{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"active":true,"adopted":"2018-11-15","articles":{"ro":"/api/art/lp133-2018/ro/index.json","ru":"/api/art/lp133-2018/ru/index.json"},"base_slug":"lp133-2018","category":"laws","citation_status":null,"cited_by":[{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2018-11-29","category":"laws","code":"LP272/2018","slug":"lp272-2018","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte legislative","ru":"о внесении изменений в некоторые законодательные акты"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2012-06-29","category":"laws","code":"LP149/2012","slug":"lp149-2012","title":{"ro":"Insolvabilităţii","ru":"о несостоятельности"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2012-05-04","category":"laws","code":"LP98/2012","slug":"lp98-2012","title":{"ro":"privind administraţia publică centrală de specialitate","ru":"о центральном отраслевом публичном управлении"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2008-10-24","category":"codex","code":"CС218/2008","slug":"cc218-2008","title":{"ro":"CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О ПРАВОНАРУШЕНИЯХ*"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2007-10-19","category":"laws","code":"LP220/2007","slug":"lp220-2007","title":{"ro":"privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali","ru":"o государственной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимателей"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2007-06-14","category":"laws","code":"LP135/2007","slug":"lp135-2007","title":{"ro":"privind societăţile cu răspundere limitată","ru":"об обществах с ограниченной ответственностью"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2007-06-07","category":"laws","code":"LP131/2007","slug":"lp131-2007","title":{"ro":"privind siguranţa traficului rutier","ru":"о безопасности дорожного движения*"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2004-12-24","category":"codex","code":"CP443/2004","slug":"cp443-2004","title":{"ro":"CODUL DE EXECUTARE AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ИСПОЛНИТЕЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2004-03-18","category":"laws","code":"LP81/2004","slug":"lp81-2004","title":{"ro":"cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător","ru":"об инвестициях в предпринимательскую деятельность"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2003-05-30","category":"codex","code":"CPC225/2003","slug":"cpc225-2003","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2003-03-14","category":"codex","code":"CPP122/2003","slug":"cpp122-2003","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"УГОЛОВНО-ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2003-03-13","category":"laws","code":"LP105/2003","slug":"lp105-2003","title":{"ro":"privind protecţia consumatorilor","ru":"о защите прав потребителей"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2002-11-08","category":"laws","code":"LP1453/2002","slug":"lp1453-2002","title":{"ro":"cu privire la notariat","ru":"о нотариате"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2002-07-19","category":"laws","code":"LP1260/2002","slug":"lp1260-2002","title":{"ro":"cu privire la avocatură","ru":"об адвокатуре"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2002-06-13","category":"laws","code":"LP1125/2002","slug":"lp1125-2002","title":{"ro":"pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova*","ru":"о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова*"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2002-06-06","category":"codex","code":"CP1107/2002","slug":"cp1107-2002","title":{"ro":"CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА"}},{"act_type":{"ro":"Cod","ru":"Кодекс"},"adopted":"2000-10-26","category":"codex","code":"CP1316/2000","slug":"cp1316-2000","title":{"ro":"CODUL FAMILIEI","ru":"СЕМЕЙНЫЙ КОДЕКС"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"1998-02-25","category":"laws","code":"LP1543/1998","slug":"lp1543-1998","title":{"ro":"cadastrului bunurilor imobile","ru":"о кадастре недвижимого имущества"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"1992-01-03","category":"laws","code":"LP845/1992","slug":"lp845-1992","title":{"ro":"cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi","ru":"о предпринимательстве и предприятиях"}}],"code":"LP133/2018","doc_id":34327,"emitter":{"ro":"PARLAMENTUL","ru":"ПАРЛАМЕНТ"},"full_name":{"ro":"LEGE Nr. 133 din 15.11.2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative","ru":"ЗАКОН № 133 от 15.11.2018 о модернизации Гражданского кодекса и внесении изменений в некоторые законодательные акты"},"has_text":true,"html":{"ro":"/ro/act/lp133-2018/","ru":"/ru/act/lp133-2018/"},"in_force_from":"2019-03-01","json":"/api/act/lp133-2018.json","norm_code":"LP133/2018","number":"133","official":false,"publication":{"ro":"Publicat : 14.12.2018 în MONITORUL OFICIAL Nr. 467-479 art. 784","ru":"Опубликован : 14.12.2018 в MONITORUL OFICIAL № 467-479 статья № 784"},"published":"2018-12-14","repealed_on":null,"schema":"legis-reader/act@1","slug":"lp133-2018","snapshot":{"date":"2026-11-17","manifest_sha256":"67a5600042101ee089d77f97dbaf1c4ad5c897f2865e7bfc3100334f1a85c39c"},"source_url":{"pdf":"https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/34327","ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ru"},"status":{"ro":"","ru":""},"status_key":"in_force","status_text":{"ro":"În vigoare","ru":"В силе"},"text":{"ro":{"amendments":[],"article_count":17,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[34,47,"l1"]],"t":"p","text":"Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82–86, art. 661), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. La articolul 1:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „Bazele” se substituie cu cuvîntul „Principiile”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „inviolabilităţii proprietăţii, libertăţii contractuale,” se substituie cu textul „protecția vieții intime, private și de familie, recunoașterea inviolabilităţii proprietăţii, a libertăţii contractuale, protecția bunei-credințe, protecția consumatorului, recunoașterea”, iar cuvintele „judiciară a lor” se substituie cu cuvintele „a lor de către organele de jurisdicție competente”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 2:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „conexe lor” se substituie cu cuvintele „dintre subiectele raporturilor juridice civile”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (3) și (4) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Raporturile privind realizarea și apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a altor valori nepatrimoniale sînt reglementate de prezentul cod și de alte legi în lumina dispozițiilor și principiilor stabilite de tratatele internaționale în materie de drepturi ale omului și libertăți fundamentale."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Subiecte ale raporturilor juridice civile sînt persoanele fizice și juridice, cele care au calitate de profesionist, precum și cele care nu au această calitate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Articolul 3 se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Legislația civilă se interpretează și se aplică în concordanță cu Constituția Republicii Moldova, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La interpretarea și aplicarea legislației civile se ține cont de nevoia de a promova aplicarea uniformă a dispozițiilor legale, buna-credință, precum și certitudinea juridică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 4:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Uzanța este o regulă de conduită care, deși neprevăzută de legislație, este larg recunoscută și respectată în mod regulat într-un anumit domeniu al raporturilor civile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează cu textul „ , precum și actului juridic”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Dacă aplicarea analogiei legii este imposibilă, drepturile și obligațiile părților se determină în funcție de principiile legislației civile și de echitate (analogia dreptului).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Articolul 6 se completează cu alineatele (6)–(8) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Dispozițiile legii noi privitoare la termenele de prescripție atît extinctivă, cît și achizitivă (uzucapiune) se aplică termenului de prescripție care a început să curgă înainte de data intrării ei în vigoare și nu a expirat înainte de acea dată. În acest caz, termenul curs anterior se ia în cont. Începutul, suspendarea și întreruperea termenului de prescripție se determină, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii noi, de legea veche."},{"id":"art-i-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă termenul de prescripție prevăzut de legea nouă este mai scurt decît cel prevăzut de legea veche, atunci, începînd cu data intrării în vigoare a legii noi, începe să curgă un nou termen de prescripție în condițiile legii noi. În acest caz, termenul curs anterior nu se ia în cont. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și în cazul în care legea nouă declară prescriptibil extinctiv dreptul la acțiune care conform legii vechi era imprescriptibil extinctiv."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul menționat la alin. (7), dacă termenul de prescripție prevăzut de legea veche expiră înainte de termenul de prescripție prevăzut de legea nouă, prescripția se împlinește la expirarea termenului stabilit de legea veche.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. Articolul 8:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „generale și de la sensul” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera d), cuvîntul „patrimoniu” se substituie cu cuvîntul „bunuri”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera e) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e) în urma elaborării obiectelor de proprietate intelectuală;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera h), cuvîntul „legislația” se substituie cu cuvîntul „legea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Codul se completează cu articolele 91–94 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 91. Buna-credință"},{"id":"art-i-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Buna-credință este un standard de conduită a unei părți, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschidere și luarea în cont a intereselor celeilalte părți la raportul juridic."},{"id":"art-i-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) În special, este contrar bunei-credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu declarațiile pe care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declarații sau acel comportament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92. Caracterul rezonabil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Caracterul rezonabil, prevăzut într-o dispoziție legală sau într-un act juridic, se apreciază în mod obiectiv, luînd în considerare natura și scopul elementului supus aprecierii, circumstanțele cazului, precum și uzanțele și practicile pertinente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 93. Abuzul de drept"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Niciun drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant în scopul de a cauza altei persoane un prejudiciu sau a-i dăuna în alt mod (abuzul de drept)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul abuzului de drept, instanța de judecată, ținînd cont de natura și consecințele acestuia, refuză titularului în apărarea dreptului subiectiv exercitat abuziv sau, după caz, îl obligă la încetarea exercitării abuzive."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă abuzul de drept a dus la încălcarea dreptului subiectiv al unei alte persoane, aceasta poate cere repararea prejudiciului cauzat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 94. Interdicția invocării comportamentului propriu ilicit sau de rea-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nicio persoană nu poate invoca, la întemeierea pretenției sale, fapta ilicită sau de rea-credință pe care tot ea a săvîrșit-o sau la care a participat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nicio persoană nu poate obține un avantaj din comportamentul său ilicit sau de rea-credință.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Articolul 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „aplanare” se substituie cu cuvîntul „soluționare”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Referințele din prezentul cod la un judecător sau la o instanță de judecată sînt referințe și la alte organe de jurisdicție competente în condițiile legii, iar referințele la dispozițiile legale de procedură civilă sînt referințe și la regulile de procedură ale respectivelor organe de jurisdicție competente.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Articolul 11 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii, prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) recunoașterea dreptului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) constatarea sau, după caz, declararea nulității actului juridic;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) declararea nulității actului emis de o autoritate publică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) impunerea la executarea obligației în natură;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) autoapărare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) repararea prejudiciului patrimonial și, în cazurile prevăzute de lege, a celui nepatrimonial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) încasarea dobînzii de întîrziere sau, după caz, a penalității;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) rezoluțiunea sau modificarea contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) alte căi prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Metodele de apărare prevăzute la alin. (1) pot fi invocate dacă sînt întrunite condițiile stabilite de lege și, după caz, de actul juridic pentru aplicarea acestora.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Articolul 14 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14. Repararea prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman (prejudiciu biologic)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pierderea șansei se repară doar dacă ea constă în dispariția actuală și certă a unei eventualități favorabile. Mărimea acestui prejudiciu corespunde șansei pierdute și nu poate fi egală cu avantajul care ar fi rezultat din șansă dacă ea se materializa."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) În locul reparării prejudiciului patrimonial conform alin. (2) și (5), persoana lezată poate cere de la cel care răspunde de prejudiciu recuperarea întregului profit pe care acesta l-a obținut în legătură cu cauzarea prejudiciului. Această regulă se aplică doar dacă legea ori contractul prevede o asemenea formă de determinare a prejudiciului patrimonial sau dacă aplicarea unei asemenea forme de determinare a prejudiciului patrimonial este rezonabilă în împrejurările cazului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Codul se completează cu articolul 141 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 141. Vinovăția"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa săvîrșită cu vinovăție sub forma intenției sau imprudenței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fapta este săvîrșită cu intenție dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau a admis, în mod conștient, survenirea acestor urmări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fapta este săvîrșită din imprudență (din culpă) dacă persoana care a săvîrșit-o fie își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar a considerat în mod ușuratic că ele pot fi evitate, fie nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fapta este săvîrșită din culpă gravă dacă persoana a săvîrșit-o cu o profundă lipsă de prudență de care, în împrejurările cazului, era evident că trebuia să dea dovadă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Atunci cînd legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvîrșirea ei din culpă, condiția este îndeplinită și dacă fapta a fost săvîrșită cu intenție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Articolul 16 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16. Notificările"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor dacă legea sau actul juridic nu impune o anumită cerință de formă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cînd este predată destinatarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Notificarea nu produce efecte dacă revocarea acesteia ajunge la destinatar înaintea notificării sau în același timp cu aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Notificarea transmisă de către un reprezentant sau ajunsă la el se consideră făcută sau, după caz, ajunsă la persoana reprezentată dacă reprezentantul era împuternicit să transmită sau, după caz, să primească notificările de acest fel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul consumatorului este nulă."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) Dispozițiile legale speciale în materie de comunicări judiciare rămîn aplicabile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. La articolul 20 alineatul (3), cuvîntul „acordul” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvîntul „încuviințarea”, iar cuvintele „unui astfel de acord” – cu cuvintele „unei astfel de încuviințări”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. Articolul 21:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „părinților, adoptatorilor” se substituie cu textul „părintelui, adoptatorului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, textul „consimțămîntul părinților, adoptatorilor” se substituie cu textul „încuviințarea părintelui, adoptatorului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera b), cuvîntul „apărate” se substituie cu cuvîntul „protejate”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Din motive întemeiate și dacă aceasta o cer interesele minorului, instanța de judecată instituie o măsură de ocrotire judiciară asupra minorului care a împlinit vîrsta de 14 ani și desemnează ocrotitorul provizoriu, curatorul sau, după caz, tutorele minorului. Măsura de ocrotire judiciară astfel instituită nu poate depăși data atingerii majoratului minorului. Dispozițiile legale privind măsurile de ocrotire a persoanelor fizice adulte se aplică în mod corespunzător măsurii de ocrotire judiciare asupra minorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. La articolul 22 alineatul (1), textul „părinți, adoptatori” se substituie cu textul „părinte, adoptator”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. La articolul 25 alineatul (1), textul „ori a instanței de judecată, necesare potrivit legii” se substituie cu textul „ , autorității tutelare ori a instanței de judecată, necesare potrivit legii sau hotărîrii judecătorești”, iar în final se introduce textul: „Încuviințarea sau autorizarea necesară poate fi emisă atît înainte, cît și după încheierea actului juridic respectiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Articolul 26 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 26. Activitatea de întreprinzător și profesională a persoanei fizice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător din nume și pe cont propriu din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana fizică are dreptul să practice activitate profesională din nume și pe cont propriu din momentul întrunirii condițiilor stabilite de lege pentru aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana care practică activitate de întreprinzător sau profesională fără a întruni condițiile stabilite de lege pentru aceasta nu poate invoca lipsa calității de profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asupra activității de întreprinzător desfășurate fără constituirea de persoană juridică se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esența raporturilor juridice nu rezultă altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. Articolul 30 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 30. Domiciliul și reședința temporară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atît timp cît nu și-a stabilit un altul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Reședința temporară a persoanei fizice este locul unde își are locuința temporară sau secundară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decît atunci cînd cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo reședința obișnuită. Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la autoritățile competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reședinței sale temporare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În lipsă de reședință temporară, persoana este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Codul se completează cu articolul 301 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 301. Dovada domiciliului sau a reședinței temporare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pînă la proba contrară, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice se prezumă că se află la locul menționat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci cînd acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței temporare nu va putea fi opusă altor persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința temporară a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. La articolul 31, alineatul (6) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. Secțiunea 1 din capitolul I se completează cu articolele 311 și 312 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 311. Sediul profesional"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana fizică care practică o activitate de întreprinzător sau profesională își are domiciliul, în tot ceea ce privește acea activitate, și la sediul formei de exercitare a activității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 312. Domiciliul ales"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Partea unui act juridic poate să-și aleagă un domiciliu în vederea exercitării drepturilor sau a executării obligațiilor născute din acel act."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Alegerea domiciliului nu se prezumă, ci trebuie făcută în scris sub sancțiunea nulității.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Capitolul I din titlul II se completează cu secțiunea 11 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea 11"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Respectul datorat ființei umane și drepturilor ei inerente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 313. Drepturi ale personalității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În condițiile legii, orice persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceste drepturi sînt insesizabile și inalienabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 314. Interzicerea unor acte patrimoniale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Orice acte juridice care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sînt lovite de nulitate absolută, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 315. Dreptul la propria imagine"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 317 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă o persoană consimte ca imaginea sa să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 316. Atingeri aduse vieții private"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 317, pot fi considerate ca atingeri aduse vieții private:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) intrarea sau rămînerea fără drept în locuință ori luarea din aceasta a oricărui obiect fără consimțămîntul celui care o ocupă în mod legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvîrșită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțămîntul acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat, fără consimțămîntul celui care îl ocupă în mod legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără consimțămîntul persoanei în cauză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) difuzarea de materiale conținînd imagini privind o persoană aflată la tratament în unitățile de asistentă medicală, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanțe în legătură cu boala și cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără consimțămîntul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără consimțămîntul familiei sau al persoanelor îndreptățite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) utilizarea, cu rea-credință, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) difuzarea sau utilizarea corespondenței, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința temporară, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără consimțămîntul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 317. Limitele dreptului la viață privată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nu constituie o încălcare a dreptului la viață privată atingerile care sînt permise de lege sau de tratatele internaționale privitoare la drepturile omului la care Republica Moldova este parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte nu constituie o încălcare a dreptului la viață privată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 318. Prezumția de consimțămînt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cînd însuși cel la care se referă o informație sau un material le pune la dispoziția unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoștință că își desfășoară activitatea în domeniul informării publicului, consimțămîntul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesară exprimarea lui în formă scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) O persoană care a consimțit la utilizarea documentelor personale, imaginii sau înregistrărilor audio sau video privitoare la o persoană ori opiniilor personale poate retrage consimțămîntul, chiar și în cazul în care acesta a fost acordat pentru o perioadă determinată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care consimțămîntul acordat pentru o perioadă determinată este retras fără ca justificarea să fie fundamentată pe modificări substanțiale ale circumstanțelor sau orice alt motiv întemeiat, persoana care retrage consimțămîntul trebuie să repare prejudiciul cauzat persoanei căreia i-a acordat consimțămîntul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Consimțămîntul nu este necesar în cazul în care imaginea, documentul personal, înregistrarea audio sau video privitoare la o persoană este făcută sau folosită pentru a exercita sau a proteja alte drepturi sau alte interese protejate de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) De asemenea, consimțămîntul nu este necesar în cazul în care o imagine, un document personal sau o înregistrare audio sau video privitoare la o persoană se face sau este folosită în baza legii în scopuri oficiale ori în cazul în care cineva execută un act public în interes public."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Consimțămîntul persoanei vizate nu este necesar pentru înregistrarea imaginii sau vocii și pentru utilizarea acestei înregistrări atunci cînd aceasta este făcută în mulțime sau în timpul unui eveniment public."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Prin lege se pot prevedea alte cazuri în care consimțămîntul persoanei este prezumat sau nu este necesar pentru utilizarea documentelor personale, imaginii sau înregistrărilor audio sau video privitoare la o persoană ori a opiniilor personale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 319. Respectul datorat persoanei decedate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum și cu privire la corpul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice persoană poate determina felul propriilor funeralii și poate dispune cu privire la corpul său după moarte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În lipsa opțiunii exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voința soțului, părinților, descendenților, rudelor în linie colaterală pînă la al patrulea grad inclusiv, moștenitorilor ori dispoziția primarului satului (comunei), orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate cazurile se va ține seama de apartenența confesională sau de faptul că nu a avut apartenență confesională.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. Articolul 485:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvintele „patrimoniului său” se introduc cuvintele „sau a persoanei sale”, iar după cuvintele „persoanele însărcinate cu ocrotirea” – textul „ , de autoritatea tutelară”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvintele „morală a acestuia” se substituie cu cuvintele „morală a copilului adult”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (7), după cuvintele „Instanța de judecată” se introduce textul „sau, după caz, autoritatea tutelară”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (9), după cuvintele „instanța de judecată” se introduce textul „sau, după caz, autoritatea tutelară”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25. La articolul 486 alineatul (1), după cuvîntul „reședință” se introduce cuvîntul „temporară”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26. La articolul 4825:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul: „Mandatul poate stipula anumite limite ale împuternicirilor mandatarului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul „ , cu excepția donațiilor neînsemnate pentru îndeplinirea unor obligații morale”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27. Articolul 4832 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Absența notării prevăzute la art. 28327 alin. (2) pct. 15) nu înlătură opozabilitatea față de terți dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute în prezentul articol.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. La articolul 4855 alineatul (1), cuvintele „reședința sa” se substituie cu cuvintele „domiciliul sau reședința sa temporară”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"29. Articolul 4861 se completează în final cu textul: „Dispozițiile art. 4863 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"30. Articolul 4863 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) În special, în hotărîrea judecătorească privind instituirea tutelei pot fi scutite de la cerința autorizării actele juridice prevăzute la art. 4875 alin. (1) care au ca obiect bunuri mobile a căror valoare individuală nu depășește 10000 de lei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"31. La articolul 4875 alineatul (1), cuvîntul „Următoarele” se substituie cu textul „Dacă hotărîrea judecătorească prin care se instituie sau se modifică măsura de ocrotire sau legea nu prevede altfel, următoarele”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"32. La articolul 4882 alineatul (2), după cuvîntul „reședința” se introduc cuvintele „temporară a”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"33. La articolul 4884 alineatul (2), după cuvîntul „reședința” se introduc cuvintele „temporară a”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"34. La articolul 53 alineatul (3), după cuvintele „dobîndirii lor știa” se introduc cuvintele „sau trebuia să știe”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"35. După denumirea secțiunii 1 din capitolul II se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§1. Dispoziții comune”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"36. La articolul 55:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Persoana juridică este subiectul de drept constituit în condițiile legii, avînd o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct, afectat realizării unui anumit scop conform cu legea, ordinea publică și bunele moravuri.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Persoană juridică poate să dobîndească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pîrît în instanţă de judecată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"37. Articolul 60:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „registrul de stat” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate prevăzut de lege”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), după cuvîntul „expirarea” se introduce textul „ , suspendarea sau retragerea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"38. Articolul 61 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 61. Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligațiile prin administrator. Persoana juridică poate avea unul sau mai mulți administratori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condițiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice. Persoana juridică cu scop lucrativ poate avea în calitate de administrator o altă persoană juridică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În raporturile cu terții, persoana juridică este angajată prin actele juridice ale organelor sale competente, cu excepția cazului cînd actele astfel încheiate depășesc limitele împuternicirilor sale prevăzute de lege. Dispozițiile actului de constituire ori hotărîrile organelor persoanei juridice care limitează împuternicirile conferite de lege administratorului sînt inopozabile terților, chiar dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înregistrarea administratorului sau altei persoane cu drept de reprezentare a persoanei juridice în registrul de publicitate prevăzut de lege face inopozabilă terților orice încălcare cu privire la desemnarea acestora, cu excepția cazului în care persoana juridică demonstrează că terții în cauză cunoșteau încălcarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care persoana juridică are mai mulți administratori, fiecare dintre ei poate acționa în mod individual în numele și pe contul persoanei juridice, cu excepția cazului cînd obligativitatea consimțămîntului suplimentar al altui administrator sau al tuturor administratorilor rezultă expres din lege sau din actul de constituire. O asemenea excepție este opozabilă terților doar dacă este notată în registrul de publicitate în care este înregistrată persoana juridică respectivă. În orice caz, oricare dintre administratori are împuternicirea de a recepționa în mod individual acte juridice sau alte notificări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Raporturilor juridice dintre persoana juridică și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Persoana juridică trebuie să aibă cel puțin un administrator. În cazul în care administratorul nu este desemnat, membrii sau creditorii persoanei juridice pot cere instanței de judecată desemnarea acestuia. Administratorul desemnat de instanța de judecată este revocat de aceasta în cazul în care organul competent al persoanei juridice decide desemnarea organului executiv. Pînă la desemnarea administratorului, persoana juridică este reprezentată de către oricare dintre membrii săi în scopul recepționării actelor juridice sau altor notificări. Membrul va transmite de îndată administratorului desemnat toate actele juridice și alte notificări primite.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"39. La articolul 63:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul „dacă legea nu prevede altfel”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins :"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Persoana juridică de drept public se consideră constituită la data intrării în vigoare a actului prin care se dispune constituirea sa, dacă acesta nu prevede o altă dată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „registrul de stat” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate prevăzut de lege”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Dacă s-a acționat în numele unei persoane juridice în curs de constituire înainte ca aceasta să fi dobîndit personalitate juridică și dacă persoana juridică nu își asumă ulterior obligațiile ce rezultă din acțiunile în cauză ori dacă persoana juridică nu se mai constituie, persoanele care au acționat răspund solidar pentru acțiunile în cauză, în absența unei clauze contractuale contrare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"40. Articolul 64 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 64. Registrele de publicitate privind persoanele juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pînă în momentul în care faptul nu a fost înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege, persoana în al cărei interes faptul trebuia înregistrat nu poate să-l opună terților, cu excepția cazului cînd demonstrează că terțul cunoștea sau trebuia să cunoască faptul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă faptul este înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege, terțul trebuie să-l recunoască în raport cu sine. Această prevedere nu se aplică pentru actele juridice săvîrșite în decursul a 15 zile din momentul cînd faptul a fost făcut public, în măsura în care terțul demonstrează că nu a știut și nici nu trebuia să știe despre acest fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care faptul care trebuia înregistrat a fost înregistrat în mod greșit ori comunicat terțului în mod greșit, terțul poate opune faptul făcut public persoanei în al cărei interes trebuia înregistrat, cu excepția cazului cînd terțul știa despre neveridicitate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"41. Articolul 66:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „participanților” se substituie cu cuvîntul „membrilor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (7) și (8), cuvintele „daune-interese” se substituie cu cuvîntul „despăgubiri”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"42. La articolul 67 alineatul (5), cuvintele „daune-interese” se substituie cu cuvîntul „despăgubiri”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"43. La articolul 68 alineatul (2), textele „Fondatorul (membrul)” și „fondatorului (membrului)” se substituie cu cuvîntul „Membrul” și, respectiv, cu cuvîntul „membrului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"44. După articolul 68 se introduce următorul text:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§ 2. Dispoziții comune privind funcționarea persoanelor juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de drept privat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 681. Obligația de a respecta limitele împuternicirilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Administratorul trebuie să acționeze în conformitate cu dispozițiile actului de constituire al persoanei juridice și ale hotărîrilor organelor cărora acesta se subordonează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 682. Obligația de a urmări scopul persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul trebuie să acționeze alegînd calea pe care o consideră, cu bună-credință, cea mai bună pentru a atinge scopurile persoanei juridice, ținînd cont în special de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) consecințele probabile pe termen lung ale modului în care acționează;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) interesele salariaților persoanei juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) necesitatea de a încuraja raporturile persoanei juridice cu furnizorii, clienții și cu alți cocontractanți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) impactul activității persoanei juridice asupra comunității și mediului înconjurător;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dezideratul de a menține o reputație că persoana juridică activează conform unor standarde înalte în domeniul său de activitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) necesitatea de a trata în mod echitabil membrii persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazurile expres prevăzute de lege, administratorul trebuie să acționeze pentru a proteja interesele creditorilor persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 683. Obligația de a acționa cu competență și diligență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul trebuie să acționeze conform nivelului de competență și diligență corespunzătoare cunoștințelor, competenței și experienței pe care le deține, precum și celor care se pot aștepta de la un bun administrator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se consideră că administratorul nu încalcă obligația prevăzută la alin. (1) dacă, în momentul cînd acționează, este în mod rezonabil îndreptățit să considere că acționează în interesul persoanei juridice și că deține informații adecvate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 684. Obligația de a evita conflictul de interese"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul trebuie să evite situația în care are sau poate avea un interes direct ori indirect care intră în conflict ori ar putea intra în conflict cu interesele persoanei juridice. Administratorul trebuie să informeze organul competent despre această situație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administratorul aflat în conflict de interese trebuie să se abțină de la negocierea și luarea deciziei persoanei juridice referitoare la actul juridic sau operațiunea la care se referă conflictul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul trebuie să se abțină de la utilizarea în folos propriu ori al persoanelor sale afiliate a bunurilor persoanei juridice, a denumirii persoanei juridice sau a calității sale de administrator al persoanei juridice în cazurile în care desfășoară activități proprii sau prin persoanele sale afiliate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Administratorul trebuie să se abțină de la valorificarea în folos propriu sau al persoanelor sale afiliate a oportunităților de a efectua investiții sau de a desfășura activități pe care le-a cunoscut pe durata exercitării funcției dacă investiția sau activitatea a fost propusă persoanei juridice sau persoana juridică avea în ea un interes economic ori alt interes conform cu scopul urmărit, cu excepția cazului cînd persoana juridică a refuzat oportunitatea fără influența administratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Administratorul trebuie să se abțină de la implicarea, în nume propriu sau prin persoanele sale afiliate, în activități identice, similare sau complementare cu cele desfășurate de persoana juridică (obligația de neconcurență)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Obligațiile prevăzute de prezentul articol nu se aplică dacă administratorul a obținut aprobarea corespunzătoare de la organul competent al persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 685. Obligația de a nu accepta beneficii de la terți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul trebuie să refuze orice beneficiu de la un terț acordat în considerarea faptului că el este administrator sau că el săvîrșește o acțiune sau inacțiune în calitate de administrator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația prevăzută la alin. (1) nu se consideră încălcată dacă acceptarea beneficiului nu poate, în mod rezonabil, să ducă la apariția unui conflict de interese."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 686. Obligația de a declara interesul într-un act juridic sau operațiune care se propune persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă administratorul persoanei juridice are un interes direct sau indirect într-un act juridic sau o operațiune care se propune persoanei juridice, acesta trebuie să declare în prealabil natura și măsura acelui interes în modul determinat în actul de constituire și în lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În special, administratorul trebuie să comunice interesul direct sau indirect în privința unui terț care desfășoară o activitate identică, similară sau complementară cu cea a persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul nu poartă răspundere pentru nedeclararea unui interes dacă nu cunoștea și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască existența interesului ori a împrejurării că se propune încheierea acelui act juridic sau acelei operațiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Administratorul nu este obligat să declare interesul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care, în mod rezonabil, nu poate să ducă la apariția unui conflict de interese;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă organul competent al persoanei juridice deja cunoaște existența interesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 687. Obligația de confidențialitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor deținute în virtutea exercitării funcției a căror dezvăluire ar putea prejudicia interesele persoanei juridice ori ar angaja răspunderea persoanei juridice față de terți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația prevăzută la alin. (1) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă o dispoziție legală permite comunicarea sau dezvăluirea informațiilor către terți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă informațiile trebuie transmise, în temeiul legii, unei autorități și transmiterea se efectuează în condițiile prevăzute de lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă informațiile au devenit cunoscute publicului pe altă cale decît prin încălcarea de către administrator a obligației prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 688. Derogări, limitări și excluderi de la obligațiile și răspunderea administratorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este lovită de nulitate absolută orice prevedere din actul de constituire, alt act al persoanei juridice sau contract cu administratorul prin care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se limitează sau se exclud obligațiile prevăzute de lege ale administratorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în mod anticipat se limitează sau se exclude răspunderea pe care administratorul o poartă conform legii față de persoana juridică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu condiția informării suficiente despre cazul respectiv și a respectării regulilor privind conflictul de interese, organul care are competența de a desemna administratorul ori alt organ competent conform actului de constituire poate hotărî:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să aprobe derogări de la obligațiile care revin administratorului față de persoana juridică, pentru fiecare caz în parte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să elibereze de răspundere administratorul, să încheie contract de tranzacție sau să renunțe la acțiune pentru încălcările obligațiilor față de persoana juridică, săvîrșite de către administrator, pentru fiecare caz în parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind chestiunile prevăzute la alin. (2) nu poate fi invocată față de creditorii persoanei juridice sau terții prejudiciați direct de către administrator, chiar dacă administratorul a acționat în baza hotărîrii organului competent al persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 689. Condițiile acțiunii de tragere la răspundere a administratorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul încălcării uneia dintre obligațiile prevăzute la art. 681–688, persoana juridică poate înainta față de administrator acțiune de încetare a încălcării și plată a despăgubirilor conform art. 14."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana juridică contractează o asigurare care acoperă riscurile administratorului legate de exercitarea funcției, asigurarea trebuie să prevadă o franșiză de cel puțin 10% din prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Aprobarea situațiilor financiare sau a rapoartelor anuale nu afectează dreptul persoanei juridice de tragere la răspundere a administratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Administratorului îi revine sarcina să demonstreze că a acționat cu competență și diligență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6810. Răspunderea administratorului pentru fapta altora"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care persoana juridică are mai mulți administratori, toți administratorii răspund solidar, cu excepția administratorului care demonstrează că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu a participat la aprobarea sau săvîrșirea încălcării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu cunoștea și nu era obligat să cunoască existența încălcării ori, dacă cunoștea existența ei, a luat toate măsurile necesare pentru a preveni prejudiciul sau, cel puțin, s-a opus în mod expres încălcării și a comunicat acest fapt organului competent al persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administratorul răspunde față de persoana juridică pentru prejudiciul cauzat prin actele îndeplinite de salariați cînd prejudiciul nu s-ar fi produs dacă el ar fi exercitat supravegherea impusă de obligațiile funcției sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul este solidar răspunzător cu predecesorul său imediat dacă, avînd cunoștință de încălcările săvîrșite de acesta din urmă, nu le comunică cenzorului sau, după caz, auditorului intern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6811. Dreptul membrului de a înainta acțiunea pe cale oblică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Membrul persoanei juridice are dreptul să înainteze acțiunea de tragere la răspundere a administratorului față de persoana juridică dacă persoana juridică nu a înaintat-o în termen de 3 luni de la data cînd membrul a depus la persoana juridică o cerere de tragere la răspundere a administratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În caz de admitere totală sau parțială a acțiunii, persoana juridică este obligată să ramburseze membrului reclamant toate cheltuielile necesare și rezonabile suportate, în partea în care ele nu au fost rambursate din contul administratorului prin hotărîrea instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6812. Acțiunea directă față de administrator și/sau față de persoana juridică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prevederile art. 688–6811 nu afectează dispozițiile legale conform cărora un membru al persoanei juridice sau un terț poate înainta o acțiune față de administrator și/sau față de persoana juridică în cazul în care i-a fost cauzat un prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6813. Administratorul de fapt și administratorul aparent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care nu este indicată în registrul de publicitate prevăzut de lege în calitate de administrator al unei persoane juridice se consideră administrator de fapt al acelei persoane juridice pe perioada în care dă instrucțiuni administratorului, iar acesta le respectă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana indicată în registrul de publicitate prevăzut de lege în calitate de administrator al unei persoane juridice se consideră administrator aparent al acelei persoane juridice pe perioada în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) desemnarea ei în această calitate poate fi în mod întemeiat contestată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) deși mandatul ei a expirat sau a încetat pe altă cale, calitatea sa de administrator nu a fost radiată din registrul de publicitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorului de fapt îi revin, în raport cu persoana juridică, obligațiile prevăzute la art. 682–685 și 687, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Administratorul aparent poartă față de persoana juridică obligațiile prevăzute la art. 681–688."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Administratorul de fapt și administratorul aparent poartă răspundere pentru încălcarea obligațiilor care le revin întocmai ca administratorul persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6814. Fostul administrator"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Încetarea calității de administrator, pe orice temei, nu afectează răspunderea persoanei pentru încălcarea obligațiilor în perioada în care era administrator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care încetează să fie administrator continuă să fie ținută de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligația prevăzută la art. 684 alin. (3) și (4) privind folosirea informației sau a oportunităților de care a luat cunoștință atunci cînd era administrator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligația de neconcurență prevăzută la art. 684 alin. (5), în măsura în care ea a fost asumată de către administrator în scris și nu depășește un termen de 3 ani din data cînd el încetează să fie administrator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligația prevăzută la art. 685, dacă beneficiul i se acordă pentru acțiunile sau inacțiunile sale săvîrșite atunci cînd era administrator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) obligația de confidențialitate prevăzută la art. 687, în măsura în care ea a fost asumată de către administrator în scris;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) alte obligații rezultate din contractul dintre administrator și persoana juridică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile legale privind tragerea la răspundere a administratorului se aplică în mod corespunzător în cazul încălcării de către fostul administrator a obligațiilor prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6815. Administratorul persoană juridică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care a fost desemnată în calitate de administrator, persoana juridică desemnează o singură persoană fizică care va exercita permanent funcțiile sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana fizică desemnată trebuie să îndeplinească cerințele legale pentru administratori, avînd aceleași obligații și răspunzînd solidar cu persoana juridică desemnată în calitate de administrator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Revocarea persoanei fizice desemnate de persoana juridică administrator nu produce efecte pînă cînd nu este desemnat înlocuitorul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Desemnarea și revocarea reprezentantului desemnat al persoanei juridice administrator se supun formalităților de publicitate instituite pentru administrator, care se vor îndeplini în temeiul hotărîrii de desemnare sau, după caz, revocare emise de persoana juridică administrator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6816. Eliberarea din funcție a administratorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul poate fi eliberat din funcție prin hotărîre a organului competent al persoanei juridice conform temeiului prevăzut de lege sau contract, precum și fără invocarea unui motiv, fără termen de preaviz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care între administrator și persoana juridică există un raport juridic de muncă, eliberarea din funcție conform alin. (1) atrage încetarea contractului individual de muncă din aceeași dată. Dispozițiile legislației muncii nu pot fi invocate pentru a contesta hotărîrea de eliberare din funcție a administratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care eliberarea din funcție a administratorului, pentru care s-a invocat un temei prevăzut de lege sau contract, nu se încadrează în acel temei, administratorul poate cere instanței să constate că a fost eliberat din funcție fără invocarea unui motiv, dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărîrea de eliberare din funcție a administratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (1)–(3) nu afectează dreptul administratorului la indemnizația de eliberare din funcție prevăzută de lege. Contractul poate să prevadă o indemnizație mai mare, precum și cazuri suplimentare în care se plătește indemnizația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) La cererea persoanei juridice, a membrului său ori a administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de judecată reduce mărimea indemnizației de eliberare din funcție prevăzută de contract dacă constată că ea este vădit disproporționată, luînd în considerare toate circumstanțele relevante, în particular:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) circumstanțele existente la data stipulării clauzei privind indemnizația de eliberare din funcție, în special calitățile speciale cerute de lege sau de o autoritate de reglementare ori supraveghere față de administrator și particularitățile domeniului de activitate a persoanei juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) performanțele înregistrate de către administrator pe durata raportului său juridic cu persoana juridică și stimulentele financiare acordate administratorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) mărimea activelor persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Se prezumă că este vădit disproporționată indemnizația care depășește componenta fixă a remunerației administratorului pentru 2 ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Indemnizația de eliberare din funcție nu se plătește administratorului dacă el este eliberat din funcție din motiv de neatingere a indicatorilor de performanță prevăzuți în contractul încheiat cu persoana juridică. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Persoana juridică poate cere restituirea componentei variabile a remunerației plătite administratorului în măsura în care ea s-a bazat pe situații financiare în care ulterior s-au constatat erori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6817. Împuternicirile acordate de către organul suprem ori de supraveghere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organul suprem al persoanei juridice sau organul ei de supraveghere (consiliul) poate, prin hotărîre, împuternici un terț (cu sau fără drept de delegare) să acționeze în numele persoanei juridice pentru a pune în executare hotărîrea acestui organ. În acest caz, terțul împuternicit deține împuterniciri fără a fi necesară acordarea de împuterniciri de către administrator. Procesul-verbal care cuprinde hotărîrea de împuternicire valorează procură din partea acelei persoane juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în particular în cazul în care administratorul este în conflict de interese față de hotărîrea adoptată, cum ar fi cea de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) încheiere sau modificare a contractului dintre administrator și persoana juridică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) efectuare a investigației de serviciu, suspendare din funcție a administratorului sau aplicare a altor măsuri similare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) eliberare din funcție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) tragere la răspundere față de persoana juridică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) îndeplinire a formalităților de publicitate în vederea operării modificărilor privind persoana juridică în registrul de publicitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6818. Nulitatea hotărîrii organului persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile legale privind nulitatea actului juridic se aplică în mod corespunzător nulității hotărîrii adunării generale a membrilor ori a membrului unic al persoanei juridice, a organului colegial de supraveghere ori a organului executiv colegial al persoanei juridice (hotărîrea organului persoanei juridice), sub rezerva dispozițiilor legale aplicabile anumitor persoane juridice și, în completare, a dispozițiilor prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Hotărîrea organului persoanei juridice este supusă nulității relative:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă s-a săvîrșit o încălcare esențială a regulilor privind convocarea sau desfășurarea ședinței la care s-a adoptat hotărîrea. În cazul în care organul care asigură convocarea sau desfășurarea ședinței încalcă intenționat regulile de convocare sau, după caz, desfășurare a ședinței, hotărîrea astfel adoptată este supusă nulității relative chiar și atunci cînd încălcarea este neesențială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă reprezentantul participantului la ședință nu era împuternicit în mod corespunzător, cu excepția cazului în care împuternicirile au fost confirmate ulterior conform art. 249;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă la desfășurarea ședinței s-au încălcat drepturile unui participant;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă s-a săvîrșit o încălcare esențială a regulilor privind întocmirea procesului-verbal al ședinței, inclusiv neîntocmirea acestuia în formă scrisă. Cu toate acestea, nulitatea este înlăturată prin întocmirea procesului-verbal al ședinței înainte de desfășurarea următoarei ședințe a aceluiași organ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dacă nu întrunește alte condiții prevăzute de dispozițiile imperative ale legii sau ale actului de constituire al persoanei juridice a căror nerespectare nu se sancționează cu nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nulitatea relativă a hotărîrii organului persoanei juridice se consideră înlăturată dacă hotărîrea a fost confirmată printr-o hotărîre ulterioară valabilă a organului competent al persoanei juridice pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătorești de declarare a nulității relative."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nulitatea relativă a hotărîrii organului persoanei juridice poate fi invocată de către:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) membrul cu drept de vot al organului persoanei juridice care a adoptat hotărîrea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care nu a participat la ședință sau, dacă a participat la ea, a votat împotriva hotărîrii; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) care a votat pentru adoptarea hotărîrii ori s-a abținut de la vot, dacă s-a comis o greșeală la calificarea sau numărarea votului exprimat de el;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) persoana juridică al cărei organ a adoptat hotărîrea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) membrul persoanei juridice dacă contestă hotărîrea unui alt organ decît adunarea generală a membrilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul la acțiunea în declararea nulității relative a hotărîrii organului persoanei juridice se prescrie în termen de 6 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Hotărîrea organului persoanei juridice este lovită de nulitate absolută:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă a fost adoptată pe o chestiune care nu era inclusă în ordinea de zi, cu excepția cazului în care la ședință au participat toți membrii cu drept de vot ai organului respectiv și au votat unanim pentru includerea chestiunii respective în ordinea de zi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă a fost adoptată la un moment cînd ședința nu era deliberativă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă se referă la o chestiune care nu se află în competența acelui organ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă contravine ordinii publice sau bunelor moravuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Nulitatea absolută sau relativă a hotărîrii organului persoanei juridice nu afectează actul juridic încheiat de către persoana juridică, pe baza acelei hotărîri, cu terțul care, la data încheierii actului juridic, nu cunoștea și nici nu trebuia în mod rezonabil să cunoască temeiul de nulitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În condițiile legii, acțiunea în nulitate absolută sau relativă a hotărîrii organului persoanei juridice se notează în registrul de publicitate în care este înregistrată persoana juridică. Terțul nu poate invoca, din data efectuării notării, necunoașterea temeiului de nulitate pe care se întemeiază acțiunea notată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Inadmisibilitatea acțiunii în nulitate absolută sau relativă ori tardivitatea ei nu împiedică persoana al cărei drept a fost încălcat prin hotărîrea organului persoanei juridice să ceară repararea prejudiciului conform dispozițiilor legale aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6819. Persoanele afiliate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul prezentului cod, sînt persoane afiliate persoanei juridice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) membrii consiliului, membrii organului executiv, membrii comisiei de cenzori, persoanele cu funcții de răspundere ale organizației gestionare (administrator fiduciar), conducătorul auditorului care exercită funcțiile comisiei de cenzori, alte persoane cu funcții de răspundere, după caz (conducătorii sucursalelor, contabilul-șef etc.);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) soțul/soția, rudele și afinii pînă la gradul al doilea inclusiv ale persoanelor fizice specificate la lit. a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoana fizică sau juridică care, individual ori împreună cu persoanele specificate la lit. a) și b), deține controlul în persoana juridică respectivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) societatea comercială în care persoana juridică respectivă, individual sau împreună cu persoanele specificate la lit. a) și b), deține controlul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) persoana juridică împreună cu persoanele specificate la lit. a) sau persoana fizică care acționează în numele ori pe contul persoanei juridice respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) persoana juridică împreună cu persoanele sale afiliate specificate la lit. a) sau persoana fizică în numele ori pe contul căreia acționează persoana juridică respectivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) persoana juridică împreună cu persoanele specificate la lit. a) sau persoana fizică care acționează în comun cu persoana juridică respectivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) persoana juridică care, în comun cu persoana juridică dată, se află sub controlul unei persoane terțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul prezentului cod, sînt persoane afiliate persoanei fizice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) soțul/soția, rudele și afinii pînă la gradul al doilea inclusiv ale persoanei fizice respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) societatea comercială în al cărei capital persoana fizică respectivă, individual sau împreună cu persoanele specificate la lit. a), deține controlul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoana juridică care împreună cu persoanele specificate la alin. (1) lit. a) sau persoana fizică care acționează în numele sau pe contul persoanei fizice respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) persoana juridică sau fizică în numele sau pe contul căreia acționează persoana fizică respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Există control în situația în care persoana fizică sau juridică corespunde cel puțin uneia dintre următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) deține, singură sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, majoritatea participațiunilor cu drept de vot ale unei persoane juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) deține, singură sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, un număr de participațiuni cu drept de vot ce îi permite să numească ori să revoce majoritatea membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organul executiv sau majoritatea membrilor organului executiv și/sau cenzorul ori majoritatea membrilor comisiei de cenzori;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) exercită o influență dominantă asupra unei persoane juridice al cărei membru este, în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică în cauză sau al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) este membru al unei persoane juridice și controlează singură, în temeiul unui acord încheiat cu alți membri ai persoanei juridice în cauză, majoritatea drepturilor de vot."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Controlul se prezumă atunci cînd majoritatea membrilor organului de supraveghere (consiliului) a fost desemnată prin votul unui membru al persoanei juridice pe parcursul a 2 ani financiari succesivi. Acel membru se consideră că a votat pentru aceste desemnări dacă, în decursul anului financiar în cauză, a deținut direct sau indirect mai mult de 40% din drepturile de vot și dacă nu există niciun alt membru care deține direct sau indirect o cotă mai mare în drepturile totale de vot."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pentru calcularea drepturilor de vot prevăzute de prezentul articol se vor lua în considerare, de asemenea, drepturile de subscriere și cumpărare de cote în capital care acordă drepturi de vot ce pot fi exercitate la moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Drepturile de vot acordate de participațiunile deținute de însăși persoana juridică controlată sau de persoana juridică pe care ea o controlează nu se vor lua în cont la determinarea drepturilor de vot pe care persoana juridică care deține control le deține în persoana juridică controlată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentului articol se aplică doar în cazul în care prin dispoziții speciale nu s-au instituit, pentru anumite categorii de persoane sau domenii de reglementare, criterii diferite de determinare a afilierii și a controlului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§ 3. Reorganizarea și lichidarea persoanei juridice”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"45. Articolul 69:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „față de terți” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (6) și (7) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Fuziunea sau dezmembrarea se poate face și între persoane juridice de forme diferite cu condiția că toate persoanele juridice participante sînt înregistrate în același registru de publicitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Fuziunea sau dezmembrarea poate fi efectuată chiar dacă persoanele juridice care se vor dizolva sînt în lichidare, cu condiția ca acestea să nu fi început repartizarea activelor în procedura de lichidare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"46. Articolul 70 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Persoana juridică care a dobîndit, prin efectul reorganizării, un drept supus unor formalități de publicitate este obligată să îndeplinească formalitățile de publicitate cu privire la dreptul dobîndit fără întîrzieri nejustificate, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la înregistrarea de stat a reorganizării. Terții afectați de întîrzierea îndeplinirii formalităților de publicitate pot iniția îndeplinirea formalităților pe cale oblică, precum și pot cere persoanei juridice și administratorului acesteia repararea prejudiciului cauzat astfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"47. La articolul 71 alineatul (2), textul „se confirmă de fondatorii (membrii)” se substituie cu cuvintele „se aprobă de adunarea generală a membrilor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"48. Articolul 72:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(41) Dacă un creditor nu a obținut realizarea creanței sale de la persoana juridică căreia îi este repartizată obligația corelativă prin dezmembrare, toate persoanele juridice care au dobîndit o parte din patrimoniul persoanei juridice dezmembrate răspund pentru obligația în cauză pînă la concurența valorii activelor nete care le-au fost repartizate prin dezmembrare, cu excepția persoanei juridice căreia i-a fost repartizată obligația respectivă, care răspunde nelimitat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „participanților sau” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"49. Articolul 73:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (2) și (3), cuvintele „încetarea existenței” se substituie cu cuvintele „dizolvarea fără a intra în lichidare a”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) În cazul în care la fuziune participă persoane juridice cu scop lucrativ, membrilor persoanelor juridice care se dizolvă li se repartizează participațiuni în persoana juridică ce se înființează sau în persoana juridică absorbantă și, dacă s-a prevăzut, li se plătește o sultă, care nu va depăși 10% din valoarea nominală sau, în absența unei valori nominale, din valoarea contabilă a participațiunii astfel repartizate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"50. Articolul 74:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „împuternicit” se substituie cu cuvîntul „executiv”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"literele e) și f) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele g)–j) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„g) în cazul în care la fuziune participă persoane juridice cu scop lucrativ:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– coraportul de schimb al participațiunilor și, după caz, mărimea sultei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– condițiile de alocare a participațiunilor la persoana juridică absorbantă sau nou-creată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– data de la care deținerea noilor participațiuni conferă membrilor dreptul de a participa la împărțirea beneficiilor persoanei juridice absorbante sau nou-create, precum și, dacă există, orice condiții speciale care afectează acest drept;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– drepturile acordate de persoana juridică absorbantă deținătorilor de participațiuni care conferă drepturi speciale și deținătorilor de titluri, altele decît acțiuni, sau măsurile propuse în privința acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) dacă există, orice avantaj special acordat experților angajați pentru a întocmi raportul asupra fuziunii în folosul membrilor persoanei juridice care fuzionează, precum și membrilor organelor executive, de supraveghere, de control ale persoanelor juridice care fuzionează;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) data situațiilor financiare ale persoanelor juridice participante, care au fost folosite pentru a se stabili condițiile fuziunii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) data ori modul de determinare a datei de la care actele juridice și operațiunile persoanei juridice care se dizolvă se vor considera, din punct de vedere contabil, ca aparținînd persoanei juridice absorbante sau uneia ori alteia dintre persoanele juridice participante.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"51. La articolul 75 alineatul (2), cuvintele „ale participanților” se substituie prin cuvintele „reprezentate la adunare”, iar după cuvintele „prevăzută de” se completează cu cuvintele „lege sau”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"52. Articolul 76 alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera a), cuvîntul „autentificată” se substituie cu cuvîntul „legalizată”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera b), cuvîntul „hotărîrea” se substituie cu cuvintele „procesul-verbal al ședinței la care s-a adoptat hotărîrea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"53. La articolul 77 alineatele (3) și (4), cuvintele „registrul de stat” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate prevăzut de lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"54. Articolul 79 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) În cazul în care la dezmembrare participă persoane juridice cu scop lucrativ, membrilor persoanei juridice supusă dezmembrării li se repartizează participațiuni în persoana juridică la care trece o parte din patrimoniul persoanei juridice supuse dezmembrării și, dacă s-a prevăzut, li se plătește o sultă, care nu poate depăși 10% din valoarea nominală sau, în absența unei valori nominale, din valoarea contabilă a participațiunii astfel repartizate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"55. Articolul 80 alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera e), cuvîntul „participanți” se substituie cu cuvîntul „membri”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele e1) și e2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e1) în cazul în care la dezmembrare participă persoane juridice cu scop lucrativ:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– coraportul de schimb al participațiunilor și, după caz, mărimea sultei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– condițiile de alocare a participațiunilor la persoana juridică nou-creată ori la care trece o parte din patrimoniu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– data de la care deținerea noilor participațiuni conferă membrilor dreptul de a participa la împărțirea beneficiilor persoanei juridice la care trece o parte din patrimoniu, precum și, dacă există, orice condiții speciale care afectează acest drept;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– drepturile acordate de persoana juridică nou-creată ori la care trece o parte din patrimoniu deținătorilor de participațiuni care conferă drepturi speciale și deținătorilor de titluri, altele decît acțiuni, sau măsurile propuse în privința acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e2) dacă există, orice avantaj special acordat experților angajați pentru a întocmi raportul asupra dezmembrării în folosul membrilor persoanei juridice care se dezmembrează, precum și membrilor organelor executive, de supraveghere, de control ale persoanelor juridice care se dezmembrează;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera g) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele j) și k) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„j) data situațiilor financiare ale persoanelor juridice participante, care au fost folosite pentru a se stabili condițiile dezmembrării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) data ori modul de determinare a datei de la care actele juridice și operațiunile persoanei juridice care se dizolvă se vor considera, din punct de vedere contabil, ca aparținînd uneia ori alteia dintre persoanele juridice participante.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"56. La articolul 81:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Proiectul dezmembrării se aprobă de adunarea generală a membrilor cu 2/3 din numărul total de voturi reprezentate la adunare dacă legea sau actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „participanților” se substituie cu cuvîntul „membrilor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"57. La articolul 83 alineatul (5), cuvintele „registrul de stat” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate prevăzut de lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"58. Codul se completează cu articolele 841 și 842 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 841. Nulitatea fuziunii sau dezmembrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nulitatea unei fuziuni sau dezmembrări poate fi declarată numai prin hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De la data înregistrării de stat conform art. 77 sau, după caz, conform art. 83, fuziunea sau dezmembrarea poate fi declarată nulă doar dacă hotărîrea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul fuziunii sau al dezmembrării este lovită de nulitate absolută sau relativă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunea de constatare ori declarare a nulității fuziunii sau dezmembrării poate fi depusă, sub sancțiunea decăderii, doar în termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau dezmembrarea a fost înregistrată conform art. 77 sau, după caz, conform art. 83. Acțiunea nu poate fi admisă dacă încălcarea a fost rectificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă încălcarea ce constituie temei pentru nulitatea unei fuziuni sau dezmembrări poate fi rectificată, instanța competentă acordă persoanelor juridice implicate un termen pentru rectificarea acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Instanța transmite o copie de pe hotărîrea judecătorească definitivă de constatare sau declarare a nulității unei fuziuni sau dezmembrării organelor de înregistrare de stat de la sediile persoanelor juridice implicate în fuziunea sau dezmembrarea respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Hotărîrea judecătorească definitivă de constatare sau declarare a nulității unei fuziuni sau dezmembrări nu aduce atingere prin ea însăși valabilității obligațiilor născute în sarcina sau în beneficiul persoanei juridice absorbante, persoanei juridice nou-create ori persoanei juridice care primește o parte din patrimoniu, angajate după ce fuziunea sau dezmembrarea a fost înregistrată conform art. 77 sau, după caz, conform art. 83 și înainte ca hotărîrea judecătorească definitivă de constatare sau declarare a nulității să fie publicată conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul declarării nulității unei fuziuni, persoanele juridice participante la fuziunea respectivă răspund solidar pentru obligațiile persoanei juridice absorbante sau nou-create, angajate în perioada menționată la alin. (6)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul declarării nulității unei dezmembrări, fiecare dintre persoanele juridice nou-create sau cele care au primit o parte din patrimoniu răspunde pentru propriile obligații, angajate în perioada prevăzută la alin. (6). Persoana juridică dezmembrată răspunde, de asemenea, pentru aceste obligații în limita cotei de active nete transferate persoanei juridice nou-create ori persoanei juridice care primește o parte din patrimoniu care și-au asumat aceste obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 842. Răspunderea organului executiv și a organului de supraveghere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Membrii organului executiv și, după caz, ai organului de supraveghere răspund solidar față de membrii persoanei juridice participante la fuziune sau dezmembrare pentru neexecutarea obligațiilor ce le revin în pregătirea și realizarea procedurii de fuziune sau, după caz, de dezmembrare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"59. Articolul 86:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera f), cuvîntul „participant” se substituie cu cuvîntul „membru”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „participanților” se substituie cu cuvîntul „membrilor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"60. La articolul 87, alineatul (4) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunță la cererea membrului sau, în cazurile expres prevăzute de lege, la cererea altor persoane sau autorități.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"61. La articolul 89 alineatul (1), textul „participanților, această hotărîre trebuie anexată” se substituie cu textul „membrilor, procesul-verbal al ședinței la care s-a adoptat această hotărîre trebuie anexat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"62. Articolul 90:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „cu capacitate deplină de exercițiu care” se substituie cu textul „care nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „registrul de stat” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvintele „registrul de publicitate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"63. În cuprinsul articolelor 96 și 97, cuvîntul „participant”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „membru” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"64. La articolul 99 alineatul (1), cuvîntul „registru” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate corespunzător”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"65. Articolele 102 și 103 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 102. Sucursala persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparența permanenței, propria conducere și dotarea materială necesară pentru a desfășura o parte sau toate activitățile persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana juridică constituită în Republica Moldova poate institui sucursale în Republica Moldova și în străinătate dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Sucursala nu este persoană juridică. Sucursala funcționează conform propriului regulament, aprobat de organul care a hotărît instituirea ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 103. Sucursala persoanei juridice străine în Republica Moldova"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte ca o persoană juridică constituită într-un alt stat (persoana juridică străină) să desfășoare în nume propriu activitate în Republica Moldova printr-o sucursală în sensul art. 102 alin. (1), aceasta trebuie să înregistreze sucursala în registrul de publicitate al persoanelor juridice al Republicii Moldova dacă legea nu prevede un alt registru de publicitate al Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Denumirea sucursalei persoanei juridice străine constă din denumirea persoanei juridice străine care a hotărît instituirea sucursalei, urmată de denumirea localității din străinătate în care are sediul persoana juridică, cuvîntul „sucursala” și de denumirea localității din Republica Moldova în care are sediul sucursala. În cazul instituirii de către aceeași persoană juridică străină a mai multor sucursale în aceeași localitate, denumirea sucursalei poate fi completată cu un indicativ de natură să le deosebească între ele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Sucursala persoanei juridice străine nu este persoană juridică. Sucursala persoanei juridice străine funcționează conform propriului regulament, aprobat de organul care a hotărît instituirea sucursalei. Persoana juridică străină poartă răspundere pentru obligațiile care apar din activitățile sucursalei din Republica Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Activitatea care, conform legii, este supusă licențierii în Republica Moldova poate fi desfășurată de persoana juridică străină care a înregistrat sucursala în Republica Moldova doar după obținerea licenței, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Persoana juridică străină trebuie să numească unul sau mai mulți administratori ai sucursalei. Administratorul conduce sucursala, asigură ținerea contabilității sucursalei și reprezintă persoana juridică străină în limitele împuternicirilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile art. 61, 64–6818 se aplică în mod corespunzător sucursalei și administratorului său. Dispozițiile art. 1598 se aplică persoanei juridice străine care a înregistrat sucursala în Republica Moldova.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"66. Codul se completează cu articolele 1031 și 1032 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1031. Notarea insolvabilității sau lichidării persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"străine care are sucursală în Republica Moldova"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În termen de 14 zile din data inițierii procedurii de insolvabilitate sau lichidare a persoanei juridice străine ori a unor proceduri avînd un efect similar potrivit legii sale naționale, administratorul sucursalei este obligat să notifice deținătorul registrului de publicitate al Republicii Moldova în care este înregistrată sucursala, care va nota acest fapt în registrul de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1032. Lichidarea și radierea sucursalei persoanei juridice străine din registrul de publicitate al Republicii Moldova"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sucursala persoanei juridice străine se radiază din registrul de publicitate al Republicii Moldova în care este înregistrată în unul dintre următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana juridică străină este dizolvată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana juridică străină depune cerere de radiere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) sucursala nu are administrator și nu a fost numit un administrator în termen de 3 luni după notificare din partea organului de înregistrare de stat competent al Republicii Moldova despre radierea administratorului din registru;"},{"id":null,"spans":[[139,151,"l2"]],"t":"p","text":"d) administratorul sucursalei nu a prezentat situațiile financiare în termenele prevăzute de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 și nici nu înlătură neajunsul în termenul suplimentar de 30 de zile acordat de autoritatea Republicii Moldova căreia trebuiau prezentate situațiile financiare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sucursala persoanei juridice străine este radiată din registrul de publicitate al Republicii Moldova în baza hotărîrii judecătorești definitive:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la cererea unei persoane sau autorități publice abilitate prin lege sau a oricărei alte persoane interesate dacă genul de activitate sau activitățile sucursalei contravin legii sau bunelor moravuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la cererea unui creditor care demonstrează că nu își poate satisface creanța apărută din funcționarea persoanei juridice străine în Republica Moldova din contul activelor deținute de persoana juridică străină pe teritoriul Republicii Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) După radierea sucursalei din registrul de publicitate al Republicii Moldova, persoana juridică străină poate să își continue activitățile în Republica Moldova printr-o sucursală în sensul art. 102 alin. (1) doar dacă a înregistrat o sucursală nouă. În cazul radierii sucursalei din registrul de publicitate al Republicii Moldova la cererea unui creditor, noua sucursală poate fi înregistrată doar dacă creanța creditorului a fost satisfăcută sau dacă creditorul și-a dat consimțămîntul scris la înregistrarea sucursalei în registrul de publicitate al Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înainte de radierea sucursalei din registrul de publicitate al Republicii Moldova, sucursala este lichidată, aplicîndu-se în mod corespunzător dispozițiile art. 90–95. După satisfacerea creanțelor tuturor creditorilor și depunerea banilor, lichidatorii pregătesc bilanțul final, care se anexează la cererea de radiere a sucursalei din registrul de publicitate al Republicii Moldova.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"67. Articolul 104 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"68. La articolul 105, după textul „al Republicii Moldova” se introduce textul „și, dacă există, pe pagina web a persoanei juridice”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"69. Articolul 106:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „fondatorilor (membrilor)” se substituie, în primul caz, cu textul „membrilor (asociaților)” și, în al doilea caz, cu cuvîntul „asociaților”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „membru” se substituie cu cuvîntul „asociat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „membrului” se substituie cu cuvîntul „asociatului”, iar textul „fondatorilor (membrilor) societății” – cu cuvîntul „asociaților”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"70. La articolul 108 alineatul (1) litera i), cuvintele „filialele și reprezentanțele” se substituie cu cuvîntul „sucursalele”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"71. Articolul 109:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „în a cărui rază teritorială se află sediul său” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „membrii” se substituie cu cuvîntul „asociații”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"72. La articolul 110 alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e) toți fondatorii au încheiat actul de constituire cu încălcarea capacității de exercițiu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"73. La articolul 113 alineatul (5), cuvintele „e posibilă” se substituie cu cuvintele „termenul este de decădere și este posibilă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"74. La articolul 114:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul: „Dacă bunul a fost transmis cu titlu de folosință, între asociat și societate se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la locațiune, cu excepția că societatea nu datorează chirie în schimbul folosinței.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societății cu răspundere limitată sau al societății pe acțiuni creanțele, drepturile asupra obiectului de proprietate intelectuală, precum și alte drepturi patrimoniale. Această regulă se aplică și în cazul convertirii unei obligații pecuniare a societății în părți sociale sau, după caz, acțiuni în folosul creditorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (6) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent și se aprobă de adunarea generală a asociaților. Asociatul care a transmis aportul și evaluatorul răspund solidar, în limitele supraevaluării. Pretențiile privind corectitudinea evaluării se prescriu în termen de 3 ani de la momentul aprobării aportului în natură de către adunarea generală a asociaților.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"75. La articolul 115:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „membrului” se substituie cu cuvîntul „asociatului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, cuvîntul „Membrul” se substituie cu cuvîntul „Asociatul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera c) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„c) să primească o cotă-parte din profitul societății (dividend), proporțională participațiunii la capitalul social, în condițiile stabilite de lege și actul de constituire;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „membrul” și „membri” se substituie, respectiv, cu cuvintele „asociatul” și „asociați”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dacă legea nu prevede altfel, au dreptul de a primi dividende persoanele care aveau calitatea de asociat la data adoptării hotărîrii de distribuire a dividendelor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"76. Articolul 116:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea și în cuprinsul articolului, cuvîntul „membru”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „asociat” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), enunțul al doilea se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"77. Articolele 117–120 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"78. În paragrafele 2 și 3 din secțiunea a 2-a, cuvîntul „membru”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „asociat” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"79. La articolul 129 alineatul (1), cuvintele „a incapacității” se substituie cu cuvintele „de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare în privința”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"80. La articolul 141 alineatul (1), cuvintele „registrul de stat” se substituie cu cuvintele „registrul de publicitate prevăzut de lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"81. La articolul 145:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Modul de constituire, funcționare, reorganizare și lichidare a societăților cu răspundere limitată este reglementat prin lege și, în completare, prin dispozițiile prezentului cod.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (3)–(5) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"82. Articolele 146–155 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"83. La articolul 156:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Modul de constituire, funcționare, reorganizare și lichidare a societăților pe acțiuni este reglementat prin lege și, în completare, prin dispozițiile prezentului cod.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (3)–(5) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"84. Articolele 157–170 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"85. La articolul 172 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„i) sucursalele cooperativei;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"86. Articolul 175:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cuprinsul articolului, cuvîntul „observatori” se substituie cu cuvîntul „supraveghere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), litera b) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„b) desemnarea consiliului de supraveghere și eliberarea din funcție a membrilor lui, desemnarea și eliberarea din funcție a membrilor organelor executive ale cooperativei, dacă acest drept nu este atribuit prin statut consiliului de supraveghere;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"87. La articolul 177 alineatul (5), după textul „prin statutul cooperativei,” se introduce textul „după expirarea unui termen suplimentar de o lună stabilit prin notificare pentru remedierea neexecutării,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"88. Secțiunea a 4-a din capitolul II va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Grupul de persoane juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 179. Grupul de persoane juridice cu scop lucrativ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Grupul cuprinde persoana juridică care exercită control și toate persoanele juridice controlate de ea (filiale)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoană juridică controlată (filiala) este persoana juridică supusă controlului altei persoane juridice (persoana juridică care exercită control), fie direct, fie printr-o altă persoană juridică controlată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoană juridică deținută integral este persoana juridică care nu are un alt membru decît persoana juridică care exercită controlul sau oricare altă persoană juridică controlată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică persoanelor juridice cu scop lucrativ. Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică persoanelor juridice străine care fac parte din grup, indiferent de forma de organizare conform legii lor naționale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1791. Obligația de dezvăluire a controlului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul persoanei juridice care exercită control trebuie să informeze în scris administratorul persoanei juridice controlate imediat ce s-a stabilit sau a dispărut controlul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De îndată ce a fost informată, persoana juridică controlată, cu excepția cazului cînd este de naționalitate străină și legea sa națională nu o prevede, trebuie să informeze fără întîrzieri nejustificate persoana juridică care exercită controlul despre numărul de participațiuni și drepturile de vot deținute de ea la adunarea generală a persoanei juridice care exercită control, precum și în oricare alte persoane juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1792. Dreptul persoanei juridice care exercită controlul să dea instrucțiuni administratorului persoanei juridice controlate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana juridică care exercită control are dreptul de a da instrucțiuni administratorului persoanei juridice pe care o controlează dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub rezerva dispozițiilor art. 1795, administratorul persoanei juridice controlate trebuie să respecte instrucțiunile date de persoana juridică care exercită controlul asupra ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana juridică controlată care nu este deținută integral trebuie să notifice la registrul de publicitate în care este înregistrată faptul dacă primește sau nu instrucțiuni de la persoana juridică care exercită controlul. Dacă nu s-a notificat altfel la registrul de publicitate corespunzător, persoana juridică deținută integral se prezumă că primește instrucțiuni de la persoana juridică care exercită controlul, iar notificarea la registru nu este necesară. Ea va face, în schimb, o notificare a faptului că ea este deținută integral. Această notificare are drept scop doar informarea terților și a membrilor persoanei juridice obligate să notifice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1793. Dreptul de a primi informații la nivelul persoanei juridice controlate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Organele persoanei juridice care exercită controlul, inclusiv de naționalitate străină, au dreptul să primească orice informație de la persoana juridică controlată dacă prin aceasta nu se încalcă legea aplicabilă persoanei juridice controlate sau drepturile terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1794. Interesul grupului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă administratorul unei persoane juridice controlate, în special ca urmare a unei instrucțiuni date de persoana juridică care exercită controlul, ia o decizie care contravine intereselor persoanei juridice controlate, se consideră că administratorul nu și-a încălcat obligațiile dacă sînt întrunite următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) decizia este în interesul grupului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) administratorul are temei să presupună în mod rezonabil că potențialul prejudiciu va fi echilibrat, într-un termen rezonabil, printr-un avantaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) potențialul prejudiciu nu este de natură să pună în pericol existența însăși a persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana juridică controlată este o persoană juridică deținută integral, dispozițiile alin. (1) lit. b) nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul persoanei juridice controlate are dreptul să refuze respectarea instrucțiunilor primite de la persoana juridică care exercită controlul dacă condițiile prevăzute la alin. (1) nu sînt întrunite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1795. Abuzul de control"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care persoana juridică controlată care a fost administrată conform instrucțiunilor date de persoana juridică care exercită controlul, în interesul grupului, nu are șanse obiective, din contul propriilor resurse, să evite intrarea în procedură de insolvabilitate (punct de criză), persoana juridică care exercită controlul este obligată să efectueze fără întîrziere nejustificată o restructurare fundamentală sau să inițieze procedura de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana juridică care exercită controlul este obligată să plătească datoriile nestinse ale persoanei juridice controlate apărute înainte de punctul de criză:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă încalcă dispozițiile alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă a administrat persoana juridică controlată într-un mod care i-a cauzat un prejudiciu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă i-a permis persoanei juridice controlate să se individualizeze cu grupul ori să facă trimitere la reputația grupului, astfel încît creditorii ar putea considera, cu bună-credință, că persoana juridică care exercită controlul va menține solvabilitatea persoanei juridice controlate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se prezumă că persoana juridică care exercită controlul cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască faptul că persoana juridică controlată a ajuns la un punct de criză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Doar administratorul insolvabilității/lichidatorul persoanei juridice controlate poate cere executarea obligației prevăzute la alin. (2).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"89. Articolul 180:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „scop” se introduce cuvîntul „principal”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), litera c) se completează în final cu cuvîntul „privată”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"90. Articolul 181 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 181. Asociația"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asociație este organizația necomercială constituită benevol de fondatori, în modul prevăzut de lege, pentru satisfacerea unor necesități necomerciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asociația poate avea forma de asociație obștească, cult religios sau parte componentă a acestuia, partid sau de altă organizație social-politică, de sindicat, de patronat, alte forme în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În asociație, calitatea de membru se consemnează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Bunurile transmise asociației de către fondatori (membri) sînt proprietatea ei. Asociația utilizează aceste bunuri în scopurile stabilite în statut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Membrii nu-și păstrează drepturile asupra bunurilor transmise asociației în proprietate, nici asupra cotizațiilor de membru. Ei nu răspund pentru obligațiile asociației, iar aceasta nu răspunde pentru obligațiile membrilor săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Particularitățile constituirii, ale activității, statutul juridic al diferitor tipuri de asociații se stabilesc prin lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"91. La articolul 182 alineatul (1), cuvintele „fizice și juridice” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"92. Articolele 183 și 184 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"93. Articolele 185, 186 și 188 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 185. Instituția privată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instituția privată este organizația necomercială constituită de către o singură persoană pentru realizarea unor scopuri necomerciale, finanțată parțial sau integral de aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunurile transmise instituției private de către fondator sînt proprietatea instituției private, dacă actul de constituire nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Instituția privată se constituie în baza hotărîrii persoanei, care o dotează potrivit scopului preconizat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 186. Statutul organizației necomerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organizația necomercială acționează în bază de statut dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Statutul se semnează de toți fondatorii dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În statutul organizației necomerciale se indică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) forma juridică de organizare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) denumirea deplină;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) scopurile pentru care se constituie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) procedura de constituire, reorganizare și încetare a activității;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) organele de conducere și control, modul de numire, competența și durata mandatului acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) modul de numire a administratorului și, după caz, a altor organe ale organizației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) procedura de adoptare și modificare a statutului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) modalitatea prin care va asigura transparența activității sale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) alte date stabilite de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Statutul poate prevedea și alte clauze care nu contravin legii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 188. Activitatea economică a organizației necomerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Organizația necomercială este în drept să desfășoare activitate economică. Activitatea economică poate fi exercitată nemijlocit de către organizația necomercială sau prin constituirea, în condițiile legii, a persoanelor juridice cu scop lucrativ.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"94. Articolele 190 și 191 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"95. În denumirea capitolului III din titlul II, cuvintele „REPUBLICII MOLDOVA ȘI A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE” se substituie cu cuvintele „PERSOANELOR JURIDICE DE DREPT PUBLIC”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"96. La articolul 194 alineatul (1), cuvintele „le aparțin cu drept de proprietate privată” se substituie cu cuvintele „fac parte din domeniul lor privat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"97. Capitolul III din titlul II se completează cu articolul 1941 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1941. Instituția publică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instituția publică este persoană juridică de drept public care se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică și care este finanțată, integral sau parțial, de la bugetul acesteia din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fondatorul răspunde pentru obligațiile instituției publice în măsura în care patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Instituția publică este în drept să desfășoare activitatea neinterzisă de lege, care ține de realizarea scopurilor prevăzute de lege sau statut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Activitatea care, conform legii, este supusă licențierii poate fi practicată de instituția publică doar după obținerea licenței, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pentru desfășurarea activității de întreprinzător care nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, instituția publică poate constitui, singură sau împreună cu alte persoane juridice de drept public, societăți cu răspundere limitată sau societăți pe acțiuni. Instituția publică poate constitui societăți cu răspundere limitată sau societăți pe acțiuni împreună cu persoane juridice de drept privat în condițiile legislației privind parteneriatul public-privat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"98. La articolul 195, cuvintele „drepturilor și obligațiilor” se substituie cu cuvintele „raporturilor juridice”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"99. La articolul 198 alineatul (3), cuvintele „cu sarcini reale a unui bun” se substituie cu cuvintele „cu drepturi reale limitate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"100. Articolul 199 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Intenția de a produce efecte juridice se determină din declarația sau comportamentul persoanei, așa cum ea a fost înțeleasă în mod rezonabil de către cealaltă parte a actului juridic sau, în cazul actelor juridice unilaterale, de către persoana căreia actul îi este destinat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"101. La articolul 200 alineatul (3), cuvintele „lipsirea ei de capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare asupra persoanei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"102. Articolele 202–205 și 207 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"103. Articolul 208:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după textul „încheiat verbal,” se introduce textul „în formă electronică,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (6) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"104. Codul se completează cu articolele 2091–2093 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2091. Forma electronică a actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic are formă electronică dacă se cuprinde într-un document electronic care întrunește condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Tipurile de semnături electronice care pot fi aplicate unui document electronic, gradul de protecție al fiecărui tip și valoarea lui juridică sînt determinate de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic în formă electronică este echivalent cu actul juridic în formă scrisă în cazul în care poartă semnătura electronică de orice tip prevăzută de lege a persoanei care încheie actul, dacă prin acordul părților nu se prevede cerința de utilizare a unui tip concret de semnătură electronică, precum și în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2092. Actul juridic încheiat prin utilizarea mijloacelor electronice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care actul juridic este încheiat prin utilizarea oricărui mijloc electronic, iar persoana nu l-a încheiat prin semnătura electronică prevăzută la art. 2091 alin. (3), se prezumă că consimțămîntul este al acelei persoane pînă cînd ea nu contestă existența lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana nu poate contesta existența consimțămîntului doar pe motiv că el a fost transmis printr-un mijloc electronic dacă ea a acceptat utilizarea acelui mijloc electronic printr-un act juridic încheiat anterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În scopul demonstrării existenței consimțămîntului contestat conform alin. (1), persoana interesată poate să invoce orice mijloc de probă, afară de proba cu martori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Faptul că actul juridic încheiat conform prezentului articol nu este echivalent cu un act juridic în formă scrisă nu împiedică invocarea clauzelor în formă textuală consimțite de părțile actului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2093. Forma textuală a informației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legea prevede forma textuală pentru transmiterea unei informații, ea trebuie să fie lizibilă, să indice numele persoanei care o transmite și să fie făcută pe un suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Suport durabil înseamnă orice instrument care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) permite destinatarului să stocheze informațiile care îi sînt adresate personal, într-un mod accesibil pentru referințe ulterioare pentru o perioadă de timp adecvată, în vederea informării; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) permite reproducerea neschimbată a informațiilor stocate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Constituie suport durabil hîrtia, stickurile de memorie USB, CD-ROM-urile, DVD-urile, cardurile de memorie sau discurile dure ale computerelor, mesajele transmise prin poșta electronică, precum și altele care corespund alin. (2).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"105. La articolul 210:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „certificată” se substituie cu cuvîntul „legalizată”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"106. La articolul 212 litera a), după cuvintele „bunurilor imobile” se introduc cuvintele „sau grevarea acestora cu drepturi reale limitate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"107. Articolele 214 și 215 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 214. Hotărîrea judecătorească care ține loc de act juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile expres prevăzute de lege sau contract, la cererea persoanei îndreptățite, instanța de judecată poate să pronunțe o hotărîre judecătorească care, din data rămînerii definitive, ține loc de act juridic dacă debitorul refuză, fără justificare, să încheie actul juridic, iar toate celelalte condiții de validitate sînt întrunite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana îndreptățită nu este obligată să prezinte instanței de judecată probe ale acestui refuz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic încheiat pe calea prevăzută de prezentul articol se supune dispozițiilor legale aplicabile acelui act ca și cum el s-ar fi încheiat, fără vicii de consimțămînt, nemijlocit de către părțile prevăzute de hotărîrea judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dreptul la acțiunea prevăzută de alin. (1) se prescrie în termen de 6 luni de la data la care actul juridic trebuia încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 215. Efectele eschivării de la înregistrarea actului juridic sau a efectelor sale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă actul juridic este încheiat în forma cerută de lege, însă partea obligată se eschivează de la înregistrarea acestuia ori a efectelor sale sau dacă a expirat termenul stabilit de lege pentru înregistrare, instanța de judecată, la cererea părții interesate, este în drept să dispună prin hotărîre înregistrarea actului juridic sau a efectelor sale. În acest caz, înregistrarea se efectuează în baza hotărîrii instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partea care s-a eschivat neîntemeiat de la înregistrare este obligată să repare celeilalte părți prejudiciul cauzat prin întîrzierea înregistrării.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"108. Articolele 216 și 217 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 216. Actele juridice nule și anulabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic este nul dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes general (nulitate absolută)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actul juridic este anulabil dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes particular (nulitate relativă)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care natura nulității nu este prevăzută expres și nici natura interesului ocrotit nu reiese în chip neîndoielnic, actul juridic este anulabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea actului juridic bilateral sau multilateral poate fi constatată sau declarată și prin acordul părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate temeiuri de nulitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 217. Nulitatea absolută a actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților la proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părțile actului lovit de nulitate sau succesorii acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Atît acțiunea în constatare a nulității absolute, cît și excepția de nulitate absolută sînt imprescriptibile. Cu toate acestea, se prescriu în termen de 10 ani acțiunile privind aplicarea efectelor nulității absolute conform art. 219, indiferent dacă sînt introduse împreună cu acțiunea în constatare a nulității absolute sau după admiterea acestei acțiuni.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"109. Codul se completează cu articolul 2171 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2171. Nulitatea absolută de protecție a consumatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În contractele cu consumatorii sînt nule clauzele abuzive, precum și clauzele prin care se derogă de la dispozițiile legale de la care este interzis a se deroga în detrimentul consumatorului (nulitatea de protecție)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nulitatea de protecție operează doar în măsura în care avantajează consumatorul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"110. Articolul 218:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „lovit de nulitate” se substituie cu cuvîntul „anulabil”, iar în final se introduce textul „și să fie exprimată la un moment cînd persoana cunoștea sau trebuia să cunoască temeiul nulității”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „lovit de nulitate relativă” se substituie cu cuvîntul „anulabil”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"111. Articolul 219 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 219. Efectele nulității actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic nul se consideră, cu efect retroactiv, că nu a produs niciun efect juridic din momentul încheierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actul juridic anulabil este valabil pînă la declararea acestei nulități de către instanța de judecată, însă, odată anulat, se consideră, cu efect retroactiv, că nu a produs niciun efect juridic din momentul încheierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Drepturile reale dobîndite în temeiul actului juridic nul sau anulat se consideră că nu au fost dobîndite pe acest temei. Această dispoziție se aplică și drepturilor de creanță ori drepturilor asupra obiectului de proprietate intelectuală dobîndite în temeiul actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (3) nu afectează eventuala dobîndire a dreptului prin uzucapiune în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Prestațiile executate în temeiul actului juridic nul sau anulat, precum și alte îmbogățiri obținute din acele prestații se supun restituirii conform dispozițiilor legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Instanța de judecată nu poate pronunța din oficiu efectele nulității chiar dacă a constatat nulitatea absolută din oficiu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"112. Codul se completează cu articolele 2191 și 2192 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2191. Nulitatea parțială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile legale privind nulitatea actului juridic se aplică în mod corespunzător cînd doar una sau mai multe clauze ale sale sînt supuse nulității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clauzele lovite de nulitate atrag nulitatea actului juridic în întregul său numai dacă, din cauza lipsei acestora și în pofida întregirii efectelor sale conform art. 7204, nu poate fi atins scopul pentru care s-a încheiat actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nulitatea actului juridic multilateral în privința uneia dintre părți atrage nulitatea sa și în privința celorlalte părți dacă, din cauza lipsei acelei părți, nu poate fi atins scopul pentru care celelalte părți au încheiat actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă dispoziția legală imperativă prevede că durata de existență a unui drept sau de producere a efectelor juridice de către un act juridic nu poate depăși un anumit termen, în caz de depășire, durata convenită este nulă și se înlocuiește de drept cu termenul maxim permis de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2192. Repararea prejudiciului în caz de nulitate a actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care un act juridic este nul sau anulat, total ori parțial, o parte poate cere de la cealaltă parte repararea prejudiciului suportat din cauza nulității dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) partea prejudiciată nu a cunoscut și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască temeiul nulității la momentul suportării prejudiciului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cealaltă parte a cunoscut sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască temeiul nulității;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) încălcînd cerințele bunei-credințe, cealaltă parte a lăsat partea prejudiciată să acționeze într-un mod care a cauzat prejudiciul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prejudiciul supus despăgubirii reprezintă suma de bani care va repune partea prejudiciată, în măsura maximă posibilă, în situația în care ea s-ar fi aflat dacă actul juridic nu se încheia sau dacă clauza lovită de nulitate nu se includea în actul juridic. În special, se vor despăgubi cheltuielile suportate de către partea prejudiciată cu ocazia încheierii actului juridic și în vederea pregătirii pentru executarea obligațiilor prevăzute de act."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, despăgubirile nu acoperă profitul pe care partea prejudiciată îl aștepta de la executarea obligațiilor prevăzute de act. În cazul în care cealaltă parte a acționat cu intenție sau culpă gravă, despăgubirile vor acoperi și ratarea de către partea prejudiciată a oportunității rezonabile de a încheia un act juridic cu un terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă sînt întrunite condițiile răspunderii prevăzute de prezentul articol, partea prejudiciată nu este decăzută din dreptul de a cere despăgubiri doar pentru că este cea care a invocat nulitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care nulitatea se întemeiază pe violență, leziune sau pe faptul că o clauză este abuzivă, partea prejudiciată poate cere despăgubiri conform prezentului articol chiar dacă cunoștea ori trebuia, în mod rezonabil, să cunoască temeiul nulității la data încheierii actului juridic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"113. Articolul 220 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 220. Nulitatea actului juridic ce contravine legii,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ordinii publice sau bunelor moravuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic sau clauza care contravin vădit ordinii publice sau bunelor moravuri sînt nule."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actul juridic sau clauza care contravin unei dispoziții legale imperative sînt nule sau anulabile dacă această sancțiune este prevăzută expres de dispoziția legală încălcată (nulitatea expresă)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic sau clauza care contravin unei dispoziții legale imperative ce nu prevede expres sancțiunea nulității sînt nule sau anulabile dacă această sancțiune trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins (nulitatea virtuală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în măsura în care dispoziția legală încălcată nu stabilește o altă consecință a încălcării sale decît nulitatea actului juridic sau a clauzei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Încălcarea dispoziției imperative a actului normativ subordonat legii poate fi invocată ca temei de nulitate a actului juridic doar în măsura în care dispoziția respectivă întrunește cerințele art. 1 alin. (3) și ale art. 3.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"114. Articolul 221 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"115. La articolul 222, alineatul (1) se completează în final cu textul: „Acțiunea în anulare poate fi introdusă de către persoana ocrotită sau oricare dintre persoanele însărcinate cu ocrotirea ei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"116. La articolul 224 alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, textul „dacă:” se substituie cu textul „dacă el corespunde dorințelor și sentimentelor persoanei și, totodată:”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera a) se completează în final cu textul „sau din alte categorii de acte juridice pe care, conform legii sau hotărîrii judecătorești, persoana ocrotită le putea încheia de sine stătător”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera c), după cuvintele „consiliului de familie” se introduce textul „ , a autorității tutelare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"117. Articolul 226 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"118. Articolul 227 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 227. Nulitatea actului juridic afectat de eroare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic încheiat în baza unei erori esențiale poate fi declarat nul de instanța de judecată dacă cealaltă parte sau terțul destinatar al actului juridic unilateral știa sau, după caz, trebuia să știe despre această eroare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Eroarea este esențială dacă la încheierea actului juridic a existat o falsă reprezentare referitoare la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) natura actului juridic;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) calitățile substanțiale ale obiectului actului juridic;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cealaltă parte a actului juridic sau terțul beneficiar al actului juridic, în cazul în care identitatea sau calitățile acestora sînt hotărîtoare pentru încheierea actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Eroarea care privește simplele motive ale actului juridic nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea motive au fost considerate hotărîtoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Eroarea imputabilă celui al cărui consimțămînt este viciat nu poate servi temei pentru anularea actului juridic. În special, actul juridic nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligență rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Nu atrage anularea actului juridic eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Simpla eroare de calcul nu atrage anularea actului juridic, ci numai rectificarea, afară de cazul în care, concretizîndu-se într-o eroare asupra cantității, a fost esențială pentru încheierea actului juridic. Eroarea de calcul trebuie corectată la cererea oricăreia dintre părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigențelor bunei-credințe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispozițiile legale privitoare la eroare se aplică în mod corespunzător și atunci cînd eroarea poartă asupra declarației de voință ori cînd declarația a fost transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanță.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"119. Codul se completează cu articolul 2271 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2271. Adaptarea actului juridic în caz de eroare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o parte este îndreptățită să invoce anulabilitatea actului juridic pentru eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută actul juridic așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, actul juridic se consideră că a fost încheiat așa cum l-a înțeles această din urmă parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să invoce anulabilitatea a înțeles actul juridic și înainte ca aceasta să fi obținut anularea, cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data cînd a fost notificată ori de la data cînd i s-a comunicat acțiunea în declararea nulității, să declare că este de acord cu executarea sau să execute fără întîrziere actul juridic, astfel cum a fost înțeles de partea aflată în eroare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă declarația a fost făcută și comunicată părții aflate în eroare în termenul prevăzut la alin. (2) sau actul juridic a fost executat astfel cum a fost înțeles de partea aflată în eroare, dreptul de a obține anularea pentru acea eroare este stins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care ambele părți au comis aceeași eroare, instanța poate, la cererea uneia dintre ele, să adapteze actul juridic la condițiile la care părțile ar fi convenit dacă nu se comitea eroarea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"120.Articolul 228 se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(21) Actul juridic este anulabil și atunci cînd dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"121.Articolul 229:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), după cuvintele „apropiată ori” se introduc cuvintele „onoarea sau”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se completează în final cu textul „ , iar partea constrînsă a avut o alternativă rezonabilă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"122.La articolul 230, alineatul (2) se completează în final cu textul: „Dispozițiile art. 2271 se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"123.Articolul 231 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"124.La articolul 232:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Actul juridic nu poate fi anulat pe temeiul dispozițiilor alin. (1) dacă dobînditorul bunului nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască despre interdicție sau dacă actul juridic stipulează expres că este încheiat sub condiția suspensivă a ridicării interdicției.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"125. Articolul 233 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 233. Termenul de prescripție extinctivă a acțiunii în anulare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a actului juridic pentru viciu de consimțămînt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana îndreptățită are dreptul să invoce anulabilitatea actului juridic pentru temeiurile prevăzute la art. 227, 228 și 230 în termen de 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulabilității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Anulabilitatea în temeiul prevăzut la art. 229 poate fi invocată în termen de 6 luni de la data cînd a încetat violența.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"126. Capitolul III din titlul III se completează cu articolul 2331 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2331. Repararea prejudiciului cauzat prin viciu de consimțămînt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Partea care are dreptul de a cere anularea actului juridic pe motiv de eroare, dol, violență sau leziune poate cere repararea prejudiciului cauzat prin aceasta, chiar dacă dreptul de a cere anularea s-a prescris extinctiv sau dacă ea a confirmat actul juridic anulabil, cu condiția că cealaltă parte a actului juridic cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască temeiul nulității la momentul încheierii acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), în completare se aplică dispozițiile legale privind plata despăgubirilor în caz de neexecutare a obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Drepturile prevăzute de lege ale părții afectate de dol, violență sau leziune nu pot fi excluse sau limitate prin act juridic, sub sancțiunea nulității absolute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Drepturile prevăzute de lege ale părții afectate de eroare pot fi excluse sau limitate prin act juridic, cu excepția cazului în care aceasta contravine bunei-credințe, caz în care excluderea sau limitarea este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă victima erorii, dolului, violenței sau leziunii are, pe baza acestei împrejurări, atît drepturi întemeiate pe dispozițiile prezentului capitol, cît și drepturi întemeiate pe neexecutarea obligațiilor rezultate din actul juridic, ea poate alege categoria de drepturi la care recurge.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"127. Capitolul IV din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"EFICIENȚA ACTELOR JURIDICE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Condiția"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 234. Efectele juridice condiționale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic poate prevedea că, la survenirea unui eveniment viitor și nesigur ca realizare (condiție), anumite sau toate efectele sale juridice se vor produce (condiție suspensivă) sau se vor stinge (condiție rezolutorie)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Condiția, de asemenea, poate să depindă de un eveniment survenit, însă deocamdată necunoscut părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 235. Condiția nulă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Este supusă nulității condiția care contravine dispozițiilor legale imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri, precum și condiția a cărei îndeplinire este imposibilă, cu excepția cazului cînd ea a fost stipulată pentru situația cînd ea devine posibilă. Efectul juridic care depinde de o astfel de condiție este de asemenea supus nulității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 236. Condiția pozitivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a prevăzut condiția survenirii unui eveniment anume într-un termen determinat, condiția se consideră nerealizată dacă acest termen a expirat și evenimentul nu a survenit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă termenul nu este determinat, condiția poate fi îndeplinită oricînd. Condiția poate fi recunoscută nerealizată atunci cînd este evident că survenirea ulterioară a evenimentului este imposibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 237. Condiția negativă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a prevăzut condiția nesurvenirii unui eveniment anume într-un termen determinat, condiția se consideră realizată chiar și pînă la expirarea acestui termen dacă este evident că survenirea ulterioară a evenimentului este imposibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă termenul nu este determinat, condiția se consideră realizată doar atunci cînd este evident că evenimentul nu va surveni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 238. Inadmisibilitatea influenței asupra realizării condiției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care a încheiat un act juridic al cărui efect depinde de o condiție nu are dreptul, pînă la realizarea condiției, să efectueze acțiuni capabile să împiedice executarea obligațiilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă condiția se realizează, iar persoana a întreprins deja acțiunile menționate la alin. (1), ea este obligată să repare celeilalte părți prejudiciul cauzat astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 239. Condiția suspensivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Efectele juridice care depind de o condiție suspensivă se produc la momentul îndeplinirii acelei condiții sau la un alt moment ulterior prevăzut expres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele încheiate de dobînditor sub condiție suspensivă sînt valabile și, în cazul îndeplinirii condiției, produc efecte de la data încheierii lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dobînditorul poate să facă, chiar înainte de îndeplinirea condiției, orice acte de conservare a dreptului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Actele încheiate cu terții de cel care a constituit sau a transmis un drept sub condiție suspensivă înainte de îndeplinirea condiției sînt opozabile dobînditorului sub condiție suspensivă, cu excepția actelor:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) încheiate cu terții care cunoșteau sau trebuiau, în mod rezonabil, să cunoască despre îndreptățirea dobînditorului sub condiție suspensivă; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul drepturilor care, conform legii, se dobîndesc prin înregistrare într-un registru de publicitate, încheiate cu terții care și-au înregistrat dreptul după înregistrarea provizorie a dreptului dobînditorului sub condiție suspensivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care condiția suspensivă nu s-a îndeplinit, în privința prestațiilor executate sub acea condiție se aplică dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 240. Condiția rezolutorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Efectele juridice care depind de o condiție rezolutorie se sting la momentul îndeplinirii acelei condiții, în cazul raporturilor contractuale aplicîndu-se dispozițiile legale privind efectele rezoluțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un drept s-a dobîndit sub condiție rezolutorie, în caz de îndeplinire a condiției, dreptul constituit se stinge de plin drept, iar dreptul transmis trece înapoi de plin drept la data îndeplinirii condiției, însă numai dacă la acel moment dobînditorul era titularul dreptului ori avea împuternicirea de a dispune de el."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Terțul dobînditor al dreptului dobîndit sub condiție rezolutorie îl dobîndește liber de acea condiție:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă nu a acceptat-o expres;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul drepturilor care, conform legii, se dobîndesc prin înregistrare într-un registru de publicitate, dacă dreptul nu era înregistrat provizoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2401. Condiția rezolutorie cu efect retroactiv"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă din actul juridic sau din lege rezultă expres că o anumită condiție rezolutorie operează retroactiv, din momentul încheierii actului juridic, în caz de îndeplinire a condiției, în privința prestațiilor executate sub acea condiție se aplică dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, clauza conform căreia dreptul dobîndit sub condiție rezolutorie se desființează retroactiv, din momentul încheierii actului juridic, este nulă, cu excepția cazului în care dreptul, conform legii, se dobîndește prin înregistrare provizorie într-un registru de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 241. Buna-credință la survenirea condiției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă survenirea condiției a fost reținută cu rea-credință de partea pentru care survenirea condiției este dezavantajoasă, condiția se consideră survenită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă la survenirea condiției a contribuit cu rea-credință partea pentru care survenirea condiției este avantajoasă, condiția nu se consideră survenită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2411. Renunțarea la condiție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Partea în al cărei interes exclusiv a fost stipulată condiția este liberă să renunțe unilateral la aceasta atît timp cît condiția nu s-a îndeplinit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Renunțarea la condiție face ca obligația sau alt efect juridic să fie necondiționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Actul juridic ineficient"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2412. Actele juridice ineficiente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, conform legii, actul juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce, total sau parțial, efectele sale juridice, el este, în această parte, ineficient."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficiență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ineficiența actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanții la proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Atît acțiunea în constatarea ineficienței actului juridic, cît și excepția prin care se invocă ineficiența sînt imprescriptibile dacă legea nu prevede altfel. Cu toate acestea, se prescriu extinctiv în termen de 10 ani acțiunile privind aplicarea efectelor ineficienței actului juridic, indiferent dacă sînt introduse împreună cu acțiunea în constatare a ineficienței sau după admiterea acestei acțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2413. Efectele actului juridic de dispoziție al celui neîndreptățit"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decît are el însuși."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, nici la data încheierii actului juridic de dispoziție și nici la data cînd trebuie să se transmită sau să se constituie dreptul de care se dispune prin act, transmițătorul nu este titularul acelui drept și nici nu are împuterniciri de a dispune, actul juridic este valabil, dar nu produce efectul juridic de transmitere sau, după caz, de constituire a dreptului în folosul dobînditorului decît în condițiile alin. (3) și (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Transmițătorul este obligat să înlăture ineficiența și să asigure efectul juridic al transmiterii sau, după caz, al constituirii dreptului respectiv de către titularul său în folosul dobînditorului (obligație de a da). Obligația de a da a transmițătorului se consideră executată prin dobîndirea de către acesta a dreptului, prin ratificarea actului juridic de către titular, precum și prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care transmite ori, după caz, constituie dreptul în folosul dobînditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă din lege sau din voința părților nu rezultă contrariul, dreptul de care s-a dispus se transmite sau se constituie de plin drept în folosul dobînditorului din momentul dobîndirii dreptului de către transmițător sau, după caz, al ratificării actului juridic de dispoziție de către titular."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul încheierii unui act juridic de dispoziție a bunului comun de către un coproprietar fără consimțămîntul celorlalți coproprietari, precum și în alte cazuri cînd transmițătorul nu este unicul titular al dreptului de care se dispune prin act."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2414. Exercitarea dreptului inexistent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un act juridic unilateral nu produce efectele juridice avute în vedere de autorul său în măsura în care prin act se exercită un drept subiectiv care nu există ori pentru exercitarea căruia nu sînt întrunite toate condițiile prevăzute de lege sau actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2415. Consimțămîntul terțului pentru încheierea actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă efectul unui act juridic depinde de consimțămîntul unui terț, consimțămîntul sau refuzul poate fi exprimat atît față de o parte, cît și de cealaltă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consimțămîntul nu necesită formele stabilite pentru actul juridic dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Consimțămîntul prealabil al terțului este revocabil pînă la încheierea actului juridic dacă din raportul juridic în a cărui bază a fost dat consimțămîntul prealabil nu reiese altfel. Revocarea poate fi exprimată atît față de o parte, cît și de cealaltă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Consimțămîntul ulterior (ratificarea, confirmarea) pentru încheierea actului juridic, în lipsa unor dispoziții legale contrare exprese, are efect retroactiv, din momentul încheierii actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Retroactivitatea nu afectează actele de dispoziție pe care cel care a consimțit le-a încheiat cu terții anterior exprimării consimțămîntului și nici drepturile dobîndite de terți în temeiul acelor acte, nu afectează actele de executare silită, sechestrul ori măsurile luate de administratorul insolvabilității anterior exprimării consimțămîntului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol se aplică în special consimțămîntului sub forma:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) încuviințării acordate de către părinte, adoptator, curator, tutore sau de alt ocrotitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) autorizării acordate de către consiliul de familie, autoritatea tutelară sau instanța de judecată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ratificării de către reprezentat în cazurile prevăzute la art. 249;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) ratificării actului juridic de dispoziție în cazurile prevăzute la art. 2413."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător aprobării acordate de organul competent al persoanei juridice actelor juridice încheiate în numele acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2416. Dreptul de revocare a actului juridic ineficient"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă cel care a încheiat actul juridic fără consimțămîntul necesar al terțului a declarat, cu rea-credință, că acel consimțămînt a fost obținut sau că el nu este necesar, cealaltă parte poate să revoce actul juridic pînă cînd i se comunică consimțămîntul necesar, cu excepția cazului în care a încheiat actul juridic cunoscînd absența consimțămîntului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă terțul a refuzat să acorde consimțămîntul necesar, oricare dintre părți poate revoca actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care cealaltă parte se adresează către cel care a încheiat actul juridic sau către terț cu o cerere de prezentare a consimțămîntului necesar al terțului, iar consimțămîntul nu îi este comunicat celeilalte părți în termen de 4 săptămîni de la data primirii cererii, dacă legea sau actul juridic nu prevede un alt termen, se consideră că terțul a refuzat să acorde consimțămîntul necesar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Partea îndreptățită exercită dreptul de revocare prevăzut la alin. (1) sau (2) prin notificare adresată celeilalte părți. Dacă actul juridic a fost revocat conform dispozițiilor prezentului articol, se consideră că el nu a fost încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică actului juridic de dispoziție al celui neîndreptățit, prevăzut la art. 2413.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"128. Articolele 243 și 244 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 243. Reprezentantul supus unei măsuri de ocrotire judiciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Actul juridic încheiat de reprezentant este valabil și în cazul în care reprezentantul este supus unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 244. Delegarea împuternicirilor și substituirea reprezentantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Reprezentantul trebuie să încheie personal actele juridice pentru care este împuternicit. El poate să delege împuternicirile unui terț (delegarea împuternicirilor) sau să cesioneze împuternicirile unui terț (substituirea reprezentantului) în cazul în care este împuternicit de reprezentat sau în alte cazuri prevăzute de lege. În caz de dubiu, se prezumă că reprezentantul și-a delegat împuternicirile, dar nu le-a cesionat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Chiar dacă a delegat împuternicirile unui terț, reprezentantul păstrează aceleași împuterniciri, avînd dreptul de a le delega și altui terț. Atît reprezentatul, cît și reprezentantul pot exercita dreptul de revocare a împuternicirilor acordate terțului prin delegare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Reprezentantul care a delegat sau a cesionat unui terț împuternicirile este obligat să aducă faptul cît mai curînd la cunoștința reprezentatului, precum și informația necesară despre terț. În cazul în care nu îndeplinește această obligație, reprezentantul poartă răspundere pentru acțiunile terțului ca pentru acțiuni proprii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"129. Articolul 247:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „anularea” se substituie cu cuvîntul „revocarea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „anulare” se substituie cu cuvîntul „revocare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"130. În denumirea și în cuprinsul articolului 248, cuvîntul „retragerea” se substituie cu cuvîntul „revocarea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"131. Codul se completează cu articolul 2481 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2481. Reprezentantul care acționează în nume propriu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care reprezentantul, deși deține împuterniciri, încheie actul juridic în nume propriu sau acționează în alt mod în care nu indică terțului faptul că încheie actul în numele reprezentatului, actul juridic produce efecte juridice între reprezentant și terț. Acel act juridic nu produce efecte juridice între reprezentat și terț, cu excepțiile prevăzute expres de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă reprezentantul încheie actul juridic în numele unui reprezentat a cărui identitate urmează a fi dezvăluită ulterior, dar nu o dezvăluie într-un termen rezonabil după primirea cererii terțului, se consideră că reprezentantul a încheiat actul juridic în nume propriu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"132. Articolul 249:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „confirmă” și „confirmat” se substituie cu cuvintele „ratifică” și, respectiv, „ratificat”, iar în final se introduce textul: „Pînă la ratificare actul juridic constituie un act juridic ineficient în raport cu reprezentatul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (2) și (3), cuvîntul „confirmare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „ratificare” la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvîntul „confirme” – cu cuvîntul „ratifice”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul în care administratorul sau alt reprezentant al unei persoane juridice încheie actul juridic fără aprobarea corespunzătoare, obligatorie conform legii, din partea organului competent al persoanei juridice, dacă legea nu prevede o altă consecință.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"133. Articolul 250:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „confirme” se substituie cu cuvîntul „ratifice”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „limitat în capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „supus unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei”, iar după cuvintele „cu încuviințarea” se introduc cuvintele „ocrotitorului provizoriu sau a”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"134. Articolul 251 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 251. Actul juridic încheiat cu sine (contrapartida)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Reprezentantul nu are dreptul să încheie acte juridice în numele reprezentatului cu sine însuși, nici în nume propriu, nici în calitate de reprezentant al unui terț, cu excepția următoarelor cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) reprezentatul a permis reprezentantului să acționeze în așa mod;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) reprezentantul a dezvăluit că va acționa în așa mod, iar reprezentatul nu a obiectat într-un termen rezonabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) reprezentatul a cunoscut sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască pe altă cale că reprezentantul va acționa în așa mod și nu a obiectat într-un termen rezonabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reprezentatul poate cere declararea nulității actului juridic dacă, la momentul încheierii actului juridic, terțul cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască că reprezentantul încalcă dispozițiile alin. (1). Această acțiune se prescrie în termen de 6 luni.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"135. Codul se completează cu articolul 2511 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2511. Pluralitatea de reprezentanți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care reprezentatul a împuternicit mai mulți reprezentanți în privința aceluiași act juridic, oricare dintre ei poate încheia actul de sine stătător, cu excepția cazului cînd necesitatea consimțămîntului celorlalți reprezentanți rezultă expres din lege sau din actul prin care s-au acordat împuterniciri reprezentantului care încheie actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică indiferent dacă reprezentanții au fost numiți sau împuterniciți prin același act sau prin acte diferite.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"136. Articolul 252:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4) litera a), cuvintele „sau de medicul de gardă” se substituie cu textul „ , iar în absența acestuia – de medicul de gardă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „inclusiv a” se substituie cu cuvintele „cu excepția”, iar textul „ , de organizația de exploatare a locuințelor de la domiciliul persoanei care eliberează procura” se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (6)–(8) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Dispozițiile legale privind procura se aplică și în cazul în care împuternicirile se cuprind fie într-un contract la care este parte reprezentatul, inclusiv într-un contract între reprezentat și reprezentant sau într-un contract între reprezentat și terț, fie în procesul-verbal al organului competent al reprezentatului, dacă din lege nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile legale privind procura se aplică în mod corespunzător în cazul în care aceeași procură este eliberată de mai multe persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dacă procura s-a eliberat unei persoane juridice fără a indica numele reprezentantului sau al salariatului acelei persoane care va exercita împuternicirile, împuternicirile se exercită de către administratorul acelei persoane sau de persoana desemnată de acesta.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"137. Articolele 253–255 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 253. Procura ulterioară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana căreia îi este eliberată procura (procură inițială) poate elibera o procură prin care se deleagă împuternicirile sau se substituie reprezentantul conform art. 244 (procură ulterioară)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În toate cazurile, procura ulterioară emisă de o persoană fizică trebuie autentificată notarial chiar dacă procura inițială nu este autentificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Reprezentantul căruia i s-a eliberat procura conform art. 252 alin. (5) nu poate elibera procură ulterioară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana căreia îi este eliberată procura ulterioară poate elibera o nouă procură ulterioară numai dacă acest drept este stipulat expres în procura inițială și cea ulterioară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 254. Termenul procurii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă termenul valabilității nu este indicat în procură, ea este valabilă timp de 3 ani de la data întocmirii. De asemenea, termenul valabilității poate fi indicat prin stipularea unei condiții la îndeplinirea căreia procura încetează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este nulă procura în care nu este indicată data întocmirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Procura eliberată pentru încheierea unor acte juridice în afara Republicii Moldova și autentificată notarial este valabilă pînă la revocarea ei de către persoana care a eliberat-o."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 255. Încetarea valabilității procurii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Valabilitatea procurii încetează în cazul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) expirării termenului sau îndeplinirii condiției extinctive;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) revocării de către persoana care a eliberat-o sau, dacă este eliberată de mai multe persoane, revocării de către oricare dintre ele;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) renunțării persoanei căreia îi este eliberată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dizolvării persoanei juridice care a eliberat procura;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dizolvării persoanei juridice căreia îi este eliberată procura;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) decesului persoanei fizice care a eliberat procura, declarării ei drept dispărută fără de veste ori instituirii în privința ei a unei măsuri de ocrotire judiciare, dacă legea nu prevede altfel;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) decesului persoanei fizice căreia îi este eliberată procura, declarării ei dispărută fără de veste ori instituirii în privința ei a unei măsuri de ocrotire judiciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care a eliberat procura o poate revoca în orice moment, iar persoana căreia îi este eliberată procura poate renunța la ea în orice moment. Orice clauză contrară este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Odată cu încetarea valabilității procurii, încetează valabilitatea procurii ulterioare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"138. Codul se completează cu articolul 2551 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2551. Procura irevocabilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul executării ori garantării executării obligațiilor prezente sau viitoare ale reprezentatului sau ale unui terț față de reprezentant ori față de persoanele în numele sau în interesul căruia acționează reprezentantul, în cazul în care obligația este asumată de către un profesionist, reprezentatul poate indica în procură că ea nu poate fi revocată înainte de expirarea termenului ori îndeplinirea condiției extinctive sau poate indica faptul că ea poate fi revocată doar în anumite condiții (procura irevocabilă). În acest caz, dispozițiile art. 255 alin. (1) lit. b) și alin. (2) nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, procura irevocabilă poate fi revocată după stingerea obligației pentru executarea sau garantarea căreia a fost eliberată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care reprezentantul exercită împuternicirile contrar scopului ori există pericolul unei asemenea exercitări, reprezentatul poate cere instanței de judecată să pronunțe revocarea procurii irevocabile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"139. La articolul 256:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „anularea” se substituie cu cuvîntul „revocarea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care cuvîntul „anularea” se substituie cu cuvîntul „revocarea”, după cuvîntul „succesorii” se introduc cuvintele „sau ocrotitorul”, iar cuvîntul „stipulate” se substituie cu cuvîntul „prevăzute”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2)–(5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) În cazul în care persoana care a eliberat procura în formă scrisă sau în formă autentică nu a indicat în ea identitatea terților cu care reprezentantul urma să contracteze, ea poate informa terții despre revocarea procurii prin solicitarea către notar de a înregistra declarația de revocare în registrul procurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Același drept de a informa terții prin intermediul registrului procurilor, solicitînd notarului de a înregistra informația despre încetarea procurii, îl au:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana căreia i s-a eliberat procura sau, după caz, succesorii săi – în cazurile prevăzute la art. 255 alin. (1) lit. c), e) și g);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) succesorii sau, după caz, ocrotitorul celui care a eliberat procura – în cazurile prevăzute la art. 255 alin. (1) lit. d) și f)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Terții se consideră informați în ziua lucrătoare imediat următoare după data înregistrării declarației sau a informației prevăzute la alin. (2) sau, respectiv, alin. (3), dacă nu au fost informați mai devreme pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modul de ținere, operare a înregistrărilor, a modificărilor, a radierilor și de acces al terților la informația din registrul procurilor se stabilește de Guvern.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"140. Codul se completează cu articolul 2561 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2561. Publicitatea revocării sau încetării din alt temei a procurii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În vederea informării terților, notarul căruia i se solicită să autentifice revocarea unei procuri este obligat să înregistreze, de îndată, informația despre revocare în registrul procurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligația să verifice la registrul prevăzut la alin. (1) dacă acea procură a fost revocată sau dacă au fost înregistrate informații despre alte temeiuri de încetare a procurii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sînt aplicabile și în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"141. Articolul 257 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Dacă unui terț i se prezintă o procură, despre încetarea căreia el nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască, încetarea procurii nu este opozabilă terțului, iar actul juridic încheiat de către reprezentant cu terțul rămîne valabil pentru reprezentat și succesorii săi.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"142. La articolul 264, alineatele (1)–(3) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art. 261 alin. (1), în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art. 261 alin. (2), el expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă ultima lună nu are data respectivă determinată conform alin. (1), termenul expiră în ultima zi a lunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă s-a stabilit că un anumit termen durează pînă la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua respectivă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"143. Articolul 268 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 268. Termenele speciale de prescripție extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecătorești."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se prescriu în termen de 10 ani acțiunile privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) drepturile reale care nu sînt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sînt supuse altui termen de prescripție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) repararea prejudiciului adus mediului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"144. Articolul 269 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"145. Articolele 270 și 271 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 270. Interzicerea modificării termenului de prescripție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"extinctivă sau a modului de calculare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepția cazurilor prevăzute de lege, orice clauză prin care se derogă de la dispozițiile legale privind prescripția extinctivă, inclusiv prin modificarea duratei termenului de prescripție extinctivă sau a modului de calculare ori prin renunțarea la dreptul de a invoca prescripția, este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în limitele și condițiile prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității absolute, se poate deroga, prin clauză expresă scrisă, de la dispozițiile legale privind prescripția extinctivă prin modificarea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) duratei termenelor de prescripție extinctivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cursului prescripției extinctive pe calea fixării începutului acesteia ori a modificării temeiurilor legale de suspendare sau de întrerupere a acesteia, după caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Derogările de la dispozițiile legale privind prescripția extinctivă se aplică doar în partea în care prescripția extinctivă modificată expiră cel puțin într-un an și cel mult pînă la expirarea duratei maxime calculate conform art. 2791."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Este interzisă orice clauză prin care fie direct, fie indirect o acțiune ar fi declarată imprescriptibilă, deși, potrivit dispozițiilor legale, aceasta este prescriptibilă, sau invers, o acțiune declarată de dispozițiile legale imprescriptibilă ar fi considerată prescriptibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) De la dispozițiile legale privind prescripția extinctivă nu se poate deroga în temeiul alin. (2) în detrimentul consumatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 271. Aplicarea prescripţiei extinctive"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai dacă persoana în a cărei favoare a curs prescripția, creditorii persoanei sau oricare altă persoană care are un interes legitim a ridicat excepția de tardivitate conform Codului de procedură civilă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"146. Articolul 272:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), enunțul întîi se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „debitorul trebuie să execute obligația” se substituie cu textul „creditorul a cerut executarea; dacă, conform conținutului obligației, debitorul beneficiază de un termen suspensiv de la cerere, se aplică dispozițiile alin. (2)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvintele „răspunderea delictuală” se substituie cu cuvintele „repararea prejudiciului”, iar cuvintele „paguba şi pe cel care răspunde de ea” – cu textul „atît tipul prejudiciului, cît şi pe cel care răspunde de el”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Dacă legea nu prevede altfel, în cazul acțiunii în nulitate supuse prescripției extinctive, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data la care cel îndreptățit, reprezentantul său legal sau persoana chemată de lege să-i încuviințeze actele a cunoscut sau trebuia să cunoască temeiul nulității.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (6)–(9) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (10)–(16) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(10) În cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție extinctivă separată, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestațiile datorate."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) În cazul obligației continue de a nu face, dreptul la acțiune, supus unei prescripții extinctive separate, se naște în legătură cu fiecare încălcare."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) Prescripția dreptului la acțiune în restituirea îmbogățirii nejustificate începe să curgă de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască atît existența dreptului său la restituire, cît și persoana obligată să restituie. Dispozițiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul acțiunii întemeiate pe gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":"art-i-p13","spans":[],"t":"p","text":"(13) Dreptul la rezoluțiune pentru neexecutarea obligației ori de reducere a obligației corelative se prescrie extinctiv la data prescrierii extinctive a obligației a cărei neexecutare întemeiază rezoluțiunea sau reducerea obligației corelative."},{"id":"art-i-p14","spans":[],"t":"p","text":"(14) Prescripția dreptului la acțiune privind efectele juridice ale rezoluțiunii sau ale donației revocate începe să curgă de la data în care a intervenit rezoluțiunea sau, după caz, revocarea, iar în cazul în care, în temeiul legii sau al contractului, prestațiile trebuie să se facă la o dată ulterioară – prescripția începe să curgă după împlinirea acelei date."},{"id":"art-i-p15","spans":[],"t":"p","text":"(15) Prescripția dreptului la acțiune în ajustarea contractului sau la rezoluțiune pentru schimbarea excepțională a circumstanțelor începe să curgă de la data în care debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască survenirea schimbării excepționale a circumstanțelor."},{"id":"art-i-p16","spans":[],"t":"p","text":"(16) Acțiunile prevăzute la alin. (11), (12), (14) și (15) se supun termenului general de prescripție, cu excepția prevăzută la art. 217 alin. (3) enunțul al doilea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"147. Codul se completează cu articolul 2721 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2721. Prescripția extinctivă în cazul dreptului de regres"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prescripția dreptului la acțiune în regres expiră la data în care ar fi expirat prescripția dreptului la acțiune al creditorului inițial față de debitorul urmărit în regres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, prescripția dreptului la acțiune în regres nu poate expira mai devreme de 6 luni din data în care a apărut dreptul la acțiune în regres sau din data în care creditorul inițial a înaintat acțiunea față de persoana îndreptățită la regres, oricare din aceste date este mai devreme."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă persoana îndreptățită la regres ar fi putut în mod rezonabil să opună creditorului inițial expirarea termenului de prescripție al creanței față de debitorul împotriva căruia persoana acționează în regres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător în cazul în care, în loc să acționeze în regres pe baza unor dispoziții legale speciale, persoana îndreptățită la regres acționează contra debitorului pe temeiul dispozițiilor legale privind îmbogățirea nejustificată sau gestiunea de afaceri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana este îndreptățită la regres în temeiul executării pe baza unei garanții personale autonome pe care și-a asumat-o față de creditor, precum și în alte cazuri cînd era obligată în așa fel încît trebuia să execute independent de prescrierea extinctivă a dreptului la acțiune al creditorului față de debitor. În aceste cazuri, se aplică dispoziția corespunzătoare a art. 272.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"148. La articolul 273, după cuvintele „preluarea datoriei” se introduc cuvintele „fără acordul vechiului debitor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"149. Articolul 274 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 274. Suspendarea curgerii termenului de prescripție extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Curgerea termenului de prescripție extinctivă se suspendă dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înaintarea acțiunii este imposibilă din cauza unui impediment în afara controlului creditorului și dacă lui nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul ori consecințele sale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) executarea obligațiilor este amînată (moratoriu);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) creditorul sau debitorul face parte din rîndul forțelor armate puse pe picior de război;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) creditorul este minor sau supus unei măsuri de ocrotire judiciare și nu are un reprezentant sau ocrotitor, cu excepția cazurilor în care creditorul are capacitate de exercițiu procesuală în privința dreptului încălcat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) creditorul sau debitorul a decedat și niciunei persoane nu i s-a stabilit calitatea de moștenitor sau de persoană împuternicită să acționeze în numele masei succesorale (executor testamentar care are împuterniciri de administrare, custode sau administrator al masei succesorale desemnat de notar ori administrator al insolvabilității masei succesorale);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) activitatea autorităților judecătorești de a căror competență ține soluționarea litigiului dintre părți este suspendată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) creditorul și debitorul negociază cu privire la dreptul sau la circumstanțele din care ar putea rezulta o pretenție privind acel drept;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) creditorul și debitorul negociază cu privire la medierea în privința dreptului sau a circumstanțelor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) părțile se află, în condițiile legii, în proces de mediere cu privire la drept sau la circumstanțele din care ar putea rezulta o pretenție privind acel drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cursul prescripției extinctive se suspendă doar dacă temeiurile de suspendare indicate la alin. (1) au apărut sau au continuat în ultimele 6 luni ale termenului de prescripție extinctivă, iar dacă acest termen este de 6 luni sau mai scurt – înăuntrul lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Curgerea termenului de prescripție extinctivă continuă de la data încetării împrejurărilor care servesc drept temei pentru suspendarea cursului prescripției extinctive. Termenul curs în perioada în care cursul prescripției extinctive este suspendat nu se include în termenul de prescripție extinctivă. Termenul rămas se prelungește pînă la 6 luni, iar dacă termenul de prescripție extinctivă este mai scurt de 6 luni – pînă la durata lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) O parte nu negociază în sensul alin. (1) lit. g) și h) dacă nu răspunde la invitația de a negocia ori refuză în mod expres negocierea. Negocierea încetează în data ultimei comunicări făcute de către partea în folosul căreia curge prescripția extinctivă sau în data în care una dintre părți a comunicat celeilalte că refuză să continue negocierile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cursul prescripției extinctive a dreptului la acțiunea în regres a pîrîtului față de un terț se suspendă din momentul atragerii terțului ca intervenient accesoriu și pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătorești pronunțate împotriva pîrîtului, a cărei executare va îndreptăți pîrîtul la regres.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"150. La articolul 275, litera c) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„c) pentru cererile dintre tutori, curatori ori alte persoane care exercită o măsură de ocrotire și persoanele aflate sub tutela sau curatela lor ori sub altă măsură de ocrotire – pe durata tutelei, curatelei sau altei măsuri de ocrotire.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"151. Articolul 276 se completează în final cu textul: „Dispozițiile prezentului articol se aplică și acțiunii persoanei juridice față de administratorul său.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"152. Articolele 277 și 278 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 277. Întreruperea cursului prescripției extinctive"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cursul prescripției extinctive se întrerupe:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, expres sau tacit, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția. Constituie acte de recunoaștere tacită executarea parțială a obligației, achitarea, în tot sau în parte, a dobînzilor sau a penalităților, constituirea unei garanții, solicitarea unui termen de plată, declararea compensării și alte asemenea manifestări care să ateste în mod neîndoielnic existența dreptului celui împotriva căruia curge prescripția;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de chemare în judecată, de arbitrare, a unei cereri de eliberare a ordonanței judecătorești sau a unei alte cereri în organul jurisdicțional competent;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de admitere a creanței în cadrul procesului de insolvabilitate, precum și a cererii de intervenție în cadrul procedurii de executare silită în curs pornite de alți creditori;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) După întreruperea cursului prescripției extinctive, începe să curgă un nou termen. Timpul scurs pînă la întreruperea cursului prescripției extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul survenirii circumstanței indicate la alin. (1) lit. a), începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă chiar dacă circumstanța survine după expirarea termenului de prescripție extinctivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul întreruperii în temeiul alin. (1) lit. b), noua prescripție extinctivă a dreptului de a obține executarea silită nu va începe să curgă cît timp hotărîrea de admitere a acțiunii ori ordonanța nu a rămas definitivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul întreruperii în temeiul alin. (1) lit. c), prescripția extinctivă va reîncepe să curgă de la data la care există din nou posibilitatea legală de valorificare a creanței rămase nesatisfăcute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 278. Cursul prescripției în cazul restituirii ori scoaterii cererii de pe rol sau anulării ordonanței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă instanța de judecată a restituit cererea, a scos cererea de pe rol sau a anulat ordonanța judecătorească, cursul prescripției extinctive care a început pînă la intentarea acțiunii continuă fără întrerupere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data cînd a devenit irevocabilă încheierea de restituire a cererii, de scoatere a cererii de pe rol sau de anulare a ordonanței, depune o nouă acțiune, prescripția este considerată întreruptă prin acțiunea precedentă cu condiția ca noua acțiune să fie admisă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"153. Articolul 279:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „constată” se introduce textul „ , la cererea reclamantului,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul „ , și doar dacă nu a expirat durata maximă calculată conform art. 2791”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"154. Codul se completează cu articolul 2791 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2791. Durata maximă a termenului de prescripție extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În toate cazurile, termenul de prescripție extinctivă nu poate depăși durata maximă de 10 ani de la data încălcării dreptului, iar în cazul acțiunilor cu privire la repararea prejudiciului patrimonial și moral cauzat prin deces sau vătămare a sănătății – 30 de ani de la data încălcării dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă, conform dispoziției legale speciale, prescripția extinctivă a acțiunii curge de la o altă dată, atunci durata maximă prevăzută la alin. (1) va curge de la acea dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Termenul curs în perioada în care cursul prescripției extinctive este suspendat se include în durata maximă a termenului, cu excepția suspendării conform art. 275."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol nu afectează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) drepturile la acțiune imprescriptibile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) termenele de prescripție extinctivă stabilite de lege care depășesc 10 ani;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) efectele întreruperii prescripției extinctive conform dispozițiilor legale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"155. La articolul 280, literele b) și c) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„b) clienților față de bănci, asociații de economii și împrumut și alți prestatori de servicii de plată privind eliberarea mijloacelor înscrise în contul acestora sau a remiterilor de bani efectuate în folosul lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cu privire la repararea prejudiciului patrimonial și moral cauzat prin deces sau vătămare a sănătății. În acest caz, se repară prejudiciul despre care reclamantul a aflat în perioada anterioară intentării acțiunii, dar nu mai mare de 3 ani.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"156. Articolul 282 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 282. Efectele prescripției în cazul drepturilor garantate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prescrierea unui drept garantat prin gaj nu împiedică pe cel îndreptățit să ceară satisfacerea din bunul grevat dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist va putea urmări, în condițiile legii, doar bunul grevat, excluzîndu-se de la urmărire restul patrimoniului debitorului ori debitorului gajist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) din produsul valorificării bunului grevat se poate satisface doar capitalul dreptului garantat și cheltuielile de executare, dar excluzîndu-se dobînzile, dobînzile de întîrziere, penalitățile și alte accesorii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu au trecut mai mult de 2 ani de la data invocării față de creditor a expirării prescripției extinctive de către debitorul obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul de regres al debitorului gajist față de debitor nu se prescrie extinctiv înainte de expirarea a 6 luni din data satisfacerii dreptului garantat în condițiile alin. (1).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"157.Titlul IV din cartea întîi se completează cu capitolul III cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TERMENELE DE DECĂDERE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2831. Stabilirea termenului de decădere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin lege sau prin voința părților se pot stabili termene de decădere pentru exercitarea unui drept subiectiv sau încheierea unui act juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă din lege sau din convenția părților nu rezultă în mod neîndoielnic că un anumit termen este de prescripție extinctivă, termenul se consideră termen de decădere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Este lovită de nulitate absolută clauza prin care se stabilește un termen de decădere ce ar face excesiv de dificilă exercitarea dreptului subiectiv de către consumator sau încheierea actului juridic de către acesta. În acest caz, se consideră că clauza stabilește un termen rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) De asemenea, este lovită de nulitate absolută clauza prin care se stabilește un termen de decădere prin care se fraudează dispozițiile legale imperative cu privire la prescripția extinctivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului de decădere stabilit atrage stingerea lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă înăuntrul termenului de decădere stabilit actul unilateral nu este încheiat și, în cazul în care este supus comunicării, nu este recepționat de partea căreia trebuia comunicat, acesta nu produce efecte juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2832. Regimul termenelor de decădere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenele de decădere nu sînt supuse suspendării, întreruperii și repunerii în termen, dacă prin lege nu se dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, termenul nu poate curge, iar dacă a început să curgă, se suspendă dacă dreptul subiectiv nu poate fi exercitat sau actul juridic nu poate fi încheiat din cauza unui impediment în afara controlului persoanei în cauză și dacă ei nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul ori consecințele acestuia. În acest caz, dispozițiile art. 274 alin. (2) și alin. (3) enunțul întîi se aplică în mod corespunzător. Dacă termenul rămas este mai mic de 7 zile, el se prelungește și va fi egal cu 7 zile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Atunci cînd realizarea dreptului presupune exercitarea unei acțiuni în justiție, termenul este întrerupt în unul din cazurile indicate la art. 277 alin. (1) lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2833. Renunțarea la beneficiul decăderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cînd termenul de decădere a fost stabilit prin contract sau instituit printr-o dispoziție legală care ocrotește un interes privat, partea în favoarea căreia a fost stipulat ori instituit poate să renunțe, după împlinirea termenului, la beneficiul decăderii. Dacă renunțarea intervine înainte de împlinirea termenului, sînt aplicabile regulile privitoare la întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Părțile nu pot însă renunța, nici anticipat și nici după începerea cursului lor, la termenele de decădere de ordine publică stabilite de lege și nici nu le pot modifica, micșorîndu-le sau mărindu-le, după caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Termenele de decădere stabilite de lege în raporturile contractuale se prezumă că protejează doar un interes privat. Cu toate acestea, termenele de decădere stabilite de lege nu pot fi modificate în detrimentul consumatorului, sub sancțiunea nulității absolute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2834. Aplicarea decăderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Decăderea poate fi invocată de partea în favoarea căreia a fost stipulat ori instituit termenul în condițiile art. 271 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instanța de judecată este obligată să invoce și să aplice din oficiu termenul de decădere, cu excepția cazului cînd acesta protejează doar un interes privat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"158. Cartea întîi se completează cu titlul V cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„TITLUL V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PUBLICITATEA DREPTURILOR, A ACTELOR ȘI A FAPTELOR JURIDICE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII GENERALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2835. Obiectul publicității și modalitățile de realizare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile, actele și faptele privitoare la starea și capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparțin acestora, precum și orice raporturi juridice sînt supuse publicității în cazurile expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Publicitatea menționată la alin. (1) se realizează prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) registrul bunurilor imobile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) registrul garanțiilor reale mobiliare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) registrul de stat al persoanelor juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) registrul de stat al transporturilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) registrul navelor sau catalogul naval;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) registrele ținute, conform legii, de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) registrul actelor de stare civilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) registrul de stat al întreprinzătorilor individuali;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) alte forme de publicitate prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului titlu se aplică în măsura în care prin dispozițiile legale aplicabile unui anumit registru de publicitate sau prin alte dispoziții legale speciale nu se prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2836. Condițiile de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Procedura și condițiile de publicitate se stabilesc prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Îndeplinirea formalității de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este un minor sau dacă este un adult în privința căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice renunțare sau restrîngere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum și orice clauză penală sau altă sancțiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sînt lovite de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2837. Efectele publicității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Între părți sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele, precum și orice raporturi juridice produc efecte depline chiar dacă nu au fost îndeplinite formalitățile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Publicitatea nu validează dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea dobînditorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Publicitatea nu întrerupe cursul prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2838. Prezumțiile în materie de registre de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un drept, act sau fapt a fost înregistrat într-un registru public, se prezumă că el există, cît timp nu a fost radiat sau modificat în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2839. Lipsa publicității. Sancțiuni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau raporturile juridice supuse publicității sînt inopozabile terților, afară de cazul în care se dovedește că aceștia le-au cunoscut pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atunci cînd legea prevede că simpla cunoaștere de fapt nu suplinește lipsa de publicitate, absența acesteia poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de terțul care a cunoscut, pe altă cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În toate cazurile însă, simpla cunoaștere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplinește lipsa de publicitate față de alte persoane decît terțul care, în fapt, le-a cunoscut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28310. Concursul dintre formele de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în același timp unor formalități de publicitate diferite, neefectuarea unei cerințe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28311. Consultarea registrelor de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în condițiile legii, să consulte registrele de publicitate privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situație juridică și să obțină extrase sau copii certificate de pe acestea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile și în modul prevăzut de lege, accesul la informația cuprinsă în registrul de publicitate este restricționat sau condiționat în vederea ocrotirii datelor cu caracter personal ale persoanei fizice la care se referă informația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"REGISTRELE DE PUBLICITATE CU CARACTER CONSTITUTIV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28312. Registrele de publicitate cu caracter constitutiv"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile prezentului capitol se aplică fiecărui registru de publicitate (registru) care întrunește următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în acel registru, conform legii, se supun înregistrării anumite drepturi reale asupra anumitor categorii de bunuri și/sau anumite alte drepturi patrimoniale (drepturi supuse înregistrării/drepturi înregistrate);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) legea stabilește că drepturile supuse înregistrării se pot dobîndi numai prin înregistrarea lor în folosul dobînditorului în acel registru, cu excepțiile prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28313. Felurile înregistrărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În registru se fac înregistrări, înregistrări provizorii și notări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înregistrarea și înregistrarea provizorie au ca obiect drepturile supuse înregistrării, iar notarea se referă la alte drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu drepturile înregistrate cuprinse în registru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înregistrarea provizorie și notarea se fac numai în cazurile expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28314. Înregistrarea drepturilor supuse înregistrării afectate de modalități"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile supuse înregistrării dobîndite sub condiție suspensivă sau rezolutorie nu se înregistrează. Ele se pot însă înregistra provizoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalității se va putea arăta atît în cuprinsul înregistrării, cît și al înregistrării provizorii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28315. Aplicarea dispozițiilor legale de drept material și procedural"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cererile de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau radiere, indiferent de data depunerii lor, sînt soluționate potrivit dispozițiilor legale de drept material în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvîrșirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înregistrării, înregistrării provizorii, notării sau radierii, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul depunerii cererii conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Înregistrarea și înregistrarea provizorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28316. Caracterul constitutiv al registrului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legea nu prevede altfel, drepturile supuse înregistrării se constituie, se transmit, se grevează cu drepturi reale, numai prin înregistrare în registrul prevăzut de lege, pe baza actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale se sting numai prin radierea lor din registrul prevăzut de lege, cu consimțămîntul titularului, dat în forma prevăzută de lege. Acest consimțămînt nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înregistrare ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea existentei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică, precum și în alte cazuri prevăzute expres de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă dreptul supus înregistrării ce urmează să fie transmis este grevat cu un drept real în folosul unui terț, transmiterea se va face cu păstrarea dreptului real al acestui terț, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Modificarea unui drept înregistrat se face potrivit regulilor stabilite pentru dobîndirea acestui drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28317. Constituirea sau transmiterea fără înregistrare a unor drepturi supuse înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul supus înregistrării se constituie sau se transmite fără înregistrare în registrul de publicitate prevăzut de lege în temeiul moștenirii, dizolvării persoanei juridice care era titular al dreptului înregistrat, în temeiul accesiunii naturale, vînzării silite, exproprierii pentru cauză de utilitate publică, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul vînzării silite, dacă interdicția în privința dreptului supus înregistrării nu a fost în prealabil notată în registrul bunurilor imobile, dreptul astfel dobîndit nu va putea fi opus terților dobînditori de bună-credință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), titularul dreptului astfel dobîndit va putea dispune de el prin acte juridice numai după ce s-a făcut înregistrarea în registrul de publicitate corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28318. Conflictul dintre terții dobînditori de la un autor comun"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care două sau mai multe persoane au fost îndreptățite să dobîndească, prin acte încheiate cu același titular al dreptului înregistrat, drepturi care se exclud reciproc, cel care a depus primul cererea de înregistrare a dreptului său va fi considerat titular al dreptului supus înregistrării și va fi înregistrat ca atare, indiferent de data titlului în temeiul căruia s-a efectuat înregistrarea în registru ori cine era în posesia obiectului dreptului supus înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În privința cererilor de înregistrare ale celorlalți solicitanți, registratorul va refuza înregistrarea în acel registru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28319. Situația terțului dobînditor de rea-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cel care a fost îndreptățit, printr-un act juridic valabil încheiat, să ceară înregistrarea unui drept supus înregistrării în folosul său poate cere instanței de judecată să dispună înregistrarea dreptului său și radierea din registru a unui drept concurent sau, după caz, acordarea de rang superior față de dreptul înregistrat în folosul unui terț dacă legea permite coexistența acestor drepturi concurente, însă numai dacă sînt întrunite următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) actul juridic pe care își întemeiază acțiunea reclamantul să fie anterior celui în baza căruia s-a efectuat înregistrarea în folosul terțului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptul reclamantului și cel al terțului dobînditor să provină de la un autor comun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) înregistrarea dreptului în folosul reclamantului să fi fost împiedicată de terțul dobînditor prin violență sau dol, după caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Radierea sau acordarea rangului superior poate fi cerută și dacă violența ori dolul a provenit de la o altă persoană decît terțul dobînditor, dar numai dacă acesta din urmă a cunoscut sau, după caz, trebuia să cunoască această împrejurare la data încheierii actului juridic în baza căruia a dobîndit dreptul supus înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul la acțiune se prescrie în termenul de prescripție al acțiunii în nulitate pentru violență sau eroare, dar nu poate depăși 3 ani de la data înregistrării de către terț a dreptului în folosul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28320. Persoanele de la care se pot dobîndi drepturi supuse înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înregistrarea dobîndirii unui drept supus înregistrării se poate efectua numai:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă el se dobîndește de la persoana care, la data depunerii cererii de înregistrare, este înregistrată ca titular al dreptului care se transmite ori se grevează; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă el se dobîndește de la persoana care, înainte de înregistrarea dobîndirii dreptului în folosul său conform lit. a), s-a obligat să-și greveze dreptul, iar ambele înregistrări se cer concomitent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică celui care dobîndește dreptul de proprietate cu ocazia înregistrării primare în registru a obiectului dreptului supus înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă în registru un soț este înregistrat ca unic titular al dreptului înregistrat, dar este notată calitatea dreptului de bun comun, înstrăinarea sau grevarea acelui drept se va înregistra numai cu acordul celuilalt soț, acord cuprins în actul juridic de dispoziție ori într-un înscris separat în forma cerută de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28321. Înregistrarea întemeiată pe obligațiile defunctului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Înregistrarea întemeiată pe obligațiile defunctului se poate efectua și după ce dreptul supus înregistrării a fost înregistrat pe numele moștenitorului, însă numai în măsura în care moștenitorul este ținut de aceste obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28322. Acțiunea în efectuarea înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care persoana obligată să transmită, să constituie ori să modifice în folosul altei persoane un drept supus înregistrării nu își execută obligațiile necesare pentru înregistrarea în registru, persoana îndreptățită poate cere instanței de judecată să dispună efectuarea înregistrării de către deținătorul registrului (acțiune în efectuarea înregistrării)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunea în efectuarea înregistrării se prescrie în termen de 3 ani în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Reclamantul nu este ținut să demonstreze că cel obligat nu și-a dat consimțămîntul la înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă acțiunea în efectuarea înregistrării a fost notată în registru, hotărîrea judecătorească își va extinde efectul și în raport cu toate persoanele care au dobîndit vreun drept supus înregistrării după notare, care se va radia, la cererea oricărei persoane interesate, fără consimțămîntul lor, odată cu dreptul autorului lor care a fost participant în proces. Dispoziția prezentului alineat se aplică chiar dacă dobînditorii respectivi nu au fost atrași în proces, nefiind necesară introducerea unei acțiuni separate împotriva lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Hotărîrea judecătorească prin care se admite acțiunea în efectuarea înregistrării este opozabilă deținătorului registrului fără atragerea acestuia în proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28323. Rangurile de prioritate și substituirea lor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă mai multe drepturi reale limitate grevează același drept înregistrat, rangurile de prioritate (ranguri) dintre ele se determină după consecutivitatea înregistrării lor în timp."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rangurile se pot substitui subsecvent prin efectuarea însemnărilor corespunzătoare în registru în temeiul contractului în acest sens încheiat între titularii drepturilor reale limitate al căror rang se substituie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă, în rezultatul unei substituiri de rang, un drept de gaj, ipotecă sau alt drept real de garanție preia un rang inferior, iar un alt drept real limitat, altul decît un drept real de garanție, preia un rang superior, pentru această substituire este necesar și consimțămîntul titularului dreptului înregistrat grevat de drepturile al căror rang se substituie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă un drept real limitat care, în rezultatul unei substituiri de rang, preia un rang inferior este, la rîndul său, grevat cu un drept real limitat în folosul unui terț, pentru această substituire este necesar și consimțămîntul acelui terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Rangul superior dobîndit prin substituire nu se pierde dacă s-a stins dreptul real limitat care a preluat rangul inferior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Drepturile reale limitate care își au rangul între rangurile care fac obiectul substituirii nu sînt afectate de acea substituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28324. Înregistrarea provizorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În afara altor cazuri prevăzute de lege, înregistrarea provizorie în registru se va putea cere:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă dobîndirea dreptului supus înregistrării este afectată de o condiție suspensivă ori rezolutorie, inclusiv dacă în privința dreptului supus înregistrării este aplicat un sechestru sau o interdicție, iar actul juridic de dispoziție prevede dobîndirea acestui drept sub condiția suspensivă a ridicării sechestrului sau interdicției;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă, în temeiul unei hotărîri judecătorești definitive sau în privința căreia s-a dispus executarea imediată, dar care nu este încă irevocabilă, persoana a fost obligată la transmiterea, constituirea sau stingerea unui drept supus înregistrării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă se dobîndește sau se grevează cu un drept real un drept înregistrat provizoriu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă ambele părți consimt doar pentru efectuarea unei înregistrări provizorii, prin stipulație expresă în contract sau printr-o declarație comună scrisă dacă legea nu cere forma autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1) lit. a), în special se consideră dobîndit sub condiție suspensivă dreptul de proprietate transmis:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în temeiul contractului de vînzare-cumpărare în care s-a stipulat că vînzătorul își rezervă dreptul de proprietate pînă la plata tuturor sumelor datorate de către cumpărător conform acelui contract (rezerva proprietății);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în temeiul contractului de leasing în care s-a stipulat că locatarul dobîndește dreptul de proprietate după executarea integrală a obligațiilor sale conform acelui contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin stipulație expresă părțile contractului menționat la alin. (2) pot exclude posibilitatea înregistrării provizorii în folosul dobînditorului și prevedea că contractul va fi, în schimb, supus notării în registru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28325. Efectele înregistrării provizorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înregistrarea provizorie are, de la data depunerii cererii, același efect ca și înregistrarea dreptului supus înregistrării, însă sub condiția și în măsura justificării ei ulterioare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît timp cît se menține înregistrarea provizorie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se vor putea efectua înregistrări provizorii și notări în raport cu dreptul înregistrat provizoriu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se menține și dreptul înregistrat, putîndu-se efectua înregistrări provizorii și notări în raport cu el."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Justificarea unei înregistrări provizorii se face cu consimțămîntul titularului dreptului înregistrat în forma prevăzută de lege sau în temeiul unei hotărîri judecătorești irevocabile prin care se admite acțiunea în justificare a înregistrării provizorii (acțiune în justificare). În acest din urmă caz, dispozițiile art. 28322 se aplică, în mod corespunzător, și acțiunii în justificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Justificarea unei înregistrări provizorii își extinde efectul din oficiu asupra tuturor înregistrărilor provizorii și notărilor în raport cu dreptul înregistrat provizoriu. În acest caz, dreptul prevăzut la alin. (2) lit. b), precum și înregistrările provizorii și notările în raport cu el, se radiază."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Nejustificarea unei înregistrări provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei și a tuturor înregistrărilor provizorii și notărilor în raport cu dreptul înregistrat provizoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Persoana al cărei drept se radiază conform alin. (4) sau (5) nu poate invoca calitatea sa de dobînditor de bună-credință ori uzucapiunea pentru a se opune radierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28326. Răsturnarea prezumțiilor privind existența sau inexistența unui drept supus înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul drepturilor supuse înregistrării, prezumțiile prevăzute la art. 2838 pot fi răsturnate numai pe calea acțiunii în rectificare sau dacă se face dovada cazului prevăzut la art. 28317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28327. Drepturile, actele sau faptele supuse notării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile prevăzute de lege, drepturile, actele, faptele sau raporturile juridice devin opozabile terților exclusiv prin notare, dacă nu se dovedește că au fost cunoscute pe altă cale, în afara cazului în care din lege rezultă că simpla cunoaștere a acestora nu este suficientă pentru a suplini lipsa de publicitate. În caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 28318, 28319 și 28322."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, sînt supuse notării:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) contractul privind modul de folosire a proprietății comune ori a proprietății periodice, contractul de amînare a împărțirii proprietății comune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) locațiunea și cesiunea dreptului de a încasa chiria sau alte venituri generate de dreptul înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) aportul de folosință la capitalul social al unei societăți comerciale a dreptului înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) antecontractul, inclusiv opțiunea, pe care promitentul îl încheie în calitate de titular al dreptului înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) dreptul de preemțiune născut din contract și avînd ca obiect un drept înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) interdicția, stipulată prin contract sau testament, de înstrăinare sau de grevare a unui drept înregistrat (clauza de inalienabilitate);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) calitatea dreptului înregistrat de bun comun al soților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) calitatea de fiduciar a titularului dreptului înregistrat și, dacă sînt determinați, identitatea viitorilor beneficiari în raport cu dreptul înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9) cererea de intentare a procesului de insolvabilitate contra titularului dreptului înregistrat și intentarea procedurii de insolvabilitate de către instanța de judecată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10) sechestrul dreptului înregistrat, al fructelor ori al veniturilor sale; interdicțiile stabilite de instanța de judecată sau alte autorități abilitate conform legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11) acțiunea în efectuarea înregistrării, acțiunea în justificare și acțiunea în rectificare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12) acțiunea privind contestarea deciziei registratorului și, dacă procedura prealabilă este obligatorie conform legii, cererea prealabilă acelei acțiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13) orice acțiuni privitoare la drepturi, acte, fapte, raporturi juridice în legătură cu dreptul înregistrat, indiferent dacă vizează o înregistrare ori o înregistrare provizorie existentă sau radiată, inclusiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acțiunea pentru apărarea dreptului înregistrat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) acțiunea de anulare a hotărîrii judecătorești de declarare a morții;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) acțiunea de partaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) acțiunea în nulitate absolută sau relativă a actului juridic ori de constatare a ineficienței actului juridic pe care s-a întemeiat o înregistrare sau înregistrare provizorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) acțiunea în declararea rezoluțiunii contractului pe care s-a întemeiat o înregistrare sau înregistrare provizorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) acțiunea revocatorie privind actul juridic pe care s-a întemeiat o înregistrare sau înregistrare provizorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) cererea de revizuire a hotărîrii judecătorești pe care s-a întemeiat o înregistrare sau înregistrare provizorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14) începerea urmăririi penale în privința unei infracțiuni săvîrșite printr-o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare în registru ori a unei infracțiuni în urma căreia s-a efectuat o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare în registru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15) instituirea măsurii de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă, tutelă) în privința titularului dreptului înregistrat dacă, conform condițiilor măsurii instituite, persoana ocrotită nu poate să încheie de sine stătător acte juridice de dispoziție în privința bunurilor imobile; modificarea sau revocarea acestei măsuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16) hotărîrea judecătorească primită de către deținătorul registrului de la instanța de judecată dacă cel în folosul căruia urmează să se înregistreze dreptul supus înregistrării nu a depus cerere de înregistrare și nu a plătit taxele aferente conform procedurii legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentului articol, prin terți se înțelege orice persoană care a dobîndit un drept supus înregistrării sau un alt drept în legătură cu dreptul supus înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Absența notării nu lipsește dreptul, actul, faptul sau raportul juridic de efectele care le produce între părțile sale, iar în cazul acțiunilor judiciare – între participanții la proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă legea nu prevede altfel, notarea efectuată în raport cu un drept înregistrat nu împiedică efectuarea înregistrărilor, a înregistrărilor provizorii sau a altor notări în folosul terților fără consimțămîntul solicitantului sau al beneficiarului notării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28328. Solicitantul notării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legea nu prevede altfel, notarea în raport cu un drept înregistrat se face doar la cererea sau cu consimțămîntul autentic al titularului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarea efectuată pe temeiul unui act juridic autentic poate fi cerută de oricare dintre părțile actului juridic ori succesorii lor. În cazul actului juridic în formă scrisă, cererea trebuie depusă de toate părțile actului juridic sau succesorii lor. În caz de refuz, partea poate cere hotărîre judecătorească care să țină loc de consimțămînt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarea acțiunii se face:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la cererea reclamantului pe baza cererii de chemare în judecată, cererii de intentare a procesului de insolvabilitate, cererii de eliberare a ordonanței sau cererii de arbitrare, cu ștampila de intrare ori altă dovadă de recepție de către instanța de judecată sau, după caz, instanța arbitrală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă s-a dispus de către instanța de judecată, în condițiile Codului de procedură civilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) din oficiu, atunci cînd prin acțiune se contestă decizia deținătorului registrului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă acțiunea s-a notat pe temeiul cererii depuse conform alin. (3) lit. a), titularul dreptului real afectat de notare poate cere de la solicitantul notării repararea prejudiciului suferit prin pierderea unei ocazii reale de a dispune cu titlu oneros de dreptul real, de a obține o finanțare ori repararea unui alt prejudiciu similar cauzat de existența notării, cu condiția că acțiunea nu este admisă de către instanță sau, dacă este admisă, nu este opozabilă titularului dreptului real, iar solicitantul notării trebuia, în mod rezonabil, să anticipeze aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Notarea acțiunii se radiază:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la cererea persoanei care a cerut notarea ori a succesorului ei procesual;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la cererea oricărei persoane interesate, pe baza încheierii de radiere a instanței care examinează fondul acțiunii ori a hotărîrii instanței de judecată de admitere a acțiunii de rectificare a notării conform art. 28334;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la cererea oricărei persoane interesate, pe baza încheierii irevocabile a instanței de refuz de primire a cererii, de restituire a cererii, de încetare a procesului, de scoaterea a cererii de pe rol, de anulare a ordonanței judecătorești, pe baza hotărîrii de respingere a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate, precum și pe baza hotărîrii irevocabile a instanței prin care se soluționează fondul acțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Notarea cererii prealabile contra deciziei deținătorului registrului se radiază din oficiu la expirarea termenului de 60 de zile din data depunerii cererii prealabile la deținătorul registrului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Notarea calității dreptului înregistrat de bun comun al soților se face la cererea oricăruia dintre soți, pe baza certificatului de căsătorie, dacă din conținutul acestuia, corelat cu situația juridică a acelui drept descrisă în registru, rezultă că dreptul înregistrat s-a dobîndit în timpul căsătoriei, iar conform legii acel drept nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale ale soțului în folosul căruia este înregistrat dreptul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28329. Notarea antecontractelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antecontractul care are ca obiect un drept înregistrat se poate nota în registru dacă promitentul este înregistrat în registru ca titular al dreptului care face obiectul contractului definitiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În afară de alte cazuri prevăzute de lege, notarea antecontractului se radiază:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă s-a prescris extinctiv acțiunea beneficiarului de a cere pronunțarea unei hotărîri judecătorești care ține loc de contract definitiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă dreptul înregistrat a fost definitiv adjudecat în cadrul vînzării silite de către un terț care nu este ținut să răspundă de obligațiile promitentului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul în care prin antecontractul notat în registru s-a stipulat o opțiune, iar, pînă la expirarea termenului stipulat în antecontract pentru exercitarea opțiunii, beneficiarul opțiunii nu solicită, în baza declarației de exercitare a opțiunii și a dovezii comunicării sale către cealaltă parte, înregistrarea sau înregistrarea provizorie a dreptului supus înregistrării ce urmează a fi dobîndit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 28334."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rectificarea cuprinsului registrului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28330. Noțiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cînd o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în registru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înregistrării, al înregistrării provizorii sau al notării a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în forma cerută de lege, ori dintr-o hotărîre judecătorească irevocabilă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în constatare sau declarare a nulității ori a ineficienței actului juridic în partea constituirii, a transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului înregistrat, o acțiune în nulitate a înregistrării, înregistrării provizorii sau notării, o cerere de revizuire a hotărîrii judecătorești sau cerere de contestare a hotărîrii arbitrale, precum și altă acțiune care poate avea ca efect întemeierea unei acțiuni în rectificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28331. Rectificarea înregistrării sau înregistrării provizorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei înregistrări sau înregistrări provizorii dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă, inclusiv dacă dreptul a fost greșit calificat de către registrator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) s-a constatat sau s-a declarat nulitatea ori ineficiența actului sau faptului în temeiul căruia a fost efectuată înregistrarea ori înregistrarea provizorie în partea constituirii, a transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului înregistrat sau înregistrat provizoriu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dreptul înregistrat sau înregistrat provizoriu s-a stins în baza legii ori a actului în temeiul căruia s-a făcut înregistrarea sau înregistrarea provizorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) înregistrarea sau înregistrarea provizorie din registru nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a dreptului înregistrat sau înregistrat provizoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rectificarea în registru se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația în forma cerută de lege a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în cazul în care declarația nu s-a dat, prin hotărîre judecătorească irevocabilă. Reclamantul nu este ținut să demonstreze că titularul dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat nu a dat declarația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă un soț este înregistrat în registru ca unic titular al dreptului înregistrat, la cererea celuilalt soț, cu consimțămîntul soțului înregistrat ca titular, în forma cerută de lege, se poate rectifica registrul, înregistrîndu-se dreptul comun în devălmășie sau, în condițiile legii, pe cote-părți asupra dreptului înregistrat al ambilor soți. Rectificarea se efectuează pe baza copiei legalizate a certificatului de căsătorie, dacă din conținutul acestuia, corelat cu situația juridică a acelui drept descrisă în registru, rezultă că dreptul înregistrat s-a dobîndit în timpul căsătoriei, iar conform legii acel drept nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale ale soțului în folosul căruia este înregistrat dreptul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cînd dreptul înregistrat sau înregistrat provizoriu în registru urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea persoanei îndreptățite, odată cu consimțămîntul dat, în forma cerută de lege, pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună rectificarea în registru. În acest din urmă caz, hotărîrea instanței de judecată va suplini consimțămîntul la înregistrare sau înregistrare provizorie al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, cînd este cazul. Ea poate fi formulată atît împotriva dobînditorului nemijlocit, cît și împotriva terților dobînditori, în condițiile prevăzute la art. 28332, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) lit. c) și d) din prezentul articol, care nu poate fi pornită față de dobînditorul de bună-credință al dreptului supus înregistrării dobîndit în temeiul unui act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de gaj, ipotecă sau altă garanție reală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Acțiunea în rectificare întemeiată pe dispozițiile alin. (1) lit. b), c) sau d) nu atrage necesitatea contestării simultane a deciziei registratorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28332. Termenele de exercitare a acțiunii în rectificare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acțiunea în rectificare este imprescriptibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunea în rectificare fondată pe unul din temeiurile prevăzute la art. 28331 alin. (1) lit. a) sau b) se respinge dacă titularul dreptului înregistrat a demonstrat intervenirea dobîndirii de bună-credință conform art. 3301 sau a uzucapiunii conform art. 3302."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28333. Efectele admiterii acțiunii în rectificare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Hotărîrea prin care se admite rectificarea nu poate aduce atingere drepturilor persoanelor care nu au participat la proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă însă acțiunea în rectificare a fost notată în registru, hotărîrea judecătorească de admitere a acțiunii în rectificare își va extinde efectul și în raport cu persoanele care au dobîndit vreun drept supus înregistrării după notare, care se va radia, la cererea oricărei persoane interesate, odată cu dreptul autorului lor care a fost participant la proces. Dispoziția prezentului alineat se aplică chiar dacă dobînditorii respectivi nu au fost atrași în proces, nefiind necesară introducerea unei acțiuni separate împotriva lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea judecătorească prin care se admite acțiunea în rectificare este opozabilă deținătorului registrului fără atragerea acestuia în proces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28334. Rectificarea notării în registru"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În lipsa consimțămîntului titularului notării, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei notări în cazurile prevăzute la art. 28331, precum și ori de cîte ori, din alt temei, notarea nu este sau a încetat să fie exactă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rectificarea se va încuviința în temeiul unei hotărîri judecătorești definitive dacă legea nu prevede că o anumită notare se poate radia la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu. Dreptul la acțiune în rectificarea notării este imprescriptibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 28331 și 28333 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28335. Radierea drepturilor condiționale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul dobîndit sub o condiție suspensivă se radiază la cererea oricărei persoane interesate, dacă nu se dovedește îndeplinirea condiției care afectează dreptul, în termen de 10 ani de la înregistrarea provizorie sau în alt termen stipulat de părți în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Tot astfel se va radia condiția rezolutorie și dreptul titularului anterior, dacă nu s-a cerut, în temeiul condiției rezolutorii, radierea dreptului înregistrat provizoriu sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la înregistrarea provizorie dacă actul prin care s-a stipulat condiția nu prevede un alt termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 28325 alin. (4)–(6) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28336. Îndreptarea erorilor materiale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Erorile materiale săvîrșite cu prilejul înregistrărilor, înregistrărilor provizorii sau notărilor efectuate în registru, altele decît cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu. Dispozițiile art. 28332–28334 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28337. Răspunderea pentru ținerea defectuoasă a registrului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana prejudiciată printr-o faptă ilicită săvîrșită fără justificare în păstrarea și administrarea registrului poate cere obligarea, în solidar, la plata de despăgubiri a deținătorului registrului care a săvîrșit fapta și a persoanei vinovate de prejudiciul astfel cauzat, dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin exercitarea, de către persoana prejudiciată ori de predecesorii săi în dreptul vizat, a acțiunilor și a căilor de atac prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea prevede formarea unui fond de garanție, deținătorul registrului va plăti despăgubirea din acel fond."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul la acțiune se prescrie într-un termen de 1 an, socotit din ziua în care persoana prejudiciată a cunoscut fapta cauzatoare de prejudiciu, însă nu mai tîrziu de 3 ani de la data cînd s-a săvîrșit fapta. Prescripția este suspendată prin exercitarea acțiunilor și a căilor de atac prevăzute de lege pentru înlăturarea efectelor faptei cauzatoare de prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28338. Scopul și obiectul registrului bunurilor imobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În registrul bunurilor imobile se înregistrează bunurile imobile și drepturile reale asupra lor (drepturi reale imobiliare). De asemenea, în registrul bunurilor imobile se înscriu părțile componente ale bunurilor imobile. În cazurile prevăzute de lege, titularul dreptului real este obligat să ceară înscrierea părților componente ale bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile prevăzute de lege pot fi notate în registrul bunurilor imobile unele drepturi, fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilele înregistrate în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin lege se reglementează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) procedura de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau radiere din registrul bunurilor imobile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) formarea bunurilor imobile prin separare, divizare, comasare sau combinare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28339. Condițiile de înregistrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afara altor temeiuri prevăzute de lege, înregistrarea sau înregistrarea provizorie în registrul bunurilor imobile se efectuează în baza contractului autentificat notarial, a hotărîrii judecătorești, a certificatului de moștenitor sau în baza unui act emis de autoritățile administrative în cazurile în care legea prevede aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28340. Renunțarea la dreptul de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proprietarul poate renunța la dreptul său asupra bunului imobil printr-o declarație autentificată notarial, depusă la organul cadastral teritorial pentru a se radia dreptul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), satul (comuna), orașul sau, după caz, municipiul poate cere înregistrarea dreptului de proprietate în folosul său, în baza hotărîrii consiliului local, cu respectarea dispozițiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dacă o altă persoană nu a solicitat înregistrarea în temeiul uzucapiunii conform art. 3304."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În situația bunurilor imobile grevate de drepturi reale limitate, unitatea administrativ-teritorială care a preluat bunul nu răspunde decît cu acel bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28341. Data producerii efectelor înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legea nu prevede altfel, înregistrarea în registrul bunurilor imobile produce efecte de la data depunerii cererii la organul cadastral teritorial, ținîndu-se cont de data, ora și minutul depunerii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28342. Drepturile, actele sau faptele supuse notării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afara altor cazuri prevăzute de lege, sînt supuse notării în registrul bunurilor imobile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) intenția titularului dreptului real imobiliar de a înstrăina sau de a ipoteca dreptul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) poprirea, gajul sau constituirea altei garanții reale asupra creanței ipotecare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) avizul de executare a dreptului de ipotecă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28343. Notarea intenției de a înstrăina sau de a ipoteca"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titularul unui drept real imobiliar poate cere ca intenția sa de a înstrăina sau de a ipoteca în folosul unei anumite persoane să fie notată, arătînd în acest din urmă caz și suma maximă a obligației garantate fără dobînzi, comisioane și alte cheltuieli, penalități ori alte forme de despăgubire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, în termen de 3 luni de la notarea intenției de a înstrăina sau de a ipoteca, se depune cerere de înregistrare sau înregistrare provizorie a înstrăinării sau ipotecării avute în vedere, dreptul se va înregistra sau, respectiv, se va înregistra provizoriu și în raport cu persoanele care au dobîndit vreun drept real imobiliar după notare, ale căror drepturi se vor radia fără consimțămîntul lor la cererea oricărei persoane interesate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarea intenției de a înstrăina sau de a ipoteca își pierde efectul la expirarea unui termen de 3 luni de la data depunerii cererii de notare și se radiază fără consimțămîntul titularului la cererea oricărei persoane interesate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Anul, luna și ziua în care notarea își pierde efectul se menționează în notare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 28344. Modificarea descrierii imobilului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Proprietarul bunului imobil înregistrat în registrul bunurilor imobile poate cere oricînd modificarea mențiunilor din registrul bunurilor imobile privitoare la descrierea, destinația sau suprafața bunului, în condițiile legii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"159. În cuprinsul cărții a doua, cuvîntul „împărțire”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „partaj” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"160. La articolul 284 alineatul (1), cuvîntul „strîns” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"161. Codul se completează cu articolele 2841 și 2851 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2841. Drepturile reale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt drepturi reale dreptul de proprietate și drepturile reale limitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt drepturi reale limitate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dreptul de uzufruct;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptul de uz;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dreptul de abitație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dreptul de superficie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dreptul de servitute;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) drepturile reale de garanție, inclusiv gajul și ipoteca;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) alte drepturi cărora prin lege le este atribuit în mod expres acest caracter.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2851. Părțile componente ale bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipește cu bunul ori se încorporează în acesta dacă separarea ar cauza distrugerea ori ar diminua esențial valoarea sau destinația economică a bunului ori a părții supuse separării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunul și părțile sale componente nu se pot afla în proprietatea diferitor persoane și nu pot fi grevate de diferite drepturi reale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în măsura în care legea nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"162. La articolul 287 alineatul (2), cuvintele „se aplică dispozițiile” se substituie cu cuvintele „se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"163. La articolul 288:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Bun imobil se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „și valorile mobiliare” se substituie cu textul „ , valorile mobiliare și alte titluri de valoare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"164. Codul se completează cu articolele 2881–2884 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2881. Părțile componente ale bunurilor imobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituie parte componentă a bunului imobil lucrurile și lucrările atașate permanent la teren, precum clădirile, construcțiile subterane (chiar dacă se extind asupra altor terenuri), obiectele acvatice separate, plantațiile prinse de rădăcini, roada neculeasă. Această regulă se aplică indiferent dacă aceste părți componente sînt sau nu sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile în mod separat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clădirile și alte lucruri și lucrări atașate permanent la teren, care sînt construite pe terenul altuia pe baza unui drept de superficie, precum și lucrurile atașate la teren pentru un scop temporar nu constituie parte componentă a bunului imobil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nu se consideră parte componentă a bunului imobil rețelele de utilitate sau lucrările de utilitate amplasate pe bunul imobil care au fost construite de către un terț pe baza unui drept de superficie sau în privința cărora proprietarului bunului imobil îi incumbă obligația legală de a le tolera."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Clădirile și alte lucruri și lucrări prevăzute la alin. (2) și (3) constituie bunuri imobile asupra cărora dreptul de proprietate îl exercită titularul dreptului de superficie respectiv asupra terenului pe durata de existență a acestui drept. Titularul respectiv nu poate înstrăina sau greva dreptul de proprietate și dreptul de superficie decît împreună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Clădirile și alte lucruri și lucrări atașate permanent la teren care rămîn pe teren la stingerea dreptului de superficie devin parte componentă a terenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2882. Părțile componente ale clădirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituie parte componentă a clădirii lucrurile și lucrările din care clădirea este construită sau care sînt atașate ei în mod permanent și care nu pot fi separate fără a deteriora în mod substanțial clădirea sau lucrul ori lucrarea supusă separării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Lucrul sau lucrarea atașată la o clădire pentru un scop temporar nu este parte a acelei clădiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2883. Unitatea în condominiu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituie bun imobil unitatea în condominiu împreună cu cota-parte corespunzătoare din dreptul de proprietate sau de superficie asupra terenului, părților din clădire altele decît unitățile și altor părți comune ale condominiului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Unitatea și cota-parte corespunzătoare din dreptul asupra părților comune nu pot fi înstrăinate sau grevate decît împreună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2884. Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proprietatea terenului se întinde și asupra subsolului și a spațiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile legii, proprietarul poate face, deasupra și în subsolul terenului, toate construcțiile, plantațiile și lucrările pe care le găsește de cuviință și poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este ținut să respecte, în condițiile și în limitele determinate de lege, drepturile terților asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor și apelor subterane, lucrărilor și instalațiilor subterane și altora asemenea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Apele de suprafață și albiile acestora aparțin proprietarului terenului pe care se formează sau curg, în condițiile prevăzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria și de a utiliza, în condițiile legii, apa izvoarelor și a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum și apele pluviale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"165. La articolul 290:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „Înregistrarea drepturilor” se substituie cu cuvintele „Dobîndirea drepturilor reale”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale asupra bunurilor imobile se constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în registrul bunurilor imobile, pe baza actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în condițiile legii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"166. Articolul 297 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"167. Articolele 298 și 299 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 298. Universalitatea de fapt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care aparțin aceleiași persoane și sînt privite ca un tot întreg prin voința acesteia sau prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 299. Produsele bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Produsele bunurilor sînt fructele și productele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminua substanța acestuia. Fructele sînt: naturale, industriale și civile. Fructele civile se numesc și venituri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fructele naturale sînt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute fără intervenția omului, cum ar fi acelea pe care pămîntul le produce de la sine, producția și sporul animalelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fructele industriale sînt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute ca rezultat al intervenției omului, cum ar fi recoltele de orice fel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Fructele civile sînt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum sînt chiriile, arendele, dobînzile, venitul rentelor și dividendele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Productele sînt produsele obținute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substanței acestuia, precum copacii unei păduri, piatra dintr-o carieră și altele asemenea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"168. Codul se completează cu articolul 2991 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 2991. Dobîndirea fructelor și a productelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege sau act juridic nu se dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale și industriale se dobîndește la data separării de bunul care le-a produs."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobîndește zi cu zi.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"169. Articolul 301 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 301. Obiectele de proprietate intelectuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră obiect de proprietate intelectuală orice rezultat al activității intelectuale, confirmat și protejat prin drepturile corespunzătoare privind utilizarea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obiectele de proprietate intelectuală se divizează în două categorii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obiecte de proprietate industrială (invenții, soiuri de plante, topografii de circuite integrate, mărci, desene și modele industriale, indicații geografice, denumiri de origine și specialități tradiționale garantate);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obiecte ale dreptului de autor (opere literare, artistice și științifice etc.) și ale drepturilor conexe (interpretări, fonograme, videograme și emisiuni ale organizațiilor de difuziune etc.)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) De domeniul proprietății intelectuale țin și alte bunuri ce dispun de un sistem de reglementare separat, cum ar fi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) secretul comercial (know-how);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numele comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul obiectelor de proprietate industrială, dreptul asupra acestora apare în urma înregistrării obiectului, a acordării titlului de protecție de către oficiul național de proprietate intelectuală sau în alte condiții prevăzute de legislația națională, precum și în baza tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În cazul obiectelor dreptului de autor și ale drepturilor conexe, înregistrarea nu este o condiție obligatorie pentru apariția și exercitarea drepturilor respective, aceste obiecte fiind protejate din momentul creării lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În condițiile legii, titularul dreptului asupra obiectului de proprietate intelectuală:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) poate înstrăina dreptul prin cesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) poate permite exploatarea lui de către terți prin licență exclusivă sau neexclusivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) poate exercita alte drepturi morale și patrimoniale prevăzute de lege în privința obiectului dreptului exclusiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Cu excepțiile prevăzute de lege, nicio persoană nu poate exploata dreptul asupra obiectului de proprietate intelectuală al altuia fără licența corespunzătoare. Licența se prezumă neexclusivă dacă nu s-a prevăzut expres contrariul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dreptul asupra obiectului de proprietate intelectuală și dreptul acordat prin licență se consideră bunuri incorporale și pot fi grevate cu drepturi reale limitate în folosul terților.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"170. Titlul I din cartea a doua se completează cu articolele 3011, 3012, 3021 și 3022 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3011. Conținutul digital și bunul digital"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Conținut digital se consideră datele produse și livrate în formă digitală, cum sînt programele de calculator, aplicațiile, jocurile, muzica, înregistrările video sau textele, indiferent dacă sînt accesate prin descărcare sau prin flux continuu, de pe un suport material sau prin orice alte mijloace."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un conținut digital este livrat pe un suport material, cum sînt CD-urile sau DVD-urile, lui i se aplică dispozițiile privind bunurile corporale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Bun digital al unei persoane se consideră:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) conținutul digital la care ea are dreptul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contul la o poștă electronică, la o rețea sau alt cont online, la care ea are dreptul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Custodele bunului digital este profesionistul care oferă acces, menține, procesează, primește sau păstrează bunul digital al unei alte persoane (utilizator), conform contractului dintre custode și utilizator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3012. Accesul terților la bunurile digitale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Utilizatorul poate folosi serviciul electronic oferit de custodele bunului digital pentru a ordona custodelui să ofere acces sau să nu ofere acces la toate sau anumite bunuri digitale, inclusiv la conținutul comunicărilor electronice. Dacă serviciul respectiv oferit de custode permite utilizatorului să modifice sau să revoce un ordin în orice moment, ordinul privind oferirea accesului are prioritate față de voința exprimată de utilizator într-un testament sau într-un mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă utilizatorul nu a folosit serviciul prevăzut la alin.(1) sau dacă custodele nu oferă un asemenea serviciu, utilizatorul poate permite sau interzice, printr-un testament sau mandat, accesul anumitor persoane determinate sau determinabile la toate sau anumite bunuri digitale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ordinul dat de utilizator conform alin. (1) sau (2) are prioritate față de condițiile contractului dintre custode și utilizator. În absența unui ordin al utilizatorului conform alin. (1) sau (2), se aplică condițiile contractului dintre custode și utilizator, care pot permite, limita sau exclude accesul terților interesați la bunurile digitale ale utilizatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care în privința utilizatorului a fost instituită o măsura de ocrotire judiciară, iar ocrotitorul provizoriu, curatorul sau tutorele nu are acces la bunurile digitale ale persoanei ocrotite conform alin. (1), (2) sau (3), el poate cere de la instanța de judecată să-i fie acordat dreptul la acces dacă are un interes legitim în acest sens și dacă aceasta nu contravine dorințelor și sentimentelor exprimate în trecut și prezent de către persoana ocrotită. În aceleași condiții, instanța de judecată poate acorda dreptul la acces prin hotărîrea judecătorească prin care se instituie măsura de ocrotire judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Custodele care trebuie să ofere acces la bunurile digitale conform alin. (1)–(4) îl poate oferi prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acces deplin la contul online;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) acces parțial la contul online, dar suficient pentru a respecta împuternicirile persoanei îndreptățite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) furnizarea către persoana îndreptățită a copiilor, pe un suport durabil, de pe bunurile digitale pe care utilizatorul le-ar fi putut accesa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Custodele poate stabili o taxă rezonabilă pentru a acoperi costurile de procesare a cererii și de oferire a accesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Custodele nu este obligat să ofere acces la bunurile digitale șterse de către utilizator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere altor dispoziții legale care permit terților accesul la bunurile digitale ale unei persoane.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3021. Titlurile de valoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titlul de valoare este instrumentul care încorporează unul sau mai multe drepturi în așa fel încît după emiterea instrumentului dreptul sau drepturile nu pot fi exercitate sau cesionate (negociate) fără acel instrument."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituie titluri de valoare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) titlurile de credit, precum cambia (biletul la ordin și trata) și cecul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) valorile mobiliare, precum acțiunea și obligațiunea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) titlurile reprezentative ale bunurilor, precum scrisoarea de trăsură, conosamentul și recipisa de magazinaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) alte instrumente care, în condițiile legii, întrunesc cerințele alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3022. Bunurile culturale mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt bunuri culturale mobile bunurile atribuite, în condițiile legii, la patrimoniul cultural național mobil al Republicii Moldova, precum și bunurile atribuite ca atare de legea aplicabilă regimului juridic al bunului respectiv conform regulilor dreptului internațional privat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunurile culturale mobile care aparțin Republicii Moldova sau unei unități administrativ-teritoriale fac parte din domeniul public al acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Regimul juridic al bunurilor culturale mobile, precum și condițiile și limitele în care persoanele fizice și juridice exercită dreptul de proprietate asupra acestora sînt prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte și, în completare, de prezentul cod.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"171. După denumirea titlului II din cartea a doua se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„ Capitolul I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII GENERALE ”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"172. La articolul 303:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Se consideră posesor al dreptului persoana care a început să-l exercite ca un titular. Dispozițiile privind posesia se aplică în mod corespunzător posesiei drepturilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"173. Articolul 304 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 304. Posesia nemijlocită și posesia mijlocită"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesia este nemijlocită dacă stăpînirea de fapt este exercitată de către posesor personal sau prin prepusul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesia este mijlocită dacă stăpînirea de fapt este exercitată prin intermediul posesorului de drept limitat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"174. După articolul 304 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3041. Posesorul sub nume de proprietar și posesorul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de drept limitat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul poate exercita posesia în calitate de posesor sub nume de proprietar sau în calitate de posesor de drept limitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este posesor sub nume de proprietar persoana care exercită posesia asupra bunului cu intenția de a se comporta cu el ca un proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Este posesor de drept limitat persoana care exercită posesia asupra bunului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în calitate de titular al unui drept real limitat, în calitate de locatar, comodatar sau coproprietar, în privința cotelor-părți ale celorlalți coproprietari, precum și în alte cazuri cînd exercită posesia cu intenția de a acționa astfel în interesul său, în baza unui anumit raport juridic cu posesorul sub nume de proprietar prin care posesorul de drept limitat a dobîndit dreptul să posede bunul; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în calitate de antreprenor, transportator, depozitar, precum și în alte cazuri cînd exercită posesia cu intenția de a acționa astfel la indicația posesorului sub nume de proprietar, în baza unui anumit raport juridic cu posesorul sub nume de proprietar prin care posesorul de drept limitat are dreptul de a reține bunul pînă cînd cheltuielile sau costurile aferente posesiei nu au fost achitate de către posesorul sub nume de proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător atunci cînd un alt posesor de drept limitat exercită posesia în baza unui anumit raport juridic cu posesorul de drept limitat prevăzut la alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pînă la proba contrară, posesorul bunului se prezumă posesor sub nume de proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3042. Posesia prin prepus"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este prepus, în scopul exercitării posesiei, persoana:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care exercită stăpînirea de fapt nemijlocită asupra bunului în numele posesorului, neavînd intenția și fără a fi parte la raportul juridic prevăzut la art. 3041 alin. (3); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) căreia posesorul îi poate da instrucțiuni obligatorii în legătură cu stăpînirea sau folosirea bunului în interesul posesorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La categoria de prepus se poate atribui, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) salariatul posesorului sau persoana care exercită o funcție similară; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana căreia posesorul i-a îngăduit stăpînirea de fapt asupra bunului din motive practice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) De asemenea, este prepus persoana care accidental este într-o poziție să exercite, și exercită, stăpînirea de fapt nemijlocită asupra bunului pentru posesor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3043. Intervertirea felului posesiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesia de drept limitat, odată dovedită, este prezumată că se menține pînă la proba intervertirii sale în posesie sub nume de proprietar, în una din următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) posesorul de drept limitat devine îndreptățit să dobîndească dreptul de proprietate de la o altă persoană decît proprietarul bunului, iar posesorul nu cunoștea și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de care este îndreptățit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) posesorul de drept limitat săvîrșește împotriva posesorului sub nume de proprietar acte de rezistență neechivoce care exprimă intenția sa de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va produce însă înainte de expirarea termenului prevăzut pentru restituirea bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător prepusului care a intervertit stăpînirea de fapt în posesie sub nume de proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3044. Posesia de bună-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este considerată posesor de bună-credință persoana care are un drept de posesie sau care se poate considera îndreptățită să posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință este prezumată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesia de bună-credință încetează dacă se stinge dreptul de posesie sau, după caz, dacă față de posesor se înaintează o pretenție întemeiată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3045. Prezumția de posesie neîntreruptă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă persoana a posedat bunul la începutul și la sfîrșitul unei perioade, se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3046. Încetarea posesiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Posesia încetează prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înstrăinarea bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) abandonarea bunului mobil sau înregistrarea în registrul bunurilor imobile a declarației de renunțare la dreptul de proprietate asupra bunului imobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) pieirea bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) deposedare de către un terț, dacă posesorul rămîne lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) imposibilitate de a exercita posesia, intermitența fiind anormală în raport cu natura bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"EFECTELE POSESIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezumția proprietății”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"175. Articolul 305 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 305. Prezumția proprietății"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului pînă la proba contrară. Această prezumție nu operează în cazul în care, conform legii, dreptul de proprietate se dobîndește prin înregistrare într-un registru de publicitate și nici față de un fost posesor al cărui bun mobil a fost furat, pierdut sau ieșit din posesie în alt mod fără consimțămîntul său, cu excepția banilor și a titlurilor de valoare la purtător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la proba contrară, se prezumă că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul posesiei mijlocite, prezumțiile prevăzute la prezentul articol sînt stabilite în folosul posesorului sub nume de proprietar.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"176. După articolul 305 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Apărarea posesiei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"177. Articolele 306–311 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 306. Deposedarea și tulburarea ilegală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care deposedează posesorul sau îi tulbură posesia se consideră că acționează ilegal, în sensul prezentei secțiuni, dacă acționează fără consimțămîntul posesorului, iar deposedarea sau tulburarea nu este permisă de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În afară de alte mijloace de apărare prevăzute de lege, posesorul deposedat sau tulburat ilegal are dreptul la repararea prejudiciului cauzat conform dispozițiilor legale privind răspunderea delictuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 307. Autoapărarea posesorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul sau un terț poate recurge la autoapărare împotriva persoanei care deposedează ilegal de bun posesorul, care în alt mod tulbură ilegal posesia sau a cărei faptă de deposedare ilegală sau tulburare ilegală este iminentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mijloacele de autoapărare se limitează la măsuri imediate și proporționale necesare pentru recuperarea bunului sau încetarea ori prevenirea deposedării sau tulburării, precum și pentru înlăturarea uzurpatorului din bunul imobil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu respectarea dispozițiilor alin. (1) și (2), autoapărarea poate fi direcționată împotriva posesorului mijlocit sub nume de proprietar care deposedează ilegal posesorul de drept limitat sau îi tulbură ilegal posesia, încălcînd condițiile raportului juridic dintre ei. Această regulă se aplică și posesorului mijlocit de drept limitat care deposedează ilegal sau tulbură ilegal posesia unui alt posesor de drept limitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă o persoană, în exercitarea dreptului de autoapărare acordat de prezentul articol, cauzează un prejudiciu persoanei care deposedează ilegal sau care tulbură ilegal posesia, se aplică în mod corespunzător dispozițiile privind legitima apărare, extrema necesitate sau, după caz, gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 308. Apărarea posesiei pe calea acțiunii în reintegrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care o persoană deposedează ilegal posesorul, acesta, sub sancțiunea decăderii, în termen de 1 an, este în drept să îi ceară restituirea bunului, indiferent de care dintre ei are dreptul de posesie sau are o posesie preferată. Termenul de 1 an începe să curgă de la data deposedării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Restituirea poate, de asemenea, să fie cerută de la posesorul mijlocit sub nume de proprietar care a deposedat ilegal posesorul de drept limitat, încălcînd condițiile raportului juridic dintre ei. Această regulă se aplică și posesorului de drept limitat care a deposedat ilegal un alt posesor de drept limitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de a cere restituirea este exclus dacă persoana care intenționează să îl exercite a deposedat ilegal un alt posesor de drept limitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Restituirea poate, de asemenea, să fie cerută de la terțul care, la momentul dobîndirii posesiei, cunoștea că posesorul a fost deposedat ilegal de către altă persoană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 309. Apărarea posesiei pe calea acțiunii în complîngere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o persoană tulbură ilegal posesia bunului sau dacă tulburarea ilegală ori deposedarea ilegală este iminentă, posesorul, sub sancțiunea decăderii, în termen de 1 an, are dreptul la apărare conform alin. (2) din prezentul articol, indiferent de cine are dreptul sau o preferință de a poseda, a folosi sau de a se bucura în alt mod de bun în sensul art. 310. Termenul de 1 an începe să curgă din momentul în care începe tulburarea sau, în caz de tulburare repetată, din momentul în care a avut loc ultima tulburare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instanța de judecată poată să dispună apărarea posesorului, în funcție de circumstanțe, prin interzicerea tulburării iminente, interzicerea tulburării curente, precum și înlăturarea consecințelor tulburărilor din trecut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunea poate fi, de asemenea, îndreptată împotriva posesorului mijlocit sub nume de proprietar care tulbură ilegal posesia posesorului nemijlocit de drept limitat, încălcînd condițiile raportului juridic dintre ei. Această regulă se aplică și posesorului mijlocit de drept limitat care tulbură ilegal exercitarea posesiei posesorului nemijlocit de drept limitat, încălcînd astfel condițiile raportului juridic dintre ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 310. Apărarea posesiei preferate pe calea acțiunii în reintegrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul anterior este în drept să ceară restituirea bunului de la persoana care exercită stăpînirea de fapt asupra bunului dacă posesia anterioară este preferată în comparație cu posesia curentă a acestei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesia anterioară este preferată în comparație cu posesia curentă dacă posesorul anterior este de bună-credință și are dreptul să posede, în timp ce persoana care exercită posesia curentă nu are dreptul să posede bunul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă ambele persoane sînt de bună-credință și au dreptul să posede bunul, dreptul constituit de către proprietar este preferat în comparație cu dreptul constituit de către posesorul sub nume de proprietar care nu este proprietar. Dacă această regulă nu se poate aplica, este preferată posesia legitimă care s-a exercitat prima."