],"t":"p","text":"d) в четырехмесячный срок со дня ввода в эксплуатацию SIME поставщикам и, по обстоятельствам, распределителям энергии, операторам, поставляющим/предоставляющим публичную услугу водоснабжения и канализации, обеспечить передачу ежемесячно регистрируемых данных о потреблении энергоресурсов и воды, включая сопутствующие затраты общественных зданий и, по обстоятельствам, зданий, в которых осуществляют деятельность публичные учреждения и/или органы публичной власти, за весь период начиная с 1 января 2018 года;"},{"id":"art-ii-p7-e","spans":[[702,711,"l20"]],"t":"p","text":"e) в срок 18 месяцев со дня вступления в силу настоящего закона публичному учреждению по поддержке по согласованию с центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики разработать анализ затрат-выгод в отношении меры по установке интеллектуального оборудования для измерения потребления энергоресурсов и воды в общественных зданиях, применяя целостный подход к оценке экономии энергии и финансовых средств у поставщиков услуг, у конечного потребителя, а также в отношении систем снабжения энергоресурсами и водоснабжения в целом. Данный анализ должен в дальнейшем обновляться каждые три года. В порядке отступления от положений части (7) статьи 131 Закона об энергоэффективности №139/2018 Правительству использовать результаты соответствующего анализа для обоснования национальной программы ускоренной установки интеллектуального измерительного оборудования в общественных зданиях с отражением соответствующих подробных сведений и ожидаемого воздействия в Национальном интегрированном плане по энергии и климату, а также в местных интегрированных планах по энергии и климату при их первом пересмотре."},{"id":"art-ii-p8","spans":[[301,311,"l16"]],"t":"p","text":"(8) Трехпроцентный годовой коэффициент обновления площади отапливаемых и/или охлаждаемых зданий, относящихся к публичной сфере государства, в которых осуществляют свою деятельность центральные отраслевые органы публичного управления, в смысле частей (9) и (10) статьи 14 Закона об энергоэффективности № 139/2018, применяется с 1 января 2024 года."},{"id":"art-ii-p9","spans":[[170,180,"l21"]],"t":"p","text":"(9) В целях выполнения обязательств по удаленному снятию показаний измерительного оборудования и распределителей затрат в смысле статьи 163 Закона об энергоэффективности № 139/2018:"},{"id":"art-ii-p9-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обязательство по установке нового измерительного оборудования и распределителей затрат согласно части (1) статьи 163 вступает в силу с 30 октября 2023 года;"},{"id":"art-ii-p9-b","spans":[],"t":"p","text":"b) обязательство по приспособлению распределителей затрат к удаленному снятию показаний или их замене приборами, показания которых могут считываться удаленно согласно части (2) статьи 163, должно быть выполнено в полном объеме до 1 января 2030 года."},{"id":"art-ii-p10","spans":[[111,121,"l22"]],"t":"p","text":"(10) Первый местный интегрированный план по энергии и климату в смысле статьи 13 Закона об энергоэффективности № 139/2018, охватывающий период 2025–2030 гг., должен быть разработан и утвержден органами местного публичного управления второго и особого уровней до 30 июня 2025 года."},{"id":"art-ii-p11","spans":[[113,123,"l23"]],"t":"p","text":"(11) В целях выполнения обязательств, предусмотренных в частях (5) и (6) статьи 26 Закона об энергоэффективности № 139/2018:"},{"id":"art-ii-p11-a","spans":[],"t":"p","text":"a) в четырехмесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона Национальному агентству по регулированию в энергетике по согласованию с публичным учреждением по поддержке и центральным отраслевым органом публичного управления в области энергетики разработать образец отчета и его содержания для использования системными операторами электроэнергетического сектора и сектора природного газа;"},{"id":"art-ii-p11-b","spans":[],"t":"p","text":"b) до 31 декабря 2025 года и в дальнейшем каждые четыре года системным операторам электроэнергетического сектора и сектора природного газа разработать и представить согласно подпункту а) части (6) статьи 26 отчеты об оценке потенциала энергоэффективности электрических сетей и соответственно сетей природного газа, а также графики внедрения экономически обоснованных мер."},{"id":"art-ii-p12","spans":[[95,105,"l24"]],"t":"p","text":"(12) В целях реализации положений пункта d) части (1) статьи 181 Закона об энергоэффективности № 139/2018 Агентству государственных услуг в 12-месячный срок со дня вступления в силу настоящего закона обеспечить в установленном законом порядке изготовление и выдачу отличительных регистрационных номерных знаков, содержащих буквы и цифры в зеленой рамке на белом фоне, для электромобилей, за исключением следующих:"},{"id":"art-ii-p12-a","spans":[],"t":"p","text":"а) подпадающих под действие Постановления Правительства об упорядочении присвоения транспортным средствам специальных серий регистрационных номерных знаков № 1049/2001;"},{"id":"art-ii-p12-b","spans":[],"t":"p","text":"b) принадлежащих дипломатическим представительствам, консульским учреждениям иностранных государств, персоналу дипломатических представительств и консульских учреждений, представительств международных организаций и сотрудникам, аккредитованным при Министерстве иностранных дел и европейской интеграции, а также приравненным к ним физическим и юридическим лицам;"},{"id":"art-ii-p12-c","spans":[],"t":"p","text":"c) принадлежащих другим иностранным юридическим лицам, отличным от указанных в пункте b), а также иностранным гражданам и лицам без гражданства;"},{"id":"art-ii-p12-d","spans":[],"t":"p","text":"d) ввезенных в соответствии с таможенной процедурой временного ввоза физическими и юридическими лицами Республики Молдова;"},{"id":"art-ii-p12-e","spans":[],"t":"p","text":"e) предназначенных для общественного пассажирского транспорта;"},{"id":"art-ii-p12-f","spans":[],"t":"p","text":"f) подлежащих испытаниям на дорогах общего пользования;"},{"id":"art-ii-p12-g","spans":[],"t":"p","text":"g) снятых с учета в случае окончательного вывоза из Республики Молдова."