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă ambele persoane sînt de bună-credință, dar niciuna dintre ele nu are dreptul de a poseda bunul, este preferată posesia curentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 311. Apărarea posesiei preferate pe calea acțiunii în complîngere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă o persoană tulbură posesia sau tulburarea ori deposedarea este iminentă, posesorul de bună-credință are dreptul la apărare conform art. 309 alin. (2), cu excepția cazului în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana care tulbură va avea, în caz de deposedare, o posesie preferată conform art. 310 alin. (2)–(4); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana are, în comparație cu posesorul, un drept preferat de folosință sau de a se bucura în alt mod de bun.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"178. După articolul 311 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fructele și valoarea folosinței bunului posedat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"179. Articolul 312 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 312. Dobîndirea fructelor bunului posedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Valoarea folosinței bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul de bună-credință dobîndește dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat. El nu este obligat să restituie fructele și nici valoarea folosinței bunului posedat dacă a dobîndit posesia cu titlu oneros."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesorul trebuie să fie de bună-credință la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în măsura în care buna sa credință se menține la data scadenței acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la alin. (1), posesorul nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor obișnuite de întreținere a bunului posedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată rămîn aplicabile în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului articol.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"180. După articolul 312 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dobîndirea dreptului asupra bunului posedat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"181. Articolul 313 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 313. Dobîndirea dreptului asupra bunului posedat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazurile și în condițiile prevăzute de lege, posesorul sub nume de proprietar poate invoca dobîndirea dreptului asupra bunului posedat din momentul intrării în posesie (dobîndirea cu bună-credință, ocupațiunea, accesiunea) sau, după caz, din momentul împlinirii termenului de posesie prevăzut de lege (uzucapiune sau prescripție achizitivă).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"182.La articolul 318:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care după cuvintele „riscul pieirii” se introduce textul „(inclusiv pierderii sau sustragerii)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) În cazul bunului predat în temeiul contractului de vînzare-cumpărare ori antrepriză cu rezerva proprietății, al contractului de leasing ori al altui contract translativ de proprietate în care trecerea proprietății este supusă unei condiții suspensive, riscurile trec la dobînditor în momentul în care acesta preia posesia bunului, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"183. Capitolul I din titlul III se completează cu articolele 3191–3194 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3191. Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Proprietarul poate să consimtă la limitarea dreptului său prin acte juridice dacă aceasta nu încalcă ordinea publică sau bunele moravuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3192. Noțiunea și condițiile clauzei de inalienabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contract sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani și dacă există un interes serios și legitim. Termenul începe să curgă de la data dobîndirii bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dobînditorul poate fi autorizat de către instanță să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. Caracterul determinant se prezumă, pînă la proba contrară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Clauza de inalienabilitate este subînțeleasă în contractele din care se naște obligația de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3193. Condițiile de opozabilitate a clauzei de inalienabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocată împotriva dobînditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat să nu înstrăineze decît dacă este valabilă și îndeplinește condițiile de opozabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităților de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate nu se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, sînt aplicabile, în mod corespunzător, regulile prevăzute pentru dobîndirea proprietății prin posesia de bună-credință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract translativ de proprietate cu titlu gratuit, ea este opozabilă și creditorilor anteriori ai dobînditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Neîndeplinirea condițiilor de opozabilitate nu îl lipsește pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde despăgubiri proprietarului care nu se conformează acestei obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3194. Sancțiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înstrăinătorul poate să ceară rezoluțiunea în cazul încălcării clauzei de inalienabilitate de către dobînditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît înstrăinătorul, cît și terțul, dacă inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia, pot să ceară anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nu pot fi supuse urmăririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea într-un contract translativ de proprietate cu titlu gratuit, cît timp clauza produce efecte, dacă prin lege nu se prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"184. În denumirea capitolului II din titlul III, cuvîntul „ÎNCETAREA” se substituie cu cuvîntul „PIERDEREA”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"185.La articolul 320, alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „ca efect al dobîndirii cu bună-credință”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"186. La articolul 321 alineatul (2), cuvîntul „înscrierii” se substituie cu cuvîntul „înregistrării”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"187. Articolul 322:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „cărăuș” se substituie cu cuvîntul „transportator”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), după cuvîntul „Remiterea” se introduce textul „scrisorii de trăsură, a”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"188. Codul se completează cu articolele 3221–3223 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3221. Lipsa dreptului sau împuternicirii transmițătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă transmițătorului îi lipsește dreptul sau împuternicirea de a transmite dreptul de proprietate la momentul în care dreptul de proprietate ar fi trebuit să treacă conform art. 321, transmiterea are loc în momentul cînd dreptul este obținut de transmițător sau cînd persoana care are dreptul ori împuternicirea de a transmite a ratificat transmiterea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul ratificării, transmiterea produce aceleași efecte ca și cînd inițial ar fi fost făcută de către o persoană împuternicită. Cu toate acestea, drepturile dobîndite de terți înainte de ratificare rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3222. Dreptul condiționat al dobînditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare ori antrepriză cu rezerva proprietății, al contractului de leasing ori al altui contract translativ de proprietate, trecerea proprietății este supusă unei condiții suspensive, dreptul dobînditorului de a plăti prețul în condițiile contractului și dreptul dobînditorului de a dobîndi dreptul de proprietate prin plată sînt opozabile creditorilor transmițătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător atunci cînd trecerea dreptului de proprietate la dobînditor este suspendată pînă la îndeplinirea unei alte condiții decît plata prețului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3223. Înstrăinarea de mai multe ori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care există mai multe acte de înstrăinare ale aceluiași bun mobil de către transmițător, dreptul de proprietate este dobîndit de către dobînditorul care primul intră în posesia bunului mobil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care bunul mobil nu a fost predat, dreptul de preferință îl are creditorul în al cărui folos a luat naștere obligația mai înainte, iar dacă nu se poate stabili în al cărui folos a luat naștere obligația, dreptul de preferință îl are cel care a intentat primul acțiunea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"189. Articolul 328:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „Proprietarul terenului riveran dobîndește, de asemenea, terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la țărmul respectiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), textul „rîuri,” se exclude, după cuvintele „de alte” se introduce cuvîntul „asemenea”, iar după cuvîntul „apelor” se introduc cuvintele „sub înălțimea de scurgere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „importantă” se substituie cu cuvintele „de mal din teren”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"190. La articolul 329:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Proprietarul de teren care a efectuat construcții și alte lucrări cu materiale străine devine proprietarul lucrării, neputînd fi obligat la ridicarea acesteia și nici la restituirea materialelor întrebuințate. El este obligat față de proprietarul materialelor să plătească valoarea acestora. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credință, proprietarul de teren este obligat să repare și prejudiciul cauzat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „daunele cauzate” se substituie cu cuvintele „prejudiciul cauzat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (41) și (7) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(41) În locul păstrării construcțiilor sau lucrărilor făcute de terț, proprietarul are dreptul să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere terenul sau porțiunea afectată de construcție ori lucrare la valoarea de piață pe care terenul sau porțiunea ar fi avut-o dacă construcția ori lucrarea nu s-ar fi efectuat. În absența înțelegerii părților, proprietarul poate cere instanței de judecată stabilirea prețului și pronunțarea unei hotărîri care să țină loc de contract de vînzare-cumpărare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(7) Titularul dreptului de superficie va avea, în caz de accesiune, în mod corespunzător, drepturile și obligațiile reglementate pentru proprietarul terenului, dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului de superficie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"191. La articolul 330:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul: ) „Dacă niciunul din bunurile unite nu se poate considera bun principal, proprietarii lor devin coproprietari ai noului bun, proporțional valorii pe care bunurile inițiale le aveau la momentul accesiunii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „accesoriu” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvîntul „secundar”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (9) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(9) Dispozițiile prezentului articol se aplică în măsura în care legea sau contractul nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"192. Codul se completează cu articolele 3301–3304 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3301. Dobîndirea cu bună-credință a dreptului înregistrat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în temeiul actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobînditorul de bună-credință dobîndește dreptul înregistrat în folosul său, în temeiul unui act juridic, în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art. 28312, și în cazul în care cel care a dispus de drept nu era adevăratul său titular, nu avea împuterniciri de a dispune de drept sau actul juridic de dispoziție este ineficient pe alt temei. Buna-credință trebuie să subziste pînă în momentul depunerii cererii de înregistrare a dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dobînditorul de bună-credință nu dobîndește, în temeiul alin. (1), dreptul înregistrat în cazul în care dobînditorul l-a obținut cu titlu gratuit sau dobînditorul nu a intrat în posesia bunului care face obiectul dreptului înregistrat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3302. Uzucapiunea dreptului în temeiul cuprinsului registrului de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care persoana a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art. 28312, ca titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial (dreptul înregistrat), iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare pe unul din temeiurile prevăzute la art. 28331 alin. (1) lit. a) sau b), dreptul va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără consimțămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă dreptul înregistrat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La calcularea termenelor prevăzute la alin. (1) se ia în cont posesia sub nume de proprietar exercitată după data depunerii cererii de înregistrare în folosul posesorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pînă la proba contrară, se prezumă că persoana a început să exercite posesia din data depunerii cererii de înregistrare în folosul posesorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător drepturilor înregistrate provizoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3303. Dobînditorul de bună-credință a dreptului înregistrat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul art. 3302, dobînditor de bună-credință se consideră persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept dacă, la data depunerii cererii de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului în folosul său, sînt îndeplinite următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o hotărîre judecătorească recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu era notat niciun drept, act juridic sau fapt juridic care întemeiază o asemenea acțiune ulterioară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să fi justificat rectificarea acestuia în favoarea altei persoane;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate cuprinse în registru; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască motivul din care este nul, anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a dobîndit dreptul înregistrat autorul nemijlocit al dobînditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3304. Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de proprietate asupra unui bun imobil sau mobil poate fi înregistrat în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art. 28312, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se constată uzucapiunea, în folosul posesorului sub nume de proprietar care l-a posedat timp de 10 ani, în una din următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat ori, după caz, și-a încetat existența juridică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în registrul de publicitate a fost înregistrată declarația de renunțare la proprietate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a fost supus înregistrării primare în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În toate cazurile, posesorul poate dobîndi dreptul numai dacă a depus cererea de înregistrare a dreptului de proprietate, în temeiul hotărîrii judecătorești, în registrul de publicitate înainte ca un terț să fi depus propria cerere de înregistrare a dreptului în folosul său, pe baza unui temei legitim, în cursul sau chiar după împlinirea termenului necesar pentru uzucapiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), termenul necesar pentru uzucapiune nu începe să curgă înainte de data decesului sau, după caz, de data în care a încetat existența juridică a proprietarului, respectiv înainte de data înregistrării declarației de renunțare la proprietate, chiar dacă intrarea în posesia bunului s-a produs la o dată anterioară.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"193. La articolul 331:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 331. Dobîndirea cu bună-credință a dreptului de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"asupra bunului mobil”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „mobil” se introduc cuvintele „prin intrare în posesie”, iar după cuvintele „proprietarul lui” se introduce, în ambele cazuri, textul „ , nu avea împuterniciri de a dispune de bun sau actul juridic de dispoziție era ineficient pe alt temei”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „asupra bunurilor mobile” se substituie cu textul „în temeiul alin. (1)”, iar cuvintele „valorilor mobiliare” – cu cuvintele „titlurilor de valoare”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunurilor culturale mobile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă actul în temeiul căruia dobînditorul a dobîndit bunul este nul sau anulabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazurile în care legea permite dobîndirea prin uzucapiune a anumitor drepturi reale limitate asupra bunurilor mobile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"194. Codul se completează cu articolul 3311 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3311. Dobîndirea cu bună-credință a dreptului de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"liber de drepturile reale limitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă bunul mobil este grevat cu un drept real limitat al unui terț și transmițătorul nu are dreptul sau împuternicirea de a dispune de bun liber de dreptul terțului, dobînditorul dreptului de proprietate, cu toate acestea, dobîndește acest drept liber de dreptul terțului dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dobînditorul a intrat în posesia bunului mobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dobînditorul a dobîndit bunul cu titlu oneros;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la momentul cînd trece dreptul de proprietate, dobînditorul nu a cunoscut și, în mod rezonabil, nici nu putea să cunoască că transmițătorul nu are dreptul sau împuternicirea să transfere dreptul de proprietate asupra bunului liber de dreptul terțului. Dobînditorului îi revine sarcina de a proba faptele din care reiese că dobînditorul nu putea, în mod rezonabil, să cunoască că transmițătorul nu are dreptul sau împuternicirea respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazurile prevăzute la art. 331 alin. (3) lit. a)–c).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"195. Articolele 332–334 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 332. Uzucapiunea mobiliară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul sub nume de proprietar dobîndește dreptul de proprietate prin posesia bunului mobil:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesorul care invocă uzucapiunea de bună-credință se prezumă că a început să posede din data actului sau survenirii altui temei pe care își justifică îndreptățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin sustragere nu dobîndește dreptul de proprietate în temeiul prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Uzucapiunea prevăzută de prezentul articol nu se aplică bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrarea într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv în sensul art. 28312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 333. Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu poate dobîndi dreptul de proprietate în temeiul art. 3301, 3302 sau 332 înainte de expirarea termenului de 30 de ani din momentul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova a părăsit teritoriul statului străin cu încălcarea legii aplicabile; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia bunului pe teritoriul Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau părților lor componente, termenul prevăzut la alin. (1) va fi de 75 de ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 334. Unirea posesiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesiile posesorilor anteriori se pot invoca doar în măsura în care întruneau condițiile necesare uzucapiunii invocate de posesorul actual, iar toate posesiile invocate sînt consecutive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Posesorul actual de bună-credință poate invoca posesia posesorului anterior de rea-credință doar pentru a uzucapa în temeiul art. 3302 alin. (1) lit. c) sau art. 332 alin. (1) lit. c).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"196. La articolul 335, alineatul (3) se completează în final cu textul: „Posesia se consideră continuă dacă s-a pierdut fără voia posesorului, cu condiția că este restituită în interiorul termenului de 1 an sau dacă, în decursul aceluiași termen, posesorul înaintează o acțiune în rezultatul căreia posesia este restituită.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"197. La articolul 336:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul: „Împrejurarea că proprietarul nu cunoaște unde se află bunul mobil nu împiedică începerea cursului și nici nu suspendă cursul termenului dacă posesia nu este clandestină.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), după cuvîntul „revendicare” se introduce textul „sau, după caz, în rectificarea registrului de publicitate”, iar după cuvîntul „mijlocit” se introduce textul „ , cu condiția că acțiunea se admite”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"198. Secțiunea 1 din capitolul II se completează cu articolele 3361 și 3362 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3361. Efectul dobîndirii cu bună-credință sau al uzucapiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"asupra dreptului de proprietate și grevărilor sale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titularul anterior pierde dreptul său din momentul în care altcineva l-a dobîndit, în condițiile legii, prin dobîndirea cu bună-credință sau, după caz, prin uzucapiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă cel care a dobîndit cu bună-credință sau, după caz, prin uzucapiune a cunoscut sau trebuia să cunoască că dreptul pe care îl dobîndește este grevat cu dreptul real limitat al unui terț, grevarea va continua să existe conform condițiilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă s-a constatat nulitatea absolută sau relativă a contractului în baza căruia uzucapantul a dobîndit dreptul real, acesta se poate opune obligației de restituire a dreptului prin invocarea uzucapiunii în condițiile legii. În acest caz, cealaltă parte contractantă se poate opune obligației de restituire a îmbogățirii primite de la uzucapant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3362. Stingerea drepturilor întemeiate pe regulile îmbogățirii nejustificate și răspunderea delictuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Din momentul în care dreptul este dobîndit, în condițiile legii, de altcineva prin dobîndirea cu bună-credință sau, după caz, prin uzucapiune, titularul anterior pierde și toate drepturile de a cere de la dobînditor valoarea în bani a dreptului pierdut, precum și valoarea folosinței de care se va bucura dobînditorul după data uzucapiunii, care ar putea fi întemeiate pe dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată sau răspunderea delictuală.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"199. În denumirea secțiunii a 2-a din capitolul II, cuvîntul „Încetarea” se substituie cu cuvîntul „Pierderea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"200. La articolul 337:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „încetării” se substituie cu cuvîntul „pierderii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „încetează” se substituie cu cuvintele „se pierde”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"201. La articolul 338 alineatul (3), cuvîntul „înscrisă” se substituie cu cuvîntul „înregistrată”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"202. Articolul 351 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 351. Actele de administrare și de dispoziție privind"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"bunurile proprietate comună pe cote-părți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actele de administrare precum încheierea sau rezoluțiunea unor contracte de locațiune, cesiunile de venituri imobiliare și altele asemenea cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele de administrare care limitează în mod substanțial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalți coproprietari nu pot fi efectuate decît cu acordul acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesați pot cere instanței de judecată să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-și exprima voința sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Actele juridice încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (1)–(4) sînt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Coproprietarului vătămat i se recunoaște dreptul ca, înainte de partaj, să exercite acțiunile posesorii împotriva terțului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. În acest caz, restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor, cu despăgubiri, dacă este cazul, în sarcina celor care au participat la încheierea actului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"203. Codul se completează cu articolul 3511 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3511. Acțiunile în justiție ale coproprietarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Hotărîrile judecătorești pronunțate în folosul coproprietarului beneficiază tuturor coproprietarilor. Hotărîrile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sînt opozabile celorlalți coproprietari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cînd acțiunea nu este introdusă de toți coproprietarii, pîrîtul poate cere instanței de judecată introducerea în cauză a celorlalți coproprietari în calitate de reclamanți, în termenul și condițiile prevăzute în Codul de procedură civilă pentru chemarea în judecată a altor persoane.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"204. Articolul 352 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 352. Dreptul de preemţiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul vînzării unei cote-părți din bunurile proprietate comună pe cote-părți, cu excepția vînzării la licitație, ceilalți coproprietari au un drept de preemțiune în privința cotei-părți care se vinde. Dispozițiile art. 7921–797 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul vînzării la licitație, coproprietarul sau organizatorul licitației va notifica pe ceilalți coproprietari cu cel puțin 10 zile înainte de data vînzării. La preț egal, coproprietarii vor avea dreptul de preemțiune la adjudecarea cotei-părți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"205. La articolul 353 alineatul (5), cuvintele „împărțirea cerută” și „o împărțire săvîrșită” se substituie, respectiv, cu cuvintele „partajul cerut” și „un partaj săvîrșit”, cuvîntul „aceasta” se substituie cu cuvîntul „acesta”, iar cuvintele „împărțirea este simulată” – cu cuvintele „partajul este simulat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"206. Articolul 355 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 355. Dreptul de proprietate în condominiu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a constituit un condominiu, dreptul de proprietate exclusivă asupra unității și cota-parte din dreptul de proprietate comună asupra părților comune formează o unitate indivizibilă (dreptul de proprietate în condominiu) și nu pot fi înstrăinate sau grevate separat. Orice clauză contrară este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Condominiu reprezintă totalitatea de bunuri imobile formată dintr-un teren cu una sau mai multe clădiri în condițiile legii, în care există:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) locuințe, încăperi izolate cu altă destinație decît cea de locuință sau locuri de parcare din cadrul clădirii dacă întrunesc condițiile prevăzute de legislație, construite sau care urmează a fi construite, înregistrate sub număr cadastral separat în registrul bunurilor imobile (unități). Unitățile fac obiectul dreptului de proprietate exclusivă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) terenul și părțile clădirii din condominiu care nu sînt unități și sînt destinate folosinței tuturor proprietarilor în condominiu sau unora dintre aceștia, precum și alte bunuri care, potrivit legii sau actului de constituire al condominiului, sînt destinate folosinței comune a tuturor proprietarilor în condominiu sau unora dintre aceștia (părți comune). Părțile comune fac obiectul dreptului de proprietate comună forțată și perpetuă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul alin. (2) lit. b), constituie teren al condominiului terenul, în hotarele stabilite, pe care este situată clădirea condominiului și terenul aferent necesar pentru deservirea și exploatarea corespunzătoare a clădirii și, în cazul clădirilor cu destinație locativă, pentru asigurarea necesităților social-locative ale membrilor condominiului, care constituie proprietate comună pe cote-părți a tuturor proprietarilor din condominiu. În cazul în care proprietarii părților comune dețin doar un drept de superficie asupra terenului condominiului sau un alt drept prevăzut de legislație, atunci dreptul asupra terenului face parte din părțile comune, iar referințele la teren se consideră referințe la dreptul respectiv asupra terenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La schimbarea titularului dreptului de proprietate exclusivă asupra unității, la noul proprietar trece și cota-parte din dreptul de proprietate comună. Orice clauză contrară este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modul de constituire și administrare a proprietății în condominiu se reglementează prin lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"207. Articolul 357:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „oricînd” se introduc cuvintele „de către oricare dintre coproprietari”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „Împărțirea poate fi cerută” se substituie cu cuvintele „Partajul poate fi cerut”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Partajul poate fi făcut prin contract de partaj între coproprietari sau, în absența unui contract de partaj, prin hotărîre judecătorească prin introducerea unei acțiuni de partaj de către oricare dintre coproprietari.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Contractului de partaj i se aplică dispozițiile legale cu privire la actele juridice de dispoziție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"208. Articolul 358:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „Împărțirea este inadmisibilă” se substituie cu cuvintele „Partajul este inadmisibil”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „Împărţirea poate fi efectuată în cazul părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente” se substituie cu cuvintele „Partajul poate fi efectuat în cazul condominiului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"209. La articolul 359 alineatul (1), cuvîntul „înscrise” se substituie cu cuvîntul „notate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"210. Articolul 360 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 360. Suspendarea pronunțării partajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"prin hotărîre judecătorească"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Instanța sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunțarea partajului, pentru cel mult 1 an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalți coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanța, la cererea părții interesate, va reveni asupra măsurii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"211. La articolul 361:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „împărțire a” se substituie cu cuvintele „partaj al”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Bunurile care compun o unitate economică, un set sau o altă universalitate a cărei separare îi va reduce valoarea nu vor fi partajate în natură dacă cel puțin unul dintre coproprietari se opune unui asemenea mod de partaj.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, după cuvintele „nu este” se introduce cuvîntul „comod”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera a) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui coproprietar sau în favoarea mai multor coproprietari, la cererea lor comună. În cazul mai multor cereri de atribuire care se contrazic reciproc, instanța de judecată aplică dispozițiile art. 3611;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera b) se completează în final cu textul „ , dacă niciunul dintre coproprietari nu a cerut atribuirea întregului bun sau dacă această cerere nu poate fi satisfăcută”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvintele „parte reală” se introduce textul „(lot de atribuire)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (4) și (5) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) În cazul divizării unui imobil, instanța de judecată poate constitui un drept de servitute sau un alt drept real limitat pentru a permite folosirea corespunzătoare a bunului nou-format."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Instanța de judecată nu poate dispune un mod de partaj la care obiectează toți coproprietarii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"212. Codul se completează cu articolul 3611 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3611. Atribuirea bunului în cazul mai multor cereri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul mai multor cereri de atribuire care se contrazic reciproc, la atribuirea bunului către un coproprietar se iau în considerare necesitățile și interesele speciale ale fiecărui coproprietar, dorința titularilor cotelor-părți care formează majoritatea din toate cotele-părți și acordurile anterioare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Coproprietarul are dreptul preferențial la atribuirea locuinței în care își avea reședința obișnuită la data introducerii acțiunii de partaj, precum și, după caz, asupra mobilierului cu care este dotată locuința."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Coproprietarul are dreptul preferențial la atribuirea bunului pe care îl folosea în desfășurarea unei activități de întreprinzător sau profesionale la data introducerii acțiunii de partaj, precum și asupra bunurilor mobile cu care era dotat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care mai mulți coproprietari invocă drepturile preferențiale, se va ține cont de aptitudinea solicitanților de a administra și întreține bunul în cauză. În cazul în care bunul ține de o activitate sau este o parte socială într-o societate comercială, se va ține cont de durata participării personale a solicitantului în acea activitate înainte de data introducerii acțiunii de partaj.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"213. Articolul 363:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile” se substituie cu textul „și a altor bunuri asupra cărora dreptul de proprietate apare, conform legii, la data înregistrării în registrul de publicitate corespunzător”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(21) Partajul nu afectează drepturile reale ale terților asupra bunului constituite înainte de partaj.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvintele „opozabilă creditorului care deține” se substituie cu cuvintele „opozabil creditorului care deține un gaj sau”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"214. Articolul 365 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 365. Nulitatea contractului de partaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de partaj poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de partaj făcut fără acordul tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de partaj este valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părţi. Pentru bunurile omise se poate face oricînd un contract de partaj suplimentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nu poate invoca nulitatea relativă a contractului de partaj coproprietarul care, cunoscînd cauza de nulitate, înstrăinează total sau parţial bunurile atribuite.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"215. Articolul 371 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) În cazul în care bunul comun reprezintă un drept care, conform legii, se dobîndește prin înregistrare într-un registru de publicitate, iar dreptul este înregistrat doar în folosul unuia dintre soți, oricare dintre soți poate cere să se noteze în registrul de publicitate calitatea acelui drept de bun comun al soților. În lipsa acestei notări, față de terțul dobînditor al dreptului înregistrat ori al unei grevări asupra acelui drept nu se poate invoca calitatea lui de bun comun al soților, cu excepția cazului în care se va demonstra că dobînditorul a cunoscut această calitate pe altă cale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"216.La articolul 373:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „împărţire a” se substituie cu cuvintele „partaj al”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „împărțite” se substituie cu cuvîntul „partajate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"217. Titlul III din cartea a doua se completează cu capitolul III1 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul III1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PROPRIETATEA PERIODICĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3731. Proprietatea periodică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului capitol se aplică, în absența unei reglementări speciale, ori de cîte ori mai multe persoane (coproprietari) exercită succesiv și repetitiv atributul folosinței specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau inegale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică în cazul în care asupra bunului există un drept de proprietate comună pe cote-părți, iar coproprietarii au convenit asupra unui mod de folosință în intervale de timp determinate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile legale privind proprietatea comună pe cote-părți se aplică în mod corespunzător proprietății periodice în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3732. Temeiul proprietății periodice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proprietatea periodică se naște în temeiul actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Caracterul periodic al proprietății deținute de mai mulți coproprietari trebuie să fie prevăzut expres prin indicarea intervalului de timp determinat care se atribuie dobînditorului în temeiul cotei-părți dobîndite. Intervalul de timp va fi exprimat prin referința la prima și ultima zi și lună de folosință exclusivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3733. Valabilitatea actelor încheiate de coproprietar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În privința cotei-părți aferente intervalului de timp ce îi revine ori a unei părți din ea, orice coproprietar poate încheia, în condițiile legii, acte de conservare, de administrare și de dispoziție. Ceilalți coproprietari nu dețin vreun drept de preemțiune în temeiul legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele de administrare sau de dispoziție care au ca obiect cota-parte din dreptul de proprietate aferentă unui interval de timp care aparține unui alt coproprietar sînt ineficiente în partea în care constituie sau transmit drepturi privitor la acea cotă-parte. Dispozițiile art. 3511 și 3512 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3734. Drepturile și obligațiile coproprietarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare coproprietar este obligat să facă toate actele de conservare în așa fel încît să nu împiedice ori să îngreuneze exercitarea drepturilor celorlalți coproprietari. Pentru reparațiile mari, coproprietarul care avansează cheltuielile necesare are dreptul la despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlalți coproprietari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele prin care se consumă în tot sau în parte substanța bunului pot fi făcute numai cu acordul celorlalți coproprietari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La încetarea intervalului, coproprietarul este dator să predea bunul coproprietarului îndreptățit să îl folosească în următorul interval."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Coproprietarii pot încheia un contract de administrare, dispozițiile privind proprietatea comună pe cote-părți aplicîndu-se în mod corespunzător. Clauza din contractul de administrare a bunului imobil care prevede că dobînditorul unei cote-părți aderă de plin drept la contractul de administrare în locul celui care a înstrăinat cota-parte respectivă produce efecte doar din momentul în care acest contract a fost notat în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3735. Obligația de despăgubire și excluderea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul capitol atrage plata de despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care unul dintre coproprietari tulbură în mod grav exercitarea proprietății periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotărîre judecătorească, la cererea coproprietarului vătămat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Excluderea va putea fi dispusă numai dacă unul dintre ceilalți coproprietari sau un terț cumpără cota-parte a celui exclus."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3736. Încetarea proprietății periodice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proprietatea periodică încetează prin distrugerea bunului comun, în temeiul dobîndirii de către o singură persoană a tuturor cotelor-părți din dreptul de proprietate periodică, precum și în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Coproprietarul nu are dreptul de a cere partajul bunului deținut cu titlu de proprietate periodică dacă coproprietarii nu au convenit altfel prin contract. Dreptul coproprietarului de a cere partajul bunului imobil devine opozabil prin notare în registrul bunurilor imobile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"218. Articolele 374 și 375 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 374. Acțiunea în revendicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a i se recunoaște dreptul de proprietate și de a obține sau recupera posesia sa de la oricare persoană care îl stăpînește de fapt, cu excepția cazului în care acea persoană are un drept de a poseda bunul, în sensul art. 3041 alin. (3), opozabil proprietarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunea în revendicare se înaintează contra persoanei care exercită stăpînirea de fapt a bunului la data înaintării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care dreptul de proprietate sau un alt drept de a poseda al persoanei față de care s-a înaintat acțiunea în revendicare este înregistrat într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv, acțiunea în revendicare nu poate fi admisă dacă nu s-a dispus efectuarea în acel registru, în condițiile legii, a rectificării sau a altei modificări în folosul persoanei care a înaintat acțiunea în revendicare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, dacă hotărîrea judecătorească prin care s-a dispus efectuarea rectificării sau a altei modificări nu este opozabilă, conform legii, titularului unui drept înregistrat în registrul de publicitate cu caracter constitutiv, atunci acestuia nu îi este opozabilă nici hotărîrea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 375. Excluderea revendicării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Acțiunea în revendicare se respinge dacă, în condițiile stabilite de lege, prin efectul dobîndirii de bună-credință, al uzucapiunii, al accesiunii, al aplicării dispozițiilor privind regimul bunului găsit sau al altui temei prevăzut de lege, proprietarul a pierdut dreptul de proprietate, iar posesorul sau predecesorul său l-a dobîndit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"219. Codul se completează cu articolele 3751 și 3752 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3751. Revendicarea bunului după dobîndirea în temeiul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"actului juridic lovit de nulitate absolută sau relativă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ori ineficient"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care bunul a fost dobîndit în temeiul unui act juridic lovit de nulitate absolută sau relativă ori al unui act juridic ineficient în partea îndreptățirii dobînditorului, proprietarul poate exercita acțiunea în revendicare sub rezerva dispozițiilor art. 374 și 375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, conform legii, proprietarului care a revendicat îi revine o obligație de a restitui prețul sau chiria primită ori o altă obligație corelativă față de dobînditor, iar această obligație corelativă trebuie executată simultan, dobînditorul, în temeiul art. 615, poate suspenda executarea obligației de restituire a bunului pînă cînd proprietarul se oferă să execute sau execută obligația corelativă ce îi revine.(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică, de asemenea, în cazul în care dreptul dobânditorului este supus condiţiei rezolutorii, iar condiţia s-a îndeplinit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3752. Concurența cu alte acțiuni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă între proprietar și posesor există un raport juridic, proprietarul își va recupera bunul în condițiile acelui raport juridic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"220. La articolul 376:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 376. Acțiunea negatorie”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „încălcat” se substituie cu cuvîntul „tulburat”, iar textul „privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării” se substituie cu textul „privare de posesie, proprietarul este în drept să ceară instanței să fie apărat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Instanța de judecată poate să dispună apărarea proprietarului, în funcție de circumstanțe, prin interzicerea tulburării iminente, interzicerea tulburării curente, precum și înlăturarea consecințelor tulburării din trecut.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „şi al drepturilor unor alte persoane” se substituie cu cuvintele „sau al drepturilor unor alte persoane care îi sînt opozabile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"221. La articolul 383:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Dispozițiile art. 382 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"224. La articolul 387, cuvintele „se consideră fructe de pe acel teren” se substituie cu cuvintele „aparțin proprietarului acelui teren vecin”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"223.La articolul 389:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau regulamentul de urbanism, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvintele „să ceară” se introduc cuvintele „demolarea construcției sau”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"224. La articolul 395 alineatul (1), după textul „(uzufructuar) de a” se introduc cuvintele „poseda și”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"225.Articolul 396:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „ , prin lege sau act juridic, dispozițiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile” se substituie cu textul „prin lege sau act juridic”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „un patrimoniu sau o parte din el” se substituie cu textul „o masă patrimonială, o universalitate de fapt sau o parte din ea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"226. La articolul 397:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul, dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), după cuvintele „sau lichidare” se introduc cuvintele „a uzufructuarului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"227. Codul se completează cu articolul 3971 și 3972 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 3971. Acțiunea confesorie a uzufructuarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Uzufructuarul poate intenta acțiune împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului de uzufruct, chiar și față de nudul proprietar. Dispozițiile legale privitoare la apărarea dreptului de proprietate se aplică în mod corespunzător acțiunii confesorii a uzufructuarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la acțiune confesorie este imprescriptibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3972. Cesiunea uzufructului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul nu poate ceda dreptul său unei alte persoane fără acordul nudului proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Uzufructuarul rămîne dator exclusiv față de nudul proprietar numai pentru obligațiile născute înainte de cesiune. Pînă la notificarea cesiunii, uzufructuarul și cesionarul răspund solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor fată de nudul proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) După notificarea cesiunii, cesionarul este dator față de nudul proprietar pentru toate obligațiile născute după notificarea cesiunii. În acest caz, uzufructuarului i se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile legale din materia fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) După cesiune, dreptul de uzufruct continuă, după caz, pînă la împlinirea termenului inițial sau pînă la decesul uzufructuarului inițial.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"228. La articolul 398:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 398. Locațiunea bunului grevat de uzufruct”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"229. Articolul 399:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „autentificată” se substituie cu cuvîntul „legalizată”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvîntul „autentificarea” se substituie cu cuvîntul „legalizarea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"230. Articolul 403 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 403. Uzufructul creanțelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Uzufructul asupra unei creanțe este opozabil terților în aceleași condiții ca și cesiunea de creanță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanțe care devine scadentă în timpul uzufructului, plata se face uzufructuarului, care eliberează chitanță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La încheierea uzufructului, tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"231. Articolul 404 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Repartizarea exercitării dreptului de vot în alte condiții decît cele prevăzute la alin. (1) și (2) nu este opozabilă terților, afară de cazul în care aceștia au cunoscut-o în mod expres.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"232. La articolul 409, textul „se uzează, ca urmare a utilizării lor” se substituie cu cuvintele „se supun uzurii”, iar enunțul al doilea se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"233. La articolul 410 alineatul (2), cuvintele „daune-interese” se substituie cu cuvîntul „despăgubiri”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"234. Articolul 412:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (3) și (6), cuvîntul „capitale” se substituie cu cuvîntul „mari”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(31) Sînt reparații mari acelea ce au ca obiect o parte importantă din bun și care implică o cheltuială excepțională, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea construcțiilor privind structura de rezistentă, zidurile interioare și/sau exterioare, acoperișul, instalațiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la înlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic în ansamblul său.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"235. La articolul 413, cuvintele „caz fortuit” se substituie cu cuvintele „eveniment în afara controlului lor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"236. La articolul 416, cuvîntul „Nudul” se substituie cu textul „Sub rezerva dreptului de uzufruct, nudul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"237. La articolul 418 alineatul (1), cuvintele „patrimoniului sau părţii de patrimoniu” se substituie cu cuvintele „masei patrimoniale sau părţii din masă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"238. La articolul 420, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Uzufructul încetează şi în cazul în care s-a desființat titlul de proprietate al celui care a instituit uzufructul ori cînd a intervenit rezoluțiunea contractului prin care s-a instituit uzufructul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"239. Articolul 421 se completează în final cu cuvintele „neefectuînd reparațiile la care este ținut”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"240. La articolul 422 alineatul (1), cuvintele „caz fortuit” se substituie cu cuvintele „eveniment în afara controlului uzufructuarului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"241. Articolul 423:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „corespunzătoare” se substituie cu cuvintele „în care se află”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) În cazul în care uzufructul este înregistrat într-un registru de publicitate, uzufructul stins trebuie radiat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"242. Articolul 424:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „poate” se introduc cuvintele „poseda și”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul „ , precum și împreună cu părinții ori cu alte persoane aflate în întreținere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), textul „ , dispozițiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"243. În cuprinsul capitolului III din titlul IV, cuvîntul „teren”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „imobil” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"244. Articolul 428 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător cînd servitutea grevează un alt imobil decît un teren.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"245.La articolul 429:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Părțile pot să prevadă obligația proprietarului imobilului dominant de a plăti, la anumite perioade, o recompensă (compensație) proprietarului imobilului aservit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „împărțirea” se substituie cu cuvîntul „divizarea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"246. Articolul 431:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „Actul juridic” se substituie cu cuvîntul „Contractul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Servitutea se constituie prin înregistrarea ei în registrul bunurilor imobile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"247. Articolul 433 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 433. Dobîndirea servituților prin uzucapiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice servitute se poate dobîndi prin uzucapiunea prevăzută la art. 3302."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Numai servitutea pozitivă se poate dobîndi prin uzucapiunea prevăzută la art. 3304, care se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"248. La articolul 439, cuvîntul „grad” se substituie cu cuvîntul „rang”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"249. La articolul 440:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, cuvintele „prin radierea ei din registrul bunurilor imobile” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera c) se completează în final cu cuvintele „ori intervenire a rezoluțiunii contractului prin care s-a instituit servitutea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera e), după cuvîntul „imposibilitate” se introduce cuvîntul „definitivă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Servitutea stinsă urmează a fi radiată din registrul bunurilor imobile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"250. La articolul 441 alineatul (2), după cuvîntul „uzufructuar” se introduc cuvintele „sau superficiar”, iar după cuvîntul „ori” se introduce textul „ , după caz,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"251. La articolul 442 alineatul (2), cuvintele „suplini consimțămîntul proprietarului terenului dominant” se substituie cu cuvintele „pronunța o hotărîre care ține loc de contract de răscumpărare a servituții”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"252. Articolul 443:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvintele „imobiliar de a” se introduc cuvintele „poseda și”, iar după cuvintele „construcții” și „construcții existente” se introduc cuvintele „a superficiarului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) se completează în final cu textul: „Dreptul de proprietate asupra construcției ridicate pe terenul grevat de superficie este exercitat de către superficiar pe durata existenței dreptului de superficie. În cazul în care construcția a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile, superficiarul va fi arătat ca proprietar al construcției pe durata existenței dreptului de superficie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"253. Articolul 444:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „înscrierii” se substituie cu cuvîntul „înregistrării”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul: „La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Superficia se poate înregistra și în temeiul unui act juridic prin care proprietarul întregului imobil a transmis exclusiv construcția ori a transmis terenul și construcția, în mod separat, către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) În situația în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate înregistra pe baza renunțării proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate înregistra în folosul unui terț pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"254. La articolul 446, cuvîntul „înscrie” se substituie cu cuvîntul „înregistrează”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"255. Articolul 447 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său de superficie. În cazul unei construcţii existente, superficiarul poate înstrăina ori ipoteca superficia și construcția numai împreună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În caz de vînzare a construcției de către superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preemțiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"256. La articolul 448, alineatele (3) și (4) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"257. La articolul 449:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera a) se completează în final cu textul „ori dacă a intervenit rezoluțiunea contractului prin care s-a instituit superficia”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„b1) prin pieirea construcției, dacă există stipulație expresă în acest sens;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"258. Articolul 451 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul prevăzut la art. 449 lit. a), construcția care făcea obiectul dreptului de superficie, din data stingerii superficiei, devine de drept parte componentă a terenului conform art. 2881, aparținînd proprietarului terenului, iar dreptul superficiarului asupra terenului și construcției se radiază. Proprietarului terenului îi incumbă obligația de a plăti o despăgubire egală cu valoarea de piață a acesteia de la data expirării termenului. Superficiarul nu are dreptul, la stingerea dreptului de superficie, să demoleze construcția sau părți ale ei. Superficiarul este obligat să remită proprietarului terenului actele aferente ridicării construcției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cînd construcția nu există în momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egală sau mai mare decît aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea superficiarului să cumpere terenul la valoarea de piață pe care acesta ar fi avut-o dacă nu ar fi existat construcția. Superficiarul poate refuza să cumpere terenul dacă ridică, pe cheltuiala sa, construcția clădită pe teren și repune terenul în situația anterioară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În absenta unei înțelegeri contrare încheiate cu proprietarul terenului, drepturile reale limitate consimțite de superficiar se sting în momentul încetării dreptului de superficie. Ipotecile care grevează dreptul de superficie se strămută de drept asupra despăgubirii primite de la proprietarul terenului în cazul prevăzut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului în cazul prevăzut la alin. (2) enunțul întîi sau se strămută de drept asupra materialelor în cazul prevăzut la alin. (2) enunțul al doilea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existenței superficiei nu se extind și la construcție în momentul încetării dreptului de superficie în cazul prevăzut la alin. (1). Ele se strămută de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului în cazul prevăzut la alin. (2) enunțul întîi sau se extind de drept cu privire la întregul teren în cazul prevăzut la alin. (2) enunțul al doilea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"259. La articolul 452, alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"260. Codul se completează cu articolele 4521 și 4522 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 4521. Efectele încetării superficiei prin consolidare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, în absența unei stipulații contrare, drepturile reale limitate constituite asupra drepturilor superficiarului se mențin pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai tîrziu de expirarea termenului inițial al superficiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ipotecile născute pe durata existenței superficiei se mențin fiecare în funcție de obiectul asupra cărora s-au constituit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4522. Efectele încetării superficiei prin pieirea construcției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea construcției, drepturile reale care grevează dreptul de superficie se sting, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ipotecile născute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existenței dreptului de superficie se mențin asupra dreptului de proprietate reîntregit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"261. Capitolul V din titlul IV va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"GAJUL"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 454. Noțiunea de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanțelor sale garantate cu preferință față de ceilalți creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligației garantate prin gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul se constituie în vederea garantării executării obligației și reprezintă un raport de drept accesoriu față de obligația garantată, fiind condiționat în timp de durata acesteia, dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 455. Debitorul gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este debitor gajist orice persoană fizică sau juridică care este proprietar, un alt posesor sau uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj și care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Poate fi debitor gajist atît debitorul obligației garantate, cît și un terț (numit garantul gajist sau, după caz, garantul ipotecar)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Bunurile proprietate comună pot fi gajate doar cu acordul tuturor coproprietarilor, fiecare din coproprietari devenind în acest caz codebitor gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Societățile comerciale și întreprinderile gajează bunurile lor în conformitate cu documentele de constituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cota-parte din proprietatea comună pe cote-părți poate fi gajată fără acordul celorlalți coproprietari dacă contractul între coproprietari nu prevede altfel. În cazul imobilelor, mențiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi notată în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalități sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleași modalități sau condiții de nulitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă dreptul de dispoziție asupra unui bun necesită acordul (încuviințarea, autorizarea etc.) unui terț, acest acord este necesar și pentru constituirea gajului asupra bunului respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Bunul aflat în proprietatea unor persoane fizice în privința cărora s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară sau în proprietatea minorilor poate fi gajat cu respectarea condițiilor necesare pentru înstrăinare, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4551. Garantul gajist (garantul ipotecar)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul și garantul gajist, în calitatea sa de debitor gajist, pot conveni asupra condițiilor de garantare a executării obligațiilor debitorului de către garantul gajist, precum și asupra obligațiilor debitorului față de garantul gajist în cazul exercitării dreptului de gaj de către creditorul gajist. Lipsa unui asemenea acord scris între debitor și garantul gajist nu influențează valabilitatea gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Garantul gajist nu poate opune creanțele sale față de debitor satisfacerii creanțelor creditorului gajist din contul bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care creanțele creditorului gajist sînt satisfăcute de către garantul gajist, inclusiv din contul bunului gajat, se aplică dispozițiile legale cu privire la subrogație. După ce garantul gajist execută obligația debitorului, primul are dreptul să solicite, în condițiile legii, de la creditorul gajist dovada executării obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4552. Creditorul gajist (creditor ipotecar)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Este creditor gajist (creditor ipotecar) persoana în a cărei favoare s-a constituit gajul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 456. Tipurile de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul se constituie asupra unui bun mobil sau imobil ori asupra unei universalități de bunuri mobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă. Dispozițiile privitoare la gaj se aplică în mod corespunzător ipotecii în măsura în care nu contravin dispozițiilor speciale cu privire la ipotecă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul bunurilor mobile are loc cu sau fără deposedarea de ele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Gajul bunului mobil cu deposedare este denumit amanet."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 457. Indivizibilitatea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul este indivizibil chiar dacă bunul gajat sau obligația este divizibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul este indivizibil și subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecăruia dintre ele și asupra tuturor părților lor chiar și în cazul în care bunul sau obligația sînt divizibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Apariția, înregistrarea și stingerea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 458. Temeiul și momentul apariției gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul apare doar în condițiile și în formele stabilite de prezentul cod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul este convențional sau legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ipoteca apare în momentul înregistrării. Gajul bunurilor mobile fără deposedare apare în momentul înregistrării sau, în cazul gajului asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi bancare, prin control, în conformitate cu art. 4731 alin. (2). Dispozițiile legale referitoare la gajul asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi bancare se aplică în mod corespunzător și gajului asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturile deschise la alți prestatori de servicii de plată decît o bancă. În acest caz, trimiterile la bancă se vor citi ca trimiteri la respectivul prestator de servicii de plată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cheltuielile legate de înregistrarea gajului, precum și cele legate de modificarea contractului de gaj și înregistrarea acestor modificări, sînt suportate de debitorul gajist, cu excepția cazurilor în care contractul de gaj prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Amanetul apare în momentul dobîndirii posesiei asupra bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 459. Înregistrarea gajului fără deposedare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ipoteca se înregistrează în registrul bunurilor imobile. În cazul în care modificarea contractului de ipotecă conduce la modificarea datelor înregistrate în registrul bunurilor imobile, modificările respective trebuie înregistrate conform procedurii stabilite pentru înregistrarea ipotecii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul bunurilor mobile fără deposedare, cu excepția gajului constituit prin control în conformitate cu dispozițiile art. 4731 alin. (2), se înregistrează în registrul garanțiilor reale mobiliare (registrul garanțiilor)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 460. Stingerea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul se stinge prin stingerea obligației a cărei executare acesta o garanta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Amanetul se stinge odată cu încetarea posesiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul se stinge în urma pieirii bunului gajat, scoaterii acestuia din circuitul civil, dacă aceste evenimente se produc asupra bunului în întregime."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Gajul asupra bunului mobil încorporat unui imobil subzistă cu titlu de ipotecă sub condiția înregistrării în registrul bunurilor imobile chiar dacă bunul mobil și-a schimbat natura. Acest gaj are rang de prioritate stabilit conform înregistrării anterioare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Gajul se stinge și în cazul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acordului scris al creditorului gajist de a radia gajul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) vînzării în cadrul exercitării dreptului de gaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) altor situații prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Cererea de radiere a gajului înregistrat sau a ipotecii se depune la registrul corespunzător de către creditorul gajist sau de către orice persoană interesată, cu acordul scris al creditorului gajist. Cazurile în care nu este nevoie de acordul creditorului gajist pentru radierea gajului sînt stabilite de legislație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obiectul și întinderea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 461. Dispoziții generale privind obiectul și întinderea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, prezent sau viitor, determinat individual sau generic, sau o universalitate de bunuri, cu excepția bunurilor scoase din circuit civil, bunurilor inalienabile sau insesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial, inclusiv dreptul de creanță al debitorului gajist față de creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin universalitate de bunuri, în sensul alin. (1), se înțelege o totalitate de bunuri mobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, descrise în mod general."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de gaj se extinde și asupra accesoriilor bunului gajat dacă contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Gajul se extinde asupra oricărui bun care se unește prin accesiune cu bunul gajat, precum și asupra oricăror altor îmbunătățiri aduse lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Nu pot constitui obiect al gajului drepturile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist și nici drepturile a căror cesiune este interzisă de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Deținerea calificată de acțiuni ale băncilor din Republica Moldova poate constitui obiect al gajului doar cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Nu pot fi gajate separat bunurile care, în temeiul legii, nu pot fi înstrăinate separat. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Obiect al gajului poate fi dreptul asupra mijloacelor bănești în monedă națională și în valută străină:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) aflate și care vor intra în conturi bancare, prin gaj fără deposedare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) sub formă de monede metalice jubiliare și comemorative, inclusiv cele ce conțin metale prețioase, prin gaj cu deposedare (amanet)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 462. Obiectul ipotecii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obiectul ipotecii poate fi unul sau mai multe bunuri imobile prezente sau viitoare ce pot fi individualizate prin numere cadastrale separate. Dispozițiile privind ipoteca se aplică în mod corespunzător în cazul ipotecării drepturilor reale limitate dacă legea nu interzice ipotecarea lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obiectul ipotecii este determinat prin denumirea bunului, numărul său cadastral, locul aflării, precum și printr-o descriere suficientă pentru identificarea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea ipotecii asupra bunurilor imobile ce vor fi dobîndite sau construite în viitor, conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Bunul imobil ipotecat rămîne în proprietatea debitorului ipotecar. Contractul de ipotecă poate prevedea folosirea obiectului ipotecii de către creditorul ipotecar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Riscul pieirii sau al deteriorării fortuite a obiectului ipotecii este suportat de către debitorul ipotecar, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ipoteca asupra terenului se extinde asupra construcțiilor capitale existente și viitoare, precum și asupra construcțiilor nefinalizate amplasate pe acesta, cu excepția celor care se află în proprietatea terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Cota-parte din părțile comune ale bunului imobil, deținute cu drept de proprietate comună (teren, acoperiș, scări, subsol etc.) aferentă unei încăperi izolate, este ipotecată împreună cu încăperea respectivă fără acordul celorlalți coproprietari ai spațiilor comune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4621. Evaluarea obiectului ipotecii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Valoarea de piață și de înlocuire a obiectului ipotecii trebuie să fie stabilită printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislația privind activitatea de evaluare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 463. Bunuri de substituire și despăgubiri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în condițiile legii, încetează dreptul de proprietate al debitorului gajist asupra bunului gajat, gajul se extinde de plin drept asupra bunului de substituire sau despăgubirii datorate debitorului gajist, dacă contractul de gaj nu prevede altfel. În acest caz, rangul de prioritate al gajului asupra bunului de substituire sau despăgubirii va fi determinat de momentul apariției gajului asupra bunului a cărui proprietate a încetat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul se extinde asupra despăgubirilor de asigurare, cu excepția situației în care cazul asigurat a avut loc din culpa creditorului gajist sau dacă contractul de gaj prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care cunosc despre existența gajului asupra bunului, persoanele care datorează sumele de despăgubire sînt obligate să înștiințeze creditorul gajist, la adresa indicată în registrul garanțiilor sau, în cazul ipotecii, în registrul bunurilor imobile, despre intenția de a plăti aceste despăgubiri. Creditorul gajist trebuie să răspundă în decurs de 10 zile de la primirea înștiințării, indicînd unul din următoarele moduri de utilizare a despăgubirilor:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) plata către creditorul gajist pentru stingerea obligației garantate, dacă a transmis avizul de executare conform art. 497 alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) plata în contul debitorului gajist, indicînd contul, atunci cînd a fost constituit un gaj asupra dreptului privind mijloacele bănești în contul bancar, conform art. 4731 alin. (2); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) plata către debitorul gajist sau după cum este indicat de către debitorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pentru scopurile prevăzute la alin. (3) lit. b) din prezentul articol, debitorul gajist va asigura constituirea gajului asupra dreptului privind mijloacele bănești în contul bancar, conform art. 4731 alin. (2), în termen de 3 zile de la data cererii creditorului gajist. În cazul neexecutării acestei obligații, creditorul gajist este în drept să ceară executarea anticipată a obligației garantate și să pună sub urmărire obiectul gajului, în conformitate cu dispozițiile art. 494 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Persoanele care datorează despăgubirile trebuie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fără întîrziere nejustificată, să plătească despăgubirea după cum este indicat în răspunsul creditorului gajist; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă creditorul gajist nu a răspuns în termenul indicat la alin. (3) și există dovada recepției de către acesta a înștiințării, să plătească despăgubirea debitorului gajist sau după cum este indicat de către debitorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist va îndrepta despăgubirile primite în conformitate cu dispozițiile alin. (3) lit. a) la stingerea obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă despăgubirile plătite de asigurător creditorului gajist depășesc soldul creanțelor creditorului gajist față de debitorul gajist, primul va restitui diferența debitorului gajist sau succesorilor lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 464. Obligațiile asigurătorului față de creditorul garantat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligațiile prevăzute de prezentul articol se aplică ori de cîte ori asigurătorului i se aduce dovada că un terț (creditorul garantat) deține o garanție reală asupra bunului care face obiectul unei asigurări de bunuri. Această dovadă nu trebuie repetată în cazul în care asigurarea este prelungită sau este contractată o nouă asigurare între aceleași părți în privința aceluiași bun asigurat. Asigurătorul poartă aceste obligații pînă cînd este informat despre stingerea garanției reale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă asigurătorul și creditorul nu au convenit altceva prin contract, asigurătorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să confirme în scris creditorului garantat că îl recunoaște ca creditor garantat față de care are obligațiile prevăzute de prezentul articol;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la cererea creditorului garantat, să ofere în scris informația despre existența poliței de asigurare în privința bunului grevat în folosul creditorului garantat și suma asigurată din poliță;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să expedieze creditorului garantat, fără întîrziere nejustificată, avertismentul prevăzut la art. 1327 alin. (1) lit. a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în termen de 7 zile după ce i s-a notificat survenirea unui caz asigurat care ar putea rezulta într-o pretenție mai mare de 5% din suma asigurată, să expedieze creditorului gajist informația despre acest fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul poate solicita de la asigurat sau creditor rambursarea cheltuielilor reale ocazionate de executarea obligațiilor prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care o primă de asigurare sau o tranșă nu este plătită în termen, asigurătorul rămîne obligat, pe baza asigurării, să facă plata în folosul creditorului garantat în decursul termenului de o lună de la scadență sau după expedierea avertismentului prevăzut la art. 1327 alin. (1) lit. a) ori, dacă aceste condiții nu au fost îndeplinite, după ce i s-a expediat informația despre rezoluțiunea asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Rezoluțiunea asigurării produce efecte față de creditorul garantat doar după expirarea termenului de 2 luni după ce i s-a expediat informația despre declarația de rezoluțiune a asigurării. Această dispoziție nu se aplică dacă creditorul garantat și-a dat consimțămîntul la rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile alin. (5) enunțul întîi se aplică de asemenea dacă asigurătorul și asiguratul modifică condițiile asigurării și convin să reducă acoperirea acordată de asigurare sau prevăd că prestația asigurătorului este limitată la plata cheltuielilor de reparație a bunului real suportate de asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă asiguratul exercită un drept de rezoluțiune a asigurării, declarația de rezoluțiune nu produce efecte juridice atît timp cît asiguratul nu face dovada stingerii garanției reale asupra bunului asigurat ori a existenței consimțămîntului la rezoluțiune din partea creditorului garantat. Creditorul garantat nu poate refuza să dea consimțămîntul fără motiv întemeiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Asigurătorul se subrogă în dreptul real de garanție în măsura în care plătește despăgubirea de asigurare creditorului garantat. Dispozițiile legale privind subrogarea se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Subrogarea nu poate fi opusă față de alți creditori garantați în raport cu același bun față de care asigurătorul continuă să fie obligat în baza asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 465. Produsele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul bunului se extinde de plin drept asupra produselor bunului, asupra produsului vînzării sau înstrăinării în alt mod a bunului gajat, inclusiv în conformitate cu dispozițiile art. 4721 alin. (1), sau a produselor acestuia, dacă creditorul și debitorul gajist nu au convenit altfel. În acest caz, rangul de prioritate a gajului asupra produselor bunului, asupra produsului vînzării sau înstrăinării în alt mod a bunului sau a produselor acestuia este determinat de momentul apariției gajului asupra bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 466. Gajul bunurilor viitoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul asupra bunurilor care vor intra în patrimoniul debitorului gajist în viitor, inclusiv asupra bunurilor viitoare, nu grevează aceste bunuri decît din momentul în care debitorul gajist devine titularul drepturilor gajate. Rangul de prioritate al gajului se stabilește conform art. 491 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 467. Transformarea bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care unele au fost gajate. Persoana care dobîndește dreptul de proprietate asupra bunului nou este, în special în virtutea regulilor cu privire la accesiunea mobiliară, ținută de acest gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul convențional"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Constituirea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 468. Contractul de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de gaj, cu excepția gajului prin deposedare, se întocmește în formă scrisă, sub sancțiunea nulității. Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul gajării unui bun a cărui vînzare trebuie autentificată notarial, contractul de gaj, de asemenea, trebuie autentificat notarial. Părțile pot conveni asupra autentificării notariale a oricărui contract de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Forma contractului de modificare a contractului de gaj trebuie să fie similară formei prevăzute pentru contractul de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractul de gaj trebuie să conțină:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numele și prenumele (denumirea) părților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) domiciliul (sediul) părților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) descrierea bunului gajat, iar în cazul ipotecii, suplimentar se va indica valoarea de piață și valoarea de înlocuire a bunului ipotecat, stabilite în raportul de evaluare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) esența și scadența obligației garantate prin gaj, suma maximă garantată a acesteia, fără dobînzi și cheltuieli, precum și modul de determinare a sumelor adiționale garantate prin gaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) tipul gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Părțile pot include în contractul de gaj și alte clauze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Clauza cu privire la gaj poate fi inclusă în contractul din care izvorăște obligația garantată prin gaj. În acest caz, contractul din care se nasc obligațiile debitorului trebuie să fie încheiat cu respectarea formei cerute pentru contractul de gaj și să includă clauzele esențiale ale acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Este nulă clauza prin care creditorul gajist devine proprietarul obiectului gajului în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligației garantate prin gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispoziția alin. (7) nu se aplică în cazul respectării concomitente a următoarelor condiții: obiect al gajului îl constituie moneda națională sau valuta străină, cu excepția monedelor metalice jubiliare și comemorative (inclusiv a celor ce conțin metale prețioase); moneda în care urmează a fi executată obligația garantată nu diferă de moneda mijloacelor bănești asupra cărora dreptul a fost gajat. În acest caz, creditorul gajist devine titular al dreptului privind mijloacele bănești ce constituie obiectul gajului în condițiile stabilite la art. 4962."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Contractul de gaj este valabil chiar dacă a fost încheiat în pofida înțelegerii între debitorul gajist și un terț care limitează în orice mod dreptul debitorului gajist de a gaja bunul. Terțul poate cere debitorului gajist repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea acestei înțelegeri și poate exercita alte mijloace juridice de apărare, însă această încălcare nu constituie temei de nulitate a contractului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4681. Informarea creditorului cu privire la drepturile terților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La încheierea contractului de gaj, debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terților asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. Neexecutarea acestei obligații acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligației garantate prin gaj sau modificarea condițiilor contractului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4682. Dobîndirea cu bună-credință a dreptului de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Chiar dacă debitorul gajist nu este adevăratul titular al obiectului gajului și nici nu are împuternicirea de a-l gaja, creditorul gajist totuși dobîndește un drept de gaj valabil dacă, la momentul constituirii gajului, sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul gajist este înregistrat ca titular al obiectului gajului în registrul de publicitate cu caracter constitutiv prevăzut de lege sau, în cazul obiectelor asupra cărora dreptul nu se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, obiectul gajului sau titlul său reprezentativ la purtător se află în posesia debitorului gajist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul gajist nu a cunoscut și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască faptul că debitorul gajist nu este adevăratul titular al obiectului gajului și nici nu are împuternicirea de a-l gaja."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care obiectul asupra căruia dreptul nu se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate a fost furat de la proprietar sau de la posesorul legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4683. Dobîndirea simultană a titlului de proprietate și a ipotecii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul autentifică contractul de ipotecă în baza contractului de vînzare-cumpărare neînregistrat în registrul bunurilor imobile în cazul în care ipoteca este constituită în legătură cu dobîndirea bunului ce face obiectul contractului de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de vînzare-cumpărare și contractul de ipotecă se depun simultan la organul cadastral teritorial pentru înregistrarea drepturilor părților. Dreptul de proprietate și dreptul de ipotecă asupra bunului imobil se înregistrează în mod succesiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligația garantată prin gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4684. Obligația garantată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Poate fi garantată prin gaj una sau mai multe obligații. Obligația garantată poate fi prezentă sau viitoare, pură și simplă sau afectată de modalități, determinată sau determinabilă, fixă sau flotantă. Creanța garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă la momentul exercitării dreptului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul este constituit valid numai dacă obligația garantată prin el este exprimată în lei sau valută străină, în unități bănești de calcul sau în orice îmbinare a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul se extinde și asupra achitării dobînzilor, comisioanelor, penalităților, amenzilor, reparării prejudiciului cauzat, compensării cheltuielilor de judecată, cheltuielilor rezonabile de întreținere a bunului gajat și altor cheltuieli rezonabile de exercitare a dreptului de gaj, dacă părțile nu au convenit altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Poate fi garantată prin gaj o obligație care apare după încheierea contractului de gaj dacă acest fapt este stipulat în mod expres în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul garantării obligațiilor viitoare, părțile vor conveni expres, în contractul de gaj, asupra faptului că gajul va garanta aceluiași creditor gajist executarea oricărei obligații viitoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Gajul poate fi constituit și astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înregistrare în registru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) O creanță poate fi garantată cu mai multe bunuri și de mai multe persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Cu acordul creditorului gajist și al debitorului gajist, în locul creanței pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanță. Înlocuirea creanței garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajiști cu rang de prioritate inferior. Se vor respecta în mod corespunzător cerințele de formă și de înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4685. Gajul constituit pentru garantarea plății unei sume de bani"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul constituit pentru garantarea plății unei sume de bani este valabil chiar dacă, la momentul constituirii lui, debitorul gajist încă nu a primit prestația pentru care se obligă sau a primit-o doar parțial ori în tranșe. Această regulă se aplică în special la acordarea de credite, împrumuturi sau la emiterea de obligații ori de alte titluri de împrumut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4686. Consecințele refuzului transmiterii sumelor de bani"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut și în a căror garantare deține un gaj, el este obligat să reducă gajul (cu excepția ipotecii) sau să-l radieze, sub sancțiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul asupra bunurilor mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Particularitățile amanetului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 469. Constituirea amanetului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Amanetul este constituit prin remiterea bunului sau titlului către creditorul gajist sau către un terț care acționează în numele creditorului gajist ori, dacă bunul este deja în mîinile acestuia, prin menținerea posesiei în baza consimțămîntului debitorului gajist, în scopul garantării creanței creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru apariția amanetului nu este obligatorie încheierea în scris a contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Amanetul este făcut public prin posesia bunului sau a titlului exercitată de creditor și rămîne public doar dacă posesia este continuă. Publicitatea determină rangul de prioritate al amanetului în conformitate cu dispozițiile art. 491 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4691. Conservarea dreptului de amanet"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Amanetul subzistă în cazul în care exercitarea posesiei este împiedicată de un terț, fără ca creditorul să fi consimțit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Amanetul subzistă și în cazul în care exercitarea posesiei este întreruptă provizoriu prin remiterea bunului sau a titlului către debitorul gajist sau către un terț pentru evaluare, reparare, transformare sau ameliorare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu consimțămîntul debitorului gajist, creditorul poate să exercite posesia prin intermediul unui terț, care trebuie informat privitor la titlul bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 470. Amanetul titlurilor negociabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Amanetul care grevează bunuri reprezentate printr-un conosament sau prin alt titlu negociabil apare în momentul în care creditorul gajist și-a executat prestația dacă titlul îi este remis în următoarele 10 zile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă titlul este negociabil prin andosare și remitere sau numai prin remitere, transmiterea lui către creditorul gajist are loc prin andosare și remitere sau numai prin remitere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 471. Recipisa privind obligația garantată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul gajist este obligat să elibereze, la cererea debitorului gajist, o recipisă cu privire la caracterul și, în măsura posibilităților, la mărimea obligației, a cărei executare este garantată de bunul amanetat. Pentru bunul preluat se emite chitanță de amanetare, care confirmă încheierea contractului de amanet."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4711. Particularitățile amanetării la lombard"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Lombardul nu are dreptul să folosească și să dispună de bunurile amanetate și răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unui impediment în afara controlului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu este restituit în termen, lombardul are dreptul să vîndă, după expirarea termenului de grație de o lună, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Creanțele lombardului față de debitor se sting și atunci cînd cîștigul din vînzare nu acoperă datoria."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Condițiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin dispozițiile prezentului cod sau ale altor legi sînt nule. În locul unor astfel de condiții se aplică dispozițiile legale corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Particularitățile gajului asupra unei universalități de bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 472. Constituirea gajului asupra unei universalități de bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul gajului asupra unei universalități de bunuri, nu este necesară individualizarea părților ei constitutive. Se consideră gajate în mărimea stabilită de contract toate bunurile care, conform particularităților de gen indicate în contract, pot fi atribuite la această universalitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4721. Înstrăinarea sau substituirea bunurilor din universalitatea de bunuri gajată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul gajist are dreptul să vîndă sau să înstrăineze în alt mod bunurile din universalitatea de bunuri în cursul obișnuit al activității sale, liber de gaj, cu condiția substituirii bunurilor înstrăinate cu alte bunuri de aceeași natură în termenul convenit cu creditorul gajist. În cazul nerespectării acestei condiții, creditorul gajist conservă un gaj asupra produsului înstrăinării bunului, în modul stabilit la art. 465, însă nu poate invoca dreptul de gaj în fața dobînditorului bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul unei universalități de bunuri subzistă chiar dacă bunurile au fost pierdute sau distruse, cu condiția că debitorul gajist le-a substituit în perioada de timp indicată de creditorul gajist cu bunuri de aceeași natură sau cu alte bunuri acceptate de către creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul debitorului gajist de a vinde sau a înstrăina în alt mod bunurile din universalitatea de bunuri este suspendat de plin drept din momentul primirii de către debitorul gajist a avizului de executare conform art. 497 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Particularitățile gajului asupra bunurilor incorporale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 473. Gajul asupra drepturilor patrimoniale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Poate fi grevat cu gaj orice drept patrimonial, inclusiv drepturi asupra obiectelor proprietății intelectuale, creanțe bănești, alte creanțe contractuale și creanțe născute din alte temeiuri de apariție a obligațiilor, cu excepțiile prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul asupra drepturilor patrimoniale nu necesită consimțămîntul debitorului obligației patrimoniale, cu excepția cazurilor prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul asupra drepturilor patrimoniale se extinde asupra oricărei garanții personale sau reale care asigură plata sau altă executare a obligației patrimoniale, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Gajul asupra drepturilor patrimoniale se extinde asupra oricărei garanții personale sau reale care asigură plata sau altă executare a obligației patrimoniale în pofida înțelegerii între debitorul gajist și debitorul obligației patrimoniale care limitează în orice mod dreptul debitorului gajist de a greva cu gaj drepturile patrimoniale sau garanția personală ori reală care asigură plata sau altă executare a obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Debitorul obligației patrimoniale poate cere debitorului gajist repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea înțelegerii indicate la alin. (4) și poate exercita alte mijloace juridice de apărare, însă această încălcare nu constituie temei de nulitate a contractului de gaj sau a contractului din care rezultă drepturile patrimoniale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Debitorul execută obligația patrimonială conform condițiilor acesteia, pînă cînd nu primește de la creditorul gajist avizul de executare conform art. 497 alin. (1). După primirea avizului de executare, debitorul execută obligația patrimonială doar conform instrucțiunilor creditorului gajist, sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Cu consimțămîntul debitorului gajist, creditorul gajist are dreptul să exercite drepturile prevăzute la art. 4963 chiar și pînă la inițierea exercitării dreptului de gaj, conform art. 494, fiind obligat să îndrepte încasările obținute din executarea obligației patrimoniale la stingerea obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4731. Gajul asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi bancare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul asupra dreptului privind mijloacele bănești aflate și care vor intra în conturile bancare (curente, de depozit, alte conturi) se constituie prin înregistrarea sau prin dobîndirea de către creditorul gajist a controlului asupra conturilor, în conformitate cu dispozițiile alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist dobîndește controlul asupra contului bancar al debitorului gajist atunci cînd:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist este banca în care este deschis contul – din momentul încheierii contractului de gaj; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) debitorul gajist, creditorul gajist și banca în care este deschis contul convin în scris prin contractul de control că banca va executa instrucțiunile creditorului gajist privind dispunerea de mijloacele bănești din cont, indiferent de consimțămîntul debitorului gajist – din momentul încheierii contractului de control."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Banca este obligată, la cererea clientului său care intenționează să gajeze drepturile asupra mijloacelor bănești din contul deschis la respectiva bancă, să încheie contractul de control cu creditorul gajist. Banca poate refuza încheierea contractului doar atunci cînd, conform legislației privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau altor dispoziții legale, băncii i se interzice să stabilească relații de afaceri cu respectivul creditor gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă contractul de gaj nu prevede altfel, debitorul gajist este liber să dispună de mijloacele bănești din contul bancar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul de stingere prin compensare a obligațiilor, deținut de bancă în temeiul legii, nu este atins prin dreptul de gaj asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În virtutea normelor cu privire la secretul bancar, banca poate refuza furnizarea informației referitoare la existența gajului asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi, constituit prin control."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care mijloacele bănești sînt puse sub urmărire la cererea altor creditori, banca înștiințează despre acest fapt creditorul gajist (dacă acesta nu este însăși banca) și informează executorul judecătoresc despre existența gajului. În acest caz, creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligației garantate și să pună sub urmărire obiectul gajului, dacă contractul de gaj nu prevede altfel, alăturîndu-se la executare în termenul indicat la art. 101 alin. (1) din Codul de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) După primirea avizului de executare emis de creditorul gajist conform art. 497 alin. (1), banca refuză executarea ordinelor debitorului gajist privind debitarea mijloacelor bănești din cont dacă, în urma unei astfel de debitări, soldul contului se va reduce mai jos de soldul obligației garantate indicate în avizul de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Banca răspunde solidar cu debitorul gajist pentru prejudiciul cauzat creditorului gajist în legătură cu încălcarea de către bancă a obligațiilor prevăzute la alin. (7)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4732. Gajul valorilor mobiliare transferabile și titlurilor negociabile"},{"id":null,"spans":[[84,102,"l3"]],"t":"p","text":"(1) Gajul valorilor mobiliare transferabile este reglementat de prezentul cod și de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acționar la adunările generale, dreptul de participare fiind rezervat acționarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul titlului negociabil se constituie prin înregistrare sau prin dobîndirea de către creditorul gajist a posesiei titlului, în conformitate cu dispozițiile art. 470."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Gajul titlului negociabil se extinde asupra bunurilor corporale care fac obiectul acestui titlu, cu condiția că emitentul titlului este în posesia bunului, în mod direct sau indirect, în momentul cînd gajul titlului apare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Particularitățile gajului la emiterea obligațiunilor asigurate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 474. Constituirea gajului la emiterea obligațiunilor asigurate cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 468, constituirea gajului pentru garantarea plății unei sume de bani în cazul emiterii de obligațiuni asigurate cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului are loc fără încheierea contractului de gaj, în temeiul cererii emitentului de obligațiuni, la care se anexează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acordul emitentului de a constitui gajul în favoarea deținătorilor de obligațiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) copia certificatului de înregistrare de stat al emitentului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice și al întreprinzătorilor individuali;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) procesul-verbal al ședinței organului competent al emitentului care a adoptat decizia de emitere a obligațiunilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) prospectul ofertei publice de obligațiuni, întocmit conform legislației cu privire la piața de capital;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) lista bunurilor ce urmează a fi gajate, cu indicarea datelor necesare de introdus în registru, inclusiv valoarea bunurilor gajate și valoarea emisiunii de obligațiuni fără dobînzi și cheltuieli."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul specificat la alin. (1) se consideră constituit din momentul înregistrării acestuia conform art. 459."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) După înregistrarea prospectului ofertei publice de obligațiuni la Comisia Națională a Pieței Financiare și pînă la inițierea plasamentului obligațiunilor, emitentul este obligat să prezinte organului de înregistrare a gajului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) hotărîrea Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind înregistrarea prospectului ofertei publice de obligațiuni, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un exemplar al prospectului ofertei publice de obligațiuni, înregistrat la Comisia Națională a Pieței Financiare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În temeiul documentelor prezentate de emitent conform dispozițiilor alin. (3), în registrul garanțiilor se introduc date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) clasa obligațiunilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) data și numărul înregistrării de stat a obligațiunilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) termenul de circulație a obligațiunilor și data scadenței acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Înregistrarea în registrul garanțiilor va conține de asemenea mențiunea precum că creditorii gajiști sînt deținătorii de obligațiuni conform listei întocmite, la data expirării termenului de circulație a acestora, de către Depozitarul central unic al valorilor mobiliare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4741. Radierea gajului la emiterea obligațiunilor asigurate cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Temei pentru radierea gajului constituit conform art. 474 poate servi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) hotărîrea Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind respingerea cererii de înregistrare a prospectului ofertei publice de obligațiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) hotărîrea Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind radierea din registrul de stat al valorilor mobiliare a obligațiunilor emise;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) hotărîrea privind declararea emisiunii de obligațiuni neefectuate sau nevalabile, în cazul în care plasarea obligațiunilor nu a avut loc;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) hotărîrea instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4742. Exercitarea gajului la emiterea obligațiunilor asigurate cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul neexecutării la scadență de către emitent a obligațiilor sale ce rezultă din obligațiunile asigurate cu bunurile proprii ale emitentului și/sau ale terțului, deținătorii de obligațiuni (creditorii gajiști) menționați la art. 474 alin. (5) sînt în drept să inițieze procedura de exercitare a dreptului de gaj, în modul stabilit de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Particularitățile gajului asupra întreprinderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 475. Noțiunea de gaj asupra întreprinderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul asupra întreprinderii în calitate de complex patrimonial se extinde asupra tuturor bunurilor mobile ale întreprinderii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4751. Dreptul de opțiune al creditorului gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul gajist care a obținut în posesie bunul gajat, în conformitate cu dispozițiile art. 4991 sau, după caz, ale art. 4993, este în drept să-l vîndă în baza procedurii generale, potrivit art. 505, sau ca un tot întreg, potrivit art. 4752."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4752. Exercitarea dreptului de gaj asupra întreprinderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care creditorul gajist a decis să exercite dreptul de gaj asupra întreprinderii prin vînzarea ei ca un tot întreg, avizul de executare a gajului va conține, pe lîngă datele prevăzute la art. 497 alin. (10), o mențiune în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Avizul de executare a gajului se depune la registrul garanțiilor și se expediază către toate băncile cunoscute ca deținînd controlul asupra conturilor bancare ale debitorului gajist în conformitate cu dispozițiile art. 4731 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist poate în orice moment să renunțe la exercitarea dreptului de gaj asupra întreprinderii ca un tot întreg și să procedeze la exercitarea dreptului de gaj în baza regulilor generale stabilite la art. 505. În acest caz, el va depune în registrul garanțiilor un aviz de modificare cu privire la avizul de executare depus conform alin. (1) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gajul legal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 476. Creanțele din care poate naște gajul legal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul legal poate naște doar din:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creanțele statului pentru sumele datorate conform legislației fiscale și vamale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creanțele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul legal poate greva bunuri mobile și imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja în folosul altor creditori, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4761. Gajul legal de garantare a creanțelor fiscale și vamale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul creanțelor statului care iau naștere în temeiul legislației fiscale și vamale, gajul legal se constituie doar dacă este înregistrat conform art. 459. Cererea de înregistrare reprezintă un aviz în care se indică bunurile pe care creditorul intenționează să le valorifice, temeiul creanței și mărimea ei. Creditorul gajist are obligația să aducă la cunoștință debitorului gajist avizul înregistrat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La avizul depus pentru înregistrare se anexează, după caz, hotărîrea instanței de judecată sau actul ce confirmă creanțele statului față de debitorul gajist apărute în baza legislației fiscale sau vamale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4762. Gajul legal constituit în baza hotărîrii judecătorești"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul în a cărui favoare a fost emisă o hotărîre judecătorească cu privire la încasarea unei sume de bani poate obține un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul legal se constituie prin înregistrarea unui aviz, în care se indică bunul gajat și mărimea creanței, iar în cazul pensiei sau al pensiei de întreținere – mărimea plăților periodice și coeficientul de indexare. La aviz se anexează o copie autentificată de pe hotărîrea judecătorească și dovada aducerii avizului la cunoștința debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4763. Reducerea, substituirea sau radierea gajului legal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La cererea proprietarului bunurilor gajate legal, instanța de judecată stabilește ce bunuri ar putea fi gajate, poate reduce numărul lor sau permite reclamantului să substituie gajul legal cu o altă garanție suficientă pentru plata creanței. În acest caz, instanța de judecată poate hotărî radierea înregistrării gajului legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4764. Exercitarea dreptului de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul care și-a înregistrat gajul legal are dreptul de a urmări bunul gajat în condițiile prevăzute în secțiunea a 8-a."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Înregistrarea gajului bunurilor mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 477. Registrul garanțiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Registrul garanțiilor este un registru public, în care se înregistrează gajul bunurilor mobile, precum și oricare alte drepturi de garanție asupra bunurilor mobile prevăzute la art. 483."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Registrul garanțiilor este unica sursă oficială de informație privind drepturile de garanție înregistrate asupra bunurilor mobile, inclusiv în scopul determinării rangului de prioritate al gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organizarea și funcționarea registrului garanțiilor, cerințele de securitate și integritate ale acestuia, modul de transmitere de către deținătorul registrului garanțiilor către deținătorii altor registre a datelor despre gajuri și alte drepturi de garanție înregistrate și modul de coordonare a funcțiilor între registre, precum și plățile aferente care se percep sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Guvern. Registrul garanțiilor este organizat astfel încît să asigure ca procesele de înregistrare și acces la registru să fie simple, eficiente, public accesibile și transparente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4771. Temeiuri pentru înregistrarea gajului, modificarea și anularea înregistrării gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul se înregistrează în baza avizului de înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Modificările la avizul de înregistrare a gajului se înregistrează în baza avizului de modificare. Radierea avizului de înregistrare a gajului se înregistrează în baza avizului de radiere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4772. Procedura înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înregistrarea gajului are loc prin depunerea în registrul garanțiilor a unui aviz de înregistrare, care conține informația indicată la alin. (2) din prezentul articol. Avizul de înregistrare poate fi depus prin orice persoană înregistrată de Ministerul Justiției cu drept de acces activ la registrul garanțiilor (registrator). Lista registratorilor autorizați este făcută publică în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 477 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Avizul de înregistrare va conține:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datele de identificare (numele și prenumele, numărul de identificare de stat (IDNP) și adresa persoanei fizice sau denumirea, numărul de identificare de stat (IDNO) și adresa persoanei juridice sau întreprinzătorului individual) ale debitorului gajist, ale creditorului gajist și ale gestionarului gajului (în cazul în care ultimul a fost desemnat);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) descrierea generală sau specifică a bunurilor gajate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) esența și scadența obligației garantate, suma maximă garantată a acesteia, fără dobînzi și cheltuieli;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul gajului asupra întreprinderii, o mențiune că gajul reprezintă un gaj asupra întreprinderii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) semnătura debitorului gajist și cea a creditorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Avizul de înregistrare se prezintă registratorului pe suport de hîrtie, cu semnătura olografă a părților, sau prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare, cu semnătura electronică a părților, aplicată conform regulamentului prevăzut la art. 477 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Registratorul acceptă datele exact așa cum se conțin în avizul de înregistrare a gajului în măsura în care acestea pot fi înregistrate în registrul garanțiilor. Registratorul nu va solicita o copie a contractului de gaj și nu va verifica conținutul avizului, dar este obligat să verifice identitatea părților și împuternicirile de reprezentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Registratorul înregistrează avizul de înregistrare a gajului în registrul garanțiilor imediat după primirea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Registratorul refuză primirea avizului de înregistrare a gajului dacă acesta nu conține toate datele prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) După efectuarea înregistrării gajului, creditorul gajist va primi o confirmare a înregistrării gajului, în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 477 alin. (3). Pe lîngă datele din avizul de înregistrare, confirmarea trebuie să conțină momentul înregistrării (data, ora și minutul)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În sensul dispozițiilor prezentului capitol, inclusiv pentru notificările prevăzute la art. 497, orice obligație de notificare a persoanelor indicate la alin. (2) lit. a) din prezentul articol va fi considerată drept expediată corespunzător, dacă notificarea (avizul) este expediată (expediat) la ultima adresă a persoanei indicate în registrul garanțiilor. Cu toate acestea, dacă destinatarul notificării a înștiințat anterior expeditorul notificării despre schimbarea adresei, notificarea (avizul) se va expedia la ultima adresă astfel înștiințată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4773. Taxa de stat și plata pentru înregistrarea gajului și pentru furnizarea informației"},{"id":null,"spans":[[223,236,"l4"]],"t":"p","text":"(1) Pentru înregistrarea gajului, eliberarea extrasului din registrul garanțiilor sau furnizarea oricărei altei informații privind înregistrarea gajului se percepe o taxă de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr. 1216/1992 și o plată în mărimea stabilită în regulamentul prevăzut la art. 477 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instanțele judecătorești, executorii judecătorești, administratorii insolvabilității/lichidatorii în procesele de insolvabilitate, organele de urmărire penală, autoritățile fiscale și alte autorități publice au acces gratuit la registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 478. Modificarea informației privind înregistrarea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La înregistrarea modificărilor informației privind înregistrarea gajului, dispozițiile art. 4772 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Avizul de modificare a informației privind înregistrarea gajului se semnează de creditorul gajist și debitorul gajist, cu excepția avizului de înregistrare a modificărilor legate de înregistrarea substituirii creditorului gajist urmare a cesiunii creanței garantate în conformitate cu dispozițiile art. 492, care se semnează doar de creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înregistrarea inițială se menține și se indică în registrul garanțiilor astfel încît să permită monitorizarea modificărilor informației despre gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 479. Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanței garantate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanței garantate prin el se efectuează, cu acordul părților, prin efectuarea de modificări în contractul de gaj existent sau prin încheierea unui nou contract de gaj, în acest caz gajul urmînd să fie înregistrat conform regulilor stabilite pentru registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 480. Radierea gajului din registrul garanțiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În urma stingerii gajului, informația despre gaj este radiată din registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajul este radiat din registrul garanțiilor în baza avizului de radiere emis de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist, din inițiativă proprie sau la cererea debitorului gajist, conform alin. (3);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) debitorul gajist, în temeiul hotărîrii judecătorești;"},{"id":null,"spans":[[249,261,"l5"]],"t":"p","text":"c) cumpărătorul bunului gajat, în temeiul confirmării vînzării emise de creditorul gajist conform art. 5101, de executorul judecătoresc conform Codului de executare sau de administratorul insolvabilității/lichidatorul conform Legii insolvabilității nr. 149/2012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist este obligat să elibereze debitorului gajist sau, în cazul convenit cu acesta, să depună direct în registrul garanțiilor un aviz de radiere a avizului respectiv de înregistrare a gajului în termen de 3 zile de la stingerea gajului conform art. 460, dacă contractul nu prevede un termen mai mare. Creditorul gajist poartă răspundere în fața debitorului gajist pentru prejudiciul suportat ca urmare a încălcării acestei obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Informația despre stingerea gajului se păstrează în baza de date a registrului garanțiilor timp de 25 de ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 481. Efectele înregistrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Faptul că informația este înregistrată în registrul garanțiilor nu constituie o prezumție legală a veridicității acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înregistrarea în registrul garanțiilor nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. Dispozițiile art. 2838 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Din momentul înregistrării gajului, nimeni nu poate invoca necunoașterea informației înregistrate în registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În raporturile cu terții de bună-credință, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informației din registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4811. Accesul pasiv la registrul garanțiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice persoană poate consulta registrul garanțiilor și obține extras din el. Extrasul din registrul garanțiilor este emis în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 477 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ministerul Justiției poate permite, în bază de contract, persoanelor interesate accesul pasiv continuu la registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terților la informația din registrul garanțiilor cu privire la gajul asupra bunurilor sale. În acest caz, se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. Clauza privind interzicerea accesului terțului nu împiedică creditorul gajist sau debitorul gajist să permită, printr-o încuviințare dată în scris, terțului accesul la informația din registrul garanțiilor cu privire la gajul asupra bunurilor gajate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 482. Contestarea acțiunilor sau inacțiunilor registratorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Orice persoană are dreptul să atace în instanța de judecată refuzul de înregistrare a gajului sau a modificărilor ori anulării avizelor de înregistrare a gajului, respingerea avizului de executare, înregistrarea ilegală, eliberarea de informație eronată, prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informația necesară despre înregistrarea gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 483. Înregistrarea altor drepturi de garanție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Leasingul poate fi înregistrat în registrul garanțiilor în cazurile prevăzute la art. 929 alin. (3) lit. c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Alte drepturi de garanție pot fi înregistrate în registrul garanțiilor în cazurile prevăzute lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Procedura de înregistrare a leasingului și a altor drepturi de garanție în registrul garanțiilor este reglementată de prezenta secțiune și de regulamentul prevăzut la art. 477 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rangul de prioritate între diferite drepturi de garanție supuse înregistrării în registrul garanțiilor este determinat de momentul înregistrării în registrul garanțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 7-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Efectele gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 484. Dispoziții generale cu privire la drepturile și obligațiile părților la contractul de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Debitorul gajist și creditorul gajist sînt liberi să stabilească, prin acord de voință, drepturile și obligațiile fiecăruia dintre ei, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4841. Obligația de diligență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Nici debitorul gajist, nici posesorul bunului gajat nu poate distruge sau deteriora bunul gajat ori diminua valoarea lui dacă aceasta nu se face prin uzură normală sau în caz de necesitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul pericolului pieirii sau deteriorării bunului gajat, precum și în alte cazuri care pot afecta drepturile celeilalte părți în virtutea contractului de gaj, partea care îl deține este obligată să informeze imediat cealaltă parte, aceasta fiind în drept să examineze bunul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 485. Drepturile creditorului în cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat, creditorul gajist poate, pe lîngă alte drepturi prevăzute de lege, să ceară despăgubiri pînă la concurența creanței sale în baza aceluiași titlu de gaj, chiar dacă creanța sa nu este scadentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, în urma deteriorării, bunul gajat nu mai poate fi utilizat conform destinației sale directe, creditorul gajist este în drept să ceară substituirea ori completarea bunului gajat sau achitarea de către debitorul gajist a valorii lui stabilite în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care debitorul gajist refuză să substituie gajul sau nu-l poate substitui într-un termen rezonabil, acordat de creditorul gajist, acesta este obligat să înregistreze în registrul respectiv în care este înregistrat informația despre pierderea gajului său. Informația se înregistrează în baza demersului unilateral al creditorului gajist. Dispozițiile secțiunii a 6-a se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă debitorul gajist încalcă obligațiile de păstrare, întreținere, reparație sau asigurare a bunului gajat și nu înlătură aceste încălcări într-un termen rezonabil după notificarea creditorului gajist, iar în cazul unor încălcări grave – fără notificarea prealabilă a acestuia, creditorul gajist este în drept să întreprindă măsuri în vederea garantării integrității bunului gajat în numele și pe contul debitorului gajist. Debitorul gajist va restitui cheltuielile suportate în acest sens de către creditorul gajist dacă nu va demonstra că acestea au fost nejustificate sau nerezonabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă bunul gajat este distrus, deteriorat sau valoarea acestuia a scăzut considerabil din cauza acțiunii sau inacțiunii debitorului gajist, creditorul gajist are dreptul să ceară debitorului executarea anticipată a obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4851. Obligațiile creditorului care deține bunul gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării bunului pe care îl deține. Cheltuielile de conservare a bunului suportate de creditorul gajist sînt rambursate de către debitorul gajist dacă contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist nu poate folosi bunul gajat fără permisiunea debitorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul folosirii bunului gajat, creditorul gajist trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamă. În lipsa unei stipulații contrare, creditorul gajist remite debitorului fructele pe care le-a obținut și, în caz de exercitare a gajului, utilizează veniturile în contul plății cheltuielilor, apoi a dobînzilor și după aceea a obligației propriu-zise."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist nu răspunde pentru pierderea bunului gajat cauzată de un impediment aflat în afara controlului său ori de maturarea, perisabilitatea sau de utilizarea normală și autorizată a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Creditorul gajist este obligat să remită imediat, la momentul stingerii obligației garantate, debitorului gajist bunul gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist obligat să restituie bunul în temeiul unei hotărîri judecătorești pierde astfel dreptul său de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Moștenitorii creditorului gajist sînt creditori gajiști solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 486. Drepturile și obligațiile debitorului gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul nu-l lipsește pe debitorul gajist și pe posesorul bunului gajat de drepturile lor asupra bunurilor gajate. Aceștia trebuie să-și exercite drepturile fără a aduce atingere drepturilor creditorului gajist dacă contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinației și să dobîndească fructele acestuia pînă la inițierea exercitării dreptului de gaj dacă din contract sau din esența gajului nu reiese altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul gajist nu are dreptul să vîndă sau să înstrăineze în alt mod bunurile gajate dacă legea (inclusiv art. 4721 alin. (1)) nu prevede altfel sau dacă nu s-a convenit altfel cu creditorul gajist, cu excepția cazurilor cînd dispune de autorizație în acest sens, eliberată de creditorul gajist (de toți creditorii gajiști, în cazul gajului următor)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul gajist nu are dreptul să transmită bunul gajat în folosință gratuită sau oneroasă fără consimțămîntul scris al creditorului gajist, dacă nu s-a convenit altfel cu creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Este nulă clauza care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunurile gajate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Moștenitorii debitorului gajist sînt debitori gajiști solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul transmiterii, inclusiv al înstrăinării, bunului gajat către terți, gajul subzistă, cu excepția cazurilor în care creditorul gajist consimte în scris asupra încetării gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4861. Păstrarea, întreținerea și reparația bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care contractul de gaj nu prevede altfel, debitorul gajist este obligat să păstreze bunul gajat, să-l întrețină, să nu-l distrugă, să nu-l deterioreze și să nu-i diminueze valoarea în orice alt mod, decît numai în limita uzurii normale a acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractul de gaj nu prevede altfel, debitorul gajist este obligat să suporte toate cheltuielile de întreținere a obiectului gajului, inclusiv cele privind protecția obiectului gajului față de prejudiciile aduse de către terți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Schimbarea destinației, resistematizarea, construirea de dependințe, precum și demolarea, inclusiv parțială, a bunului gajat sînt permise doar cu acordul scris al creditorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4862. Asigurarea bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul ipotecar este obligat să asigure bunul ipotecat în beneficiul creditorului ipotecar, la valoarea de înlocuire, împotriva tuturor riscurilor de pieire sau deteriorare fortuită. Creditorul ipotecar poate asigura bunul ipotecat pe cheltuiala debitorului ipotecar dacă bunul nu a fost asigurat de debitorul ipotecar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul ipotecii următoare, asigurarea bunului ipotecat nu este obligatorie dacă bunul ipotecat a fost asigurat în cadrul ipotecii precedente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de gaj poate stabili obligația de asigurare a vieții și/sau a capacității de muncă a debitorului, pînă la valoarea soldului restant, pe toată durata contractului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asigurarea va fi efectuată la un asigurător convenit cu creditorul gajist. Creditorul gajist nu poate impune un anumit asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 487. Obligația lombardului de a asigura amanetul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Lombardul este obligat ca, în momentul transferării posesiei, să asigure din contul său bunurile primite în gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este nulă clauza care exclude obligația de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurarea este efectuată în cuantumul valorii depline a bunului gajat, conform estimărilor făcute cu acordul părților la gajarea bunului, care se determină în funcție de prețurile de piață pentru categoriile și calitatea obiectelor amanetate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4871. Apărarea dreptului asupra bunului gajat în cazul pretențiilor terților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul pretențiilor de revendicare, grevare sau recunoaștere a dreptului de proprietate sau a altor drepturi asupra bunului gajat, înaintate debitorului gajist de către terți, debitorul gajist este obligat să exercite toate măsurile legale de apărare a drepturilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În toate cazurile de atentare la drepturile debitorului gajist, inclusiv în cazul înaintării acțiunii în instanța de judecată în baza pretențiilor specificate la alin. (1), debitorul gajist este obligat să notifice în scris acest fapt creditorului gajist în termen de 3 zile din data în care a aflat sau trebuia să afle despre atentarea la drepturile sale. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației de notificare stabilite în prezentul alineat, creditorul gajist este îndreptățit să solicite debitorului executarea anticipată a obligației garantate cu gaj, precum și repararea prejudiciului cauzat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă debitorul gajist nu asigură apărarea drepturilor sale, inclusiv încheie contract de tranzacție, creditorul gajist are dreptul să exercite, pe cale oblică, toate măsurile legitime de apărare în numele și pe contul debitorului gajist, chiar și în lipsa împuternicirilor exprese din partea ultimului. Debitorul gajist va compensa toate cheltuielile creditorului gajist dacă nu va demonstra că acestea au fost nejustificate sau nerezonabile. Dispozițiile privind acțiunea oblică se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4872. Verificarea bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist are dreptul să verifice, în drept și în fapt, existența, starea fizică, condițiile de păstrare și de folosire a bunului gajat, cu condiția notificării prealabile a debitorului gajist și, după caz, a deținătorului bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debitorul gajist este obligat să nu creeze impedimente pentru verificarea bunului gajat, să prezinte creditorului gajist toate documentele și informația necesară realizării acestui drept, precum și să asigure, la prima cerere a creditorului gajist, accesul fizic al acestuia la bunul gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Verificarea bunului gajat nu trebuie să tulbure folosirea bunului gajat, nici să lezeze drepturile debitorului gajist sau ale terțului care deține temporar bunul gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 488. Substituirea obiectului gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Părțile pot conveni asupra condițiilor de substituire a obiectului gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj. Această regulă nu se aplică cînd substituirea are loc de plin drept conform art. 4721, art. 463 și în alte cazuri prevăzute de lege sau contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 489. Gestionarul gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului care să acționeze în numele lui și care să întreprindă orice acțiune referitoare la obiectul gajului, în limitele drepturilor acordate, cu excepția dreptului de cesiune a creanței garantate prin gaj. Debitorul gajist sau terțul la care se află bunul sînt obligați să urmeze indicațiile gestionarului gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 490. Gajul următor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Bunul gajat pentru garantarea executării anumitei obligații (gajul precedent) poate fi gajat și pentru garantarea executării unei alte obligații a aceluiași sau a altui debitor în favoarea altui creditor gajist (gaj următor)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituirea gajului următor se admite dacă nu este interzisă de lege. Rangul de prioritate al garanțiilor este determinat în conformitate cu dispozițiile art. 491."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul gajist are obligația de a informa fiecare creditor gajist care deține un gaj următor despre toate gajurile precedente, sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul gajist are obligația de a informa toți creditorii gajiști care dețin gajuri precedente despre fiecare gaj următor, imediat după crearea oricărui gaj următor, comunicîndu-le datele prevăzute la art. 468 alin. (4), sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modificarea gajurilor precedente după constituirea gajurilor următoare nu va prejudicia drepturile creditorului gajist care deține un gaj următor, dacă acesta nu convine altfel. În cazul majorării obligației garantate cu gaj precedent, gajul care garantează suma majorării va avea un rang de prioritate inferior gajurilor constituite pînă la momentul cînd modificarea gajului a fost înregistrată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile privind gajul următor nu se aplică dacă creditorul gajist și debitorul gajist convin asupra modificării gajului existent pentru garantarea unor obligații care anterior nu erau garantate de acel gaj. Aceasta însă nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajiști cu rang de prioritate inferior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 491. Rangul de prioritate al gajurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Rangul de prioritate al gajurilor asupra aceluiași bun este determinat de momentul apariției gajului, conform art. 458 alin. (3). Obligația garantată cu un gaj de rangul inferior se satisface doar după satisfacerea deplină a obligației garantate cu un gaj de rang superior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care calitatea de creditor gajist este cumulată de două sau mai multe persoane, în baza aceluiași contract de gaj, acestea vor avea același rang de prioritate, dacă contractul de gaj nu prevede altfel. Dispozițiile art. 1355–1370 se aplică dacă creditorii gajiști nu au convenit altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist de un rang inferior poate să-și satisfacă creanța din bunul gajat înaintea creditorilor de rang superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de rang superior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorii gajiști pot conveni asupra cotei care va reveni fiecăruia dintre ei din contul produsului vînzării bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică și creanțelor publice garantate prin gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Gajul asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturile bancare făcut public prin control în conformitate cu dispozițiile art. 4731 alin. (2) are prioritate față de gajul făcut public prin înregistrare. Dacă banca în care a fost deschis contul a semnat contracte de control cu mai mulți creditori gajiști, rangul de prioritate între acești creditori gajiști se va determina în funcție de momentul încheierii contractelor de control."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Gajul bunului corporal făcut public prin posesia titlului negociabil în conformitate cu dispozițiile art. 470 are prioritate față de gajul făcut public prin înregistrare, cu excepția cazului în care gajul în favoarea creditorului gajist care nu are în posesie titlul negociabil a fost înregistrat înainte de momentul în care bunurile au devenit obiectul titlului negociabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Următoarele gajuri au prioritate față de gajurile înregistrate asupra unei universalități de bunuri (art. 472 și 4721), întreprinderii (art. 475), produselor (art. 465) și bunurilor viitoare (art. 466):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) gajul înregistrat al unui vînzător sau creditor (inclusiv locator) neplătit, care a finanțat achiziția unui bun, asupra acestui bun, dar numai în cazul în care acest gaj a fost înregistrat înainte ca debitorul gajist să fi obținut posesia bunului, iar vînzătorul sau, după caz, creditorul l-a înștiințat pe creditorul gajist precedent cu privire la aceasta;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) gajul înregistrat asupra produselor program achiziționate pentru a fi utilizate cu bunurile dobîndite în temeiul lit. a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) gajul înregistrat asupra recoltei sau produselor acesteia, care garantează finanțările obținute pentru a produce recolta, constituit în perioada de creștere a culturilor sau în decurs de 6 luni înainte ca culturile să fie plantate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) gajul înregistrat asupra efectivelor de animale sau produselor acestora, care garantează finanțările obținute pentru achiziția de nutrețuri, medicamente sau hormoni pentru animale, cu excepția faptului că acest gaj nu are prioritate față de gajul înregistrat neplătit al vînzătorului sau creditorului (inclusiv locatorului) care a finanțat achiziționarea nutrețurilor, medicamentelor sau hormonilor pentru animale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul în care două sau mai multe gajuri înregistrate asupra aceluiași bun corporal se extind asupra bunului rezultat din transformare sau confuziune (amestec), rangul de prioritate între ele rămîne același ca și pînă la transformare sau confuziune (amestec)."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) În cazul în care două sau mai multe gajuri înregistrate asupra diferitor bunuri corporale se extind asupra aceluiași bun rezultat din transformare sau confuziune (amestec), creditorii gajiști vor deține cote-părți din gajul asupra bunului rezultat din transformare sau confuziune (amestec) proporționale valorii de piață a fiecărui bun pînă la transformare sau confuziune (amestec)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4911. Cedarea rangului de prioritate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist rangul de prioritate în mărimea creanței garantate cu gaj, astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanței creditorului care a cedat rangul de prioritate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist care a cedat rangul de prioritate are obligația ca, în termen de 3 zile de la cedare, să înștiințeze despre aceasta pe debitor și pe debitorul gajist cînd acesta este un terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cedarea rangului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiași registru de publicitate și pentru același bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cedarea rangului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deține un gaj pentru același bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cedarea rangului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorilor gajiști în același mod ca și înregistrarea gajului și produce efecte de la data înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 492. Cesiunea creanței garantate prin gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul și creanța garantată de el pot fi transmise doar împreună și simultan."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul cesiunii creanței garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndește dreptul de gaj în volumul deținut de cedent. Debitorul gajist rămîne obligat față de creditorul cesionar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul cesiunii unei părți a creanței garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndește dreptul de gaj proporțional părții din creanță, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractul de cesiune prevăzută la alin. (1) se încheie în forma în care a fost încheiat contractul din care a rezultat obligația garantată cu gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. 478. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Gajul și creanța garantată trec asupra noului creditor așa cum existau la creditorul anterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Cesiunea gajului devine opozabilă terților din momentul înregistrării în registrul în care este înregistrat gajul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Banca, în calitate de creditor ipotecar, are dreptul să cesioneze și/sau să gajeze terților drepturile ipotecare prezente și viitoare fără acordul debitorului ipotecar. Contractele de ipotecă învestite cu formulă executorie care se cesionează unei bănci se transmit împreună cu dreptul la executare silită extrajudiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4921. Preluarea datoriei garantate prin gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist, iar în cazul în care debitorul obligației garantate și debitorul gajist sînt persoane diferite, și cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană și fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligației garantate). În cazul respectiv, gajul se stinge."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care debitorul obligației garantate și debitorul gajist reprezintă una și aceeași persoană, gajul se menține, cu excepția cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanție sau cu stingerea gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 493. Dobîndirea bunurilor gajate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul înstrăinării bunului gajat, gajul nu se stinge."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), bunul se dobîndește liber de gaj dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist a permis vînzarea sau înstrăinarea în alt mod a bunului, liber de gaj, în conformitate cu dispozițiile art. 4931 alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) debitorul gajist vinde bunurile din universalitatea de bunuri în cursul obișnuit al activității sale, în conformitate cu dispozițiile art. 4721 alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunurile gajate sînt achiziționate de la creditorul gajist sau de la persoana desemnată de creditorul gajist conform art. 505 sau de către creditorul gajist conform art. 511."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4931. Permisiunea vînzării bunurilor libere de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist poate permite debitorului gajist vînzarea bunului liber de gaj, cu excepția amanetului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Permisiunea de vînzare a bunurilor libere de gaj se suspendă din data înregistrării avizului de executare și încetează la data radierii acestui aviz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Permisiunea de vînzare a bunului liber de gaj încetează la momentul transformării gajului înregistrat în amanet."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4932. Executarea înainte de termen a obligației garantate prin gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligației garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de lege, precum și în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancțiune pentru săvîrșirea unei contravenții sau comiterea unei infracțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligației garantate prin gaj, iar în cazul neexecutării creanței sale, să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a încălcat regulile gajului următor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd dispozițiile art. 486 alin. (3);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu a executat obligațiile prevăzute la art. 4861;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) nu se află în posesia obiectului gajului, contrar condițiilor contractului de gaj;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) a încălcat regulile de substituire a obiectului gajului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) a încălcat termenul de efectuare a plăților scadente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"precum și în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4933. Opozabilitatea drepturilor locatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care bunul gajat este transmis în locațiune, iar locațiunea este opozabilă creditorului gajist, atunci creditorul gajist poate exercita gajul sub rezerva respectării locațiunii, iar cumpărătorul sau alt dobînditor al bunului gajat se subrogă de drept locatorului în drepturile și obligațiile decurgînd din locațiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1), locațiunea este opozabilă creditorului gajist în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist a fost informat despre locațiune conform art. 4681;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul bunurilor asupra cărora drepturile reale se dobîndesc, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate prevăzut de lege, locațiunea era notată în acel registru la data constituirii gajului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) creditorul gajist a consimțit transmiterea de către debitorul gajist a bunului gajat în locațiune conform art. 486 alin. (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 8-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Exercitarea dreptului de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Condițiile generale de exercitare a dreptului de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 494. Dispoziții generale privind exercitarea gajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist este în drept să pună sub urmărire obiectul gajului, prin exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (2), în cazul neexecutării obligației garantate sau în alte cazuri prevăzute de lege sau contract. Dacă obligația garantată trebuie executată în rate, creditorul gajist poate, totodată, cere executarea înainte de termen a întregii obligații atunci cînd nu este executată o parte a obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile prezentei secțiuni, creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi cu privire la bunurile gajate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să exercite dreptul de gaj asupra bunurilor incorporale în conformitate cu dispozițiile art. 4961 – 4963;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să obțină posesia și să vîndă bunurile corporale gajate, conform art. 499–505. Dispozițiile legale privind vînzarea bunurilor corporale gajate se aplică și vînzării drepturilor reale limitate gajate care au ca obiect bunuri corporale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să obțină posesia și să transmită în locațiune bunul gajat. În acest caz, dispozițiile legale privind vînzarea bunurilor corporale gajate se aplică în mod corespunzător la determinarea chiriei comercial rezonabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul în care bunul gajat constă în dreptul asupra obiectului de proprietate intelectuală, în condițiile legii, să beneficieze de un drept exclusiv corespunzător, să vîndă sau să acorde licențe cu titlu oneros către terți. În cazul acordării licenței, dispozițiile legale privind vînzarea bunurilor corporale gajate se aplică în mod corespunzător la determinarea remunerației comercial rezonabile pentru licență;"},{"id":null,"spans":[[88,105,"l6"]],"t":"p","text":"e) să achiziționeze bunurile gajate (cu excepția titlurilor de capital, dacă art. 8 din Legea nr.184/2016 cu privire la contractele de garanție financiară nu prevede altfel), în contul stingerii totale sau parțiale a obligației garantate, în conformitate cu art. 511;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) să exercite oricare alte drepturi prevăzute de contractul de gaj, cu excepția cazului în care acestea contravin dispozițiilor prezentului cod sau altor legi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist își exercită dreptul de gaj, indiferent de faptul cine posedă bunul gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Satisfacerea creanțelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privința căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit de legislația cu privire la insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4941. Termenul de exercitare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul gajist nu-și poate exercita drepturile de gaj înaintea expirării termenului conform art. 497 alin. (12), cu excepția cazului prevăzut la art. 4993 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4942. Prioritatea exercitării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul de rang superior are prioritate în exercitarea drepturilor sale de gaj față de creditorii de rang inferior. Dispozițiile art. 491 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul de rang superior este obligat să achite cheltuielile suportate de creditorul de rang inferior dacă, fiind avizat de acesta că își va exercita un drept de gaj, omite totuși să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist de rang superior care a primit de la creditorul gajist de un rang inferior un aviz de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) are dreptul să ceară executarea înainte de termen a obligației garantate și să pună sub urmărire obiectul gajului, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă creditorul gajist de rang superior nu și-a exercitat drepturile prevăzute de dispozițiile alin. (3), gajul de rang superior nu se stinge prin vînzarea bunurilor gajate, dacă nu s-a convenit altfel cu creditorul gajist de rang superior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Creditorul gajist de rang inferior care a primit de la un creditor gajist de un rang superior un aviz de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) are dreptul să ceară executarea înainte de termen a obligației garantate și să pună sub urmărire obiectul gajului, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist de rang inferior nu poate exercita dreptul prevăzut la alin. (5) dacă creditorul gajist de rang superior a inițiat exercitarea dreptului de gaj doar asupra unei părți a bunurilor gajate, iar bunurile gajate rămase sînt suficiente pentru a garanta creanțele creditorului gajist de rang inferior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă creditorul gajist de rang inferior nu și-a exercitat drepturile prevăzute la alin. (5) și nu rămîn bunuri gajate conform alin. (6), gajul de rang inferior se stinge."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Creditorii gajiști care își exercită drepturile prevăzute la alin. (3) sau (5) din prezentul articol vor înștiința în acest sens creditorul gajist de la care au primit avizul de executare, în termen de 10 zile de la data primirii lui. Omisiunea înștiințării îi decade din dreptul de a participa la distribuirea produsului vînzării bunului gajat în conformitate cu art. 509, fiind aplicabile dispozițiile alin. (4) și, respectiv, alin. (7) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul în care gajul de rang superior nu se stinge în condițiile alin. (4) din prezentul articol, creditorul gajist de rang inferior care vinde bunul în condițiile art. 505 va înștiința despre acest fapt cumpărătorul, sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 495. Dreptul de uzufruct asupra bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Atunci cînd un bun gajat devine ulterior obiectul unui uzufruct, drepturile de gaj trebuie exercitate în mod simultan contra nudului proprietar și contra uzufructuarului sau trebuie notificate celui față de care drepturile de gaj nu au fost încă exercitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 496. Exercitarea dreptului de gaj asupra mai multor bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul gajist al cărui drept de gaj grevează mai multe bunuri poate exercita în mod simultan sau succesiv dreptul de gaj asupra bunurilor pe care le alege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4961. Exercitarea dreptului de gaj asupra valorilor mobiliare transferabile și titlurilor negociabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist care a transmis avizul de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să încaseze sumele datorate debitorului gajist de către emitentul valorilor mobiliare transferabile, inclusiv prin înaintarea către acesta a cererii de a plăti creditorului gajist sumele datorate în urma răscumpărării valorilor mobiliare; sau"},{"id":null,"spans":[[239,257,"l3"]],"t":"p","text":"b) dacă a inițiat exercitarea dreptului de gaj pînă la scadența valorilor mobiliare transferabile sau dacă valorile mobiliare transferabile sînt titluri de capital, să vîndă valorile mobiliare transferabile în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 171/2012 privind piața de capital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La exercitarea dreptului de gaj asupra valorilor mobiliare care nu sînt titluri de capital, dispozițiile art. 4963 alin. (3), (4) și (6) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist care a transmis avizul de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să obțină posesia sau altfel să exercite dreptul de gaj asupra bunurilor corporale care fac obiectul titlului negociabil (recipisă de magazinaj, conosament etc.), în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să vîndă titlul negociabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist are dreptul să exercite gajul asupra valorilor mobiliare transferabile și titlurilor negociabile și în raport cu debitorul garanției personale sau reale care asigură plata sau executarea în alt mod a obligațiilor aferente unor astfel de valori mobiliare transferabile și titluri negociabile, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4962. Exercitarea dreptului de gaj asupra dreptului privind mijloacele bănești în conturi bancare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist care a transmis avizul de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să debiteze contul cu suma mijloacelor bănești gajate, în limita sumei obligației garantate, și să îndrepte sumele debitate la stingerea obligației garantate – în cazul prevăzut la art. 4731 alin. (2) lit. a); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să ceară băncii să debiteze contul cu suma mijloacelor bănești gajate, în limita sumei obligației garantate, și să o plătească creditorului gajist, care o va îndrepta la stingerea obligației garantate – în cazul prevăzut la art. 4731 alin. (2) lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care moneda obligației garantate și moneda mijloacelor bănești în contul bancar sînt diferite, creditorul gajist are dreptul să efectueze schimbul valutar al mijloacelor bănești primite în moneda obligației garantate, cu stingerea sumei echivalente a obligației garantate la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data debitării contului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prevederile alin. (2) sînt aplicabile și în cazul în care creditorul gajist, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, este obligat să îndrepte încasările primite la stingerea obligației garantate, iar moneda acestor încasări este diferită de moneda obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4963. Exercitarea dreptului de gaj asupra drepturilor patrimoniale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În avizul transmis conform art. 473 alin. (6) sau, după caz, avizul de executare transmis debitorului obligației patrimoniale conform art. 497 alin. (1), creditorul gajist este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară debitorului creanței bănești contractuale sau necontractuale să plătească creditorului gajist suma creanței și să indice informațiile pentru plată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să indice debitorului obligației patrimoniale, alta decît creanța bănească, asupra modului de executare a obligației și, în cazul în care creditorul gajist cere livrarea bunurilor, data și locul livrării; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să notifice debitorul despre faptul cesionării dreptului patrimonial gajat și să indice cesionarul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care termenul de executare a obligației patrimoniale nu a fost determinat și nici nu rezultă din natura acesteia, debitorul gajist trebuie să execute obligația în termen de 7 zile de la momentul cererii creditorului gajist, dacă executarea imediată nu rezultă din lege, contract sau natura obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La primirea de către debitor a avizului menționat la alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul trebuie să plătească creanța bănească sau să execute alte obligații patrimoniale doar conform instrucțiunilor creditorului gajist, sub sancțiunea plății despăgubirilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este nulă orice modificare a condițiilor obligației patrimoniale, făcută fără acordul creditorului gajist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este nulă orice acțiune a debitorului gajist în exercitarea, inclusiv silită, a drepturilor sale cu privire la obligația patrimonială, făcută fără acordul creditorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist va îndrepta încasările obținute din executarea creanței bănești gajate la stingerea obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Bunurile primite de către creditorul gajist de la debitorul obligației patrimoniale în executarea obligațiilor sale sînt considerate grevate cu gaj și creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj asupra lor în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni. În acest caz, rangul de prioritate a gajului asupra bunului primit de creditorul gajist este determinat de momentul apariției gajului asupra dreptului patrimonial gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist poate cere executarea silită a obligației patrimoniale, prin adresarea în instanța de judecată. Debitorul gajist și creditorul gajist care a inițiat executarea silită împotriva debitorului obligației patrimoniale au obligația reciprocă de a se introduce în litigiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Creditorul gajist are dreptul să exercite gajul asupra drepturilor patrimoniale garantate și în raport cu debitorul garanției personale sau reale care asigură plata sau executarea în alt mod a obligațiilor patrimoniale, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Avizul de executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 497. Avizul de executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist care intenționează să exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest fapt prin transmiterea unui aviz de executare debitorului gajist și, după caz, debitorului obligației garantate, terțului care deține bunul gajat, debitorului obligației patrimoniale gajate, altor creditori gajiști și altor creditori care au înștiințat creditorul gajist despre drepturile lor asupra bunurilor gajate sau le-au înregistrat în registrul garanțiilor sau, în cazul ipotecii, în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Avizul de executare trebuie să fie expediat la domiciliul sau la sediul debitorului gajist și, dacă este cazul, al debitorului sau la altă adresă arătată în registrul garanțiilor sau, după caz, în registrul bunurilor imobile, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Avizul de executare poate fi expediat și prin alte mijloace de comunicare, stabilite în contractul de gaj, care să permită confirmarea expedierii și recepționării avizului. Dispozițiile art. 4772 alin. (2) rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Avizul de executare se consideră recepționat la data înmînării scrisorii recomandate cu confirmare de primire. Data înmînării scrisorii recomandate cu confirmare de primire și semnătura debitorului gajist sau a altui destinatar potrivit alin. (1) se înscriu pe confirmarea de primire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) refuză primirea trimiterii de corespondență înregistrate sosite pe adresa lui, angajatul poștal cere să se facă mențiunea „Refuz primirea”, confirmată prin depunerea semnăturii pe formularul confirmării de primire. Dacă debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) refuză să înscrie această mențiune, angajatul poștal înscrie mențiunea „Refuzată. Destinatarul refuză să facă mențiunea”, după care semnează și scrie data."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) care refuză, în condițiile alin. (4), să primească scrisoarea recomandată cu confirmare de primire în care se conține avizul de executare al creditorului gajist se consideră notificat de la data refuzului dacă pe scrisoare și pe formularul confirmării de primire este aplicată de către creditorul gajist (expeditorul) mențiunea „Aviz de executare a gajului” sau, după caz, „Aviz de executare a ipotecii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) nu se află pe adresa comunicată sau locul lui de aflare nu este cunoscut, iar creditorul gajist a expediat avizul de executare conform alin. (2) și acesta i-a fost restituit ca trimitere returnată, creditorul gajist va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informația privind termenul în care debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) poate primi de la creditorul gajist avizul de executare, care nu va fi mai mic de 15 zile de la data publicării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul neprezentării debitorului gajist sau altui destinatar potrivit alin. (1) în termenul indicat în informația publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, acesta se consideră notificat de la data expirării termenului-limită de primire a avizului de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dacă debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) se prezintă în termenul indicat în informația publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, creditorul gajist îi transmite, sub semnătură, avizul de executare prevăzut la alin. (11) și din acel moment debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) se consideră notificat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) După notificare, creditorul gajist care deține un gaj înregistrat fără deposedare va depune în registrul garanțiilor o copie a avizului de executare sau, în cazul ipotecii, va înregistra avizul de executare în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Registratorul registrului garanțiilor sau, în cazul ipotecii, registratorul ipotecar trebuie să verifice dovada de recepționare a avizului de executare de către debitorul gajist și ceilalți destinatari potrivit alin. (1), precum și dovada de respectare a condițiilor prevăzute la alin. (5) și (7) prin care debitorul gajist sau alt destinatar potrivit alin. (1) se consideră notificat. Registratorul înregistrează imediat avizul de executare în registrul garanțiilor sau, după caz, în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Avizul de executare va conține:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) suma datorată a obligației garantate, inclusiv dobînda, penalitățile și alte costuri sau cheltuieli ce trebuie achitate pentru a evita continuarea procedurii de exercitare a dreptului de gaj, sau alte acțiuni ce trebuie întreprinse de către debitor în vederea înlăturării omisiunii de executare corespunzătoare a obligațiilor sale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) descrierea bunurilor gajate care fac obiectul urmăririi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) mențiunea privind inițierea exercitării dreptului de gaj și dreptul debitorului gajist sau al altor persoane interesate de a se opune urmăririi, în modul prevăzut la art. 498;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) somația de executare a obligației garantate sau de transmitere a bunului corporal gajat în posesia creditorului gajist și termenul de transmitere; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) semnătura creditorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Termenul acordat de creditorul gajist pentru executarea obligației garantate sau transmiterea bunurilor corporale gajate în posesia creditorului gajist nu va fi mai mic de 10 zile, iar în cazul ipotecii nu va fi mai mic de 20 de zile, începînd cu data recepționării avizului de executare sau, după caz, cu data cînd debitorul gajist se consideră notificat, cu excepția cazului în care un termen mai lung a fost convenit în contractul de gaj. Pînă la expirarea acestui termen, creditorul gajist nu poate continua exercitarea dreptului de gaj asupra bunului corporal, dar poate lua măsurile de protecție prevăzute la art. 499 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 498. Drepturile debitorului gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat, plătind creanța garantată sau, după caz, înlăturînd încălcările menționate în avizul de executare și cele ulterioare, plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente expedierii și înregistrării avizului de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul menționat la alin. (1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesie de creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist care a depus un aviz de executare nu poate cere o altă compensare decît plățile prevăzute la art. 4684 alin. (3) și cheltuielile aferente înregistrării avizului de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul gajist care a executat obligațiile prevăzute la alin. (1) subrogă creditorul gajist în drepturile sale față de debitorul obligației garantate. Creditorul gajist va transmite debitorului gajist actul juridic din care rezultă obligația garantată și, în cazul gajului fără deposedare, contractul de gaj și confirmarea constituirii gajului, în termen de 3 zile de la executarea obligațiilor sau într-un alt termen acceptat de debitorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Executarea parțială de către debitorul gajist a obligațiilor prevăzute la alin. (1) este permisă numai cu consimțămîntul creditorului gajist. În acest caz, debitorul gajist subrogă creditorul gajist numai în partea executată a obligației garantate. Creditorul gajist îi va transmite copii certificate de el ale actului juridic din care rezultă obligația garantată și, în cazul gajului fără deposedare, ale contractului de gaj și ale confirmării de constituire a gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Transmiterea bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 499. Modul de transmitere a bunului gajat către creditorul gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist care a transmis avizul de executare în conformitate cu dispozițiile art. 497 alin. (1) este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să preia în posesie bunul corporal gajat, conform art. 4991;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să întreprindă orice alte măsuri de protecție convenite cu debitorul gajist în contractul de gaj ori altfel sau dispuse de către instanța de judecată, la cererea creditorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transmiterea bunului gajat în posesie creditorului gajist poate fi benevolă ori silită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist care a obținut transmiterea în posesie a bunului gajat poate încheia doar acte juridice de administrare în privința bunurilor gajate pînă la momentul vînzării. De asemenea, creditorul gajist poate acoperi datoriile aferente serviciilor de utilități publice sau alte datorii ale debitorului gajist apărute în legătură nemijlocită cu bunul gajat. Sumele îndreptate de creditorul gajist în aceste scopuri se recuperează din mijloacele obținute de creditorul gajist în ordinea stabilită la art. 509."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4991. Transmiterea benevolă în posesie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist poate prelua în posesie bunul corporal gajat dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul gajist a consimțit, în contractul de gaj sau altfel, asupra intrării benevole a creditorului gajist în posesia bunului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul gajist a transmis avizul de executare a gajului persoanelor indicate la art. 497 alin. (1) și a înregistrat avizul de executare conform art. 497 alin. (9)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care bunul gajat este accesoriu unui bun imobil, creditorul gajist poate să-l separe din bunul imobil dacă debitorul gajist și-a exprimat consimțămîntul în formă scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul de transmitere în posesie a bunului corporal gajat va conține lista bunurilor transmise și va fi semnat de debitorul gajist și creditorul gajist. În cazul în care debitorul gajist nu este prezent la luarea în posesie a bunurilor de către creditorul gajist sau refuză să semneze actul de transmitere, creditorul gajist are obligația de a trimite debitorului gajist, la adresa indicată în registrul garanțiilor, o copie a actului de transmitere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4992. Transmiterea benevolă în posesie în cazul ipotecii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Transmiterea benevolă în posesie a bunului ipotecat se face în baza unui acord privind transmiterea benevolă în posesiune a bunului ipotecat, încheiat în formă autentică între creditorul ipotecar și debitorul ipotecar, în orice moment convenit de părți. Dispozițiile art. 4991 nu se aplică transmiterii benevole în posesie a bunului imobil ipotecat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4993. Transmiterea silită în posesie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist care nu poate intra în posesia bunului corporal gajat conform art. 4991 sau, în cazul ipotecii, conform art. 4992 are dreptul să obțină posesia bunului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în baza unei ordonanțe sau hotărîri judecătorești, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă și ale Codului de executare. Doar împrejurările prevăzute la art. 502 alin. (2) lit. a)–e) constituie obiecții motivate pe care debitorul gajist le poate înainta împotriva ordonanței judecătorești; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fără a recurge la procedură judecătorească, prin intermediul unui executor judecătoresc, conform dispozițiilor prezentului capitol și ale Codului de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist nu este în drept să procedeze la transmiterea silită în posesie pînă la expirarea termenului prevăzut la art. 497 alin. (12) decît dacă bunul gajat este susceptibil de pieire ori distrugere sau este perisabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist poate alege să obțină posesia bunului fără a recurge la procedura judecătorească dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul gajist a consimțit, în contractul de gaj sau altfel, asupra obținerii posesiei bunului de către creditorul gajist fără a recurge la procedura judecătorească sau, în cazul ipotecii, dacă contractul de ipotecă a fost învestit cu formulă executorie conform art. 500; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul gajist a transmis avizul de executare a gajului persoanelor indicate la art. 497 alin. (1) și a înregistrat avizul de executare conform art. 497 alin. (9)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prin derogare de la dispozițiile Codului de executare, la transmiterea silită în posesia creditorului gajist a bunurilor corporale gajate se aplică următoarele reguli:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul gajist prezintă executorului judecătoresc în original contractul de gaj, avizul de executare a gajului înregistrat în registrul garanțiilor și lista bunurilor gajate, care urmează a fi ridicate, iar executorul judecătoresc reține copii ale acestora și certifică corespunderea lor cu originalul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în termen de 48 de ore de la primirea tuturor documentelor menționate la lit. a), cu excepția cazului în care creditorul gajist consimte la un termen mai mare, executorul judecătoresc inițiază procedura de executare după consultarea registrului garanțiilor cu privire la înregistrarea avizului de executare a gajului și merge la locul indicat de creditorul gajist, ridică bunul gajat și îl predă creditorului gajist sau persoanei desemnate de acesta. Executorul judecătoresc poate solicita asistența organelor indicate la art. 22 alin. (1) lit. u) din Codul de executare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la predarea bunului gajat, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal și transmite cîte o copie a acestuia creditorului gajist și debitorului gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care creditorul gajist este în imposibilitate de a indica locul de aflare a bunurilor gajate, debitorul gajist, la cererea executorului judecătoresc, este obligat să indice imediat locul de aflare a bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist avansează cheltuielile legate de transmiterea silită în posesie și își asumă riscul pieirii sau deteriorării bunurilor gajate preluate în posesie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care bunul gajat este accesoriu al unui bun imobil, creditorul gajist poate să-l separe din bunul imobil, cu condiția compensării prejudiciului efectiv cauzat titularului dreptului real al bunului imobil, altul decît debitorul gajist. Creditorul gajist nu este obligat să compenseze orice diminuare a valorii bunului imobil cauzată prin separarea bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4994. Transmiterea originalelor actelor de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul care îndreptățește creditorul gajist la transmiterea posesiei bunului îi oferă dreptul creditorului gajist să intre în posesia originalelor actelor care confirmă dreptul debitorului gajist asupra bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care debitorul gajist nu-și execută obligația de a transmite creditorului gajist originalele prevăzute la alin. (1), creditorul gajist are dreptul să solicite și să obțină de la oricare autoritate sau persoană competentă un duplicat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 500. Exercitarea dreptului de ipotecă în temeiul actului notarial învestit cu formulă executorie"},{"id":null,"spans":[[298,316,"l7"]],"t":"p","text":"(1) În cazul în care ipoteca garantează obligațiile ce rezultă din contractul de credit bancar sau de împrumut acordat de către organizația de creditare nebancară, de către asociația de economii și împrumut, de către societatea de leasing ori de către o bancă de dezvoltare multilaterală în sensul Legii nr. 184/2016 cu privire la contractele de garanție financiară, contractul de ipotecă poate fi învestit cu formulă executorie conform legislației cu privire la notariat dacă părțile au convenit în mod expres aceasta în contract. În acest caz, dreptul de ipotecă poate fi exercitat silit, iar bunul ipotecat se transmite silit, în temeiul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie, fără adresarea cererii în instanța de judecată pentru a obține ordonanță sau hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Exercitarea silită a dreptului de ipotecă în baza contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie se efectuează cu respectarea dispozițiilor prezentului capitol și se referă doar la transmiterea bunului imobil ipotecat în posesia creditorului ipotecar în scopul exercitării de către acesta a dreptului de ipotecă în corespundere cu dispozițiile art. 505 alin. (1), precum și la evacuarea locuitorilor în cadrul exercitării dreptului de ipotecă în corespundere cu dispozițiile art. 5111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care învestirea contractului de ipotecă cu formulă executorie este anulată ca urmare a contestării ulterioare sau în cazul în care încheierea executorului judecătoresc de intentare a procedurii de executare este anulată conform art. 502, creditorul ipotecar este obligat să restituie bunul ipotecat sau să restituie prețul la care bunul a fost vîndut și să repare prejudiciul cauzat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Anularea învestirii contractului de ipotecă cu formulă executorie nu împiedică creditorul să exercite dreptul de ipotecă prin instanța de judecată în modul prevăzut la art. 4993."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 501. Drepturile creditorilor gajiști de rang superior la transmiterea în posesie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În înștiințarea transmisă creditorului gajist de rang inferior în conformitate cu dispozițiile art. 4942 alin. (8), creditorul gajist de rang superior poate solicita ca acesta să-i transmită posesia bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist de rang inferior care a obținut posesia bunului în condițiile art. 4991 sau art. 4993 și a primit solicitarea prevăzută la alin. (1) din prezentul articol, este obligat să transmită bunul în posesia creditorului gajist de rang superior la expirarea termenului indicat la art. 4942 alin. (8), sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă a primit solicitări de transmitere a posesiei bunului de la mai mulți creditori garantați de rang superior, creditorul gajist de rang inferior va transmite, în termenul indicat la alin. (2), bunul creditorului gajist de cel mai înalt rang dintre aceștia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist care a transmis posesia bunului în condițiile alin. (2) sau alin. (3) va informa despre acest fapt debitorul gajist și alți creditori gajiști înregistrați."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 502. Contestarea executării silite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul gajist sau orice altă persoană care are un interes legitim poate contesta în instanța de judecată acțiunile creditorului gajist întreprinse conform art. 497 sau art. 4991 ori acțiunile executorului judecătoresc întreprinse conform art. 4993 și, după caz, art. 500."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instanța de judecată este în drept să suspende sau să anuleze transmiterea bunului în posesia creditorului gajist exclusiv în următoarele temeiuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligația garantată a fost executată sau altfel stinsă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractul de gaj a fost declarat nul prin hotărîre judecătorească irevocabilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) executarea contractului de gaj a fost suspendată prin act judecătoresc;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) creditorul gajist nu a transmis avizul de executare debitorului gajist sau nu l-a înregistrat conform art. 497;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) creditorul gajist a încălcat drepturile creditorilor gajiști de rang superior prevăzute la art. 501."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul gajist este responsabil pentru prejudiciul cauzat în cazul în care transmiterea în posesie este declarată ilegală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Anularea de către instanța de judecată a transmiterii în posesie nu împiedică creditorul gajist să procedeze la exercitarea dreptului de gaj prin procedură judecătorească ordinară (contencioasă) sau simplificată (în ordonanță)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 503. Transmiterea în cazul deținerii de un terț a bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Terțul care deține bunul gajat și care nu este obligat să plătească creanța garantată răspunde personal pentru întîrzierea transmiterii și efectele întîrzierii transmiterii bunului în termenul stabilit de instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă are o creanță prioritară în temeiul dreptului său de a reține bunul mobil gajat, terțul este obligat să-l transmită, dar grevat cu dreptul său prioritar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care a primit bunul ca plată pentru acoperirea creanței sale, prioritare și/sau garantate, anterioare celei menționate în avizul de executare, sau în cazul în care a plătit creanțele prioritare și/sau garantate anterior, terțul deținător al bunului gajat poate cere ca creditorul gajist să vîndă bunul el însuși sau sub controlul instanței judecătorești. Terțul nu este obligat totuși să transmită bunul dacă creditorul gajist nu îi prezintă garanții, personale sau reale, că vînzarea bunului se va face la un preț suficient pentru a-i acoperi integral creanțele sale prioritare și/sau garantate anterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 504. Renașterea drepturilor reale neradiate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile reale pe care debitorul gajist le avea asupra bunului la momentul dobîndirii acestuia sau pe care le-a stins în timpul posesiei sale renasc după transmitere dacă numai ele nu au fost radiate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 505. Condițiile vînzării bunului de către creditorul gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După ce a obținut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptățit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 497 alin. (9), să procedeze la vînzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitație publică a bunului gajat. În cazul vînzării bunului ipotecat ca urmare a exercitării silite a dreptului de ipotecă în temeiul actului notarial învestit cu formulă executorie, creditorul ipotecar sau, după caz, executorul judecătoresc aplică, ca modalitate de vînzare, licitația publică, cu excepția cazului în care există acordul scris al debitorului ipotecar, eliberat creditorului ipotecar după apariția dreptului său de exercitare a dreptului de ipotecă, de a vinde bunul în alt mod prevăzut de dispozițiile prezentului alineat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist trebuie să vîndă bunurile gajate fără întîrziere nejustificată, la un preț comercial rezonabil la data vînzării în conformitate cu dispozițiile art. 5051 alin. (1) și ținînd cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condițiile de vînzare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă există mai multe bunuri, creditorul gajist le poate vinde împreună sau separat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist care vinde bunul acționează în numele proprietarului și este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul vînzării prin tender a bunului gajat, creditorul face public anunțul cu privire la tender prin intermediul mass-mediei sau prin invitații. Anunțul cu privire la tender trebuie să conțină informație suficientă pentru a permite persoanei interesate să prezinte o ofertă în termenul și la locul anunțat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul gajist este obligat să accepte oferta cea mai mare, cu excepția cazului în care condițiile atașate ofertei o fac mai puțin avantajoasă decît o ofertă mai joasă sau prețul oferit nu este comercial rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Vînzarea de către creditorul gajist prin licitație publică a bunului gajat se face la data, ora și locul fixat în avizul de vînzare, adus la cunoștința debitorului gajist, terțului care deține bunul și, după caz, administratorului fiduciar, notificat tuturor creditorilor gajiști care au depus sau înregistrat la registrul respectiv un aviz de executare. Creditorul gajist trebuie, de asemenea, să informeze orice persoană interesată care a făcut solicitare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul ipotecii, creditorul ipotecar are dreptul să transfere dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat, acționînd în numele debitorului ipotecar, în baza următoarelor documente:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cazul exercitării benevole – acordul, autentificat notarial, privind transmiterea benevolă în posesie a bunului ipotecat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul exercitării silite – ordonanța judecătorească sau, respectiv, hotărîrea instanței de judecată rămasă definitivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul exercitării silite în temeiul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie – originalul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie, care conține clauza privind dreptul creditorului ipotecar de a exercita dreptul de ipotecă în temeiul formulei executorii aplicate de notar, copia contractului de credit bancar sau de împrumut, care atestă faptul că creanța a devenit exigibilă, însoțită de extrasele de evidență financiară, care atestă datoriile debitorului la data expirării termenului indicat în avizul de executare, copiile avizului de executare expediat pe adresa debitorului și dovada înregistrării lui în registrul bunurilor imobile, conform cerințelor stabilite la art. 497, precum și declarația pe propria răspundere a creditorului că nu există un litigiu judiciar în legătură cu contractul de ipotecă învestit cu formulă executorie a cărui executare este solicitată și că creanța este exigibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Debitorul gajist și creditorul gajist pot conveni, în contractul de gaj sau altfel, asupra condițiilor de vînzare a bunurilor gajate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5051. Vînzarea comercial rezonabilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzarea bunurilor este comercial rezonabilă dacă are loc în conformitate cu regulile prevăzute prin contractul de gaj sau, dacă nu s-au prevăzut asemenea reguli, după caz:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) așa cum se dispune în mod obișnuit de bunuri de același fel pe o piață organizată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la prețul stabilit pe o piață organizată și valabil în momentul vînzării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în conformitate cu practicile comerciale rezonabile urmate de cei care vînd în mod obișnuit bunuri de același fel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile prevăzute la alin. (1), simplul fapt că se putea obține un preț mai mare dacă vînzarea ar fi avut loc în alt moment sau printr-o altă metodă decît cea aleasă de creditor nu face ca vînzarea să nu fie considerată comercial rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 506. Dreptul la repararea prejudiciului în caz de vînzare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care creditorul gajist nu a respectat dispozițiile art. 505 și 5051 la vînzarea bunului gajat, debitorul gajist are dreptul de a cere de la creditorul gajist care a vîndut bunul gajat repararea prejudiciului cauzat, dar nu poate cere anularea vînzării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 507. Opoziția la condițiile de vînzare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La alegerea sa, creditorul gajist care exercită dreptul de gaj poate notifica debitorul gajist, conform regulilor privind notificarea avizului de executare, despre condițiile planificate de vînzare a bunului gajat. În termen de 15 zile de la comunicarea condițiilor planificate de vînzare, debitorul gajist poate formula opoziție la condițiile de vînzare în instanța de judecată competentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Opoziția suspendă de drept procedura de vînzare pînă la soluționarea definitivă a cauzei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Instanța va soluționa opoziția în termen de 5 zile. Hotărîrea instanței poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul respingerii opoziției, apelul nu îl oprește pe creditor să treacă la vînzarea bunului. Apelul se soluționează de urgență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă admite opoziția, constatînd că condițiile planificate de vînzare nu respectă dispozițiile art. 505 și 5051, instanța stabilește condițiile de vînzare corespunzătoare și încuviințează vînzarea bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă instanța a respins opoziția, creditorul gajist poate purcede la vînzare în condițiile planificate de vînzare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă creditorul gajist a vîndut bunul în condițiile prevăzute la alin. (4) sau, după caz, alin. (5) din prezentul articol, debitorul gajist nu poate cere repararea prejudiciului pe temeiul prevăzut la art. 506."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care creditorul gajist a vîndut bunul la un preț inferior celui determinat conform alin. (4) sau, după caz, alin. (5) din prezentul articol, debitorul gajist poate cere repararea prejudiciului pe temeiul prevăzut la art. 506."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 508. Dreptul altor creditori gajiști la repararea prejudiciului în caz de vînzare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorii gajiști, alții decît creditorul gajist care vinde bunul gajat, au dreptul la repararea prejudiciului și dreptul la opoziție în condițiile art. 506 și 507, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 509. Mijloacele obținute din vînzarea bunului gajat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După deducerea cheltuielilor confirmate documentar, suportate în legătură cu preluarea, transportarea, păstrarea și vînzarea bunului gajat, creditorul gajist distribuie produsul vînzării bunului creditorilor gajiști și altor creditori indicați la art. 497 alin. (1) conform ordinii de prioritate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cheltuielile de expediere a avizului de executare, de înregistrare a lui, precum și alte cheltuieli de exercitare a dreptului de gaj sînt suportate de către debitorul gajist și se deduc conform alin. (1), cu excepția cazurilor în care ordonanța sau hotărîrea judecătorească, după caz, prevede altfel în privința cheltuielilor de judecată sau creditorul gajist și debitorul gajist convin altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Suma rămasă disponibilă se transmite debitorului gajist sau, cînd plata nu este posibilă, se consemnează în conformitate cu dispozițiile art. 645, în termen de 3 zile de la finalizarea distribuirii conform alin.(1) din prezentul articol. În același termen creditorul gajist transmite debitorului gajist un proces-verbal privind distribuirea produsului vînzării bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă produsul obținut din vînzarea bunului nu a fost suficient pentru a plăti creanțele sale și cheltuielile, creditorul gajist conservă o creanță neprivilegiată pentru diferența datorată de debitorul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și exercitării gajului pe calea transmiterii în locațiune a bunului gajat în temeiul art. 494 alin. (2) lit. c) sau prin acordarea licenței cu titlu oneros către terți asupra obiectului de proprietate intelectuală protejat conform art. 494 alin. (2) lit. d)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 510. Bunul dobîndit de la creditorul gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) transferă cumpărătorului toate drepturile debitorului gajist asupra bunurilor gajate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) stinge gajul creditorului gajist și alte gajuri, cu excepția gajului de rang superior, în cazurile prevăzute la art. 4942 alin. (4); și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) stinge sechestrele și interdicțiile asupra bunului, cu excepția celor aplicate de instanțele de judecată în litigii nelegate de exercitarea dreptului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cumpărătorul devine proprietar al bunurilor cumpărate după plata în întregime a prețului de cumpărare, cu excepția cazului cînd s-a convenit altfel cu creditorul gajist și cu alți creditori indicați la art. 497 alin. (1) ale căror drepturi pot fi prejudiciate prin amînarea sau eșalonarea plății."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În termen de 3 zile după ce a devenit proprietar al bunului în condițiile alin. (2) din prezentul articol, cumpărătorul propune creditorului gajist de rang superior a cărui gaj nu s-a stins să fie înregistrată substituirea debitorului gajist, în modul prevăzut la art. 478, sub sancțiunea plății despăgubirilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) După ce a devenit proprietar al bunului în condițiile alin. (2), cumpărătorul poate solicita instanței de judecată anularea sechestrelor și a interdicțiilor asupra bunului cumpărat aplicate de instanțele de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5101. Radierea grevărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cumpărătorul solicită radierea din registrul garanțiilor sau, după caz, din registrul bunurilor imobile a gajurilor, a sechestrelor și a interdicțiilor stinse în conformitate cu dispozițiile art. 510 alin. (1), în temeiul confirmării vînzării emise de către creditorul gajist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 511. Achiziționarea bunurilor gajate de către creditorul gajist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul gajist poate achiziționa bunurile gajate dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul gajist a consimțit în scris asupra achiziției după primirea avizului de executare; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) alte persoane indicate la art. 497 alin. (1) nu se opun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Intenția creditorului gajist de a achiziționa bunul gajat poate fi exprimată în avizul de executare sau într-un aviz ulterior transmis debitorului gajist și altor persoane indicate la art. 497 alin. (1). Avizul va indica suma datorată a obligației garantate și partea din aceasta care se propune a fi stinsă prin achiziționarea bunului gajat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Opoziția față de achiziționarea bunului gajat produce efecte juridice doar dacă este adusă la cunoștința creditorului gajist în termen de 15 zile de la primirea avizului prevăzut la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul gajist care a achiziționat bunul gajat va îndrepta suma prețului de achiziție la stingerea obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Achiziția de către creditorul gajist a bunului gajat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) transferă creditorului gajist toate drepturile debitorului gajist asupra bunului gajat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) stinge orice alte gajuri, cu excepția gajurilor de rang superior, în cazurile prevăzute la art. 4942 alin. (4); și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) stinge sechestrele și interdicțiile asupra bunului, cu excepția celor aplicate de instanțele de judecată în litigii nelegate de exercitarea dreptului de gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) La achiziția de către creditorul gajist a bunului gajat, dispozițiile art. 510 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5111. Evacuarea locuitorilor în cadrul exercitării dreptului de ipotecă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă nu deține un drept de locațiune opozabil creditorului gajist în sensul art. 4933, debitorul ipotecar, precum și celelalte persoane care locuiesc în imobilul ipotecat sînt obligate să elibereze bunul ipotecat la data intrării în vigoare a acordului de transmitere benevolă în posesie, semnat între creditorul ipotecar și debitorul ipotecar, dacă părțile nu au stabilit un alt termen, sau la momentul rămînerii definitive a ordonanței judecătorești ori, după caz, a hotărîrii judecătorești – în cazul exercitării silite a dreptului de ipotecă, sau la data indicată în avizul de executare – în cazul exercitării dreptului de ipotecă în temeiul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoanele menționate la alin. (1) din prezentul articol refuză să elibereze bunul ipotecat sau dacă nu l-au eliberat la expirarea termenului de 15 zile din data stabilită la alin. (1) din prezentul articol, executorul judecătoresc inițiază evacuarea silită în corespundere cu Codul de executare și ținînd cont de dispozițiile art. 4933.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"262.Titlul V din cartea a doua se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"263.La articolul 513:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „și diligența” se substituie cu cuvintele „în raporturile obligaționale”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „și diligență” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „prevederile” se substituie cu cuvîntul „dispozițiile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"264.Articolul 515 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"265. La articolul 517 alineatul (2) litera a), cuvintele „nu prevede” se substituie cu cuvîntul „exclude”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"266. Capitolul I din titlul I se completează cu articolele 5171 și 5172 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5171. Obligațiile corelative"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația unei persoane este corelativă obligației care incumbă altei persoane în una dintre următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) executarea obligației se face în schimbul executării celeilalte obligații;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) aceasta constă într-o obligație de a contribui la sau de a accepta executarea celeilalte obligații;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligația este atît de clar legată de cealaltă obligație sau de obiectul ei, încît executarea unei obligații poate fi privită în mod rezonabil ca dependentă de executarea celeilalte obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligațiile corelative se pot naște din contracte (contracte sinalagmatice), precum și din alte temeiuri de naștere a obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5172. Obligația de rezultat și obligația de mijloace"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul unei obligații de rezultat este ținut să atingă rezultatul promis."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debitorul unei obligații de mijloace este ținut să manifeste, la executarea prestației sale, prudența și diligența unei persoane rezonabile de aceeași calitate, pusă în aceleași circumstanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru a determina dacă obligația este de mijloace sau de rezultat, se ține cont, printre altele, de următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) modul în care obligația este exprimată în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prețul și celelalte clauze ale contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) gradul de risc care, în mod normal, îl implică atingerea rezultatului scontat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) aptitudinea celeilalte părți de a influența executarea obligației.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"267.Articolul 521 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 521. Efectul indivizibilității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația este indivizibilă între mai mulți debitori în cazul în care aceștia sînt obligați să execute împreună aceeași prestație, iar creditorul poate pretinde prestația doar de la toți împreună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creanța este indivizibilă între mai mulți creditori în cazul în care fiecare creditor poate pretinde executarea prestației doar în folosul tuturor creditorilor, iar debitorul trebuie să execute prestația în folosul tuturor creditorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația indivizibilă nu poate fi divizată nici între debitori sau între creditori, nici între succesorii lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Obligația nu devine indivizibilă numai prin faptul că în contract este stipulat că este solidară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Obligația divizibilă care are doar un creditor și un debitor trebuie să fie executată între ei ca o obligație indivizibilă, ea rămînînd divizibilă între moștenitorii acestora.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"268.Secțiunea 1 din capitolul II se completează cu articolul 5211 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5211. Dificultățile executării în cazul creanței indivizibile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă unul dintre creditorii indivizibili refuză să accepte sau nu poate accepta executarea prestației, debitorul se poate elibera de obligație prin consemnare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"269.La articolul 523:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „creanței solidare” se substituie cu cuvintele „solidarității creanței”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în alineatul unic, textul „ , prin lege sau atunci cînd prestația este indivizibilă” se substituie cu cuvintele „sau prin lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"270.Codul se completează cu articolul 5251 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5251. Confuziunea în cazul creanței solidare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă unul dintre creditorii solidari dobîndește și calitatea de debitor, confuziunea nu stinge creanța solidară decît în proporție cu partea din creanță ce îi revine acelui creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ceilalți creditori solidari își păstrează dreptul de regres împotriva creditorului în persoana căruia a operat confuziunea, proporțional cu partea din creanță ce îi revine fiecăruia dintre ei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"271.La articolul 529:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2)–(4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consimți la reducerea sau înlăturarea drepturilor, accesoriilor sau beneficiilor creanței ori ar prejudicia în orice alt mod interesele celorlalți creditori sînt inopozabile acestora din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea judecătorească obținută de unul dintre creditori împotriva debitorului comun profită și celorlalți creditori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Hotărîrea judecătorească pronunțată în favoarea debitorului comun nu poate fi invocată și împotriva creditorilor care nu au fost parte în proces.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"272.Secțiunea a 2-a din capitolul II se completează cu articolul 5291 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5291. Suspendarea și întreruperea prescripției în folosul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"creditorului solidar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Suspendarea prescripției în folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocată și de către ceilalți creditori solidari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Întreruperea prescripției în privința unuia dintre creditorii solidari profită tuturor creditorilor solidari.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"273.Articolul 531:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care textul „ , prin lege sau atunci cînd prestația este indivizibilă” se substituie cu cuvintele „sau prin lege”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Atunci cînd se cer despăgubiri pentru neexecutarea unei obligații indivizibile, debitorii sînt ținuți solidari pentru plată în folosul creditorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"274.În denumirea articolului 537, cuvîntul „Diminuarea” se substituie cu cuvintele „Confuziunea în cazul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"275.Codul se completează cu articolul 5401 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5401. Remiterea unui debitor solidar sau tranzacția cu el"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care creditorul remite o datorie sau încheie o tranzacție cu un debitor solidar, ceilalți debitori sînt eliberați în măsura părții acelui debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care obligația solidară a codebitorilor a apărut în legătură cu cauzarea unui prejudiciu, eliberarea obținută conform alin. (1) se extinde doar în măsura în care este necesară pentru a împiedica creditorul să primească mai mult decît reparația integrală, iar ceilalți debitori își păstrează drepturile de regres față de debitorul care a fost remis sau a tranzacționat în măsura părții neexecutate a acelui debitor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"276.Articolul 541 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Debitorul urmărit poate cere introducerea în cauză a celorlalți codebitori.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"277.La articolul 544:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „executării” se substituie cu cuvîntul „satisfacerii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „executat” se substituie cu cuvîntul „satisfăcut”, iar în final se introduce textul „ , împreună cu părțile acestora din cheltuielile rezonabile suportate”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „întinderii obligației” se substituie cu cuvintele „părții din obligație a”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Debitorul solidar care a satisfăcut obligația de asemenea are dreptul, cu respectarea prioritară a drepturilor sau intereselor apărute anterior ale creditorului, să exercite drepturile și acțiunile creditorului, inclusiv oricare drepturi de garanție care le însoțesc, în măsura necesară pentru a recupera părțile din obligație ale celorlalți debitori solidari.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"278.În denumirea articolului 545, cuvîntul „Compensarea” se substituie cu cuvîntul „Beneficiile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"279.La articolul 549:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2) și (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Hotărîrea judecătorească pronunțată împotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are autoritate de lucru judecat față de ceilalți codebitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea judecătorească pronunțată în favoarea unuia dintre codebitorii solidari profită și celorlalți, cu excepția cazului în care s-a întemeiat pe un temei ce putea fi invocat numai de acel codebitor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"280.La articolul 551 alineatul (2), cuvintele „după punerea în întîrziere” se substituie cu cuvintele „în acest scop”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"281.Denumirea capitolul III din titlul I va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TRANSMISIUNEA CREANȚEI ȘI A OBLIGAȚIEI”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"282.La articolul 556:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul „ , dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), textul „creanțele privitoare la încasarea pensiei alimentare, la repararea prejudiciului” se substituie cu textul „ , sub sancțiunea nulității absolute, creanțele privitoare la încasarea pensiei alimentare și la repararea prejudiciului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Creanța este incesibilă, sub sancțiunea nulității absolute, dacă, în virtutea naturii prestației sau relației între debitor și creditor, debitorul nu poate fi ținut în mod rezonabil să o satisfacă decît în folosul acestui creditor. Această regulă nu se aplică dacă debitorul și-a dat consimțămîntul la cesiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"283.Codul se completează cu articolele 5561 și 5562 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5561. Forma cesiunii de creanță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cesiunea de creanță trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în al cărui temei s-a născut creanța cesionată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5562. Cesiunea parțială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creanța pecuniară poate fi cesionată în parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub sancțiunea nulității absolute, creanța nepecuniară nu poate fi cesionată în parte decît dacă obligația este divizibilă, iar cesiunea nu face ca aceasta să devină, în mod substanțial, mai oneroasă pentru debitor. Această regulă nu se aplică dacă debitorul și-a dat consimțămîntul la cesiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"284.Articolele 557 și 559 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 557. Consimțămîntul debitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titularul unei creanțe o poate transmite unui terț fără consimțămîntul debitorului dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clauza prin care se interzice sau se limitează cesiunea unei creanțe nu afectează cesibilitatea ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, atunci cînd creanța este cesionată prin încălcarea acestei clauze, debitorul poate să se libereze de obligație executînd în folosul cedentului. Debitorul de asemenea păstrează dreptul de a opune cedentului compensarea, ca și cum creanța nu a fost cesionată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (3) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă debitorul și-a dat consimțămîntul la cesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă interdicția nu este expres menționată în înscrisul constatator al creanței, iar cesionarul nu a cunoscut și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască existența interdicției la momentul încheierii contractului de cesiune; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă creanța este pecuniară și s-a născut în schimbul furnizării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile alin. (2) nu limitează răspunderea cedentului față de debitor pentru încălcarea interdicției sau limitării de a cesiona creanța. Cu toate acestea, debitorul nu are dreptul de a recurge la rezoluțiunea contractului din care rezultă creanța cesionată pe temeiul încălcării clauzei prevăzute la alin.(2).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 559. Obligațiile asumate de cedent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cedentul are obligațiile prevăzute la alin. (2)–(6) și (9) dacă din contractul de cesiune nu rezultă altceva."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cedentul garantează că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creanța cesionată există sau, în cazul creanței viitoare, va exista conform contractului din care rezultă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cedentul este îndreptățit să cedeze creanța sau va fi în drept să o facă la momentul cînd cesiunea va produce efecte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) debitorul nu deține unele excepții împotriva satisfacerii creanței;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) creanța nu va fi afectată de niciun drept de compensare existent între cedent și debitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) creanța nu a făcut obiectul unei cesiuni anterioare în folosul altui cesionar și nu este obiect al unui drept de garanție în folosul unui terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cedentul garantează că clauzele contractului sau altui act juridic, dezvăluite cesionarului în calitate de clauze care guvernează creanța, nu au fost modificate sau altfel afectate de vreo înțelegere nedezvăluită care ar dăuna cesionarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cedentul garantează că clauzele contractului sau altui act juridic din care rezultă creanța nu vor fi modificate fără consimțămîntul cesionarului, cu excepția cazului cînd modificarea este prevăzută în contractul de cesiune sau este făcută cu bună-credință și este de așa natură încît cesionarul nu ar avea în mod rezonabil obiecții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cedentul se obligă să nu încheie un contract de cesiune subsecvent în privința aceleiași creanțe care ar duce la faptul că o altă persoană dobîndește creanța cu prioritate față de cesionar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Cedentul se obligă să transmită cesionarului toate drepturile transmisibile destinate să garanteze creanța și care nu sînt deja transmise prin efectul cesiunii, precum și să transmită produsul obținut din orice drept netransmisibil destinat să garanteze creanța."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Cedentul nu garantează solvabilitatea actuală sau viitoare a debitorului, cu excepția cazurilor cînd cedentul a garantat pentru debitor față de cesionar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispozițiile alin. (1)–(7) se aplică în mod corespunzător în privința drepturilor accesorii și a garanțiilor creanței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul cesiunii creanței care rezultă dintr-un titlu de valoare la ordin, cedentul este responsabil și de executarea obligației de către debitor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"285.La articolul 560:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Cu toate acestea, debitorul nu este îndreptățit să opună cesionarului o excepție dacă debitorul a făcut cesionarul să creadă că acea excepție nu există.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"286.Codul se completează cu articolul 5601 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5601. Efectul cesiunii asupra locului de executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul cesiunii creanței pecuniare care trebuie satisfăcută la un anumit loc, cesionarul poate să ceară ca plata să fie efectuată în orice alt loc dacă aceasta se face fără numerar, dar trebuie să-l despăgubească pe debitor pentru orice costuri suplimentare pe care acesta le suportă din motivul modificării locului de plată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul cesiunii creanței nepecuniare care urmează a fi executată la un anumit loc, cesionarul nu poate cere executarea la un alt loc.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"287.La articolul 562:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care cuvintele „primul cesionar” se substituie cu cuvintele „cesionarul a cărui cesiune este notificată prima debitorului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2) și (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Cesionarul ulterior poate invoca dispozițiile alin. (1) doar dacă la data încheierii contractului de cesiune nu a cunoscut și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască că acea creanță deja a fost cesionată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul este liberat de obligație executînd în folosul primului cesionar care îl notifică, indiferent de faptul că debitorul știa sau nu despre cesiunea repetată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"288.Articolul 564 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 564. Notificarea despre cesiune și executarea în folosul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"persoanei care nu este creditor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul este liberat de obligație prin executare în folosul cedentului atît timp cît debitorul nu a primit nicio notificare privind cesiunea fie de la cedent, fie de la cesionar și nu cunoaște despre faptul că cedentul nu mai este îndreptățit să obțină executarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Chiar dacă persoana identificată în calitate de cesionar în notificarea privind cesiunea primită de la cedent nu este creditor, debitorul este liberat de obligație prin executarea cu bună-credință în folosul acelei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Chiar dacă persoana identificată în calitate de cesionar în notificarea privind cesiunea primită de la o persoană care se declară cesionar nu este creditor, debitorul este liberat de obligație prin executare în folosul acelei persoane dacă creditorul a determinat debitorul să creadă în mod rezonabil și cu bună-credință că dreptul a fost cesionat acestei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător dacă obligația s-a stins pe altă cale decît executarea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"289.Codul se completează cu articolele 5641–5643 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5641. Dovada adecvată a cesiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul care crede pe baza unui temei rezonabil că dreptul a fost cesionat, dar care nu a primit o notificare privind cesiunea, poate să ceară de la persoana care aparent a cesionat dreptul să îi ofere o astfel de notificare privind cesiunea sau o confirmare că dreptul nu a fost cesionat ori că cedentul este încă îndreptățit să obțină executarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debitorul care a primit o notificare privind cesiunea care nu este în formă textuală pe un suport durabil ori care nu oferă informație adecvată despre dreptul cesionat sau numele și adresa cesionarului poate să ceară de la persoana care notifică să furnizeze o nouă notificare care ar satisface cerințele respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul care a primit o notificare privind cesiunea de la cesionar, dar nu de la cedent, poate să ceară de la cesionar să prezinte o dovadă certă a cesiunii. Se consideră dovadă certă, dar nu se limitează la aceasta, orice declarație în forma textuală pe un suport durabil emanînd de la cedent și indicînd că creanța a fost cedată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul care a înaintat o cerere conform prezentului articol poate să suspende executarea pînă cînd cererea respectivă este satisfăcută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5642. Opozabilitatea cesiunii față de fidejusor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cesiunea nu este opozabilă fidejusorului decît dacă formalitățile prevăzute pentru opozabilitatea cesiunii față de debitor au fost îndeplinite și în privința fidejusorului însuși."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5643. Concurența între cesionar și cedentul care a primit prestația"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă debitorul este liberat executînd prestația conform art. 557 alin. (3) sau art. 564 alin. (1), dreptul cesionarului față de cedent de a i se preda prestația are prioritate față de dreptul unui reclamant concurent atît timp cît prestația se află în posesia cedentului și poate fi identificată în mod rezonabil față de alte bunuri ale acestuia.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"290.Secțiunea a 2-a din capitolul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Preluarea datoriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 567. Felurile preluării datoriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un terț (noul debitor) poate să preia datoria sau o parte din ea în unul din următoarele feluri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) debitorul inițial este liberat de datorie (substituirea completă de către noul debitor);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) debitorul inițial este menținut în calitate de debitor pentru cazul în care noul debitor nu își execută corespunzător obligațiile (substituirea incompletă de către noul debitor);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) debitorul inițial și cel nou poartă răspundere solidară (adăugarea noului debitor)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care este evident că a apărut un nou debitor, dar felul preluării datoriei nu este clar, debitorul inițial și cel nou sînt considerați debitori solidari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 568. Forma preluării datoriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Preluarea datoriei trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în al cărui temei s-a născut datoria."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 569. Consimțămîntul creditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Consimțămîntul creditorului este necesar pentru substituirea de către noul debitor, indiferent dacă a avut loc o substituire completă sau incompletă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consimțămîntul creditorului privind substituirea de către noul debitor poate să fie dat și în prealabil. În acest caz, substituirea produce efecte din momentul în care creditorul a fost notificat de către noul debitor despre contractul dintre noul debitor și cel inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Consimțămîntul creditorului nu este necesar în cazul adăugării unui nou debitor, dar creditorul, prin notificare către noul debitor, poate să refuze dreptul conferit față de noul debitor dacă acest fapt este făcut fără întîrziere nejustificată după ce a fost informat despre drept și înainte ca acesta să fie acceptat în mod expres sau implicit. În cazul refuzului, se consideră că dreptul nu s-a conferit niciodată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 570. Substituirea completă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un terț poate să se oblige prin contract cu creditorul și debitorul inițial să substituie complet debitorul, cu efectul că debitorul inițial este liberat de obligație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 571. Efectele substituirii complete asupra excepțiilor, compensării și drepturilor de garanție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Noul debitor poate opune creditorului toate excepțiile pe care debitorul inițial ar fi putut să le opună creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Noul debitor nu poate opune creditorului compensarea pe care debitorul inițial ar fi putut să o opună creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Noul debitor nu poate opune creditorului niciun drept și nicio excepție ce decurge din raportul dintre noul debitor și cel inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Liberarea debitorului inițial se extinde de asemenea asupra oricărei garanții personale sau reale acordate de către acesta creditorului pentru executarea obligației, cu excepția cazului cînd garanția poartă asupra bunului care este transmis noului debitor în calitate de obiect al contractului între debitorul inițial și cel nou."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Odată cu liberarea debitorului inițial, garanția oferită de orice persoană, alta decît noul debitor, pentru executarea obligației se stinge dacă acea persoană nu acceptă ca garanția să subziste în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5711. Substituirea incompletă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un terț poate să convină cu creditorul și debitorul inițial să substituie incomplet debitorul, cu efectul că debitorul inițial este menținut ca debitor în cazul cînd debitorul nou nu execută obligația în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5712. Efectele substituirii incomplete"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Substituirea incompletă are aceleași efecte asupra excepțiilor și compensării ca și substituirea completă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsură în care debitorul inițial nu este liberat, garanția personală sau reală acordată în vederea executării obligațiilor acelui debitor nu este afectată de substituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Răspunderea debitorului inițial este guvernată de către dispozițiile legale privind fidejusorul cu beneficiu de discuțiune în măsura în care nu contravin dispozițiilor alin. (1) și (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5713. Adăugarea unui nou debitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un terț poate să convină cu debitorul să fie adăugat în calitate de debitor, astfel încît debitorul inițial și cel nou să fie debitori solidari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5714. Efectele adăugării unui nou debitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, în temeiul unui contract între noul debitor și creditor sau al unui act juridic unilateral și separat încheiat de noul debitor în folosul creditorului, noul debitor este adăugat în calitate de debitor, el nu poate opune creditorului niciun drept sau nicio excepție născută din raportul dintre noul debitor și cel inițial. În cazul în care un asemenea contract sau act juridic unilateral nu s-a încheiat, noul debitor poate să opună creditorului orice motiv de nulitate care afectează contractul cu debitorul inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale privitoare la solidaritatea pasivă se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin dispozițiilor alin. (1).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"291. Capitolul III din titlul I se completează cu secțiunile 3–5 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cesiunea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5715. Cesiunea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O parte la raportul contractual poate să convină cu un terț, cu consimțămîntul celeilalte părți la raportul contractual, ca terțul să o substituie în calitatea de parte la raportul contractual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consimțămîntul celeilalte părți poate fi dat și în prealabil. În acest caz, transferul produce efect din momentul cînd cealaltă parte este notificată despre acest fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care prin efectul acestei substituiri terțul dobîndește drepturi, se aplică dispozițiile secțiunii 1. În măsura în care terțul preia obligații, se aplică dispozițiile secțiunii a 2-a."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Transmisiunea în cazul insolvabilității reprezentantului indirect"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5716. Opțiunea reprezentatului indirect de preluare a drepturilor în cazul insolvabilității reprezentantului indirect"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului articol se aplică atunci cînd reprezentantul indirect a încheiat un contract cu un terț în baza instrucțiunilor și pe contul reprezentatului indirect, astfel încît reprezentantul, și nu reprezentatul, este parte contractantă la acel contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă împotriva reprezentantului s-a intentat procedura de insolvabilitate, reprezentatul poate să notifice terțul și reprezentantul privind preluarea drepturilor reprezentantului conform contractului în raport cu terțul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Terțul poate să opună față de reprezentat orice excepții pe care le-ar fi putut opune reprezentantului și toate celelalte excepții care ar fi disponibile în cazul în care drepturile ar fi fost cesionate prin contract de către reprezentant în folosul reprezentatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5717. Contraopțiunea terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care reprezentatul indirect a dobîndit drepturile reprezentantului conform art. 5716, terțul poate să notifice reprezentatul și reprezentantul că optează pentru exercitarea împotriva reprezentatului a drepturilor pe care terțul le are față de reprezentant, sub rezerva acelor excepții pe care reprezentantul le are față de terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subrogația"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5718. Felurile subrogației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Terțul care plătește în locul debitorului se subrogă în drepturile creditorului, în forma în care acestea se aflau la data subrogației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Subrogația poate fi convențională sau legală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Subrogația convențională poate fi consimțită de debitor sau de creditor. Aceasta trebuie să fie expresă și, pentru a fi opusă terților, trebuie constatată prin înscris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5719. Subrogația consimțită de creditor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Subrogația este consimțită de creditor atunci cînd, primind plata de la un terț, îi transmite acestuia, la momentul plății, toate drepturile pe care le avea împotriva debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Subrogația operează fără consimțămîntul debitorului. Orice stipulație contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 57110. Subrogația consimțită de debitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Subrogația este consimțită de debitor atunci cînd acesta se împrumută spre a-și plăti datoria și, pe această cale, transmite împrumutătorului drepturile creditorului față de care avea datoria respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Subrogația se produce numai dacă actul de împrumut, inclusiv de credit, și chitanța de plată a datoriei au dată certă, în actul de împrumut se declară că suma a fost împrumutată spre a se plăti datoria, iar în chitanță se menționează că plata a fost făcută cu banii împrumutați de noul creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Subrogația consimțită de debitor are loc fără consimțămîntul creditorului inițial, în lipsă de stipulație contrară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 57111. Subrogația legală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogația se produce de drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plătește unui creditor care are un drept de preferință, potrivit legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în folosul dobînditorului unui bun care îl plătește pe titularul creanței însoțite de o garanție asupra bunului respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alții sau pentru alții, are interes să stingă datoria;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în folosul moștenitorului care plătește din bunurile sale obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 57112. Efectele subrogației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Subrogația transmite terțului plătitor toate drepturile și acțiunile creditorului, precum și accesoriile acestora, în forma în care ele se aflau la data subrogației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Subrogația își produce efectele din momentul plății pe care terțul o face în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Subrogația produce efecte împotriva debitorului principal și a celor care au garantat obligația. Aceștia pot opune noului creditor excepțiile pe care le aveau împotriva creditorului inițial dacă nu au consimțit la subrogație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 57113. Subrogația parțială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În caz de subrogație parțială, creditorul inițial, titular al unei garanții, poate exercita drepturile sale pentru partea neplătită din creanță cu preferință față de noul creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul în care creditorul inițial s-a obligat față de noul creditor să garanteze suma pentru care a operat subrogația, cel din urmă este preferat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"292. La articolul 572, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[162,179,"l6"]],"t":"p","text":"„(3) Valorile mobiliare nu pot fi transmise direct în contul achitării datoriei dintre două părți sub sancțiunea nulității absolute, dacă dispozițiile art. 8 din Legea nr.184/2016 cu privire la contractele de garanție financiară nu prevăd altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"293.Articolul 575:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), enunțul al doilea se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (11) și (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligației, debitorul trebuie să execute obligația în termen de 7 zile din momentul primirii facturii sau a unei cereri echivalente din partea creditorului. Introducerea acțiunii în justiție față de debitor se asimilează cererii de executare din partea creditorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Acceptarea de către creditor a executării obligației înainte de termen nu afectează termenul de plată a obligației corelative.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"294.Codul se completează cu articolele 5751 și 5752 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5751. Termenul de executare a obligației pecuniare contractuale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"al cărei creditor este un profesionist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul de executare a obligației pecuniare, stabilit în contractul încheiat între profesioniști, care are ca obiect livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, nu poate depăși 60 de zile de la data prevăzută la alin. (3) lit. a), b) sau, după caz, c) din prezentul articol. Prin excepție, părțile pot stipula în mod expres în contract un termen de executare mai mare cu condiția ca această clauză să nu fie vădit abuzivă față de creditor în sensul art. 7203."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul de executare a obligației pecuniare de către o autoritate publică sau o altă persoană juridică de drept public ori de către asociațiile acestora, stabilit în contractul încheiat cu un profesionist, care are ca obiect livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, nu poate depăși 30 de zile de la data prevăzută la alin. (3) lit. a), b) sau, după caz, c). Prin excepție, părțile pot stipula în mod expres în contract un termen de executare care nu poate depăși 60 de zile dacă acesta este justificat în mod obiectiv, ținînd cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care termenul de executare a obligației pecuniare rezultate dintr-un contract prevăzut la alin. (1) sau (2) nu este determinat și nici nu rezultă din natura acesteia, obligația pecuniară trebuie executată în termen de 30 de zile de la data:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) primirii de către debitor a contraprestației obligației pecuniare, dacă data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată nu este certă, precum și dacă debitorul primește factura sau o cerere echivalentă de plată anterior primirii contraprestației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) recepției sau verificării contraprestației, dacă prin lege sau prin contract este prevăzută o procedură de recepție sau verificare prin care se stabilește conformitatea contractuală a contraprestației și dacă debitorul primește factura sau o cerere echivalentă de plată anterior sau la data la care are loc această recepție sau verificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă este prevăzută o procedură de recepție sau verificare prin care se stabilește conformitatea contractuală a contraprestației, durata maximă a procedurii respective nu va depăși 30 de zile de la data primirii contraprestației, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziții contrare și cu condiția ca aceste clauze să nu fie vădit abuzive față de creditor în sensul art. 7203."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul creditorului obligației pecuniare este lovită de nulitate absolută. Nulitatea clauzei nu afectează validitatea celorlalte clauze din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului părților de a conveni asupra unui grafic de plată a ratelor din suma totală datorată creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică contractelor de asigurare sau obligațiilor debitorului în privința căruia este intentat procesul de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5752. Termenul de executare a obligației în contractele cu consumatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care termenul de executare a obligației rezultate dintr-un contract între un profesionist și un consumator nu este determinat și nici nu rezultă din natura acesteia:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) profesionistul trebuie să execute obligația în folosul consumatorului nu mai tîrziu de 30 de zile de la data încheierii contractului dacă consumatorul nu a cerut ca executarea să aibă loc mai devreme, conform art. 575;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) consumatorul trebuie să plătească profesionistului în termen de 30 de zile de la data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată. Cu toate acestea, dacă consumatorul a primit cererea de plată înainte să primească prestația, dacă nu a primit nicio cerere de plată ori dacă data primirii cererii de plată nu este certă, termenul de 30 de zile curge de la data primirii de către consumator a prestației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă profesionistul este obligat să restituie banii primiți de la consumator pentru o anumită prestație, restituirea trebuie să se facă consumatorului cît de curînd posibil, însă, în orice caz, nu mai tîrziu de 30 de zile de la apariția evenimentului care declanșează obligația de restituire. Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului alineat în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"295.La articolul 576:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2)–(4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) În cazul în care obligația pecuniară urmează a fi executată în rate, creditorul poate pretinde executarea imediată a ratelor neajunse la scadență dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a survenit unul din cazurile prevăzute la alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) o rată rămîne neplătită, total sau parțial, mai mult de 45 de zile de la scadența acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) pe parcursul oricărei perioade de 12 luni consecutive, trei sau mai multe rate nu au fost plătite integral la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) sînt întrunite condițiile care îl îndreptățesc pe creditor să recurgă la rezoluțiune pentru neexecutare a contractului din care rezultă obligația pecuniară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și obligației pecuniare care urmează a fi plătită în rate conform hotărîrii judecătorești."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul debitorului consumator este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"296.La articolul 577, cuvintele „atunci cînd” se substituie cu cuvîntul „dacă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"297.Articolul 578 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 578. Ordinea executării obligației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă ordinea de executare a obligațiilor corelative nu este determinată și nici nu rezultă din natura acestora, atunci, în măsura în care obligațiile pot fi executate simultan, părțile sînt ținute să execute simultan dacă circumstanțele nu indică altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"298.Articolul 579:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „persoana împuternicită de acesta” se substituie cu cuvintele „persoana împuternicită ori indicată de acesta”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „neîmputernicită” se substituie cu cuvintele „care nu este nici împuternicită și nici indicată de către creditor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"299.Codul se completează cu articolul 5791 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5791. Executarea în folosul unui creditor aparent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executarea efectuată cu bună-credință în folosul unui creditor aparent este valabilă chiar dacă ulterior se stabilește că acesta nu era adevăratul creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul aparent este ținut să restituie adevăratului creditor prestația primită, potrivit regulilor îmbogățirii nejustificate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"300.Articolele 580 și 581 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 580. Plata făcută unui creditor minor, unui adult ocrotit"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau unei persoane care nu poate să conștientizeze"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"pe deplin acțiunile sale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă creditorul este un minor, un adult în privința căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară sau o persoană care nu poate să conștientizeze pe deplin acțiunile sale, plata ce i se face personal nu este valabilă, cu excepţia cazului cînd debitorul demonstrează că plata a profitat creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în privința plăților care pot fi primite în mod valabil de sine stătător de către minor sau adultul în privința căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 581. Executarea obligației de către un terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă din lege, act juridic sau din natura obligației nu reiese că debitorul urmează să execute obligația personal, creditorul nu poate refuza executarea ei de către un terț:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă terțul execută cu consimțămîntul debitorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă terțul are un interes legitim de a executa, iar debitorul nu execută, sau dacă este cert că debitorul nu va executa la scadență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executarea de către terț conform alin. (1) nu eliberează debitorul de obligație în măsura în care terțul se subrogă în drepturile creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care debitorul nu este ținut să execute obligația personal, însă creditorul acceptă executarea de la terț în alte cazuri decît cele prevăzute la alin. (1), creditorul este ținut să repare debitorului prejudiciul suferit astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul care îi încredințează executarea obligației unui terț rămîne responsabil de executare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"301.La articolul 582, cuvintele „ia locul” se substituie cu cuvintele „se subrogă în drepturile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"302.Articolele 583 și 584 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 583. Metoda de executare a obligației pecuniare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația pecuniară poate fi executată prin orice modalitate utilizată în mod obișnuit în relațiile respective la locul executării obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul care acceptă plata prin utilizarea unui instrument de plată, titlu de creanță sau a oricărui alt instrument conținînd o promisiune de plată se prezumă că acceptă executarea sub condiția că plata va fi efectuată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu excepția cazului cînd creditorul a indicat un anumit cont, efectuarea plății prin transfer poate fi făcută la orice cont deschis pe numele creditorului pe care acesta l-a făcut cunoscut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă plata se face prin transfer, obligația pecuniară se consideră executată la data la care suma de bani care a făcut obiectul plății a fost înregistrată în contul prestatorului de servicii de plată al persoanei căreia trebuia să i se facă plata."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 584. Moneda de executare a obligației pecuniare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația pecuniară se exprimă în monedă națională. Părțile pot conveni asupra unor obligații pecuniare în valută străină în măsura în care acest lucru nu este interzis prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă obligația pecuniară exprimată în valută străină trebuie executată pe teritoriul țării, executarea se face în monedă națională, cu excepția cazurilor în care părțile au prevăzut plata în valută străină și legea permite primirea/efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăților și a transferurilor în valută străină. Determinarea echivalentului în monedă națională al obligației pecuniare exprimate în valută străină și viceversa se efectuează cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligației, chiar dacă înainte de scadența unei obligații pecuniare s-a modificat cursul valutar al monedei de plată față de moneda obligației pecuniare, dacă legea sau contractul nu stabilește altfel. În cazul unei reforme monetare, se aplică cursul valutar existent la data reformei monetare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă obligația pecuniară este exprimată într-o valută străină, iar executarea acesteia se face în altă valută străină (în cazurile în care legea permite primirea/efectuarea plăților și transferurilor în valută străină), determinarea echivalentului în altă valută străină al obligației pecuniare exprimate într-o valută străină se efectuează cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligației, dacă legea sau contractul nu stabilește altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Partea care este în întîrziere suportă riscul modificării cursului valutar al monedei de plată. Creditorul are dreptul să indice cursul valutar aplicabil plății fie de la data scadenței obligației, fie de la data plății obligației. Dacă debitorul deja a efectuat plata conform cursului mai mic, creditorul poate solicita diferența care rezultă din cursul valutar în termen de 30 zile de la data recepționării plății.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"303.La articolul 585:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care după cuvintele „Băncii Naționale a Moldovei” se introduce textul „aplicabilă conform alin. (2)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei aplicabilă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pentru primul semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 ianuarie din anul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru al doilea semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 iulie din anul respectiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"304.Articolul 586 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 586. Imputația executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care debitorul datorează creditorului mai multe obligații de aceeași natură, iar prestația executată nu este suficientă pentru stingerea tuturor obligațiilor, sub rezerva dispozițiilor alin. (6), se stinge obligația pe care o indică debitorul în momentul executării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă debitorul nu face o astfel de indicație, creditorul poate, într-un termen rezonabil și prin notificarea debitorului, imputa executarea asupra uneia sau, după caz, mai multor obligații, la alegerea sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Imputația prevăzută la alin. (2) nu produce efecte dacă se face asupra unei obligații care încă nu este scadentă, este ilegală sau este litigioasă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă nici debitorul și nici creditorul nu indică imputația conform dispozițiilor corespunzătoare ale alin. (1)–(3), executarea se impută asupra obligației care întrunește unul dintre următoarele criterii, în următoarea ordine:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligația care este scadentă sau care a ajuns prima la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligația pentru care creditorul are cele mai puține garanții;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligația care este cea mai împovărătoare pentru debitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) obligația care a apărut prima."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă nu se aplică niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (4), executarea se impută asupra tuturor obligațiilor proporțional, sub rezerva dispozițiilor alin. (6)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul obligației pecuniare, indiferent de imputația indicată de debitor, plata efectuată de către debitor se va imputa, în primul rînd, cheltuielilor, în al doilea rînd, dobînzii și altor prestații și, la urmă, sumei de bază (capitalului), dacă creditorul nu face o imputație diferită.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"305.La articolul 590, cuvintele „nu se datorează vinovăției sale” se substituie cu cuvintele „este justificată”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"306.Articolul 591 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 591. Interzicerea perceperii unor plăți de la consumatori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesioniștilor li se interzice să perceapă de la consumatori comisioane aferente utilizării unui anumit mijloc de plată care depășesc costul suportat de profesionist pentru utilizarea unor astfel de modalități de plată. Această regulă nu interzice profesioniștilor să perceapă prețuri diferite pentru același bun sau serviciu atunci cînd acesta este comercializat prin canale de vînzări diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un profesionist operează o linie telefonică în vederea contactării sale prin telefon cu privire la contractul încheiat, consumatorul nu este obligat să plătească, la contactarea profesionistului, mai mult decît tariful de bază. Profesionistul nu are dreptul să utilizeze în acest scop numere telefonice pentru servicii cu tarif special (premium rate)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu aduc atingere dreptului furnizorilor de servicii de comunicații electronice de a taxa aceste apeluri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înainte ca consumatorul să încheie un contract sau să accepte o ofertă, profesionistul trebuie să solicite consimțămîntul explicit din partea consumatorului cu privire la orice plată suplimentară față de cea asupra căreia s-au înțeles anterior prin care se remunerează obligația contractuală principală a profesionistului. În cazul în care profesionistul nu a obținut consimțămîntul explicit al consumatorului, însă l-a dedus utilizînd opțiuni incluse în mod automat pe care consumatorul trebuie să le respingă pentru a evita plata suplimentară sau prin acceptarea condițiilor contractuale standard, consumatorul poate pretinde restituirea acestei plăți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică contractelor de vînzare-cumpărare, de executare de lucrări și celor de prestări servicii, precum și contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, contractelor de furnizare a gazelor naturale, contractelor de furnizare a energiei electrice, contractelor de furnizare a energiei termice și contractelor de furnizare de conținut digital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică contractelor prevăzute la art. 6788 alin. (2) lit. a)–j), l) și m) și alin. (3), (6) și (8). Cu toate acestea, dispozițiile alin. (4) din prezentul articol se aplică plăților suplimentare impuse consumatorului pe baza unui contract de servicii financiare dacă acesta este un contract legat de contractul căruia i se aplică prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentului articol se aplică în măsura în care dispozițiile legale speciale referitoare la anumite tipuri de contracte încheiate cu consumatorii nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"307.La articolul 597 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„c) nu poate beneficia de dobînzi și dobînzi de întîrziere ori penalități pentru datoria față de el, dacă legea nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"308.Secțiunea a 2-a din capitolul IV se completează cu articolul 5971 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5971. Nepreluarea bunului corporal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana obligată să predea sau să restituie un bun corporal, altul decît banii, care a rămas în posesia lui din motiv că creditorul nu a preluat bunul, este obligată să ia măsuri rezonabile de a-l proteja și păstra."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debitorul se poate elibera de obligația de a preda sau a restitui bunul și de obligația prevăzută la alin. (1) prin, la alegerea sa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) depozitarea ori, după caz, consemnarea bunului la un terț în condiții rezonabile, pe care îl va preda la prima cerere a creditorului, și notificarea creditorului despre depozitare ori, după caz, consemnare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) vînzarea bunului în condiții rezonabile după expirarea unui termen suplimentar pe care debitorul i l-a stabilit prin notificare creditorului și plata venitului net în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, dacă bunul este perisabil sau dacă păstrarea lui presupune cheltuieli disproporționate, debitorul are obligația să ia măsuri rezonabile de a dispune de bun. Debitorul se poate elibera de obligația de a preda sau a restitui prin plata venitului net în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul rămas în posesie are dreptul la rambursarea cheltuielilor rezonabile suportate ori să le rețină din venitul vînzării conform prezentului articol.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"309.După denumirea secțiunii a 3-a din capitolul IV se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§1. Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5972. Garanția comună a creditorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul răspunde cu întregul său patrimoniu pentru obligațiile sale. Patrimoniul debitorului servește drept garanție comună a creditorilor săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nu pot face obiectul garanției prevăzute la alin. (1) bunurile insesizabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întîi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sînt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului, cu excepția cazului în care debitorul răspunde, conform legii sau contractului, doar cu acea masă patrimonială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5973. Egalitatea creditorilor și cauzele de preferință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sumele obținute din urmărirea bunurilor din patrimoniul debitorului se împart între creditori proporțional cu valoarea creanței fiecăruia, cu excepția cazului în care există între ei cauze de preferință ori contracte cu privire la ordinea îndestulării lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorii care au același rang au deopotrivă drept la satisfacerea creanței, proporțional cu valoarea creanței fiecăruia dintre ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cauzele de preferință sînt privilegiile și garanțiile reale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 5974. Privilegiul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Privilegiul este preferința acordată de lege unui creditor în considerarea creanței sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Privilegiul este indivizibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Privilegiile sînt opozabile terților fără să fie necesară înregistrarea lor în registrele de publicitate, dacă prin lege nu se prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creanțele garantate cu o garanție reală se satisfac din contul bunurilor grevate cu prioritate față de creanțele privilegiate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Creanțele privilegiate se satisfac cu prioritate față de creanțele fără privilegiu, chiar dacă acestea din urmă s-au născut mai înainte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Rangul privilegiilor se stabilește prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazurile expres prevăzute de lege, privilegiul poartă doar asupra anumitor bunuri din patrimoniul debitorului (privilegiile speciale).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"310.Articolul 598 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 598. Dreptul creditorului de a-și conserva creanța"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul poate să ia toate măsurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, îndeplinirea unor formalități de publicitate și informare pe contul debitorului, exercitarea acțiunii oblice ori luarea unor măsuri asigurătorii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"311.După articolul 598 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§2. Acțiunea oblică”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"312.Articolul 599:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvintele „debitorului său” se introduc cuvintele „și independent de voința acestuia”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) În raporturile dintre creditorul care acționează pe cale oblică și debitorul său se aplică în mod corespunzător dispozițiile privind reprezentarea legală.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"313.În denumirea și în cuprinsul articolului 600, cuvintele „acțiune oblică” se substituie cu cuvintele „acțiune pe cale oblică”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"314.La articolul 601:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „oblice” se substituie cu cuvintele „exercitate pe cale oblică”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează în final cu textul: „Cu toate acestea, creditorul care a exercitat acțiunea oblică beneficiază de un privilegiu asupra acelor bunuri în scopul rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu acționarea pe cale oblică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"315.Secțiunea a 3-a din capitolul IV se completează cu §3 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§3. Acțiunea revocatorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6011. Acțiunea revocatorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în dauna creditorului, manifestată prin împiedicarea satisfacerii integrale a drepturilor creditorului față de debitor, dacă debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască că actul juridic va dăuna creditorului sau, în cazul în care actul juridic a fost încheiat înainte de apariția dreptului creditorului, acesta a fost încheiat de către debitor cu intenția de a dăuna creditorilor în general."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care actul juridic atacat este cu titlu oneros, suplimentar circumstanțelor prevăzute la alin. (1) creditorul trebuie să demonstreze că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) terțul contractant sau beneficiarul actului a cunoscut ori trebuia să cunoască că actul juridic va dăuna creditorului sau că el a fost încheiat cu intenția de a dăuna creditorului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă actul juridic a fost încheiat înainte de apariția dreptului creditorului, terțul contractant sau beneficiarul actului juridic a cunoscut intenția debitorului de a dăuna creditorilor în general."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul se prezumă că cunoștea sau trebuia să cunoască că actul juridic cu titlu gratuit va dăuna creditorului ori creditorilor în general dacă acesta este încheiat în ultimele 12 luni ce preced înaintarea acțiunii revocatorii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ambele părți ale actului juridic cu titlu oneros sînt prezumate că cunoșteau sau trebuiau să cunoască că el va dăuna creditorului ori creditorilor în general dacă actul juridic este încheiat în ultimele 12 luni ce preced înaintarea acțiunii revocatorii și acesta constituie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) un act juridic în care valoarea de piață a prestației debitorului depășește cu o treime valoarea de piață a contraprestației terțului contractant; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un act juridic încheiat de către debitor cu o persoană afiliată debitorului sau al cărui beneficiar este o persoană afiliată debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazurile prevăzute la alin. (4), se prezumă că terțul contractant nu a executat contraprestația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Creditorul poate înainta acțiunea revocatorie chiar dacă creanța sa încă nu este exigibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În sensul dispozițiilor legale privitoare la acțiunea revocatorie, prin debitor se înțelege și terțul care a acordat o garanție reală sau personală în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6012. Particularitățile contestării garanțiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul aplicării dispozițiilor art. 6011, garanția reală acordată de către debitor pentru a garanta propria obligație constituie un act juridic cu titlu oneros."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În scopul aplicării dispozițiilor art. 6011, garanția reală sau personală acordată de către debitor pentru a garanta obligația terțului constituie un act juridic cu titlu oneros dacă a fost acordată concomitent cu încheierea contractului din care rezultă obligația garantată sau, în cazul în care s-a acordat ulterior, dacă a fost inițial expres menționată în contractul din care rezultă obligația garantată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6013. Limitarea acțiunii revocatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul a cărui creanță rezultă din contract nu poate ataca pe calea acțiunii revocatorii actele juridice încheiate de către debitor în măsura în care creditorul, la momentul încheierii contractului, cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască actul juridic și posibilul efect de a dăuna creditorului în viitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De asemenea, nu poate înainta acțiune revocatorie creditorul care a consimțit la încheierea actului juridic de către debitor sau care a renunțat expres în alt mod la dreptul de a ataca actele debitorului pe calea acțiunii revocatorii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunea revocatorie se prescrie extinctiv în termen de 1 an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască dauna ce rezultă din actul juridic supus atacării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6014. Efectele admiterii acțiunii revocatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Actul juridic atacat va fi declarat inopozabil atît față de creditorul care a depus acțiunea revocatorie, cît și față de toți ceilalți creditori care, putînd depune acțiune revocatorie, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din sumele obținute din urmărirea prestației primite de către terțul contractant sau beneficiar, cu respectarea ordinii de preferință existente între acești creditori. Suma rămasă după satisfacerea creanțelor tuturor acestor creditori se restituie terțului contractant sau, după caz, beneficiarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care terțul contractant sau beneficiarul nu poate restitui prestația datorată, creditorul poate pretinde valoarea ei bănească conform dispozițiilor legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Terțul contractant sau beneficiarul care a dobîndit ceva în baza actului juridic declarat inopozabil poate exclude urmărirea prestației, plătind creditorului căruia profită admiterea acțiunii o sumă de bani egală cu dauna suferită de acesta din urmă prin încheierea și executarea actului juridic. În caz contrar, hotărîrea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul pînă la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea revocatorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6015. Înaintarea acțiunii revocatorii în privința actelor juridice subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin acțiune revocatorie se poate declara inopozabil și actul juridic subsecvent actului juridic inopozabil încheiat de către debitor. În acest caz, dispozițiile art. 6011–6016 se aplică în mod corespunzător, în special terțul contractant va fi debitorul, iar dobînditorul subsecvent va fi terțul contractant sau beneficiarul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6016. Acțiunea revocatorie de dreptul insolvabilității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile art. 6011–6055 nu afectează dispozițiile legale privind acțiunea administratorului insolvabilității sau a lichidatorului de contestare a actelor și a prestațiilor săvîrșite de debitor înainte de declararea insolvabilității sale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"316.Capitolul V din titlul I va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"NEEXECUTAREA OBLIGAȚIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 602. Mijloacele juridice de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd, fără justificare, debitorul nu își execută obligația, creditorul poate, în condițiile legii și, după caz, ale contractului, la alegerea sa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară executarea silită a obligației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să suspende executarea obligației corelative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să reducă obligația sa corelativă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să recurgă la rezoluțiunea contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să ceară plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin neexecutare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) să exercite orice alt mijloc juridic de apărare, prevăzut de lege sau contract, pentru realizarea dreptului său încălcat prin neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă debitorul demonstrează că neexecutarea obligației este justificată, creditorul poate recurge la oricare din mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1), cu excepția executării silite în natură și plății de despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul nu poate recurge la mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1) în măsura în care a cauzat neexecutarea obligației debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1) care sînt compatibile pot fi cumulate. În special, creditorul nu este lipsit de dreptul la despăgubiri prin recurgerea la oricare alt mijloc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Neexecutarea obligației înseamnă orice abatere, cu sau fără justificare, de la executarea corespunzătoare a obligației și include neexecutarea totală sau parțială a obligației, executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Părțile contractante pot prevedea că și alte evenimente decît neexecutarea obligației acordă creditorului toate sau unele dintre mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Declarația creditorului nu produce efectul rezoluțiunii sau al reducerii obligației corelative dacă la acea dată dreptul la rezoluțiune sau la reducerea obligației corelative era prescris extinctiv, iar debitorul invocă această excepție înainte sau după declarație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 603. Acordarea termenului suplimentar pentru executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În orice caz de neexecutare a unei obligații, creditorul poate, prin declarație către debitor, să acorde un termen suplimentar pentru executare corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pe durata termenului suplimentar, creditorul poate suspenda executarea propriilor obligații corelative și poate cere despăgubiri, dar nu poate recurge la oricare alt mijloc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă creditorul primește declarație de la debitor că acesta nu va executa în interiorul termenului acordat sau dacă la expirarea acelui termen nu s-a efectuat o executare corespunzătoare, creditorul poate recurge la oricare mijloc disponibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 604. Circumstanțele care justifică neexecutarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afară de alte cazuri prevăzute de lege, neexecutarea obligației este justificată în măsura în care debitorul demonstrează una din următoarele circumstanțe:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ea se datorează unui impediment prevăzut la art. 605;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul a cauzat neexecutarea obligației debitorului, inclusiv prin întîrziere sau prin faptul că debitorul a suspendat executarea obligației în temeiul art. 615."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 605. Justificarea datorită unui impediment"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Neexecutarea obligației debitorului este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului și dacă debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul ori consecințele acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care obligația a apărut dintr-un contract sau alt act juridic, neexecutarea nu este justificată dacă debitorul ar fi putut în mod rezonabil să ia în considerare impedimentul la data încheierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care impedimentul justificator este doar temporar, justificarea produce efecte pe durata existenței impedimentului. Totuși, dacă întîrzierea capătă trăsăturile neexecutării esențiale, creditorul poate să recurgă la mijloacele juridice de apărare întemeiate pe o asemenea neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care impedimentul justificator este permanent, obligația se stinge. Obligația corelativă de asemenea se stinge. În cazul obligațiilor contractuale, efectele restitutive ale acestei stingeri sînt reglementate prin dispozițiile art. 6234–62310, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Debitorul are obligația de a asigura ca creditorul să primească o notificare despre impediment și efectele lui asupra capacității de a executa, într-un termen rezonabil după ce debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască aceste circumstanțe. Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru orice prejudiciu rezultat din neprimirea respectivei notificări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Impedimentul justificator nu exonerează debitorul de plata despăgubirilor dacă impedimentul a apărut după neexecutarea obligației, cu excepția cazului cînd creditorul nu ar fi putut, oricum, din cauza impedimentului, să beneficieze de executarea obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 606. Clauza care exclude sau limitează mijloacele juridice de apărare ale creditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza unui contract sau alt act juridic prin care se exclude sau se limitează anticipat răspunderea de a plăti despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea intenționată sau din culpa gravă a obligației este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 607. Notificările referitoare la neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă creditorul face debitorului o notificare referitoare la faptul neexecutării obligației sau la faptul că el prevede o asemenea neexecutare și notificarea este expediată ori făcută corect, atunci întîrzierea sau inexactitatea în procesul de transmitere a notificării sau faptul că ea nu a parvenit nu o împiedică să producă efecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notificarea produce efecte din momentul în care ar fi trebuit să ajungă în circumstanțe normale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 608. Omiterea de a notifica despre neconformitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în cazul unei obligații de a livra bunuri, a executa lucrări sau a presta servicii, debitorul livrează bunuri, execută lucrări sau prestează servicii care nu sînt conforme cu condițiile obligației, creditorul nu poate invoca neconformitatea decît în cazul în care creditorul îl notifică pe debitor într-un termen rezonabil, specificînd natura neconformității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul rezonabil curge din momentul în care bunurile sînt livrate sau lucrarea ori serviciul este finalizat sau, dacă este mai tîrziu, din momentul în care creditorul a descoperit sau trebuia în mod rezonabil să descopere neconformitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul nu poate invoca dispozițiile alin. (1) dacă creditorul a omis să notifice fapte pe care debitorul le cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să le cunoască și pe care debitorul, deși era obligat, nu le-a dezvăluit creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică dacă creditorul este consumator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 609. Profesionistul care nu poate îndeplini comanda consumatorului făcută prin comunicare la distanță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care un profesionist nu poate executa obligațiile rezultate dintr-un contract încheiat cu un consumator prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță, el este obligat să informeze imediat consumatorul și să restituie, fără întîrziere nejustificată și, în orice caz, în termen nu mai mare de 30 de zile, sumele plătite de către consumator. Mijloacele juridice de apărare ale consumatorului rezultate din neexecutarea profesionistului rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Remedierea de către debitor a executării necorespunzătoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 610. Remedierea de către debitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care executarea nu corespunde condițiilor obligației, debitorul poate oferi o executare nouă și conformă dacă aceasta se poate face în interiorul termenului prevăzut pentru executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă debitorul nu poate face o ofertă de executare nouă și conformă în interiorul termenului prevăzut pentru executare, dar, imediat după ce a fost notificat despre neconformitate, se oferă să o remedieze într-un termen rezonabil pe cheltuială proprie, creditorul nu poate recurge la niciun mijloc pentru caz de neexecutare, cu excepția suspendării executării obligației corelative, înainte de a acorda debitorului un termen rezonabil pentru remedierea neconformității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, creditorul nu este obligat să acorde debitorului un termen pentru remediere în una din următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) neexecutarea obligației contractuale în termenul prevăzut pentru executare constituie o neexecutare esențială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul are motiv să considere că executarea debitorului a fost făcută, contrar bunei-credințe, cu cunoștința neconformității;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) creditorul are motiv să considere că debitorul nu va putea să efectueze remedierea într-un termen rezonabil și fără a crea inconveniente semnificative sau fără a aduce atingere intereselor legitime ale creditorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) debitorul refuză remedierea, remedierea este imposibilă sau remedierea este în alt mod inoportună, avînd în vedere circumstanțele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Debitorul suportă cheltuielile de remediere, îndeosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor și de procurare a materialelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 611. Consecințele acordării către debitor a posibilității de remediere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În interiorul termenului acordat pentru remediere, creditorul poate suspenda executarea obligațiilor sale corelative, dar nu poate recurge la alt mijloc prevăzut de art. 602 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă debitorul nu remediază neconformitatea în termenul acordat, creditorul poate recurge la oricare mijloc disponibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Chiar dacă remedierea s-a făcut, creditorul păstrează dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea inițială sau ulterioară ori prin realizarea remedierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 612. Restituirea prestației înlocuite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă debitorul, benevol sau în urma obligării conform art. 614, a remediat o executare neconformă prin înlocuirea prestației, acesta are dreptul și obligația de a lua înapoi prestația înlocuită pe cheltuiala sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul nu este ținut să plătească pentru folosința prestației înlocuite de care a beneficiat pînă la data înlocuirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul de a cere executarea silită"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 613. Executarea silită a obligațiilor pecuniare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul de a obține plata silită a sumelor de bani datorate ajunse la scadență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care creditorul încă nu a executat obligația corelativă pentru care se datorează plata și este clar că debitorul obligației pecuniare nu va dori să primească executarea, creditorul poate, cu toate acestea, să execute obligația corelativă și poate obține plata silită, cu excepția unuia dintre următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorul ar fi putut încheia un contract de substituire în condiții rezonabile fără eforturi sau cheltuieli semnificative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) silirea debitorului să primească executarea obligației corelative ar fi nerezonabilă, avînd în vedere circumstanțele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 614. Executarea obligațiilor nepecuniare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul de a obține executarea silită în natură a obligației, alta decît cea de a plăti o sumă de bani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executarea silită în natură include și dreptul creditorului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de a cere remedierea gratuită a executării care nu este conformă cu condițiile obligației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul neexecutării de către debitor a obligației de a preda un bun, de a cere ca bunul să fie luat de la debitor și să-i fie predat creditorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) de a cere să fie distrus tot ceea ce este făcut cu încălcarea obligației de a nu face ori să fie autorizat să distrugă el însuși, cheltuielile urmînd să fie puse în sarcina debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, executarea în natură nu poate fi obținută pe cale silită în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) executarea ar fi ilegală sau imposibilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) executarea ar solicita eforturi sau cheltuieli disproporționate, cu excepția cazului cînd creditorul nu poate obține o prestație similară de la un terț;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) executarea este atît de personală, încît ar fi nerezonabil de a o executa silit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Creditorul este decăzut din dreptul de a obține executarea silită în natură dacă nu cere executarea într-un termen rezonabil după ce a cunoscut sau trebuia să cunoască neexecutarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Creditorul nu poate cere despăgubiri pentru prejudiciu sau penalitate în măsura în care el a majorat prejudiciul sau suma penalității, insistînd în mod nerezonabil asupra executării în natură în circumstanțe în care creditorul ar fi putut încheia un contract de substituire în condiții rezonabile fără eforturi sau cheltuieli semnificative."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Faptul că dreptul de a cere executarea silită în natură este exclus conform alin. (3) sau (4) nu aduce atingere dreptului de a cere despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Suspendarea executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 615. Dreptul de a suspenda executarea obligației corelative"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul care este ținut să execute obligația corelativă în același moment în care debitorul își execută obligația sau după acel moment are dreptul de a suspenda executarea obligației corelative pînă cînd debitorul s-a oferit să execute sau a executat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul care este ținut să execute obligația corelativă înainte de momentul în care debitorul își execută obligația și care în mod rezonabil crede că debitorul nu va executa obligația la scadență poate suspenda executarea obligației corelative atît timp cît această încredere rezonabilă persistă. Cu toate acestea, dreptul de a suspenda executarea se stinge dacă debitorul acordă asigurări suficiente de executare corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul care suspendă executarea în situația menționată la alin. (2) are îndatorirea să notifice de îndată debitorul despre acest fapt și poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat debitorului prin neexecutarea acestei îndatoriri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dreptul de a suspenda conform prezentului articol se referă la întreaga obligație sau doar la o parte din ea, după cum este rezonabil conform circumstanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă debitorul înaintează o acțiune prin care cere executarea silită a obligației corelative, iar creditorul invocă suspendarea executării ei pe temeiul alin. (1) sau (2), instanța de judecată va stabili în hotărîrea judecătorească prin care se dispune executarea silită a obligației corelative că creditorul trebuie să execute obligația corelativă conform hotărîrii judecătorești doar dacă debitorul execută simultan obligația sa față de creditor ori oferă asigurări suficiente ale executării față de creditor sau dacă creditorul se află în întîrziere de a accepta executarea oferită de către debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezoluțiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Temeiurile rezoluțiunii pentru neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 616. Rezoluțiunea pentru neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezoluțiunea pentru neexecutare are loc cînd se întemeiază pe dispozițiile art. 617, 618, 619 sau 620, precum și cînd se întemeiază pe un alt caz de neexecutare a obligației contractuale pentru care legea sau contractul acordă creditorului dreptul la rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 617. Rezoluțiunea pentru neexecutare esențială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul la rezoluțiune dacă neexecutarea de către debitor a obligației contractuale este esențială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Neexecutarea obligației contractuale este esențială în unul dintre următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ea privează în mod substanțial creditorul de ceea ce se putea aștepta în baza contractului, în raport cu întregul raport contractual sau tranșa supusă rezoluțiunii, cu excepția cazului în care la momentul încheierii contractului debitorul nu a prevăzut și nici nu putea să prevadă în mod rezonabil acel rezultat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) executarea întocmai a obligației ține de esența contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ea este intenționată sau din culpă gravă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dă creditorului motiv să creadă că nu poate conta pe executarea din partea debitorului în viitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 618. Rezoluțiunea după acordarea termenului suplimentar pentru executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul la rezoluțiune în caz de neexecutare a obligației contractuale dacă i-a acordat debitorului, prin notificare, un termen suplimentar rezonabil pentru executare, iar debitorul nu a executat în acest termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă termenul acordat este nerezonabil de scurt sau nu s-a fixat niciun termen, creditorul poate rezolvi doar după expirarea unui termen rezonabil din data cînd notificarea produce efecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul la rezoluțiune pe temeiul dispozițiilor prezentului articol nu apare dacă neexecutarea este minoră."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 619. Rezoluțiunea pentru neexecutare anticipată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul are dreptul la rezoluțiune înainte de scadența obligației contractuale dacă debitorul a declarat că nu va executa obligația sau pe altă cale este clar că nu o va executa, cu condiția, în toate cazurile, că neexecutarea ar fi fost esențială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 620. Rezoluțiunea pentru lipsa asigurărilor adecvate ale executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul care crede în mod rezonabil că va avea loc o neexecutare esențială a obligației contractuale are dreptul la rezoluțiune dacă cere de la debitor, prin notificare, asigurări adecvate ale executării corespunzătoare și asemenea asigurări nu îi sînt oferite într-un termen rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Domeniul de aplicare, exercitarea și decăderea din dreptul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 621. Domeniul de aplicare al dreptului la rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care obligațiile debitorului rezultate din contract nu sînt divizibile, creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului doar în întregime (rezoluțiune totală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care obligațiile debitorului rezultate din contract trebuie executate în tranșe separate sau sînt divizibile în alt mod, atunci:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă există un temei de rezoluțiune pentru neexecutare în privința unei tranșe căreia îi poate fi atribuită o contraprestație, creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului în privința acelei tranșe (rezoluțiune parțială);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului în întregime doar dacă creditorul nu are în mod rezonabil interes să accepte executarea celorlalte tranșe sau dacă temeiul de rezoluțiune se referă la raportul contractual în întregime (rezoluțiune totală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul locațiunii, antreprizei, prestării serviciilor și altor raporturi contractuale, dacă se execută în tranșe separate sau sînt divizibile în alt mod, rezoluțiunea se aplică doar în raport cu tranșele viitoare, cu excepția cazului în care creditorul, prin declarația de rezoluțiune, a extins-o și la anumite sau toate tranșele anterioare în condițiile alin. (2) lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 622. Declarația de rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul la rezoluțiune se exercită de către partea îndreptățită prin declarație scrisă notificată celeilalte părți contractante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partea îndreptățită, dacă invocă un interes justificat, poate, în locul rezoluțiunii conform alin. (1), să ceară instanței de judecată să declare rezoluțiunea prin hotărîre judecătorească. În condițiile Codului de procedură civilă, partea îndreptățită poate modifica acțiunea în declarare a rezoluțiunii într-o acțiune în executare silită a obligației contractuale și invers."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care notificarea făcută conform art. 618 prevede rezoluțiunea de plin drept dacă debitorul nu execută în termenul suplimentar acordat prin notificare, rezoluțiunea operează, fără vreo altă declarație, la expirarea respectivului termen sau a unei perioade rezonabile după notificare (care trebuie să fie mai lungă decît termenul acordat prin notificare)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 623. Decăderea din dreptul la rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă executarea s-a oferit cu întîrziere sau executarea efectuată nu corespunde în alt mod contractului, creditorul este decăzut din dreptul la rezoluțiune pentru acea neexecutare în cazul în care declarația de rezoluțiune nu este notificată într-o perioadă rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care creditorul a acordat debitorului un termen pentru remedierea neexecutării conform art. 610, perioada menționată la alin. (1) din prezentul articol curge de la expirarea termenului acordat. În alte cazuri, perioada curge din momentul în care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască despre ofertă sau despre neconformitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul este decăzut din dreptul la rezoluțiune în temeiul art. 618, 619 sau 620 în cazul în care creditorul nu notifică declarația de rezoluțiune într-o perioadă rezonabilă după apariția acestui drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6231. Rezoluțiunea în cazul pluralității de părți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă într-un contract de o parte sau, după caz, de cealaltă parte există mai multe persoane, dreptul la rezoluțiune poate fi exercitat doar de către toate persoanele de o parte sau, după caz, doar față de toate persoanele de cealaltă parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă dreptul la rezoluțiune se stinge pentru una dintre persoanele îndreptățite dintr-o parte, el se stinge și pentru celelalte persoane îndreptățite din acea parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6232. Clauza de dezicere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care dreptul la rezoluțiune este stipulat în contract cu condiția de a se efectua o anumită prestație (clauză de dezicere), declarația de rezoluțiune nu produce efecte dacă prestația nu a fost efectuată pînă la notificarea declarației de rezoluțiune sau concomitent cu ea, iar cealaltă parte, din acest motiv, a respins neîntîrziat declarația. Cu toate acestea, declarația produce efecte dacă, după respingerea ei, prestația este efectuată neîntîrziat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Efectele rezoluțiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6233. Efectul asupra obligațiilor rezultate din contract"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin efectul rezoluțiunii se sting obligațiile nestinse rezultate din contract sau partea relevantă a acestor obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, rezoluțiunea nu afectează stipulațiile contractului privitoare la soluționarea litigiilor sau alte clauze care sînt destinate aplicării chiar și după rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul care declară rezoluțiunea păstrează dreptul la despăgubirile sau penalitățile acumulate la data rezoluțiunii și, suplimentar, are aceleași drepturi la despăgubiri sau penalități pe care le-ar fi avut dacă obligațiile stinse prin efectul rezoluțiunii ar fi fost neexecutate. În privința acestor obligații stinse nu se va considera că creditorul a cauzat sau a contribuit la prejudiciu doar pe motiv că a exercitat dreptul la rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Restituirea prestațiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6234. Restituirea prestațiilor obținute prin executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin efectul rezoluțiunii o parte contractantă (beneficiarul) care a primit vreo prestație prin executarea obligațiilor de către cealaltă parte contractantă în temeiul contractului supus rezoluțiunii sau al tranșei contractului supusă rezoluțiunii este obligată să i-o restituie. În cazul în care ambelor părți contractante le revin obligații de restituire, obligațiile sînt corelative."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă prestația a constat în plata unei sume de bani, suma primită trebuie restituită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care prestația (nefiind pecuniară) este transferabilă, ea trebuie restituită prin transfer."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă transferul ar putea cauza efort sau cheltuieli disproporționate, prestația poate fi restituită prin plata valorii sale conform art. 6238."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În măsura în care prestația nu este transferabilă, ea trebuie restituită prin plata valorii sale conform art. 6238."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Obligația de restituire a unei prestații se extinde asupra oricăror fructe generate de prestație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6235. Efectul rezoluțiunii asupra drepturilor transmise"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul real, dreptul de creanță și dreptul asupra obiectului de proprietate intelectuală transmise în temeiul contractului nu se restituie de plin drept prin efectul rezoluțiunii acestuia. Restituirea are loc prin transmiterea dreptului de către partea contractantă obligată în folosul celeilalte părți contractante în condițiile art. 321. Cu toate acestea, dacă, conform condițiilor contractului, dreptul de proprietate asupra bunului mobil a trecut la partea contractantă dobînditoare înainte de a primi bunul în posesie, iar bunul mobil încă se află în posesia părții contractante transmițătoare care are dreptul de a suspenda predarea bunului conform art. 615, atunci rezoluțiunea contractului, pe durata exercitării dreptului de suspendare a executării, desființează în mod retroactiv dreptul părții contractante dobînditoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care partea contractantă căreia i s-a transmis un drept prin înregistrare într-un registru de publicitate nu execută obligația de a restitui dreptul, cealaltă parte contractantă poate cere instanței de judecată, pe calea acțiunii în efectuarea înregistrării, să pronunțe o hotărîre care să țină loc de consimțămînt al părții contractante care refuză restituirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6236. Efectul rezoluțiunii asupra drepturilor reale limitate constituite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul real limitat constituit în temeiul contractului se stinge prin efectul rezoluțiunii sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care partea contractantă căreia i s-a constituit un drept real limitat prin înregistrare într-un registru de publicitate nu își dă consimțămîntul la radierea sa, cealaltă parte contractantă poate cere instanței de judecată, pe calea acțiunii în rectificare, să pronunțe o hotărîre care să țină loc de consimțămînt al părții contractante care refuză radierea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6237. Excluderea restituirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația de a restitui în temeiul dispozițiilor art. 6234 nu apare în măsura în care executării conforme de către una dintre părțile contractante îi corespunde executarea conformă de către cealaltă parte contractantă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partea contractantă care declară rezoluțiunea poate considera ca fiind neconforme tranșele prestate dacă prestațiile primite de către ea nu au valoare sau au o valoare esențial redusă din cauza neexecutării săvîrșite de către cealaltă parte contractantă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația de restituire în temeiul prezentei secțiuni nu apare în cazul în care contractul era gratuit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6238. Plata valorii prestației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul obligației de restituire este ținut:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să plătească (la momentul executării) valoarea prestației care nu este transferabilă sau care încetează să fie transferabilă înainte de apariția obligației de restituire; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să plătească recompensă pentru reducerea valorii prestației supuse restituirii ca urmare a înrăutățirii stării prestației între momentul executării și momentul cînd a apărut obligația de restituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă prestația avea un preț contractual, valoarea prestației va fi egală cu partea din acel preț proporțională valorii prestației reale primite raportată la valoarea prestației promise. Dacă nu s-a convenit asupra unui preț, valoarea prestației este egală cu suma de bani la care s-ar fi înțeles în mod legal un executant al prestației și un beneficiar al prestației care au voința și capacitatea de a realiza operațiunea, avînd totodată cunoștință de neconformitățile reale ale prestației (dacă existau)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația beneficiarului de a plăti valoarea prestației este redusă în măsura în care, din cauza neexecutării obligației datorate lui de către cealaltă parte contractantă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prestația nu poate fi restituită într-o stare substanțial identică cu starea în care ea a fost primită; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) beneficiarul este silit, fără despăgubire, să dispună de prestație ori să suporte o cheltuială sau o altă daună pentru a păstra prestația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Obligația beneficiarului de a plăti valoarea prestației este, de asemenea, redusă în măsura în care, ca urmare a comportamentului său fondat pe încrederea rezonabilă, chiar eronată, că nu exista neconformitate, prestația nu poate fi restituită în aceeași stare în care a fost primită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6239. Folosința și îmbunătățirile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul este obligat să plătească o sumă rezonabilă pentru folosința de care a beneficiat în urma prestației, cu excepția sumei pe care trebuie să o plătească conform art. 6238 alin. (1) în raport cu respectiva folosință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Beneficiarul care a adus îmbunătățiri prestației pe care trebuie să o restituie conform prezentei secțiuni are dreptul la plata valorii îmbunătățirilor dacă cealaltă parte contractantă se va bucura necondiționat de această valoare la exploatarea prestației restituite, cu excepția cazului în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) beneficiarului îi era interzis să efectueze îmbunătățirea; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) beneficiarul a făcut îmbunătățirea cînd cunoștea sau putea să cunoască că prestația urmează a fi restituită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62310. Răspunderea după apariția obligației de restituire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să plătească (la momentul executării) valoarea prestației care încetează a fi transferabilă după apariția obligației de a o restitui; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să plătească recompensă pentru reducerea valorii prestației supuse restituirii ca urmare a înrăutățirii stării prestației după apariția obligației de a o restitui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă prestația este înstrăinată după apariția obligației de restituire, valoarea care urmează a fi plătită este egală cu veniturile rezultate din înstrăinare, dacă ele sînt mai mari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul la alte despăgubiri rezultate din neexecutarea obligației de restituire a prestației rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Reducerea obligației corelative"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62311. Dreptul de a reduce obligația corelativă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul care acceptă executarea ce nu este conformă cu condițiile obligației are dreptul de a reduce obligația sa corelativă. Reducerea trebuie să fie proporțională cu scăderea valorii prestației primite la data executării, în raport cu valoarea prestației care ar fi fost primită prin executarea conformă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul care este îndreptățit să reducă obligația corelativă conform alin. (1) și care deja a executat obligația corelativă într-o mărime ce depășește obligația corelativă redusă are dreptul la restituirea diferenței de la debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul care reduce obligația corelativă nu poate să ceară, suplimentar, despăgubiri pentru prejudiciul reparat prin reducere, dar rămîne îndreptățit la despăgubiri pentru alt prejudiciu suferit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 7-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Despăgubiri și dobînzi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62312. Dreptul la despăgubiri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru întregul prejudiciu cauzat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului în care debitorul demonstrează că neexecutarea este justificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Despăgubirile trebuie să acopere doar prejudiciul suferit de creditor care este consecința directă și necesară a neexecutării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prejudiciul reparat prin despăgubiri cuprinde și prejudiciul viitor care, în mod rezonabil, s-ar fi produs."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prejudiciul cuprinde prejudiciul patrimonial și nepatrimonial (moral)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Debitorul răspunde pentru fapta reprezentantului său și a persoanelor cărora le-a încredințat executarea obligației în aceeași măsură ca pentru propria faptă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62313. Despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin neexecutarea obligației dacă neexecutarea încalcă un drept personal nepatrimonial, dacă creditorul este consumator, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Despăgubirile pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin neexecutarea obligației reprezintă suma de bani care va oferi o satisfacție echitabilă creditorului, avînd în vedere toate împrejurările cazului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62314. Evaluarea despăgubirilor pentru prejudiciul patrimonial"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Despăgubirile pentru prejudiciul patrimonial cauzat prin neexecutarea obligației reprezintă suma de bani care va pune creditorul, pe cît este posibil, în situația în care s-ar fi aflat dacă obligația s-ar fi executat în mod corespunzător. Aceste despăgubiri acoperă dauna suferită real (inclusiv cheltuielile suportate și reducerea valorii bunului) și profitul ratat de creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorului îi revine sarcina de a demonstra mărimea prejudiciului pentru care cere despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62315. Previzibilitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Debitorul obligației care rezultă din contract sau alt act juridic este răspunzător doar pentru prejudiciul pe care l-a prevăzut sau putea în mod rezonabil să-l prevadă, la momentul asumării obligației, ca fiind rezultatul probabil al neexecutării, cu excepția cazului în care neexecutarea era intenționată sau din culpă gravă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62316. Prejudiciul imputabil creditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Debitorul nu răspunde pentru prejudiciul suferit de creditor în măsura în care creditorul a contribuit la neexecutare sau efectele sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62317. Reducerea prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Debitorul nu răspunde pentru prejudiciul suferit de creditor în măsura în care creditorul a putut să reducă prejudiciul luînd măsuri rezonabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul are dreptul să recupereze cheltuielile suportate în mod rezonabil în încercările sale de a reduce prejudiciul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62318. Contractul de substituire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorul care a declarat rezoluțiunea totală sau parțială pentru neexecutare și a încheiat, într-un termen rezonabil și în condiții rezonabile, un contract de substituire poate cere, dacă sînt întrunite condițiile pentru a cere despăgubiri, de la debitor despăgubiri egale cu diferența dintre prețul prestației sale în baza contractului rezolvit și prețul prestației în baza contractului de substituire, precum și poate cere de la debitor despăgubiri pentru partea nereparată a prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62319. Prețul de piață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care a declarat rezoluțiunea totală sau parțială pentru neexecutare și nu a încheiat un contract de substituire, dar prestația are un preț de piață, creditorul poate cere, dacă sînt întrunite condițiile pentru a cere despăgubiri, de la debitor despăgubiri egale cu diferența dintre prețul contractual și prețul de piață la data rezoluțiunii, precum și poate cere de la debitor despăgubiri pentru partea nereparată a prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62320. Dobînda de întîrziere în executarea obligațiilor pecuniare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile legale speciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art. 585 plus 5 puncte procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe an, în celelalte cazuri. Cu toate acestea, dacă înainte de scadență obligația pecuniară era purtătoare de dobîndă prevăzută de contract, în scopul determinării ratei dobînzii de întîrziere, creditorul poate înlocui rata prevăzută la art. 585 cu rata dobînzii prevăzute de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul consumator are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întîrzierii plății este mai mic decît rata legală a dobînzii de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie dobînda de întîrziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea pentru întîrziere. De asemenea, creditorul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în partea neacoperită de dobînda de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pe perioada în care suma de bani nu este plătită la scadență cu justificare, debitorul datorează doar dobînda de întîrziere la rata prevăzută la art. 585. Debitorul consumator nu datorează asemenea dobîndă de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Orice clauza contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62321. Anatocismul și capitalizarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobînda, dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea se calculează numai asupra sumei de bază a obligației pecuniare (capitalului)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dobînzile se pot capitaliza și pot produce dobînzi dacă s-a prevăzut expres, dar numai pentru dobînzi scadente cel puțin 12 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea nu se poate capitaliza."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauza contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută. Cu toate acestea, prin contractul de cont curent sau de depozit ori de alt cont de plăți se poate deroga de la dispozițiile prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62322. Dobînda de întîrziere în executarea obligațiilor de a da sau de a face"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care o obligație de a da sau de a face, alta decît una de a plăti o sumă de bani, nu este executată la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere asupra echivalentului în bani al părții neexecutate a obligației, din data imediat următoare scadenței pînă la data executării corespunzătoare, la rata prevăzută la art. 585 ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. Dacă obligația neexecutată are o obligație corelativă pecuniară, mărimea acestei obligații corelative va constitui echivalentul în bani a obligației neexecutate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie dobînda de întîrziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea. De asemenea, creditorul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în partea neacoperită de dobînda de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62323. Despăgubirea cheltuielilor de recuperare a creanțelor pecuniare ale profesionistului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Din momentul în care sînt întrunite condițiile de plată a dobînzii de întîrziere conform art. 62320, creditorul obligației pecuniare poate pretinde debitorului plata unei despăgubiri minime egale cu echivalentul în lei a 20 de euro la cursul Băncii Naționale a Moldovei din ziua respectivă pentru acoperirea cheltuielilor de recuperare suportate de creditor. Această regulă se aplică chiar dacă obligația pecuniară întîrziată este doar o rată din suma totală datorată creditorului conform unui grafic de plată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul creditorului de a cere despăgubiri pentru cheltuielile de recuperare suportate, în partea neacoperită de despăgubirea minimă prevăzută la alin. (1), rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică doar contractelor prin care un profesionist livrează bunuri, execută lucrări sau prestează servicii în folosul unui alt profesionist sau al unei autorități publice ori al unei alte persoane juridice de drept public sau asociații ale acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 62324. Valuta în care se determină despăgubirile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Despăgubirile trebuie determinate în valuta care corespunde cel mai bine prejudiciului suferit de creditor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"317.Articolul 624:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „(penalitatea)” se exclude, iar după cuvîntul „bun” se introduce textul „(penalitate)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „Clauza penală” se substituie cu cuvîntul „Penalitatea”, iar în final se introduce textul „ , inclusiv sub forma unei dobînzi de întîrziere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvintele „clauze penale” se substituie cu cuvîntul „penalități”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „neexecutarea nu se datorează vinovăției sale” se substituie cu cuvintele „neexecutarea obligației este justificată”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Nulitatea obligației atrage nulitatea clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligației.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"318.Articolul 625 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 625. Forma clauzei penale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza penală este întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic căruia i se aplică clauza. În celelalte cazuri, clauza penală este întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"319.La articolul 626:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă penalitatea este stipulată pentru cazul în care debitorul nu execută obligația, creditorul poate cere atît executarea obligației, cît și plata penalității. Nu se poate cere atît executarea obligației, cît și plata penalității dacă penalitatea s-a stipulat cu titlu de despăgubire în locul prestației și nu doar cu titlu de mijloc de garantare a executării obligației.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2) enunțul întîi, cuvintele „prin clauza penală” se substituie cu cuvintele „prin penalitate”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"320.La articolul 628 alineatul (2), cuvîntul „Prevederile” se substituie cu cuvîntul „Dispozițiile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"321.Articolul 630:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea articolului și în cuprinsul alineatului (1), cuvintele „clauzei penale” se substituie cu cuvîntul „penalității”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „dispune” se introduce textul „ , la cererea debitorului,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „plătită” se substituie cu cuvintele „stinsă prin executare benevolă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Nu se admite reducerea penalității pentru întîrzierea executării obligației pecuniare în cazul în care rata penalității este egală sau mai mică decît rata legală aplicabilă conform art. 62320."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul debitorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"322.La articolul 631, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"323.La articolul 633:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă pentru neexecutarea obligației garantate răspunde partea care a dat arvuna, aceasta rămîne celeilalte părți după rezoluțiunea contractului de către aceasta din urmă. Dacă pentru neexecutarea obligației garantate răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească celeilalte părți dublul arvunei după rezoluțiunea contractului de către aceasta din urmă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „contractului” se substituie cu cuvintele „obligației garantate”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Creditorul obligației garantate neexecutate poate opta pentru executare silită sau pentru rezoluțiunea contractului și repararea prejudiciului potrivit regulilor generale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Arvuna se restituie în cazul în care raportul contractual se stinge dintr-o cauză ce nu atrage răspunderea vreuneia dintre părți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"324.Articolul 637:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „ , în cazul prevăzut de lege,” se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), textul „o garanţie reală, considerată suficientă de către instanţă,” se substituie cu cuvintele „retentorului o garanție suficientă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), textul „și (2)” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"325. Articolul 638:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „ , este abuzivă ori ilegală” se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Expirarea prescripției extinctive nu împiedică exercitarea dreptului de retenție dacă dreptul garantat al retentorului nu era prescris în momentul în care s-ar fi putut exercita dreptul de retenție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"326.La articolul 639:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează în final cu textul „ , însă retentorul are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului în condițiile legii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), textul „revendica bunul, ținînd cont de regulile prescripției” se substituie cu textul „cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobîndirii bunurilor mobile de către posesorul de bună-credință”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dacă creditorul înaintează o acțiune prin care cere restituirea bunului, iar retentorul invocă dreptul de retenție, instanța de judecată va stabili în hotărîrea judecătorească prin care se dispune restituirea bunului că retentorul trebuie să execute hotărîrea judecătorească doar dacă creditorul execută simultan obligația garantată prin dreptul de retenție ori oferă asigurări suficiente ale executării față de retentor sau dacă retentorul se află în întîrziere de a accepta executarea oferită de către creditor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"327.La articolul 644:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Debitorul care execută obligaţia are dreptul de a primi chitanţă şi, după caz, de a cere titlul original sau efectuarea unei mențiuni pe titlul original al creditorului privind stingerea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) În cazul imposibilității de a cere creditorului chitanță, debitorul poate face dovada plății cu orice mijloc de probă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) În cazul în care creditorul a restituit titlul original fără a elibera chitanță, se prezumă, pînă la proba contrară, că obligația a fost executată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „autentificată notarial” se substituie cu cuvîntul „scrisă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"328.Articolul 651:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „de grație” se substituie cu cuvîntul „suplimentar”, iar după cuvîntul „creanțe” se introduce cuvîntul „scadente”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Compensarea se face prin declarație față de cealaltă parte și produce efecte din momentul recepționării declarației. Declarația nu produce efecte dacă este afectată de modalități sau dacă contravine dispozițiilor prezentei secțiuni.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"329.Codul se completează cu articolele 6511 și 6512 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6511. Compensarea judiciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea creditorului care invocă un interes justificat, compensarea poate fi pronunțată de către instanța de judecată, chiar dacă una dintre creanțe, deși este certă, încă nu este lichidă sau exigibilă. Dacă nu s-a dispus altfel, compensarea produce efecte din data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Instanța de judecată nu poate refuza compensarea creanțelor reciproce conexe doar din motiv că una dintre creanțe nu este lichidă sau exigibilă. În acest caz, se consideră că compensarea a produs efecte din momentul cînd prima dintre ele a devenit scadentă. Dobîndirea de către terți a unor drepturi asupra uneia dintre creanțe nu împiedică debitorul să opună compensarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6512. Compensarea convențională"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Părțile pot conveni să stingă toate creanțele reciproce, prezente sau viitoare, prin compensare. Această compensare produce efecte din momentul încheierii contractului de compensare sau, în cazul obligațiilor viitoare, din momentul cînd ambele vor fi născute.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"330.Codul se completează cu articolul 6541 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6541. Compensarea creanțelor cu diferite valute"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care părțile au creanțe pecuniare reciproce exprimate în diferite valute, fiecare parte poate opune compensarea în condițiile prezentei secțiuni, cu excepția cazului în care era convenit că partea care opune compensarea trebuie să plătească exclusiv într-o anumită valută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"331.Articolul 655 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 655. Compensarea mai multor creanţe"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care persoana are mai multe creanțe ce pot fi stinse prin compensare, declarația sa de compensare produce efecte doar dacă în ea sînt indicate care anume creanțe le stinge prin compensare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care persoana are mai multe obligații ce pot fi stinse prin compensare, se aplică regulile privind imputația plăților.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"332.La articolul 657 alineatul (2), cuvîntul „codebitor” se substituie cu cuvîntul „cocreditor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"333.La articolul 660:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care după textul „(confuziunea)” se introduce textul „ , dacă din lege sau natura obligației scadente nu rezultă altfel”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (2) și (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Obligația nu se stinge prin confuziune dacă aceasta are ca efect lipsirea unui terț de un drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Confuziunea nu operează dacă datoria și creanța se găsesc în același patrimoniu, dar în mase patrimoniale diferite recunoscute de lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"334.La articolul 662:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Obligația se stinge dacă creditorul îl eliberează pe debitor de executarea obligației (remiterea de datorie). Obligația se consideră stinsă din momentul primirii de către debitor a notificării de remitere a datoriei din partea creditorului, cu excepția cazului în care debitorul, într-un termen rezonabil, execută obligația sau notifică creditorul despre faptul că obiectează la remiterea de datorie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Remiterea de datorie este totală dacă nu a fost stipulat expres că este parțială.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"335.La articolul 663, alineatul (1) se completează în final cu textul: „Executarea nu se consideră imposibilă doar pentru că obligația poate fi executată în condiții mai dificile, cu cheltuieli mai mari, cu asistența unui terț sau doar după un anumit termen.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"336.La articolul 666:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 666. Noțiunea de contract”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"337.Articolul 667 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 667. Libertatea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Oricine își poate alege în mod liber contractantul, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Părțile contractante pot încheia în mod liber, în limitele dispozițiilor legale imperative, contracte și pot stabili conținutul lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu excepția cazului în care se prevede în mod expres contrariul sub sancțiunea nulității, părțile contractante pot, prin contract, să deroge de la acele dispoziții cuprinse în prezenta carte care se referă la drepturile, obligațiile și alte efecte juridice produse de contract, inclusiv distribuirea riscurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Părțile contractante pot de asemenea să deroge de la dispozițiile legale cuprinse în celelalte articole ale prezentului cod, în legile speciale și alte acte normative care se referă la drepturile, obligațiile și alte efecte juridice produse de contract, inclusiv distribuirea riscurilor, dacă din modul de exprimare a dispoziției, din conținutul sau din contextul ei nu rezultă în mod neîndoielnic că dispoziția legală este imperativă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) De la dispozițiile legale privitoare la prescripția extinctivă a drepturilor rezultate din contract se poate deroga doar în condițiile art. 270."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă, în scopul protecției intereselor prioritare ale societății sau ale unui individ, efectele unui contract depind de încuviințarea autorităților statului, limitările și condiționările trebuie reglementate prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Obligarea la încheierea unui contract este interzisă, cu excepția cazului în care obligația de a contracta este prevăzută de lege sau dacă reiese dintr-o obligație asumată benevol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Părțile pot încheia contracte numite, contracte nenumite, precum și contracte complexe.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"338.Codul se completează cu articolele 6671 și 6672 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6671. Contractul numit și contractul nenumit"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul este numit dacă legea îl reglementează în mod special. Celelalte contracte sînt nenumite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul nenumit se supune, în următoarea ordine:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acordului de voință al părților, expres și implicit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiilor legale aplicabile contractelor și obligațiilor contractuale în general;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) practicilor statornicite între părți și uzanțelor din domeniu, dacă există;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dispozițiilor legale aplicabile contractelor numite asemănătoare în măsura în care acestea sînt compatibile cu natura și scopul contractului nenumit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6672. Contractul complex"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul este complex dacă cuprinde:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) două sau mai multe elemente care corespund contractului numit; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) unele elemente care corespund contractului numit și alte elemente care corespund contractului nenumit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care nu contravin naturii și scopului contractului complex, dispozițiile legale aplicabile fiecărui contract numit sau nenumit relevant se vor aplica în mod corespunzător elementelor respective ale contractului complex și drepturilor și obligațiilor rezultate din acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea prevede că un anumit contract complex urmează a fi calificat în întregime ca un contract dintr-o anumită categorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în lipsa unei dispoziții legale menționate la lit. a), elementele care corespund unei categorii de contracte predomină atît de mult, încît ar fi nerezonabil ca contractul complex să nu fie calificat în întregime ca un contract din acea categorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazurile prevăzute la alin. (3), dispozițiile legale aplicabile categoriei la care a fost atribuit contractul complex ca urmare a calificării (categorie primară) se aplică contractului și drepturilor și obligațiilor rezultate din acesta. Cu toate acestea, dispozițiile legale care reglementează acele elemente ale contractului care cad într-o altă categorie decît categoria primară se aplică în mod corespunzător în măsura necesară reglementării acelor elemente cu condiția că ele nu contravin dispozițiilor legale aplicabile categoriei primare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol nu înlătură aplicarea dispozițiilor legale imperative.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"339.Articolele 668–672 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 668. Forța obligatorie a contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părților, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 669. Obligația de a contracta"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă deține o poziție dominantă pe piață, una din părțile contractante este obligată să contracteze în acest domeniu. Ea nu poate, sub sancțiunea prevăzută de lege, să impună clauze care contravin legislației din domeniul concurenței și nici clauze abuzive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Față de consumatori și alte persoane care obțin ori folosesc bunuri, lucrări sau servicii în scopuri necomerciale nu se poate refuza fără motive temeinice încheierea unui contract dacă cealaltă parte are calitate de profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul neexecutării fără justificare a obligației de a încheia contractul prevăzute la alin. (1) sau (2) din prezentul articol, persoana îndreptățită la încheierea contractului poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre care să țină loc de contract. Dispozițiile art. 672 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 670. Imposibilitatea la momentul încheierii contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul este valabil chiar dacă la momentul încheierii lui una dintre părți se află în imposibilitate de a-și executa obligația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu împiedică invocarea nulității relative pentru eroare asupra imposibilității în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 671. Antecontractul și contractul definitiv"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antecontractul este contractul prin care o parte (promitent) se obligă față de cealaltă parte (beneficiar) să încheie în viitor un alt contract (contract definitiv) la cererea beneficiarului. Această obligație poate fi asumată și de către ambele părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Antecontractul trebuie să prevadă clauzele esențiale ale contractului definitiv și să fie încheiat în forma cerută de lege pentru contractul definitiv, sub aceeași sancțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Partea contractantă care are doar calitatea de beneficiar nu poate fi obligată la încheierea contractului definitiv și nici nu poartă răspundere pentru că a ales să nu-l încheie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Sumele plătite și alte prestații executate în temeiul antecontractului se prezumă a fi un avans în contul prestațiilor care vor fi datorate prin contractul definitiv. Cu toate acestea, chiar dacă bunul deja s-a predat, dreptul de proprietate ori alt drept real asupra acestuia nu se poate dobîndi decît în temeiul contractului definitiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Stipulația prin care părțile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie antecontract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 672. Drepturile beneficiarului în caz de neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul neexecutării fără justificare a obligației promitentului de a încheia contractul definitiv, beneficiarul poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre care să țină loc de contract definitiv. Dată a încheierii contractului se va considera data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu limitează posibilitatea beneficiarului de a recurge la alte mijloace juridice de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea judecătorească care va ține loc de contract definitiv se va pronunța chiar și atunci cînd promitentul nu deține drepturi suficiente pentru a putea transmite sau, după caz, constitui în folosul beneficiarului dreptul de care se dispune prin contract și nici nu are împuterniciri de a dispune de acel drept. În acest caz, devin incidente dispozițiile art. 2413."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În afară de alte temeiuri de rezoluțiune prevăzute de lege sau antecontract, beneficiarul are dreptul la rezoluțiunea antecontractului și atunci cînd promitentul a înstrăinat unui terț dreptul care face obiectul contractului definitiv sau cînd apar oricare alte indicii că va avea loc o neexecutare a obligațiilor promitentului ce vor apărea din contractul definitiv care îl va îndreptăți pe beneficiar să recurgă la rezoluțiunea contractului definitiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care beneficiarul a ales să încheie contractul definitiv sau să ceară instanței de judecată să pronunțe o hotărîre care să țină loc de contract definitiv, el nu este decăzut din dreptul de a invoca viciile materiale și juridice ale prestației dacă nu le cunoștea și nici nu trebuia, în mod rezonabil, să le cunoască la data antecontractului. Această regulă se aplică chiar dacă beneficiarul a cunoscut sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască viciile la data încheierii contractului definitiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"340.Codul se completează cu articolele 6721–6723 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6721. Opțiunea de a contracta"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin antecontract părțile pot prevedea expres că promitentul menține o ofertă irevocabilă, în sensul art. 684, de a încheia contractul definitiv, iar beneficiarul are opțiunea să o accepte sau să o refuze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul definitiv se încheie prin exercitarea opțiunii în sensul acceptării de către beneficiar a ofertei irevocabile a promitentului, în condițiile convenite prin antecontract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Atît antecontractul care cuprinde opțiunea, cît și declarația de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul definitiv și, luate împreună, vor constitui contractul definitiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care declarația de acceptare se încheie în formă autentică, girul notarului se va limita doar la legalitatea declarației de acceptare, nu și a contractului definitiv astfel încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile legale privitoare la antecontract se aplică în egală măsură opțiunii. Dispozițiile art. 672 alin. (1) nu se aplică opțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6722. Opozabilitatea drepturilor beneficiarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile beneficiarului de a dobîndi dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui bun în temeiul contractului definitiv sînt opozabile terților:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege în privința antecontractului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care legea nu oferă posibilitatea de a îndeplini formalități de publicitate în privința antecontractului, dacă terțul cunoștea existența antecontractului în privința bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Din momentul în care contractul definitiv se consideră încheiat, iar beneficiarul este îndreptățit să dobîndească dreptul de proprietate sau un alt drept real în temeiul acestuia, el poate opune dreptul său tuturor terților care au dobîndit drepturi asupra bunului după data opozabilității față de ei prevăzute la alin. (1), precum și creditorilor lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă dreptul dobîndit de beneficiar se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, beneficiarul poate cere rectificarea registrului prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înregistrarea dreptului său; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) radierea drepturilor înregistrate ale terților menționați la alin. (2) care nu se puteau înregistra fără consimțămîntul beneficiarului dacă beneficiarul deținea dreptul său la data înregistrării lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6723 . Contractul-cadru"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul-cadru este actul juridic prin care părțile convin să negocieze și să stabilească raporturi contractuale ale căror clauze vor fi convenite prin contracte ulterioare încheiate în temeiul contractului-cadru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clauzele contractului-cadru completează conținutul contractului ulterior în măsura în care ele nu contravin acestuia ori dacă părțile nu au exclus aplicarea lor pe altă cale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"341.Articolul 676 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) În cazul în care o prestație urmează a fi determinată pe baza unui factor care nu există sau care a încetat să existe ori să fie accesibil, respectivul factor se va substitui cu cel mai apropiat echivalent dacă acesta nu este nerezonabil. În caz contrar, determinarea se va face conform dispozițiilor alin. (4).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"342.Codul se completează cu articolul 6761 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 6761. Imputarea cunoașterii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă o persoană care a participat la încheierea contractului cu acordul unei părți ori la exercitarea unui drept sau la executarea unei obligații care rezultă din acestea a cunoscut sau a prevăzut un fapt ori se consideră că l-a cunoscut sau l-a prevăzut, fie a acționat cu intenție sau cu o altă atitudine psihică relevantă, atunci această cunoaștere, previziune sau atitudine psihică se impută părții respective.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"343.Titlul II din cartea a treia se completează cu capitolul I1 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul I1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"OBLIGAȚII PRECONTRACTUALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligații de informare în general"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6781. Obligația generală a profesionistului de a furniza informații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte de încheierea contractului de livrare a bunurilor, executare a lucrărilor, prestare a serviciilor, furnizare a conținutului digital sau a altei prestații de către un profesionist altei persoane, profesionistul are obligația de a furniza acelei persoane, prin orice mijloace adecvate, informații cu privire la caracteristicile esențiale ale prestației care trebuie furnizate, pe care acesta le deține sau se poate aștepta să le dețină și a căror nefurnizare ar contraveni bunei-credințe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La aprecierea volumului de informații pe care profesionistul este obligat să le furnizeze conform alin. (1), trebuie să se țină seama de toate circumstanțele, inclusiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă profesionistul avea cunoștințe speciale în domeniu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) costul pe care îl presupune pentru profesionist dobîndirea informațiilor relevante;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ușurința cu care cealaltă persoană ar putea obține informațiile prin alte mijloace;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) natura informațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) importanța probabilă a informațiilor pentru cealaltă parte; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) dacă cealaltă persoană este de asemenea un profesionist, de bunele practici comerciale în situația dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6782. Obligația profesionistului de a nu furniza informații eronate consumatorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă propune consumatorilor bunuri, lucrări, servicii, conținut digital sau oricare alte prestații, profesionistul are obligația de a nu furniza informații eronate. Informația se consideră eronată dacă denaturează sau omite circumstanțe esențiale pe care un consumator mediu poate aștepta să-i fie furnizate pentru a lua o decizie informată despre încheierea contractului. Se consideră consumator mediu consumatorul care este suficient de bine informat și de atent, ținînd seama de factori sociali, culturali și lingvistici."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru a stabili ce informație un consumator mediu poate aștepta să-i fie furnizată, se vor lua în considerare toate circumstanțele, precum și limitările tehnice ale mijlocului de comunicare utilizat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă un profesionist face o comunicare comercială, inclusiv publicitate sau marketing, care creează consumatorilor impresia că ea conține toată informația relevantă necesară pentru a lua o decizie despre încheierea contractului, profesionistul are obligația de a se asigura că, de fapt, comunicarea conține toată informația relevantă. Dacă nu reiese din contextul în care se face comunicarea comercială, informația care urmează a fi furnizată trebuie să cuprindă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) caracteristicile principale ale bunurilor, ale lucrărilor, ale serviciilor, ale conținutului digital sau ale altor prestații, identitatea și adresa profesionistului, dacă este relevantă, prețul și, după caz, existența unui drept de revocare acordat de lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) particularitățile cu privire la plată, livrare, garanție și depunerea reclamațiilor, dacă ele sînt diferite de cerințele de diligență profesională."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Diligența profesională presupune nivelul de competență specializată și prudență așteptate, în mod rezonabil, de la profesionist față de consumatori, în conformitate cu practicile corecte de piață și/sau cu principiul general al bunei-credințe, în domeniul de activitate al profesionistului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligații de informare în unele contracte încheiate cu consumatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6783. Definiția unor termeni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În sensul prezentei secțiuni, următoarele noțiuni se definesc după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"bunuri – orice obiect corporal mobil, cu excepția obiectelor vîndute prin executare silită sau altfel, prin autoritatea legii; apa, gazul și energia electrică sînt considerate bunuri în sensul prezentei secțiuni atunci cînd acestea sînt puse în vînzare în volum limitat sau în cantitate fixă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"contract la distanță – orice contract negociat și încheiat între profesionist și consumator în cadrul unui sistem de vînzări sau de prestări de servicii la distanță organizat, fără prezența fizică simultană a profesionistului și a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanță, pînă la și în momentul în care este încheiat contractul, inclusiv orice comandă făcută de consumator care produce efecte obligatorii asupra lui;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"contract negociat în afara spațiilor comerciale – contract între un profesionist și un consumator, care întrunește una din următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este încheiat în prezența fizică simultană a profesionistului și a consumatorului într-un loc care nu este spațiul comercial al profesionistului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru acest contract consumatorului i s-a făcut o ofertă în aceleași circumstanțe ca cele menționate la lit. a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este încheiat în spațiile comerciale ale profesionistului sau prin utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță, imediat după ce consumatorul a fost abordat în mod personal și individual, într-un loc care nu este spațiul comercial al profesionistului, în prezența fizică simultană a acestuia și a consumatorului, cu excepția simplei distribuții a informației promoționale în apropiere de spațiile comerciale ale profesionistului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) este încheiat în cursul unei deplasări organizate de profesionist în scopul sau urmărind efectul de a promova și a vinde consumatorului bunurile sau serviciile respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"funcționalitate – modul în care poate fi utilizat conținutul digital, de exemplu:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) limba conținutului și, dacă diferă, limba oricăror instrucțiuni incluse în conținut;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) metoda de furnizare a conținutului, cum ar fi: flux continuu, online, descărcare unică, acces la descărcare pe o perioadă determinată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) durata de redare a conținutului pentru fișierele video sau audio;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) tipul și dimensiunea fișierului pentru fișierele descărcabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dacă există sau nu un angajament din partea profesionistului sau a unei părți terțe de a întreține sau actualiza bunul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) orice condiții de utilizare a bunului care nu sînt direct legate de interoperabilitate, precum:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– urmărirea și/sau personalizarea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– necesitatea unei conexiuni la internet pentru utilizarea bunului și a caracteristicilor sale tehnice (de exemplu viteza minimă de descărcare și încărcare);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– necesitatea pentru alți utilizatori de a avea un anumit software instalat (de exemplu software de comunicare);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) orice limitări privind utilizarea bunului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– limite privind durata în care un bun digital poate fi vizionat, citit sau utilizat ori privind numărul de utilizări;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– limite privind reutilizarea conținutului, de exemplu în scopul realizării de copii private;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– restricții pe baza locației dispozitivului consumatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– orice funcționalități condiționate de achiziții suplimentare, precum conținutul plătit, calitatea de membru al unui club sau componentele hardware ori software suplimentare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"garanție comercială – orice angajament din partea profesionistului sau a unui producător față de consumator, în plus față de obligațiile legale referitoare la garanția de conformitate, de a restitui prețul plătit sau de a înlocui, a repara sau a întreține bunurile în orice mod în cazul în care acestea nu corespund specificațiilor sau oricărei alte cerințe care nu este legată de conformitatea din certificatul de garanție sau din publicitatea relevantă disponibilă în momentul sau înaintea încheierii contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"interoperabilitate – informații referitoare la echipamentul hardware și mediul software standard cu care este compatibil conținutul digital, cum ar fi sistemul de operare, versiunea necesară, anumite caracteristici ale echipamentului hardware;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"licitație deschisă – metodă de vînzare prin care profesionistul oferă bunuri sau servicii consumatorilor care participă sau au posibilitatea de a participa în persoană (cu prezența fizică) la licitație, prin intermediul unei proceduri de licitare transparente, concurențiale, condusă de un adjudecător, în care ofertantul cîștigător este obligat să achiziționeze bunurile sau serviciile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"spațiu comercial:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) orice unitate imobilă de vînzare cu amănuntul în care profesionistul sau persoana care acționează în numele profesionistului își desfășoară activitatea permanent; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) orice unitate mobilă de vînzare cu amănuntul în care profesionistul sau persoana care acționează în numele profesionistului își desfășoară activitatea în mod obișnuit, inclusiv sezonier, și care este în mod clar identificată ca spațiu pentru vînzări către public."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6784. Cerințe în materie de informare în cazul contractelor, altele decît contractele la distanță și contractele negociate în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte ca un contract, altul decît un contract la distanță sau un contract negociat în afara spațiilor comerciale, sau orice ofertă similară să producă efecte obligatorii asupra consumatorului, profesionistul îi furnizează consumatorului într-un mod clar și inteligibil următoarele informații, dacă acestea nu reies în mod evident din context:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) principalele caracteristici ale bunurilor sau serviciilor, în mod corespunzător cu mijlocul de comunicare utilizat și cu bunurile sau serviciile în cauză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) denumirea completă sau prescurtată, în limba de stat, și numărul de identificare de stat (IDNO) ale profesionistului persoană juridică ori, respectiv, numele, prenumele și numărul de identificare de stat (IDNP) ale profesionistului persoană fizică, precum și adresa sediului la care este stabilit și numărul de telefon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prețul total al bunurilor sau serviciilor cu toate taxele incluse sau, în cazul în care prețul nu poate fi calculat în avans în mod rezonabil dată fiind natura bunurilor sau a serviciilor, modalitatea de calcul al prețului și, după caz, toate costurile suplimentare de transport, de livrare ori taxele poștale sau, în cazul în care acestea nu pot fi calculate în avans în mod rezonabil, menționarea faptului că aceste costuri suplimentare ar putea fi suportate de consumator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) acolo unde este cazul, modalitățile de plată, livrare și executare, data pînă la care sau termenul în care profesionistul se angajează să livreze bunurile sau să presteze serviciile, inclusiv termenul standard de livrare stabilit la art. 5752 alin. (1) lit. a), și politica profesionistului de soluționare a reclamațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în plus față de o mențiune a existenței unei garanții legale de conformitate pentru bunuri, mențiunea privind existența serviciilor prestate după vînzare și a garanțiilor comerciale, după caz, precum și condițiile aferente acestora (în special, adresa sediului în care se oferă serviciile prestate după vînzare și cine suportă cheltuielile de transport, dacă acestea sînt aplicabile);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) durata de valabilitate a contractului sau, pentru un contract cu o durată nedeterminată ori un contract care urmează să fie prelungit de plin drept, condițiile de rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) acolo unde este cazul, funcționalitatea, inclusiv aplicarea unor măsuri tehnice de protecție pentru conținutul digital;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) acolo unde este cazul, orice interoperabilitate relevantă a conținutului digital cu componentele hardware și software despre care profesionistul deține informații sau despre care se poate presupune, în mod rezonabil, că acesta deține informații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, de furnizare a gazelor naturale și de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, contractelor de furnizare a energiei termice sau contractelor de furnizare a conținuturilor digitale care nu sînt livrate pe un suport material."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică contractelor pentru necesități curente care sînt executate imediat, în momentul în care sînt încheiate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Informațiile menționate la alin. (1) fac parte integrantă din contract și nu pot fi modificate decît în cazul în care părțile contractante decid altfel în mod explicit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6785. Cerințe de conținut al informațiilor în cazul contractelor la distanță și celor negociate în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte ca un contract la distanță sau un contract negociat în afara spațiilor comerciale ori orice ofertă similară să producă efecte obligatorii pentru consumator, profesionistul trebuie să furnizeze consumatorului într-un mod clar și inteligibil următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) principalele caracteristici ale bunurilor sau serviciilor, corespunzător cu mijlocul de comunicare utilizat și cu bunurile sau serviciile în cauză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) denumirea completă sau prescurtată, în limba de stat, și numărul de identificare de stat (IDNO) ale profesionistului persoană juridică ori, respectiv, numele, prenumele și numărul de identificare de stat (IDNP) ale profesionistului persoană fizică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) adresa sediului la care este stabilit profesionistul, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de poștă electronică ale acestuia, în cazul în care sînt disponibile, pentru a-i permite consumatorului să ia rapid legătura cu profesionistul și să comunice cu acesta în mod eficient, și, dacă este cazul, adresa sediului și identitatea profesionistului în numele căruia acționează intermediarul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) adresa locului în care profesionistul își desfășoară activitatea, în cazul în care aceasta este diferită de adresa furnizată în conformitate cu lit. c), și, după caz, adresa poștală a profesionistului în numele căruia acționează intermediarul, la care consumatorul poate trimite eventualele reclamații;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) prețul total al bunurilor sau serviciilor cu toate taxele incluse sau, în cazul în care costul nu poate fi calculat din timp în mod rezonabil dată fiind natura bunurilor ori a serviciilor, modalitatea de calcul al prețului și toate costurile suplimentare de transport, de livrare, taxele poștale ori de orice altă natură sau, în cazul în care acestea nu pot fi calculate din timp în mod rezonabil, menționarea faptului că aceste costuri suplimentare ar putea fi suportate de consumator. În cazul unui contract pe durată nedeterminată sau al unui contract care include un abonament, prețul total va include costurile totale pe perioada de facturare. Dacă aceste contracte sînt taxate la un tarif fix, prețul total va cuprinde și costurile lunare totale. În cazul în care costul total nu poate fi calculat din timp, trebuie indicată modalitatea de calcul al prețului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) costul de utilizare a mijloacelor de comunicare la distanță în vederea încheierii contractului, atunci cînd acesta este calculat pe baza unui alt tarif decît tariful de bază;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) modalitățile de plată, livrare, executare, data pînă la care sau termenul în care profesionistul se angajează să livreze bunurile sau să presteze serviciile și, acolo unde este cazul, procedura de soluționare a reclamațiilor derulată de profesionist;"},{"id":null,"spans":[[231,250,"l8"]],"t":"p","text":"h) în cazul în care există un drept de revocare, condițiile, termenul și procedurile de exercitare a dreptului respectiv conform art. 705 și art. 7113 alin. (1), precum și formularul standard de revocare prevăzut în anexa nr. 6 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) acolo unde este cazul, faptul că consumatorul va trebui să suporte costul aferent returnării bunurilor în caz de revocare și, pentru contractele la distanță, dacă bunurile, prin însăși natura lor, nu pot fi, în mod normal, returnate prin poștă, costul aferent returnării bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) în cazul în care consumatorul își exercită dreptul de revocare după formularea unei cereri conform art. 6786 alin. (3) sau art. 6787 alin. (10), informația potrivit căreia consumatorul este obligat să achite profesionistului costuri rezonabile potrivit art. 7115 alin. (6);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) în cazul în care dreptul de revocare nu este prevăzut în conformitate cu dispozițiile art. 7116, informația conform căreia consumatorul nu va beneficia de un drept de revocare sau, acolo unde este cazul, circumstanțele în care consumatorul își pierde dreptul de revocare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) o mențiune referitoare la existența unei garanții legale privind conformitatea bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) acolo unde este cazul, existența și condițiile de asistență după vînzare acordată consumatorului, serviciile prestate după vînzare (inclusiv adresa sediului la care se prestează și cine suportă cheltuielile de transport, dacă acestea sînt aplicabile) și garanțiile comerciale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"n) existența codurilor de conduită relevante, astfel cum sînt definite de legislația privind protecția consumatorilor, și modalitatea în care pot fi obținute copii de pe acestea, după caz;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"o) acolo unde este cazul, durata contractului sau, dacă contractul este încheiat pe o durată nedeterminată ori urmează să fie reînnoit de plin drept, condițiile de rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"p) acolo unde este cazul, durata minimă de valabilitate a obligațiilor care revin consumatorului conform contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"q) acolo unde este cazul, existența și condițiile aferente avansurilor (cauțiunile, inclusiv blocarea unor sume pe contul de card al consumatorului) sau altor garanții financiare care trebuie plătite ori oferite de consumator la cererea profesionistului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"r) acolo unde este cazul, funcționalitatea, inclusiv aplicarea unor măsuri tehnice de protecție pentru conținutul digital;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"s) acolo unde este cazul, orice interoperabilitate pertinentă a conținutului digital cu componentele hardware și software despre care profesionistul deține informații sau despre care se poate presupune în mod rezonabil că acesta deține informații;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"t) acolo unde este cazul, posibilitatea și modalitatea de a recurge la o procedură extrajudiciară de depunere și soluționare a reclamațiilor, căreia i se supune profesionistul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, contractelor de furnizare a gazelor naturale, contractelor de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, contractelor de furnizare a energiei termice și contractelor de furnizare a conținuturilor digitale care nu sînt livrate pe un suport material."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul unei licitații deschise, informațiile menționate la alin. (1) lit. b), c) și d) pot fi înlocuite cu datele echivalente ale licitantului."},{"id":null,"spans":[[186,205,"l8"]],"t":"p","text":"(4) Informațiile menționate la alin. (1) lit. h), i) și j) pot fi furnizate utilizînd instrucțiunile privind exercitarea dreptului de revocare a contractului prevăzute în anexa nr. 7 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova. Se consideră că profesionistul a respectat cerințele în materie de informare stabilite la alin. (1) lit. h), i) și j) dacă a furnizat consumatorului aceste instrucțiuni corect completate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Informațiile menționate la alin. (1) fac parte integrantă din contractul la distanță sau din contractul negociat în afara spațiilor comerciale și nu pot fi modificate decît în cazul în care părțile contractante convin altfel în mod expres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care profesionistul nu îndeplinește cerințele în materie de informare cu privire la taxele suplimentare sau alte costuri, conform alin. (1) lit. e), sau cu privire la costurile aferente returnării bunurilor, conform alin. (1) lit. i), consumatorul nu suportă respectivele taxe sau costuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Informațiile se prezintă în limba de stat, fără a exclude dreptul profesionistului de a le prezenta, suplimentar, și în alte limbi de comunicare. La solicitarea consumatorului, profesionistul poate prezenta informațiile într-o altă limbă decît limba de stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dacă o dispoziție privind conținutul și modul în care trebuie furnizate informațiile, prevăzută de legislația privind comerțul electronic, contravine unei dispoziții din prezenta secțiune, se aplică dispozițiile prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Sarcina probei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor în materie de informare stabilite de prezentul articol și de art. 6786 și 6787 revine profesionistului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6786. Cerințe de formă față de informații în cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale, profesionistul trebuie să transmită informațiile prevăzute la art. 6785 alin. (1) consumatorului pe suport de hîrtie sau, în cazul în care consumatorul este de acord, pe un alt suport durabil. Aceste informații vor fi lizibile și redactate într-un limbaj clar și inteligibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Profesionistul trebuie să furnizeze consumatorului un exemplar original al contractului semnat sau confirmarea contractului pe suport de hîrtie ori, dacă consumatorul este de acord, pe un alt suport durabil, inclusiv, dacă este cazul, confirmarea acordului prealabil expres al consumatorului în conformitate cu dispozițiile art. 7116 alin. (1) lit. m)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care consumatorul dorește ca prestarea unor servicii ori furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, furnizarea de gaze naturale sau furnizarea energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, furnizarea de energie termică să înceapă în interiorul termenului de revocare prevăzut la art. 706 alin. (2) și art. 7111 alin. (1), profesionistul solicită consumatorului să formuleze o astfel de cerere expresă pe un suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În ceea ce privește contractele negociate în afara spațiilor comerciale, în care consumatorul a solicitat în mod expres serviciile profesionistului pentru a efectua lucrări de reparație sau de întreținere, iar profesionistul și consumatorul își îndeplinesc imediat obligațiile ce le revin, suma ce trebuie plătită de consumator nedepășind echivalentul în lei a 200 de euro la cursul Băncii Naționale a Moldovei din ziua respectivă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) profesionistul trebuie să furnizeze consumatorului informațiile menționate la art. 6785 alin. (1) lit. b) și c) și informații referitoare la preț sau la modul de calculare a prețului, împreună cu o estimare a prețului total, pe suport de hîrtie sau, dacă consumatorul este de acord, pe un alt suport durabil. Profesionistul trebuie să furnizeze informațiile menționate la art. 6785 alin. (1) lit. a), h) și k), dar poate opta să nu le furnizeze pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil dacă consumatorul își dă acordul în mod expres;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) confirmarea contractului transmisă în conformitate cu alin. (2) din prezentul articol trebuie să conțină informațiile menționate la art. 6785 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6787. Cerințe de formă față de informații în cazul contractelor la distanță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul contractelor la distanță, profesionistul trebuie să transmită informațiile prevăzute la art. 6785 alin. (1) sau să pună la dispoziția consumatorului respectivele informații în mod corespunzător cu mijlocul de comunicare la distanță utilizat, folosind un limbaj clar și inteligibil. În măsura în care informația respectivă este prezentată pe un suport durabil, aceasta va fi lizibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un contract la distanță care urmează să fie încheiat prin mijloace electronice obligă consumatorul la plata unor sume, profesionistul trebuie să aducă la cunoștința consumatorului de o manieră clară și foarte vizibilă, imediat înainte ca acesta să facă comanda, informațiile prevăzute la art. 6785 alin.(1) lit. a), e), o) și p). În cazul contractelor încheiate prin intermediul unor pagini web, respectivele informații se afișează în imediata apropiere a confirmării solicitate pentru efectuarea comenzii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Profesionistul trebuie să se asigure că consumatorul dispune de posibilitatea de a stabili momentul în care își asumă obligația de a plăti profesionistului. În acest scop, consumatorului i se atrage atenția, în mod specific, printr-o formulare lipsită de ambiguitate, asupra faptului că efectuarea comenzii atrage după sine obligația de a plăti profesionistului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă pentru a face comanda este necesar să se activeze un buton sau o funcție similară, butonul sau funcția similară se etichetează de o manieră lizibilă doar cu mențiunea „Comandă cu obligație de plată” sau „Cumpără acum”, sau „Plătește acum”, sau „Confirmă cumpărătura”, sau o altă formulare neambiguă corespunzătoare, care să indice că a face comanda implică obligația efectuării unei plăți către profesionist. Dacă profesionistul încalcă dispozițiile prezentului alineat, consumatorul nu are nicio obligație în temeiul contractului sau al comenzii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Paginile web prin intermediul cărora se efectuează comerțul electronic trebuie să indice clar și lizibil, cel mai tîrziu la începutul procesului de formulare a comenzii, dacă se aplică vreo restricție în ceea ce privește livrarea și care sînt mijloacele de plată acceptate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care contractul este încheiat printr-un mijloc de comunicare la distanță ce permite un spațiu sau un timp limitat pentru afișarea informației, profesionistul trebuie să furnizeze prin mijlocul de comunicare respectiv, înaintea încheierii contractului, cel puțin informațiile prevăzute la art. 6785 alin. (1) lit. a), b), e), h) și o). Celelalte informații menționate la art. 6785 alin. (1) trebuie să fie furnizate consumatorului de profesionist într-un mod adecvat, în conformitate cu dispozițiile alin. (1) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (6), în cazul în care profesionistul îi telefonează consumatorului în vederea încheierii unui contract la distanță, profesionistul trebuie să-și prezinte identitatea la începutul conversației cu consumatorul, dacă este cazul, să prezinte identitatea persoanei în numele căreia telefonează și să specifice scopul comercial al apelului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul în care urmează să se încheie un contract la distanță printr-un apel telefonic inițiat de profesionist, profesionistul trebuie să confirme oferta făcută consumatorului, al cărui angajament începe doar după ce a semnat oferta sau după ce și-a trimis consimțămîntul în scris. Aceste confirmări trebuie făcute pe un suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Profesionistul trebuie să transmită consumatorului confirmarea încheierii contractului, pe un suport durabil, într-un termen rezonabil din momentul încheierii contractului la distanță și cel tîrziu la momentul livrării bunurilor sau înainte de începerea prestării serviciului solicitat. Confirmarea respectivă trebuie să includă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) informațiile menționate la art. 6785 alin. (1), cu excepția cazului în care profesionistul a transmis deja informațiile respective consumatorului, pe un suport durabil, înaintea încheierii contractului la distanță; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) acolo unde este cazul, confirmarea acordului prealabil, expres, al consumatorului cu privire la ofertă și confirmarea potrivit art. 7116 alin. (1) lit. m)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) În cazul în care consumatorul dorește ca prestarea unor servicii ori furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, furnizarea gazelor naturale sau furnizarea energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, furnizarea energiei termice să înceapă în interiorul termenului de revocare prevăzut la art. 706 alin. (2) și art. 7111 alin. (1), profesionistul solicită consumatorului să facă o cerere expresă în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor privind încheierea contractelor și plasarea comenzilor prin mijloace electronice, stabilite prin legislația privind comerțul electronic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) În cadrul unui contract de abonament pentru furnizarea de conținut digital care nu este livrat pe un suport material, fiecare furnizare de conținut digital individual efectuată din contul abonamentului nu se consideră un contract nou în sensul prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) Atunci cînd conținutul digital include opțiuni adiționale de cumpărare integrate, profesionistul trebuie să informeze consumatorul, înainte de cumpărarea conținutului digital, că asemenea opțiuni adiționale de cumpărare îi pot fi oferite, inclusiv despre modalitățile de plată pentru asemenea cumpărături adiționale. În asemenea cazuri, profesionistul trebuie să solicite, în conformitate cu dispozițiile art. 591 alin. (4), consimțămîntul explicit din partea consumatorului cu privire la orice plată suplimentară față de cea asupra căreia s-au înțeles anterior, prin care se remunerează obligația contractuală principală a profesionistului. Setările predefinite pentru plăți nu trebuie să permită cumpărăturile adiționale fără consimțămîntul explicit din partea consumatorului. Dacă sistemul prevede intervale de timp în care se păstrează valabilitatea autentificării în scopul efectuării cumpărăturilor adiționale integrate, profesionistul nu poate aplica în mod automat setările predefinite, ci trebuie să solicite consimțămîntul explicit din partea consumatorului privind intervalul de timp aplicabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6788. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezenta secțiune se aplică, în condițiile și în limitele stabilite de dispozițiile sale, oricărui contract încheiat între un profesionist și un consumator, inclusiv contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, contractelor de furnizare a gazelor naturale, contractelor de furnizare a energiei electrice și contractelor de furnizare a energiei termice, în măsura în care aceste utilități sînt furnizate pe bază contractuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prezenta secțiune nu se aplică următoarelor tipuri de contracte:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contracte de prestare a unor servicii sociale, inclusiv de cazare socială, de îngrijire a copiilor și de susținere a familiilor și a persoanelor în scopul depășirii unor situații de dificultate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contracte avînd ca obiect serviciile de sănătate orientate spre nevoile populației de ocrotire și recuperare a sănătății, realizate prin folosirea cunoștințelor profesionale medicale și farmaceutice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contracte avînd ca obiect jocurile de noroc, care implică mizarea pe un pot cu valoare pecuniară, inclusiv loterii, jocuri de cazinou și tranzacții de tipul pariurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) contracte referitoare la servicii financiare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) contracte pentru dobîndirea sau transferul unor drepturi asupra unui bun imobil, cu excepția contractelor privind serviciile agenților imobiliari și a celor privind închirierea unor spații în scopuri nerezidențiale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) contracte avînd ca obiect construirea unor clădiri noi, transformarea substanțială a unor clădiri existente sau închirierea de locuințe în scopuri rezidențiale, cu excepția celor privind construcția unor anexe la clădiri și a celor privind repararea și renovarea clădirilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) contracte privind pachetul de servicii de călătorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) contracte privind cazarea periodică, privind produsele de vacanță pe termen lung, contracte de intermediere a produselor de vacanță și de intermediere a participării la un sistem de schimb;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) contracte care sînt autentificate, fie în virtutea legii, fie la cererea părților, de către un notar care trebuie să se asigure, furnizînd informații juridice cuprinzătoare, că încheierea contractului survine numai după ce consumatorul a analizat cu atenție aspectele juridice și a luat cunoștință de sfera de aplicare juridică a acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) contracte avînd ca obiect furnizarea alimentelor, băuturilor sau a altor bunuri de consum casnic curent, livrate fizic de către un profesionist care se deplasează frecvent sau periodic la domiciliul, reședința temporară sau locul de muncă al consumatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) contracte de prestare a unor servicii de transport de pasageri, cu excepția dispozițiilor art. 6787 alin. (2)–(4);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) contracte încheiate prin intermediul automatelor sau incintelor comerciale automatizate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) contracte încheiate cu furnizorii de servicii de comunicații electronice prin telefoane publice cu plată, pentru utilizarea acestora, sau încheiate pentru utilizarea unei conexiuni unice prin telefon, internet sau fax, stabilite de un consumator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prezenta secțiune nu se aplică contractelor negociate în afara spațiilor comerciale în cazul cărora plata ce trebuie efectuată de consumator nu depășește echivalentul în lei a 10 euro la cursul Băncii Naționale a Moldovei din ziua respectivă. În cazul în care consumatorul încheie în același timp două sau mai multe contracte avînd obiecte conexe, la aplicarea respectivului prag se ia în vedere costul total."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prezenta secțiune nu aduce atingere normelor privind valabilitatea, încheierea sau efectele contractelor reglementate de alte acte legislative, în măsura în care aceste aspecte nu sînt reglementate de prezenta secțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Prezenta secțiune nu împiedică oferirea de către profesionist a unor condiții contractuale mai avantajoase pentru consumator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Prezenta secțiune nu se aplică transferului drepturilor și obligațiilor deținute de un consumator în baza unui contract încheiat cu un profesionist către un alt consumator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În sensul prezentei secțiuni, contractele de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, contractele de furnizare a gazelor naturale și contractele de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu prevăd vînzarea într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, contractele de furnizare a energiei termice și contractele privind conținuturi digitale care nu sînt livrate pe un suport material nu se consideră nici contracte de vînzare-cumpărare, nici contracte de prestări servicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Prezenta secțiune nu se aplică conținuturilor digitale care nu sînt livrate pe un suport material și care sînt furnizate gratuit prin difuzarea informației pe internet, fără încheierea expresă a unui contract. Accesul gratuit la o pagină web sau o descărcare gratuită de pe o pagină web nu se consideră contract în sensul prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Faptul că un contract poate include opțiunea ce permite încheierea de alte contracte ulterioare sau o perioadă de probă gratuită nu modifică în esență natura contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 6789. Drepturile în caz de neîndeplinire a obligațiilor de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesionistului îi revine sarcina să demonstreze că a îndeplinit cerințele dispozițiilor art. 6785–6787. Această regulă nu se aplică în procedurile de tragere la răspundere contravențională sau penală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un profesionist a încălcat una dintre obligațiile impuse de dispozițiile art. 6781–6788, iar contractul a fost încheiat, profesionistul poartă obligații contractuale așa cum cealaltă parte le-a înțeles în mod rezonabil din cauza absenței informației sau incorectitudinii ei. În caz de neexecutare a acestor obligații contractuale, consumatorul poate recurge la mijloacele juridice de apărare disponibile creditorului conform art. 602–62324."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Indiferent dacă contractul s-a încheiat sau nu, profesionistul care nu a îndeplinit una dintre obligațiile prevăzute la art. 6781–6787 poartă răspundere față de persoana îndreptățită pentru prejudiciul cauzat prin această neîndeplinire. Cu toate acestea, dacă contractul s-a încheiat, iar persoana îndreptățită are temei de a cere repararea prejudiciului cauzat prin această neîndeplinire pe baza dispozițiilor art. 602–62324, atunci dispozițiile prezentului alineat nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Drepturile persoanei îndreptățite prevăzute de prezentul articol nu împiedică exercitarea dreptului de anulare a contractului pe baza dispozițiilor art. 227."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză contrară dispozițiilor art. 6781–6788 și prezentului articol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligații specifice în cazul contractelor încheiate prin mijloace electronice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67810. Obligația de informare în cazul încheierii contractului prin intermediul mijloacelor electronice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un contract urmează a fi încheiat prin intermediul mijloacelor electronice, profesionistul are obligația, înainte ca cealaltă parte să facă oferta sau să accepte oferta, să furnizeze o informație cu privire la următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pașii tehnici care trebuie urmați pentru a încheia contractul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă profesionistul va genera un document care reprezintă contractul și dacă documentul va fi accesibil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) mijloacele tehnice pentru identificarea și corectarea erorilor comise la introducerea datelor înainte ca cealaltă parte să facă oferta sau să accepte oferta;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) limbile în care poate fi încheiat contractul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) toate clauzele contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Profesionistul trebuie să garanteze punerea la dispoziție a clauzelor contractuale menționate la alin. (1) lit. e) în formă textuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă profesionistul nu a îndeplinit obligația prevăzută la alin. (1) din prezentul articol și, în asemenea circumstanțe, s-a încheiat un contract, consumatorul are dreptul de revocare a contractului, notificînd profesionistul în interiorul termenului specificat la art. 706."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Profesionistul poartă răspundere față de cealaltă parte pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Clauzele care nu au fost negociate individual pot fi incluse prin una din următoarele metode:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) clauzele sînt prezentate celeilalte părți în formă textuală înainte ca acesteia să i se permită să încheie contractul, iar ea își dă consimțămîntul expres pentru aplicabilitatea clauzelor și, în final, încheie contractul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cealaltă parte este informată despre existența clauzelor și i se acordă posibilitatea clar identificabilă să acceseze clauzele înainte de a i se permite încheierea contractului și, în final, să încheie contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67811. Corectarea erorilor de conținut"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesionistul care intenționează să încheie un contract prin punerea la dispoziție a mijloacelor electronice pentru încheierea acestuia are obligația să pună la dispoziția celeilalte părți mijloace tehnice adecvate, efective și accesibile pentru identificarea și corectarea erorilor comise la introducerea datelor înainte ca cealaltă parte să facă o ofertă sau să accepte o ofertă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă o parte încheie un contract din eroare, din cauza neîndeplinirii de către profesionist a obligației prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, profesionistul poartă răspundere față de respectiva persoană pentru prejudiciul cauzat prin această neîndeplinire. Aceasta nu împiedică exercitarea unui drept întemeiat pe dispozițiile art. 227."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67812. Confirmarea recepției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesionistul care oferă posibilitatea de a încheia contractul prin intermediul mijloacelor electronice are obligația de a confirma, prin intermediul mijloacelor electronice, că a recepționat oferta sau acceptarea parvenită de la cealaltă parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu primește confirmarea fără întîrziere nejustificată, cealaltă parte poate să-și revoce oferta sau, după caz, poate să revoce contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Profesionistul poartă răspundere față de cealaltă parte pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67813. Domeniul de aplicare și caracterul imperativ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică dacă contractul este încheiat prin intermediul poștei electronice sau altor mijloace de comunicare individuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni nu exclud și nu limitează obligațiile profesionistului prevăzute de alte dispoziții legale de a furniza alte informații celeilalte părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentei secțiuni în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prestații nesolicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67814. Neapariția obligațiilor în caz de lipsă a răspunsului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un profesionist furnizează unui consumator bunuri, lucrări, servicii, conținut digital sau alte prestații nesolicitate de acesta:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) între ei nu se consideră încheiat niciun contract pe baza circumstanței că consumatorul nu a răspuns sau a săvîrșit o altă acțiune ori inacțiune cu aceste prestații și nicio obligație de plată a acestora nu se naște în sarcina consumatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) între ei nu se naște nicio obligație necontractuală pe baza circumstanței că consumatorul a dobîndit, a reținut, a respins sau a folosit prestațiile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin derogare de la lit. a), consumatorul poate considera că a primit prestația cu titlu de donație necondiționată de la profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) lit. b) și c) nu se aplică dacă bunurile, lucrările, serviciile, conținutul digital sau alte prestații au fost furnizate consumatorului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în condițiile gestiunii de afaceri fără mandat; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) din eroare ori în alte circumstanțe în care apare obligația de restituire întemeiată pe îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile privind furnizarea într-o cantitate care depășește cantitatea convenită în contractul de vînzare-cumpărare se aplică cu prioritate față de dispozițiile prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În scopul aplicării dispozițiilor alin. (1), furnizarea are loc atunci cînd consumatorul obține controlul fizic asupra prestației sau rezultatului ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligația în cadrul negocierii și obligația de confidențialitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67815. Negocierea contrar bunei-credințe"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana este liberă să negocieze și nu poartă răspundere doar pentru faptul că nu s-a ajuns la un acord."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care este angajată în negocieri are obligația de a negocia cu bună-credință și de a nu rupe negocierile contrar bunei-credințe. Orice clauză care exclude sau limitează această obligație este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana care încalcă această obligație poartă răspundere față de cealaltă persoană pentru prejudiciul suportat în baza încrederii că contractul s-ar fi încheiat. Cu toate acestea, despăgubirile nu acoperă profitul pe care cealaltă persoană îl aștepta de la încheierea contractului. În cazul în care persoana a acționat cu intenție sau culpă gravă, despăgubirile vor acoperi și ratarea de către cealaltă persoană a oportunității rezonabile de a încheia un contract cu un terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În special, este contrar bunei-credințe ca o persoană să înceapă sau să continue negocierile fără intenția reală de a ajunge la un acord cu cealaltă persoană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) De asemenea, are dreptul la repararea prejudiciului persoana care a participat la o licitație, concurs sau altă selecție competitivă în vederea atribuirii unui contract dacă organizatorul, prin încălcarea regulilor care guvernează selecția, a atribuit contractul unui alt participant în locul acelei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol nu împiedică încheierea între profesioniști a unor aranjamente privind modul de desfășurare a negocierilor și de rupere a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 67816. Obligația de confidențialitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă în cursul negocierilor o persoană oferă o informație confidențială, persoana care a primit-o are obligația de a nu dezvălui acea informație și nici de a o utiliza în scopuri proprii, indiferent dacă contractul a fost sau nu încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este confidențială informația despre care, reieșind din natura sa sau din circumstanțele în care aceasta a fost obținută, partea care a primit informația cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască că este confidențială pentru persoana care a oferit-o. În special, este confidențială informația care constituie secret comercial în sensul dispozițiilor art. 14311 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Informația oferită de către un profesionist consumatorului nu se poate considera confidențială dacă profesionistul nu l-a notificat, în prealabil, pe consumator despre natura confidențială a unei informații specifice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana care, pe baza unor motive rezonabile, anticipează încălcarea obligației prevăzute de prezentul articol are dreptul să obțină, pe cale judecătorească, interzicerea încălcării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Partea care încalcă obligația prevăzută de prezentul articol poartă răspundere față de cealaltă parte pentru prejudiciul cauzat prin încălcare, precum și, în condițiile legii, poate fi obligată să predea celeilalte părți profitul obținut din încălcare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"344.La articolul 679, alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"345.La articolul 681 alineatul (1), cuvîntul „elementele” se substituie cu cuvîntul „clauzele”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"346.Articolul 683 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dacă conform legii consumatorul are dreptul de revocare a unui anumit tip de contract, oferta făcută de consumator pentru încheierea unui asemenea contract este întotdeauna revocabilă. Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului alineat în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"347.La articolul 688 alineatul (1), textul „(instantaneu) prin mijloace de telecomunicație” se substituie cu cuvintele „prin mijloace de comunicare instantanee”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"348.La articolul 691 alineatul (3), textul „material condiţiile ofertei constituie o acceptare dacă ofertantul nu le respinge” se substituie cu textul „esențial condiţiile ofertei constituie o acceptare dacă oferta nu prevede expres că nu se va accepta nicio condiție adițională ori diferită, precum și dacă ofertantul nu obiectează la ele”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"349.În denumirea și în cuprinsul articolului 693, cuvîntul „comerciale” se substituie cu cuvintele „dintre profesioniști”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"350.La articolul 694 alineatul (2), cuvîntul „comerciant”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „profesionist” la cazul gramatical corespunzător, cuvîntul „cuiva” se substituie cu cuvintele „altui profesionist”, iar după cuvîntul „ofertantului” se introduce cuvîntul „profesionist”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"351.La articolul 696, cuvîntul „comerciant”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „profesionist” la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele „alterează material” se substituie cu cuvintele „modifică esențial”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"352.Articolul 697 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 697. Contractul multilateral"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă urmează să fie încheiat între trei sau mai multe părți, contractul nu se consideră încheiat pînă cînd toate părțile sale nu își manifestă consimțămîntul, cu excepția cazurilor în care un contract anterior între toate acele părți sau legea autorizează pe anumite părți să încheie contractul așa încît el va deveni obligatoriu pentru toate părțile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și contractului de modificare sau de rezoluțiune a contractului multilateral.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"353.Articolele 701–703 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 701. Clauzele standard contradictorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă părțile au ajuns la un acord, dar atît oferta, cît și acceptarea fac trimitere la clauzele standard ale părții respective, contractul se consideră totuși încheiat. Clauzele standard fac parte din contract în partea în care clauzele standard ale unei părți nu intră în contradicție cu clauzele standard ale celeilalte părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, se consideră că contractul nu s-a încheiat dacă una dintre părți:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a indicat în prealabil, în mod expres, și nu doar pe calea unei clauze standard, intenția de a nu fi legată de contract dacă survine împrejurarea prevăzută la alin. (1); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informează cealaltă parte despre această intenție fără întîrzieri nejustificate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 702. Clauza de integralitate și clauza privind modificarea scrisă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul scris care cuprinde o clauză negociată individual și care stipulează că înscrisul conține toate condițiile asupra cărora au convenit părțile (clauza de integralitate) nu poate fi contestat sau completat prin proba declarațiilor sau acordurilor anterioare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu a fost negociată individual, clauza de integralitate instituie doar o prezumție că părțile au avut intenția ca declarațiile și acordurile anterioare să nu poată fi invocate. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Aceste declarații sau acorduri pot fi folosite totuși pentru interpretarea înscrisului. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută dacă nu a fost negociată individual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractul scris conținînd o clauză prin care se stipulează că toate modificările sau rezoluțiunea se fac în scris (clauza de modificare scrisă) instituie doar o prezumție că el nu poate fi modificat sau rezolvit altfel decît cu respectarea acestei forme."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Comportamentul unei părți o poate priva totuși de dreptul invocării clauzei de integralitate sau de modificare scrisă dacă cealaltă parte a acționat în conformitate cu acest comportament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 703. Contractele care nu sînt încheiate prin ofertă și acceptare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător chiar dacă procesul de încheiere a contractului nu poate fi analizat ca un schimb de ofertă și acceptare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"354.Capitolele III, IV și V din titlul II vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DREPTUL DE REVOCARE A CONTRACTULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Exercitare și efect"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 704. Domeniul de aplicare și caracterul imperativ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în cazurile în care, în temeiul unei dispoziții legale, consumatorul are dreptul de a revoca contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în măsura în care dispozițiile speciale privitoare la dreptul de revocare a unor anumite tipuri de contracte încheiate cu consumatorii nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului capitol în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului capitol nu împiedică oferirea de către profesionist în folosul consumatorului a unor condiții contractuale care depășesc nivelul de protecție asigurat prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 705. Exercitarea dreptului de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de revocare se exercită prin notificarea profesionistului. Consumatorul nu este obligat să justifice decizia de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Declarația prin care consumatorul își exprimă decizia de revocare a contractului poate să se refere, în mod explicit, la decizia de revocare sau la alte formulări similare neechivoce, atît timp cît consumatorul și contractul respectiv sînt identificabili. Simpla restituire a bunului sau refuzul de a primi livrarea ori neridicarea bunului de la oficiul poștal, fără o declarație neechivocă în acest sens, nu se consideră exercitare valabilă a dreptului de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 706. Termenul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de revocare poate fi exercitat în orice moment după încheierea contractului, dar înainte de expirarea termenului de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea nu prevede altfel, termenul de revocare este de 14 zile și începe să curgă de la data încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notificarea de revocare se consideră efectuată în termen dacă a fost expediată înainte de expirarea termenului de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Sarcina probei privind exercitarea dreptului de revocare în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale prezentului capitol revine consumatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 707. Informarea adecvată privitoare la dreptul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră că profesionistul a transmis consumatorului informațiile privind dreptul de revocare dacă dreptul de revocare este adus, în mod corespunzător, la cunoștința consumatorului, iar informațiile prevăd, în formă textuală pe un suport durabil și într-un limbaj clar și pe înțeles, date despre modul de exercitare a dreptului, termenul de revocare, denumirea și adresa persoanei căreia trebuie să-i fie comunicată revocarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul contractului la distanță sau contractului negociat în afara spațiilor comerciale, profesionistul trebuie să transmită consumatorului informațiile privind dreptul de revocare prevăzute la art. 6785 alin. (1) lit. h)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 708. Efectele revocării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Revocarea are ca efect rezoluțiunea, stingînd obligațiile ambelor părți rezultate din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Revocarea nu generează niciun cost și nicio răspundere pentru consumator, cu excepțiile expres prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care consumatorul a efectuat o comandă (ofertă) ori s-a încheiat un antecontract, revocarea stinge obligațiile ambelor părți de a încheia contractul în temeiul respectivei comenzi (oferte) sau, după caz, antecontract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile art. 6233–62310 privind efectele rezoluțiunii se aplică în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 709. Obligațiile profesionistului în cazul revocării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesionistul este obligat să restituie toate sumele pe care le-a primit drept plată din partea consumatorului, inclusiv, acolo unde este cazul, pe cele ce acoperă costurile livrării bunurilor de către consumator, fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai tîrziu de 14 zile de la data la care este informat despre decizia de revocare a contractului de către consumator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Profesionistul trebuie să restituie sumele prevăzute la alin.(1) în aceeași monedă în care le-a primit de la consumator, folosind aceleași modalități de plată ca și cele folosite de consumator pentru plata inițială, cu excepția cazului în care consumatorul și-a exprimat acordul explicit pentru o altă modalitate de plată și cu condiția să nu cadă în sarcina consumatorului plata de comisioane în urma restituirii. Obligația de restituire nu se aplică comisioanelor bancare achitate de consumator pentru plata sumelor respective către profesionist, precum și pierderilor suportate de consumator în legătură cu convertirea în altă monedă a sumelor primite, în cazul în care contul bancar al consumatorului este în altă monedă decît cea în care s-a efectuat plata inițială și restituirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 710. Contractele legate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Exercitarea de către consumator a dreptului de revocare are ca efect și rezoluțiunea de drept a contractului legat de contractul care se revocă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul care se revocă se consideră legat de contractul prin care consumatorul obține bunuri, lucrări, servicii, conținut digital sau alte prestații legate de contractul care se revocă dacă aceste prestații sînt furnizate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de către același profesionist; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de către un terț, pe baza unui acord între terțul respectiv și același profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul care se revocă se consideră legat de contractul de credit prin care consumatorul obține credit destinat exclusiv pentru finanțarea obligațiilor de plată, în tot sau în parte, rezultate din contractul care se revocă dacă aceste contracte formează, din punct de vedere obiectiv, o unitate comercială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În sensul alin. (3), se consideră că contractele formează o unitate comercială în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) însuși profesionistul este și creditor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiind o altă persoană decît profesionistul, creditorul, pe bază de acord, folosește serviciile ori colaborarea profesionistului pentru încheierea contractului de credit sau pregătirea acestuia; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractul de credit specifică în mod expres obiectul contractului care se revocă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Existența acordului menționat la alin. (2) lit. b) și la alin. (4) lit. b) dintre terț și profesionist se prezumă pînă la proba contrară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care este informat de consumator despre revocarea contractului, profesionistul este obligat să-i informeze, într-un termen rezonabil, pe terții profesioniști cu care consumatorul a încheiat contracte legate în raport cu contractul revocat despre faptul că a intervenit rezoluțiunea lui conform alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Rezoluțiunii contractelor legate i se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 708 și 709."},{"id":null,"spans":[[149,167,"l9"]],"t":"p","text":"(8) În sensul alin. (3), prin contract de credit se înțelege oricare contract de credit pentru consumator care se înscrie în domeniul de aplicare al Legii nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul de revocare a contractului la distanță sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a contractului negociat în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 711. Dreptul de revocare a contractului la distanță sau a contractului negociat în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În condițiile prezentei secțiuni și, în completare, ale secțiunii 1, consumatorul are dreptul de a revoca contractul la distanță sau contractul negociat în afara spațiilor comerciale, cu excepția contractelor excluse din domeniul de aplicare stabilit la art. 6788. Cu toate acestea, contractele referitoare la servicii financiare pot constitui contracte legate în sensul art. 710."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Definițiile prevăzute la art. 6783 se aplică și termenilor utilizați în prezenta secțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7111. Termenul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 7112, termenul de revocare este de 14 zile și începe să curgă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cazul contractelor de prestări servicii, din ziua care urmează datei încheierii contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul contractelor de vînzare-cumpărare, din ziua în care consumatorul sau un terț, altul decît transportatorul și care este indicat de consumator, intră în posesia fizică a bunurilor sau obține controlul asupra bunurilor conform art. 8032 alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul în care consumatorul comandă printr-o singură comandă bunuri multiple ce vor fi livrate separat, din ziua în care consumatorul sau un terț, altul decît transportatorul și care este indicat de consumator, intră în posesia fizică a ultimului bun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul livrării unui bun care constă din mai multe loturi sau piese, din ziua în care consumatorul sau un terț, altul decît transportatorul și care este indicat de consumator, intră în posesia fizică a ultimului lot sau a ultimei piese;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în cazul contractelor de livrare periodică a bunurilor pe o perioadă determinată de timp, din ziua în care consumatorul sau un terț, altul decît transportatorul și care este indicat de consumator, intră în posesia fizică a primului bun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) în cazul contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, al contractelor de furnizare a gazelor naturale și al contractelor de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu prevăd vînzarea într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, al contractelor de furnizare a energiei termice sau de furnizare de conținuturi digitale care nu sînt livrate pe un suport material, de la data încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul contractelor de vînzare-cumpărare, consumatorul poate să-și exercite dreptul de revocare și înainte de dobîndirea posesiei fizice asupra bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentei secțiuni nu împiedică părțile contractante să își îndeplinească obligațiile contractuale pe parcursul termenului de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care consumatorul încheie un contract la distanță sau un contract negociat în afara spațiilor comerciale pentru bunuri multiple, acesta are dreptul să revoce contractul doar integral, pentru toate bunurile ce fac obiectul acestuia, dacă părțile nu convin altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7112. Omisiunea informațiilor privind dreptul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care profesionistul nu a transmis consumatorului informațiile privind dreptul de revocare conform art. 6785 alin. (1) lit. h), termenul de revocare expiră la 12 luni de la sfîrșitul termenului inițial de revocare stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 706 alin. (2) și art. 7111 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care profesionistul a transmis consumatorului informațiile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol în termen de 12 luni de la data menționată la art. 706 alin. (2) și art. 7111 alin. (1), termenul de revocare expiră în 14 zile de la data la care consumatorul primește informațiile respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7113. Exercitarea dreptului de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul notificării profesionistului despre exercitarea dreptului de revocare, consumatorul are posibilitatea:"},{"id":null,"spans":[[62,81,"l8"]],"t":"p","text":"a) de a folosi formularul standard prevăzut în anexa nr. 6 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de a face orice altă notificare neechivocă în care să-și exprime decizia de revocare a contractului."},{"id":null,"spans":[[268,287,"l8"]],"t":"p","text":"(2) Profesionistul are dreptul să acorde consumatorului, în afara posibilităților menționate la alin. (1), opțiunea de a completa și de a transmite, în format electronic, pe pagina web a profesionistului, fie formularul standard de revocare prevăzut în anexa nr. 6 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, fie o altă declarație neechivocă pusă la dispoziție de profesionist. În aceste cazuri, profesionistul trebuie să comunice consumatorului, fără întîrziere, pe un suport durabil, confirmarea de primire a formularului de revocare. În cazul în care în declarația pusă la dispoziție pe pagina web a profesionistului se solicită și alte informații suplimentare de la consumator, întrebările suplimentare vor fi prezentate separat, fiind posibilă transmiterea declarației și fără a oferi răspunsuri la asemenea întrebări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7114. Dispoziții speciale privind obligațiile profesionistului în cazul revocării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 709, profesionistul nu este obligat să restituie costurile suplimentare în cazul în care consumatorul a ales în mod explicit un alt tip de livrare decît livrarea standard oferită de profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului în care profesionistul s-a oferit să recupereze el însuși bunurile, în cazul contractelor de vînzare-cumpărare, profesionistul poate suspenda restituirea pînă la data recepționării bunurilor care au făcut obiectul vînzării-cumpărării sau pînă la momentul primirii unei dovezi din partea consumatorului că acesta a trimis bunurile către profesionist, luîndu-se în considerare data cea mai apropiată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7115. Obligațiile consumatorului în cazul revocării contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepția cazului în care profesionistul s-a oferit să recupereze el însuși bunurile, consumatorul trebuie să trimită înapoi bunurile sau să le predea profesionistului ori unei persoane autorizate de profesionist să recepționeze bunurile, fără întîrzieri nejustificate și în decurs de cel mult 14 zile de la data la care acesta i-a comunicat profesionistului decizia sa de revocare a contractului. Termenul se consideră respectat dacă bunurile sînt trimise înapoi de consumator înainte de expirarea termenului respectiv de 14 zile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consumatorul suportă doar costurile directe legate de restituirea bunurilor, cu excepția cazului în care profesionistul acceptă să suporte acele costuri sau a cazului în care profesionistul nu a informat consumatorul despre obligația lui de a suporta aceste costuri. Costurile directe legate de restituirea bunurilor nu includ costurile administrative, de manipulare sau depozitare, suportate de profesionist în legătură cu restituirea bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale potrivit cărora bunurile sînt livrate la domiciliul consumatorului la momentul încheierii contractului, profesionistul preia bunurile pe cheltuiala sa dacă acestea, prin natura lor, nu pot fi restituite în mod normal prin poștă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Consumatorul este responsabil doar în ceea ce privește diminuarea valorii bunurilor ce rezultă din manipularea acestora, alta decît cea necesară pentru determinarea naturii, caracteristicilor și modului de funcționare a bunurilor. Pentru a stabili natura, caracteristicile și modul de funcționare ale bunului, consumatorul este obligat să-l mînuiască și să-l inspecteze cu grija necesară, în același mod în care i s-ar permite să o facă într-un spațiu comercial. Determinarea modului de funcționare a bunului nu presupune stabilirea faptului că bunul este lipsit de orice vicii materiale. Deteriorarea ambalajului prin simpla deschidere a acestuia nu servește temei pentru despăgubire dacă bunuri similare sînt expuse în mod obișnuit fără ambalaj în spațiile comerciale ale profesionistului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Profesionistul are dreptul să reducă suma restituită consumatorului, conform art. 709, pentru a acoperi diminuarea valorii bunului ce rezultă din manipularea necorespunzătoare a acestuia, alta decît cea necesară pentru determinarea naturii, caracteristicilor și funcționării bunului, în termenul de exercitare a dreptului de revocare. Indiferent de situație, consumatorul nu este responsabil de diminuarea valorii bunului în cazul în care profesionistul a omis să-l informeze cu privire la dreptul de revocare conform art. 6785 alin. (1) lit. h)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Atunci cînd consumatorul își exercită dreptul de revocare după transmiterea cererii conform art. 6786 alin. (3) sau art. 6787 alin. (10), acesta trebuie să îi plătească profesionistului o sumă proporțională cu ceea ce s-a furnizat pînă în momentul în care consumatorul l-a informat pe profesionist cu privire la exercitarea dreptului de revocare în raport cu totalul de prestații prevăzute de contract. Suma proporțională care trebuie plătită profesionistului de către consumator este calculată pe baza prețului total convenit în contract. Dacă consumatorul demonstrează că prețul total este excesiv, suma proporțională este calculată pe baza valorii de piață a ceea ce s-a furnizat. Valoarea de piață se stabilește prin comparație cu prețul unui serviciu echivalent, prestat de alți profesioniști la momentul încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul contractelor avînd drept obiect atît bunuri, cît și servicii, dispozițiile legale cu privire la returnarea bunurilor se aplică la aspectele legate de bunuri, iar regimul de compensare pentru servicii se aplică aspectelor legate de servicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Consumatorul nu suportă costurile pentru:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, furnizare a gazelor naturale și furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, nici pentru furnizarea energiei termice, în totalitate sau parțial, în cursul termenului de revocare dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) profesionistul nu i-a furnizat informații în conformitate cu dispozițiile art. 6785 alin. (1) lit. h) sau j); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) consumatorul nu a cerut în mod expres ca prestarea să înceapă în timpul termenului de revocare conform art. 6786 alin. (3) și art. 6787 alin. (10);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) furnizarea, în totalitate sau parțială, a conținutului digital care nu este livrat pe un suport material dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) consumatorul nu și-a dat acordul expres prealabil privind începerea executării în interiorul termenului de 14 zile menționat la art. 7111;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) consumatorul nu a confirmat că își pierde dreptul de revocare în momentul în care își dă consimțămîntul; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) profesionistul nu a furnizat confirmarea potrivit dispozițiilor art. 6786 alin. (2) sau art. 6787 alin. (9)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Cu excepția celor prevăzute de art. 709 și de prezentul articol, exercitarea dreptului de revocare nu atrage niciun cost și nicio răspundere în sarcina consumatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7116. Exceptări de la dreptul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se exceptează de la dreptul de revocare prevăzut de dispozițiile prezentei secțiuni în ceea ce privește contractele la distanță și contractele negociate în afara spațiilor comerciale următoarele tipuri de contracte:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractele de prestări servicii, după executarea completă a serviciilor, dacă executarea a început cu acordul prealabil expres al consumatorului și după ce acesta a confirmat că a luat cunoștință de faptul că își va pierde dreptul la revocare odată cu executarea completă a contractului de către profesionist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractele de furnizare de bunuri sau servicii al căror cost depinde de fluctuațiile de pe piețele financiare, pe care profesionistul nu le poate controla și care pot avea loc pe parcursul termenului de revocare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractele de furnizare de bunuri care nu sînt prefabricate, fiind realizate pe baza opțiunilor individuale sau a deciziei consumatorului ori personalizate în mod clar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) contractele de furnizare de bunuri care sînt susceptibile a se deteriora sau a expira rapid;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) contractele de furnizare de bunuri sigilate, care nu pot fi returnate din motive de protecție a sănătății sau din motive de igienă și care au fost desigilate de consumator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) contractele de furnizare de bunuri care sînt, după livrare, potrivit naturii acestora, inseparabil amestecate cu alte elemente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) contractele de furnizare de băuturi alcoolice al căror preț a fost convenit în momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare, a căror livrare nu poate fi efectuată înainte de 30 de zile și a căror valoare reală depinde de fluctuațiile de pe piață pe care profesionistul nu le poate controla;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) contractele în cazul cărora consumatorul i-a solicitat în mod expres profesionistului să se deplaseze la domiciliul său pentru a efectua lucrări urgente de reparație sau de întreținere. Dacă, cu ocazia unei astfel de vizite, profesionistul prestează alte servicii, în afara celor solicitate în mod expres de consumator, sau furnizează alte bunuri decît piesele de schimb indispensabile pentru executarea lucrărilor de reparație sau de întreținere, dreptul de revocare se aplică respectivelor servicii sau bunuri suplimentare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) contractele de furnizare de înregistrări audio sau video sigilate sau de programe informatice sigilate care au fost desigilate după livrare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) contractele de furnizare de ziare, reviste și alte publicații periodice, cu excepția contractelor de abonament pentru furnizarea de astfel de publicații;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) contractele încheiate în cadrul unei licitații deschise;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) contractele de prestare de servicii de cazare, pentru alte scopuri decît cel rezidențial, servicii de transport de mărfuri, inclusiv închirierea unităților de transport în scop de transport de mărfuri la o anumită zi, servicii de închiriere de autovehicule pentru transportul de pasageri, care includ cel mult 8 locuri în afară de cel al șoferului, servicii de catering sau în legătură cu agrementul, în cazul în care contractul prevede o dată sau un termen de executare specifică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) contractele de furnizare de conținut digital care nu este livrat pe un suport material, dacă prestarea a început cu acordul expres prealabil al consumatorului și cu confirmarea acestuia că, în momentul în care își dă acordul, el își va pierde dreptul de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Excepția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se aplică în cazul în care profesionistul nu a obținut consimțămîntul explicit al consumatorului, însă l-a dedus utilizînd opțiuni incluse în mod automat pe care consumatorul trebuie să le respingă pentru a evita executarea serviciilor sau clauze din condițiile contractuale standard, înainte de expirarea termenului de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul de revocare a contractelor privind unele produse de vacanță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și a contractelor de intermediere a lor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7117. Dreptul de revocare a contractelor privind unele produse de vacanță și de intermediere a lor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În condițiile prezentei secțiuni și, în completare, a secțiunii 1, consumatorul are dreptul de a revoca:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractul privind cazarea periodică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractul privind produsul de vacanță pe termen lung, contractul de intermediere a produsului de vacanță și contractul de intermediere a participării la un sistem de schimb."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7118. Termenul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul de revocare este de 14 zile și începe să curgă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) din ziua încheierii contractului sau antecontractului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) din ziua în care consumatorul intră în posesia exemplarului contractului sau a antecontractului dacă aceasta este ulterioară datei menționate la lit. a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul de revocare expiră după:"},{"id":null,"spans":[[352,371,"l8"]],"t":"p","text":"a) 12 luni și 14 zile de la data menționată la alin. (1) din prezentul articol – în cazul în care profesionistul nu a completat și nu a pus la dispoziția consumatorului în formă scrisă, pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil, formularul standard pentru facilitarea exercitării dreptului de revocare a contractului, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova;"},{"id":null,"spans":[[208,227,"l8"]],"t":"p","text":"b) 3 luni și 14 zile de la data menționată la alin. (1) din prezentul articol – în cazul în care informațiile menționate la art. 11454 alin. (1), inclusiv formularele standard prevăzute în anexele nr. 1–4 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, nu au fost puse la dispoziția consumatorului în formă scrisă, pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil."},{"id":null,"spans":[[270,289,"l8"]],"t":"p","text":"(3) În cazul în care profesionistul a completat și a pus la dispoziția consumatorului, în formă scrisă, pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil, formularul standard pentru facilitarea exercitării dreptului de revocare a contractului, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, în termen de 12 luni de la data menționată la alin. (1) din prezentul articol, termenul de revocare a contractului curge de la data la care consumatorul primește acest formular."},{"id":null,"spans":[[132,151,"l8"]],"t":"p","text":"(4) În cazul în care informațiile menționate la art. 11454 alin. (1), inclusiv formularele standard prevăzute în anexele nr. 1–4 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, au fost puse la dispoziția consumatorului în formă scrisă, pe suport de hîrtie sau pe un alt suport durabil, în termen de 3 luni de la data menționată la alin. (1) din prezentul articol, termenul de revocare a contractului curge de la data la care consumatorul primește aceste informații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care contractul de intermediere a participării la un sistem de schimb este oferit consumatorului împreună și în același timp cu contractul privind cazarea periodică, se aplică un singur termen de revocare pentru ambele contracte. Termenul de revocare pentru ambele contracte se calculează în conformitate cu dispozițiile alin. (1), astfel cum se aplică în cazul contractului privind cazarea periodică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7119. Exercitarea dreptului de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În scopul notificării profesionistului despre exercitarea dreptului de revocare, consumatorul are posibilitatea:"},{"id":null,"spans":[[62,81,"l8"]],"t":"p","text":"a) de a folosi formularul standard prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova și pus la dispoziție de profesionist în conformitate cu dispozițiile art. 11457 alin. (6); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de a face orice altă notificare, pe suport de hîrtie sau pe alt suport durabil, în care își exprimă voința de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"CLAUZELE ABUZIVE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 712. Clauzele care nu au fost negociate individual"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza propusă de una dintre părți nu este negociată individual dacă cealaltă parte nu a putut să-i influențeze conținutul, în special deoarece aceasta s-a elaborat anticipat, indiferent că face parte din clauze standard sau nu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă una dintre părți propune celeilalte părți să selecteze din mai multe clauze, clauza nu se consideră negociată individual doar pentru că cealaltă parte a selectat din clauzele propuse."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă o clauză a fost propusă ca parte a unor clauze standard, se prezumă că ea nu a fost negociată individual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În contractul dintre un profesionist și un consumator se prezumă că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) clauzele au fost propuse de către profesionist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) clauzele nu au fost negociate individual;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) clauzele elaborate de către un intermediar sau un alt terț au fost propuse de către profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Faptul că anumite aspecte ale unei clauze sau o anumită clauză au fost negociate individual nu exclude aplicarea dispozițiilor prezentului capitol pentru restul contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Clauză standard se consideră clauza care a fost elaborată anticipat pentru o multitudine de contracte implicînd diferite părți și care nu a fost negociată individual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 713. Invocarea clauzelor care nu au fost negociate individual"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauzele propuse de către o parte care nu au fost negociate individual pot fi invocate față de cealaltă parte doar dacă cealaltă parte le-a cunoscut sau dacă partea care le-a propus a luat măsuri rezonabile pentru a atrage atenția celeilalte părți asupra lor la momentul încheierii contractului sau înainte de aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul se încheie prin mijloace electronice, partea care propune clauze care nu au fost negociate individual le poate invoca față de cealaltă parte doar dacă ea le-a făcut disponibile celeilalte părți în formă textuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul alin. (1), nu se consideră că consumatorului i s-a atras atenția în mod suficient asupra clauzelor doar pentru că în înscrisul contractual există o trimitere la acele clauze, chiar dacă el a acceptat textul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 714. Obligația de transparență privind clauzele care nu au fost negociate individual"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care prezintă clauze care nu au fost negociate individual este obligată să se asigure că ele sînt elaborate și comunicate într-un limbaj clar și inteligibil, precum și să fie lizibile. Această cerință este aplicabilă textului în întregime, inclusiv notelor de subsol, trimiterilor la alte texte sau specificațiilor de orice natură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Într-un contract dintre un profesionist și un consumator, clauza propusă de către profesionist cu încălcarea obligației de transparență impuse prin dispozițiile alin. (1) poate fi considerată abuzivă doar pe acest unic temei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 715. Clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Într-un contract dintre un profesionist și un consumator, clauza care nu a fost negociată individual se consideră abuzivă dacă este propusă de către profesionist și dezavantajează considerabil, contrar bunei-credințe, consumatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Articolele 720–7202 cuprind lista clauzelor considerate abuzive în contractul dintre un profesionist și un consumator fără necesitatea evaluării lor conform alin. (1) din prezentul articol și art. 718."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Listele prevăzute de articolele menționate la alin. (2) nu vor fi interpretate ca liste exhaustive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 716. Clauzele abuzive în contractele dintre profesioniști"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Într-un contract dintre profesioniști, clauza propusă de către o parte care nu a fost negociată individual se consideră abuzivă dacă este prevăzută la art. 720 și deviază considerabil, contrar bunei-credințe, de la bunele practici comerciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 717. Clauzele abuzive în alte contracte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Într-un contract, altul decît cel încheiat cu consumatorii sau între profesioniști, clauza propusă de către o parte care nu a fost negociată individual se consideră abuzivă dacă este prevăzută la art. 720 și dezavantajează considerabil, contrar bunei-credințe, cealaltă parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 718. Factorii pentru evaluarea caracterului abuziv"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La evaluarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale în sensul art. 715 alin. (1), art. 716 și 717 se va ține cont de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) respectarea obligației de transparență prevăzută la art. 714;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) natura obiectului contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) circumstanțele determinante în cadrul încheierii contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) celelalte clauze contractuale; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) clauzele cuprinse în orice alt contract de care depinde contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Evaluarea caracterului abuziv al clauzelor nu poate să se refere la obiectul contractului și nici la caracterul adecvat al prețului sau al remunerației, pe de o parte, față de bunurile, lucrările sau serviciile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în cazul în care s-a respectat obligația de transparență, prevăzută la art. 714. Obiectul contractului și raportul dintre preț și calitate pot fi luate în considerare la evaluarea caracterului abuziv al celorlalte clauze contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul contractelor de asigurări, clauzele care definesc sau care delimitează în mod clar riscul asigurat și limitele răspunderii asigurătorului nu se supun evaluării în măsura în care aceste restricții sînt luate în considerare la calcularea primei plătite de către consumator. Cu toate acestea, clauzele privitoare la procedura care trebuie urmată de fiecare dintre părți după producerea cazului asigurat sînt supuse evaluării caracterului abuziv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 719. Nulitatea de protecție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza abuzivă este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Această nulitate de protecție operează doar în măsura în care anularea clauzei avantajează partea care nu a propus clauza abuzivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care partea care nu a propus clauza abuzivă este un consumator, instanța de judecată este obligată să invoce nulitatea din oficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă contractul poate fi, în mod rezonabil, menținut fără clauza abuzivă, celelalte clauze rămîn valabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care s-a constatat nulitatea clauzei abuzive, iar profesionistul a suportat, din această cauză, un cost cu cealaltă parte contractantă, el are un drept de regres contra celui care i-a vîndut bunul, a executat lucrarea sau a prestat serviciul (furnizorul) și i-a impus utilizarea clauzei abuzive în raport cu cei cu care contractează profesionistul dacă contractul dintre furnizor și profesionist nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 720. Clauzele considerate abuzive"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt considerate abuzive clauzele care nu au fost negociate individual și au ca obiect sau efect:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) excluderea sau limitarea răspunderii prevăzute de lege a profesionistului în cazul decesului consumatorului sau al vătămării lui corporale ca urmare a acțiunii sau a inacțiunii profesionistului ori a persoanelor care acționează în numele acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) excluderea sau limitarea drepturilor prevăzute de lege ale consumatorului față de profesionist sau față de o altă parte, în cazul neîndeplinirii totale sau parțiale ori al îndeplinirii necorespunzătoare a oricăreia dintre obligațiile contractuale ale profesionistului, inclusiv prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligarea consumatorului să își îndeplinească toate obligațiile, chiar în cazul în care profesionistul nu își respectă obligațiile corelative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) excluderea sau limitarea dreptului consumatorului de a intenta acțiune în instanță de judecată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligarea consumatorului să demonstreze un anumit fapt dacă, conform legii, această sarcină îi revine profesionistului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) excluderea sau limitarea dreptului consumatorului de a compensa o datorie față de profesionist cu o creanță pe care consumatorul o poate avea față de acesta;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) obligarea consumatorului de a respecta clauze cu care acesta nu a avut posibilitatea reală să se familiarizeze înainte de încheierea contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) faptul că contractul generează obligații în sarcina consumatorului, dar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu generează obligații în sarcina profesionistului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligațiile profesionistului sînt supuse unei condiții a cărei îndeplinire depinde doar de voința acestuia din urmă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) acordarea permisiunii profesionistului de a reține sumele plătite de consumator, în cazul în care acesta din urmă decide să nu încheie contractul sau să nu îl execute, fără a se prevedea dreptul consumatorului de a primi o compensație în sumă cel puțin echivalentă de la profesionist, dacă acesta este partea care recurge la rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) solicitarea de la consumatorul care nu și-a executat obligația fără justificare a unei penalități disproporționate în raport cu prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) acordarea dreptului profesionistului la rezoluțiune la discreția sa, în timp ce consumatorului nu i se acordă aceeași posibilitate, sau acordarea permisiunii profesionistului de a reține sumele plătite pentru bunurile, lucrările sau servicii care nu au fost încă furnizate de către acesta, în cazul în care profesionistul este cel care recurge la rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) acordarea posibilității profesionistului de a recurge la rezoluțiunea contractului cu durată nedeterminată fără un preaviz în termen rezonabil în formă scrisă, cu excepția cazurilor în care există motive întemeiate de a face acest lucru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9) prelungirea de plin drept a unui contract cu durată determinată, în cazul în care consumatorul nu și-a exprimat intenția de a-l prelungi sau nu, atunci cînd termenul stabilit pentru ca consumatorul să își exprime intenția de a prelungi contractul este excesiv de devreme;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10) acordarea dreptului profesionistului de a modifica unilateral clauzele fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11) acordarea dreptului profesionistului de a modifica unilateral, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract sau prin referință la dispozițiile actelor normative în domeniu, orice caracteristici ale bunului, lucrării sau ale serviciului care urmează să fie furnizat sau oricare alte condiții ale furnizării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12) prevederea ca prețul bunurilor să fie stabilit în momentul livrării sau acordarea de posibilități profesionistului să mărească prețul acestora fără să îi acorde consumatorului dreptul corespunzător la rezoluțiune, în cazul în care prețul final este nejustificat de mărit sau disproporționat în raport cu prețul convenit la încheierea contractului, ținîndu-se cont de circumstanțele obiective care au determinat profesionistul să modifice prețul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13) acordarea dreptului profesionistului de a stabili dacă bunurile, lucrările sau serviciile furnizate sînt conforme cu contractul sau acordarea acestuia a dreptului exclusiv de a interpreta orice clauză din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14) limitarea obligației profesionistului de a respecta angajamentele asumate de către intermediarii ori de către reprezentanții acestuia sau asumarea angajamentelor de către acesta, cu condiția respectării unei anumite formalități neprevăzute în mod expres de lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15) acordarea posibilității profesionistului de a-și transfera drepturile și obligațiile în temeiul contractului, fără acordul consumatorului, cu excepția cazului în care acestea sînt transferate unei entități controlate de profesionist sau ca urmare a unei fuziuni ori a unei alte reorganizări, iar un astfel de transfer nu este de natură să afecteze în mod negativ dreptul consumatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16) obligarea consumatorului de a soluționa orice litigiu exclusiv prin arbitraj, care nu este cerut de lege, sau restricționarea în mod nejustificat a dovezilor aflate la dispoziția consumatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) pct. 8), 10) și 12) se aplică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) pct. 8) nu aduce atingere clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare își rezervă dreptul de a recurge la rezoluțiunea unui contract cu termen nedeterminat, fără preaviz, în cazul în care există un motiv justificat, cu condiția ca furnizorul să aibă obligația de a informa de îndată cealaltă parte contractantă sau celelalte părți contractante în această privință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) pct. 10) nu aduce atingere clauzelor în al căror temei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) furnizorul de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobînzii plătibile de către consumator ori datorate acestuia din urmă sau valoarea unor alte taxe pentru servicii financiare, fără preaviz, în cazul în care există un motiv întemeiat, cu condiția ca furnizorul să aibă obligația de a informa de îndată cealaltă parte contractantă sau celelalte părți contractante în această privință și ca acestea din urmă să aibă libertatea de a recurge, imediat în acest temei, la rezoluțiunea sau, după caz, la restituirea anticipată a sumelor datorate furnizorului, fără vreun cost suplimentar pentru consumator. Prezenta dispoziție nu afectează dispozițiile legale mai stringente în raport cu contractele de credit încheiate cu consumatorii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) profesionistul își rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată cu condiția ca acesta să aibă obligația de a-l informa pe consumator cu un preaviz în termen rezonabil și consumatorul să aibă libertatea de a recurge la rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) pct. 8), 10) și 12) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) operațiunilor cu valori mobiliare, instrumente financiare și alte bunuri, lucrări sau servicii în cazul în care prețul este legat de fluctuațiile cotației bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de pe piața financiară pe care profesionistul nu le poate controla;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractelor de cumpărare sau vînzare a valutei străine, a cecurilor de călătorie sau a ordinelor de plată internaționale emise în valută străină;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) pct. 12) nu aduce atingere clauzelor de indexare a prețurilor în cazul în care aceste clauze sînt conforme cu legea, cu condiția ca metoda în conformitate cu care variază prețurile să fie descrisă în mod explicit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În scopul aplicării dispozițiilor art. 716 și 717, dispozițiile alin. (1) și (2) ale prezentului articol se vor citi cu adaptările necesare, astfel încît:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) trimiterile la profesionist se vor considera trimiteri la partea care a propus clauzele; iar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) trimiterile la consumator se vor considera trimiteri la partea căreia i s-au propus clauzele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7201. Clauze considerate abuzive doar în contractele încheiate cu consumatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Sînt considerate abuzive clauzele care nu au fost negociate individual în contractele încheiate cu consumatorii și care au ca obiect sau efect:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) stabilirea, cu privire la toate litigiile născute din asemenea contract, a competenței jurisdicționale excepționale a instanței de la locul unde profesionistul își are sediul. Această dispoziție nu se aplică dacă instanța aleasă este, totodată, cea de la locul unde consumatorul își are domiciliul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) stabilirea unui termen de preaviz al declarației de rezoluțiune a profesionistului mai scurt decît termenul impus consumatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) excluderea sau limitarea drepturilor consumatorului în ceea ce ține de protecția datelor cu caracter personal sau a vieții private;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) excluderea sau limitarea exercitării de către consumator a excepțiilor ori a limitelor legale ale drepturilor de autor care aparțin profesionistului, inclusiv cea de a face o copie privată de pe operă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) acordarea dreptului profesionistului, în cazul în care obiectul comenzii nu este disponibil, să furnizeze un echivalent fără a informa în mod expres consumatorul de această posibilitate și de faptul că profesionistul trebuie să suporte cheltuielile de returnare a ceea ce consumatorul a primit în temeiul contractului, în cazul în care consumatorul își exercită dreptul de a respinge prestația;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) acordarea dreptului profesionistului să-și rezerve un termen exagerat de lung sau nemenționat în mod corespunzător pentru a accepta sau a refuza o ofertă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) acordarea dreptului profesionistului să-și rezerve un termen exagerat de lung sau nemenționat în mod corespunzător pentru a-și executa obligațiile care îi revin în temeiul contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) solicitarea de la consumator a plății în avans excesive sau a garanțiilor excesive de executare a obligațiilor care îi revin. Această dispoziție nu se aplică contractelor din domeniul serviciilor financiare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) împiedicarea în mod nejustificat a consumatorului să obțină livrări sau reparații din surse terțe adecvate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) legarea în mod nejustificat a contractului cu un alt contract cu profesionistul sau cu un terț într-un mod la care consumatorul nu se poate aștepta în mod rezonabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) impunerea unei sarcini excesive asupra consumatorului în cazul în care consumatorul declară rezoluțiunea unui contract pe termen nedeterminat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) prelungirea cu mai mult de 1 an a termenului inițial sau a termenelor de reînnoire a contractului pentru furnizarea continuă de bunuri, lucrări sau servicii, cu excepția cazului în care consumatorul dispune de un drept la rezoluțiune în orice moment, printr-un preaviz de maximum 30 de zile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) acordarea posibilității profesionistului de a interzice sau a limita transferul drepturilor aferente garanției cu ocazia înstrăinării bunului de către consumator în folosul terților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"n) condiționarea de către profesionist a prestării serviciului cu un anumit tip de mijloc de măsurare, deși mijlocul de măsurare utilizat de consumator este legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"o) excluderea sau limitarea dreptului consumatorului de a recurge la rezoluțiune în cazul în care profesionistul a modificat unilateral clauzele contractuale în condițiile prevăzute la art. 720 alin. (1) pct. 10);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"p) exonerarea profesionistului de obligația, dacă este prevăzută de lege, de a soma consumatorul sau de a-i stabili un termen pentru executarea obligațiilor contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7202. Clauze considerate abuzive în contractele încheiate cu consumatorii chiar dacă au fost negociate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Într-un contract dintre un profesionist și un consumator, clauzele indicate la art. 720 alin. (1) pct. 1)–3) sînt considerate abuzive chiar dacă ele au fost negociate individual cu consumatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7203. Clauze vădit abuzive privitoare la executarea obligației pecuniare al cărei creditor este un profesionist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Într-un contract prin care un profesionist livrează bunuri, execută lucrări sau prestează servicii în folosul unui alt profesionist sau al unei autorități publice ori al unei alte persoane juridice de drept public sau asociații ale acestora, este lovită de nulitate absolută clauza, chiar dacă ea a fost negociată individual, referitoare la termenul de executare a obligației pecuniare, la rata dobînzii de întîrziere sau a penalității la întîrzierea în executarea obligației pecuniare ori a despăgubirii pentru cheltuielile de recuperare a acesteia dacă clauza este vădit abuzivă față de creditorul obligației pecuniare. Dispozițiile art. 719 se aplică în mod corespunzător clauzelor vădit abuzive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La evaluarea dacă o clauză este vădit abuzivă față de creditor în sensul alin. (1) se va ține cont de toate circumstanțele cazului, inclusiv de următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) toate devierile grave de la practicile și uzanțele comerciale, contrare bunei-credințe;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) natura bunurilor, a lucrărilor sau a serviciilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă debitorul are motive obiective de derogare de la rata legală a dobînzii de întîrziere prevăzută la art. 62320, de la termenul de plată prevăzut la art. 5751 alin. (1) sau (2) sau de la despăgubirea minimă pentru cheltuielile de recuperare prevăzută la art. 62323."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În scopul aplicării dispozițiilor alin. (1), orice clauză care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) exclude plata dobînzii de întîrziere în executarea obligațiilor pecuniare se prezumă vădit abuzivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) exclude despăgubirea cheltuielilor de recuperare prevăzută la art. 62323 se consideră vădit abuzivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică contractelor de asigurare și obligațiilor debitorului în privința căruia este intentat procesul de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7204. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezentul capitol se aplică contractelor, indiferent de forma acestora, precum și la completarea fișelor de comandă sau a bonurilor de livrare, a biletelor, a tichetelor și altora asemenea care conțin clauze standard."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub incidența prezentului capitol nu cad:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) clauzele contractuale care reflectă normele prevăzute de legi și de alte acte normative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractele de muncă reglementate de Codul muncii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractele privind drepturile de succesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) contractele privind drepturile reglementate de Codul familiei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) actele (contractele) de constituire a societăților comerciale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) clauzele contractuale transpuse din convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentului capitol, prin bunuri se înțelege și conținutul digital furnizat în temeiul contractului de furnizare de conținut digital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului capitol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"EFECTELE CONTRACTULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7205. Întregirea efectelor contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul produce nu doar drepturile, obligațiile și alte efecte juridice stipulate expres de părți, dar și efectele juridice care rezultă, în următoarea ordine, din:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dispozițiile legale imperative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiile legale dispozitive, în măsura în care de la ele nu s-a derogat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) practicile statornicite între părți și uzanțele aplicabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) principiul bunei-credințe și cel al echității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale imperative substituie clauzele care contravin lor, sub rezerva dispozițiilor legale în materie de nulitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul produce efectele rezultate din sursele prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) în măsura în care ele sînt compatibile cu natura și scopul contractului, precum și cu circumstanțele în care a fost încheiat contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7206. Schimbarea excepțională a circumstanțelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația trebuie executată chiar dacă prestația a devenit mai oneroasă deoarece costul executării a crescut sau valoarea contraprestației s-a diminuat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă prestația asumată devine, din cauza unei schimbări excepționale a circumstanțelor, atît de oneroasă, încît ar fi vădit inechitabil de a o menține în sarcina debitorului, instanța de judecată poate să dispună, la cererea debitorului, luînd în considerare toate împrejurările cazului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ajustarea prestațiilor părților pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea circumstanțelor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) rezoluțiunea la momentul și în condițiile stabilite de instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În locul sesizării instanței de judecată conform dispozițiilor alin. (2), debitorul consumator poate, într-un termen rezonabil, să declare rezoluțiunea contractului dacă acea schimbare a circumstanțelor îl privează în mod substanțial de ceea ce se aștepta de la contract. După rezoluțiunea de către debitorul consumator în condițiile prezentului alineat, creditorul poate sesiza instanța de judecată în vederea acordării de despăgubiri pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea circumstanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (2) sau, după caz, alin. (3) se aplică doar dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) schimbarea circumstanțelor a survenit după asumarea obligației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la momentul asumării obligației, debitorul nu a luat în cont și nici nu i se putea în mod rezonabil pretinde să ia în cont posibilitatea acelei schimbări a circumstanțelor ori mărimea ei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) debitorul nu și-a asumat și nici nu se poate considera în mod rezonabil că și-a asumat riscul acelei schimbări a circumstanțelor; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) debitorul a încercat, într-o manieră rezonabilă și acționînd cu bună-credință, să realizeze, prin negociere, o ajustare a prestațiilor părților pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea circumstanțelor. Negocierea trebuie să fie inițiată înainte de stingerea tuturor obligațiilor care revin debitorului și creditorului. Este irelevant dacă după inițierea negocierii una dintre părți și-a executat obligația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7207. Rezoluțiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un contract nu poate fi rezolvit decît în temeiurile prevăzute de lege sau prin acordul părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Una sau ambele părți își pot rezerva în mod expres prin contract dreptul la rezoluțiune pentru neexecutarea obligațiilor, pentru alte motive sau fără motiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul prin care părțile provoacă rezoluțiunea (contract de rezoluțiune) trebuie să fie încheiat în forma cerută de lege pentru contractul supus rezoluțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rezoluțiunea se aplică tuturor tipurilor de contracte, indiferent de modul de executare ori durata în timp."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7208. Rezoluțiunea fără motive"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, în cazul unui contract care se execută prin prestații continue sau periodice, condițiile contractului nu prevăd momentul cînd va înceta sau prevăd că el este pe termen nedeterminat, oricare parte are dreptul la rezoluțiune prin preaviz cu termen rezonabil. Se prezumă rezonabilă durata intervalului dintre prestații sau, dacă este mai lung, dintre contraprestații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7209. Relativitatea efectelor contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul produce efecte numai între părți dacă legea nu prevede altfel. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul produce efecte și pentru succesorii universali sau cu titlu universal dacă din lege sau din natura obligației nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72010. Dobîndirea drepturilor și a obligațiilor strîns legate de bun"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobînditorul unui bun dobîndește și garanțiile contra viciilor materiale și juridice, precum și alte drepturi în strînsă legătură cu bunul, în forma în care ele se aflau la transmițător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile și în condițiile prevăzute de lege sau contract, dobînditorul unui bun se subrogă în obligațiile contractuale în strînsă legătură cu un bun, în forma în care ele se aflau la transmițător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72011. Promisiunea faptei altuia"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Partea contractantă (promitentul) care s-a obligat la a determina un terț să încheie sau să ratifice un act ori să execute o altă prestație trebuie să repare prejudiciul cauzat celeilalte părți dacă nu a reușit să determine terțul. Răspunderea promitentului survine chiar și atunci cînd neexecutarea este justificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Promitentul nu poartă răspundere pentru modul în care terțul își execută obligația asumată, cu excepția cazului în care promitentul a garantat executarea conform dispozițiilor legale cu privire la fidejusiune și la alte garanții personale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Simulația"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72012. Noțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Simulația unui contract poate fi absolută sau relativă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Simulația este absolută atunci cînd părțile încheie contractul fără intenția de a produce efecte juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Simulația este relativă atunci cînd părțile încheie contractul cu intenția ca el aparent să producă efecte juridice diferite de efectele dorite cu adevărat de către părți (contract secret)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72013. Efecte între părți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul simulat nu produce efecte între părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul secret produce efecte numai între părți și, dacă din natura contractului ori din stipulația părților nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părți dacă nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru încheierea sa valabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72014. Efecte față de terți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul aparent, au dobîndit drepturi de la dobînditorul aparent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret dacă acesta le vatămă drepturile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72015. Raporturile cu creditorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Existența contractului secret nu poate fi opusă de părți creditorilor dobînditorului aparent, care, fiind de bună-credință, au săvîrșit acte de executare silită sau au obținut sechestru asupra bunului care a făcut obiectul simulației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent și creditorii dobînditorului aparent, sînt preferați cei dintîi dacă creanța lor este anterioară momentului încheierii contractului secret."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72016. Proba simulației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dovada simulației poate fi făcută de terți sau de creditori cu orice mijloc de probă. Partea care a săvîrșit simulația o poate dovedi prin proba cu martori doar cînd pretinde că simulația are caracter ilicit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72017. Prescripția extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care poate invoca simulația o poate face, după caz, pe cale de acțiune în constatare sau pe cale de excepție. Acest drept la acțiune sau la invocarea excepției este imprescriptibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, pretenția întemeiată pe constatarea simulației se supune prescripției extinctive conform naturii acelei pretenții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 72018. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care doar anumite clauze ale unui contract sînt simulate, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător acelor clauze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractul este plurilateral și doar unele părți au simulat, celelalte părți ale contractului se consideră terți în sensul prezentei secțiuni dacă nu au cunoscut simulația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și actelor juridice unilaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintre autorul actului și destinatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică căsătoriei, adopției sau altor acte juridice nepatrimoniale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul în folosul unui terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 721. Contractul în folosul unui terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Părțile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestația nu creditorului (stipulantului), ci terțului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care obține în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestația în folosul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prestația poate de asemenea consta în excluderea sau limitarea răspunderii beneficiarului față de promitent sau stipulant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nu este obligatoriu ca beneficiarul să fie determinat sau să existe la momentul stipulației. Este suficient ca el să fie determinabil și să existe la data executării contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pînă la momentul informării de către beneficiar a stipulantului sau a promitentului despre acceptarea stipulației, aceasta poate fi revocată sau modificată de către stipulant. Succesorii sau creditorii stipulantului nu au dreptul de revocare sau de modificare a stipulației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 722. Solicitarea executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Executarea contractului încheiat în favoarea terțului poate fi cerută atît de stipulant, cît și de beneficiar în măsura în care legea sau contractul nu dispune altfel și acest lucru este posibil prin natura prestației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 723. Executarea în favoarea stipulantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul revocării stipulației, al refuzului beneficiarului la dreptul conferit de stipulație, precum și în cazul în care stipulația în favoarea terțului nu are efecte față de beneficiar, stipulantul poate cere executarea prestației față de sine dacă din contract sau din natura obligației nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 724. Excepțiile opozabile beneficiarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Promitentul poate opune beneficiarului excepțiile fondate pe contractul din care beneficiarul și-a obținut dreptul, dar nu și excepțiile fondate pe alte raporturi dintre promitent și stipulant.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"355.Articolul 725 se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dacă una dintre părți a avut intenția ca contractul sau o clauză a sa să aibă un anumit sens și la momentul încheierii contractului cealaltă parte cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască intenția primei părți, contractul se interpretează în sensul înțeles de prima parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, contractul se interpretează potrivit sensului pe care o persoană rezonabilă îl atribuie lui:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă nu se poate determina o intenție potrivit alin. (2) sau (3); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă îndoiala apare în legătură cu o altă persoană care, nefiind parte la contract și nici succesor universal sau cu titlu universal ori cesionar al părții la contract, s-a bazat în mod rezonabil și cu bună-credință pe sensul aparent al contractului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"356.Articolul 727 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 727. Contradicția în cazul redactării în mai multe limbi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care înscrisul care constată contractul este redactat în două sau mai multe limbi, iar părțile nu au prevăzut care dintre acestea are prioritate, în caz de contradicție dintre redacții, se va da prioritate redacției în limba în care contractul a fost redactat inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 732 se aplică cu prioritate față de dispozițiile alin. (1) din prezentul articol.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"357.Articolul 732 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Clauzele care au fost negociate individual au prioritate față de celelalte clauze.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"358.Capitolul VII din titlul II se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"359.Articolul 753 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dispozițiile prezentului capitol se aplică și vînzării-cumpărării drepturilor și altor lucruri, cum ar fi energia electrică, energia termică, gazul și apa, furnizate prin rețea, precum și conținutului digital, în măsura în care aceste dispoziții nu contravin naturii acestor drepturi sau lucruri.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"360.La articolul 754, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) În cazul în care contractul de vînzare-cumpărare a unui bun mobil trebuie autentificat sau dreptul de proprietate dobîndit prin contract este supus, conform legii, înregistrării într-un registru de publicitate, cumpărătorul suportă costul autentificării notariale, al înregistrării în registrul de publicitate respectiv și al transferului proprietății.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"361.La articolul 755, cuvintele „de înscriere a contractului de vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile” se substituie cu cuvintele „de înregistrare în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate dobîndit prin contractul de vînzare-cumpărare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"362.La articolul 756 alineatul (2), cuvîntul „comercianți” se substituie cu cuvîntul „profesioniști”, iar cuvintele „ramura comercială respectivă” se substituie cu cuvintele „domeniul de activitate respectiv”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"363.La articolul 758 alineatul (1), articolul 759 alineatul (2) și articolul 760 alineatul (2), cuvîntul „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"364.La articolul 761:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) devine alineat unic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"365.Articolul 762 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"366.Articolul 763 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 763. Viciile materiale ale bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este fără vicii materiale bunul care, la transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite. Îndeosebi se consideră convenite caracteristicile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care corespund descrierii date de vînzător și, după caz, pe care le are bunul prezentat de către vînzător cumpărătorului drept mostră sau model;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) corespunzătoare scopului special pentru care cumpărătorul solicită bunul, care, fiind aduse la cunoștința vînzătorului la încheierea contractului, au fost acceptate de către vînzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor, bunul nu are vicii dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) corespunde destinației stabilite în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) corespunde utilizării obișnuite și prezintă caracteristici care există în mod obișnuit la bunuri de același fel și pe care cumpărătorul le poate aștepta ținînd cont de felul bunului. La aceste caracteristici se includ și cele pe care cumpărătorul le poate aștepta conform declarațiilor publice privind caracteristicile specifice ale bunului făcute de vînzător, producător sau reprezentantul acestuia, îndeosebi prin publicitate sau etichetare, cu excepția cazului în care vînzătorul demonstrează că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu era sau nu ar fi putut, în mod rezonabil, să cunoască declarația în cauză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) declarația a fost rectificată înainte de încheierea contractului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) decizia de achiziționare a bunului nu ar fi putut fi influențată de declarație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Există vicii materiale și atunci cînd asamblarea convenită contractual a fost realizată defectuos de către vînzător sau de către ajutoarele lui, precum și atunci cînd bunul trebuie asamblat de cumpărător și acesta îl asamblează defectuos din cauza indicațiilor de asamblare eronate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Există viciu material și în cazul în care vînzătorul predă numai o parte a bunului, un alt bun, bunul într-o cantitate mai mică decît cea convenită sau cînd este viciată numai o parte a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Există viciu material și în cazul în care nu sînt respectate obligațiile vînzătorului privind asortimentul bunurilor, garnitura de bunuri și ambalajul lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile alin. (3) nu se aplică în cazul vînzării silite.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"367.Codul se completează cu articolele 7631–7634 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7631. Cantitatea bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul este obligat să transmită bunul în cantitatea stabilită în contractul de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cumpărătorul este în drept să refuze recepționarea bunului dacă vînzătorul predă o cantitate mai mică decît cea prevăzută în contract. În cazul în care acceptă primirea bunului în cantitate mai mică, cumpărătorul plătește proporțional prețul contractual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă vînzătorul predă o cantitate mai mare decît cea prevăzută în contract, cumpărătorul este în drept să preia bunul într-o astfel de cantitate, fiind obligat să plătească proporțional prețul stabilit în contract, sau să preia numai cantitatea prevăzută în contract, iar surplusul să-l restituie din contul vînzătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7632. Asortimentul bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul este obligat să transmită bunul în asortimentul (corelația după modele, varietăți, măsuri, culori sau alte particularități) stipulat în contract, iar în lipsa unei asemenea stipulări, în asortimentul ce corespunde necesităților cumpărătorului, dacă vînzătorul le cunoștea la data încheierii contractului, sau să refuze executarea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului bunurile conform contractului de vînzare-cumpărare în completivitatea asortimentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă completivitatea asortimentului de bunuri nu este stabilită, vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului bunuri în completivitatea determinată de uzanțele circuitului de afaceri sau de alte cerințe înaintate tradițional."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7633. Garnitura de bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului o garnitură de bunuri completă, obligația se consideră executată la data predării tuturor obiectelor din garnitură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care în contract nu se stipulează transmiterea unei anumite garnituri de bunuri, iar din esența contractului nu rezultă altfel, vînzătorul este obligat să predea concomitent toate obiectele incluse în garnitură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7634. Ambalajul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzătorul este obligat să predea cumpărătorului bunul ambalat sau împachetat în modul obișnuit pentru bunurile de acest tip sau, în lipsa unui mod obișnuit, într-o manieră adecvată pentru a le conserva și proteja în condiții de păstrare și transportare obișnuite pentru bunurile de acest tip.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"368.Articolele 764 și 765 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 764. Vicii juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este fără vicii juridice bunul care, la transferarea riscurilor, este liber de drepturile sau pretențiile întemeiate ale terților asupra lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se asimilează viciului juridic situația în care în registrul de publicitate corespunzător bunului există o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare pasibilă rectificării conform art. 28331 sau 28334. Vînzătorul este obligat să asigure radierea acestora din registrul de publicitate, pe cheltuiala sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Bunul se consideră liber de vicii juridice dacă este liber de drepturile sau pretențiile întemeiate ale terților bazate pe dreptul asupra obiectului proprietății intelectuale pe care, la momentul încheierii contractului, vînzătorul le cunoștea sau trebuia să le cunoască."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cu toate acestea, vînzătorul nu răspunde în temeiul alin. (2) dacă dreptul terțului este încălcat pe motiv că vînzătorul a respectat schițele, desenele tehnice, formulele sau alte asemenea specificații furnizate de către cumpărător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 765. Limitele drepturilor cumpărătorului rezultate din existența viciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul își poate exercita drepturile rezultate din existența viciului dacă demonstrează că viciul a existat la momentul trecerii riscului, chiar dacă este descoperit mai tîrziu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Drepturile cumpărătorului rezultate din existența viciului sînt excluse dacă vînzătorul demonstrează că, la momentul încheierii contractului, cumpărătorul cunoștea sau trebuia să cunoască aceste vicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cumpărătorul pierde drepturile rezultate din existența viciului dacă a omis să notifice vînzătorul despre descoperirea viciului în termenul de notificare prevăzut la art. 7652, cu respectarea termenului de descoperire a viciilor prevăzut la art. 7653."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înaintarea față de vînzător a unei acțiuni întemeiate pe existența viciului produce aceleași efecte ca și notificarea viciului, din momentul în care vînzătorul a cunoscut sau trebuia să cunoască despre acțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă viciul rezultă din împrejurări pe care vînzătorul le-a cunoscut sau trebuia să le cunoască, dar pe care nu le-a dezvăluit cumpărătorului la momentul încheierii contractului, vînzătorul nu poate invoca:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) faptul că cumpărătorul din culpă gravă nu a cunoscut viciul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiile art. 7651, 7652 și 7653;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) clauza prin care se exclud sau se limitează drepturile prevăzute de lege ale cumpărătorului rezultate din existența viciului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"369.Codul se completează cu articolele 7651–7655 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7651. Obligația de verificare a existenței viciului material"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul trebuie să verifice, personal sau printr-un terț, bunul în cel mai scurt timp permis de împrejurări. Nerespectarea acestei cerințe decade cumpărătorul din dreptul de a invoca viciul în condițiile art. 608, completat cu dispozițiile art. 7652."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul implică transportarea bunului, verificarea poate fi amînată pînă la momentul sosirii bunului la destinație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă bunul este redirecționat în tranzit sau este reexpediat de către cumpărător înainte ca el să fi avut posibilitatea rezonabilă de a-l verifica, iar la momentul încheierii contractului vînzătorul a cunoscut sau trebuia să cunoască posibilitatea unei asemenea redirecționări sau reexpedieri, verificarea poate fi amînată pînă la momentul sosirii bunului la noua destinație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul contractului de vînzare-cumpărare a bunului pentru consum."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7652. Notificarea viciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul contractului încheiat între profesioniști, cumpărătorul trebuie să notifice vînzătorul despre viciu conform art. 608. În notificare, cumpărătorul trebuie să descrie detaliat viciul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În toate celelalte contracte, cumpărătorul trebuie să notifice vînzătorul despre viciu în termen de 2 luni de la data descoperirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7653. Termenul de descoperire a viciilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul pierde drepturile rezultate din existența viciului dacă nu notifică vînzătorul despre acel viciu înainte de expirarea termenului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de 3 ani, în cazul viciilor juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de 5 ani, în cazul viciilor materiale ale unei construcții sau ale materialelor folosite la executarea unei lucrări de construcții;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) de 2 ani, în cazul viciilor materiale, altele decît cele prevăzute la lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenele prevăzute la alin. (1) încep să curgă din data în care bunul a intrat în posesia cumpărătorului. În cazul în care dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, se prezumă că cumpărătorul a intrat în posesia bunului în momentul înregistrării dreptului în folosul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care cumpărătorul a intrat în posesia bunului înainte de încheierea contractului, termenele prevăzute la alin. (1) încep să curgă din data încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă viciul material este remediat, termenul respectiv prevăzut la alin. (1) este prelungit cu termenul în interiorul căruia cumpărătorul nu poate folosi bunul din cauza acelui viciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7654. Termenul de prescripție extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prescripția dreptului la acțiune de exercitare a unui drept al cumpărătorului rezultat din existența viciului începe să curgă din data cînd cumpărătorul a descoperit sau trebuia să descopere viciul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7655. Drepturile cumpărătorului rezultate din existența viciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă descoperă existența viciului bunului vîndut, cumpărătorul poate exercita drepturile creditorului în caz de neexecutare a obligației, în condițiile art. 602–62324."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În particular, în temeiul dreptului de a cere executarea în natură a obligației, cumpărătorul poate solicita vînzătorului, la alegerea sa, înlăturarea viciului sau înlocuirea bunului vîndut cu un bun de același fel, însă lipsit de vicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cumpărătorul poate cere înlocuirea bunului viciat doar atît timp cît are dreptul la rezoluțiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"370.Articolul 766:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „în calitate de copîrît pe vînzător” se substituie cu cuvîntul „în proces vînzătorul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „în calitate de copîrît” se substituie cu cuvîntul „în proces”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"371.Articolele 767–771 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"372.Articolul 772 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 772. Garanția comercială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care vînzătorul, producătorul sau un terț garantează caracteristicile unui bun (garanția comercială), cumpărătorul beneficiază, fără a aduce atingere drepturilor prevăzute de lege, de drepturile din garanția comercială în condițiile indicate în declarația de garanție și în publicitatea respectivă față de cel care a acordat garanția."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Indiferent dacă declarația de garanție este făcută în contract sau sub forma unui act unilateral, cel care garantează este obligat în temeiul garanției comerciale față de primul cumpărător și, în caz de declarație unilaterală, poartă această obligație fără a fi necesar ca cumpărătorul să o accepte prin contrasemnătură sau în altă formă. Orice stipulație contrară din declarația de garanție sau din publicitatea asociată acesteia este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pe durata termenului de garanție comercială, cel care garantează este obligat în temeiul garanției comerciale și față de fiecare proprietar ulterior al bunului fără a fi necesar ca acesta din urmă să o accepte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă garanția comercială nu prevede altfel:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligațiile celui care garantează se nasc dacă, în orice moment în interiorul termenului de garanție comercială, bunul nu corespunde utilizării obișnuite sau nu prezintă caracteristici care există în mod obișnuit la bunuri de acest fel și pe care un cumpărător le poate aștepta ținînd cont de felul bunului (defecțiune);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligațiile celui care garantează se nasc indiferent dacă cel care invocă garanția comercială a cunoscut sau trebuia să cunoască existența defecțiunii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligațiile celui care garantează se nasc indiferent dacă defecțiunea a apărut ca urmare a unei cauze existente la data trecerii riscurilor sau după această dată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cel care garantează nu este obligat prin garanția comercială pentru o anumită defecțiune dacă ea a apărut din cauza folosirii sau păstrării necorespunzătoare a bunului ori din cauza unui eveniment în afara controlului uneia dintre părți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) cel care garantează este obligat, dacă sînt întrunite condițiile garanției comerciale, să repare sau să înlocuiască bunurile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) toate costurile necesare pentru exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor rezultate din garanția comercială urmează a fi suportate de către cel ce garantează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Termenul garanției comerciale începe să curgă din momentul predării bunului de către vînzător, dacă declarația de garanție nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Garanția comercială este aplicabilă, pe durata termenului de garanție stabilit pentru bunurile principale, și asupra accesoriilor, dacă declarația de garanție nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă defecțiunea a fost remediată conform garanției comerciale, termenul ei este prelungit cu termenul în interiorul căruia beneficiarul garanției nu poate folosi bunul din cauza acelei defecțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Cumpărătorul poate exercita succesiv sau simultan atît drepturile acordate de lege în caz de viciu material, cît și drepturile rezultate din garanția comercială.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"373.Codul se completează cu articolul 7721 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7721. Dreptul de regres față de vînzătorii profesioniști anteriori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"din lanțul de distribuție a bunului pentru consum"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în cazul contractului de vînzare-cumpărare a bunului pentru consum, consumatorul a exercitat față de vînzător drepturile sale rezultate din existența unui viciu material sau drepturile acordate de garanția comercială rezultate din existența unei defecțiuni, vînzătorul are dreptul la repararea prejudiciului de la profesionistul de la care a cumpărat bunul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vînzătorul nu are dreptul la despăgubire în temeiul alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă viciul material sau defecțiunea ține de împrejurări despre care el a cunoscut sau trebuia să cunoască; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă viciul material sau defecțiunea constă în necorespunderea bunului unei caracteristici sau garanții comerciale pe care și-a asumat-o doar vînzătorul, dar nu și profesionistul de la care a cumpărat bunul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător regresului exercitat în cadrul contractelor de vînzare-cumpărare anterioare din cadrul lanțului de contracte încheiate între profesioniști."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul vînzătorului este nulă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"374.Articolele 774–779 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"375.Articolul 782 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 782. Aplicarea dispozițiilor privind viciile în cazul altor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"contracte translative de proprietate cu titlu oneros"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile art. 763–781 se aplică în mod corespunzător și în cazul altor contracte prin care o parte este obligată să transmită dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul unei contraprestații, dacă din lege, contract sau natura obligației nu rezultă altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"376.Articolele 783–785 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"377.La articolul 792, enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „În privința contractelor de opțiune se aplică dispozițiile privind opțiunea de a contracta.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"378.Secțiunea a 4-a din capitolul I se completează cu articolul 7921 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7921. Dreptul de preemțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă proprietarul unui bun (persoană obligată) a acordat un drept de preemțiune prin contract sau este obligat prin lege să respecte un drept de preemțiune al unei alte persoane (titular al dreptului de preemțiune) și dorește să vîndă sau a vîndut acel bun unui terț, titularul dreptului de preemțiune este îndreptățit să cumpere cu prioritate bunul în condițiile de vînzare oferite terțului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Titularul dreptului de preemțiune poate renunța la el. În acest caz, se aplică dispozițiile legale privind remiterea de datorie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"379.Articolele 793–795 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 793. Cumpărarea în baza dreptului de preemțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titularul dreptului de preemțiune cu privire la un bun îl poate exercita în cazul în care persoana obligată îi face o ofertă de vînzare a bunului sau, în lipsa ofertei, dacă persoana obligată încheie cu un terț un contract de vînzare-cumpărare cu privire la acel bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care de același drept de preemțiune beneficiază cîteva persoane împreună, acest drept poate fi exercitat numai în comun dacă legea sau contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de preemțiune nu este transmisibil și nu trece prin succesiune dacă legea sau contractul dintre persoana obligată și titularul dreptului de preemțiune nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 794. Obligația de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana obligată trebuie să comunice titularului dreptului de preemțiune oferta completă de vînzare a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul de vînzare-cumpărare a fost încheiat cu un terț, persoana obligată trebuie să îi remită neîntîrziat titularului dreptului de preemțiune un exemplar al contractului. Obligația de remitere poate fi executată și de terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 795. Exercitarea dreptului de preemțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de preemțiune se exercită pe calea unei declarații adresate persoanei obligate. Pentru validitatea declarației nu este necesară respectarea formei stabilite de lege față de contractul de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) După primirea de către titularul dreptului de preemțiune a ofertei conform art. 794 alin. (1) sau a exemplarului contractului conform art. 794 alin. (2), dreptul de preemțiune poate fi exercitat în termen de o lună în cazul bunurilor imobile și în termen de 10 zile în cazul altor bunuri. În cazul în care dreptul de preemțiune este instituit de lege, orice clauză prin care se modifică termenul de exercitare a dreptului de preemțiune este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care dreptul de preemțiune este exercitat ca urmare a comunicării ofertei conform art. 794 alin. (1), declarația de exercitare se consideră acceptare a ofertei de vînzare. Dacă pentru validitatea contractului de vînzare-cumpărare legea cere respectarea unei anumite forme, persoana obligată și titularul dreptului de preemțiune sînt obligați unul față de altul să încheie contractul în acea formă. În caz de neexecutare nejustificată a acestei obligații de către una dintre părți, cealaltă parte poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre judecătorească care să țină loc de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care dreptul de preemțiune este exercitat după încheierea contractului de vînzare-cumpărare dintre persoana obligată și terț, atunci între persoana obligată și titularul dreptului de preemțiune se consideră încheiat un contract de vînzare-cumpărare în condițiile stabilite de persoana obligată și de terț. Cu toate acestea, vînzătorul răspunde față de terțul de bună-credință pentru viciul juridic ce rezultă din exercitarea preemțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care persoana obligată sau terțul nu recunosc efectul dispozițiilor alin. (4), titularul dreptului de preemțiune poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre de constatare a încheierii contractului conform alin. (4) și de dobîndire de către titular a drepturilor și a obligațiilor de cumpărător. Dreptul la acțiunea prevăzută de prezentul alineat sau de alin. (3) se prescrie în termen de 6 luni.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"380.Codul se completează cu articolele 7951 și 7952 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7951. Condițiile speciale ale vînzării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă terțul a cumpărat bunul care face obiectul dreptului de preemțiune împreună cu alte bunuri contra unui preț total, titularul dreptului de preemțiune trebuie să plătească o parte proporțională din prețul total. Persoana obligată poate cere ca dreptul de preemțiune să se extindă asupra tuturor bunurilor care nu pot fi separate fără a-l dezavantaja."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă terțului i s-a amînat achitarea prețului de cumpărare, titularul dreptului de preemțiune poate beneficia de o amînare dacă oferă o garanție a plății sumei amînate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garanția poate consta în constituirea unui drept de gaj sau ipotecă de rangul întîi asupra bunului care face obiectul contractului de vînzare-cumpărare ori rezerva proprietății în folosul persoanei obligate pînă la plata sumei care beneficiază de amînare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 7952. Concursul dintre titularii dreptului de preemțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care mai mulți titulari și-au exercitat preemțiunea asupra aceluiași bun, contractul de vînzare-cumpărare se consideră încheiat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cu titularul dreptului legal de preemțiune, atunci cînd se află în concurs cu titulari ai unor drepturi convenționale de preemțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cu titularul dreptului legal de preemțiune ales de vînzător, atunci cînd se află în concurs cu alți titulari ai unor drepturi legale de preemțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă bunul este imobil sau este un alt bun asupra căruia dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, cu titularul dreptului convențional de preemțiune care a fost mai întîi înregistrat în registrul respectiv, atunci cînd acesta se află în concurs cu alți titulari ai unor drepturi convenționale de preemțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă bunul este altul decît cel prevăzut la lit. c), cu titularul dreptului convențional de preemțiune avînd data certă cea mai veche, atunci cînd acesta se află în concurs cu alți titulari ai unor drepturi convenționale de preemțiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"381.Articolul 796 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 796. Inopozabilitatea clauzei de neaplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a dreptului de preemțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza convenită între persoana obligată și terț potrivit căreia contractul de vînzare-cumpărare este condiționat de neexercitarea dreptului de preemțiune sau potrivit căreia persoana obligată își rezervă dreptul de a rezolvi contractul la exercitarea dreptului de preemțiune nu este opozabilă titularului dreptului de preemțiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"382.La articolul 797 alineatul (2), enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „Clauza obligației suplimentare nu este opozabilă titularului dreptului de preemțiune dacă contractul s-ar fi încheiat cu terțul chiar și în lipsa acelei clauze.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"383.La articolul 802 alineatul (2), cuvîntul „comercianți” se substituie cu cuvîntul „profesioniști”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"384.Secțiunea a 7-a din capitolul I se completează cu articolul 8021 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8021. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică ori de cîte ori un consumator cumpără de la un profesionist un bun mobil corporal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică în cazul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) bunurilor vîndute prin executare silită sau altfel, prin autoritatea legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, contractelor de furnizare a gazelor naturale, contractelor de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu sînt puse în vînzare într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, nici contractelor de furnizare a energiei termice și celor de furnizare a conținutului digital care nu este livrat pe un suport material."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și în cazul altor contracte prin care un profesionist este obligat să transmită consumatorului dreptul de proprietate asupra unui bun mobil corporal în schimbul unei contraprestații, dacă din lege, contract sau natura obligației nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentei secțiuni în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"385.Articolul 803 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 803. Momentul existenței viciului și inversarea sarcinii probațiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 765 alin. (1), consumatorul își poate exercita drepturile rezultate din existența viciului dacă demonstrează că viciul a existat la momentul cînd a intrat în posesia bunului, indiferent de momentul trecerii riscurilor și chiar dacă viciul este descoperit mai tîrziu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă consumatorul, în termen de 6 luni de la intrarea în posesia bunului, descoperă un viciu, se prezumă că bunul a fost viciat în momentul intrării în posesie a bunului, cu excepția cazului în care prezumția nu este compatibilă cu felul bunului sau al viciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"386.Codul se completează cu articolele 8031 și 8032 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8031. Predarea bunului către consumator și rezoluțiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel cu privire la momentul predării, profesionistul trebuie să predea bunul transferînd posesia sau controlul asupra bunului către consumator, fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, în decurs de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care profesionistul nu și-a îndeplinit obligația de a preda bunul în momentul convenit cu consumatorul sau în termenul stabilit la alin. (1), consumatorul poate solicita să efectueze predarea într-un termen suplimentar corespunzător circumstanțelor. Se prezumă corespunzător un termen de cel puțin 15 zile. În cazul în care profesionistul nu predă bunul în termenul suplimentar, consumatorul are dreptul la rezoluțiunea vînzării-cumpărării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (2), consumatorul are dreptul la rezoluțiunea vînzării-cumpărării, fără acordarea unui termen suplimentar, pentru faptul că profesionistul nu și-a îndeplinit obligația de a preda bunul în momentul convenit cu consumatorul sau în termenul stabilit la alin. (1), în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) profesionistul a refuzat, printr-o declarație lipsită de echivoc, să predea bunul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) predarea în termenul convenit este esențială avînd în vedere toate circumstanțele care însoțesc încheierea contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) consumatorul a informat profesionistul, înainte de încheierea contractului, că predarea la o dată precisă sau cel tîrziu la o dată determinată este esențială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul rezoluțiunii vînzării-cumpărării, profesionistul trebuie să restituie consumatorului toate sumele plătite în temeiul contractului în termenul indicat la art. 5752 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În plus față de rezoluțiunea vînzării-cumpărării în conformitate cu dispozițiile prezentului articol, consumatorul poate recurge la alte mijloace juridice de apărare a drepturilor sale prevăzute de lege sau contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8032. Trecerea riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul contractelor în care profesionistul expediază bunul către consumator, riscul de pieire, inclusiv pierdere, sau de deteriorare fortuită a bunului trece la consumator în momentul în care acesta sau terțul desemnat de el, altul decît transportatorul, intră în posesia bunului sau obține controlul asupra bunului. Se consideră că consumatorul a dobîndit posesia bunului în momentul în care acesta sau terțul desemnat de el, altul decît transportatorul, l-a primit. Se consideră că consumatorul are controlul asupra bunului în cazul în care acesta sau terțul desemnat de el, altul decît transportatorul, are acces la bun pentru a-l utiliza ca un proprietar sau îl poate revinde."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, riscul este transferat consumatorului în momentul predării bunului către transportator, dacă transportatorul a fost însărcinat de către consumator să transporte bunul, iar această opțiune nu a fost oferită de către profesionist, fără a aduce atingere drepturilor consumatorului față de transportator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul restituirii bunului ca urmare a exercitării de către consumator a unui drept de revocare a contractului acordat de lege, riscul de pieire, inclusiv pierdere, sau de deteriorare fortuită a bunului trece la profesionist în momentul în care acesta sau terțul desemnat de el, altul decît transportatorul, intră în posesia bunului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"387.Articolul 804 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 804. Dispoziții speciale pentru garanțiile comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul vînzării-cumpărării de bunuri pentru consum, garanția comercială în sensul art. 772 trebuie să fie formulată simplu și inteligibil. Garanția comercială trebuie să conțină:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) trimiterea la drepturile legale ale consumatorului și la faptul că acestea nu vor fi limitate prin garanția comercială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) toate mențiunile necesare pentru a se putea beneficia de garanția comercială, îndeosebi durata și aplicabilitatea în spațiu a protecției prin garanția comercială; numele sau denumirea și adresa celui care acordă garanție; numele sau denumirea și adresa persoanei care trebuie să fie notificată despre defecțiune și procedura de notificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consumatorul poate cere ca să-i fie pusă la dispoziție declarația de garanție în formă textuală pe un suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Efectul obligației de garanție nu este lezat dacă nu este îndeplinită una dintre cerințele menționate la alin. (1) și (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice stipulație conform căreia garanția comercială este condiționată de îndeplinirea de către consumator a oricărei formalități, așa ca înregistrarea sau notificarea cumpărării, este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Stipulația conform căreia garanția comercială se limitează doar la anumite părți ale bunului produce efecte doar dacă este prevăzută clar în declarația de garanție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Stipulația conform căreia se exclude sau se limitează obligația celui ce garantează în temeiul garanției comerciale în caz de defecțiune a bunului ca urmare a încălcării condițiilor de întreținere prevăzute de instrucțiuni produce efecte doar dacă excluderea sau limitarea este prevăzută clar în declarația de garanție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă consumatorul înaintează pretenții în interiorul termenului de garanție comercială, celui care garantează îi revine sarcina să demonstreze că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) bunul corespundea caracteristicilor stabilite în declarația de garanție sau în publicitatea respectivă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) defecțiunea bunului a avut loc din cauza folosirii sau păstrării lui necorespunzătoare, din cauza unui eveniment în afara controlului uneia dintre părți sau dintr-o altă cauză care nu este imputabilă celui care a garantat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"388.Articolul 808:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „Cumpărătorul” se substituie cu cuvîntul „Consumatorul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Dacă lipsește bunul necesar pentru preschimbare, consumatorul are dreptul să declare rezoluțiunea vînzării-cumpărării și să restituie bunul cumpărat, iar vînzătorul este obligat să-i restituie suma plătită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cererea consumatorului de a preschimba bunul sau declarația de rezoluțiune produce efecte dacă bunul nu este utilizat, nu și-a pierdut calitățile de consum și dacă există dovada că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"389.Secțiunea a 7-a din capitolul I se completează cu articolele 8081 și 8082 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8081. Excluderea sau limitarea drepturilor rezultate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"din existența viciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este lovită de nulitate absolută orice clauză sau înțelegere, încheiată între consumator și vînzător înainte ca vînzătorului să îi fie notificată descoperirea viciului, prin care, direct sau indirect, sînt excluse sau limitate drepturile prevăzute de lege ale consumatorului rezultate din existența viciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul în care bunul vîndut a fost folosit anterior, părțile pot conveni să reducă termenul prevăzut la art. 7653 alin. (1) lit. c) pînă la 1 an."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8082. Dreptul la rezoluțiune al consumatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Consumatorul poate declara rezoluțiunea vînzării-cumpărării în temeiul art. 617–619 sau, după caz, art. 620 indiferent de însemnătatea viciului, cu excepția cazului în care viciul este minor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"390.Capitolul I din titlul III se completează cu secțiunea a 71-a cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 71-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzarea-cumpărarea bunurilor imobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8083. Vînzarea-cumpărarea bunului imobil fără indicarea suprafeței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Atunci cînd se vinde un bun imobil determinat, fără indicarea suprafeței, pentru un preț total, niciuna dintre părți nu poate invoca nici eroarea, nici viciul material pe motiv că suprafața este mai mică ori mai mare decît a crezut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8084. Vînzarea-cumpărarea bunului imobil cu indicarea suprafeței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în vînzarea-cumpărarea unui bun imobil cu indicarea suprafeței și a prețului pe unitatea de măsură, suprafața reală este mai mică decît cea indicată în contract, cumpărătorul poate cere vînzătorului să îi dea suprafața convenită. Atunci cînd cumpărătorul nu cere sau vînzătorul nu poate să transmită această suprafață, cumpărătorul poate obține fie reducerea corespunzătoare a prețului, fie rezoluțiunea vînzării-cumpărării dacă, din cauza diferenței de suprafață, bunul nu mai poate fi folosit în scopul pentru care a fost cumpărat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă suprafața reală se dovedește a fi mai mare decît cea stipulată, iar excedentul depășește a douăzecea parte din suprafața convenită, cumpărătorul plătește suplimentul de preț corespunzător sau poate declara rezoluțiunea vînzării-cumpărării. Atunci cînd însă excedentul nu depășește a douăzecea parte din suprafața convenită, cumpărătorul nu are dreptul la rezoluțiune, dar nici nu este dator să plătească prețul excedentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8085. Predarea bunului imobil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Predarea bunului imobil se face prin punerea acestuia la dispoziția cumpărătorului, liber de orice bunuri ale vînzătorului care nu fac obiectul contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8086. Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului articol și ale art. 8087–80812 se aplică contractului de vînzare-cumpărare prin care vînzătorul se obligă să asigure construirea unui apartament, altei încăperi izolate sau altui bun imobil în curs de construire (bun imobil în construcție) și să-l predea în proprietate cumpărătorului, iar cumpărătorul se obligă să achite prețul convenit și să recepționeze bunul imobil după darea lui în exploatare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentei secțiuni în detrimentul cumpărătorului consumator ori care exclude sau limitează drepturile prevăzute de lege ale consumatorului cumpărător al bunului imobil în construcție este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol și ale art. 8087–80812 se aplică în mod corespunzător antecontractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție, precum și oricăror altor contracte sau aranjamente, indiferent de denumirea lor, prin care unei persoane i se promite sau i se rezervă un bun imobil în construcție în schimbul unei contraprestații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8087. Conținutul contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție și obligațiile de informare ale vînzătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție trebuie să prevadă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numărul cadastral al bunului imobil în construcție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numărul și data eliberării și expirării autorizației de construire în al cărei temei vînzătorul construiește sau asigură construirea obiectului contractului; datele de identificare a proiectului de construcție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) natura dreptului pe care vînzătorul îl deține asupra terenului pe care se construiește (drept de proprietate sau de superficie), precum și temeiul de dobîndire a acestui drept. În cazul superficiei, se va prevedea termenul superficiei și efectele stingerii dreptului de superficie prevăzute de lege și, după caz, de actul de constituire a superficiei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cota-parte din dreptul asupra terenului, construcției și altor părți comune care se transmite cumpărătorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dacă există, descrierea drepturilor de folosință exclusivă acordate cumpărătorului asupra anumitor părți comune ale condominiului, conform actului de constituire a condominiului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) data asumată de dare în exploatare, determinată prin indicarea unei date calendaristice concrete;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) prețul total și, după caz, graficul de plată a ratelor, care respectă dispozițiile art. 8089;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) dacă s-a convenit, faptul că cumpărătorul dobîndește dreptul de proprietate doar după achitarea a 95% din preț (rezerva proprietății)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La contract se anexează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) copia de pe autorizația de construire;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) copia de pe planul obiectului contractului, aprobat în modul stabilit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înainte de încheierea contractului și, la cererea cumpărătorului, oricînd pe durata executării acestuia, vînzătorulul este obligat să aducă la cunoștința cumpărătorului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) proiectul de construcție și, la cererea cumpărătorului, să-i furnizeze, sub semnătura pe proprie răspundere a vînzătorului, copii ale proiectului de construcție sau anumite file solicitate de cumpărător;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) actul de constituire a condominiului și, dacă există, statutul asociației de proprietari în condominiu, precum și regulamentul condominiului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) identitatea antreprenorului și a altor furnizori;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) etapa actuală de executare a construcției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8088. Înregistrarea provizorie a dreptului de proprietate și actele de dispoziție ale cumpărătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de proprietate al cumpărătorului este supus înregistrării provizorii în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este interzis să se perceapă de la cumpărător orice plăți prevăzute de contract înainte de înregistrarea provizorie conform alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cumpărătorul păstrează dreptul de a înstrăina sau a greva cu drepturi reale limitate dreptul de proprietate înregistrat provizoriu fără consimțămîntul vînzătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana care dobîndește de la cumpărător dreptul de proprietate înregistrat provizoriu se subrogă în toate drepturile și obligațiile pe care cumpărătorul le deține în temeiul contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție fără consimțămîntul vînzătorului. Cumpărătorul rămîne obligat solidar cu noul dobînditor al bunului imobil în construcție, cu excepția cazului în care vînzătorul și-a dat consimțămîntul la această înstrăinare. Dispozițiile legale privind notificarea cesiunii de creanță se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8089. Limitări privind efectuarea plăților în temeiul contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Plățile efectuate de către cumpărător în temeiul contractului nu pot depăși următoarele limite:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) 5% din prețul total – după înregistrarea provizorie conform art. 8088 alin. (1), dar pînă la finalizarea fundamentului construcției în care este amplasat bunul imobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) 35% din prețul total – după finalizarea fundamentului construcției în care este amplasat bunul imobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) 70% din prețul total – după instalarea acoperișului și a pereților exteriori ai construcției în care este amplasat bunul imobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) 95% din prețul total – după darea în exploatare a construcției în care este amplasat bunul imobil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) 100% din prețul total – după justificarea dreptului de proprietate conform art. 80810 alin.(6) sau, dacă cumpărătorul a înaintat pretenții întemeiate privind viciile bunului imobil, după înlăturarea viciilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cumpărătorul poate cere vînzătorului restituirea sumelor plătite în temeiul contractului cu depășirea limitelor prevăzute la alin.(1), chiar dacă a cunoscut această circumstanță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 80810. Riscurile, executarea și finalizarea lucrărilor de construire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Riscul pieirii sau al deteriorării fortuite a bunului imobil trece la cumpărător din momentul semnării actului de predare-primire, în formă scrisă, de către părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația vînzătorului de a asigura construirea bunului imobil se extinde și asupra tuturor celorlalte lucrări necesare realizării integrale a proiectului de construire prevăzut de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă mai mulți cumpărători sînt membri ai asociației de coproprietari în condominiu sau ai altei forme de administrare a condominiului, această comunitate sau asociație, de asemenea, poate exercita față de vînzător drepturile care rezultă din executarea necorespunzătoare a proiectului de construire prevăzut de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Antreprenorul și alți furnizori contractați de vînzător în legătură cu executarea construcției și vînzătorul răspund, în condițiile contractuale convenite, solidar în caz de executare necorespunzătoare a lucrărilor și a altor prestații necesare realizării integrale a proiectului de construire prevăzut de contract. În acest scop, cumpărătorul sau comunitatea ori, după caz, asociația de proprietari în condominiu poate solicita de la vînzător un extras din contractul dintre vînzător și antreprenor în partea care vizează obligațiile, garanțiile și răspunderea antreprenorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Vînzătorul este obligat să asigure finalizarea lucrărilor de construcție și darea în exploatare a bunului imobil sau a construcției în componența căreia intră bunul imobil pînă la data de dare în exploatare convenită în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Înregistrarea provizorie a dreptului de proprietate a cumpărătorului se justifică, iar cumpărătorul devine proprietar necondiționat al bunului imobil și al cotei-părți din părțile comune, prin actul de predare-primire semnat după darea în exploatare și, în cazul rezervei proprietății, prin confirmarea emisă de către vînzător, în formă scrisă, despre achitarea a 95% din prețul total al contractului. În cazul justificării înregistrării provizorii, dreptul de proprietate al vînzătorului se radiază din registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Semnarea de către cumpărător a actului de predare-primire nu îl decade din drepturile rezultate din existența viciului bunului imobil sau al lucrărilor prevăzute de contract. Pretențiile ridicate de către cumpărător în privința viciilor nu constituie temei pentru vînzător de a refuza semnarea actului de predare-primire. Dispozițiile art. 765 alin. (2) nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 80811. Clauza privind contul fiduciar de sechestru"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contract părțile pot să prevadă că toate sau anumite sume plătite de către cumpărător în temeiul contractului pînă la semnarea actului de predare-primire a bunului imobil urmează a fi plătite la un cont fiduciar de sechestru al cărui fiduciar este banca, din care se vor putea elibera vărsăminte la contul vînzătorului pe măsura finalizării etapei corespunzătoare de executare a lucrărilor de construcție, în modul stabilit de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sumele plătite de cumpărător la contul fiduciar de sechestru se eliberează din acesta și se varsă la contul vînzătorului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la ordinul, adresat băncii, semnat de ambele părți; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la ordinul, adresat băncii, al unui terț independent desemnat de către părți prin contract. Terțul respectiv poate fi un notar, avocat, administrator autorizat, o persoană juridică de drept privat, precum și o persoană juridică de drept public cu atribuții în domeniul construcțiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la alin. (1), creanțele cumpărătorului de restituire a sumelor plătite în temeiul contractului se satisfac din mijloacele contului fiduciar de sechestru în limita sumelor plătite de cumpărător conform alin. (1), dar cu excluderea sumelor eliberate vînzătorului conform alin. (2). Soldul contului fiduciar de sechestru poate fi urmărit de alți creditori ai vînzătorului doar după restituirea integrală a sumelor plătite în acel cont de către cei care au cumpărat de la vînzător bunurile imobile în construcție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică chiar și în cazul în care în privința vînzătorului a fost intentat proces de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 80812. Protecția cumpărătorului în cazul insolvabilității vînzătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care în privința vînzătorului a fost intentat proces de insolvabilitate înainte de justificarea înregistrării provizorii a dreptului de proprietate a cumpărătorului conform art. 80810 alin. (6), cumpărătorul are opțiunea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară justificarea înregistrării provizorii a dreptului său de proprietate asupra bunului imobil și cotei-părți din părțile comune în starea în care se află;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să declare rezoluțiunea vînzării-cumpărării și să ceară restituirea sumelor plătite și a altor sume la care este îndreptățit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale privind obligațiile de alternativă se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care cumpărătorul a cerut justificarea conform alin. (1) lit. a), administratorul insolvabilității vînzătorului este obligat să semneze actul de predare-primire a bunului imobil și a cotei-părți din părțile comune în starea în care se află, sub rezerva plății de către cumpărător a eventualelor sume datorate conform contractului proporțional etapelor executate a lucrărilor de construcție. Cu toate acestea, cumpărătorul are dreptul la restituirea sumelor plătite în temeiul contractului în măsura în care ele depășesc această proporție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dreptul cumpărătorului la repararea prejudiciului rămîne neafectat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"391.Articolul 818 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 818. Forma contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii în calitate de complex patrimonial unic se încheie în formă scrisă sub sancțiunea nulității. Dacă complexul patrimonial unic cuprinde bunuri pentru înstrăinarea cărora legea cere forma autentică, contractul se încheie în formă autentică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"392.La articolul 822, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă în contract nu este prevăzut altfel, dreptul de proprietate asupra bunurilor și drepturilor din componența întreprinderii trece la cumpărător conform dispozițiilor generale privind vînzarea bunurilor sau a drepturilor de acel tip.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"393.Capitolul I din titlul III se completează cu secțiunea a 10-a cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 10-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzarea-cumpărarea cu rezerva proprietății"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8221. Rezerva proprietății"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd, într-o vînzare-cumpărare cu plata prețului în rate, obligația de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), cumpărătorul dobîndește dreptul de proprietate la data plății ultimei rate din preț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, riscul pieirii, inclusiv pierderii, sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului conform art. 759."