}],"id":"art-ii","label":"Ст.II.","note_count":0,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Парламент принимает настоящий органический закон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Настоящий закон частично перелагает Директиву (ЕС) 2018/2002 Европейского парламента и Совета от 11 декабря 2018 года о внесении изменений в Директиву 2012/27/ЕС об энергоэффективности, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 328/210 от 21 декабря 2018 года, в варианте, адаптированном и утвержденном Решением Министерского совета Энергетического сообщества № 2021/14/MC-EnC."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP107/2016","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ru/act/lp92-2014/","id":"l4","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP461/2001","href":"/ru/act/lp461-2001/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp461-2001","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind piaţa produselor petroliere*","ru":"о рынке нефтепродуктов *"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ru/act/lp10-2016/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ru/act/lp174-2017/","id":"l7","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP128/2014","href":null,"id":"l8","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind performanţa energetică a clădirilor","ru":"об энергетической эффективности зданий"},"url":null},{"anchor":"art-5","candidates":[],"code":"LP241/2022","href":"/ru/act/lp241-2022/#art-5","id":"l9","kind":"number","slug":"lp241-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice","ru":"о фонде снижения энергетической уязвимости"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP139/2012","href":null,"id":"l10","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la ajutorul de stat","ru":"о государственной помощи"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP181/2014","href":"/ru/act/lp181-2014/","id":"l11","kind":"number","slug":"lp181-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale","ru":"о публичных финансах и бюджетно-налоговой ответственности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP19/2016","href":"/ru/act/lp19-2016/","id":"l12","kind":"number","slug":"lp19-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"metrologiei","ru":"о метрологии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP133/2011","href":"/ru/act/lp133-2011/","id":"l13","kind":"number","slug":"lp133-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecţia datelor cu caracter personal","ru":"о защите персональных данных"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP75/2015","href":"/ru/act/lp75-2015/","id":"l14","kind":"number","slug":"lp75-2015","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la locuinţe","ru":"о жилье"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP151/2014","href":"/ru/act/lp151-2014/","id":"l15","kind":"number","slug":"lp151-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic","ru":"о требованиях к экологическому проектированию энергопотребляющих изделий"},"url":null},{"anchor":"art-14","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-14","id":"l16","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-6","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-6","id":"l17","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-71","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-71","id":"l18","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-12","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-12","id":"l19","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-131","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-131","id":"l20","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-163","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-163","id":"l21","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-13","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-13","id":"l22","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-26","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-26","id":"l23","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null},{"anchor":"art-181","candidates":[],"code":"LP139/2018","href":"/ru/act/lp139-2018/#art-181","id":"l24","kind":"number","slug":"lp139-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la eficiența energetică","ru":"об энергоэффективности"},"url":null}],"masthead":["Республика Молдова","ПАРЛАМЕНТ","ЗАКОН № 113 от 12-05-2023","о внесении изменений в Закон об энергоэффективности № 139/2018","Опубликован : 08-06-2023 в Monitorul Oficial № 186-189 статья № 311"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕДСЕДАТЕЛЬ ПАРЛАМЕНТА Игорь ГРОСУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"№ 113. Кишинэу, 12 мая 2023 г."}]}},"text_version":{"applies_on_snapshot":true,"date":"2023-07-08","doc_id":137208,"next_after_text":null,"next_date":null,"snapshot_date":"2026-11-17","snapshot_version":{"date":"2023-07-08","doc_id":137208,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ru"}}},"title":{"ro":"pentru modificarea Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică","ru":"о внесении изменений в Закон об энергоэффективности № 139/2018"},"versions":[{"date":"2023-07-08","doc_id":137208,"has_text":true,"is_latest":true,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137208&lang=ru"}}],"year":2023}