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător atunci cînd trecerea dreptului de proprietate la cumpărător este suspendată pînă la îndeplinirea unei alte condiții decît plata prețului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și în cazul rezervei proprietății stipulate în alte contracte prin care o parte este obligată să transmită dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul unei contraprestații, dacă din lege, contract sau natura obligației nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8222. Opozabilitatea rezervei proprietății față de terți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Rezerva proprietății devine opozabilă terților după îndeplinirea formalităților de publicitate precum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cazul bunurilor imobile și al altor bunuri asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrarea într-un registru de publicitate, dreptul de proprietate al cumpărătorului este înregistrat provizoriu, în timp ce dreptul de proprietate al vînzătorului nu este radiat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul celorlalte bunuri mobile, rezerva proprietății se înregistrează în registrul garanțiilor reale mobiliare. Cu toate acestea, dacă această înregistrare nu s-a făcut, rezerva proprietății poate fi invocată față de terții care au cunoscut existența ei pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rezerva proprietății nu poate fi invocată față de terții care au dobîndit drepturi referitoare la bun de la cumpărător dacă rezerva proprietății nu le era opozabilă la data încheierii actului de dobîndire a dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8223. Dreptul special de rezoluțiune al vînzătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzătorul poate declara rezoluțiunea vînzării-cumpărării sub rezerva proprietății dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a fost intentat procesul de insolvabilitate a cumpărătorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cumpărătorul nu a oferit garanțiile personale sau reale prevăzute de contract ori a redus fără acordul vînzătorului garanțiile oferite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) o rată nu este plătită, total sau parțial, mai mult de 45 de zile de la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) pe parcursul oricărei perioade de 12 luni consecutive, două sau mai multe rate nu au fost plătite integral la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) survin alte circumstanțe prevăzute de lege sau de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8224. Recuperarea bunului de către vînzător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă a declarat rezoluțiunea vînzării-cumpărării, vînzătorul poate recupera bunul de la cumpărător, precum și de la orice terț căruia rezerva proprietății îi este opozabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vînzătorul poate, de asemenea, recupera bunul conform dispozițiilor legale privind transmiterea benevolă sau silită în posesie a bunului gajat ori, după caz, ipotecat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Drepturile constituite sau transmise de către cumpărător în folosul terților cărora rezerva proprietății le este opozabilă se sting odată cu rezoluțiunea vînzării-cumpărării sub rezerva proprietății, cu excepția drepturilor consimțite de vînzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care vînzătorul, după recuperarea bunului, îl vinde repetat unui terț, eventualul surplus obținut din vînzarea repetată în comparație cu prețul vînzării inițiale aparține vînzătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă creanța vînzătorului garantată prin rezerva proprietății s-a prescris extinctiv sau dacă bunul se află în posesia terțului căruia rezerva proprietății îi este opozabilă, vînzătorul poate, de asemenea, cere predarea bunului pe calea acțiunii în revendicare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"394.Articolul 825 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 825. Compensarea diferenței de valoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care bunurile schimbate nu au aceeași valoare, diferența de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Un contract este contract de vînzare-cumpărare, și nu contract de schimb, în cazul în care sulta depășește valoarea bunului care are valoarea mai mică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"395.Articolul 826 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"396.La articolul 827:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) se completează în final cu textul: „În privința voinței exprimate de donator se aplică dispozițiile legale cu privire la testament.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Orice clauză a contractului de donație care derogă de la dispozițiile prezentului capitol în detrimentul donatorului este nulă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"397.Articolele 828–830 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 828. Oferta de donație"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părți, transmițătorul poate stabili acesteia un termen rezonabil în interiorul căruia trebuie să declare că acceptă sau că refuză să accepte donația. La expirarea termenului, contractul se consideră încheiat dacă cealaltă parte nu a refuzat donația. În caz de refuz, transmițătorul are dreptul să ceară restituirea bunului în conformitate cu regulile privind îmbogățirea nejustificată. Dispozițiile art. 67814 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 829. Forma contractului și a antecontractului de donație"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de donație se încheie în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nerespectarea formei autentice nu afectează valabilitatea contractului de donație dacă bunul donat a fost predat donatarului. Cu toate acestea, dacă obiect al donației este un bun pentru a cărui vînzare (înstrăinare) prin lege este prevăzută o anumită formă a contractului, aceeași formă este cerută și pentru contractul de donație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Indiferent de natura bunului, antecontractul de donație se încheie în formă autentică. Dreptul de a cere executarea silită în natură a antecontractului de donație este exclus."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 830. Obligația notarului de informare precontractuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă obiect al donației este un bun imobil cu destinație locativă, notarul care autentifică contractul de donație este obligat, înainte de încheierea contractului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să îi transmită donatorului persoană fizică, contra semnătură, informația pe suport de hîrtie, redactată într-un limbaj simplu și inteligibil, într-o limbă în care donatorul poate comunica, că donatarul nu poartă, în baza contractului de donație, nicio obligație de întreținere a donatorului și nu are nicio obligație de a asigura donatorului spațiu locativ, cu excepția cazului în care o asemenea sarcină s-a stipulat în contractul de donație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să îi explice donatorului persoană fizică, într-o limbă în care acesta poate comunica, informația transmisă conform lit. a).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"398.Articolul 832:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, după cuvintele „Este interzisă” se introduce textul „ , sub sancțiunea nulității absolute,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera a) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) în numele unui minor sau al unei persoane în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară. Această regulă nu se aplică în privința donațiilor care, conform legii, pot fi acordate de sine stătător de către minor sau adultul în privința căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"399.Articolul 833 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"400.La articolul 834, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina, donatorul poate exercita mijloacele juridice de apărare ale creditorului prevăzute de lege în caz de neexecutare a obligațiilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"401.Articolele 835 și 836 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"402.Articolele 837 și 838 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 837. Lipsa obligației de a plăti dobîndă de întîrziere sau penalități"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Donatorul care este în întîrziere nu este obligat să plătească dobîndă de întîrziere sau, după caz, penalități."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 838. Răspunderea donatorului pentru viciul bunului donat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă trece sub tăcere cu viclenie sau din culpă gravă un viciu al bunului donat, donatorul este obligat să despăgubească donatarul de prejudiciul cauzat astfel. În acest caz, donatarul nu poate cere predarea unui alt bun sau remedierea gratuită a viciului în temeiul art. 614."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă donatarul declară rezoluțiunea donației din cauza viciului bunului donat, dispozițiile art. 6237 alin. (3) nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul donației sub condiție sau cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru viciile ascunse ca și vînzătorul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"403.Capitolul III din titlul III se completează cu articolele 8381–8386 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8381. Irevocabilitatea donației și excepțiile sale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Donația este irevocabilă, cu excepția cazurilor în care dreptul de revocare al donatorului este prevăzut de lege sau contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În particular, contractul poate să prevadă dreptul de revocare, fie în cazul în care donatarul ar predeceda donatorului, fie în cazul în care atît donatarul, cît și descendenții săi ar predeceda donatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Donatorul își exercită dreptul de revocare prin notificare adresată donatarului sau moștenitorilor săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul revocării donației în temeiul art. 8384, dreptul de revocare poate fi exercitat, de asemenea, de către oricare moștenitor al donatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul revocării donației în temeiul art. 8385, dreptul de revocare poate fi exercitat, de asemenea, pe cale oblică de către creditorii care au dreptul legal de a primi întreținere de la donator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Declarația de revocare parțială a donației se interpretează ca revocare a întregii donații dacă bunul donat este indivizibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8382. Termenul de revocare a donației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Donatorul sau, în cazul prevăzut la art. 8381 alin. (4), moștenitorul său este decăzut din dreptul de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare nu este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce, dar nu mai tîrziu de 3 ani din momentul dobîndirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8383. Efectele revocării donației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul revocării donației, obligațiile neexecutate ale părților care rezultă din contract se sting. În caz de revocare parțială, obligațiile neexecutate se sting doar în partea corespunzătoare revocării parțiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul revocării donației, donatarul este obligat să restituie bunul donat. Se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 13973–13978, sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 8384 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Decesul donatorului după revocarea donației nu stinge obligația donatarului de restituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8384. Revocarea donației pentru ingratitudine"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Donatorul are dreptul să revoce donația dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o persoană apropiată acestuia, fapt care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Revocarea pentru ingratitudine este exclusă dacă donatorul, în cunoștință de cauză, îl iartă pe donatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul revocării pentru ingratitudine, donatarul nu poate invoca excepția de diminuare a îmbogățirii prevăzută la art. 13977."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8385. Revocarea donației în caz de stare de nevoie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se prezumă că donatorul nu este în stare să se întrețină dacă sînt întrunite condițiile stabilite de lege pentru a cere întreținere de la o altă persoană sau pentru a primi prestații de asigurări sociale în sistemul public, chiar dacă donatorul nu a exercitat aceste drepturi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de revocare este suspendat pe perioada în care donatarul întreține donatorul, iar ultimul are dreptul legal de a fi întreținut. Pe aceeași perioadă este suspendată curgerea termenului de revocare a donației. Dacă donatarul încetează întreținerea, iar donatorul revocă donația, obligația de restituire a donatarului se va reduce cu valoarea întreținerii oferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Donatorul care nu este în stare să se întrețină în sensul alin. (1) și (2) sau care în mod iminent se va afla în această situație poate suspenda executarea obligațiilor sale rămase neexecutate care rezultă din contractul de donație. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător dreptului de a suspenda executarea. Dacă donatorul suspendă executarea, donatarul poate declara rezoluțiunea donației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul în care de revocarea donației depinde fie aptitudinea donatorului de a îndeplini obligațiile de întreținere prevăzute de lege sau prin hotărîre judecătorească, fie apariția acelor obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8386. Dreptul de revocare din alte motive întemeiate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Donatorul are dreptul să revoce donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat la baza încheierii contractului (boala fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului, relația de căsătorie dintre donator și donatar etc.) și care s-au schimbat esențial după încheierea contractului, dacă în urma acestei schimbări:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul de revocare prevăzut la alin. (1) apare doar dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) schimbarea circumstanțelor era atît de imprevizibilă, încît donatorul, la momentul încheierii contractului, nu ar fi putut în mod rezonabil să o prevadă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) donatorul nu și-a asumat riscul acestei schimbări a circumstanțelor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"404.La articolul 839:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul: „Acest contract este cu titlu oneros și aleatoriu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Orice clauză a contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață care derogă de la dispozițiile prezentului capitol în detrimentul beneficiarului întreținerii este nulă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"405.La articolul 840 alineatul (2), după cuvîntul „bunului” se introduc cuvintele „prin lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"406.Codul se completează cu articolul 8401 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8401. Întinderea obligației de întreținere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobînditorul datorează beneficiarului întreținerii prestații stabilite în mod echitabil, ținîndu-se seama de valoarea bunului înstrăinat și de condiția socială anterioară a beneficiarului întreținerii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă în contract nu este prevăzut altfel, dobînditorul este obligat să asigure beneficiarului, în special, hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare. Întreținerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauza prin care beneficiarul întreținerii se obligă la prestarea unor servicii este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"407.La articolul 841 alineatul (1), după cuvintele „poate cere” se introduc cuvintele „pe cale judiciară”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"408.Articolele 842–846 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 842. Garanții pentru beneficiarul întreținerii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În timpul vieții beneficiarului întreținerii, dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze bunul. În cazul imobilelor și al altor bunuri asupra cărora drepturile se dobîndesc, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, această interdicție se notează în registrul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Gajarea sau grevarea în alt mod a bunului se permite numai cu acordul beneficiarului întreținerii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 843. Riscul pieirii bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pieirea sau diminuarea valorii bunului din motive care nu sînt imputabile beneficiarului întreținerii nu-l degrevează pe dobînditor de obligațiile pe care și le-a asumat în bază de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 844. Rezoluțiunea înstrăinării bunului cu condiția întreținerii pe viață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul întreținerii este în drept să ceară rezoluțiunea în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dobînditorul poate să declare rezoluțiunea dacă situația materială nu îi permite să continue executarea obligațiilor contractuale în virtutea unor circumstanțe independente de voința lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 845. Efectele rezoluțiunii înstrăinării bunului cu condiția întreținerii pe viață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul rezoluțiunii de către beneficiarul întreținerii, acesta are dreptul să ceară fie restituirea bunului, fie plata valorii lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului în care dobînditorul declară, în condițiile legii, rezoluțiunea pe motiv de neexecutare a obligației beneficiarului întreținerii, valoarea întreținerii prestate de dobînditor nu trebuie restituită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 846. Efectele decesului dobînditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La decesul dobînditorului, drepturile și obligațiile lui trec la moștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul are dreptul de a alege între executarea obligațiilor sau rezoluțiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"409.Articolul 847 se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Rentei constituite cu titlu gratuit i se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale privitoare la donație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză a contractului de rentă care derogă de la dispozițiile prezentului capitol în detrimentul credirentierului este nulă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"410.Articolele 849, 855 și 856 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 849. Forma contractului de rentă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul care prevede obligația de a transmite renta în viitor trebuie autentificat notarial.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 855. Rezoluțiunea rentei la cererea persoanei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"care are dreptul la întreținere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instanța de judecată pronunță rezoluțiunea rentei la cererea terțului care are dreptul de a fi întreținut de cel obligat la plata rentei dacă acesta, din cauza rentei, nu-și poate îndeplini obligațiile față de terț. În cazul pronunțării rezoluțiunii, bunul dat de cel care a constituit renta se întoarce la acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Debirentierul nu poate pretinde credirentierului întoarcerea ratelor plătite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 856. Rezoluțiunea rentei de către una dintre părți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atît debirentierul, cît și credirentierul au dreptul la rezoluțiunea rentei dacă, în urma neexecutării obligațiilor sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului în care debirentierul declară rezoluțiunea pe motiv de neexecutare a obligațiilor credirentierului, prestația efectuată de debirentier nu este restituită.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"411.La articolul 858, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Moștenitorul are dreptul de a alege între executarea obligațiilor sau rezoluțiunea rentei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"412.La articolul 859 alineatul (1), cuvîntul „dă” se substituie cu cuvintele „se obligă să dea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"413.Articolul 863:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „neimputabilă lui (cazul fortuit)” se substituie cu cuvintele „în afara controlului său”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „cu împrumut” se substituie cu cuvintele „în comodat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"414.Articolul 864 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 864. Obligația de restituire a bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comodatarul este obligat să restituie, la expirarea termenului comodatului, bunul primit în folosință gratuită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractul nu prevede termenul comodatului, comodatarul este obligat să restituie bunul la sfîrșitul valorificării lui în scopul menționat în contract. Comodantul poate cere restituirea bunului mai devreme dacă a trecut o perioadă suficientă pentru valorificarea lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă termenul comodatului nu poate fi determinat în baza scopurilor de utilizare a bunului, comodantul este în drept să ceară restituirea bunului în orice moment.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"415.La articolul 866:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 866. Dreptul la rezoluțiunea comodatului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în partea introductivă, cuvintele „rezilia contractul de comodat” se substituie cu cuvintele „declara rezoluțiunea comodatului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"416.Articolul 867 se completează cu alineatele (3)–(5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Pînă la proba contrară, împrumutul care are ca obiect o sumă de bani se prezumă a fi cu titlu oneros, cu excepția cazului în care ambele părți sînt persoane fizice care nu au calitatea de profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Un contract nu se consideră contract de împrumut doar pentru că prevede un termen pentru executarea obligației pecuniare, cu excepția cazului în care împrumutatul este obligat să plătească dobîndă suplimentar la acea obligație pecuniară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cu toate acestea, părțile pot conveni ca o sumă datorată în temeiul unei obligații existente să se plătească în viitor în condițiile unui contract de împrumut.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"417.Articolele 869 și 870 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 869. Dobînda în baza contractului de împrumut"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În baza contractului de împrumut, părțile pot prevedea și plata unei dobînzi, a cărei rată anuală nu poate depăși dublul ratei de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară anterioară datei în care părțile au stipulat rata dobînzii. În sensul prezentului alineat, rata de referință CHIBOR este rata calculată în modul stabilit de Banca Națională a Moldovei, în baza cotațiilor orientative/ferme ale băncilor contributorii pentru plasarea mijloacelor bănești în lei moldovenești la alte bănci, pe termen de 12 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică dobînzilor percepute sau plătite de către Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, de băncile comerciale, de asociațiile de economii și împrumut, organizațiile de creditare nebancară, precum și în alte cazuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Rata dobînzii prin care se încalcă dispozițiile alin. (1) se reduce de drept pînă la rata maximă permisă conform alin. (1). Orice clauză contrară este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În sensul prezentului articol, prin dobîndă se înțelege atît sumele socotite în bani cu acest titlu, cît și alte prestații, sub orice titlu sau denumire, la care împrumutatul se obligă drept preț al utilizării împrumutului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Suma de bani împrumutată este purtătoare de dobîndă din ziua în care a fost remisă împrumutatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Se plătește dobîndă la expirarea fiecărui an pentru perioada dintre momentul indicat la alin. (5) și cel al restituirii împrumutului dacă în contract nu este prevăzut altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care împrumutatul nu plătește dobînda în termen, împrumutătorul poate cere restituirea imediată a împrumutului și a dobînzii aferente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 870. Rezoluțiunea pentru înrăutățirea situației împrumutatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Împrumutătorul are dreptul să declare rezoluțiunea și să fie eliberat de obligația de a acorda împrumutul în cazul în care situația materială a împrumutatului se înrăutățește substanțial, fapt ce ar periclita restituirea împrumutului, chiar dacă înrăutățirea s-a produs înainte de încheierea contractului și a devenit cunoscută împrumutătorului ulterior.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"418.Codul se completează cu articolul 8701 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8701. Destinația împrumutului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care contractul prevede că împrumutul se va folosi pentru o destinație stipulată, împrumutatul este obligat să furnizeze, la cererea împrumutătorului, informația necesară pentru a permite împrumutătorului să verifice respectarea destinației.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"419.La articolul 871, alineatul (1) se completează în final cu textul: „O asemenea restituire are ca efect rezoluțiunea împrumutului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"420.Articolele 872, 874, 876 și 877 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 872. Efectele nerestituirii împrumutului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, dispozițiile art. 62320 se aplică în modul corespunzător dacă legea sau contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă în contract este prevăzută restituirea împrumutului în rate și împrumutatul nu le restituie în modul stabilit, împrumutătorul poate cere restituirea imediată a întregului împrumut și a dobînzii aferente în condițiile stabilite la art. 576 alin. (2) și (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care nu poate restitui bunul, împrumutatul trebuie să plătească valoarea acestuia calculată în funcție de locul și timpul executării obligației.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 874. Răspunderea împrumutătorului pentru viciile bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Împrumutătorul poartă răspundere pentru viciile bunului împrumutat fără dobîndă în conformitate cu regulile de răspundere a comodantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Împrumutătorul poartă răspundere pentru viciile bunului împrumutat cu dobîndă în conformitate cu regulile de răspundere a vînzătorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 876. Forma contractului de locațiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 877. Termenul maxim al locațiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"421.Articolul 878 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(41) Locatorul garantează contra viciului material sau juridic chiar dacă nu l-a cunoscut la încheierea contractului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"422.La articolul 879 alineatul (2), cuvintele „nu produc efecte” se substituie cu cuvintele „sînt nule”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"423.La articolul 881, după cuvîntul „știa” se introduce textul „sau trebuia, în mod rezonabil, să știe”, iar în final se introduce textul „și 880”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"424.Articolul 882 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 882. Nulitatea clauzei privind exonerarea de răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau diminuarea ei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza în al cărei temei locatorul este exonerat de răspundere pentru vicii sau răspunderea lui este diminuată nu poate fi invocată în partea în care se referă la viciile pe care locatorul nu le-a adus în prealabil la cunoștința locatarului consumator. Orice clauză contrară în detrimentul consumatorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"425. La articolul 884, cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"426. Articolul 886:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „stabilit în contractul de locațiune” se substituie cu cuvîntul „locațiunii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 888 alin. (1) lit. c), plata cheltuielilor suplimentare este obligatorie numai în cazul în care există un acord între părți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"427. Articolele 887 și 888 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 887. Temeiurile și condițiile de modificare a chiriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cuantumul chiriei poate fi modificat prin acordul părților. Locatorul poate cere instanței de judecată modificarea chiriei prin hotărîre judecătorească numai o dată în an și numai în cazul în care condițiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă, cu excepția cazului în care locatorul și-a asumat riscul schimbării condițiilor economice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatarul are dreptul să ceară reducerea chiriei în cazul în care condițiile, stipulate în contract, de folosire a bunului sau starea lui s-au înrăutățit, în conformitate cu dispozițiile art. 62311. Dispozițiile art. 602–62324 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 888. Obligațiile locatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatarul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să folosească bunul potrivit destinației și în conformitate cu clauzele contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să păstreze și să asigure integritatea bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să acopere cheltuielile curente de folosire și întreținere în stare normală a bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să efectueze reparația curentă a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reparația curentă presupune intervențiile necesare în rezultatul folosinței conform destinației a bunului și care, în mod echitabil, pot fi puse pe seama locatarului, avînd în vedere în special natura bunului, destinația pentru care este folosit și termenul locațiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Locatarul nu este obligat să efectueze reparațiile curente doar pentru a înlătura efectele uzurii normale a bunului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"428.Codul se completează cu articolul 8881 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 8881. Răspunderea pentru uzura bunului închiriat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatarul nu poartă răspundere pentru uzura normală a bunului închiriat dacă acesta a fost folosit potrivit destinației și în conformitate cu clauzele contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Uzura normală presupune semnele obișnuite și inevitabile ale unei folosințe prudente însoțite de întreținere corespunzătoare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"429.La articolul 889 alineatul (2), cuvintele „poate rezilia contractul de locațiune” se substituie cu cuvintele „are dreptul la rezoluțiunea locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"430. La articolul 890 alineatul (1), cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"431. Articolul 893 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"432.La articolul 894, alineatele (6) și (7) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Termenul sublocațiunii nu poate depăși termenul locațiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Cesiunea locațiunii eliberează locatarul anterior de obligații. Dacă obiectul locațiunii este un imobil de locuit, orice clauză contrară prezentului alineat este nulă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"433.Articolul 895 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 895. Acțiunile directe contra sublocatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În caz de neplată a chiriei cuvenite în temeiul locațiunii, locatorul îl poate urmări pe sublocatar pînă la concurența chiriei pe care acesta din urmă o datorează locatarului. Sublocatarul nu poate opune plățile făcute cu anticipație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Plata făcută de sublocatar, fie în temeiul unei clauze a contractului de sublocațiune comunicate locatorului, fie în conformitate cu uzanțele locale, nu este considerată făcută cu anticipație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Locatorul își păstrează dreptul prevăzut la alin. (1) atunci cînd creanța avînd ca obiect chiria datorată în temeiul sublocațiunii a fost cesionată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Locatorul poate, de asemenea, să se îndrepte direct împotriva sublocatarului pentru a-l constrînge la executarea celorlalte obligații asumate prin contractul de sublocațiune.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"434. La articolul 896, cuvintele „rezilierea contractului de sublocațiune” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea sublocațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"435. Articolele 898–900 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 898. Obligația efectuării reparației capitale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul este obligat să efectueze reparația capitală a bunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reparația capitală se efectuează în termenul stabilit în contract sau cînd reiese dintr-o necesitate stringentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nerespectarea de către locator a obligației prevăzute la alin. (1) și (2) acordă locatarului dreptul să efectueze reparația capitală și să treacă cheltuielile de reparație capitală în contul chiriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Reparația capitală presupune toate intervențiile necesare pentru îndeplinirea obligației locatorului prevăzute la art. 878 alin. (1), cu excepția reparațiilor curente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În orice caz, locatorul va fi ținut să efectueze reparațiile necesare pentru a înlătura prejudiciul adus bunului închiriat de un eveniment în afara controlului locatarului sau al persoanelor cărora le-a permis folosința bunului sau accesul la el. Prezumția prevăzută la art. 892 rămîne aplicabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Locatorul nu este obligat să efectueze reparațiile necesare doar pentru a înlătura efectele uzurii normale a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Locatorul poate pune pe seama locatarului cheltuielile reparației capitale în măsura în care reparația este necesară pentru a repara prejudiciul pentru care răspunde locatarul conform art. 892."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 899. Obligația locatarului de a informa"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatarul este obligat să informeze locatorul despre deteriorarea bunului închiriat sau existența vreunui pericol, despre orice drept sau pretenție a unui terț, dacă aceste circumstanțe necesită intervenția sau apărarea din partea locatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatarul este obligat să informeze locatorul conform alin. (1) într-un termen rezonabil după ce a cunoscut pentru prima dată acea circumstanță și caracterul ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se prezumă că locatarul a cunoscut circumstanța și caracterul ei dacă trebuia, în mod rezonabil, să o cunoască."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 900. Efectele schimbării proprietarului bunului închiriat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă bunul închiriat este înstrăinat de locator unui terț, acesta din urmă se subrogă de drept locatorului în drepturile și obligațiile care decurg din locațiune dacă locațiunea este opozabilă terțului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locațiunea este opozabilă terțului care dobîndește dreptul de proprietate sau alt drept real asupra bunului închiriat dacă, la data dobîndirii, terțul cunoștea sau trebuia să cunoască existența locațiunii sau dacă bunul închiriat se afla în posesia locatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul bunurilor asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate prevăzut de lege, locațiunea, de asemenea, este opozabilă terțului dobînditor dacă, la data dobîndirii, era notată în acel registru. În absența acestei notări, locațiunea este opozabilă în temeiul alin. (2) doar dacă termenul ei nu depășește 3 ani, în cazul bunului imobil, sau 1 an, în cazul celorlalte bunuri asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Locatorul inițial rămîne răspunzător pentru prejudiciul cauzat locatarului anterior înstrăinării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cînd locatarul bunului înstrăinat a dat garanții locatorului pentru îndeplinirea obligațiilor sale, dobînditorul se subrogă în drepturile care izvorăsc din aceste garanții, în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Restabilirea dreptului de proprietate, pe motiv de nulitate, rezoluțiune sau pe alt temei conform legii, la locatorul inițial are ca efect restabilirea raporturilor de locațiune. Această regulă nu afectează prestațiile executate înainte de data restabilirii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"436. La articolul 901 alineatul (2), cuvîntul „rezilierea” se substituie cu cuvîntul „rezoluțiunea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"437. Articolul 902 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 902. Decesul locatarului sau al locatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Locațiunea nu încetează prin decesul locatarului, nici prin cel al locatorului, cu excepția cazului în care contractul prevede altfel sau a cazului în care, în funcție de circumstanțe, contractul nu mai poate fi menținut.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"438. La articolul 903 litera a), cuvîntul „contractului” se substituie cu cuvîntul „locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"439. La articolul 904 alineatele (1) și (2), cuvintele „contractului de locațiune” se substituie cu cuvintele „termenului locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"440. Articolul 905 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 905. Rezoluțiunea locațiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul locațiunii fără termen, oricare dintre părți are dreptul la rezoluțiunea locațiunii cu un preaviz de 3 luni pentru imobile și de o lună pentru bunurile mobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notificarea făcută cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau contract nu produce efecte decît de la expirarea acelui termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă locuința sau orice altă încăpere destinată pentru locuit se află într-o stare ce creează un pericol real pentru sănătate, locatarul are dreptul la rezoluțiunea locațiunii fără respectarea termenului de preaviz. Locatarul are acest drept și în cazul în care, la încheierea contractului, știa despre pericol și nu a înaintat pretenții în legătură cu acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rezoluțiunea locațiunii are ca efect și rezoluțiunea sublocațiunii dacă în contractul de locațiune nu este prevăzut altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"441. Articolul 906:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire și la alineatul (1), cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea locațiunii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „reziliere a contractului de locațiune” se substituie cu cuvintele „rezoluțiune a locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"442. Articolul 907:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire și la alineatul (1), cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea locațiunii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „reziliere a contractului de locațiune” se substituie cu cuvintele „rezoluțiune a locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"443. La articolul 909 alineatul (1), cuvintele „rezilierea contractului de locațiune” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea locațiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"444. Capitolul VIII din titlul III se completează cu articolul 9101 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9101. Limitarea dreptului de a cere chiria ratată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care a rezolvit contractul de locațiune pentru neexecutarea fără justificare a obligațiilor de către locatar, locatorul nu are dreptul de a cere chiria pe care o va rata din cauza încetării înainte de termen a locațiunii. Această regulă nu împiedică locatorul să ceară, conform dispozițiilor privind neexecutarea obligațiilor, repararea prejudiciului cauzat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în special atunci cînd locatarul a renunțat, contrar condițiilor locațiunii, la folosința bunului, iar locatorul a acceptat restituirea lui.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"445. Capitolele IX și X din titlul III vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul IX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ARENDA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 911. Contractul de arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul prezentului capitol prin bunuri agricole se înțeleg mijloace fixe (terenuri cu destinație agricolă, inclusiv din intravilanul localităților, și ale fondului de rezervă, mașini, utilaje și instalații destinate lucrărilor agricole, construcții, inclusiv construcții hidrotehnice, platforme și spații de depozitare destinate păstrării producției agricole, cu terenurile aferente acestora, animale care se folosesc în procesul agricol) și, după caz, mijloace circulante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractului de arendă i se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la locațiune în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Apariția dreptului de arendă, modificarea și încetarea lui"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 912. Încheierea contractului de arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de arendă se încheie în formă scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Daca părțile nu convin altfel, dreptul de posesie și folosință asupra bunurilor agricole arendate se naște din momentul semnării contractului de arendă și poate fi exercitat doar după semnarea actului de predare-primire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de arendă trebuie să prevadă date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obiectul contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) termenul arendei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) componența, forma și cuantumul plății pentru arendă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) condițiile de folosire a obiectelor situate pe teren, inclusiv a utilajului și a tehnicii agricole."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La cererea uneia dintre părți, la contractul de arendă a terenurilor agricole se anexează copia planului cadastral al acestor terenuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care se dă în arendă o parte dintr-un teren divizibil sau dintr-o construcție capitală, la actul de predare-primire se anexează copia planului cadastral al terenului sau al construcției, cu marcarea părții ce se dă în arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 913. Descrierea bunului agricol arendat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La începutul și la încetarea arendei, părțile contractante sînt obligate să întocmească, în termen de 5 zile lucrătoare, acte de predare- primire a bunului agricol arendat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actul de predare-primire a terenului agricol arendat va conține date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numărul cadastral al terenului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) suprafața;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bonitatea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) modul de folosință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) starea terenului (prelucrat, neprelucrat, cultivat etc.);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) viciile materiale și juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) alte date, la cererea părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul de predare-primire a bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile, va conține date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) denumirea și destinația bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) starea tehnică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) anul fabricării sau dării în exploatare, termenul general și termenul care a rămas de exploatare a bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) efectuarea ultimei reparații curente și capitale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) valoarea reală a bunurilor agricole evaluată conform legislației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) condițiile de folosire;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) viciile materiale și juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) alte date, la cererea părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Din momentul semnării, actul de predare-primire devine parte integrantă a contractului de arendă. Neincluderea unei informații prevăzute la alin. (2) sau (3) nu afectează valabilitatea actului de predare-primire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 914. Termenul arendei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul arendei se stabilește de către părțile contractante, dar nu va fi mai mic de 1 an și mai mare de 30 de ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantații multianuale, termenul arendei va fi de cel puțin 25 de ani, dacă în contract nu este prevăzut un alt termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 915. Prelungirea contractului de arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de arendă poate fi prelungit cu acordul comun al părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractul nu prevede altfel, partea care intenționează să nu prelungească contractul de arendă este obligată să avizeze cealaltă parte cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea termenului contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care termenul arendei expiră, iar arendatorul nu cere să i se predea bunurile arendate și arendașul continuă exploatarea acestora, contractul de arendă se consideră prelungit pentru un an agricol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 916. Notarea arendei, înregistrarea arendei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arenda terenurilor agricole încheiată pe un termen mai mare de 5 ani trebuie notată în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un arendaș încheie contracte de arendă cu mai mulți arendatori, la inițiativa autorității administrației publice locale, primirea cererilor de notare a arendei în registrul bunurilor imobile se efectuează de către registratorul organului cadastral teritorial pe teritoriul localității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organul cadastral teritorial prezintă, în termen de o lună de la efectuarea înregistrărilor, autorității administrației publice locale de nivelul întîi din zona sa de activitate informația respectivă din registrul bunurilor imobile privind notarea arendei sau modificările la notare, precum și radierea notărilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Arenda terenurilor agricole încheiată pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv se înregistrează la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenurile. Înregistrarea arendei conform prezentului alineat nu produce efectele juridice ale notării în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Arendașul, în termen de 3 luni de la data încheierii contractului de arendă, asigură notarea arendei conform alin. (1) sau, după caz, asigură înregistrarea arendei conform alin. (4). Nenotarea are ca efect inopozabilitatea contractului față de terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În caz de neînregistrare a arendei în termenul prevăzut la alin. (5), arendașul poartă răspunderea prevăzută de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Notarea benevolă la organul cadastral teritorial a arendei încheiate pe un termen de pînă la 5 ani îl scutește pe arendaș de obligația de a o înregistra la primărie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 917. Înregistrarea arendei în registrul contractelor de arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arenda încheiată pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv se înregistrează în registrul contractelor de arendă ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenurile și alte bunuri agricole arendate. În cazul în care terenurile și alte bunuri agricole date în arendă sînt amplasate pe teritoriul mai multor localități, arenda se înregistrează la primăria fiecăreia dintre aceste localități."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Primăria ține registrul contractelor de arendă în modul stabilit de prezentul capitol, de alte acte legislative și de regulamentul aprobat de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru înregistrarea arendei la primărie, arendașul (reprezentantul acestuia) prezintă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) 3 exemplare ale contractului de arendă, dintre care unul este originalul sau o copie autentificată în condițiile legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) extrasul din registrul de publicitate în care este înregistrat arendașul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) documentul ce confirmă împuternicirile reprezentantului arendașului, după caz;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) bonul de achitare a plății pentru înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Registrul contractelor de arendă este ținut de inginerul cadastral, de secretarul consiliului local sau de o altă persoană desemnată în modul stabilit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În registrul contractelor de arendă se înregistrează date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) părțile contractante, domiciliul ori sediul acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numerele cadastrale, suprafața, bonitatea și modul de folosință a terenurilor date în arendă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) termenul arendei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) plătitorul impozitelor aplicate asupra bunului agricol arendat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) alte date, după caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Înregistrarea arendei se confirmă prin aplicarea ștampilei primăriei, prin notarea în contract a datei înregistrării și prin semnătura persoanei împuternicite cu efectuarea înregistrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Arendașului i se remit două exemplare ale contractului de arendă înregistrat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Înregistrarea arendei, a modificărilor introduse în contract, a documentelor privind rezoluțiunea arendei, precum și eliberarea extraselor respective se efectuează contra plată, al cărei cuantum maxim este stabilit de Guvern. Plata menționată se varsă la bugetul unității administrativ-teritoriale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Ținerea registrului contractelor de arendă se coordonează cu ținerea cadastrului funciar, a sistemului informațional fiscal și a altor sisteme, în modul prevăzut de legislație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile și obligațiile părților contractului de arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 918. Drepturile părților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendatorul este în drept să verifice oricînd modul în care arendașul exploatează bunurile sale date în arendă, fără a interveni în activitatea curentă a acestuia, și să obțină informația necesară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunurile agricole, altele decît terenurile, transmise arendașului, dar nefolosite în procesul tehnologic de producție, pot fi conservate ori vîndute cu consimțămîntul arendatorului. Cheltuielile ce țin de conservarea sau vînzarea acestor bunuri se trec în contul plății pentru arendă în cazul în care contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Arendașul (sau deținătorul terenului vecin cu cel arendat) are dreptul prioritar la încheierea contractului de arendă pe un nou termen în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) și-a onorat obligațiile contractuale luate anterior;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunurile arendate se dau în arendă pe un nou termen;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) acceptă noile clauze contractuale stabilite de arendator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Arendașul are drept de preemțiune în cazul vînzării de către arendatorul proprietar a bunurilor date în arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile alin. (4) nu se aplică dacă arenda este inopozabilă terțului cumpărător. Dreptul arendașului de a cere repararea prejudiciului de la arendatorul care a încălcat dreptul de preemțiune rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 919. Obligațiile părților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendatorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să predea bunurile agricole date în arendă în termenele și în condițiile stipulate în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să acționeze într-o manieră care să nu împiedice folosința normală a bunurilor date în arendă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să plătească arendașului, în cazul rezoluțiunii arendei înainte de încheierea anului agricol, valoarea fructelor care, deși încă neseparate, vor putea fi separate înainte de sfîrșitul anului agricol în condițiile unei gospodăriri normale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să predea arendașului cartea istoriei cîmpurilor, întocmită cu cel puțin 3 ani pînă la data încheierii contractului de arendă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să execute alte condiții prevăzute de legislație sau de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La încheierea contractului de arendă, arendatorul este obligat să informeze arendașul despre drepturile terților asupra bunurilor date în arendă. Nerespectarea acestei prevederi acordă arendașului dreptul la reducerea mărimii plății pentru arendă sau la rezoluțiunea arendei, precum și la despăgubiri, cu excepția cazului cînd arendașul cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască existența dreptului terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Arendașul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) sa folosească bunurile arendate ca un bun proprietar, conform clauzelor contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să mențină potențialul productiv al bunurilor arendate, să le restituie, la expirarea termenului stipulat în contract, în starea corespunzătoare clauzelor contractului, ținîndu-se cont de gradul de uzură;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să achite plata pentru arendă în termenul și în modul stabilit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să achite impozitele și alte plăți prevăzute de legislație, în cazul în care contractul nu prevede altfel;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să predea arendatorului cartea istoriei cîmpurilor, întocmită cu cel puțin 3 ani pînă la data încetării sau rezoluțiunii arendei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) să respecte alte condiții prevăzute de legislație sau de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 920. Încetarea arendei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arenda încetează odată cu expirarea termenului pentru care a fost convenită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Încetarea arendei înainte de termen are loc în conformitate cu legea sau contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 921. Rezoluțiunea arendei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Afară de alte cazuri prevăzute de lege sau contract, arendatorul are dreptul de a declara rezoluțiunea arendei dacă arendașul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu a notat arenda în registrul bunurilor imobile sau, după caz, nu a înregistrat contractul în registrul contractelor de arendă în termenul prevăzut la art. 916 alin. (5);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) refuză fără justificare să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) a înrăutățit starea bunurilor astfel, încît ea nu poate fi restabilită pînă la expirarea termenului arendei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Arendașul are dreptul să declare rezoluțiunea arendei în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) arendatorul refuză să dea în arendă bunurile stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori face imposibilă exploatarea bunurilor arendate, cu excepția cazului în care aceste împrejurări sînt imputabile arendașului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunurile arendate au ajuns într-o stare inutilizabilă din cauza unor evenimente în afara controlului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9211. Consecințele rezoluțiunii arendei unui teren"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă rezoluțiunea arendei unui teren agricol are loc pînă la încheierea anului agricol, arendatorul este obligat să plătească arendașului valoarea fructelor care, deși încă neseparate, vor putea fi separate înainte de sfîrșitul anului în condițiile unei gospodăriri normale. La compensarea valorii fructelor se iau în calcul și datoriile părților la momentul rezoluțiunii arendei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Plata pentru arenda terenurilor agricole."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cuantumul și modul de achitare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subarenda terenurilor agricole"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9212. Plata pentru arenda terenurilor agricole"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, potrivit acordului dintre părțile contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Plata în natură pentru arenda terenurilor agricole se stabilește într-o cantitate determinată de produse agricole sau într-un procent determinat din volumul producției. Produsele cu care se plătește arenda se stabilesc de către părți, în funcție de specificul activității agricole și de zonă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Termenele și locul efectuării plății în natură pentru arenda terenurilor agricole, precum și calitatea produselor se stabilesc de către părți în contract, în funcție de felul produselor și de specificul obținerii acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Producția agricolă eliberată de către arendaș în contul plății pentru arenda terenurilor agricole se estimează la prețuri ce nu le depășesc pe cele în vigoare pe piața locală la această producție la momentul eliberării ei, în cazul în care contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9213. Repartizarea contractuală a riscurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În contractul de arendă părțile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile și limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamități naturale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De comun acord, părțile pot să prevadă repartizarea pierderilor, totale sau parțiale, ale bunurilor arendate, ca urmare a unor evenimente în afara controlului arendașului care fac imposibilă sau dificilă executarea obligațiilor uneia dintre părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9214. Reducerea arendei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă mai mult de jumătate din fructele obținute prin arendare pier din cauza unui eveniment în afara controlului arendașului, acesta este în drept să reducă proporțional plata arendei pentru perioada respectivă. Dreptul la reducere subzistă doar pînă la separarea fructelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9215. Dreptul de amanet al arendatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendatorul, în vederea garantării creanțelor sale ce decurg din contractul de arendă, are drept de amanet asupra bunurilor aduse de arendaș și asupra fructelor bunului arendat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Amanetul arendatorului nu este opozabil creditorului gajist care și-a înregistrat gajul înainte de scadența creanței invocate pentru exercitarea amanetului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9216. Subarenda terenurilor agricole"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru transmiterea terenurilor agricole în subarendă, arendașul este obligat să obțină încuviințarea arendatorului și să încheie un contract separat. În caz de nerespectare a acestei obligații, arendatorul are dreptul la rezoluțiunea arendei și restituirea posesiei terenurilor agricole de la arendaș sau, după caz, subarendaș."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Arendatorul va indica în încuviințarea sa terenurile agricole care pot fi date în subarendă, precum și termenul și scopul subarendei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de subarendă a terenurilor agricole va conține informații despre contractul de arendă și încuviințarea arendatorului în al cărei temei a fost încheiat contractul de subarendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Darea în subarendă a terenurilor agricole arendate nu absolvă arendașul de răspunderea față de arendator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Termenul subarendei terenurilor agricole nu poate depăși termenul contractului de arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Subarenda de către subarendaș nu se admite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Modul de folosire a bunurilor agricole arendate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9217. Transmiterea bunurilor agricole în arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendatorul este obligat să transmită arendașului în posesie și folosință bunurile în starea ce corespunde cerințelor prevăzute de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care viciile materiale și viciile juridice ale bunurilor agricole arendate au fost stipulate în contract sau arendașul le-a cunoscut sau trebuia, în mod rezonabil, să le cunoască pe altă cale, arendatorul este absolvit de răspundere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care arendatorul, în termenul stabilit, nu semnează actul de predare-primire a bunurilor arendate, arendașul este în drept să ceară aceste bunuri, precum și repararea prejudiciilor cauzate prin întîrziere, ori să ceară rezoluțiunea arendei și repararea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea contractului de arendă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9218. Cumpărarea bunului agricol de către arendaș"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care, pe durata termenului de arendă, arendașul și arendatorul încheie contract de vînzare-cumpărare cu privire la bunul agricol arendat, clauza care prevede că plata de arendă plătită anterior vînzării se deduce din preț este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9219. Restituirea bunurilor agricole arendate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Restituirea bunurilor agricole arendate se efectuează în baza actului de predare-primire, întocmit conform art. 913."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La expirarea termenului arendei, arendașul este obligat să restituie arendatorului bunurile agricole arendate în starea în care le-a preluat, ținîndu-se cont de uzura bunurilor (bonitatea solului), specificată în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Arendașul este în drept să separe îmbunătățirile bunurilor agricole arendate efectuate cu permisiunea arendatorului, care pot fi separate fără a deteriora bunurile, ori să ceară compensarea valorii lor de către arendator în cazul care contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Darea în arendă a terenurilor agricole proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a statului sau a unității administrativ-teritoriale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92110. Darea în arendă a terenurilor agricole proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Terenurile agricole proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale se dau în arendă de către Guvern ori entitatea în gestiunea căreia se află sau, după caz, de către autoritățile administrației publice locale, în limitele competenței și în condițiile legislației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Arendarea terenurilor agricole proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale se face prin licitație publică dacă legea nu prevede un alt mod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Plata anuală pentru arenda terenurilor agricole proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale constituie cel puțin 2% din prețul normativ al terenului dat în arendă. În caz de nerespectare a acestor cerințe minime, se consideră că plata de arendă este egală cu cerința minimă stabilită de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 7-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Particularitățile arendei bunurilor agricole,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"altele decît terenurile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92111. Modul de calculare a plății pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Modul de calculare a cuantumului plății pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, se stabilește de către Guvern, în funcție de gradul de uzură al bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La arendarea bunurilor agricole, altele decît terenurile, arendașul este obligat să calculeze uzura acestora și s-o reflecte în contul său extrabilanțier."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentei secțiuni, prin uzură a bunurilor agricole se înțelege reducerea valorii bunurilor agricole, altele decît terenurile, prin întrebuințarea îndelungată a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92112. Modul de achitare a plății pentru arendă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Modul de achitare a plății pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, se stabilește prin acordul părților contractante. Plata se achită anual sau se acumulează la contul de bilanț al arendașului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care plata pentru arendă se acumulează la contul de bilanț al arendașului, acesta, cu acordul arendatorului, efectuează reparația capitală, reconstrucția sau renovarea bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile, și procură bunuri noi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92113. Folosirea bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendașul folosește bunurile agricole arendate, altele decît terenurile, conform condițiilor stipulate în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Arendatorul dă în arendă bunurile agricole, altele decît terenurile, în starea corespunzătoare stipulată în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă în timpul arendei bunurile agricole, altele decît terenurile, necesită reparație curentă, aceasta se efectuează din contul arendașului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Arendașul ia în evidență bunurile agricole arendate, altele decît terenurile, la conturile extrabilanțiere respective și le asigură de răspundere civilă în modul stabilit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În perioada arendării mijloacelor de transport și a tehnicii agricole, arendașul se consideră posesor legal al acestora și poartă răspundere civilă pentru deteriorarea lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Fără consimțămîntul arendatorului se interzice casarea, gajarea, vînzarea, precum și înstrăinarea în orice alt mod a bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92114. Reparația capitală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Arendatorul este obligat să efectueze reparația capitală a bunurilor agricole date în arendă, altele decît terenurile, în cazul în care contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nerespectarea de către arendator a obligației prevăzute la alin. (1) acordă arendașului dreptul de a efectua reparația capitală din cont propriu și de a trece cheltuielile suportate în contul plății pentru arenda bunurilor agricole."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 92115. Expirarea termenului arendei bunurilor agricole, altele decît terenurile. Restituirea bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La expirarea termenului arendei bunurilor agricole, altele decît terenurile, arendașul este obligat să le restituie arendatorului în starea în care le-a preluat, ținîndu-se cont de gradul de uzură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care, conform contractului, plata pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, se acumulează la contul de bilanț al arendașului, arendașul, la expirarea termenului arendei, prin acordul părților, restituie arendatorului, prin mijloace bănești ori prin alte bunuri din proprietatea sa, plata pentru arendă neachitată, precum și sumele destinate reparației capitale a bunurilor agricole, altele decît terenurile, dar neutilizate în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul arendării mijloacelor circulante, la expirarea termenului arendei, arendașul este obligat să le restituie arendatorului în natură, ținîndu-se cont de uzură, sau să restituie echivalentul în bani al acestor mijloace."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul X"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"LEASINGUL"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 922. Contractul de leasing"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părți (locatar), în decursul unui termen convenit care depășește 1 an (termenul de leasing), posesia și folosința unui bun cumpărat de locator, precum și să acorde locatarului opțiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plățile periodice convenite (rate de leasing)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rata de leasing reprezintă plata periodică compusă dintr-o cotă-parte din valoarea de intrare a bunului și dobînda de leasing."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Valoarea de intrare a bunului este compusă din costul la care a fost cumpărat bunul de către locator, inclusiv taxele și impozitele prevăzute de lege (cu excepția celor care, conform legii, urmează a fi restituite locatorului), precum și, după caz, orice alte cheltuieli acoperite de locator aferente cumpărării, predării și punerii în funcțiune a bunului prevăzute de contractul de leasing."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Valoarea reziduală reprezintă suma, adițională la ratele de leasing, care, dacă este stipulată expres în contractul de leasing, trebuie plătită de către locatar în folosul locatorului în cazul exercitării opțiunii de dobîndire a proprietății."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Valoarea totală reprezintă suma tuturor plăților programate a fi efectuate de către locatar în folosul locatorului conform contractului de leasing, inclusiv toate ratele de leasing, avansurile, comisioanele prevăzute de contractul de leasing în sarcina locatarului, la care se adaugă, dacă s-a stipulat expres, valoarea reziduală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 923. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul care corespunde dispozițiilor art. 922 alin. (1) se consideră contract de leasing chiar dacă părțile au exclus sau au supus unor limitări opțiunea de a prelungi termenul de leasing."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractului de leasing i se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile legale privind contractul de locațiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 869 se aplică în mod corespunzător dobînzii de leasing."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător și în cazul în care locatorul dobîndește bunul prin contract de antrepriză ori alt contract cu titlu oneros."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Vînzătorul poate întruni calitatea de locatar în cazul în care ia în leasing bunul vîndut de el (lease-back)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 924. Dreptul locatorului la informare. Schimbarea situației materiale a locatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul are dreptul să solicite locatarului documente care reflectă starea lui financiară și/sau starea bunului solicitat de locatar și să verifice starea financiară a locatarului și/sau starea bunului solicitat de locatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatorul are dreptul să declare rezoluțiunea și să fie eliberat de obligația de a transmite bunul în posesia și folosința locatarului în cazul în care situația materială a acestuia se înrăutățește substanțial, fapt ce ar periclita executarea de către acesta a obligațiilor sale contractuale, chiar dacă înrăutățirea s-a produs înainte de încheierea contractului și a devenit cunoscută locatorului ulterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 925. Încheierea, forma și conținutul contractului de leasing"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de leasing se încheie în scris. Dacă pentru vînzarea bunului legea cere o anumită formă sub sancțiunea nulității, atunci aceeași cerință de formă se aplică și contractului de leasing care are ca obiect asemenea bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Din contractul de leasing trebuie să rezulte:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) valoarea de intrare a bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) valoarea totală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dobînda de leasing;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) termenul de leasing;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) mărimea ratelor de leasing și scadența acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 926. Bunul transmis în leasing"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Bunurile consumptibile pot fi transmise în leasing doar ca parte a unei universalități care conține predominant bunuri neconsumptibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conservă natura mobiliară pe durata aflării în leasing, chiar dacă este anexat sau încorporat într-un imobil, în măsura în care nu-și pierde individualitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 927. Dreptul de alegere al locatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de alegere a bunului și/sau a vînzătorului aparține locatarului. În acest caz, locatorul trebuie să coordoneze în mod rezonabil cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă a furnizat specificațiile bunului sau producerii sale către locator sau vînzător, locatarul este obligat să despăgubească locatorul sau, după caz, vînzătorul în caz că respectarea de către locator sau, după caz, vînzător a respectivelor specificații a generat pretenții ale terților ale căror drepturi asupra obiectului de proprietate intelectuală sau alte drepturi au fost astfel încălcate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 928. Drepturile locatarului față de vînzător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul trebuie să se asigure că locatarul poate exercita în mod efectiv față de vînzător drepturile de cumpărător al bunului în măsura necesară pentru ca locatarul de sine stătător:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să intre în posesia bunului la începutul termenului de leasing; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să se bucure de posesia și folosința continuă pașnică și utilă a bunului, inclusiv să beneficieze de remedierea viciilor bunului vîndut ori înlocuirea bunului viciat în condițiile contractului de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatarul beneficiază de drepturile de cumpărător al bunului dacă este parte contractantă sau este numit ca terț beneficiar al acestor drepturi în contractul de vînzare-cumpărare. Vînzătorul nu răspunde în fața locatorului și a locatarului pentru același prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă locatarul nu este numit ca terț beneficiar al drepturilor de cumpărător, locatorul poartă personal față de locatar obligațiile prevăzute la alin. (1) pînă la data în care locatorul îi cesionează sau îi acordă pe altă cale locatarului aceste drepturi contra vînzătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Din momentul în care vînzătorul a cunoscut că locatarul beneficiază de drepturile de cumpărător în condițiile prezentului articol, modificarea sau rezoluțiunea vînzării-cumpărării nu produce efecte juridice fără consimțămîntul locatorului și al locatarului. Din același moment, înlocuirea bunului viciat cu altul de către vînzător nu poate avea loc fără consimțămîntul locatorului și al locatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză în contractul de leasing care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul locatarului consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 929. Dreptul de proprietate asupra bunului și opozabilitatea leasingului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul dobîndește de la vînzător dreptul de proprietate asupra bunului în condițiile contractului de vînzare-cumpărare încheiat între ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatorul are dreptul să înstrăineze bunul în folosul terților fără consimțămîntul locatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Leasingul devine opozabil terților:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin notare în registrul bunurilor imobile, în cazul bunurilor imobile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin notare în registrul de publicitate prevăzut de lege, în cazul bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare în registrul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin înregistrare în registrul garanțiilor reale mobiliare, în cazul altor bunuri mobile decît cele prevăzute la lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Chiar dacă formalitatea corespunzătoare prevăzută la alin. (3) nu a fost îndeplinită, leasingul este opozabil terțului care l-a cunoscut pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care leasingul este opozabil terțului dobînditor al bunului, se aplică dispozițiile art. 900."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 930. Limitele răspunderii locatorului în contractul de leasing"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul nu răspunde pentru neexecutarea de către vînzător a obligațiilor față de locatar, cu excepția cazului în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) vînzătorul a fost ales de către locator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) neexecutarea obligației de către vînzător este justificată de neexecutarea de către locator a obligațiilor sale, inclusiv de plată, rezultate din contractul de vînzare-cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului în care locatorul poartă răspundere conform dispozițiilor alin. (1), locatarul nu poate invoca neexecutarea de către vînzător a obligațiilor față de locatar pentru a suspenda executarea obligațiilor sale față de locator, a le reduce sau a recurge la rezoluțiunea leasingului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu excepția cazului în care locatorul poartă răspundere conform dispozițiilor alin. (1), locatarul consumator poate invoca, în cazul în care bunul nu i-a fost furnizat sau i s-a furnizat numai în parte ori bunul nu este conform cu prevederile contractului de vînzare-cumpărare, neexecutarea de către vînzător a obligațiilor față de locatar, pentru a suspenda executarea obligațiilor sale față de locator, a le reduce sau a recurge la rezoluțiunea leasingului, doar dacă nu a reușit să obțină satisfacerea de către vînzător a pretențiilor la care are dreptul în temeiul contractului de vînzare-cumpărare. Orice clauză în contractul de leasing care derogă de la dispozițiile prezentului alineat în detrimentul locatarului consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pînă la exercitarea opțiunii de dobîndire în proprietate a bunului de către locatar, locatorul poartă obligația de garanție a locatarului contra viciilor juridice ale bunului conform dispozițiilor legale privind locațiunea, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Locatorul nu poartă nicio răspundere față de locatar sau terți pentru prejudiciul cauzat de către bun ori care rezultă din folosința bunului pînă în momentul în care locatorul intră în posesia nemijlocită a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9301. Suportarea riscului și a costurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Riscul pieirii (inclusiv pierderii sau sustragerii) sau deteriorării bunului, indiferent că a avut loc prin fapta unui terț sau în alte circumstanțe, trece la locatar în momentul în care acesta preia sau trebuia să preia posesia bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) După trecerea riscului la locatar, acesta nu poate invoca privarea de folosința bunului sau tulburarea ei, inclusiv din cauza pierderii, sustragerii, pieirii sau deteriorării acestuia, pentru a suspenda executarea obligațiilor sale față de locator, a le reduce sau a recurge la rezoluțiunea leasingului. Dispozițiile art. 930 alin. (3) rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Stingerea obligației locatorului de a asigura posesia și folosința bunului ca urmare a imposibilității de executare nu atrage stingerea obligației corelative a locatarului de a plăti ratele de leasing, cu excepția cazului în care imposibilitatea este cauzată de un viciu juridic al bunului care a fost ales de către locator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Locatarul este obligat să suporte cheltuielile de întreținere și de reparație capitală și curentă a bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9302. Asigurarea bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de leasing poate prevedea obligația de a contracta asigurarea bunului contra riscurilor asigurate stipulate. Dacă partea obligată să contracteze asigurarea bunului nu a executat această obligație, cealaltă parte poate executa obligația și cere de la partea obligată rambursarea primei de asigurare și a altor cheltuieli aferente asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Indiferent dacă asigurarea bunului contra riscurilor este contractată de locator sau de locatar, contractantul trebuie să indice locatorul sau creditorul locatorului ca asigurat prioritar al despăgubirii de asigurare și locatarul ca asigurat subsidiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractantul asigurării va transmite celeilalte părți a contractului de leasing un exemplar al contractului de asigurare. Fiecare parte este ținută să respecte condițiile contractului de asigurare în măsura în care respectarea acestor condiții se află în controlul său rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Locatorul are dreptul de a încasa despăgubirea de asigurare în limita valorii totale neachitate și este obligat să îndrepte încasările în contul stingerii valorii totale neachitate. În acest caz, valoarea totală se micșorează cu dobînda de leasing aferentă sumei încasate, pentru perioada dintre data încasării și data cînd trebuia să expire termenul de leasing. Contractul de leasing poate să prevadă că, adițional la valoarea totală, locatorul are dreptul la un comision de plată anticipată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Partea rămasă din despăgubirea de asigurare după aplicarea dispozițiilor alin. (4) se plătește locatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Prin derogare de la dispozițiile alin. (4) și (5), dacă cazul asigurat constituie o deteriorare a bunului, locatarul poate cere de la locator transmiterea despăgubirii de asigurare efectiv primite de la asigurător în măsura în care locatarul a reparat anterior bunul pe propria cheltuială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Orice clauză în contractul de leasing care derogă de la dispozițiile alin. (2)–(5) în detrimentul locatarului consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere drepturilor prioritare ale creditorului care deține gaj ori ipotecă asupra bunului sau ale altor creditori cărora legea le recunoaște un drept prioritar asupra despăgubirii de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9303. Actele de dispoziție privitoare la drepturile rezultate din contractul de leasing"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul poate cesiona sau dispune în alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de drepturile care rezultă din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea în alt mod nu-l eliberează pe locator de obligațiile ce rezultă din contract și nici nu schimbă natura sau regimul juridic al contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Locatarul poate transmite bunul în folosință terților sau poate cesiona ori greva alte drepturi ce rezultă din contractul de leasing numai cu consimțămîntul locatorului și cu respectarea drepturilor terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9304. Exercitarea opțiunii de dobîndire a proprietății"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatarul poate exercita opțiunea de dobîndire a proprietății asupra bunului prin notificare față de locator, oricînd în interiorul termenului de leasing."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De asemenea, locatarul poate exercita opțiunea de dobîndire a proprietății prin notificare față de locator într-o perioadă de 30 de zile sau într-o altă perioadă mai mare prevăzută de contractul de leasing, sub sancțiunea decăderii. Perioada respectivă începe să curgă de la data expirării termenului de leasing sau, după caz, de la data rezoluțiunii leasingului de către locator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul exercitării opțiunii de dobîndire a proprietății, locatarul este ținut să plătească partea neachitată din valoarea totală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă opțiunea se exercită înainte de expirarea termenului de leasing, din valoarea totală se deduce dobînda de leasing pentru perioada dintre data plății efective a sumelor prevăzute la alin. (3) și data cînd trebuia să expire termenul de leasing. Contractul de leasing poate să prevadă plata de către locatar și a unui comision de plată anticipată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Notificarea de exercitare a opțiunii de dobîndire a proprietății produce efecte, iar locatorul este obligat să consimtă la transferul proprietății în folosul locatarului, doar dacă locatarul a plătit integral sumele datorate în legătură cu exercitarea opțiunii locatorului în termen de 7 zile de la data exercitării opțiunii de dobîndire a proprietății, sub sancțiunea decăderii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Locatorul garantează locatarul contra viciilor juridice ale bunului conform dispozițiilor legale privind vînzarea-cumpărarea. Termenul de răspundere pentru viciile juridice curge din data transferului proprietății în folosul locatarului. Locatorul nu garantează locatarul contra viciilor materiale ale bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă a gajat ori a ipotecat sau a constituit alte drepturi ale terților asupra bunului, locatorul este obligat să asigure dobîndirea în proprietate de către locatar a bunului liber de drepturile terților, chiar și în cazul în care locatarul a consimțit anterior la constituirea drepturilor terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Înregistrarea provizorie a dreptului de proprietate al cumpărătorului se justifică, iar cumpărătorul devine proprietar necondiționat, prin actul de predare-primire încheiat după darea în exploatare și, în cazul rezervei proprietății, prin confirmarea emisă de către vînzător în formă scrisă despre achitarea integrală a prețului. În acest caz, dreptul de proprietate al vînzătorului se radiază din registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul bunurilor imobile sau al bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, locatarul dobîndește dreptul de proprietate la data înregistrării în registrul corespunzător, în temeiul contractului de leasing și al actului eliberat de către locator care confirmă executarea integrală a obligațiilor de către locatar. În cazul în care dreptul de proprietate al locatarului a fost înregistrat provizoriu conform art. 28324 alin. (2) lit. b), înregistrarea provizorie se justifică prin actul eliberat de către locator care confirmă executarea integrală a obligațiilor de către locatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Orice clauză în contractul de leasing care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul locatarului consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9305. Obligațiile în caz de restituire a bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația locatarului de restituire a bunului către locator la expirarea termenului de leasing sau la rezoluțiunea leasingului trebuie executată chiar dacă termenul pentru exercitarea opțiunii locatarului încă nu a expirat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), locatorul este obligat să primească bunul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9306. Accelerarea scadenței ratelor de leasing rămase și rezoluțiunea leasingului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Locatorul are dreptul, la alegerea sa, să ceară executarea imediată de către locatar a părții neachitate din valoarea totală sau să recurgă la rezoluțiunea leasingului dacă:"},{"id":null,"spans":[[122,134,"l5"]],"t":"p","text":"a) a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința locatarului, cu excepțiile prevăzute de Legea insolvabilității nr. 149/2012;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) locatarul nu a oferit garanțiile personale sau reale prevăzute de contractul de leasing ori a redus fără acordul creditorului garanțiile oferite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) o rată de leasing nu este plătită, măcar parțial, mai mult de 45 de zile de la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) pe parcursul oricărei perioade de 12 luni consecutive, trei sau mai multe rate de leasing nu au fost plătite integral la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) survine una din circumstanțele prevăzute la art. 906 alin. (1), cu excepția lit. c);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) survin alte circumstanțe prevăzute de lege sau de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care locatorul a cerut plata părții neachitate din valoarea totală înainte de expirarea termenului de leasing, din mărimea ei se va deduce dobînda de leasing pentru perioada dintre data plății efective a părții neachitate din valoarea totală și data cînd trebuia să expire termenul de leasing. Dreptul locatorului la repararea prejudiciului cauzat rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul rezoluțiunii leasingului de către locator din cauza neexecutării obligațiilor locatarului, locatorul nu restituie ratele de leasing și alte sume primite în temeiul contractului de leasing. În acest caz, locatorul are dreptul la despăgubiri egale cu partea neachitată din valoarea totală, din care se va deduce dobînda de leasing pentru perioada dintre data plății efective a despăgubirii și data cînd trebuia să expire termenul de leasing. Dreptul locatorului la comisionul de plată anticipată prevăzut de contract sau la repararea unui alt prejudiciu rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) După reintrare în posesia bunului, locatorul este obligat să vîndă bunul într-un termen rezonabil și la preț comercial rezonabil. Dispozițiile legale privind prețul comercial rezonabil în caz de vînzare a bunului gajat se aplică în mod corespunzător. Prețul astfel obținut va fi îndreptat la achitarea datoriei locatarului față de locator, după care diferența se va plăti locatarului. Dacă prețul obținut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea obligației locatarului față de locator, locatarul va plăti diferența de preț, care urmează a se plăti locatorului în termenul stabilit de locator. Prețul este comercial rezonabil chiar dacă era posibilă vînzarea la preț mai mare, cu excepția cazului în care diferența de prețuri este substanțială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul rezoluțiunii leasingului de către locatar din cauza neexecutării obligațiilor locatorului, se aplică dispozițiile legale comune privind rezoluțiunea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În locul vînzării bunului conform alin. (2)–(4), locatorul poate notifica locatarul că intenționează să păstreze bunul în proprietatea sa, plătind acestuia o despăgubire egală cu prețul de piață al bunului din care se deduce datoria locatarului față de locator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Orice clauză în contractul de leasing care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul locatarului consumator este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"446. La articolele 932–934, cuvîntul „prestație”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „serviciu” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"447. La articolul 935 alineatul (1), cuvintele „prestaţia a fost contractată” se substituie cu cuvintele „serviciul a fost contractat”, iar cuvîntul „prestația” se substituie cu cuvîntul „serviciul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"448. Articolul 936 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) În măsura în care beneficiarul alege subantreprenorul sau subprestatorul ori instrumentele și materialele sînt furnizate de beneficiar, răspunderea antreprenorului sau a prestatorului este guvernată de dispozițiile art. 9374 și 9375.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"449. Codul se completează cu articolul 9361 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9361. Obligațiile precontractuale de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antreprenorul sau prestatorul are obligația precontractuală să informeze beneficiarul dacă ia cunoștință de un risc că lucrarea sau serviciul solicitat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu poate atinge rezultatul prevăzut sau avut în vedere de către beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) poate prejudicia alte interese ale beneficiarului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ar putea să devină mai costisitor sau să ia mai mult timp decît beneficiarul se aștepta în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația de informare prevăzută la alin. (1) nu apare dacă beneficiarul cunoaște sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască riscul menționat la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă un risc menționat la alin. (1) se produce, iar antreprenorul sau prestatorul și-a încălcat obligația de informare despre acel risc, antreprenorul sau prestatorul este lipsit de dreptul de modificare unilaterală în temeiul art. 9391 bazată pe materializarea acelui risc, cu excepția cazului în care antreprenorul sau prestatorul demonstrează că beneficiarul, dacă ar fi fost informat în mod corespunzător, oricum ar fi încheiat contractul. Această dispoziție nu afectează oricare alte mijloace juridice de apărare ale creditorului, inclusiv mijloacele întemeiate pe eroare, pe care beneficiarul le-ar putea deține."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Beneficiarul are obligația precontractuală de a informa antreprenorul sau prestatorul dacă ia cunoștință de fapte neobișnuite care ar putea face ca lucrarea sau serviciul să devină mai costisitor sau să ia mai mult timp decît se aștepta antreprenorul sau prestatorul ori care ar putea cauza orice prejudiciu antreprenorului sau prestatorului ori terților cu ocazia executării lucrării sau prestării serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă faptele menționate la alin. (4) se împlinesc și antreprenorul sau prestatorul nu a fost informat în mod corespunzător, antreprenorul sau prestatorul are dreptul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară despăgubiri pentru prejudiciul suportat din cauza neinformării; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să obțină termen suplimentar pentru executarea lucrării sau prestarea serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În sensul alin. (1), se prezumă că antreprenorul sau prestatorul cunoaște riscurile menționate dacă acestea sînt evidente din toate faptele și circumstanțele cunoscute antreprenorului sau prestatorului, avînd în vedere informația pe care antreprenorul sau prestatorul trebuie să o culeagă despre rezultatul convenit sau avut în vedere de către beneficiar și circumstanțele în care urmează a fi executată lucrarea sau prestat serviciul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În sensul alin. (2), se consideră că beneficiarul nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască un risc doar pentru că era competent în domeniul respectiv sau era consultat de terți competenți în domeniul respectiv, cu excepția cazului în care terții au acționat în numele beneficiarului, caz în care se aplică dispozițiile art. 6781."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În sensul alin. (4), se prezumă că beneficiarul cunoaște faptele menționate dacă acestea sînt evidente din toate faptele și circumstanțele cunoscute beneficiarului fără investigație.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"450. La articolul 937, textul „prestației la bunurile şi termenul necesare lucrării sau prestaţiei” se substituie cu textul „serviciului, la bunurile şi termenul necesare lucrării sau serviciului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"451.Codul se completează cu articolele 9371–9375 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9371. Obligația de cooperare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Părțile sînt obligate să coopereze reciproc, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) beneficiarul trebuie să răspundă solicitărilor rezonabile ale antreprenorului sau ale prestatorului de furnizare a informației în măsura în care ea este necesară pentru a permite antreprenorului sau prestatorului să își execute obligațiile rezultate din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) beneficiarul trebuie să dea instrucțiuni privind executarea lucrării sau prestarea serviciului în măsura în care ele sînt necesare pentru a permite antreprenorului sau prestatorului să își execute obligațiile rezultate din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în măsura în care beneficiarul trebuie să obțină permisiuni sau autorizații, el este obligat să le obțină în termenele necesare pentru a permite antreprenorului sau prestatorului să își execute obligațiile rezultate din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) antreprenorul sau prestatorul trebuie să dea beneficiarului posibilitatea rezonabilă să controleze dacă antreprenorul sau prestatorul își execută obligațiile rezultate din contract; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) părțile trebuie să-și coordoneze eforturile în măsura în care acest fapt este necesar pentru executarea obligațiilor ce le incumbă conform contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă beneficiarul nu execută obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), antreprenorul sau prestatorul are dreptul să suspende executarea sau să se bazeze, în procesul executării, pe așteptările, preferințele și prioritățile pe care beneficiarul le putea avea în mod rezonabil, avînd în vedere informațiile și instrucțiunile primite, cu condiția că beneficiarul este informat conform art. 9375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă beneficiarul nu execută obligațiile prevăzute la alin. (1) și acest fapt a făcut ca lucrarea sau serviciul să devină mai costisitor sau să ia mai mult timp decît s-a convenit în contract, antreprenorul sau prestatorul are dreptul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară despăgubiri pentru prejudiciul suportat din cauza neexecutării; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să obțină termen suplimentar pentru executarea lucrării sau prestarea serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9372. Obligația de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antreprenorul sau prestatorul trebuie să execute lucrarea sau să presteze serviciul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cu competența și prudența pe care un prestator rezonabil le-ar fi exercitat în circumstanțele cazului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în conformitate cu legea sau cu alte norme obligatorii aplicabile lucrării sau serviciului în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă profesează un nivel mai înalt de competență și prudență, antreprenorul sau prestatorul trebuie să aplice acel nivel mai înalt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă antreprenorul sau prestatorul este membru al unui grup de prestatori profesioniști cărora o autoritate le-a stabilit anumite standarde sau însuși grupul și-a stabilit anumite standarde, antreprenorul sau prestatorul trebuie să exercite competența și prudența cerute de acele standarde."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La determinarea nivelului de competență și prudență la care se poate aștepta beneficiarul se ia în considerare, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) natura, întinderea, frecvența și previzibilitatea riscurilor în executarea lucrării sau prestarea serviciului în folosul beneficiarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă s-a cauzat un prejudiciu, cheltuielile aferente măsurilor de precauție care ar fi prevenit acel prejudiciu sau un prejudiciu similar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă antreprenorul sau prestatorul este un profesionist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) mărimea retribuției; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) termenul alocat pentru executarea lucrării sau prestarea serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Obligațiile prevăzute de prezentul articol în special impun ca antreprenorul sau prestatorul să ia măsuri de precauție rezonabile pentru a preveni suportarea unui prejudiciu ca urmare a executării lucrării sau prestării serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9373. Obligația de a atinge rezultatul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antreprenorul sau prestatorul trebuie să atingă rezultatul concret convenit sau avut în vedere de beneficiar la momentul încheierii contractului, iar în cazul rezultatului care nu a fost convenit, ci doar avut în vedere de către beneficiar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) rezultatul avut în vedere era unul pe care beneficiarul putea în mod rezonabil să-l aibă în vedere; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) beneficiarul nu avea temeiuri să creadă că exista un risc substanțial că rezultatul nu va fi atins prin intermediul lucrării sau serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care beneficiarului i se transmite dreptul de proprietate asupra rezultatului, el trebuie să fie liber de orice drept sau pretenție rezonabilă a unui terț. Dispozițiile art. 764 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9374. Instrucțiunile beneficiarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antreprenorul sau prestatorul trebuie să urmeze toate instrucțiunile date la timpul oportun de către beneficiar privitoare la executarea lucrării sau prestarea serviciului, cu condiția că instrucțiunile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) sînt prevăzute în contract sau sînt specificate într-un document la care contractul face trimitere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) rezultă din alegerea pe care beneficiarul urmează să o facă conform condițiilor contractului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) rezultă din alegerea pe care părțile au lăsat-o pe un moment ulterior încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă neexecutarea unei sau mai multor obligații ale antreprenorului sau ale prestatorului prevăzute la art. 9372 sau 9373 este consecința respectării instrucțiunii pe care antreprenorul sau prestatorul este ținut să o respecte conform dispozițiilor alin. (1), el nu poartă răspunderea prevăzută de articolele menționate dacă a informat beneficiarul conform art. 9375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă consideră că o instrucțiune menționată la alin. (1) constituie o modificare a contractului în sensul art. 9391, antreprenorul sau prestatorul trebuie să informeze beneficiarul în mod corespunzător. Cu excepția cazului în care beneficiarul revocă instrucțiunea fără întîrziere nejustificată, antreprenorul sau prestatorul trebuie să respecte instrucțiunea, iar instrucțiunea produce efectele unei modificări a contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9375. Obligația contractuală de a informa a antreprenorului sau prestatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Antreprenorul sau prestatorul are obligația să informeze beneficiarul dacă ia cunoștință de un risc că lucrarea sau serviciul solicitat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu poate atinge rezultatul prevăzut sau avut în vedere de către beneficiar la momentul încheierii contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) poate prejudicia alte interese ale beneficiarului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ar putea să devină mai costisitor sau să ia mai mult timp decît cel prevăzut în contract fie în rezultatul respectării informației sau instrucțiunilor date de beneficiar ori culese în cadrul pregătirii să execute, fie în rezultatul materializării oricărui alt risc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Antreprenorul sau prestatorul trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că beneficiarul înțelege informația care i-a fost furnizată astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația de informare prevăzută la alin. (1) nu apare dacă beneficiarul cunoaște sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască riscul menționat la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă un risc menționat la alin. (1) se produce, iar antreprenorul sau prestatorul și-a încălcat obligația de informare despre acel risc, antreprenorul sau prestatorul este lipsit de dreptul de modificare unilaterală a contractului în temeiul art. 9391 bazată pe materializarea acelui risc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În sensul alin. (1), se prezumă că antreprenorul sau prestatorul cunoaște riscurile menționate dacă acestea sînt evidente din toate faptele și circumstanțele cunoscute antreprenorului sau prestatorului fără investigație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În sensul alin. (3), se consideră că beneficiarul trebuia, în mod rezonabil, să cunoască un risc dacă era competent în domeniul respectiv sau era consultat de terți competenți în domeniul respectiv. În cazul în care terții au acționat în numele beneficiarului, se aplică dispozițiile art. 6761.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"452. Articolul 938:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „prestațiile” se substituie cu cuvîntul „serviciile”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Antreprenorul sau prestatorul trebuie să se asigure că mijloacele și materialele folosite pentru executarea lucrării sau prestarea serviciului sînt conforme cu contractul și legislația și sînt potrivite pentru atingerea scopului urmărit prin contract.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"453. Codul se completează cu articolul 9391 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9391. Modificarea unilaterală a contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere dreptului beneficiarului la rezoluțiune conform art. 942, fiecare dintre părți poate, prin notificare adresată celeilalte părți, să modifice lucrarea care urmează a fi executată sau serviciul care urmează a fi prestat, dacă modificarea este rezonabilă avînd în vedere:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) rezultatul care urmează a fi atins;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) interesele beneficiarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) interesele antreprenorului sau ale prestatorului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) circumstanțele existente la momentul modificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) O modificare se consideră rezonabilă doar dacă este:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) necesară pentru a permite antreprenorului sau prestatorului să acționeze în modul prevăzut la art. 9372 sau, după caz, art. 9373;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) consecința unei instrucțiuni date conform art. 9374 alin. (1) și nu este revocată fără întîrzieri nejustificate după recepția informației conform art. 9374 alin. (3);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) un răspuns rezonabil la o informare primită după încheierea contractului din partea antreprenorului sau prestatorului conform art. 9375; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cerută de schimbarea circumstanțelor care justifică modificarea obligațiilor antreprenorului sau ale prestatorului conform art. 7205."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Retribuția suplimentară datorată în rezultatul modificării trebuie să fie rezonabilă și urmează a fi determinată folosind aceleași metode de calcul care au fost folosite la stabilirea retribuției inițiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă modificarea constă în reducerea lucrării sau a serviciului, cheltuielile economisite și orice posibilitate a antreprenorului sau a prestatorului de a folosi în alte scopuri capacitatea eliberată vor fi luate în cont la calcularea retribuției datorate în urma modificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modificarea lucrării sau a serviciului ar putea, în funcție de circumstanțe, să ducă la o ajustare a termenului de executare proporțional cu efortul suplimentar solicitat în raport cu efortul inițial.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"454. La articolul 941:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „prestației oferite” se substituie cu cuvintele „serviciului oferit”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „prestație ulterioară”, „prestația oferită” și „prestației” se substituie, respectiv, cu cuvintele „serviciu ulterior”, „serviciul oferit” și „serviciului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"455. Codul se completează cu articolul 9411 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9411. Obligația beneficiarului de a notifica neexecutarea anticipată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul este obligat să notifice antreprenorul sau prestatorul dacă ia cunoștință, pe durata executării lucrării sau prestării serviciului, că antreprenorul sau prestatorul nu va putea să-și execute obligația prevăzută la art. 9373."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1), se prezumă că beneficiarul cunoaște dacă, ținînd cont de toate faptele și circumstanțele cunoscute lui fără investigație, există temei ca beneficiarul să cunoască."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă neîndeplinirea obligației stabilite la alin. (1) face ca lucrarea sau serviciul să devină mai costisitor sau să ia mai mult timp decît s-a convenit în contract, antreprenorul sau prestatorul are dreptul să ceară despăgubiri pentru prejudiciul suportat din cauza neîndeplinirii și să obțină termen suplimentar pentru executarea lucrării sau prestarea serviciului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"456. Articolele 942 și 943 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 942. Rezoluțiunea de către beneficiar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul poate declara rezoluțiunea oricînd, cu sau fără motiv temeinic, pînă la realizarea completă a lucrării sau a serviciului, fiind obligat să plătească antreprenorului sau prestatorului retribuția pentru lucrările executate sau serviciile prestate și să repare prejudiciul cauzat prin rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care a declarat rezoluțiunea din motiv temeinic, beneficiarul nu datorează despăgubiri pentru aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul alin. (2), se consideră că beneficiarul a declarat rezoluțiunea din motiv temeinic dacă el:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) avea dreptul la rezoluțiune conform clauzelor contractului și a respectat condițiile stipulate în contract pentru rezoluțiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) avea dreptul la rezoluțiune conform dispozițiilor legale privind neexecutarea obligațiilor; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) avea dreptul la rezoluțiune conform art. 7208 și a expediat un preaviz cu termen rezonabil în modul stabilit la art. 7208."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 943. Rezoluțiunea de către antreprenor sau prestator"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care nu există un motiv temeinic pentru rezoluțiune, antreprenorul sau prestatorul poate declara rezoluțiunea doar în așa mod încît beneficiarul să obțină pe o altă cale lucrarea sau serviciul. Dacă există un motiv temeinic, obligația de despăgubire este exclusă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul rezoluțiunii, antreprenorul sau prestatorul este ținut să restituie avansul primit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă declară rezoluțiunea, antreprenorul sau prestatorul poate cere pentru lucrările sau serviciile efectuate o parte proporțională a retribuției, în măsura în care beneficiarul are un interes în aceste lucrări sau servicii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"457. Articolul 945 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 945. Decesul sau instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în privința antreprenorului sau a prestatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Decesul sau instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința antreprenorului sau prestatorului atrage stingerea raportului contractual doar dacă contractul a fost încheiat datorită calităților personale ale acestuia sau nu poate fi continuat într-o manieră adecvată, inclusiv cu suportul ocrotitorului, caz în care beneficiarul are dreptul de a declara rezoluțiunea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"458. Articolul 949:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „a cere rezilierea contractului și” se substituie cu cuvintele „a declara rezoluțiunea antreprizei și a cere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea antreprizei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"459. În denumirea articolului 950, cuvîntul „informaționale” se substituie cu cuvintele „de informare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"460. La articolul 951:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „de a rezilia contractul” se substituie cu cuvintele „la rezoluțiune”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în alineatul unic, cuvintele „să ceară rezilierea contractului și” se substituie cu cuvintele „să declare rezoluțiunea antreprizei și să ceară”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"461. La articolul 955 alineatul (2), cuvîntul „informaționale” se substituie cu cuvintele „de informare”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"462. La articolul 961, cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvîntul „rezoluțiunea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"463. Articolul 963 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 963. Rezoluțiunea antreprizei din cauza viciilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clientul poate declara rezoluțiunea antreprizei pentru un viciu al lucrării conform dispozițiilor legale privind neexecutarea obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul art. 617, neexecutarea este esențială atunci cînd remedierea viciului a eșuat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Antreprenorul trebuie să repare prejudiciul cauzat clientului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"464. La articolul 964, cuvintele „a reziliat contractul” se substituie cu cuvintele „a declarat rezoluțiunea antreprizei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"465. Articolul 968 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 968. Termenul de descoperire a viciilor și prescripția în contractul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de antrepriză"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile art. 7653 și 7654 se aplică în mod corespunzător în privința viciilor lucrării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul prevede recepționarea lucrării pe părți, termenul de descoperire a viciilor curge din ziua recepționării lucrării în ansamblu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"466. Articolul 969 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"467. La articolul 974:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „sau la finalizarea prestării serviciului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „să rezilieze contractul” se substituie cu cuvintele „să declare rezoluțiunea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"468. Denumirea și partea introductivă a articolului 975 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 975. Termenul de rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezoluțiunea în temeiul art. 974 alin. (2) se poate efectua:”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"469. La articolul 976, cuvintele „rezilia contractual” se substituie cu cuvintele „declara rezoluțiunea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"470. Articolul 978 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"471.Capitolul XI din titlul III se completează cu secțiunile a 4-a, a 5-a și a 6-a cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Servicii de proiectare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9791. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică contractelor în care o parte (proiectant) se obligă să proiecteze celeilalte părți (client):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o structură imobilă care urmează a fi construită de către client sau în folosul lui; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un bun mobil sau incorporal care urmează a fi construit ori un serviciu care urmează a fi prestat de către client sau în folosul lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractului prin care o parte se obligă să proiecteze și să presteze un serviciu care constă în executarea proiectului i se aplică dispozițiile legale privind antrepriza sau, după caz, prestările de servicii, dispozițiile prezentei secțiuni aplicîndu-i-se în completare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9792. Obligația precontractuală de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Proiectantul are obligația precontractuală de informare a clientului în special despre faptul că proiectantul nu posedă cunoștințe speciale în probleme specifice, care necesită implicarea specialiștilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9793. Obligația de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În temeiul obligației de competență și prudență, proiectantul este obligat în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ajusteze proiectul la lucrările altor proiectanți care au stabilit relații contractuale cu clientul, pentru a permite o prestare eficientă a tuturor serviciilor implicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să integreze activitatea altor proiectanți care este necesară pentru asigurarea conformității proiectului cu contractul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să includă informații de explicare a proiectului necesare pentru ca un utilizator de competență medie (sau un utilizator anumit, care a fost prezentat proiectantului la momentul încheierii contractului) să poată executa proiectul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să permită utilizatorului proiectului să execute proiectul fără nicio încălcare a dispozițiilor legale imperative sau fără a aduce atingere drepturilor terților, despre care proiectantul cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să ofere un proiect care permite o implementare eficientă din punct de vedere economic și tehnic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9794. Conformitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proiectul este în conformitate cu contractul dacă oferă utilizatorului posibilitatea de a atinge un rezultat specific prin executarea proiectului avînd competența și prudența care pot fi rezonabil așteptate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clientul nu poate exercita un drept al creditorului pentru neconformitate dacă cauza neconformității este indicația dată de către client, iar conform dispozițiilor art. 937/4 proiectantul și-a executat obligația de informareprevăzută de dispozițiile art. 937/5."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9795. Predarea proiectului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă proiectantul consideră proiectul (sau o parte a acestuia care este aptă a fi realizată în mod independent de finalizarea restului proiectului) ca fiind suficient de finalizat și dorește să îl transfere clientului, clientul trebuie să-l accepte într-un termen rezonabil din momentul în care a fost notificat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clientul poate să refuze acceptarea proiectului cînd acesta (sau o parte relevantă a acestuia) nu este conform contractului și o astfel de neconformitate constituie o neexecutare esențială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9796. Datele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După executarea altor obligații contractuale ale ambelor părți, proiectantul trebuie, la cererea clientului, să transmită acestuia toate datele relevante sau copiile de pe acestea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Proiectantul trebuie să păstreze, pentru un termen rezonabil, datele relevante care nu au fost transmise. Înainte de a le distruge, proiectantul trebuie să le ofere din nou clientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9797. Limitarea răspunderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În contractele dintre profesioniști, clauza prin care se limitează răspunderea proiectantului pentru neexecutare la valoarea structurii, bunului sau serviciului care urmează a fi construit sau realizat de către sau în numele clientului conform proiectului se prezumă că nu este abuzivă, în sensul dispozițiilor art. 717 cu excepția părții în care aceasta limitează răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin faptă intenționată sau din culpă gravă săvîrșită de către proiectant sau de o persoană pentru acțiunile căreia poartă răspundere proiectantul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Servicii de informare și consultare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9798. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică contractelor conform cărora o parte (prestator) se obligă să furnizeze celeilalte părți (client) informație sau consultație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică, în completare, obligației de informare apărute în cadrul prestării serviciilor de tratament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentei secțiuni privind furnizarea unei informații se aplică în mod corespunzător și acordării unei consultații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9799. Obligația de colectare a datelor preliminare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestatorul trebuie, în măsura în care aceasta este necesar în mod rezonabil pentru prestarea serviciului, să colecteze date privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) scopul concret pentru care clientul cere informațiile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) preferințele și prioritățile clientului în raport cu informațiile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) decizia pe care clientul planifică să o ia în baza informațiilor; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) situația personală a clientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care informația este prevăzută pentru un grup de persoane, datele colectate trebuie să fie legate de scopurile, preferințele, prioritățile și situațiile personale care pot fi așteptate în mod rezonabil de la persoanele din cadrul acelui grup."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă trebuie să obțină date de la client, prestatorul va explica clientului ce date trebuie să furnizeze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97910. Obligația de a obține și a utiliza cunoștințele specializate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prestatorul trebuie să obțină și să utilizeze cunoștințe specializate la care are sau trebuie să aibă acces în calitatea sa de prestator profesionist de informații sau consultant profesionist, în măsură în care acest lucru poate fi considerat, în mod rezonabil, necesar pentru prestarea serviciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97911. Obligația de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În temeiul obligației de competență și prudență, prestatorul este obligat în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ia măsurile rezonabile pentru a se asigura că clientul înțelege conținutul informațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să acționeze cu competența și prudența pe care un prestator rezonabil le-ar demonstra, în circumstanțele cazului, în procesul de furnizare a informaților evaluative; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în orice caz în care clientul urmează să ia o decizie în baza informației, să informeze clientul privind riscurile implicate, în măsură în care aceste riscuri pot să influențeze în mod rezonabil decizia clientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atunci cînd se obligă în mod expres sau implicit să furnizeze clientului o recomandare pentru a-i permite să ia o decizie ulterioară, prestatorul trebuie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să fundamenteze recomandarea pe o analiză bazată pe cunoștințe specializate colectate în legătură cu scopurile, prioritățile, preferințele și situația personală a clientului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să informeze clientul despre opțiunile pe care poate să le propună personal în legătură cu decizia ulterioară, precum și despre avantajele și riscurile acestora, în comparație cu cele ale deciziei recomandate; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să informeze clientul despre alte opțiuni pe care nu poate să le furnizeze personal, cu excepția cazului în care prestatorul informează în mod expres clientul că se propune un număr limitat de opțiuni sau dacă aceasta reiese vădit din situație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97912. Conformitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestatorul trebuie să furnizeze informații în corespundere cu cantitatea, calitatea și descrierea cerută de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Informațiile de fapt furnizate de către prestator clientului trebuie să reprezinte o descriere corectă a situației actuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97913. Datele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În măsura în care aceasta este considerat în mod rezonabil necesar, luînd în considerare interesele clientului, prestatorul trebuie să păstreze datele privind informația furnizată conform prezentei secțiuni și să facă aceste date sau extrase de pe acestea disponibile clientului la cererea rezonabilă a acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97914. Conflictul de interese"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, în mod explicit sau implicit, se obligă să furnizeze clientului o recomandare pentru a-i permite să ia o decizie ulterioară, prestatorul trebuie să dezvăluie orice posibil conflict de interese care ar putea influența executarea obligațiilor sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît timp cît obligațiile contractuale nu au fost executate în totalitate, prestatorul nu poate să stabilească un raport cu o altă parte care ar putea da naștere unui conflict de interese cu clientul, fără a-i aduce la cunoștință clientului și fără a obține consimțămîntul expres sau implicit al acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97915. Relevanța competenței clientului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Implicarea altor persoane în furnizarea de servicii în folosul clientului sau simplul fapt că clientul este competent în domeniu nu diminuează obligațiile prestatorului prevăzute de prezenta secțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prestatorul este eliberat de aceste obligații în cazul în care clientul cunoaște deja informația sau există motive de a crede că el o cunoaște."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul alin. (2), există motive de a crede că clientul cunoaște informația dacă ea ar trebui să fie evidentă clientului fără investigație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97916. Legătura cauzală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă prestatorul cunoaște sau ar fi trebuit, în mod rezonabil, să cunoască că o decizie ulterioară va fi bazată pe informația furnizată și dacă clientul ia o astfel de decizie și suportă un prejudiciu în rezultatul ei, orice neexecutare a unei obligații rezultate din contract de către prestator se prezumă că a cauzat prejudiciul în cazul în care clientul dovedește că, dacă prestatorul i-ar fi furnizat toată informația necesară, ar fi fost rezonabil să se gîndească în mod serios să ia o altă decizie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Servicii de tratament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97917. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică contractelor în care o parte (prestatorul de servicii de tratament) se obligă să acorde tratament medical celeilalte parți (pacient)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător contractelor prin care prestatorul de servicii de tratament se obligă să presteze oricare alt serviciu în scopul de a schimba starea fizică sau mintală a persoanei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care nu este parte contractantă, pacientul este considerat terțul căruia contractul îi conferă drepturi corelative obligațiilor pe care prestatorul de servicii de tratament le poartă conform prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97918. Examinarea preliminară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prestatorul de servicii de tratament trebuie, în măsura în care acest lucru este necesar în mod rezonabil pentru prestarea serviciului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să pună întrebări pacientului referitoare la starea lui de sănătate, la simptomele, bolile suportate, alergiile, tratamentele anterioare sau alte tratamente curente, precum și la preferințele și prioritățile privind tratamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să efectueze analizele necesare diagnosticării stării de sănătate a pacientului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să consulte oricare alți prestatori de servicii de tratament implicați în tratamentul pacientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97919. Obligațiile privind instrumentele, medicamentele, materialele, instalațiile și încăperile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestatorul de servicii de tratament trebuie să utilizeze instrumente, medicamente, materiale, instalații și încăperi care au cel puțin calitatea cerută în cadrul unei practici profesionale acceptate și prudente, care corespunde dispozițiilor legale în vigoare, și care sînt adecvate pentru atingerea scopului concret pentru care vor fi utilizate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97920. Obligația de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În temeiul obligației de competență și prudență, prestatorul de servicii de tratament trebuie în special să ofere pacientului nivelul de competență și prudență pe care un prestator rezonabil de servicii de tratament l-ar oferi în circumstanțe asemănătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă îi lipsește experiența sau competența pentru tratarea pacientului cu nivelul necesar de competență și prudență, prestatorul de servicii de tratament trebuie să trimită pacientul unui alt prestator de servicii de tratament capabil să ofere acest nivel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97921. Obligația de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru a oferi pacientului o alegere liberă privind tratamentul, prestatorul de servicii de tratament trebuie să îl informeze în particular despre următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) starea curentă de sănătate a pacientului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) natura tratamentului propus;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) avantajele tratamentului propus;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) riscurile tratamentului propus;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) alternativele la tratamentul propus, precum și avantajele și riscurile lor în comparație cu cele ale tratamentului propus; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) consecințele în caz că nu se recurge la tratament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prestatorul de servicii de tratament, în orice circumstanță, trebuie să informeze pacientul despre orice risc sau alternativă care ar putea influența în mod rezonabil decizia pacientului de a accepta sau a refuza tratamentul propus. Se prezumă că un risc poate influența în mod rezonabil decizia dacă materializarea sa ar provoca o daună serioasă pacientului. Dacă nu s-a prevăzut altfel, dispozițiile secțiunii a 5-a privind obligația de informare se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Informația trebuie să fie oferită pacientului pe înțelesul acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97922. Obligația de informare în cazul tratamentului care nu este necesar sau al tratamentului experimental"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă tratamentul nu este necesar pentru menținerea sau ameliorarea sănătății pacientului, prestatorul de servicii de tratament trebuie să dezvăluie toate riscurile cunoscute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă tratamentul este experimental, prestatorul de servicii de tratament trebuie să dezvăluie toată informația cu privire la obiectivele experimentului, natura tratamentului, avantajele și riscurile, precum și opțiunile acestuia, chiar și atunci cînd acestea sînt o simplă posibilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97923. Excepțiile de la obligația de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Informația care ar fi trebuit în mod normal să fie oferită în temeiul obligației de informare poate să nu fie divulgată pacientului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă sînt motive obiective pentru a considera că starea de sănătate sau viața acestuia va fi influențată serios și negativ; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă acesta manifestă expres dorința de a nu fi informat, cu condiția că nedivulgarea informației nu dăunează sănătății sau securității terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația de informare poate să nu fie executată atunci cînd tratamentul este oferit în situație de urgență. În acest caz, prestatorul de servicii de tratament trebuie să ofere informația mai tîrziu, în măsura posibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97924. Obligația de a nu trata fără consimțămînt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestatorul de servicii de tratament nu va trata dacă pacientul nu și-a exprimat consimțămîntul informat la acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pacientul își poate revoca consimțămîntul în orice moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Atît timp cît pacientul este inapt să-și exprime consimțămîntul, prestatorul de servicii de tratament poate să efectueze tratamentul doar dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) consimțămîntul informat a fost obținut de la o persoană sau o instituție împuternicită prin lege să ia decizii în numele pacientului privind tratamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) s-au respectat toate dispozițiile legale sau procedurile care permit ca tratamentul să fie oferit fără acest consimțămînt; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) tratamentul trebuie oferit într-o situație de urgență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În situația prevăzută la alin. (3), prestatorul de servicii de tratament nu începe tratamentul pînă nu ia în considerare, în măsura în care este posibil, opinia pacientului inapt să-și exprime consimțămîntul privind tratamentul, precum și orice posibilă opinie exprimată de pacient înainte ca acesta să devină inapt să-și exprime consimțămîntul, adusă la cunoștință prestatorului de servicii de tratament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În situația prevăzută la alin. (3), prestatorul de servicii de tratament are dreptul să ofere doar tratamentul destinat să îmbunătățească starea de sănătate a pacientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În situația prevăzută la art. 97922 alin. (2), consimțămîntul trebuie exprimat în mod expres și cu referire la tratamentul concret."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97925. Datele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestatorul de servicii de tratament trebuie să înregistreze datele adecvate despre tratament. Aceste date trebuie să se refere în special la informația colectată în interviurile preliminare, examinări sau consultații, informația privind consimțămîntul pacientului și informația privind tratamentul realizat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prestatorul de servicii de tratament, la cerere rezonabilă, trebuie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să asigure accesul la date al pacientului sau, dacă pacientul este incapabil să își exprime consimțămîntul, al persoanei sau al instituției împuternicite prin lege să ia decizii în numele pacientului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să răspundă, în măsura în care este rezonabil, la întrebările privind interpretarea datelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă pacientul a suferit o vătămare și pretinde că aceasta este rezultatul neexecutării de către prestatorul de servicii de tratament a obligației de competență și prudență, iar prestatorul de servicii de tratament nu se conformează dispozițiilor alin. (2), se prezumă că obligația de competență și prudență nu a fost executată și că există legătură cauzală între neexecutare și vătămare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prestatorul de servicii de tratament trebuie să păstreze datele și să furnizeze informații privind interpretarea lor, într-un termen rezonabil de cel puțin 10 ani după ce tratamentul s-a terminat, în dependență de utilitatea acestor date pentru pacient sau succesorii ori reprezentanții lui și pentru tratamentele ulterioare. Datele care pot avea, în mod rezonabil, caracter important după termenul rezonabil se păstrează de către prestatorul de servicii de tratament și după expirarea acestui termen. În cazul în care, indiferent de motiv, prestatorul de servicii de tratament își încetează activitatea, datele se arhivează sau se transmit pacientului pentru viitoare consultări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (1)–(4) în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Prestatorului de servicii de tratament i se interzice să divulge terților informațiile despre pacient sau alte persoane implicate în tratamentul pacientului, cu excepția cazului în care divulgarea este necesară în scopul protecției terților sau în interesul public. Prestatorul de servicii de tratament poate să utilizeze datele în mod anonim în scopuri statistice, educaționale sau științifice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97926. Mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul oricărui tip de neexecutare a obligației rezultate din contractul de servicii de tratament se aplică dispozițiile legale privind mijloacele juridice de apărare ale creditorului în caz de neexecutare, cu următoarele adaptări:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prestatorul de servicii de tratament nu poate exercita dreptul de a suspenda executarea sau a rezolvi contractul dacă aceasta va expune sănătatea pacientului la un pericol serios; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în măsura în care are dreptul să suspende executarea sau are drept de rezoluțiune și planifică să exercite acest drept, prestatorul de servicii de tratament trebuie să îi recomande pacientului un alt prestator de servicii de tratament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 97927. Obligațiile instituțiilor medico-sanitare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în procesul de executare a obligațiilor care rezultă din contractul de servicii de tratament, activitățile au loc într-un spital sau în încăperile unei alte instituții medico-sanitare, iar spitalul sau instituția medico-sanitară nu este parte la contractul de servicii de tratament, spitalul sau instituția respectivă trebuie în mod clar să aducă la cunoștință pacientului faptul că nu este parte contractantă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă prestatorul de servicii de tratament nu poate fi identificat, spitalul sau instituția medico-sanitară în care a avut loc tratamentul poartă drepturile și obligațiile de prestator de servicii de tratament, cu excepția cazului în care spitalul sau instituția medico-sanitară informează pacientul, în timp rezonabil, despre identitatea prestatorului de servicii de tratament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul pacientului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"472. Articolul 980:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „cărăuș,” se exclude, cuvîntul „client” se substituie cu cuvîntul „expeditor”, iar cuvîntul „încărcătura” se substituie cu cuvîntul „bunul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „stipulate în” se substituie cu cuvintele „prevăzute de”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică transportului care cade sub incidența Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile legale privind prestările de servicii se aplică contractului de transport în măsura în care nu contravin dispozițiilor privind contractul de transport.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „carăuși” se substituie cu cuvîntul „transportatori”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „cărăușii” se substituie cu cuvîntul „transportatorii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"474. La articolul 983 alineatul (2), cuvîntul „client” se substituie cu cuvintele „pasager sau expeditor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"475. La articolul 984:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „încărcăturii” se substituie cu cuvîntul „bunului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „Cărăușul” și „încărcătura” se substituie, respectiv, cu cuvintele „Transportatorul” și „bunul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"476. Articolul 985:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cuprinsul articolului, cuvîntul „încărcăturii” se substituie cu cuvîntul „bunului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „Cărăușul” se substituie cu cuvîntul „Transportatorul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"477. Articolul 986 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 986. Biletul (titlul de călătorie)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de transport de persoane se confirmă (se documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie) sau alt document care dă dreptul la transport. Biletul poate fi emis în format electronic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Biletul (titlul de călătorie) este transmisibil dacă nu s-a stipulat expres că este intransmisibil. Posibilitatea transmiterii încetează cel tîrziu la începutul călătoriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentei secțiuni în detrimentul pasagerului consumator este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"478. Codul se completează cu articolul 9861 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9861. Contractul de navlosire (charter)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de navlosire (charter) este contractul de transport prin care transportatorul se obligă să transporte navlositorul sau pasagerul folosind mijlocul de transport pe care transportatorul îl acordă navlositorului sau pasagerului în folosință deplină, împreună cu operator, în scop de transport, iar navlositorul se obligă să achite taxa convenită. Contractul de navlosire poate fi încheiat pe termen determinat sau nedeterminat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin contract de navlosire transportatorul cere operatorului mijlocului de transport să îndeplinească indicațiile navlositorului sau ale pasagerului în măsura stipulată în contract. Transportatorul răspunde de îndeplinirea indicațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile legale privind locațiunea nu se aplică contractului de navlosire.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"479. Articolul 987:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după textul „îmbarcare,” se introduce textul „transbordare,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „Cărăușul” se substituie cu cuvîntul „Transportatorul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"480. Articolele 988 și 989 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 988. Răspunderea transportatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul este ținut să repare prejudiciul cauzat în urma decesului pasagerului, vătămării corporale a pasagerului, distrugerii sau deteriorării bunurilor acestuia, sub rezerva dispozițiilor art. 989, sau în urma încălcării termenului de transportare, cu excepția cazului în care acest prejudiciu este rezultatul unui impediment în afara controlului transportatorului și dacă transportatorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul sau consecințele acestuia ori dacă este rezultatul stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Transportatorul este ținut să repare prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor săi sau a stării ori funcționării mijlocului de transport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Răspunderea transportatorului nu poate fi exclusă sau limitată prin contract. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Limitările în mărimea despăgubirilor și mărimea fixă a despăgubirilor pentru anumite categorii de încălcări sau prejudicii, inclusiv de natură extracontractuală, în transportul public de persoane sînt aprobate de Guvern, dacă prin lege nu se stabilesc alte limitări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Transportatorul răspunde, ca de propriile acțiuni sau inacțiuni, de acțiunile și inacțiunile prepușilor săi și ale oricăror alte persoane la ale căror servicii recurge pentru executarea transportului, dacă acești prepuși sau aceste persoane acționează în exercițiul funcției lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 989. Răspunderea transportatorului pentru bagaje"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul răspunde pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor care i-au fost încredințate de pasager, cu excepția cazului în care dovedește un impediment în afara controlului său și dacă lui nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul sau consecințele acestuia ori a cazului în care dovedește viciul propriu al bunului sau vina pasagerului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transportatorul nu răspunde pentru pierderea documentelor, a banilor sau a altor bunuri de mare valoare, cu excepția cazului în care i s-a declarat natura sau valoarea bunului și el a acceptat să îl transporte. Transportatorul nu este cu atît mai mult răspunzător pentru pierderea bagajelor de mînă care au rămas sub supravegherea pasagerului, cu excepția cazului în care ultimul demonstrează vinovăția transportatorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"481. Codul se completează cu articolul 9891 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9891. Pretenții privind bagajele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul unei deteriorări aparente a bagajului de mînă, pasagerul, la părăsirea mijlocului de transport, trebuie să notifice transportatorul despre deteriorare. În cazul deteriorării aparente a altui bagaj, notificarea despre deteriorare trebuie să se facă la primirea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă bagajul este deteriorat, însă deteriorarea nu este aparentă, notificarea despre deteriorare se face în formă textuală în termen de 7 zile de la ieșirea din mijlocul de transport sau, în cazul în care bagajul este primit mai tîrziu, de la primirea bagajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă bagajul de mînă este pierdut, pasagerul trebuie să notifice transportatorul despre pierdere la părăsirea mijlocului de transport. În cazul pierderii altui bagaj, pasagerul trebuie să notifice transportatorul despre pierdere în termen de 7 zile de la data în care bagajul ar fi trebuit să fie primit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă pasagerul nu respectă dispozițiile alin. (1)–(3), se prezumă că el a primit întregul bagaj în stare bună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pasagerul este decăzut din dreptul de a cere despăgubiri, în condițiile legii și ale contractului, pentru pierderea sau deteriorarea menționată la prezentul articol dacă nu notifică transportatorul despre pierdere sau, după caz, deteriorare în termen de o lună de la sosirea la locul de destinație.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"482. La articolul 990:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „cărăușului” se substituie cu cuvîntul „transportatorului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în alineatul unic, cuvîntul „cărăuși” se substituie cu cuvîntul „transportatori”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"483. Codul se completează cu articolele 9901–9904 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9901. Răspunderea solidară a transportatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și a transportatorului de fapt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă transportul este efectuat integral sau parțial de către o altă persoană (transportator de fapt) decît transportatorul, transportatorul de fapt poartă aceeași răspundere ca și transportatorul pentru prejudiciul rezultat din decesul pasagerului, vătămarea corporală a pasagerului, pierderea sau deteriorarea bunurilor acestuia, încălcarea termenului de transportare sau o altă neexecutare a obligațiilor rezultate din contractul de transport de persoane în decursul efectuării transportului de către transportatorul de fapt. Convenția dintre transportator și transportatorul de fapt privind extinderea răspunderii transportatorului, comparativ cu cea prevăzută de lege, se aplică transportatorului de fapt doar dacă el a acceptat-o în formă textuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transportatorul de fapt poate ridica aceleași excepții pe care le poate ridica transportatorul în temeiul contractului de transport încheiat cu pasagerul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Transportatorul și transportatorul de fapt răspund solidar față de pasager."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9902. Excepții de la limitarea de răspundere a transportatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul nu poate invoca dispozițiile legale care exclud sau limitează răspunderea sa ori care răstoarnă sarcina probei dacă prejudiciul a fost cauzat cu intenție sau din culpă gravă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător dacă faptele sînt săvîrșite cu intenție sau din culpă gravă de către prepușii transportatorului sau ai oricăror alte persoane la ale căror servicii acesta recurge pentru executarea transportului, dacă acești prepuși sau aceste persoane acționează în exercițiul funcției lor. În acest caz, prepușii sau alte persoane nu au dreptul de a invoca, în ceea ce privește răspunderea lor, dispozițiile legale care exclud sau limitează răspunderea lor ori care răstoarnă sarcina probei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9903. Obligațiile pasagerilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În decursul efectuării transportului, pasagerii trebuie să se comporte într-un mod care nu ar pune în pericol siguranța mijlocului de transport și nu ar încălca condițiile de efectuare a transportului. Pasagerii trebuie să respecte instrucțiunile transportatorului, ale operatorului mijlocului de transport sau ale altei persoane competente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pasagerul trebuie să-și prezinte bagajul pentru transportare într-un mod care nu ar încuraja pierderea sau deteriorarea acestuia și care nu ar cauza prejudicii transportatorului. Dacă bagajul conține lucruri periculoase, pasagerul trebuie să notifice transportatorul despre existența acestora și despre natura generală a pericolului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 9904. Răspunderea navlositorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un pasager sau toți pasagerii ori bagajele lor nu sînt gata, din orice motiv, de transport la momentul convenit, transportatorul poate declara rezoluțiunea contractului de navlosire sau poate începe cursa. Dacă transportatorului i se cauzează un prejudiciu din cauza faptului că un pasager sau toți pasagerii ori bagajele acestora nu sînt gata, din orice motiv, de transport la momentul convenit, navlositorul este ținut să despăgubească transportatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Navlositorul este ținut să despăgubească transportatorul pentru prejudiciul cauzat prin faptul că un pasager nu deține documentele necesare de care este responsabil navlositorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul transportării în temeiul contractului de navlosire, navlositorul este ținut să despăgubească transportatorul pentru prejudiciul cauzat prin îndeplinirea de către transportator a indicațiilor navlositorului sau ale unui pasager în decursul executării obligațiilor contractuale, cu excepția cazului în care operatorul mijlocului de transport nu se comportă în mod rezonabil la îndeplinirea indicațiilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"484. La articolul 991, cuvîntul „cărăușului” se substituie cu cuvîntul „transportatorului”, iar în final se introduce textul: „Pasagerul nu poate invoca viciile sau natura propriului bagaj pentru a se elibera de răspundere.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"485. Articolul 992 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 992. Rezoluțiunea contractului de transport de persoane"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pasagerul poate declara rezoluțiunea contractului de transport de persoane în orice moment dacă prin aceasta nu cauzează întîrzieri. El este obligat să plătească transportatorului despăgubirile cauzate de rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă devin cunoscute împrejurări din sfera transportatorului despre care pasagerul nu putea să știe și care, dacă le cunoștea, i-ar fi dat un motiv întemeiat să nu încheie contractul de transport de persoane, pasagerul poate declara rezoluțiunea contractului de transport de persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pasagerul poate declara rezoluțiunea contractului de transport de persoane și atunci cînd este previzibil că vor avea loc întîrzieri în raport cu timpul și durata convenită. În acest caz, nu se naște obligația de despăgubire.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"486. Secțiunea a 2-a din capitolul XII se completează cu articolul 9921 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9921. Dispoziții aplicabile transportului de bagaje"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În completare la dispozițiile prezentei secțiuni, dispozițiile art. 999, 1003, 1005, 1006, 1011 și 1014 se aplică transportului de bagaje dacă părțile nu au convenit altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"487. După denumirea secțiunii a 3-a din capitolul XII se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§1. Încheierea și executarea contractului de transport de bunuri”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"488. Articolul 995 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 995. Întocmirea scrisorii de trăsură"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Scrisoarea de trăsură se întocmește de expeditor dacă părțile nu au convenit altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Scrisoarea de trăsură se întocmește în cel puțin 3 exemplare care se semnează de către expeditor și transportator, aceste semnături putînd fi imprimate sau înlocuite prin ștampilele expeditorului și ale transportatorului. Primul exemplar se păstrează la expeditor, al doilea însoțește bunul, iar al treilea este remis transportatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă bunurile sînt încărcate în mai multe vehicule sau dacă este vorba de bunuri de diferite feluri ori de bunuri repartizate în diferite loturi, atît transportatorul, cît și expeditorul poate cere întocmirea unui număr de scrisori de trăsură egal cu numărul vehiculelor utilizate sau cu numărul felurilor de bunuri ori al loturilor de bunuri.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"489. Codul se completează cu articolul 9951 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 9951. Conținutul scrisorii de trăsură"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Scrisoarea de trăsură trebuie să conțină următoarele date:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) locul și data întocmirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numele și adresa expeditorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) numele și adresa transportatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) locul și data primirii bunului și locul prevăzut pentru eliberarea acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) numele și adresa destinatarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) denumirea curentă a naturii bunului și felul ambalajului, iar pentru bunurile periculoase, denumirea lor general recunoscută;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) numărul coletelor, marcajele speciale și numerele lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) greutatea brută sau cantitatea altfel exprimată a bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) cheltuielile aferente transportului (taxa de transport, cheltuieli accesorii, taxele vamale și alte cheltuieli survenite de la încheierea contractului pînă la eliberare);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) instrucțiunile necesare pentru formalitățile de vamă și altele, după caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă este cazul, scrisoarea de trăsură trebuie să conțină și următoarele indicații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) interzicerea transbordării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) valoarea declarată a bunului și suma care reprezintă interesul special la eliberare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) instrucțiunile expeditorului către transportator cu privire la asigurarea bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) termenul convenit în care transportul trebuie să fie efectuat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) lista documentelor remise transportatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Părțile pot include în scrisoarea de trăsură orice altă indicație pe care o consideră utilă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"490. Articolele 996–998 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 996. Incorectitudinea datelor înscrise în scrisoarea de trăsură"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Expeditorul răspunde pentru toate cheltuielile și prejudiciul cauzat transportatorului din cauza inexactității sau insuficienței:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) indicațiilor menționate la art. 9951 alin. (1) lit. b), d)–h) și j);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) indicațiilor menționate la art. 9951 alin. (2);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) oricăror alte indicații sau instrucțiuni date de el pentru emiterea scrisorii de trăsură sau pentru a fi incluse în aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, la cererea expeditorului, transportatorul înscrie în scrisoarea de trăsură mențiunile indicate la alin. (1), se consideră, pînă la proba contrarie, că acesta a acționat în numele expeditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 997. Obligațiile transportatorului la preluarea bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La preluarea bunului, transportatorul este obligat să verifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură referitoare la numărul de colete, precum și la marcajul și numerele lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) aspectul exterior al bunului și al ambalajului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) modul de încărcare și aranjare a bunului în vehicul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu dispune de mijloace corespunzătoare pentru a verifica datele menționate la alin. (1) lit. a), transportatorul consemnează rezervele sale motivate în scrisoarea de trăsură. De asemenea, el trebuie să motiveze rezervele față de starea exterioară sau ambalajul bunului. Rezervele nu-l obligă pe expeditor dacă nu le-a acceptat expres în scrisoarea de trăsură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Expeditorul poate cere transportatorului să verifice greutatea brută sau cantitatea exprimată în alt mod a bunului, precum și conținutul coletelor. Transportatorul are dreptul la compensarea cheltuielilor de verificare. Rezultatul verificării se consemnează în scrisoarea de trăsură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 998. Răspunderea expeditorului pentru ambalaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Expeditorul răspunde față de transportator pentru prejudiciul cauzat (prin ambalarea necorespunzătoare a bunului) persoanelor, echipamentului sau instalațiilor de transport ori altor bunuri, precum și pentru toate cheltuielile generate de o astfel de ambalare, cu excepția cazului în care transportatorul nu a făcut rezerve cu privire la deficiențe, deși acestea erau evidente sau cunoscute de el la preluare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"491. Articolul 999:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cuprinsul articolului, cuvîntul „Clientul” se substituie cu cuvîntul „Expeditorul”, iar cuvîntul „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvintele „prin vamă” se introduce textul „(după caz)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvîntul „răspunde” se introduce textul „ , conform dispozițiilor legale cu privire la mandat,”, iar cuvîntul „încărcăturii” se substituie cu cuvîntul „bunului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"492. Articolul 1000:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „semnată de cărăuș” se exclud, iar cuvintele „încărcăturii de către cărăuș” se substituie cu cuvintele „bunului de către transportator”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „cărăușului” și „încărcătura” se substituie, respectiv, cu cuvintele „transportatorului” și „bunul”, iar textul „ , cantitatea și semnele coletelor” se substituie cu textul „de colete, precum și marcajele și numerele lor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"493. Codul se completează cu articolul 10001 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10001. Dreptul de rezoluțiune a contractului de transport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de către expeditor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Expeditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului de transport în orice moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă expeditorul declară rezoluțiunea contractului de transport din alte motive decît o neexecutare din partea transportatorului, acesta din urmă poate cere plata taxei de transport și altor cheltuieli, cu deducerea economiei pe care transportatorul a obținut-o sau trebuie să o obțină în urma rezoluțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În locul pretenției întemeiate pe dispozițiile alin. (2), transportatorul poate cere plata unei treimi din taxa de transport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă bunul deja a fost încărcat înainte de rezoluțiune, transportatorul poate cere de la expeditor instrucțiuni privind operațiunile ulterioare cu bunul sau poate cere descărcarea fără întîrziere nejustificată a bunului. Dacă nu primește instrucțiuni într-un termen rezonabil, transportatorul poate lua măsurile prevăzute la art. 1005 pe cheltuiala expeditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă, în cazul prevăzut la alin. (4), expeditorul dă instrucțiuni de descărcare a bunului, transportatorul este obligat să descarce bunul doar dacă acest fapt este posibil fără a-i împiedica activitatea curentă și fără a cauza pagube altor expeditori sau destinatari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă expeditorul declară rezoluțiunea pentru o neexecutare din partea transportatorului, acesta din urmă este obligat să descarce bunul fără întîrziere nejustificată, pe cheltuiala sa.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"494. La articolul 1001:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea și în cuprinsul articolului, cuvintele „încărcătură”, „client” și „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun”, „expeditor” și „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (6), textul „lit. c)” se substituie cu cuvîntul „lit. b)”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"495. Codul se completează cu articolul 10011 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10011. Scrisoarea de trăsură negociabilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Scrisoarea de trăsură nu este negociabilă dacă în ea nu se cuprinde o mențiune expresă în acest sens sau dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care este negociabilă, scrisoarea de trăsură la ordin se transmite prin gir, iar cea la purtător – prin remitere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Atunci cînd scrisoarea de trăsură este la ordin sau la purtător, dreptul de proprietate asupra bunului se transferă prin efectul transmiterii acestei scrisori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Forma și efectele girurilor, anularea și înlocuirea scrisorii de trăsură sînt supuse dispozițiilor privitoare la cambie și biletul la ordin."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Ultimul giratar al unui șir neîntrerupt de giruri care este posesor al titlului este considerat proprietar. Debitorul care își îndeplinește obligația rezultînd din titlu este eliberat, numai dacă nu a existat fraudă sau culpă gravă din partea sa.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"496. La articolul 1002:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea și în cuprinsul articolului, cuvintele „încărcătură” și „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun” și „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după textul „alin. (1)” se introduce textul „și (2)”, iar cuvîntul „cheltuielilor” se substituie cu cuvîntul „plăților”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"497. Articolele 1003 și 1004 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1003. Imposibilitatea executării contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, pentru un motiv oarecare, înainte ca bunul să fi ajuns la destinație, executarea contractului în condițiile stabilite în scrisoarea de trăsură este sau devine imposibilă, transportatorul trebuie să ceară celui îndreptățit indicații de a dispune de bun conform art. 1001."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă împrejurările permit executarea transportului în condiții diferite de cele stabilite în scrisoarea de trăsură și nu poate obține în timp rezonabil indicații de la cel îndreptățit conform art. 1001, transportatorul trebuie să ia măsurile pe care le consideră cele mai bune în interesul celui îndreptățit să dispună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1004. Circumstanțele care împiedică predarea bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care după sosirea bunului la locul de destinație se ivesc impedimente la eliberare, transportatorul cere instrucțiuni de la expeditor. Dacă destinatarul refuză să preia bunul, expeditorul are dreptul să dispună de el fără a prezenta primul exemplar al scrisorii de trăsură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Destinatarul poate, chiar și în cazul refuzului de a prelua bunul, să mai ceară livrarea acestuia atît timp cît transportatorul nu a primit o indicație contrară de la expeditor sau nu a dispus de bun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă apare un impediment de livrare după ce destinatarul a dat indicații, în baza prerogativelor sale prevăzute la art. 1001 alin. (3), ca bunul să fie livrat unui terț, atunci, la aplicarea dispozițiilor alin. (1) și (2) din prezentul articol, destinatarul ia locul expeditorului, iar terțul – locul destinatarului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"498. La articolul 1005:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea și în cuprinsul articolului, cuvintele „cărăuș”, „client” și „încărcătură”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „transportator”, „expeditor” și „bun” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „și obiceiurilor locului” se substituie cu cuvintele „sau uzanțelor de la locul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"499. În denumirea și în cuprinsul articolului 1006, cuvintele „încărcătură” și „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun” și „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"500. După articolul 1006 se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§2. Răspunderea transportatorului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"501. Articolele 1007–1010 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1007. Temeiul răspunderii transportatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parțială ori deteriorarea bunului în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării și cel al livrării, precum și pentru depășirea termenului de livrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transportatorul răspunde, ca de propriile acțiuni sau inacțiuni, de acțiunile și inacțiunile prepușilor săi și ale oricăror alte persoane la ale căror servicii recurge pentru executarea transportului, dacă acești prepuși sau aceste persoane acționează în exercițiul funcției lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1008. Exonerarea de răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul este exonerat de răspundere pentru distrugerea, pierderea, deteriorarea bunului sau depășirea termenului de livrare dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acestea se datorează vinovăției celui îndreptățit să dispună de bun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) acestea se datorează indicațiilor celui îndreptățit să dispună de bun, în cazul în care nu au fost provocate de vinovăția transportatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) acestea se datorează unui viciu propriu al bunului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) acestea se datorează circumstanțelor pe care transportatorul nu putea să le evite și ale căror consecințe nu le putea preveni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transportatorul nu poate fi exonerat de răspundere din motivul defecțiunilor vehiculului pe care-l folosește pentru efectuarea transportului, nici al vinovăției locatorului sau a prepușilor acestuia din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Sub rezerva dispozițiilor art. 1009 alin. (2)–(5), transportatorul este exonerat de răspundere dacă distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului rezultă din riscurile speciale inerente unei sau mai multor dintre următoarele împrejurări:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) utilizarea unor vehicule descoperite, fără prelată, dacă această utilizare a fost convenită expres și consemnată în scrisoarea de trăsură;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) lipsa sau defectele ambalajului pentru bunurile expuse prin felul lor la risipire sau deteriorare, dacă aceste bunuri nu sînt ambalate sau sînt ambalate necorespunzător;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) manipularea, încărcarea, stivuirea sau descărcarea au fost efectuate de expeditor, destinatar sau de un terț care acționează pentru expeditor ori destinatar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) natura unor bunuri expuse, datorită însăși naturii lor, fie la pierdere totală sau parțială, fie la deteriorare, în special prin spargere, rugină, deteriorare internă și spontană, uscare, curgere, pierdere normală ori prin acțiunea insectelor sau a rozătoarelor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) insuficiența sau imperfecțiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) transportarea animalelor vii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă, în baza dispozițiilor prezentului articol, transportatorul nu răspunde de unii factori care au cauzat prejudiciul, răspunderea sa nu este angajată decît în măsura în care factorii de care el răspunde, în baza dispozițiilor prezentului articol, au contribuit la prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1009. Sarcina probațiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sarcina probei faptului că distrugerea, pierderea, deteriorarea bunului ori depășirea termenului de livrare se datorează uneia din împrejurările menționate la art.1008 alin. (1) revine transportatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care transportatorul susține că, în funcție de împrejurări, distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului se putea produce din cauza unui sau mai multor riscuri menționate la art. 1008 alin. (3), se prezumă că prejudiciul s-a produs în acest fel. Cel îndreptățit să dispună de bun poate însă dovedi că prejudiciul nu s-a produs ori nu s-a produs exclusiv din cauza unuia dintre aceste riscuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prezumția prevăzută la alin. (2) nu operează în cazul menționat la art.1008 alin. (3) lit. a) pentru pierderi anormale sau pentru pierderea unor colete întregi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La transportul cu un vehicul dotat cu instalații speciale de protecție a bunului împotriva efectelor căldurii, frigului, ale schimbărilor de temperatură sau umidității aerului, transportatorul poate invoca dispozițiile art. 1008 alin. (3) lit. d) numai dacă dovedește că a luat toate măsurile posibile, ținînd cont de circumstanțe, în vederea alegerii, întreținerii și utilizării acestor instalații speciale și că a respectat indicațiile speciale date în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Transportatorul poate invoca dispozițiile art. 1008 alin. (3) lit. f) doar dacă dovedește că a luat toate măsurile care, în mod obișnuit, ținînd cont de circumstanțe, trebuie luate și că a respectat indicațiile speciale pe care le-a primit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1010. Încălcarea termenului de livrare a bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Termenul de livrare este încălcat atunci cînd bunul nu a fost livrat în interiorul termenului convenit sau, în cazul în care nu s-a convenit asupra unui termen, cînd durata efectivă a transportului depășește durata care poate fi acordată în mod rezonabil unui transportator diligent, ținîndu-se cont de circumstanțe și, în special, în cazul unei încărcări parțiale, de timpul necesar pentru asamblarea unei încărcări complete în condiții normale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"502. Articolul 1011:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumirea și în cuprinsul articolului, cuvintele „încărcătură” și „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun” și „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cifrele „1003” se substituie cu cifrele „1014”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „găsită” se substituie cu cuvîntul „găsit”, iar cuvintele „conform legilor locului unde se află ea” se substituie cu cuvintele „la propria discreție”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"503. În denumirea și în cuprinsul articolului 1012, cuvintele „încărcătură”, „cărăuș” și „client”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun”, „transportator” și „expeditor” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"504. În denumirea și în cuprinsul articolului 1013, cuvintele „încărcătură”, „cărăuș” și „client”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „bun”, „transportator” și „expeditor” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"505. Articolul 1014 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1014. Determinarea valorii bunului la pierderea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"lui și plata despăgubirilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în baza dispozițiilor din prezenta secțiune, transportatorul trebuie să plătească despăgubiri pentru pierderea totală ori parțială a bunului, despăgubirea se calculează în funcție de valoarea bunului la locul și la momentul preluării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Valoarea bunului se determină în baza prețului de bursă, iar în lipsa unui asemenea preț, în baza prețului de piață, iar în lipsa unor asemenea prețuri, la prețul obișnuit al bunurilor cu aceleași caracteristici."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Totuși, despăgubirea nu poate depăși 8,33 unități de calcul pe kg de greutate brută lipsă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În afară de plata despăgubirilor prevăzute la alin. (1), urmează a fi restituite taxele de transport, taxele vamale și alte cheltuieli de transport, și anume, în cazul pierderii totale a bunului – integral, iar în cazul pierderii parțiale – parțial. Alte despăgubiri pentru pierdere nu sînt datorate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă bunul a fost livrat cu întîrziere, iar cel îndreptățit să dispună dovedește că prin aceasta a suferit un prejudiciu, transportatorul va plăti o despăgubire, care nu va depăși mărimea taxei de transport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) O despăgubire mai mare nu poate fi pretinsă decît în caz de declarare a valorii bunurilor conform art. 10141 sau de declarare de interes special la predare conform art.1016."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Unitatea de calcul menționată la alin. (3) reprezintă unitatea drepturilor speciale de tragere (Special Drawing Rights) în accepția Fondului Monetar Internațional."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Sumele calculate conform alin. (3) se recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data preluării bunurilor de către transportator sau la oricare altă dată convenită de părți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"506. Codul se completează cu articolul 10141 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10141. Declararea valorii bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Expeditorul poate să declare în scrisoarea de trăsură, contra plății unui supliment de preț convenit, o valoare a bunului care depășește limita menționată la art. 1014 alin. (3) și, în acest caz, valoarea declarată înlocuiește această limită.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"507. Articolele 1015–1017 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1015. Răspunderea pentru deteriorarea bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La deteriorarea bunului, transportatorul poartă răspundere egală cu deprecierea bunului. Întinderea despăgubirii se determină conform art. 1014 alin. (1), (2) și (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Totuși, despăgubirea nu poate să depășească:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă totalul bunului este depreciat prin deteriorare, suma care ar fi trebuit plătită în caz de pierdere totală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă numai o parte a bunului a fost depreciată prin deteriorare, suma care ar trebui plătită în caz de pierdere a părții depreciate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1016. Interesul special al expeditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În schimbul unui supliment la taxa de transport, expeditorul poate stabili, prin consemnare în scrisoarea de trăsură, suma care reprezintă pentru el interesul ca bunul să nu fie pierdut, deteriorat ori livrat cu întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă s-a comunicat interesul special în privința livrării, se poate pretinde, independent de despăgubirea prevăzută la art.1014, 10141 și 1015 și pînă la concurența contravalorii interesului declarat, o despăgubire egală cu prejudiciul suplimentar pentru care s-a făcut dovada."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1017. Dreptul la dobînzi al celui îndreptățit să dispună"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cel îndreptățit să dispună poate pretinde pentru despăgubirea datorată dobînzi în mărime de 5% pe an. Dobînzile încep să curgă din momentul înaintării pretenției față de transportator sau, dacă nu a fost formulată o asemenea pretenție, din momentul chemării lui în judecată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"508. Articolul 1018:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire și la alineatul (1), cuvîntul „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvîntul „precizează” se substituie cu cuvîntul „determină”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „prezentului capitol” se substituie cu cuvintele „prezentei secțiuni”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"509. Articolul 1019 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1019. Interzicerea exonerării transportatorului de răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul nu poate invoca dispozițiile din prezenta secțiune care exclud sau limitează răspunderea sa ori care răstoarnă sarcina probei dacă prejudiciul a fost cauzat cu intenție sau din culpă gravă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător dacă faptele sînt săvîrșite cu intenție sau din culpă gravă de către prepușii transportatorului sau de oricare alte persoane la ale căror servicii acesta recurge pentru executarea transportului, dacă acești prepuși sau aceste persoane acționează în exercițiul funcției lor. În acest caz, prepușii sau alte persoane nu au dreptul de a se prevala, în ceea ce privește răspunderea lor, de dispozițiile din prezenta secțiune care exclud sau limitează răspunderea lor ori care răstoarnă sarcina probei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"510. După articolul 1019 se introduce următorul text:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§3. Pretenții și acțiuni”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"511. Articolele 1020 și 1021 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1020. Prezentarea pretențiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă destinatarul a primit bunul fără să fi verificat în mod corespunzător starea lui în contradictoriu cu transportatorul sau dacă, cel tîrziu la momentul livrării, în caz de pierderi ori deteriorări aparente, sau în termen de 7 zile, neluînd în considerare duminicile și sărbătorile legale, de la data livrării, în caz de pierderi sau deteriorări neaparente, nu a făcut rezerve transportatorului, indicînd natura generală a pierderii sau a deteriorării, atunci se prezumă, pînă la proba contrarie, ca a primit marfa în starea descrisă în scrisoarea de trăsură. În caz de pierderi sau de deteriorări neaparente, rezervele menționate mai sus trebuie să fie făcute în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă destinatarul și transportatorul au verificat împreună starea bunului, dovada contrară rezultatului acestei verificări se admite doar în cazul unor pierderi sau deteriorări ce nu pot fi recunoscute la examinarea exterioară (aparentă), cu condiția că destinatarul a formulat obiecții scrise fată de transportator în decursul a 7 zile, neluînd în considerare duminicile și sărbătorile legale, de la data acelei verificări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri doar dacă, în termen de 21 de zile din momentul în care bunul a fost pus la dispoziția destinatarului, este înaintată o obiecție scrisă către transportator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Transportatorul și destinatarul sînt obligați să-și acorde toate înlesnirile corespunzătoare pentru constatările și verificările necesare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1021. Termenul de prescripție în raporturile de transport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul de prescripție în raporturile de transport este de un an. În cazul intenției sau al culpei grave, termenul de prescripție este de 3 ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul de prescripție începe să curgă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în caz de pierdere parțială, de deteriorare a bunului sau de încălcare a termenului de livrare – din ziua predării bunului către destinatar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul pierderii totale – în a 30-a zi de la expirarea termenului de transportare, iar dacă acest termen nu este stabilit de părți sau de lege – în cea de-a 60-a zi din ziua preluării bunului de către transportator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în toate celelalte cazuri – în ziua expirării unui termen de 3 luni de la data încheierii contractului de transport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) O pretenție scrisă suspendă prescripția pînă în ziua în care transportatorul respinge pretenția în scris și restituie documentele anexate. În caz de acceptare parțială a pretenției, prescripția nu-și reia cursul decît pentru partea din pretenție care rămîne litigioasă. Dovada primirii pretenției sau a răspunsului și a restituirii documentelor cade în sarcina părții care invocă acest fapt. Pretențiile ulterioare care au același obiect nu suspendă prescripția.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"512. După articolul 1021 se introduce următorul text:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„§4. Dispoziții referitoare la transportul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"efectuat de transportatori succesivi”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"513. Articolele 1022–1025 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1022. Răspunderea transportatorilor succesivi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un transport care constituie obiectul unui singur contract este realizat de mai mulți transportatori succesivi, fiecare din ei răspunde pentru executarea întregului transport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cel de-al doilea transportator și oricare transportator care urmează devin, prin preluarea bunului și a scrisorii de trăsură, părți la contract în măsura condițiilor stabilite în scrisoarea de trăsură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1023. Preluarea bunului de la transportatorul anterior"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transportatorul care preia bunul de la transportatorul anterior trebuie să înmîneze acestuia o confirmare de primire, datată și semnată. El trebuie să-și înscrie numele și adresa pe cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură. Dacă este cazul, va scrie rezervele sale conform art. 997 alin. (2) pe cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură și pe confirmarea de primire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Relațiile dintre transportatorii succesivi sînt reglementate de dispozițiile art. 1000."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1024. Înaintarea pretențiilor contra transportatorilor succesivi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acțiunea în despăgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului ori pentru încălcarea termenului de livrare poate fi înaintată numai împotriva primului transportator, a ultimului sau a aceluia care a executat acea parte a transportului în care s-a produs evenimentul sau faptul ce a cauzat distrugerea, pierderea, deteriorarea sau întîrzierea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Una și aceeași acțiune poate fi îndreptată împotriva mai multor dintre acești transportatori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1025. Dreptul de regres"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă a plătit despăgubiri în baza dispozițiilor prezentului capitol, transportatorul are drept de regres, pentru suma plătită, împreună cu dobînzile și cheltuielile suportate, contra transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport, conform următoarelor reguli:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă prejudiciul a fost cauzat de un transportator, acesta trebuie să suporte singur despăgubirile plătite de el sau de un alt transportator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă prejudiciul a fost cauzat prin fapta a doi sau mai mulți transportatori, fiecare va plăti o sumă proporțională părții sale de răspundere. În cazul în care nu se poate stabili partea de răspundere a fiecăruia, transportatorii răspund în funcție de partea care le revine din taxa de transport;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă nu se poate stabili care dintre transportatori răspunde pentru prejudiciu, despăgubirea se repartizează între toți transportatorii în proporția determinată conform regulii menționate la lit. b).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"514. La articolul 1026, cuvîntul „cărăuș”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „transportator” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"515. La articolul 1027:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic devine alineatul (1), în care cuvîntul „Cărăușul” se substituie cu cuvîntul „Transportatorul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Dispozițiile art. 1021 sînt aplicabile acțiunilor în regres între transportatori. Totuși, prescripția curge fie din ziua pronunțării unei hotărîri judecătorești definitive, prin care se fixează despăgubirile care urmează să fie plătite în virtutea dispozițiilor prezentei secțiuni, fie, în cazul în care o astfel de hotărîre nu există, din ziua plății efective.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"516. În denumirea și în cuprinsul articolului 1028, cuvîntul „cărăuși”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „transportatori” la forma gramaticală corespunzătoare, cuvîntul „clientului” se substituie cu cuvîntul „expeditorului”, iar după cuvintele „să convină” se introduc cuvintele „între ei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"517. Articolul 1029 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1029. Nulitatea convențiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 1028, orice clauză care, în mod direct sau indirect, derogă de la dispozițiile prezentei secțiuni este lovită de nulitate absolută. Nulitatea unor asemenea clauze nu are drept consecință nulitatea celorlalte clauze din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este nulă îndeosebi acea convenție prin care s-ar ceda transportatorului beneficiul asigurării bunului, precum și orice convenție asemănătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nulă este și convenția în a cărei bază sarcina probei este răsturnată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"518. Articolul 1030 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1030. Contractul de mandat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contractul de mandat o parte (mandant) împuternicește cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziția juridică a mandantului în raport cu un terț, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acționeze în numele și pe contul mandantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile cu privire la mandat se aplică în mod corespunzător și atunci cînd mandatarul are doar dreptul, nu și obligația, de a acționa în numele și pe contul mandantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Mandantul este obligat să coopereze cu mandatarul în scopul exercitării mandatului. Mandantul este obligat, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să răspundă la cererile mandatarului de furnizare a informației în măsura în care această informație este necesară pentru a permite mandatarului să-și îndeplinească obligațiile contractuale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să dea indicații privind executarea obligațiilor contractuale în măsura în care este necesar conform contractului sau rezultă dintr-o cerere de a da indicații în temeiul dispozițiilor art. 10401.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"519. Codul se completează cu articolul 10311 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10311. Forma mandatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancțiunea aplicabilă actului juridic respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cerința de formă a mandatului prevăzută la alin. (1) se consideră întrunită și cînd doar procura eliberată de mandant poartă acea formă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"520. La articolul 1032 alineatul (2), cuvintele „autentificat notarial și dat în avans pentru incapacitatea mandantului” se substituie cu cuvintele „de ocrotire în viitor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"521. Articolul 1033:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „profesional” se substituie cu cuvintele „îndeplinit de către un profesionist”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Remunerația se plătește la momentul cînd mandatul a fost îndeplinit și mandatarul a dat socoteală despre aceasta mandantului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"522. Codul se completează cu articolul 10331 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10331. Remunerarea mandatarului după încetarea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de mandat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă părțile au convenit asupra plății unei remunerații pentru serviciile prestate, contractul de mandat a încetat, însă mandatul nu a fost îndeplinit, remunerația se plătește din momentul în care mandatarul dă socoteală despre executarea obligațiilor rezultate din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă mandatul se dă pentru încheierea unui act juridic, iar mandantul a încheiat actul juridic de sine stătător sau o altă persoană desemnată de către mandant a încheiat actul juridic în numele mandantului, mandatarul are dreptul la remunerație sau la o parte proporțională din remunerație dacă încheierea actului juridic poate fi atribuită, total sau parțial, executării obligațiilor mandatarului rezultate din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă mandatul se dă pentru încheierea unui act juridic și acesta este încheiat după încetarea contractului de mandat, mandantul trebuie să plătească remunerația dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) remunerația s-a convenit doar pentru încheierea actului juridic;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) încheierea actului juridic este, în principal, rezultatul eforturilor mandatarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) actul juridic este încheiat într-un termen rezonabil după încetarea contractului de mandat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"523. Articolul 1035 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1035. Obligația de a acționa în interesul mandantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandatarul trebuie să acționeze în conformitate cu interesele mandantului, în măsura în care acestea i-au fost comunicate sau se putea aștepta în mod rezonabil că mandatarul le cunoaște."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu cunoaște suficient interesele mandantului pentru a-i permite să execute corespunzător obligațiile rezultate din contract, mandatarul este ținut să ceară informații de la mandant.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"524. Codul se completează cu articolul 10351 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10351. Obligația de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandatarul este ținut să-și execute obligațiile rezultate din contract cu competența și prudența la care mandantul este îndreptățit să se aștepte în funcție de împrejurări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă profesează un nivel mai înalt de competență și prudență, mandatarul este ținut să manifeste acel nivel de competență și prudență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă mandatarul este sau pretinde a fi membru al unui grup de profesioniști pentru care există standarde (coduri de conduită, de etică, de deontologie etc.) stabilite de o autoritate competentă ori de grupul însuși, mandatarul este ținut să manifeste competența și prudența cerute de acele standarde."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La determinarea nivelului de competență și prudență la care se poate aștepta mandantul se ia în considerare, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) natura, întinderea, frecvența și previzibilitatea riscurilor inerente în executarea obligațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă obligațiile sînt executate de o persoană care nu este profesionist sau dacă mandatul este cu titlu gratuit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) mărimea remunerației pentru executarea obligațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) timpul disponibil în mod rezonabil pentru executarea obligațiilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"525. Articolul 1036:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „prin contract transmiterea mandatului” se substituie cu cuvintele „expres delegarea împuternicirilor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „să transmită” se substituie cu cuvintele „să delege”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „transmis mandatul” se substituie cu cuvintele „delegat împuternicirile”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvintele „transmiterea mandatului” se substituie cu cuvintele „delegarea împuternicirilor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Dispozițiile alin. (1), (3)–(5) se aplică în mod corespunzător în privința cesiunii împuternicirilor de către mandatar către terț (substituirea mandatarului).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"526. La articolul 1037, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă, pentru încheierea unui act juridic, sînt desemnați mai mulți mandatari, oricare dintre ei poate încheia actul de sine stătător, cu excepția cazului în care necesitatea consimțămîntului celorlalți mandatari rezultă expres din lege sau din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă s-a stipulat că mandatarii urmează să încheie împreună toate actele vizate în mandat, aceștia răspund solidar pentru executarea obligațiilor asumate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"527. Articolul 1040 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1040. Abaterea de la indicațiile mandantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandantul are dreptul să dea indicații mandatarului, iar mandatarul este obligat să le îndeplinească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mandatarul este în drept să se abată de la indicațiile mandantului dacă, în funcție de circumstanțe, poate presupune că mandantul, avînd cunoștință de situația creată, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pînă la abaterea de la indicațiile mandantului, mandatarul este obligat să-l notifice despre noile circumstanțe și să aștepte decizia lui, cu excepția cazului în care amînarea prezintă un pericol pentru executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Mandatarul este ținut să-l avertizeze pe mandant în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă indicația face ca executarea obligațiilor rezultate din contract să fie semnificativ mai costisitoare sau să ia semnificativ mai mult timp decît s-a convenit inițial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă indicația contravine scopului contractului sau în alt mod prejudiciază interesele mandantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă mandantul nu revocă indicația fără întîrzieri nejustificate după ce a fost avertizat de către mandatar, indicația se consideră o modificare a contractului de mandat în temeiul art. 10404.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"528. Codul se completează cu articolele 10401–10404 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10401. Cererea de a se da o indicație"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandatarul este ținut să ceară o indicație la primirea unei informații care impune mandantul să ia o decizie privind executarea obligațiilor rezultate din contract sau privind conținutul actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mandatarul este ținut să ceară o indicație dacă mandatul constă în încheierea unui act juridic, iar contractul nu prevede dacă actul juridic urmează a fi încheiat în numele mandantului sau în numele mandatarului, dar pe contul mandantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 10402. Consecințele neprimirii indicației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă mandantul nu dă indicația necesară conform contractului sau conform art. 10401 alin. (1), mandatarul poate, după caz:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să recurgă la mijloacele juridice de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să-și execute obligațiile pe baza așteptărilor, preferințelor și priorităților pe care mandantul în mod rezonabil le-ar fi avut, ținînd cont de informațiile și indicațiile acumulate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), mandatarul are dreptul la o ajustare proporțională a remunerației și a timpului acordat sau necesar pentru încheierea actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă mandantul nu dă o indicație cerută în temeiul art. 10401 alin. (2), mandatarul are dreptul de a alege fie una dintre opțiunile prevăzute la art. 10401 alin. (2), fie să suspende executarea obligațiilor în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Remunerația ajustată prevăzută la alin. (2) trebuie să fie rezonabilă și să fie determinată folosind aceleași metode de calcul ca și cele folosite la stabilirea remunerației inițiale pentru executarea obligațiilor rezultate din contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 10403. Lipsa timpului pentru a cere sau a aștepta o indicație"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă este ținut să ceară o indicație în temeiul art. 10401, însă trebuie să acționeze înainte de a putea contacta mandantul pentru a-i cere o indicație sau înainte de primirea indicației, mandatarul poate să-și execute obligațiile pe baza așteptărilor, preferințelor și priorităților pe care mandantul în mod rezonabil le-ar fi avut, ținînd cont de informațiile și indicațiile acumulate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), mandatarul are dreptul la o ajustare proporțională a remunerației și a timpului acordat sau necesar pentru executarea obligațiilor rezultate din contract în măsura în care această ajustare este rezonabilă, ținînd cont de împrejurările cazului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 10404. Modificări ale contractului de mandat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de mandat se consideră modificat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă mandantul modifică în mod semnificativ mandatul mandatarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă mandantul nu revocă fără întîrzieri nejustificate o indicație după ce a fost avertizat în conformitate cu dispozițiile art. 1040 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul modificării contractului de mandat în temeiul alin. (1), mandatarul are dreptul, la alegerea sa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la o ajustare proporțională a remunerației și a timpului acordat sau necesar pentru executarea obligațiilor rezultate din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la despăgubiri, conform art. 14, pentru a pune mandatarul în situația în care s-ar fi aflat dacă contractul de mandat nu era modificat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul modificării contractului de mandat în temeiul alin. (1), mandatarul, de asemenea, poate declara rezoluțiunea mandatului, cu excepția cazului în care modificarea este minoră sau este în avantajul mandatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Remunerația ajustată prevăzută la alin. (2) lit. a) trebuie să fie rezonabilă și să fie determinată folosind aceleași metode de calcul ca și cele folosite la stabilirea remunerației inițiale pentru executarea obligațiilor rezultate din contract.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"529. Articolul 1041 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1041. Obligația prezentării informațiilor și a dării de seamă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"despre executarea mandatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mandatarul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să transmită mandantului, în măsura rezonabilă conform circumstanțelor, toate informațiile despre negocieri sau alte acțiuni în vederea posibilei încheieri a actului juridic, precum și despre evoluțiile ulterioare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să dea lămuririle cerute de mandant asupra executării mandatului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la executarea mandatului, să-l informeze neîntîrziat pe mandant și să prezinte darea de seamă privind modul în care și-a executat obligațiile, inclusiv identitatea terțului cu care s-a încheiat actul juridic, precum și privind bunurile transmise sau primite și cheltuielile suportate în executarea obligațiilor sale. Această obligație apare și în caz de încetare a contractului de mandat fără îndeplinirea completă a mandatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Convenția în al cărei temei obligațiile mandatarului prevăzute la alin. (1) sînt, pentru viitor, excluse sau limitate se face în scris.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"530. La articolul 1046, alineatul (1) se completează în final cu textul: „Această regulă se aplică chiar dacă contractul de mandat a încetat fără ca mandatul să fie îndeplinit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"531. Articolele 1050 și 1051 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1050. Rezoluțiunea și revocarea mandatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Oricare dintre părți poate să declare rezoluțiunea mandatului oricînd și fără motive. Revocarea mandatului este echivalentă cu rezoluțiunea mandatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Revocarea mandatului notificată numai mandatarului nu se poate opune terților care, fără a ști despre revocare, au contractat cu bună-credință cu mandatarul. În acest caz, mandantul are drept de regres împotriva mandatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Mandatarul poate revoca mandatul doar în așa fel încît să fie posibil pentru mandant să se îngrijească în continuare de actele asupra cărora s-a contractat, cu excepția cazului în care există motiv întemeiat pentru a revoca."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă a revocat mandatul în temeiul prezentului articol, mandantul este obligat față de mandatar la compensarea tuturor cheltuielilor apărute în executarea contractului. Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandantul trebuie să plătească mandatarului remunerația convenită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Este nulă clauza prin care se exclude sau se limitează dreptul unei părți la rezoluțiunea mandatului dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1051. Decesul sau instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Raporturile contractuale nu încetează prin decesul sau prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului dacă nu s-a convenit altfel sau dacă nu rezultă altfel din conținutul obligației contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă raporturile contractuale încetează prin decesul ori prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului, mandatarul trebuie să continue executarea obligațiilor contractuale în cazul în care amînarea ar fi legată de pericolul unor pierderi pentru mandant sau pentru succesorii lui. Executarea mandatului continuă pînă cînd succesorul sau reprezentantul legal al mandantului poate lua toate măsurile necesare. Raporturile contractuale sînt considerate în această privință ca fiind valabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă raporturile contractuale încetează prin decesul sau prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința mandantului, față de mandatar contractul se consideră valabil pînă în momentul în care acesta ia cunoștință ori trebuie să cunoască motivul încetării.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"532. Capitolul XIII din titlul III se completează cu articolul 10521 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10521. Încetarea raportului de mandat în caz de pluralitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de mandatari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În lipsa unei convenții contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligați să încheie actele împreună încetează chiar și atunci cînd cauza încetării îl privește numai pe unul dintre ei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"533. La articolul 1053 alineatul (1), textul „ , fiduciar” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"534. La articolul 1059 alineatul (1) partea introductivă, după cuvîntul „Administratorul” se introduce cuvîntul „fiduciar”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"535. Articolul 1060 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1060. Aplicarea dispozițiilor referitoare la mandat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Raporturilor de administrare fiduciară li se aplică în modul corespunzător dispozițiile referitoare la mandat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"536. La articolul 1069, cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvintele „rezoluțiunea comisionului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"537. Articolele 1072 și 1073 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1072. Rezoluțiunea comisionului din inițiativa"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"comitentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comitentul are dreptul la rezoluțiunea comisionului în orice moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul rezoluțiunii comisionului, comitentul este obligat să plătească comisionarului pentru actele juridice deja încheiate remunerația stipulată și să repare prejudiciul cauzat prin rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1073. Rezoluțiunea comisionului de către comisionar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afară de alte cazuri prevăzute de lege, comisionarul are dreptul la rezoluțiunea comisionului numai în cazul prevăzut de contract, în cazul inexistenței posibilității de a executa obligația asumată sau în cazul în care comitentul nu execută obligațiile contractuale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"538. La articolul 1074 alineatul (1), cuvintele „a reziliat contractul” se substituie cu cuvintele „a declarat rezoluțiunea comisionului”, iar cuvintele „rezilierea contractului” se substituie cu cuvîntul „rezoluțiune”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"539. Articolele 1075 și 1076 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1075. Contractul de expediție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contractul de expediție o parte (expeditor) se obligă, pe contul și în numele celeilalte părți (client) sau în nume propriu, să organizeze transportul de bunuri prin încheierea unui contract de transport și îndeplinirea altor acte necesare în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remunerația convenită (comision)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de expediție se încheie în scris. Clientul urmează să elibereze expeditorului procură dacă aceasta este necesară pentru executarea obligațiilor contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Raporturilor rezultate din contractul de expediție li se aplică în mod corespunzător dispozițiile referitoare la mandat sau, după caz, la comision, dacă prezentul capitol nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului capitol se aplică și în cazul în care, în conformitate cu condițiile contractului de transport, obligațiile expeditorului, în sensul alin. (1), le execută transportatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1076. Diligența expeditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Expeditorul trebuie să organizeze transportul în special sub aspectul alegerii tipului de transport și a rutei, a transportatorului, să încheie contractele necesare de transport, depozit și expediție, să ofere informațiile necesare și să dea indicațiile necesare executării acestor contracte, în fiecare caz acționînd cu grija unui expeditor diligent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Expeditorul se poate obliga prin contractul de expediție să execute alte prestații privitoare la transport, cum ar fi cea de pază și de ambalare a bunului, de marcare a bunului și de asigurare a procedurilor vamale, inclusiv de încheiere a contractelor necesare în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Expeditorul încheie contracte în nume propriu, iar dacă a fost împuternicit în mod expres de către client – în numele clientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În executarea obligațiilor sale, expeditorul trebuie să țină seama de interesele clientului și să urmeze indicațiile acestuia.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"540. La articolul 1078:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „încărcăturii” se substituie cu cuvintele „sau transportarea bunului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul unic se completează în final cu cuvintele „sau poate cere transportarea bunului către transportator”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"541. La articolul 1079, cuvîntul „încărcătură”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „bun” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"542. La articolul 1082 alineatul (2), cuvîntul „cărăuș” se substituie cu cuvîntul „transportator”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"543. Articolul 1083 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1083. Răspunderea expeditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Expeditorul este ținut să repare prejudiciul cauzat prin pierderea sau deteriorarea bunurilor al căror transport l-a organizat. Dispozițiile art. 1008, 1014, 1018 și 1019 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Expeditorul este ținut să repare prejudiciul care nu cade sub incidența dispozițiilor alin. (1) din prezentul articol dacă a încălcat obligațiile prevăzute la art. 1076 alin. (1) sau (2). Expeditorul nu poartă răspundere dacă demonstrează că prejudiciul nu putea fi evitat chiar dacă se exercita diligența cuvenită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă comportamentul clientului sau viciile specifice ale bunurilor au contribuit la cauzarea prejudiciului, obligația de despăgubire și mărimea despăgubirii depind de măsura în care aceste circumstanțe au contribuit la prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile art. 1021 se aplică pretențiilor rezultate din contractele de expediție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"544. Codul se completează cu articolul 10831 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10831. Dreptul de subrogare al clientului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care expeditorul s-a obligat în baza contractului de expediție să încheie contractul de transport și să îndeplinească alte acte necesare în vederea efectuării transportării în nume propriu și pe contul celeilalte părți (client), iar terțul contractat de expeditor și-a încălcat obligațiile, clientul este în drept, prin notificare scrisă către expeditor și terț, să se subroge în drepturile expeditorului față de terț.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"545. După denumirea capitolului XVII din titlul III se introduce următorul text:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"546. Articolul 1086 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1086. Contractul de depozit"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin contract de depozit o parte (deponent) se obligă să predea pentru păstrare, pe o perioadă determinată sau nedeterminată, bunul mobil celeilalte părți (depozitar), iar depozitarul se obligă să păstreze bunul mobil și să-l restituie la cerere.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"547. La articolul 1088 alineatul (1), cuvintele „execută depozitul în cadrul unei activități profesionale” se substituie cu cuvintele „este un profesionist”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"548. Articolul 1089 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Acceptarea de către deponent a restituirii bunului nu eliberează depozitarul de răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"549. Articolul 1091 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) În toate cazurile, subdepozitarul răspunde față de deponent pentru fapta sa.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"550. La articolul 1093 alineatul (2), cuvintele „în drept” se substituie cu cuvîntul „obligat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"551. Articolul 1095 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1095. Obligația de restituire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Depozitarul este obligat să restituie bunul în starea în care se afla la momentul în care l-a primit de la deponent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, avînd în vedere natura bunului depozitat sau a contractului, nu se poate aștepta în mod rezonabil ca bunul depozitat să fie restituit în starea în care se afla la momentul în care depozitarul l-a primit de la deponent, depozitarul este obligat să-l restituie în starea la care deponentul se putea aștepta în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Riscul pieirii sau al deteriorării fortuite rămîne în sarcina deponentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Depozitarul căruia i s-a luat bunul depozitat și care a primit în locul lui o sumă de bani sau un alt bun trebuie să predea deponentului ceea ce a primit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Succesorul depozitarului care a vîndut cu bună-credință bunul despre care nu știa că este depozitat este ținut să restituie doar prețul primit sau să cedeze creanța sa contra cumpărătorului dacă prețul nu s-a plătit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"552. Articolul 1096 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Atunci cînd a emis un înscris care face dovada depozitului ori care conferă deținătorului lui dreptul de a retrage bunul depozitat, depozitarul poate cere să îi fie înapoiat acel înscris.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"553. Articolul 1097 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dacă deponentul nu își ridică bunul depozitat la expirarea termenului de depozitare sau la cererea depozitarului prevăzută la alin. (1) din prezentul articol, atunci depozitarul are dreptul de a vinde bunul depozitat conform art. 5971, cu condiția că depozitarul i-a dat deponentului un preaviz cu termen rezonabil, indicînd intenția de a purcede la vînzare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"554. Codul se completează cu articolul 10971 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 10971. Obligația de informare după depozitare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"După încetarea depozitării, depozitarul este ținut să informeze deponentul despre:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) orice deteriorare pe care bunul l-a suferit în decursul depozitării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) precauțiile necesare pe care deponentul trebuie să le ia înainte de a folosi sau a transporta bunul, cu excepția cazului în care de la deponent se poate aștepta în mod rezonabil să cunoască despre necesitatea acestor precauții.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"555. Articolele 1105 și 1106 se substituie cu următorul text:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Depozitul hotelier"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1105. Răspunderea pentru bunurile aduse în hotel"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care oferă servicii de cazare (hotelier) răspunde, potrivit regulilor privind răspunderea depozitarului, pentru prejudiciul cauzat prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client în hotel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt considerate ca fiind aduse în hotel:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) bunurile clientului aflate în hotel pe perioada cazării acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunurile clientului aflate în afara hotelului pentru care hotelierul, un membru al familiei lui ori un prepus al hotelierului își asumă obligația de supraveghere pe perioada cazării clientului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunurile clientului aflate în hotel sau în afara acestuia pentru care hotelierul, un membru al familiei lui ori un prepus al hotelierului își asumă obligația de supraveghere pentru un interval de timp rezonabil, anterior sau ulterior cazării clientului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotelierul răspunde și pentru vehiculele clienților lăsate în garajul sau în parcarea hotelului, precum și pentru bunurile care, în mod obișnuit, se găsesc în acestea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În lipsă de clauză contrară, dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică în cazul animalelor de companie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentei secțiuni în detrimentul clientului este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11051. Răspunderea limitată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Răspunderea hotelierului este limitată pînă la concurența unei valori de o sută de ori mai mare decît prețul pentru o zi datorat de către client pentru camera oferită spre închiriere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11052. Răspunderea nelimitată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Răspunderea hotelierului este nelimitată:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă prejudiciul este cauzat din culpa hotelierului sau a unei persoane pentru care acesta răspunde;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă bunurile au fost încredințate spre păstrare hotelierului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă hotelierul a refuzat primirea în depozit a bunurilor clientului pe care, potrivit legii, era obligat să le primească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11053. Lipsa răspunderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Hotelierul nu răspunde atunci cînd furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor clientului este cauzată:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de client, de persoana care îl însoțește sau care se află sub supravegherea sa ori de vizitatorii săi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de un impediment în afara controlului hotelierului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) de natura bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11054. Obligațiile hotelierului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Hotelierul este obligat să primească în depozit documente, bani sau alte obiecte de valoare care aparțin clienților săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Hotelierul nu poate refuza depozitul acestor bunuri decît în cazul în care, ținînd seama de mărimea și condițiile de exploatare ale hotelului, acestea sînt excesiv de valoroase ori sînt incomode sau periculoase."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotelierul poate să examineze bunurile care îi sînt predate spre depozitare și să ceară depozitarea acestora într-un loc închis sau sigilat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11055. Punerea la dispoziția clienților a casei de valori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Hotelierul care pune la dispoziția clienților săi, în camerele de hotel, o casă de valori nu este presupus a fi primit în depozit bunurile care vor fi depuse de clienții săi în casa de valori. În acest caz, sînt aplicabile dispozițiile art. 11051."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11056. Decăderea din dreptul la repararea prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clientul este decăzut din dreptul la repararea prejudiciului suferit prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor pe care le-a adus el însuși ori care au fost aduse pentru el în hotel dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cel mult 24 de ore de la data la care a cunoscut prejudiciul, nu a înștiințat administrația hotelului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu a exercitat dreptul la acțiunea în repararea prejudiciului în termen de 6 luni de la data producerii acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) din prezentul articol nu sînt aplicabile în privința bunurilor prevăzute la art. 11052 lit. b) și c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11057. Dreptul de retenție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul neplății de către client a prețului camerei și a celorlalte servicii hoteliere prestate, hotelierul are un drept de retenție asupra bunurilor aduse de client, cu excepția documentelor și a efectelor personale fără valoare comercială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11058. Valorificarea bunurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Hotelierul poate cere valorificarea bunurilor asupra cărora și-a exercitat dreptul de retenție, potrivit dispozițiilor legale privind urmărirea silită a bunurilor mobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11059. Localuri asimilate hotelurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și bunurilor aduse în sanatorii, spitale, pensiuni, vagoane de dormit, restaurante, teatre, biblioteci, săli de sport și altele asemănătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Sechestrul convențional"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1106. Sechestrul convențional"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Sechestrul convențional este depozitul în baza căruia persoanele remit un bun mobil sau imobil în litigiu unui terț, care se obligă să-l restituie, după terminarea procesului, celui care are drept asupra lui.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"556. Denumirile articolelor 1107 și 1109 se completează în final cu cuvîntul „convențional”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"557. Articolele 1108 și 1111 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1108. Drepturile depozitarului însărcinat cu sechestru convențional"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Depozitarul însărcinat cu sechestru convențional nu are dreptul să facă în privința bunului nicio cheltuială sau alte acte, cu excepția celor de conservare, în lipsa unei stipulații contrare sau autorizații a instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă natura bunului o cere, depozitarul însărcinat cu sechestru convențional este ținut să îndeplinească acte de administrare, regulile din materia mandatului fiind aplicabile în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Depozitarul poate, totuși, cu sau fără consimțămîntul părților, cu autorizația instanței de judecată, să vîndă bunurile a căror depozitare implică cheltuieli disproporționate în raport cu valoarea lor. Suma încasată din vînzarea bunului va rămîne la depozitar în condițiile sechestrului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1111. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sechestrul poate fi instituit și de către instanța de judecată. În acest caz, el este supus regulilor stabilite de Codul de procedură civilă, precum și de prezentul capitol, în măsura în care nu sînt incompatibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului capitol se aplică, în completare, în cazul în care părțile litigiului judiciar sau arbitral împuternicesc un terț să dețină sumele bănești în calitate de fiduciar pe un cont fiduciar de sechestru în condițiile contractului de cont fiduciar de sechestru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică în cazul în care părțile, la un moment cînd nu se află în litigiu judiciar sau arbitral, împuternicesc un terț să dețină sumele bănești în calitate de fiduciar pe un cont fiduciar de sechestru în condițiile contractului de cont fiduciar de sechestru.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"558. La articolul 1129 alineatul (2), cuvintele „rezilierii contractului” se substituie cu cuvîntul „rezoluțiunii”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"559. Denumirea capitolului XIX din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XIX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PACHETELE DE SERVICII DE CĂLĂTORIE ȘI PRODUSELE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DE VACANȚĂ”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"560. Denumirea secțiunii 1 din capitolul XIX va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pachetele de servicii de călătorie, serviciile de călătorie asociate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și intermedierea lor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"561.Articolele 1131–1144 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1131. Contractul privind pachetul de servicii de călătorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contract privind pachetul de servicii de călătorie un profesionist (organizator) se obligă să ofere celeilalte părți (călător) un pachet de servicii de călătorie, iar călătorul se obligă să plătească organizatorului prețul convenit al pachetului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituie pachet de servicii de călătorie (pachet) o combinație a cel puțin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiași călătorii sau vacanțe. Un pachet de servicii de călătorie, de asemenea, există:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă serviciile de călătorie prevăzute de contract au fost combinate la cererea călătorului sau în conformitate cu selecția acestuia; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă organizatorul acordă prin contract călătorului dreptul să aleagă, după încheierea contractului, dintr-o selecție de diferite tipuri de servicii de călătorie oferite de organizator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentei secțiuni, serviciu de călătorie înseamnă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) transportul de pasageri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cazarea care nu face parte intrinsecă din transportul de pasageri și care este realizată în alt scop decît cel rezidențial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) închirierea de autoturisme, de alte autovehicule sau de motociclete care necesită permis de conducere de categoria A;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) orice alt serviciu turistic care nu este parte intrinsecă a unui serviciu de călătorie în sensul lit. a), b) sau c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Serviciile care, de fapt, fac obiectul unor alte servicii de călătorie nu se consideră servicii de călătorie în sensul alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) O combinație de servicii de călătorie în care unul dintre serviciile de călătorie menționate la alin. (3) lit. a), b) sau c) este combinat cu unul sau mai multe servicii turistice menționate la alin. (3) lit. d) nu se consideră un pachet dacă aceste din urmă servicii turistice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu reprezintă o proporție semnificativă a valorii combinației, nu sînt prezentate ca fiind o caracteristică esențială a combinației și nu reprezintă în alt fel o asemenea caracteristică; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) sînt selectate și achiziționate doar după începerea prestării unui serviciu de călătorie menționat la alin. (3) lit. a), b) sau c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Serviciul turistic menționat la alin. (5) lit. a) nu reprezintă o proporție semnificativă a valorii combinației dacă valorii lui i se atribuie mai puțin de 25% din valoarea combinației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică contractelor privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pachetele și serviciile de călătorie asociate care durează mai puțin de 24 de ore, cu excepția situației în care acestea includ cazare peste noapte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pachetele oferite și serviciile de călătorie asociate facilitate ocazional fără scop lucrativ și numai unui grup restrîns de călători;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) pachetele și serviciile de călătorie asociate achiziționate în temeiul unui contract-cadru pentru organizarea unei călătorii de afaceri, încheiat între profesioniști."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1132. Delimitarea de intermediere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 11448 și 11449, dispozițiile generale privind intermedierea se aplică intermedierii pachetelor de servicii de călătorie. Cu toate acestea, un profesionist nu poate invoca declarația sa sau clauza că el doar intermediază contracte dintre călător și persoane care vor presta toate sau unele servicii individuale de călătorie (prestatori de servicii) dacă călătorului i se oferă o combinație a cel puțin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiași călătorii și este întrunită una dintre următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) călătorul selectează serviciile de la un singur punct de distribuție al profesionistului în cadrul aceluiași proces de rezervare și serviciile respective sînt selectate înainte de acceptarea efectuării plății de către călător;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) profesionistul oferă, promite sau facturează serviciile de călătorie la un preț forfetar sau total; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) profesionistul promovează sau oferă servicii de călătorie sub denumirea de „pachet”, „ofertă combinată”, „regim forfetar (all-inclusive)” sau „servicii all-in” ori sub o denumire similară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), profesionistul se consideră organizator. În sensul alin. (1), procesul de rezervare nu se consideră început dacă călătorul doar este consultat în privința necesităților sale de călătorie și dacă doar i se aduc la cunoștință ofertele de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentei secțiuni, puncte de distribuție sînt:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) spațiile comerciale mobile sau imobile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pagini web de comerț electronic și platforme de vînzare online similare; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) serviciile prin telefon."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul mai multor pagini web și platforme de vînzare online similare potrivit alin. (3) lit. b), dacă sînt prezentate călătorilor sub forma unei platforme unice, acestea se consideră un punct de distribuție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1133. Procese de rezervare online asociate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Profesionistul care a încheiat un contract privind pachetul de servicii de călătorie cu un călător printr-un proces de rezervare online sau care i-a intermediat pe aceeași cale un asemenea contract se consideră organizator al călătoriei dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) profesionistul intermediază pentru călător, în scopul aceleiași călătorii sau vacanțe, un contract privind un alt tip de serviciu de călătorie, oferind acces la procesul de rezervare online al altui profesionist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) profesionistul transmite numele călătorului, detaliile de plată și adresa de e-mail a călătorului către celălalt profesionist;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractul se încheie cu celălalt profesionist în cel tîrziu 24 de ore după confirmarea încheierii contractului privind primul serviciu de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul privind un alt tip de serviciu de călătorie sau mai multe contracte privind cel puțin un alt tip de serviciu de călătorie se încheie potrivit dispozițiilor alin. (1) din prezentul articol, toate contractele încheiate de către călător se consideră un singur contract privind pachetul de servicii de călătorie în sensul art. 1131 alin. (1), cu excepțiile prevăzute la art. 1131 alin. (5)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1134. Informații precontractuale"},{"id":null,"spans":[[286,305,"l8"]],"t":"p","text":"(1) Înainte de asumarea de către călător a unui contract sau a oricărei oferte corespunzătoare, organizatorul și, după caz, intermediarul de pachete sînt obligați să furnizeze călătorului informațiile standard prin intermediul formularului prevăzut în partea A sau B din anexa nr. 8 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, precum și următoarele informații, dacă acestea sînt aplicabile pachetului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) principalele caracteristici ale serviciilor de călătorie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) destinația (destinațiile) călătoriei, itinerariul și perioadele sejurului, cu datele corespunzătoare și, în cazul în care cazarea este inclusă, numărul de nopți incluse;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) mijloacele de transport, caracteristicile și categoriile acestora, locurile, datele și orele de plecare și de întoarcere, duratele și locurile opririlor intermediare și ale legăturilor de transport. În cazul în care nu este încă stabilită ora exactă, organizatorul și, după caz, intermediarul de pachete trebuie să informeze călătorul cu privire la ora aproximativă de plecare și de întoarcere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) locația, principalele caracteristici și, după caz, categoria turistică a unităților de cazare conform normelor din țara de destinație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) serviciile de masă oferite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) vizitele, excursiile sau alte servicii incluse în prețul total convenit al pachetului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) dacă nu este clar din context, faptul că oricare dintre serviciile de călătorie va fi furnizat călătorului ca parte a unui grup și, în acest caz, în măsura posibilului, dimensiunea aproximativă a grupului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) dacă posibilitatea călătorului de a beneficia de alte servicii turistice depinde de comunicarea orală efectivă, limba în care vor fi furnizate serviciile respective; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) dacă călătoria sau vacanța este adaptată în general pentru persoanele cu mobilitate redusă și, la cererea călătorului, informații precise privind gradul de adecvare a călătoriei sau vacanței luînd în considerare nevoile călătorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) denumirea comercială și adresa geografică a organizatorului și, dacă este cazul, ale intermediarului de pachete, precum și numerele de telefon și, după caz, adresele de e-mail ale acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) prețul total al pachetului, inclusiv taxele și, dacă este cazul, toate comisioanele, tarifele și alte costuri suplimentare sau, atunci cînd aceste costuri nu pot fi calculate în mod rezonabil anterior încheierii contractului, o indicație cu privire la tipul de costuri suplimentare pe care călătorul ar putea să fie obligat să le suporte în continuare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) modalitățile de plată, inclusiv orice sumă sau procentaj din preț care urmează să fie achitat sub formă de avans și calendarul pentru achitarea soldului sau garanțiile financiare care urmează să fie achitate sau furnizate de călător;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) numărul minim de persoane necesar pentru ca serviciile din pachet să poată fi prestate și termenul menționat la art. 1141 alin. (7) pct. 1) înainte de începerea călătoriei pînă la care este posibilă rezoluțiunea dacă nu se întrunește acest număr;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) informații generale despre cerințele legate de pașaport și vize, inclusiv termenele aproximative de obținere a vizelor, și informații referitoare la formalitățile legate de sănătate în țara de destinație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) informații privind dreptul călătorului de a declara rezoluțiunea oricînd înainte de începerea călătoriei, cu plata unui comision de rezoluțiune corespunzător sau, după caz, a comisioanelor de rezoluțiune standardizate solicitate de organizator, în conformitate cu dispozițiile art. 1141 alin. (1)–(3);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) informații privind asigurarea facultativă sau obligatorie care să acopere costurile rezoluțiunii de către călător sau costurile de asistență, inclusiv taxele de întoarcere, în caz de accident, de boală sau de deces."},{"id":null,"spans":[[242,261,"l8"]],"t":"p","text":"(2) În cazul contractelor privind pachetele de servicii de călătorie încheiate prin telefon, organizatorul și, după caz, intermediarul de pachete trebuie să furnizeze călătorului informațiile standard prevăzute în partea B din anexa nr. 8 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova și informațiile prevăzute la alin. (1) pct. 1)–8) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[[600,619,"l8"]],"t":"p","text":"(3) În ceea ce privește pachetele definite la art. 1133, organizatorul și profesionistul cărora li se transmit datele sînt obligați să se asigure că fiecare dintre ei furnizează, înainte de asumarea de către călător a unui contract sau a oricărei oferte corespunzătoare, informațiile prevăzute la alin. (1) pct. 1)–8) din prezentul articol, în măsura în care acestea sînt relevante pentru serviciile de călătorie pe care le oferă fiecare. De asemenea, organizatorul este obligat să furnizeze în același timp informațiile standard prin intermediul formularului prevăzut în partea C din anexa nr. 8 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Informațiile menționate la alin. (1)–(3) trebuie să fie furnizate într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat. În cazul în care aceste informații sînt furnizate în scris, ele trebuie să fie lizibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1135. Caracterul obligatoriu al informațiilor precontractuale și încheierea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Informațiile furnizate călătorului în temeiul art. 1134 alin. (1) pct. 1), 3), 4), 5) și 7) sînt parte integrantă a contractului privind pachetul de servicii de călătorie și nu pot fi modificate decît prin acordul explicit al părților contractante. Înainte de încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie, organizatorul și, după caz, intermediarul de pachete trebuie să transmită călătorului toate modificările cu privire la informațiile precontractuale într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă organizatorul și, după caz, intermediarul de pachete nu au îndeplinit cerințele în materie de informare cu privire la comisioanele, tarifele sau alte costuri suplimentare astfel cum sînt prevăzute la art. 1134 alin. (1) pct. 3) înainte de încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie, călătorul nu suportă respectivele comisioane, tarife sau alte costuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1136. Conținutul contractului și documentele care trebuie furnizate înainte de începerea călătoriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Limbajul folosit în contractele privind pachetele de servicii de călătorie trebuie să fie simplu și inteligibil și, în cazul contractelor scrise, textul trebuie să fie lizibil. La încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie sau ulterior, fără întîrzieri nejustificate, organizatorul sau intermediarul de pachete trebuie să pună la dispoziția călătorului un exemplar sau o confirmare a contractului pe un suport durabil. Călătorul are dreptul de a solicita o copie pe suport de hîrtie în cazul în care contractul a fost încheiat în prezența fizică simultană a părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale, se furnizează călătorului un exemplar sau o confirmare a contractului privind pachetul de servicii de călătorie pe suport de hîrtie sau, în cazul în care călătorul este de acord, pe un alt suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul sau confirmarea contractului prezintă întregul conținut al acordului care include toate informațiile prevăzute la art. 1134 alin. (1) pct. 1)–8), precum și următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) cerințele speciale ale călătorului pe care organizatorul le-a acceptat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) informații cu privire la faptul că organizatorul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este răspunzător pentru prestarea corespunzătoare a tuturor serviciilor de călătorie incluse în contract, în conformitate cu dispozițiile art. 1142; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este obligat să acorde asistență în cazul în care călătorul se află în dificultate în conformitate cu dispozițiile art. 11446;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) denumirea entității responsabile de protecție în caz de insolvabilitate și datele de contact ale acesteia, inclusiv adresa geografică, și, după caz, denumirea autorității competente desemnate de statul în cauză în scopul respectiv și datele de contact ale acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail și, dacă este cazul, numărul de fax ale reprezentantului local al organizatorului, ale unui punct de contact sau ale altui serviciu care permite călătorului să contacteze rapid organizatorul și să comunice eficient cu acesta, să solicite asistență atunci cînd se află în dificultate sau să reclame orice viciu sesizat în timpul executării pachetului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) informații privind obligația călătorului de a comunica orice viciu pe care îl constată pe parcursul executării pachetului, în conformitate cu dispozițiile art. 11444;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) în cazul minorilor neînsoțiți de un părinte sau de o altă persoană autorizată, care călătoresc pe baza unui contract care include cazare, informații care să permită contactul direct cu minorul sau cu persoana responsabilă de acesta în locul în care minorul este cazat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) informații privind procedurile interne de soluționare a reclamațiilor disponibile și privind mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor prevăzute de lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) informații privind dreptul călătorului la cesiunea contractului către un alt călător în conformitate cu dispozițiile art. 1138."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În ceea ce privește pachetele definite la art. 1133, profesionistul căruia i se transmit datele trebuie să informeze organizatorul cu privire la încheierea unui contract care conduce la crearea unui pachet. Profesionistul trebuie să furnizeze organizatorului informațiile necesare pentru a se conforma obligațiilor care îi revin în calitate de organizator. Imediat ce este informat cu privire la crearea unui pachet, organizatorul trebuie să furnizeze călătorului pe un suport durabil informațiile prevăzute la alin. (3) pct. 1)–8) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Informațiile menționate la alin. (3) și (4) trebuie să fie furnizate într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Cu suficient timp înainte de începerea călătoriei, organizatorul trebuie să pună la dispoziția călătorului toate chitanțele, bonurile și biletele necesare, informații privind ora programată a plecării și, după caz, termenul-limită pentru înregistrare, precum și orele programate ale opririlor intermediare, ale legăturilor de transport și ale sosirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1137. Sarcina probei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Sarcina probei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor în materie de informare stabilite la art. 1134–1136 revine profesionistului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1138. Cesiunea contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Călătorul are dreptul să cesioneze contractul unui terț care satisface toate condițiile aplicabile contractului respectiv, după ce îl înștiințează pe organizator într-un termen rezonabil înainte de începerea călătoriei, pe un suport durabil. Înștiințarea cu cel puțin 7 zile înainte de începerea călătoriei este considerată, în orice caz, rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cedentul și cesionarul contractului răspund solidar pentru achitarea soldului prețului pachetului și a tuturor comisioanelor, tarifelor și altor costuri suplimentare generate de această cesiune. Organizatorul trebuie să informeze cedentul contractului cu privire la costurile efective ale cesiunii. Aceste costuri nu pot fi nerezonabile și nu pot depăși costurile suportate efectiv de organizator ca urmare a cesiunii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organizatorul trebuie să prezinte cedentului dovezi cu privire la costurile suplimentare, comisioanele și alte costuri generate de cesiunea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1139. Modificarea prețului contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie, prețurile pot fi mărite numai în cazul în care contractul rezervă în mod explicit această posibilitate și stipulează dreptul călătorului la reducerea prețului în temeiul alin. (5). În acest caz, în contract se precizează modul în care urmează să fie calculate prețurile revizuite. Creșterile de prețuri sînt posibile numai ca o consecință directă a schimbărilor legate de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prețul transportului de pasageri care rezultă din costul carburanților sau al altor surse de energie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nivelul taxelor sau al comisioanelor aplicabile serviciilor de călătorie incluse în contract, impuse de părți terțe care nu sînt direct implicate în executarea pachetului, inclusiv taxele turistice, taxele de aterizare sau comisioanele de îmbarcare sau debarcare în porturi și aeroporturi (tarife pentru serviciile aeroportuare și de navigație aeriană); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cursul de schimb relevant pentru pachetul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă creșterea prețului menționată la alin. (1) depășește 8% din prețul total al pachetului, se aplică dispozițiile art. 1140."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Indiferent de valoarea sa, o creștere de preț nu produce efecte juridice decît dacă organizatorul trimite călătorului o notificare clară și inteligibilă privind această creștere, însoțită de o justificare a creșterii respective și de un calcul, pe un suport durabil, cu cel puțin 20 de zile înainte de începerea călătoriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înainte de începerea călătoriei, organizatorul nu poate modifica în mod unilateral alte clauze ale contractului privind pachetul de servicii de călătorie decît cele legate de preț, cu excepția cazului în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) organizatorul și-a rezervat acest drept în contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) modificarea este nesemnificativă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) organizatorul îl informează pe călător cu privire la modificare într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat, pe un suport durabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care contractul prevede posibilitatea creșterii prețurilor, călătorul are dreptul la o reducere de preț care corespunde unei scăderi a costurilor menționate la alin. (1) lit. a), b) și c) care are loc după încheierea contractului și înainte de începerea călătoriei. Dacă călătorul a plătit mai mult decît prețul redus, organizatorul este obligat să restituie diferența."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul unei reduceri de preț, organizatorul are dreptul să deducă cheltuielile administrative efective din diferența care trebuie restituită călătorului. La cererea călătorului, organizatorul trebuie să prezinte dovezi ale cheltuielilor administrative respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu prioritate față de dispozițiile art. 720 referitoare la clauzele privind modificarea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1140. Modificările semnificative ale condițiilor contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, înainte de începerea călătoriei, organizatorul este constrîns să modifice semnificativ oricare dintre principalele caracteristici ale serviciilor de călătorie menționate la art. 1134 alin. (1) pct. 1) sau nu poate îndeplini cerințele speciale menționate la art. 1136 alin. (3) pct. 1) ori propune să mărească prețul pachetului cu mai mult de 8% în conformitate cu dispozițiile art. 1139 alin. (2), călătorul are posibilitatea ca, într-un termen rezonabil specificat de organizator:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să accepte modificarea propusă; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să declare rezoluțiunea fără a plăti vreun comision de rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"După expirarea termenului stabilit de către organizator conform alin. (3), modificarea propusă de către organizator se consideră acceptată de către călător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care declară rezoluțiunea, călătorul poate accepta un pachet de substituție, atunci cînd acesta este oferit de organizator, dacă este posibil, de o calitate echivalentă sau superioară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organizatorul trebuie să informeze călătorul, fără întîrzieri nejustificate și într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat, pe un suport durabil, cu privire la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) modificările propuse menționate la alin. (1) și, după caz și în conformitate cu dispozițiile alin. (4), impactul acestora asupra prețului pachetului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un termen rezonabil în care călătorul trebuie să informeze organizatorul cu privire la decizia sa în temeiul alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) faptul că, dacă pînă la expirarea termenului menționat la lit. b), călătorul nu va comunica decizia sa organizatorului, modificările propuse se vor considera acceptate de către călător; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) după caz, pachetul de substituție oferit și prețul acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care modificările aduse contractului privind pachetul de servicii de călătorie menționate la alin. (1) sau pachetului de substituție menționat la alin. (2) au drept consecință scăderea calității sau a costului pachetului, călătorul are dreptul la o reducere corespunzătoare a prețului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care călătorul declară rezoluțiunea în temeiul alin. (1) lit. b) și nu acceptă un pachet de substituție, organizatorul este obligat să restituie toate plățile efectuate de către sau pe seama călătorului, fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai tîrziu de 14 zile de la data rezoluțiunii. Dispozițiile art. 1143, 11443 și 11445 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1141. Rezoluțiunea înainte de începerea călătoriei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Călătorul are dreptul la rezoluțiune în orice moment înainte de începerea călătoriei. În cazul în care declară rezoluțiunea în temeiul enunțului anterior, călătorul poate fi obligat să plătească organizatorului un comision de rezoluțiune adecvat și justificabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În contract pot fi prevăzute comisioane de rezoluțiune standardizate rezonabile, în funcție de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) perioada de timp dintre momentul declarării rezoluțiunii și începutul călătoriei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) costurile pe care organizatorul în mod previzibil le economisește;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) veniturile pe care organizatorul în mod previzibil le-ar fi obținut din valorificarea pe altă cale a serviciilor de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă contractul nu prevede comisioane de rezoluțiune standardizate, mărimea comisionului de rezoluțiune corespunde prețului pachetului din care se scad economiile de costuri și veniturile generate de valorificarea pe altă cale a serviciilor de călătorie. La cererea călătorului, organizatorul trebuie să prezinte o justificare pentru cuantumul comisioanelor de rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), călătorul are dreptul să declare rezoluțiunea înainte de începerea călătoriei fără a plăti vreun comision de rezoluțiune în cazul unor circumstanțe inevitabile și extraordinare care se produc la locul de destinație sau în vecinătatea imediată a acestuia și care afectează în mod semnificativ executarea pachetului sau transportul pasagerilor la destinație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În sensul prezentei secțiuni, prin circumstanțe inevitabile și extraordinare se înțelege o situație care nu poate fi controlată de partea care o invocă și ale cărei consecințe nu ar fi putut fi evitate chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul rezoluțiunii conform alin. (4), călătorul are dreptul la restituirea integrală a oricărei plăți efectuate pentru pachet, dar nu are dreptul la vreo despăgubire suplimentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Organizatorul are dreptul la rezoluțiune înainte de începerea călătoriei în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) numărul de persoane înscrise pentru participarea la pachetul respectiv este mai mic decît numărul minim stabilit în contract, iar organizatorul îl înștiințează pe călător cu privire la rezoluțiune în termenul stabilit în contract, dar nu mai tîrziu de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) 20 de zile înainte de începerea călătoriei, în cazul călătoriilor care durează mai mult de 6 zile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) 7 zile înainte de începerea călătoriei, în cazul călătoriilor care durează între 2 și 6 zile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) 48 de ore înainte de începerea călătoriei, în cazul călătoriilor care durează mai puțin de 2 zile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) organizatorul nu poate executa obligațiile contractuale din cauza unor circumstanțe inevitabile și extraordinare și îl înștiințează pe călător cu privire la rezoluțiune, fără întîrziere și înainte de începerea călătoriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul în care declară rezoluțiunea în temeiul alin. (7), organizatorul este obligat să restituie călătorului toate plățile efectuate pentru pachet, dar nu este ținut la plata unor despăgubiri suplimentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Ca urmare a rezoluțiunii, organizatorul este obligat să restituie călătorului toate plățile efectuate pentru pachet, iar în cazul rezoluțiunii în temeiul alin. (1), are dreptul să deducă comisionul de rezoluțiune corespunzător din suma supusă restituirii. Organizatorul trebuie să execute obligația de restituire fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai tîrziu de 14 zile de la rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1142. Drepturile călătorului în caz de viciu al serviciilor de călătorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organizatorul este obligat să asigure prestarea serviciilor de călătorie fără vicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Serviciile de călătorie se consideră fără vicii dacă au caracteristicile convenite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor, serviciile de călătorie nu au vicii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă ele oferă utilitatea dedusă din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care utilitatea nu poate fi dedusă din contract, dacă ele oferă utilitatea obișnuită și prezintă caracteristici care există în mod obișnuit la servicii de călătorie de același fel și pe care călătorul le poate aștepta ținînd cont de felul pachetului de servicii de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Se consideră viciu al serviciilor de călătorie și cazul în care serviciile de călătorie nu sînt prestate sau sînt prestate cu o întîrziere care depășește durata unei întîrzieri rezonabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă serviciile de călătorie au un viciu, în condițiile prezentei secțiuni și ale contractului, călătorul are dreptul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ceară remedierea conform art. 1144 alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să remedieze viciul conform art. 1144 alin. (2) și să ceară rambursarea cheltuielilor necesare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să ceară remedierea prin prestarea unor alte servicii de călătorie conform art. 1144 alin. (3) și (4);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să ceară rambursarea costului cazării necesare conform art. 1144 alin. (5) și (6);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să declare rezoluțiunea contractului de servicii de călătorie conform art. 11441;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) să obțină reducerea prețului pachetului de servicii de călătorie conform art. 11442;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) să ceară despăgubiri conform art. 11443."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1143. Prescripția extinctivă privind pretențiile călătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pretențiile călătorului prevăzute la art. 1142 alin. (5) se prescriu extinctiv în termen de 2 ani. Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data în care călătoria trebuia, conform contractului, să ia sfîrșit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1144. Dreptul călătorului la remedierea viciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă călătorul cere remedierea viciilor, organizatorul este obligat să le remedieze. Organizatorul poate refuza remedierea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă ea este imposibilă; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă ea implică cheltuieli disproporționate, ținînd cont de anvergura viciului și de valoarea serviciilor de călătorie afectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fără a aduce atingere excepțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în cazul în care organizatorul nu remediază viciul într-un termen rezonabil stabilit de călător, călătorul poate face el însuși acest lucru și poate solicita rambursarea cheltuielilor necesare. Nu este necesar să se specifice un termen de către călător dacă organizatorul refuză să remedieze viciul sau dacă este necesară o remediere imediată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă organizatorul refuză remedierea viciului călătoriei în temeiul alin. (1) lit. a) sau b) sau dacă viciul afectează o parte semnificativă din serviciile de călătorie, organizatorul este obligat să ofere, fără costuri suplimentare pentru călător, servicii alternative corespunzătoare pentru continuarea derulării pachetului, pe cît posibil echivalente sau de mai bună calitate decît cele specificate în contract, inclusiv în cazul în care întoarcerea călătorului la locul de pornire nu este asigurată astfel cum s-a convenit. În cazul în care serviciile alternative propuse au drept consecință un pachet de o calitate mai scăzută decît cea specificată în contract, organizatorul este obligat să acorde călătorului o reducere adecvată a prețului. Mărimea reducerii adecvate se determină conform art. 11442 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Călătorul poate respinge serviciile alternative propuse doar în cazul în care acestea nu sînt comparabile cu ceea ce s-a convenit în contract sau reducerea de preț acordată este inadecvată. În acest caz sau dacă organizatorul nu poate oferi servicii alternative, se aplică dispozițiile art. 11441 alin. (2) și (3) dacă călătorul nu are dreptul la rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În măsura în care este imposibil să se asigure transportarea călătorului la locul de pornire sau un alt loc convenit de părți (întoarcerea) din cauza unor circumstanțe inevitabile și extraordinare, organizatorul este obligat să suporte costul cazării necesare, pe cît posibil de categorie echivalentă, pentru o perioadă care nu depășește 3 nopți pe călător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Limitarea costurilor menționată la alin. (5) nu se aplică în următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) dacă dispozițiile legale privind drepturile pasagerilor prevăd perioade mai lungi aplicabile mijloacelor de transport relevante pentru întoarcerea călătorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) călătorul face parte din una dintre următoarele categorii de persoane, iar organizatorul a fost informat cu privire la nevoile speciale ale acestora cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea călătoriei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoane cu mobilitate redusă și însoțitorii acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) femei însărcinate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) minori neînsoțiți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) persoane care au nevoie de asistență medicală specială.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"562. Codul se completează cu articolele 11441–114411 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 11441. Dreptul călătorului la rezoluțiune pentru motiv de viciu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care viciul afectează în mod substanțial executarea pachetului, iar organizatorul a omis să îl remedieze într-un termen rezonabil stabilit de către călător, călătorul are dreptul la rezoluțiune. Nu este necesar să se specifice un termen de către călător dacă organizatorul refuză să remedieze viciul sau dacă este necesară o remediere imediată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă călătorul a declarat rezoluțiunea, organizatorul reține prețul aferent serviciilor de călătorie deja prestate și care urmează a fi prestate conform alin. (3) din prezentul articol pentru a sfîrși călătoria. Pretențiile călătorului întemeiate pe art. 1142 alin. (5) lit. f) și g) rămîn neafectate. Organizatorul pierde dreptul la partea de preț care se referă la serviciile de călătorie care nu vor mai fi prestate. Organizatorul este obligat să restituie călătorului partea din preț la care a pierdut dreptul. Dreptul la rezoluțiune în caz de viciu al călătoriei nu poate fi condiționat de plata de către călător a vreunui comision."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organizatorul este obligat să ia măsurile necesare în caz de rezoluțiune și, în special, dacă pachetul include transportul de pasageri, este obligat să asigure întoarcerea călătorului cu transport echivalent cu cel stipulat de contract, fără întîrzieri nejustificate și fără costuri suplimentare pentru călător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11442. Dreptul călătorului la reducerea prețului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prețul serviciilor de călătorie se reduce pentru orice perioadă în care a existat un viciu, cu excepția cazului în care organizatorul dovedește că viciul este imputabil călătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reducerea este egală cu diferența dintre valoarea, la momentul încheierii contractului, a pachetului de călătorie fără vicii și valoarea, la același moment, a pachetului de călătorie cu viciul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11443. Dreptul călătorului la despăgubiri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Călătorul are dreptul de a primi despăgubiri adecvate din partea organizatorului pentru orice prejudiciu pe care îl suferă ca urmare a unui viciu, fără a aduce atingere dreptului său la reducerea prețului sau la rezoluțiune. Despăgubirea se acordă fără întîrzieri nejustificate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Călătorul nu are dreptul la despăgubiri în cazul în care organizatorul dovedește una dintre următoarele circumstanțe:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) viciul este imputabil călătorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) viciul este imputabil unui terț care nu are legătură cu furnizarea serviciilor de călătorie incluse în contract și este imprevizibil sau inevitabil; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) viciul este cauzat de circumstanțe inevitabile și extraordinare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă călătoria este zădărnicită sau afectată în mod semnificativ, călătorul poate cere și o despăgubire rezonabilă pentru prejudiciul moral suportat prin irosirea concediului sau a vacanței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11444. Notificarea viciilor de către călător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Călătorul trebuie să îl informeze fără întîrzieri nejustificate pe organizator, ținînd cont de circumstanțele cazului, în legătură cu orice viciu pe care îl constată pe parcursul executării unui serviciu de călătorie inclus în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă organizatorul nu a avut posibilitatea să remedieze viciul din cauza omisiunii culpabile a călătorului de a notifica conform alin. (1), călătorul pierde dreptul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de a înainta pretenția prevăzută la art. 11442;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de a cere despăgubiri conform art. 11443."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11445. Admiterea limitării răspunderii. Corelația cu alte reglementări"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În baza unui acord cu călătorul, organizatorul poate să-și limiteze răspunderea pentru prejudicii, altele decît vătămarea corporală, la triplul preț total al pachetului dacă prejudiciul nu este cauzat din intenție sau din culpă gravă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă răspunderea unui prestator al unui serviciu de călătorie care face parte din pachet este condiționată, limitată sau exclusă conform convențiilor internaționale, organizatorul poate invoca aceasta, în egală măsură, față de călător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Drepturile la despăgubiri sau la reducerea prețului în temeiul prezentei secțiuni nu aduc atingere drepturilor călătorilor prevăzute de actele normative speciale sau de convențiile internaționale. Călătorii au dreptul de a introduce cereri în temeiul prezentei secțiuni și al respectivelor acte normative speciale sau convenții internaționale. Despăgubirile sau reducerile de preț acordate în temeiul prezentei secțiuni și despăgubirile sau reducerile de preț acordate în temeiul respectivelor acte normative speciale sau convenții internaționale se deduc unele din altele pentru a evita supracompensarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11446. Obligația organizatorului de a acorda asistență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organizatorul este obligat să acorde asistență adecvată fără întîrzieri nejustificate călătorului aflat în dificultate, inclusiv în circumstanțele menționate la art. 1144 alin. (5), în special prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) furnizarea de informații corespunzătoare privind serviciile de sănătate, autoritățile locale și asistența consulară; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) acordarea de asistență călătorului în ceea ce privește efectuarea comunicărilor la distanță și sprijinirea acestuia în găsirea unor servicii de călătorie alternative."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Organizatorul poate pretinde un comision rezonabil pentru asistența menționată la alin. (1) în cazul în care călătorul este cel care a provocat situația de dificultate în mod intenționat sau din neglijență. În orice caz, comisionul nu va depăși costurile efective suportate de organizator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11447. Garanțiile contra insolvabilității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Organizatorii înregistrați pe teritoriul Republici Moldova trebuie să ofere garanții privind restituirea tuturor plăților efectuate de către călători sau pe seama lor, în măsura în care, ca urmare a insolvabilității organizatorului, serviciile relevante nu au fost prestate sau călătorul a plătit direct altor prestatori față de care organizatorul și-a încălcat obligațiile de plată. În cazul în care în contract este inclus transportul de pasageri, organizatorul asigură și garanții pentru întoarcerea călătorului. Se poate oferi continuarea pachetului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Organizatorii care nu sînt înregistrați în Republica Moldova și care contractează sau oferă spre contractare pachete în Republica Moldova sau care, prin orice mijloace, își direcționează activitățile către călători din Republica Moldova au obligația de a furniza garanția în conformitate cu legislația Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garanția prevăzută la alin. (1) și (2) trebuie să fie efectivă și să acopere costurile previzibile în mod rezonabil. Aceasta se referă la valorile plăților efectuate de către sau pe seama călătorilor în legătură cu pachetele, ținînd cont de perioada scursă între avansurile plătite și plățile finale și finalizarea pachetelor, precum și de costurile estimate ale întoarcerii în caz de insolvabilitate a organizatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Călătorii beneficiază de protecție împotriva insolvabilității organizatorului indiferent de locul lor de reședință, de locul de plecare sau de locul în care se efectuează contractarea pachetului și indiferent de statul în care este situată autoritatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Atunci cînd executarea pachetului este afectată de insolvabilitatea organizatorului, garanția este disponibilă gratuit pentru a asigura întoarcerea și, dacă este necesar, plata cazării înainte de întoarcere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Pentru serviciile de călătorie care nu au fost efectuate, restituirea plăților se efectuează fără întîrzieri nejustificate la solicitarea călătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Prin hotărîre de Guvern se stabilesc:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) tipurile de garanții care se constituie de organizator, de intermediarii de pachete, intermediarii de servicii de călătorie asociate și, după caz, de alți prestatori de servicii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) condițiile înaintate față de garanții, inclusiv procedura de valorificare a garanțiilor de către călători;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) măsura în care călătorul poate fi obligat să efectueze plăți în baza contractului înainte de sfîrșitul călătoriei dacă garanția corespunzătoare nu a fost constituită;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) autoritatea competentă, precum și atribuțiile acesteia, în domeniul supravegherii organizatorilor, intermediarilor de pachete, intermediarilor de servicii de călătorie asociate și prestatorilor de servicii, al cooperării administrative cu autoritățile din alte state, precum și al protecției călătorilor în caz de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11448. Intermedierea contractelor privind pachetul de servicii de călătorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un profesionist care intermediază încheierea contractelor privind pachetul de servicii de călătorie (intermediar de pachete) este obligat să informeze călătorul conform art. 1134, 1135 și 1136."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă intermediarul de pachete și-a îndeplinit obligațiile conform alin. (1), se consideră că obligațiile organizatorului prevăzute la art. 1134, 1135 și 1136 au fost îndeplinite. Dacă organizatorul a îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 1134, 1135 și 1136, se consideră că intermediarul de pachete și-a îndeplinit obligațiile conform alin. (1). În orice caz, intermediarului de pachete îi revine sarcina să demonstreze îndeplinirea acestor cerințe de informare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se consideră că un intermediar de pachete este împuternicit de către un organizator să accepte plata prețului pachetului de călătorie dacă el oferă călătorului o copie sau un exemplar al contractului conform art. 1136 alin. (1) și (2) sau există alte circumstanțe create de organizator din care rezultă că intermediarul de pachete este împuternicit să intermedieze pachete de călătorie pentru el. Această regulă nu se aplică dacă călătorul este expres informat despre faptul că intermediarul de pachete nu acceptă plăți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă organizatorul nu este înregistrat în Republica Moldova la momentul încheierii contractului, intermediarul de pachete îndeplinește obligațiile organizatorului prevăzute la art. 1142–11447. Intermediarului de călătorie îi revine sarcina să demonstreze că organizatorul și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de prezenta secțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Intermediarul de pachete este împuternicit de către organizator să primească orice pretenții sau alte notificări ale călătorului privind prestarea serviciilor de călătorie. Intermediarul de pachete va notifica imediat organizatorul despre aceste notificări ale călătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11449. Intermedierea serviciilor de călătorie asociate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un profesionist se consideră intermediar al unui serviciu de călătorie asociat dacă, în scopul aceleiași călătorii sau vacanțe, care nu constituie un pachet de servicii de călătorie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) el intermediază încheierea unor contracte separate cu alți prestatori de servicii de călătorie privitoare la cel puțin două tipuri diferite de servicii de călătorie, cu ocazia unei singure vizite sau a unui singur contact cu punctul său de distribuție, iar călătorul selectează și plătește separat fiecare din aceste servicii; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) el intermediază, într-un mod personalizat, pentru călătorul cu care încheie un contract de servicii de călătorie sau intermediază încheierea unui asemenea contract, achiziționarea a cel puțin unui serviciu de călătorie suplimentar de la un alt prestator de servicii, în cazul în care se încheie un contract cu acest prestator de servicii cel tîrziu în 24 de ore de la confirmarea rezervării primului serviciu de călătorie. În sensul prezentei litere, nu se consideră că profesionistul a intermediat un serviciu de călătorie suplimentar doar pentru că el a făcut legătura între călător și celălalt prestator de servicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care se achiziționează un tip de servicii de călătorie menționat la art. 1131 alin. (3) lit. a), b) sau c) și unul sau mai multe servicii turistice menționate la art. 1131 alin. (3) lit. d), ele nu constituie un serviciu de călătorie asociat dacă aceste din urmă servicii nu reprezintă o parte semnificativă a valorii combinate a serviciilor și nu sînt prezentate ca fiind o caracteristică esențială a călătoriei sau a vacanței și nu reprezintă în alt fel o asemenea caracteristică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înainte de asumarea de către călător a oricărui contract care duce la crearea unor servicii de călătorie asociate sau a oricărei oferte corespunzătoare, profesionistul care intermediază serviciile de călătorie asociate, inclusiv în cazul în care profesionistul nu este înregistrat în Republica Moldova, dar, prin orice mijloace, direcționează astfel de activități către călători din Republica Moldova, trebuie să stipuleze într-un mod clar, inteligibil și bine evidențiat următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) călătorul nu va beneficia de niciunul dintre drepturile care se aplică exclusiv pachetelor în temeiul prezentei secțiuni și fiecare furnizor de servicii este unicul răspunzător pentru executarea corespunzătoare a contractului referitor la serviciile sale; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) călătorul va beneficia de protecție în caz de insolvabilitate în conformitate cu dispozițiile alin. (5)."},{"id":null,"spans":[[261,280,"l8"]],"t":"p","text":"(4) Pentru a se conforma dispozițiilor alin. (3) din prezentul articol, profesionistul care intermediază un serviciu de călătorie asociat trebuie să furnizeze călătorului informațiile respective prin intermediul formularului standard prevăzut în anexa nr. 9 la Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova sau, dacă tipul specific de serviciu de călătorie asociat nu face obiectul formularului prevăzut în anexa respectivă, furnizează informațiile incluse în aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă profesionistul care intermediază serviciile de călătorie asociate primește plăți de la călător pentru servicii, profesionistul trebuie să garanteze restituirea lor către călător în măsura în care serviciile de călătorie sînt oferite de către intermediar însuși sau, dacă pretenția altui prestator de servicii în sensul alin. (1) lit. a) de a primi plata încă nu este stinsă, în măsura în care, ca urmare a insolvabilității organizatorului, serviciile relevante nu au fost prestate sau călătorul a plătit direct altor prestatori, în sensul alin. (1) lit. a), față de care organizatorul și-a încălcat obligațiile de plată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care profesionistul care intermediază servicii de călătorie asociate nu a respectat cerințele prevăzute la alin. (3)–(5) din prezentul articol, lui i se aplică drepturile și obligațiile prevăzute la art. 1138 și 1141–11446 în raport cu serviciile de călătorie incluse în serviciul de călătorie asociat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care un serviciu de călătorie asociat este rezultatul încheierii unui contract între un călător și un profesionist care nu intermediază serviciul de călătorie asociat, profesionistul respectiv trebuie să informeze profesionistul care intermediază serviciul de călătorie asociat cu privire la încheierea contractului relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dacă este obligat să asigure transportul călătorului, intermediarul este obligat să asigure și întoarcerea călătorului, precum și cazarea pînă la întoarcere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 114410. Răspunderea pentru erorile de rezervare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorul are dreptul la repararea prejudiciului cauzat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de oricare defecțiuni tehnice din sistemul de rezervare al organizatorului, al intermediarului pachetelor de călătorie, al intermediarului serviciilor de călătorie asociate sau al prestatorului de servicii de călătorie, cu excepția cazului în care defecțiunea nu este imputabilă profesionistului respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de către unul dintre profesioniștii menționați la lit. a), în cazul în care a fost de acord să organizeze rezervarea unui pachet sau a serviciilor de călătorie care fac parte din serviciile de călătorie asociate, pentru erorile comise în timpul procesului de rezervare, cu excepția cazului în care eroarea este imputabilă călătorului sau a fost cauzată de circumstanțe inevitabile și extraordinare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 114411. Dreptul de regres al profesionistului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazurile în care un organizator sau un intermediar de pachete plătește o despăgubire, acordă o reducere de preț sau îndeplinește față de călător alte obligații care îi revin în temeiul prezentei secțiuni, organizatorul sau intermediarul de pachete de servicii de călătorie are drept de regres față de terțul care a contribuit la evenimentul care a generat despăgubirea, reducerea prețului sau alte obligații față de călător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"563. Articolul 1145 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1145. Excluderea eludărilor și a derogărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Declarația unui organizator sau a unui profesionist care intermediază un serviciu de călătorie asociat care afirmă că acționează exclusiv ca prestator al unui serviciu de călătorie, ca intermediar ori în orice altă calitate sau că un pachet ori un serviciu de călătorie asociat nu constituie un pachet ori un serviciu de călătorie asociat nu exonerează organizatorul sau profesionistul respectiv de obligațiile care îi revin în temeiul prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentei secțiuni în detrimentul călătorului este lovită de nulitate absolută.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"564. La articolul 11451 alineatul (2), litera a) se completează în final cu textul „ , sau a unei cote-părți din proprietatea periodică”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"565. Capitolul XX din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"FIDEJUSIUNEA ȘI ALTE GARANȚII PERSONALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1146. Felurile garanțiilor personale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garanțiile personale pot fi accesorii (fidejusiunea) sau autonome."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) și care apare și devine scadentă doar dacă apare și devine scadentă obligația garantată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garanție personală autonomă se consideră obligația garantului asumată în folosul unui creditor, în scop de garanție, în care se prevede expres sau din care rezultă în chip neîndoielnic faptul că ea nu depinde de obligația pe care o altă persoană o datorează creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1147. Prezumția de fidejusiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Orice angajament de a plăti sau a executa orice altă prestație ori de a despăgubi creditorul cu scopul de a garanta obligația datorată de o altă persoană se prezumă că este o fidejusiune, cu excepția cazului în care creditorul demonstrează că s-a stipulat o garanție personală autonomă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1148. Pluralitatea de debitori în scop de garanție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pluralitate de debitori în scop de garanție este obligația datorată de doi sau mai mulți debitori, iar unul dintre debitori își asumă obligația preponderent în scop de garanție în folosul creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul pluralității de debitori în scop de garanție se aplică dispozițiile secțiunilor 1, a 4-a și a 5-a și, în completare, dispozițiile legale privind obligațiile cu pluralitate de subiecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11481. Scrisoarea de confort"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Scrisoarea de confort este acea garanție personală prin care garantul își asumă față de creditor o obligație de a face sau de a nu face, în scopul susținerii debitorului să-și execute obligațiile față de acel creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care debitorul nu își execută obligațiile, emitentul scrisorii de confort poate fi obligat numai la despăgubiri față de creditor și numai dacă acesta din urmă face dovada că emitentul scrisorii de confort nu și-a îndeplinit obligația asumată prin scrisoarea de confort."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se prezumă că prin scrisoarea de confort s-a asumat o fidejusiune cu răspundere subsidiară a emitentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1149. Aplicarea prezentului capitol față de anumite garanții personale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică contractelor de asigurare. În cazul unei asigurări pentru a garanta obligațiile unui debitor, dispozițiile prezentului capitol se aplică numai dacă asigurătorul a emis un document care instituie o garanție personală în folosul unui creditor determinat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului capitol nu aduc atingere dispozițiilor legale privind girul și avalul titlurilor negociabile, dar se pot aplica garanțiilor personale pentru obligațiile care decurg din titluri negociabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1150. Temeiurile de apariție a garanțiilor personale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garanția personală poate fi asumată de către garant prin contract încheiat cu creditorul (contract de fidejusiune sau, după caz, contract de garanție personală autonomă)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul garanției personale asumate prin contract, se consideră că creditorul a acceptat oferta garantului de a contracta garanția personală de îndată ce oferta a parvenit la creditor, cu excepția cazului în care oferta cheamă la acceptare expresă sau creditorul, fără întîrzieri nejustificate, respinge oferta sau își rezervă timp pentru examinarea acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garanția personală poate fi asumată de către garant printr-un act juridic unilateral care prevede expres sau din care rezultă în chip neîndoielnic că ea este irevocabilă. O asemenea garanție produce efecte fără acceptarea creditorului. Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Garanția personală poate fi asumată cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Garanția personală poate fi asumată fără cunoașterea de către debitor și chiar împotriva voinței lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1151. Forma în care se asumă garanția personală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul sau actul juridic unilateral prin care se asumă o garanție personală trebuie să fie încheiat în scris, sub sancțiunea nulității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care garantul execută în baza unei garanții care nu are formă scrisă, viciul de formă se consideră înlăturat în raport cu ceea ce s-a executat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11511. Stingerea fidejusiunii prin deces"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Garanția personală se stinge prin decesul garantului. Orice clauză contrară este lovită de nulitatea absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fidejusiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1152. Obligația garantată prin fidejusiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația garantată prin fidejusiune poate fi prezentă sau viitoare, pură și simplă sau afectată de modalități. Prin fidejusiune se poate garanta și obligația altui fidejusor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă fidejusiunea s-a asumat înainte de încheierea contractului sau a altui act juridic din care rezultă obligația garantată, ea produce efecte din momentul încheierii acelui contract sau act."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fidejusiunea este globală dacă garantează toate obligațiile debitorului față de creditor sau obligația de a plăti soldul de debit al unui cont, fără a specifica izvorul acelor obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1153. Caracterul accesoriu al obligației fidejusorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația fidejusorului apare și devine scadentă doar în măsură în care apare și devine scadentă obligația debitorului față de creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația fidejusorului nu poate depăși obligația debitorului. Această regulă nu se aplică în cazul în care obligația debitorului este redusă sau stinsă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cadrul unei proceduri de insolvabilitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în alt temei legal din cauza incapacității debitorului de a executa pe motiv de insolvabilitate; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în virtutea legii din cauza unui eveniment care afectează persoana debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Convenția dintre creditor și debitor de a accelera scadența obligației garantate sau de a face obligația mai oneroasă prin modificarea condițiilor în care se datorează executarea ei, sau de a majora suma ei nu afectează obligația fidejusorului dacă acea convenție s-a încheiat după momentul asumării fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (3) nu se aplică fidejusiunii globale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1154. Dreptul fidejusorului de a invoca excepțiile debitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În raport cu creditorul, fidejusorul poate invoca orice excepție a debitorului cu privire la obligația garantată, chiar dacă excepția nu mai este disponibilă debitorului din cauza acțiunii sau inacțiunii debitorului care a avut loc după asumarea fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fidejusorul are dreptul să refuze executarea obligației de garanție:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă, în temeiul legii, debitorul are dreptul de a revoca contractul încheiat cu creditorul și termenul de revocare nu a expirat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă debitorul are dreptul de a suspenda executarea obligației corelative;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă debitorul are dreptul la rezoluțiunea raportului contractual dintre debitor și creditor pentru neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fidejusorul nu poate invoca lipsa discernămîntului deplin sau lipsa capacității juridice necesare a debitorului persoană fizică sau persoană juridică ori inexistența debitorului persoană juridică dacă aceste împrejurări erau cunoscute fidejusorului la momentul asumării fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Atît timp cît nu s-a prescris extinctiv acțiunea debitorului de declarare a nulității relative a contractului sau a altui act juridic din care rezultă obligația garantată pe un alt temei decît cel menționat la alin. (3), deși debitorul nu a înaintat acțiunea, fidejusorul are dreptul să suspende executarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător în cazul în care debitorul are dreptul de a stinge obligația garantată prin compensare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1155. Limitele garanției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garanția acoperă, în limitele sumei maxime a acesteia, dacă s-a stipulat, nu numai obligația garantată principală, dar și obligațiile accesorii ei, pe care debitorul le datorează creditorului, cum ar fi dobînzile, dobînzile de întîrziere, penalitățile și cheltuielile rezonabile de urmărire extrajudiciară a obligațiilor menționate în prezentul alineat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cheltuielile de judecată și de executare silită împotriva debitorului sînt acoperite, cu condiția că fidejusorul a fost informat despre intenția creditorului de a iniția aceste proceduri cu un termen de preaviz suficient pentru a permite fidejusorului să evite aceste cheltuieli."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garanția globală acoperă doar obligațiile rezultate din contractele încheiate între debitor și creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1156. Obligația solidară a fidejusorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cu excepția cazului în care s-a stipulat altfel, obligația debitorului și a fidejusorului este solidară și, în consecință, creditorul poate pretinde executarea solidară de la debitor sau, în limitele garanției, de la fidejusor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1157. Obligația subsidiară a fidejusorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a stipulat astfel, fidejusorul poate invoca față de creditor caracterul subsidiar al răspunderii sale (beneficiul de discuțiune)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub rezerva dispozițiilor alin. (3), înainte de a cere executarea de la fidejusor, creditorul trebuie să întreprindă încercări corespunzătoare pentru a obține executarea obligației garantate de la debitor și, dacă există, de la alte persoane care au garantat aceeași obligație pe baza unei garanții personale sau reale care instituie răspunderea solidară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul nu este ținut să încerce să obțină executarea de la debitor și de la altă persoană conform alin. (2) în măsura în care este vădit imposibil sau extrem de dificil de a obține executarea de la acea persoană. Această excepție se aplică în special dacă împotriva acelei persoane a fost intentată o procedură de insolvabilitate sau proceduri echivalente, cu excepția cazului în care poate fi exercitată o garanție reală acordată de acea persoană pentru aceeași obligație garantată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1158. Obligația creditorului de a notifica"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul este obligat să notifice fidejusorul fără întîrziere nejustificată despre neexecutarea obligației garantate sau incapacitatea de plată a debitorului, precum și despre prelungirea scadenței. Această notificare trebuie să includă informații cu privire la sumele garantate ale obligației principale, dobînda și alte obligații accesorii datorate de către debitor la data notificării. Nu este necesară efectuarea unei notificări suplimentare privind o nouă neexecutare înainte de expirarea unui termen de 3 luni de la notificarea anterioară. Notificarea nu este necesară dacă neexecutarea se referă doar la obligațiile accesorii ale debitorului, cu excepția cazului în care suma totală a tuturor obligațiilor garantate neexecutate a ajuns la cuantumul de 5% din suma rămasă a obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul unei garanții globale, creditorul, de asemenea, are obligația de a notifica fidejusorul despre orice majorare convenită:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) atunci cînd acea majorare, începînd cu data constituirii garanției, ajunge la 20% din suma garantată la acea dată; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) atunci cînd suma garantată este majorată cu 20% comparativ cu cuantumul garantat la data la care au fost sau trebuiau să fi oferite ultima dată informații conform prezentului alineat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică în măsura în care fidejusorul cunoaște sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască acele informații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care creditorul omite sau întîrzie să dea notificarea cerută în prezentul articol, drepturile creditorului față de fidejusor sînt reduse în măsura necesară pentru a evita suportarea de către acesta a unui prejudiciu din cauza omisiunii sau întîrzierii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1159. Termenul-limită de a cere executarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a stipulat, în mod direct sau indirect, un termen-limită în care creditorul poate cere executarea în baza fidejusiunii prin care s-a instituit răspunderea solidară a fidejusorului, acesta este eliberat de fidejusiune după expirarea termenului stipulat. Cu toate acestea, fidejusorul rămîne obligat dacă creditorul a cerut executarea de la fidejusor după scadența obligației garantate, dar înainte de expirarea termenului-limită al fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care s-a stipulat, în mod direct sau indirect, un termen-limită în care creditorul poate cere executarea în baza fidejusiunii prin care s-a instituit răspunderea subsidiară a fidejusorului, acesta este eliberat după expirarea termenului stipulat. Cu toate acestea, fidejusorul rămîne obligat dacă creditorul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) după scadența obligației garantate, dar înainte de expirarea termenului-limită, a informat fidejusorul despre intenția de a cere executarea fidejusiunii și despre inițierea încercărilor corespunzătoare pentru a obține executarea conform art. 1157 alin. (2) și (3); și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informează fidejusorul la fiecare 6 luni cu privire la starea acestor încercări, în cazul în care fidejusorul cere să fie informat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă termenul-limită al fidejusiunii expiră la scadența obligațiilor garantate sau în cel mult 14 zile de la scadență, cererea de executare sau informațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se pot da mai devreme de termenul prevăzut la alin. (1) și (2), dar nu mai devreme de 14 zile înainte de expirarea termenului-limită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care creditorul a întreprins măsuri corespunzătoare conform alin. (1)–(3), obligația fidejusorului este limitată la mărimea pe care obligațiile garantate o aveau în ultima zi a termenului-limită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1160. Limitele fidejusiunii globale fără termen-limită"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care fidejusiunea globală nu se limitează la obligațiile născute sau devenite scadente în interiorul unui termen-limită stipulat, atît creditorul, cît și fidejusorul pot institui o limită garanției printr-un preaviz de cel puțin 3 luni adresat celeilalte părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În temeiul preavizului fidejusiunea se consideră limitată la obligațiile garantate care au devenit scadente pînă la data expirării preavizului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1161. Reducerea drepturilor creditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care, din cauza comportamentului creditorului, fidejusorul nu se poate subroga în drepturile creditorului față de debitor și în drepturile creditorului rezultate din garanțiile personale și reale acordate de terți sau nu poate obține restituirea integrală în regres de la debitor sau de la terții care au acordat garanții personale ori reale, drepturile creditorului față de fidejusor se reduc în măsura necesară pentru a evita suportarea de către fidejusor a unui prejudiciu din cauza comportamentului creditorului. Dacă fidejusorul deja a executat, el are dreptul la restituirea corespunzătoare de la creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică doar în cazul în care comportamentul creditorului este sub nivelul de prudență al unei persoane care își administrează afacerile cu prudență rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1162. Cererea fidejusorului de a fi eliberat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fidejusorul care a oferit o garanție la cererea debitorului sau cu consimțămîntul expres ori prezumat al debitorului poate cere debitorului să determine eliberarea sa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă debitorul nu a executat obligația garantată la scadență;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă debitorul este în incapacitate de plată sau a suferit o diminuare substanțială a patrimoniului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă creditorul a inițiat o acțiune pe temeiul fidejusiunii împotriva fidejusorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Eliberarea se consideră acordată și prin acordarea unei garanții adecvate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fidejusorul nu poate fi eliberat de fidejusiune fără ca creditorul să renunțe expres la ea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1163. Notificarea și cererea fidejusorului înainte de executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte de a executa în folosul creditorului, fidejusorul este obligat să notifice debitorul și să-i ceară informații despre suma restantă a obligației garantate și despre orice excepții sau contrapretenții față de creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care fidejusorul omite să respecte obligația prevăzută la alin. (1) sau să invoce excepțiile comunicate de către debitor ori cunoscute de către fidejusor pe altă cale, dreptul fidejusorului de a recupera de la debitor în temeiul art. 1164 se reduce în măsura necesară pentru a evita suportarea unui prejudiciu de către debitor din cauza acelei omisiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Drepturile fidejusorului față de creditor rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1164. Drepturile fidejusorului după executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fidejusorul are dreptul la restituire în regres din partea debitorului doar în măsura în care fidejusorul a executat obligația rezultată din fidejusiune. Suplimentar, fidejusorul se subrogă, în aceeași măsura, în drepturile creditorului față de debitor. Dreptul la restituire în regres și drepturile dobîndite prin subrogare există în paralel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În caz de executare parțială, partea rămasă din drepturile creditorului față de debitor are prioritate față de drepturile în care s-a subrogat fidejusorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În virtutea subrogării în temeiul alin. (1), drepturile rezultate din garanțiile personale accesorii și autonome și din garanțiile reale se transferă de plin drept fidejusorului în pofida oricărei interdicții sau limitări contractuale a dreptului de a le transmite. Drepturile față de persoanele care au acordat garanții personale sau reale pot fi exercitate numai în limitele prevăzute la art. 1175."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care debitorul, din cauza lipsei discernămîntului deplin sau lipsei capacității de exercițiu necesare la momentul asumării obligației garantate, nu se consideră obligat față de creditor, dar fidejusorul este totuși ținut la fidejusiune și o execută, dreptul fidejusorului la restituire în regres din partea debitorului este limitat în măsura îmbogățirii debitorului din operațiunea cu creditorul. Această regulă se aplică de asemenea în cazul în care o persoană juridică debitor nu a mai fost constituită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul de restituire în regres al fidejusorului nu se extinde asupra despăgubirilor, sub orice formă, la care fidejusorul a fost ținut față de creditor din cauza neexecutării fără justificare a obligației rezultate din fidejusiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), fidejusorul poate acționa în regres chiar înainte de a fi executat fidejusiunea dacă fidejusorul este urmărit în justiție pentru a obține executarea, dacă debitorul este insolvabil sau dacă debitorul s-a obligat să-l elibereze de fidejusiune într-un termen determinat și acesta a expirat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Garanția personală autonomă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1165. Caracterul autonom"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garanția personală autonomă își menține caracterul autonom chiar dacă în cuprinsul ei s-a făcut o trimitere generală la obligația de bază datorată creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică de asemenea acreditivului standby."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1166. Notificarea debitorului de către garant"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garantul are obligația:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să notifice debitorul imediat despre recepționarea unei cereri de executare de la creditor și să precizeze dacă, din punctul de vedere al garantului, executarea urmează a fi efectuată sau refuzată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să notifice debitorul imediat despre executarea pe baza unei cereri; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să notifice debitorul imediat despre refuzul executării pe baza cererii, precizînd motivul refuzului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă garantul încalcă una dintre obligațiile prevăzute la alin. (1), drepturile garantului împotriva debitorului în temeiul art. 1173 sînt reduse în măsura necesară pentru a evita suportarea unui prejudiciu de către debitor din cauza acelei încălcări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1167. Executarea de către garant"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garantul este obligat să execute doar dacă a recepționat o cerere de executare în formă textuală la care sînt anexate documentele doveditoare necesare și care respectă întocmai toate celelalte condiții stabilite în contractul sau în alt act juridic prin care s-a instituit garanția."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu s-a convenit altfel, garantul poate să invoce excepțiile personale pe care le are împotriva creditorului în legătură cu garanția sau un alt raport juridic dintre ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garantul este obligat să verifice cu un nivel de prudență care se așteaptă de la o persoană din domeniul lui de activitate dacă sînt respectate întocmai toate condițiile stabilite pentru executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Garantul este obligat să refuze executarea pe baza cererii dacă ea nu respectă întocmai toate condițiile stabilite, inclusiv dacă cererea de executare este recepționată de către garant după expirarea termenului-limită stipulat în garanție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Garantul trebuie, fără întîrziere nejustificată și cel tîrziu în termen de 7 zile de la recepționarea cererii de executare în formă textuală:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să execute în conformitate cu cererea; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să informeze creditorul privind refuzul de a executa, precizînd motivul refuzului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă creditorul depune, împreună cu cererea de executare, originalul înscrisului prin care s-a asumat garanția, renunțarea creditorului la garanție nu se prezumă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1168. Garanția personală autonomă la prima cerere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garanția personală autonomă care prevede că se execută la prima cerere sau care este formulată într-un mod din care acest lucru ar putea fi dedus în mod neîndoielnic este reglementată de dispozițiile art. 1167, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Garantul este obligat să execute numai dacă cererea creditorului este însoțită de o declarație în formă textuală a creditorului care confirmă în mod expres că sînt îndeplinite toate condițiile de care depinde executarea garanției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 1167 alin. (2) nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1169. Solicitarea vădit abuzivă sau frauduloasă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garantul este obligat să refuze executarea pe baza cererii dacă se dovedește în mod neîndoielnic prin probe prezente la data examinării cererii că cererea este vădit abuzivă sau frauduloasă. Obligația de a refuza apare indiferent dacă debitorul a prezentat sau nu ordonanța de interzicere prevăzută la alin. (2) și (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul cererii prevăzute la alin. (1), debitorul poate cere instanței să pronunțe ordonanță de a interzice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) executarea de către garant; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) emiterea sau utilizarea unei cereri de executare de către creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, ordonanța produce efectul de interzicere a executării de către garant din data pronunțării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1170. Dreptul de restituire în regres al garantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garantul are dreptul de a cere în regres de la creditor restituirea prestațiilor obținute dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condițiile cererii creditorului nu erau îndeplinite sau ulterior au încetat să fie îndeplinite; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cererea creditorului era vădit abuzivă sau frauduloasă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul garantului de a cere restituirea este reglementat de dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1171. Termenul-limită de a cere executarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a stipulat, în mod direct sau indirect, un termen-limită în care creditorul poate cere executarea în baza garanției, garantul rămîne obligat chiar și după expirarea termenului-limită numai dacă creditorul a cerut executarea, conform art. 1167 alin. (1) sau art. 1168, în orice moment cînd creditorul era îndreptățit să depună cererea, dar nu mai tîrziu de expirarea termenului-limită. Dispozițiile art. 1159 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. Obligația garantului se limitează la suma pe care creditorul ar fi putut să o ceară în ultima zi a termenului-limită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care nu s-a stipulat un termen-limită, garantul are dreptul de a stabili unul printr-un preaviz de cel puțin 3 luni în adresa creditorului. Obligația garantului se limitează la suma pe care creditorul ar fi putut să o ceară în ultima zi a termenului de preaviz. Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care garanția este asumată pentru un scop determinat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1172. Cesiunea drepturilor rezultate din garanție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul creditorului de a primi executarea de la garant poate fi cesionat sau transferat în alt mod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul unei garanții personale autonome la prima cerere, dreptul la executare nu poate fi cesionat sau transferat în alt mod, iar cererea de executare poate fi înaintată doar de către creditorul inițial. Această dispoziție nu împiedică transferul veniturilor obținute din garanție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1173. Drepturile garantului după executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"După ce a executat în baza garanției, garantul poate exercita drepturile prevăzute la art. 1164, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune privind pluralitatea garanților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1174. Răspunderea solidară față de creditor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care mai mulți garanți au garantat prin fidejusiune executarea aceleiași obligații sau aceleiași părți a unei obligații sau și-au asumat prin garanție personală autonomă angajamente în același scop de garantare, fiecare garant poartă, în limitele angajamentului acelui garant față de creditor, răspundere solidară împreună cu ceilalți garanți. Această regulă se aplică și în cazul în care garanții au asumat garanția prin acte juridice separate și chiar dacă nu au cunoscut existența altor garanți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care în folosul aceluiași creditor s-au instituit atît garanții personale, cît și garanții reale. În scopul aplicării prezentei secțiuni, constituitorii garanțiilor reale se consideră garanți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1175. Regresul intern"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile prevăzute la art. 1174, regresul între mai mulți garanți este reglementat de dispozițiile art. 544, sub rezerva prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub rezerva dispozițiilor alin. (8) din prezentul articol, partea fiecărui garant în sensul art. 544 se determină conform alin. (3)–(7) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu excepția cazului în care nu au convenit altfel, în raporturile dintre ei, fiecare garant poartă răspundere în măsura în care riscul maxim asumat de acel garant se raportează la totalul riscurilor maxime asumate de către toți garanții. Momentul relevant este cel al acordării ultimei garanții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul garanției personale, riscul maxim este determinat de suma maximă stipulată a garanției. În absența unei stipulații privind suma maximă, se va lua ca bază de calcul valoarea obligației garantate sau, în cazul în care a fost garantat un cont curent, limita de credit. În cazul în care un cont curent garantat nu are o limită de credit, se va lua ca bază de calcul soldul final."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul garanției reale, riscul maxim este determinat de suma maximă stipulată a garanției. În absența unei stipulații privind suma maximă, se va lua ca bază de calcul valoarea bunurilor care fac obiectul garanției reale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă suma maximă în cazul prevăzut la alin. (4) enunțul întîi sau, respectiv, suma maximă sau valoarea în cazul prevăzut la alin. (5) depășește valoarea obligației garantate la momentul acordării celei mai recente garanții, această ultimă valoare va indica riscul maxim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul unei garanții personale nelimitate care garantează un credit nelimitat (inclusiv o fidejusiune globală), riscul maxim al altor garanții, limitate personale sau reale, care depășesc soldul final al creditului garantat se consideră limitat la acesta din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dispozițiile alin. (3)–(7) nu se aplică garanțiilor reale acordate de către debitor și nici garanțiilor care, la momentul în care creditorul a fost satisfăcut, erau deja stinse."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1176. Regresul împotriva debitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Garantul care a executat în folosul unui alt garant care a acționat în regres se subrogă în această măsură în drepturile acelui alt garant împotriva debitorului dobîndite în temeiul art. 1164 alin. (1) și (3), inclusiv în drepturile reale de garanție acordate de către debitor. Dispozițiile art. 1161 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un garant are un drept de regres împotriva debitorului în virtutea drepturilor dobîndite în temeiul art. 1164 alin. (1) și (3) sau în temeiul dispozițiilor alin. (1) al prezentului articol, inclusiv în virtutea drepturilor reale de garanție acordate de către debitor, fiecare garant are dreptul la o parte proporțională, menționată la art. 1175 alin. (2) și art. 544, din prestațiile restituite de la debitor. Dispozițiile art. 1161 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În lipsă de stipulație contrară, debitorul care a acordat garanții reale nu se consideră garant și nu are niciun drept de regres în baza dispozițiilor prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1177. Aplicarea dispozițiilor legale privind solidaritatea debitorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În partea nereglementată de prezenta secțiune, raporturilor dintre părți li se aplică dispozițiile legale privind solidaritatea debitorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții speciale privind garanțiile personale acordate de consumator"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1178. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice garanție personală acordată de către un garant consumator în folosul unui creditor profesionist este supusă dispozițiilor prezentei secțiuni și, în completare, dispozițiilor secțiunilor 1, a 2-a și a 4-a."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Garanția personală nu cade sub incidența prezentei secțiuni dacă garantul persoană fizică este membru, asociat, acționar, administrator al debitorului persoană juridică sau are altă posibilitate de a exercita o influență semnificativă asupra debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă s-a stipulat că garanția personală este autonomă, această stipulație este lovită de nulitate absolută și se consideră că garanția este o fidejusiune, cu condiția că sînt îndeplinite celelalte condiții de validitate ale fidejusiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză care contravine dispozițiilor secțiunii 1, a 2-a, a 4-a și ale prezentei secțiuni în detrimentul garantului (fidejusorului) consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11781. Obligațiile precontractuale ale creditorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte de asumarea fidejusiunii, creditorul are obligația de a explica potențialului fidejusor următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) efectele generale ale fidejusiunii preconizate; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) riscurile concrete la care se expune fidejusorul, conform informațiilor disponibile creditorului, avînd în vedere situația financiară a debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care creditorul cunoaște sau are motive să cunoască faptul că, din cauza unei relații de încredere dintre debitor și fidejusor, există un risc semnificativ că fidejusorul nu își asumă fidejusiunea în mod liber sau fiind informat adecvat, creditorul are obligația de a constata că fidejusorul a primit consultații independente. Modalitățile de a constata că fidejusorul a primit consultații independente se stabilesc de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care informațiile prevăzute la alin. (1) sau, după caz, consultațiile independente prevăzute la alin. (2) nu sînt primite de către fidejusor cu cel puțin 5 zile înainte de data semnării ofertei de fidejusiune sau a fidejusiunii, oferta poate fi revocată sau fidejusiunea anulată de către fidejusor într-un termen rezonabil după primirea informațiilor sau a consultației independente. Termenul de 5 zile se consideră rezonabil dacă din circumstanțe nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă, contrar dispozițiilor alin. (1) sau (2), nu s-au acordat informațiile sau, după caz, consultația independentă, oferta de fidejusiune poate fi revocată sau fidejusiunea anulată de către fidejusor în orice moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care fidejusorul revocă oferta sau anulează fidejusiunea în temeiul alin. (1)–(4), prestațiile primite de către părți se restituie conform dispozițiilor legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică dacă actul juridic prin care se asumă fidejusiunea este încheiat în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11782. Natura răspunderii fidejusorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă nu s-a stipulat o sumă maximă a fidejusiunii, indiferent că este o fidejusiune globală sau nu, se consideră că obligația fidejusorului este limitată la suma maximă a obligației garantate principale la data asumării fidejusiunii. O asemenea fidejusiune va acoperi dobînzile, comisioanele, despăgubirile, inclusiv sub forma penalităților, și oricare cheltuieli aferente obligației garantate principale doar dacă ele s-au stipulat expres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația fidejusorului se prezumă subsidiară, în sensul art. 1157, dacă nu s-a stipulat altfel în mod expres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11783. Obligațiile creditorului de informare anuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu condiția că s-a obținut consimțămîntul debitorului, creditorul este obligat să informeze anual fidejusorul despre sumele garantate din obligația principală, dobînda și alte obligații accesorii datorate de către debitor la data informării. Consimțămîntul debitorului, odată obținut, este irevocabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 1158 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 11784. Dreptul de a limita fidejusiunea cu termen-limită"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fidejusorul care și-a asumat o fidejusiune care se limitează la obligațiile născute sau devenite scadente în interiorul termenului-limită stipulat are dreptul, după expirarea a 3 ani de la data asumării, să limiteze efectele acesteia printr-un preaviz de cel puțin 3 luni adresat creditorului. Această dispoziție nu se aplică în cazul în care fidejusiunea este limitată la unele obligații determinate sau obligații care rezultă din contracte determinate concret. Creditorul trebuie să informeze debitorul imediat după primirea unui preaviz de limitare a fidejusiunii din partea fidejusorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În temeiul preavizului, fidejusiunea se consideră limitată conform dispozițiilor art. 1160 alin. (2).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"566. Capitolul XXI din titlul III se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"567. La articolul 1183:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „Rezilierea” se substituie cu cuvîntul „Rezoluțiunea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (1) și (2), cuvîntul „reziliat” se substituie cu cuvîntul „rezolvit”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"568. Capitolul XXIII din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XXIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"CONTRACTELE PRIVIND PUNEREA PE PIAȚĂ A PRODUSELOR ALTUIA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1199. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică contractului de agenție comercială, contractului de comision profesionist, contractului de franciză și contractului de distribuție, precum și, în mod corespunzător, altor contracte în virtutea cărora o parte care desfășoară o activitate independentă se obligă să folosească competențe și eforturi pentru a pune pe piață produsele celeilalte părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică contractelor menționate la alin. (1) dacă partea obligată să pună pe piață produsele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în calitatea sa de salariat, are atribuții de încheiere a contractelor care obligă cealaltă parte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiind asociat, are dreptul de a încheia contracte care obligă asociații săi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este administratorul sau lichidatorul procedurii de reorganizare sau al procedurii de lichidare în procesul de insolvabilitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) activează la bursele de mărfuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentului capitol, prin produse se înțeleg, după caz, bunuri, lucrări sau servicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul existenței unor divergențe între anumite dispoziții legale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dispozițiile prezentului capitol au prioritate față de dispozițiile legale cu privire la mandat; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiile secțiunilor a 2-a, a 3-a și a 5-a din prezentul capitol au prioritate față de dispozițiile prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1200. Obligația de informare înaintea încheierii contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea care poartă negocieri pentru încheierea contractului este obligată să furnizeze celeilalte părți, într-un termen rezonabil înaintea încheierii contractului și în conformitate cu cerințele bunelor practicii comerciale, informații suficiente care să permită celeilalte părți să decidă, fiind informată în mod rezonabil, asupra încheierii sau refuzului de a încheia contract de tipul și în condițiile propuse."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1201. Obligația de cooperare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Părțile contractului sînt obligate să colaboreze activ și loial și să-și coordoneze eforturile pentru a atinge obiectivele contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1202. Obligația de informare în timpul executării contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pe durata contractului, fiecare parte este obligată să ofere celeilalte părți, în timp util, toată informația pe care prima parte o deține și care este necesară celeilalte părți pentru a atinge obiectivele contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1203. Obligația de confidențialitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Partea care primește informații confidențiale de la cealaltă parte este obligată să păstreze confidențialitatea informațiilor și să nu divulge informațiile terților atît pe durata contractului, cît și după încetarea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partea care primește informații confidențiale de la cealaltă parte este obligată să nu le folosească pentru alte scopuri decît în conformitate cu obiectivele contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Informațiile care sînt deja deținute de către o parte sau care au fost divulgate public, precum și informațiile care trebuie să fie divulgate în mod necesar clienților în cadrul desfășurării activității comerciale nu reprezintă informații confidențiale în scopul aplicării prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1204. Încetarea în cazul contractului pe termen determinat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea are dreptul să nu prelungească contractul încheiat pe termen determinat. Dacă o parte a notificat, în termenul corespunzător, despre intenția de a prelungi contractul, contractul va fi prelungit pe un termen nedeterminat, cu excepția cazului în care cealaltă parte a notificat-o, într-un termen rezonabil înaintea expirării termenului contractului, despre faptul că nu dorește ca acesta să fie prelungit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1205. Încetarea în cazul contractului pe termen nedeterminat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare dintre părțile la un contract încheiat pe termen nedeterminat are dreptul la rezoluțiune prin notificarea celeilalte părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă notificarea prevede că rezoluțiunea se va produce la expirarea unui termen rezonabil, obligația de a plăti despăgubiri conform art. 1206 nu apare. Dacă notificarea prevede rezoluțiunea imediată sau rezoluțiunea după un termen care nu este rezonabil, se vor plăti despăgubiri conform articolului menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La determinarea caracterului rezonabil al termenului se vor lua în cont în special următorii factori:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) timpul cît a durat raportul contractual;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) investițiile rezonabile efectuate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) timpul necesar pentru a găsi o alternativă rezonabilă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) uzanțele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Se prezumă rezonabil un termen de notificare prealabilă de o lună pentru fiecare an cît a durat raportul contractual, dar nu mai mult de 36 de luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Principalul, comitentul, francizorul sau furnizorul este obligat să respecte un termen al notificării de cel puțin o lună pentru primul an, 2 luni pentru al doilea, 3 luni pentru al treilea, 4 luni pentru al patrulea, 5 luni pentru al cincilea și 6 luni pentru al șaselea an și pentru anii următori cît a durat raportul contractual. Orice clauză contrară prezentului alineat este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Convențiile prin care se instituie termene mai lungi decît cele prevăzute la alin. (4) și (5) sînt valabile dacă termenele care trebuie respectate de către principal, comitent, francizor sau furnizor nu sînt mai scurte decît cele care trebuie respectate de către agentul comercial, comisionar, francizat sau distribuitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul contractelor ce intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentei secțiuni, dispozițiile prezentului articol le înlocuiesc pe cele prevăzute de art. 7208."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1206. Despăgubirile pentru rezoluțiunea fără respectarea termenului de notificare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o parte declară rezoluțiunea în temeiul art. 1205, însă nu respectă termenul rezonabil de notificare, cealaltă parte are dreptul la despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Despăgubirile vor constitui suma care corespunde beneficiului care ar fi fost obținut de cealaltă parte pe perioada suplimentară în care raportul contractual ar fi continuat dacă s-ar fi respectat termenul rezonabil de notificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Beneficiul anual se prezumă a fi egal cu beneficiul mediu care a fost obținut de partea prejudiciată în baza contractului în decursul ultimilor 3 ani sau, dacă raportul contractual a durat mai puțin, în decursul duratei efective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile legale privind dreptul la despăgubiri pentru neexecutarea obligațiilor se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1207. Rezoluțiunea pentru neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza în temeiul căreia o parte poate declara rezoluțiunea pentru o neexecutare a obligației contractuale care nu se consideră, conform legii, esențială este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1208. Compensația pentru fondul comercial"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă contractul încetează din oricare cauză (inclusiv din cauza rezoluțiunii de către oricare parte pentru neexecutare esențială), partea are dreptul să primească o compensație de la cealaltă parte pentru fondul comercial (goodwill) în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prima parte a mărit substanțial volumul activității comerciale a celeilalte părți și aceasta din urmă continuă să obțină beneficii semnificative din respectiva activitate comercială; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) plata compensației este rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Plata compensației nu împiedică nicio parte să ceară despăgubiri în temeiul art. 1206."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1209. Stocul, piesele de schimb și materialele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă contractul este lovit de nulitate sau are loc rezoluțiunea la inițiativa uneia dintre părți, partea ale cărei produse sînt puse pe piață este obligată să răscumpere de la cealaltă parte stocul, piesele de schimb și materialele rămase, la un preț rezonabil, cu excepția cazului în care pentru cealaltă parte este rezonabil să le revîndă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1210. Dreptul de retenție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În scopul garantării drepturilor sale la remunerație, la plata despăgubirilor și la compensație, partea care pune produsele pe piață are un drept de retenție asupra bunurilor mobile ale celeilalte părți, care au intrat în posesia sa pe baza contractului, atît timp cît cealaltă parte nu își execută obligațiile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1211. Actul semnat disponibil la cerere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiecare parte are dreptul să primească de la cealaltă parte, la cerere, clauzele contractului convenite în formă textuală, pe un suport durabil. Orice clauză contrară este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12111. Obligația de neconcurență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul poate interzice sau limita partea care pune pe piață produsele altuia să desfășoare, după încetarea raporturilor contractuale, activități care concurează cu activitățile celeilalte părți (obligația de neconcurență)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația de neconcurență este valabilă dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este convenită în formă textuală, pe un suport durabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se referă la un teritoriu sau la o categorie de clienți și un teritoriu și la produse de tipul celor care fac obiectul contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu încalcă dispozițiile legislației privind concurența."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația de neconcurență nu poate dura mai mult 2 ani de la încetarea raporturilor contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză contrară dispozițiilor alin. (2) și (3) este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Agenția comercială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1212. Contractul de agenție comercială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contractul de agenție comercială o parte (agent comercial) se obligă să acționeze în mod permanent în calitate de intermediar care desfășoară activități independente pentru a negocia sau a încheia contracte în numele celeilalte părți (principal), iar principalul se obligă să îi plătească remunerație pentru activitățile respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice remunerație care depinde total sau parțial de numărul sau valoarea contractelor se prezumă a fi un comision."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1213. Obligația agentului comercial de a negocia și a încheia contracte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agentul comercial este obligat să depună eforturi rezonabile pentru a negocia, în numele principalului, și pentru a încheia contractele în privința cărora a primit indicații să le încheie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Agentul comercial este obligat să urmeze indicațiile rezonabile ale principalului dacă acestea nu afectează în mod semnificativ independența agentului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1214. Informarea de către agentul comercial pe perioada executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, agentul comercial este obligat să furnizeze principalului în special informația privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractele negociate sau încheiate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) condițiile pieței;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) solvabilitatea și alte caracteristici privind clienții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1215. Evidența agentului comercial"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agentul comercial este obligat să țină evidența corespunzătoare privind contractele negociate sau încheiate în numele principalului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă reprezintă mai mulți principali, agentul comercial este obligat să țină o evidență independentă pentru fiecare principal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă principalul are motive importante pentru a pune la îndoială faptul că agentul comercial ține o evidență corespunzătoare, agentul comercial este obligat, la cererea principalului, să permită unui contabil independent accesul rezonabil la evidența sa. Principalul este obligat să achite serviciile contabilului independent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1216. Dreptul la comision pe durata agenției comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agentul comercial are dreptul la comision pentru oricare contract încheiat cu un client pe durata agenției comerciale, dacă contractul a fost încheiat ca rezultat al eforturilor agentului comercial:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cu un terț care a fost anterior atras de către agentul comercial în calitate de client al principalului în contracte de același fel; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cu un client dintr-o anumită zonă geografică sau dintr-un grup de clienți care au fost încredințați agentului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la comision prevăzut la alin. (1) apare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă principalul și-a executat sau trebuia să-și execute obligațiile rezultate din contract; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă clientul și-a executat obligațiile rezultate din contract sau suspendă executarea în mod justificat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (2) lit. b) în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1217. Dreptul la comision după încetarea agenției comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agentul comercial are dreptul la comision pentru oricare contract încheiat cu un client după încetarea agenției comerciale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă contractul încheiat este, în mod substanțial, rezultatul eforturilor agentului comercial exercitate pe durata acoperită de contractul de agenție comercială și dacă contractul a fost încheiat într-un termen rezonabil după încetarea agenției comerciale; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă condițiile prevăzute la art. 1216 alin. (1) și (2) ar fi fost întrunite, însă contractul nu a fost încheiat pe durata agenției comerciale, iar oferta clientului a fost primită de către principal sau agentul comercial înainte de încetarea agenției comerciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la comision prevăzut la alin. (1) apare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă principalul și-a executat sau trebuia să-și execute obligațiile rezultate din contract; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă clientul și-a executat obligațiile rezultate din contract sau suspendă executarea în mod justificat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (2) lit. b) în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Agentul comercial nu are dreptul la comisionul prevăzut la art. 1216 dacă un agent comercial precedent are dreptul la comisionul respectiv în baza prezentului articol, cu excepția cazului în care partajarea comisionului între cei doi agenți comerciali este rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1218. Scadența comisionului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Principalul este obligat să îi plătească agentului comercial comisionul nu mai tîrziu decît în ultima zi a lunii următoare trimestrului în care agentul a obținut dreptul la comision."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (1) în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1219. Stingerea dreptului la comision"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza prin care se stinge dreptul agentului comercial la comision pentru un contract încheiat cu un client este valabilă doar în măsura în care aceasta prevede stingerea pe motiv că obligațiile contractuale ale clientului nu sînt executate dintr-o cauză pentru care principalul nu poartă răspundere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La stingerea dreptului său la comision, agentul comercial este obligat să restituie comisionul care a fost deja primit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (1) în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1220. Obligațiile de informare ale principalului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, principalul este obligat în special să furnizeze informații privind caracteristicile produselor, precum și privind prețurile și condițiile vînzării sau cumpărării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Principalul este obligat să informeze agentul comercial, într-un termen rezonabil, despre:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acceptarea sau refuzul de către principal al unui contract negociat de către agentul comercial în numele principalului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) orice neexecutare a obligațiilor rezultate dintr-un contract negociat sau încheiat de către agentul comercial în numele principalului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Principalul este obligat să avertizeze agentul comercial într-un termen rezonabil atunci cînd prevede că volumul contractelor pe care principalul va fi capabil să le încheie va fi în mod semnificativ mai mic decît volumul pe care le poate prevedea agentul comercial în mod rezonabil. Se prezumă că principalul a prevăzut ceea ce putea să prevadă în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Principalul este obligat să transmită agentului comercial, într-un termen rezonabil, un raport privind comisionul pe care agentul comercial are dreptul să îl primească. Acel raport trebuie să prevadă modul în care a fost calculată suma comisionului. În scopul calculării comisionului, principalul este obligat să prezinte agentului comercial, la cerere, un extras din evidența sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice clauză care derogă de la dispozițiile alin. (2)–(4) în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1221. Evidența ținută de principal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Principalul este obligat să țină evidența corespunzătoare privind contractele negociate sau încheiate de către agentul comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă are mai mulți agenți comerciali, principalul este obligat să țină o evidență independentă pentru fiecare agent comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Principalul este obligat, la cererea agentului comercial, să permită unui contabil independent accesul rezonabil la evidența sa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă principalul nu execută obligația prevăzută la art. 1220 alin. (4); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă agentul comercial are motive importante pentru a pune la îndoială faptul că principalul ține o evidență corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12211. Valoarea compensației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agentul comercial are dreptul să primească o compensație pentru fondul comercial în temeiul art. 1208 în valoare egală cu:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) comisionul mediu al contractelor cu clienți noi și al volumului majorat al activității comerciale cu clienții existenți, calculat pentru ultimele 12 luni și înmulțit cu:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numărul anilor în decursul cărora principalul este probabil să continue să obțină beneficii din aceste contracte în viitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Valoarea compensației rezultate din acest calcul trebuie ajustată ținîndu-se cont de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) diminuarea probabilă a clienților, în baza ratei medii a migrației pe teritoriul agentului comercial; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) reducerea necesară pentru plata în avans, în baza dobînzii prevăzute la art. 585."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În orice caz, compensația nu poate depăși remunerația pentru 1 an, calculată din remunerația medie anuală a agentului comercial în decursul ultimilor 5 ani sau, dacă raportul contractual a durat mai puțin de 5 ani, din media pe parcursul duratei efective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului articol în detrimentul agentului comercial este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12212. Clauza del credere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Convenția prin care agentul comercial garantează că un client va plăti prețul produselor care formează obiectul contractului negociat sau încheiat de către agentul comercial (clauza del credere) este valabilă doar în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este în formă textuală, pe un suport durabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se referă la anumite contracte care au fost negociate sau încheiate de către agentul comercial sau la contracte cu clienți concreți specificați în convenție; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este rezonabilă în raport cu interesele părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Agentul comercial are dreptul la un comision de o valoare rezonabilă pentru contractele la care se aplică garanția del credere (comisionul del credere)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Comisionul profesionist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12213. Dispoziții generale cu privire la comisionarul profesionist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră comisionar profesionist (comisionar) persoana care, în cadrul activității sale comerciale permanente, își asumă obligația de a încheia contracte cu produse sau cu valori mobiliare în nume propriu, dar pe contul unei alte persoane (comitent)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Față de activitatea comisionarului care nu este reglementată de normele prezentei secțiuni se aplică regulile referitoare la agentul comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Normele cu privire la contractul de comision se aplică în măsura în care dispozițiile prezentului capitol nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12214. Obligațiile comisionarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comisionarul este ținut să execute cu diligența unui bun profesionist obligațiile pe care și le-a asumat. Comisionarul trebuie să respecte interesele comitentului și să îndeplinească indicațiile date de el."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Comisionarul prezintă comitentului informațiile necesare, în particular îi comunică imediat despre executarea comisionului. El este obligat să prezinte comitentului un raport cu privire la executarea comisionului și să-i transmită cele cuvenite din executarea respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comisionarul poartă răspundere față de comitent pentru executarea actului juridic încheiat în cazul în care, concomitent cu notificarea despre executarea comisionului, nu va indica și terțul cu care a încheiat actul juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12215. Efectele nerespectării indicațiilor comitentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care nu acționează conform indicațiilor comitentului, comisionarul este obligat să repare prejudiciul cauzat. Totodată, comitentul este în drept să nu recunoască efectele actului juridic încheiat astfel în privința sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12216. Limitele prețului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă comisionarul a efectuat o vînzare la un preț mai mic decît cel stabilit sau dacă a majorat prețul de cumpărare stabilit, comitentul, în cazul în care intenționează să respingă convenția ca nefiind încheiată pe contul lui, trebuie să declare acest fapt imediat după notificarea despre încheierea convenției. În caz contrar, abaterea de la prețul stabilit se consideră acceptată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care comisionarul, concomitent cu notificarea despre încheierea convenției, declară că va compensa diferența de preț, comitentul nu are dreptul să respingă convenția. Dreptul comitentului de a cere repararea prejudiciului care depășește diferența de preț nu este afectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12217. Încheierea convenției în condiții mai avantajoase"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care comisionarul încheie o convenție în condiții mai avantajoase decît cele stabilite de comitent, avantajele sînt atribuite comitentului. Această regulă produce efecte în particular în cazul în care prețul cu care comisionarul a efectuat vînzarea depășește prețul pe care comitentul l-a stabilit ca fiind cel mai mic sau dacă prețul de cumpărare nu atinge prețul cel mai mare stabilit de comitent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12218. Remunerarea comisionarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care convenția este executată, comisionarul poate pretinde plata comisionului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Chiar dacă convenția nu a fost executată, comisionarul are totuși dreptul la un comision dacă acesta este prevăzut de uzanțele comerciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comisionarul poate pretinde plata comisionului chiar și în cazul în care executarea actului juridic încheiat de el nu a avut loc, dacă acest fapt se datorează vinovăției comitentului sau este în legătură cu personalitatea lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12219. Produsul deteriorat sau viciat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă produsul care i-a fost expediat este deteriorat sau are anumite vicii depistabile la examinare, comisionarul, în raport cu transportatorul și comitentul, este obligat să asigure proba stării lui și să informeze imediat comitentul. În caz contrar, comisionarul va fi obligat să repare prejudiciul cauzat astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122110. Răspunderea comisionarului pentru produs"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comisionarul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea produsului aflat în custodia lui, cu excepția cazului în care pierderea sau deteriorarea a rezultat din împrejurări care nu puteau fi evitate prin diligența unui bun profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Comisionarul poartă răspundere pentru neasigurarea produsului doar în cazul în care comitentul i-a dat indicația să efectueze asigurarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122111. Avansul și creditul la executarea contractului de comision"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care a acordat terțului un avans sau un credit fără consimțămîntul comitentului, comisionarul acționează pe propriul risc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă uzanțele comerciale prevăd posibilitatea acordării unei amînări pentru plata prețului de cumpărare, de acest drept se va bucura și comisionarul în lipsa unor indicații contrare din partea comitentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care, neavînd împuterniciri, efectuează o vînzare în credit, comisionarul este obligat, în calitate de debitor, să plătească imediat, în contul comitentului, prețul de cumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122112. Contracte similare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică, dacă nu este prevăzut altfel sau dacă din esența raporturilor nu reiese contrariul, și în cazul în care comisionarul, practicînd activitate comercială proprie, își asumă încheierea, în nume propriu, dar pe contul unei alte persoane, a unor acte juridice diferite de cele menționate la art. 12213 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Franciza"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122113. Contractul de franciză"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin contractul de franciză o parte (francizor) acordă celeilalte părți (francizat), în schimbul unei redevențe, dreptul de a desfășura o activitate comercială (activitate de franciză) în cadrul rețelei francizorului, cu scopul de a furniza anumite produse în numele și pe contul francizatului, iar francizatul are dreptul și obligația de a folosi denumirea comercială, marca sau alte obiecte ale drepturilor asupra obiectului de proprietate intelectuală, know-how și metode ale activității comerciale ale francizorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122114. Informarea înaintea încheierii contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1200, francizorul este obligat în special să furnizeze francizatului informații corespunzătoare și în timp util privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) întreprinderea și experiența francizorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obiectele relevante ale drepturilor de proprietate intelectuală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) caracteristicile know-how-ului relevant;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) sectorul comercial și condițiile pieței;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) metodele particulare ale francizei și desfășurarea acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) structura și mărimea rețelei de franciză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) comisioanele, redevențele și orice alte plăți periodice; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) clauzele contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Chiar dacă nerespectarea dispozițiilor alin. (1) de către francizor nu a cauzat o eroare pentru care, conform legii, contractul poate fi anulat, francizatul poate solicita despăgubiri conform art. 2331, cu excepția cazului în care francizorul a avut motive să creadă că informația a fost corespunzătoare sau a fost oferită în timp util."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122115. Obligația de cooperare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza contractului de franciză prin care se derogă de la dispozițiile art. 1201 este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122116. Drepturile de proprietate intelectuală asupra obiectului și know-how-ul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Francizorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să acorde francizatului dreptul de a exploata obiectele asupra cărora are drepturi de proprietate intelectuală în măsura necesară pentru desfășurarea activității de franciză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să depună eforturi rezonabile pentru a asigura exercitarea netulburată și continuă a acestui drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pe durata contractului, francizorul este obligat să acorde francizatului know-how-ul necesar pentru desfășurarea activității de franciză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122117. Asistența"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Francizorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să ofere francizatului asistență sub forma cursurilor de formare, îndrumărilor și consilierii, în măsura necesară desfășurării activității de franciză, fără costuri suplimentare pentru francizat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să ofere altă asistență decît cea prevăzută la lit. a) în măsura în care aceasta este solicitată în mod rezonabil de către francizat, la un preț rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122118. Furnizarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd francizatul este obligat să obțină produsele de la francizor sau de la un furnizor desemnat de acesta, francizorul este obligat să se asigure că produsele comandate de francizat sînt furnizate într-un termen rezonabil, în măsura în care este posibil și cu condiția că comanda este rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și cazurilor în care, deși francizatul nu este obligat să obțină produsele de la francizor sau de la un furnizor desemnat de acesta, el este nevoit, de fapt, să facă acest lucru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122119. Obligația de informare a francizorului pe durata executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, francizorul este obligat în special să furnizeze francizatului informații privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condițiile pieței;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) rezultatele comerciale ale rețelei de franciză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) caracteristicile produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) prețurile și condițiile de furnizare a produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) prețurile recomandate și condițiile pentru refurnizare a produselor către clienți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) comunicările relevante dintre francizor și clienți în teritoriu; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) campaniile de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122120. Avertizarea privind capacitatea redusă de furnizare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd francizatul este obligat să obțină produsele de la francizor sau de la un furnizor desemnat de acesta, francizorul este obligat să avertizeze francizatul într-un termen rezonabil în cazul în care prevede că capacitatea lui de furnizare sau capacitatea de furnizare a furnizorului desemnat va fi în mod semnificativ mai mică decît capacitatea la care francizatul a avut motive să se aștepte. Se prezumă că francizorul a prevăzut ceea ce putea să prevadă în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și cazurilor în care, deși francizatul nu este obligat prin lege să obțină produsele de la francizor sau de la un furnizor desemnat de acesta, el este nevoit, de fapt, să facă acest lucru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul francizatului este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122121. Reputația rețelei și publicitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Francizorul este obligat să depună eforturi rezonabile pentru a promova și a menține reputația rețelei de franciză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În particular, francizorul este obligat să elaboreze și să coordoneze campanii corespunzătoare de publicitate cu scopul promovării rețelei de franciză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Activitățile de promovare și menținere a reputației rețelei de franciză vor fi efectuate fără costuri suplimentare pentru francizat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122122. Comisioane, redevențe și alte plăți periodice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Francizatul este obligat să plătească francizorului comisioanele, redevențele sau alte plăți periodice convenite în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă comisioanele, redevențele sau alte plăți periodice vor fi determinate unilateral de către francizor, se aplică dispozițiile art. 676."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122123. Obligația de informare a francizatului în decursul executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, francizatul este obligat în special să furnizeze francizorului informații privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acțiunile înaintate sau amenințate de a fi înaintate de către terți în privința drepturilor francizorului asupra obiectului de proprietate intelectuală; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) încălcări de către terți ale drepturilor francizorului asupra obiectului de proprietate intelectuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122124. Metodele activității comerciale și indicațiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Francizatul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să depună eforturi rezonabile pentru a desfășura activitatea de franciză în conformitate cu metodele activității comerciale ale francizorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să urmeze indicațiile rezonabile ale francizorului privind metodele activității comerciale și menținerea reputației rețelei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să manifeste prudență rezonabilă pentru a nu dăuna rețelei de franciză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122125. Inspecția"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Francizatul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să permită francizorului acces în condiții rezonabile la spațiile sale pentru ca francizorul să verifice dacă francizatul se conformează metodelor activității comerciale și indicațiilor francizorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să ofere francizorului acces în condiții rezonabile la registrele sale contabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Distribuția"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122126. Contractul de distribuție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contract de distribuție o parte (furnizor) se obligă să furnizeze celeilalte părți (distribuitor) produse, în mod continuu, iar distribuitorul se obligă să cumpere produsele date sau să le ia și să plătească pentru ele și să le furnizeze altora în numele și pe contul distribuitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de distribuție exclusivă este contractul de distribuție în virtutea căruia furnizorul se obligă să furnizeze produse unui singur distribuitor pe un teritoriu determinat sau către un anumit grup de clienți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de distribuție selectivă este un contract de distribuție în virtutea căruia furnizorul se obligă să furnizeze produse, direct sau indirect, numai distribuitorilor selectați pe baza unor criterii stabilite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contract de cumpărare exclusivă este un contract de distribuție în virtutea căruia distribuitorul se obligă să cumpere sau să ia și să plătească produse doar de la furnizor sau de la o persoană desemnată de furnizor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122127. Obligația de a furniza produsele și materialele publicitare și de a menține reputația"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Furnizorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să furnizeze produsele comandate de către distribuitor, în măsura posibilă și cu condiția ca comanda să fie rezonabilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să ofere distribuitorului, la un preț rezonabil, toate materialele publicitare pe care le deține și care sînt necesare pentru distribuirea și promovarea corespunzătoare a produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să depună eforturi rezonabile pentru a nu prejudicia reputația produselor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122128. Informarea de către furnizor pe perioada executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, furnizorul este obligat să furnizeze distribuitorului informații privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) caracteristicile produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prețurile și condițiile de furnizare a produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prețurile recomandate și condițiile pentru refurnizare a produselor către clienți;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) comunicațiile relevante dintre furnizor și clienți; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) campaniile de publicitate relevante pentru desfășurarea activității comerciale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122129. Avertizarea de către furnizor privind capacitatea scăzută de furnizare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Furnizorul este obligat să avertizeze distribuitorul într-un termen rezonabil atunci cînd prevede că capacitatea sa de furnizare va fi în mod semnificativ mai mică decît capacitatea la care distribuitorul a avut motive să se aștepte. Se prezumă că furnizorul a prevăzut ceea ce putea să prevadă în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În contractele de cumpărare exclusivă, orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 122130. Obligațiile distribuitorului în contractele de distribuție exclusivă și în contractele de distribuție selectivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Distribuitorul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în măsura în care este posibil, să depună eforturi rezonabile pentru a promova produsele;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să avertizeze furnizorul într-un termen rezonabil atunci cînd prevede că comenzile sale vor fi în mod semnificativ mai mici decît comenzile la care furnizorul a avut motive să se aștepte. Se prezumă că distribuitorul a prevăzut ceea ce putea să prevadă în mod rezonabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să urmeze indicațiile rezonabile date de furnizor, care au drept scop asigurarea distribuirii corespunzătoare a produselor sau menținerea reputației ori caracteristicilor distincte ale produselor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să permită furnizorului acces rezonabil la spațiile sale pentru ca furnizorul să verifice dacă distribuitorul se conformează standardelor convenite prin contract și indicațiilor rezonabile date;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) să depună eforturi rezonabile pentru a nu prejudicia reputația produselor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În temeiul obligației de informare prevăzute la art. 1202, distribuitorul este obligat să furnizeze furnizorului informații privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acțiunile înaintate sau amenințate de a fi înaintate de către terți în privința drepturilor furnizorului asupra obiectului de proprietate intelectuală; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) încălcări de către terți ale drepturilor furnizorului asupra obiectului de proprietate intelectuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică doar contractelor de distribuție exclusivă și contractelor de distribuție selectivă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"569. Denumirea capitolului XXIV din titlul III se completează în final cu cuvintele „ȘI NEBANCARE”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"570. Articolul 1222:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvintele „o sumă de bani” se introduce textul „ , înscrisă la soldul contului de depozit deschis pe numele deponentului,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător contractelor de depunere de economii încheiate de către asociațiile de economii și împrumut cu membrii săi, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"571. La articolul 1224 alineatul (1), cifrele „619” se substituie cu cifrele „585”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"572. Articolul 1227:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „nulă” se substituie cu cuvintele „lovită de nulitate absolută”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „unui depozit la vedere” se substituie cu cuvintele „noi oferite de bancă pentru depozitul de tipul respectiv”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"573. La articolul 1228, cuvintele „retragerile de numerar” se substituie cu cuvintele „eliberarea numerarului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"574. Codul se completează cu articolul 12291 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 12291. Cotitularii de cont"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care contul a fost deschis de mai mulți titulari (cotitulari de cont), banca este ținută să execute doar ordinele acceptate de toți cotitularii de cont dacă nu s-a prevăzut că acceptarea unui cotitular sau a cîtorva cotitulari este suficientă pentru ca ordinul să producă efecte juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care s-a stipulat că nu este necesară acceptarea tuturor cotitularilor, contractul poate prevedea anumite limite de sume sau de timp în privința ordinelor emise de cotitularul sau cotitularii împuterniciți să accepte un ordin valabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și schimbării împuternicirilor cotitularilor sau închiderii contului curent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și conturilor bancare, altele decît contul curent.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"575. La articolul 1233:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1233. Rezoluțiunea contractului de cont curent”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „reziliat” se substituie cu cuvîntul „rezolvit”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „rezilia contractul” se substituie cu cuvintele „declara rezoluțiunea”, iar cuvîntul „reziliere” se substituie cu cuvîntul „rezoluțiune”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"576. Capitolul XXIV din titlul III se completează cu secțiunea a 21-a cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 21-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contul fiduciar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12351. Contul fiduciar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care solicită băncii deschiderea unui cont curent, de depozit sau a unui alt cont bancar poate stipula că acționează în calitate de fiduciar și solicita să se facă mențiunea că contul deschis pe numele său va fi un cont fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Banca face mențiunea că contul deschis este cont fiduciar dacă solicitantul face dovada înregistrării fiduciei în registrul garanțiilor reale mobiliare. Această dovadă nu este necesară dacă contul fiduciar este deschis de către bancă pe numele său, precum și dacă titularul contului este:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o altă bancă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) o formă de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, notar sau avocat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) depozitar central sau societate de administrare fiduciară a investițiilor și alți participanți profesioniști ce dețin licențe pentru activitatea pe piața de capital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile permise de lege sau de contract, fiduciarul poate utiliza același cont fiduciar pentru deținerea sumelor de bani primite în temeiul diferitor raporturi de fiducie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12352. Contractul de cont fiduciar de sechestru"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin contractul de cont fiduciar de sechestru, în schimbul unei remunerații convenite, banca se obligă, în calitate de fiduciar, să deschidă un cont fiduciar (cont fiduciar de sechestru) pe numele său, să primească de la una dintre celelalte părți (plătitor) sau de la un terț sume bănești depuse în numerar sau transferate din conturile altor persoane, să le dețină și să efectueze transferuri de sume bănești din contul fiduciar de sechestru în folosul unei alte părți ori unui terț (beneficiar) la îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de contractul de cont fiduciar de sechestru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12353. Condițiile efectuării transferului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de cont fiduciar de sechestru trebuie să prevadă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condițiile la îndeplinirea cărora banca va efectua transferul, suma supusă transferului și beneficiarul transferului ori modul de determinare a sumei și a beneficiarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) termenul pînă la care urmează a fi îndeplinite condițiile efectuării transferului menționate la lit. a) (termenul sechestrului);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoana în folosul căreia banca va plăti soldul contului fiduciar de sechestru dacă pînă la expirarea termenului sechestrului nu sînt îndeplinite condițiile menționate la lit. a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1) lit. a), condiția efectuării transferului poate consta în:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prezentarea către bancă a dovezii încheierii unui contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prezentarea către bancă a dovezii dobîndirii dreptului de proprietate asupra unui bun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prezentarea către bancă a dovezii pronunțării unei hotărîri judecătorești definitive, hotărîri arbitrale ori a unui mediator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) neinformarea băncii despre apariția unui litigiu între părți pe baza unor alte raporturi existente între acestea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) oricare altă împrejurare, dacă stipularea ei în calitate de condiție nu contravine dispozițiilor legale imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Banca va refuza modificarea contractului de cont fiduciar de sechestru, inclusiv prelungirea termenului de sechestru, atît timp cît continuă urmărirea de către creditorii uneia dintre celelalte părți la contract a sumelor bănești de pe conturile acesteia deschise în acea bancă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12354. Obligațiile băncii la recepționarea dovezilor îndeplinirii condițiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Banca este obligată:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să notifice imediat o parte despre recepționarea dovezilor de confirmare a îndeplinirii condițiilor de efectuare a transferului de la cealaltă parte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să notifice imediat părțile despre efectuarea unui transfer; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să notifice imediat părțile despre refuzul în efectuarea unui transfer și să precizeze motivul refuzului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Banca este obligată să efectueze transferul în folosul beneficiarului doar dacă dovezile recepționate respectă întocmai toate condițiile stabilite în contractul de cont fiduciar de sechestru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Banca este obligată să verifice îndeplinirea condițiilor cu un nivel de prudență care se așteaptă de la o persoană din domeniul ei de activitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Banca este obligată să refuze efectuarea transferului dacă condițiile aplicabile nu sînt îndeplinite, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă se dovedește în chip neîndoielnic, prin probe prezente la data examinării, că dovezile îndeplinirii condițiilor, prezentate băncii, sînt frauduloase;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă banca a recepționat dovezile îndeplinirii condițiilor după expirarea termenului de sechestru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12355. Regimul sechestrului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Niciuna dintre celelalte părți ale contractului de cont fiduciar de sechestru nu are dreptul să dea băncii instrucțiuni de efectuare a transferurilor din contul fiduciar de sechestru și nici să revoce împuternicirile de fiduciar ale băncii altfel decît conform condițiilor expres prevăzute de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Oricare din părți poate solicita băncii informații privind soldul contului fiduciar de sechestru și operațiunile efectuate de ea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Sumele bănești înscrise la soldul contului fiduciar de sechestru pot fi gajate de bancă cu consimțămîntul tuturor părților la contractul de cont fiduciar de sechestru. În acest caz, banca își îndeplinește împuternicirile și obligațiile rezultate din contractul de cont fiduciar de sechestru în măsura în care ele nu contravin condițiilor gajului instituit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12356 . Închiderea contului fiduciar de sechestru"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, la îndeplinirea condiției efectuării transferului, banca nu deține informații suficiente pentru a efectua transferul în folosul beneficiarului, banca va deschide un cont curent pe numele beneficiarului și va transfera în el sumele datorate acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, la expirarea termenului de sechestru, nu au fost îndeplinite condițiile efectuării transferului și banca nu deține informații suficiente pentru a plăti soldul contului fiduciar în folosul persoanei îndreptățite, banca va deschide un cont curent pe numele persoanei îndreptățite și va transfera în el sumele datorate acelei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), banca închide contul fiduciar de sechestru și informează părțile contractului de cont fiduciar de sechestru despre operațiunile efectuate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 12357. Aplicarea dispozițiilor prezentei secțiuni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni se completează cu dispozițiile legale privind fiducia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 12352–12356 și ale prezentului articol se aplică în mod corespunzător atunci cînd contul fiduciar, deschis de o altă persoană decît banca, este utilizat pentru prestarea serviciilor de sechestru convențional.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"577. În denumirea și în cuprinsul secțiunii a 3-a din capitolul XXIV, cuvintele „credit bancar”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „credit” la forma gramaticală corespunzătoare, iar după cuvîntul „bancă”, la orice formă gramaticală, se introduc cuvintele „sau organizație de creditare nebancară” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"578. La articolul 1236:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Prin contractul de credit, o bancă sau o organizație de creditare nebancară (creditor) se obligă să pună la dispoziția unei alte persoane (debitor) o sumă de bani ca împrumut, cu condiția rambursării ei, a plății dobînzii și a altor plăți aferente, sau își asumă orice alt angajament de a achiziționa o creanță sau de a efectua o plată, de a prelungi termenul de rambursare a datoriei sau de a emite orice garanții.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică împrumuturilor acordate de către bănci sau organizații de creditare nebancară, precum și alte organizații care acordă credite în baza legii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"579. La articolul 1237:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvintele „evoluția pieței” se introduc cuvintele „financiare bancare și nebancare”, iar cuvîntul „regulile” se substituie cu cuvîntul „principiul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"580. Articolul 1240:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textele „(gaj)” și „(fidejusiune)” se substituie, respectiv, cu textele „(inclusiv gaj)” și „(inclusiv fidejusiune)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „să rezilieze contractul” se substituie cu cuvintele „să declare rezoluțiunea contractului de credit”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"581. Articolul 1241:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera b), cuvintele „înaintate de bancă” se substituie cu cuvintele „prevăzute de contractul de credit”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează cu cuvintele „ori la tranșa care urmează să se acorde”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"582. La articolul 1242:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1242. Rezoluțiunea contractului de credit”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „rezilia” se substituie cu cuvîntul „rezolvi”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „Rezilierea” se substituie cu cuvîntul „Rezoluțiunea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „să anunțe rezilierea” se substituie cu cuvintele „declare rezoluțiunea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „rezilia” se substituie cu cuvîntul „rezolvi”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvîntul „Rezilierea” se substituie cu cuvîntul „Rezoluțiunea”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"583. Articolul 1243 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1243. Răspunderea debitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care a rezolvit contractul de credit pentru neexecutarea fără justificare a obligațiilor de către debitor, banca sau organizația de creditare nebancară nu are dreptul de a cere dobînda pe care o va rata din cauza încetării înainte de termen a contractului de credit. Această regulă nu împiedică banca sau organizația de creditare nebancară să ceară repararea prejudiciului cauzat conform dispozițiilor alin. (2) și, după caz, dispozițiilor privind neexecutarea obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale privind clauza penală rămîn aplicabile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"584. Articolul 1245:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după cuvîntul „rambursează” se introduc cuvintele „total sau parțial”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Părțile pot conveni asupra unui comision de plată anticipată prin care se va repara prejudiciul cauzat prin rambursarea anticipată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"585. La articolul 12451 alineatul (5), textul „art. 556–571 din prezentul cod” se substituie cu textul „art. 556–5714”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"586. La articolul 1246:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) În cazul în care textul garanției bancare prevede în mod expres că ea este guvernată de anumite uzanțe și practici uniforme publicate, dispozițiile prezentului cod se aplică doar în măsura în care nu contravin acelor uzanțe și practici.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (3) și (4) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"587. Articolele 1247 și 1248 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1247. Regimul juridic al garanției bancare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă altceva nu s-a prevăzut expres sau nu rezultă în chip neîndoielnic din textul garanției bancare, garanția bancară se consideră o garanție personală autonomă la prima cerere asumată prin act juridic unilateral."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale privind garanțiile personale se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1248. Contractul privind eliberarea garanției bancare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile și obligațiile ordonatorului și ale garantului privind remunerația garantului, eliberarea garanției bancare, executarea ei, dreptul de regres al garantului și alte chestiuni aferente pot fi convenite prin contract între ordonator și garant (contractul privind eliberarea garanției bancare)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creanțele garantului față de ordonator pot fi garantate prin garanții reale și personale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Garantul și ordonatorul nu pot invoca față de beneficiar excepții bazate pe contractul privind eliberarea garanției bancare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"588. Articolele 1249–1255 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"589. Articolul 1256 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător ordinelor de plată date unui prestator de servicii de plată, altul decît banca.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"590. La articolul 1272 alineatul (3), cuvintele „pierderea capacității de exercițiu a” se substituie cu cuvintele „instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare în privința”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"591. La articolul 1278:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1278. Impedimentul”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (1)–(3), cuvintele „eveniment de forță majoră”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „impediment prevăzut la art. 605” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"592. Articolul 1280 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) În cazul în care textul acreditivului prevede în mod expres că este guvernat de anumite uzanțe și practici uniforme publicate, dispozițiile prezentului cod se aplică doar în măsura în care nu contravin acelor uzanțe și practici.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"593. Articolul 1281 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1281. Irevocabilitatea acreditivului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acreditivul este irevocabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acreditivul reprezintă un angajament ferm al băncii emitente, cu condiția ca documentele stipulate să fie prezentate băncii desemnate sau băncii emitente și să fie în conformitate cu termenele și condițiile acreditivului. Acreditivul poate fi modificat sau revocat fără acordul băncii emitente, al băncii confirmatoare, dacă există, și al beneficiarului numai în cazurile prevăzute de prezentul cod.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"594. La articolul 1283 alineatul (1), cuvîntul „irevocabil” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"595. Articolul 1285 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) În cazul în care textul incasoului documentar prevede în mod expres că este guvernat de anumite uzanțe și practici uniforme publicate, dispozițiile prezentului cod se aplică doar în măsura în care nu contravin acelor uzanțe și practici.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"596. La articolul 1289, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Titularul cardului bancar poate efectua plăţi pentru bunurile, lucrările și serviciile furnizate de cel care acceptă să fie plătit prin card.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"597. Capitolul XXVI din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XXVI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ASIGURAREA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1301. Contractul de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin contract de asigurare, o parte (contractantul asigurării) se obligă să plătească celeilalte părți (asigurător) prima de asigurare, iar asigurătorul se obligă să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau, după caz, terțului păgubit o prestație bănească (indemnizație ori despăgubire de asigurare) la producerea cazului asigurat în interiorul perioadei de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice clauza care derogă de la dispozițiile prezentului capitol în detrimentul contractantului, asiguratului sau beneficiarului consumator este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1302. Clasele și tipurile de asigurări"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clasele și tipurile de asigurări se stabilesc prin lege specială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1303. Asigurarea de sume fixe"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurarea de sume fixe include asigurarea de viață și alte asigurări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul asigurării de sume fixe, asigurătorul este obligat să plătească o sumă de bani fixă la survenirea cazului asigurat. Suma care se plătește de asigurător în temeiul acestei asigurări se numește indemnizație de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În asigurarea de sume fixe, beneficiar este persoana în folosul căreia se plătește indemnizația de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul asigurărilor multiple, beneficiarul are dreptul la indemnizația de asigurare în cuantum deplin în temeiul fiecărui contract încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1304. Pluralitatea de subiecți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul de asigurare poate stipula unul sau mai mulți asigurați, beneficiari sau persoane asigurate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1305. Coasigurarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Coasigurarea este operațiunea prin care doi sau mai mulți asigurători acoperă același risc, fiecare asumîndu-și o cotă-parte din acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiecare coasigurător răspunde față de asigurat numai în limita sumei pentru care s-a angajat prin contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1306. Reasigurarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin încheierea contractului de reasigurare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) reasigurătorul primește prime de reasigurare, în schimbul cărora contribuie, potrivit obligațiilor preluate, la suportarea despăgubirii de asigurare pe care reasiguratul o plătește la producerea cazului care a constituit obiectul reasigurării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) asigurătorul, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare, în schimbul cărora reasigurătorul contribuie, potrivit obligațiilor preluate, la suportarea despăgubirii de asigurare pe care reasiguratul o plătește la producerea cazului asigurat prin contractul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de reasigurare produce efecte doar între asigurător și reasigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1307. Nediscriminarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Utilizarea genului (inclusiv a stării de sarcină sau maternitate) ca factor în calcularea primelor și prestațiilor nu trebuie să ducă la crearea unor diferențe în materie de prime percepute și prestații executate, cu excepțiile prevăzute de actele normative din domeniul asigurărilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia sau convingerile, opinia sau apartenența politică nu pot constitui factori care duc la diferențe în primele percepute de la persoanele fizice și prestațiile datorate lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă contractul de asigurare cuprinde condiții care încalcă cerințele prevăzute la alin. (1) sau (2), aceste condiții se vor înlocui de drept cu condiții nediscriminatorii. Orice clauză contrară este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă contractul de asigurare cuprinde condiții care încalcă cerințele prevăzute la alin. (1) sau (2), contractantul are dreptul la rezoluțiunea asigurării. Notificarea de rezoluțiune trebuie să fie comunicată asigurătorului în cel mult 2 luni după ce contractantul a cunoscut încălcarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1308. Riscul asigurat și cazul asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Riscul asigurat este unul sau mai multe evenimente sau fenomene viitoare, posibile, dar incerte, prevăzute de contractul de asigurare, la care sînt expuse viața, sănătatea sau patrimoniul unei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este interzisă asigurarea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) intereselor ilicite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prejudiciului suferit prin participarea la loterii, jocuri și pariuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) eventualelor cheltuieli la care poate fi supusă persoana în scopul eliberării ostaticilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cazul asigurat constă în producerea riscului asigurat care naște obligația asigurătorului să plătească indemnizația ori despăgubirea de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1309. Încheierea contractului de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru încheierea contractului de asigurare, contractantul asigurării prezintă asigurătorului o cerere sau un chestionar (cererea contractantului) în formă scrisă, în care indică interesul său în asigurare sau declară verbal că dorește să încheie contract de asigurare. Declarația verbală nu scutește de necesitatea depunerii cererii scrise de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de asigurare se încheie în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de asigurare este format din cererea contractantului, polița de asigurare emisă de asigurător și condițiile generale de asigurare aplicabile, precum și din alte condiții contractuale incluse în contract conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (3) nu afectează dreptul părților de a întocmi un înscris unic care va cuprinde întregul contract de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Contractul de asigurare nu se poate dovedi cu martori, chiar dacă există un început de dovadă scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă documentele de asigurare au dispărut din cauza unui eveniment în afara controlului părților și nu există posibilitatea obținerii unui duplicat, existența și conținutul lor pot fi dovedite prin orice mijloc de probă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Încheierea contractului de asigurare se constată prin polița de asigurare sau certificatul de asigurare emis și semnat de asigurător ori prin nota de acoperire emisă și semnată de brokerul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1310. Polița de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul este obligat să remită contractantului un exemplar, semnat de el, al poliței de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În polița de asigurare se va indica:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părților contractante;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) după caz, numele sau denumirea, domiciliul sau sediul asiguratului și/sau beneficiarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) după caz, denumirea și sediul agentului de asigurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) obiectul asigurării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) riscurile ce se asigură;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) termenul contractului de asigurare (durata asigurării) și perioada de asigurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) suma asigurată și, dacă s-a convenit, partea din prejudiciu pe care asigurătorul nu o despăgubește (franșiza);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) prima de asigurare, locul și termenele de plată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) alte date, conform legii sau acordului dintre părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la art. 1309 alin. (3), plata către asigurător a primei de asigurare sau a unei tranșe din aceasta se consideră acceptare de către contractant a contractului de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1311. Obligația de remitere a înscrisurilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul este ținut să remită, împreună cu polița de asigurare, copiile de pe cererea contractantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă clauzele poliței de asigurare diferă de cele din cererea contractantului sau din oricare acord anterior între părți, în cazul în care asigurătorul a informat contractantul printr-un text cu caractere îngroșate despre dreptul de a obiecta la diferențele menționate în poliță, se va considera că contractantul a consimțit la diferențele menționate expres în poliță dacă nu obiectează în termen de o lună de la recepționarea poliței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorului îi revine sarcina de a proba că contractantul a recepționat documentele care trebuie remise de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1312. Stabilirea drepturilor și obligațiilor în cazul asigurării mutuale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoanele pot să-și asigure bunurile pe principii mutuale, prin asociere, în baza liberului consimțămînt, în societăți de asigurări mutuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Certificatul de participare la o societate de asigurări mutuale poate stabili drepturile și obligațiile membrilor prin referință la actul de constituire al societății."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiecare membru are dreptul să obțină o copie de pe actul de constituire al societății."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1313. Opozabilitatea excepțiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă o poliță de asigurare este emisă nominativă, la purtător ori la ordin, asigurătorul poate opune posesorului poliței toate excepțiile opozabile asiguratului inițial. Excepțiile nu pot fi opuse dacă noul posesor al poliței îl informează în scris pe asigurător despre cesiunea drepturilor care rezultă din asigurare, iar asigurătorul nu-i comunică de îndată excepțiile existente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1314. Perioada de asigurare și durata asigurării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurarea începe cu prima oră a primei zile și încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada de asigurare convenită, dacă legea sau contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Clauza care prevede că perioada de asigurare începe la o dată anterioară încheierii contractului (asigurare retroactivă) este valabilă doar dacă părțile nu cunoșteau, la momentul încheierii contractului, despre producerea cazului asigurat. Dacă contractantul cunoștea, la acel moment, despre producerea cazului asigurat, asigurătorul nu este obligat să despăgubească acel caz."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care contractul de asigurare se încheie pentru o durată de peste 5 ani, fiecare parte are dreptul la rezoluțiunea asigurării la finele celui de-al cincilea an sau al fiecăruia dintre anii următori, respectînd un termen de preaviz de 3 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul contractelor încheiate pe o durată nelimitată, fiecare parte are dreptul la rezoluțiunea asigurării, respectînd un termen de preaviz de cel puțin o lună și de cel mult 3 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Acordul prin care contractul de asigurare se consideră prelungit în mod tacit pe o durată mai mare de un an se consideră nul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Perioada de asigurare este intervalul de timp în care asigurătorul poartă răspundere și pentru care se stabilește prima de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1315. Majorarea primei de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă asigurătorul, în baza unei clauze contractuale privind actualizarea primei de asigurare, mărește cuantumul acesteia, contractantul are dreptul la rezoluțiunea asigurării, cu respectarea termenului de preaviz de o lună. Majorările care nu depășesc 10% din prima de asigurare nu îndreptățesc la rezoluțiunea asigurării dacă contractantul este un profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1316. Obligația de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La încheierea contractului, solicitantul asigurării trebuie să informeze asigurătorul despre împrejurările pe care le cunoaște sau ar trebui să le cunoască și care fac obiectul întrebărilor clare și precise puse lui de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Împrejurările prevăzute la alin. (1) includ și pe cele pe care persoana care urmează a fi asigurată le cunoaște sau ar trebui să le cunoască."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1317. Încălcarea obligației de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care contractantul a încălcat obligația prevăzută la art. 1316, asigurătorul are dreptul, în condițiile prezentului articol, să propună modificarea rezonabilă a condițiilor contractului sau să declare rezoluțiunea asigurării. În acest scop, asigurătorul va notifica în scris intenția sa, însoțită de informația privind consecințele juridice ale deciziei sale, în termen de o lună după ce a cunoscut sau apar indicii încălcării obligației prevăzute la art. 1316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă asigurătorul propune o modificare rezonabilă, contractul va continua pe baza modificării propuse dacă contractantul nu respinge propunerea în termen de o lună de la recepționarea notificării prevăzute la alin. (1). În caz de respingere, asigurătorul are dreptul la rezoluțiunea asigurării în termen de o lună de la recepționarea notificării scrise de respingere din partea contractantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul nu are dreptul la rezoluțiunea asigurării dacă contractantul a încălcat obligația prevăzută la art. 1316 fără vinovăție, cu excepția cazului în care asigurătorul demonstrează că el nu ar fi încheiat contractul de asigurare dacă cunoștea acea informație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rezoluțiunea asigurării produce efecte după expirarea unui termen de o lună de la recepționarea de către contractant a notificării prevăzute la alin. (1). Modificarea produce efecte conform acordului părților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă un caz asigurat este cauzat de către un element al riscului care cădea sub incidența obligației prevăzute la art. 1316, dar nu a fost dezvăluit, și cazul asigurat survine înainte ca rezoluțiunea sau modificarea să producă efecte, asigurătorul nu poartă obligația de a indemniza sau a despăgubi pe baza cazului respectiv dacă demonstrează că nu ar fi încheiat contractul de asigurare dacă cunoștea acea informație. Cu toate acestea, dacă asigurătorul ar fi încheiat contractul cu o primă mai mare sau în condiții diferite, indemnizația sau despăgubirea se va plăti proporțional sau conform acelor condiții diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1318. Excluderea răspunderii pentru încălcarea obligației de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Consecințele prevăzute la art. 1317 nu se aplică în privința:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) unei întrebări care a rămas fără răspuns sau a unei informații furnizate care în mod evident era incompletă sau incorectă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informației care ar fi trebuit să fie dezvăluită sau informației furnizate incorect, care nu era esențială pentru decizia unui asigurător rezonabil să încheie contractul în general sau să îl încheie în aceste condiții;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) informației în privința căreia asigurătorul l-a lăsat pe contractant să creadă că nu trebuie furnizată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) informației pe care asigurătorul a cunoscut-o sau trebuia să o cunoască."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1319. Dolul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile art. 1317 și 1318 nu împiedică asigurătorul să ceară nulitatea contractului de asigurare pentru dol. În acest caz, termenul de prescripție este de 3 luni din data în care asigurătorul a cunoscut dolul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul nu este obligat să restituie primele încasate în temeiul contractului de asigurare anulat pe temeiul dolului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1320. Alte informații comunicate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile art. 1317–1319 se aplică în mod corespunzător și în privința informațiilor furnizate de către contractant, la momentul încheierii contractului de asigurare, suplimentar celor la care era obligat conform art. 1316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1321. Clauza privind măsurile de precauție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza unui contract de asigurare instituie măsuri de precauție atunci cînd acea clauză, formulată ca o obligație sau ca o condiție de plată a indemnizației sau a despăgubirii de către asigurător, cere de la contractant sau de la asigurat, înainte de survenirea cazului asigurat, să îndeplinească sau să se abțină de la anumite acțiuni care nu țin de plata primei de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul de asigurare prevede că, în cazul neîndeplinirii măsurii de precauție, asigurătorul are dreptul la rezoluțiunea asigurării, atunci clauza respectivă poate fi invocată doar dacă contractantul sau, după caz, asiguratul nu le-a îndeplinit cu intenția de a cauza prejudiciu ori din culpă gravă, dar cunoscînd că există probabilitatea că prejudiciul va surveni. Asigurătorul este decăzut din dreptul la rezoluțiune dacă nu îl exercită în termen de o lună din momentul cînd a aflat sau apar indicii că măsura de precauție nu a fost îndeplinită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă contractul de asigurare prevede că, în cazul neîndeplinirii măsurii de precauție, asigurătorul este eliberat total sau parțial de răspundere, atunci clauza respectivă poate fi invocată doar în măsura în care prejudiciul a fost cauzat prin neîndeplinirea ei de către contractant sau, după caz, asigurat cu intenția de a cauza prejudiciu ori din culpă gravă, dacă a cunoscut sau trebuia să cunoască că există probabilitatea că prejudiciul va surveni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractantul sau, după caz, asiguratul are dreptul la indemnizație sau despăgubire de asigurare chiar și cînd prejudiciul este cauzat prin neîndeplinirea din neglijență a măsurii de precauție. Clauza care exclude răspunderea și în caz de neglijență a contractantului sau, după caz, a asiguratului la neîndeplinirea măsurii de precauție poate fi invocată dacă este exprimată clar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1322. Agravarea riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă contractul de asigurare cuprinde o clauză privitoare la agravarea riscului asigurat, clauza respectivă poate fi invocată doar dacă agravarea riscului este esențială și este pentru un risc prevăzut de contractul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă o clauză privitoare la agravarea riscului asigurat obligă contractantul, asiguratul sau, după caz, beneficiarul asigurării să informeze despre agravare, el este ținut să informeze doar dacă a cunoscut sau trebuia să cunoască agravarea riscului. Obligația se consideră îndeplinită și atunci cînd informația este furnizată de un terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă clauza cere ca informarea să se facă într-un termen anumit, termenul trebuie să fie rezonabil. Informarea se consideră îndeplinită în termen dacă s-a expediat în interiorul termenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul încălcării obligației de informare, asigurătorul nu este în drept să refuze, pe acest temei, să plătească prejudiciul provocat de un caz care este acoperit de asigurare, cu excepția cazului în care prejudiciul a fost cauzat de agravarea riscului. Alte prejudicii provocate de cazurile care sînt acoperite de asigurare se despăgubesc conform art. 1323 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1323. Sancțiunile în caz de agravare a riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă contractul prevede că, în cazul unei agravări a riscului asigurat, asigurătorul are dreptul la rezoluțiunea asigurării, acest drept poate fi exercitat, prin notificare adresată contractantului, în termen de o lună din momentul în care asigurătorul a cunoscut agravarea sau indiciile ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Perioada de asigurare încetează la expirarea unui termen de o lună de la recepția declarației de rezoluțiune, iar dacă contractantul a săvîrșit o încălcare intenționată a obligației prevăzute la art. 1322, la data recepției notificării de rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă cazul asigurat este cauzat de un risc agravat despre care contractantul cunoștea sau trebuia să cunoască înainte de încetarea perioadei de asigurare, indemnizația sau despăgubirea de asigurare nu se va plăti dacă asigurătorul nu ar fi asigurat deloc riscul agravat. Cu toate acestea, dacă contractul de asigurare nu prevede altfel, iar asigurătorul ar fi asigurat riscul agravat la o primă mai mare sau în condiții diferite, indemnizația sau despăgubirea de asigurare se va plăti proporțional sau conform acelor condiții diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1324. Reducerea riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă a avut loc o reducere esențială a riscului asigurat, contractantul are dreptul să ceară reducerea proporțională a primei pentru perioada de asigurare rămasă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă părțile nu pot conveni asupra unei reduceri proporționale timp de o lună de la recepționarea cererii de către asigurător, contractantul are dreptul la rezoluțiunea asigurării. Contractantul este decăzut din dreptul la rezoluțiune dacă nu îl exercită în termen de 2 luni de la recepționarea cererii de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1325. Plata primei de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul este obligat la plata primei de asigurare doar la eliberarea poliței de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă interesul asigurat nu există la data începerii asigurării sau dacă un interes viitor nu mai ajunge să se constituie, contractantul este eliberat de obligația plății primei de asigurare. Dacă interesul asigurat se stinge, contractantul datorează asigurătorului doar acea parte din primă ce corespunde duratei riscului. Asigurătorul poate cere o taxă corespunzătoare pentru cheltuielile și operațiunile făcute pentru încheierea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1326. Neplata primei înainte de începerea perioadei de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă contractul de asigurare cuprinde o clauză conform căreia plata primei de asigurare sau plata primei tranșe din prima de asigurare este o condiție suspensivă ca întregul contract să producă efecte juridice sau o condiție de începere a perioadei de asigurare, acea clauză poate fi invocată de către asigurător doar dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este inclusă în contractul de asigurare într-un limbaj clar și avertizînd solicitantul asigurării că riscul nu este preluat de asigurător pînă cînd prima nu este plătită; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) plata nu a fost efectuată în termen de 3 zile lucrătoare de la scadență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă condițiile alin. (1) din prezentul articol sînt întrunite, perioada de asigurare va începe să curgă doar din momentul în care prima sau tranșa respectivă a fost plătită, cu excepția cazului în care a intervenit rezoluțiunea asigurării conform art. 1328."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1327. Neplata primei după începerea perioadei de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă contractul de asigurare cuprinde o clauză conform căreia perioada de asigurare se suspendă sau asigurătorul este în alt mod eliberat de răspundere atît timp cît prima sau o tranșă a primei nu este plătită după ce perioada de asigurare a început, acea clauză poate fi invocată doar dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) după scadența sumei, asigurătorul expediază un avertisment contractantului, în care specifică suma exactă a primei datorate, acordă un termen suplimentar de cel puțin 2 săptămîni de la data expedierii și îl informează despre iminența suspendării perioadei de asigurare dacă nu se face plata integrală; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) plata nu a fost efectuată în termenul suplimentar prevăzut la lit. a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Perioada de asigurare este suspendată după expirarea termenului suplimentar prevăzut la alin. (1) lit. a) din prezentul articol. Perioada de asigurare se va relua doar pentru viitor de îndată ce contractantul plătește suma datorată, cu excepția cazului în care a produs efecte rezoluțiunea asigurării conform art. 1328."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1328. Suspendarea perioadei de asigurare și rezoluțiunea asigurării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul nu datorează indemnizația sau despăgubirea de asigurare dacă cazul asigurat s-a produs în afara perioadei de asigurare sau pe durata suspendării perioadei de asigurare, chiar dacă cazul s-a depistat la o dată în interiorul perioadei de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La expirarea termenului prevăzut la art. 1326 alin. (1) lit. b) sau, după caz, art. 1327 alin. (1) lit. a), fără ca prima să fi fost plătită, asigurătorul are dreptul la rezoluțiunea asigurării, cu condiția că notificările privind efectele juridice prevăzute la aceleași articole prevăd suplimentar că asigurătorul va avea dreptul la rezoluțiunea asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Rezoluțiunea asigurării se produce de plin drept dacă asigurătorul nu introduce o acțiune de plată silită a primei sau a tranșei din primă în termen de 2 luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 1326 alin. (1) lit. b) sau, după caz, art. 1327 alin. (1) lit. a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1329. Declararea și efectele rezoluțiunii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul declară rezoluțiunea prin declarație față de contractant chiar dacă o altă persoană are calitatea de asigurat sau de beneficiar al asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul rezoluțiunii asigurării, asigurătorul are dreptul doar la prima care se atribuie perioadei de asigurare care a curs efectiv înainte de data rezoluțiunii. Cu toate acestea, în cazul rezoluțiunii asigurării, asigurătorul păstrează prima pentru întreaga perioadă de asigurare dacă un caz de asigurare s-a produs, iar asigurătorul datorează despăgubire de asigurare sau, după caz, indemnizație de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care rezoluțiunea s-a produs din cauza neexecutării fără justificare a obligației uneia din părți, dreptul celeilalte părți la repararea prejudiciului rămîne neafectat. În special, în acest caz, asigurătorul poate cere rambursarea sau, după caz, poate reține cheltuielile de gestiune chiar dacă perioada de asigurare nu a curs ori a fost suspendată, precum și, în condițiile prevăzute la art. 62320, poate cere dobîndă de întîrziere sau penalitate asupra sumelor la care are dreptul după rezoluțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rezoluțiunea asigurării nu stinge obligația asigurătorului aferentă unui caz asigurat produs în interiorul perioadei de asigurare care a curs efectiv înainte de data rezoluțiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1330. Informarea despre producerea cazului asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Survenirea cazului asigurat trebuie notificată de îndată asigurătorului de către contractant, asigurat sau, după caz, beneficiar, cu condiția că persoana obligată să facă notificarea cunoștea sau trebuia să cunoască existența acoperirii de asigurare și survenirea cazului asigurat. Obligația se consideră îndeplinită și dacă un terț informează asigurătorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul de asigurare cere ca informarea să se facă într-un anumit termen, acesta trebuie să fie rezonabil. Informarea se consideră îndeplinită în termen dacă s-a expediat în interiorul termenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul nu poate invoca clauza prin care este eliberat total sau parțial de obligația sa dacă obligația de informare nu a fost îndeplinită în modul corespunzător, decît în măsura în care, prin neexecutare, interesele asigurătorului sînt afectate în mod serios."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13301. Cooperarea la investigarea cazului asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul, asiguratul sau, după caz, beneficiarul asigurării trebuie să coopereze cu asigurătorul la investigarea cazului asigurat prin îndeplinirea cererilor lui rezonabile, în special a cererilor privind furnizarea informației despre cauzele și efectele cazului asigurat, privind furnizarea altor dovezi documentare și de altă natură ale cazului asigurat, precum și privind oferirea accesului la locul producerii cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului cînd se aplică dispozițiile alin. (3), în cazul încălcării obligației prevăzute la alin. (1), obligația asigurătorului se va reduce în măsura în care asigurătorul dovedește că a fost prejudiciat prin încălcare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul oricărei încălcări a dispozițiilor alin. (1) săvîrșită cu intenția de a prejudicia sau din culpă gravă, dar cunoscînd că există probabilitatea că asigurătorul va fi prejudiciat, asigurătorul este eliberat de obligația să plătească indemnizația sau despăgubirea de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13302. Examinarea cererii de despăgubire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul ia toate măsurile rezonabile pentru a examina în mod prompt cererea de despăgubire bazată pe un caz asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cererea de despăgubire se consideră acceptată, cu excepția cazului în care asigurătorul o respinge sau amînă examinarea acesteia prin notificare scrisă care specifică motivele deciziei de respingere sau amînare, expediată în termen de o lună, dacă legea sau contractul nu prevede altfel, de la recepționarea documentelor și a altor informații relevante pentru examinare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul este în drept:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să participe, în lipsa asiguratului și independent de voința lui, la examinarea circumstanțelor producerii cazului asigurat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să prezinte instituțiilor de rigoare interpelări, adrese și petiții care ar viza circumstanțele cazului pretins asigurat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să conteste, după caz, în instanța de judecată deciziile adoptate referitoare la stabilirea vinovăției asiguratului în producerea cazului asigurat. Contestarea în instanța de judecată a deciziei privind stabilirea vinovăției asiguratului nu exclude vinovăția acestuia pînă în momentul în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, asigurătorul fiind obligat să achite despăgubirea de asigurare în termenul stabilit de lege sau contractul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13303. Momentul datorării prestației de către asigurător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prestația asigurătorului este datorată din momentul încheierii activității de investigare și constatare a cazului asigurat și a întinderii obligației asigurătorului. În cazul în care pretenția a fost acceptată, asigurătorul, fără întîrziere nejustificată, va plăti sau, după caz, va efectua o altă prestație prevăzută de contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă investigarea durează mai mult de o lună, asiguratul sau, după caz, beneficiarul asigurării este îndreptățit să ceară un avans corespunzător și proporțional cu obligația probabilă de plată, cu condiția că obligația asigurătorului de a plăti indemnizația sau despăgubirea și mărimea ei nu trezesc îndoieli. Avansul se va plăti fără întîrziere nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Plata indemnizației sau a despăgubirii de asigurare, pe temeiul alin. (1) sau (2), se va face nu mai tîrziu de o săptămînă după acceptarea și cuantificarea pretenției ori, după caz, a părții din ea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Sînt nule înțelegerile prin care asigurătorul se eliberează de obligația plății eventualelor dobînzi de întîrziere sau, după caz, a penalităților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Asigurătorul poate compensa primele de asigurare scadente și alte sume datorate lui în baza contractului de asigurare cu sumele care sînt pretinse de la asigurător în temeiul aceluiași contract de asigurare, chiar dacă cel ce pretinde este un terț. Această regulă nu se aplică în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13304. Rezoluțiunea după survenirea cazului asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza care prevede rezoluțiunea asigurării fără vreun motiv după survenirea cazului asigurat este valabilă doar dacă acordă dreptul la rezoluțiune ambelor părți contractante și asigurarea nu este asigurare de persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît clauza privind rezoluțiunea prevăzută la alin. (1), cît și exercitarea dreptului la rezoluțiune trebuie să fie rezonabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul la rezoluțiune expiră dacă partea contractantă îndreptățită nu a comunicat celeilalte părți contractante rezoluțiunea în termen de 2 luni după ce a cunoscut survenirea cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Rezoluțiunea produce efecte la expirarea unui termen de 2 săptămîni de la comunicare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13305. Regresul asigurătorului prin subrogarea în drepturile față de cel obligat la repararea prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare, precum și eventualele cheltuieli de diminuare a prejudiciului, se subrogă, în limitele acestei sume, în dreptul la repararea prejudiciului față de terțul căruia îi revine obligația să repare prejudiciul cauzat, dacă legea sau contractul nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care a renunțat la un drept față de acel terț într-un mod care dăunează dreptului asigurătorului de subrogare, asiguratul pierde dreptul său la despăgubire în privința acelui prejudiciu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul nu poate exercita dreptul de regres pe baza subrogării față de un membru al familiei contractantului sau a asiguratului, o persoană care se află într-o relație socială echivalentă cu contractantul sau asiguratul ori un salariat al unuia dintre aceștia, cu excepția cazului în care asigurătorul demonstrează că prejudiciul a fost cauzat de acea persoană intenționat sau din culpă gravă, dar cunoscînd că există probabilitatea că prejudiciul va surveni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asigurătorul nu poate exercita drepturile pe baza subrogării în detrimentul asiguratului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Asigurătorul poate renunța total sau parțial la exercitarea dreptului de subrogare împotriva persoanei care poartă răspundere de producerea pagubei, dacă ea însăși a suferit grav, sau împotriva moștenitorilor ei, dacă persoana a decedat ca urmare a producerii riscului asigurat, precum și în alte situații în care împrejurările justifică renunțarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurarea generală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13306. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurarea generală cuprinde asigurarea de daune și alte asigurări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Despăgubirea de asigurare reprezintă suma ce urmează a fi plătită de către asigurător asiguratului în vederea compensării prejudiciului suportat ca urmare a survenirii cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurarea de daune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Dispoziții comune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13307. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul asigurării de daune, asigurătorul este obligat să despăgubească prejudiciul suportat de asigurat sau, după caz, de terțul păgubit la survenirea cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În asigurarea de daune, asigurat este persoana al cărei interes este protejat contra daunei. Aceeași persoană poate fi concomitent contractant și asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se consideră că oricare persoană care are un drept de orice natură asupra bunului are interes protejat contra daunei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Suma care se plătește de asigurător în temeiul acestei asigurări se numește despăgubire de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Asigurarea de daune cuprinde asigurarea bunurilor, asigurarea de răspundere, de sănătate, asigurarea de credite, garanții și pierderi financiare și altele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13308. Sumele maxime care se pot plăti"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Suma asigurată nu poate depăși valoarea reală a bunului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul nu este obligat să plătească mai mult decît suma necesară să repare prejudiciul efectiv suferit de către asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), părțile pot prevedea o clauză care stabilește o valoare convenită a bunului asigurat și care obligă asigurătorul să repare prejudiciul în mărimea valorii convenite chiar dacă acea valoare depășește valoarea efectivă a bunului, cu condiția că, la momentul cînd s-a convenit asupra valorii, contractantul sau, după, caz, asiguratul nu a comis o fraudă și nici nu a făcut o declarație eronată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13309. Ajustarea condițiilor în caz de asigurare excesivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă suma asigurată depășește prejudiciul maxim care ar putea fi cauzat de riscul asigurat, oricare dintre părți are dreptul să ceară reducerea sumei asigurate și reducerea corespunzătoare a primei pentru perioada de asigurare rămasă, dar cu reținerea de către asigurător a cheltuielilor de gestiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă părțile nu convin asupra reducerii în termen de o lună de la recepționarea cererii de către cealaltă parte, oricare parte are dreptul la rezoluțiunea asigurării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133010. Asigurarea multiplă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul trebuie să declare existența tuturor asigurărilor referitoare la același interes, această obligație revenindu-i atît la data încheierii contractelor de asigurare, cît și pe parcursul executării acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă același interes este asigurat în mod separat de către mai mulți asigurători, asiguratul are dreptul să înainteze pretenții față de oricare dintre ei sau față de mai mulți dintre ei în măsura necesară pentru a despăgubi prejudiciul efectiv suferit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul față de care se înaintează pretenția va plăti, în limitele și condițiile prevăzute în contract, împreună cu rambursarea eventualelor cheltuieli de diminuare a prejudiciului, fără a afecta dreptul său de regres față de alți asigurători."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În raporturile dintre asigurători, drepturile și obligațiile prevăzute la alin. (2) vor fi proporționale cu despăgubirea la care ei ar fi fost obligați în mod separat față de asigurat dacă nu se făcea asigurarea multiplă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133011. Cauzarea prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul sau, după caz, asiguratul nu are dreptul la despăgubire în măsura în care prejudiciul a fost cauzat de acțiunea sau inacțiunea sa cu intenția de a cauza prejudiciul sau din culpă gravă, dar cunoscînd că există probabilitatea că prejudiciul va surveni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractantul sau, după caz, asiguratul are dreptul la despăgubire de asigurare chiar și atunci cînd prejudiciul este cauzat de acțiunea sau inacțiunea săvîrșită din neglijența sa. Clauza care exclude răspunderea asigurătorului în caz de neglijență a contractantului sau, după caz, a asiguratului la săvîrșirea acțiunii sau inacțiunii poate fi invocată dacă este exprimată clar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul alin. (1) și (2), cauzarea prejudiciului include și neluarea măsurilor de evitare sau diminuare a prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133012. Cheltuielile de diminuare a prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul va rambursa cheltuielile suportate sau suma prejudiciului suferit de către contractant sau, după caz, asigurat cu ocazia luării măsurilor de diminuare a prejudiciului suferit, în măsura în care asiguratul, în mod justificat, a considerat măsurile ca fiind rezonabile după împrejurări, chiar dacă ele nu au dus la diminuarea prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul va despăgubi contractantul sau, după caz, asiguratul în privința măsurilor luate conform alin. (1), chiar dacă, împreună cu despăgubirea de asigurare pentru prejudiciu, suma totală datorată depășește suma asigurată, dacă contractul nu exclude în mod expres acest drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133013. Drepturile asiguratului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul asigurării încheiate de contractant în folosul unei alte persoane (asigurat), dacă survine cazul asigurat, asiguratul va fi îndreptățit să primească sumele datorate de asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractantul are dreptul să revoce desemnarea asiguratului, cu excepția cazului în care polița o interzice sau deja a survenit cazul asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Revocarea produce efecte din momentul în care notificarea de revocare este recepționată de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133014. Cunoașterea de către contractant a împrejurărilor aferente asiguratului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul îndeplinirii obligației de informare prevăzute la art. 1316, dacă contractul nu prevede altfel, se prezumă că contractantul nu trebuia să cunoască împrejurările cunoscute ori pe care trebuia să le cunoască asiguratul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul în care, la momentul cînd contractantul este obligat să ofere informația relevantă asigurătorului, asiguratul cunoștea că urmează să fie numit ca asigurat, dacă contractul nu prevede altfel, se prezumă că contractantul trebuia să cunoască împrejurările cunoscute ori pe care trebuia să le cunoască asiguratul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133015. Încălcarea obligației de către unul dintre asigurați"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Încălcarea obligației de către unul dintre asigurați nu afectează drepturile celorlalți asigurați în baza aceluiași contract de asigurare, cu excepția cazului în care riscul asigurat este comun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133016. Absența riscului asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă riscul asigurat nu există nici la data încheierii contractului, nici la un moment ulterior în interiorul perioadei de asigurare, prima nu se datorează. Cu toate acestea, asigurătorul are dreptul la recuperarea cheltuielilor rezonabile suportate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă riscul asigurat încetează să existe în interiorul perioadei de asigurare, de drept intervine rezoluțiunea asigurării din momentul în care asigurătorul este notificat despre încetarea riscului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Asigurarea de bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133017. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea cazului asigurat să achite despăgubirea de asigurare către asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În asigurarea de bunuri, asiguratul trebuie să aibă un interes legitim cu privire la bunul asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133018. Examinarea și verificarea stării bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La încheierea contractului, asigurătorul are dreptul să examineze bunurile pentru a constata existența și starea lor reală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul are dreptul să verifice modul în care este întreținut bunul asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133019. Asigurarea parțială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul este ținut să despăgubească întregul prejudiciu asigurat în limita sumei asigurate chiar dacă suma asigurată este mai mică decît valoarea bunului asigurat la momentul survenirii cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, părțile pot conveni ca despăgubirea datorată de asigurător să se reducă proporțional raportului dintre suma asigurată și valoarea efectivă a bunului la momentul producerii prejudiciului (clauză de despăgubire proporțională). În acest caz, cheltuielile de diminuare a prejudiciului prevăzute la art. 133012 se vor rambursa în aceeași proporție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Clauza de despăgubire proporțională poate fi invocată doar dacă asigurătorul a menționat suplimentar în textul poliței de asigurare existența ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133020. Transmiterea dreptului de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă se transmite dreptul de proprietate asupra bunului asigurat, rezoluțiunea asigurării intervine de drept la expirarea unui termen de o lună de la data transmiterii, cu excepția cazului în care contractantul și dobînditorul convin asupra rezoluțiunii înainte de expirarea acestui termen. Această regulă nu se aplică dacă contractul de asigurare a fost încheiat în favoarea unui viitor dobînditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dobînditorul bunului se consideră asigurat din momentul în care preia riscul bunului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă asigurătorul, contractantul și dobînditorul convin altfel;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) transmiterii dreptului de proprietate prin moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractantul care nu comunică asigurătorului înstrăinarea survenită și dobînditorului existența contractului de asigurare rămîne obligat să plătească primele care devin scadente ulterior datei înstrăinării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Asigurarea de răspundere civilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133021. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în temeiul legii față de terțe persoane păgubite și pentru costurile de apărare suportate conform art. 133012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Părțile pot include în contractul de asigurare și răspunderea civilă a altei persoane (asigurat) decît contractantul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133022. Stabilirea despăgubirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legea nu prevede altfel, despăgubirea se stabilește prin convenție încheiată între asigurător, terțul păgubit și, sub rezerva dispozițiilor art. 133030 alin. (3), asigurat sau, în caz de neînțelegere, prin hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133023. Cauza daunei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul sau, după caz, asiguratul nu are dreptul la despăgubire în măsura în care dauna a fost cauzată prin acțiunea sau inacțiunea sa săvîrșită cu intenția de a cauza acea daună. Aceasta include și nerespectarea instrucțiunilor concrete date de asigurător după survenirea daunei, dacă s-a săvîrșit din culpă gravă și cunoscînd că prin nerespectarea lor este probabil ca dauna să se agraveze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1), cauzarea daunei include neluarea unei măsuri de evitare sau diminuare a prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133024. Recunoașterea răspunderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Este nulă clauza din contractul de asigurare care îl exonerează pe asigurător de obligații în cazul în care contractantul sau, după caz, asiguratul recunoaște obligația de a repara prejudiciul față de terțul păgubit sau o satisface."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului cînd a consimțit, asigurătorul nu este legat de acordul dintre terțul păgubit și contractant sau, după caz, asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133025. Cesiunea creanțelor rezultate din poliță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clauza din contractul de asigurare care lipsește asiguratul de dreptul de a cesiona dreptul asupra despăgubirii rezultate din poliță este nulă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133026. Dreptul la declarație privind cererile de despăgubire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractantul are dreptul de a cere în orice moment o declarație privind cererile de despăgubire depuse în ultimii 5 ani aferente polițelor sale de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133027. Cazul asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cazul asigurat constă în faptul care dă naștere răspunderii asiguratului care a survenit în decursul perioadei de asigurare aferentă contractului de asigurare dacă părțile contractului de asigurare în scopuri comerciale sau profesionale nu definesc cazul asigurat cu referință la alte criterii, cum ar fi înaintarea pretenției de către terțul păgubit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care părțile contractante definesc cazul asigurat cu referință la înaintarea pretenției de către terțul păgubit, asigurarea acoperă pretențiile care sînt înaintate în decursul perioadei de asigurare sau în decursul unui termen adițional cel puțin egal cu termenul de prescripție aplicabil răspunderii și care se bazează pe un fapt survenit înainte de expirarea perioadei de asigurare. Contractul de asigurare poate prevedea excluderea acoperirii în situația în care, la momentul încheierii contractului, solicitantul a cunoscut sau trebuia să cunoască circumstanța susceptibilă de a da naștere pretențiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133028. Pretențiile care depășesc suma asigurată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă totalul plăților datorate mai multor terți păgubiți depășește suma asigurată, plățile vor fi reduse în mod proporțional."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul care, necunoscînd existența altor terți păgubiți, a plătit cu bună-credință despăgubiri în folosul terților păgubiți cunoscuți poartă răspundere față de ceilalți terți păgubiți pînă la soldul sumei asigurate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133029. Creanțe directe și excepții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile terțelor persoane păgubite se exercită împotriva celor răspunzători de repararea prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care contractantul sau, după caz, asiguratul poartă răspundere civilă, terțul păgubit, la alegerea sa, poate înainta o pretenție directă de reparare a prejudiciului față de asigurător în temeiul și în condițiile contractului de asigurare în oricare din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă asigurarea este asigurare obligatorie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă în privința contractantului sau asiguratului este intentat procesul de insolvabilitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă contractantul sau asiguratul a fost lichidat sau este dizolvat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă terțul păgubit a suferit o vătămare corporală sau a decedat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dacă legea care guvernează răspunderea civilă prevede o creanță directă a terțului păgubit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul răspunde față de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asigurătorul poate ridica față de terțul păgubit excepțiile rezultate din contractul de asigurare, dacă dispozițiile legale în materie de asigurare obligatorie nu prevăd altfel. Cu toate acestea, asigurătorul nu poate ridica o excepție bazată pe comportamentul contractantului și/sau asiguratului după survenirea daunei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Asigurătorul plătește despăgubirea direct terțului păgubit în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de către asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care asiguratul dovedește că a despăgubit terțul păgubit, despăgubirea se plătește asiguratului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133030. Obligațiile de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea terțului păgubit, contractantul și asiguratul sînt obligați să ofere informația necesară pentru înaintarea pretenției directe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul este obligat să expedieze contractantului o notificare în formă textuală despre orice pretenție directă care îi este înaintată, fără întîrzieri nejustificate, dar nu mai tîrziu de 15 zile după recepționarea pretenției. Dacă asigurătorul nu execută această obligație, plata în folosul terțului păgubit sau recunoașterea datoriei față de terțul păgubit nu afectează drepturile contractantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă contractantul nu oferă asigurătorului informația despre cazul asigurat în termen de 30 de zile de la expedierea notificării conform alin. (2), se consideră că contractantul a acceptat soluționarea directă a pretenției de către asigurător. Această regulă se aplică și asiguraților care au primit efectiv notificarea în termenul corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133031. Plata despăgubirii în cazul asigurării de răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Plata despăgubirii către contractant sau, după caz, asigurat eliberează asigurătorul de obligația sa față de terțul păgubit în una din următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) terțul păgubit a renunțat la pretenția sa directă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) terțul păgubit nu a înaintat o cerere de plată direct asigurătorului în termen de 30 de zile din momentul recepționării cererii scrise a asigurătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133032. Prescripția în cazul asigurării de răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acțiunea față de asigurător, fie că este înaintată de către asigurat, fie că este înaintată de către terțul păgubit, se prescrie odată cu prescrierea acțiunii terțului păgubit față de asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul de prescripție al pretenției terțului păgubit față de asigurat se suspendă din momentul în care asiguratul a cunoscut despre înaintarea pretenției directe față de asigurător și pînă în momentul soluționării pretenției directe sau respingerii ei univoce de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Asigurarea de sănătate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133033. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În asigurarea de sănătate, asigurătorul se obligă să achite cheltuielile suportate la survenirea cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obiect al asigurării de sănătate îl constituie interesele patrimoniale ale asiguratului, corelate cu viața și sănătatea acestuia, ce țin de compensarea cheltuielilor legate de prestarea serviciilor medicale și aferente acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§5. Asigurarea de credite, garanții și pierderi financiare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133034. Asigurarea de credite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În asigurarea de credite, asigurătorul asigură riscurile asiguratului pentru nerambursarea totală sau parțială a ratelor de credit sau împrumut și a dobînzilor aferente de către debitorul asiguratului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul asigurării de credite, atît contractantul, cît și asiguratul poate fi o bancă sau o instituție financiară nebancară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133035. Asigurarea de garanții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În asigurarea de garanții, asigurătorul, în calitate de garant, garantează acoperirea pierderilor financiare înregistrate de asigurat ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către contractant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul asigurării de garanții, asigurat este o persoană desemnată de către contractant, alta decît contractantul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La încheierea contractului de asigurare, asigurătorul va elibera contractantului polița de asigurare, iar asiguratului – scrisoarea de garanții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133036. Asigurarea de pierderi financiare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În asigurarea de pierderi financiare, obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ale asiguratului legate de pierderile financiare suportate de către asigurat în rezultatul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către debitorul asiguratului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul asigurării de pierderi financiare, asigurat este contractantul sau o altă persoană desemnată de către acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În asigurarea de pierderi financiare, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către debitorul asiguratului trebuie să aibă caracter nepremeditat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Subsecțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurarea de accidente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133037. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul asigurării de accidente, asigurătorul se obligă să achite indemnizația de asigurare, stabilită în conformitate cu contractul de asigurare, către beneficiarul asigurării la survenirea cazului asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obiect al asigurării de accidente îl constituie interesele patrimoniale ale asiguratului corelate cu viața, sănătatea și capacitatea de muncă ale acestuia în raport cu survenirea unui accident."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurarea de viață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Părțile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133038. Noțiuni generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul asigurării de viață, obligația asigurătorului sau plata primei depinde de un eveniment determinat prin referință la decesul sau supraviețuirea persoanei asigurate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana asigurată este persoana ale cărei viață, sănătate, integritate fizică sau statut civil se asigură."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În asigurarea de viață, aceeași persoană poate fi concomitent contractant, persoană asigurată și/sau beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractul de asigurare în privința vieții unei persoane, alta decît contractantul, este nul dacă nu s-a obținut consimțămîntul informat în formă scrisă al persoanei asigurate privitor la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractarea asigurării în privința sa; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) identitatea beneficiarului, dacă este desemnat în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modificarea esențială a contractului, inclusiv schimbarea beneficiarului, majorarea sumei asigurate și schimbarea duratei contractului, nu produce efecte juridice dacă nu s-a obținut consimțămîntul menționat la alin. (4). Aceeași regulă se aplică cesiunii sau grevării în privința contractului de asigurare ori a dreptului la indemnizația de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133039. Beneficiarul indemnizației de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul poate desemna unul sau mai mulți beneficiari ai indemnizației de asigurare și poate schimba sau revoca desemnarea, cu excepția cazului în care s-a stipulat irevocabilitatea desemnării. Desemnarea, schimbarea sau revocarea, dacă nu este făcută printr-un testament, se face în scris și se expediază asigurătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul de a desemna, a schimba sau a revoca desemnarea se stinge la decesul contractantului sau la survenirea cazului asigurat, în funcție de care din aceste evenimente survine primul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractantul sau, după caz, moștenitorii săi se consideră beneficiari ai indemnizației de asigurare în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractantul nu a desemnat un beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) desemnarea beneficiarului a fost revocată și nu s-a desemnat alt beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) beneficiarul a decedat înainte de survenirea cazului asigurat și nu s-a desemnat alt beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă doi sau mai mulți beneficiari au fost desemnați și desemnarea oricăruia dintre ei este revocată sau oricare dintre ei decedează înainte de survenirea cazului asigurat, partea din indemnizația de asigurare care s-ar fi cuvenit beneficiarului sau beneficiarilor respectivi se va distribui proporțional între beneficiarii rămași dacă contractantul nu a dispus altfel conform alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Sub rezerva dispozițiilor legale privitoare la nulitatea, anulabilitatea sau inopozabilitatea actelor juridice care dăunează creditorilor, în masa debitoare a contractantului nu se include indemnizația de asigurare, suma asigurată redusă sau valoarea de răscumpărare atît timp cît indemnizația nu a fost plătită contractantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Asigurătorul care plătește indemnizația de asigurare persoanei desemnate conform alin. (1) este eliberat de obligația de plată, cu excepția cazului în care el a cunoscut că persoana respectivă nu era îndreptățită să primească indemnizația de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133040. Beneficiarul valorii de răscumpărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Indiferent de desemnarea conform art. 133039, contractantul poate desemna un beneficiar al valorii de răscumpărare, dacă există, și poate schimba sau revoca desemnarea respectivă. Desemnarea, schimbarea sau revocarea se face în scris și se expediază asigurătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractantul se consideră beneficiar al valorii de răscumpărare în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă nu s-a desemnat niciun beneficiar al valorii de răscumpărare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă desemnarea beneficiarului valorii de răscumpărare s-a revocat și nu s-a desemnat alt beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă beneficiarul valorii de răscumpărare a decedat și nu s-a desemnat alt beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 133039 alin. (2) și alin. (4)–(6) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133041. Cesiunea sau grevarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă beneficiarul a fost desemnat în mod irevocabil, cesiunea sau grevarea contractului de asigurare sau a dreptului la indemnizația de asigurare de către contractant nu produce efecte juridice dacă beneficiarul nu și-a dat consimțămîntul în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cesiunea sau grevarea dreptului la indemnizația de asigurare de către beneficiar nu produce efecte juridice dacă contractantul nu și-a dat consimțămîntul în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133042. Renunțarea la moștenire de către beneficiar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă beneficiarul este moștenitor al persoanei asigurate și a renunțat la moștenire, renunțarea nu va afecta poziția acestuia în contractul de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Faza inițială și durata contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133043. Obligațiile precontractuale de informare ale solicitantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Informațiile care trebuie furnizate de către solicitant conform art. 1316 alin. (1) includ circumstanțele pe care le cunoștea sau trebuia să le cunoască persoana asigurată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sancțiunile pentru neexecutarea obligațiilor de informare precontractuale prevăzute la art. 1317, 1318 și art. 1320 partea care nu se referă la art. 1319 pot fi invocate în decursul termenului de 5 ani din momentul încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133044. Obligațiile precontractuale de informare ale asigurătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul este obligat să informeze solicitantul dacă are sau nu dreptul de a participa la profituri. Recepționarea acestei informații trebuie confirmată printr-o declarație expresă cuprinsă într-un document separat de formularul de cerere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înainte de încheierea contractului, asigurătorul va furniza următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) în privința asigurătorului: o referință concretă la publicarea obligatorie a raportului anual privind solvabilitatea și starea financiară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) în privința angajamentelor contractuale ale asigurătorului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o explicare a fiecărui beneficiu și a fiecărei opțiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informație despre proporția din primă care se atribuie fiecărui beneficiu, atît beneficiilor de bază, cît și beneficiilor suplimentare, după caz;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) metodele de calculare și distribuire a bonusurilor, inclusiv o specificare a legii aplicabile supravegherii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) o indicare a valorii de răscumpărare și a sumei asigurate reduse, precum și măsura în care ele sînt garantate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în contractele unit-linked: o enumerare a valorilor de referință utilizate (unități de cont) și o indicare a activelor de reper;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) informație generală privind regimul fiscal aplicabil tipului de poliță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Suplimentar, se va furniza o informație concretă pentru a facilita înțelegerea corespunzătoare a riscurilor inerente contractului care sînt asumate de către contractant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133045. Termenul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul de asigurare de viață poate fi revocat în termen de 30 de zile de la eliberarea poliței de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133046. Dreptul contractantului la rezoluțiunea asigurării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul are dreptul la rezoluțiunea asigurării de viață care nu stipulează o sumă asigurată redusă sau o valoare de răscumpărare, cu condiția că rezoluțiunea nu produce efecte mai devreme de 1 an de la data încheierii contractului. Dreptul la rezoluțiune înainte de expirarea termenului contractului poate fi exclus dacă s-a plătit o primă unică. Rezoluțiunea se face în scris și produce efecte după 15 zile de la recepționarea notificării de rezoluțiune de către asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul de asigurare de viață stipulează o sumă asigurată redusă sau o valoare de răscumpărare, se aplică dispozițiile art. 133055 și 133056."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133047. Dreptul asigurătorului la rezoluțiunea asigurării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurătorul are dreptul la rezoluțiunea asigurării de viață doar în măsura permisă de prezentul capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Modificările pe durata termenului contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133048. Obligațiile de informare ale asigurătorului pe durata termenului contractului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă este cazul, asigurătorul trebuie să ofere contractantului o declarație scrisă a valorii curente a bonusurilor atașate poliței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul trebuie să informeze contractantul fără întîrzieri nejustificate despre orice schimbare care vizează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condițiile poliței, atît cele generale, cît și cele speciale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul unei schimbări în condițiile poliței sau unei modificări a legislației aplicabile: informația prevăzută la art. 1310 alin. (2) lit. h), precum și la art. 133044 alin. (2) pct. 2) lit. a)–e)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133049. Agravarea riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul contractului de asigurare de viață, clauza care prevede vîrsta sau deteriorarea sănătății în calitate de riscuri de agravare în sensul art. 1322 alin. (1) se consideră clauză abuzivă în sensul prezentului cod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133050. Ajustarea primei și a beneficiilor plătibile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul contractului de asigurare care acoperă riscuri pentru care asigurătorul are certitudinea că va răspunde, asigurătorul are dreptul la o ajustare conform alin. (2) și (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Majorarea primei este permisă dacă a avut loc o schimbare imprevizibilă și permanentă în privința riscurilor biometrice folosite ca bază la calcularea primei, dacă majorarea este necesară pentru a garanta capacitatea continuă a asigurătorului de a plăti beneficii de asigurare și dacă majorarea a fost acceptată de un fiduciar independent sau o autoritate de supraveghere. Contractantul are dreptul să compenseze majorarea primei cu o reducere corespunzătoare a beneficiilor de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul unei polițe cu prima deja plătită, asigurătorul are dreptul să reducă beneficiile de asigurare în condițiile stabilite la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nu se admite ajustarea în temeiul alin. (2) sau (3):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în măsura în care s-a comis o eroare în calcularea primei și/sau a beneficiilor pe care un actuar competent și diligent ar fi cunoscut-o;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă calculul de bază nu se aplică tuturor contractelor, inclusiv celor încheiate după ajustare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) O majorare a primei sau o reducere a beneficiilor produce efecte juridice în decursul a 3 luni după ce asigurătorul a notificat în scris contractantul despre majorarea primei sau reducerea beneficiilor, despre motivele acestei decizii și despre dreptul contractantului de a cere reducerea beneficiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul contractului de asigurare de viață care acoperă riscuri pentru care asigurătorul are certitudinea că va răspunde, contractantul are dreptul la o reducere a primei dacă, din cauza unei schimbări imprevizibile și permanente în privința riscurilor biometrice folosite ca bază la calcularea primei, mărimea inițială a primei nu este potrivită și necesară pentru a garanta capacitatea continuă a asigurătorului de a plăti beneficiile de asigurare. Reducerea trebuie să fie acceptată de un fiduciar independent sau o autoritate de supraveghere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Drepturile prevăzute în prezentul articol pot fi exercitate după expirarea unui termen de 5 ani de la încheierea contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133051. Modificarea condițiilor contractuale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Clauza care permite asigurătorului să modifice condițiile contractuale, altele decît mărimea primei și beneficiile de asigurare, este nulă, cu excepția cazului în care modificarea este necesară în unul din următoarele scopuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pentru a respecta o modificare a legislației în materia supravegherii asigurărilor, inclusiv luarea unor măsuri obligatorii de către autoritatea de supraveghere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru a respecta o modificare a normelor imperative ale legii naționale aplicabile privitoare la planurile de pensii ale salariaților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) pentru a respecta o modificare a regulilor naționale care impun cerințe specifice față de un contract de asigurare de viață pentru a putea beneficia de un regim fiscal separat sau de subsidii de stat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) pentru a substitui o clauză abuzivă a contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Modificarea produce efecte juridice începînd cu cea de-a treia lună de la recepționarea de către contractant a notificării scrise prin care el este informat despre modificare și motivele acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică fără a aduce atingere altor cerințe impuse pentru validitatea clauzelor de modificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Cazul asigurat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133052. Obligațiile asigurătorului de investigare și de informare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asigurătorul care are motive să considere că cazul asigurat s-a produs trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a-l constata."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă cunoaște că s-a produs cazul asigurat, asigurătorul va depune toate eforturile conform circumstanțelor pentru a descoperi identitatea și adresa beneficiarului și îl va informa despre producerea cazului asigurat. Această informație se va oferi în cel mult 30 de zile după ce asigurătorul a cunoscut identitatea și adresa beneficiarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă asigurătorul încalcă dispozițiile alin. (1) sau (2), prescripția creanței beneficiarului se suspendă pînă cînd beneficiarul ia cunoștință despre creanța sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133053. Sinuciderea persoanei asigurate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, în interiorul termenului de 2 ani din momentul încheierii contractului sau de la ultima modificare în sensul majorării sumei asigurate, persoana asigurată s-a sinucis, asigurătorul este liberat de răspunderea de a plăti indemnizația de asigurare. În acest caz, asigurătorul trebuie să plătească valoarea de răscumpărare și orice profituri conform art. 133056."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana asigurată, la săvîrșirea sinuciderii, acționează cu o atitudine psihică care o împiedică să-și manifeste liber voința;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) s-a demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că, la momentul încheierii contractului, persoana asigurată nu avea intenția de a se sinucide."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133054. Omorul persoanei asigurate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un beneficiar lipsește de viață intenționat (omoară) persoana asigurată, se consideră că desemnarea sa în calitate de beneficiar este revocată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cesiunea creanței de a primi indemnizația de asigurare nu produce efecte juridice dacă cesionarul omoară persoana asigurată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă contractantul care este și beneficiar omoară persoana asigurată, indemnizație de asigurare nu se plătește."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă beneficiarul sau contractantul a omorît persoana asigurată în stare de legitimă apărare sau există o altă cauză care înlătură caracterul penal al faptei, dispozițiile prezentului articol nu se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§5. Conversiunea și răscumpărarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133055. Conversiunea în asigurarea de viață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile art. 1328 nu se aplică contractelor de asigurare de viață în care s-a acumulat o sumă asigurată redusă sau o valoare de răscumpărare. Aceste contracte se modifică de asigurător din contract de asigurare cu plata primelor în contract de asigurare fără plata primelor și suma asigurată redusă, dacă contractantul nu cere plata valorii de răscumpărare în termen de 30 de zile de la primirea informației prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asigurătorul trebuie să informeze contractantul despre suma asigurată redusă și valoarea de răscumpărare în termen de 30 de zile de la scadență și să-i ceară contractantului să aleagă fie conversiunea și stabilirea sumei asigurate reduse, fie plata valorii de răscumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cererea de plată a valorii de răscumpărare se depune în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133056. Răscumpărarea în asigurare de viață"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractantul poate, în orice moment, cere asigurătorului în scris să plătească, total sau parțial, valoarea de răscumpărare acumulată pe poliță, cu condiția că această cerere nu produce efecte juridice pînă la expirarea termenului de 1 an din momentul încheierii contractului. Contractul va fi ajustat sau supus rezoluțiunii în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub rezerva dispozițiilor art. 133055, în caz de rezoluțiune sau nulitate, la inițiativa asigurătorului, a contractului de asigurare de viață la care s-a acumulat valoarea de răscumpărare, asigurătorul este obligat să plătească valoarea de răscumpărare, inclusiv în cazul prevăzut la art. 1319."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurătorul trebuie să informeze contractantul, la cerere, dar în orice caz cel puțin o dată pe an, despre suma curentă a valorii de răscumpărare și măsura în care ea este garantată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cota din orice profit la care are dreptul contractantul se va plăti suplimentar la valoarea de răscumpărare, cu excepția cazului în care cota deja a fost luată în cont la calcularea valorii de răscumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Sumele datorate conform prezentului articol trebuie plătite nu mai tîrziu de 2 luni de la recepționarea de către asigurător a cererii contractantului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133057. Suma asigurată redusă și valoarea de răscumpărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Contractul de asigurare trebuie să prevadă modul de calculare a sumei asigurate reduse și/sau a valorii de răscumpărare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Asigurarea de grup"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133058. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contracte de asigurare de grup sînt contractele încheiate între asigurător și un organizator al grupului în folosul membrilor grupului care au o legătură comună cu organizatorul. Un contract de asigurare de grup poate de asemenea să acopere familiile membrilor grupului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de asigurare de grup se supune dispozițiilor prezentului capitol dacă a fost încheiat între organizatorul grupului și asigurător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurarea de grup este accesorie dacă membrii sînt asigurați de plin drept prin apartenența lor la grup, fără a avea posibilitatea de a refuza asigurarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asigurarea de grup este voluntară dacă membrii sînt asigurați în rezultatul cererii personale sau pentru că nu au refuzat asigurarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133059. Obligația generală de prudență a organizatorului de grup"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La negocierea și executarea contractului de asigurare de grup, organizatorul grupului este ținut să acționeze prudent și cu bună-credință, luînd în considerare interesele legitime ale membrilor grupului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Organizatorul grupului transmite membrilor grupului notificările parvenite de la asigurător și îi informează despre oricare modificări ale contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Asigurarea de grup accesorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133060. Obligațiile de informare ale organizatorului grupului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd o persoană se alătură grupului, organizatorul grupului trebuie să o informeze fără întîrziere despre:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) existența contractului de asigurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) întinderea acoperirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) oricare măsuri de precauție și alte cerințe pentru păstrarea acoperirii; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) procedura de înaintare a pretențiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sarcina de a demonstra că membrul grupului a fost informat conform alin. (1) îi incumbă organizatorului grupului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133061. Rezoluțiunea de către asigurător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul art. 13304, exercitarea dreptului la rezoluțiune de către asigurător se consideră rezonabilă doar dacă ea se limitează la excluderea de la acoperire a membrului de grup în privința căruia a survenit cazul asigurat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul art. 1321 alin. (2) și art. 1323 alin. (1), exercitarea dreptului la rezoluțiune de către asigurător produce doar efectul de excludere din acoperire a acelor membri ai grupului care nu au luat măsurile de precauție stabilite sau, după caz, al căror risc s-a agravat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul art. 133020, rezoluțiunea asigurării produce doar efectul de excludere din acoperire a membrilor de grup care au înstrăinat dreptul de proprietate asupra bunurilor asigurate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133062. Dreptul de a continua acoperirea în cazul asigurării de viață de grup"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă are loc rezoluțiunea asigurării de viață de grup sau dacă membrul iese din grup, acoperirea încetează la expirarea a 3 luni de la rezoluțiune sau de la ieșirea din grup ori la expirarea contractului de asigurare de viață de grup, în funcție de care eveniment survine primul. În aceste cazuri, membrul grupului are dreptul la o acoperire echivalentă în temeiul unui contract nou individual cu asigurătorul respectiv fără o nouă evaluare a riscului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Organizatorul grupului trebuie să informeze membrul grupului în scris fără întîrzieri nejustificate despre:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) iminența încetării acoperirii sale în temeiul contractului de asigurare de viață de grup;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptul său prevăzut la alin. (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) modul în care își poate exercita acel drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă membrul grupului și-a indicat intenția de a exercita dreptul său prevăzut la alin. (1), contractul dintre asigurător și membrul grupului va continua ca un contract de asigurare individuală, avînd o primă calculată pe baza unei polițe individuale la acel moment fără a lua în cont starea actuală a sănătății sau vîrsta membrului grupului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Asigurarea de grup voluntară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133063. Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră asigurare de grup voluntară combinarea unui contract-cadru între asigurător și organizatorul grupului și a contractelor de asigurare individuală încheiate în acel cadru între asigurător și membrii grupului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului paragraf se aplică contractelor de asigurare individuală în care organizatorul grupului și asigurătorul au convenit asupra aplicării lor. Cu toate acestea, dispozițiile prezentului capitol, cu excepția dispozițiilor art. 133058 și 133059, nu se aplică contractului-cadru."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133064. Modificarea condițiilor contractuale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Modificarea condițiilor contractului-cadru poate afecta contractele de asigurare individuală doar dacă se face conform cerințelor art. 133050 și 133051, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 133065. Continuarea acoperirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezoluțiunea contractului-cadru sau încetarea calității de membru al grupului nu afectează raportul de asigurare dintre asigurător și membrul grupului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"598. Codul se completează cu articolul 13321 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 13321. Tranzacția judiciară și tanzacția extrajudiciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Tranzacția este judiciară dacă a fost confirmată de către instanța de judecată sau arbitrală competentă, conform normelor de procedură aplicabile. Dispozițiile legale privind executarea silită a hotărîrilor arbitrale rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Tranzacția este extrajudiciară dacă prin ea părțile au prevenit un proces ce putea să înceapă sau, deși tranzacționează asupra unui proces în desfășurare, nu o prezintă instanței de judecată sau arbitrale competente pentru confirmare. După confirmare în modul corespunzător, tranzacția extrajudiciară devine tranzacție judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de tranzacție extrajudiciară se încheie în scris."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În lipsă de dispoziție contrară, dispozițiile prezentului capitol se aplică atît tranzacției judiciare, cît și tranzacției extrajudiciare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"599. Articolele 1333 și 1334 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1333. Efectul tranzacției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Tranzacția are între părți autoritatea lucrului judecat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Tranzacția extrajudiciară nu este susceptibilă de executare silită decît după:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) admiterea acțiunii de executare silită a obligației rezultate din tranzacție de către instanța competentă, la cererea părții la tranzacție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) confirmarea ei de către instanța competentă, conform capitolului XLV din Codul de procedură civilă, la cererea părții la procesul de mediere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) învestirea ei cu formulă executorie de către notar. Notarul va învesti tranzacția cu formulă executorie, la cererea tuturor părților la tranzacția încheiată, în cadrul procesului de mediere sau în afara procesului de mediere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Partea la tranzacția extrajudiciară poate invoca tranzacția extrajudiciară pe cale de excepție fără a cere confirmarea ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă o parte are dreptul la rezoluțiunea tranzacției judiciare pentru neexecutarea obligațiilor care rezultă din ea, rezoluțiunea nu se poate declara prin notificare unilaterală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Instanța de judecată căreia i s-a cerut pronunțarea rezoluțiunii tranzacției judiciare este în drept să nu admită acțiunea dacă partea îndreptățită poate să evite consecințele neexecutării tranzacției prin obținerea executării ei silite sau prin obținerea de despăgubiri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1334. Nulitatea tranzacției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Tranzacția poate fi declarată nulă pentru temeiurile generale de nulitate a actelor juridice. Ea poate fi, de asemenea, atacată cu acțiune revocatorie sau cu acțiune în declararea simulației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Eroarea de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul neînțelegerii părților și leziunea nu pot constitui temei de nulitate a tranzacției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Tranzacția se prezumă indivizibilă în ceea ce privește obiectul său. În lipsa unei stipulații contrare, ea se supune doar nulității totale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Hotărîrea instanței prin care se constată sau se declară nulitatea tranzacției lipsește de orice efect hotărîrea instanței prin care tranzacția judiciară a fost confirmată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"600. La articolul 1336, cuvîntul „terminat” se substituie cu cuvîntul „soluționat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"601. La articolul 1341:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă pentru vînzarea bunului legea cere o anumită formă sub sancțiunea nulității, atunci aceeași cerință de formă se aplică și contractului de societate civilă care are ca obiect asemenea bun.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), textul „În cazul în care se încheie în scris, contractul” se substituie cu cuvîntul „Contractul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"602. La articolul 1342:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează în final cu textul: „Dacă contractul determină doar cota-parte de participare a asociaților la venituri sau la pierderi, aceeași cotă-parte se aplică cotelor-părți din patrimoniul social.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), enunțul întîi se completează în final cu textul „ , conform cotelor-părți din patrimoniul social”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"603. La articolul 1343 alineatul (2), cifrele „619” se substituie cu cifrele „62320”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"604. Articolul 1345:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), enunțul al doilea se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „decizie unanimă” se substituie cu cuvintele „decizia unanimă a celorlalți asociați”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(51) Asociatul are dreptul, chiar dacă nu are împuterniciri de administrare și reprezentare, să primească informații despre activitățile societății civile, să ia cunoștință de evidența contabilă și documentele aferente societății civile, precum și de starea bunurilor societății civile. Clauza care exclude sau limitează acest drept nu împiedică invocarea lui dacă există motive de a presupune o administrare improprie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (6) se completează în final cu cuvintele „în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului capitol”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"605. Articolul 1348 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1348. Imposibilitatea cesiunii drepturilor asociaților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărirea de către creditorii personali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile și pretențiile asociatului, care decurg din raporturile contractuale, față de ceilalți asociați nu sînt transmisibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît timp cît societatea civilă nu a fost dizolvată, creditorul asociatului nu poate pune sub urmărire drepturile asociatului rezultate din contractul de societate civilă, cu excepția urmăririi creanței de a obține cota-parte din venitul ce îi revine."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă s-a stipulat că decesul unuia dintre asociați persoană fizică sau dizolvarea unui asociat persoană juridică nu duce la dizolvarea societății civile, succesorii în drepturi ai asociatului nu devin asociați, ci doar au dreptul la valoarea în bani a cotei-părți dobîndite pe calea succesiunii. Contractul poate prevedea că succesorii în drepturi ai asociatului devin asociați, preluînd locul și dreptul predecesorului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"606. Codul se completează cu articolul 13481 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 13481. Drepturile soțului asociatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asupra cotei-părți din patrimoniul social dobîndite de un soț în timpul căsătoriei se aplică regimul juridic al proprietății comune în devălmășie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Soțul asociatului nu poate cere divizarea cotei-părți și nici primirea sa în societate, dacă contractul de societate nu prevede altfel. Dreptul soțului asociatului la valoarea în bani a părții din cota-parte rămîne neafectat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"607. La articolul 1352:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1352. Rezoluțiunea contractului de societate civilă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „rezilia” se substituie cu cuvîntul „rezolvi”, iar cuvîntul „Rezilierea” se substituie cu cuvîntul „Rezoluțiunea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care s-a prevăzut că societatea civilă va dura pe durata vieții unui asociat, precum și în cazul în care asociații continuă în mod tacit societatea civilă după expirarea duratei determinate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(2) Dacă în contract este stabilit un termen, rezoluțiunea înainte de termen este admisibilă doar pentru un motiv întemeiat. Constituie motiv întemeiat, în special, neexecutarea de către un alt asociat, cu intenție sau din culpă gravă, a unei obligații esențiale rezultate din contractul de societate civilă, precum și aflarea unui alt asociat în imposibilitate de a continua executarea acelor obligații.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „reziliat” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvîntul „rezolvit”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „reziliat” se substituie cu cuvîntul „rezolvit”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"608. Articolul 1353 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1353. Temeiurile dizolvării societății civile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Temeiurile dizolvării societății civile sînt:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) expirarea termenului pentru care a fost constituită, cu excepția cazului în care asociații continuă în mod tacit societatea civilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) decizia asociaților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) declanșarea procedurii de insolvabilitate asupra patrimoniului societății civile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) urmărirea de către un creditor al unui asociat a cotei-părți a acestuia în patrimoniul social;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) atingerea scopului sau imposibilitatea urmăririi în continuare a scopului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul nu prevede altfel, sînt de asemenea temeiuri de dizolvare a societății civile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) moartea unuia dintre asociați persoană fizică sau dizolvarea unui asociat persoană juridică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) declanșarea procedurii de insolvabilitate în privința unuia dintre asociați;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei în privința unui asociat dacă aceasta prejudiciază activitatea societății civile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) rezoluțiunea contractului de societate civilă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"609. La articolul 1377, cuvintele „sau transmiterea unor valori mobiliare” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"610. Articolul 1378:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „obligată în alt fel (gerant), gestionează afacerile” se substituie cu textul „în drept ori obligată în alt fel (gerant), acționează cu intenția predominantă de a fi de folos”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), enunțul al doilea se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care, contrar voinței geratului, se execută obligația acestuia privind întreținerea persoanelor pe care geratul este obligat să le întrețină conform legii sau alte obligații ale geratului care, fiind scadente, trebuie de urgență executate pentru protecția unui interes public prioritar, cu condiția că gerantul acționează cu intenția predominantă de a fi de folos destinatarului executării.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"611. Articolul 1379 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Gerantul poate înceta gestiunea din motive întemeiate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"612. Articolul 1380 se completează în final cu textul „ , chiar dacă gerantul nu a acționat cu intenția să încheie un contract de mandat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"613. La articolul 1382, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Gerantul poate cere geratului compensarea cheltuielilor aferente realizării gestiunii în măsura în care pot fi considerate, în raport de împrejurări, ca necesare și, în limita sporului de valoare, utile. Gerantul poate alege ca compensarea să se facă prin acoperirea directă de către gerat a cheltuielilor contractate de către gerant sau prin restituirea către gerant a valorii cheltuielilor acoperite de acesta.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"614. La articolul 1383, cuvintele „este contrară legii” se substituie cu textul „nu este necesară conform art. 1378 alin. (3)”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"615. Articolul 1384 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1384. Repararea prejudiciului cauzat gerantului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Gerantul care a acționat, în condițiile prezentului capitol, cu scopul de a proteja de un pericol geratul sau patrimoniul ori interesele acestuia are dreptul de a cere de la gerat despăgubiri pentru prejudiciul pe care acele acțiuni le-au cauzat integrității corporale sau bunurilor gerantului dacă acțiunile au generat sau în mod semnificativ au majorat riscul cauzării prejudiciului, cu condiția că acel risc, în măsura în care era previzibil, era proporțional cu pericolul la care era expus geratul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"616. Codul se completează cu articolele 13841 și 13842 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 13841. Limitele impuse de echitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul gerantului la compensarea cheltuielilor și repararea prejudiciului poate fi redus sau exclus de către instanța de judecată în măsura în care este echitabil și rezonabil, în special dacă gerantul a acționat în vederea protejării geratului în situația unui pericol comun, dacă suma la care urmează a fi ținut geratul este excesivă sau dacă gerantul deține un drept de a obține sumele la care este îndreptățit de la o altă persoană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13842. Dreptul față de cel responsabil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă gerantul a acționat cu scopul de a proteja geratul împotriva unui prejudiciu, persoana responsabilă de prejudiciu, conform dispozițiilor legale privind răspunderea delictuală, este de asemenea obligată față de gerant să îi compenseze cheltuielile și să îi repare prejudiciul la care acesta are dreptul conform prezentului capitol.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"617. Articolul 1387 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1387. Drepturile și obligațiile izvorîte din actele fără mandat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drepturile și obligațiile ce izvorăsc din actele necesare și utile săvîrșite în interesul unei alte persoane fără mandatul ei în condițiile prezentului capitol iau naștere pentru persoana în al cărei interes au fost săvîrșite aceste acte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, actul juridic unilateral săvîrșit de gerant în condițiile prezentului capitol nu produce efecte în cazul în care persoana căreia îi este adresat actul îl respinge fără întîrziere nejustificată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"618. La articolul 1388, cuvintele „gestionează propriile afaceri” se substituie cu cuvintele „o făcea în folosul propriu”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"619. Capitolul XXXIII din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XXXIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ÎMBOGĂȚIREA NEJUSTIFICATĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1389. Îmbogățirea nejustificată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o persoană obține o îmbogățire nejustificată (persoană îmbogățită) care se atribuie la dezavantajul suferit de o altă persoană (persoană dezavantajată), ea este obligată față de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prevederile alin. (1) se aplică doar în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1390. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Consecințele juridice ale îmbogățirii obținute în temeiul unui contract sau unui alt act juridic valabil și eficient sînt reglementate de alte dispoziții legale dacă acele reguli acordă sau exclud dreptul la restituirea îmbogățirii, prin efectul revocării, rezoluțiunii, reducerii obligației corelative sau pe alt temei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului capitol nu afectează orice alt drept de restituire sau recuperare prevăzut de dispozițiile legale în materie de proprietate, contracte sau alte dispoziții legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, dacă persoana dezavantajată are:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) atît o pretenție pe baza prezentului capitol la restituirea îmbogățirii nejustificate,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cît și o pretenție de reparare a dezavantajului (fie împotriva persoanei îmbogățite sau a unui terț) sau un drept de recuperare pe baza altor dispoziții legale ca rezultat al îmbogățirii nejustificate, atunci satisfacerea uneia dintre pretenții reduce cealaltă pretenție în același volum."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Regula prevăzută la alin. (3) se aplică de asemenea dacă o persoană se folosește de un bun al persoanei dezavantajate, astfel încît acesta majorează patrimoniul altei persoane, iar conform dispozițiilor prezentului capitol:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cel ce se folosește este obligat față de persoana dezavantajată să întoarcă valoarea folosinței; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dobînditorul este obligat față de persoana dezavantajată în legătură cu majorarea patrimoniului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Condiții pentru considerarea îmbogățirii ca nejustificată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1391. Circumstanțele în care îmbogățirea este nejustificată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O îmbogățire este nejustificată, cu excepția următoarelor cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana îmbogățită este îndreptățită față de persoana dezavantajată să obțină îmbogățirea în virtutea unui contract sau unui alt act juridic, unei hotărîri judecătorești sau unui alt temei legal; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana dezavantajată și-a dat consimțămîntul în mod liber și fără eroare de a suferi dezavantajul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă contractul sau un alt act juridic este lovit de nulitate sau este ineficient cu efect retroactiv ori dacă hotărîrea judecătorească sau un alt temei de obținere este nevalabil cu efect retroactiv, persoana îmbogățită nu este îndreptățită la îmbogățire pe baza acestui temei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, persoana îmbogățită se consideră îndreptățită la îmbogățire în baza legii dacă a dobîndit îmbogățirea prin uzucapiune, bună-credință, precum și în alte cazuri cînd, conform legii, ea are dreptul de a păstra îmbogățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) De asemenea, îmbogățirea este nejustificată dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana dezavantajată a oferit-o pentru un scop care nu este atins sau în considerarea unei așteptări care nu s-a realizat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana îmbogățită a cunoscut sau trebuia în mod rezonabil să cunoască despre acel scop sau acea așteptare; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoana îmbogățită a acceptat sau se poate considera în mod rezonabil că a acceptat că îmbogățirea trebuie să fie restituită în astfel de circumstanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1392. Executarea obligației unui terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cînd persoana îmbogățită obține îmbogățirea ca rezultat al executării de către persoana dezavantajată a unei obligații sau a unei presupuse obligații, datorate de către persoana dezavantajată unui terț, îmbogățirea este justificată:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă persoana dezavantajată a executat în mod liber; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) chiar dacă terțul din eroare a indicat că obligația trebuie să se execute în folosul persoanei îmbogățite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), drepturile persoanei dezavantajate față de terț rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1393. Consimțămîntul sau executarea în mod liber"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă consimțămîntul persoanei dezavantajate este afectat de dol, violență sau leziune ori persoana nu are discernămîntul sau capacitatea de exercițiu necesară pentru a-și da consimțămîntul respectiv, se consideră că persoana dezavantajată nu își exprimă consimțămîntul în mod liber."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă obligația executată este lovită de nulitate ori nu s-a născut din cauza faptului că persoana nu are discernămîntul sau capacitatea de exercițiu necesară pentru a-și asuma obligația respectivă ori din cauza dolului, a violenței sau a leziunii, se consideră că persoana dezavantajată nu a executat-o în mod liber."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Îmbogățirea și dezavantajul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1394. Îmbogățirea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O persoană este îmbogățită prin majorarea patrimoniului său, folosirea bunurilor altuia, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări în folosul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În scopul constatării dacă o persoană a obținut o îmbogățire și a mărimii acesteia nu se ia în considerare dezavantajul pe care persoana îmbogățită l-a suferit în schimbul îmbogățirii sau după îmbogățire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1395. Dezavantajul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O persoană este dezavantajată prin micșorarea patrimoniului său, folosirea bunurilor de către o altă persoană, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări în folosul altuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În scopul constatării dacă o persoană a suferit un dezavantaj și a mărimii acestuia nu se va lua în considerare îmbogățirea pe care această persoană a obținut-o în schimbul dezavantajului sau după dezavantaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Atribuirea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1396. Cazuri de atribuire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O îmbogățire se atribuie la dezavantajul altuia, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă bunul persoanei dezavantajate este înstrăinat persoanei îmbogățite de către persoana dezavantajată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă persoana dezavantajată prestează un serviciu sau execută o lucrare în folosul persoanei îmbogățite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă persoana îmbogățită folosește bunurile persoanei dezavantajate, în special cînd persoana îmbogățită încalcă drepturile, posesia sau alte interese legitime ale persoanei dezavantajate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă un bun al persoanei îmbogățite este îmbunătățit de către persoana dezavantajată; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dacă persoana îmbogățită este eliberată de o obligație de către persoana dezavantajată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) O îmbogățire se poate atribui la dezavantajul altuia chiar dacă îmbogățirea și dezavantajul nu sînt de același tip sau aceeași valoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1397. Reprezentantul indirect"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Atunci cînd o parte la actul juridic este un comisionar sau un alt reprezentant indirect, îmbogățirea sau dezavantajul comitentului sau al altui reprezentat indirect care rezultă din actul juridic ori din executarea obligațiilor rezultate din acesta urmează a fi considerată ca o îmbogățire sau, după caz, considerat ca un dezavantaj al comisionarului sau al altui reprezentant indirect."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13971. Executarea de către debitor în folosul persoanei care nu este creditor. Transmiterea subsecventă cu bună-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă debitorul execută obligația în folosul unui terț neîndreptățit, iar, conform legii, debitorul se consideră eliberat de obligație, îmbogățirea obținută de terț se atribuie dezavantajului creditorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în special atunci cînd o persoană care este obligată față de persoana dezavantajată de a restitui o îmbogățire nejustificată o transferă în folosul unui terț în circumstanțe în care debitorul poate invoca mijlocul de apărare prevăzut la art. 13977."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă debitorul pretinde să fi stins obligația prin executare în folosul unui terț neîndreptățit, iar, conform legii, debitorul nu se consideră eliberat de obligație, creditorul poate totuși ratifica executarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ratificarea stinge dreptul creditorului față de debitor în mărimea executării, avînd ca efect atribuirea îmbogățirii terțului la pierderea dreptului creditorului față de debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În relația dintre creditor și terț, ratificarea nu se consideră consimțămînt al creditorului la pierderea dreptului său împotriva debitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile alin. (3)–(5) nu se aplică dacă, înainte de momentul ratificării de către creditor, în privința debitorului este intentată procedura de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13972. Atribuirea rezultată din fapta terțului. Ratificarea actelor terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O îmbogățire la fel se atribuie dezavantajului altuia în cazul în care un terț folosește fără împuternicire bunul persoanei dezavantajate astfel încît persoana dezavantajată pierde bunul, iar persoana îmbogățită îl dobîndește."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în special dacă, în rezultatul faptului că terțul a manipulat sau a dispus de bun, persoana dezavantajată pierde dreptul de proprietate asupra bunului, iar persoana îmbogățită dobîndește proprietatea în temeiul actului juridic sau al legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana care are un drept asupra bunului poate ratifica actul unui terț care aparent înstrăinează sau altfel folosește bunul în temeiul unui act juridic cu un terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Actul ratificat are același efect juridic ca și actul juridic încheiat printr-un reprezentant împuternicit. În relația dintre cel ce ratifică și terțul care a dispus sau altfel a folosit bunul, ratificarea nu se consideră acceptare a dispunerii sau folosinței bunului de către terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Restituirea îmbogățirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13973. Îmbogățirea transmisibilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă îmbogățirea constă într-un bun care poate fi transmis, persoana îmbogățită este obligată să restituie îmbogățirea prin transmiterea bunului persoanei dezavantajate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În loc de a transmite bunul, persoana îmbogățită poate alege să restituie îmbogățirea prin plata valorii bănești în folosul persoanei dezavantajate dacă transmiterea ar cauza persoanei îmbogățite un efort sau cheltuieli disproporționate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă bunul a fost consumat, a pierit ori a fost pierdut, dacă bunul nu îi mai aparține sau dacă persoana îmbogățită este din alte motive în imposibilitate de a transmite bunul, persoana îmbogățită este obligată să restituie îmbogățirea prin plata valorii bănești în folosul persoanei dezavantajate. În cazul în care imposibilitatea se referă la o parte a bunului sau bunul este grevat cu drepturile unui terț, persoana dezavantajă poate alege între transmiterea valorii bănești a întregului bun sau transmiterea bunului în forma în care se află, la care se va adăuga valoarea bănească a părții care lipsește."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, în măsura în care persoana îmbogățită a obținut un substitut, acel substitut va constitui îmbogățirea supusă restituirii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă persoana îmbogățită este de bună-credință la momentul cînd a dispus de îmbogățirea inițială sau cînd această îmbogățire a pierit și alege să restituie îmbogățirea pe calea transmiterii substitutului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă persoana îmbogățită este de rea-credință la momentul cînd a dispus de îmbogățirea inițială sau cînd această îmbogățire a pierit și persoana dezavantajată alege să i se restituie îmbogățirea pe calea restituirii substitutului, cu condiția că această alegere nu este inechitabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Persoana îmbogățită se consideră de bună-credință dacă ea nu cunoștea și nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască faptul că îmbogățirea a fost nejustificată sau putea deveni nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13974. Îmbogățire netransmisibilă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă îmbogățirea constă din bunuri care nu pot fi transmise, din lucrări, servicii sau folosința unui bun, persoana îmbogățită este obligată să restituie îmbogățirea prin plata valorii bănești în folosul persoanei dezavantajate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana îmbogățită nu este obligată să plătească mai mult decît economisirea pe care a realizat-o dacă nu și-a dat consimțămîntul la îmbogățire sau dacă a fost de bună-credință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, dacă îmbogățirea a fost obținută în temeiul unui contract care a stabilit un preț sau o valoare pentru îmbogățire, persoana îmbogățită este obligată să plătească cel puțin această sumă dacă contractul este lovit de nulitate pentru temeiuri care nu au fost esențiale pentru stabilirea prețului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică pentru a majora obligația peste valoarea bănească a îmbogățirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13975. Valoarea bănească a îmbogățirii. Economisirea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Valoare bănească a îmbogățirii se consideră suma de bani la care un transmițător și un dobînditor cu intenții reale de a încheia un contract ar fi convenit în mod valabil ca preț al acesteia. Cheltuielile suportate de furnizorul unei lucrări, unui serviciu sau unei folosințe care, conform contractului, trebuie acoperite de dobînditor sînt considerate ca parte a prețului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Economisire se consideră micșorarea bunurilor sau majorarea obligațiilor pe care persoana îmbogățită, în împrejurări specifice ei, le-ar fi suportat dacă nu obținea îmbogățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Valoarea bănească și economisirea se apreciază la momentul în care persoana îmbogățită a obținut îmbogățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13976. Fructele și folosința îmbogățirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația de restituire a îmbogățirii se extinde asupra fructelor și folosinței îmbogățirii sau, dacă este mai mică, asupra economisirii rezultate din fructe sau folosință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă persoana îmbogățită obține fructele sau folosința cu rea-credință, restituirea îmbogățirii se extinde asupra fructelor și folosinței chiar dacă economisirea este mai mică decît valoarea fructelor sau a folosinței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Mijloacele juridice de apărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13977. Diminuarea îmbogățirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana îmbogățită nu este obligată să restituie îmbogățirea în măsura în care ea a suportat un dezavantaj prin dispunerea de îmbogățire sau în altă formă prevăzută la art. 1395 (diminuarea îmbogățirii), cu excepția cazului în care persoana îmbogățită ar fi suferit dezavantajul chiar dacă nu obținea îmbogățirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, diminuarea îmbogățirii nu se ia în considerare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) în măsura în care persoana îmbogățită a obținut un substitut;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) în măsura în care persoana îmbogățită era de rea-credință la momentul diminuării îmbogățirii, cu excepția cazului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cînd persoana dezavantajată la fel ar fi suferit o diminuare chiar dacă îmbogățirea i-ar fi fost restituită; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cînd persoana îmbogățită era de bună-credință la momentul îmbogățirii, diminuarea îmbogățirii a avut loc înainte de scadența obligației de a restitui îmbogățirea și diminuarea îmbogățirii a rezultat din materializarea unui risc care nu poate fi pus pe seama persoanei îmbogățite; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) în măsura în care se aplică prevederile art. 13974 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă persoana îmbogățită poate ridica mijlocul de apărare prevăzut de prezentul articol față de persoana dezavantajată ca urmare a dispunerii în folosul unui terț, drepturile persoanei dezavantajate față de acel terț rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13978. Actele juridice încheiate cu bună-credință cu terții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana îmbogățită nu este obligată să întoarcă îmbogățirea dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în schimbul acelei îmbogățiri, i-a oferit terțului o altă îmbogățire; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) era de bună-credință la acel moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu afectează drepturile părții dezavantajate de a recupera bunul de la acel terț pe calea acțiunii în revendicare ori de a recupera bunul în condițiile prezentului capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) nu afectează drepturile acelui terț în caz de evicțiune conform alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 13979. Ilegalitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă un contract sau un alt act juridic în al cărui temei s-a obținut îmbogățirea este lovit de nulitate, persoana îmbogățită nu este obligată să restituie îmbogățirea în măsura în care restituirea ar contraveni scopului care stă la baza dispoziției legale încălcate sau principiului de ordine publică ori bunelor moravuri încălcat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 139710. Restituția bilaterală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul prevăzut la art. 1391 alin. (2), dacă ambelor părți le incumbă o obligație de restituire, obligațiile lor sînt corelative.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"620. Denumirea capitolului XXXIV din titlul III va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolului XXXIV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"621. Denumirea secțiunii 1 din capitolul XXXIV va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"622. La articolul 1398 alineatul (4), textul „şi dacă fapta autorului nu vine în contradicţie cu normele de etică şi morală” se substituie cu textul „ , cu condiția că persoana cunoștea sau trebuia să cunoască consecințele rugăminții sau ale consimțămîntului, şi dacă fapta autorului nu contravine bunelor moravuri”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"623. Articolul 1399 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1399. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului capitol se aplică și în cazul prejudiciului cauzat în raporturile contractuale, cu excepția cazurilor în care se aplică dispozițiile legale privind neexecutarea obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică în cazurile în care aplicarea lor contravine altor dispoziții legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului capitol nu exclud aplicarea mijloacelor juridice de apărare pe alte temeiuri legale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"624. La articolul 1400:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „Prevenirea” se substituie cu cuvintele „Interzicerea cauzării”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „daune” se substituie cu cuvîntul „prejudiciu”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"625. Codul se completează cu articolele 14021 și 14022 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14021. Protecția interesului public"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligația de reparare a prejudiciului este exclusă dacă acesta a fost cauzat pentru protecția necesară a valorilor fundamentale într-o societate democratică, în special dacă prejudiciul a fost cauzat prin dezvăluirea informației prin intermediul mass-mediei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14022. Îndeplinirea unei activități impuse ori permise de lege"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Îndeplinirea unei activități impuse ori permise de lege sau de ordinul superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel care putea să își dea seama de caracterul ilicit al faptei sale săvîrșite în asemenea împrejurări.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"626. Articolul 1403 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1403. Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție, iar în cazurile expres prevăzute de lege, fără vinovăție, de către administratorul, salariatul său sau o altă persoană subordonată comitentului (prepus) în funcțiile care i s-au încredințat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care prepusul a cauzat prejudiciul cu intenție, persoana vătămată poate alege să ceară repararea prejudiciului numai de la comitent, numai de la prepus sau de la ambii în mod solidar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera de răspundere dacă va dovedi că s-a conformat întocmai instrucțiunilor comitentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Lipsa discernămîntului prepusului la momentul săvîrșirii faptei ilicite nu exonerează comitentul de răspundere.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"627. La articolul 1404 alineatul (5), textul „ , sau prin omisiunea de a pune în aplicare o lege” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"628. La articolul 1405 alineatul (1), cuvîntul „fizice” se exclude."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"629. Articolul 1406:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „el s-a produs nu din vina lor” se substituie cu cuvintele „și-au îndeplinit în mod corespunzător obligația de supraveghere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Persoana obligată să repare prejudiciul conform alin. (1) nu este exonerată de răspundere doar din motivul că nu trăia împreună cu minorul la data cauzării prejudiciului, dacă această împrejurare este imputabilă persoanei obligate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"630. Articolul 1407:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvintele „prejudiciul s-a produs nu din vina lor” se substituie cu cuvintele „și-au îndeplinit în mod corespunzător obligația de supraveghere”, iar în final se introduce textul: „Dispozițiile art. 1406 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Obligația părinților (adoptatorilor) sau a curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor între 14 și 18 ani nu apare dacă minorul a cauzat prejudiciul în calitatea sa de prepus al unei alte persoane, în acest caz aplicîndu-se dispozițiile art. 1403.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"631. La articolul 1408:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „lipsită de capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Pentru prejudiciul cauzat de o persoană în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară răspunde ocrotitorul provizoriu, curatorul sau, după caz, tutorele sau instituția în care este internată, în măsura în care aceștia erau obligați să supravegheze persoana, dacă nu demonstrează că și-au îndeplinit în mod corespunzător obligația de supraveghere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația persoanelor indicate la alin. (1) de a repara prejudiciul cauzat de o persoană în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară nu încetează în cazul în care măsura de ocrotire este modificată sau revocată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), textul „tutorele, chemat la răspundere în conformitate cu alin. (1) pentru prejudiciul cauzat vieţii şi sănătăţii” se substituie cu textul „ocrotitorul provizoriu, curatorul sau, după caz, tutorele, chemat la răspundere în conformitate cu alin. (1)”, iar după textul „a autorului prejudiciului,” se introduce textul „de gradul de discernămînt al autorului,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"632. La articolul 1409:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvintele „aflată în imposibilitate de a conștientiza acțiunile sale ori de a le dirija” se substituie cu cuvintele „cu discernămînt diminuat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „cu capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „în privința căreia nu s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară”, iar cuvintele „acțiunile sale” se substituie cu textul „pe deplin acțiunile sale (discernămînt diminuat)”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), textul „Dacă prejudiciul este cauzat vieții sau sănătății, instanța” se substituie cu cuvîntul „Instanța”, iar după textul „a autorului prejudiciului,” se introduce textul „de gradul de discernămînt al autorului,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"633. Codul se completează cu articolul 14091 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14091. Evenimentul în afara controlului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana nu poartă răspundere dacă prejudiciul este cauzat de către un eveniment anormal care nu poate fi evitat prin măsuri rezonabile, iar riscul nu îi revine acelei persoane.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"634. La articolul 1410 alineatul (1), cuvintele „unei forțe majore” se substituie cu textul „unui eveniment prevăzut la art. 14091”, iar cuvîntul „dauna” se substituie cu cuvîntul „prejudiciul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"635. La articolul 1411 alineatul (1), cuvîntul „dauna” se substituie cu cuvîntul „prejudiciul”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"636. La articolul 1412 alineatul (2), cuvîntul „folosință” se substituie cu cuvîntul „posesie”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"637. Articolul 1413 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1413. Răspunderea în cazul căderii sau scurgerii din construcție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesie. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs din cauza unui eveniment prevăzut la art. 14091 ori din vina celui prejudiciat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la proba contrară, se prezumă că construcția este în posesia proprietarului său.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"638. Codul se completează cu articolele 14131–14136 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14131. Abandonarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana păstrează răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o construcție izvor de pericol sporit pe care o abandonează, pînă cînd o altă persoană intră în posesia ei sau obține paza ei juridică ori începe să o exploateze. Această regulă se aplică în mod corespunzător, în măsura în care este rezonabil, celui care are paza animalului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14132. Prejudiciul suferit în urma încrederii în consultație sau informație incorectă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prejudiciul suferit de o persoană ca urmare a luării de către ea a unei decizii încrezîndu-se, în mod rezonabil, pe o consultație incorectă sau o informație incorectă se repară dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) consultația sau informația este furnizată de către un profesionist în cadrul activității sale; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cel care a oferit consultația sau informația cunoștea sau trebuia în mod rezonabil să cunoască că destinatarul consultației sau al informației se va baza pe ea la luarea acelei decizii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Răspunderea prevăzută de prezentul articol apare doar în măsura în care cel care a furnizat consultația sau informația, cu ocazia furnizării ei, nu și-a limitat sau exclus răspunderea prin declarație expresă față de destinatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14133. Prejudiciul suferit prin tulburarea ilegală a activității profesionistului și prejudiciul suferit de consumator ca urmare a concurenței neloiale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cel care în mod ilegal împiedică sau tulbură activitatea profesionistului este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consumatorul are dreptul la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a concurenței neloiale în cazurile prevăzute de legislația din domeniul concurenței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14134. Cheltuielile suportate de autoritatea publică pentru restabilirea prejudiciului adus mediului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cheltuielile suportate de autoritatea publică competentă pentru restabilirea elementelor naturale care constituie mediul, cum ar fi aerul, apa, solul, flora și fauna, ca urmare a lezării substanțiale, se repară acelei autorități publice competente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14135. Prejudiciul cauzat prin declarație dolosivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prejudiciul cauzat unei persoane ca urmare a declarației dolosive făcute de o altă persoană, prin cuvinte sau comportament, urmează a fi reparat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Declarația se consideră dolosivă dacă cel care o face știe că ea este falsă și are ca scop de a determina destinatarul să facă o greșeală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14136. Legătura cauzală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră că persoana a cauzat prejudiciul dacă el constituie consecința faptei acelei persoane ori consecința izvorului de pericol pentru care acea persoană răspunde conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul vătămării integrității corporale sau altei vătămări a sănătății ori al decesului, nu se va lua în cont predispoziția persoanei vătămate la un anumit tip de vătămare sau la o anumită mărime a vătămării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care prejudiciul ar fi putut fi cauzat de una sau mai multe întîmplări pentru care răspund diferite persoane și s-a stabilit că prejudiciul a fost cauzat de una din acele întîmplări, însă nu s-a stabilit din cauza căreia anume, se prezumă, pînă la proba contrară, că prejudiciul a fost cauzat de către fiecare persoană care răspunde pentru cel puțin una din acele întîmplări.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"639. Articolul 1414 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1414. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat în comun"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă prejudiciul a fost cauzat în comun de mai mulți participanți, aceștia poartă răspundere solidară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se consideră participant nu doar autorul faptei cauzatoare de prejudicii, ci și cel care l-a instigat sau l-a susținut, precum și cel care a beneficiat în mod conștient de un folos în urma prejudiciului cauzat altuia (participanți)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul acțiunii în regres, partea fiecărui participant din obligația solidară este proporțională contribuției sale la săvîrșirea faptei ilicite dacă aceasta poate fi determinată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"640. Articolul 1415:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după textul „Părinții (adoptatorii),” se introduce textul „ocrotitorii provizorii,”, iar cuvintele „lipsită de capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Persoana care exercită regresul nu poate recupera partea din despăgubire care corespunde propriei contribuții la cauzarea prejudiciului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"641. Articolul 1416 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1416. Modul de reparare a prejudiciului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare (transmiterea unui bun de același gen și de aceeași calitate, repararea bunului deteriorat etc.), iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire), stabilit prin acordul părților sau, în lipsa unui asemenea acord, prin hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul deteriorării unui bun, despăgubirea va fi egală cu pierderea valorii bunului și nu a costului reparației dacă costul reparației depășește disproporționat pierderea valorii. Această regulă se aplică animalelor doar dacă aceasta este oportună, avînd în vedere scopul pentru care animalul este ținut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Despăgubirea se stabilește sub forma unei sume globale sau, dacă prejudiciul are caracter continuu, sub forma unei prestații periodice. În cazul în care se stabilește o despăgubire sub forma prestației periodice, debitorul poate fi obligat la constituirea unei garanții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana vătămată nu este ținută să demonstreze că a cheltuit suma despăgubirii în scopul reparării prejudiciului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau stinsă dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobîndă de întîrziere la rata determinată conform art. 62320 începînd cu data primirii de către persoana care răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobînda de întîrziere se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din valoarea acelei reparații.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"642. Articolul 1417:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvintele „lipsite de capacitate de exercițiu” se substituie cu cuvintele „în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Este exclusă repararea prejudiciului cauzat fără intenție de către un participant altuia, în decursul săvîrșirii unei fapte ilicite față de un terț, dacă aceasta contravine ordinii publice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"643. Codul se completează cu articolul 14171 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14171. Răspunderea pentru cheltuielile de prevenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana care a suportat în mod rezonabil cheltuieli sau un alt prejudiciu pentru a preveni prejudicierea sa iminentă ori pentru a limita mărimea sau gravitatea prejudiciului suferit are dreptul la rambursarea acestora de la persoana care ar fi răspuns dacă prejudiciul apărea.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"644. Articolul 1418:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), textul „salariului (venitului) nerealizat” se substituite cu cuvintele „salariului sau venitului ratat”, iar cuvîntul „legii” se substituie cu textul „art. 14181 și 14182”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), textul „salariului nerealizat (venitului ratat)” se substituite cu cuvintele „salariului sau venitului ratat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), după textul „prezentul articol,” se introduce textul „cu art. 14181 și 14182,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Răspunderii pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății i se aplică dispozițiile legale privind răspunderea extracontractuală, chiar dacă prejudiciul a fost cauzat cu ocazia executării unei obligații contractuale. Cu toate acestea, persoana vătămată poate invoca stipulațiile contractului dacă acestea îi sînt mai favorabile decît dispozițiile privind răspunderea extracontractuală.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"645. Codul se completează cu articolele 14181 și 14182 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14181. Determinarea despăgubirii pentru salariul sau venitul ratat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Despăgubirea pentru salariul sau venitul ratat se stabilește pe baza venitului mediu lunar net din muncă sau altă activitate a persoanei vătămate din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacității sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ținîndu-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă persoana vătămată face dovada posibilității obținerii unui salariu sau venit mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ține seama în determinarea despăgubirii de aceste venituri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă persoana vătămată nu avea o calificare profesională și nici nu era în curs să o primească, despăgubirea va fi egală cu suma brută a salariului minim pe țară stabilit de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14182. Vătămarea minorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă persoana vătămată este un minor, despăgubirea stabilită potrivit art. 14181 alin. (1) va fi datorată de la data cînd, în mod normal, minorul și-ar fi terminat pregătirea profesională pe care o primea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la acea dată, dacă minorul avea un salariu sau venit la momentul vătămării, despăgubirea se va determina pe baza salariului sau venitului de care a fost lipsit ori, dacă nu avea un salariu sau venit, potrivit art. 14181, care se aplică în mod corespunzător. Această din urmă despăgubire va fi datorată de la data cînd minorul a împlinit vîrsta prevăzută de lege pentru a putea fi parte într-un raport de muncă sau desfășura activitatea respectivă aducătoare de venit.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"646. Articolul 1419:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatele (1) și (2), după cuvintele „dreptul la despăgubire” se introduc cuvintele „pentru pierderea întreținătorului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile persoanei îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod normal, defunctul le-ar fi avut pe perioada pentru care se acordă despăgubirea. Dispozițiile art. 1418–14182 se aplică în mod corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"647. Codul se completează cu articolele 14191 și 14192 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14191. Repararea prejudiciului suferit de terți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății cuprinde și cheltuielile medicale suportate în mod rezonabil de către cei apropiați persoanei vătămate în folosul ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării sănătății, prejudiciul patrimonial cauzat la momentul decesului devine prejudiciul patrimonial al succesorilor defunctului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prejudiciul moral suferit de o persoană fizică ca urmare a vătămării grave a integrității corporale sau a altei vătămări a sănătății ori a decesului unei alte persoane se repară dacă, la momentul vătămării sau decesului, acea persoană fizică se afla într-o relație deosebit de personală cu persoana vătămată sau decedată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dreptul la despăgubirea prejudiciului moral se transmite la succesori numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cel care răspunde de prejudiciu poate invoca față de terții prevăzuți la alin. (1)–(3) toate excepțiile pe care le-ar fi putut ridica față de persoana a cărei sănătatea a fost vătămată sau care a decedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14192. Repararea prejudiciului biologic cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul vătămării integrității corporale sau altei vătămări a sănătății, pe lîngă repararea prejudiciului patrimonial și celui moral, se va plăti o despăgubire separată pentru însăși vătămare (prejudiciul biologic)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vătămarea sănătății cuprinde și vătămarea sănătății mintale doar dacă ea se manifestă printr-o maladie sau o stare care necesită asistență ori un serviciu medical.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"648. Articolul 1422:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), textul „(suferințe psihice sau fizice)” se exclude, cuvîntul „legislație” se substituie cu cuvîntul „lege”, iar cuvintele „echivalent bănesc” – cu cuvintele „plata de despăgubiri”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale nepatrimoniale poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"649. Articolul 1423 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1423. Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"650. Articolul 1424:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvîntul „Acțiunea” se substituie cu textul „Dacă legea nu prevede astfel, acțiunea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"651. Secțiunea 1 din capitolul XXXIV se completează cu articolul 14241 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 14241. Excluderea sau limitarea răspunderii prin act juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sub sancțiunea nulității absolute, răspunderea pentru cauzarea intenționată a prejudiciului nu poate fi exclusă sau limitată. Dispozițiile art. 1398 alin. (4) rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sub sancțiunea nulității absolute, răspunderea pentru cauzarea din culpă gravă a prejudiciului nu poate fi exclusă sau limitată în privința vătămării integrității corporale sau altei vătămări a sănătății ori a decesului, precum și în alte cazuri în care excluderea sau limitarea răspunderii contravine legii sau bunei-credințe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Răspunderea apărută în alte cazuri decît cele prevăzute la alin. (1) și (2) poate fi exclusă sau limitată prin act juridic dacă legea nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"652. Capitolul XXXIV din titlul III se completează cu secțiunea a 3-a cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Răspunderea pentru dobîndirea, utilizarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau divulgarea ilegală a secretelor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14311. Răspunderea pentru dobîndirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretelor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cel care a dobîndit, a utilizat sau a divulgat în mod ilegal un secret comercial (făptuitor) este obligat să repare prejudiciul patrimonial și moral cauzat persoanei fizice sau juridice care deține controlul legal asupra acelui secret comercial (deținător al secretului comercial), în condițiile prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Deținătorul secretului comercial are dreptul să exercite mijloacele juridice de apărare prevăzute de prezenta secțiune și de alte dispoziții legale pentru a preveni dobîndirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretelor lui comerciale sau pentru a obține reparație în urma unor astfel de fapte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În sensul prezentei secțiuni, se consideră secrete comerciale informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) sînt secrete în sensul că nu sînt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) au valoare comercială prin faptul că sînt secrete;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care autorizarea comercializării produselor farmaceutice sau a produselor chimice pentru agricultură care conțin preparate chimice noi este condiționată de comunicarea de date nedivulgabile rezultate din încercări sau de alte date nedivulgabile a căror stabilire cere un efort considerabil, aceste date sînt protejate atît contra exploatării lor neloiale în comerț, cît și contra divulgării, cu excepția cazurilor cînd divulgarea este necesară pentru protecția publicului sau cînd sînt luate măsuri pentru a asigura protejarea datelor respective contra exploatării lor neloiale în comerț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14312. Dobîndirea, utilizarea și divulgarea legală de secrete comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobîndirea unui secret comercial este considerată legală în cazul în care secretul comercial este obținut prin oricare dintre următoarele mijloace:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) descoperirea sau crearea independentă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) analiza, studierea, dezasamblarea sau testarea unui produs sau a unui obiect care a fost făcut public sau care se află în mod legal în posesia celui care a dobîndit informațiile și căruia nu i se aplică nicio obligație valabilă din punct de vedere legal de a limita dobîndirea secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) exercitarea dreptului salariaților sau al reprezentanților salariaților la informare și la consultare în conformitate cu legislația;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) orice altă practică care, în circumstanțele date, este conformă cu practicile comerciale loiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dobîndirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată legală în măsura în care o astfel de dobîndire, utilizare sau divulgare este impusă sau permisă în temeiul legislației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14313. Dobîndirea, utilizarea și divulgarea ilegală de secrete comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dobîndirea unui secret comercial fără consimțămîntul deținătorului secretului comercial este considerată ilegală ori de cîte ori este efectuată prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) accesul neautorizat, însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul comercial sau din care poate fi dedus secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) orice alt comportament care, în circumstanțele date, contravine practicilor comerciale loiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală ori de cîte ori este săvîrșită, fără consimțămîntul deținătorului secretului comercial, de către o persoană care îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a dobîndit secretul comercial în mod ilegal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) încalcă un contract de confidențialitate sau orice altă obligație de a nu divulga secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) încalcă o obligație contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dobîndirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este, de asemenea, considerată ilegală atunci cînd o persoană, în momentul dobîndirii, utilizării sau divulgării, avea cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, în circumstanțele date, de faptul că secretul comercial a fost obținut, direct sau indirect, de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal în sensul alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Producerea, oferirea sau introducerea pe piață a mărfurilor care încalcă secretul comercial ori importul, exportul sau depozitarea unor astfel de mărfuri în aceste scopuri este, de asemenea, considerată drept o utilizare ilegală a unui secret comercial atunci cînd persoana care desfășoară astfel de activități avea cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, în circumstanțele date, de faptul că secretul comercial a fost utilizat în mod ilegal în sensul alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În sensul prezentei secțiuni, se consideră mărfuri care încalcă secretul comercial mărfurile a căror concepere, caracteristici, funcționare, proces de producție sau comercializare beneficiază în mod semnificativ de secrete comerciale dobîndite, utilizate sau divulgate în mod ilegal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14314. Excluderea mijloacelor juridice de apărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Deținătorul secretului comercial nu poate invoca un mijloc juridic de apărare a secretului comercial în cazul în care presupusa dobîndire, utilizare sau divulgare a secretului comercial a avut loc în oricare dintre următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut de legislație și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv pentru respectarea libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru dezvăluirea unei abateri, a unei fapte reprobabile sau a unei activități ilegale, cu condiția ca făptuitorul să fi acționat în scopul protejării interesului public general;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) divulgarea de către salariați reprezentanților acestora ca parte a exercitării legitime de către reprezentanții respectivi a funcțiilor lor în conformitate cu legislația, cu condiția ca divulgarea să fi fost necesară pentru această exercitare legitimă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în scopul protejării unui interes legitim recunoscut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunile prin care se apără dreptul asupra secretului comercial sînt supuse termenului general de prescripție extinctivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14315. Mijloacele juridice de apărare corective ale deținătorului secretului comercial"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul dobîndirii, utilizării sau divulgării ilegale a unui secret comercial, deținătorul secretului comercial poate exercita față de făptuitor unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) încetarea sau, după caz, interzicerea utilizării sau divulgării secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) interdicția de a fabrica, a oferi, a introduce pe piață sau a utiliza mărfuri care încalcă secretul comercial ori de a importa, a exporta sau a depozita astfel de mărfuri în aceste scopuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) adoptarea mijloacelor corective corespunzătoare cu privire la mărfurile care încalcă secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) distrugerea parțială sau totală a oricărui document, obiect, material, substanță sau fișier electronic care conține sau încorporează secretul comercial ori, după caz, predarea integrală sau parțială către reclamant a respectivelor documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mijloacele corective menționate la alin. (1) lit. c) cuprind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) retragerea mărfurilor care încalcă secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) eliminarea caracteristicilor ilicite ale mărfurilor care încalcă secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) distrugerea mărfurilor care încalcă secretul comercial sau, după caz, retragerea lor de pe piață, cu condiția ca retragerea să nu aducă atingere protecției secretului comercial în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care a dispus retragerea de pe piață a mărfurilor care încalcă secretul comercial, instanța de judecată poate să dispună, la cererea deținătorului secretului comercial, ca mărfurile respective să fie predate deținătorului sau organizațiilor caritabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Instanța de judecată dispune ca mijloacele menționate la alin. (1) lit. c) și d) să fie puse în aplicare pe cheltuiala făptuitorului, cu excepția cazului în care există motive specifice pentru a nu dispune acest lucru. Mijloacele respective nu aduc atingere despăgubirilor care ar putea fi datorate deținătorului secretului comercial ca urmare a dobîndirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14316. Condițiile de aplicare a mijloacelor juridice de apărare, garanții și mijloace alternative"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La dispunerea mijloacelor juridice de apărare prevăzute la art. 14315 și pentru evaluarea proporționalității acestora, instanța de judecată trebuie să țină seama de circumstanțele specifice ale cazului incluzînd, după caz:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) valoarea sau alte trăsături specifice ale secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) măsurile luate în vederea protejării secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) comportamentul făptuitorului în dobîndirea, utilizarea sau divulgarea secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) impactul utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) interesele legitime ale părților și impactul pe care dispunerea sau respingerea mijloacelor l-ar putea avea asupra părților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) interesele legitime ale terților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) interesul public; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) protejarea drepturilor fundamentale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care instanța de judecată limitează durata mijloacelor menționate la art. 14315 alin. (1) lit. a) și b), această durată trebuie să fie suficientă pentru a elimina orice avantaj comercial sau economic pe care făptuitorul l-ar fi putut obține în urma dobîndirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La cererea făptuitorului, instanța de judecată dispune revocarea mijloacelor menționate la art. 14315 alin. (1) lit. a) și b) dacă informațiile în cauză nu mai îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 14311 alin. (3) din motive care nu pot fi imputate direct sau indirect făptuitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La cererea persoanelor pasibile a fi supuse mijloacelor prevăzute la art. 14315, instanța de judecată poate dispune plata unor despăgubiri în folosul deținătorului secretului comercial în locul dispunerii mijloacelor respective dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana respectivă, în momentul utilizării sau divulgării, nu avea cunoștință și nu ar fi avut motive, în circumstanțele date, să ia cunoștință de faptul că secretul comercial a fost obținut de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispunerea mijloacelor respective ar produce prejudicii disproporționate persoanei în cauză; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) despăgubirea deținătorului secretului comercial pare satisfăcătoare în mod rezonabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Atunci cînd se dispune plata de despăgubiri în locul dispunerii unui mijloc juridic de apărare menționat la art. 14315 alin. (1) lit. a) și b), despăgubirile nu vor depăși cuantumul redevențelor sau al drepturilor care ar fi fost datorate dacă persoana în cauză ar fi solicitat autorizația de a utiliza secretul comercial respectiv pentru perioada de timp în care s-ar fi putut interzice utilizarea secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14317. Determinarea mărimii despăgubirilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Făptuitorul care știa sau ar fi trebuit să știe că săvîrșește dobîndirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial este obligat să plătească deținătorului secretului comercial despăgubiri care corespund prejudiciului real suferit ca urmare a dobîndirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile Codului muncii prin care se limitează răspunderea salariatului față de angajator în ceea ce privește despăgubirile pentru dobîndirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial al angajatorului se aplică în cazul în care salariatul a acționat fără intenție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La stabilirea mărimii despăgubirilor menționate la alin. (1), instanța de judecată trebuie să ia în considerare toți factorii corespunzători, cum ar fi consecințele economice negative asupra deținătorului secretului comercial, inclusiv profitul ratat de acesta, beneficiile necuvenite realizate de făptuitor și, dacă este cazul, orice alt element în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat deținătorului secretului comercial prin dobîndirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu titlu de alternativă la modul de determinare menționat la alin. (3), instanța de judecată poate stabili, în cazuri adecvate, o mărime forfetară a despăgubirilor pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă făptuitorul ar fi solicitat autorizarea de a utiliza secretul comercial în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14318. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei secțiuni nu aduc atingere:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) exercitării dreptului la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut de legislație și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv respectării libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) aplicării dispozițiilor legale care le impun deținătorilor de secrete comerciale să divulge informații, inclusiv secrete comerciale, din rațiuni de interes public, publicului ori autorităților administrative sau judiciare în vederea exercitării atribuțiilor autorităților respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) aplicării dispozițiilor legale care impun sau permit autorităților publice să divulge informațiile furnizate de societăți pe care respectivele autorități le dețin în temeiul obligațiilor și prerogativelor stabilite de legislație și în conformitate cu acestea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) autonomiei partenerilor sociali și dreptului acestora de a încheia acorduri colective, în conformitate cu legea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Nicio dispoziție a prezentei secțiuni nu trebuie înțeleasă ca oferind vreun temei pentru limitarea mobilității salariaților. În special, în legătură cu exercitarea acestei mobilități, dispozițiile prezentei secțiuni nu oferă niciun temei pentru:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) limitarea utilizării de către salariați a informațiilor care nu constituie secret comercial în sensul prezentei secțiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) limitarea utilizării de salariați a experienței și a competențelor dobîndite în mod onest ca urmare a desfășurării normale a activității lor profesionale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) impunerea oricărei restricții suplimentare salariaților în cadrul contractelor lor de muncă, altele decît restricțiile impuse în conformitate cu dispozițiile legale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"653. Cartea a treia se completează cu titlul IV cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„TITLUL IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"FIDUCIA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII GENERALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 14319. Noțiunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiducia este un raport juridic în care o parte (fiduciar) este obligată să devină titularul unei mase patrimoniale (masă patrimonială fiduciară), să o administreze și să dispună de ea, în conformitate cu condițiile care guvernează raportul (condiții ale fiduciei), în folosul unui beneficiar sau pentru a promova un scop de utilitate publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143110. Părțile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt părți ale fiduciei constituitorul, fiduciarul, beneficiarul și asistentul fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituitor este persoana care constituie o fiducie și transmite fiduciarului titlul asupra drepturilor aduse ca aport la masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Beneficiar este persoana care, potrivit condițiilor fiduciei, are dreptul la beneficiu din masa patrimonială fiduciară sau are vocația la un asemenea beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Asistent al fiduciei este persoana care, potrivit condițiilor fiduciei, are dreptul de a desemna sau a revoca fiduciarul ori de a-și da consimțămîntul la renunțarea fiduciarului, precum și alte discreții și împuterniciri prevăzute expres."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă prezentul titlu nu prevede altfel:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) constituitorul poate fi de asemenea fiduciar și/sau beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiduciarul poate fi de asemenea beneficiar; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) oricare dintre părțile la fiducie poate fi de asemenea asistent al fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) O fiducie poate avea unul sau mai mulți constituitori, fiduciari, beneficiari și asistenți ai fiduciei, atît inițiali, cît și subsecvenți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă legea sau condițiile fiduciei nu prevăd altfel, trimiterea la o parte (sau cel care a încetat să fie parte) a unei fiducii se consideră o trimitere și la succesorii persoanei respective dacă acea parte a decedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Raporturilor dintre părțile fiduciei nu li se aplică legislația muncii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143111. Pluralitatea de fiduciari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care există mai mulți fiduciari, obligațiile lor sînt solidare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care drepturile fiduciei sînt transmise mai multor fiduciari împreună, bunurile sînt deținute în devălmășie, iar creanțele sînt deținute cu titlu de creditori solidari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care există mai mulți fiduciari, cerința de a notifica fiduciarii este îndeplinită prin notificarea oricăruia dintre ei, însă notificarea privitoare la schimbarea fiduciarilor trebuie dată fiduciarului care va continua să fie fiduciar după ce schimbarea va produce efect."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143112. Persoanele îndreptățite să ceară executarea obligațiilor fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul are dreptul să ceară executarea obligațiilor fiduciarului în măsura în care ele se referă la dreptul beneficiarului la beneficiu sau vocația la beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pot să ceară executarea obligațiilor fiduciarului în cazul fiduciei de promovare a utilității publice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) funcționarul public sau autoritatea publică competentă conform legii; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) oricare altă persoană care are interes suficient în executarea obligațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul poate cere executarea obligațiilor unui cofiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143113. Beneficiarul și beneficiul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana este beneficiar și are dreptul la beneficiu dacă condițiile fiduciei obligă fiduciarul în anumite circumstanțe să dispună de toată masa patrimonială fiduciară sau de o parte din ea așa încît să confere un beneficiu acelei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana este beneficiar și are vocația la beneficiu dacă condițiile fiduciei permit fiduciarului în anumite circumstanțe să dispună de toată masa patrimonială sau de o parte din ea așa încît să confere un beneficiu acelei persoane, însă faptul dacă acea persoană urmează să obțină un beneficiu depinde de discreția fiduciarului sau a unei alte persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Vocația beneficiarului la beneficiu devine un drept la beneficiu dacă fiduciarul notifică beneficiarul despre decizia de a-i conferi beneficiul în conformitate cu condițiile fiduciei care guvernează vocația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nu constituie drept la beneficiu dreptul de rambursare al fiduciarului față de masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul la beneficiu al beneficiarului devine irevocabil din momentul acceptării lui. Acceptarea se prezumă în unul din următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) beneficiarul este parte la contractul de fiducie sau a contrasemnat declarația unilaterală de constituire a fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) beneficiarul exercită acte care în mod neîndoielnic indică voința de a fi beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) fiducia este cu scop de garanție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) beneficiarul este minor sau adult ocrotit printr-o măsură de ocrotire contractuală sau judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă beneficiarul nu a acceptat și nici nu se poate prezuma că a acceptat conform alin. (5), fiduciarul îi poate fixa, prin notificare scrisă, un termen rezonabil pentru acceptare. Dacă nu a acceptat în termenul rezonabil, se va considera că persoana a renunțat la dreptul la beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Beneficiul poate consta în orice folos pentru beneficiar, cum ar fi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dobîndirea titlului asupra masei patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) constituirea unui drept limitat asupra masei patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) primirea veniturilor obținute din investirea masei patrimoniale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul fiduciei cu scop de garanție, beneficiul poate consta într-o prestație care satisface, în natură sau prin echivalent, obligația oricărei persoane față de beneficiar garantată prin fiducie (obligație garantată), inclusiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dobîndirea masei patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea de către beneficiarul care este creditor în contul stingerii obligației garantate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) vînzarea bunurilor ori urmărirea creanțelor din masa patrimonială fiduciară și îndreptarea produsului vînzării către stingerea obligației garantate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) exercitarea și urmărirea dreptului de garanție din masa patrimonială fiduciară și îndreptarea produsului vînzării către stingerea obligației garantate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul desemnării mai multor beneficiari, ei au dreptul la beneficii egale dacă nu s-a prevăzut altfel. Cu toate acestea, în cazul în care unul dintre ei nu acceptă sau renunță la dreptul la beneficiu sau unul dintre ei încetează să existe și s-a interzis transmiterea beneficiului la succesori, cotele celorlalți beneficiari se majorează proporțional, cu excepția cazului în care s-a prevăzut modalitatea de numire a unui beneficiar de substituire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Dacă niciunul dintre beneficiari nu acceptă, toți renunță sau toți încetează să existe și s-a interzis transmiterea beneficiului la succesori, beneficiar este constituitorul ori, după caz, succesorii săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143114. Caracterul imperativ al dispozițiilor legale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă în prezentul titlu nu s-a prevăzut altfel în mod expres, dispozițiile prezentului titlu sînt imperative sub sancțiunea nulității absolute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura prevăzută de lege, împuternicirile instanței de judecată prevăzute în prezentul titlu pot fi exercitate de autoritatea publică competentă conform legii, dar nu pot fi exercitate de instanța arbitrală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu împiedică supunerea litigiilor izvorîte din fiducie arbitrajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143115. Prioritatea altor dispoziții legale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia în scop de garanție este supusă dispozițiilor legale privind garanțiile reale și, în completare, dispozițiilor prezentului titlu."},{"id":null,"spans":[[129,147,"l3"]],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului titlu se aplică raporturilor juridice de fiducie pe piața de capital în măsura în care nu contravin Legii nr. 171/2012 privind piața de capital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"MASA PATRIMONIALĂ FIDUCIARĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143116. Efectele juridice speciale ale fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Masa patrimonială fiduciară reprezintă o masă patrimonială distinctă de patrimoniul propriu al fiduciarului (masă patrimonială personală a fiduciarului) și de oricare alte mase patrimoniale fiduciare al căror titular este fiduciarul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Masa patrimonială fiduciară poate cuprinde dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra banilor și altor bunuri, drepturi de creanță de orice natură, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare (drepturi ale fiduciei)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nu pot constitui drepturi ale fiduciei drepturile inalienabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Masa patrimonială fiduciară cuprinde de asemenea datoriile fiduciei (art. 143123)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Parte a masei patrimoniale fiduciare semnifică o cotă din masa patrimonială fiduciară, unul sau mai multe drepturi ale fiduciei sau o cotă din dreptul fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143117. Constituirea ori transmiterea titlului în folosul fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un drept devine drept al fiduciei și intră în masa patrimonială fiduciară prin constituirea sau, după caz, transmiterea titlului asupra lui în folosul fiduciarului conform formalităților de publicitate ori altor formalități prevăzute de lege, după natura dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care deține un drept în calitate de fiduciar se consideră dobînditor cu titlu oneros al drepturilor fiduciei chiar dacă fiduciarul este și beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143118. Adăugările la masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După constituirea fiduciei, un drept susceptibil de a face parte din masa patrimonială fiduciară devine parte din ea dacă titlul asupra lui este dobîndit de către fiduciar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin executarea obligațiilor fiduciarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cu titlu de adăugare la masa patrimonială fiduciară sau prin folosința masei, inclusiv fructele drepturilor fiduciei și drepturile care substituie drepturile fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin folosința informației sau a unei oportunități obținute în calitate de fiduciar dacă folosința nu corespunde condițiilor fiduciei; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în locul unui drept al fiduciei de care fiduciarul a dispus prin încălcarea condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pe durata fiduciei constituitorul poate adăuga drepturi la masa patrimonială fiduciară cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea unei asemenea fiducii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care există mai mulți fiduciari, un drept poate deveni parte din masa patrimonială fiduciară în temeiul prezentului articol fără a fi dobîndit de toți fiduciarii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143119. Excluderea din masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un drept încetează să fie parte din masa patrimonială fiduciară atunci cînd fiduciarul încetează a fi titularul lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, beneficiarul poate revendica un drept al fiduciei de la dobînditorul care a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască că fiduciarul dispune de dreptul fiduciei contrar condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care există mai mulți fiduciari, un drept rămîne parte din masa patrimonială fiduciară atît timp cît el aparține cel puțin unuia dintre fiduciari în calitate de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143120. Amestecarea masei patrimoniale fiduciare cu alte drepturi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă dreptul fiduciei este amestecat cu un alt drept care aparține fiduciarului în asemenea mod că dreptul fiduciei nu mai poate fi identificat, pentru a determina cota din amestec care este afectată fiduciei se aplică dispozițiile în materie de confuziune (art. 330 alin. (7)) ca și cum dreptul fiduciei și celălalt drept ar avea titulari diferiți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă celălalt drept face parte din patrimoniul personal al fiduciarului, pierderea, distrugerea, deteriorarea sau orice altă reducere a amestecului va fi din contul cotei personale a fiduciarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143121. Opozabilitatea fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Apartenența unui drept deținut de fiduciar la o masă patrimonială fiduciară este opozabilă în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în raport cu dreptul fiduciei înregistrat într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv, fiducia asupra dreptului respectiv era înregistrată în același registru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în raport cu dreptul fiduciei pentru care legea nu prevede o formalitate de publicitate, fiducia era înregistrată în registrul garanțiilor reale mobiliare. În acest caz, înregistrarea poate arăta ca obiect al fiduciei un drept fiduciar sau poate descrie întreaga masă patrimonială ori o parte din ea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Chiar dacă nu s-au îndeplinit formalitățile de publicitate indicate la alin. (1), apartenența unui drept deținut de fiduciar la o masă patrimonială fiduciară este opozabilă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) față de persoana căreia această apartenență îi era cunoscută pe altă cale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă banii care fac obiectul dreptului sînt înscriși la soldul unui cont bancar fiduciar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă instrumentele financiare care fac obiectul dreptului sînt înscrise la un cont fiduciar ținut, în calitate de fiduciar, de către entitatea abilitată de legislația în domeniul pieței de capital."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă condițiile fiduciei cuprind o interdicție convențională de înstrăinare sau grevare a unui drept al fiduciei ori dacă fiduciarul este obligat, în anumite circumstanțe, să transmită titlul asupra unui drept al fiduciei unui anumit beneficiar, aceste grevări sînt opozabile dacă s-a îndeplinit formalitatea de publicitate a grevării prevăzută de lege, după natura bunului, ori dacă terțul a cunoscut pe altă cale împrejurarea dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fiduciarul este obligat să asigure îndeplinirea și menținerea formalităților de opozabilitate conform prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modul de înregistrare, modificare și radiere a fiduciei în registrul garanțiilor reale mobiliare, conform alin. (1) lit. b), este stabilit prin hotărîre de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143122. Protecția masei patrimoniale fiduciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care fiducia le este opozabilă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) creditorii personali ai fiduciarului nu pot urmări masa patrimonială fiduciară, nici în cadrul procesului de insolvabilitate a fiduciarului, nici în afara lui;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) soțul fiduciarului nu dobîndește vreun titlu asupra masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) succesorii fiduciarului nu au dreptul la niciun beneficiu din masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu interzic ca persoanele menționate să fie desemnate în calitate de beneficiari conform regulilor comune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143123. Datoriile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O obligație este o datorie a fiduciei dacă ea este asumată de către fiduciar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în calitatea sa de titular al dreptului fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru atingerea scopurilor fiduciei, într-un mod care corespunde condițiilor fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin contract cu titlu oneros sau alt act juridic cu titlu oneros, dezvăluind cocontractantului că acționează ca fiduciar. Cu toate acestea, obligația rezultată dintr-un contract sau alt act cu titlu gratuit încheiat de fiduciar este de asemenea o datorie a fiduciei dacă cocontractantul nu cunoștea și nici nu putea, în mod rezonabil, să cunoască că obligația este asumată contrar condițiilor fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în rezultatul unei acțiuni sau inacțiuni săvîrșite în legătură cu administrarea ori dispunerea de masa patrimonială fiduciară sau în legătură cu executarea unei datorii a fiduciei; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în alte circumstanțe, în legătură esențială cu masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) De asemenea, constituie datorii ale fiduciei obligațiile fiduciarului:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) de a oferi beneficiile datorate beneficiarilor conform condițiilor fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de a rambursa, a despăgubi sau a remunera un fost fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Alte obligații ale persoanei care are calitate de fiduciar nu sînt datorii ale fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143124. Urmărirea masei patrimoniale fiduciare de către creditorii fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul căruia fiduciarul îi datorează o datorie a fiduciei (creditor al fiduciei) asumate de fiduciar în conformitate cu obligațiile sale de fiduciar își poate satisface creanța din contul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) masei patrimoniale fiduciare; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) masei patrimoniale personale a fiduciarului dacă, la momentul asumării datoriei fiduciei, creditorul nu cunoștea și, în mod rezonabil, nu trebuia să cunoască faptul că fiduciarul acționează în calitate de fiduciar sau dacă condițiile fiduciei prevăd obligația fiduciarului de a răspunde subsidiar cu masa patrimonială personală pentru o parte sau pentru toate datoriile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul fiduciei căruia fiduciarul îi datorează o datorie a fiduciei asumată de fiduciar cu încălcarea obligațiilor sale de fiduciar își poate satisface creanța din contul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) masei patrimoniale personale a fiduciarului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) masei patrimoniale fiduciare dacă, la momentul asumării datoriei, creditorul cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască faptul că fiduciarul acționează în calitate de fiduciar. Această regulă nu se aplică dacă creditorul cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască faptul că datoria fiduciei a fost asumată cu încălcarea obligațiilor de către fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul are drept de rambursare față de masa patrimonială fiduciară în privința datoriei satisfăcute conform alin. (1) lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fiduciarul va restabili masa patrimonială fiduciară în privința obligației satisfăcute conform dispozițiilor alin. (2) lit. b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Sarcina probei de a demonstra că creditorul fiduciei cunoștea sau trebuia să cunoască o anumită circumstanță prevăzută de prezentul articol îi revine fiduciarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol nu afectează dreptul creditorului unei părți la fiducie de a exercita, pe cale oblică, dreptul acelei părți contra masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143125. Urmărirea masei patrimoniale fiduciare de către creditorii constituitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul constituitorului nu poate urmări masa patrimonială fiduciară, nici în cadrul procesului de insolvabilitate a constituitorului, nici în afara lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, creditorul constituitorului poate urmări un drept din masa patrimonială fiduciară doar în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) deține un gaj sau o altă garanție reală asupra acestui drept și opozabilitate acestei garanții este dobîndită, potrivit legii, anterior opozabilității fiduciei; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) constituirea sau, după caz, transmiterea acestui drept a fost desființată prin nulitate absolută ori relativă sau declarată inopozabilă în virtutea hotărîrii judecătorești definitive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143126. Protecția constituitorului și a beneficiarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituitorul, beneficiarul și asistentul fiduciei nu poartă răspundere în această calitate față de creditorii fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, condițiile fiduciei pot să prevadă obligația constituitorului de a răspunde subsidiar pentru o parte sau pentru toate datoriile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143127. Dreptul la executarea obligațiilor debitorului fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este titularul creanțelor care sînt drepturi ale fiduciei și poate cere executarea obligației de la debitorul respectiv (debitor al fiduciei)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu limitează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dreptul beneficiarului de a cere executarea de către fiduciar a obligației de fiduciar de a valorifica creanța față de debitorul fiduciei; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiile de procedură civilă care permit beneficiarului să intervină în procesul judiciar contra debitorului fiduciei intentat de către fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"CONSTITUIREA FIDUCIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cerințe generale privind constituirea fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143128. Temeiurile constituirii fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se constituie prin contract de fiducie, prin declarație unilaterală de constituire a fiduciei, prin testament. În cazurile expres prevăzute de lege, fiducia se constituie prin act administrativ sau hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Legea în temeiul căreia este stabilită fiducia se completează cu dispozițiile prezentului titlu, în măsura în care nu cuprinde dispoziții contrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143129. Contractul de fiducie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se constituie prin contractul de fiducie încheiat între constituitor și fiduciar, prin care constituitorul se obligă să transmită sau, după caz, să constituie titlul asupra drepturilor fiduciei fiduciarului fără vreo contraprestație din partea fiduciarului, iar fiduciarul acceptă calitatea de fiduciar și se obligă să devină titularul masei patrimoniale fiduciare, să o administreze și să dispună de ea, în conformitate cu condițiile fiduciei, în beneficiul unui beneficiar sau pentru a promova un scop de utilitate publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de fiducie trebuie să prevadă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) acordul expres al părților sale de a constitui o fiducie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) identitatea beneficiarilor sau categoria de persoane care sînt ori pot deveni beneficiari, precum și beneficiile din masa patrimonială fiduciară pe care ei urmează să le primească și condițiile în care le vor primi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul fiduciei în scop de utilitate publică, în locul datelor prevăzute la lit. b), determinarea scopului și condițiilor în care el urmează a fi atins;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) drepturile care se transmit de către constituitor în componența masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Contractul de fiducie poate să prevadă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o denumire convențională a fiduciei, care va conține și cuvîntul „fiducie” sau „trust”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) termenul sau condiția la împlinirea căreia fiducia se stinge;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) identitatea asistentului fiduciei ori modul de desemnare a lui, precum și discrețiile și împuternicirile acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) condițiile în care poate fi exclus sau desemnat un fiduciar ori identitatea noului fiduciar în caz că actualul fiduciar renunță, este exclus sau altfel încetează să aibă calitate de fiduciar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) condițiile în care fiduciarul poate renunța;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) remunerația fiduciarului și condițiile de plată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) cazuri în care fiduciarului i se permite să se afle în conflict de interese;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) împuternicirea unei părți a fiduciei de a da instrucțiuni obligatorii fiduciarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) modul de luare a deciziilor și de încheiere a actelor juridice în cazul mai multor fiduciari;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) limitări ale împuternicirilor fiduciarului, inclusiv interdicțiile de înstrăinare sau grevare a unui drept al fiduciei altfel decît în folosul beneficiarilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) circumstanțele în care una din părțile fiduciei are dreptul la rezoluțiunea fiduciei și efectele rezoluțiunii asupra masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) dreptul unei părți a fiduciei de a modifica, cu sau fără acordul altor părți ale fiduciei, anumite condiții ale fiduciei ori de a stabili un termen fiduciei constituite fără termen;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) alte clauze neinterzise de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Contractului de fiducie i se aplică dispozițiile legale cu privire la donație, cu excepția cazurilor în care fiducia:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este constituită în scop de garanție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este o metodă de stingere a unei obligații; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este constituită în schimbul obținerii de către constituitor a unui folos patrimonial, chiar dacă el este obținut printr-un alt act juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Beneficiarul este dobînditor cu titlu oneros al beneficiilor în măsura în care, în schimbul dreptului său la beneficiu, a procurat un folos patrimonial constituitorului, altui beneficiar sau unui terț, chiar și printr-un alt act juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143130. Declarația unilaterală de constituire a fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se constituie prin declarația unilaterală de constituire a fiduciei (declarație de fiducie), întocmită de către constituitor, dacă din ea reiese în chip neîndoielnic că constituitorul va fi unicul fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 143129 alin. (2)–(5) se aplică în mod corespunzător declarației de fiducie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143131. Fiducia constituită prin testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care se prevede că fiducia se constituie la decesul constituitorului, declarația nu produce efecte decît dacă este cuprinsă într-o dispoziție testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciei constituite prin testament i se aplică în mod prioritar dispozițiile legale în materie de moștenire și, în special, dispozițiile legale privind moștenirea subsecventă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143132. Condițiile de formă ale contractului sau ale declarației de fiducie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de fiducie se încheie în formă scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă pentru constituirea sau, după caz, transmiterea unui drept legea cere formă autentică, contractul de fiducie, pentru a produce un asemenea efect juridic, de asemenea se încheie în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cerința prevăzută la alin. (2) se consideră întrunită și dacă, în temeiul contractului de fiducie în formă scrisă, constituitorul și fiduciarul încheie un act de predare-primire a dreptului fiduciei în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă constituitorul adaugă drepturi ale fiduciei suplimentare la cele prevăzute inițial, dreptul se constituie sau, după caz, se transmite fiduciarului în temeiul unei modificări la contractul de fiducie ori în temeiul unui act de predare-primire a dreptului fiduciei, în actul respectiv făcîndu-se mențiune despre contractul de fiducie sau declarația de fiducie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143133. Depunerea la registrele de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de lege, la registrul de publicitate respectiv se poate depune:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractul de fiducie ori, după caz, declarație de fiducie, în forma impusă de formalitățile de publicitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) actul de predare-primire a titlului, în formă autentică, încheiat între constituitor și fiduciar în temeiul contractului de fiducie în formă scrisă sau autentică; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) declarația de afectare a dreptului la fiducie, în forma autentică, încheiată de către constituitor în temeiul declarației de fiducie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractul de fiducie ori declarația de fiducie conține o clauză de interdicție de înstrăinare sau o altă limitare a drepturilor fiduciarului, aceasta nu va fi notată în registrul de publicitate decît dacă este cuprinsă în actul depus la registrul de publicitate respectiv conform alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143134. Denumirea convențională a fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă s-a prevăzut o denumire convențională a fiduciei, aceasta va fi utilizată într-un mod care să permită o mai bună separare a masei patrimoniale fiduciare și să poată fi menționată în actele încheiate de către fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul este obligat să nu utilizeze cuvinte sau abrevieri care ar crea confuzia că fiducia este o persoană juridică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143135. Termenul fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia nu poate depăși 30 de ani de la constituire dacă legea nu prevede un alt termen. Dacă în condițiile fiduciei s-a prevăzut un termen al fiduciei mai mare de 30 de ani, termenul se reduce de drept pînă la termenul maxim permis de lege. Dreptul părților de a prelungi termenul fiduciei rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă beneficiarul este un minor sau un adult ocrotit printr-o măsură de ocrotire contractuală ori judiciară, condițiile fiduciei pot prevedea că fiducia va dura pînă la majorat, pînă la data cînd încetează măsura de ocrotire în privința adultului sau pînă la data decesului acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiducia în scop de garanție va dura pînă la stingerea obligațiilor garantate de ea, dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anularea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143136. Anularea pentru viciu de consimțămînt de către constituitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile legale privind nulitatea actelor juridice se aplică fiduciei constituite cu titlu gratuit pe durata vieții constituitorului cu următoarele adaptări:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) constituitorul are dreptul de a anula fiducia sau o condiție a fiduciei dacă fiducia a fost constituită ori condiția a fost inclusă pe motiv de eroare de fapt sau de drept, indiferent dacă alte părți ale fiduciei știau despre eroare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) constituitorul care era dependent de beneficiar sau era partea mai vulnerabilă a raportului de fiducie poate anula fiducia sau condiția fiduciei în măsura în care ea prevede un beneficiu acelui beneficiar, cu excepția cazului în care acel beneficiar demonstrează că nu a profitat necuvenit de situația constituitorului prin primirea unui beneficiu excesiv sau a unui avantaj extrem de inechitabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) termenul de prescripție al acțiunii în nulitate relativă nu începe să curgă atît timp cît:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nimeni nu a tulburat exercitarea de către constituitor, în calitatea sa de beneficiar, a dreptului său exclusiv de a beneficia de fiducie; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un beneficiar, altul decît constituitorul, deține un drept la beneficiu care încă nu este scadent; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în situația prevăzută la lit. a), acceptarea beneficiului nu va fi privită ca o confirmare implicită a condiției anulabile a fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143137. Apărarea fiduciarilor și a terților după anulare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Titlul fiduciarului asupra dreptului fiduciei nu este afectat de anulare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu excepția cazului în care fiduciarul cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască temeiul de anulare a fiduciei sau a condiției fiduciei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul nu este responsabil pentru administrarea sau dispunerea de masa patrimonială fiduciară care a corespuns condițiilor fiduciei înainte de anulare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiduciarul poate opune persoanei îndreptățite la un beneficiu în rezultatul anulării excepțiile pe care fiduciarul le-ar fi putut opune contra beneficiarului care avea dreptul la acel beneficiu înainte de anulare; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) fiduciarul păstrează dreptul de rambursare față de masa patrimonială fiduciară care a apărut înainte de anulare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Anularea fiduciei nu afectează drepturile terțului care înainte de anulare a dobîndit de la beneficiar dreptul la beneficiu sau o garanție ori un alt drept limitat asupra acelui drept de a beneficia dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) terțul nu cunoștea și, în mod rezonabil, nu trebuia să cunoască temeiul anulării fiduciei sau a condiției fiduciei; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) terțul a dobîndit dreptul la beneficiu cu titlu oneros."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143138. Scopurile de nerealizat ale fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia care are alt scop decît cel de a beneficia beneficiarilor sau de a promova un scop de utilitate publică se consideră a fi o fiducie pentru constituitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul are împuterniciri revocabile de a dispune de masa patrimonială fiduciară în conformitate cu fiducia inițială pentru promovarea scopului care nu mai poate fi realizat în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) promovarea acelui scop nu contravine ordinii publice, bunelor moravuri și legii, nici nu este contrară interesului public;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se poate verifica, în mod neîndoielnic, dacă o anumită dispunere din masa patrimonială fiduciară se face pentru promovarea scopului sau contrar lui; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dispunerea nu este excesiv de disproporționată în raport cu beneficiul probabil generat de această dispunere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"CONDIȚIILE FIDUCIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143139. Interpretarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă sensul unei condiții a fiduciei nu poate fi determinat pe altă cale, se va da prioritate interpretărilor care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dau efect tuturor cuvintelor și expresiilor utilizate în întregimea lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu permit ca conduita rezonabilă a fiduciarului să fie privită ca o neexecutare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu permit existența unei lacune în stipulațiile privind dispunerea de masa patrimonială fiduciară sau reduc, pe cît este posibil, această lacună; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) conferă constituitorului dreptul la beneficiu sau la lărgirea acestui drept dacă fiducia este constituită cu titlu gratuit pe durata vieții constituitorului, iar constituitorul și-a rezervat un asemenea drept sau se poate interpreta că și l-a rezervat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143140. Dispunerea incompletă de masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă din condițiile fiduciei nu rezultă cine este beneficiar, dispunerea de masa patrimonială fiduciară se va face în beneficiul constituitorului în măsura în care din condițiile fiduciei ori din lege nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în caz de dispunere incompletă a masei patrimoniale fiduciare pe motiv că nu se poate realiza fiducia pentru promovarea unui scop de utilitate publică sau pe motiv că executarea tuturor obligațiilor de fiduciar, rezultate dintr-un asemenea tip de fiducie, nu epuizează masa patrimonială fiduciară, dispunerea de masa patrimonială fiduciară se va face pentru promovarea unui scop de utilitate publică care este cel mai apropiat de scopul inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143141. Determinarea beneficiarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Condiția fiduciei prin care se acordă dreptul la beneficiu este valabilă doar dacă beneficiarul este determinat în mod suficient de către constituitor sau este determinabil pe altă cale la data la care beneficiul devine scadent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Condiția fiduciei care permite fiduciarului să ofere beneficii persoanelor dintr-o anumită categorie desemnată de către fiduciar sau de către un terț produce efecte doar dacă, la momentul cînd se permite desemnarea, în mod neîndoielnic se constată că persoana face parte din acea categorie de persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana poate fi beneficiar chiar dacă s-a născut ori s-a constituit după constituirea fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143142. Caracterul determinabil al dreptului la beneficiu sau al vocației la beneficiu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul la beneficiu și vocația la beneficiu sînt valabile doar în măsura în care beneficiul este suficient determinat în condițiile fiduciei sau este altfel determinabil la momentul în care este scadent ori trebuie acordat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care beneficiul care trebuie acordat nu este determinabil doar pe motiv că terțul nu poate sau nu dorește să aleagă, fiduciarii pot să facă această alegere dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DREPTUL DE DECIZIE ȘI ÎMPUTERNICIRILE FIDUCIARULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul de decizie al fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143143. Discreția fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legea sau condițiile fiduciei nu prevăd altfel, fiduciarul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este liber să decidă să-și exercite sau nu împuternicirile și discrețiile, cînd să le exercite și cum să le exercite pentru ca mai bine să execute obligațiile de fiduciar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu este obligat să respecte vreo discreție sau dorință a părților la fiducie și a altor persoane;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu este obligat să divulge motivele în exercitarea discreției, cu excepția cazului în care fiducia este pentru promovarea unui scop de utilitate publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143144. Luarea deciziei de către mai mulți fiduciari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care există mai mulți fiduciari, împuternicirile și discrețiile de fiduciar sînt exercitate prin decizia majorității simple, dacă legea sau condițiile fiduciei nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) au prioritate față de dispozițiile legale privitoare la proprietatea comună sau deținerea de alte drepturi comune, fiecare fiduciar avînd obligația, în calitate de cotitular, să-și exercite drepturile asupra cotei într-o manieră în care să realizeze deciziile adoptate legal de fiduciari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143145. Conflictul de interese în exercitarea împuternicirii sau discreției"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel, fiduciarul nu poate participa la luarea unei decizii de a exercita sau de a nu exercita o împuternicire ori discreție dacă efectul deciziei este de a acorda, a confirma sau a lărgi dreptul la beneficiu sau vocația la beneficiu în favoarea fiduciarului în calitatea lui de beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Împuternicirile fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143146. Împuternicirile generale ale fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este titular al drepturilor fiduciei și le exercită în această calitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acționînd ca titular al drepturilor fiduciei și ca debitor al datoriilor fiduciei, fiduciarul este obligat să respecte limitele împuternicirilor impuse de condițiile fiduciei și de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile art. 143147–143153 prevăd împuternicirile fiduciarului în cazuri concrete dacă prin condițiile fiduciei ele nu au fost limitate sau modificate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143147. Limitele în caz de număr minim de fiduciari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care există mai puțini fiduciari decît numărul minim stabilit prin condițiile fiduciei sau lege, fiduciarii pot exercita doar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) dreptul de a desemna fiduciari;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) dreptul de a cere intervenția în fiducie a instanței de judecată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) dreptul prevăzut la art. 143164; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) oricare alt drept sau împuternicire a fiduciarului în măsura în care această exercitare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este expres prevăzută prin condițiile fiduciei în această situație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este necesară pentru conservarea masei patrimoniale fiduciare, inclusiv de a proteja și a urmări în justiție drepturile fiduciare; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este necesară pentru satisfacerea datoriilor fiduciei care sînt scadente sau sînt pe cale de a deveni scadente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă fiducia este constituită prin constituirea sau, după caz, transmiterea titlului asupra drepturilor fiduciei către cel puțin doi fiduciari, numărul minim este doi dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143148. Împuternicirea de a desemna un mandatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul poate desemna un mandatar care va acționa în numele fiduciarului și, cu respectarea limitelor stabilite la art. 143149–143153, poate încredința altei persoane executarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mai mulți fiduciari pot împuternici pe unul din ei să acționeze în numele lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, participarea personală a fiduciarului este necesară pentru deciziile prin care se decide asupra exercitării sau a modului de exercitare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a discreției de a acorda un beneficiu unui beneficiar sau de a alege un scop de utilitate publică care urmează a fi promovat ori a alege modul de a-l promova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) a împuternicirii de a schimba fiduciarii; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) a împuternicirii de a delega executarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana căreia îi este încredințată executarea obligației poartă aceleași obligații ca și fiduciarul, în măsura în care ele se referă la executarea încredințată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Fiduciarul este obligat să nu încheie, fără motiv întemeiat, un contract de mandat care nu are formă scrisă sau care cuprinde următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condiția potrivit căreia mandatul este irevocabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) condiții care exclud obligațiile mandatarului stabilite prin dispozițiile legale sau care le modifică în detrimentul mandantului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) condiția care permite mandatarului să delege împuternicirile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) condiții care permit mandatarului să se afle într-un conflict de interese;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) condiția care exclude sau limitează răspunderea pentru neexecutare a mandatarului față de mandant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Fiduciarul este obligat să supravegheze executarea de către mandatar și, dacă este necesar conform circumstanțelor, să dea instrucțiuni mandatarului sau să recurgă la rezoluțiunea mandatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143149. Împuternicirea de a transmite titlul persoanei care se obligă să fie fiduciar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul poate transmite drepturile fiduciei persoanei care se obligă să fie fiduciar în raport cu drepturile date și să dispună de ele conform instrucțiunilor fiduciarului inițial, iar în lipsa unor asemenea instrucțiuni, să înapoieze, la prima cerere, titlul asupra drepturilor către fiduciarul inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dobînditorul trebuie să fie:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana care își asumă asemenea obligații în cadrul activității sale obișnuite;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoană juridică controlată de fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoană juridică desemnată printr-o dispoziție legală ca fiind eligibilă să îndeplinească obligațiile fiduciei sau care îndeplinește condițiile stabilite de acele dispoziții legale în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 143148 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143150. Împuternicirea de a preda posesia unui depozitar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul poate transmite bunurile care fac obiectul drepturilor fiduciei și documentele privitoare la aceste bunuri în posesia unei alte persoane care se obligă să le păstreze și să le înapoieze fiduciarului la prima cerere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 143149 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143151. Împuternicirea de a delega"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiduciarul poate încredința altei persoane executarea oricărei obligații de fiduciar și exercitarea oricăror împuterniciri, inclusiv exercitarea unei discreții, împuternicirii de a dispune de drepturile fiduciei și împuternicirii de a delega, dar rămîne responsabil de executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143152. Împuternicirea de a alege investițiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În măsura în care este obligat să investească masa patrimonială fiduciară, fiduciarul poate face orice tip de investiție și poate determina care este modul concret de a investi ce se potrivește cel mai bine acelei obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143153. Împuternicirea de a supune conturile fiduciare auditului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Condițiile fiduciei sau legea pot obliga fiduciarul să supună conturile fiduciei auditului de către un auditor independent și competent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE FIDUCIARULUI ȘI ALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ASISTENTULUI FIDUCIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligațiile fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143154. Obligația generală a fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să administreze masa patrimonială fiduciară și să exercite împuternicirea de a dispune de masa patrimonială ca un administrator prudent al afacerilor altuia în folosul beneficiarilor sau pentru promovarea unui scop de utilitate publică, în conformitate cu condițiile fiduciei și cu legea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În particular, fiduciarul este obligat să acționeze cu competența și prudența cuvenită, cu corectitudine și bună-credință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care condițiile fiduciei nu prevăd altfel:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul are obligațiile speciale prevăzute în prezenta secțiune; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) administrarea sau dispunerea de masa patrimonială fiduciară se consideră în folosul beneficiarului doar dacă ea se face în beneficiul economic al acestei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fiduciarul este obligat să respecte condițiile fiduciei așa cum au fost stipulate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143155. Nivelul de competență și prudență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să acționeze cu competența și prudența așteptată de la o persoană competentă și atentă care administrează afacerile altuia, ținînd cont și de faptul dacă fiduciarul are dreptul la remunerație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă acționează în exercitarea unei profesii, fiduciarul este obligat să acționeze cu competența și prudența așteptată de la membrii respectivei profesii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143156. Obligațiile de a separa, de a proteja și de a asigura"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să țină masa patrimonială fiduciară separată de alte mase patrimoniale și să păstreze în siguranță drepturile fiduciare, inclusiv bunurile care fac obiectul lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În particular, fiduciarul nu poate investi în drepturi asupra bunurilor care sînt expuse unui risc sporit de sustragere, cu excepția cazului în care dă dovadă de o prudență specială pentru păstrarea lor. În cazul în care bunul este un document care cuprinde dreptul la executarea unei prestații datorate purtătorului documentului (titlu la purtător), se consideră că fiduciarul a dat dovadă de respectivul nivel de prudență dacă documentul este depus la un depozitar spre păstrare conform art. 143150."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care este posibil și este potrivit, fiduciarul este obligat să asigure bunul care face obiectul dreptului fiduciei contra riscului pierderii, din contul masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143157. Obligația de a informa și de a raporta"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să informeze beneficiarul care are dreptul la beneficiu despre existența fiduciei și despre dreptul respectivului beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul este obligat să depună eforturi rezonabile pentru a informa beneficiarul care are vocație despre existența fiduciei și despre vocația acelui beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La cererea altor părți ale fiduciei, dar cel puțin o dată pe an, fiduciarul este obligat să ofere o informație despre starea și investițiile masei patrimoniale fiduciare, datoriile fiduciei și dispunerile de drepturile fiduciei, precum și de veniturile obținute. Orice clauză care exclude obligația de a raporta este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143158. Obligația de a ține evidența fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiduciarul este obligat să țină evidența masei patrimoniale fiduciare (evidența fiduciei)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143159. Obligația de a permite inspectarea și copierea documentelor fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul trebuie să permită beneficiarului, precum și altei persoane îndreptățite să ceară executarea obligațiilor de fiduciar, să inspecteze documentele fiduciei și să facă copii de pe ele pe cheltuiala acelei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) avizelor avocaților privitoare la procesele judiciare curente sau planificate ale fiduciarului în această calitate împotriva persoanei care dorește să inspecteze documentele, precum și probelor culese pentru aceste procese;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) comunicărilor dintre fiduciar și alți beneficiari și altor comunicări ale căror dezvăluire va avea drept rezultat încălcarea confidențialității datorate de către fiduciar în această calitate față de o altă persoană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul poate refuza inspecția și copierea documentelor de fiducie în măsura în care ele se referă la informații transmise sub obligație de confidențialitate fiduciarului în această calitate, dacă beneficiarul nu oferă asigurări adecvate că va menține confidențialitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă fiducia nu este pentru promovarea unui scop de utilitate publică, fiduciarul, de asemenea, poate refuza inspectarea și copierea documentelor în măsura în care documentele dezvăluie motivele deciziei fiduciarilor de a exercita sau de a nu exercita o discreție, deliberările fiduciarilor care au precedat adoptării deciziei și materialele relevante pentru deliberări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Condițiile fiduciei pot lărgi volumul dreptului de inspecție și copiere față de volumul prevăzut de prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În sensul prezentului articol, sînt documente ale fiduciei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) documentele care conțin contractul de fiducie, declarația de fiducie, testamentul, după caz, precum și orice acte juridice sau hotărîri judecătorești prin care se modifică condițiile fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) procesele-verbale ale ședințelor fiduciarilor, dacă există;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) înscrierile făcute, notificările și alte comunicări scrise primite de fiduciar în această calitate, inclusiv avizele avocaților angajați de fiduciar pe contul masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) documentele care cuprind actele juridice încheiate de către fiduciari;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) chitanțele primite cu ocazia dispunerilor de drepturi ale fiduciei; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) documentele evidenței fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143160. Obligația de a investi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să investească masa patrimonială fiduciară, în măsura în care este susceptibilă de investiții, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) să înstrăineze cu titlu oneros drepturile care în mod normal nu generează venit și nici nu își sporesc valoarea și să investească produsul obținut;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) să primească consultații profesionale privind investirea masei patrimoniale dacă fiduciarului îi lipsește expertiza necesară pentru investirea eficientă și prudentă a masei patrimoniale de mărimea și natura masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) să facă o distribuire a investițiilor în care în total:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) riscul eșecului sau pierderii unor investiții concrete este diversificat; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cîștigul scontat depășește semnificativ potențialul eșec sau pierdere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cu excepția cazului în care masa patrimonială fiduciară este atît de mică încît distribuirea investițiilor nu este potrivită; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) să revadă la intervale corespunzătoare dacă investiția trebuie păstrată sau schimbată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul nu este obligat să investească drepturi ale fiduciei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care în mod cert vor trebui transferate sau folosite de beneficiar ori pentru satisfacerea unei datorii a fiduciei; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) a căror investiție ar împiedica în alt mod fiduciarii să-și îndeplinească alte obligații de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Obligația de a investi nu împuternicește fiduciarul să dispună de acele drepturi ale fiduciei care, conform condițiilor fiduciei, trebuie reținute de fiduciari sau transferate în natură beneficiarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143161. Obligația de a nu dobîndi drepturi ale fiduciei sau drepturi ale creditorilor fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să nu cumpere drepturi ale fiduciei sau drepturi ale creditorului fiduciei față de masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de vînzare a dreptului fiduciei încheiat prin neexecutarea acestei obligații poate fi anulat de oricare altă parte la fiducie sau oricare persoană îndreptățită să ceară executarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de anulare este suplimentar la oricare mijloc de apărare rezultat din neexecutarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prezentul articol se aplică în mod corespunzător altor contracte de dobîndire sau valorificare a drepturilor fiduciei sau a unei creanțe a unui creditor al fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143162. Obligația de a nu obține vreo îmbogățire nepermisă sau avantaj nepermis"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este obligat să nu folosească masa patrimonială fiduciară sau informația ori oportunitatea obținută în calitate de fiduciar pentru a obține o îmbogățire dacă acea folosire nu este permisă prin condițiile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul nu poate compensa o creanță față de beneficiar pe care o deține în altă calitatea decît fiduciar cu dreptul la beneficiu al beneficiarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143163. Obligațiile în raporturile cu cofiduciarii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiduciarul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) să coopereze cu cofiduciarii în cadrul executării obligațiilor de fiduciar; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) să ia măsuri corespunzătoare dacă cunoaște sau are motiv să suspecteze că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) un cofiduciar nu a executat vreo obligație de fiduciar ori o asemenea neexecutare se anticipează; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) neexecutarea poate cauza sau a cauzat un prejudiciu masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143164. Dreptul de rambursare din masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiduciarul are dreptul de rambursare din masa patrimonială fiduciară a cheltuielilor suportate pentru executarea obligațiilor de fiduciar, inclusiv de stingere a datoriilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143165. Dreptul la remunerație din masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul are dreptul la remunerație din masa patrimonială fiduciară în modul prevăzut de condițiile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel, fiduciarul care acționează ca fiduciar în exercițiul unei activități profesionale are dreptul la o remunerație rezonabilă din masa patrimonială fiduciară pentru munca efectuată în executarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul, în calitate de beneficiar, are dreptul la un beneficiu semnificativ din masa patrimonială fiduciară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiducia a fost constituită în temeiul unui contract între fiduciar și constituitor; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) fiducia este pentru promovarea unui scop de utilitate publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143166. Drepturile privind achizițiile nepermise"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezentul articol se aplică în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul dobîndește un drept sau obține o altă îmbogățire în rezultatul neexecutării unei obligații de fiduciar; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptul intră în masa patrimonială fiduciară sau îmbogățirea se adaugă la masa patrimonială fiduciară în rezultatul predării de către fiduciar a veniturilor obținute în rezultatul neexecutării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul are dreptul la rambursarea prețului pe care a trebuit să-l plătească și a altor cheltuieli pe care a trebuit să le suporte pentru a realiza achiziția. Dacă și-a îndeplinit anterior total sau parțial obligația prevăzută la art. 143173, fiduciarul are dreptul de rambursare din masa patrimonială fiduciară în măsura în care, după achiziție, masa patrimonială fiduciară a primit mai mult decît era necesar pentru a fi restabilită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul, de asemenea, are dreptul la o remunerație corespunzătoare dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) achiziția s-a făcut cu bună-credință pentru a majora masa patrimonială fiduciară; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiduciarul ar fi fost îndreptățit la remunerație conform art. 143165 dacă dobîndirea s-ar fi efectuat în executarea obligației de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă achiziția s-a făcut cu încălcarea obligației prevăzute la art. 143162, însă beneficiarul a aprobat în mod valabil achiziția, atunci fiduciarul poate renunța la drepturile prevăzute la alin. (2) și (3) din prezentul articol și prelua dreptul beneficiarului la beneficiul obținut din achiziție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Fiduciarul nu are dreptul, în temeiul prezentului articol, la mai mult decît valoarea achiziției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143167. Dreptul de rambursare față de beneficiari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care dreptul fiduciarului prevăzut la art. 143164 depășește masa patrimonială fiduciară, fiduciarul poate să se îndrepte contra beneficiarilor pentru a rambursa depășirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Răspunderea beneficiarului în temeiul alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este limitată la îmbogățirea pe care beneficiarul a obținut-o conform condițiilor fiduciei; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se reduce sau se exclude prin invocarea excepției de diminuare a îmbogățirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul este decăzut din dreptul de rambursare prevăzut la alin. (1) la expirarea unui termen de 6 luni de la nașterea acestui drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143168. Dreptul de a asigura contra răspunderii personale pe cheltuiala masei patrimoniale fiduciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul are dreptul la rambursare din masa patrimonială fiduciară a primelor de asigurare și altor cheltuieli suportate în mod rezonabil de către fiduciar pentru a obține asigurare de răspunderea prevăzută la art. 143173."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul are dreptul la remunerație pentru executarea obligațiilor de fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) asigurarea acoperă răspunderea apărută din neexecutarea intenționată sau din culpă gravă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Obligațiile asistentului fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143169. Obligațiile asistentului fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asistentul fiduciei este obligat să dezvăluie identitatea fiduciarilor dacă această informație îi este cunoscută și nu este evidentă pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atunci cînd decide să exercite o împuternicire, asistentul fiduciei este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să acționeze cu bună-credință; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să nu obțină o îmbogățire care nu este permisă de condițiile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"MIJLOACELE JURIDICE DE APĂRARE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ÎN CAZ DE NEEXECUTARE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Executarea în natură, supravegherea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"judecătorească și alte mijloace de apărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143170. Executarea silită în natură"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executarea silită în natură a obligației de fiduciar presupune împiedicarea fiduciarului să dispună sau să săvîrșească alte acțiuni cu un drept al fiduciei care nu corespunde condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executarea în natură nu poate fi cerută pe cale silită dacă implică exercitarea de către fiduciar a unei discreții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143171. Supravegherea judecătorească"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea unei părți a fiduciei sau a persoanei îndreptățite să ceară executarea silită a obligației de fiduciar, instanța de judecată poate anula decizia fiduciarilor sau a asistentului fiduciei privind exercitarea ori neexercitarea sau privind modul de exercitare a unei împuterniciri ori discreții acordate prin condițiile fiduciei sau lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fostul fiduciar care a fost exclus de către fiduciari sau asistentul fiduciei fără acordul său are dreptul de a sesiza instanța de judecată pentru anularea acestei decizii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Instanța de judecată poate anula o decizie a fiduciarilor sau a asistentului fiduciei care constituie un abuz de împuternicire, care a fost luată cu depășirea împuternicirilor fiduciarilor sau ale asistentului fiduciei ori care în alt mod încalcă condițiile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care se constată că fiduciarul neîntemeiat refuză sau omite să exercite o împuternicire sau discreție, instanța poate autoriza partea fiduciei care a sesizat instanța să o exercite în limitele stabilite de către instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cadrul oricărei sesizări a instanței de judecată privitor la fiducie, instanța va cita toate părțile fiduciei și va audia părțile care s-au prezentat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143172. Alte mijloace juridice de apărare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea sau condițiile fiduciei pot prevedea următoarele mijloace juridice de apărare pentru una din părțile fiduciei în caz de neexecutare sau suspectare de neexecutare a obligațiilor de fiduciar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) raportări și inspecții privind masa patrimonială fiduciară și administrarea ei, precum și dispunerile din ea, în modul determinat de hotărîrea judecătorească;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) plata sau transferul pe contul instanței de judecată al sumelor bănești sau altor bunuri care fac obiectul drepturilor fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) desemnarea prin hotărîre judecătorească a unui administrator pentru a administra masa patrimonială fiduciară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) exercitarea drepturilor și a împuternicirilor fiduciarului de către un funcționar public sau o autoritate publică, în particular în raport cu fiduciile de promovare a unui scop de utilitate publică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) suspendarea drepturilor și a împuternicirilor de a administra și a dispune de masa patrimonială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt în drept să solicite instanței de judecată întreprinderea măsurilor prevăzute la alin. (1) autoritățile publice cu atribuții de supraveghere a fiduciarilor care sînt entități licențiate și/sau autorizate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Repararea prejudiciului și predarea îmbogățirii nepermise"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143173. Răspunderea fiduciarului de a restabili masa patrimonială fiduciară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este ținut să restabilească masa patrimonială fiduciară în măsura prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației de fiduciar dacă neexecutarea este fără justificare și rezultă din faptul că nu a exercitat nivelul necesar de competență și prudență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarul nu poartă răspundere doar pentru că un cofiduciar, un mandatar sau o altă persoană căreia i s-a încredințat executarea ori un dobînditor permis al dreptului fiduciei a cauzat un prejudiciu masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu afectează răspunderea fiduciarului rezultată:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) în temeiul alin. (1), din cauza neexecutării de către fiduciar însuși a obligației de fiduciar, în particular:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) a obligației de a acționa cu nivelul necesar de competență și prudență atunci cînd alege să desemneze sau să angajeze acea persoană și cînd consimte la condițiile angajării; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) a obligației de a supraveghea executarea oferită de persoana respectivă și, dacă o impun circumstanțele, de a lua măsuri pentru protejarea masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) din delegarea executării (art. 143151);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) în temeiul faptei prepusului ori a reprezentantului fiduciarului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) pentru că fiduciarul a instigat, a ajutat sau a colaborat la neexecutarea săvîrșită de acea persoană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile art. 14 se aplică în mod corespunzător la determinarea mărimii obligației de restabilire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Următoarele drepturi ale fiduciarului sînt suspendate atît timp cît fiduciarul nu a restabilit integral masa patrimonială fiduciară:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dreptul de rambursare din masa patrimonială fiduciară; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptul la beneficiu pe care fiduciarul l-ar avea în calitate de beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol se aplică dacă prin condițiile fiduciei nu s-a stabilit altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143174. Răspunderea fiduciarului de a despăgubi beneficiarul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul care poartă răspundere conform art. 143173 este obligat de asemenea să despăgubească beneficiarul care, în pofida restabilirii masei patrimoniale fiduciare, nu obține un beneficiu la care era îndreptățit sau, dacă nu ar fi existat o neexecutare, ar fi fost îndreptățit conform condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Beneficiarul are același drept la despăgubire ca și cel care apare din neexecutarea obligației contractuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică dacă prin condițiile fiduciei nu s-a stabilit altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143175. Predarea îmbogățirii nepermise"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care fiduciarul obține o îmbogățire ca urmare a neexecutării obligației prevăzute la art. 143162 și acea îmbogățire nu a intrat în masa patrimonială fiduciară în temeiul art. 143118, fiduciarul este obligat să adauge îmbogățirea la masa patrimonială fiduciară sau, dacă nu este posibil, să adauge valoarea ei monetară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143176. Răspunderea solidară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care mai mulți fiduciari poartă răspundere în privința aceleiași neexecutări, răspunderea lor este solidară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Între debitorii solidari, cotele de răspundere sînt proporționale culpei fiecărui debitor în privința neexecutării, avînd în vedere competența și experiența în calitate de fiduciar a fiecărui debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Debitorul care și-a dat consimțămîntul la o neexecutare are aceeași culpă ca și codebitorii care au săvîrșit neexecutarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143177. Decăderea din dreptul la beneficiu a beneficiarului participant"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care beneficiarul a participat la neexecutarea de către fiduciar, instanța de judecată poate hotărî, la cererea acelui fiduciar sau a altui beneficiar, ca beneficiarul să fie decăzut din dreptul la beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Beneficiarul care și-a dat consimțămîntul valabil la neexecutare, dar nu a participat la ea, poate fi decăzut din dreptul la beneficiu doar în măsura în care s-a îmbogățit din neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care beneficiarul este decăzut din dreptul la beneficiu conform prezentului articol, beneficiul care în alt mod s-ar fi datorat acelui beneficiar se va aplica pentru a stinge răspunderea fiduciarului pînă la stingerea răspunderii sau epuizarea dreptului la beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Excepțiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143178. Consimțămîntul beneficiarului la o neexecutare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul nu datorează restabilirea, despăgubirea sau predarea îmbogățirii în măsura în care de aceasta ar beneficia beneficiarul care și-a dat, în mod valabil, consimțămîntul la neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Beneficiarul consimte la neexecutare atunci cînd este de acord cu comportamentul fiduciarului care reprezintă o neexecutare și:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cunoaște că comportamentul respectiv reprezintă o neexecutare; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este vădit că comportamentul respectiv reprezintă o neexecutare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică indiferent dacă neexecutarea a îmbogățit sau a dezavantajat beneficiarul care și-a dat consimțămîntul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care beneficiarul participă la neexecutare în calitate de fiduciar, dispozițiile alin. (1) se aplică în raport cu oricare cofiduciar care ar fi trebuit să poarte răspundere. Dreptul de rambursare între debitorii solidari privind partea neexclusă din răspunderea de a restabili masa patrimonială fiduciară sau de a despăgubi beneficiarul rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Consimțămîntul nu se consideră valabil dacă el este dat prin eroare cauzată de informația falsă furnizată de către fiduciar sau de neexecutarea de către fiduciar a obligației de informare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143179. Prescripția extinctivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Termenul de prescripție extinctivă a acțiunii întemeiate pe neexecutarea obligațiilor de fiduciar nu poate începe să curgă contra beneficiarului înainte de scadența dreptului beneficiarului la beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143180. Apărarea fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul este liberat dacă execută în folosul persoanei care, după o cercetare rezonabilă, pare a fi îndreptățită la beneficiul acordat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul beneficiarului care avea dreptul la beneficiu contra dobînditorului beneficiului, întemeiat pe dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată, rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"SCHIMBAREA FIDUCIARILOR SAU A ASISTENȚILOR FIDUCIARI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale privind schimbarea fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143181. Împuternicirea de a schimba fiduciarii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După constituirea fiduciei, o persoană poate fi desemnată în calitate de fiduciar, iar un fiduciar poate renunța sau poate fi exclus:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în temeiul unei împuterniciri a unei părți la fiducie acordate prin condițiile fiduciei sau lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin hotărîre judecătorească în temeiurile prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Exercitarea unei împuterniciri în sensul alin. (1) lit. a) produce efecte doar dacă are formă scrisă. Aceeași regulă se aplică și instrucțiunii obligatorii date fiduciarilor de către o parte a fiduciei privind exercitarea acestei împuterniciri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Exercitarea împuternicirii acordate prin condițiile fiduciei de către persoana care nu este, la acel moment, fiduciar produce efecte juridice doar din momentul în care fiduciarii curenți sînt notificați despre exercitare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Renunțarea sau excluderea unui fiduciar unic produce efecte juridice doar dacă la același moment este desemnat un nou fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143182. Împuternicirea fiduciarilor de schimbare a fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Împuternicirea acordată fiduciarilor prin lege se poate exercita doar:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin decizie unanimă; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă la acel moment asistentul fiduciei nu are o împuternicire corespunzătoare ori dacă asistentul fiduciei nu poate sau nu exercită respectiva împuternicire într-un termen rezonabil după cererea în acest sens din partea fiduciarilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În condițiile alin. (1), fiduciarii sînt obligați să-și exercite împuternicirile în temeiul legii, cu respectarea instrucțiunii comune date de beneficiari dacă beneficiarii dețin dreptul la rezoluțiune în comun a fiduciei în privința întregii mase patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Condițiile fiduciei pot modifica sau exclude împuternicirea de schimbare acordată fiduciarilor în temeiul legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Desemnarea fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143183. Limitele generale privind desemnarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Desemnarea unei persoane în calitate de fiduciar nu produce efecte dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este vădit că cofiduciarii ar avea împuternicirea de a exclude acea persoană, dacă ar fi fost desemnată, pe motivul că persoana respectivă nu poate acționa, refuză să acționeze sau nu este potrivită;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) persoana desemnată nu acceptă să acționeze în calitate de fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) desemnarea depășește numărul maxim de fiduciari prevăzut de condițiile fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Stipulația din condițiile fiduciei că va fi un singur fiduciar se consideră a fi o limită de maxim doi fiduciari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143184. Desemnarea de către asistentul fiduciei sau fiduciari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarii pot desemna unul sau mai mulți fiduciari suplimentari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiduciarii curenți pot desemna un fiduciar care va înlocui persoana care a încetat să fie fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel, desemnarea de către asistentul fiduciei a propriei sale persoane nu produce efecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143185. Desemnarea prin hotărîre judecătorească"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă nimeni nu mai are împuternicirea sau toți refuză să exercite împuternicirea de desemnare, la cererea oricărei părți la fiducie sau a oricărei persoane îndreptățite să ceară executarea obligației de fiduciar, instanța de judecată poate desemna:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) un fiduciar care va înlocui persoana care a încetat să fie fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) unul sau mai mulți fiduciari suplimentari, în cazul în care desemnarea ar putea să promoveze o eficientă și prudentă administrare și dispunere de masa patrimonială fiduciară conform condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înainte de desemnarea conform alin. (1), instanța va desemna un fiduciar provizoriu și va aplica măsuri de asigurare a masei patrimoniale fiduciare dacă fără aceasta i se vor cauza prejudicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Renunțarea fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143186. Renunțarea cu consimțămîntul asistentului fiduciei sau al cofiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul poate renunța la calitatea sa doar cu consimțămîntul asistentului fiduciei sau al cofiduciarilor dacă, după renunțare, vor rămîne cel puțin doi fiduciari curenți sau un fiduciar special."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asistentul fiduciei care poate desemna un nou fiduciar în caz de renunțare a fiduciarului își poate da consimțămîntul la renunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Asistentul fiduciei poate da consimțămîntul la o renunțare fără consimțămîntul fiduciarilor curenți doar dacă la acel moment se desemnează un nou fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fiduciarii curenți își pot da consimțămîntul la o renunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Renunțarea produce efecte din momentul transmiterii masei patrimoniale fiduciare către noul fiduciar și al radierii calității de titular al masei din toate registrele de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Se consideră fiduciari speciali:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) funcționarul public sau autoritatea publică care are atribuția de a acționa în calitate de fiduciar; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) orice persoană juridică specificată ca atare într-o dispoziție legală sau care satisface condițiile prevăzute de dispozițiile legale în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143187. Renunțarea cu aprobarea instanței de judecată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Instanța de judecată poate aproba renunțarea unui fiduciar care nu a obținut consimțămîntul necesar la renunțare dacă determină că este echitabil de a elibera fiduciarul de obligațiile de fiduciar, avînd în vedere în special faptul dacă după renunțare poate fi asigurată o eficientă și prudentă administrare și o dispunere de masa patrimonială fiduciară conform condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Excluderea fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143188. Excluderea de către cofiduciari sau de asistentul fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care instanța de judecată ar putea exclude un fiduciar pe motiv că nu poate acționa, refuză să acționeze sau nu este potrivit pentru îndeplinirea funcției, cofiduciarii curenți sau asistentul fiduciei pot exclude acel fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Excluderea unui fiduciar de către cofiduciari sau de asistentul fiduciei produce efecte doar după notificarea fiduciarului despre excluderea sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143189. Excluderea prin hotărîre judecătorească"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La cererea oricărei părți la fiducie, instanța de judecată poate exclude un fiduciar fără consimțămîntul lui și indiferent de condițiile fiduciei, dacă există motive întemeiate, în special pe motiv că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiduciarul se află în imposibilitate materială sau juridică de a-și îndeplini obligațiile, inclusiv nu are capacitate de exercițiu deplină, este decedat sau persoana juridică a intrat în lichidare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) a avut loc sau se anticipează neexecutarea esențială a oricărei obligații de fiduciar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) fiduciarul, în mod permanent sau sistematic, este în dezacord fundamental cu cofiduciarii privind o chestiune care cere decizia unanimă a fiduciarilor; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) fiduciarul are alte interese care iremediabil intră în conflict cu executarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Efectul schimbării fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143190. Efectul asupra obligațiilor și drepturilor fiduciarilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care este desemnată în calitate de fiduciar devine obligată prin fiducie și dobîndește drepturile și împuternicirile corespunzătoare. În condițiile prezentului articol, fiduciarul care renunță sau este exclus este eliberat de fiducie și pierde drepturile și împuternicirile corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația de a coopera cu cofiduciarii se stinge doar la expirarea unui termen rezonabil după renunțare sau excludere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de rambursare al fostului fiduciar față de masa patrimonială fiduciară se păstrează sub forma unui drept contra fiduciarilor curenți. Dreptul de rambursare, despăgubire sau remunerație de către beneficiar rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fostul fiduciar rămîne ținut de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligația prevăzută la art. 143162;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) datoriile fiduciei, însă numai față de creditorii pe care fiduciarul nu i-a informat, înainte de asumarea datoriei fiduciei, că acționează în calitate de fiduciar; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligațiile rezultate din neexecutarea obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143191. Transmiterea și lipsirea de drepturile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarii care sînt titulari ai dreptului fiduciei sînt obligați să transmită titlul asupra dreptului respectiv noului fiduciar în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Transmiterea titlului către o persoană desemnată în calitate de fiduciar nu lipsește de acest titlu fiduciarii curenți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Titlul se transmite în temeiul unui act de predare-primire a titlului încheiat de către toți fiduciarii care sînt titularii dreptului fiduciei și noul fiduciar desemnat. Dacă pentru constituirea sau, după caz, înstrăinarea titlului asupra anumitor drepturi ale fiduciei legea impune anumite condiții de formă, aceleași condiții se cer și pentru actul de predare-primire a titlului privitor la acel drept al fiduciei. Dispozițiile art. 143117 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care unul dintre fiduciarii care deține titlul asupra dreptului fiduciei refuză să încheie actul de predare-primire a titlului, oricare dintre ceilalți fiduciari, noul fiduciar desemnat sau persoana care l-a desemnat în mod corespunzător pe noul fiduciar are dreptul să ceară instanței de judecată să pronunțe o hotărîre care să țină loc de act de predare-primire a titlului. O asemenea acțiune urmează a fi notată în registrul de publicitate în care este înregistrat dreptul fiduciei respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă nu este necesară desemnarea unui nou fiduciar, persoana care încetează a fi fiduciar va încheia un act de predare-primire a titlului către toți fiduciarii curenți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143192. Transmiterea documentelor fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiduciarul care continuă calitatea sa ori noul fiduciar are dreptul să primească documentele fiduciei aflate în posesia fostului fiduciar. Persoana care deține posesia are dreptul să facă și să păstreze copii pe cheltuială proprie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143193. Efectul decesului sau lichidării fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care unul din mai mulți fiduciari decedează sau fiduciarul persoană juridică intră în lichidare, masa patrimonială fiduciară continuă să aparțină fiduciarilor rămași. Această regulă se aplică astfel încît succesorul masei patrimoniale personale a celui decedat sau lichidat să nu devină parte la fiducie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care unicul fiduciar decedează, succesorii fiduciarului decedat devin fiduciari și, respectiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) devin obligați prin fiducie, precum și dobîndesc drepturile și împuternicirile respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) poartă răspundere pentru datoriile fiduciei asumate de către fiduciarul decedat în limita masei succesorale a defunctului; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) devin titularii masei patrimoniale fiduciare, însă pot exercita doar împuternicirile prevăzute la art. 143147 alin. (1), indiferent de numărul succesorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispoziția testamentară a fiduciarului privitoare la masa patrimonială fiduciară nu produce efecte, însă condițiile fiduciei ar putea acorda fiduciarului împuternicirea să numească, prin dispoziția sa testamentară, un fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Obligațiile rezultate din neexecutarea obligațiilor de fiduciar se transmit succesorilor fiduciarului decedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143194. Efectul decesului sau al lichidării asistentului fiduciar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Împuternicirea asistentului fiduciei se stinge atunci cînd acesta decedează sau este lichidat, însă condițiile fiduciei pot permite exercitarea împuternicirii prin testament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul IX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"STINGEREA ȘI MODIFICAREA FIDUCIEI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Stingerea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143195. Temeiurile de stingere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se stinge în privința întregii mase patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin rezoluțiune de către constituitor sau beneficiari în temeiul unui drept prevăzut de condițiile fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin rezoluțiune de către constituitor în temeiul art. 143198;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) prin rezoluțiune de către beneficiar în temeiul art. 143199;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) prin rezoluțiune de către fiduciar în temeiul art. 1431103;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) prin confuziunea drepturilor și a obligațiilor în temeiul art. 1431104."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiducia se stinge de asemenea în temeiul expirării termenului fiduciei ori al îndeplinirii condiției extinctive."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiduciarul trebuie să informeze celelalte părți ale fiduciei despre intervenirea stingerii fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143196. Pierderea sau epuizarea masei patrimoniale fiduciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se stinge atunci cînd fiduciarul nu mai deține niciun drept al fiduciei și nici nu se așteaptă să dobîndească asemenea drepturi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, fiducia subzistă atît timp cît fiduciarul este ținut să restabilească masa patrimonială fiduciară ca urmare a neexecutării obligațiilor de fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143197. Efectul stingerii asupra obligațiilor fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care fiducia este stinsă, se sting și obligațiile fiduciarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă părțile vizate nu au convenit altfel, stingerea fiduciei nu eliberează fiduciarul de răspunderea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) față de beneficiar apărută ca urmare a neexecutării de către fiduciar a obligațiilor de fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) față de un creditor al fiduciei din contul masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Odată cu stingerea fiduciei din motivul expirării termenului sau îndeplinirii condiției extinctive, fiduciarul este obligat să transmită drepturile fiduciei beneficiarilor sau succesorilor săi dacă condițiile fiduciei nu o interzic, să întocmească toate actele de predare-primire a titlului drepturilor în forma cerută de lege, să predea posesia bunurilor corespunzătoare și să asiste la îndeplinirea formalităților de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă nu există niciun beneficiar al masei patrimoniale fiduciare rămase, beneficiar este constituitorul ori, după caz, succesorii săi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143198. Dreptul constituitorului la rezoluțiunea fiduciei cu titlu gratuit"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepțiile prevăzute la alin. (2) și (3), dacă condițiile fiduciei nu prevăd altfel, constituitorul nu are dreptul la rezoluțiunea fiduciei sau a unei clauze din condițiile fiduciei doar pentru că fiducia s-a constituit cu titlu gratuit, indiferent dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) fiducia s-a constituit fără ca titlul asupra drepturilor să fie transmis de către constituitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) constituitorul și-a rezervat dreptul la beneficiu pe durata vieții sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituitorul are dreptul la rezoluțiunea fiduciei cu titlu gratuit sau a unei clauze din condițiile fiduciei care este constituită în beneficiul unei persoane care încă nu există."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Constituitorul are dreptul la rezoluțiunea fiduciei cu titlu gratuit în beneficiul unei alte persoane în aceleași condiții în care ar fi putut revoca o donație făcută acelui beneficiar dacă beneficiul s-ar fi acordat prin donație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 143199. Dreptul beneficiarilor la rezoluțiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Beneficiarul care are capacitate de exercițiu deplină are dreptul la rezoluțiunea fiduciei în privința întregii mase patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea, dacă el este beneficiarul exclusiv al acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă fiecare are capacitate de exercițiu deplină, mai mulți beneficiari au un drept comun la rezoluțiune în privința întregii mase patrimoniale fiduciare sau a unei părți din ea, dacă ei sînt beneficiari exclusivi ai acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Fiducia nu poate fi supusă rezoluțiunii în privința unei părți din masa patrimonială fiduciară dacă aceasta ar afecta în mod negativ fiducia în privința restului masei patrimoniale avînd drept beneficiari alte persoane sau avînd ca scop promovarea unui scop de utilitate publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431100. Beneficiul exclusiv"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Masa patrimonială fiduciară sau o parte din ea se consideră în beneficiul exclusiv al unui beneficiar dacă întregul capital și toate veniturile viitoare generate de acel capital pot face obiectul dispunerilor, conform condițiilor fiduciei, doar în beneficiul acelui beneficiar sau al patrimoniului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În sensul alin. (1), posibilitatea că beneficiarul ar putea sau nu ar putea să exercite un drept care îi va limita beneficiul nu se ia în considerare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431101. Declarația de rezoluțiune și efectele ei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Constituitorul sau beneficiarul își exercită dreptul la rezoluțiune prin declarație scrisă către fiduciari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiducia sau o parte din fiducie care se supune rezoluțiunii de către constituitor, din acel moment, produce efectele unei fiducii în beneficiul exclusiv al constituitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care un beneficiar, exercitînd dreptul la rezoluțiune, notifică fiduciarul că a cesionat dreptul la beneficiu unui terț, altul decît beneficiarul, acea cesiune acordă terțului dreptul la beneficiu din masa patrimonială sau partea din masa patrimonială care urmează a fi transferată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu excepția cazului în care transferul este imposibil sau ilegal, fiduciarul este obligat să transfere fără întîrziere masa patrimonială fiduciară sau partea masei patrimoniale fiduciare conform declarației de rezoluțiune. Obligația de a transfera are prioritate față de obligația de a administra și a dispune de masa patrimonială sau de o parte din ea, conform condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă un transfer este imposibil pe motiv că ar presupune acordarea doar a unei cote-părți din dreptul fiduciei, fiduciarul este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să îl divizeze și să transfere partea divizată, în măsura în care aceasta este posibilă și rezonabilă; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care divizarea nu este posibilă, să îl vîndă, dacă este posibil, și să transfere cota corespunzătoare a veniturilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431102. Dreptul de retenție al fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiduciarul are drept de retenție în privința acelei părți din masa patrimonială care urmează a fi transmisă, în măsura în care este necesar pentru a satisface:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datoriile fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pretențiile acumulate ale fiduciarului față de masa patrimonială; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cheltuielile aferente transferului și divizării sau vînzării dreptului, în măsura în care aceste datorii, drepturi sau costuri sînt alocate părții din masa patrimonială fiduciară care urmează a fi transmisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul de retenție se stinge dacă persoana care exercită dreptul la rezoluțiune plătește compensație pentru datoriile, drepturile și costurile alocate părții din masa patrimonială care urmează a fi transmisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431103. Rezoluțiunea de către fiduciar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care beneficiarul are dreptul la rezoluțiunea fiduciei în temeiul art. 143199 alin. (1), fiduciarul îi poate cere, prin notificare, să-și exercite dreptul respectiv într-un termen rezonabil stabilit prin notificare. Dacă beneficiarul nu respectă termenul indicat, fiduciarul are dreptul la rezoluțiunea fiduciei prin transmiterea către beneficiar. Beneficiarul este obligat să accepte transmiterea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Beneficiarul, de asemenea, are dreptul la rezoluțiunea fiduciei prin plata sumei de bani sau prin transmiterea titlului asupra altor bunuri care fac obiectul drepturilor din masa patrimonială fiduciară către instanța de judecată, în cazul în care este prevăzut expres de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431104. Confuziunea drepturilor și a obligațiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia se stinge în cazul în care unicul fiduciar este și unicul beneficiar, iar fiducia este pentru beneficiul exclusiv al acelui fiduciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care există mai mulți fiduciari, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător doar dacă ei au un drept comun de a beneficia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă fiducia rămîne în vigoare față de dreptul beneficiarului la beneficiu sau dacă dreptul la beneficiu este grevat de un drept de garanție sau alt drept limitat, fiduciarul rămîne ținut de acea fiducie sau grevare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431105. Insolvabilitatea fiduciarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiducia și masa patrimonială fiduciară nu sînt afectate de insolvabilitatea fiduciarului în privința masei patrimoniale personale a fiduciarului sau în privința unei alte mase patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Modificarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431106. Modificarea de către constituitor sau beneficiar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Condițiile fiduciei pot fi modificate de către constituitor sau beneficiar în temeiul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dreptului oferit de condițiile fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dreptului prevăzut la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Constituitorul sau beneficiarul care are dreptul la rezoluțiunea fiduciei are un drept corespunzător de a modifica condițiile fiduciei în măsura în care ele se referă la masa patrimonială sau partea din ea în privința căreia fiducia ar putea fi rezolvită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru exercitarea de către mai mulți beneficiari a unui drept comun de a modifica condițiile fiduciei este necesar acordul lor în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Modificarea care urmează să producă efecte la decesul persoanei care exercită dreptul de modificare produce efecte doar dacă ea se face printr-o dispoziție testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Modificarea produce efecte doar din momentul cînd notificarea scrisă este transmisă fiduciarilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431107. Modificarea prin hotărîre judecătorească a condiției fiduciei privitoare la administrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea oricărei părți la fiducie sau a oricărei persoane îndreptățite să ceară executarea obligațiilor de fiduciar, instanța de judecată poate modifica o condiție a fiduciei privitoare la administrarea masei patrimoniale fiduciare dacă modificarea este susceptibilă de a promova o administrare mai eficientă și mai prudentă a masei patrimoniale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Modificarea în temeiul alin. (1) din prezentul articol nu poate afecta în mod semnificativ funcționarea condițiilor fiduciei care se aplică dispunerilor dacă instanța de judecată nu are împuternicirea de a modifica acele condiții în temeiul art. 1431108 și 1431109."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431108. Modificarea prin hotărîre judecătorească a fiduciei cu beneficiari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea oricărei părți la fiducie sau a oricărei persoane care ar beneficia dacă condiția a cărei modificare se cere ar fi exclusă, instanța de judecată poate modifica condiția fiduciei care acordă un drept la beneficiu sau o vocație la beneficiu unei persoane care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) încă nu există; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în prezent nu corespunde cu descrierea de care depinde dreptul, cum ar fi atribuirea la o categorie de persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceeași regulă se aplică în cazul în care condiția fiduciei conferă un drept la beneficiu sau o vocație la beneficiu la o dată în viitor sau care este condiționat de survenirea unui eveniment improbabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431109. Modificarea prin hotărîre judecătorească a fiduciei de promovare a unui scop de utilitate publică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea oricărei părți la fiducie sau a oricărei persoane îndreptățite să ceară executarea obligațiilor de fiduciar, instanța de judecată poate modifica condiția fiduciei constituită în scop de utilitate publică dacă, în rezultatul schimbării circumstanțelor, promovarea scopului prevăzut de către condiția fiduciei nu poate fi considerată ca fiind o folosire adecvată și eficientă a resurselor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Modificarea conform alin. (1) trebuie să se facă în favoarea scopurilor generale sau particulare de utilitate publică pe care constituitorul le-ar fi ales în mod probabil dacă ar fi constituit fiducia după schimbarea circumstanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431110. Cesiunea dreptului la beneficiu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sub rezerva dispozițiilor alin. (2), cesiunea dreptului la beneficiu este reglementată de către dispozițiile privind cesiunea de creanță."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cesiunii cu titlu gratuit i se aplică dispozițiile legale cu privire la donație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul X"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"RELAȚIILE CU TERȚII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Debitorii fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431111. Compensarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creanța fiduciarului față de debitorul fiduciei poate fi stinsă prin compensare doar cu creanța reciprocă pe care acest debitor o are în calitate de creditor al fiduciei sau de beneficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431112. Remiterea de datoria fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Remiterea de datorie făcută de fiduciar în folosul debitorului fiduciei nu îl liberează pe acest debitor de datoria fiduciei dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) remiterea de datorie este cu titlu gratuit și nu se încadrează în împuternicirile fiduciarului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) remiterea de datorie este cu titlu oneros, iar debitorul cunoștea sau avea motive să cunoască că ea nu se încadrează în împuternicirile fiduciarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431113. Răspunderea donatarilor și a dobînditorilor de rea-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care fiduciarul înstrăinează un drept al fiduciei către un terț, iar înstrăinarea nu corespunde condițiilor fiduciei, fiducia este opozabilă dobînditorului dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înstrăinarea este cu titlu gratuit; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dobînditorul cunoaște sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască că înstrăinarea se face de către un fiduciar și că ea nu corespunde condițiilor fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se consideră că dobînditorul trebuia, în mod rezonabil, să cunoască un fapt dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) faptul ar fi fost evident în cadrul unei examinări prudente în mod rezonabil; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) luînd în considerare natura și valoarea dreptului, natura și costul unei asemenea examinări și uzanțele, este echitabil și rezonabil de a aștepta ca dobînditorul, în acele circumstanțe, să facă acea examinare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dobînditorul căruia fiducia îi este opozabilă conform alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) poartă o obligație de restituire titularului masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) are un drept corelativ de a i se restitui orice beneficiu acordat cu titlu de contraprestație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, fiducia încetează a fi opozabilă dobînditorului conform alin. (1) dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contraprestația oferită de dobînditor face obiectul unei dispuneri în cadrul executării unei obligații de fiduciar; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) fiduciarul sau un terț satisface obligația de a restabili masa patrimonială fiduciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător în cazul în care fiduciarul constituie în folosul unui terț un drept de garanție sau un alt drept limitat asupra dreptului fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431114. Răspunderea pentru instigare sau complicitate la administrarea ori dispunerea incorectă a masei patrimoniale fiduciare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Răspunderea extracontractuală apărută în urma prejudiciului cauzat altuia prin instigarea la neexecutarea obligațiilor va fi angajată cu adaptările prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care intenționat instigă fiduciarul la neexecutarea obligației de fiduciar sau intenționat ajută în acea neexecutare poartă răspundere solidară cu fiduciarul dacă fiduciarului îi revine obligația de restabilire a masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1431115. Protecția terților care contractează cu fiduciarii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul încheiat de către un fiduciar cu încălcarea unei obligații de fiduciar cu o persoană care nu este parte la fiducie nu este nul sau anulabil doar pentru acest motiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care nu este parte la fiducie și nu cunoaște toate circumstanțele de fapt relevante se poate baza pe textul unui document de fiducie și pe faptul că el este veridic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"654. Cartea a patra va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„CARTEA A PATRA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"MOȘTENIREA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII GENERALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1432. Noțiunea de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Asupra cotei din masa succesorală a unui comoștenitor (cotă succesorală) se aplică regulile cu privire la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul dobîndește drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sînt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Prin derogare de la alin. (3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum și drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1433. Caracterele devoluțiunii moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Devoluțiunea moștenirii către moștenitorii defunctului este o transmisiune pentru cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1434. Temeiul moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenirea are loc în temeiul legii și/sau conform testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care cel care a lăsat moștenirea nu a dispus altceva prin testament, moștenirea trece la moștenitorii legali."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1435. Momentul deschiderii moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenirea se deschide la momentul decesului celui care a lăsat moștenirea, fie că este fizic constatat, fie că este declarat prin hotărîre judecătorească definitivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1436. Locul deschiderii moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Locul deschiderii moștenirii este locul unde cel care a lăsat moștenirea își avea reședința obișnuită în momentul decesului, iar dacă această reședință obișnuită nu este cunoscută, locul de aflare a bunurilor sau a părții principale a acestora ca valoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1437. Capacitatea succesorală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Capacitatea succesorală este aptitudinea unei persoane de a moșteni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice persoană care are capacitate de folosință are și capacitate succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă legea nu prevede altfel, pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sînt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Copilul născut viu după deschiderea moștenirii se consideră că are capacitate succesorală la momentul deschiderii moștenirii dacă a fost conceput înainte de momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1438. Comorienții și codecedații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoanele cu vocație succesorală reciprocă sau unilaterală care au murit fără a se putea stabili dacă una a supraviețuit alteia se prezumă că au murit concomitent (comorienți și codecedați)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenirea lăsată de fiecare comorient sau codecedat este culeasă de proprii săi moștenitori și niciun defunct nu are dreptul la moștenirea celuilalt sau a celorlalți defuncți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1439. Temeiurile de nedemnitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O persoană este exclusă de la moștenire în următoarele cazuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă l-a omorît pe cel care a lăsat moștenirea sau a săvîrșit o tentativă de a-l omorî;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă intenționat și ilegal l-a împiedicat pe cel care a lăsat moștenirea să întocmească sau să revoce o dispoziție testamentară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă prin dol sau violență l-a determinat pe cel care a lăsat moștenirea să întocmească sau să revoce o dispoziție testamentară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă în mod intenționat și ilegal a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat o dispoziție testamentară a celui care a lăsat moștenirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Părintele care a fost decăzut din drepturile părintești în privința copilului nu poate fi moștenitor legal al acelui copil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1440. Anularea dobîndirii moștenirii de către moștenitorul nedemn"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Lipsirea de dreptul de moștenire a persoanei nedemne se face prin anularea dobîndirii moștenirii de către aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se poate cere anularea dobîndirii moștenirii numai după deschiderea moștenirii. În cazul moștenitorului subsecvent, anularea poate fi făcută imediat după devoluțiunea moștenirii către moștenitorul prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunii în anulare i se aplică termenele prevăzute la art. 1481."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1441. Persoanele care au dreptul să introducă acțiunea în anulare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Are dreptul să introducă acțiunea în anulare a dobîndirii moștenirii pentru nedemnitate orice persoană în avantajul căreia poate servi înlăturarea moștenitorului nedemn, chiar dacă avantajul va surveni numai după înlăturarea altei persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1442. Depunerea cererii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin acțiunea în anulare se cere declararea moștenitorului ca fiind nedemn."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Consecințele anulării survin din momentul cînd hotărîrea judecătorească rămîne definitivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1443. Înlăturarea nedemnității"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul nu este nedemn dacă cel care a lăsat moștenirea, cunoscînd cauza de nedemnitate, a întocmit un testament sau nu a modificat testamentul, deși a avut posibilitatea să o facă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1444. Efectele declarării moștenitorului nedemn"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul declarării moștenitorului nedemn, se consideră că devoluțiunea în folosul lui nu a avut loc. Moștenitorului nedemn i se aplică dispozițiile legale privind posesorul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În locul moștenitorului nedemn vin la moștenire cei care ar fi moștenit dacă moștenitorul nedemn era decedat la data deschiderii moștenirii. Se consideră că devoluțiunea în folosul celor care vin în loc s-a produs la momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1445. Nedemnitatea legatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legatarul este culpabil în săvîrșirea unei fapte prevăzute la art. 1439, creanța întemeiată pe legat poate fi anulată. Dispozițiile art. 1441, 1443 și 1480–1484 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1446. Decăderea din dreptul la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul prezentei cărți, un succesibil decade din dreptul la moștenire dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) decedează înainte de data deschiderii moștenirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este nedemn de a moșteni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este dezmoștenit prin dispoziție testamentară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) renunță la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător decăderii legatarului din dreptul asupra legatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL II MOȘTENIREA LEGALĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1447. Cazul în care operează moștenirea legală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Devoluțiunea moștenirii are loc conform dispozițiilor prezentei cărți (moștenire legală), în măsura în care nu există un testament valabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă testamentul se referă doar la o parte din masa succesorală, devoluțiunea celeilalte părți a masei succesorale are loc conform moștenirii legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1448. Clasa întîi de moștenitori legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fac parte din clasa întîi de moștenitori legali descendenții defunctului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Descendentul care este în viață la momentul deschiderii moștenirii îi exclude de la moștenire pe ceilalți descendenți care se află în relații de rudenie cu defunctul prin intermediul celui dintîi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Locul descendentului decedat la momentul deschiderii moștenirii îl ocupă descendenții acestuia (reprezentarea succesorală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Copiii defunctului moștenesc în cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Copiii care înlocuiesc părintele decedat conform dispozițiilor alin. (3) moștenesc în cote egale cota succesorală la care ar fi avut dreptul părintele decedat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1449. Clasa a doua de moștenitori legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fac parte din clasa a doua de moștenitori legali părinții defunctului și descendenții acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii părinții defunctului sînt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii nu este în viață unul dintre părinții defunctului, în locul părintelui celui decedat sînt chemați la moștenire descendenții lui în conformitate cu regulile aplicabile pentru moștenitorii de clasa întîi. În cazul în care părintele decedat nu are descendenți, unic moștenitor devine părintele supraviețuitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1450. Clasa a treia de moștenitori legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fac parte din clasa a treia de moștenitori legali bunicii și bunicile defunctului și descendenții acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii bunicul și bunica sînt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii unul dintre bunici dintr-o pereche nu este în viață, locul bunicului (bunicii) decedat(e) este ocupat de descendenții acestuia. Dacă bunicul (bunica) decedat(ă) nu are descendenți, cota succesorală a acestuia trece la celălalt bunic din perechea respectivă, iar dacă acesta nu este în viață, la descendenții acestuia din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă la momentul deschiderii moștenirii o pereche de bunici nu este în viață și dacă aceștia nu au descendenți, atunci moștenesc ceilalți bunici care sînt în viață, iar dacă aceștia nu sînt în viață, descendenții acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În măsura în care descendenții ocupă locul părinților lor sau al ascendenților mai îndepărtați, se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la moștenitorii de clasa întîi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1451. Clasa a patra de moștenitori legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fac parte din clasa a patra de moștenitori legali străbunicii defunctului și descendenții acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicul și/sau străbunica sînt în viață, moștenesc numai ei. Dacă sînt mai mulți, ei moștenesc în cote succesorale egale, indiferent de faptul dacă aparțin aceleiași linii sau liniilor diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicii și străbunicele nu sînt în viață, moștenește acela dintre descendenți care se află într-un grad de rudenie mai apropiat cu defunctul. În cazul în care mai multe persoane se află în același grad de rudenie, aceștia moștenesc în cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1452. Clasa a cincea de moștenitori legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fac parte din clasa a cincea de moștenitori legali strămoșii mai îndepărtați ai defunctului și descendenții acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 1451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1453. Rudenia concomitentă pe linii diferite de rudenie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana care este moștenitor de clasa întîi, a doua sau a treia concomitent pe linii diferite de rudenie primește cota succesorală care îi revine în baza fiecărei rudenii. Fiecare cotă se consideră o cotă succesorală distinctă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1454. Ordinea claselor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Clasele de moștenitori sînt chemate să culeagă moștenirea numai cîte una, în ordinea stabilită de prezentul cod, începînd cu clasa întîi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1455. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Soțul supraviețuitor este moștenitor legal și, în concurs cu clasa întîi de moștenitori, are dreptul la 1/4 din masa succesorală, indiferent de numărul descendenților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În concurs cu clasa a doua de moștenitori sau cu bunicii, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/2 din masa succesorală, indiferent de numărul moștenitorilor. Dacă sînt în viață atît bunicii, cît și descendenții bunicilor, soțul supraviețuitor primește cota și din cealaltă cotă succesorală de 1/2 care, conform art. 1450, ar fi trebuit să revină descendenților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Stabilirea cotei succesorale a soțului supraviețuitor se face cu preferință față de stabilirea cotelor succesorale ale moștenitorilor cu care acesta concurează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În lipsa moștenitorilor de clasa întîi și a doua și dacă bunicii nu sînt în viață sau dacă aceștia au decăzut din dreptul la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1456. Preciputul soțului supraviețuitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care soțul supraviețuitor vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa a doua sau cu bunicii, acesta primește, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu excepția cazului în care acestea sînt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul. Soțul supraviețuitor poate primi obiectele indicate și în cazul în care vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa întîi în măsura în care acestea sînt necesare pentru menținerea gospodăriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul preciputului se aplică regulile privind legatele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1457. Decăderea soțului supraviețuitor din dreptul de a moșteni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Soțul supraviețuitor este exclus de la moștenire dacă, la data deschiderii moștenirii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cel care a lăsat moștenirea a depus o acțiune de divorț, a recunoscut acțiunea de divorț depusă de celălalt soț sau a depus cerere de divorț conform legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) căsătoria este declarată nulă prin hotărîrea judecătorească sau există temeiuri pentru nulitatea căsătoriei și a fost intentată o acțiune în nulitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la întreținere al soțului supraviețuitor rămîne neatins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1458. Dreptul de moștenire al soțului în temeiul rudeniei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care soțul face parte din cercul rudelor chemate la succesiune, el moștenește și în temeiul acestui titlu. Cota succesorală dobîndită în temeiul rudeniei este considerată o cotă succesorală distinctă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1459. Consecințele majorării cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă unul dintre moștenitorii legali decade din dreptul la moștenire înainte sau după deschiderea moștenirii și, ca rezultat, cota succesorală a unui alt moștenitor legal se majorează, cota cu care s-a majorat cota succesorală a celui din urmă este considerată o cotă succesorală distinctă în privința legatelor sau a sarcinilor testamentare cu care este grevat acest moștenitor sau moștenitorul decăzut din dreptul la moștenire, precum și în privința obligației de raport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1460. Dreptul statului la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care defunctul nu are rude și nici soț supraviețuitor sau aceștia nu pot moșteni din anumite motive, moștenitor legal este statul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL III MOȘTENIREA TESTAMENTARĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1461. Noțiunea de testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cînd nu va mai fi în viață."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1462. Întocmirea testamentului personal de către testator"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Întocmirea testamentului prin reprezentant nu se admite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Două sau mai multe persoane nu pot testa prin același testament una în favoarea alteia sau în favoarea unui terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Testatorul nu poate dispune pentru cauză de moarte astfel încît valabilitatea sau nevalabilitatea dispozițiilor sale să depindă de voința unui terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Testatorul nu poate împuternici un terț să determine persoana în favoarea căreia să fie executat legatul și să determine bunurile care urmează să fie transmise în executarea legatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1463. Secretul testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana abilitată cu autentificarea testamentului, martorii și persoanele care semnează testamentul nu au dreptul să divulge informațiile privind conținutul testamentului pînă la data deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul sau persoana abilitată cu autentificarea testamentului este obligată să prevină martorul și persoana care semnează testamentul despre necesitatea respectării secretului testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1464. Capacitatea minorului de a dispune prin testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Minorul poate testa odată cu atingerea vîrstei de 16 ani. În acest caz, minorul nu are nevoie de consimțămîntul părinților sau al curatorului pentru a întocmi un testament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1465. Incapacitatea de a primi beneficii prin testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt anulabile dispozițiile testamentare în favoarea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) notarului sau a altei persoane care, conform legii, a autentificat testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) martorilor menționați în dispozițiile art. 1488, 1490, 1498 sau art. 1499;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) persoanelor care au acordat, în mod legal, asistență juridică la redactarea testamentului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) preoților care l-au asistat pe testator din punct de vedere religios în cursul bolii din cauza căreia a survenit decesul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) medicilor, farmaciștilor și altui personal medical care l-au îngrijit pe testator în cursul bolii din cauza căreia a survenit decesul, precum și a instituției medicale pentru care lucrează aceștia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt exceptate de la interdicțiile prevăzute la alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dispozițiile privind remunerarea, dacă sînt potrivite cu starea materială a testatorului și cu serviciile prestate de moștenitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dispozițiile făcute în favoarea persoanei care are vocație succesorală în calitate de moștenitor legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1466. Dezmoștenirea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate dezmoșteni prin testament rudele și/sau soțul fără a desemna un moștenitor. Dreptul la rezervă succesorală rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1467. Testament în folosul moștenitorilor legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a desemnat prin testament moștenitorii legali fără a indica numele acestora, persoanele care la deschiderea moștenirii ar fi fost chemate la moștenire legală se consideră chemate la moștenire în cotele succesorale ce le revin în conformitate cu legea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care desemnarea prin testament în calitate de moștenitor este stabilită în funcție de o condiție suspensivă sau cu indicarea termenului la care se începe calitatea de moștenitor, iar condiția se împlinește sau termenul începe să curgă numai după deschiderea moștenirii, dacă există dubii, se consideră desemnată persoana care ar fi devenit moștenitor în cazul în care cel care a lăsat moștenirea ar fi decedat la data împlinirii condiției sau a începerii termenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1468. Rudele testatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul a desemnat în calitate de moștenitori rudele sale fără a indica numele acestora, dacă există dubii, rudele care la momentul deschiderii moștenirii ar fi fost chemate la moștenire legală se consideră chemate la moștenire în cotele succesorale ce le revin în conformitate cu legea. Dispozițiile art. 1467 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1469. Copiii testatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul i-a desemnat în calitate de moștenitori pe copiii săi fără a indica numele lor, iar unul dintre copii este decedat la data întocmirii testamentului și a lăsat după sine rude descendente, atunci, în caz de dubiu, se consideră că descendenții sînt desemnați moștenitori în măsura în care ei ar fi moștenit în baza dreptului de reprezentare în cazul moștenirii legale conform art. 1448."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1470. Descendenții testatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul l-a desemnat în calitate de moștenitor pe un descendent și ultimul a decăzut din dreptul la moștenire, dacă există dubii, se consideră că descendenții acestuia din urmă sînt desemnați moștenitori în măsura în care aceștia ar fi moștenit în baza dreptului de reprezentare în cazul moștenirii legale conform art. 1448."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1471. Descendenții terțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul i-a desemnat în calitate de moștenitori pe descendenții unui terț fără a indica numele acestora, dacă există dubii, se consideră că nu sînt desemnați în calitate de moștenitori descendenții care nu sînt concepuți la momentul deschiderii moștenirii sau la momentul împlinirii condiției suspensive ori a începerii curgerii termenului, dacă condiția se împlinește sau termenul începe să curgă numai după deschiderea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1472. Grupul de persoane"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul a desemnat în calitate de moștenitori persoanele de o anumită categorie sau persoanele care se află cu el în relații de serviciu ori de afaceri fără a indica numele acestora, dacă există dubii, se consideră că sînt desemnați moștenitori persoanele care aparțin categoriei indicate sau se află cu testatorul în relațiile indicate la deschiderea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1473. Caracterul echivoc al desemnării moștenitorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a desemnat ca moștenitor o persoană prin particularități care pot fi atribuite cîtorva persoane și este imposibil de a stabili pe cine anume l-a desemnat testatorul, atunci toate aceste persoane se consideră moștenitori cu dreptul la cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1474. Testamentul în folosul persoanelor social vulnerabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul a dispus în folosul persoanelor social vulnerabile fără a indica numele lor, dacă există dubii, se consideră moștenitor unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi de la locul deschiderii moștenirii, care este obligată să împartă bunurile testate persoanelor social vulnerabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1475. Dispoziția sub condiție suspensivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care testatorul a dispus sub condiție suspensivă, dacă există dubii, se consideră că dispoziția testamentară produce efecte doar dacă condiția se împlinește în timpul vieții beneficiarului dispoziției testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1476. Dispoziția sub condiție rezolutorie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă există dubii, se consideră făcută sub condiție rezolutorie dispoziția prin care testatorul a condiționat devoluțiunea moștenirii prin săvîrșirea de către gratificat a anumitor acțiuni sau abținerea de la săvîrșirea anumitor acțiuni pe o durată nedeterminată, cu condiția că săvîrșirea acțiunilor sau abținerea de la săvîrșirea acțiunilor depinde de voința gratificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1477. Condiția în favoarea unui terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care condiția în funcție de care s-a făcut dispoziția favorizează un terț, dacă există dubii, condiția se consideră împlinită chiar dacă terțul refuză cooperarea necesară pentru realizarea condiției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1478. Caducitatea dispoziției testamentare în folosul soțului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispoziția testamentară prin care testatorul l-a desemnat moștenitor pe soțul său este caducă în cazul în care căsătoria este nulă sau a fost desfăcută înaintea decesului testatorului. Se asimilează desfacerii căsătoriei cazul în care la momentul decesului testatorul depusese o acțiune de divorț, a recunoscut acțiunea în divorț depusă de celălalt soț sau a depus cerere de divorț conform legii. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care testatorul putea cere nulitatea căsătoriei și a intentat o acțiune în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispoziția testamentară nu este caducă dacă se prezumă că testatorul ar fi făcut-o și în condițiile indicate la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1479. Anulabilitatea din cauza erorii sau a violenței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispoziția testamentară este anulabilă în măsura în care testatorul a fost în eroare cu privire la conținutul manifestării sale de voință sau nu avea, în genere, intenția de a face o manifestare de voință cu un asemenea conținut și se presupune că, dacă ar fi cunoscut starea lucrurilor, el nu ar fi făcut o asemenea manifestare de voință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Această regulă se aplică și atunci cînd manifestarea de voință a fost făcută sub influența presupunerii sau așteptării greșite că anumite circumstanțe se vor întîmpla sau nu se vor întîmpla ori testatorul a fost determinat ilicit la aceasta prin violență."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1480. Persoana cu drept de a cere anularea dispoziției testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispoziția testamentară poate fi anulată numai de persoana care va beneficia nemijlocit din anularea dispoziției testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, în cazurile prevăzute la art. 1479, eroarea se referă doar la o persoană concretă și aceasta are dreptul să ceară anularea testamentului sau ar fi avut acest drept dacă ar fi fost în viață la momentul deschiderii moștenirii, nimeni în afară de această persoană nu are dreptul să ceară anularea dispoziției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1481. Termenul de prescripție al acțiunii în anulare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul de prescripție al acțiunii în anulare este de 1 an."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul de prescripție se calculează din momentul cînd persoana îndreptățită a aflat despre existența temeiurilor de anulabilitate. Dispozițiile legale privind suspendarea cursului prescripției se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunea în anulare nu poate fi înaintată după expirarea termenului de 3 ani de la data deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1482. Excepția de anulabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul cînd o dispoziție testamentară prin care s-a constituit o obligație de a presta este anulabilă, persoana grevată poate refuza executarea prestației chiar dacă anularea, conform dispozițiilor art. 1481, este exclusă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1483. Interpretarea dispoziției testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispoziția testamentară se interpretează conform voinței reale a testatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care conținutul unei dispoziții testamentare permite mai multe interpretări, dacă există dubii, prioritate are interpretarea care permite ca dispoziția să producă efecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În caz de necesitate, notarul care desfășoară procedura succesorală poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre judecătorească de interpretare a dispoziției testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1484. Nulitatea unei dispoziții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nulitatea unei dispoziții incluse în testament atrage nulitatea celorlalte dispoziții numai în cazul în care se presupune că fără dispoziția nulă testatorul nu ar fi făcut nici celelalte dispoziții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1485. Rezerva privind completarea dispoziției testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziția testamentară făcută sub rezerva completării va fi valabilă chiar dacă completarea nu a avut loc, cu excepția cazului în care testatorul a condiționat valabilitatea ei de o eventuală completare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II ÎNTOCMIREA TESTAMENTULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1486. Forma testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sub sancțiunea nulității, testamentul poate fi întocmit doar în una din formele prevăzute la prezentul capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Un testament nul din cauza unui viciu de formă produce efecte dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru altă formă testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1487. Redactarea testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testamentul poate fi redactat de către testator personal sau, la cererea acestuia, de către notar ori de către persoanele abilitate cu autentificarea testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testamentul redactat de către notar sau persoanele abilitate cu asemenea funcții trebuie să exprime manifestarea de voință a testatorului și să fie semnat de testator numai după ce acesta a luat cunoștință de conținutul testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1488. Semnarea testamentului de către alte persoane"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul nu poate semna testamentul, atunci, la solicitarea lui, testamentul va fi semnat, în prezența a doi martori, de o altă persoană a cărei identitate se stabilește de către notar. În testament se vor indica motivul nesemnării de către testator a testamentului, numele, prenumele, domiciliul persoanei care a semnat testamentul, precum și actul de identitate al acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care asistă în calitate de martor și persoana care este avantajată prin testament nu pot semna testamentul în numele testatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1489. Utilizarea mijloacelor tehnice la redactarea testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La redactarea testamentului autentic pot fi utilizate orice mijloace tehnice, dar semnătura în testament trebuie să fie executată de către testator personal, cu excepțiile prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1490. Testamentul persoanei cu deficiențe fizice sau analfabete"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă persoana este surdă, mută, surdomută, nevăzătoare sau analfabetă, testamentul trebuie întocmit în prezența a doi martori și a unei persoane care poate comunica cu testatorul și care, prin semnătură, confirmă manifestarea de voință a testatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă testatorul este analfabet sau din cauza unei maladii ori a unor deficiențe fizice, sau din alte motive nu poate să citească personal testamentul, atunci textul va fi citit de către un martor în prezența testatorului și a celuilalt martor, fapt despre care se va face mențiune în testament, cu indicarea motivelor de imposibilitate a citirii testamentului de către testator."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1491. Martorii testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Martor la redactarea și autentificarea testamentului poate fi orice persoană care are capacitatea de a întocmi de sine stătător propriul testament, cu următoarele excepții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana care semnează testamentul în numele testatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) notarul sau altă persoană care, în condițiile legii, autentifică testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) persoana în favoarea căreia se întocmește testamentul, rudele acesteia pînă la gradul trei inclusiv și soțul acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) analfabeții și alte persoane inapte să citească testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) persoanele cu antecedente penale pentru faptele prevăzute la art. 312, 314 sau 3521 din Codul penal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) persoanele care nu posedă limba în care este întocmit testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) persoana desemnată executor testamentar în testament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1492. Testamentele ordinare și privilegiate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testamentul privilegiat poate fi întocmit în situații speciale sau de urgență prevăzute în prezentul capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1493. Testamentul olograf"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate întocmi în mod personal testamentul prin declarație scrisă și subsemnată de el (testament olograf)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorul trebuie să menționeze în testament data (ziua, luna și anul) în care a scris testamentul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Semnătura va conține prenumele și numele de familie ale testatorului. Dacă testatorul semnează în alt mod și această semnătură este suficientă pentru stabilirea identității sale și a seriozității declarației testatorului, atunci o asemenea semnătură nu afectează valabilitatea testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana care nu știe să citească nu poate întocmi un testament conform dispozițiilor alin. (1)–(3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Testamentul întocmit conform alin. (1) care nu conține data întocmirii, generînd astfel îndoieli cu privire la valabilitatea sa, se consideră valabil numai dacă stabilirea momentului întocmirii este posibilă în alt mod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ștersăturile, modificările sau completările care aparțin testatorului trebuie datate și semnate de către testator dacă ele cuprind dispoziții testamentare noi față de redactarea inițială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1494. Păstrarea testamentului olograf"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testamentul întocmit conform art. 1493 trebuie să fie luat la păstrare, la cererea testatorului, de către notarul competent, conform dispozițiilor art. 1501 și 1502, eliberîndu-i-se testatorului o dovadă de depunere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1495. Deschiderea testamentului olograf"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar pentru a fi vizat spre neschimbare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul procedurii succesorale, notarul procedează, în condițiile legii speciale, la deschiderea și validarea testamentului olograf și îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului și starea în care se găsește se constată prin proces-verbal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cei interesați pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuială proprie, copii legalizate ale testamentului olograf."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă moștenitorilor, potrivit înțelegerii dintre ei, iar in lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărîre judecătorească."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1496. Testamentul autentic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testamentul autentic este testamentul autentificat de notar, potrivit dispozițiilor legale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testamentul se întocmește de un notar în baza declarației verbale a testatorului în fața notarului sau în baza unui text predat notarului de către testator, cu declarația că acesta este testamentul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Testamentele cetățenilor Republicii Moldova care se află în străinătate de asemenea pot fi autentificate de către reprezentantul misiunii diplomatice sau al oficiului consular în ordinea stabilită de legislație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1497. Testamentele privilegiate întocmite în situații speciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Se consideră testamente privilegiate întocmite în situații speciale următoarele testamente întocmite cu respectarea condiției prevăzute la art. 1498 alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) testamentele persoanelor aflate pentru tratament la spitale, alte instituții curativ-profilactice, în sanatorii sau care locuiesc în instituțiile de protecție socială, autentificate de către medicii-șefi, de adjuncții lor pe problemele medicale sau de medici de gardă ai acestor spitale, instituții curativ-profilactice, sanatorii, precum și de directorii, medicii-șef sau adjuncții lor ai instituțiilor de protecție socială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) testamentele persoanelor aflate în expediții de cercetare, autentificate de către șefii expedițiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) testamentele militarilor și ale membrilor familiilor militarilor, în punctele de dislocare a unităților militare, a formațiunilor și a instituțiilor de învățămînt militar, unde nu este notar sau alte organe ce îndeplinesc acte notariale, precum și testamentele persoanelor civile care lucrează în aceste unități/formațiuni/instituții, ale membrilor familiilor lor, autentificate de către comandanții acestor unități, formațiuni sau șefii instituțiilor de învățămînt;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) testamentele persoanelor aflate în locurile de detențiune, autentificate de către șefii penitenciarelor sau adjuncții lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) testamentele persoanelor aflate la bordul navelor maritime și navelor de navigație internă, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, autentificate de către comandanții acestor nave. Dacă vasul staționează într-un port al Republicii Moldova sau într-un port străin în care este un agent diplomatic sau consular al Republicii Moldova, această formă de testare nu poate fi aplicată;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) testamentele autenticiate de secretarii consiliilor locale în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1498. Condițiile întocmirii testamentelor privilegiate în situații speciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate întocmi testamentul privilegiat conform art. 1497 doar dacă există temeri că testatorul va deceda înainte de a putea întocmi testamentul în fața unui notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Autentificarea testamentului se face în prezența a doi martori. La întocmirea testamentului se aplică dispozițiile art. 1496, precum și dispozițiile legale care reglementează întocmirea actelor notariale. Persoana prevăzută la art. 1497 preia funcțiile notarului. Textul scris trebuie semnat și de către martori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Autentificarea testamentului este nulă dacă aduce un avantaj juridic:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoanei care autentifică testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) soțului sau fostului soț al persoanei care autentifică testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) concubinului sau fostului concubin al persoanei care autentifică testamentul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) unei persoane care este sau a fost rudă în linie dreaptă sau afin ori rudă în linie colaterală pînă la al treilea grad de rudenie inclusiv sau afin pînă la al doilea grad inclusiv cu persoana care autentifică testamentul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Temerea că întocmirea testamentului în fața unui notar nu va mai fi posibilă trebuie menționată în testament. Testamentul nu se anulează doar fiindcă temerea a fost nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Persoanele indicate la art. 1497 trebuie să atenționeze testatorul că testamentul își va pierde valabilitatea dacă testatorul supraviețuiește după expirarea termenului prevăzut la art. 1500 alin. (1) și (2). Persoanele respective menționează în registrul corespunzător și în testament că au făcut această atenționare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă la formularea textului referitor la întocmirea testamentului menționat în prezentul articol apar vicii de formă, dar se consideră că testamentul redă cu certitudine cele declarate de testator, atunci viciul de formă nu împiedică efectul autentificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1499. Testamentul privilegiat întocmit în situații de urgență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care din motive excepționale este izolată (închisă) în așa fel încît întocmirea unui testament în fața unui notar nu este posibilă sau este dificilă poate întocmi testamentul în condițiile prevăzute la art. 1497 și 1498 sau prin declarație verbală în prezența a trei martori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care se află într-un pericol iminent, fiind evident că nu este posibilă întocmirea unui testament în condițiile prevăzute la art. 1497 și 1498, poate testa prin declarație verbală în prezența a trei martori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă testamentul se întocmește prin declarație verbală în prezența a trei martori, acest fapt trebuie menționat într-un înscris. Dispozițiile legale referitoare la autentificarea notarială se aplică în mod corespunzător. Înscrisul poate fi întocmit și în altă limbă decît limba de stat. Testatorul și martorii trebuie să înțeleagă suficient de bine limba în care se întocmește înscrisul respectiv, fapt ce se va menționa în înscris, dacă acesta este întocmit în altă limbă decît limba de stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1500. Termenul de valabilitate a testamentelor privilegiate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testamentul privilegiat, fie că este întocmit conform dispozițiilor art. 1497 și 1498, fie conform dispozițiilor art. 1499, se consideră că nu a fost întocmit dacă de la întocmire au trecut 3 luni, iar testatorul este încă în viață."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Curgerea termenului este suspendată pînă la momentul cînd testatorul are posibilitatea să întocmească un testament în fața unui notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă, după expirarea termenului, testatorul este declarat decedat sau se stabilește momentul decesului său conform dispozițiilor Codului de procedură civilă și dacă termenul încă nu expirase la momentul în care testatorul, conform informației deținute, era încă în viață, atunci testamentul își păstrează valabilitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1501. Autoritatea competentă pentru păstrarea testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul este competent pentru păstrarea testamentelor autentificate de alte persoane abilitate prin lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Competența teritorială revine:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) notarului în al cărui teritoriu de activitate se află sediul persoanelor prevăzute la art. 1497, dacă testamentul a fost întocmit în fața lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) oricărui notar – în cazul testamentelor olografe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Testamentul privilegiat întocmit conform art. 1497 lit. e) se va preda agentului diplomatic sau consular din primul port în care va ancora vasul pentru a fi trimis în Republica Moldova la notarul de la reședința obișnuită a testatorului. Dacă vasul a ancorat într-un port al Republicii Moldova, ambele exemplare ale testamentului vor fi expediate prin organele portuare notarului de la reședința obișnuită a testatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Testatorul poate cere în orice moment ca testamentul să fie păstrat la alt notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1502. Acceptarea spre păstrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acceptarea spre păstrare, precum și restituirea testamentului se dispun și se efectuează de către notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorului i se emite o dovadă de depunere. Notarul semnează și aplică ștampila pe dovada de depunere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1503. Transmiterea testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoanei care are în posesie un testament ce nu a fost depus spre păstrare la o autoritate competentă îi incumbă obligația, neîntîrziat, după ce află despre decesul testatorului, să predea testamentul notarului care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un testament se află la păstrare la o altă autoritate decît notarul, atunci această autoritate va preda notarului testamentul după moartea testatorului. În cazul în care află despre testament, notarul va face demersurile necesare pentru obținerea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1504. Deschiderea testamentului de către notar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care notarul are dovezi suficiente despre decesul testatorului, el stabilește un termen pentru deschiderea testamentului pe care îl are la păstrare. La termenul stabilit sînt chemați moștenitorii legali ai testatorului, precum și celelalte persoane care au un interes legitim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La expirarea termenului stabilit se deschide testamentul, se citește celor interesați și, la cererea acestora, li se prezintă testamentul. Etapa citirii se poate omite dacă acesta se prezintă celor interesați. Testamentul nu se citește dacă la termen nu se prezintă nicio persoană care are interes legitim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Deschiderea testamentului se constată prin proces-verbal. În cazul în care testamentul a fost sigilat, în procesul-verbal se menționează dacă sigiliul este intact."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1505. Deschiderea de către un alt notar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testamentul se păstrează la o altă persoană decît notarul care desfășoară procedura succesorală, acesteia îi incumbă obligația să deschidă testamentul. În acest caz, testamentul, precum și o copie legalizată a procesului-verbal de deschidere a testamentului se remit notarului de la locul deschiderii moștenirii. Notarul păstrează o copie legalizată a testamentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1506. Înștiințarea persoanelor care au interes legitim"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notarul care desfășoară procedura succesorală trebuie să notifice persoanele care au interes legitim, dar nu au fost prezente la deschiderea testamentului despre dispozițiile testamentare care se referă la ele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1507. Nulitatea interdicției de a deschide"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Este nulă dispoziția testatorului prin care acesta interzice ca testamentul să fie deschis imediat după decesul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1508. Termenul deschiderii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă un testament se află mai bine de 20 de ani la păstrare la o autoritate competentă, aceasta dispune din oficiu cercetări pentru a stabili dacă testatorul este în viață. Dacă din cercetări nu rezultă că testatorul este în viață, testamentul urmează a fi deschis. Dispozițiile art. 1504–1506 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1509. Familiarizarea cu conținutul testamentului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"După deschiderea testamentului, persoana care poate dovedi că are un interes legitim este îndreptățită să citească conținutul unui testament și să ceară o copie de pe testament. La cerere, copia se va legaliza de către notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul III DESEMNAREA MOȘTENITORULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1510. Reguli generale de interpretare a desemnării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a testat unei persoane întreaga masă succesorală sau o parte din masa succesorală, o asemenea dispoziție se consideră ca desemnare a moștenitorului, chiar dacă această persoană nu a fost numită moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care persoanei i-a fost lăsat un anumit bun, dacă există dubii, aceasta nu este desemnată moștenitor, chiar dacă a fost numită moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1511. Acordarea cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a desemnat numai un moștenitor și i-a acordat numai o cotă succesorală, la moștenirea celeilalte cote succesorale sînt chemați moștenitorii legali."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceeași regulă se aplică și în cazul în care testatorul a desemnat cîțiva moștenitori, dar fiecăruia i-a acordat o cotă succesorală și în sumă aceste cote nu epuizează masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1512. Majorarea cotelor succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, conform intențiilor testatorului, moștenitorii desemnați trebuie să fie unicii moștenitori, cotele succesorale ale acestora se majorează proporțional în cazul în care fiecăruia i-a fost atribuită o cotă succesorală și în sumă aceste cote succesorale nu epuizează masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1513. Diminuarea cotelor succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă fiecărui moștenitor i-a fost atribuită o cotă succesorală determinată și suma cotelor succesorale depășește valoarea masei succesorale, cotele succesorale ale moștenitorilor se diminuează proporțional."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1514. Nedeterminarea cotelor succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care au fost desemnați cîțiva moștenitori fără indicarea cotelor succesorale, aceștia sînt considerați desemnați în cote succesorale egale, dacă art. 1467–1470 nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1515. Testarea unei părți de moștenire în cote succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă din cîțiva moștenitori unora le sînt testate anumite cote succesorale, iar celorlalți moștenitori nu le sînt determinate cotele succesorale, cei din urmă primesc partea rămasă din masa succesorală în cote succesorale egale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă toată masa succesorală a fost testată în cote succesorale, aceste cote se diminuează proporțional astfel încît fiecare dintre moștenitorii desemnați fără atribuirea cotelor succesorale să primească atît cît a primit moștenitorul căruia i-a fost atribuită cea mai mică cotă succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1516. Cota succesorală comună"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care mai multor moștenitori le-a fost atribuită aceeași cotă succesorală (cota succesorală comună), față de cota succesorală comună se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 1512–1515."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1517. Acrescămîntul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care masa succesorală a fost testată cîtorva moștenitori astfel încît aceștia îi înlătură integral pe moștenitorii legali și unul dintre ei decade din dreptul la moștenire pînă sau după deschiderea moștenirii, cota succesorală a acestuia se distribuie proporțional între ceilalți moștenitori testamentari. Dacă unora dintre moștenitori le-a fost atribuită o cotă succesorală comună, aceștia au dreptul de acrescămînt în primul rînd."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care cotele succesorale ale moștenitorilor testamentari includ numai o parte din masa succesorală și la moștenirea celeilalte părți sînt chemați moștenitorii legali, moștenitorii testamentari au dreptul de acrescămînt atunci cînd le-a fost atribuită o cotă succesorală comună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Testatorul poate exclude acrescămîntul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1518. Cota succesorală prin acrescămînt"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cota succesorală care se dobîndește de moștenitori în baza acrescămîntului este considerată o cota succesorală distinctă din masa succesorală în privința legatelor și sarcinilor cu care acest moștenitor sau moștenitorul decăzut din dreptul la moștenire a fost grevat, precum și în procesul de raport al donațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1519. Substituția"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru cazul în care moștenitorul decade din dreptul la moștenire pînă sau după deschiderea moștenirii, testatorul este în drept să desemneze în locul lui un alt moștenitor (substituent)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă există dubii, desemnarea substituentului este valabilă și pentru cazul în care primul moștenitor desemnat nu va putea fi moștenitor, și pentru cazul cînd acesta va renunța la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1520. Desemnarea reciprocă în calitate de substituent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorii se substituie în mod reciproc sau dacă pentru unul dintre moștenitori restul moștenitorilor au calitatea de substituenți, dacă există dubii, se consideră că aceștia sînt desemnați substituenți în corespundere cu cotele succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă toți moștenitorii sînt în raporturi reciproce de substituenți, acei moștenitori cărora le-a fost testată o cotă succesorală comună, dacă există dubii, sînt chemați la moștenirea acestei cote succesorale în calitate de substituiți în primul rînd."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1521. Substituția și acrescămîntul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul de substituție este prioritar față de dreptul la acrescămînt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul IV DESEMNAREA MOȘTENITORULUI SUBSECVENT"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1522. Moștenitorul subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate desemna un moștenitor astfel încît persoana devine moștenitor (moștenitorul subsecvent) doar după ce o altă persoană a fost în prealabil moștenitor (moștenitorul prealabil)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru un moștenitor subsecvent nu se poate desemna un alt moștenitor subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului capitol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile legale privitoare la fiducie, astfel încît testatorul se consideră un constituitor, moștenitorul prealabil se consideră fiduciar, iar moștenitorul subsecvent se consideră beneficiar al fiduciei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1523. Moștenitorul subsecvent neconceput"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o persoană încă neconcepută la momentul deschiderii moștenirii este desemnată ca moștenitor, atunci, dacă există dubii, se consideră că persoana este desemnată în calitate de moștenitor subsecvent. Dacă intenția testatorului nu este de a desemna persoana ca moștenitor subsecvent, desemnarea nu este valabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul desemnării unei persoane juridice care se va constitui doar după momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1524. Moștenitorul subsecvent și substituentul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă există dubii, desemnarea unui moștenitor subsecvent include de asemenea desemnarea lui ca substituent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atunci cînd există dubii dacă o persoană este desemnată ca moștenitor subsecvent sau ca substituent, ea se consideră moștenitor subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1525. Ordinul de transmitere a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a ordonat moștenitorului ca, la o anumită dată sau la survenirea unui anumit eveniment, el să transmită masa succesorală către o altă persoană, atunci se prezumă că cealaltă persoană este desemnată moștenitor subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1526. Moștenitorii legali ca moștenitori subsecvenți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a dispus ca o persoană să fie moștenitor doar pînă la o anumită dată sau pînă la survenirea unui anumit eveniment, fără a dispune cine va primi după aceasta masa succesorală, și dacă el decedează la data respectivă sau la momentul survenirii evenimentului respectiv, atunci se prezumă că persoane desemnate ca moștenitori subsecvenți sînt moștenitorii legali ai testatorului. În sensul prezentului articol, statul care culege moștenirea vacantă nu constituie moștenitor legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1527. Moștenitorii legali ca moștenitori prealabili"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a dispus că moștenitorul desemnat primește masa succesorală doar la o anumită dată sau la survenirea unui anumit eveniment, fără a indica cine va fi moștenitor pînă la acea dată sau pînă la momentul survenirii acelui eveniment, atunci moștenitorii legali ai testatorului sînt moștenitori prealabili."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și dacă identitatea moștenitorului urmează a fi determinată de un eveniment care survine după deschiderea moștenirii sau dacă, conform art. 1523, desemnarea persoanei care încă nu a fost concepută la data deschiderii moștenirii sau a unei persoane juridice care încă nu a fost constituită la acel moment ca moștenitor se consideră desemnare ca moștenitor subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1528. Survenirea moștenirii subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a desemnat un moștenitor subsecvent fără a determina data sau evenimentul la care sau în baza căruia se va produce moștenirea subsecventă, moștenitorul subsecvent are dreptul asupra moștenirii de la data decesului moștenitorului prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, conform art. 1523 alin. (1), desemnarea ca moștenitor a unei persoane care încă nu a fost concepută se consideră desemnare a moștenitorului subsecvent, moștenitorul subsecvent are dreptul asupra moștenirii de la data nașterii sale. În cazul prevăzut la art. 1523 alin. (2), moștenitorul subsecvent are dreptul asupra moștenirii de la data constituirii persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1529. Moștenitorul prealabil fără copii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a desemnat un moștenitor subsecvent pentru un moment de după decesul unui descendent care, la data întocmirii dispoziției testamentare, nu avea, la rîndul lui, descendenți sau testatorul nu cunoștea că acesta are descendenți, atunci se consideră că moștenitorul subsecvent este desemnat doar pentru cazul în care descendentul va deceda fără a lăsa, la rîndul lui, descendenți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1530. Capacitatea succesorală. Moștenirea moștenitorului subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile art. 1437 se aplică moștenirii subsecvente în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorul subsecvent desemnat decedează înainte de producerea evenimentului care duce la survenirea moștenirii subsecvente, dar după data deschiderii moștenirii, atunci dreptul lui trece la moștenitorii lui, cu excepția cazului în care se poate de presupus că testatorul a avut o altă intenție. Dacă moștenitorul subsecvent este desemnat sub condiție suspensivă, se aplică dispozițiile art. 1475."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1531. Încetarea moștenirii subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Desemnarea moștenitorului subsecvent încetează să producă efecte juridice la expirarea termenului de 30 de ani de la data deschiderii moștenirii dacă evenimentul care duce la survenirea moștenirii subsecvente nu s-a produs înainte de expirarea acelui termen. Desemnarea continuă să producă efecte juridice și după expirarea termenului menționat în următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dacă moștenirea subsecventă este prevăzută pentru cazul în care survine un eveniment concret referitor la moștenitorul prealabil sau la moștenitorul subsecvent, iar persoana cu referire la care el urmează să survină era în viață la data deschiderii moștenirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă în locul moștenitorului prealabil sau al moștenitorului subsecvent, pentru cazul cînd i se naște un frate sau o soră, este desemnat ca moștenitor subsecvent fratele său sau sora sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorul prealabil sau moștenitorul subsecvent cu referire la care trebuie să survină evenimentul este o persoană juridică, se aplică termenul de 30 de ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1532. Limitele dreptului la moștenirea subsecventă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul moștenitorului subsecvent se extinde, dacă există dubii, asupra cotei succesorale dobîndite de moștenitorul prealabil în rezultatul decăderii unui comoștenitor din dreptul asupra cotei sale succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul moștenitorului subsecvent nu se extinde, dacă există dubii, la legatul prioritar acordat moștenitorului prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1533. Subrogarea directă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Masa succesorală include tot ce este dobîndit de către moștenitorul prealabil în baza unui drept care intră în componența masei succesorale sau cu titlu de despăgubire pentru distrugerea, deteriorarea ori exproprierea unui bun din masa succesorală, sau prin efectul unui act juridic folosind bani din masa succesorală, cu excepția cazului în care bunul dobîndit i se cuvine cu titlu de fruct. Debitorului îi este opozabil faptul că o creanță dobîndită prin act juridic intra în componența masei succesorale doar din momentul în care debitorul este înștiințat despre aceasta. În acest caz, dispozițiile art. 560–562 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Masa succesorală include de asemenea tot ce introduce moștenitorul prealabil în inventarul unui bun imobil care face parte din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică în măsura în care nu încalcă rezerva succesorală a moștenitorului prealabil care este și moștenitor rezervatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1534. Dreptul de dispoziție al moștenitorului prealabil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul prealabil poate dispune de bunurile care intră în componența masei succesorale, cu excepțiile prevăzute la art. 1535–1537."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1535. Dispunerea de bunuri imobile. Donațiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispunerea de către moștenitorul prealabil de un bun imobil sau de un drept asupra unui bun imobil care intră în componența masei succesorale nu produce efecte juridice în cazul în care survine moștenirea subsecventă în măsura în care aceasta încalcă sau diminuează dreptul moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceeași regulă se aplică dispunerii de un bun din componența masei succesorale cu titlu gratuit sau în scopul îndeplinirii unei donații la care s-a obligat moștenitorul prealabil, cu excepția donațiilor efectuate pentru îndeplinirea unei obligații morale sau conforme cu bunele moravuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile legale privind dobîndirea unui drept de la persoana neîndreptățită se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1536. Dispunerea de creanțe garantate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă în componența masei succesorale intră o creanță garantată prin gaj, ipotecă sau altă garanție, moștenitorul prealabil are drept de exercitare, inclusiv pe cale silită, a creanței și a garanției. Moștenitorul prealabil poate cere plata capitalului în folosul său doar cu consimțămîntul moștenitorului subsecvent sau poate cere consemnarea sumei în folosul său și al moștenitorului subsecvent. Alte acte de dispoziție privind creanța garantată și garanția sînt guvernate de dispozițiile art. 1535."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1537. Dispunerile în cadrul urmăririi silite contra moștenitorului prealabil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispunerea de un bun care intră în componența masei succesorale ce se realizează pe calea urmăririi silite sau în cadrul procesului de insolvabilitate nu produce efecte juridice, dacă survine moștenirea subsecventă, în măsura în care aceasta încalcă sau diminuează dreptul moștenitorului subsecvent. Dispunerea produce efecte juridice fără restricții dacă se exercită creanța creditorului masei succesorale sau un drept asupra bunului din componența masei succesorale și, în cazul în care începe moștenirea subsecventă, acest drept este opozabil față de moștenitorul subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1538. Consemnarea valorilor mobiliare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea moștenitorului subsecvent, moștenitorul prealabil trebuie să consemneze titlurile de valoare la purtător care intră în componența masei succesorale la o instituție financiară, sub condiția că se poate cere eliberarea doar cu consimțămîntul moștenitorului subsecvent. Nu se poate cere consemnarea instrumentelor la purtător care, conform art. 295, sînt consumptibile, precum și a cupoanelor de dobînzi, a rentelor sau a dividendelor. Titlurile emise la ordin și andosate în alb se asimilează titlurilor de valoare la purtător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul prealabil poate dispune de titlurile de valoare consemnate doar cu consimțămîntul moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1539. Publicitatea moștenirii prealabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă un drept care intră în componența masei succesorale este supus înregistrării într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv, moștenitorul prealabil este obligat să asigure notarea în registrul respectiv a deținerii dreptului în calitate de moștenitor prealabil sau fiduciar și, dacă este cazul, să noteze interdicția de înstrăinare fără consimțămîntul moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1540. Investirea banilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Banii care urmează a fi plasați în investiții pe termen lung conform regulilor bunei administrări pot fi investiți de către moștenitorul prealabil doar conform dispozițiilor care se aplică investirii banilor deținuți în administrare pentru un minor sub curatelă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1541. Obligația moștenitorului subsecvent de a-și da consimțămîntul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, în scopul bunei administrări, în special în scopul stingerii unei obligații a masei succesorale, este necesar să se dispună de un bun pentru care moștenitorul prealabil are nevoie de consimțămîntul moștenitorului subsecvent, atunci moștenitorul subsecvent este obligat față de moștenitorul prealabil să consimtă la actul de dispoziție. La cerere, consimțămîntul trebuie dat în formă autentică. Costurile autentificării sînt suportate de către moștenitorul prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1542. Inventarul bunurilor care intră în componența masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cerere, moștenitorul prealabil este obligat să furnizeze moștenitorului subsecvent un inventar al bunurilor care intră în componența masei succesorale. Inventarul va cuprinde data întocmirii și va fi semnat de moștenitorul prealabil. La cerere, semnătura moștenitorului prealabil va fi legalizată notarial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul subsecvent poate cere să participe la întocmirea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul prealabil are dreptul, iar la cererea moștenitorului subsecvent este obligat, să asigure întocmirea inventarului de către autoritatea competentă sau de către un funcționar competent, sau de către un notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cheltuielile aferente întocmirii inventarului și cele de legalizare a semnăturii sînt suportate din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1543. Determinarea stării moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul prealabil poate cere, pe cheltuială proprie, ca starea bunurilor care intră în componența masei succesorale să fie determinată de experți. Același drept îl are și moștenitorul subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1544. Cheltuielile de întreținere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul prealabil este obligat față de moștenitorul subsecvent să suporte cheltuielile obișnuite de întreținere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul prealabil poate să plătească din masa succesorală alte cheltuieli care, în funcție de circumstanțe, sînt necesare pentru conservarea bunurilor ce intră în componența masei succesorale. Dacă el le plătește din bunurile personale, atunci moștenitorul subsecvent este obligat să le ramburseze cînd survine moștenirea subsecventă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1545. Alte cheltuieli. Dreptul de separare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul prealabil suportă cheltuieli în privința masei succesorale care nu cad sub incidența dispozițiilor art. 1544, atunci moștenitorul subsecvent, cînd survine moștenirea subsecventă, este obligat să le ramburseze conform dispozițiilor privind gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul prealabil are dreptul să separe instalația cu care a dotat bunul care intră în componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1546. Cheltuielile extraordinare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul prealabil nu este obligat față de moștenitorul subsecvent să suporte cheltuielile extraordinare care sînt tratate ca o grevare a valorii inițiale a bunurilor din componența masei succesorale. Acestor cheltuieli li se aplică dispozițiile art. 1544 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1547. Dreptul la informare al moștenitorului subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul subsecvent are dreptul să ceară informații de la moștenitorul prealabil privitor la starea masei succesorale dacă există motiv de a presupune că moștenitorul prealabil, prin administrarea sa, prejudiciază în mod esențial drepturile moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1548. Acordarea garanțiilor. Lipsirea de administrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă comportamentul moștenitorului prealabil sau situația sa financiară precară creează temeri că drepturile moștenitorului subsecvent ar putea fi prejudiciate în mod esențial, moștenitorul subsecvent poate cere acordarea unei garanții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă constată întrunirea condițiilor alin. (1), notarul obligă moștenitorul prealabil să acorde o garanție, iar dacă acesta nu o acordă în termenul stabilit, moștenitorul prealabil este lipsit de administrare, iar notarul desemnează un administrator al masei succesorale în locul moștenitorului prealabil conform art. 157512. Administrarea încetează dacă moștenitorul prealabil oferă garanția corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1549. Efectul lipsirii de administrare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă a fost lipsit de administrare în temeiul art. 1548, moștenitorul prealabil pierde dreptul de a dispune de bunurile din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile în folosul celor care dobîndesc drepturi de la o persoană neîndreptățită se aplică în mod corespunzător. Pentru creanțele care intră în componența masei succesorale, lipsirea de administrare produce efecte față de debitor doar dacă el a aflat despre lipsire sau dacă el este notificat despre aceasta. Aceeași regulă se aplică și în cazul încetării lipsirii de administrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1550. Obligația de transmitere a masei succesorale după survenirea moștenirii subsecvente. Obligația de a da dare de seamă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul prealabil este obligat, după survenirea moștenirii subsecvente, să transmită masa succesorală către moștenitorul subsecvent într-o stare care să corespundă unei bune administrări continue pînă la data transmiterii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La cerere, moștenitorul prealabil trebuie să dea dare de seamă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) De la data survenirii moștenirii subsecvente se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 157548–157560."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1551. Întinderea obligației de diligență"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cadrul administrării, moștenitorul prealabil datorează moștenitorului subsecvent doar diligența pe care el o exercită în mod obișnuit în afacerile sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1552. Exonerarea de răspundere pentru uzura normală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul prealabil nu poartă răspundere pentru modificările sau deteriorarea bunurilor din componența masei succesorale care sînt cauzate de folosința corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1553. Culegerea necorespunzătoare sau excesivă a fructelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul prealabil culege fructe contrar regulilor bunei administrări sau dacă el culege fructe în exces, deoarece aceasta este necesar în urma unui anumit eveniment, el are dreptul doar la valoarea fructelor în măsura în care fructele care i se datorează sînt afectate negativ de culegerea necorespunzătoare sau excesivă, iar valoarea fructelor nu este folosită pentru a restabili bunul conform regulilor bunei administrări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1554. Folosirea în scop propriu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul prealabil a folosit un bun din componența masei succesorale pentru scopul propriu, atunci, după ce survine moștenirea subsecventă, el este obligat să ramburseze moștenitorului subsecvent valoarea folosinței. Această regulă nu afectează o răspundere mai largă pentru vinovăție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1555. Locațiunea în cazul moștenirii subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care un moștenitor prealabil a moștenit un bun imobil care intră în componența masei succesorale și bunul era transmis în locațiune la data cînd a survenit moștenirea subsecventă, se aplică dispozițiile art. 398 în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1556. Eliberarea moștenitorului prealabil de restricții și obligații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul îl poate elibera pe moștenitorul prealabil de restricțiile și obligațiile prevăzute la art. 1535 alin. (1), art. 1536, 1538–1540, 1547–1551, 1553 și 1554."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1557. Regula de interpretare a eliberării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a desemnat moștenitorul subsecvent în privința la ceea ce va rămîne din masa succesorală cînd survine moștenirea subsecventă, se prezumă că s-a dispus eliberarea de toate restricțiile și obligațiile prevăzute la art. 1556."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, dacă există dubii, și în cazul în care testatorul a prevăzut că moștenitorul prealabil are dreptul de a dispune liber de masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1558. Limitarea obligației de transmitere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile prevăzute la art. 1557, obligația de transmitere a moștenitorului prealabil este limitată la bunurile din componența masei succesorale care s-au păstrat la el. Moștenitorul prealabil nu poate cere rambursarea cheltuielilor aferente bunurilor de a căror transmitere el este exonerat conform prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorul prealabil, contrar dispozițiilor art. 1535 alin. (2), a dispus de bunurile care intră în componența masei succesorale sau a redus masa succesorală cu intenția de a dezavantaja moștenitorul subsecvent, el este ținut să repare prejudiciul cauzat moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1559. Efectul survenirii moștenirii subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În momentul în care se produce evenimentul care duce la survenirea moștenirii subsecvente, moștenitorul prealabil încetează a fi moștenitor, iar moștenirea trece la moștenitorul subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale privind moștenirea se aplică la survenirea moștenirii subsecvente. Termenul de renunțare la moștenire a moștenitorului subsecvent începe să curgă de la data cînd el a cunoscut sau trebuia să cunoască survenirea moștenirii subsecvente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1560. Dispozițiile moștenitorului prealabil după survenirea moștenirii subsecvente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul prealabil are dreptul de a dispune de bunurile care intră în componența masei succesorale pînă la momentul în care el a cunoscut sau a trebuit să cunoască despre survenirea moștenirii subsecvente. Un terț nu poate invoca acest drept al moștenitorului prealabil dacă, la momentul încheierii actului juridic, terțul a cunoscut sau trebuia să cunoască survenirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1561. Întreținerea mamei viitorului moștenitor subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, la momentul cînd se produce evenimentul care duce la survenirea moștenirii subsecvente, moștenitorul subsecvent urmează să se nască, atunci dreptul mamei la întreținere este guvernat de dispozițiile art. 157272, care se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1562. Renunțarea la moștenirea subsecventă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul subsecvent poate renunța la moștenire de îndată ce a avut loc devoluțiunea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorul subsecvent renunță la moștenire, ea rămîne a moștenitorului prealabil, dacă testatorul nu a dispus altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1563. Restabilirea raporturilor juridice stinse"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă survine moștenirea subsecventă, raporturile juridice stinse prin devoluțiunea moștenirii și prin confuziunea dreptului și obligației sau a dreptului și grevării se consideră că nu s-au stins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1564. Răspunderea moștenitorului subsecvent pentru obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile privind limitarea răspunderii moștenitorului pentru obligațiile masei succesorale se aplică și moștenitorului subsecvent; locul masei succesorale este preluat de ceea ce moștenitorul subsecvent dobîndește din moștenire, inclusiv creanțele pe care le deține față de moștenitorul prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Inventarul întocmit de către moștenitorul prealabil profită și moștenitorului subsecvent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul subsecvent poate invoca limitarea răspunderii sale în raport cu moștenitorul prealabil chiar dacă el poartă răspundere nelimitată în raport cu alți creditori ai masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1565. Răspunderea moștenitorului prealabil pentru obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După survenirea moștenirii subsecvente, moștenitorul prealabil răspunde pentru obligațiile masei succesorale în măsura în care de ele nu răspunde moștenitorul subsecvent. Răspunderea subzistă și pentru acele obligații ale masei succesorale care, în raportul dintre moștenitorul prealabil și moștenitorul subsecvent, revin moștenitorului prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) După survenirea moștenirii subsecvente, moștenitorul prealabil, cu excepția cazului cînd el poartă răspundere nelimitată, poate refuza să execute obligațiile masei succesorale în măsura în care partea de moștenire care i se cuvine nu este suficientă. Dispozițiile art. 157521 și 157522 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1566. Obligația moștenitorului prealabil de a notifica creditorii masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul prealabil are obligația față de creditorii masei succesorale să notifice fără întîrziere nejustificată notarul competent despre survenirea moștenirii subsecvente. Notificarea moștenitorului subsecvent înlocuiește notificarea moștenitorului prealabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul trebuie să permită oricărei persoane care demonstrează un interes legitim să inspecteze notificarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"LEGATUL"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1567. Legatul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate acorda prin testament unei sau mai multor persoane (legatari) un drept patrimonial, o sumă de bani, remiterea unei datorii sau oricare alte avantaje patrimoniale (legat) fără a le desemna în calitate de moștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin legat poate fi grevat moștenitorul sau legatarul. Dacă testatorul nu a stabilit altfel, grevat se consideră moștenitorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1568. Cîteva persoane grevate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care cîțiva moștenitori sau cîțiva legatari sînt grevați cu unul și același legat, dacă există dubii, moștenitorii sînt considerați grevați proporțional cotelor succesorale, iar legatarii – proporțional valorii legatelor atribuite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1569. Legatul în favoarea moștenitorilor legali"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a dispus ca un anumit bun care intră în componența masei succesorale să fie exclus din moștenirea lăsată moștenitorului desemnat de el, acest bun se consideră legat în folosul moștenitorilor legali. Statul, în acest caz, nu face parte din cercul moștenitorilor legali."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1570. Legatul prioritar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legatul constituit în favoarea unui moștenitor (legat prioritar) este considerat legat și în cazul în care acest moștenitor este grevat cu legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1571. Cîțiva legatari. Dreptul de a determina legatarii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate constitui un legat în favoarea cîtorva persoane astfel ca cel grevat cu legatul sau un terț să determine care dintre cîțiva legatari să primească legatul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Determinarea de către persoana grevată cu legat se face prin declarație față de legatar. Determinarea de către terț se face prin declarație față de persoana grevată cu legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă persoana grevată cu legat sau terțul nu poate determina legatarul, toți legatarii desemnați se consideră creditori solidari. Această regulă se aplică și în cazul în care, la cererea persoanelor care au un interes legitim, notarul stabilește persoanei grevate cu legat sau terțului un termen pentru emiterea declarației și acest termen expiră, cu excepția cazului în care declarația a fost făcută mai devreme. Legatarul care a primit deja legatul, dacă există dubii, nu este obligat să-l împartă cu ceilalți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572. Alegerea legatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a constituit un legat pentru mai multe persoane astfel ca legatul să fie primit de una dintre acestea, se prezumă că persoana grevată cu legat trebuie să decidă cine va primi legatul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15721. Determinarea cotelor-părți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate constitui un legat în favoarea cîtorva persoane astfel ca persoana grevată cu legat sau un terț să decidă care dintre bunurile grevate cu legat trebuie să fie primite de fiecare dintre legatari. Decizia se adoptă în modul prevăzut la art. 1571 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana grevată cu legat sau terțul nu poate adopta această decizie, se consideră că legatarii au primit dreptul la cote-părți egale. Dispozițiile art. 1571 alin. (3) enunțul al doilea se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15722. Legatul alternativ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate constitui un legat astfel ca legatarul să primească unul dintre cîteva bunuri. În acest caz, dacă dreptul de alegere se acordă unui terț, aceasta se face printr-o declarație adresată persoanei grevate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă terțul nu poate face alegerea, dreptul de alegere trece la persoana grevată cu legat. Dispozițiile art. 1571 alin. (3) enunțul al doilea se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15723. Legatul bunurilor determinate generic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul a determinat bunul legat numai prin indicarea genului, trebuie să fie transmis un bun care corespunde situației legatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă determinarea bunului este transmisă legatarului sau unui terț, se aplică dispozițiile art. 15722 privind transmiterea dreptului de alegere către terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă alegerea făcută de legatar sau de terț nu corespunde în mod evident situației legatarului, persoana grevată prin legat este obligată să execute legatul ca și cum testatorul nu a dispus nimic referitor la modul de determinare a bunului care urmează să fie transmis."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15724. Legatul cu scop"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul care a constituit legatul cu un scop determinat poate transmite dreptul de alegere a obiectului executării la aprecierea echitabilă a persoanei grevate cu legat sau a unui terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15725. Legatul asupra aceluiași bun în folosul mai multor persoane"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă unul și același bun face obiectul legatului în folosul cîtorva persoane, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 1512–1516."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15726. Acrescămîntul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă unul și același bun face obiectul legatului în folosul cîtorva persoane, în cazul decăderii uneia dintre acestea pînă sau după deschiderea moștenirii, cota-parte a acesteia majorează proporțional cotele-părți ale celorlalți legatari. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care testatorul a determinat cota-parte a fiecăruia. Dacă unora dintre legatari le-a fost lăsată o cotă-parte comună, aceștia, în raport cu ceilalți legatari, au dreptul la acrescămînt în primul rînd."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorul poate exclude dreptul la acrescămînt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15727. Acrescămîntul ca legat distinct"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cota succesorală pe care legatarul a dobîndit-o în baza dreptului de acrescămînt este considerată un legat distinct în raport cu legatele și sarcinile testamentare care îl grevează pe legatarul prezent sau pe cel decăzut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15728. Efectele decesului legatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legatul nu produce efecte juridice dacă legatarul nu este în viață la momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15729. Decăderea persoanei grevate cu legat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legatul rămîne valabil chiar dacă persoana grevată cu legat nu devine moștenitor sau legatar, cu condiția că nu există temei de presupus că testatorul avea altă intenție. În acest caz, se consideră grevată cu legat persoana care a beneficiat din decăderea persoanei grevate cu legat inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157210. Legatul unei întreprinderi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Se prezumă că în legatul unei întreprinderi se includ și părțile ei componente procurate sau create după întocmirea testamentului, exploatări care, în momentul decesului testatorului, constituie o unitate economică cu întreprinderea care este obiect al legatului, dacă din testament nu rezultă altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157211. Termenul de 15 ani în privința legatelor sub condiție suspensivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legatul constituit sub condiție suspensivă sau cu indicarea termenului de începere încetează să producă efecte juridice după expirarea termenului de 15 ani de la momentul deschiderii moștenirii, dacă termenul nu a început să curgă sau condiția nu s-a împlinit mai devreme."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care legatarul nu este conceput la momentul deschiderii moștenirii sau identitatea acestuia trebuie determinată de un eveniment care se va realiza după deschiderea moștenirii, atunci legatul încetează să producă efecte juridice la expirarea termenului de 15 ani de la deschiderea moștenirii dacă, pînă la această dată, legatarul nu a fost conceput sau nu s-a realizat evenimentul care trebuia să-i determine identitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157212. Excepții de la termenul de 15 ani"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile prevăzute la art. 157211, legatul este valabil și după expirarea termenului de 15 ani dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legatul este constituit pentru cazul realizării unui eveniment în raport cu persoana grevată prin legat sau cu legatarul, cu condiția că cel în raport cu care trebuia să se realizeze evenimentul este încă în viață;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) moștenitorul sau legatarul sînt grevați cu legat în folosul fratelui sau surorii pentru cazul în care se va naște un frate sau o soră a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care persoana grevată cu legat sau legatarul în raport cu care trebuie să se realizeze evenimentul este persoană juridică, se aplică regulile privind termenul de 15 ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157213. Extinderea legatului asupra accesoriilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă există dubii, legatul bunului se extinde și asupra accesoriilor existente la momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care testatorul are dreptul de a cere despăgubire pentru diminuarea valorii bunului în rezultatul deteriorării care a avut loc după dispoziția privind legatul, dacă există dubii, legatul se extinde și asupra acestei creanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157214. Excluderea grevărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care este legat un bun din masa succesorală, dacă există dubii, legatarul nu poate pretinde înlăturarea drepturilor cu care este grevat bunul. În cazul în care testatorul are dreptul de a cere încetarea lor, dacă există dubii, legatul se extinde și asupra acestei cereri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un bun imobil este grevat cu ipotecă în folosul testatorului, se va deduce din împrejurări dacă ipoteca se consideră legată împreună cu bunul imobil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157215. Grevarea cu ipotecă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care bunul imobil legat care face parte din masa succesorală este grevat cu o ipotecă, dacă există dubii, legatarul este obligat în raport cu moștenitorul să satisfacă în termen creanțele creditorului ipotecar în măsura în care obligația se stinge din contul valorii bunului imobil. Valoarea lui se determină potrivit valorii la momentul cînd dreptul de proprietate asupra bunului imobil a fost transferat legatarului. La determinarea valorii, grevările care au prioritate față de ipotecă se deduc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care terțul este obligat să stingă obligația testatorului, dacă există dubii, această obligație se pune în sarcina legatarului în măsura în care moștenitorul nu poate fi satisfăcut de către terț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică ipotecii care garantează executarea oricărei obligații viitoare față de același creditor ipotecar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157216. Legatul bunurilor altuia"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Transmiterea prin legat a unui anumit bun nu produce efecte juridice dacă la momentul deschiderii moștenirii bunul nu intra în componența masei succesorale, cu excepția situației în care bunul trebuie să-i revină legatarului, chiar dacă nu face parte din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care testatorul este doar posesorul bunului, dacă există dubii, se consideră că legatul privește posesia, cu excepția situației în care nu conferă legatarului niciun avantaj juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care testatorul are dreptul să ceară predarea bunului care face obiectul legatului sau să ceară despăgubiri din cauză că bunul a pierit ori îi este sustras după ce a dispus legatul, atunci, dacă există dubii, se consideră că obiectul legatului este creanța testatorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Un bun nu se include în masa succesorală conform alin. (1) dacă cel care a lăsat moștenirea era obligat să-l înstrăineze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157217. Obligația de dobîndire a bunului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legatul care are ca obiect un bun ce nu se include în masa succesorală la momentul deschiderii moștenirii este valabil conform dispozițiilor art. 157216 alin. (1), persoana grevată de legat trebuie să dobîndească în folosul legatarului bunul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana grevată de legat nu poate dobîndi bunul, ea trebuie să plătească contravaloarea corespunzătoare. În cazul în care dobîndirea presupune cheltuieli disproporționate, persoana grevată de legat se poate elibera de obligație prin plata contravalorii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157218. Legatul imposibil sau interzis"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un legat este nul dacă presupune o prestație imposibilă la momentul deschiderii moștenirii sau dacă încalcă o interdicție legală din acel moment."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Validitatea legatului nu este afectată de imposibilitatea prestației dacă imposibilitatea poate fi rectificată, iar legatul se va executa în cazul în care prestația devine posibilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă se acordă un legat care are ca obiect o prestație imposibilă, s-a dispus sub o altă condiție suspensivă sau s-a dispus că începe de la o anumită dată, legatul este valid dacă imposibilitatea este rectificată înainte de îndeplinirea condiției sau de acea dată de începere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157219. Adjuncțiunea, confuziunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executarea legatului se consideră imposibilă și dacă bunul este unit, amestecat sau îmbinat cu un alt bun în așa fel încît, în virtutea dispozițiilor art. 330 alin. (1)–(3), dreptul de proprietate asupra celuilalt bun se extinde și asupra bunului care face obiectul legatului, și dacă bunul a devenit coproprietate, și dacă obiectul a fost prelucrat sau modificat în așa mod încît, conform dispozițiilor art. 330 alin. (4)–(6), cel care a realizat noul bun a devenit proprietar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care modificarea calității bunului s-a efectuat într-unul din felurile prevăzute la alin. (1) de către o altă persoană decît testatorul și, ca urmare, cel care a lăsat moștenirea a dobîndit dreptul de coproprietate, dacă există dubii, coproprietatea se consideră ca obiect al legatului. În cazul în care testatorul are dreptul de a lua bunul care își pierde individualitatea, dacă există dubii, dreptul acesta se consideră ca fiind obiectul legatului. În cazul prelucrării sau transformării care s-a realizat de către o altă persoană decît testatorul, se aplică dispozițiile art. 157216 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157220. Legatul creanței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care obiectul legatului este o creanță a testatorului, iar executarea ei s-a efectuat înaintea deschiderii moștenirii și prestația face parte din masa succesorală, dacă există dubii, se consideră că legatarului îi revine această prestație. În cazul în care creanța se referea la plata unei sume de bani, suma de bani respectivă, dacă există dubii, se consideră ca obiect al legatului, chiar și atunci cînd o asemenea sumă nu se regăsește în masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157221. Creanță ce se naște din legat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin legat se naște dreptul legatarului de a cere persoanei grevate cu legat să-i remită bunul care constituie obiectul legatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157222. Renașterea raporturilor juridice stinse"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a legat o creanță a sa față de moștenitor sau dacă obiectul legatului este un drept care grevează un bun sau un drept al moștenitorului, raporturile juridice care încetează în momentul deschiderii moștenirii prin întrunirea de către aceeași persoană a dreptului și a obligației sau a dreptului și a sarcinii nu se consideră stinse în privința legatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157223. Devoluțiunea legatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creanța legatarului apare (devoluțiunea legatului) la deschiderea moștenirii sub rezerva dreptului de renunțare la legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157224. Legatul afectat de modalități"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legatul este făcut sub condiție suspensivă sau este subordonat unui termen la care va începe și dacă condiția se îndeplinește sau termenul se începe după deschiderea moștenirii, devoluțiunea legatului are loc din momentul îndeplinirii condiției sau al începerii termenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157225. Legatul în cazul nașterii sau al altui eveniment"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legatarul nu este conceput la momentul deschiderii moștenirii sau stabilirea identității lui se determină în baza unui eveniment care intervine după deschiderea moștenirii, atunci devoluțiunea legatului are loc la momentul nașterii sau, respectiv, al intervenirii evenimentului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157226. Perioada incertitudinii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru intervalul de timp dintre momentul deschiderii moștenirii și momentul devoluțiunii legatului, în cazurile prevăzute la art. 157224 și 157225, se aplică dispozițiile legale pentru situații în care o prestație este datorată sub condiție suspensivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157227. Acceptarea și renunțarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legatarul are opțiunea de a accepta legatul sau de a renunța la legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile legale referitoare la acceptarea moștenirii sau la renunțarea la moștenire se aplică în mod corespunzător acceptării legatului sau renunțării la legat, dacă în prezenta carte nu s-a dispus altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul de a cere executarea legatului se stinge dacă legatarul renunță la legat, cu excepțiile prevăzute de dispozițiile testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Renunțarea la legat nu se consideră și renunțare la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Legatarul nu poate să accepte doar o parte din legat sau să renunțe doar la o parte din legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă unui legatar i se acordă mai multe legate, legatarul poate renunța la toate sau la unele dintre ele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157228. Termenul de executare a legatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care termenul de executare a legatului este lăsat la latitudinea persoanei grevate, dacă există dubii, se consideră că prestația devine scadentă la momentul decesului persoanei grevate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157229. Garanția contra viciilor juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care obiectul legatului este un bun determinat generic, persoana grevată are, conform dispozițiilor art. 753, aceleași obligații ca și vînzătorul. Ea trebuie să transmită obiectul legatului liber de vicii juridice în sensul art. 764. Dispozițiile art. 765 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă există dubii, această regulă se aplică și în cazul în care obiectul legatului reprezintă un bun determinat care nu se include în masa succesorală, fără a ține cont de limitarea răspunderii care rezultă din dispozițiile art. 157217."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care obiectul legatului este un bun imobil, dacă există dubii, se consideră că persoana grevată nu răspunde pentru eliberarea bunului de eventualele grevări cu drepturi reale limitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157230. Garanția contra viciilor materiale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care obiectul legatului este un bun determinat numai generic, legatarul poate cere, dacă bunul este cu vicii, ca în locul acestui bun să i se livreze un bun fără vicii. Dacă persoana grevată a ascuns prin dol un viciu material, legatarul poate cere despăgubiri pentru neîndeplinire în locul livrării unui bun fără vicii fără a stabili un termen suplimentar pentru remediere. Asupra acestor drepturi se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale referitoare la garanțiile contra viciilor materiale ale bunului vîndut."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157231. Fructele și foloasele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă obiectul legatului este un bun determinat care face parte din masa succesorală, persoana grevată va remite legatarului și fructele percepute, precum și alte foloase obținute prin exercitarea dreptului de la momentul devoluțiunii legatului. Persoana grevată nu trebuie să acorde despăgubiri pentru foloasele care nu se consideră fructe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157232. Rambursarea cheltuielilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă este legat un bun determinat care intră în componența masei succesorale, persoana grevată poate cere, conform regulilor care reglementează raporturile dintre posesor și proprietar, rambursarea cheltuielilor făcute cu bunul după deschiderea moștenirii, precum și a cheltuielilor pe care le-a făcut după deschiderea moștenirii pentru eliberarea bunului de grevări."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157233. Legatul sub forma întreținerii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legatul constă în prestarea unei întrețineri fără a se specifica volumul întreținerii, volumul va fi convenit între legatar și persoana grevată de legat sau, în caz de litigiu, va fi stabilit de instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legatul constă în prestarea unei întrețineri în folosul unui minor, dacă există dubii, se consideră că legatul se stinge la data la care legatarul împlinește majoratul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157234. Executarea legatului de către legatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă legatarul este grevat cu un legat sau cu o sarcină testamentară, el este obligat să execute legatul sau sarcina testamentară care îi incumbă numai dacă este în drept să ceară executarea legatului lăsat lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157235. Răspunderea legatarului grevat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legatarul grevat cu un legat sau cu o sarcină testamentară poate refuza executarea acestora și după acceptarea legatului în măsura în care ceea ce a obținut prin legat nu este suficient pentru executare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care, conform dispozițiilor art. 15729, în locul legatarului grevat vine un altul, acesta nu răspunde mai mult decît ar răspunde legatarul inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157236. Reducerea grevărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă prestația la care are dreptul legatarul se reduce fie în temeiul limitării răspunderii moștenitorului, fie în temeiul unui drept la rezerva succesorală, fie în temeiul art. 157235, legatarul poate reduce proporțional grevările ce i-au fost impuse, în măsura în care testatorul nu a exprimat o intenție contrară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157237. Răspunderea legatarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legatarul nu răspunde pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care alte bunuri care intră în componența masei succesorale nu sînt suficiente pentru a satisface obligațiile masei succesorale, legatarul răspunde pentru aceste obligații pînă la concurența valorii bunurilor primite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă testatorul dispune preluarea unei obligații a masei succesorale cu garantarea unui legat, legatarul grevat cu executarea creanței creditorului masei succesorale va răspunde față de acesta din urmă doar în limita valorii bunului ce-i revine din moștenire. Prin aceasta nu se aduce atingere răspunderii moștenitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157238. Acordarea priorităților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate dispune ca un legat sau o sarcină să aibă prioritate față de celelalte grevări în cazul în care legatele sau sarcinile impuse moștenitorului ori unui legatar vor fi reduse fie în temeiul limitării răspunderii moștenitorului, fie în temeiul unui drept la rezerva succesorală, fie în temeiul art. 157235 și 157236."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157239. Legatul de substituție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul dispune ca, în cazul în care legatarul nu dobîndește legatul, obiectul legatului să revină unei alte persoane, atunci se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 1519 alin. (2), 1520 și 1521."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157240. Legatarul subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă testatorul dispune un legat în folosul unui terț la împlinirea unei date sau la producerea unui eveniment după data devoluțiunii legatului, primul legatar se consideră legatar grevat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În acest caz, dispozițiile art. 1524, 1528 alin. (1), 1529 și 1532 alin. (1), referitoare la desemnarea moștenitorului subsecvent, se aplică legatului în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"SARCINA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157241. Sarcina"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sarcina este o dispoziție testamentară prin care testatorul instituie o obligație în sarcina unui moștenitor sau legatar (persoana grevată) fără a atribui în mod expres vreunei persoane un drept corelativ acestei obligații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care din testament nu este clar dacă testatorul a efectuat o dispoziție sub condiție sau a impus o sarcină, se consideră că s-a impus o sarcină."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Sarcinii i se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 1567, 1568, 15722–15724, 15729, 157218 și 157228."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157242. Determinarea beneficiarului. Termenul de executare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La dispunerea unei sarcini al cărei scop l-a stabilit testatorul, acesta poate încredința persoanei grevate sau unui terț determinarea persoanei beneficiare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care determinarea revine celui grevat, dacă acesta a fost obligat printr-o hotărîre judecătorească definitivă să execute obligația, reclamantul îi poate impune un termen corespunzător pentru executare. După expirarea termenului, dacă executarea nu s-a făcut în termenul stabilit, reclamantul este în drept să determine el însuși beneficiarul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă determinarea revine unui terț, aceasta se realizează prin declarația față de persoana grevată. În cazul în care terțul nu poate efectua determinarea, acest drept trece asupra persoanei grevate. Se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 1571 alin. (3) enunțul al doilea. În sensul acelor dispoziții legale, se consideră persoane interesate persoana grevată și cele care sînt în drept să ceară executarea sarcinii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157243. Persoanele în drept să ceară executarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pot cere executarea unei sarcini moștenitorul, comoștenitorul și acela care beneficiază imediat din decăderea din dreptul la moștenire a persoanei grevate direct cu sarcină. Dacă executarea este în interes public, aceasta poate fi cerută și de către autoritatea competentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157244. Corelația dintre sarcină și desemnarea în calitate de moștenitor sau legatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nevalabilitatea unei sarcini atrage nevalabilitatea desemnării în calitate de moștenitor sau legatar grevat cu sarcină doar atunci cînd trebuie de prezumat că testatorul nu ar fi făcut desemnarea fără sarcină."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157245. Imposibilitatea executării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care executarea sarcinii este imposibilă din cauze pentru care răspunde persoana grevată, persoana care ar beneficia imediat din decăderea persoanei grevate direct cu sarcină are dreptul să ceară, conform dispozițiilor legale referitoare la restituirea îmbogățirii nejustificate, restituirea bunurilor transmise, în limita în care acestea trebuiau folosite pentru executarea sarcinii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și atunci cînd cel grevat a fost obligat, printr-o hotărîre judecătorească definitivă, la executarea sarcinii care nu poate fi executată de un terț și s-au folosit fără succes mijloacele de executare silită dispuse împotriva persoanei grevate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VII EXECUTORUL TESTAMENTAR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157246. Desemnarea executorului testamentar prin testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate desemna prin testament unul sau mai mulți executori testamentari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorul poate numi un alt executor testamentar pentru cazul în care executorul testamentar desemnat va ajunge, pînă sau după acceptarea atribuțiilor sale, în imposibilitatea de a-și executa atribuțiile sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157247. Desemnarea executorului testamentar de către un terț"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate încredința desemnarea executorului testamentar unui terț, care este obligat imediat, după deschiderea moștenirii, să desemneze un executor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Desemnarea sau renunțarea la dreptul de a desemna se face prin depunerea unei cereri la notarul care desfășoară procedura succesorală. Cererea trebuie autentificată notarial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dreptul acordat terțului de a desemna executorul testamentar încetează la expirarea termenului stabilit de notarul care desfășoară procedura succesorală, la cererea unei persoane care are interes legitim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157248. Desemnarea ajutoarelor sau a succesorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testatorul poate împuternici executorul testamentar să-și desemneze unul sau mai multe ajutoare (coexecutori)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorul poate împuternici executorul testamentar să-și desemneze un succesor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Desemnarea se face în modul prevăzut la art. 157247 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157249. Desemnarea executorului testamentar de către notar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă cel desemnat a renunțat la atribuțiile de executor testamentar sau dacă testatorul nu a desemnat executorul testamentar, dar din conținutul testamentului rezultă cu certitudine că testatorul dorește să fie desemnat un executor testamentar, notarul desemnează un administrator autorizat, un avocat sau oricare altă persoană corespunzătoare care acceptă să îndeplinească atribuțiile executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la desemnarea executorului testamentar, notarul este obligat să audieze moștenitorii și legatarii, dacă e posibil fără o întîrziere semnificativă și fără cheltuieli disproporționate. Administratorul autorizat nu poate refuza atribuțiile de executor testamentar fără motiv întemeiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157250. Desemnarea executorului testamentar fără efecte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Desemnarea executorului testamentar este lipsită de efect dacă, la momentul cînd trebuie să-și exercite atribuțiile, acesta nu a atins majoratul sau în privința acestuia este instituită o măsură de ocrotire judiciară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157251. Acceptarea calității de executor testamentar sau renunțarea la această calitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar își exercită atribuțiile de la data cînd a acceptat desemnarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Atît acceptarea desemnării, cît și renunțarea la ea se realizează prin depunerea unei declarații la notarul care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Declarația poate fi depusă numai după deschiderea moștenirii. Declarația este lipsită de efect dacă este făcută sub condiție sau cu indicarea termenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La cererea persoanei care are interes legitim, notarul care desfășoară procedura succesorală poate acorda executorului testamentar un termen pentru acceptarea desemnării. Dacă executorul nu a depus la notarul care desfășoară procedura succesorală declarația de acceptare în termenul stabilit, se consideră că acesta a renunțat la calitatea de executor testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157252. Executarea dispozițiilor testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Executorul testamentar este obligat să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a executa dispozițiile testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157253. Partajul masei succesorale între comoștenitori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă dispozițiile testamentare nu exclud împuternicirile de partaj ale executorului testamentar, în cazul în care există mai mulți moștenitori, executorul testamentar este împuternicit și obligat să efectueze partajul masei succesorale conform dispozițiilor art. 157574–157599 prin întocmirea planului de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executorul testamentar este obligat să solicite opiniile moștenitorilor privind proiectul planului de partaj înainte de a-l întocmi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cîte un exemplar al planului de partaj se transmite fiecărui moștenitor și notarului care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă în masa succesorală se cuprind bunuri pentru înstrăinarea cărora legea impune forma autentică, planul de partaj se întocmește în formă autentică. Executorul testamentar are împuternicirea de a întocmi în numele comoștenitorilor toate actele juridice și materiale necesare pentru a executa planul de partaj, inclusiv de a dispune de bunuri din masa succesorală și de a înregistra bunuri din masa succesorală pe numele unuia sau mai multor comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157254. Administrarea masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar este obligat să administreze masa succesorală. El este, în special, împuternicit să ia în posesie masa succesorală și să dispună de bunurile care fac parte din masa succesorală. El este împuternicit să dispună de ele cu titlu gratuit numai în scopul îndeplinirii obligațiilor morale sau a regulilor de curtoazie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă testamentul nu prevede altfel, executorul testamentar este obligat să ofere întreținere din contul masei succesorale persoanelor prevăzute la art. 1572106."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157255 . Contractarea obligațiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar este în drept să contracteze obligații în privința masei succesorale dacă aceasta este necesar în scopul administrării adecvate a masei succesorale. Dacă executorul testamentar poate dispune de anumite bunuri din masa succesorală, el, de asemenea, poate să-și asume obligații pe contul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul este obligat să-și dea consimțămîntul la contractarea obligațiilor prevăzute la alin. (1), dar sub rezerva dreptului de a invoca limitarea răspunderii pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157256. Extinderea dreptului de a contracta obligații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate acorda executorului testamentar dreptul de a contracta nelimitat obligații în privința masei succesorale. Dar, și în acest caz, executorul testamentar are împuterniciri de a efectua donații numai în limitele stabilite de dispozițiile art. 157254 alin. (1) al treilea enunț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157257. Limitarea drepturilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar nu are drepturile prevăzute la art. 157252–157255 dacă este de presupus că testatorul nu a intenționat să le acorde executorului testamentar. Dacă în administrarea executorului testamentar se află doar o anumită cotă succesorală sau anumite bunuri din masa succesorală, atribuțiile la dispozițiile art. 157254 alin. (1) al doilea enunț se acordă numai în raport cu această cotă succesorală sau cu aceste bunuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care executorul testamentar nu este obligat să execute personal dispozițiile testatorului, el poate cere moștenitorului executarea acestora, dacă nu este de presupus că testatorul avea altă voință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157258. Administrarea masei succesorale. Durata îndeplinirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul îl poate împuternici pe executorul testamentar să administreze masa succesorală fără a-i atribui și alte sarcini în afara administrării. El, de asemenea, poate dispune ca executorul testamentar să continue administrarea masei succesorale după executarea altor sarcini atribuite lui. Dacă există dubii, se consideră că executorului testamentar i-au fost transmise atribuțiile prevăzute la art. 157256."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157259. Încetarea atribuțiilor la expirarea termenului de 30 de ani"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile testamentare întocmite conform dispozițiilor art. 157258 sînt lipsite de efect la expirarea termenului de 30 de ani de la deschiderea moștenirii. Totuși testatorul poate dispune ca administrarea să continue pînă la moartea moștenitorului sau a executorului testamentar ori pînă la survenirea unui eveniment legat de unul sau de celălalt. Dispozițiile art. 157212 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157260. Limitarea dreptului de dispoziție a moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul nu poate dispune de bunul din masa succesorală care urmează să fie administrat de executorul testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În mod corespunzător se aplică dispozițiile în favoarea persoanelor ale căror drepturi provin de la o persoană neîndreptățită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157261. Capacitatea procesuală activă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul aflat în administrarea executorului testamentar poate fi exercitat pe cale judecătorească doar de acesta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157262. Capacitatea procesuală pasivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creanțele față de masa succesorală pot fi înaintate pe cale judecătorească atît față de moștenitor, cît și față de executorul testamentar. Dacă executorului testamentar nu i-a fost acordat dreptul de administrare a masei succesorale, cererea se înaintează moștenitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 1572104 nu se aplică executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creditorul masei succesorale care a înaintat o creanță moștenitorului poate înainta aceasta creanță și executorului testamentar cu scopul ca acesta să admită executarea silită asupra bunurilor care se află în administrarea lui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157263. Propriul creditor al moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorii moștenitorului care nu sînt creditori ai masei succesorale nu pot cere satisfacerea creanțelor din contul bunurilor masei succesorale care se află în administrarea executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157264. Inventarul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După acceptarea atribuțiilor, executorul testamentar este obligat să prezinte imediat moștenitorului inventarul bunurilor masei succesorale care se află în administrarea lui și al obligațiilor masei succesorale pe care le cunoaște, precum și să-i acorde acestuia asistența necesară pentru întocmirea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Inventarul trebuie datat cu ziua întocmirii și semnat de către executorul testamentar. La cererea moștenitorului, executorul testamentar este obligat să-și legalizeze semnătura."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul poate cere să participe la întocmirea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Executorul testamentar este în drept, iar la cererea moștenitorului este obligat, să transmită întocmirea inventarului organului competent, persoanei competente sau notarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cheltuielile pentru întocmirea și legalizarea semnăturii de pe inventar sînt suportate din contul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157265. Administrarea corespunzătoare a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar este obligat să administreze în mod corespunzător masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executorul testamentar este obligat să execute indicațiile din testament ale testatorului privind ordinea administrării. La cererea executorului testamentar sau a altei persoane care are interes legitim, instanța de judecată poate anula aceste indicații dacă respectarea lor prezintă un pericol esențial pentru masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 157511 se aplică în mod corespunzător executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157266 . Transmiterea bunurilor masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea moștenitorului, executorul testamentar este obligat să pună la dispoziția acestuia bunurile din masa succesorală de care executorul testamentar în mod evident nu are nevoie pentru executarea atribuțiilor sale. Odată cu transmiterea acestor bunuri încetează dreptul executorului testamentar de administrare a lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executorul testamentar nu poate refuza transmiterea acestor bunuri în temeiul existenței obligațiilor masei succesorale care nu rezultă din legate și sarcini, nici din legatele și sarcinile afectate de modalități, dacă moștenitorul garantează satisfacerea obligațiilor sau executarea legatelor ori sarcinilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157267 . Raportul cu moștenitorul. Dările de seamă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La determinarea raporturilor dintre executorul testamentar și moștenitor se aplică în mod corespunzător regulile privind mandatul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul unei administrări mai îndelungate, moștenitorul poate cere dări de seamă anuale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157268. Răspunderea executorului testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul neexecutării fără justificare de către executorul testamentar a obligațiilor sale, acesta răspunde pentru prejudiciul cauzat față de moștenitor, precum și față de legatar, în cazul în care trebuia să fie executat un legat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Mai mulți executori testamentari, în cazul neexecutării fără justificare, răspund solidar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157269. Dispoziții imperative"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul nu poate elibera executorul testamentar de obligațiile pe care acesta le are conform dispozițiilor art. 157264, 157265, 157267 și 157268."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157270. Remunerarea executorului testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar poate cere o remunerație corespunzătoare pentru executarea atribuțiilor sale, dacă testatorul nu a dispus altfel. În cazul în care executorul testamentar este moștenitor sau legatar, valoarea masei succesorale sau a legatului se ia în considerare la determinarea mărimii remunerației, dacă testatorul nu a dispus altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorii, legatarii și executorii testamentari nu ajung la un acord privind mărimea remunerației, instanța de judecată va fixa mărimea remunerației la cererea executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157271. Executorul testamentar al moștenitorului subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate desemna un executor testamentar în scopul exercitării drepturilor și al executării obligațiilor moștenitorului subsecvent pînă la survenirea moștenirii subsecvente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157272. Rambursarea cheltuielilor pentru executarea testamentară"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Executorul testamentar are dreptul la rambursarea cheltuielilor necesare efectuate în scopul administrării masei succesorale și al executării dispozițiilor testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cheltuielile efectuate în scopul administrării masei succesorale și al executării dispozițiilor testamentare se acoperă din contul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157273 . Executorul legatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate desemna un executor testamentar și cu scopul ca acesta să asigure executarea sarcinii impuse legatarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157274 . Mai mulți executori testamentari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Mai mulți executori testamentari acționează în comun. În cazul divergențelor dintre ei, decizia se ia de către notarul care desfășoară procedura succesorală. Dacă unul dintre ei decade, executorii rămași acționează de sine stătător. Testatorul poate dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fiecare executor testamentar are dreptul să întreprindă, fără consimțămîntul altor executori testamentari, măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor masei succesorale care se află în administrarea lor comună."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157275. Încetarea atribuțiilor executorului testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Atribuțiile executorului testamentar încetează în urma decesului acestuia sau la survenirea unor circumstanțe care, conform dispozițiilor art. 157250, lipsesc de efect desemnarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157276 . Renunțarea de către executorul testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Executorul testamentar poate să renunțe la executarea obligațiilor sale în orice moment. Renunțarea se face printr-o declarație adresată notarului care desfășoară procedura succesorală. Dispozițiile privind denunțarea mandatului se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157277 . Revocarea executorului testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea persoanei care are interes legitim, instanța de judecată poate revoca executorul testamentar dacă pentru aceasta există motive întemeiate. Asemenea motive se consideră, printre altele, neexecutarea esențială a obligațiilor sau incompetența de a administra corect masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înainte de a fi revocat, executorul testamentar trebuie să fie, în măsura posibilităților, audiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157278 . Accesul la cererile depuse"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notarul care desfășoară procedura succesorală trebuie să permită accesul la cererile depuse conform dispozițiilor art. 157247 alin. (2), art. 157248 alin. (3), art. 157251 alin. (2) și art. 157276 al doilea enunț fiecărei persoane care demonstrează un interes legitim față de acestea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul VIII REVOCAREA, MODIFICAREA ȘI CADUCITATEA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TESTAMENTULUI SAU A DISPOZIȚIEI TESTAMENTARE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157279 . Revocarea testamentului sau a dispoziției testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testatorul poate revoca oricînd orice dispoziție inclusă în testament sau testamentul integral."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157280 . Revocarea testamentului prin întocmirea unui nou testament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Revocarea se face prin întocmirea unui nou testament."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testamentul prin care se revocă un alt testament poate fi făcut printr-un alt fel de testament decît cel revocat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157281 . Revocarea testamentului prin distrugere sau modificare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Testamentul poate fi de asemenea revocat dacă testatorul distruge înscrisul în care se conține acesta, cu intenția de a revoca testamentul, sau dacă face în acesta asemenea modificări care, de obicei, se săvîrșesc cu intenția de a revoca o declarație de voință scrisă. Dacă testatorul a distrus actul testamentar sau i-a adus modificări în modul indicat, se prezumă că el a avut intenția de a revoca testamentul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157282. Restituirea testamentului depus la păstrare la o autoritate competentă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Testamentul întocmit în fața notarului sau în conformitate cu dispozițiile art. 1497 se consideră revocat în cazul restituirii testatorului a documentului transmis spre păstrare unei autorității competente. Autoritatea care îi restituie testatorului documentul trebuie să-l informeze pe testator cu privire la consecințele restituirii prevăzute în enunțul întîi, să facă o mențiune corespunzătoare în documentul restituit și să întocmească un act care să confirme că ambele cerințe au fost îndeplinite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Testatorul are dreptul să ceară în orice moment restituirea testamentului. Testamentul poate fi restituit doar testatorului personal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul testamentului depozitat în temeiul art. 1494. Restituirea testamentului olograf nu afectează valabilitatea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157283. Revocarea revocării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă în baza testamentului este revocată revocarea precedentă a dispoziției testamentare, dacă există dubii, este valabilă dispoziția testamentară anterioară, ca și cum nu ar fi fost revocată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157284. Existența mai multor testamente"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a întocmit mai multe testamente care se completează unul pe altul, atunci toate au efecte juridice în partea în care sînt compatibile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157285. Revocarea în baza unui testament ulterior"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul întocmirii unui nou testament, testamentul anterior se revocă în măsura în care contravine testamentului ulterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul revocării testamentului ulterior, dacă există dubii, este valabil testamentul anterior, ca și cum nu ar fi fost revocat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157286. Caducitatea testamentului sau a dispoziției testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În afară de alte cazuri prevăzute de lege, testamentul sau dispoziția testamentară devine caducă în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) persoana în folosul căreia a fost întocmit testamentul a decăzut din dreptul la moștenire conform art. 1446;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunul testat a pierit în totalitate după întocmirea testamentului, dar înainte de moartea testatorului, indiferent de cauza pieirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunul testat este înstrăinat de către testator în timpul vieții sau nu i-a aparținut;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) încalcă rezerva succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL IV STATUTUL JURIDIC AL MOȘTENITORULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul I ACCEPTAREA MOȘTENIRII ȘI RENUNȚAREA LA MOȘTENIRE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157287. Devoluțiunea și renunțarea la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenirea trece la moștenitorul îndreptățit sub rezerva dreptului său de a renunța la moștenire (devoluțiunea moștenirii)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Statul nu poate renunța la moștenirea legală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157288. Acceptarea moștenirii și renunțarea la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepțiile prevăzute de lege, moștenitorul nu mai poate renunța la moștenire dacă el a acceptat-o în mod implicit, conform alin. (2), sau în mod expres, conform alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La expirarea termenului de renunțare, moștenirea se consideră acceptată de către moștenitor. În acest caz, dispozițiile art. 4875 alin. (1) lit. e) nu se aplică în raport cu moștenitorul persoană ocrotită sau minor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul poate depune o declarație de acceptare a moștenirii în formă autentică la notarul care desfășoară procedura succesorală înainte de expirarea termenului de renunțare. Declarația poate fi autentificată la oricare notar sau altă persoană abilitată să autentifice acte juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157289. Termenul de renunțare la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Renunțarea la moștenire se poate face în termen de 3 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul începe să curgă de la data în care moștenitorul află despre devoluțiune și despre temeiul chemării sale la moștenire, fiind informat conform dispozițiilor art. 1575123 alin. (2) sau pe oricare altă cale. Dacă moștenitorul este chemat la moștenire în temeiul unei dispoziții testamentare, termenul nu începe să curgă înainte ca notarul care desfășoară procedura succesorală să-i facă cunoscută dispoziția testamentară. Dispozițiile art. 274 alin. (1) lit. a) și d) cu privire la prescripția extinctivă se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În baza cererii moștenitorului, notarul care desfășoară procedura succesorală poate prelungi termenul de renunțare sau poate stabili un nou termen de renunțare dacă moștenitorul a omis termenul din motive întemeiate, iar ceilalți moștenitori nu obiectează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care nu sînt întrunite condițiile prevăzute de alin. (3), cererea de prelungire a termenului de renunțare se soluționează de către instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157290. Forma renunțării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Renunțarea la moștenire se face prin declarație autentică depusă la notarul care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Declarația se poate autentifica la oricare notar sau la altă persoană abilitată să autentifice acte juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) După renunțare, moștenirea nu mai poate fi acceptată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157291. Momentul acceptării sau renunțării la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cel chemat la moștenire poate accepta moștenirea sau renunța la aceasta după deschiderea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157292. Interzicerea acceptării sau renunțării afectate de modalități"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Acceptarea moștenirii sau renunțarea la moștenire nu se poate face sub condiție sau cu stabilirea unui termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157293. Cîteva temeiuri de chemare la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care are dreptul de a moșteni în temeiul dispoziției testamentare, în cazul în care, în absența dispoziției testamentare, ea ar avea dreptul de a moșteni în calitate de moștenitor legal, poate să renunțe la moștenire în calitate de moștenitor desemnat prin testament și să accepte moștenirea în calitate de moștenitor legal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care are dreptul de a moșteni ca moștenitor testamentar poate să accepte moștenirea pe unul dintre temeiuri și să renunțe la moștenire pe celălalt temei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157294. Eroarea privind temeiul chemării la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acceptarea se consideră că nu a avut loc dacă moștenitorul era în eroare privind temeiul chemării la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă există dubii, renunțarea se extinde asupra tuturor temeiurilor de chemare la moștenire care sînt cunoscute moștenitorului la momentul depunerii declarației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157295. Inadmisibilitatea acceptării parțiale sau renunțării parțiale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Acceptarea sau renunțarea nu poate fi limitată la o parte din cota succesorală. Acceptarea sau renunțarea la o parte din cota succesorală nu produce efecte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157296. Moștenirea mai multor cote succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care are dreptul la mai multe cote succesorale poate accepta o cotă și poate renunța la alta dacă are dreptul la acele cote succesorale în temeiuri diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă dreptul la cote succesorale are același temei, acceptarea sau renunțarea la una dintre cotele succesorale se aplică și celeilalte, chiar dacă devoluțiunea uneia are loc mai tîrziu. Dreptul la cota succesorală are același temei chiar și atunci cînd dispoziția se conține în testamente diferite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă testatorul a testat moștenitorului cîteva cote succesorale, el poate să-l autorizeze prin dispoziție testamentară să accepte o cotă succesorală și să renunțe la alta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157297. Moștenirea dreptului de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de moștenire și dreptul de a renunța la moștenire se transmite moștenitorilor (transmisie succesorală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care moștenitorul moare pînă la expirarea termenului de renunțare fără a exercita dreptul în cauză, acest termen nu expiră înainte de expirarea termenului de renunțare la moștenirea lăsată de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care sînt mai mulți moștenitori ai moștenitorului, fiecare poate să renunțe la partea din moștenire care corespunde cotei sale succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157298. Efectele renunțării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră că nu a dobîndit niciodată moștenirea persoana care a renunțat la moștenire. Dispozițiile art. 157299 alin. (1 ) rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la moștenire trece la persoana care ar fi moștenit în cazul în care cel care a renunțat nu ar fi fost în viață la momentul deschiderii moștenirii. Se consideră că devoluțiunea a avut loc la data deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana care, în temeiul alin. (2), înlocuiește pe cel care a renunțat are dreptul să accepte sau să renunțe la moștenire în termenul prevăzut la art. 157288. Termenul se calculează de la data cînd persoana care îl înlocuiește pe cel care a renunțat a aflat despre renunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să comunice despre renunțare persoanei care dobîndește moștenirea în rezultatul renunțării. Notarul este obligat să permită oricărei persoane care are un interes legitim să ia cunoștință de renunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157299. Dreptul creditorului în caz de renunțare la moștenire de către debitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul poate cere ca obligațiile față de el ce incumbă debitorului care a renunțat la moștenire și care, la data renunțării, este în incapacitate de plată să fie stinse din contul masei succesorale în limita cotei succesorale la care debitorul care a renunțat la moștenire era în drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorii pot ridica față de creditor toate excepțiile pe care le-ar fi putut ridica debitorul care a renunțat la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Partea din masa succesorală rămasă după satisfacerea obligațiilor față de creditorul menționat la alin. (1) revine moștenitorilor care culeg cota succesorală a debitorului care a renunțat la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572100. Termenul de prescripție al dreptului de anulare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care acceptarea sau renunțarea este anulabilă pe motiv de eroare, dol sau violență, acțiunea în anulare se prescrie în termen de 3 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul anulabilității acceptării sau renunțării pe motiv de violență, termenul se calculează de la data înlăturării pericolului, iar în celelalte cazuri – din momentul în care persoana care poate invoca anulabilitatea află sau trebuia să afle despre existența temeiurilor de anulabilitate. La determinarea termenului se aplică în mod corespunzător regulile privind suspendarea cursului prescripției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Anularea este exclusă dacă din momentul acceptării sau renunțării au trecut 3 ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572101. Modul de contestare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Acceptarea sau renunțarea poate fi contestată printr-o acțiune în anulare depusă în instanța de judecată de la locul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572102. Contestarea omiterii termenului de renunțare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Omiterea termenului pentru renunțare poate fi contestată în aceleași condiții ca și acceptarea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572103. Efectele anulării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Anularea acceptării se consideră renunțare, iar anularea renunțării – acceptare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să notifice despre anularea renunțării persoana căreia moștenirea i-a revenit în rezultatul renunțării. Dispozițiile art. 157299 alin. (3) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572104. Imposibilitatea urmăririi moștenitorului pînă la acceptarea moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pînă la acceptarea moștenirii, pretențiile față de masa succesorală nu pot fi executate silit împotriva moștenitorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572105. Gestiunea afacerilor pînă la renunțare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, pînă la renunțarea la moștenire, moștenitorul a gestionat afacerile masei succesorale, el are, în raport cu cel care va deveni moștenitor, drepturile și obligațiile gerantului potrivit dispozițiilor referitoare la gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care, pînă la renunțarea la moștenire, moștenitorul a dispus de un bun din masa succesorală, efectele juridice ale actului de dispoziție nu sînt afectate de renunțare dacă amînarea nu era posibilă fără un prejudiciu pentru masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic care trebuia săvîrșit față de moștenitor, chiar dacă a fost săvîrșit înainte de renunțare față de cel care a renunțat la moștenire, își produce efectele juridice și după renunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572106. Întreținerea mamei viitorului moștenitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care nașterea moștenitorului se va produce după deschiderea moștenirii, mama care nu este în stare să se întrețină singură are dreptul să ceară pînă la naștere acordarea întreținerii corespunzătoare situației sale din masa succesorală sau, în cazul în care alături de el mai sînt chemate la moștenire și alte persoane, din cota succesorală a copilului. La determinarea mărimii cotei succesorale se prezumă că se va naște un singur copil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572107. Prezumția moștenirii de către stat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care ca urmare a procedurii prevăzute la art. 1572108, moștenitorul nu va fi determinat sau dacă toți moștenitorii au decăzut din dreptul la moștenire, notarul care desfășoară procedura succesorală va întocmi un act care să confirme că nu există alți moștenitori decît statul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Conform actului menționat la alin. (1), statul este considerat moștenitor și i se eliberează certificat de moștenitor în baza moștenirii vacante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului articol nu afectează dreptul moștenitorului de a înainta petiția de ereditate față de stat ca moștenitor în baza moștenirii vacante conform regulilor generale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572108. Anunțul public privind declararea drepturilor asupra moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Întocmirea actului prevăzut la art. 1572107 trebuie să fie precedată de un anunț public privind necesitatea declarării drepturilor asupra moștenirii, cu indicarea termenului pentru declarare. Ordinea publicării și durata termenului pentru declarare se determină conform procedurii somației publice a creditorilor masei succesorale. Anunțul public poate să nu fie făcut în cazul în care cheltuielile pentru acesta sînt disproporționat de mari în raport cu valoarea masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la moștenire nu va fi luat în considerare dacă, în termen de 3 luni de la expirarea termenului fixat, notarului nu-i vor fi prezentate dovezi referitoare la dreptul la moștenire sau la intentarea acțiunii față de stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572109. Statutul juridic al statului pînă la constatarea lipsei moștenitorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În favoarea sau față de stat în calitate de moștenitor legal pot fi înaintate pretenții privind dreptul la moștenire numai după emiterea de către notar a unui act prin care se constată lipsa altor moștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II CUSTODIA MASEI SUCCESORALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572110. Temeiurile și formele de custodie a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După decesul celui care a lăsat moștenire, notarul ia măsuri pentru a asigura custodia masei succesorale dacă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu se cunoaște niciun moștenitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) moștenitorii cunoscuți nu se află la locul deschiderii moștenirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) nu se cunoaște dacă există vreun moștenitor care a acceptat moștenirea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) moștenitorul este minor și nu are reprezentant legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în privința moștenitorului s-a inițiat o procedură de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciare și nu are reprezentant legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) există alte temeiuri prevăzute de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Măsurile de custodie a masei succesorale pot include:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) aplicarea sigiliilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) depunerea în depozitul notarial sau la o instituție specializată, dacă, în timpul efectuării inventarierii, se vor găsi sume de bani, titluri de valoare sau alte valori, făcîndu-se mențiune despre aceasta în actul de inventariere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) desemnarea custodelui masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pînă la deschiderea procedurii succesorale, oricare notar în al cărui teritoriu de activitate se află locul deschiderii moștenirii este competent să ia măsuri de custodie a masei succesorale. După deschiderea procedurii succesorale, competența trece de plin drept la notarul care o desfășoară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Autoritățile publice centrale și locale, organele de poliție, judecătorii, notarii, avocații și executorii judecătorești sînt obligați să informeze despre necesitatea aplicării măsurilor de custodie dacă le-a devenit cunoscută una din împrejurările prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572111. Aplicarea măsurilor de custodie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Măsurile de custodie pot fi aplicate pînă la acceptarea masei succesorale de către moștenitori, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul aplică măsurile de custodie la proprie inițiativă, dacă legea nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarul, de asemenea, poate aplica măsurile de custodie la cererea unui creditor al masei succesorale, a unui legatar sau a altei persoane care are un drept față de masa succesorală dacă neaplicarea măsurilor de custodie poate periclita drepturile acelor persoane față de masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul unui litigiu cu privire la calitatea de moștenitor, notarul poate aplica măsurile de custodie în baza încheierii instanței de judecată care examinează litigiul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazurile prevăzute la alin. (3) și (4), aplicarea măsurii de custodie se poate face după acceptarea moștenirii de către moștenitori, în special dacă activitatea unui moștenitor sau situația patrimonială a moștenitorului pune în pericol conservarea masei succesorale și satisfacerea drepturilor din contul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572112. Custodele masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul poate desemna un custode pentru custodia masei succesorale, căruia notarul îi poate ordona referitor la posesia, folosința sau dispunerea de bunuri. La desemnarea custodelui, notarul poate întocmi inventarul masei succesorale sau poate desemna un executor judecătoresc în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Orice persoană care este potrivită pentru a exercita custodia poate fi desemnată custode. Dacă toate personale sînt de acord, poate fi desemnat custode unul dintre succesibili, în caz contrar, este desemnată o altă persoană aleasă de notar. Administratorul autorizat nu poate refuza desemnarea în calitate de custode fără motive întemeiate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarul poate revoca custodele care nu asigură custodia corespunzătoare a masei succesorale ori nu respectă ordinele notarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Custodele este obligat:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să administreze masa succesorală cu diligență în scopul conservării ei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să ofere întreținere din contul masei succesorale persoanei prevăzute la art. 1572106;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să îndeplinească obligațiile masei succesorale din contul masei succesorale conform art. 1572113;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să raporteze notarului și moștenitorilor despre măsurile de custodie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în cazurile prevăzute la art. 1572111 alin. (3), precum și în alte cazuri în care este necesară conservarea masei succesorale, să ia masa succesorală din posesia unui terț sau a unui moștenitor în posesie proprie ori să asigure separarea masei succesorale de bunurile moștenitorului în orice alt mod;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) dacă este necesar, să depună cerere de deschidere a procedurii succesorale la notarul competent sau să ia alte măsuri pentru identificarea moștenitorilor dacă notarii publici din Republica Moldova nu dețin competența să desfășoare procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Custodele poate să dispună de bunuri din masa succesorală doar în scopul stingerii obligațiilor masei succesorale și pentru acoperirea cheltuielilor aferente custodiei masei succesorale. Custodele nu are dreptul să dispună de un bun imobil care intră în componența masei succesorale fără încuviințarea notarului care desfășoară procedura succesorală. Notarul poate impune la împuternicirile custodelui alte limite, care vor fi menționate în certificatul de custode al masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Moștenitorul nu are dreptul de a dispune de masa succesorală care se află în custodie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Notarul poate refuza desemnarea custodelui masei succesorale dacă se presupune că masa succesorală nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile legate de custodie. Cu toate acestea, notarul va desemna custodele dacă persoana care solicită aplicarea măsurilor de custodie plătește cu titlu de garanție, la termenul și contul indicat de notar, sumele care se planifică că vor acoperi cheltuielile respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572113. Satisfacerea obligațiilor de către custode"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care s-a desemnat un custode, acesta, după întocmirea inventarului, va satisface pretențiile incluse în inventar dacă ele au devenit scadente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Custodele poate satisface pretențiile care încă nu sînt scadente doar cu acordul moștenitorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă custodele contestă o pretenție, el va satisface această pretenție doar în cadrul procedurii executării silite desfășurate în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile art. 157511 se aplică în mod corespunzător custodelui."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572114. Remunerarea custodelui"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Custodele masei succesorale are dreptul la o remunerație din contul masei succesorale pentru custodia desfășurată. Remunerația se stabilește de notar, în mărime rezonabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572115. Încetarea măsurilor de custodie"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul dispune încetarea măsurilor de custodie a masei succesorale dacă au încetat să existe temeiurile de aplicare a măsurilor de custodie prevăzute la art. 1572110 și 1572111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul dispune încetarea custodiei dacă masa succesorală nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor aferente custodiei, iar persoana care solicită aplicarea măsurilor de custodie nu avansează, la termenul și contul indicat de notar, sumele care se planifică că vor acoperi cheltuielile respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă cererea de aplicare a măsurilor de custodie se soluționează în temeiul art. 1572111 alin. (3) sau (4), persoana care solicită aplicarea măsurilor va fi audiată înainte de încetarea măsurilor de custodie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"RĂSPUNDEREA MOȘTENITORULUI PENTRU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PASIVUL MASEI SUCCESORALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1 Obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572116. Răspunderea moștenitorului pentru obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul răspunde pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligații ale masei succesorale se consideră, pe lîngă obligațiile defunctului, și obligațiile care rezultă din calitatea de moștenitor, în special obligațiile ce rezultă din legate și din sarcini."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572117. Cheltuielile de îngrijire și de înmormîntare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorii suportă toate cheltuielile cauzate de îngrijire și tratament în timpul ultimei boli a celui care a lăsat moștenirea, precum și cheltuielile necesare pentru înmormîntare, care trebuie să corespundă obiceiului locului și mărimii masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pretențiile privind plata cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se satisfac din contul moștenirii prioritar față de alte creanțe, inclusiv față de cele garantate prin ipotecă sau gaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572118. Întreținerea membrilor familiei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorii sînt obligați să asigure membrilor familiei defunctului care au fost întreținuți de acesta și au locuit împreună cu acesta pînă la moartea lui, în primele 40 de zile după deschiderea moștenirii, o întreținere în mărime echivalentă cu întreținerea acordată pînă la moarte și să le permită acestora să folosească locuința și obiectele de uz casnic. Prin testament testatorul poate dispune altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), dispozițiile cu privire la legat se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a Somarea creditorilor masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1572119. Somarea privind înaintarea creanțelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Creditorilor masei succesorale li se poate cere declararea creanțelor lor în cadrul procedurii de somare publică în ordinea stabilită de prezenta secțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1573. Cererea de desfășurare a procedurii de somare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Procedura de somare a creditorilor masei succesorale este desfășurată de către notarul care desfășoară procedura succesorală la cererea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) oricărui moștenitor. Cu toate acestea, cererea nu poate fi depusă de moștenitorul unic dacă, conform legii, el poartă răspundere nelimitată pentru obligațiile masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) administratorului masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) custodelui masei succesorale sau executorului testamentar, dacă aceștia au împuterniciri de a administra masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul, precum și executorul testamentar pot cere desfășurarea procedurii de somare după acceptarea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care există mai mulți moștenitori, indiferent de persoana care a depus-o, cererea de desfășurare a procedurii de somare și tabelul creanțelor înaintate profită tuturor celorlalți moștenitori; dispozițiile legale privind răspunderea nelimitată rămîn neafectate. În cazul moștenirii subsecvente, această regulă se aplică în mod corespunzător moștenitorilor prealabili și moștenitorilor subsecvenți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă moștenitorul și-a vîndut cota succesorală, atît cumpărătorul, cît și moștenitorul pot depune cerere de desfășurare a procedurii de somare. Indiferent de persoana care a depus-o, cererea de desfășurare a procedurii de somare și tabelul creanțelor înaintate profită atît vînzătorului, cît și cumpărătorului; dispozițiile legale privind răspunderea nelimitată rămîn neafectate. Această regulă se aplică în mod corespunzător cazurilor în care o persoană a vîndut cota succesorală dobîndită prin contract sau pe altă cale s-a obligat să vîndă cota succesorală dobîndită în temeiul legii sau pe altă cale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) La cererea de desfășurare a procedurii de somare se anexează lista creditorilor cunoscuți, cu indicarea adresei de contact cunoscute."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă s-a depus cerere de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale, procedura de somare nu se poate desfășura, iar dacă a început, va fi oprită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1574. Conținutul somației. Publicarea și expedierea somației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul care desfășoară procedura succesorală pregătește și asigură publicarea o singură dată a somației în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. După publicare, notarul expediază somația creditorilor indicați la art. 1573 alin. (5)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Suplimentar, notarul poate publica somația în alte mijloace de presă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Somația va conține:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) denumirea și adresa biroului notarial; numărul dosarului succesoral;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numele, prenumele, reședința obișnuită a defunctului și data decesului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) data nașterii și numărul de identificare ale defunctului, în cazul în care acestea sînt indicate în actul de deces;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) chemarea adresată creditorilor masei succesorale de a-și înainta pretențiile către notar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) termenul-limită de înaintare a creanțelor, care va fi de 6 luni de la data publicării somației în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) avertismentul că creditorii masei succesorale care nu și-au înaintat creanțele se sancționează de lege prin faptul că creanțele lor vor fi satisfăcute doar în măsura în care vor mai rămîne bunuri ale masei succesorale după satisfacerea creanțelor creditorilor care nu au fost sancționați de lege. Dreptul de a fi satisfăcuți înaintea legatarilor și a beneficiarilor sarcinilor testamentare rămîne neafectat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) avertismentul că, după partajul masei succesorale, fiecare comoștenitor răspunde numai pentru partea din obligațiile masei succesorale proporțională cu cota sa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575. Notificarea creditorului despre înaintarea creanței"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notificarea creditorului despre înaintarea creanței se depune la notarul care desfășoară procedura succesorală și conține:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) mărimea integrală a sumelor sau a altor prestații datorate creditorului la data depunerii; temeiul creanțelor și scadența lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La notificare se anexează, după caz, originale sau copii legalizate de pe înscrisurile justificative din care izvorăsc creanțele și actele de constituire de garanțiilor. Neanexarea acestora nu afectează efectele juridice ale notificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15751. Tabelul creanțelor înaintate. Dreptul de acces la actele procedurii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După expirarea termenului-limită al somației, notarul care desfășoară procedura de somare întocmește tabelul creanțelor înaintate pe baza notificărilor depuse în termen și îl aduce la cunoștința solicitantului procedurii și a moștenitorilor care au acceptat moștenirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul trebuie să permită persoanelor indicate la art. 1573 alin. (1), creditorului masei succesorale, legatarului, precum și oricărei alte persoane care demonstrează un interes legitim, să ia cunoștință de actele procedurii de somare, inclusiv de notificările creditorilor, de anexele la acestea și de tabelul creanțelor înaintate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15752. Pretenții care nu sînt atinse"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Procedura de somare publică a creditorilor nu aduce atingere drepturilor creditorilor gajiști, ale celor asimilați creditorilor gajiști, în cazul insolvabilității, și nici drepturilor creditorilor care, la executarea silită asupra unui imobil, au dreptul la satisfacerea creanțelor lor din contul acestui bun în măsura în care aceste drepturi se referă la satisfacerea din contul bunurilor a obligațiilor referitoare la aceste bunuri. Aceeași regulă se aplică creditorilor ale căror pretenții sînt garantate prin înregistrare provizorie sau prin notare ori celor care au dreptul să ceară, în cazul insolvabilității, separarea din masa debitoare a bunului care constituie obiectul dreptului lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15753. Neatingerea legatelor și a sarcinilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul la legate și drepturile rezultate din sarcini nu sînt afectate prin procedura de somare publică a creditorilor, prin derogare de la dispozițiile art. 1575102 lit. a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15754. Excluderea creanțelor neînaintate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul poate refuza satisfacerea creanței creditorului masei succesorale (creditor exclus) a cărui creanță nu a fost înaintată în cadrul procedurii de somare publică a creditorilor (creanță exclusă), dacă masa succesorală se epuizează prin satisfacerea creanțelor creditorilor neexcluși. Moștenitorul este totuși obligat să satisfacă creanța exclusă cu prioritate față de obligațiile ce rezultă din legate și din sarcini, cu excepția cazului în care creditorul și-a înaintat creanța după satisfacerea obligațiilor ce rezultă din legate și din sarcini."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul trebuie să cedeze surplusul în cazul executării silite care prevede satisfacerea creditorului, conform dispozițiilor legale referitoare la îmbogățirea nejustificată. Moștenitorul poate refuza predarea bunurilor care intră în componența masei succesorale și care s-au păstrat, plătind contravaloarea lor. Hotărîrea judecătorească definitivă prin care se dispune ca moștenitorul să satisfacă o creanță exclusă are față de un alt creditor același efect ca și satisfacerea creanței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15755 . Excepția de tardivitate în declararea creanțelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creditorul masei succesorale care, în baza creanței sale, ridică pretenții față de moștenitor după expirarea termenului de 3 ani de la deschiderea moștenirii se asimilează creditorului exclus în sensul art. 15754, cu excepția cazului în care moștenitorul sau alte persoane care acționează în numele masei succesorale (custodele, administratorul masei succesorale, moștenitorul prealabil etc.) au cunoscut despre creanță înainte de expirarea celor 3 ani sau creditorul și-a înaintat creanța în cadrul procedurii de somare publică a creditorilor. În cazul în care cel care a lăsat moștenirea este declarat decedat sau momentul decesului se stabilește conform Codului de procedură civilă, termenul începe să curgă din momentul în care rămîne definitivă hotărîrea cu privire la declararea decesului sau stabilirea momentului decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Obligația care incumbă moștenitorului conform dispozițiilor art. 15754 alin. (1) al doilea enunț se extinde asupra obligațiilor corelative drepturilor cu privire la legate și sarcini numai în măsura în care creditorul, în cazul insolvabilității masei succesorale, ar fi avut un rang de prioritate mai înalt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care un creditor nu este afectat conform dispozițiilor art. 15752 prin procedura somării publice, dispozițiile alin. (1) nu i se aplică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a Limitarea răspunderii moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15756. Instituirea unei administrări asupra masei succesorale. Insolvabilitatea masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Răspunderea moștenitorului pentru obligațiile masei succesorale se limitează la activul masei succesorale și nu se extinde asupra patrimoniului pe care îl are în afara cotei succesorale ce îi revine, dacă se dispune administrarea masei succesorale în scopul satisfacerii creditorilor sau dacă a fost intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), moștenitorul poartă răspundere și cu patrimoniul său în afara cotei succesorale (răspundere nelimitată) pentru toate obligațiile masei succesorale în cazurile prevăzute la art. 157525 alin. (1) și art. 157536 ori doar pentru obligația creditorului menționat la art. 157537 alin. (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15757. Ficțiunea existenței raporturilor juridice stinse"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă se dispune administrarea masei succesorale sau se intentează procesul de insolvabilitate a masei succesorale, se consideră că nu sînt stinse raporturile juridice care s-au stins la deschiderea moștenirii prin întrunirea de către aceeași persoană a calității de debitor al obligaţiei și creditor al dreptului corelativ sau de constituitor al garanţiei şi creditor al dreptului garantat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15758. Ineficiența compensării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, înainte de a se dispune administrarea masei sau a se intenta procesul de insolvabilitate a masei succesorale, un creditor al masei succesorale și-a compensat creanța care face parte din masa succesorală cu creanța moștenitorului, fără consimțămîntul acestuia, după ce se dispune administrarea masei succesorale sau se intentează procesul de insolvabilitate a masei succesorale, compensarea respectivă se consideră ca nu a avut loc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și atunci cînd creditorul care nu este creditor al masei succesorale a compensat creanța sa față de moștenitor cu o creanță din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 15759. Răspunderea moștenitorului pentru administrarea anterioară. Rambursarea cheltuielilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care se dispune administrarea masei succesorale sau se intentează procesul de insolvabilitate a masei succesorale, moștenitorul poartă răspundere față de creditorii masei succesorale pentru administrarea de pînă atunci a masei succesorale, ca și cum de la acceptarea moștenirii ar fi dispus de masa succesorală în calitate de administrator al ei. Față de acțiunile moștenitorului legate de masa succesorală, efectuate înaintea acceptării moștenirii, se aplică în mod corespunzător dispozițiile referitoare la gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pretențiile creditorilor masei succesorale înaintate conform alin. (1) se consideră creanțe care intră în componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cheltuielile efectuate de moștenitor sînt acoperite din masa succesorală în măsura în care el ar avea dreptul să ceară rambursarea lor conform dispozițiilor legale referitoare la mandat sau la gestiunea de afaceri fără mandat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157510. Stingerea obligației masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Stingerea unei obligații a masei succesorale de către moștenitor trebuie considerată de către creditorii masei succesorale ca fiind efectuată din contul masei succesorale dacă, reieșind din circumstanțe, moștenitorul putea considera că masa succesorală va fi suficientă pentru stingerea tuturor obligațiilor masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157511. Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul află despre starea de incapacitate de plată sau supraîndatorare a masei succesorale, el este obligat să ceară fără întîrziere intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, însă nu înainte de acceptarea moștenirii. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea moștenitorului față de creditori pentru prejudiciul cauzat prin aceasta. În caz că există mai mulți moștenitori, răspunderea lor pentru acest prejudiciu este solidară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pretențiile creditorilor masei succesorale înaintate conform alin. (1) se consideră că intră în componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru determinarea suficienței masei succesorale nu se iau în calcul obligațiile rezultate din legate și sarcini, precum și obligațiile față de creditorii excluși în sensul art. 15754 și 15755."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Necunoașterea supraîndatorării din neglijență se asimilează cunoașterii despre starea de incapacitate de plată sau de supraîndatorare. Se consideră neglijență în special atunci cînd moștenitorul nu cere somarea publică a creditorilor masei succesorale, cu toate că are motive să presupună că există obligații necunoscute ale masei succesorale. Simpla împrejurare că administratorul sau custodele masei succesorale ori executorul testamentar cunoștea starea de incapacitate de plată sau supraîndatorare nu indică neglijența moștenitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Nu este obligatorie somarea publică a creditorilor dacă procedura presupune cheltuieli disproporționat de mari în raport cu valoarea masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157512. Administrarea masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administrarea masei succesorale se dispune de către notarul care desfășoară procedura succesorală, la cererea moștenitorului, chiar și înainte de acceptarea moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La cererea creditorului masei succesorale, administrarea ei se dispune dacă există motive să se creadă că, în rezultatul comportamentului unui moștenitor sau al situației patrimoniale a unui moștenitor, se periclitează satisfacerea creanțelor tuturor creditorilor masei succesorale din contul masei succesorale. Cererea nu mai poate fi înaintată dacă au trecut 2 ani de la acceptarea moștenirii de către cel puțin un moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înainte de a dispune administrarea masei succesorale, notarul va cita pentru audiere toți comoștenitorii și, după caz, executorul testamentar sau custodele masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Poate fi desemnat administrator al masei succesorale doar administratorul autorizat în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157513. Refuzul instituirii administrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispunerea administrării masei succesorale poate să fie refuzată dacă cheltuielile sînt disproporționat de mari în raport cu valoarea masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157514. Publicitatea instituirii administrării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul este obligat să publice o informație despre instituirea administrării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, indicînd numele și prenumele defunctului, numărul dosarului succesoral și datele de identificare ale administratorului masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul eliberează administratorului un certificat care îi confirmă calitatea (certificat de administrator al masei succesorale). Certificatul se restituie la încetarea calității de administrator al masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul masei succesorale asigură notarea instituirii administrării masei succesorale în registrele de publicitate a drepturilor care vizează bunurile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157515. Efectul hotărîrii de instituire a administrării"},{"id":null,"spans":[[373,385,"l10"]],"t":"p","text":"(1) Odată cu instituirea administrării masei succesorale, moștenitorului și, dacă există, executorului testamentar i se suspendă dreptul de a administra masa succesorală și de a dispune de aceasta. În acest caz, pretențiile față de masa succesorală se pot înainta numai administratorului masei succesorale. Dispozițiile art. 74, 77, 83, 92 și 93 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Executarea silită și punerea sechestrului asupra bunurilor care intră în componența masei succesorale, la cererea unui creditor care nu este creditor al masei succesorale, sînt interzise."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157516. Obligațiile și răspunderea administratorului masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul este obligat să administreze masa succesorală în interesul creditorilor și al moștenitorului, avînd inclusiv dreptul de a dispune de bunurile din masa succesorală, și să asigure, din contul masei succesorale, executarea obligațiilor masei succesorale indiferent de rangul lor de prioritate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administratorul masei succesorale răspunde pentru administrarea masei succesorale și față de creditorii masei succesorale. Dispozițiile art. 15759 alin. (2), 157510 și 157511 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157517. Transmiterea masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administratorul masei succesorale transmite moștenitorului ceea ce a rămas din masa succesorală abia atunci cînd sînt stinse obligațiile cunoscute ale masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă o obligație nu poate fi executată la moment sau dacă ea este litigioasă, transmiterea masei succesorale se poate face numai dacă s-a acordat o garanție creditorului. Pentru o creanță afectată de condiție nu este necesară acordarea unei garanții dacă posibilitatea împlinirii condiției este atît de îndepărtată, încît creanța nu are actualmente o valoare patrimonială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul masei succesorale va transmite moștenitorului și notarului care desfășoară procedura succesorală o dare de seamă despre administrare, iar notarul va dispune încetarea administrării masei succesorale și va asigura radierea mențiunii despre administrare din registrele de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157518. Remunerarea administratorului. Rambursarea cheltuielilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, administratorul masei succesorale are dreptul la o remunerație corespunzătoare, a cărei mărime se stabilește de către notarul care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administratorul masei succesorale, de asemenea, are dreptul la rambursarea cheltuielilor aferente administrării. Dispozițiile art. 1046 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Remunerația și cheltuielile sînt acoperite din masa succesorală, chiar dacă au fost avansate de un moștenitor, un creditor sau o altă persoană cu interes legitim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157519. Încetarea administrării masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administrarea masei succesorale încetează de plin drept odată cu intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administrarea masei succesorale poate fi revocată de către notarul care desfășoară procedura succesorală dacă cheltuielile pentru ea depășesc valoarea masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157520. Excepția de epuizare a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă procesul de insolvabilitate a masei succesorale a încetat ca urmare a distribuției finale a masei succesorale sau prin confirmarea de către instanța de judecată a planului procedurii de restructurare, atunci moștenitorul răspunde conform dispozițiilor art. 15754 și 15755 alin. (2). Cu toate acestea, pentru obligațiile masei succesorale guvernate de planul procedurii de restructurare moștenitorul răspunde conform planului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creanțele față de masa succesorală care, în cadrul procesului de insolvabilitate, nu au fost incluse în tabelul definitiv consolidat al creanțelor se consideră excluse în sensul art. 15754."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157521. Excepția de insuficiență a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, în legătură cu insuficiența masei succesorale, nu este rezonabilă instituirea administrării ei sau intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale ori, din același motiv, încetează administrarea masei succesorale, ori încetează procesul de insolvabilitate, atunci moștenitorul poate refuza satisfacerea creditorilor masei succesorale, în măsura în care masa succesorală a devenit insuficientă. În această situație, moștenitorul este obligat să transmită ceea ce a rămas din masa succesorală în vederea satisfacerii creditorilor în ordinea procedurii de executare silită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Drepturile moștenitorului nu se exclud doar prin faptul că, după deschiderea moștenirii, creditorul a obținut, pe calea procedurii de executare silită sau pe altă cale, un drept de gaj sau de ipotecă ori o înregistrare provizorie sau o notare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157522. Consecințele ridicării excepției de insuficiență a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul face uz de dreptul său prevăzut de art. 157521, răspunderii sale și dreptului său la rambursarea cheltuielilor li se aplică dispozițiile art. 15759 și 157510."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Raporturile juridice, stinse la momentul deschiderii moștenirii prin întrunirea calității de debitor și creditor de către aceeași persoană sau prin întrunirea creanței și a garanției de către aceeași persoană, în raporturile dintre moștenitor și creditor se consideră că nu s-au stins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea definitivă prin care se dispune ca moștenitorul să satisfacă cerințele unuia dintre creditori are pentru un alt creditor același efect ca și satisfacerea creanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Obligațiile care rezultă din dreptul la legate și sarcini trebuie să fie luate în considerare de moștenitor ca și cum ele ar fi trebuit executate în cadrul procesului de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157523. Supraîndatorarea în rezultatul legatelor și sarcinilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă supraîndatorarea moștenirii rezultă din legate și sarcini, moștenitorul este în drept, chiar dacă nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 157521, să înceapă satisfacerea acestor creanțe conform dispozițiilor art. 157521 și 157522. Moștenitorul poate refuza să predea bunurile din componența masei succesorale care s-au păstrat, plătind contravaloarea acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a Inventarul. Răspunderea nelimitată a moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157524. Dreptul de a întocmi un inventar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul are dreptul să depună la notar o listă care cuprinde componența masei succesorale (inventarul)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157525. Stabilirea termenului pentru întocmirea inventarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea unui creditor al masei succesorale, notarul trebuie să stabilească moștenitorului un termen pentru întocmirea inventarului (termen de inventariere). Dacă inventarul nu a fost depus pînă la expirarea termenului, moștenitorul răspunde nelimitat pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul care depune cererea trebuie să justifice temeinicia creanțelor sale. Stabilirea termenului rămîne valabilă dacă se constată că creanța nu există."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157526. Durata termenului de inventariere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Termenul pentru întocmirea inventarului trebuie să fie de cel puțin o lună și de cel mult 3 luni. Termenul se calculează de la recepționarea actului prin care acesta a fost stabilit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă termenul este stabilit pînă la acceptarea moștenirii, acesta începe să curgă doar din momentul acceptării moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La cererea moștenitorului, termenul se poate prelungi, la discreția notarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157527. Stabilirea unui nou termen"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă, din motive în afara controlului său, moștenitorul a fost împiedicat să depună inventarul în termen, să ceară prelungirea termenului de inventariere cînd există circumstanțe justificate sau să respecte termenul de 2 săptămîni prevăzut la alin. (2), atunci, la cererea acelui moștenitor, notarul va stabili un nou termen pentru depunerea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cererea privind stabilirea unui nou termen trebuie depusă în termen de 2 săptămîni de la înlăturarea impedimentului și nu mai tîrziu de 1 an de la expirarea termenului stabilit prima dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pînă la stabilirea unui nou termen de către notar, dacă este posibil, trebuie audiat creditorul masei succesorale la cererea căruia s-a stabilit termenul inițial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157528 . Suspendarea cursului termenului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Curgerii termenului de inventariere și a termenului de 2 săptămîni prevăzut la art. 157527 alin. (2) i se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 274 alin. (1) lit. d), care reglementează calcularea termenului de prescripție extinctivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157529. Moartea moștenitorului pînă la expirarea termenului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul decedează înainte de expirarea termenului de inventariere sau înainte de expirarea termenului de două săptămîni prevăzut la art. 157527 alin. (2), termenul nu se va considera împlinit înainte de expirarea termenului pentru renunțarea la moștenirea lăsată de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157530. Informarea autorității tutelare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul este un minor sau este un adult în privința căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară, notarul este obligat să notifice autoritatea tutelară privind stabilirea termenului de inventariere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157531. Ineficiența stabilirii termenului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Stabilirea unui termen de inventariere este lipsită de efect dacă s-a instituit administrarea masei succesorale sau a fost intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale. Nu poate fi stabilit un termen de inventariere pe durata administrării masei succesorale sau pe durata desfășurării procesului de insolvabilitate a masei succesorale. Dacă procesul de insolvabilitate s-a încheiat prin distribuirea finală a masei succesorale sau prin confirmarea planului procedurii de restructurare, pentru înlăturarea răspunderii nelimitate nu este necesară întocmirea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157532. Conținutul inventarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Inventarul trebuie să cuprindă toate bunurile și toate obligațiile care intră în componența masei succesorale existente la momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Inventarul va include și descrierea bunurilor care intră în componența masei succesorale, în măsura în care aceasta este necesară pentru stabilirea valorii lor, precum și evaluarea bunurilor respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157533. Întocmirea inventarului de către moștenitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La întocmirea inventarului, moștenitorul trebuie să cheme în asistență o autoritate competentă, un funcționar public competent sau un notar. Inventarul se semnează de către moștenitor și se contrasemnează de către cel chemat să-l asiste."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157534. Întocmirea inventarului de o autoritate sau o persoană competentă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea moștenitorului, notarul va întocmi inventarul sau va dispune ca acesta să fie întocmit de o autoritate competentă sau de un funcționar public competent. Prin depunerea cererii se conservă termenul de inventariere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul este obligat să ofere informațiile necesare pentru întocmirea inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Inventarul se va depune la notar de către autoritatea sau funcționarul public care l-a întocmit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157535. Invocarea inventarului existent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care la notar există un inventar care corespunde dispozițiilor art. 157533 și 157534, este suficient dacă, înaintea expirării termenului de inventariere, moștenitorul declară notarului că își însușește acest inventar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157536 . Răspunderea nelimitată a moștenitorului în caz de neveridicitate a inventarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul omite intenționat să includă în inventar o parte esențială a bunurilor masei succesorale sau, în scopul prejudicierii creditorilor, admite includerea unei obligații inexistente, atunci acesta răspunde nelimitat pentru toate obligațiile masei succesorale. Această regulă se aplică și atunci cînd, în cazul prevăzut la art. 157534, moștenitorul refuză să ofere informații sau tergiversează intenționat un timp îndelungat să le furnizeze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă datele despre bunurile moștenirii sînt incomplete și nu există situațiile prevăzute la alin. (1), atunci moștenitorului i se poate stabili un nou termen de inventariere pentru efectuarea completărilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157537. Declarația pe proprie răspundere a moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea unui creditor al masei succesorale, moștenitorul va depune o declarație pe proprie răspundere în fața notarului că datele din inventar despre bunurile care intră în componența masei succesorale sînt, după cunoștința sa, complete și veridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Înainte de a depune declarația, moștenitorul poate completa inventarul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Moștenitorul care refuză să depună declarația conform alin. (1) poartă răspundere nelimitată față de creditorul care a depus cererea. Această regulă se aplică și atunci cînd moștenitorul nu se prezintă la termenul stabilit inițial sau la noul termen stabilit în baza cererii creditorului, cu excepția cazului în care există un motiv suficient de întemeiat pentru neprezentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Același creditor sau un altul poate cere ca moștenitorul să depună repetat declarația numai dacă există motive de a crede că moștenitorul a aflat despre existența altor bunuri succesorale după ce a depus declarația precedentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157538. Răspunderea în cazul mai multor cote succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă un moștenitor este chemat la mai multe cote succesorale, răspunderea sa pentru obligațiile masei succesorale se stabilește în privința fiecărei cote succesorale ca și cum cotele respective ar aparține unor moștenitori diferiți. Această regulă se aplică în cazurile acrescămîntului și în cele prevăzute la art. 1459 numai cînd cotele succesorale sînt grevate în mod diferit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157539. Prezumția la întocmirea inventarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă inventarul a fost depus în termen, în raporturile dintre moștenitor și creditorii masei succesorale se prezumă că la momentul deschiderii moștenirii nu au existat alte bunuri ale masei succesorale decît cele indicate în inventar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157540. Accesul la inventar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notarul trebuie să permită consultarea inventarului oricărei persoane care își justifică interesul legitim în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157541. Statul în calitate de moștenitor legal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Statului în calitate de moștenitor legal nu i se poate stabili un termen de inventariere. Statul are obligația să ofere creditorilor masei succesorale informații despre valoarea masei succesorale. Răspunderea statului în calitate de moștenitor legal se limitează la valoarea masei succesorale în toate cazurile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157542. Custodele masei succesorale. Administratorul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Custodelui masei succesorale, desemnat în conformitate cu art. 1572112, nu i se poate stabili un termen de inventariere. El este obligat să ofere creditorilor masei succesorale informații despre valoarea masei succesorale. Custodele masei succesorale nu poate renunța la limitarea răspunderii moștenitorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și administratorului masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157543. Efectele răspunderii nelimitate a moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul poartă răspundere nelimitată pentru obligațiile masei succesorale, dispozițiile art. 15754–15756 și 15758–157511 nu se aplică. În acest caz, moștenitorul nu are dreptul să ceară instituirea administrării masei succesorale. Totuși, moștenitorul poate invoca limitarea răspunderii conform dispozițiilor art. 15754 sau 15755 dacă ulterior intervine o situație descrisă de dispozițiile art. 157525 alin. (1) al doilea enunț sau ale art. 157536 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aplicarea dispozițiilor art. 15758–157511 și dreptul moștenitorului de a cere instituirea administrării masei succesorale nu sînt excluse prin faptul că moștenitorul răspunde nelimitat față de unii dintre creditorii masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Excepții dilatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157544 . Excepția în primele 3 luni"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul are dreptul să refuze îndeplinirea obligațiilor masei succesorale în decursul primelor 3 luni de la acceptarea moștenirii, dar nu și după data depunerii inventarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru perioada în care are dreptul să refuze executarea obligațiilor conform prevederilor alin. (1), moștenitorul datorează doar dobînda de întîrziere la rata prevăzută la art. 585. Debitorul consumator nu datorează nici asemenea dobîndă de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157545. Excepția somării publice a creditorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul, în primele 12 luni după acceptarea moștenirii, a cerut somarea publică a creditorilor masei succesorale și cererea a fost admisă, atunci acesta are dreptul să refuze executarea obligațiilor masei succesorale pînă la încheierea acestei proceduri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă se întocmește tabelul creanțelor înaintate sau se respinge cererea de dispunere a procedurii, aceasta nu se consideră încheiată înaintea expirării unui termen de 2 săptămîni, care începe de la comunicarea tabelului și înainte de soluționarea contestației depuse în termen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157546. Excluderea excepțiilor în cazul răspunderii nelimitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile art. 157544 și 157545 nu se aplică dacă moștenitorul poartă răspundere nelimitată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care un creditor, conform dispozițiilor art. 15752, nu este afectat de somarea publică a creditorilor masei succesorale, sub rezerva că nu se are în vedere un drept obținut abia după momentul deschiderii moștenirii în cadrul procedurii executării silite sau în baza unui sechestru și nici înregistrarea provizorie sau notarea într-un registru de publicitate efectuată după momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157547. Calcularea termenului în cadrul custodiei asupra masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă înaintea acceptării moștenirii se numește un custode pentru administrarea masei succesorale, termenele stabilite de dispozițiile art. 157544 și 157545 alin. (1) încep să curgă odată cu desemnarea acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul IV PRETENȚII DIN MOȘTENIRE (PETIȚIA DE EREDITATE)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157548. Obligația de restituire a posesorului masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul poate cere oricărei persoane care a dobîndit bunuri ce intră în componența masei succesorale, în virtutea unui drept de moștenire care nu-i aparține în realitate (posesorul masei succesorale), restituirea acestor bunuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul la acțiune întemeiat pe dispozițiile alin. (1) se prescrie în termen de 10 ani de la data în care moștenitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurările pe care se întemeiază dreptul său de moștenire. După expirarea acestui termen se consideră că moștenitorul a renunțat la moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (2) începe să curgă față de moștenitorul care a lăsat masa succesorală în posesia soțului supraviețuitor doar după decesul acestuia din urmă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul în care posesia vizează doar o cotă succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157549. Subrogarea în cadrul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră ca intră în componența masei succesorale și bunurile pe care posesorul masei succesorale le-a dobîndit printr-un act juridic din contul mijloacelor luate din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Apartenența la masa succesorală a unei creanțe astfel dobîndite poate fi invocată față de debitor numai atunci cînd el a cunoscut această apartenență. Dispozițiile art. 560–562 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157550. Produsele restituite de posesor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Posesorul masei succesorale trebuie să restituie moștenitorului foloasele obținute. Obligația de restituire se extinde și la fructele asupra cărora posesorul a dobîndit dreptul de proprietate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157551. Aplicarea regulilor privind îmbogățirea nejustificată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care posesorul masei succesorale nu poate face restituirea, obligația lui se stabilește conform dispozițiilor legale referitoare la restituirea în cazul îmbogățirii nejustificate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în special în cazul în care terții au dobîndit dreptul de proprietate asupra bunului care intră în componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157552. Rambursarea cheltuielilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul masei succesorale este obligat să restituie bunurile care intră în componența masei succesorale numai în schimbul rambursării tuturor cheltuielilor în măsura în care acestea nu se sting pe calea compensării cu îmbogățirea nejustificată, care trebuie restituită conform dispozițiilor art. 157551. Pretenției întemeiate pe dreptul de proprietate i se aplică dispozițiile art. 311 și 312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se rambursează și cheltuielile efectuate de posesorul masei succesorale pentru a se libera de grevările moștenirii sau pentru satisfacerea obligațiilor masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care, conform dispozițiilor legale, moștenitorul trebuie să ramburseze și cheltuielile care nu au fost efectuate pentru bunuri individuale, în special cheltuieli menționate la alin. (2), dreptul posesorului masei succesorale rămîne neatins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157553. Răspunderea în cadrul examinării pricinii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă posesorul masei succesorale trebuie să restituie bunuri care intră în componența masei succesorale, acțiunea moștenitorului privind plata despăgubirilor pentru deteriorarea, pierderea sau altă cauză de imposibilitate de restituire se reglementează în conformitate cu dispozițiile aplicabile raporturilor dintre proprietar și posesor, din momentul introducerii în instanța de judecată a acțiunii în revendicare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceeași regulă se aplică și dreptului moștenitorului la restituirea sau plata valorii pentru foloasele obținute, precum și dreptului posesorului masei succesorale la rambursarea cheltuielilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157554. Răspunderea în caz de rea-credință"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, la momentul începerii posesiei, posesorul masei succesorale nu este de bună-credință, el răspunde ca și cum acțiunea moștenitorului a fost introdusă în instanța de judecată în acel moment. Dacă posesorul masei succesorale află ulterior că nu este moștenitor, el răspunde în același mod din momentul în care a luat cunoștință de acest fapt. Aceasta nu afectează răspunderea mai extinsă cauzată de întîrziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157555. Răspunderea în cazul actelor ilicite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă posesorul masei succesorale a dobîndit un bun din masa succesorală printr-o infracțiune sau deposedare ilegală, el răspunde conform dispozițiilor legale referitoare la răspunderea pentru delicte. Posesorul de bună-credință al masei succesorale poartă răspundere pentru deposedare ilegală conform acelor dispoziții legale numai dacă moștenitorul dobîndise deja posesia propriu-zisă asupra bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157556. Obligația posesorului masei succesorale de a oferi informații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Posesorul masei succesorale are obligația să ofere moștenitorului informații cu privire la bunurile care alcătuiesc masa succesorală și locul aflării acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceeași obligație o are și persoana care, fără să fie posesor al masei succesorale, intră în posesia unui bun din componența masei succesorale înainte ca moștenitorul să intre propriu-zis în posesia masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157557. Obligația persoanelor care au locuit cu cel care a lăsat moștenirea de a oferi informații. Confirmarea prin declarație pe proprie răspundere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana care, la momentul deschiderii moștenirii, locuia în gospodăria celui care a lăsat moștenirea are obligația să ofere moștenitorului, la cerere, informații despre operațiunile efectuate în legătură cu moștenirea și despre ceea ce îi este cunoscut în privința locului aflării bunurilor care intră în componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă există motive să se presupună că informațiile au fost furnizate cu neglijență, persoana este obligată, la cererea moștenitorului, să depună o declarație pe proprie răspundere în fața notarului, prin care să confirme, după cunoștința sa, caracterul complet și veridic al informațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157558. Răspunderea în cazul înaintării pretențiilor de către moștenitor referitoare la anumite bunuri din masa succesorală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Răspunderea posesorului masei succesorale în ceea ce privește creanțele pe care le are moștenitorul în privința bunurilor determinate ale masei succesorale este reglementată de dispozițiile legale referitoare la pretențiile din moștenire (petiția de ereditate)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157559. Persoanele care dobîndesc moștenirea de la posesorul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana care a dobîndit prin contract masa succesorală de la un posesor al masei succesorale este considerată posesor al masei succesorale în raport cu moștenitorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157560. Pretențiile persoanei care a fost declarată decedată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana al cărei deces este declarat conform Codului de procedură civilă, care a supraviețuit după momentul stabilit ca fiind cel al decesului său, poate cere restituirea masei succesorale, conform dispozițiilor legale referitoare la pretenția din moștenire (petiția de ereditate). Atît timp cît mai trăiește, dreptul persoanei nu se prescrie înaintea expirării termenului de 1 an din momentul în care a aflat despre declararea decesului sau stabilirea momentului decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceleași dispoziții se aplică și în cazul în care se presupune în mod eronat decesul unei persoane, în lipsa unei hotărîri a instanței judecătorești privind declararea decesului sau fără stabilirea momentului decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul V PLURALITATEA DE MOȘTENITORI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1 Raporturile juridice dintre comoștenitori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Indiviziunea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157561. Proprietatea comună a comoștenitorilor (indiviziunea)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă cel care a lăsat moștenirea are mai mulți moștenitori (comoștenitori), masa succesorală devine proprietatea comună a comoștenitorilor din momentul deschiderii moștenirii (indiviziune)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Indiviziunea încetează prin partaj sau prin dobîndirea de către aceeași persoană a tuturor cotelor succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pînă la încetarea indiviziunii se aplică dispozițiile art. 157562–157573."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pe durata indiviziunii, dispozițiile legale privitoare la proprietatea comună pe cote-părți se aplică în mod corespunzător masei succesorale în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentei cărți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157562. Dreptul de dispoziție al fiecărui comoștenitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare comoștenitor poate dispune de cota sa succesorală. Contractul prin care comoștenitorul dispune de cota sa succesorală trebuie autentificat notarial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Comoștenitorul nu poate dispune de cota sa parte asupra unor bunuri distincte din componența masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157563. Înregistrarea drepturilor în registrele de publicitate pînă la partaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care drepturile comoștenitorilor asupra anumitor bunuri din masa succesorală se înregistrează într-un registru de publicitate pînă la partaj, cota-parte din dreptul respectiv nu se indică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care comoștenitorul a dispus de cota sa succesorală în favoarea altui comoștenitor, dispunătorul va fi exclus din rîndul titularilor dreptului în registrul de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care comoștenitorul a renunțat la cota sa succesorală în favoarea unui terț, el va fi exclus din rîndul titularilor dreptului în registrul de publicitate și în locul acestuia va fi înregistrat terțul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157564. Dreptul de preemțiune al comoștenitorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă un comoștenitor vinde cota sa succesorală unui terț, ceilalți comoștenitori au dreptul de preemțiune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul pentru exercitarea dreptului de preemțiune este de 2 luni. Dreptul de preemțiune se moștenește."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157565 . Invocarea dreptului de preemțiune în raport cu cumpărătorul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă cota vîndută a fost transmisă cumpărătorului, comoștenitorii pot invoca față de acesta dreptul de preemțiune pe care îl au față de vînzător conform dispozițiilor art. 157564. Dreptul de preemțiune față de vînzător expiră odată cu transmiterea cotei succesorale a acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vînzătorul trebuie să informeze neîntîrziat comoștenitorii despre transmiterea cotei succesorale în temeiul vînzării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157566. Răspunderea cumpărătorului cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care comoștenitorii își exercită dreptul de preemțiune, odată cu transmiterea cotei succesorale către comoștenitori, cumpărătorul se eliberează de răspunderea pentru obligațiile masei succesorale. Răspunderea sa se menține însă dacă el poartă răspundere față de creditorii masei succesorale conform dispozițiilor art. 15759–157511. Dispozițiile art. 157521 și 157522 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157567. Înstrăinarea ulterioară a cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care cumpărătorul transmite unui terț cota succesorală dobîndită, dispozițiile art. 157562, 157565 și 157566 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157568. Administrarea comună a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Administrarea masei succesorale revine în comun moștenitorilor. Fiecare comoștenitor este obligat față de ceilalți să participe la măsurile necesare pentru administrarea corespunzătoare. Fiecare comoștenitor poate lua măsurile necesare de conservare fără participarea celorlalți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul administrării comune se aplică dispozițiile art. 1357, 1359, 1360 și 1362. Partajul fructelor nu intervine înainte de partajul masei succesorale. Dacă partajul masei succesorale este exclus pentru o perioadă care depășește 1 an, fiecare comoștenitor poate cere partajarea cîștigului net la sfîrșitul fiecărui an."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157569. Creanțele care intră în componența masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă o creanță intră în componența masei succesorale, debitorul poate să-și execute obligația numai față de toți moștenitorii împreună, iar fiecare comoștenitor poate cere îndeplinirea obligației numai față de toți moștenitorii. Fiecare comoștenitor poate cere ca debitorul să consemneze bunul pe numele tuturor moștenitorilor, iar dacă bunul nu poate face obiectul consemnării, să-l predea unui depozitar desemnat de notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157570. Dispunerea de bunurile masei succesorale. Compensarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorii pot dispune de un bun care intră în componența masei succesorale numai în comun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creanța care intră în componența masei succesorale nu poate fi compensată de către debitor printr-o creanță pe care o are împotriva unui comoștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157571. Subrogarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ceea ce se dobîndește în baza unui drept referitor la masa succesorală sau ca despăgubire pentru distrugerea, deteriorarea ori sustragerea unui bun care intră în componența masei succesorale, sau printr-un act juridic ce privește masa succesorală se consideră că intră în componența masei succesorale. Pentru creanța care ia naștere dintr-un astfel de act juridic se aplică dispozițiile art. 157549 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157572. Satisfacerea obligațiilor masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Din masa succesorală se satisfac, în primul rînd, obligațiile masei succesorale. Dacă o obligație a masei succesorale nu a ajuns la scadență sau este litigioasă, se rețin cele necesare pentru satisfacerea ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă o obligație a masei succesorale trebuie îndeplinită numai de către unii dintre comoștenitori, aceștia pot cere ca executarea să se facă numai din ceea ce le revine în temeiul partajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă este necesar, pentru îndeplinirea obligației, masa succesorală se convertește în bani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157573. Repartizarea surplusului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Surplusul rămas după îndeplinirea obligațiilor masei succesorale revine moștenitorilor proporțional cotelor succesorale ale fiecăruia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Documentele referitoare la raporturile personale ale celui care a lăsat moștenirea și ale familiei acestuia, precum și documentele referitoare la întreaga masă succesorală rămîn comune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Partajul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157574. Noțiunea de partaj al masei succesorale și modul de efectuare a partajului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare comoștenitor poate cere în orice moment partajul masei succesorale, în măsura în care din art. 157575–157577 nu rezultă altceva."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin partajul masei succesorale se determină care bunuri sau cote-părți din dreptul asupra bunurilor, precum și care drepturi și obligații ale masei succesorale se dobîndesc de către fiecare comoștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Masa succesorală se partajează între comoștenitori potrivit cotelor succesorale pe baza valorii obișnuite a bunurilor din masa succesorală la data partajului. Prin acordul părților, unui bun din masa succesorală îi poate fi atribuită o valoare pe baza unui interes special al unuia dintre comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La partaj se ține cont de obligația de raport al donațiilor care incumbă, după caz, moștenitorilor conform dispozițiilor art. 157591–157599. Prin contract de partaj comoștenitorii pot renunța, total sau parțial, la raportul donațiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile legale referitoare la partajul bunului care face obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți se aplică în mod corespunzător partajului masei succesorale în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentei cărți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Partajul se poate efectua și pînă la înregistrarea drepturilor comoștenitorilor asupra anumitor bunuri din masa succesorală în registrele de publicitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care, la data deschiderii moștenirii, în componența masei succesorale intră bunuri care fac obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie ori obligații comune în devălmășie, aceste bunuri și obligații pot face obiectul partajului între comoștenitori doar după ce s-au partajat, în sensul alin. (2), între coproprietarul devălmaș, pe de o parte, și toți comoștenitorii sau, după caz, executorul testamentar ori administratorul masei succesorale, de cealaltă parte (partajul bunurilor și obligațiilor comune în devălmășie)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157575 . Amînarea partajului masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care cotele succesorale sînt nedeterminate din cauza faptului că urmează să se nască un comoștenitor, partajul este exclus pînă la înlăturarea motivului care împiedică determinarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partajul este exclus, în măsura în care comoștenitorul nu poate fi încă determinat, și pînă la pronunțarea unei hotărîri cu privire la încuviințarea adopției, anularea sau nulitatea adopției sau pînă la înregistrarea unei fundații înființate conform dispoziției testamentare a celui care a lăsat moștenirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă toți comoștenitorii au încheiat un contract prin care au convenit să amîne partajul masei succesorale, partajul nu se poate cere înainte de expirarea termenului stabilit în contract. Dacă un termen nu s-a stabilit sau el este mai mare de 10 ani, se consideră ca fiind stabilit un termen de 10 ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Partajul este exclus pe perioada în care masa succesorală se află în administrare sau în proces de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157576. Excluderea partajului prin dispoziția celui care a lăsat moștenirea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cel care a lăsat moștenirea poate dispune pentru cauză de moarte ca partajul masei succesorale sau al bunurilor distincte din masa succesorală să fie exclus sau să depindă de respectarea unui termen de notificare. Dispozițiile art. 1363 alin. (2) și (3), 1364 și 1365, precum și ale art. 311 se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispoziția testamentară nu are efect dacă au trecut 30 de ani de la momentul deschiderii moștenirii. Testatorul poate stabili ca dispoziția testamentară să fie valabilă pînă la intervenirea unui anumit eveniment în privința unui comoștenitor sau, dacă desemnează un moștenitor subsecvent sau dispune un legat, pînă la survenirea moștenirii subsecvente ori, respectiv, intervenirea devoluțiunii legatului. Atunci cînd comoștenitorul în privința căruia trebuie să intervină un eveniment este o persoană juridică se aplică dispozițiile cu privire la termenul de 30 de ani."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Masa succesorală nu poate fi partajată pînă la expirarea termenului sau survenirea evenimentului prevăzut la alin. (1) ori, după caz, la alin. (2), cu excepția cazului în care comoștenitorii convin altfel unanim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157577. Amînarea partajului masei succesorale pînă la finalizarea procedurii de somare publică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiecare comoștenitor poate cere ca partajul să fie amînat pînă la finalizarea procedurii de somare publică a creditorilor, cerută conform dispozițiilor art. 1573, sau pînă la expirarea termenului de declarare a creanțelor, prevăzut la art. 1575103. În cazul în care nu a fost cerută încă somarea publică sau nu s-a dispus publicarea acestei cerințe conform dispozițiilor art. 1575103, amînarea poate fi cerută dacă cererea este depusă neîntîrziat sau s-a publicat somația publică neîntîrziat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157578. Principii generale privind formarea și atribuirea loturilor din masa succesorală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La formarea loturilor din masa succesorală și atribuirea lor comoștenitorilor se iau în considerare necesitățile și interesele speciale ale fiecărui comoștenitor, dorința titularilor cotelor succesorale care formează majoritatea masei succesorale și voința exprimată de testator prin dispoziție testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă în locul unui succesibil vin la moștenire, în temeiul dreptului de reprezentare, mai mulți descendenți, partajul se va efectua în primul rînd între tulpini și, ulterior, în cadrul tulpinii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Un bun care face parte din masa succesorală și nu poate fi divizat în natură sau care, dacă ar rămîne în coproprietatea comoștenitorilor, nu ar putea fi folosit în mod util conform destinației se va atribui unuia dintre comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă moștenitorii nu ajung la un acord privind atribuirea unui bun, bunul se va vinde la licitație publică sau, cu acordul tuturor, la licitație între comoștenitori, iar produsul vînzării se va atribui comoștenitorilor proporțional cotelor succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă la partajul masei succesorale valoarea bunului atribuit unui moștenitor este mai mare decît valoarea cotei succesorale a acestuia, comoștenitorului îi incumbă obligația să plătească o sultă celorlalți comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) La partajul masei succesorale, bunurile care compun o unitate economică, un set sau o altă universalitate a cărei separare îi va reduce valoarea nu vor fi separate dacă măcar unul din comoștenitor se opune separării, cu excepția cazului în care prin dispoziție testamentară s-a dispus separarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) La partajul masei succesorale, bunul cu valoare sentimentală specială pentru o familie nu va fi vîndut dacă măcar unul dintre comoștenitori se opune vînzării. În acest caz, bunul va fi vîndut la licitație doar între comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Dacă, după partajul masei succesorale, se constată noi bunuri ale masei succesorale, ele vor fi partajate după aceleași reguli (partajul complementar)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157579. Preferința la atribuirea bunurilor din masa succesorală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comoștenitorul are dreptul preferențial la atribuirea bunurilor din masa succesorală al căror coproprietar era împreună cu defunctul la data deschiderii moștenirii. Această regulă nu aduce atingere dispozițiilor legale sau dispozițiilor din actele de constituire ale societăților comerciale privind moștenirea părții sociale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Comoștenitorul are dreptul preferențial la atribuirea dreptului de proprietate sau a dreptului de locațiune care aparținea defunctului asupra locuinței în care acel comoștenitor își avea reședința obișnuită la data deschiderii moștenirii, precum și asupra mobilierului cu care era dotat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comoștenitorul are dreptul preferențial la atribuirea dreptului de proprietate sau a dreptului de locațiune care aparținea defunctului asupra imobilului în care acel comoștenitor desfășura o activitate profesională sau de întreprinzător la data deschiderii moștenirii, precum și asupra bunurilor mobile cu care era dotat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Comoștenitorul are dreptul preferențial la atribuirea universalității bunurilor mobile necesare pentru exploatarea terenului agricol dacă proprietatea sau arenda acelui teren agricol a trecut prin devoluțiune la acel comoștenitor ori el încheie o nouă arendă în privința acelui teren agricol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care mai mulți comoștenitori invocă drepturile preferențiale, se va ține cont de aptitudinea solicitanților de a administra și de a întreține bunul în cauză. În cazul în care bunul ține de o activitate sau este o parte socială într-o societate comercială, se va ține cont de durata participării personale a solicitantului în acea activitate înainte de data deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157580. Dispoziția testatorului privind partajul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin dispoziție testamentară testatorul poate stabili modul de efectuare a partajului. Testatorul poate dispune mai ales ca partajul să fie lăsat la aprecierea echitabilă a executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Planul de partaj întocmit de către executorul testamentar conform dispozițiilor testamentare poate fi anulat de către instanța de judecată, la cererea oricărui dintre comoștenitori, dacă el este în mod evident inechitabil, cerîndu-se în schimb partajul judiciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157581. Partajul masei succesorale prin contract"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comoștenitorii partajează masa succesorală prin contractul de partaj dintre ei dacă nu s-a desemnat un executor testamentar ori dacă executorul testamentar desemnat nu întocmește planul de partaj în termenul acordat de către notarul care desfășoară procedura succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Partajul prin contract poate fi total sau parțial. El este parțial atunci cînd masa succesorală se păstrează cu privire la anumite bunuri sau cu privire la unii din comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă în masa succesorală se cuprind bunuri pentru a căror înstrăinare legea impune forma autentică, contractul de partaj se încheie în formă autentică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă aceleași persoane sînt comoștenitori față de mai multe mase succesorale, se poate recurge la un singur partaj prin contract privitor la toate masele succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157582. Partajul judiciar al masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instanța de judecată partajează masa succesorală în baza acțiunii de partaj introduse de către unul dintre comoștenitori dacă există temei de a anula planul de partaj întocmit de către executorul testamentar sau dacă comoștenitorii nu reușesc să încheie un contract de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La introducerea acțiunii de partaj se descrie succint masa succesorală supusă partajului, se propune planul de partaj, precum și se descriu eforturile depuse anterior pentru a ajunge la un partaj prin contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă comoștenitorii nu reușesc să încheie cu coproprietarul devălmaș un contract de partaj al bunurilor și obligațiilor comune în devălmășie în sensul art. 157574 alin. (7) și dacă, totodată, conform alin. (1) din prezentul articol, s-a introdus o acțiune de partaj al masei succesorale, oricare participant la partajul masei succesorale poate cere instanței de judecată să efectueze, în același proces, după atragerea în proces a coproprietarului devălmaș, și partajul bunurilor și al obligațiilor comune în devălmășie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157583. Desemnarea notarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă complexitatea operațiunilor de partaj o justifică, instanța de judecată desemnează un notar pentru a desfășura operațiunile de partaj, sub supravegherea instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul este ales de către comoștenitori sau, în lipsa unui acord, de către instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarul desemnat convoacă părțile și le cere să furnizeze toate documentele utile pentru desfășurarea operațiunilor de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Notarul desemnat informează instanța de judecată privitor la dificultățile întîmpinate și poate solicita de la instanța de judecată orice măsură de natură să faciliteze desfășurarea operațiunilor de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Notarul desemnat poate, dacă valoarea sau componența masei succesorale o justifică, să atragă un expert, ales de către părți sau, în lipsa unui acord, desemnat de către instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Notarul desemnat poate cere instanței de judecată să convoace părțile sau reprezentanții lor, în prezența sa, pentru a încerca concilierea lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dacă nu s-a reușit concilierea, instanța de judecată trimite părțile în fața notarului desemnat, care întocmește un proces-verbal, în care sînt expuse pozițiile părților și care include proiectul planului de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157584. Reprezentantul desemnat al comoștenitorului care nu se prezintă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă unul dintre comoștenitori nu se prezintă la convocarea notarului desemnat, acesta din urmă poate stabili pentru comoștenitor un termen de 3 luni pentru a-și desemna un reprezentant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care moștenitorul sau reprezentantul său nu se prezintă la data fixată în notificarea notarului, acesta din urmă întocmește un proces-verbal și îl transmite instanței de judecată pentru ca comoștenitorului care nu s-a prezentat să i se desemneze un reprezentant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la alin. (2), instanța de judecată, prin încheiere, îi desemnează moștenitorului un reprezentant. Administratorul autorizat sau avocatul care oferă asistență juridică garantată de stat nu poate refuza să acționeze în calitate de reprezentant al moștenitorului fără motiv întemeiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Reprezentantul desemnat poate încheia contractul de partaj în numele unui comoștenitor doar cu încuviințarea, prin încheiere, a instanței de judecată care l-a desemnat. La cererea de încuviințare se anexează proiectul contractului de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157585. Termenul de întocmire a proiectului planului de partaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În termen de cel mult 1 an de la desemnarea sa, notarul întocmește proiectul planului de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în caz de desemnare a unui expert, pînă la emiterea raportului de expertiză;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în caz de vînzare dispusă prin încheiere conform art. 157587, pînă în ziua realizării definitive a acesteia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în caz de cerere de desemnare a unui reprezentant conform art. 157584 alin. (2), pînă în ziua desemnării sale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în caz de trimitere a părților în fața instanței de judecată conform art. 157583 alin. (6), pînă la îndeplinirea acestei etape."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul complexității operațiunilor de partaj, la cererea notarului desemnat sau a unuia din comoștenitori, instanța de judecată poate prelungi termenul prevăzut la alin. (1) cu cel mult 1 an."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157586. Atribuțiile instanței de judecată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instanța de judecată supraveghează derularea operațiunilor de partaj și respectarea termenului prevăzut la art. 157585."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În acest scop instanța de judecată poate, inclusiv din oficiu, soma părțile sau notarul, poate aplica amenzi și poate dispune înlocuirea notarului desemnat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă s-a încheiat un contract de partaj între comoștenitori, notarul desemnat comunică aceasta instanței de judecată, care dispune încetarea procesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În caz de dezacord între comoștenitori cu privire la proiectul planului de partaj întocmit de către notar, acesta din urmă transmite instanței de judecată un proces-verbal în care sînt expuse pozițiile părților și care include proiectul planului de partaj. Instanța de judecată poate să audieze părțile și notarul desemnat și să încerce o conciliere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Instanța de judecată soluționează aspectele din planul de partaj asupra cărora există dezacord și omologhează planul de partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În caz de omologare, dacă pentru atribuirea loturilor din masa succesorală se impune tragerea la sorți, instanța de judecată, prin aceeași hotărîre, dispune tragerea la sorți fie în prezența instanței de judecată, fie în prezența notarului desemnat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157587. Licitația în privința bunurilor din masa succesorală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Instanța de judecată dispune, pe durata procesului, prin încheiere, iar la soluționarea acțiunii, prin hotărîre, în condițiile pe care ea le determină, vînzarea la licitație, conform Codului de executare, a acelor bunuri din masa succesorală care nu pot fi divizate în natură sau nu pot fi atribuite cu ușurință."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Comoștenitorii pot decide în unanimitate că adjudecarea se va desfășura doar între ei. În lipsă de unanimitate, licitația este publică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comoștenitorii pot conveni ca vînzarea să se facă la orice preț oferit de participanții la licitație. De asemenea, ei pot conveni ca vînzarea să nu se facă sub un anumit preț."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157588. Efectele partajului masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se consideră că fiecare comoștenitor a moștenit singur, la data deschiderii moștenirii, toate bunurile care i-au fost atribuite în cadrul lotului său ori pe care le-a primit în urma vînzării și că niciodată nu a fost proprietarul celorlalte bunuri din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1), de asemenea, se aplică în raport cu bunurile dobîndite prin orice alt act juridic prin care se efectuează partajul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică indiferent dacă partajul se referă la toată masa succesorală, doar la o parte din ea sau doar privitor la unii comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, actele juridice încheiate în mod valabil în privința bunurilor din masa succesorală își mențin efectele juridice și după partaj."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157589. Răspunderea comoștenitorilor în legătură cu partajul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Comoștenitorii răspund, unii față de alții, potrivit regulilor vînzării-cumpărării, pentru viciile materiale sau juridice apărute dintr-o cauză anterioară partajului, dacă contractul de partaj nu prevede altfel. Fiecare comoștenitor este obligat, proporțional lotului său, să despăgubească personal comoștenitorul pentru prejudiciul suferit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă unul din comoștenitori este în incapacitate de plată, cota de care el răspunde se acoperă proporțional de către comoștenitorul victimă a viciului și ceilalți comoștenitori solvabili."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comoștenitorii continuă să răspundă, în condițiile legii, de o obligație a masei succesorale care a fost atribuită în lotul unui comoștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157590. Anularea contractului de partaj"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul de partaj poate fi anulat pe motiv de violență sau dol, în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul de partaj poate, de asemenea, fi anulat pe motiv de eroare în condițiile legii dacă eroarea s-a produs în privința existenței sau mărimii cotelor succesorale ori în privința proprietății bunurilor din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Comoștenitorul nu poate invoca nulitatea pe motiv de eroare, dol sau violență dacă, după ce a putut intenta acțiunea în anulare, a dispus de unul dintre bunurile din lotul care i-a fost atribuit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă consecințele erorii, dolului sau ale violenței pot fi înlăturate pe altă cale decît anularea partajului, instanța de judecată, la cererea uneia dintre părți, poate dispune un partaj complementar sau de rectificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă un comoștenitor nu era cunoscut și a fost omis de la partaj, el poate doar cere de la ceilalți comoștenitori, conform art. 157548–157560, partea pe care ar fi primit-o dacă participa la partaj, în natură sau prin plata valorii ei, fără anularea partajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care partajul este afectat de leziune, comoștenitorului dezavantajat i se compensează prejudiciul, la alegerea celorlalți comoștenitori, în natură sau prin plata valorii. Acțiunea întemeiată pe leziune este exclusă în cazul vînzării moștenirii sau a cotei succesorale dacă în contractul de vînzare-cumpărare părțile au acoperit riscul leziunii printr-o clauză expresă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Raportul donațiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157591. Raportul donațiilor de către descendenți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Descendenții defunctului care culeg moștenirea ca moștenitori legali sînt obligați între ei, la momentul partajului, la raportul donațiilor primite de la cel care a lăsat moștenirea, în timpul vieții acestuia, în măsura în care cel care a lăsat moștenirea nu a dispus scutirea de raport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sumele acordate cu titlu gratuit pentru acoperirea cheltuielilor curente, precum și a cheltuielilor pentru educație superioară sau profesională, se raportează în măsura în care erau disproporționate în raport cu posibilitățile patrimoniale ale celui care a lăsat moștenirea. Raportul acestor prestații este exclus în măsura în care cel care a lăsat moștenirea le-a scutit de raport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Scutirea de raport poate fi făcută prin contractul de donație sau prin dispoziție testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Nu se raportează prestațiile executate față de descendent în temeiul obligației legale de întreținere sau al altor obligații impuse de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157592. Obligația de raport în cazul decăderii din dreptul la moștenire a unui descendent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă înainte sau după deschiderea moștenirii decade din dreptul la moștenire un descendent care, în calitate de moștenitor, ar fi fost obligat la raport, obligația de raport a donațiilor făcute lui îi incumbă descendentului care îi ia locul pe baza dreptului de reprezentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă testatorul a desemnat un substituent în locul descendentului ce decade din dreptul la moștenire, dacă există dubii, se consideră că moștenitorul desemnat nu va primi mai mult decît ar fi primit descendentul, ținîndu-se cont de obligația de raport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157593. Obligația de raport a descendentului moștenitor testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a desemnat descendenții ca moștenitori ai ceea ce le-ar reveni ca moștenitori legali sau dacă testatorul a stabilit descendenților cotele lor succesorale astfel încît acestea se află unele față de altele în aceleași proporții ca și cotele succesorale legale, atunci se consideră că descendenții sînt obligați la raport conform dispozițiilor art. 157591 și 157592."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157594. Donația în favoarea descendentului mai îndepărtat sau adoptat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Donația pe care a primit-o un descendent mai îndepărtat înaintea decăderii din dreptul la moștenire a unui descendent în grad mai apropiat și cea pe care a primit-o descendentul care, în calitate de moștenitor subsecvent, l-a înlocuit pe un alt descendent nu se raportează decît dacă testatorul a dispus raportul în mod expres la momentul donației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aceleași dispoziții se aplică cu privire la donația primită de un descendent de la testator înaintea dobîndirii statutului juridic de descendent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157595 . Donații din bunurile comune ale soților"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"O donație făcută din bunurile comune ale soților se consideră ca fiind acordată în proporție egală de către fiecare dintre cei doi soți. Dacă un bun revine celui care este descendentul numai a unuia dintre soți sau dacă acest soț trebuie să compenseze celuilalt soț pentru că a dispus de bunul comun, se consideră că bunul este donat doar de către soțul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157596. Efectuarea raportului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La efectuarea partajului, valoarea donației pe care fiecare comoștenitor trebuie să o raporteze se ia în contul cotei succesorale a comoștenitorului respectiv. Valoarea integrală a donațiilor care trebuie raportate se adună la masa succesorală în măsura în care masa revine comoștenitorilor între care are loc raportul. Soțul supraviețuitor nu beneficiază de pe urma raportului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Valoarea se stabilește în raport cu momentul în care s-a efectuat donația."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157597. Lipsa obligației de a restitui excedentul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă cele primite de un comoștenitor cu titlu de donație depășesc partea care i-ar fi revenit la partaj, el nu este obligat să restituie suma excedentară. Într-un asemenea caz, masa succesorală se partajează între ceilalți moștenitori, iar valoarea celor primite cu titlu de donație de comoștenitor și cota succesorală rămîn neafectate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157598. Obligația de informare cu privire la bunurile primite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fiecare comoștenitor este obligat să ofere, la cerere, informații celorlalți moștenitori despre donațiile primite pe care trebuie să le aducă la raport conform dispozițiilor art. 157591–157594."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 157599. Raportul în cazul plăților speciale ale unui descendent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un descendent care a contribuit prin muncă, prin sume bănești considerabile sau în alt mod la gospodăria, profesia sau afacerea celui care a lăsat moștenirea, pe o durată lungă de timp, într-o măsură semnificativă pentru menținerea și sporirea patrimoniului celui care a lăsat moștenirea, poate cere la partaj raportul între descendenții care ajung cu el la moștenire în calitate de moștenitori legali. Dispozițiile art. 157593 se aplică în mod corespunzător. Același drept îl are și descendentul care renunță la venitul din activitatea profesională pentru a-l îngriji mai multă vreme pe cel care a lăsat moștenirea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Raportul nu poate fi cerut dacă pentru prestația sa i-a fost acordată sau a fost convenită o remunerație corespunzătoare ori în măsura în care descendentul, pentru prestația sa, are un drept care decurge din alt temei juridic. Faptul că prestațiile corespund obligației legale de întreținere a părinților sau altor rude nu exclude obligația de raport."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Suma de raport se calculează în mod echitabil, ținînd cont de durata și volumul prestațiilor, precum și de valoarea masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La efectuarea partajului, suma raportată se adaugă cotei succesorale a comoștenitorului care are dreptul la raport. Toate sumele de raportat, fără excepție, se scad din valoarea masei succesorale în măsura în care aceasta revine comoștenitorilor între care are loc raportul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a Raporturile juridice dintre comoștenitori și creditorii masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575100 . Răspunderea solidară a comoștenitorilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorii poartă răspundere ca debitori solidari pentru obligațiile comune ale masei succesorale, care includ toate obligațiile masei succesorale, cu excepția celor care grevează doar una sau unele dintre cotele succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575101 . Răspunderea pînă la partajul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pînă la partajul masei succesorale, fiecare comoștenitor poate refuza satisfacerea obligațiilor masei succesorale din patrimoniul pe care îl are în afara cotei succesorale ce îi revine. Dacă poartă răspundere nelimitată pentru o obligație a masei succesorale, comoștenitorul nu are dreptul de refuz în privința cotei-părți de obligație proporționale cu cota sa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dreptul creditorilor masei succesorale de a cere de la toți comoștenitorii satisfacerea din partea nepartajată a masei succesorale rămîne neatins."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575102. Răspunderea după partajul masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"După partajul masei succesorale, fiecare comoștenitor răspunde numai pentru partea din obligațiile masei succesorale proporțională cu cota sa succesorală în următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) atunci cînd creditorul este exclus din procedura de somare publică a creditorilor masei succesorale. Această regulă se aplică creditorilor menționați la art. 15754, precum și creditorilor față de care comoștenitorul răspunde nelimitat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) atunci cînd creditorul își valorifică creanța sa după expirarea unei perioade de 3 ani de la data stabilită de dispozițiile art. 15755 alin. (1), cu excepția situației în care comoștenitorul a cunoscut despre creanță înaintea expirării termenului de 3 ani sau cînd creanța a fost declarată în cadrul procedurii de somare publică a creditorilor. Această regulă nu se aplică în măsura în care creditorul, conform dispozițiilor art. 15752, nu este afectat de somarea publică a creditorilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dacă procesul de insolvabilitate a masei succesorale a fost intentat și a încetat prin distribuirea finală a masei succesorale sau prin confirmarea planului procedurii de restructurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575103. Somația de declarare a creanțelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiecare comoștenitor poate solicita public creditorilor masei succesorale să notifice comoștenitorii sau notarul despre creanțe în termen de 6 luni. Dacă s-a făcut somația publică, după partaj, fiecare comoștenitor răspunde pentru creanță numai proporțional cu cota succesorală, cu excepția cazului în care creanțele au fost notificate înaintea expirării termenului sau dacă despre ele se cunoștea la momentul partajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Somația se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și într-o publicație locală selectată de notar. Termenul începe să curgă de la ultima publicare a anunțului. Costurile intră în sarcina moștenitorului care a făcut somația de declarare a creanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575104. Cererea de dispunere a administrării masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispunerea administrării masei succesorale poate fi cerută de către moștenitori numai unanim. Cererea privind dispunerea administrării masei succesorale este exclusă după data partajului masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575105. Întocmirea inventarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Inventarul întocmit de către un comoștenitor profită și celorlalți comoștenitori în măsura în care aceștia nu răspund nelimitat pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Un comoștenitor poate invoca limitarea răspunderii sale față de ceilalți comoștenitori chiar dacă el răspunde nelimitat față de ceilalți creditori ai masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL V REZERVA SUCCESORALĂ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575106. Moștenitorii rezervatari"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorii rezervatari păstrează dreptul de a moșteni, independent de conținutul testamentului, cel puțin ½ din cota succesorală ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de moștenire legală (rezervă succesorală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt moștenitori rezervatari moștenitorii legali de clasa întîi, părinții defunctului, precum și soțul supraviețuitor dacă, la data deschiderii moștenirii, defunctul avea nemijlocit față de respectivul moștenitor o obligație de întreținere conform Codului familiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575107. Determinarea cotei din rezerva succesorală pentru fiecare moștenitor rezervatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"La determinarea cotei succesorale pentru fiecare moștenitor rezervatar se iau în considerare toți moștenitorii legali chemați la moștenire dacă nu ar fi existat testamentul. Moștenitorii legali care au renunțat la moștenire nu se iau în considerare. Moștenitorii testamentari nu se iau în considerare dacă ei nu sînt moștenitori legali."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575108. Efectele renunțării la moștenire a moștenitorului rezervatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul rezervatar renunță la cota sa din rezerva succesorală, cotele din rezerva succesorală ale altor moștenitori rezervatari nu se majorează. În acest caz, cota moștenitorului rezervatar trece la moștenitorii testamentari proporțional cotei succesorale testate lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575109. Legatul în folosul moștenitorului rezervatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă moștenitorul rezervatar este în același timp și legatar, el va putea pretinde la rezervă doar dacă renunță la legat. În caz contrar, el pierde dreptul la cota succesorală în calitate de moștenitor rezervatar în mărimea valorii legatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575110. Separarea rezervei succesorale din partea netestată a masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testamentul nu se referă la întreaga masă succesorală, rezerva succesorală reduce în primul rînd cotele succesorale ale moștenitorilor legali nerezervatari, iar în cazul insuficienței acestor cote, rezerva succesorală reduce cotele succesorale ale moștenitorilor testamentari."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575111. Degrevarea de legate și sarcini testamentare. Limitările rezultate din desemnarea unui moștenitor subsecvent"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul rezervatar nu este ținut de legate și sarcini testamentare în măsura în care acestea îi încalcă dreptul la rezerva succesorală. În acest caz, legatele și sarcinile testamentare vor fi suportate de ceilalți moștenitori, proporțional cotelor succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legatul sau sarcina testamentară s-a dispus astfel încît grevează doar cota succesorală a moștenitorului rezervatar, atunci legatul și sarcina se reduc în partea în care acestea îi încalcă dreptul la rezervă succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă testatorul a desemnat un moștenitor subsecvent, moștenitorul rezervatar este ținut să îndeplinească obligațiile și să respecte limitările impuse lui în calitate de moștenitor prealabil în măsura în care aceasta nu încalcă dreptul său la rezerva succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575112. Transmisia cotei succesorale a moștenitorului rezervatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cota succesorală a moștenitorului rezervatar se transmite prin moștenire și este transmisibilă conform regulilor generale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575113. Raportul donațiilor în contul rezervei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul rezervatar este obligat să admită raportul din cota sa succesorală a tot ce i-a fost acordat cu titlu de donație de către testator dacă cel din urmă a prevăzut ca donația să fie raportată la cota sa din rezerva succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care moștenitorul rezervatar este descendent al defunctului, dispozițiile art. 157592 alin. (1) se aplică în mod corespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575114. Obligația de raport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care există mai mulți descendenți și între ei, în cazul moștenirii legale, s-ar fi raportat o donație făcută de defunct sau prestații de felul celor prevăzute la art. 157599, moștenitorului rezervatar care este descendent al defunctului, de asemenea, îi incumbă obligația de raport conform regulilor generale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) O donație de felul celei prevăzute la art. 157599 alin. (1) nu poate fi scutită de raport de către testator în detrimentul unui moștenitor rezervatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care donația care trebuie să fie luată în considerație conform alin. (1) trebuie raportată concomitent și în contul rezervei succesorale conform dispozițiilor art. 1575113, atunci, în contul celei din urmă, donația respectivă se raportează numai pentru jumătate din valoarea sa."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575115. Suportarea rezervei succesorale în cazul renunțării la legat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul renunțării moștenitorului rezervatar la legatul care i-a fost atribuit prin testament, în raporturile dintre moștenitorii testamentari și legatari, cota succesorală a moștenitorului rezervatar reduce în primul rînd cota succesorală a acelui moștenitor testamentar sau a acelui legatar căruia renunțarea i-a adus beneficiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575116. Limitarea rezervei succesorale cu bună intenție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă descendentul duce un mod de viață atît de risipitor sau dacă are atîtea datorii încît ceea ce el va dobîndi ulterior este supus unui pericol considerabil, testatorul poate limita dreptul descendentului la rezerva succesorală prin dispoziția testamentară în care se stipulează că, după moartea descendentului, moștenitorii legali ai acestuia vor primi, în calitate de moștenitori subsecvenți sau legatari subsecvenți, cota succesorală lăsată lui sau rezerva succesorală care i se cuvine, în conformitate cu cotele succesorale ale acestora în caz de moștenire legală. Testatorul poate, de asemenea, să împuternicească executorul testamentar cu administrarea masei succesorale în timpul vieții descendentului. În acest caz, descendentul are dreptul de a cere venitul net anual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În privința unor asemenea dispoziții testamentare se aplică în mod corespunzător prevederilor legale cu privire la dezmoștenire. Aceste prevederi sînt lipsite de efect dacă, după momentul deschiderii moștenirii, descendentul, în decursul unei perioade îndelungate, nu mai duce un mod de viață risipitor sau nu mai există supraîndatorarea care a servit drept temei pentru asemenea dispoziție testamentară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL VI CONFIRMAREA DREPTURILOR REZULTATE DIN MOȘTENIRE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul I ELIBERAREA CERTIFICATELOR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575117. Deschiderea procedurii succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru deschiderea procedurii succesorale, un moștenitor, un creditor al masei succesorale, un legatar sau un executor testamentar depune o cerere corespunzătoare la notarul de la locul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul procedurii succesorale, notarului i se poate solicita, în condițiile legii, eliberarea următoarelor acte:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) certificatului de moștenitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) certificatului de legatar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) certificatului de executor testamentar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) certificatului de custode al masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) certificatului de administrator al masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575118. Eliberarea certificatului de moștenitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea moștenitorului, notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să elibereze un certificat de moștenitor care confirmă dreptul moștenitorului la moștenire, iar în cazul mai multor comoștenitori, în certificat se indică și mărimea cotelor succesorale ale tuturor comoștenitorilor (certificat de moștenitor)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat, de asemenea, să elibereze un certificat de moștenitor la cererea uneia dintre celelalte persoane prevăzute la art. 1575117 alin. (1). În acest caz, dispozițiile art. 1575119–1575129 se aplică în mod corespunzător, ținîndu-se cont de faptul că solicitantul nu este moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Lista bunurilor care intră în componența masei succesorale nu se include în certificatul de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La cererea expresă a tuturor comoștenitorilor, certificatul de moștenitor nu va indica mărimea cotelor succesorale dacă din dispozițiile testamentare rezultă că testatorul a stabilit mărimea cotelor succesorale prin indicarea bunurilor pe care le lasă fiecărui comoștenitor și nu doar a atribuit bunurile cu titlu de legat. În caz de necesitate, cotele succesorale pot fi determinate ulterior în baza unei evaluări a bunurilor lăsate fiecărui comoștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575119. Conținutul cererii de eliberare a certificatului de moștenitor legal"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cererea privind eliberarea certificatului de moștenitor în calitate de moștenitor legal trebuie să conțină:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) informații privind defunctul: numele (numele dinainte de căsătorie, dacă este cazul), prenumele, sexul, data și locul nașterii, starea civilă, cetățenia, codul personal (dacă este cazul), locul reședinței obișnuite în momentul decesului, data și locul decesului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informații privind solicitantul: numele (numele dinainte de căsătorie, dacă este cazul), prenumele, sexul, data și locul nașterii, starea civilă, cetățenia, codul personal (dacă este cazul), adresa și, dacă este cazul, relația cu defunctul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) raportul pe care se întemeiază dreptul său de moștenire (rudenie, adopție sau căsătorie). În cazul în care solicitantul este soțul supraviețuitor, el este obligat să declare absența temeiurilor de decădere prevăzute la art. 1457;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) o indicație care să precizeze dacă există sau au existat careva persoane care ar fi putut înlătura solicitantul de la moștenire sau i-ar fi putut micșora cota succesorală, inclusiv existența altor comoștenitori și identificarea lor în măsura cunoscută solicitantului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) o indicație care să precizeze dacă există sau nu dispoziții testamentare ale defunctului și care anume; dacă nu se anexează nici originalul, nici o copie, se dau indicații referitoare la locul unde se află originalul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) o declarație prin care se atestă, în conformitate cu cunoștințele de care dispune solicitantul, existența sau absența unui proces judiciar privind dreptul la moștenire al solicitantului, inclusiv privind nedemnitatea solicitantului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) o indicație care să precizeze dacă vreunul dintre moștenitori a făcut o declarație privind acceptarea moștenirii sau renunțarea la aceasta;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) o declarație prin care solicitantul acceptă moștenirea (dacă nu a depus o declarație de acceptare anterior)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana care ar fi putut să-l înlăture pe solicitant de la moștenire sau ar fi avut dreptul să-i micșoreze cota succesorală a decăzut din dreptul la moștenire, solicitantul este obligat să indice modul în care a avut loc aceasta."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575120. Declarațiile făcute de către moștenitorul testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana care solicită eliberarea certificatului de moștenitor în baza dispoziției testamentare este obligată să declare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dispoziția testamentară pe care se întemeiază dreptul său la moștenire;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă testatorul a lăsat alte dispoziții testamentare și care anume; dacă nu se anexează nici originalul, nici o copie, se dau indicații referitoare la locul unde se află originalul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) informațiile prevăzute la art. 1575119 alin. (1) lit. a), b) și f)­–h) și alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575121. Confirmarea veridicității informațiilor comunicate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Solicitantul trebuie să prezinte acte oficiale pentru confirmarea informațiilor comunicate de el conform dispozițiilor art. 1575119 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) și, în cazul art. 1575120, să prezinte documentele pe care se întemeiază dreptul lui de moștenire. Dacă documentele nu pot fi obținute sau obținerea lor este legată de dificultăți disproporționate, alte probe vor fi suficiente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Celelalte informații necesare conform dispozițiilor art. 1575119 și 1575120 solicitantul le confirmă la notar prin declarație pe proprie răspundere, menționînd că el nu cunoaște nimic ce ar contraveni declarațiilor sale. Notarul poate să-l elibereze de această obligație dacă nu o consideră necesară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă faptele corespunzătoare sînt evidente pentru notar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cererea privind eliberarea certificatului de moștenitor conține informațiile cerute de lege în măsura în care solicitantul deține astfel de informații și în măsura în care aceste informații sînt necesare notarului pentru a elibera certificatul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575122. Certificatul de moștenitor în caz de comoștenitori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă există mai mulți moștenitori, se va elibera același certificat de moștenitor fiecărui comoștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cererea de eliberare a certificatului poate fi depusă de oricare dintre comoștenitori. În cerere trebuie indicați comoștenitorii și cotele succesorale ale acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă cererea se depune nu în numele tuturor comoștenitorilor, în ea trebuie de indicat că ceilalți comoștenitori au acceptat moștenirea. Dispozițiile art. 1575121 se referă și la acele informații pe care solicitantul le comunică despre ceilalți comoștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Confirmarea prin declarație pe propria răspundere se cere de la toți comoștenitorii, cu excepția cazului în care notarul consideră suficientă declarația unuia sau a unora dintre ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575123. Investigația desfășurată de notar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Verificînd informațiile comunicate de solicitant, notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat, din oficiu, să desfășoare investigațiile corespunzătoare și să administreze probele pe care le consideră necesare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul ia toate măsurile pentru a informa moștenitorii cunoscuți și legatarii despre inițierea procedurii succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă este necesar pentru stabilirea elementelor care urmează a fi certificate, notarul poate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să audieze orice persoană implicată și, dacă există, executorul testamentar sau administratorul masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să obțină informații din registrul de stare civilă și alte registre de publicitate din Republica Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să solicite informații din registrele de publicitate alte altor state în condițiile legii statului respectiv sau ale tratatului internațional dintre Republica Moldova și statul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) să ceară printr-un anunț public tuturor persoanelor să declare drepturile lor asupra moștenirii. Ordinea de notificare publică și durata termenului pentru declararea drepturilor se determină în conformitate cu procedura somării publice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoanele prevăzute la art. 1575117 alin. (1) sau alte persoane care obțin drepturi din moștenire au dreptul de a lua cunoștință de actele și probele administrate în cadrul procedurii succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575124. Constatarea dreptului la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Certificatul de moștenitor se eliberează după ce notarul care desfășoară procedura succesorală constată cu certitudine faptele necesare pentru justificarea cererii privind eliberarea certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul îi include în certificat pe toți comoștenitorii constatați cu certitudine care au acceptat moștenirea, chiar dacă ei nu au fost indicați în cererea privind eliberarea certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pînă la eliberarea certificatului de moștenitor, notarul poate elibera moștenitorului care a acceptat moștenirea un certificat de calitate de moștenitor în scopul legitimării sale în raporturile cu terții. Certificatul de calitate de moștenitor nu produce efectele certificatului de moștenitor. La eliberarea certificatului de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor se revocă de către notar și se restituie acestuia. Regulile cuprinse în prezentul alineat se menționează în certificatul de calitate de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575125. Termenul de eliberare a certificatelor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul eliberează fără întîrziere certificatele prevăzute la art. 1575117 alin. (2), în conformitate cu procedura prevăzută de lege, atunci cînd elementele care trebuie certificate au fost stabilite cu certitudine."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul nu eliberează certificatul solicitat atît timp cît elementele care trebuie certificate fac obiectul unui proces judiciar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarul ia toate măsurile necesare pentru a informa solicitantul și persoanele ale căror drepturi sînt vizate de certificat cu privire la eliberarea certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575126. Certificatul de moștenitor limitat la anumite bunuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă anumite bunuri care se află în afara teritoriului Republicii Moldova fac parte din masa succesorală, atunci cererea de eliberare a certificatului de moștenitor se poate limita la bunurile aflate pe teritoriul Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă organul corespunzător din Republica Moldova ține un registru pentru înregistrarea drepturilor persoanelor asupra unui bun, acest bun se consideră că se află pe teritoriul Republicii Moldova. Creanța se consideră că se află pe teritoriul Republicii Moldova dacă acțiunea privind executarea acesteia ține de competența instanțelor judecătorești din Republica Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575127. Conținutul certificatului de moștenitor eliberat moștenitorului prealabil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Certificatul de moștenitor eliberat moștenitorului prealabil va menționa suplimentar faptul că testamentul prevede moștenirea subsecventă, condițiile în care va surveni moștenirea subsecventă și identitatea moștenitorului subsecvent. Dacă testatorul a desemnat moștenitorul subsecvent în privința părții din moștenire rămase la momentul survenirii moștenirii subsecvente, dacă el a dispus că moștenitorul prealabil poate să dispună nelimitat de moștenire sau dacă, conform dispozițiilor art. 1556, testatorul l-a eliberat pe moștenitorul prealabil de alte restricții sau obligații, se vor menționa și aceste dispoziții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul subsecvent are drepturile prevăzute la art. 157548 și 1575134 din data survenirii moștenirii subsecvente. Din aceeași dată moștenitorul subsecvent poate cere eliberarea certificatului său de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Termenele prevăzute la art. 157548 alin. (2) și art. 1575134 alin. (5) nu pot curge împotriva moștenitorului subsecvent decît după data survenirii moștenirii subsecvente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575128. Informații privind executorul testamentar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a desemnat un executor testamentar, acest fapt și limitarea dreptului de dispoziție al moștenitorului conform art. 157260 trebuie indicate expres în certificatul de moștenitor. După încetarea atribuțiilor executorului testamentar și a limitărilor dreptului de dispoziție al moștenitorului, moștenitorul poate cere modificarea certificatului de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575129. Alte restricții ale drepturilor moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă testatorul a stabilit sarcinile testamentare sau restricții valabile asupra drepturilor moștenitorului asupra masei succesorale, altele decît cele indicate la art. 1575127 și 1575128, ele, de asemenea, se indică în certificatul de moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575130. Certificatul de legatar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea uneia dintre persoanele prevăzute la art. 1575117 alin. (1), notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să elibereze un certificat de legatar în privința unui anumit legatar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În certificatul de legatar se indică identitatea legatarului, lista drepturilor și/sau a bunurilor care revin acelui legatar și limitele acestora în temeiul legii și/sau în temeiul dispoziției testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575131. Certificatul de executor testamentar, custode sau administrator al masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să elibereze un certificat de executor testamentar la cererea executorului testamentar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În certificatul de executor testamentar se indică împuternicirile executorului testamentar și limitele acestora în temeiul legii și/sau în temeiul dispoziției testamentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La încetarea atribuțiilor executorului testamentar, certificatul își pierde valabilitatea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător certificatului de custode al masei succesorale și certificatului administratorului masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul II REGIMUL JURIDIC COMUN AL CERTIFICATELOR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575132 . Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător certificatelor prevăzute la art. 1575117 alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575133. Efectele certificatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Se prezumă că certificatul probează cu exactitate elementele stabilite în el."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se prezumă că persoana menționată în certificat drept moștenitor, legatar, executor testamentar, custode sau administrator al masei succesorale are statutul menționat în certificat și/sau este titular al drepturilor sau al împuternicirilor prevăzute în certificat, fără alte condiții și/sau restricții aferente respectivelor drepturi sau împuterniciri decît cele prevăzute în certificat și rezultate din lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se consideră că orice persoană care, în baza informațiilor atestate în certificat, efectuează plăți sau transmite bunuri unei persoane menționate în certificat drept persoană îndreptățită sau împuternicită să accepte plăți sau bunuri acționează față de o persoană îndreptățită sau împuternicită să accepte plăți sau bunuri, cu excepția cazului în care această persoană cunoaște că cele conținute în certificat nu corespund realității sau nu are cunoștință de acest fapt din cauza unei culpe grave."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care o persoană menționată într-un certificat drept persoană îndreptățită sau împuternicită să dispună de bunurile din masa succesorală dispune de aceste bunuri în favoarea unei alte persoane, se consideră că cea din urmă, dacă acționează pe baza informațiilor atestate în certificat, devine parte la un contract cu o persoană îndreptățită sau împuternicită să dispună de bunurile vizate, cu excepția cazului în care această persoană cunoaște că cele conținute în certificat nu corespund realității sau nu are cunoștință de acest fapt din cauza unei culpe grave."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Certificatul constituie un titlu valabil pentru înregistrarea în registrul de publicitate corespunzător a drepturilor atestate de el."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575134. Rectificarea, modificarea sau retragerea certificatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La cererea oricărei persoane care dovedește că are un interes legitim sau din proprie inițiativă, notarul care a eliberat certificatul trebuie să îl rectifice în cazul unei erori de redactare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La cererea unei persoane care dovedește că are un interes legitim sau din proprie inițiativă, notarul trebuie să modifice sau să retragă certificatul în situația în care s-a stabilit că certificatul sau anumite elemente din certificat nu corespund realității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Notarul trebuie să informeze fără întîrziere toate persoanele cărora le-a fost eliberat certificatul cu privire la orice rectificare, modificare sau retragere a acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dacă într-un registru de publicitate s-a făcut o înregistrare în temeiul certificatului care ulterior este rectificat, modificat sau retras și se prezumă că rectificarea înregistrării în registru este posibilă, notarul depune la registru o cerere de notare a rectificării, modificării sau retragerii certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Cererea de rectificare, modificare sau retragere a certificatului se poate înainta în termen de 3 ani de la data în care persoana care solicită rectificarea, modificarea sau retragerea a cunoscut sau trebuia să cunoască că cele conținute în certificat nu corespund realității, dar nu mai tîrziu de 10 ani din momentul deschiderii moștenirii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575135. Contestarea actelor notarului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Eliberarea certificatului poate fi contestată în instanța de judecată de către oricare dintre persoanele prevăzute la art. 1575117 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele îndeplinite de notar în temeiul art. 1575134 și al art. 1575136 alin. (1) lit. a) pot fi contestate în instanța de judecată de orice persoană care dovedește că are un interes legitim."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care, ca urmare a contestației menționate la alin. (1) sau (2), se stabilește faptul că certificatul nu corespunde realității, instanța de judecată competentă rectifică, modifică sau retrage certificatul ori asigură rectificarea, modificarea sau retragerea certificatului de către notarul care l-a eliberat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care, ca rezultat al contestației menționate la alin. (1) sau (2), se stabilește că eliberarea certificatului a fost refuzată în mod nejustificat, instanța de judecată eliberează certificatul sau se asigură că notarul reexaminează cazul și îndeplinește un nou act."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575136. Suspendarea efectelor certificatului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Efectele certificatului pot fi suspendate de către:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) notarul care l-a eliberat, la cererea oricărei persoane care dovedește că are un interes legitim, în cursul unei modificări sau retrageri a certificatului în temeiul art. 1575134;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) instanța de judecată, la cererea oricărei persoane care a contestat un act al notarului în temeiul art. 1575135, în cursul unei astfel de contestații."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul sau, după caz, instanța de judecată informează fără întîrziere toate persoanele cărora le-au fost eliberate certificatele cu privire la orice suspendare a efectelor certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pe durata suspendării efectelor certificatului nu se mai pot elibera alte exemplare ale certificatului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"TITLUL VII VÎNZAREA-CUMPĂRAREA COTEI SUCCESORALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575137. Forma contractului de vînzare-cumpărare a cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul prin care un comoștenitor vinde cota succesorală revenită lui prin devoluțiune trebuie autentificat notarial."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cota succesorală poate fi vîndută chiar dacă în privința masei succesorale s-a dispus administrarea sau s-a intentat procesul de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile prezentului titlu se aplică în mod corespunzător cînd unicul moștenitor vinde dreptul de moștenire în raport cu întreaga masă succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Părțile contractante pot deroga de la dispozițiile art. 1575138–1575147."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575138. Întinderea obiectului vînzării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Avantajele obținute în rezultatul decăderii din dreptul asupra unui legat sau a unei sarcini ori în rezultatul unei obligații de raport a unuia dintre comoștenitori revin cumpărătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575139. Cota succesorală care rămîne vînzătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În caz de dubiu, cota succesorală pe care vînzătorul o dobîndește după încheierea contractului de vînzare-cumpărare, în rezultatul survenirii moștenirii subsecvente, al decăderii unui comoștenitor, și legatul prioritar care îi revine vînzătorului nu se consideră înstrăinate împreună cu cota succesorală vîndută. Această regulă se aplică inclusiv în privința înscrisurilor de familie, a imaginilor și a ilustrațiilor familiale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575140. Obligația de a transmite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului bunurile din masa succesorală existente la momentul vînzării, cu includerea a tot ce a dobîndit el pînă la vînzare în temeiul unui drept care face parte din masa succesorală sau cu titlu de despăgubire pentru distrugerea, deteriorarea sau retragerea unui bun din masa succesorală sau în baza unui act juridic care se referea la masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575141. Obligația de plată a valorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă vînzătorul a consumat bunul din masa succesorală, l-a înstrăinat cu titlu gratuit sau l-a grevat cu titlu gratuit pînă la vînzare, el este obligat să plătească cumpărătorului valoarea bunului consumat sau înstrăinat, iar în cazul grevării, să despăgubească micșorarea valorii lui. Obligația de plată a valorii nu apare dacă, la încheierea contractului de vînzare-cumpărare, cumpărătorul cunoștea că obiectul este consumat sau că înstrăinarea era cu titlu gratuit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În alte cazuri, cumpărătorul nu poate cere despăgubirea în rezultatul pierderii, deteriorării sau survenirii din alte motive a imposibilității de a transmite bunul din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575142. Răspunderea limitată a vînzătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Obligația vînzătorului privind garantarea contra viciilor juridice se limitează la răspunderea pentru faptul că el are dreptul de moștenire asupra cotei succesorale vîndute, că acest drept nu este limitat de dreptul moștenitorului subsecvent sau în rezultatul desemnării executorului testamentar, că nu există legate, sarcini sau limite impuse de rezerva succesorală, obligații de raport sau dispoziții testamentare privind partajul, precum și pentru faptul că nu a survenit răspunderea nelimitată față de creditorii masei succesorale sau unii dintre ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Vînzătorul nu poartă răspundere pentru viciile materiale ale bunurilor care fac parte din masa succesorală, cu excepția cazului în care el a ascuns intenționat un viciu sau și-a asumat garanția unor caracteristici ale bunului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575143. Restabilirea raporturilor juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Raporturile juridice care s-au stins în rezultatul deschiderii moștenirii prin întrunirea calității de creditor și debitor sau întrunirea dreptului și a grevării de către aceeași persoană se consideră, între vînzător și cumpărător, nestinse. În caz de necesitate, raporturile juridice pot fi restabilite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575144. Răspunderea cumpărătorului pentru obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul răspunde față de vînzător pentru executarea obligațiilor masei succesorale, cu excepția cazului în care vînzătorul, conform dispozițiilor art. 1575142, a garantat că asemenea obligații nu există."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă vînzătorul a executat pînă la vînzare obligațiile masei succesorale, el poate cere de la cumpărător rambursarea cheltuielilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575145. Veniturile. Sarcinile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul are dreptul la veniturile care au apărut pînă la vînzare. În această perioadă asupra lui cad sarcinile, inclusiv dobînzile, pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, cumpărătorul este obligat să suporte cheltuielile care trebuie acoperite din masa succesorală, precum și toate cheltuielile extraordinare care trebuie considerate ca luate în calcul la determinarea prețului inițial al bunurilor din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575146. Trecerea riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Din momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunurilor din masa succesorală trece la cumpărător. Din acest moment lui îi revin și fructele, și cheltuielile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575147. Rambursarea cheltuielilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul este obligat să ramburseze vînzătorului cheltuielile necesare făcute de către vînzător în privința masei succesorale pînă la vînzarea cotei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cumpărătorul este obligat să ramburseze alte cheltuieli făcute pînă la vînzare numai în măsura în care acestea au majorat valoarea masei succesorale la momentul vînzării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575148. Răspunderea cumpărătorului față de creditorii masei Succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cumpărătorul răspunde, din momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare, față de creditorii masei succesorale, fapt ce nu stinge răspunderea vînzătorului. Această regulă se aplică, de asemenea, față de obligațiile pe care cumpărătorul nu este obligat să le execute față de vînzător conform dispozițiilor art. 1575144 și 1575145."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Este nulă clauza convenită între vînzător și cumpărător prin care se exclude sau se limitează răspunderea cumpărătorului față de creditorii masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575149. Răspunderea limitată a cumpărătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Răspunderii cumpărătorului i se aplică regulile privind limitarea răspunderii moștenitorului. Cumpărătorul răspunde nelimitat dacă vînzătorul la momentul vînzării răspundea nelimitat. Dacă răspunderea cumpărătorului se limitează la masa succesorală, pretențiile sale care rezultă din cumpărare se consideră ca făcînd parte din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Întocmirea inventarului masei succesorale de către vînzător sau cumpărător profită și celeilalte părți, cu excepția cazului cînd cealaltă parte răspunde nelimitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575150. Obligația vînzătorului de a comunica informații creditorilor masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Vînzătorul este obligat față de creditorii masei succesorale să notifice neîntîrziat notarul care desfășoară procedura succesorală despre faptul vînzării cotei succesorale și să indice numele cumpărătorului. Notificarea cumpărătorului înlocuiește notificarea vînzătorului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Notarul este obligat să permită oricărei persoane care va demonstra că are un interes legitim să ia cunoștință de notificare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1575151. Aplicarea față de contractele similare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile privind vînzarea-cumpărarea cotei succesorale se aplică în mod corespunzător față de vînzarea ulterioară a cotei succesorale de către cumpărătorul inițial, precum și față de alte contracte privind înstrăinarea cotei succesorale care s-a deschis pentru înstrăinător sau a fost dobîndită de acesta în alt mod."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care cota succesorală face obiectul donației, donatorul nu este obligat să plătească valoarea bunurilor din masa succesorală care au fost consumate sau înstrăinate cu titlu gratuit pînă la momentul donației sau să compenseze donatarului grevările instituite cu titlu gratuit pînă la momentul donării. Donatorului nu-i incumbă obligația prevăzută la art. 1575142 privind înlăturarea posibilelor limitări ale dreptului. Dacă donatorul a ascuns intenționat limitările, el este obligat să repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceasta.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"655. Articolele 1576 și 1577 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1576. Determinarea legii aplicabile raporturilor de drept privat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cu element de extraneitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea aplicabilă raporturilor de drept privat cu element de extraneitate se determină în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a prezentei cărți, a legilor Republicii Moldova şi a uzanțelor internaţionale recunoscute în Republica Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul imposibilităţii de a se determina legea aplicabilă conform alin. (1), se aplică legea statului cu care raportul de drept privat cu element de extraneitate are legătura cea mai strînsă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Legea determinată conform alin. (1) nu se aplică în mod excepțional dacă, potrivit tuturor circumstanțelor, raportul are o legătură îndepărtată cu acea lege și are o legătură mai strînsă cu o altă lege. Această dispoziție nu se aplică atunci cînd părțile au ales legea aplicabilă, precum și în cazul legii care privește starea civilă și capacitatea persoanei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1577. Calificarea noțiunilor juridice la determinarea legii aplicabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La determinarea legii aplicabile raporturilor de drept privat cu element de extraneitate se ia în considerare calificarea noțiunilor juridice efectuată conform legii Republicii Moldova, dacă legea sau tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care noțiunile juridice care necesită calificare juridică nu sînt cunoscute legii Republicii Moldova ori sînt cunoscute sub o altă denumire sau cu un alt conţinut şi nu pot fi determinate prin interpretare conform legii Republicii Moldova, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută conform legii străine dacă astfel nu se limitează drepturile civile ori dacă nu se stabilesc măsuri de răspundere civilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, cînd părțile au determinat ele însele înțelesul noțiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor noțiuni se face după voința părților.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"656. Codul se completează cu articolul 15771 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 15771. Aplicarea dreptului statului cu o"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"pluralitate de sisteme juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care trimiterea se face la dreptul unui stat în care coexistă o pluralitate de sisteme juridice, fără a indica care dintre ele este aplicabil, se va aplica sistemul juridic determinat în conformitate cu normele de drept ale acelui stat. În lipsa unor asemenea norme, se va aplica sistemul juridic cu care raportul prezintă legăturile cele mai strînse.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"657. Articolul 1578 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1578. Stabilirea conținutului legii străine"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Stabilirea conținutului legii străine se face în conformitate cu interpretarea ei oficială și cu practica aplicării ei în statul străin respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În scopul stabilirii conținutului normelor legii străine, instanța de judecată se poate adresa, în ordinea stabilită pentru asistență și clarificări, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, altor organe competente sau organizații din Republica Moldova și din străinătate, poate solicita avizul unui expert sau poate folosi un alt mod adecvat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoanele participante la proces pot să prezinte documente care confirmă conținutul normelor legii străine invocate pentru întemeierea pretențiilor sau apărării sau pot în alt mod să asiste instanța în determinarea conținutului acestor norme."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul raporturilor de drept privat la care participă profesioniștii, obligația de furnizare a informațiilor cu privire la conținutul legii străine poate fi pusă în sarcina profesionistului de către instanța de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine, cu toate că s-au luat măsurile necesare în conformitate cu dispozițiile prezentului articol, se aplică legea Republicii Moldova.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"658. Articolul 1579 se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"659. Articolele 1580–1583 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1580. Reciprocitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea străină se aplică în Republica Moldova independent de faptul dacă legea Republicii Moldova se aplică raporturilor de același tip în statul străin respectiv, cu excepția cazurilor în care aplicarea legii străine depinde, conform legii Republicii Moldova, de condiția reciprocității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care aplicarea legii străine este condiționată de reciprocitate, îndeplinirea condiției reciprocității de fapt este prezumată pînă la dovada contrară, care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1581. Ordinea publică a Republicii Moldova"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Aplicarea legii străine se înlătură dacă încalcă vădit ordinea publică a Republicii Moldova. În cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică legea Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Aplicarea legii străine încalcă vădit ordinea publică a Republicii Moldova în măsura în care ar conduce la un rezultat vădit incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului Republicii Moldova ori cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1582. Norme de aplicare imediată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Normele de aplicare imediată sînt acele norme a căror respectare este privită de către un anumit stat drept esențială pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum organizarea politică, socială sau economică, în asemenea măsură încît aceste norme corespund oricărei situații care intră în domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabilă raportului juridic în temeiul prezentei cărți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile prezentei cărți nu restrîng aplicarea normelor de aplicare imediată din legea Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Normele de aplicare imediată cuprinse în legea altui stat pot fi aplicate pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate dacă raportul juridic prezintă legături strînse cu legea acelui stat, iar interesele legitime ale părților o impun."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La luarea unei decizii privind punerea în aplicare a normelor cu aplicare imediată conform alin. (3) se ține cont de natura și de obiectul acestora, precum și de consecințele aplicării sau neaplicării lor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1583. Trimiterea la legea străină"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cînd, în conformitate cu dispozițiile prezentei cărți, se face trimitere la legea străină, se aplică normele materiale, nu și normele conflictuale ale acelei legi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), legea străină include și normele conflictuale ale acelei legi dacă ea retrimite la legea Republicii Moldova în materie de statut al persoanei fizice. ”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"660. Articolul 1584:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1584. Retorsiuni”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul unic, cuvintele „Republica Moldova ” se substituie cu cuvintele „Guvernul Republicii Moldova”, textul „restricții similare (retorsiune)” – cu textul „contrarestricții (retorsiuni) în privința”, iar cuvintele „ale statelor” – cu cuvintele „ale acelor state”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"661. Articolul 1585:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în denumire, cuvîntul „Recunoașterea” se substituie cu cuvîntul „Respectarea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul unic, cuvintele „recunoscute și” se exclud, iar cuvintele „contravin ordinii publice” se substituie cu cuvintele „contravin vădit ordinii publice a Republicii Moldova”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"662. Articolul 1586 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"663. Articolele 1587–1591 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1587. Legea națională a persoanei fizice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea națională a cetățeanului este legea statului a cărui cetățenie o are persoana fizică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care persoana are două sau mai multe cetățenii, legea națională este legea statului cu care persoana are cele mai strînse legături, în special prin reședința sa obișnuită sau prin locul unde își desfășoară activitatea principală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Legea națională a cetățeanului Republicii Moldova care, potrivit legii străine, este considerat că are o altă cetățenie este legea Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Legea națională a apatridului este legea statului în care apatridul are reședința sa obișnuită, iar în lipsa acesteia, reședința sa temporară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Legea națională a refugiatului se consideră legea statului care îi acordă azil, dacă nu este prevăzut altceva de legea Republicii Moldova sau de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Determinarea și proba cetățeniei se fac în conformitate cu legea statului a cărui cetățenie se invocă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În sensul prezentei cărți, reședința obișnuită a unei persoane fizice acționînd în exercitarea activității sale profesionale este locul unde această persoană a fost înregistrată în calitate de profesionist."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1588. Capacitatea de folosință a persoanei fizice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Capacitatea de folosință a persoanei fizice este guvernată de legea sa națională."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cetățenii străini și apatrizii au capacitatea de folosință în Republica Moldova egală cu cetățenii Republicii Moldova, cu excepția cazurilor prevăzute de Constituție, de alte legi ale Republicii Moldova sau de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1589. Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice este guvernată de legea sa națională."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Persoana care nu are capacitate de exercițiu deplină conform legii sale naționale nu este în drept să invoce această circumstanță dacă are capacitate de exercițiu conform legii Republicii Moldova cînd aceasta este legea locului de încheiere a actului juridic, cu excepția cazurilor în care se va dovedi că cealaltă parte la actul juridic știa sau trebuia să știe despre lipsa capacității de exercițiu pentru actul juridic respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Capacitatea de exercițiu a cetățenilor străini și a apatrizilor în materie de acte juridice încheiate pe teritoriul Republicii Moldova și în materie de obligații din cauzarea de prejudiciu care au apărut pe teritoriul Republicii Moldova se stabilește conform legii Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Apartenența unei persoane la o nouă lege națională nu aduce atingere majoratului dobîndit și recunoscut conform legii aplicabile anterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1590. Numele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Numele persoanei, folosirea și protecția lui sînt guvernate de legea sa națională dacă nu este prevăzut altceva de prezentul cod sau de alte legi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Protecția împotriva acțiunilor care atentează la dreptul la nume, săvîrșite pe teritoriul Republicii Moldova, este asigurată potrivit legislației acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1591. Legea aplicabilă ocrotirii persoanei fizice adulte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Măsurile de ocrotire în privința persoanei fizice adulte sau care a dobîndit capacitate deplină de exercițiu pe altă cale legală sînt supuse legii statului unde aceasta își are reședința obișnuită la data instituirii măsurii de ocrotire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În mod excepțional, în măsura în care este necesar pentru ocrotirea persoanei fizice, autoritatea competentă poate să aplice sau să ia în considerare legea altui stat, cu care situația juridică prezintă cele mai strînse legături."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Existența, întinderea, modificarea și stingerea împuternicirilor de reprezentare încredințate de persoana cu capacitate deplină de exercițiu, fie prin contract, fie prin act unilateral, pentru situația în care nu se va putea îngriji de interesele sale, sînt supuse legii statului unde aceasta își are reședința obișnuită la data încheierii contractului sau a actului unilateral. Aceasta poate însă alege una dintre următoarele legi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea națională;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) legea unei reședințe obișnuite anterioare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) legea statului unde sînt situate bunurile, în ceea ce privește măsurile de ocrotire cu privire la bunuri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Măsurile ce se iau cu privire la persoana ocrotită ori la bunurile sale sînt supuse legii statului ale cărui autorități îndrumă și supraveghează exercitarea ocrotirii de către cei în drept."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Lipsa calității de reprezentant sau de altă persoană căreia i s-a încredințat ocrotirea, calitate stabilită potrivit legii aplicabile ocrotirii persoanei fizice, nu poate fi opusă terțului care cu bună-credință s-a încrezut în această calitate, potrivit legii locului unde actul a fost întocmit, dacă actul a fost încheiat între prezenți și pe teritoriul aceluiași stat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"664. Articolul 1592 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"665. Articolul 1593 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1593. Declararea dispariției fără veste sau a decesului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Declararea dispariției fără veste, declararea decesului, constatarea morții, precum și prezumpțiile de viață sau de moarte a persoanei fizice sînt guvernate de ultima lege națională a acestei persoane. În cazul în care este imposibilă determinarea acestei legi, se aplică legea Republicii Moldova.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"666. Articolul 1595 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1595. Legea aplicabilă activității de întreprinzător"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau profesionale a persoanei fizice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dreptul persoanei fizice de a desfășura activitate de întreprinzător sau profesională fără a se constitui persoană juridică se determină conform legii statului în care acea persoană fizică a obținut autorizarea de a desfășura activitate de întreprinzător sau profesională. În cazul în care această dispoziție nu se aplică pe motivul lipsei obligației de obținere a autorizației, se aplică legea statului locului principal de desfășurare a activității de întreprinzător sau profesionale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"667. Articolul 1596 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1596. Legea națională a persoanei juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea națională a persoanei juridice este legea statului pe al cărui teritoriu persoana juridică este constituită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În baza legii naționale a persoanei juridice se determină, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) statutul organizației în calitate de persoană juridică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) forma juridică de organizare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) exigențele privind denumirea ei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) chestiunile privind constituirea, restructurarea, dizolvarea și lichidarea persoanei juridice, inclusiv chestiunile de succesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) conținutul capacității de folosință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) modul de dobîndire a drepturilor civile și de asumare a obligațiilor civile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) raporturile din interiorul ei, inclusiv raporturile dintre persoana juridică și membrii organelor sale, precum și raporturile persoanei juridice cu membrii săi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) chestiunile răspunderii fondatorilor (membrilor) persoanei juridice pentru obligațiile acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Persoana juridică nu poate invoca limitarea împuternicirilor organului sau ale reprezentantului său la încheierea actului juridic necunoscut legii statului în care organul sau reprezentantul persoanei juridice a întocmit actul juridic, cu excepția cazurilor în care se va stabili că cealaltă parte a actului juridic știa sau trebuia să știe despre limitare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care persoana juridică constituită în străinătate își desfășoară activitatea de întreprinzător predominant în Republica Moldova, asupra creanțelor de răspundere pentru obligațiile persoanei juridice a fondatorilor (membrilor) săi sau ale altor persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru persoana juridică ori au posibilitatea de a determina acțiunile acesteia în alt mod se aplică legea Republicii Moldova sau, la solicitarea creditorului, legea națională a acestei persoanei juridice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"668. La articolul 1597, în denumire și la alineatul (1), textul „reprezentanțelor (sucursalelor)” se substituie cu textul „sucursalelor (reprezentanțelor)”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"669. Articolul 1599 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1599. Legea națională a organizațiilor străine care,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"potrivit dreptului străin, nu sînt persoane juridice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legea națională a organizației străine care, potrivit dreptului străin, nu este persoană juridică este legea statului unde este constituită. Asupra activității unor astfel de organizații, în cazul în care este aplicabil dreptul Republicii Moldova, se aplică dispozițiile prezentului cod sau ale altor legi care reglementează activitatea persoanelor juridice, dacă nu este altfel cerut de lege, acte normative sau de esența raportului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"670. În denumirea și în cuprinsul articolului 1600, după cuvîntul „statului” se introduc cuvintele „sau a altor persoane juridice de drept public”, iar cuvîntul „civil” se substituie cu cuvîntul „privat”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"671. Codul se completează cu articolele 16021 și 16022 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16021. Legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Uzucapiunea este guvernată de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie prevăzut în acest scop."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se împlinește durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere să se aplice legea acestui din urmă stat dacă sînt reunite, cu începere de la data deplasării bunului în acel stat, toate condițiile cerute de menționata lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16022. Legea aplicabilă revendicării bunurilor mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supusă, la alegerea proprietarului originar, fie legii statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului sau exportului, fie legii statului pe teritoriul căruia se află bunul la momentul revendicării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, dacă legea statului pe teritoriul căruia bunul se afla la momentul furtului sau exportului nu cuprinde dispoziții privind protecția terțului posesor de bună-credință, acesta poate invoca protecția pe care i-o conferă legea statului pe teritoriul căruia bunul se află la momentul revendicării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sînt aplicabile și bunurilor furate sau exportate ilegal din patrimoniul cultural național al unui stat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"672. Articolul 1603:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) legea pavilionului pe care îl arborează nava sau legea statului de înmatriculare a aeronavei;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2) litera b), după cuvintele „asistență tehnică” se introduce textul „ , întreținere, reparare sau de renovare”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Legea pavilionului navei sau a statului de înmatriculare a aeronavei guvernează îndeosebi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) împuternicirile, competențele și obligațiile comandantului navei sau aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractul de angajare a personalului navigant, dacă părțile nu au ales o altă lege;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) răspunderea armatorului navei sau a întreprinderii de transport aerian pentru faptele și acțiunile comandantului și ale echipajului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) drepturile reale și de garanție asupra navei sau a aeronavei, precum și formalitățile de publicitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit și se sting asemenea drepturi.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"673. Codul se completează cu articolul 16041 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16041. Rezerva dreptului de proprietate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Condițiile și efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sînt guvernate, dacă părțile nu au convenit altfel, de legea statului exportator.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"674. Articolul 1605 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1605. Drepturile reale asupra bunurilor mobile aflate în curs"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de transport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Apariția și stingerea dreptului de proprietate și a altor drepturi reale în baza actului juridic cu privire la bunurile mobile aflate în curs de transport se determină conform legii statului de unde aceste bunuri au fost expediate, cu excepția cazurilor în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) prin acordul părților s-a stabilit altfel;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) bunul este depozitat într-un antrepozit sau pus sub sechestru în temeiul unor măsuri asigurătorii ori ca urmare a unei vînzări silite, în aceste cazuri fiind aplicabilă, pe perioada depozitării sau a sechestrului, legea locului unde a fost reașezat temporar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunurile sînt bunuri personale ale pasagerului, în acest caz fiind supuse legii sale naționale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"675. Articolul 1606 se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(31) Legea care guvernează valorile mobiliare în formă de înscriere în cont determină:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) natura juridică a valorii mobiliare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) conținutul, constituirea și încetarea drepturilor reale privitoare la valoarea mobiliară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) consecințele pe care le are înstrăinarea valorii mobiliare asupra drepturilor izvorîte din valoarea mobiliară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) condițiile exercitării drepturilor izvorîte din valoarea mobiliară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) rangul drepturilor care grevează valoarea mobiliară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) drepturile și obligațiile custodelui în privința valorii mobiliare deținute de un custode.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"676. Codul se completează cu articolul 16061 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16061. Legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea menționată expres în cuprinsul unui titlu de valoare stabilește dacă acesta întrunește condițiile spre a fi un titlu reprezentativ al mărfii pe care o specifică. În lipsa unei asemenea precizări, natura titlului se determină potrivit legii statului în care își are sediul întreprinderea emitentă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă titlul reprezintă marfa, legea care i se aplică, în calitatea sa de bun mobil, potrivit alin. (1), guvernează drepturile reale referitoare la marfa pe care o specifică.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"677. Articolul 1607:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1607. Legea aplicabilă obiectului de proprietate intelectuală”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dobîndirea, conținutul și stingerea dreptului de proprietate industrială sînt guvernate de legea statului unde s-a efectuat depozitul ori înregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozitare ori de înregistrare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"678. La articolul 1608:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1608. Formalitățile de publicitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Orice formalitate de publicitate referitoare la bunuri este guvernată de legea aplicabilă la data şi în locul unde se îndeplinesc.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), cuvîntul „Formele” se substituie cu cuvîntul „Formalitățile”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"679. Capitolul III din titlul II se completează cu articolele 16081–16083 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16081. Aplicarea legii în cazul gajului asupra bunurilor mobile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Condițiile de validitate, publicitatea și efectele gajului asupra bunurilor mobile, cu excepția amanetului, sînt supuse legii locului unde se află bunul la data îndeplinirii formalităților de publicitate a gajului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), se aplică legea locului unde se află debitorul gajist în cazul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) unui bun mobil corporal care, potrivit destinației sale, este utilizat în mai multe state, dacă prin dispoziții speciale nu se prevede altfel;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) unui bun mobil incorporal. Cu toate acestea, în cazul dreptului privind mijloacele bănești aflate în cont bancar sau de alt tip se aplică legea statului în care își are sediul banca sau alt prestator de servicii de plată care menține contul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) unui titlu de valoare negociabil care nu este în posesia creditorului gajist. Cu toate acestea, în cazul acțiunilor, părților sociale și obligațiunilor se aplică legea națională a emitentului, cu excepția cazului în care aceste titluri de valoare sînt tranzacționate pe o piață organizată, caz în care se aplică legea statului în care funcționează piața respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Se consideră că debitorul gajist se află în statul în care acesta își are reședința obișnuită sau, după caz, sediul la data îndeplinirii formalităților de publicitate a gajului asupra bunului mobil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16082. Situațiile speciale privind determinarea legii aplicabile publicității gajului asupra bunului mobil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Gajul asupra bunului mobil înregistrat potrivit legii locului unde se află bunul își conservă rangul de prioritate în alt stat dacă și formalitățile de publicitate prevăzute de legea acestui stat au fost îndeplinite:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) înainte să înceteze rangul de prioritate dobîndit potrivit legii aplicabile la data constituirii gajului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a intrat în statul respectiv sau în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul gajist a cunoscut acest fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) sînt aplicabile în mod corespunzător și în cazul în care gajul a fost înregistrat potrivit legii locului unde se află debitorul gajist. Termenele prevăzute la alin. (1) lit. b) se calculează, după caz, de la data la care debitorul gajist își stabilește reședința obișnuită ori, după caz, sediul în statul respectiv sau de la data la care creditorul gajist a cunoscut acest fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cu toate acestea, gajul asupra bunului mobil nu va fi opozabil terțului care a dobîndit cu titlu oneros un drept asupra bunului fără să fi cunoscut existența gajului asupra bunului mobil și mai înainte ca acesta să fi devenit opozabil potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16083. Lipsa publicității în străinătate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legea străină care reglementează rangul gajului asupra bunului mobil nu prevede formalități de publicitate și bunul nu este în posesia creditorului gajist, gajul asupra bunului mobil are rang inferior:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) gajului asupra unei creanțe constînd într-o sumă de bani plătibilă în Republica Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) gajului asupra unui bun mobil corporal care a fost constituit atunci cînd bunul se afla în Republica Moldova sau asupra unui titlu negociabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, gajul asupra bunului mobil își conservă rangul de prioritate dacă este înregistrat, potrivit legii Republicii Moldova, înaintea constituirii gajului menționat la alin. (1) lit. a) sau b).”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"680. Capitolul IV din titlul II va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ACTUL JURIDIC"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 1609. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale actului juridic"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Condițiile de formă ale actului juridic sînt stabilite de legea statului care guvernează fondul actului juridic. Actul juridic se consideră totuși valabil din punctul de vedere al formei dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este respectată legea locului unde a fost întocmit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este respectată legea națională sau legea reședinței obișnuite a persoanei care l-a întocmit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) este valabil conform legii aplicabile potrivit dreptului internațional privat al autorității care examinează validitatea actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16091. Legea aplicabilă condițiilor de fond"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Condițiile de fond ale actului juridic sînt stabilite de legea aleasă de părți sau, după caz, de autorul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Alegerea legii aplicabile actului juridic trebuie să fie expresă ori să rezulte neîndoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Părțile pot alege legea aplicabilă totalității sau numai unei anumite părți a actului juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Înțelegerea privind alegerea legii aplicabile poate fi modificată ulterior încheierii actului juridic. Modificarea are efect retroactiv, fără să poată totuși:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să infirme validitatea formei acestuia; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să aducă atingere drepturilor dobîndite între timp de terți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16092. Legea aplicabilă în lipsa alegerii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În lipsa alegerii, se aplică legea statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai strînse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legea locului unde actul juridic a fost încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Se consideră că există atare legături cu legea statului în care debitorul prestației caracteristice sau, după caz, autorul actului are, la data încheierii actului juridic, reședința obișnuită sau, după caz, sediul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic accesoriu este guvernat de legea statului care guvernează fondul actului juridic principal, dacă acordul părților nu prevede altfel. ”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"681. În denumirea capitolului V din titlul II, cuvintele „și extracontractuale” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"682. Articolul 1610:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea articolului va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1610. Libertatea de alegere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), după cuvintele „să rezulte” se introduc cuvintele „ , cu un grad rezonabil de certitudine,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) Determinarea, după încheierea contractului, a legii aplicabile nu aduce atingere validității formei contractului sau drepturilor dobîndite de către terți.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (7)–(9) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(7) În cazul în care toate elementele relevante pentru situația respectivă, în momentul în care are loc alegerea, se află în alt stat decît cel a cărui lege a fost aleasă, alegerea făcută de părți nu aduce atingere aplicării dispozițiilor legii acelui alt stat de la care nu se poate deroga prin acord."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Existența și valabilitatea consimțămîntului părților cu privire la alegerea legii aplicabile se determină în conformitate cu dispozițiile art. 16116, 16117 și 16119."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Poate fi aleasă ca lege care guvernează contractul și legea unui stat, altul decît statul a cărui lege, conform dispozițiilor capitolului III din prezentul titlu, este aplicabilă drepturilor reale asupra obiectului contractului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"683. Articolul 1611 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"684. Codul se completează cu articolele 16111–161115 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16111. Legea aplicabilă în absența alegerii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care legea aplicabilă contractului nu a fost aleasă în conformitate cu art. 1610, fără a aduce atingere art. 16112–16115, legea aplicabilă contractului se determină după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractul de vînzare-cumpărare de bunuri este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită vînzătorul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractul de prestări servicii este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită prestatorul de servicii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractul privind un drept real imobiliar sau privind dreptul de locațiune asupra unui imobil este reglementat de legea statului în care este situat imobilul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) fără a aduce atingere dispozițiilor lit. c), contractul de locațiune avînd drept obiect folosința privată și temporară a unui imobil pe o perioadă de maximum 6 luni consecutive este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită proprietarul, cu condiția ca locatarul să fie o persoană fizică și să își aibă reședința obișnuită în același stat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) contractul de franciză este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită beneficiarul francizei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) contractul de distribuție este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită distribuitorul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) contractul de vînzare-cumpărare de bunuri la licitație este reglementat de legea statului în care are loc licitația dacă se poate stabili care este acest loc;"},{"id":null,"spans":[[212,230,"l3"]],"t":"p","text":"h) orice contract încheiat în cadrul unui sistem multilateral, care reunește sau facilitează reunirea de interese multiple de vînzare-cumpărare de instrumente financiare ale terților, astfel cum sînt definite de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, în conformitate cu normele nediscreționare, și care este reglementat de o lege unică, este reglementat de legea respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care contractului nu i se aplică prevederile alin. (1) sau în care elementelor contractului li s-ar aplica mai multe dintre lit. a)–h) de la alin. (1), contractul este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită partea contractantă care efectuează prestația caracteristică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care din ansamblul circumstanțelor cauzei rezultă fără echivoc că respectivul contract are în mod vădit o legătură mai strînsă cu un alt stat decît cel menționat la alin. (1) sau (2), se aplică legea din acel alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care legea aplicabilă nu poate fi determinată în temeiul alin. (1) sau (2), contractul este reglementat de legea statului cu care are cele mai strînse legături."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16112. Contractele de transport"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În măsura în care legea aplicabilă contractului de transport de mărfuri nu a fost aleasă de părți în conformitate cu art. 1610, legea aplicabilă este legea statului în care își are reședința obișnuită transportatorul, cu condiția ca locul de încărcare sau cel de livrare sau reședința obișnuită a expeditorului să fie, de asemenea, situate în statul respectiv. În cazul în care aceste cerințe nu sînt întrunite, se aplică legea statului în care este situat locul de livrare convenit de către părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care legea aplicabilă contractului de transport de pasageri nu a fost aleasă de părți în conformitate cu alin. (1), legea aplicabilă este legea statului în care își are reședința obișnuită pasagerul, cu condiția ca locul de plecare sau cel de sosire să fie, de asemenea, situate în statul respectiv. Dacă nu sînt întrunite aceste cerințe, se aplică legea statului în care își are reședința obișnuită transportatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Părțile pot alege ca lege aplicabilă contractului de transport de pasageri în conformitate cu art. 1610 numai legea statului în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se află reședința obișnuită a pasagerului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se află reședința obișnuită a transportatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) se află sediul administrației centrale a transportatorului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) este situat locul de plecare; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) este situat locul de sosire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care, în lipsa unei alegeri a legii aplicabile, rezultă fără echivoc din ansamblul circumstanțelor cauzei că respectivul contract are în mod vădit o legătură mai strînsă cu un alt stat decît cel menționat la alin. (1) sau (2), se aplică legea din acel alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16113. Contractele încheiate cu consumatorii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere art. 16112 și 16114, contractul încheiat de un consumator cu un profesionist este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită consumatorul, cu condiția ca profesionistul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să-și desfășoare activitatea comercială sau profesională în statul în care își are reședința obișnuită consumatorul; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin orice mijloace, să-și direcționeze activitățile către statul în cauză sau către mai multe state, printre care și statul în cauză, iar respectivul contract să se înscrie în sfera activităților respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fără a aduce atingere alin. (1), părțile pot alege legea aplicabilă unui contract care îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1) în conformitate cu art. 1610. Cu toate acestea, o astfel de alegere nu poate priva consumatorul de protecția acordată acestuia prin dispoziții de la care nu se poate deroga prin convenție, în temeiul legii care, în lipsa unei alegeri, ar fi fost aplicabilă în conformitate cu alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) nu sînt îndeplinite, legea aplicabilă unui contract încheiat între un consumator și un profesionist se stabilește conform art. 1610 și 16111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractelor de prestări servicii în temeiul cărora serviciile sînt prestate consumatorului exclusiv într-un alt stat decît cel în care acesta își are reședința obișnuită;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) contractelor de transport, altele decît contractele privind pachetele de servicii de călătorie în înțelesul art. 1131;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) contractelor privind un drept real imobiliar sau privind dreptul de locațiune asupra unui bun imobil, altele decît contractele referitoare la unele produse de vacanță în înțelesul art. 11451 și 11452;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) drepturilor și obligațiilor care constituie un instrument financiar și drepturilor și obligațiilor care constituie clauzele și condițiile care reglementează emisiunea sau oferta publică și ofertele de preluare de valori mobiliare, precum și cele care reglementează subscrierea și răscumpărarea de unități ale organismelor de plasament colectiv, cu condiția ca aceste activități să nu constituie prestări de servicii financiare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) contractelor încheiate în cadrul unui sistem care intră în domeniul de aplicare al art. 16111 alin. (1) lit. h)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16114. Contractele de asigurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezentul articol se aplică contractelor menționate la alin. (2), indiferent dacă riscul asigurat este situat sau nu într-un stat, precum și tuturor celorlalte contracte de asigurare care acoperă riscuri situate pe teritoriul altor state. Prezentul articol nu se aplică contractelor de reasigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractele de asigurare care acoperă riscuri majore în sensul legislației cu privire la asigurări sînt reglementate de legea aleasă de părți în conformitate cu art. 1610."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În măsura în care legea aplicabilă nu a fost aleasă de părți, contractele de asigurare sînt reglementate de legea statului în care își are reședința obișnuită asigurătorul. Atunci cînd din ansamblul circumstanțelor cauzei rezultă fără echivoc faptul că respectivul contract are în mod vădit legături mai strînse cu un alt stat, se aplică legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul unui contract de asigurare, altul decît cele cărora li se aplică alin. (2) sau (3), părțile pot alege, în conformitate cu art. 1610, numai una dintre următoarele legi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea oricărui stat în care este situat riscul în momentul încheierii contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) legea statului în care își are reședința obișnuită titularul poliței de asigurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul asigurărilor de viață, legea statului al cărui cetățean este titularul poliței de asigurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul contractelor de asigurare care acoperă riscuri limitate la evenimente care survin într-un alt stat decît cel în care este situat riscul, legea respectivului alt stat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în cazul în care titularul poliței dintr-un contract căruia i se aplică prezentul alineat exercită o activitate comercială sau industrială ori o profesie liberală, iar contractul de asigurare acoperă două sau mai multe riscuri legate de respectivele activități și sînt situate în state diferite, legea oricăruia dintre statele în cauză sau legea statului în care își are reședința obișnuită titularul poliței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Atunci cînd, în cazurile vizate la alin. (4) lit. a), b) sau e), statul menționat acordă o mai mare libertate în ceea ce privește alegerea legii aplicabile contractelor de asigurare, părțile se pot prevala de această libertate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În măsura în care legea aplicabilă nu a fost aleasă de părți în conformitate cu alin. (4) sau (5), acestor contracte li se aplică legea statului în care este situat riscul în momentul încheierii contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Contractelor de asigurare care acoperă riscuri pentru care un stat impune obligativitatea asigurării li se aplică următoarele norme suplimentare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) contractul de asigurare nu îndeplinește obligația de asigurare decît în cazul în care respectă dispozițiile specifice stabilite în legătură cu asigurarea respectivă de statul care impune obligația. În cazul în care legea statului în care este situat riscul conține dispoziții contrare celor ale legii statului care impune obligația de a încheia o asigurare, prevalează cea din urmă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un stat poate stabili ca, prin derogare de la alin. (2)–(6), contractul de asigurare să fie reglementat de legea statului care impune obligația de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În sensul alin. (6) și (7), contractul de asigurare care acoperă riscuri situate în mai multe state se consideră a constitui mai multe contracte, fiecare avînd legătură cu un singur stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În sensul prezentului articol, statul în care este situat riscul se determină conform legislației privind asigurările. În cazul asigurărilor de viață, statul în care este situat riscul este statul angajamentului privind asigurările."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16115. Contractele individuale de muncă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul individual de muncă este reglementat de legea aleasă de părți în conformitate cu art. 1610. Cu toate acestea, o astfel de alegere nu poate priva angajatul de protecția acordată acestuia în temeiul dispozițiilor de la care nu se poate deroga prin convenție în virtutea legii care, în absența unei alegeri, ar fi fost aplicabilă în temeiul alin. (2)–(4) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În măsura în care legea aplicabilă contractului individual de muncă nu a fost aleasă de părți, contractul este reglementat de legea statului în care sau, în lipsă, din care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea în executarea contractului. În cazul în care angajatul este angajat temporar într-un alt stat, nu se consideră că și-a schimbat locul de desfășurare a muncii în mod obișnuit."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care legea aplicabilă nu poate fi determinată în temeiul alin. (2), contractul este reglementat de legea statului în care este situată unitatea angajatoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care din circumstanțele de ansamblu ale cazului reiese că respectivul contract are o legătură mai strînsă cu un alt stat decît cel menționat la alin. (2) sau (3), se aplică legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16116. Consimțămîntul și validitatea de fond"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Existența și validitatea contractului sau ale oricărei clauze contractuale sînt determinate de legea care l-ar reglementa în temeiul prezentului capitol dacă contractul sau clauza respectivă ar fi valabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, pentru a stabili faptul că nu și-a dat consimțămîntul, o parte poate să invoce legea statului în care își are reședința obișnuită dacă din circumstanțele respective reiese faptul că nu ar fi rezonabil să se stabilească efectul comportamentului său în conformitate cu legea menționată la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16117. Condițiile de validitate de formă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Contractul încheiat între persoanele sau reprezentanții acestora care se află în același stat în momentul încheierii contractului este considerat valabil din punct de vedere al formei dacă îndeplinește condițiile de formă prevăzute de legea care îl reglementează pe fond în sensul prezentului capitol sau de legea statului în care se încheie contractul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul încheiat între persoanele sau reprezentanții acestora care se află în state diferite în momentul încheierii contractului este considerat valabil din punct de vedere al formei dacă îndeplinește condițiile de formă prevăzute de legea care îl reglementează pe fond în sensul prezentului capitol sau de legea oricărui stat în care se află oricare dintre părți sau reprezentanții acestora la momentul încheierii contractului, sau de legea statului în care, la data respectivă, își avea reședința obișnuită oricare dintre părțile contractante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Actul juridic unilateral menit să producă efecte juridice, aflat în legătură cu un contract încheiat sau care urmează să fie încheiat, este considerat a fi valabil din punct de vedere al formei dacă îndeplinește cerințele de formă prevăzute de legea care reglementează sau ar reglementa contractul pe fond în conformitate cu prezentul capitol ori de legea statului în care a fost încheiat actul, ori de legea statului în care autorul actului își avea reședința obișnuită la acea dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (1)–(3) din prezentul articol nu se aplică contractelor care intră în sfera de aplicare a art. 16113. Forma unor astfel de contracte este reglementată de legea statului în care își are reședința obișnuită consumatorul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alin. (1)–(4), contractul care are ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de locațiune asupra unui imobil este supus condițiilor de formă prevăzute de legea statului în care este situat bunul imobil în măsura în care, conform legii respective:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) condițiile în cauză sînt aplicate indiferent de statul în care este încheiat contractul și indiferent de legea care îl reglementează; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) de la respectivele dispoziții nu se poate deroga prin convenție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16118. Domeniul legii aplicabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea aplicabilă contractului în temeiul prezentului capitol reglementează, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) interpretarea contractului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) executarea obligațiilor născute din contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în limitele competenței conferite instanței sesizate de legea sa procedurală, consecințele neexecutării totale sau parțiale a obligațiilor, inclusiv evaluarea prejudiciului în măsura în care aceasta este reglementată de norme de drept;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) diferitele moduri de stingere a obligațiilor, precum și prescripția și decăderea din drepturi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) efectele nulității contractului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În ceea ce privește modalitatea de executare și măsurile care pot fi luate în cazul unei executări defectuoase, se va avea în vedere legea statului în care are loc executarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16119. Incapacitatea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul unui contract încheiat între persoane aflate în același stat, persoana fizică care ar avea capacitate juridică conform legii acelui stat poate invoca incapacitatea sa rezultînd din legea altui stat numai în cazul în care, la data încheierii contractului, cealaltă parte contractantă avea cunoștință de respectiva incapacitate sau nu o cunoștea ca urmare a neglijenței sale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161110. Cesiunea de creanță și subrogația convențională"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Raporturile dintre cedent și cesionar sau dintre creditor și subrogat cu privire la o creanță față de un debitor în cadrul unei cesiuni de creanță sau al unei subrogații convenționale sînt reglementate de legea care se aplică, în temeiul prezentului capitol, contractului dintre cedent și cesionar, respectiv dintre creditor și subrogat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Legea care reglementează creanța cedată sau creanța cu privire la care a avut loc subrogația determină caracterul cesionabil al acesteia, raporturile dintre cesionar și debitor, condițiile în care cesiunea sau subrogația îi este opozabilă debitorului, precum și caracterul liberator al prestației executate de către debitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161111. Subrogația legală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, în temeiul unei obligații contractuale, creditorul are o creanță față de debitor și dacă un terț are obligația de a-l satisface pe creditor sau l-a satisfăcut pe creditor în executarea obligației respective, legea care reglementează obligația terțului de a-l satisface pe creditor determină dacă terțul este îndreptățit să exercite, în tot sau în parte, împotriva debitorului, drepturile pe care creditorul le avea în temeiul legii aplicabile raporturilor dintre aceștia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161112. Obligațiile cu pluralitate de debitori"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care un creditor are o creanță față de mai mulți debitori pentru care aceștia răspund solidar, iar unul dintre debitori l-a satisfăcut pe creditor, în tot sau în parte, legea care reglementează obligația debitorului față de creditor determină și dreptul debitorului de a se îndrepta împotriva celorlalți debitori. Ceilalți debitori se pot prevala de drepturile de care dispuneau în raport cu creditorul în măsura permisă de legea care reglementează obligațiile acestora față de creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161113. Compensarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În lipsa unui acord între părți cu privire la compensare, aceasta este reglementată de legea aplicabilă obligației căreia i se opune compensarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161114. Sarcina probei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea care reglementează o obligație contractuală în temeiul prezentului capitol se aplică în măsura în care cuprinde, în materia obligațiilor contractuale, norme care instituie prezumții legale sau repartizează sarcina probei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Contractul sau actul juridic menit să producă efecte juridice poate fi probat cu orice mijloace de probă admise fie de legea forului, fie de oricare dintre legile menționate la art. 16117 în temeiul cărora contractul sau actul respectiv este valabil din punct de vedere al formei, cu condiția ca mijloacele de probă respective să poată fi administrate în fața instanței sesizate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161115. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sînt excluse din domeniul de aplicare al prezentului capitol:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) aspectele privind statutul sau capacitatea persoanelor fizice, fără a aduce atingere art. 16119;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligațiile rezultate din relații de familie și din relațiile care, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, sînt considerate ca avînd efecte comparabile, inclusiv obligațiile de întreținere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligațiile rezultate din aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale, din aspectele patrimoniale ale relațiilor care sînt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca avînd efecte comparabile cu cele ale căsătoriei, precum și obligațiile care decurg din testamente și succesiuni;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) obligațiile rezultate din cambii, cecuri și bilete la ordin, precum și alte instrumente negociabile, în măsura în care obligațiile care decurg din astfel de instrumente negociabile derivă din caracterul lor negociabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) convențiile de arbitraj și convențiile privind alegerea instanței competente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) aspectele reglementate de dreptul societăților comerciale și al altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, precum constituirea, prin înregistrare sau în alt mod, capacitatea juridică, organizarea internă sau dizolvarea societăților comerciale și a altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, și răspunderea personală a asociaților și a membrilor acestora pentru obligațiile societății sau ale organismului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) chestiunea de a ști dacă un reprezentant poate angaja față de terți răspunderea persoanei pe seama căreia pretinde că acționează sau dacă un organ al unei societăți comerciale sau al altui organism, constituit sau nu ca persoană juridică, poate angaja față de terți răspunderea respectivei societăți sau a respectivului organism;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) constituirea de fiducii și raporturile dintre constituitorii, fiduciarii și beneficiarii acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) obligațiile care decurg din înțelegeri care au avut loc înainte de semnarea unui contract;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) contractele de asigurare ce decurg din activități desfășurate de organizații, altele decît întreprinderile al căror obiect este de a plăti indemnizații persoanelor angajate sau liber-profesioniste care aparțin unei întreprinderi sau grup de întreprinderi ori unui sector profesional sau interprofesional în caz de deces, supraviețuire, întrerupere sau reducere a activității ori în caz de boală profesională sau provocată de accidente de muncă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prezentul capitol nu se aplică în ceea ce privește probele și aspectele de procedură, fără a aduce atingere art. 161114.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"685. Articolele 1612 și 1613 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"686. Titlul II din cartea a cincea se completează cu capitolul V1 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul V1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"OBLIGAȚIILE NECONTRACTUALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Faptele ilicite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16131. Norma generală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cu excepția dispozițiilor contrare din cadrul prezentului capitol, legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg dintr-o faptă ilicită este legea statului în care s-a produs prejudiciul, indiferent în ce stat are loc faptul cauzator de prejudicii și indiferent de statul sau statele în care se manifestă efectele indirecte ale respectivului fapt."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, în cazul în care persoana a cărei răspundere este invocată și persoana care a suferit prejudiciul își au reședința obișnuită în același stat în momentul producerii prejudiciului, se aplică legea respectivului stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care reiese clar, din toate circumstanțele referitoare la caz, că fapta ilicită are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel menționat la alin. (1) sau (2), se aplică legea acelui alt stat. O legătură vădit mai strînsă cu un alt stat se poate întemeia, în special, pe o relație preexistentă între părți, ca de exemplu un contract, care este în strînsă legătură cu respectiva faptă ilicită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16132. Răspunderea pentru produse defectuoase"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fără a aduce atingere art. 16131 alin. (2), legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din prejudicii cauzate de un produs este:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea statului în care persoana care a suferit prejudiciul și-a avut reședința obișnuită în momentul producerii prejudiciului, în condițiile în care produsul a fost comercializat în statul respectiv; sau, dacă nu este cazul,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) legea statului în care s-a achiziționat produsul, dacă produsul a fost comercializat în statul respectiv; sau, dacă nu este cazul,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) legea statului în care a fost cauzat prejudiciul, dacă produsul a fost comercializat în statul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cu toate acestea, legea aplicabilă este legea statului în care își are reședința obișnuită persoana a cărei răspundere este invocată dacă această persoană nu putea să prevadă, în mod rezonabil, comercializarea produsului respectiv sau a unui produs de același tip în statul a cărui legislație este aplicabilă în temeiul alin. (1) lit. a), b) sau c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care reiese clar, din toate circumstanțele referitoare la caz, că fapta ilicită are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel menționat la alin. (1) și (2), se aplică legea acelui alt stat. O legătură vădit mai strînsă cu un alt stat se poate baza, în special, pe o relație preexistentă între părți, ca de exemplu un contract care este în strînsă legătură cu respectiva faptă ilicită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16133. Concurența neloială și practicile anticoncurențiale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg dintr-un act de concurență neloială este legea statului în care sînt sau pot fi afectate relațiile concurențiale sau interesele colective ale consumatorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă un act de concurență neloială afectează exclusiv interesele unui anumit concurent, se aplică dispozițiile art. 16131."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din restrîngerea concurenței este legea statului în care piața este sau poate fi afectată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care piața este sau poate fi afectată în mai multe state, reclamantul care solicită despăgubiri în fața instanței de la domiciliul pîrîtului poate alege, de asemenea, să își întemeieze cererea pe legea instanței sesizate, cu condiția ca piața din respectivul stat să fie printre cele afectate direct și substanțial de restrîngerea concurenței din care decurge obligația necontractuală pe care se întemeiază cererea; în cazul în care reclamantul cheamă în justiție în fața acelei instanțe mai mulți pîrîți, în conformitate cu normele aplicabile privind competența, reclamantul își poate întemeia cererea numai pe legea respectivei instanțe dacă restrîngerea concurenței pe care se întemeiază acțiunea împotriva fiecăruia dintre pîrîți afectează, de asemenea, în mod direct și substanțial, piața statului al instanței respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Nu se poate deroga de la legea aplicabilă în conformitate cu prezentul articol printr-un acord încheiat în temeiul art. 161311."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16134. Daune aduse mediului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din prejudicii aduse mediului sau din prejudicii suferite de persoane ori bunuri ca urmare a unor prejudicii aduse mediului este legea stabilită în conformitate cu art. 1613 1 alin. (1), cu excepția cazurilor în care persoana care pretinde despăgubiri pentru aceste prejudicii dorește să-și întemeieze acțiunea pe legea statului în care a avut loc faptul cauzator de prejudicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16135. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din încălcarea unui drept asupra obiectului de proprietate intelectuală este legea statului pentru care se solicită protecție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul obligațiilor necontractuale care decurg din încălcarea unui drept asupra obiectului de proprietate intelectuală unitar la nivel internațional, legea aplicabilă, în orice materie care nu este reglementată de instrumentul internațional relevant, este legea statului în care s-a produs încălcarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Nu se poate deroga de la legea aplicabilă în conformitate cu prezentul articol printr-un acord încheiat în temeiul art. 161310 ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16136. Acțiunile sindicale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Fără a aduce atingere art. 16131 alin. (2), legea aplicabilă obligațiilor necontractuale ce decurg din răspunderea unei persoane în calitatea sa de lucrător sau angajator ori din răspunderea organizațiilor care reprezintă interesele profesionale ale acestora, pentru prejudicii cauzate printr-o acțiune sindicală în curs de desfășurare sau terminată, este legea statului în care va fi sau a fost întreprinsă acțiunea respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Îmbogățirea nejustificată, gestiunea de afaceri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și răspunderea precontractuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16137. Îmbogățirea nejustificată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o obligație necontractuală care decurge din îmbogățirea nejustificată, inclusiv plata nedatorată, se referă la un raport existent între părți, precum cel rezultat dintr-un contract sau dintr-o faptă ilicită, raport strîns legat de respectiva îmbogățire nejustificată, aceasta este reglementată de legea care reglementează raportul vizat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin. (1), iar părțile își au reședința obișnuită în același stat în momentul producerii faptului cauzator de îmbogățire nejustificată, se aplică legea respectivului stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin. (1) sau (2), legea aplicabilă este legea statului în care s-a produs îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care reiese clar, din toate circumstanțele referitoare la caz, că obligația necontractuală rezultată din îmbogățirea nejustificată are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel menționat în alin. (1)–(3), se aplică legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16138. Gestiunea de afaceri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă o obligație necontractuală care decurge din gestiunea de afaceri se referă la un raport existent între părți, cum ar fi cel rezultat dintr-un contract sau dintr-o faptă ilicită, raport strîns legat de respectiva obligație necontractuală, obligația necontractuală este reglementată de legea care reglementează raportul în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin. (1), iar părțile își au reședința obișnuită în același stat în momentul producerii actului sau faptului cauzator de prejudicii, se aplică legea respectivului stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin. (1) sau (2), legea aplicabilă este legea statului în care are loc gestiunea de afaceri."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care reiese clar, din toate circumstanțele referitoare la caz, că obligația necontractuală care decurge din gestiunea de afaceri are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel menționat în alin. (1)–(3), se aplică legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16139. Răspunderea precontractuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din înțelegerile la care se ajunge înainte de semnarea unui contract, indiferent dacă respectivul contract a fost efectiv semnat sau nu, este legea aplicabilă contractului în cauză sau legea care ar fi fost aplicabilă contractului dacă acesta ar fi fost încheiat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin. (1), atunci legea aplicabilă este:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea statului în care s-a produs prejudiciul, indiferent în ce stat are loc faptul cauzator de prejudicii și indiferent de statul sau statele în care se manifestă efectele indirecte ale respectivului fapt; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care părțile își au reședința obișnuită în același stat în momentul producerii faptului cauzator de prejudicii, se aplică legea respectivului stat; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul în care reiese clar, din toate circumstanțele referitoare la caz, că obligația necontractuală rezultată din înțelegerile la care se ajunge înainte de semnarea unui contract are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel prevăzut la lit. a) și b), se aplică legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161310. Domeniul de aplicare în cazul încălcării dreptului de proprietate intelectuală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În sensul prezentului capitol, prevederile art. 16135 se aplică obligațiilor necontractuale care decurg din încălcarea unui drept de proprietate intelectuală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Libertatea de alegere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161311. Libertatea de alegere"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Părțile au posibilitatea de a alege, de comun acord, legea care să reglementeze obligațiile necontractuale născute între ele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) printr-un acord încheiat ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care toate părțile implicate desfășoară o activitate comercială, printr-un acord liber negociat anterior producerii faptului cauzator de prejudicii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Alegerea făcută trebuie să fie explicită sau să reiasă cu un grad rezonabil de certitudine din circumstanțele referitoare la caz și nu poate aduce atingere drepturilor terților."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care toate elementele relevante pentru situația respectivă, în momentul cînd are loc faptul cauzator de prejudicii, se află în alt stat decît cel al cărui lege a fost aleasă, alegerea făcută de părți nu poate aduce atingere aplicării în mod corespunzător a dispozițiilor imperative ale legii acelui alt stat, de la care nu se poate deroga prin acord."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care toate elementele relevante pentru situația respectivă, în momentul cînd are loc faptul cauzator de prejudicii, se află în unul sau mai multe state, alegerea de către părți a unei legi aplicabile, alta decît cea a statului instanței competente, nu poate aduce atingere aplicării în mod corespunzător a dispozițiilor imperative ale dreptului internațional de la care nu se poate deroga prin acord, astfel cum au fost puse în aplicare în statul instanței competente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții comune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161312. Domeniul legii aplicabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale în temeiul prezentului capitol reglementează în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) temeiul și întinderea răspunderii, inclusiv identificarea persoanelor care pot răspunde delictual pentru faptele lor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) motivele de exonerare de răspundere, de limitare și de partajare a răspunderii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) existența, natura și evaluarea prejudiciului invocat sau a despăgubirilor solicitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în limitele competenței conferite instanței prin codul său de procedură, măsurile asigurătorii pe care le poate adopta o instanță pentru a preveni sau a înceta vătămarea ori prejudiciul sau pentru a asigura acordarea de despăgubiri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) posibilitatea sau imposibilitatea transmiterii dreptului de a invoca prejudiciul sau a pretinde despăgubiri, inclusiv prin succesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) persoanele care au dreptul la despăgubiri pentru prejudicii personale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) răspunderea pentru fapta altuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) modalități de stingere a obligațiilor și normele care reglementează prescripția și decăderea, inclusiv regulile cu privire la începerea, întreruperea și suspendarea termenelor de prescripție și decădere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161313. Normele de siguranță și comportament"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În evaluarea comportamentului unei persoane a cărei răspundere este invocată se ține cont, în fapt și în mod corespunzător, de normele de siguranță și comportament în vigoare în locul și în momentul producerii faptului care angajează răspunderea persoanei respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161314. Acțiunea directă împotriva asigurătorului persoanei responsabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Persoana care a suferit un prejudiciu poate introduce o acțiune directă împotriva asigurătorului persoanei răspunzătoare pentru acordarea despăgubirilor dacă această posibilitate este prevăzută în legea aplicabilă obligației necontractuale sau în legea aplicabilă contractului de asigurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161315. Subrogarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care un creditor are o creanță față de un debitor, iar un terț are obligația de a-l despăgubi pe creditor sau l-a despăgubit în fapt pe creditor, ducînd la stingerea obligației respective, legea care reglementează obligația terțului de a-l despăgubi pe creditor determină dacă și în ce măsură terțul are dreptul de a exercita față de debitor drepturile pe care creditorul le avea față de debitor, în temeiul legii aplicabile raportului dintre debitor și creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161316. Răspunderea multiplă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care un creditor are creanțe față de mai mulți debitori care răspund în comun pentru aceeași obligație, iar unul dintre debitori l-a despăgubit deja, în tot sau în parte, pe creditorul respectiv, dreptul acelui debitor de a solicita despăgubiri din partea celorlalți debitori este reglementat de legea aplicabilă obligației necontractuale a acelui debitor față de creditor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161317. Condițiile de formă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un act unilateral privind o obligație necontractuală, destinat să producă efecte juridice, este considerat a fi valabil din punct de vedere al formei dacă satisface cerințele de formă impuse de legea care reglementează obligația necontractuală în cauză sau de legea din statul în care este efectuat actul respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161318. Sarcina probei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea care reglementează o obligație necontractuală în temeiul prezentului capitol se aplică în măsura în care cuprinde, în materie de obligații necontractuale, norme care instituie unele prezumții legale sau care stabilesc sarcina probei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Actele destinate să producă efecte juridice pot fi dovedite prin orice mijloc de probă recunoscut de legea instanței competente sau de oricare dintre legile menționate la art. 161317, conform cărora actul respectiv este formal valid, cu condiția ca acest mijloc de probă să poată fi administrat în fața instanței competente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161319. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezentul capitol se aplică obligațiilor necontractuale în materie civilă și comercială, în situații care implică un conflict de legi. Acesta nu se aplică, în special, în materie fiscală, vamală sau administrativă sau în ceea ce privește răspunderea statului privind acțiuni sau inacțiuni efectuate în exercitarea autorității statului (acta iure imperii)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Următoarele aspecte sînt excluse din domeniul de aplicare al prezentului capitol:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) obligațiile necontractuale rezultate din relațiile de rudenie sau din relații care sînt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca avînd efecte comparabile, inclusiv obligațiile de întreținere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) obligațiile necontractuale care decurg din regimurile matrimoniale, din regimurile patrimoniale ale relațiilor care sînt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca avînd efecte comparabile cu căsătoria, precum și obligațiile necontractuale care decurg din testamente și succesiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) obligațiile necontractuale rezultate din cambii, cecuri și bilete la ordin, precum și alte instrumente negociabile, în măsura în care obligațiile care rezultă din astfel de instrumente negociabile decurg din caracterul lor negociabil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) obligațiile necontractuale care derivă din dreptul societăților comerciale și al altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, cu privire la aspecte precum constituirea, prin înregistrare sau în alt mod, personalitatea juridică, organizarea internă sau dizolvarea societăților comerciale și a altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, răspunderea personală a asociaților și a membrilor acestora pentru obligațiile societății comerciale sau organismului, precum și răspunderea personală a cenzorilor față de o societate comercială sau față de membrii acesteia în efectuarea controalelor legale ale documentelor contabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) obligațiile necontractuale care decurg din relațiile dintre fondatorii, membrii consiliului de administrație și beneficiarii unei fiducii create în mod voluntar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) obligațiile necontractuale care decurg din producerea daunelor nucleare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) obligațiile necontractuale care decurg din atingeri aduse vieții private și drepturilor referitoare la personalitate, inclusiv din defăimare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prezentul capitol nu se aplică în materie probatorie și procedurală, fără a aduce atingere art. 161317 și 161318."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 161320. Obligațiile necontractuale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul prezentului capitol, „prejudiciu” reprezintă orice consecință a unei fapte ilicite, a îmbogățirii nejustificate, a negotiorum gestio (gestiune de afaceri) sau a culpa in contrahendo (răspundere precontractuală)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Prezentul capitol se aplică și obligațiilor necontractuale care pot surveni în viitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice referire în prezentul capitol la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) un fapt cauzator de prejudicii – include acele fapte în urma cărora se pot produce prejudicii; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un prejudiciu – include prejudiciul care este probabil să se producă în viitor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"687. Articolele 1614–1620 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"688.Titlul II din cartea a cincea se completează cu capitolul V2 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul V2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"FIDUCIA"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16201. Alegerea legii aplicabile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Fiducia este supusă legii alese de constituitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 16091 rămîn aplicabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16202. Determinarea obiectivă a legii aplicabile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În lipsa alegerii legii aplicabile, precum și în cazul în care legea aleasă nu cunoaște instituția fiduciei, se aplică legea statului cu care fiducia prezintă cele mai strînse legături. În acest scop, se tine seama îndeosebi de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) locul de administrare a masei patrimoniale fiduciare, desemnat de constituitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) locul situării bunurilor din componența masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) locul unde fiduciarul își are reședința obișnuită sau, după caz, sediul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) scopul fiduciei și locul unde acesta urmează să se realizeze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16203. Domeniul de aplicare al legii aplicabile fiduciei"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Legea determinată potrivit art. 16201 și 16202 este aplicabilă condițiilor de validitate, interpretării și efectelor fiduciei, precum și administrării ei. Această lege reglementează, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) desemnarea, renunțarea și înlocuirea fiduciarului, condițiile speciale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi desemnată fiduciar, precum și transmiterea împuternicirilor fiduciarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) drepturile și obligațiile dintre fiduciari;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) dreptul fiduciarului de a delega în tot sau în parte executarea obligațiilor sale sau exercitarea împuternicirilor care îi revin;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) împuternicirile fiduciarului de a administra și de a dispune de bunurile din masa patrimonială fiduciară, de a constitui garanții și de a dobîndi alte bunuri;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) împuternicirile fiduciarului de a face investiții și plasamente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) restricțiile cu privire la durata fiduciei, precum și cele cu privire la împuternicirile fiduciarului de a constitui rezerve din veniturile rezultate din administrarea bunurilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) raporturile dintre fiduciar și beneficiar, inclusiv răspunderea personală a fiduciarului fată de beneficiar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) modificarea sau stingerea fiduciei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) repartizarea bunurilor din componența masei patrimoniale fiduciare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) obligația fiduciarului de a raporta despre modul de administrare a masei patrimoniale fiduciare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16204. Situațiile speciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Un element al fiduciei, susceptibil de a fi izolat, și în special administrarea acestuia, poate fi supus unei legi distincte.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"689. Articolele 1621–1623 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"690. Codul se completează cu articolele 16231–162314 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 16231. Norma generală"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Sub rezerva cazului în care prezentul capitol cuprinde dispoziții contrare, legea aplicabilă succesiunii în ansamblul său este cea a statului în care cel care a lăsat moștenirea își avea reședința obișnuită în momentul decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care, cu titlu de excepție, toate circumstanțele cazului indică în mod clar că, în momentul decesului, cel care a lăsat moștenirea avea în mod evident o legătură mai strînsă cu un alt stat decît statul a cărui lege ar fi aplicabilă în temeiul alin. (1), legea aplicabilă succesiunii este legea acelui alt stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16232. Alegerea legii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O persoană poate să aleagă ca legea care să se aplice succesiunii sale în ansamblul său să fie legea statului a cărui cetățenie o deține în momentul alegerii legii sau la momentul decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) O persoană care deține mai multe cetățenii poate să aleagă legea oricăruia dintre statele al căror cetățean este în momentul alegerii legii sau la momentul decesului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Alegerea legii trebuie exprimată în mod explicit, printr-o declarație sub forma unei dispoziții pentru cauză de moarte, sau trebuie să rezulte din clauzele unei astfel de dispoziții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Condițiile de fond ale actului prin care s-a făcut alegerea legii sînt reglementate de legea aleasă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Orice modificare sau revocare a alegerii legii trebuie să îndeplinească condițiile de formă pentru modificarea sau revocarea unei dispoziții pentru cauză de moarte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16233. Domeniul de aplicare a legii aplicabile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Legea stabilită în temeiul art. 16231 sau 16232 reglementează succesiunea în ansamblul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Această lege reglementează, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) temeiul, momentul și locul deschiderii moștenirii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) vocația succesorală a beneficiarilor, stabilirea cotelor-părți ce le revin acestora, a obligațiilor care le pot fi impuse de către cel care a lăsat moștenirea, precum și a altor drepturi privind succesiunea, inclusiv drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) capacitatea succesorală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dezmoștenirea și nedemnitatea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) transferul către moștenitori și, după caz, către legatari al bunurilor, drepturilor și obligațiilor din care se compune masa succesorală, inclusiv condițiile și efectele acceptării succesiunii sau a unui legat sau ale renunțării la acestea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) împuternicirile conferite moștenitorilor, executorilor testamentari și altor administratori ai masei succesorale, în special cu privire la vînzarea bunurilor și plata creditorilor, fără a aduce atingere împuternicirilor menționate la art. 16239 alin. (4)–(8);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) răspunderea pentru datoriile masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) partea din masa succesorală de care se poate dispune, rezerva succesorală și alte restricții privind libertatea de a dispune pentru cauză de moarte, precum și pretențiile pe care persoanele apropiate defunctului le-ar putea avea față de masa succesorală sau față de moștenitori;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) obligațiile privind raportul sau reducțiunea liberalităților la calcularea cotelor-părți din succesiune ale diverșilor beneficiari; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) partajul succesoral."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16234. Dispoziții pentru cauză de moarte, altele decît pactele asupra unei succesiuni viitoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O dispoziție pentru cauză de moarte, alta decît un pact asupra unei succesiuni viitoare, este reglementată, în privința admisibilității sale și a condițiilor de fond, de legea care, în temeiul prezentului capitol, ar fi fost aplicabilă succesiunii persoanei care a întocmit dispoziția în cazul în care aceasta ar fi decedat în ziua întocmirii dispoziției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1), o persoană poate alege ca lege care să îi reglementeze dispoziția pentru cauză de moarte, cu privire la admisibilitatea și condițiile de fond ale acesteia, legea pe care acea persoană ar fi putut să o aleagă în conformitate cu art. 16232, în condițiile stabilite de respectivul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică, după caz, modificării sau revocării dispoziției pentru cauză de moarte, alta decît un pact asupra unei succesiuni viitoare. În eventualitatea alegerii legii în conformitate cu alin. (2), modificarea sau revocarea este reglementată de legea aleasă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16235. Pactele asupra unei succesiuni viitoare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un pact asupra unei succesiuni viitoare referitor la succesiunea unei persoane este reglementat, în privința admisibilității sale, a condițiilor de fond ale acestuia, a caracterului obligatoriu între părți și a condițiilor pentru desfacerea sa, de legea care, în temeiul prezentului capitol, ar fi fost aplicabilă succesiunii persoanei respective, în cazul în care aceasta ar fi decedat în ziua încheierii pactului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Un pact asupra unei succesiuni viitoare referitor la succesiunea mai multor persoane este admisibil numai dacă este admisibil în conformitate cu toate legile care, în temeiul prezentului capitol, ar fi fost aplicabile succesiunii tuturor persoanelor implicate, în cazul în care acestea ar fi decedat în ziua încheierii pactului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Un pact asupra unei succesiuni viitoare care este admisibil în temeiul alin. (2) este reglementat, în ceea ce privește condițiile de fond, caracterul obligatoriu între părți și condițiile pentru desfacerea sa, de legea cu care are cea mai strînsă legătură dintre cele prevăzute la alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1)–(3), părțile pot alege ca lege care să reglementeze pactul asupra unei succesiuni viitoare, în ceea ce privește admisibilitatea, condițiile de fond, caracterul obligatoriu între părți și condițiile pentru desfacerea sa, legea pe care persoana sau una dintre persoanele al căror patrimoniu este vizat ar fi putut să o aleagă în conformitate cu art. 16232, în condițiile stabilite de respectivul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16236. Condițiile de fond ale dispozițiilor pentru cauză de moarte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul art. 16234 și 16235, se referă la condițiile de fond următoarele elemente:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) capacitatea persoanei care întocmește dispoziția pentru cauză de moarte de a întocmi o astfel de dispoziție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cauzele speciale care împiedică persoana care întocmește dispoziția să dispună în beneficiul anumitor persoane sau care împiedică o persoană să primească bunuri succesorale de la persoana care întocmește dispoziția;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) admisibilitatea reprezentării în vederea întocmirii unei dispoziții pentru cauză de moarte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) interpretarea dispoziției;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) dolul, violența, eroarea și oricare alte aspecte referitoare la consimțămîntul sau la intenția persoanei care întocmește dispoziția."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care o persoană are capacitatea de a întocmi o dispoziție pentru cauză de moarte în temeiul legii aplicabile în conformitate cu art. 16234 sau 16235, schimbarea ulterioară a legii aplicabile nu afectează capacitatea sa de a modifica sau de a revoca o astfel de dispoziție."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16237. Condițiile de formă ale dispozițiilor pentru cauză de moarte întocmite în formă scrisă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) O dispoziție pentru cauză de moarte întocmită în formă scrisă îndeplinește condițiile de formă în cazul în care forma sa respectă legea:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) statului în care a fost întocmită dispoziția sau în care a fost încheiat pactul asupra unei succesiuni viitoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) statului a cărui cetățenie o posedă testatorul sau cel puțin una dintre persoanele a căror succesiune este vizată de un pact asupra unei succesiuni viitoare, fie la momentul întocmirii dispoziției sau al încheierii pactului, fie la momentul decesului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) statului în care își are domiciliul testatorul sau cel puțin una dintre persoanele a căror succesiune este vizată de un pact asupra unei succesiuni viitoare, fie la momentul întocmirii dispoziției sau al încheierii pactului, fie la momentul decesului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) statului în care își are reședința obișnuită testatorul sau cel puțin una dintre persoanele a căror succesiune este vizată de un pact asupra unei succesiuni viitoare, fie la momentul întocmirii dispoziției sau al încheierii pactului, fie la momentul decesului; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în ceea ce privește bunurile imobile – a statului în care acestea sînt situate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Stabilirea faptului dacă testatorul sau persoanele a căror succesiune este vizată de pactul asupra unei succesiuni viitoare au avut domiciliul într-un anume stat este reglementată de legea statului respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, de asemenea, dispozițiilor pentru cauză de moarte care modifică sau revocă o dispoziție anterioară. Modificarea sau revocarea îndeplinește, de asemenea, condițiile de formă dacă respectă oricare dintre legile în conformitate cu care, în temeiul alin. (1), dispoziția pentru cauză de moarte care a fost modificată sau revocată era valabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În sensul prezentului articol, se consideră că orice dispoziție legală care limitează formele permise de dispoziții pentru cauză de moarte prin trimitere la vîrstă, cetățenie sau la alte condiții personale ale testatorului sau ale persoanelor a căror succesiune este vizată de un pact asupra unei succesiuni viitoare aparține chestiunilor de formă. Același lucru este valabil și pentru calificările pe care trebuie să le posede martorii, necesare pentru validitatea unei dispoziții pentru cauză de moarte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16238. Condițiile de formă ale unei declarații privind acceptarea sau renunțarea la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"O declarație privind acceptarea moștenirii, a unui legat sau a unei rezerve succesorale sau renunțarea la acestea ori o declarație concepută să limiteze răspunderea declarantului este valabilă, în ceea ce privește forma, dacă respectă cerințele impuse de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) legea aplicabilă succesiunii în temeiul art. 16231 sau 16232; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) legea statului în care declarantul își are reședința obișnuită."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 16239. Norme speciale privind numirea și împuternicirile unui administrator al masei succesorale în anumite situații"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Atunci cînd numirea unui administrator este obligatorie sau obligatorie la cerere, în temeiul legii statului în care se află instanțele judecătorești competente să se pronunțe asupra succesiunii conform prezentului capitol, iar legea aplicabilă succesiunii este o lege străină, instanțele din acel stat, atunci cînd sînt sesizate, pot să numească unul sau mai mulți administratori ai masei succesorale în conformitate cu propria lor lege, cu respectarea condițiilor prevăzute în acest articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Administratorul numit (administratorii numiți) în conformitate cu prezentul alineat este îndrituit (sînt îndrituiți) să execute testamentul defunctului și/sau să administreze masa succesorală a acestuia în condițiile legii aplicabile succesiunii. În cazul în care legea respectivă nu prevede administrarea masei succesorale de către o persoană care nu are calitatea de beneficiar, instanțele judecătorești din statul în care urmează să fie numit administratorul pot desemna un administrator terț în conformitate cu propria lor lege, dacă respectiva lege nu dispune altfel și dacă există un conflict grav de interese între beneficiari sau între beneficiari și creditori sau alte persoane care au garantat datoriile defunctului, un dezacord între beneficiari cu privire la administrarea masei succesorale sau o masă succesorală dificil de administrat din cauza naturii bunurilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Administratorul numit (administratorii numiți) în conformitate cu alin. (1) sau, după caz, alin. (2) este singura persoană (sînt singurele persoane) îndrituită (îndrituite) să exercite împuternicirile menționate la alin. (4)–(8)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana numită ca administrator (persoanele numite ca administratori) în conformitate cu alin. (1)–(3) exercită acele împuterniciri de administrare a masei succesorale pe care le poate (pot) exercita în conformitate cu legea aplicabilă succesiunii. Autoritatea care face numirea stabilește, în cuprinsul hotărîrii sale, condițiile de exercitare a acestor împuterniciri în conformitate cu legea aplicabilă succesiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Atunci cînd legea aplicabilă succesiunii nu conferă competențe suficiente pentru prezervarea bunurilor din masa succesorală sau pentru protejarea drepturilor creditorilor sau ale altor persoane care au garantat datoriile defunctului, autoritatea care face numirea poate hotărî să permită administratorului (administratorilor) să exercite, pe bază reziduală, împuternicirile prevăzute în acest scop în legea proprie și poate stabili, în hotărîrea sa, condiții specifice pentru exercitarea respectivelor împuterniciri în conformitate cu acea lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Atunci cînd exercită astfel de împuterniciri reziduale, administratorul (administratorii) trebuie să respecte legea aplicabilă succesiunii în ceea ce privește transferul de proprietate asupra masei succesorale, răspunderea pentru datoriile succesiunii, drepturile beneficiarilor, inclusiv, atunci cînd este cazul, dreptul de a accepta sau de a renunța la succesiune și împuternicirile executorului testamentar al defunctului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Fără a aduce atingere alin. (4)–(6), autoritatea care numește unul sau mai mulți administratori în conformitate cu alin. (1)–(3) poate hotărî, cu titlu de excepție, atunci cînd legea aplicabilă succesiunii este legea unui stat terț, să confere respectivilor administratori toate împuternicirile de administrare prevăzute în legea statului în care sînt numiți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Atunci cînd exercită astfel de împuterniciri, administratorii trebuie să respecte, în special, vocația succesorală a beneficiarilor și stabilirea drepturilor lor succesorale, inclusiv drepturile lor la o rezervă succesorală sau la pretenții asupra masei succesorale ori contra moștenitorilor în conformitate cu legea aplicabilă succesiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162310. Norme speciale ce impun restricții cu privire la succesiune sau afectează succesiunea sub anumite aspecte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care legea statului în care sînt situate anumite bunuri imobile, anumite întreprinderi sau alte categorii speciale de bunuri conține norme speciale care, din motive economice, familiale sau sociale, stabilesc restricții privind succesiunile sau afectează succesiunile în ceea ce privește acele bunuri, acele norme speciale se aplică succesiunii în măsura în care, în temeiul legii acelui stat, respectivele norme sînt aplicabile indiferent de legea aplicabilă succesiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162311. Adaptarea drepturilor reale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În situația în care o persoană invocă un drept real la care este îndrituită în temeiul legii aplicabile succesiunii, iar în legislația statului unde este invocat dreptul real nu este prevăzut dreptul real în cauză, respectivul drept se adaptează, dacă este necesar și în măsura în care acest lucru este posibil, la cel mai apropiat drept real echivalent în temeiul legislației statului respectiv, luînd în considerare obiectivele și interesele urmărite de dreptul real specific și efectele acestuia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162312. Comorienți"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care două sau mai multe persoane ale căror succesiuni sînt reglementate de legi diferite decedează în împrejurări în care nu se poate stabili cu precizie ordinea în care au survenit decesele și în cazul în care legile respective soluționează diferit această situație sau nu cuprind dispoziții în acest sens, niciun defunct nu are dreptul la succesiunea celuilalt sau a celorlalți defuncți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162313. Succesiunea vacantă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În măsura în care, conform legii aplicabile succesiunii în temeiul prezentului capitol, nu există niciun moștenitor sau niciun legatar pentru bunurile desemnate printr-o dispoziție pentru cauză de moarte și nicio persoană fizică nu are calitatea de moștenitor în temeiul legii, aplicarea legii astfel determinate nu aduce atingere dreptului unui stat sau al unei entități desemnate în acest scop de respectivul stat să dobîndească, în temeiul legii sale, bunurile din masa succesorală situate pe teritoriul său, cu condiția ca creditorii să aibă dreptul să solicite satisfacerea creanțelor lor din masa succesorală în ansamblul său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 162314. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezentul capitol se aplică succesiunilor privind masele succesorale ale persoanelor decedate. Prezentul capitol nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt excluse din domeniul de aplicare al prezentului capitol:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) statutul persoanelor fizice, precum și relațiile de familie și relațiile care, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, sînt considerate ca avînd efecte comparabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) capacitatea juridică a persoanelor fizice, fără a aduce atingere dispozițiilor art. 16233 alin. (2) lit. c) și art. 16236;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) chestiunile referitoare la dispariția, absența sau moartea prezumată a unei persoane fizice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) chestiunile legate de aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale și de aspectele patrimoniale ale relațiilor care sînt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca avînd efecte comparabile cu cele ale căsătoriei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) obligațiile de întreținere, altele decît cele pentru cauză de moarte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) condițiile de formă ale dispozițiilor privind aspecte patrimoniale pentru cauză de moarte întocmite în formă verbală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) drepturile de proprietate și bunurile constituite sau transferate altfel decît prin succesiune, de exemplu prin liberalități, prin proprietatea comună căreia i se aplică dreptul partenerului supraviețuitor, prin planurile de pensii, prin contractele de asigurare și acordurile similare, fără a aduce atingere dispozițiilor art. 16233 alin. (2) lit. i);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) chestiunile reglementate de dreptul societăților comerciale și al altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu, cum ar fi clauzele incluse în actele constitutive și în statutele societăților comerciale și ale altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu, care stabilesc ce anume se va întîmpla cu acțiunile în cazul decesului membrilor acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) dizolvarea, expirarea duratei și fuzionarea societăților comerciale și a altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) constituirea, administrarea și dizolvarea fiduciilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) natura drepturilor reale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) orice înregistrare într-un registru a drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile sau mobile, inclusiv cerințele legale pentru o astfel de înregistrare, precum și efectele înregistrării sau ale lipsei înregistrării unor astfel de drepturi într-un registru.”"}],"id":"art-i","label":"Art.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,19,"l8"]],"t":"p","text":"Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82–86, art. 663), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. După clauza de adoptare se introduce textul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Сapitolul I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII GENERALE”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 11 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Art. 11. – Se aprobă formularele standard conform anexelor nr. 1–9 la prezenta lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Legea se completează cu capitolul II cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Сapitolul II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"DISPOZIȚII PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A MODIFICĂRILOR OPERATE PRIN LEGEA nr. 133/2018"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PRIVIND MODERNIZAREA CODULUI CIVIL"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ȘI MODIFICAREA UNOR ACTE LEGISLATIVE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 5. – (1) Dispozițiile prezentului capitol reglementează punerea în aplicare a modificărilor la Codul civil operate prin Legea nr. 133/2018."},{"id":"art-ii-p2","spans":[[105,123,"l11"]],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile art. 6 din Codul civil, cu modificările operate prin Legea nr. 133/2018, și prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative se aplică în partea nereglementată de dispozițiile prezentului capitol."},{"id":"art-ii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile Codului civil în redacția anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 133/2018 se vor interpreta autonom, fără a se putea invoca intervenirea modificărilor la Codul civil operate prin Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 6. – (1) Modificările la Codul civil operate prin Legea nr. 133/2018 intră în vigoare la 1 martie 2019, cu excepția celor operate la art. 464 și la capitolul XXVI (Asigurarea) din titlul III cartea a treia, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2020."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Guvernul, pînă la 1 martie 2019, va asigura republicarea, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, a Codului civil și a prezentei legi, cu modificările operate inclusiv prin legea menționată la alin. (1), dîndu-le titlurilor, capitolelor, secțiunilor, paragrafelor, articolelor și alineatelor o nouă numerotare și corectînd, după caz, toate referințele la articolele și la alineatele Codului civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care, la data republicării conform dispozițiilor alin. (2), unele dispoziții legale încă nu sînt în vigoare, în ediția respectivă a Monitorului Oficial al Republicii Moldova se va face o mențiune corespunzătoare despre data ulterioară a intrării în vigoare. Neincluderea în ediția republicată a Codului civil a dispozițiilor vechi ale capitolului XXVI (Asigurarea) din titlul III cartea a treia nu afectează acțiunea lor pînă la 1 ianuarie 2020 conform dispozițiilor alin. (1)."},{"id":"art-ii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Ori de cîte ori actele legislative sau normative fac trimitere la Codul civil, la un anumit articol sau la dispoziții abrogate ori modificate, sau la articolele renumerotate ulterior prin legea menționată la alin. (1), trimiterea se consideră a fi făcută la dispozițiile corespunzătoare care le înlocuiesc sau la articolul renumerotat."},{"id":"art-ii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Ori de cîte ori actele normative fac trimitere la dispozițiile legale din legile abrogate prin art. XVII din Legea nr. 133/2018, trimiterea se consideră a fi făcută la dispozițiile corespunzătoare ale Codului civil care le înlocuiesc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 2-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții privind punerea în aplicare a modificărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"operate la cartea întîi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 7. – Dispozițiile art. 16 din Codul civil, în redacția Legii nr. 133/2018, se aplică notificărilor expediate începînd cu 1 martie 2019, indiferent de momentul apariției situației juridice la care se referă notificarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 8. – Dispozițiile art. 681–6817 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică începînd cu 1 martie 2019, chiar dacă administratorul a fost numit în funcție înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 9. – Modificările operate prin Legea nr. 133/2018 la dispozițiile cărții întîi din Codul civil privitoare la reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice nu se aplică procedurilor de reorganizare sau lichidare dacă hotărîrea organului competent privind inițierea reorganizării sau a lichidării a fost adoptată înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 10. – (1) Persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova și filialele și reprezentanțele persoanelor juridice străine sînt obligate, pînă la 1 ianuarie 2024:"},{"id":"art-ii-p5-a","spans":[],"t":"p","text":"a) să-și aducă actele de constituire și/sau statutele sale și regulamentele filialelor și reprezentanțelor în concordanță cu modificările la art. 102 și 103 din Codul civil operate prin Legea nr. 133/2018;"},{"id":"art-ii-p5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) să ceară operarea modificărilor necesare, conform lit. a), în registrul de stat al persoanelor juridice sau în alt registru de publicitate în care sînt înregistrate conform legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă persoana juridică operează, din proprie inițiativă, o modificare în actul de constituire și/sau statut înainte de termenul prevăzut la alin. (1), aceasta trebuie să asigure executarea dispozițiilor alin. (1) în aceeași dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Înregistrarea modificărilor în actele de constituire și/sau statutele persoanelor juridice în conformitate cu alin. (1) lit. b) și alin. (2) se efectuează fără perceperea taxelor și a plăților de înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Modificările la art. 102 și 103 din Codul civil, operate prin Legea nr. 133/2018, se aplică din 1 martie 2019, indiferent dacă au fost sau nu efectuate modificările prevăzute la alin. (1) din prezentul articol. În special, din 1 martie 2019 se vor aplica următoarele reguli:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) filialele și reprezentanțele unei persoane juridice care au fost înregistrate înainte de 1 martie 2019 se vor considera, în sensul legislației în vigoare, sucursale ale respectivei persoane juridice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) informațiile din registrul de stat al persoanelor juridice sau din alt registru de publicitate prevăzut de lege referitoare la filialele și/sau reprezentanțele persoanei juridice se consideră informații referitoare la sucursalele persoanei juridice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care filiala persoanei juridice străine, înregistrată în Republica Moldova înainte de 1 martie 2019, are statut de persoană juridică distinctă de persoana juridică străină, aceasta încetează să aibă statut de persoană juridică distinctă din momentul efectuării modificărilor conform alin. (1) sau, după caz, alin. (2). Cu toate acestea, în termenul prevăzut de alin. (1) sau, după caz, alin. (2), persoana juridică străină cu scop lucrativ sau cu scop nelucrativ poate să inițieze transformarea filialei înregistrate în Republica Moldova în societate cu răspundere limitată cu asociat unic sau, după caz, în una dintre formele juridice de organizare corespunzătoare pentru persoanele juridice cu scop nelucrativ din Republica Moldova."},{"id":"art-ii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Trimiterile din legislația în vigoare la filiala sau reprezentanța persoanei juridice se consideră trimiteri la sucursala persoanei juridice pînă la aducerea legislației în concordanță cu art. 102 și 103 din Codul civil, cu modificările operate prin Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 11. – Dispozițiile art. 214 din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018 se aplică dacă obligația de a încheia actul juridic a fost contractată începînd cu 1 martie 2019 sau a apărut în baza legii începînd cu aceeași dată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 12. – Dispozițiile art. 2415 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică consimțămîntului dat de terț începînd cu 1 martie 2019, chiar dacă actul juridic pentru care se dă consimțămîntul a fost încheiat înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 13. – Modificările dispozițiilor Codului civil referitoare la termenele de decădere, operate prin Legea nr. 133/2018, nu se aplică termenelor care au început să curgă înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 14. – (1) Dispozițiile art. 256 alin. (2) și art. 2561 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică odată cu crearea condițiilor tehnice, dar nu mai tîrziu de 1 martie 2021."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Guvernul Republicii Moldova va crea și va asigura funcționarea registrului procurilor în termenul indicat la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 15. – Părțile unui contract încheiat înainte de 1 martie 2019, începînd cu această dată, pot deroga prin contract de la dispozițiile legale privind prescripția extinctivă în conformitate cu art. 270 din Codul civil, cu modificările operate prin Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 16. – Dispozițiile art. 2791 din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018 se aplică termenelor de prescripție extinctivă care au început să curgă (inclusiv ca urmare a întreruperii cursului anterior) începînd cu 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 17. – Formalitățile de publicitate sînt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data efectuării acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 18. – Pînă la ajustarea tehnică a registrelor de publicitate cu caracter constitutiv (art. 28312 din Codul civil), deținătorii acestor registre aplică dispozițiile capitolului II (Registrele de publicitate cu caracter constitutiv) din titlul V cartea întîi din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018, începînd cu 1 martie 2019, cu adaptările corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 19. – (1) Dispozițiile capitolului II (Registrele de publicitate cu caracter constitutiv) din titlul V cartea întîi din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018 nu afectează drepturile care au fost dobîndite înainte de 1 martie 2019 și care nu au fost înregistrate de către dobînditor înainte de 1 martie 2019. Dobînditorul dreptului dobîndit înainte de 1 martie 2019 poate cere înregistrarea dreptului său."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) din prezentul articol se aplică doar în privința registrului de stat al transporturilor, registrului navelor sau catalogului naval și a altor registre de publicitate cu caracter constitutiv (art. 28312 din Codul civil), cărora, înainte de 1 martie 2019, legea nu le recunoștea caracterul constitutiv."},{"id":null,"spans":[[377,395,"l12"]],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile art. 28327 alin. (2) pct. 8) din Codul civil, în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018, referitoare la notarea în registru a identității viitorilor beneficiari nu se aplică în cazul fiduciilor administrate de administratorii fiduciari participanți profesioniști care au deținut licențe pentru activitatea de administrare fiduciară a investițiilor conform Legii nr. 199/1998 cu privire la piața valorilor mobiliare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 3-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții privind punerea în aplicare a modificărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"operate la cartea a doua"},{"id":null,"spans":[[181,194,"l13"]],"t":"p","text":"Art. 20. – Modificările dispozițiilor art. 288 alin. (2) din Codul civil, operate prin Legea nr. 133/2018, nu afectează dispozițiile art. 59 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, care vor fi aplicate în continuare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 21. – Construcția sau alte lucruri ori lucrări atașate permanent la teren, înregistrate în capitolul B al registrului bunurilor imobile (în prezenta secțiune, în continuare – bunuri imobile înregistrate separat în capitolul B), din data de 1 martie 2019, încetează a fi bunuri imobile separate și devin parte componentă a terenului, cu condiția că, la acea dată, aceeași persoană sau aceleași persoane dețin în proprietate atît bunul imobil înregistrat separat în capitolul B, cît și terenul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 22. – (1) Bunurile imobile înregistrate separat în capitolul B care, conform legislației anterioare, nu constituie parte componentă a terenului pe care sînt amplasate și care, la 1 martie 2019, aparțineau unei alte persoane decît proprietarul terenului nu devin parte componentă a terenului și continuă să se considere bunuri imobile. Aceeași regulă se aplică bunurilor imobile înregistrate separat în capitolul B aflate în proprietate comună dacă oricare dintre coproprietari este și proprietar al terenului sau dacă doar unii coproprietari ai terenului sînt proprietari ai bunurilor imobile înregistrate separat în capitolul B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător bunurilor imobile înregistrate separat în capitolul B care urmează a fi ridicate pe terenul altei persoane în virtutea unui drept al constructorului apărut înainte de 1 martie 2019 sau pe baza unui contract încheiat înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 23. – (1) Proprietarul terenului pe care sînt amplasate bunuri imobile înregistrate separat în capitolul B și care nu devin parte componentă a terenului la 1 martie 2019, conform art. 22, deține un drept de preemțiune în caz de vînzare a bunului imobil înregistrat separat în capitolul B, iar proprietarul bunului imobil înregistrat separat în capitolul B deține un drept de preemțiune în caz de vînzare a terenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă bunul imobil înregistrat separat în capitolul B se află pe o parte a terenului și poate fi folosit fără dificultăți pe acea parte a terenului, atunci dreptul de preemțiune se aplică doar în privința părții de teren necesare pentru exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil înregistrat separat în capitolul B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Orice clauză încheiată după 1 martie 2019 care exclude sau limitează dreptul de preemțiune prevăzut de prezentul articol este lovită de nulitate absolută."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care terenul aparține statului sau unității administrativ-teritoriale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 24. – Dacă, după 1 martie 2019, terenul și bunul imobil înregistrat separat în capitolul B devin proprietatea aceleiași persoane sau acelorași persoane, din data dobîndirii, bunul imobil înregistrat separat în capitolul B încetează a fi bun imobil și devine parte componentă a terenului pe care este amplasat. Această dispoziție nu se aplică dacă bunul imobil înregistrat separat în capitolul B este deja parte componentă a terenului conform prezentei secțiuni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 25. – (1) Faptul că, în temeiul art. 21, 22 sau 24, bunul imobil înregistrat separat în capitolul B încetează a fi bun imobil și devine parte componentă a terenului pe care este amplasat nu atrage modificări în mențiunile din registrul bunurilor imobile, iar părțile componente ale terenului înregistrate separat în capitolul B își păstrează această înregistrare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă, în temeiul art. 21, 22 sau 24, bunul imobil înregistrat separat în capitolul B încetează a fi bun imobil și devine parte componentă a terenului pe care este amplasat, din aceeași dată se aplică următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cazul în care terenul era grevat cu un drept real limitat, se consideră că dreptul real limitat se extinde, în măsura în care este posibil, și asupra bunului imobil înregistrat separat în capitolul B care a încetat a fi bun imobil și a devenit parte componentă a terenului pe care este amplasat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care bunul imobil înregistrat separat în capitolul B care a încetat a fi bun imobil și a devenit parte componentă a terenului pe care este amplasat era grevat cu un drept real limitat, se consideră că dreptul real limitat se extinde, în măsura în care este posibil, și asupra terenului pe care acesta este amplasat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazurile prevăzute la lit. a) și b), dacă atît terenul, cît și bunul imobil înregistrat separat în capitolul B erau grevate cu drepturi de ipotecă în folosul diferitor creditori ipotecari, se consideră că creditorii ipotecari de rang egal dețin același drept de ipotecă de același rang, cu dreptul de a fi satisfăcuți din produsul executării ipotecii proporțional valorii obiectului asupra căruia fiecare dintre ei aveau anterior o ipotecă. La determinarea valorii obiectului se va ține cont de valoarea acestuia la data cînd bunul imobil înregistrat separat în capitolul B a încetat a fi bun imobil și a devenit parte componentă a terenului pe care este amplasat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazurile prevăzute la lit. a) și b), dacă atît terenul, cît și bunul imobil înregistrat separat în capitolul B erau grevate cu drepturi reale limitate, altele decît dreptul de ipotecă, în folosul diferitori titulari, aceste drepturi vor continua să producă efecte juridice pînă la stingerea lor conform conținutului său, ca și cum bunul imobil înregistrat separat în capitolul B nu a încetat a fi bun imobil și nu a devenit parte componentă a terenului pe care este amplasat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Extinderea obiectului dreptului real limitat conform alin. (2) se produce de plin drept prin efectul prezentei legi, fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile. Orice persoană interesată poate cere rectificarea registrului bunurilor imobile pentru a reflecta extinderea conform alin. (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile prezentei secțiuni și noile dispoziții ale art. 288–2884 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, nu afectează dispozițiile art. 278 și 2873 din Codul fiscal și alte dispoziții ale legislației fiscale conform cărora anumite bunuri imobile, părți componente ale bunurilor imobile ori părți din acestea, drepturi asupra lor sau cote-părți din dreptul asupra lor sînt obiect al impunerii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 26. – (1) Prin efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie asupra terenului care aparține unei persoane, alta decît statul sau unitatea administrativ-teritorială, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile, dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, născut din lege sau contract, altul decît un drept de superficie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu are niciun drept asupra terenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), dreptul de superficie se instituie doar asupra părții terenului necesare pentru deservirea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B. Dimensiunile concrete ale părților de teren se stabilesc de către proprietarul terenului, la cererea superficiarului sau la inițiativa proprietarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă proprietarul bunului imobil respectiv are dreptul menționat doar asupra părții terenului respectiv, dreptul de superficie se extinde doar asupra acelei părți a terenului asupra căreia el are dreptul menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 27. – (1) Dreptul de superficie prevăzut la art. 26 se instituie pe termen determinat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care actul juridic sau administrativ ori legea care guvernează dreptul menționat la art. 26 alin. (1) lit. a) stabilește un termen de existență al dreptului menționat, după a cărui expirare proprietarul terenului devine proprietar deplin al bunului imobil respectiv înregistrat separat în capitolul B, dreptul de superficie prevăzut la art. 26 se stinge la expirarea termenului de existență al dreptului menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazurile care nu cad sub incidența alin. (2), proprietarul terenului și superficiarul sînt obligați să negocieze și să convină prin contract asupra termenului dreptului de superficie. Dispozițiile privind contractul de constituire a superficiei se aplică în mod corespunzător contractului prin care se determină termenul dreptului de superficie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Superficiarul are dreptul de a cere ca termenul dreptului de superficie să fie nu mai scurt decît durata de funcționare prezumată a bunului imobil înregistrat separat în capitolul B. Proprietarul terenului are dreptul de a cere ca termenul dreptului de superficie să fie nu mai lung decît durata de funcționare prezumată a bunului imobil înregistrat separat în capitolul B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care superficiarul și proprietarul terenului nu au ajuns la un comun acord privind termenul dreptului de superficie conform alin. (3), oricare dintre ei poate introduce acțiune în instanța de judecată pentru a se stabili termenul dreptului de superficie, prin hotărîre judecătorească, conform criteriilor prevăzute la alin. (4), ținînd cont de toate circumstanțele cazului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Existența dreptului proprietarului terenului de a cere plata unei redevențe de la superficiar și mărimea acestei redevențe se stabilesc de legislația aplicabilă raportului dintre proprietarul terenului și superficiar."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 28. – (1) Prin efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) are un drept de concesiune asupra terenului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-privat;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decît cele prevăzute la lit. a)–c);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) nu are niciun drept asupra terenului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Superficiarul care deține superficie legală în temeiul alin. (1) lit. d) sau e) este obligat să achite în bugetul de stat sau, după caz, în bugetul local o redevență anuală în mărime egală cu chiria pentru locațiunea terenului statului, prevăzută de legea anuală a bugetului de stat. Categoriile de persoane scutite de plata redevenței anuale se specifică în legea anuală a bugetului de stat. Această obligație incumbă și dobînditorului subsecvent al bunului înregistrat separat și al dreptului de superficie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), dreptul de superficie se instituie doar asupra părții terenului necesare pentru deservirea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B. Dimensiunile concrete ale părților de teren se stabilesc de către proprietarul terenului, la cererea superficiarului sau la inițiativa proprietarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)–d), dacă proprietarul bunului imobil respectiv are dreptul menționat doar asupra părții respective a terenului, dreptul de superficie se extinde doar asupra părții terenului asupra căreia el are dreptul menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dreptul de superficie prevăzut de prezentul articol este perpetuu. Cu toate acestea, în cazul în care actul juridic sau administrativ ori legea care guvernează dreptul menționat la alin. (1) lit. a)–d) stabilește un termen de existență al dreptului menționat, după a cărui expirare proprietarul terenului devine proprietar deplin al bunului imobil respectiv înregistrat separat în capitolul B, dreptul de superficie prevăzut de prezentul articol se stinge la expirarea termenului de existență al dreptului menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 29. – Dispozițiile art. 26 și 27 nu afectează dreptul proprietarului terenului sau al altei autorități competente de a cere, conform legislației în vigoare, demolarea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B pe temeiurile prevăzute de legea aplicabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 30. – Dreptul de superficie prevăzut la art. 26–28 se naște de plin drept fără înregistrarea lui în registrul bunurilor imobile. Orice persoană interesată poate cere înregistrarea acestui drept în registrul bunurilor imobile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 31. – Dispozițiile art. 2881 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, nu afectează drepturile, de orice natură, ale persoanei care nu este proprietar al terenului de a construi și de a deveni proprietar al construcției sau al lucrărilor ridicate, care au fost dobîndite înainte de 1 martie 2019 și care vor continua să producă efecte juridice pînă la stingerea acestora conform conținutului său, stabilit înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 32. – (1) Dispozițiile art. 2883 alin. (2) din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică în cazul în care proprietarul unității în condominiu devine și proprietar al cotei-părți corespunzătoare din dreptul asupra părților comune."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pînă la survenirea cazului prevăzut la alin. (1), constituie bun imobil doar unitatea în condominiu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 33. – (1) La aplicarea dispozițiilor art. 3302, 3304, 332 și 333 din Codul civil, în redacția prevăzută de Legea nr. 133/2018, poate fi invocată durata posesiei exercitate înainte de 1 martie 2019 dacă aceasta întrunește celelalte condiții ale uzucapiunii invocate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La aplicarea dispozițiilor art. 3302 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se permite invocarea înregistrării în registrul respectiv, efectuată înainte de 1 martie 2019, dacă, conform legii în vigoare la data înregistrării, înregistrarea avea efect constitutiv. În caz contrar, se consideră că înregistrarea are efect constitutiv din 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1) din prezentul articol, la aplicarea dispozițiilor art. 3304 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se permite invocarea doar a duratei posesiei exercitate după 1 martie 2011."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dreptul uzucapantului de a invoca uzucapiunea împlinită înainte de 1 martie 2019 rămîne neafectat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 34. – (1) Gajul constituit înainte de 1 martie 2019:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) este guvernat de legea în vigoare la data constituirii acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) începînd cu 1 martie 2019, are același rang de prioritate ca și gradul de prioritate pe care îl avea înainte de 1 martie 2019;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) începînd cu 1 martie 2019, se exercită în condițiile Codului civil, cu modificările prevăzute de Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorul gajist care a intrat în posesia bunului gajat înainte de 1 martie 2019 exercită dreptul de a vinde, achiziționa bunul gajat sau alte drepturi în condițiile Codului civil, cu modificările prevăzute de Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Gajul constituit înainte de 1 martie 2019 asupra mijloacelor bănești, începînd cu 1 martie 2019, se consideră gaj asupra dreptului privind mijloacele bănești."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în egală măsură și ipotecii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 35. – (1) Dispozițiile art. 490 din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018 nu se aplică dreptului de ipotecă constituit înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[[159,177,"l14"]],"t":"p","text":"(2) Notificările de executare a dreptului de ipotecă transmise și preavizele de executare a dreptului de ipotecă înregistrate înainte de 1 martie 2019 conform Legii nr. 142/2008 cu privire la ipotecă se consideră avize de executare transmise sau, după caz, înregistrate în sensul art. 497 din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 36. – (1) În cazul în care ipoteca constituită înainte de 1 martie 2019 are ca obiect doar bunul imobil înregistrat separat în capitolul B, iar terenul pe care este amplasat bunul imobil ipotecat, înregistrat separat în capitolul B, aparține unui terț și a fost transmis debitorului ipotecar în folosință, după exercitarea dreptului de ipotecă, noul proprietar al bunului imobil înregistrat separat în capitolul B se subrogă în drepturile și obligațiile debitorului ipotecar conform actului juridic prin care sînt stabilite condițiile folosinței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) din prezentul articol se aplică și ipotecii constituite începînd cu data de 1 martie 2019 în privința bunurilor imobile înregistrate separat în capitolul B care continuă să se considere bunuri imobile conform art. 22."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 4-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții privind punerea în aplicare a modificărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"operate la cartea a treia"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 37. – Dispozițiile art. 6011–6016 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică actelor juridice încheiate de debitor începînd cu 1 martie 2019, chiar dacă creanța creditorului s-a născut înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 38. – Dispozițiile art. 62320–62323 din Codul civil, introduse prin Legea nr. 133/2018, se aplică, începînd cu 1 martie 2019, și obligațiilor izvorîte din contracte încheiate înainte de 1 martie 2019 sau din alte temeiuri survenite înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 39. – (1) În cazul în care un contract încheiat după data de 1 martie 2019 face referință la rezilierea sau denunțarea unui contract, se consideră că referința este la rezoluțiunea raportului contractual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care un act normativ, indiferent de momentul adoptării sale, face referință la rezilierea sau denunțarea unui contract, se consideră că referința este la rezoluțiunea raportului contractual."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 40. – (1) Modificările la art. 7921–797 din Codul civil, operate prin Legea nr. 133/2018, se aplică, în cazul dreptului de preemțiune creat prin contract, numai în situația în care acel contract a fost încheiat după data de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Modificările la art. 7921–797 din Codul civil, operate prin legea menționată la alin. (1) din prezentul articol, se aplică dreptului de preempțiune prevăzut la alin. (1) din prezentul articol, precum și dreptului de preemțiune prevăzut de lege numai cu privire la contractele de vînzare-cumpărare încheiate după data de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (2), dacă persoana obligată a înaintat titularului dreptului de preemțiune o ofertă de vînzare corespunzătoare, iar dreptul de preemțiune al titularului în privința acelei oferte s-a stins înainte de 1 martie 2019, acel drept de preemțiune nu se aplică contractului de vînzare-cumpărare, încheiat după 1 martie 2019, care conține condiții de vînzare ce nu sînt mai favorabile pentru cumpărător decît condițiile de vînzare prevăzute în oferta de vînzare menționată. Aceeași regulă se aplică în mod corespunzător dacă titularul dreptului de preemțiune a renunțat la acesta în privința unei oferte de vînzare înainte de 1 martie 2019."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 41. – (1) Contractele de investiții în construcții încheiate începînd cu 1 martie 2019 se consideră contracte de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție în sensul art. 8086 din Codul civil, introdus prin Legea nr. 133/2018, și se supun dispozițiilor legale aplicabile acestor din urmă contracte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul contractelor de investiții în construcții încheiate pînă la data de 1 martie 2019, care nu corespund art. 8087 alin. (1) lit. c) din Codul civil, introdus prin Legea nr. 133/2018, antreprenorul care deține doar un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire are obligația de a dobîndi proprietatea asupra terenului pe care se construiește și a o transmite investitorilor cel tîrziu la darea în exploatare a construcției date."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 42. – (1) Trimiterile din legislația în vigoare la contractul de leasing financiar se consideră trimiteri la contractul de leasing reglementat de Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Trimiterile din legislația în vigoare la contractul de leasing operațional se consideră trimiteri la contractul de locațiune reglementat de Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 43. – Tranzacția judiciară poate fi învestită cu formulă executorie de către notar chiar dacă aceasta nu este încheiată în formă autentică."},{"id":null,"spans":[[137,155,"l12"]],"t":"p","text":"Art. 44. – Participanților profesioniști care au deținut licențe pentru activitatea de administrare fiduciară a investițiilor în temeiul Legii nr. 199/1998 cu privire la piața valorilor mobiliare li se aplică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) exceptarea prevăzută de art. 12351 alin. (2) enunțul al doilea din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) exceptarea prevăzută de art. 143121 alin. (2) lit. c) din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 5-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții privind punerea în aplicare a modificărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"operate la cartea a patra"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 45. – (1) Dispozițiile cărții a patra din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr. 133/2018 se aplică moștenirii persoanelor care au decedat la data de 1 martie 2019 sau după data respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu afectează validitatea dispozițiilor testamentare întocmite înainte de 1 martie 2019 conform legii în vigoare la data întocmirii acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Donațiile făcute conform contractelor de donație încheiate înainte de 1 martie 2019 nu cad sub incidența obligației de raport al donațiilor, prevăzută de dispozițiile cărții a patra din Codul civil în redacția Legii nr. 133/2018, dacă donatorul a decedat înainte de 1 martie 2020."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Secțiunea a 6-a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispoziții privind punerea în aplicare a modificărilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"operate la cartea a cincea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 46. – Modificările operate la cartea a cincea din Codul civil prin Legea nr. 133/2018 se aplică numai raporturilor juridice de drept privat cu elemente de extraneitate rezultate din actele juridice încheiate începînd cu 1 martie 2019 sau din faptele juridice produse începînd cu 1 martie 2019.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Legea se completează cu anexele 6–9 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Anexa nr. 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de revocare a contractului la distanță sau a"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"contractului negociat în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(completați rubricile relevante și restituiți prezentul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"formular doar dacă doriți să revocați contractul)"},{"head":true,"rows":[["1. Către","[Aici profesionistul introduce denumirea sa, adresa sediului său și, dacă sînt disponibile, numărul de fax și adresa de poștă electronică]"],["2. Vă informez/Vă informăm prin prezenta cu privire la revocarea de către mine/noi a contractului referitor la vînzarea următoarelor produse/prestarea următoarelor servicii",""],["3. Comandat(e) la data/primit(e) la data",""],["4. Numele consumatorului (consumatorilor)",""],["5. Adresa consumatorului (consumatorilor)",""],["6. Semnătura consumatorului (doar în cazul în care acest formular este notificat pe hîrtie)",""],["7. Data",""]],"t":"table"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 7"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"INSTRUCȚIUNI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind exercitarea dreptului de revocare a contractului la distanță"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sau a contractului negociat în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Dreptul de revocare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Aveți dreptul de a revoca prezentul contract, fără a preciza motivele, în termen de 14 zile calendaristice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Perioada de revocare expiră după 14 zile calendaristice începînd din ziua [se introduce una dintre formulările potrivit pct. 1) din Instrucțiuni de completare]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru a vă exercita dreptul de revocare trebuie să ne informați [se introduc informațiile potrivit pct. 2) din Instrucțiuni de completare] cu privire la decizia dumneavoastră de revocare a contractului, utilizînd o declarație neechivocă (de exemplu, o scrisoare trimisă prin poștă, fax sau poșta electronică). În acest scop, puteți folosi modelul de revocare alăturat; folosirea acestuia nu este însă obligatorie [se introduce formularea potrivit pct. 3) din Instrucțiuni de completare]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru a respecta termenul-limită de revocare este suficient să trimiteți comunicarea privind exercitarea dreptului de revocare înainte de expirarea perioadei de revocare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Consecințele revocării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă revocați contractul, vom rambursa orice sumă pe care am primit-o de la dumneavoastră, inclusiv costurile livrării (cu excepția costurilor suplimentare determinate de faptul că ați ales o altă modalitate de livrare decît cel mai ieftin tip de livrare standard oferit de noi), fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai tîrziu de 14 zile calendaristice de la data la care sîntem informați cu privire la decizia dumneavoastră de revocare a contractului. Vom efectua această rambursare folosind aceeași modalitate de plată ca și cea folosită pentru tranzacția inițială, cu excepția cazului în care v-ați exprimat acordul expres pentru o altă modalitate de rambursare; în orice caz, nu vi se vor percepe comisioane ca urmare a unei astfel de rambursări [se introduce formularea potrivit pct. 4) din Instrucțiuni de completare]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Se introduce una dintre formulările potrivit pct. 5) din Instrucțiuni de completare]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Se introduce formularea potrivit pct. 6) din Instrucțiuni de completare]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Instrucțiuni de completare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Introduceți una dintre următoarele formulări între ghilimele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) în cazul unui contract de prestări servicii, al unui contract pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, al unui contract de furnizare a gazelor naturale, al unui contract de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu prevăd vînzarea într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, al unui contract de furnizare a energiei termice sau al unui contract de furnizare de conținuturi digitale care nu sînt livrate pe un suport material: „încheierii contractului”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul unui contract de vînzare-cumpărare: „în care dumneavoastră sau un terț, altul decît transportatorul, indicat de dumneavoastră, intrați în posesia fizică a produselor sau obțineți controlul asupra produselor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul unui contract privind produse multiple comandate de consumator printr-o singură comandă și livrate separat: „în care dumneavoastră sau un terț, altul decît transportatorul, indicat de dumneavoastră, intrați în posesia fizică a ultimului produs”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul unui contract privind livrarea unui produs constînd din mai multe loturi sau piese: „în care dumneavoastră sau un terț, altul decît transportatorul, indicat de dumneavoastră, intrați în posesia fizică a ultimului lot sau a ultimei piese”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în cazul unui contract pentru livrarea periodică de produse pe o perioadă de timp determinată: „în care dumneavoastră sau un terț, altul decît transportatorul, indicat de dumneavoastră, intrați în posesia fizică a primului produs”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Introduceți numele dumneavoastră, adresa sediului dumneavoastră și, dacă este cazul, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de poștă electronică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Dacă pe pagina web a dumneavoastră oferiți consumatorului opțiunea de a completa și transmite electronic informațiile privind revocarea contractului, introduceți formularea: „De asemenea, puteți completa și transmite pe cale electronică, de pe pagina noastră web [introduceți adresa de internet], formularul de revocare sau orice altă declarație neechivocă. Dacă folosiți această opțiune, vă vom transmite fără întîrziere, pe un suport durabil (de exemplu prin poșta electronică), confirmarea de primire a cererii de revocare.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Pentru contractele de vînzare-cumpărare, în care nu v-ați oferit să recuperați produsele, în caz de revocare, introduceți următoarea formulare: „Putem amîna rambursarea pînă la data la care primim înapoi produsele sau pînă în momentul în care ne-ați furnizat dovada că ați trimis înapoi produsele, fiind valabilă data cea mai apropiată.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) În cazul în care consumatorul a recepționat produse în legătură cu contractul, introduceți una dintre următoarele formulări:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) „Vom recupera produsele.”; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Expediați produsele sau înmînați-le direct nouă sau … [se introduce numele și adresa sediului persoanei autorizate de dumneavoastră să primească produsele, dacă este cazul], fără întîrzieri nejustificate și, în orice caz, în decurs de maximum 14 zile calendaristice de la data la care ne-ați comunicat despre revocarea contractului. Termenul este respectat dacă produsele sînt trimise înapoi înainte de expirarea perioadei de 14 zile calendaristice.”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) „Vom suporta costul returnării produselor.”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Va trebui să suportați costul direct al returnării produselor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Într-un contract la distanță, dacă nu vă oferiți să suportați costul returnării produselor, iar produsele, prin natura lor, nu pot fi returnate în mod normal prin poștă: „Va trebui să suportați costul direct al returnării produselor, [introduceți cuantumul] lei.”; sau, dacă costul returnării produselor nu poate fi calculat în mod rezonabil, în avans: „Va trebui să suportați costul direct al returnării produselor. Costul aproximativ este estimat la maximum [introduceți cuantumul] lei.”; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale, dacă produsele, prin natura lor, nu pot fi returnate în mod normal prin poștă și au fost livrate la domiciliul consumatorului în momentul încheierii contractului: „Vom recupera produsele și vom suporta costurile aferente.”; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) „Sînteți responsabil doar pentru diminuarea valorii produselor care rezultă din manipulări, altele decît cele necesare pentru determinarea naturii, calităților și funcționării produselor.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) În cazul unui contract de prestări servicii, al unui contract privind furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, al unui contract de furnizare a gazelor naturale, al unui contract de furnizare a energiei electrice, atunci cînd acestea nu prevăd vînzarea într-un volum limitat sau într-o cantitate prestabilită, sau al unui contract de furnizare a energiei termice, introduceți formularea: „Dacă ați solicitat începerea prestării serviciilor, a furnizării serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare/furnizării gazelor naturale/furnizării energiei electrice/furnizării energiei termice [tăiați mențiunile inutile] în perioada de revocare, ne datorați o sumă proporțională cu serviciile furnizate pînă în momentul în care ne-ați comunicat exercitarea dreptului privind revocarea contractului, în raport cu totalul de prestații prevăzute de contract.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea A"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații pentru contractele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind pachetul de servicii de călătorie atunci"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cînd este posibilă utilizarea de hyperlinkuri"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Combinația de servicii de călătorie pusă la dispoziția dumneavoastră este un pachet în înțelesul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, veți beneficia de toate drepturile prevăzute de legislație care se aplică pachetelor. Societatea (societățile) XY va (vor) fi pe deplin responsabilă (responsabile) pentru executarea corespunzătoare a pachetului în ansamblu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În plus, conform legislației, societatea (societățile) XY deține (dețin) protecție pentru a vă rambursa plățile și, în cazul în care transportul este inclus în pachet, pentru a asigura repatrierea dumneavoastră în cazul în care devine (devin) insolvabilă (insolvabile)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare referitoare la principalele drepturi în temeiul Codului civil [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile principale în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii primesc toate informațiile esențiale referitoare la pachet înainte de încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Există întotdeauna cel puțin un profesionist care răspunde pentru executarea corespunzătoare a tuturor serviciilor de călătorie incluse în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorilor li se pune la dispoziție un număr de telefon de urgență sau detaliile unui punct de contact unde pot lua legătura cu organizatorul sau cu intermediarul de pachete."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot transfera pachetul unei alte persoane, în urma unei înștiințări efectuate în mod rezonabil și, eventual, a plății unor costuri suplimentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Prețul pachetului poate fi mărit numai dacă cresc costurile specifice (de exemplu, prețurile la carburanți) și dacă acest lucru este prevăzut în mod expres în contract, dar în orice caz nu mai tîrziu de 20 de zile înainte de începerea executării pachetului. În cazul în care creșterea prețului este mai mare de 8% din prețul pachetului, călătorul poate declara rezoluțiunea contractului. În cazul în care organizatorul își rezervă dreptul de a majora prețul, călătorul are dreptul la o reducere de preț dacă apare o scădere a costurilor relevante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune și pot obține rambursarea integrală a oricăror plăți în cazul în care oricare dintre elementele esențiale ale pachetului, altul decît prețul, s-a modificat în mod semnificativ. În cazul în care, înainte de începerea executării pachetului, profesionistul răspunzător de pachet anulează pachetul, călătorii au dreptul la rambursare și, după caz, la o despăgubire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune, înainte de începerea executării pachetului, în circumstanțe excepționale, de exemplu în cazul unor probleme grave de securitate la destinație care sînt susceptibile de a afecta pachetul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În plus, călătorii au posibilitatea de a declara rezoluțiunea contractului în orice moment înainte de începerea executării pachetului, în schimbul achitării unui comision de rezoluțiune adecvat și justificabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care, după începerea executării pachetului, elementele importante ale pachetului nu pot fi executate astfel cum s-a convenit, călătorului i se vor oferi servicii alternative corespunzătoare, fără a implica plata unor costuri suplimentare. Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune în cazul în care serviciile nu sînt executate în conformitate cu contractul și acest fapt afectează în mod substanțial executarea pachetului, iar organizatorul nu remediază problema."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii au de asemenea dreptul la o reducere a prețului și/sau la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul suferit în cazul în care serviciile de călătorie nu sînt executate sau sînt executate în mod necorespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Organizatorul trebuie să ofere asistență în cazul în care călătorul se află în dificultate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care organizatorul sau intermediarul de pachete devine insolvabil, plățile vor fi rambursate. În cazul în care organizatorul sau, după caz, intermediarul de pachete devine insolvabil după începerea executării pachetului, iar transportul este inclus în pachet, repatrierea călătorilor este garantată. XY a contractat protecția în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]. Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea B"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații pentru contractele"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind pachetul de servicii de călătorie în alte"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"situații decît cele care fac obiectul părții A"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Combinația de servicii de călătorie pusă la dispoziția dumneavoastră este un pachet în înțelesul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, veți beneficia de toate drepturile prevăzute de legislație care se aplică pachetelor. Societatea (societățile) XY va (vor) fi pe deplin responsabilă (responsabile) pentru executarea corespunzătoare a pachetului în ansamblu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În plus, conform legislației, societatea (societățile) XY deține (dețin) protecție pentru a vă rambursa plățile și, în cazul în care transportul este inclus în pachet, pentru a asigura repatrierea dumneavoastră în cazul în care devine (devin) insolvabilă (insolvabile)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile principale în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii primesc toate informațiile esențiale referitoare la pachet înainte de încheierea contractului privind pachetul de servicii de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Există întotdeauna cel puțin un profesionist care răspunde pentru executarea corespunzătoare a tuturor serviciilor de călătorie incluse în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorilor li se pune la dispoziție un număr de telefon de urgență sau detaliile unui punct de contact unde pot lua legătura cu organizatorul sau cu intermediarul de pachete."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot transfera pachetul unei alte persoane, în urma unei înștiințări efectuate în mod rezonabil și, eventual, a plății unor costuri suplimentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Prețul pachetului poate fi mărit numai dacă cresc costurile specifice (de exemplu, prețurile la carburanți) și dacă acest lucru este prevăzut în mod expres în contract, dar în orice caz nu mai tîrziu de 20 de zile înainte de începerea executării pachetului. În cazul în care creșterea prețului este mai mare de 8% din prețul pachetului, călătorul poate declara rezoluțiunea contractului. În cazul în care organizatorul își rezervă dreptul de a majora prețul, călătorul are dreptul la o reducere de preț dacă apare o scădere a costurilor relevante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune și pot obține rambursarea integrală a oricăror plăți în cazul în care oricare dintre elementele esențiale ale pachetului, altul decît prețul, s-a modificat în mod semnificativ. În cazul în care, înainte de începerea executării pachetului, profesionistul răspunzător de pachet anulează pachetul, călătorii au dreptul la rambursare și, după caz, la o despăgubire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune, înainte de începerea executării pachetului, în circumstanțe excepționale, de exemplu în cazul unor probleme grave de securitate la destinație care sînt susceptibile de a afecta pachetul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În plus, călătorii au posibilitatea de a declara rezoluțiunea contractului în orice moment înainte de începerea executării pachetului, în schimbul achitării unui comision de rezoluțiune adecvat și justificabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care, după începerea executării pachetului, elementele importante ale pachetului nu pot fi executate astfel cum s-a convenit, călătorului i se vor oferi servicii alternative corespunzătoare, fără a implica plata unor costuri suplimentare. Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune în cazul în care serviciile nu sînt executate în conformitate cu contractul și acest fapt afectează în mod substanțial executarea pachetului, iar organizatorul nu remediază problema."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii au de asemenea dreptul la o reducere a prețului și/sau la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul suferit în cazul în care serviciile de călătorie nu sînt executate sau sînt executate în mod necorespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Organizatorul trebuie să ofere asistență în cazul în care călătorul se află în dificultate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care organizatorul sau intermediarul de pachete devine insolvabil, plățile vor fi rambursate. În cazul în care organizatorul sau, după caz, intermediarul de pachete devine insolvabil după începerea executării pachetului, iar transportul este inclus în pachet, repatrierea călătorilor este garantată. XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]. Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care anumite servicii sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Site-ul de internet pe care sînt accesibile art. 1131–1145 din Codul civil]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea C"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul în care"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"organizatorul transmite date unui alt profesionist"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în conformitate cu art. 1134 alin. (3) din Codul civil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă încheiați un contract cu societatea AB în termen de maximum 24 de ore de la primirea confirmării de rezervare din partea societății XY, serviciul de călătorie prestat de XY și AB va constitui un pachet în înțelesul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, veți beneficia de toate drepturile prevăzute de legislație care se aplică pachetelor. Societatea XY va fi pe deplin responsabilă pentru executarea corespunzătoare a pachetului în ansamblu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În plus, conform legislației, societatea XY deține protecție pentru a vă rambursa plățile și, în cazul în care transportul este inclus în pachet, pentru a asigura repatrierea dumneavoastră în cazul în care devine insolvabilă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare referitoare la principalele drepturi în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Drepturile principale în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii primesc toate informațiile esențiale referitoare la serviciile de călătorie înainte de încheierea contractului privind pachetul de călătorie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Există întotdeauna cel puțin un profesionist care răspunde pentru executarea corespunzătoare a tuturor serviciilor de călătorie incluse în contract."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorilor li se pune la dispoziție un număr de telefon de urgență sau detaliile unui punct de contact unde pot lua legătura cu organizatorul sau cu intermediarul de pachete."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot transfera pachetul unei alte persoane, în urma unei înștiințări efectuate în mod rezonabil și, eventual, a plății unor costuri suplimentare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Prețul pachetului poate fi mărit numai dacă cresc costurile specifice (de exemplu, prețurile la carburanți) și dacă acest lucru este prevăzut în mod expres în contract, dar în orice caz nu mai tîrziu de 20 de zile înainte de începerea executării pachetului. În cazul în care creșterea prețului este mai mare de 8% din prețul pachetului, călătorul poate declara rezoluțiunea contractului. În cazul în care organizatorul își rezervă dreptul de a majora prețul, călătorul are dreptul la o reducere de preț dacă apare o scădere a costurilor relevante."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune și pot obține rambursarea integrală a oricăror plăți în cazul în care oricare dintre elementele esențiale ale pachetului, altul decît prețul, s-a modificat în mod semnificativ. În cazul în care, înainte de începerea executării pachetului, profesionistul răspunzător de pachet anulează pachetul, călătorii au dreptul la rambursare și, după caz, la o despăgubire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune înainte de începerea executării pachetului, în circumstanțe excepționale, de exemplu în cazul unor probleme grave de securitate la destinație care sînt susceptibile de a afecta pachetul."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În plus, călătorii au posibilitatea de a declara rezoluțiunea contractului în orice moment înainte de începerea executării pachetului, în schimbul achitării unui comision de rezoluțiune adecvat și justificabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care, după începerea executării pachetului, elementele importante ale pachetului nu pot fi executate astfel cum s-a convenit, călătorului i se vor oferi servicii alternative corespunzătoare, fără a implica plata unor costuri suplimentare. Călătorii pot declara rezoluțiunea contractului fără plata unui comision de rezoluțiune în cazul în care serviciile nu sînt executate în conformitate cu contractul și acest fapt afectează în mod substanțial executarea pachetului, iar organizatorul nu remediază problema."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Călătorii au de asemenea dreptul la reducerea prețului și/sau la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul suferit în cazul în care serviciile de călătorie nu sînt executate sau sînt executate în mod necorespunzător."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Organizatorul trebuie să ofere asistență în cazul în care un călător se află în dificultate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– În cazul în care organizatorul sau intermediarul de pachete devine insolvabil, plățile vor fi rambursate. În cazul în care organizatorul sau, după caz, intermediarul de pachete devine insolvabil după începerea executării pachetului, iar transportul este inclus în pachet, repatrierea călătorilor este garantată. XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]. Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 9"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea A"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul în care profesionistul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"care facilitează online un serviciu de călătorie asociat în înțelesul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"art. 11449 alin. (1) lit. a) din Codul civil este un transportator care"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"vinde un bilet dus-întors"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, după alegerea și efectuarea plății pentru un serviciu de călătorie, rezervați servicii de călătorie suplimentare pentru călătoria sau vacanța dumneavoastră prin intermediul societății noastre/XY, NU veți beneficia de drepturile care se aplică pachetelor în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, societatea noastră/XY nu va fi răspunzătoare pentru executarea corespunzătoare a acestor servicii de călătorie suplimentare. În cazul unor probleme, vă rugăm să contactați prestatorul de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Totuși, dacă rezervați orice servicii de călătorie suplimentare în cadrul aceleiași vizite pe site-ul de rezervare al societății noastre/site-ul de rezervare al XY, serviciile de călătorie vor deveni parte a unui serviciu de călătorie asociat. În acest caz, conform legislației, XY deține protecție pentru a restitui plățile dumneavoastră către XY pentru servicii neprestate din cauza insolvabilității XY și, după caz, pentru repatrierea dumneavoastră. Vă rugăm să rețineți că acest lucru nu înseamnă furnizarea unei rambursări în cazul insolvabilității prestatorului de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare privind protecția în caz de insolvabilitate [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notă: Această protecție în caz de insolvabilitate nu acoperă contractele cu alte părți decît XY, care pot fi executate în ciuda insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea B"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul în care profesionistul care"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"facilitează online un serviciu de călătorie asociat în înțelesul art. 11449"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alin. (1) lit. a) din Codul civil este un profesionist altul decît"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"un transportator care vinde un bilet dus-întors"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, după alegerea și efectuarea plății pentru un serviciu de călătorie, rezervați servicii de călătorie suplimentare pentru călătoria sau vacanța dumneavoastră prin intermediul societății noastre/XY, NU veți beneficia de drepturile care se aplică pachetelor în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, societatea noastră/XY nu va fi răspunzătoare pentru executarea corespunzătoare a acestor servicii de călătorie individuale. În cazul unor probleme, vă rugăm să contactați prestatorul de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Totuși, dacă rezervați orice servicii de călătorie suplimentare în cadrul aceleiași vizite pe site-ul de rezervare al societății noastre/site-ul de rezervare al XY, serviciile de călătorie vor deveni parte a unui serviciu de călătorie asociat. În acest caz, conform legislației, XY deține protecție pentru a restitui plățile dumneavoastră către XY pentru servicii neprestate din cauza insolvabilității XY. Vă rugăm să rețineți că acest lucru nu înseamnă restituirea în cazul insolvabilității prestatorului de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare privind protecția în caz de insolvabilitate [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notă: Această protecție în caz de insolvabilitate nu acoperă contractele cu alte părți decît XY, care pot fi executate în ciuda insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea C"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul serviciilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de călătorie asociate în înțelesul art. 11449 alin. (1) lit. a)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"din Codul civil în cazul în care contractele sînt încheiate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în prezența fizică simultană a profesionistului (altul decît"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"un transportator care vinde un bilet dus-întors)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"și a călătorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă, după alegerea și efectuarea plății pentru un serviciu de călătorie, rezervați servicii de călătorie suplimentare pentru călătoria sau vacanța dumneavoastră prin intermediul societății noastre/XY, NU veți beneficia de drepturile care se aplică pachetelor în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, societatea noastră/XY nu va fi răspunzătoare pentru executarea corespunzătoare a acestor servicii de călătorie individuale. În cazul unor probleme, vă rugăm să contactați prestatorul de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Totuși, dacă rezervați orice servicii de călătorie suplimentare în cadrul aceleiași vizite sau al aceluiași contact cu societatea noastră/societatea XY, serviciile de călătorie vor deveni parte a unui serviciu de călătorie asociat. În acest caz, conform legislației, XY deține protecție pentru a restitui plățile dumneavoastră către XY pentru servicii neprestate din cauza insolvabilității XY. Vă rugăm să rețineți că acest lucru nu înseamnă restituirea în cazul insolvabilității prestatorului de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notă: Această protecție în caz de insolvabilitate nu acoperă contractele cu alte părți decît XY, care pot fi executate în ciuda insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Site-ul de internet pe care sînt accesibile art. 1131–1145 din Codul civil]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea D"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul în"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"care profesionistul care facilitează online un serviciu"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de călătorie asociat în înțelesul art. 11449 alin. (1) lit. b)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"din Codul civil este un transportator care"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"vinde un bilet dus-întors"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă rezervați servicii de călătorie suplimentare pentru călătoria sau vacanța dumneavoastră prin intermediul acestui link/acestor linkuri, NU veți beneficia de drepturile care se aplică pachetelor în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, societatea noastră/societatea XY nu va fi răspunzătoare pentru executarea corespunzătoare a serviciilor de călătorie suplimentare respective. În caz de probleme, vă rugăm să contactați prestatorul de servicii competent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Totuși, dacă rezervați servicii de călătorie suplimentare prin intermediul acestui link/acestor linkuri în termen de maximum 24 de ore de la primirea confirmării rezervării de către societatea noastră/societatea XY, serviciile de călătorie respective vor deveni parte dintr-un serviciu de călătorie asociat. În acest caz, conform legislației, XY deține protecție pentru a restitui plățile dumneavoastră către XY pentru servicii neprestate din cauza insolvabilității XY și, după caz, pentru repatrierea dumneavoastră. Vă rugăm să rețineți că acest lucru nu înseamnă restituirea în cazul insolvabilității prestatorului de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare privind protecția în caz de insolvabilitate [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notă: Această protecție în caz de insolvabilitate nu acoperă contractele cu alte părți decît XY, care pot fi executate în ciuda insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Partea E"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Formular standard de informații în cazul în care profesionistul care"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"facilitează online un serviciu de călătorie asociat în înțelesul art. 11449"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alin. (1) lit. b) din Codul civil este un profesionist altul decît"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"un transportator care vinde un bilet dus-întors"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dacă rezervați servicii de călătorie suplimentare pentru călătoria sau vacanța dumneavoastră prin intermediul acestui link/acestor linkuri, NU veți beneficia de drepturile care se aplică pachetelor în temeiul art. 1131–1145 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prin urmare, societatea noastră/societatea XY nu va fi răspunzătoare pentru executarea corespunzătoare a respectivelor servicii de călătorie suplimentare. În caz de probleme, vă rugăm să contactați prestatorul de servicii competent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Totuși, dacă rezervați servicii de călătorie suplimentare prin intermediul acestui link/acestor linkuri în termen de maximum 24 de ore de la primirea confirmării rezervării de către societatea noastră/societatea XY, serviciile de călătorie respective vor deveni parte dintr-un serviciu de călătorie asociat. În acest caz, conform legislației, XY deține protecție pentru a restitui plățile dumneavoastră către XY pentru servicii neprestate din cauza insolvabilității XY. Vă rugăm să rețineți că acest lucru nu înseamnă restituirea în cazul insolvabilității prestatorului de servicii relevant."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Informații suplimentare privind protecția în caz de insolvabilitate [a se furniza sub forma unui hyperlink]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Urmărind hyperlinkul, călătorul va primi următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY a contractat protecție în caz de insolvabilitate cu YZ [entitatea responsabilă pentru protecție în caz de insolvabilitate, de exemplu un fond de garantare sau o societate de asigurări ori altele, în modul stabilit de Guvern]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Călătorii pot contacta această entitate sau, după caz, autoritatea competentă (date de contact, inclusiv nume, adresa geografică, adresa de e-mail și numărul de telefon) în cazul în care serviciile sînt refuzate din cauza insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Notă: Această protecție în caz de insolvabilitate nu acoperă contractele cu alte părți decît XY, care pot fi executate în ciuda insolvabilității XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 1131 –1145 din Codul civil [hyperlink].”"}],"id":"art-ii","label":"Art.II.","note_count":0,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[49,62,"l15"]],"t":"p","text":"La articolul 49 alineatul (1) din Codul familiei nr. 1316/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările ulterioare, în enunțul al doilea, cuvîntul „tatălui” se substituie cu cuvîntul „părintelui”."}],"id":"art-iii","label":"Art.III.","note_count":0,"num":"iii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[19,38,"l16"]],"t":"p","text":"La articolul 8 din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 159, art. 582), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera f) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„f) desfășoară activitate de fiduciar.”"}],"id":"art-iv","label":"Art.IV.","note_count":0,"num":"iv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,19,"l17"]],"t":"p","text":"Legea nr. 1453/2002 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 154–157, art. 1209), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. La articolul 35, alineatul (1) se completează cu litera o3) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„o3) desfășurarea activității de fiduciar;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 511 se abrogă."}],"id":"art-v","label":"Art.V.","note_count":0,"num":"v","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l18"]],"t":"p","text":"Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 176–181, art. 513), cu modificările ulterioare, se completează cu articolele 281 și 282 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 281. Organele abilitate cu funcții de control"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind clauzele abuzive"},{"id":"art-vi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței efectuează controlul respectării prevederilor art. 712–7204 din Codul civil în partea referitoare la contractele încheiate cu consumatorii și constatarea clauzelor abuzive în contracte, la sesizarea consumatorului sau din oficiu, în condițiile legii."},{"id":"art-vi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Comerciantul are obligația de a prezenta Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, la solicitare, o copie de pe originalul contractelor încheiate cu consumatorul care fac obiectul controlului, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a altor obligații de confidențialitate impuse de lege sau de contract."},{"id":"art-vi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul constatării clauzelor abuzive în contractul încheiat cu consumatorul, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței întocmește act de constatare și intentează acțiune în instanța de judecată în vederea solicitării constatării nulității acestor clauze."},{"id":"art-vi-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale elaborate pentru a fi utilizate în o multitudine de contracte, instanța de judecată constată nulitatea acestor clauze, dispune excluderea lor din contract, impunînd, totodată, comerciantului obligația de a exclude aceste clauze din contractele cu același obiect încheiate cu alți consumatori, precum și interdicția de a include astfel de clauze în alte contracte care urmează a fi încheiate cu consumatorii."},{"id":"art-vi-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Pentru prevenirea includerii în contracte a unor clauze abuzive, acțiunile menționate la alin. (3) și (4) pot fi îndreptate, separat sau în ansamblu, împotriva unui număr de comercianți din același sector economic sau împotriva asociațiilor acestora care utilizează sau recomandă utilizarea acelorași clauze sau a unor clauze similare."},{"id":"art-vi-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Consumatorul prejudiciat nemijlocit prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor legii sau asociațiile obștești de consumatori sînt în drept să intenteze acțiuni în instanța de judecată în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor prejudiciați, în vederea solicitării constatării nulității clauzelor contractuale presupuse a fi abuzive, în condițiile legii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 282. Autoritatea de supraveghere privind respectarea legislației în domeniul drepturilor consumatorilor la încheierea contractelor la distanță și a contractelor negociate în afara spațiilor comerciale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este autoritatea de supraveghere privind respectarea legislației cu privire la drepturile consumatorilor la încheierea contractelor la distanță și a contractelor negociate în afara spațiilor comerciale, inclusiv a prevederilor art. 5752, 6783–67814, 704–7116, 8031 și 8032 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru a stopa încălcările prevederilor prevăzute la alin. (1), consumatorii sau reprezentanții lor legali și asociațiile obștești de consumatori care, potrivit legii, au un interes legitim în protejarea consumatorilor pot:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să inițieze acțiuni în justiție împotriva comercianților care au săvîrșit încălcări ale legislației prevăzute la alin. (1); sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să sesizeze Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței în vederea inițierii de către aceasta a acțiunilor în instanță împotriva comercianților care au săvîrșit încălcări ale legislației prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Autoritățile publice abilitate cu funcții de protecție a consumatorilor și comercianții concurenți pot sesiza Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței în legătură cu încălcarea legislației prevăzute la alin. (1), pentru ca aceasta să inițieze acțiuni în instanță împotriva comercianților care au săvîrșit aceste încălcări.”"}],"id":"art-vi","label":"Art.VI.","note_count":0,"num":"vi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[66,78,"l19"]],"t":"p","text":"Articolul 220 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(5) În cazul în care persoana care a înaintat acțiunea civilă a fost recunoscută în calitate de parte civilă, însă, ulterior, prin ordonanță, s-a dispus încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire penală, din data cînd această ordonanță devine irevocabilă începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă a acțiunii civile."},{"id":"art-vii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) În cazul în care instanța de judecată a admis în principiu acțiunea civilă sau a lăsat-o fără soluționare, din data cînd această sentință devine irevocabilă începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă a acțiunii civile.”"}],"id":"art-vii","label":"Art.VII.","note_count":0,"num":"vii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[48,60,"l20"]],"t":"p","text":"Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 285–294, art. 436), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. La articolul 39 alineatul (3), cuvintele „unei filiale” se substituie cu cuvintele „unei sucursale”, iar cuvintele „unde filiala” se substituie cu cuvintele „unde sucursala”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 40:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), după textul „fixate de pămînt,” se introduce textul „acțiunile posesorii privitoare la aceste bunuri,”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvîntul „cărăușului” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvintele „transportatorului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Codul se completează cu articolul 411 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 411. Competența în materie de moștenire"},{"id":"art-viii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) În instanța de la locul deschiderii moștenirii se înaintează următoarele acțiuni:"},{"id":"art-viii-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) privind dreptul la moștenire, privind mărimea cotei succesorale, precum și privind acceptarea moștenirii sau renunțarea la moștenire;"},{"id":"art-viii-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) privind constatarea nedemnității;"},{"id":"art-viii-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) ale moștenitorului față de posesorul masei succesorale (petiția de ereditate);"},{"id":"art-viii-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) privind nevalabilitatea dispozițiilor testamentare;"},{"id":"art-viii-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) de partaj și privind planul de partaj, contractul de partaj sau contractul de amînare a partajului;"},{"id":"art-viii-p1-f","spans":[],"t":"p","text":"f) întemeiate pe dreptul rezultat dintr-un legat sau o sarcină testamentară;"},{"id":"art-viii-p1-g","spans":[],"t":"p","text":"g) privind tragerea la răspundere a custodelui sau administratorului masei succesorale ori a executorului testamentar sau privind încetarea atribuțiilor acestora;"},{"id":"art-viii-p1-h","spans":[],"t":"p","text":"h) de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":"art-viii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) din prezentul articol se aplică cu prioritate față de dispozițiile art. 40 alin. (1)."},{"id":"art-viii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Acțiunile creditorilor defunctului și ale altor creditori ai masei succesorale se înaintează în instanța de la locul deschiderii moștenirii. Această regulă nu exclude competența altor instanțe, la alegerea reclamantului conform art. 39, și nu înlătură competența excepțională conform art. 40."},{"id":"art-viii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) În cazul în care locul deschiderii moștenirii este în afara teritoriului Republicii Moldova, dar, conform legii, instanțele judecătorești naționale au competență jurisdicțională asupra pricinii, acțiunea în materiile prevăzute de alin. (1) și (3) din prezentul articol se înaintează în instanța de la locul unde se află majoritatea bunurilor situate pe teritoriul Republicii Moldova sau, în lipsa acestora, în instanța competentă conform art. 38.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 87 alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera b), cuvîntul „revendicate” se substituie cu cuvîntul „cerute”, iar cuvîntul „revendicare” se substituie cu cuvîntul „transmitere”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"literele i) și j) se abrogă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele j1) și j2) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„j1) în mărime de 20% din valoarea bunului – în acțiunile posesorii;"},{"id":"art-viii-p4-j2","spans":[],"t":"p","text":"j2) din valoarea dreptului real sau de creanță – în cazul acțiunii în efectuarea înregistrării, al acțiunii în justificare și al acțiunii în rectificare a registrului de publicitate prevăzut de lege;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. La articolul 104 alineatul (1) litera b), cuvîntul „filialei” se substituie cu cuvîntul „sucursalei”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. La articolul 111:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (3) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. La articolul 112:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art. 111 alin. (3), în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art. 111 alin. (4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Dacă ultima lună nu are ziua respectivă determinată conform alin. (1), termenul expiră în ultima zi a lunii.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. La articolul 175:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se completează cu litera a1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a1) să noteze acțiunea, în registrele de publicitate prevăzute de lege, în raport cu drepturile pîrîtului;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Sechestrul sau interdicția aplicată în privința unui drept înregistrat într-un registru de publicitate prevăzut de lege nu împiedică titularul dreptului să încheie acte juridice de dispoziție cu privire la drept, cu condiția că actul juridic stipulează expres că este încheiat sub condiția suspensivă a ridicării sechestrului sau interdicției. În acest caz, dreptul dobînditorului doar se înregistrează provizoriu.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Codul se completează cu articolul 1751 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 1751. Notarea acțiunii în registrul de publicitate prevăzut de lege"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazurile prevăzute de art. 28327 din Codul civil și în alte cazuri prevăzute de lege, acțiunea este notată în registrul de publicitate prevăzut de lege la cererea reclamantului, fără intervenția instanței de judecată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Reclamantul poate cere instanței de judecată să dispună notarea acțiunii pentru alte cazuri decît cele prevăzute la alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă legea nu prevede altfel, notarea acțiunii efectuate în raport cu un drept înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege nu împiedică efectuarea înregistrărilor, înregistrărilor provizorii sau a notărilor în folosul terților fără consimțămîntul solicitantului sau al beneficiarului notării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Instanța de judecată va dispune notarea acțiunii, dar nu va dispune aplicarea sechestrului sau a interdicției asupra dreptului înregistrat într-un registru de publicitate prevăzut de lege dacă notarea acțiunii constituie o măsură de asigurare suficientă pentru a proteja interesele legitime ale reclamantului."},{"id":"art-viii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile art. 176 privind ordinea aplicării sechestrului se aplică în mod corespunzător ordinii dispunerii notării acțiunii de către instanța de judecată."},{"id":"art-viii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă acțiunea în privința căreia s-a dispus notarea se admite, reclamantul poate urmări dreptul înregistrat atît împotriva pîrîtului, cît și împotriva oricărei persoane care l-a dobîndit ulterior.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. La articolul 262, litera a) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) pînă la determinarea succesorului în drepturi al persoanei juridice ieșite din proces sau pînă la determinarea moștenitorului sau desemnarea persoanei împuternicite să acționeze în numele masei succesorale (executor testamentar care are împuterniciri de administrare, custode sau administratorul masei succesorale desemnat de notar ori administratorul insolvabilității masei succesorale) – în cazurile prevăzute la art. 260 alin. (1) lit. a). Moștenitorul nu este obligat să continue procesul pînă la acceptarea moștenirii sau pînă la expirarea termenului de renunțare la moștenire;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Titlul II se completează cu compartimentul B4 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„B4. PROCEDURA ÎN ACȚIUNILE POSESORII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Capitolul XXII4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PROCEDURA ÎN ACȚIUNILE POSESORII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 27815. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În procedura privind acțiunile posesorii se judecă acțiunile prin care se apără posesia în temeiul art. 308–311 din Codul civil (acțiunile posesorii)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunile posesorii se judecă în instanță conform regulilor generale de examinare a acțiunilor civile, cu excepțiile stabilite de dispozițiile prezentului capitol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 27816. Examinarea acțiunii și căile de atac"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Acțiunile posesorii se judecă de urgență și cu precădere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Sînt inadmisibile acțiunea reconvențională și orice alte cereri, inclusiv măsurile asigurătorii, prin care se solicită protecția unui drept în legătură cu bunul în litigiu, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 310 și 311 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Hotărîrea asupra acțiunii posesorii este supusă numai recursului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 27817. Autoritatea lucrului judecat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Hotărîrea judecătorească prin care s-a soluționat o acțiune posesorie are autoritate de lucru judecat într-o acțiune posesorie ulterioară între aceleași părți, fiind întemeiată pe aceleași fapte. Aceasta nu are însă o astfel de autoritate într-o acțiune ulterioară privitoare la fondul dreptului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Hotărîrea judecătorească prin care s-a soluționat o acțiune privitoare la fondul dreptului are autoritate de lucru judecat într-o acțiune posesorie ulterioară, în legătură cu același bun, între aceleași părți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pîrîtul, în procesul privind acțiunea posesorie, nu poate introduce o acțiune privind fondul dreptului pînă cînd hotărîrea judecătorească prin care se admite acțiunea posesorie nu rămîne definitivă și nu este executată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Cu toate acestea, pîrîtul poate introduce o acțiune privitoare la fondul dreptului înainte de momentul prevăzut la alin. (3) dacă demonstrează că nu a putut executa hotărîrea judecătorească prin care se admite acțiunea posesorie din culpa reclamantului care participă la procedura în acțiunea posesorie.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. La articolul 279 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„i) uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. La articolul 302 alineatul (2) literele a) și b), după cuvîntul „reședința” se introduc cuvintele „temporară a”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Capitolul XXXII va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul XXXII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UZUCAPIUNEA DREPTULUI CONTRAR CUPRINSULUI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"REGISTRULUI DE PUBLICITATE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 327. Domeniul de aplicare și competența"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentului capitol sînt aplicabile cererilor de constatare a uzucapiunii în temeiul art. 3304 din Codul civil și efectuării înregistrării corespunzătoare în registrul de publicitate prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cererea de uzucapiune se depune la instanța de judecată de la locul de aflare a bunului imobil, iar în cazul altor bunuri – la sediul sau oficiul teritorial respectiv al autorității competente să efectueze înregistrări și radieri în registrul de publicitate corespunzător prevăzut de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 328. Cuprinsul cererii de uzucapiune"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Petiționarul va arăta în cererea de uzucapiune data de la care posedă bunul sub nume de proprietar, temeiul uzucapiunii, faptul dacă bunul posedat este sau nu înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege, precum și numele ori denumirea vechiului proprietar sau a succesorului acestuia, dacă îl cunoaște."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) La cererea de uzucapiune se vor anexa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) un certificat de deces care atestă că titularul dreptului înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege este decedat sau, după caz, un certificat (confirmare, extras etc.) emis de autoritatea competentă, care atestă faptul că persoana juridică titulară a dreptului înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege și-a încetat existența;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un certificat eliberat de autoritatea competentă, din care să rezulte faptul dacă moștenirea titularului înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege a fost sau nu deschisă, iar în caz afirmativ, cine sînt moștenitorii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul imobilelor, un certificat eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că acesta nu face parte din domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) certificatul privind absența datoriilor la bugetul public național al petiționarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) înscrisul constatator al actului juridic pe care solicitantul și-a întemeiat posesia, atunci cînd este cazul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) în cazul imobilelor, documentația tehnică cadastrală a imobilului, realizată, pe cheltuiala celui interesat, de o persoană fizică sau juridică autorizată, potrivit legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) extrasul din registrul de publicitate prevăzut de lege pentru informare, cu arătarea titularului înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege ori a înregistrării declarației de renunțare la proprietate, precum și a faptului dacă bunul este sau nu grevat de sarcini, eliberat de autoritatea competentă care deține registrul respectiv; în cazul în care imobilul nu este înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege în folosul altei persoane și nici grevat de sarcini, un certificat emis de organul cadastral teritorial, care atestă acest fapt, inclusiv faptul că nu a fost atribuit un număr cadastral la înregistrarea imobilului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) lista cuprinzînd numele, prenumele și domiciliul a cel puțin 2 martori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 329. Examinarea cererii de uzucapiune și căile de atac"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) După depunerea cererii de uzucapiune, instanța dispune, prin încheiere, citarea titularului dreptului înregistrat în registrul de publicitate prevăzut de lege sau a succesorilor acestuia, dacă sînt cunoscuți, precum și emiterea unei somații și, după caz, afișarea acesteia la imobilul vizat, la sediul instanței, la sediul autorității competente prevăzute la art. 327 alin. (2), precum și publicarea ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și în alte publicații de largă răspîndire în Republica Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Afișele și publicația vor cuprinde:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) denumirea instanței care a emis somația, numărul și data încheierii prin care s-a dispus emiterea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numele, prenumele sau denumirea posesorului și domiciliul sau, după caz, sediul acestuia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) precizarea că posesorul invocă dobîndirea proprietății sau a unui alt drept real prin uzucapiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) indicarea precisă a bunului. În cazul imobilelor, indicarea precisă a imobilului, cu adresa poștală și, dacă este cazul, cu număr cadastral sau topografic, iar în lipsa acestora, cu precizarea vecinătăților;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) somația către toți cei interesați să facă opoziție, cu precizarea că, în caz contrar, în termen de 6 luni de la emiterea celei din urmă publicații se va trece la judecarea cererii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Cheltuielile necesare pentru efectuarea formalităților de afișare și publicare sînt în sarcina petiționarului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Îndeplinirea formalităților prevăzute la alin. (3) va fi constatată într-un proces-verbal, întocmit de grefier, ce se va depune la dosarul cauzei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Dacă nu s-au făcut opoziții în termenul prevăzut la alin. (2) lit. e) sau dacă persoana înregistrată în registrul de publicitate prevăzut de lege este decedată sau și-a încetat existența juridică, sau a renunțat la proprietate, instanța se va pronunța prin hotărîre, după ascultarea petiționarului și a martorilor și după verificarea îndeplinirii condițiilor cerute de lege pentru dobîndirea dreptului reclamat în temeiul uzucapiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dacă s-au formulat opoziții la cererea de uzucapiune, acestea vor fi comunicate petiționarului pentru a formula referință potrivit dispozițiilor de drept comun. După primirea referinței se va fixa un termen pentru soluționarea cererii de uzucapiune, cu citarea petiționarului și a oponenților, cărora li se va remite și cîte o copie de pe cererea de uzucapiune și de pe referința depusă de petiționar."},{"id":"art-viii-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) În toate cazurile, instanța va cerceta dacă sînt îndeplinite cerințele prevăzute de Codul civil pentru dobîndirea dreptului reclamat în temeiul uzucapiunii conform art. 3304 din Codul civil."},{"id":"art-viii-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) Hotărîrea judecătorească poate fi contestată cu apel. Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la pronunțare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 330. Înregistrarea în registrul de publicitate prevăzut de lege a dreptului uzucapat"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Petiționarul va putea cere înregistrarea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care s-a admis cererea de uzucapiune, înainte de rămînerea definitivă a acesteia. Justificarea înregistrării provizorii se va face pe baza hotărîrii judecătorești rămase definitivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În toate cazurile, registratorul registrului de publicitate prevăzut de lege nu va putea dispune înregistrarea dreptului, în temeiul uzucapiunii, dacă acesta a fost înregistrat sau înregistrat provizoriu în folosul unei alte persoane, chiar după împlinirea termenului de uzucapiune; în cazul în care s-a făcut numai o notare, se va putea dispune înregistrarea dreptului fără ca înregistrarea să fie opozabilă celui care a cerut notarea."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Petiționarul este considerat proprietar de la data înregistrării, în condițiile legii, în registrul de publicitate prevăzut de lege a dreptului de proprietate dobîndit în temeiul uzucapiunii conform dispozițiilor art. 3304 din Codul civil.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. La articolul 460 alineatul (1) litera a), cuvintele „sau filiala” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. Articolul 461 alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera c), cuvîntul „cărăușii” se substituie cu cuvîntul „transportatorii”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera h) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Codul se completează cu articolele 4621–4627 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 4621. Competența instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Instanțele judecătorești naționale sînt competente în procesele cu privire la moștenire dacă locul deschiderii moștenirii, conform Codului civil, se află pe teritoriul Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4622. Competența contractuală în procesele cu privire la moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care cel care a lăsat moștenirea a ales în mod valabil legea Republicii Moldova pentru a guverna moștenirea sa, părțile la proces pot conveni ca instanțele judecătorești naționale să aibă competență exclusivă de a se pronunța cu privire la orice chestiune referitoare la moștenire dacă aceasta nu afectează drepturile terților care obțin drepturi din respectiva moștenire."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Un astfel de acord de prorogare convențională trebuie redactat în scris, datat și semnat de părțile interesate. Orice comunicare sub formă electronică care permite consemnarea acordului este considerată echivalentă cu forma scrisă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4623. Declinarea competenței în cazul în care s-a optat pentru o lege în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În cazul în care cel care a lăsat moștenirea alege legea unui stat străin pentru a guverna moștenirea sa, instanța de judecată națională sesizată în temeiul art. 4621:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) poate, la solicitarea unei părți la proces, să își decline competența în cazul în care consideră că instanțele judecătorești din statul pentru a cărui lege s-a optat sînt mai competente să hotărască cu privire la moștenire, avînd în vedere natura acesteia, precum reședința obișnuită a părților și locul unde sînt situate bunurile; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este obligată să își decline competența în cazul în care părțile au convenit, în conformitate cu art. 4622, să confere competența instanțelor judecătorești din statul străin pentru a cărui lege s-a optat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4624. Competența în cazul în care s-a optat pentru o lege în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Instanțele judecătorești naționale, pentru a căror lege a optat cel care a lăsat moștenirea, sînt competente să hotărască cu privire la moștenire în cazul în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o instanță de judecată dintr-un stat străin sesizată anterior și-a declinat competența cu privire la aceeași cauză în temeiul împrejurărilor prevăzute la art. 4623;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) părțile la proces au convenit, în conformitate cu art. 4622, să ofere competența instanțelor judecătorești naționale; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) părțile la proces au recunoscut în mod expres competența instanței judecătorești naționale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4625. Competența întemeiată pe înfățișare în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care, în cursul desfășurării procesului în fața instanței judecătorești naționale care își exercită competența în temeiul art. 4624, rezultă că nu toate părțile au fost și părți la acordul de alegere a instanței competente, instanța continuă să își exercite competența dacă aceste părți se înfățișează fără a contesta competența instanței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care părțile care nu au fost părți la acordul de alegere a instanței competente contestă competența instanței judecătorești menționate la alin. (1), instanța își declină competența. În această situație, competența de a hotărî cu privire la succesiune revine instanțelor judecătorești competente în temeiul art. 4621 sau al art. 4626."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4626. Competența subsidiară în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care reședința obișnuită a celui care a lăsat moștenirea în momentul decesului nu este situată în Republica Moldova, instanțele judecătorești naționale sînt competente să se pronunțe asupra moștenirii, dacă în Republica Moldova sînt situate bunuri care fac parte din masa succesorală, în măsura în care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cel care a lăsat moștenirea avea cetățenia Republicii Moldova la data decesului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) dacă nu este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a), cel care a lăsat moștenirea își avea anterior reședința obișnuită în Republica Moldova, cu condiția ca, în momentul sesizării instanței, să nu fi trecut mai mult de 5 ani de la schimbarea reședinței obișnuite."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care nu sînt întrunite condițiile prevăzute la alin. (1), instanțele judecătorești naționale sînt competente să se pronunțe asupra bunurilor care fac parte din masa succesorală și sînt situate pe teritoriul Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 4627. Limitarea procedurilor în materie de moștenire"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cazul în care masa succesorală conține bunuri situate într-un stat străin, la cererea uneia dintre părți la proces, instanța de judecată națională sesizată să hotărască cu privire la moștenire poate decide să nu se pronunțe cu privire la unul sau mai multe dintre bunuri dacă s-a demonstrat că hotărîrea sa cu privire la acele bunuri nu va fi recunoscută și, după caz, declarată executorie în acel stat străin."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1) nu afectează dreptul părților de a delimita obiectul litigiului pornit în fața instanțelor judecătorești naționale.”"}],"id":"art-viii","label":"Art.VIII.","note_count":0,"num":"viii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[58,70,"l21"]],"t":"p","text":"Articolul 11 din Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările ulterioare, se completează cu litera n1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„n1) contractele de leasing, în partea referitoare la dreptul locatorului de a intra în posesia bunului, a documentelor aferente lui și de a obține radierea leasingului din registrul de publicitate, cu condiția că locatorul este o organizație de creditare nebancară sau o societate de leasing, iar leasingul a fost notat sau înregistrat conform dispozițiilor art. 929 alin. (3) din Codul civil;”."}],"id":"art-ix","label":"Art.IX.","note_count":0,"num":"ix","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l22"]],"t":"p","text":"Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 47–49, art. 213), cu modificările ulterioare, se completează cu articolul 91 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 91. Încheierea contractelor de asigurare de către rezidenții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Republicii Moldova"},{"id":null,"spans":[[41,58,"l23"]],"t":"p","text":"Rezidenții Republicii Moldova, în sensul Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, pot încheia contracte de asigurare doar cu societăți înregistrate în Republica Moldova ori sucursalele societăților străine înregistrate în Republica Moldova, cu excepția cazurilor în care asigurările solicitate nu se practică pe piața internă, precum și cu excepția cazurilor prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.”"}],"id":"art-x","label":"Art.X.","note_count":0,"num":"x","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l24"]],"t":"p","text":"Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 11–21, art. 6), cu modificările ulterioare, se completează cu articolele 311–313 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 311. Registrul de stat al transporturilor"},{"id":"art-xi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Registrul de stat al transporturilor descrie vehiculele supuse înmatriculării și arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri."},{"id":"art-xi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazurile prevăzute de lege, în Registrul de stat al transporturilor pot fi notate drepturi, fapte sau raporturi juridice dacă au legătură cu vehiculele cuprinse în acest registru."},{"id":"art-xi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Procedura de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau radiere în Registrul de stat al transporturilor și alte aspecte legate de funcționarea sa se reglementează prin hotărîre de Guvern."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 312. Înregistrările în Registrul de stat al transporturilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale asupra vehiculelor înmatriculate în Registrul de stat al transporturilor se constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în Registrul de stat al transporturilor, pe baza actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în condițiile legii. Dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale asupra vehiculelor înmatriculate în Registrul de stat al transporturilor se sting numai prin radierea lor din registrul de publicitate prevăzut de lege, cu consimțămîntul titularului, exprimat în forma prevăzută de lege."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dispozițiile alin. (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) nu împiedică recunoașterea dreptului de proprietate asupra vehiculelor dobîndite în mod legal în afara Republicii Moldova înainte de înmatricularea în Registrul de stat al transporturilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nu se aplică grevărilor cu acele drepturi reale care, conform legii, se supun înregistrării în Registrul garanțiilor reale mobiliare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 313. Drepturile, actele sau faptele supuse notării"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În afara altor cazuri prevăzute de lege sînt supuse notării în Registrul de stat al transporturilor:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) reutilarea care a condus la modificarea datelor de evidență a vehiculului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prezența la vehicul a unui număr de identificare nimicit intenționat, falsificat sau contrafăcut;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) aflarea vehiculului în căutare națională sau internațională."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Faptele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu împiedică înmatricularea vehiculului în Registrul de stat al transporturilor și nici efectuarea înregistrărilor în folosul dobînditorilor de drepturi dacă nu sînt notate interdicții conform legii.”"}],"id":"art-xi","label":"Art.XI.","note_count":0,"num":"xi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l25"]],"t":"p","text":"Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 127–130, art. 548), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Articolele 7 și 8 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 7. Sucursalele societății"},{"id":"art-xii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Societatea este în drept să înființeze sucursale în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte legislative, iar în străinătate – și în conformitate cu legislația statului străin, dacă tratatul internațional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel."},{"id":"art-xii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Sucursala se dotează cu bunuri din patrimoniul societății care a înființat-o."},{"id":"art-xii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Sucursalele nu sînt persoane juridice și acționează în numele societății, în baza regulamentelor aprobate de societate. De activitatea sucursalei răspunde societatea care a înființat-o."},{"id":"art-xii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Administratorul sucursalei își exercită atribuțiile în temeiul regulamentului sucursalei, aprobat de societate, și al mandatului eliberat de societate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 8. Grupul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În sensul prezentei legi, persoanele afiliate societății, asociatului, administratorului sau unui alt subiect prevăzut de prezenta lege sînt determinate de Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Societatea poate face parte dintr-un grup de persoane juridice în modul determinat de Codul civil.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. La articolul 9 alineatul (3), enunțul întîi se completează cu textul „ , cu excepția cazurilor prevăzute de lege”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Articolul 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera f), cuvintele „filialelor și ale reprezentanțelor” se substituie cu cuvîntul „sucursalelor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „Orice” se substituie cu textul „În condițiile legii, orice”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Articolul 13 alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la literele e) și f), cuvîntul „asociaților” se substituie cu cuvîntul „fondatorilor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera k), cuvintele „filialele și reprezentanțele” se substituie cu cuvîntul „sucursalele”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. La articolul 16 alineatul (5), cuvintele „filiale și/sau reprezentanțe” se substituie cu cuvintele „sucursale”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. La articolul 18, alineatul (2) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. La articolul 19, alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Articolul 22:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), enunțul al doilea se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), după textul „în numele societății,” se introduce textul „pe cale oblică,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. La articolul 23, alineatul (2) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. La articolul 24 alineatul (1), cuvîntul „indivizibilă” se substituie cu cuvîntul „divizibilă”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. La articolul 25:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Partea socială sau o fracțiune a părții sociale poate fi înstrăinată liber persoanei afiliate asociatului, celorlalți asociați și societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), cuvîntul „înstrăinării” se substituie cu cuvîntul „vînzării”, iar cuvîntul „înstrăinarea” – cu cuvîntul „vînzarea”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (4), cuvîntul „înstrăineze” se substituie cu cuvîntul „vîndă”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (7), cuvîntul „procurat” se substituie cu cuvîntul „cumpărat”, iar cuvîntul „înstrăinată” – cu cuvîntul „vîndută”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (8) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(8) În cazul vînzării părții sociale sau a unei fracțiuni din aceasta fără respectarea dreptului de preemțiune conform procedurii prevăzute de prezentul articol, fiecare asociat poate exercita dreptul de preemțiune și valorifica mijloacele juridice de apărare conform art. 795 alin. (4) și (5) din Codul civil. Dispozițiile art. 7921–797 din Codul civil rămîn aplicabile în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentei legi.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (9) se completează cu un enunț nou cu următorul cuprins: „Această regulă nu se aplică testamentului.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Asociatul poate renunța la dreptul de preemțiune în raport cu o anumită vînzare de către un alt asociat, fie în cadrul adunării generale a asociaților, fie prin declarație scrisă.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. La articolul 27 alineatul (2), după cuvintele „puse în gaj” se introduce textul „ , inclusiv al achiziționării acesteia de către creditorul gajist,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Legea se completează cu articolul 271 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 271. Partea socială a soților în societate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Asupra părții sociale a soților în societate dobîndite în timpul căsătoriei se aplică regimul juridic al proprietății comune în devălmășie dacă contractul matrimonial nu prevede altfel."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Soțul asociatului nu poate cere divizarea părții sociale și nici primirea sa în societate, dacă actul de constituire nu prevede altfel.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. La articolul 28, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Dacă partea socială este deținută în comun de către mai multe persoane, acestea pot să-și exercite drepturile cu privire la partea socială numai în mod unanim.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. La articolul 29 alineatul (1), cuvintele „numai în temeiul titlului executoriu” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. Articolul 44 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Prin actul de constituire sau regulamentele societății se poate reglementa modul și volumul dezvăluirii informației către asociați, ținînd cont de nevoia de transparență a activității față de asociat, precum și de nevoia de a proteja informația confidențială, secretul comercial, datele cu caracter personal și alte interese legitime.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. La articolul 47 alineatul (1), după cuvintele „nu a vărsat aportul subscris” se introduce textul „după expirarea unui termen suplimentar de o lună, care i-a fost stabilit prin notificare, pentru vărsarea aportului”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Articolul 49:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera m), cuvintele „în prealabil a” se exclud;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera n), cuvintele „filialelor și reprezentanțelor” se substituie cu cuvîntul „sucursalelor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (2) se completează cu litera f1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„f1) aprobarea încheierii actelor juridice și altor operațiuni dintre administrator sau o persoană afiliată administratorului, pe de o parte, și societate, pe de altă parte;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. Articolul 58 alineatul (1) punctul 2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera d), cuvîntul „prealabil” se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la litera e), cuvintele „filialelor și reprezentanțelor” se substituie cu cuvîntul „sucursalelor”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Articolul 61 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 61. Atacarea hotărîrilor adunării generale a asociaților în instanța"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de judecată"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Hotărîrile adunării generale a asociaților ori deciziile asociatului unic sînt nule sau anulabile în condițiile Codului civil.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. La articolul 71 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„c) să elibereze altor persoane mandat în numele societății;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. La articolul 73, alineatul (3) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. La articolul 76, alineatele (3)–(5) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. La articolul 77 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„b) persoanele afiliate administratorului;”."}],"id":"art-xii","label":"Art.XII.","note_count":0,"num":"xii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l26"]],"t":"p","text":"Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 184–187, art. 711), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. În cuprinsul legii, sintagmele „filială și reprezentanță” și „filială sau reprezentanță”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „sucursală” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 4 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(11) Pentru înregistrarea organizației necomerciale, a modificărilor în statutul acesteia și în Registrul de stat se percepe o taxă în mărimea și modul prevăzute de Guvern.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. La articolul 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"denumirea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 5. Termenele înregistrării de stat”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (1) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 12 alineatul (2), după cuvintele „specificate în” se introduc cuvintele „Codul civil și”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Legea se completează cu articolul 171 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 171. Încetarea calității de administrator"},{"id":"art-xiii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Persoana înscrisă în registrul de publicitate în calitate de administrator poate renunța la calitatea de administrator și solicita radierea din registru dacă face dovada că:"},{"id":"art-xiii-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) a expirat termenul pentru care a fost desemnată; sau"},{"id":"art-xiii-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) calitatea de administrator a încetat în baza unui temei prevăzut de lege sau de actele constitutive; sau"},{"id":"art-xiii-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) în conformitate cu legea sau actul constitutiv, este în drept să solicite încetarea calității de administrator și că a trecut un termen mai mare de 30 de zile din momentul în care a solicitat organului competent adoptarea unui act privind încetarea calității de administrator."},{"id":"art-xiii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), administratorul care vrea să renunțe la calitatea de administrator trebuie să convoace, în termenul prevăzut la alin. (1) lit. c), ședința organului competent al persoanei juridice."},{"id":"art-xiii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile legislației muncii nu pot fi invocate pentru ca renunțarea să producă efecte înainte de ședința organului competent al persoanei juridice."},{"id":"art-xiii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Persoana juridică este obligată, în termenul prevăzut la alin. (1) lit. c), să adopte hotărîrea necesară și să ia alte măsuri pentru a înceta calitatea de administrator și pentru a îndeplini formalitățile de publicitate impuse de lege."},{"id":"art-xiii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) În termen de 30 de zile de la radiere, organul înregistrării de stat este obligat să notifice persoana juridică despre radierea din registrul de publicitate a administratorului acestei persoane juridice."},{"id":"art-xiii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Dispozițiile prezentului articol se aplică și radierii din registrul de publicitate a administratorului sucursalei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Articolul 191 se abrogă."}],"id":"art-xiii","label":"Art.XIII.","note_count":0,"num":"xiii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[64,76,"l27"]],"t":"p","text":"La articolul 45 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78–84, art. 100), cu modificările ulterioare, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(1) Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul art. 30 alin. (11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenționale.”"}],"id":"art-xiv","label":"Art.XIV.","note_count":0,"num":"xiv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[34,51,"l28"]],"t":"p","text":"La articolul 32 alineatul (1) din Legea nr. 98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 160–164, art. 537), cu modificările ulterioare, cuvintele „cu caracter necomercial” se exclud."}],"id":"art-xv","label":"Art.XV.","note_count":0,"num":"xv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[23,35,"l5"]],"t":"p","text":"Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193–197, art. 663), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. La articolul 1 alineatul (2), enunțul întîi se completează cu textul „ , precum și maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu activitate de întreprinzător”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 36 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 36. Continuarea procesului în cazul decesului debitorului"},{"id":"art-xvi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă debitorul persoană fizică decedează după ce s-a depus cererea introductivă sau după intentarea procesului de insolvabilitate, procesul va continua conform dispozițiilor aplicabile procesului de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":"art-xvi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul existenței mai multor moștenitori, aceștia au drepturi egale în cadrul procesului de insolvabilitate.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Articolul 48:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (3), enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „Dacă se partajează o masă succesorală, instanța va stabili obligațiile masei succesorale, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, sarcinile masei succesorale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Instanța de insolvabilitate va face separarea sau partajarea în natură a masei debitoare prin formarea unor loturi de atribuire. Dispozițiile Codului civil privind partajul bunului comun sau, după caz, al masei succesorale se aplică în modul corespunzător.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (5) se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 50 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„c) creanțelor cumpărătorului, născute din contracte de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Legea se completează cu capitolul IX1 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul IX1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PARTICULARITĂȚILE INSOLVABILITĂȚII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"MASEI SUCCESORALE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2351. Domeniul de aplicare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător insolvabilității masei succesorale, cu derogările prevăzute de prezentul capitol și dispozițiile Codului civil în materie de insolvabilitate a masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În scopul aplicării corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) masa credală este formată din pasivul masei succesorale, iar masa debitoare este formată din activul masei succesorale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) referințele în adresa debitorului înainte de deschiderea moștenirii se consideră referințe la cel care a lăsat moștenirea, iar referințele în adresa debitorului după deschiderea moștenirii se consideră referințe lăsate la moștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2352. Admisibilitatea intentării procesului de insolvabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cererea introductivă nu poate fi respinsă în temeiul faptului că un moștenitor încă nu a acceptat moștenirea sau că acesta poartă răspundere nelimitată pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul în care există mai mulți moștenitori, procesul de insolvabilitate poate fi intentat și după efectuarea partajului masei succesorale."},{"id":"art-xvi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Procesul de insolvabilitate nu se poate limita doar la o parte din masa succesorală."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2353. Dreptul de a depune cerere introductivă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dreptul de a depune cerere introductivă îl au următoarele persoane:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) oricare moștenitor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) creditorul oricărui moștenitor, pe cale oblică, în condițiile legii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) administratorul masei succesorale sau custodele, executorul testamentar care are dreptul de a administra masa succesorală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) oricare creditor al masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă nu toți moștenitorii au depus cererea introductivă, procesul de insolvabilitate a masei succesorale se intentează doar dacă temeiul intentării este demonstrat în fața instanței. Instanța de insolvabilitate va audia ceilalți moștenitori."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care administrarea masei succesorale revine executorului testamentar, instanța de insolvabilitate îl va audia doar la cererea moștenitorului, iar moștenitorul, la rîndul său, va fi audiat doar la cererea executorului testamentar."},{"id":"art-xvi-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Planul procedurii de restructurare poate fi propus doar de către toți moștenitorii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2354. Termenul de depunere a cererii introductive"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Cererea introductivă a creditorului masei succesorale nu poate fi depusă dacă au expirat 2 ani din momentul acceptării moștenirii de către cel puțin un moștenitor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2355. Temeiurile intentării procesului de insolvabilitate"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Drept temei de intentare a procesului de insolvabilitate îl constituie incapacitatea de plată a masei succesorale sau supraîndatorarea acesteia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă cererea introductivă este depusă de către moștenitor, administratorul masei succesorale, custode sau executorul testamentar, temei de intentare a procesului de insolvabilitate îl constituie pericolul intrării masei succesorale în incapacitate de plată cînd, în mod previzibil, nu se vor putea executa obligațiile pecuniare devenite scadente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2356. Procedura de executare după data deschiderii moștenirii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Procedura de executare silită, inițiată față de masa succesorală după data deschiderii moștenirii, nu acordă creditorului care a inițiat-o dreptul de satisfacere separată a creanței."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2357. Recuperarea prestațiilor pentru satisfacerea legatelor și a sarcinilor testamentare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru satisfacerea legatelor și a sarcinilor testamentare, prestațiile executate din contul masei succesorale pot fi contestate în aceleași condiții ca și transferurile cu titlu gratuit efectuate din contul masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2358. Cheltuielile suportate de moștenitor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Moștenitorul nu poate refuza satisfacerea obligațiilor care îi revin, invocînd cheltuieli care trebuie să-i fie rambursate din contul masei succesorale conform art. 15759 și 157510 din Codul civil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 2359. Obligațiile masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pe lîngă obligațiile prevăzute de art. 52 din prezenta lege, următoarele obligații se consideră obligații ale masei succesorale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) cheltuielile care trebuie să fie rambursate moștenitorului din contul masei succesorale conform art. 15759 și 157510 din Codul civil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cheltuielile de îngrijire și de înmormîntare conform art. 1572117 din Codul civil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cheltuielile din contul masei succesorale suportate pentru procesul de declarare a decesului celui care a lăsat moștenirea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) cheltuielile suportate pentru deschiderea testamentului, pentru administrarea masei succesorale, custodia acesteia, pentru procedura de somare publică a creditorilor în vederea înaintării pretențiilor și pentru întocmirea inventarului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) obligațiile care rezultă din actele juridice încheiate de către custodele masei succesorale sau executorul testamentar;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) remunerația și cheltuielile datorate administratorului masei succesorale, custodelui, executorului testamentar sau moștenitorului care, înainte de a renunța la moștenire, a gestionat-o, doar în măsura în care remunerația și cheltuielile erau necesare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În caz de insuficiență de bunuri, obligațiile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol se satisfac după executarea cheltuielilor masei debitoare, dar înainte de executarea creanțelor chirografare conform art. 43."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23510. Creditorii masei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În cadrul procesului de insolvabilitate a masei succesorale, doar creditorii masei succesorale își pot înainta creanțele."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Creditorii moștenitorilor care nu sînt creditori ai masei succesorale nu pot înainta creanțe."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23511. Creanțele moștenitorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Moștenitorul își poate înainta creanțele sale față de defunct."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă moștenitorul a executat o obligație a masei succesorale și dacă nu se consideră că executarea s-a făcut din contul masei succesorale în sensul art. 157510 din Codului civil, moștenitorul poate înainta creanța care aparține creditorului, cu excepția cazului în care moștenitorul poartă răspundere nelimitată pentru obligațiile masei succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dacă moștenitorul poartă răspundere nelimitată față de un creditor separat, moștenitorul poate înainta creanța care aparține acelui creditor atît timp cît acesta din urmă nu își înaintează creanța proprie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23512. Obligațiile cu rang inferior"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Creanțele care rezultă din legate și sarcinile testamentare se satisfac după executarea creanțelor chirografare prevăzute la art. 43 alin. (2) pct. 6)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Dacă testatorul a dispus, prin dispoziție testamentară, ca un legat sau o sarcină testamentară să fie îndeplinită înainte de un alt legat sau o altă sarcină testamentară, atunci primele vor fi satisfăcute cu prioritate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Creanța ce aparține creditorului care, în temeiul art. 15754 din Codul civil, a fost exclus din cadrul procedurii de somare publică a creditorilor sau care, în temeiul art. 15755 din Codul civil, se asimilează creditorului exclus va fi satisfăcută doar după executarea creanțelor chirografare prevăzute la art. 43 alin. (2) pct. 6) din prezenta lege, precum și la alin. (1) din prezentul articol. În alte aspecte, aceste restricții nu afectează rangul de prioritate al creanțelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23513. Bunurile restituite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Bunurile restituite masei succesorale ca urmare a contestării unui act juridic încheiat de către cel care a lăsat moștenirea sau a unei prestații efectuate față de el nu pot fi folosite pentru satisfacerea creanțelor prevăzute la art. 23512 alin. (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Bunurile restituite masei succesorale de către moștenitor conform art. 15759–157511 din Codul civil pot fi folosite pentru a satisface creanțele care aparțin creditorului exclus, în temeiul art. 15754 din Codul civil, din cadrul procedurii de somare publică a creditorilor sau celui care, în temeiul art. 15755 din Codul civil, se asimilează creditorului exclus, în măsura în care moștenitorul este ținut să restituie bunurile respective conform dispozițiilor legale privind îmbogățirea nejustificată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23514. Moștenirea subsecventă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Dispozițiile art. 2358, 2359 alin. (1) lit. a) și 23511 alin. (2) și (3), de asemenea, se aplică moștenitorului prealabil după ce a survenit moștenirea subsecventă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23515. Planul procedurii de restructurare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Suplimentar la celelalte elemente prevăzute de lege, planul procedurii de restructurare va stabili dacă, conform Codului civil, moștenitorul poartă sau nu poartă răspundere nelimitată pentru obligațiile masei succesorale guvernate de plan."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 23516. Vînzarea cotei succesorale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dacă moștenitorul și-a vîndut cota succesorală, el va fi substituit de către cumpărător în procesul de insolvabilitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Moștenitorul poate depune o cerere introductivă în condițiile în care o poate face un creditor al masei succesorale în privința unei obligații a masei succesorale care, potrivit condițiilor vînzării-cumpărării, trebuia satisfăcută de cumpărător. Moștenitorul are același drept în privința celorlalte obligații ale masei succesorale, cu excepția cazului în care moștenitorul poartă răspundere nelimitată sau dacă s-a dispus administrarea masei succesorale. Dispozițiile art. 2358, 2359 alin. (1) lit. a) și art. 23511 se aplică moștenitorului și după vînzarea cotei sale succesorale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător cazurilor în care o persoană a vîndut cota succesorală dobîndită prin contract sau, pe altă cale, s-a obligat să vîndă cota succesorală dobîndită în temeiul legii ori în alt temei.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Articolul 254 se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Dispozițiile art. 50 alin. (2) lit. c) se aplică contractelor încheiate după 1 martie 2019."},{"id":"art-xvi-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Dispozițiile art. 50 alin. (1) se aplică și creanțelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcția de locuințe, încheiate și înregistrate (notate) în registrul bunurilor imobile înainte de 1 martie 2019.”"}],"id":"art-xvi","label":"Art.XVI.","note_count":0,"num":"xvi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":"art-xvii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) La 1 martie 2019 se abrogă:"},{"id":null,"spans":[[19,37,"l29"]],"t":"p","text":"– articolul 21 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi;"},{"id":null,"spans":[[2,20,"l30"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 171/1994 cu privire la secretul comercial;"},{"id":null,"spans":[[64,77,"l31"]],"t":"p","text":"– articolele 401 și 406 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998;"},{"id":null,"spans":[[2,20,"l32"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 449/2001 cu privire la gaj;"},{"id":null,"spans":[[2,20,"l33"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură;"},{"id":null,"spans":[[19,36,"l34"]],"t":"p","text":"– articolul 19 din Legea nr. 81/2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător;"},{"id":null,"spans":[[2,19,"l35"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 59/2005 cu privire la leasing;"},{"id":null,"spans":[[2,20,"l14"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 142/2008 cu privire la ipotecă;"},{"id":null,"spans":[[2,20,"l36"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 256/2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;"},{"id":null,"spans":[[2,18,"l37"]],"t":"p","text":"– Legea nr. 8/2016 privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor."},{"id":"art-xvii-p2","spans":[[21,39,"l22"]],"t":"p","text":"(2) Capitolul II din Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări se abrogă la 1 ianuarie 2020."},{"id":"art-xvii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu prevederile acesteia."}],"id":"art-xvii","label":"Art.XVII.","note_count":0,"num":"xvii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Parlamentul adoptă prezenta lege organică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezenta lege transpune art. 7 alin. (2), art. 8, art. 9 alin. (2) și (3), art. 89, 90, 106, art. 108 alin. (1), art. 136 alin. (1), art. 137 alin. (2), art. 146 alin. (3), art. 151 alin. (3), art. 152 și 153 din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 169 din 30 iunie 2017; art. 203 pct. 7 din Acordul de Asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 260 din 30 august 2014; pct. 3.4 și 3.5 din Recomandarea Comisiei 2009/385/CE din 30 aprilie 2009 de completare a Recomandărilor 2004/913/CE și 2005/162/CE în ceea ce privește regimul de remunerare a directorilor societăților cotate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 120 din 15 mai 2009; Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011; Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 95 din 21 aprilie 1993; Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vînzării de bunuri de consum și garanțiile conexe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 171 din 7 iulie 1999; Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 326 din 11 decembrie 2015; art. 1–10 din Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobîndirii, utilizării și divulgării ilegale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie 2016; art. 1, 21–33, 35, 64–69, 71–73 din Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărîrilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 201 din 27 iulie 2012; Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 177 din 4 iulie 2008; Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 199 din 31 iulie 2007."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CP1107/2002","href":"/ro/act/cp1107-2002/","id":"l1","kind":"number","slug":"cp1107-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP287/2017","href":"/ro/act/lp287-2017/","id":"l2","kind":"number","slug":"lp287-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"contabilităţii și raportării financiare","ru":"о бухгалтерском учете и финансовой отчетности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP171/2012","href":"/ro/act/lp171-2012/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp171-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind piaţa de capital","ru":"о рынке капитала"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1216/1992","href":null,"id":"l4","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"taxei de stat","ru":"о государственной пошлине"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP149/2012","href":"/ro/act/lp149-2012/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp149-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"Insolvabilităţii","ru":"о несостоятельности"},"url":null},{"anchor":"art-8","candidates":[],"code":"LP184/2016","href":"/ro/act/lp184-2016/#art-8","id":"l6","kind":"number","slug":"lp184-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la contractele de garanţie financiară","ru":"о договорах о финансовом обеспечении"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP184/2016","href":"/ro/act/lp184-2016/","id":"l7","kind":"number","slug":"lp184-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la contractele de garanţie financiară","ru":"о договорах о финансовом обеспечении"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1125/2002","href":"/ro/act/lp1125-2002/","id":"l8","kind":"number","slug":"lp1125-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova*","ru":"о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP202/2013","href":"/ro/act/lp202-2013/","id":"l9","kind":"number","slug":"lp202-2013","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind contractele de credit pentru consumatori","ru":"о кредитных договорах с потребителями"},"url":null},{"anchor":"art-74","candidates":[],"code":"LP149/2012","href":"/ro/act/lp149-2012/#art-74","id":"l10","kind":"number","slug":"lp149-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"Insolvabilităţii","ru":"о несостоятельности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP100/2017","href":"/ro/act/lp100-2017/","id":"l11","kind":"number","slug":"lp100-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la actele normative","ru":"о нормативных актах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP199/1998","href":null,"id":"l12","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la piaţa valorilor mobiliare*","ru":"о рынке ценных бумаг*"},"url":null},{"anchor":"art-59","candidates":[],"code":"LP1543/1998","href":"/ro/act/lp1543-1998/#art-59","id":"l13","kind":"number","slug":"lp1543-1998","status":"in_corpus","title":{"ro":"cadastrului bunurilor imobile","ru":"о кадастре недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP142/2008","href":null,"id":"l14","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la ipotecă","ru":"об ипотеке"},"url":null},{"anchor":"art-49","candidates":[],"code":"CP1316/2000","href":"/ro/act/cp1316-2000/#art-49","id":"l15","kind":"number","slug":"cp1316-2000","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL FAMILIEI","ru":"СЕМЕЙНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":"art-8","candidates":[],"code":"LP1260/2002","href":"/ro/act/lp1260-2002/#art-8","id":"l16","kind":"number","slug":"lp1260-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la avocatură","ru":"об адвокатуре"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1453/2002","href":"/ro/act/lp1453-2002/","id":"l17","kind":"number","slug":"lp1453-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la notariat","ru":"о нотариате"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP105/2003","href":"/ro/act/lp105-2003/","id":"l18","kind":"number","slug":"lp105-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecţia consumatorilor","ru":"о защите прав потребителей"},"url":null},{"anchor":"art-220","candidates":[],"code":"CPP122/2003","href":"/ro/act/cpp122-2003/#art-220","id":"l19","kind":"number","slug":"cpp122-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"УГОЛОВНО-ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CPC225/2003","href":"/ro/act/cpc225-2003/","id":"l20","kind":"number","slug":"cpc225-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":"art-11","candidates":[],"code":"CP443/2004","href":"/ro/act/cp443-2004/#art-11","id":"l21","kind":"number","slug":"cp443-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE EXECUTARE AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ИСПОЛНИТЕЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP407/2006","href":null,"id":"l22","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la asigurări","ru":"о страховании"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP62/2008","href":"/ro/act/lp62-2008/","id":"l23","kind":"number","slug":"lp62-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea valutară*","ru":"о валютном регулировании*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP131/2007","href":"/ro/act/lp131-2007/","id":"l24","kind":"number","slug":"lp131-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind siguranţa traficului rutier","ru":"о безопасности дорожного движения*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP135/2007","href":"/ro/act/lp135-2007/","id":"l25","kind":"number","slug":"lp135-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind societăţile cu răspundere limitată","ru":"об обществах с ограниченной ответственностью"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP220/2007","href":"/ro/act/lp220-2007/","id":"l26","kind":"number","slug":"lp220-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali","ru":"o государственной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимателей"},"url":null},{"anchor":"art-45","candidates":[],"code":"CС218/2008","href":"/ro/act/cc218-2008/#art-45","id":"l27","kind":"number","slug":"cc218-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О ПРАВОНАРУШЕНИЯХ*"},"url":null},{"anchor":"art-32","candidates":[],"code":"LP98/2012","href":"/ro/act/lp98-2012/#art-32","id":"l28","kind":"number","slug":"lp98-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind administraţia publică centrală de specialitate","ru":"о центральном отраслевом публичном управлении"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP845/1992","href":"/ro/act/lp845-1992/","id":"l29","kind":"number","slug":"lp845-1992","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi","ru":"о предпринимательстве и предприятиях"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP171/1994","href":null,"id":"l30","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la secretul comercial","ru":"о коммерческой тайне"},"url":null},{"anchor":"art-401","candidates":[],"code":"LP1543/1998","href":"/ro/act/lp1543-1998/#art-401","id":"l31","kind":"number","slug":"lp1543-1998","status":"in_corpus","title":{"ro":"cadastrului bunurilor imobile","ru":"о кадастре недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP449/2001","href":null,"id":"l32","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la gaj*","ru":"о залоге*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP198/2003","href":null,"id":"l33","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la arenda în agricultură","ru":"об аренде в сельском хозяйстве"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP81/2004","href":"/ro/act/lp81-2004/","id":"l34","kind":"number","slug":"lp81-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător","ru":"об инвестициях в предпринимательскую деятельность"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP59/2005","href":null,"id":"l35","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la leasing","ru":"о лизинге"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP256/2011","href":null,"id":"l36","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii","ru":"о неправомерных условиях в договорах, заключенных с потребителями"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP8/2016","href":null,"id":"l37","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor","ru":"о правах потребителей при заключении договоров"},"url":null}],"masthead":["Republica Moldova","PARLAMENTUL","LEGE Nr. 133 din 15-11-2018","privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative","Publicat : 14-12-2018 în Monitorul Oficial Nr. 467-479 art. 784"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nr. 133. Chișinău, 15 noiembrie 2018."}]},"ru":{"amendments":[],"article_count":17,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[40,51,"l1"]],"t":"p","text":"В Гражданский кодекс Республики Молдова № 1107/2002 (Официальный монитор Республики Молдова, 2002 г., № 82–86, ст.661), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. В статье 1:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «Основные начала» заменить словом «Принципы»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «неприкосновенности собственности, свободы договора,» заменить словами «защите интимной, частной и семейной жизни, признании неприкосновенности собственности, свободы договора, защите добросовестности, защите прав потребителя, признании», а слова «их судебной защиты.» – словами «их защиты компетентными юрисдикционными органами.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. В статье 2:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «связанные с ними» исключить, а после слов «неимущественные отношения» дополнить часть словами «между субъектами гражданских правоотношений»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (3) и (4) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Отношения, связанные с осуществлением и защитой прав и основных свобод человека и других нематериальных благ, регулируются настоящим кодексом и другими законами в свете положений и принципов, установленных международными договорами в области прав и основных свобод человека."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Субъектами гражданских правоотношений являются физические и юридические лица, как обладающие статусом профессионала, так и не обладающие им.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Статью 3 дополнить частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Гражданское законодательство толкуется и применяется в соответствии с Конституцией Республики Молдова, Европейской конвенцией по защите прав и основных свобод человека и другими договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При толковании и применении гражданского законодательства учитывается необходимость обеспечения единообразного применения правовых положений, добросовестности, а также правовой определенности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В статье 4:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Обычай представляет собой норму поведения, которая, не будучи предусмотрена законодательством, является общепринятой и регулярно применяемой в определенной сфере гражданских правоотношений.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «, а также сделке.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Часть (2) статьи 5 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) При невозможности использования аналогии закона права и обязанности сторон определяются исходя из принципов гражданского законодательства и справедливости (аналогия права).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Статью 6 дополнить частями (6)–(8) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Положения нового закона, касающиеся сроков давности, как исковой, так и приобретательной, применяются к сроку давности, начавшему течь до даты вступления закона в силу и не истекшему до этой даты. В этом случае срок, истекший ранее, принимается во внимание. Начало, приостановление и прекращение течения срока давности определяются для периода, предшествующего вступлению в силу нового закона, старым законом."},{"id":"art-i-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Если срок давности, предусмотренный новым законом, короче срока, предусмотренного старым законом, то начиная с даты вступления в силу нового закона начинается течение нового срока давности в соответствии с новым законом. В этом случае срок, истекший ранее, не принимается во внимание. Положения настоящей части применяются и в случае, если новый закон объявляет подлежащим исковой давности право, которое согласно старому закону не подлежало исковой давности."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае, предусмотренном частью (7), если срок давности, предусмотренный старым законом, истечет до срока давности, предусмотренного новым законом, давность пройдет по истечении срока, установленного старым законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. В статье 8:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «общих начал и смысла» заменить словом «принципов»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте d) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт e) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e) в результате создания объектов интеллектуальной собственности;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте h) слово «законодательство» заменить словом «закон»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Дополнить кодекс статьями 91–94 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 91. Добросовестность"},{"id":"art-i-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Добросовестность означает стандарт поведения стороны, характеризующийся правильностью, честностью, открытостью и уважением интересов другой стороны соответствующего правоотношения."},{"id":"art-i-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Поведением, противоречащим добросовестности, является, в частности, поведение стороны, не соответствующее ее предшествующим заявлениям или поведению, в случае, когда другая сторона, действуя себе в ущерб, разумно положилась на них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92. Разумность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Разумность, предусмотренная правовым положением или сделкой, должна устанавливаться объективно, с учетом природы и цели рассматриваемого элемента, обстоятельств дела, а также соответствующих обычаев и сложившейся практики."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 93. Злоупотребление правом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Никакое субъективное право не может осуществляться с преимущественным намерением причинить другому лицу ущерб или нанести ему иной вред (злоупотребление правом)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае злоупотребления правом судебная инстанция с учетом характера и последствий допущенного злоупотребления отказывает лицу в защите злонамеренно осуществленного субъективного права или, по обстоятельствам, обязывает его к прекращению злонамеренного осуществления."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Если злоупотребление правом повлекло нарушение субъективного права другого лица, такое лицо вправе требовать возмещения причиненного ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 94. Запрет ссылки на свое незаконное или недобросовестное поведение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Никто не вправе ссылаться в обоснование своей претензии на незаконное или недобросовестное деяние, совершенное им либо с его участием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Никто не вправе извлекать выгоду из своего незаконного или недобросовестного поведения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. В статье 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «урегулирования» заменить словом «разрешения»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Ссылки в настоящем кодексе на судью или судебную инстанцию являются также ссылками на другие компетентные юрисдикционные органы в соответствии с законом, а ссылки на гражданско-процессуальные правовые положения являются также ссылками на процессуальные правила соответствующих компетентных юрисдикционных органов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Статью 11 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 11. Способы защиты гражданских прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Защита гражданских прав осуществляется в соответствии с законом путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) признания права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) восстановления положения, существовавшего до нарушения права, и пресечения действий, нарушающих право или создающих угрозу его нарушения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) установления или, по обстоятельствам, признания недействительности сделки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) признания недействительным акта органа публичной власти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) понуждения к исполнению обязанности в натуре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) самозащиты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) возмещения имущественного и, в предусмотренных законом случаях, неимущественного ущерба;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) взыскания процентов за просрочку платежа или, по обстоятельствам, неустойки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) расторжения или изменения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) неприменения судебной инстанцией акта органа публичной власти, противоречащего закону;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) иных способов, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Способы защиты, предусмотренные частью (1), могут использоваться, если соблюдены условия для их применения, установленные законом, и, по обстоятельствам, сделкой.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Статью 14 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14. Возмещение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, чье право или законный интерес нарушены, может требовать в соответствии с законом полного возмещения причиненного ему в связи с этим имущественного или неимущественного ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под имущественным ущербом понимаются расходы, которые ущемленное лицо произвело или должно будет произвести для восстановления нарушенного права или законного интереса, уничтожение или повреждение его имущества (реальный ущерб), а также неполученная прибыль, которую это лицо получило бы, если бы его право или законный интерес не были нарушены (упущенная выгода)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Под неимущественным ущербом (моральным вредом) понимаются физические и нравственные страдания, а также ухудшение качества жизни. В случае повреждения здоровья неимущественный ущерб включает также утрату или снижение возможностей человеческого организма (биологический ущерб)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Утрата возможности возмещается, только если это текущее и определенное исчезновение благоприятной возможности. Размер этого ущерба соответствует утраченной возможности и не может быть равен выгоде, которую можно было бы извлечь из возможности, если бы она реализовалась."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Возмещение ущерба подразумевает восстановление ущемленного лица в том положении, в котором оно находилось бы, если бы ему не был причинен ущерб."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Вместо возмещения имущественного ущерба согласно частям (2) и (5) ущемленное лицо может требовать с ответственного за причинение ущерба лица взыскания всей полученной им в связи с причинением ущерба прибыли. Это правило применяется только в случае, если законом или договором предусмотрена такая форма определения имущественного ущерба или если применение такой формы определения имущественного ущерба разумно в обстоятельствах данного дела.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Дополнить кодекс статьей 141 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 141. Виновность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если законом не предусмотрено иное, лицо отвечает только за ущерб, причиненный своим виновно совершенным, с умыслом или по неосторожности, деянием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Деяние признается совершенным умышленно, если лицо, его совершившее, осознавало вредный характер своих действий или бездействия, предвидело вредные последствия, желало их или сознательно допускало наступление этих последствий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Деяние признается совершенным по неосторожности (небрежности), если лицо, совершившее его, осознавало вредный характер своих действий или бездействия, предвидело их вредные последствия, но легкомысленно рассчитывало на их предотвращение либо не осознавало вредного характера своих действий или бездействия, не предвидело возможности наступления их вредных последствий, хотя должно было и могло их предвидеть."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Деяние признается совершенным по грубой небрежности, если лицо совершило его с глубоким отсутствием осмотрительности, которую оно явно должно было проявить при данных обстоятельствах дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если законом определены юридические последствия деяния, совершенного по небрежности, требование соблюдается и в случае, когда деяние совершено с умыслом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Статью 16 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16. Уведомление"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Уведомлением признается сообщение сведений о сделке или информации с юридической целью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление может быть передано с использованием средств, применимых по обстоятельствам дела, если закон или сделка не предусматривает определенного требования к форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уведомление создает последствия с момента достижения адресата, если только оно не имеет отложенного действия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Уведомление считается достигшим адресата:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если оно вручено адресату;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если оно доставлено по почтовому адресу, указанному с этой целью адресатом, либо, при отсутствии такового, по адресу получателя–юридического лица или по месту жительства физического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае передачи уведомления электронной почтой или другими средствами индивидуальной связи – если у адресата есть доступ к ним; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если оно предоставлено адресату иным образом в таком месте и таким путем, которые разумным образом делают возможным доступ адресата к нему без промедления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Уведомление считается достигшим адресата после выполнения одного из требований, предусмотренных частью (4), смотря по тому, что произойдет раньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Уведомление не создает последствий, если информация о его отзыве достигает адресата до либо одновременно с получением уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Уведомление, направленное представителем или полученное им, считается сделанным представляемым лицом или, по обстоятельствам, достигшим представляемого лица, если представитель уполномочен направлять или получать такого рода уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) Специальные правовые положения, касающиеся судебных сообщений, сохраняют силу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. В части (3) статьи 20 слово «согласия» заменить во всех случаях словом «одобрения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. В статье 21:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «с согласия родителей, усыновителей» заменить словами «с одобрения родителя, усыновителя», а слова «с согласия органа опеки.» – словами «с одобрения органа опеки.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"во вводной части слова «без согласия родителей, усыновителей» заменить словами «без одобрения родителя, усыновителя»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте b) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) По обоснованным причинам и если того требуют интересы несовершеннолетнего, судебная инстанция устанавливает судебную меру охраны несовершеннолетнего, достигшего четырнадцати лет, и назначает несовершеннолетнему временного защитника, попечителя или, по обстоятельствам, опекуна. Установленная таким образом судебная мера охраны не может выходить за пределы даты достижения несовершеннолетним совершеннолетия. Правовые положения о мерах охраны взрослых физических лиц применяются соответствующим образом к судебной мере охраны несовершеннолетнего.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. В части (1) статьи 22 слова «родители, усыновители» заменить словами «родитель, усыновитель»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. В части (1) статьи 25 слова «разрешения семейного совета» заменить словами «или судебному решению разрешения семейного совета, органа опеки», а в конце дополнить часть предложением: «Необходимое одобрение или разрешение может быть дано как до, так и после совершения соответствующей сделки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Статью 26 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 26. Предпринимательская и профессиональная деятельность физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Физическое лицо вправе заниматься предпринимательской деятельностью от своего имени и за свой счет с момента государственной регистрации в качестве индивидуального предпринимателя или иным образом, предусмотренным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Физическое лицо вправе заниматься профессиональной деятельностью от своего имени и за свой счет с момента удовлетворения требованиям, установленным законом с этой целью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо, осуществляющее предпринимательскую или профессиональную деятельность без соблюдения установленных законом в связи с этим требований, не вправе ссылаться на то, что не является профессионалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) К предпринимательской деятельности, осуществляемой без образования юридического лица, применяются правила, регулирующие деятельность юридических лиц, преследующих цель извлечения прибыли, если из закона или существа правоотношений не вытекает иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. Статью 30 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 30. Место жительства и место временного пребывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Местом жительства физического лица признается место обычного пребывания. Лицо считается имеющим данное место жительства до тех пор, пока не приобрело другое."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Место обычного пребывания основывается на тесной и стабильной связи физического лица с соответствующим местом. При определении места обычного пребывания учитываются все относящиеся к делу фактические элементы, в частности продолжительность и регулярность присутствия лица в соответствующем месте, а также условия и основания этого присутствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Местом временного пребывания физического лица является место, где у него есть временное или неосновное жилье."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Установление или изменение места жительства производится не иначе как в случае, когда лицо, занимающее определенное место или переселяющееся в определенное место, сделало это с намерением иметь там место обычного пребывания. Доказательство намерения вытекает из заявлений лица, сделанных в органы, в функции которых входит установление или изменение места жительства, а при отсутствии таких заявлений – из любых иных фактических обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Лицо, чье место жительства не может быть установлено с уверенностью, считается проживающим по месту своего временного пребывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) При отсутствии места временного пребывания лицо признается проживающим по последнему месту жительства, а если это неизвестно, – по месту, где это лицо находится.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Дополнить кодекс статьей 301 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 301. Доказательство места жительства и места временного пребывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До тех пор, пока не будет доказано обратное, место жительства или место временного пребывания физического лица предполагается в месте, указанном как таковое в удостоверении личности или, по обстоятельствам, в другом удостоверяющем личность документе, предусмотренном законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отсутствие таких указаний либо когда они не соответствуют действительности, установление или изменение места жительства или места временного пребывания не может быть противопоставлено другим лицам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не применяются в случае, если место жительства или место временного пребывания стало известно лицу, которому оно противопоставляется, иным путем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Часть (6) статьи 31 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. Часть 1 главы I дополнить статьями 311 и 312 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 311. Профессиональное место нахождения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Физическое лицо, осуществляющее предпринимательскую или профессиональную деятельность, имеет место жительства во всем, что касается этой деятельности, также по месту нахождения формы осуществления деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 312. Избранное место жительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона сделки может избрать место жительства с целью осуществления прав или исполнения обязанностей, вытекающих из этой сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выбор места жительства не предполагается, а должен быть осуществлен, под угрозой ничтожности, в письменной форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Главу I раздела II дополнить частью 11 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть11"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Уважение к человеку и его неотъемлемым правам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 313. Права личности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с законом каждое физическое лицо имеет право на жизнь, здоровье, физическую и психическую неприкосновенность, на свободное выражение мнения, на имя, честь, достоинство и профессиональную репутацию, на собственное изображение, на уважение интимной, семейной и частной жизни, на защиту персональных данных, на уважение своей памяти и тела после смерти, а также на другие подобные права, признанные законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Эти права неприкосновенны и неотъемлемы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 314. Запрет имущественных сделок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"За исключением случаев, прямо предусмотренных законом, любые сделки, предметом которых является присвоение имущественной ценности организму человека, его элементам или продуктам, являются ничтожными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 315. Право на собственное изображение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если законом не предусмотрено иное, при осуществлении права на собственное изображение лицо может запрещать или препятствовать воспроизведению каким-либо образом его внешнего вида или голоса либо, по обстоятельствам, использованию такого воспроизведения. Положения статьи 317 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если лицо согласно на то, чтобы его изображение было запечатлено при обстоятельствах, когда очевидно, что изображение будет распространяться, предполагается, что оно также согласно на его воспроизведение и распространение обычным способом, как и следует разумным образом ожидать при таких обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 316. Нарушение неприкосновенности частной жизни"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С учетом применения положений статьи 317 может считаться нарушением неприкосновенности частной жизни:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) незаконное проникновение в жилище или пребывание в нем либо изъятие из него любого предмета без разрешения лица, занимающего его на законном основании;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) незаконный перехват частного разговора с помощью любых технических средств или сознательное использование такого перехвата;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) фиксация или использование изображения или голоса лица, находящегося в частном пространстве, без его согласия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) распространение изображений, представляющих внутренний вид частного пространства, без согласия лица, занимающего его на законном основании;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) осуществление каким бы то ни было образом наблюдения за частной жизнью, кроме случаев, прямо предусмотренных законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) распространение новостей, обсуждений, расследований либо письменных или аудиовизуальных репортажей о частной, личной или семейной жизни без согласия соответствующего лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) распространение материалов, содержащих изображения лица, находящегося на лечении в учреждениях медицинской помощи, а также персональных данных о состоянии здоровья, диагнозе, прогнозе, лечении, обстоятельствах, связанных с болезнью и различными другими явлениями, включая результат вскрытия, без согласия соответствующего лица, а в случае умершего лица – без согласия семьи или управомоченных лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) недобросовестное использование имени, изображения, голоса или схожести с другим лицом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) распространение или использование корреспонденции, рукописей или других личных документов, включая данные о месте жительства, месте временного пребывания, а также телефонных номерах лица или членов его семьи, без согласия лица, которому они принадлежат или которое, по обстоятельствам, вправе распорядиться ими."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 317. Пределы права на частную жизнь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Не является нарушением права на частную жизнь вмешательство, допускаемое законом или международными договорами по правам человека, одной из сторон которых является Республика Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Добросовестное и с соблюдением международных договоров, одной из сторон которых является Республика Молдова, осуществление конституционных прав и свобод не является нарушением права на частную жизнь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 318. Презумпция согласия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Когда лицо, которого касается информация или материал, само предоставляет их физическому лицу или юридическому лицу, о котором известно, что оно осуществляет деятельность в области информирования общественности, согласие на их использование предполагается и не требует выражения в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, согласившееся на использование личных документов, изображений или аудио- или видеозаписей лица либо его личных высказываний, может отозвать свое согласие, даже если оно было дано на определенный период времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если согласие, данное на определенный период времени, отзывается без того, чтобы отзыв был оправдан существенным изменением обстоятельств или иной обоснованной причиной, лицо, отзывающее согласие, должно возместить ущерб, причиненный лицу, которому было дано согласие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Согласие не требуется, если изображение, личный документ, аудио- или видеозапись лица выполняются или используются в осуществление или в защиту других прав или других охраняемых законом интересов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Согласие лица также не требуется, если изображение, личный документ, аудио- или видеозапись лица выполняются или используются на основании закона в официальных целях либо если кто-либо совершает публичный акт в общественных интересах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Согласие соответствующего лица не требуется для записи изображения или голоса и для использования этой записи в случае, когда она сделана в толпе или во время публичного мероприятия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Законом могут быть предусмотрены иные случаи, когда согласие лица для использования личных документов, изображений или аудио- и видеозаписей лица либо его личных высказываний предполагается или не требуется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 319. Дань уважения умершему"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Памяти, а также телу умершего отдается дань уважения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое лицо может определить вид своих похорон и может распорядиться по поводу своего тела после смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При отсутствии явного выбора умершего лица соблюдается, в указанном порядке, воля супруга, родителей, потомков, родственников по боковой линии до четвертой степени родства включительно, наследников либо распоряжение примара села (коммуны), города или муниципия, на территории которого произошла смерть. Во всех случаях учитывается конфессиональная принадлежность либо отсутствие таковой.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. В статье 485:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «своего имущества» дополнить словами «или своей личности», а после слов «лицами, ответственными за охрану,» – словами «органом опеки»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «его материальное и моральное благополучие,» заменить словами «материальное и моральное благополучие взрослого ребенка,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (7) после слов «Судебная инстанция» дополнить словами «или, по обстоятельствам, орган опеки»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (9) после слов «судебная инстанция» дополнить словами «или, по обстоятельствам, орган опеки»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25. В части (1) статьи 486 слова «местом пребывания,» заменить словами «местом временного пребывания,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26. В статье 4825:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить предложением: «В поручении могут быть оговорены определенные пределы полномочий поверенного.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «, исключая незначительные подарки для соблюдения моральных обязательств.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27. Статью 4832 дополнить частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Отсутствие отметки, предусмотренной пунктом 15) части (2) статьи 28327, не устраняет противопоставимость (предъявимость) третьим лицам, если выполнены формальности по оглашению, предусмотренные настоящей статьей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. В части (1) статьи 4855 слова «место пребывания.» заменить словами «место жительства или место временного пребывания.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"29. Статью 4861 дополнить предложением: «Положения части (3) статьи 4863 применяются соответствующим образом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"30. Статью 4863 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) В частности в судебном решении об установлении опеки могут освобождаться от требования разрешения сделки, предусмотренные частью (1) статьи 4875, имеющие своим предметом движимое имущество, индивидуальная стоимость которого не превышает 10000 леев.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"31. Во вводной части части (1) статьи 4875 слова «Следующие сделки,» заменить словами «Если судебным решением, которым устанавливается или изменяется мера охраны, либо законом не предусмотрено иное, следующие сделки,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"32. В части (2) статьи 4882 слова «месту пребывания» заменить словами «месту временного пребывания»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"33. В части (2) статьи 4884 слова «месту пребывания» заменить словами «месту временного пребывания»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"34. Часть (3) статьи 53 после слов «оно знало» дополнить словами «или должно было знать»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"35. После наименования части 1 главы II дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§1. Общие положения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"36. В статье 55:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Юридическим лицом признается учрежденный в установленном законом порядке субъект права, имеющий автономную организацию и обособленное имущество, предназначенное для достижения определенной цели в соответствии с законом, основами правопорядка и нравственности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Юридическое лицо может от своего имени приобретать и осуществлять имущественные и личные неимущественные права, нести обязанности, быть истцом и ответчиком в судебной инстанции.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"37. В статье 60:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «из государственного реестра.» заменить словами «из предусмотренного законом публичного реестра.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) после слов «по истечении срока действия» дополнить словами «, при приостановлении или отзыве»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"38. Статью 61 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 61. Дееспособность юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С момента своего учреждения юридическое лицо осуществляет права и исполняет обязанности через управляющего. Юридическое лицо может иметь одного или нескольких управляющих."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющим является физическое или, в прямо предусмотренных законом случаях, юридическое лицо, которое в силу закона или учредительного документа назначено действовать в отношениях с третьими лицами, единолично или коллегиально, от имени и за счет юридического лица. Юридическое лицо, преследующее цель извлечения прибыли, может иметь в качестве управляющего другое юридическое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отношениях с третьими лицами юридическое лицо создает для себя обязанности сделками своих компетентных органов, за исключением случая, когда совершенные таким образом сделки превышают предусмотренные законом пределы их полномочий. Положения учредительного документа или решения органов юридического лица, ограничивающие полномочия, предоставленные управляющему законом, не могут быть противопоставлены третьим лицам, даже если выполнены формальности по оглашению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Регистрация управляющего или иного лица, имеющего право представления юридического лица, в предусмотренном законом публичном реестре делает непротивопоставимым третьим лицам любое нарушение при их назначении, если только юридическое лицо не докажет, что соответствующие третьи лица знали о нарушении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если у юридического лица имеется несколько управляющих, каждый из них может действовать индивидуально от имени и за счет юридического лица, за исключением случая, когда обязательность дополнительного согласия другого управляющего или всех управляющих прямо вытекает из закона или учредительного документа. Такое исключение противопоставимо третьим лицам, только если оно отмечено в публичном реестре, в котором зарегистрировано соответствующее юридическое лицо. В любом случае любой из управляющих уполномочен получать в индивидуальном порядке сведения о сделках или прочие уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Правоотношения юридического лица и управляющего регулируются правовыми положениями о представительстве и поручении, если законом или учредительным документом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Юридическое лицо должно иметь по меньшей мере одного управляющего. Если управляющий не назначен, участники или кредиторы юридического лица могут обратиться в судебную инстанцию за его назначением. Управляющий, назначенный судебной инстанцией, отзывается ею, если компетентный орган юридического лица принимает решение о назначении исполнительного органа. До назначения управляющего юридическое лицо представляется любым из его участников с целью получения сведений о сделках или прочих уведомлений. Участник незамедлительно передает назначенному управляющему все полученные сведения о сделках и прочие уведомления.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"39. В статье 63:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить словами «, если законом не предусмотрено иное.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Юридическое лицо публичного права считается учрежденным с момента вступления в силу акта, которым принято решение о его учреждении, если только актом не предусмотрено иное время.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «в государственный реестр» заменить словами «в предусмотренный законом публичный реестр»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Если осуществлялись действия от имени юридического лица в процессе его учреждения до обретения им правосубъектности и если юридическое лицо в дальнейшем не принимает на себя обязательства, вытекающие из данных действий, либо если юридическое лицо уже не учреждается, действовавшие с этой целью лица несут, в отсутствие договорных условий о противном, солидарную ответственность за данные действия.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"40. Статью 64 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 64. Публичные реестры в отношении юридических лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До тех пор, пока факт не зарегистрирован в предусмотренном законом публичном реестре, лицо, в интересах которого этот факт подлежал регистрации, не вправе противопоставить его третьим лицам, за исключением случая, когда оно докажет, что третье лицо знало или должно было знать об этом факте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если факт зарегистрирован в предусмотренном законом публичном реестре, третье лицо должно признать его в отношении себя. Это положение не применяется к сделкам, совершенным в пятнадцатидневный срок с момента опубликования факта, в той мере, в какой третье лицо докажет, что оно не знало и не должно было знать об этом факте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда факт, подлежащий регистрации, зарегистрирован или сообщен третьему лицу ошибочно, третье лицо может противопоставить опубликованный факт лицу, в интересах которого факт подлежал регистрации, за исключением случая, когда третье лицо знало о его недостоверности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"41. В статье 66:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (7) и (8) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"42. В части (5) статьи 67 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"43. В части (2) статьи 68 слова «Учредитель (участник)» и «учредителя (участника),» заменить соответственно словами «Участник» и «участника,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"44. После статьи 68 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§2. Общие положения о функционировании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"юридических лиц частного права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 681. Обязанность соблюдать пределы полномочий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Управляющий должен действовать в соответствии с положениями учредительного документа юридического лица и решениями органов, которым он подчиняется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 682. Обязанность преследовать цель юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий должен действовать таким образом, который он добросовестно считает наилучшим для достижения целей юридического лица, принимая во внимание, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вероятные последствия своих действий в долгосрочной перспективе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) интересы работников юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) необходимость поддержания отношений юридического лица с поставщиками, клиентами и другими сторонами договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) влияние деятельности юридического лица на местное сообщество и окружающую среду;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) требование поддержания репутации юридического лица в соответствии с высокими стандартами в своей сфере деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) необходимость справедливого отношения к участникам юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в случаях, прямо предусмотренных законом, управляющий должен действовать в защиту интересов кредиторов юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 683. Обязанность действовать компетентно и осмотрительно"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий должен действовать в соответствии с уровнем компетентности и осмотрительности, которые соответствуют его знаниям, компетенции и опыту и которых можно ожидать от хорошего управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Считается, что управляющий не нарушает обязанность, предусмотренную частью (1), если в момент действия он оправдан тем, что обоснованно полагал себя действующим в интересах юридического лица и в условиях достаточной информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 684. Обязанность избегать конфликта интересов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий должен избегать ситуаций, когда он имеет или может иметь прямой или косвенный интерес, который вступает либо может вступить в конфликт с интересами юридического лица. Управляющий должен сообщить компетентному органу о такой ситуации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющий, находящийся в состоянии конфликта интересов, должен воздерживаться от переговоров и принятия решения юридического лица относительно сделки или операции, к которым относится конфликт."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий должен воздерживаться от использования, в свою пользу или в пользу своих аффилированных лиц, имущества юридического лица, наименования юридического лица или своего статуса управляющего юридического лица в случаях, когда осуществляет деятельность – свою или через своих аффилированных лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Управляющий должен воздерживаться от использования, в свою пользу или в пользу своих аффилированных лиц, возможностей осуществления инвестиций или осуществления деятельности, о которых ему стало известно при исполнении обязанностей, если инвестиция или деятельность были предложены юридическому лицу или юридическое лицо имело экономический или иной продиктованный преследуемой целью интерес в них, за исключением случая, когда юридическое лицо отказалось от этой возможности без влияния управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Управляющий должен воздерживаться от участия, от своего имени или через своих аффилированных лиц, в деятельности, идентичной, схожей или дополняющей ту, которую осуществляет юридическое лицо (обязательство о неконкуренции)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Обязанности, предусмотренные настоящей статьей, не применяются, если управляющий получил соответствующее разрешение от компетентного органа юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 685. Обязанность не принимать блага и поощрения от третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий должен отказываться от любого блага и поощрения от третьего лица, предоставляемого с учетом того, что он является управляющим либо действует или бездействует в качестве управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность, предусмотренная частью (1), не считается нарушенной, если принятие блага и поощрения не может разумным образом привести к возникновению конфликта интересов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 686. Обязанность заявлять о своем интересе в предлагаемой юридическому лицу сделке или операции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если управляющий юридического лица имеет прямой или косвенный интерес в предлагаемой юридическому лицу сделке или операции, он должен в предусмотренном учредительным документом и законом порядке заранее заявить о характере или размере этого интереса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности управляющий должен сообщить о прямом или косвенном интересе в отношении третьего лица, осуществляющего деятельность, идентичную, схожую или дополняющую ту, которую осуществляет юридическое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий не несет ответственность за недекларирование интереса, если он не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать о наличии интереса либо о том, что предлагается совершение соответствующей сделки или операции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Управляющий не обязан заявлять о своем интересе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если его интерес не может разумным образом привести к возникновению конфликта интересов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если компетентному органу юридического лица уже известно о наличии интереса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 687. Обязанность конфиденциальности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий должен хранить конфиденциальность информации, которой владеет в силу исполняемых обязанностей и раскрытие которой может нанести ущерб интересам юридического лица или повлечь ответственность юридического лица перед третьими лицами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность, предусмотренная частью (1), не применяется:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если правовое положение разрешает сообщение или раскрытие информации третьим лицам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если информация должна передаваться на основании закона органу власти и передача осуществляется в соответствии с условиями, предусмотренными законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если информация стала известна общественности иным путем, нежели нарушение управляющим обязанности, предусмотренной частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 688. Отступления, ограничения и исключения из обязанностей и ответственности управляющего"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Является ничтожным любое положение учредительного документа, другого акта юридического лица или договора с управляющим, которым:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ограничиваются или исключаются предусмотренные законом обязанности управляющего;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) заранее ограничивается или исключается ответственность, которую управляющий несет согласно закону перед юридическим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При условии достаточной информации о соответствующем случае и соблюдения правил о конфликте интересов орган, компетентный назначить управляющего, либо иной компетентный согласно учредительному документу орган может принять решение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) утвердить отступления от обязанностей управляющего перед юридическим лицом в каждом конкретном случае;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) освободить от ответственности управляющего, заключить договор о сделке или отказаться от иска из-за нарушения обязанностей перед юридическим лицом, совершенного управляющим, в каждом конкретном случае."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Решение компетентного органа юридического лица по вопросам, предусмотренным частью (2), не может быть предъявлено кредиторам юридического лица или третьим лицам, непосредственно потерпевшим от управляющего, хотя бы управляющий и действовал на основании решения компетентного органа юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 689. Условия иска по привлечению к ответственности управляющего"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае нарушения одной из обязанностей, предусмотренных статьями 681–688, юридическое лицо может предъявить управляющему иск о прекращении нарушения и возмещении ущерба согласно статье 14."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если юридическое лицо заключает договор страхования, покрывающий риски управляющего, связанные с выполнением им своих обязанностей, страхование должно предусматривать франшизу не менее 10 процентов ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Утверждение финансовой отчетности или годовых отчетов не затрагивает право юридического лица привлечь к ответственности управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Бремя доказывания того, что он действовал компетентно и осмотрительно, возлагается на управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6810. Ответственность управляющего за действия других лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если юридическое лицо имеет нескольких управляющих, все управляющие отвечают солидарно, за исключением управляющего, который докажет, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) он не участвовал в утверждении или совершении нарушения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) он не знал и не должен был знать о наличии нарушения либо, если знал о его наличии, принял все необходимые меры для предупреждения ущерба или по меньшей мере прямо выступил против нарушения и сообщил об этом компетентному органу юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющий отвечает перед юридическим лицом за ущерб, причиненный действиями работников, в случае, когда ущерб не был бы нанесен, если бы он осуществлял входящий в его функциональные обязанности надзор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий несет солидарную ответственность со своим непосредственным предшественником, если, зная о нарушениях, совершенных последним, он не сообщил о них ревизору или, по обстоятельствам, внутреннему аудитору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6811. Право участника на предъявление иска косвенным путем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Участник юридического лица вправе предъявить иск о привлечении управляющего к ответственности перед юридическим лицом, если юридическое лицо не предъявило иск к нему в течение трех месяцев со дня подачи участником юридическому лицу заявления о привлечении управляющего к ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае полного или частичного удовлетворения иска юридическое лицо обязано возместить участнику-истцу все необходимые и разумно понесенные расходы в части, в какой они не возмещены за счет управляющего решением судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6812. Прямой иск к управляющему и/или юридическому лицу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения статей 688–6811 не затрагивают правовые положения, согласно которым участник юридического лица либо третье лицо могут подать иск в отношении управляющего и/или в отношении юридического лица, если им причинен ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6813. Фактический управляющий и номинальный управляющий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, не указанное в предусмотренном законом публичном реестре как управляющий юридического лица, считается фактическим управляющим этого юридического лица весь тот период, в течение которого оно дает указания управляющему, а тот их соблюдает."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, указанное в предусмотренном законом публичном реестре как управляющий юридического лица, считается номинальным управляющим этого юридического лица в течение периода, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) его назначение на эту должность может быть надлежащим образом оспорено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) несмотря на то, что срок его полномочий истек или иным образом прекратился, он в качестве управляющего не исключен из предусмотренного законом публичного реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) На фактического управляющего возлагаются в отношении юридического лица обязанности, предусмотренные статьями 682–685 и 687, применяемыми соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Номинальный управляющий несет перед юридическим лицом обязанности, предусмотренные статьями 681–688."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Фактический управляющий и номинальный управляющий несут ответственность за нарушение возложенных на них обязанностей наравне с управляющим юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6814. Прежний управляющий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Прекращение статуса управляющего по любым основаниям не затрагивает ответственность лица за нарушение обязанностей в период, когда он был управляющим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, которое перестает быть управляющим, продолжает нести:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязанность, предусмотренную частями (3) и (4) статьи 684, об использовании информации или возможностей, о которых ему стало известно, когда он был управляющим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязательство о неконкуренции, предусмотренное частью (5) статьи 684, в той мере, в какой оно было письменно принято на себя управляющим, если оно не превышает трехлетний срок с момента, когда лицо перестало быть управляющим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обязанность, предусмотренную статьей 685, если благо и поощрение предоставляются за совершение действий или бездействие в период, когда лицо было управляющим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обязанность конфиденциальности, предусмотренную статьей 687, в той мере, в какой она была письменно принята на себя управляющим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) иные обязанности, вытекающие из договора между управляющим и юридическим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Правовые положения о привлечении управляющего к ответственности применяются соответствующим образом в случае нарушения прежним управляющим обязанностей, предусмотренных частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6815. Управляющий – юридическое лицо"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае своего назначения в качестве управляющего юридическое лицо должно назначить определенное физическое лицо, которое будет выполнять его функции на постоянной основе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Назначенное физическое лицо должно удовлетворять законным требованиям к управляющему, неся обязанности и солидарную ответственность вместе с юридическим лицом, назначенным в качестве управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отзыв физического лица, назначенного управляющим юридическим лицом, не создает последствий до тех пор, пока не назначен его заместитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Назначение и отзыв назначенного представителя управляющего юридического лица подлежат установленным для управляющего формальностям по оглашению, которые выполняются на основе решения о назначении или, по обстоятельствам, отзыве, изданного управляющим юридическим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6816. Освобождение от обязанностей управляющего"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий может быть освобожден от обязанностей решением компетентного органа юридического лица по основанию, предусмотренному законом или договором, а также без указания причины, без предварительного уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии трудовых правоотношений между управляющим и юридическим лицом освобождение от обязанностей в соответствии с частью (1) влечет прекращение индивидуального трудового договора той же датой. Положения трудового законодательства не могут быть использованы для оспаривания решения об освобождении от обязанностей управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если освобождение от обязанностей управляющего, для которого приведено предусмотренное законом или договором основание, не вписывается в это основание, управляющий может обратиться в судебную инстанцию за установлением того, что он освобожден от обязанностей без указания причины, но не может по этой причине оспорить решение об освобождении от обязанностей управляющего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения частей (1)–(3) не затрагивают право управляющего на предусмотренное законом выходное пособие. Договор может предусматривать больший размер пособия, а также дополнительные случаи, в которых выплачивается пособие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) По требованию юридического лица, его участника либо управляющего процессом несостоятельности/ликвидатора судебная инстанция сокращает размер выходного пособия, предусмотренного договором, если установит, что оно явно несоразмерно, принимая во внимание все соответствующие обстоятельства, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обстоятельства на момент определения условия о выходном пособии, в частности особые качества, предъявляемые законом либо регулирующим или надзорным органом к управляющему, и особенности сферы деятельности юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) успехи, достигнутые управляющим в период его правоотношений с юридическим лицом, и финансовые поощрения, предоставленные управляющему;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) размер активов юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Пособие предполагается явно несоразмерным, если оно превышает фиксированную составляющую вознаграждения управляющего за два года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Выходное пособие управляющему не выплачивается, если он освобожден от обязанностей по причине недостижения показателей эффективности, предусмотренных в заключенном с юридическим лицом договоре. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Юридическое лицо может требовать возмещения переменной составляющей выплаченного управляющему вознаграждения в той мере, в какой она основывалась на финансовой отчетности, в которой впоследствии выявились ошибки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6817. Полномочия, предоставляемые высшим или надзорным органом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Высший орган юридического лица или его надзорный орган (совет) может своим решением уполномочить третье лицо (с правом или без права делегирования) действовать от имени юридического лица для обеспечения выполнения решения этого органа. В этом случае уполномоченное третье лицо обладает полномочиями без необходимости предоставления ему полномочий управляющим. Протокол, содержащий решение о предоставлении полномочий, приравнивается к доверенности от данного юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются, в частности, в случае, если управляющий находится в состоянии конфликта интересов в отношении принятого решения, такого как:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заключение или изменение договора между управляющим и юридическим лицом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) проведение служебного расследования, отстранение управляющего от исполнения обязанностей или применение других подобных мер;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) освобождение от обязанностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) привлечение к ответственности перед юридическим лицом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) выполнение формальностей по оглашению с целью внесения в предусмотренный законом публичный реестр изменений касательно юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6818. Недействительность решения органа юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Правовые положения о недействительности сделки применяются соответствующим образом к недействительности решения общего собрания участников или единого участника юридического лица, коллегиального надзорного органа или коллегиального исполнительного органа юридического лица (решение органа юридического лица) с учетом правовых положений, применимых к определенным юридическим лицам, и, в дополнение к ним, положений настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Решение органа юридического лица является недействительным:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если допущено существенное нарушение правил созыва или проведения заседания, на котором принято решение. В случае если орган, обеспечивающий созыв или проведение заседания, преднамеренно нарушил правила созыва или, по обстоятельствам, проведения заседания, принятое таким образом решение подлежит оспариванию даже в случае несущественного нарушения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если представитель участника в заседании не уполномочен соответствующим образом, за исключением случая последующего подтверждения полномочий в соответствии со статьей 249;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если в ходе заседания нарушены права участника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если допущено существенное нарушение правил составления протокола заседания, включая несоставление протокола в письменной форме. Вместе с тем недействительность устраняется составлением протокола заседания до проведения следующего заседания того же органа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если оно не соответствует иным условиям, предусмотренным императивными положениями закона или учредительного документа юридического лица, несоблюдение которых не влечет ничтожность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Недействительность решения органа юридического лица считается устраненной, если решение подтверждено последующим действительным решением компетентного органа юридического лица до вступления в окончательную силу судебного решения о признании недействительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) На недействительность решения органа юридического лица может ссылаться:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) имеющий право голоса член органа юридического лица, принявшего решение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не участвовавший в заседании или, если и участвовавший в нем, проголосовавший против решения; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) голосовавший за принятие решения или воздержавшийся при голосовании, если допущена ошибка в квалификации или подсчете выраженного им голоса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) юридическое лицо, орган которого принял решение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) участник юридического лица, если он оспаривает решение иного органа, нежели общее собрание участников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Срок исковой давности по иску о признании недействительности решения органа юридического лица составляет шесть месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Решение органа юридического лица является ничтожным:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если принято по вопросу, не включенному в повестку дня, за исключением случая, когда все имеющие право голоса участники соответствующего органа участвовали в заседании и единогласно проголосовали за включение соответствующего вопроса в повестку дня;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если принято в момент, когда заседание не было правомочным;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если касается вопроса, не входящего в компетенцию данного органа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если противоречит основам правопорядка или нравственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Ничтожность или недействительность решения органа юридического лица не затрагивает сделку, совершенную на основании этого решения юридическим лицом с третьим лицом, которое в момент совершения сделки не знало и, как можно разумно предполагать, не должно было знать об основании ничтожности или недействительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В соответствии с законом иск о ничтожности или недействительности решения органа юридического лица отмечается в публичном реестре, в котором зарегистрировано юридическое лицо. Третье лицо не может ссылаться на незнание основания ничтожности или недействительности, на котором основывается отмеченный в реестре иск, с даты внесения отметки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Недопустимость иска о ничтожности или недействительности либо пропуск срока его подачи не препятствует лицу, право которого нарушено решением органа юридического лица, требовать возмещения ущерба согласно применимым правовым положениям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6819. Аффилированные лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях настоящего кодекса аффилированными лицами юридического лица являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) члены совета, члены исполнительного органа, члены ревизионной комиссии, должностные лица управляющей организации (доверительный управляющий), руководитель аудитора, исполняющего функции ревизионной комиссии, другие должностные лица, при необходимости (руководители отделений, главный бухгалтер и др.);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) супруг/супруга, родственники и свойственники до второй степени включительно физических лиц, указанных в пункте a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) физическое или юридическое лицо, которое самостоятельно или совместно с лицами, указанными в пунктах а) и b), обладает контролем в соответствующем юридическом лице;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) хозяйственное товарищество и общество, в котором соответствующее юридическое лицо самостоятельно или совместно с лицами, указанными в пунктах а) и b), обладает контролем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) юридическое лицо совместно с лицами, указанными в пункте а), или физическое лицо, действующее от имени или за счет соответствующего юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) юридическое лицо совместно с лицами, указанными в пункте а), или физическое лицо, от имени или за счет которого действует соответствующее юридическое лицо;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) юридическое лицо совместно с лицами, указанными в пункте а), или физическое лицо, действующее совместно с соответствующим юридическим лицом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) юридическое лицо, находящееся совместно с соответствующим юридическим лицом под контролем третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях настоящего кодекса аффилированными лицами физического лица являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) супруг/супруга, родственники и свойственники до второй степени включительно соответствующего физического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) хозяйственное товарищество и общество, в капитале которого соответствующее физическое лицо самостоятельно или совместно с лицами, указанными в пункте а), обладает контролем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) юридическое лицо совместно с лицами, указанными в пункте а) части (1), или физическое лицо, действующее от имени или за счет соответствующего физического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) юридическое или физическое лицо, от имени или за счет которого действует соответствующее физическое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Контроль существует, когда физическое или юридическое лицо отвечает по меньшей мере одному из следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) владеет самостоятельно или совместно с лицами, действующими согласованно, большинством голосующих долей юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) владеет самостоятельно или совместно с лицами, действующими согласованно, количеством голосующих долей, которое позволяет ему назначать или отзывать большинство членов надзорного органа (совета) юридического лица, исполнительный орган или большинство членов исполнительного органа и/или ревизора или большинство членов ревизионной комиссии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) оказывает доминирующее влияние на юридическое лицо, участником которого является, на основании договора с данным юридическим лицом либо положения учредительного документа или устава юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) является участником юридического лица и контролирует самостоятельно, на основании соглашения, заключенного с другими участниками данного юридического лица, большинство прав голоса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Контроль предполагается в случае, когда большинство членов надзорного органа (совета) назначается голосом участника юридического лица в течение двух финансовых лет подряд. Участник считается проголосовавшим за эти назначения, если на протяжении соответствующего финансового года он прямо или косвенно владел более чем 40 процентами прав голоса и если не было никакого другого участника, прямо или косвенно владеющего большей долей в общем количестве прав голоса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Для подсчета прав голоса, предусмотренных настоящей статьей, принимаются во внимание также права подписки и приобретения долей в капитале, предоставляющие права голоса, которые могут осуществляться немедленно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Права голоса, предоставляемые долями, принадлежащими самому контролируемому юридическому лицу или юридическому лицу, которое контролируется им, не учитываются при определении прав голоса, которыми владеет контролирующее юридическое лицо в контролируемом юридическом лице."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей статьи применяются лишь в случае, если для определенных категорий лиц или областей регулирования специальными положениями не установлены различные критерии определения аффилированности и контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Реорганизация и ликвидация юридического лица»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"45. В статье 69:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «для третьих лиц» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (6) и (7) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Объединение или дробление может осуществляться и в случае юридических лиц разных форм при условии, что все реорганизуемые юридические лица зарегистрированы в одном и том же предусмотренном законом публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Объединение или дробление может осуществляться даже в случае, когда распускаемые юридические лица находятся в процессе ликвидации, при условии, что они еще не начали распределение активов в процессе ликвидации.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"46. Статью 70 дополнить частью (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Юридическое лицо, которое приобрело в результате реорганизации право, подлежащее формальностям по оглашению, обязано выполнить формальности по оглашению, касающиеся приобретенного права, без неоправданного промедления, но не позднее шести месяцев после государственной регистрации реорганизации. Третьи лица, затронутые просрочкой в выполнении формальностей по оглашению, могут инициировать выполнение формальностей косвенным путем, а также могут потребовать от юридического лица и его управляющего возмещения причиненного этим ущерба.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"47. В части (2) статьи 71 слова «утверждаются учредителями (участниками)» заменить словами «утверждаются общим собранием участников»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"48. В статье 72:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (41) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(41) Если кредитор не добился удовлетворения своего требования от юридического лица, на которое в результате дробления возлагается встречная обязанность, все юридические лица, которые приобрели долю имущества юридического лица, несут эту обязанность в пределах стоимости чистых активов, которые им распределены в результате дробления, за исключением юридического лица, которому была распределена соответствующая обязанность и которое несет неограниченную ответственность.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «участникам или» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"49. В статье 73:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (2) и (3) слова «прекращение существования» заменить словами «роспуск без вхождения в процесс ликвидации»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Если в объединении участвуют юридические лица, преследующие цель извлечения прибыли, участникам распускаемых юридических лиц распределяются доли во вновь возникшем юридическом лице или принимающем юридическом лице и, если это предусмотрено, выплачивается разница в стоимости, не превышающая 10 процентов номинальной стоимости или – за неимением номинальной стоимости – 10 процентов балансовой стоимости распределенной таким образом доли.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"50. В статье 74:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «уполномоченный» заменить словом «исполнительный»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункты e) и f) признать утратившими силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами g)–j) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«g) в случае, если в объединении участвуют юридические лица, преследующие цель извлечения прибыли:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– обменное соотношение долей и, по обстоятельствам, разницу в стоимости;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– условия выделения долей в принимающем или вновь возникшем юридическом лице;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– дату, с которой владение новыми долями дает участникам право участия в распределении выгод принимающего или вновь возникшего юридического лица, а также, при наличии таковых, любые особые условия, влияющие на это право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– права, предоставленные принимающим юридическим лицом владельцам долей, дающих особые права, и владельцам ценных бумаг, иных, нежели акции, либо предлагаемые в отношении них меры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) при наличии такового – любое особое поощрение, предоставляемое специалистам, приглашенным для составления отчета об объединении для участников объединяемого юридического лица, а также членам исполнительного, надзорного и контрольного органов объединяемых юридических лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) дату финансовой отчетности реорганизуемых юридических лиц, использовавшейся для определения условий объединения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) дату или порядок определения даты, с которой сделки и операции распускаемого юридического лица будут считаться с точки зрения бухгалтерского учета принадлежащими принимающему юридическому лицу либо одному или другому реорганизуемому юридическому лицу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"51. В части (2) статьи 75 слова «участников, если» заменить словами «, представленных на собрании, если законом или»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"52. В части (1) статьи 76:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте a) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте b) слово «решение» заменить словами «протокол заседания, на котором принято решение»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"53. В статье 77:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «в государственный реестр» заменить словами «в предусмотренный законом публичный реестр»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «из государственного реестра.» заменить словами «из предусмотренного законом публичного реестра.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"54. Статью 79 дополнить частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если в дроблении участвуют юридические лица, преследующие цель извлечения прибыли, участникам юридического лица, подлежащего дроблению, распределяются доли в юридическом лице, к которому переходит часть имущества юридического лица, подлежащего дроблению, и, если это предусмотрено, выплачивается разница в стоимости, не превышающая 10 процентов номинальной стоимости или – за неимением номинальной стоимости – 10 процентов балансовой стоимости распределенной таким образом доли.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"55. В части (2) статьи 80:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте e) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами e1) и e2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e1) в случае если в дроблении участвуют юридические лица, преследующие цель извлечения прибыли:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– обменное соотношение долей и, по обстоятельствам, разницу в стоимости;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– условия выделения долей во вновь возникшем юридическом лице или юридическом лице, к которому переходит часть имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– дату, с которой владение новыми долями дает участникам право участия в распределении выгод юридического лица, к которому переходит часть имущества, а также, при наличии таковых, любые особые условия, влияющие на это право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– права, предоставленные вновь возникшим юридическим лицом или юридическим лицом, к которому переходит часть имущества, владельцам долей, дающих особые права, и владельцам ценных бумаг, иных, нежели акции, либо предлагаемые в отношении них меры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e2) при наличии такового – любое особое поощрение, предоставляемое специалистам, приглашенным для составления отчета о дроблении для участников раздробляемого юридического лица, а также членам исполнительного, надзорного и контрольного органов раздробляемых юридических лиц;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт g) признать утратившим силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами j) и k) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«j) дату финансовой отчетности реорганизуемых юридических лиц, использовавшейся для определения условий дробления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) дату или порядок определения даты, с которой сделки и операции распускаемого юридического лица будут считаться с точки зрения бухгалтерского учета принадлежащими одному или другому реорганизуемому юридическому лицу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"56. В статье 81:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Проект дробления утверждается общим собранием участников двумя третями общего числа голосов, представленных на собрании, если законом или учредительным документом не предусмотрено большее количество голосов.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"57. В части (5) статьи 83 слова «из государственного реестра.» заменить словами «из предусмотренного законом публичного реестра.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"58. Дополнить кодекс статьями 841 и 842 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 841. Недействительность объединения или дробления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Недействительность объединения или дробления может быть признана только судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С даты государственной регистрации согласно статье 77 или, по обстоятельствам, статье 83 объединение или дробление может быть признано недействительным только в случае, если решение одного из общих собраний, на котором проголосован проект объединения или дробления, является ничтожным или недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Иск об установлении или признании недействительности объединения или дробления может быть подан, под угрозой утраты права, лишь в шестимесячный срок после регистрации объединения или дробления согласно статье 77 или, по обстоятельствам, статье 83. Иск не допускается, если нарушение устранено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если нарушение, являющееся основанием недействительности объединения или дробления, может быть устранено, компетентная судебная инстанция предоставляет задействованным юридическим лицам срок для его устранения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Судебная инстанция направляет копию окончательного судебного решения об установлении или признании недействительности объединения или дробления органам государственной регистрации по месту нахождения юридических лиц, задействованных в соответствующем объединении или дроблении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Окончательное судебное решение об установлении или признании недействительности объединения или дробления не влияет на действительность обязательств в отношении или в пользу принимающего юридического лица, вновь возникшего юридического лица или юридического лица, которому передается часть имущества, взятых на себя после того, как объединение или дробление зарегистрировано согласно статье 77 или, по обстоятельствам, статье 83, и до того, как окончательное судебное решение об установлении или признании недействительности будет опубликовано в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае признания недействительности объединения юридические лица, участвовавшие в объединении, несут солидарную ответственность по обязательствам принимающего или вновь возникшего юридического лица, взятым на себя в указанный в части (6) период."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае признания недействительности дробления каждое из вновь возникших юридических лиц или юридических лиц, к которым перешла часть имущества, отвечает по своим обязательствам, взятым на себя в указанный в части (6) период. Раздробленное юридическое лицо также отвечает по этим обязательствам в пределах доли чистых активов, переданных вновь возникшему юридическому лицу или юридическому лицу, к которому перешла часть имущества, взявшим на себя эти обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 842. Ответственность исполнительного органа и надзорного органа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Члены исполнительного органа и, по обстоятельствам, надзорного органа несут солидарную ответственность перед участниками юридического лица, участвующего в объединении или дроблении, за неисполнение возложенных на них обязанностей по подготовке и реализации процедуры объединения или, по обстоятельствам, дробления.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"59. В статье 86:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте f) части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"60. Часть (4) статьи 87 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Решение о роспуске юридического лица выносится по требованию участника или, в прямо предусмотренных законом случаях, по требованию других лиц или органов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"61. В части (1) статьи 89 слова «это решение» заменить словами «протокол заседания, на котором принято это решение,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"62. В статье 90:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «обладающее полной дееспособностью,» заменить словами «не подлежащее судебной мере охраны,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «государственный реестр» заменить в обоих случаях словами «публичный реестр»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"63. В статьях 96 и 97 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"64. В части (1) статьи 99 слова «из реестра.» заменить словами «из соответствующего публичного реестра.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"65. Статьи 102 и 103 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 102. Отделение юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отделением признается обособленное подразделение юридического лица, находящееся вне места его нахождения, действующее на постоянной основе, имеющее собственное руководство и необходимое материальное обеспечение для осуществления части или всех видов деятельности юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Юридическое лицо, учрежденное в Республике Молдова, может создавать отделения как в Республике Молдова, так и за ее пределами, если законом или учредительным документом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отделение не является юридическим лицом. Отделение функционирует согласно положению о нем, утвержденному органом, по решению которого оно создано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 103. Отделение иностранного юридического лица в Республике Молдова"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Прежде чем юридическое лицо, учрежденное в другом государстве (иностранное юридическое лицо), развернет от своего имени деятельность в Республике Молдова через отделение в смысле части (1) статьи 102, оно должно зарегистрировать отделение в публичном реестре юридических лиц Республики Молдова, если законом не предусмотрен иной публичный реестр Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наименование отделения иностранного юридического лица состоит из наименования иностранного юридического лица, решившего создать отделение, за которым следует название зарубежного населенного пункта, в котором находится юридическое лицо, слово «отделение» и название населенного пункта в Республике Молдова, в котором находится отделение. В случае создания тем же иностранным юридическим лицом нескольких отделений в одном и том же населенном пункте наименование отделения может быть дополнено указанием, позволяющим различать их."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отделение иностранного юридического лица не является юридическим лицом. Отделение иностранного юридического лица функционирует согласно положению о нем, утвержденному органом, по решению которого оно создано. Иностранное юридическое лицо отвечает по обязательствам, возникающим из деятельности его отделения в Республике Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Деятельность, подлежащая в соответствии с законом лицензированию в Республике Молдова, может осуществляться иностранным юридическим лицом, зарегистрировавшим отделение в Республике Молдова, лишь после получения лицензии, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Иностранное юридическое лицо должно назначить одного или несколько управляющих отделения. Управляющий руководит отделением, обеспечивает ведение в нем бухгалтерского учета и представляет иностранное юридическое лицо в пределах своих полномочий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения статей 61, 64–6818 применяются соответствующим образом к отделению и его управляющему. К иностранному юридическому лицу, зарегистрировавшему отделение в Республике Молдова, применяются положения статьи 1598.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"66. Дополнить кодекс статьями 1031 и 1032 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1031. Отметка о несостоятельности или ликвидации иностранного юридического лица, имеющего отделение в Республике Молдова"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В четырнадцатидневный срок со дня начала процедуры несостоятельности или ликвидации иностранного юридического лица либо аналогичных процедур в соответствии со своим национальным законом управляющий отделения обязан уведомить об этом держателя публичного реестра Республики Молдова, в котором зарегистрировано отделение, с тем чтобы тот внес соответствующую отметку в публичный реестр."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1032. Ликвидация и исключение отделения иностранного юридического лица из публичного реестра Республики Молдова"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отделение иностранного юридического лица исключается из публичного реестра Республики Молдова, в котором оно зарегистрировано, в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) иностранное юридическое лицо распущено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) иностранное юридическое лицо подает заявление об исключении из реестра;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) у отделения нет управляющего и не назначен управляющий в течение трех месяцев после уведомления со стороны компетентного органа государственной регистрации Республики Молдова об исключении управляющего из реестра;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) управляющий отделения не представил финансовую отчетность в сроки, предусмотренныеЗаконом о бухгалтерском учете и финансовой отчетности № 287/2017, и не исправил это упущение в дополнительный тридцатидневный срок, предоставленный органом власти Республики Молдова, которому надлежало представить финансовую отчетность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отделение иностранного юридического лица исключается из публичного реестра Республики Молдова на основании окончательного судебного решения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) по требованию лица или органа публичной власти, уполномоченного законом, либо любого другого заинтересованного лица, если вид деятельности или деятельность отделения противоречит закону или основам нравственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по требованию кредитора, доказывающего невозможность удовлетворения своего требования, возникшего из функционирования иностранного юридического лица в Республике Молдова, за счет активов иностранного юридического лица, находящихся на территории Республики Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в иных случаях, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После исключения отделения из публичного реестра Республики Молдова иностранное юридическое лицо может продолжить свою деятельность в Республике Молдова через отделение в смысле части (1) статьи 102 лишь в случае, если оно зарегистрировало новое отделение. В случае исключения отделения из публичного реестра Республики Молдова по требованию кредитора новое отделение может быть зарегистрировано, лишь если требование кредитора удовлетворено или если кредитор дал письменное согласие на регистрацию отделения в публичном реестре Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) До исключения отделения из публичного реестра Республики Молдова отделение должно быть ликвидировано с применением соответствующим образом положений статей 90–95. После удовлетворения требований всех кредиторов и внесения денег ликвидатор подготавливает окончательный баланс, который прилагается к заявлению об исключении отделения из публичного реестра Республики Молдова.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"67. Статью 104 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"68. Статью 105 после слов «Республики Молдова» дополнить словами «и, при наличии таковой, на веб-странице юридического лица.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"69. В статье 106:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «из долей учредителей (участников)» заменить словами «из долей участников (пайщиков)», а слова «за счет вкладов учредителей (участников),» – словами «за счет вкладов пайщиков,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слово «(участниками)» заменить словом «(пайщиками)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слово «участника» заменить словом «пайщика», а слова «между учредителями (участниками) товарищества или общества» – словами «между пайщиками»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"70. В пункте i) части (1) статьи 108 слова «филиалы и представительства» заменить словом «отделения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"71. В статье109:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «по месту своего нахождения» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «участники» заменить словом «пайщики»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"72. Пункт e) части (2) статьи 110 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«е) все учредители заключили учредительный документ с нарушением дееспособности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"73. Часть (5) статьи 113 после слова «предупредив» дополнить словами «о том, что срок является пресекательным, и»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"74. В статье 114:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить предложением: «Если имущество передано в пользование, к пайщику и хозяйственному товариществу или обществу применяются соответствующим образом правовые положения об имущественном найме, за исключением того, что товарищество или общество не должно вносить наемную плату взамен пользования.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Могут быть вкладами в формирование или увеличение уставного капитала общества с ограниченной ответственностью или акционерного общества требования, права на объект интеллектуальной собственности, а также другие имущественные права. Это правило применяется и в случае конвертации денежного обязательства товарищества или общества в паи или, по обстоятельствам, акции в пользу кредитора.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (6) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Вклады в натуре оцениваются в деньгах независимым оценщиком и утверждаются общим собранием пайщиков. Пайщик, передавший вклад, и оценщик несут солидарную ответственность в пределах завышенной оценки. Требования о правильности оценки предъявляются в течение трех лет с момента утверждения вклада в натуре общим собранием пайщиков.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"75. В статье 115:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «участников» заменить словом «пайщиков»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"во вводной части слово «Участники» заменить словом «Пайщики»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт с) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«c) получать паевую долю в прибыли товарищества или общества (дивиденд) пропорционально своей доле в уставном капитале в соответствии с условиями, установленными законом и учредительным документом;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «Участники» и «участников» заменить соответственно словами «Пайщики» и «пайщиков»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если законом не предусмотрено иное, право получать дивиденды имеют лица, обладавшие статусом пайщика на дату принятия решения о распределении дивидендов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"76. В статье 116:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании и содержании статьи слова «участник» и «Участник» заменить соответственно словами «пайщик» и «Пайщик» в соответствующем числе и падеже;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) последнее предложение исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"77. Статьи 117–120 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"78. В параграфах 2 и 3 части 2 слова «участник» и «Участник» заменить соответственно словами «пайщик» и «Пайщик» в соответствующем числе и падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"79. В части (1) статьи 129 слово «недееспособным,» заменить словами «установления в отношении него судебной меры охраны,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"80. В части (1) статьи 141 слова «в государственном реестре.» заменить словами «в предусмотренном законом публичном реестре.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"81. В статье 145:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Порядок учреждения, функционирования, реорганизации и ликвидации обществ с ограниченной ответственностью регулируется законом и, в дополнение к нему, положениями настоящего кодекса.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (3)–(5) признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"82. Статьи 146–155 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"83. В статье 156:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Порядок учреждения, функционирования, реорганизации и ликвидации акционерных обществ регулируется законом и, в дополнение к нему, положениями настоящего кодекса.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (3)–(5) признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"84. Статьи 157–170 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"85. Пункт i) части (1) статьи 172 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«i) отделения кооператива;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"86. В статье 175:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"по всему тексту статьи изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт b) части (5) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«b) назначение наблюдательного совета и освобождение от обязанностей его членов, назначение и освобождение от обязанностей членов исполнительных органов кооператива, если это право не передано уставом его наблюдательному совету;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"87. Часть (5) статьи 177 после слов «уставом кооператива,» дополнить словами «по истечении дополнительного месячного срока, предоставленного ему уведомлением для устранения неисполнения,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"88. Часть 4 главы II изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Группа юридических лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 179. Группа юридических лиц, преследующих цель извлечения прибыли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В группу входят юридическое лицо, осуществляющее контроль, и все контролируемые им юридические лица (филиалы)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Контролируемым юридическим лицом (филиалом) является юридическое лицо, контролируемое другим юридическим лицом (контролирующим юридическим лицом) либо напрямую, либо через другое контролируемое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Полностью принадлежащим юридическим лицом является юридическое лицо, не имеющее других участников, кроме контролирующего юридического лица или любого другого контролируемого юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей части в составе главы применяются к юридическим лицам, преследующим цель извлечения прибыли. Положения настоящей части в составе главы применяются к иностранным юридическим лицам, входящим в группу, независимо от их организационной формы согласно их национальному закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1791. Обязанность раскрытия контроля"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий контролирующего юридического лица должен немедленно в письменном виде информировать управляющего контролируемого юридического лица об установлении контроля или его прекращении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Незамедлительно после уведомления контролируемое юридическое лицо, за исключением случая, когда оно является иностранным и его национальный закон не предусматривает этого, должно без неоправданного промедления проинформировать контролирующее юридическое лицо о количестве долей и правах голоса, принадлежащих ему в общем собрании контролирующего юридического лица, а также в любых других юридических лицах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1792. Право контролирующего юридического лица давать указания управляющему контролируемого юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Контролирующее юридическое лицо вправе давать указания управляющему контролируемого юридического лица, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С учетом положений статьи 1795 управляющий контролируемого юридического лица должен выполнять указания, данные контролирующим его юридическим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Контролируемое юридическое лицо, которое не является полностью принадлежащим, должно уведомить публичный реестр, в котором оно зарегистрировано, о факте получения или неполучения указаний от контролирующего юридического лица. Если соответствующий публичный реестр не уведомлен иным образом, считается, что полностью принадлежащее юридическое лицо получает указания от контролирующего юридического лица, и уведомление реестра не требуется. Взамен этого оно уведомляет о факте полной принадлежности. Это уведомление предназначено лишь для информирования третьих лиц и участников юридического лица, обязанного уведомить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1793. Право получения информации на уровне контролируемого юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Органы контролирующего юридического лица, в том числе иностранного, вправе получать любую информацию от контролируемого юридического лица, если этим не нарушаются применимый к контролируемому юридическому лицу закон или права третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1794. Групповой интерес"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если управляющий контролируемого юридического лица, в частности в результате указания, данного контролирующим юридическим лицом, принимает решение, противоречащее интересам контролируемого юридического лица, считается, что он не нарушил свои обязанности, при условии соблюдения следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) решение отвечает интересам группы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) у управляющего есть основания разумным образом предполагать, что возможный ущерб будет компенсирован в разумный срок полученной выгодой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) вероятный ущерб не таков, чтобы поставить под угрозу существование юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если контролируемое юридическое лицо является полностью принадлежащим юридическим лицом, положения пункта b) части (1) не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий контролируемого юридического лица вправе отказаться соблюдать указания, полученные от контролирующего юридического лица, если не выполняются условия, предусмотренные частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1795. Злоупотребление контролем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если контролируемое юридическое лицо, которое управлялось согласно указаниям, данным контролирующим юридическим лицом, в интересах группы, не имеет объективных шансов за счет собственных ресурсов избежать вхождения в процедуру несостоятельности (кризисная точка), контролирующее юридическое лицо обязано без неоправданного промедления произвести фундаментальную реструктуризацию или инициировать процедуру несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Контролирующее юридическое лицо обязано оплатить возникшие до кризисной точки непогашенные долги контролируемого юридического лица:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если оно нарушает положения части (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если оно управляло контролируемым юридическим лицом в порядке, причинившем тому ущерб;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если оно позволило контролируемому юридическому лицу идентифицировать себя с группой либо ссылаться на репутацию группы, с тем чтобы кредиторы могли добросовестно верить, что контролирующее юридическое лицо будет поддерживать платежеспособность контролируемого юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что контролирующее юридическое лицо знало или, как можно разумно предполагать, должно было знать о том, что контролируемое юридическое лицо достигло кризисной точки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Только управляющий процессом несостоятельности/ликвидатор контролируемого юридического лица может требовать исполнения обязанности, предусмотренной частью (2).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"89. В статье 180:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «цель,» заменить словами «основную цель,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт с) части (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«с) частное учреждение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"90. Статью 181 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 181. Ассоциация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ассоциацией является некоммерческая организация, добровольно учрежденная учредителями в предусмотренном законом порядке для удовлетворения нематериальных потребностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ассоциация может создаваться в форме общественного объединения, религиозного культа или его составной части, партии или иной общественно-политической организации, профессионального союза, патроната и в других формах в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ассоциация имеет фиксированное членство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Имущество, переданное ассоциации ее учредителями (членами), является собственностью ассоциации. Ассоциация использует это имущество для целей, определенных в ее уставе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) За членами ассоциации не сохраняются их права на имущество, переданное в собственность ассоциации, в том числе на членские взносы. Они не отвечают по обязательствам ассоциации, а ассоциация не отвечает по обязательствам своих членов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Особенности создания и осуществления деятельности, а также правовой статус различных видов ассоциаций устанавливаются законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"91. В части (1) статьи 182 слова «физическими и юридическими» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"92. Статьи 183 и 184 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"93. Статьи 185, 186 и 188 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 185. Частное учреждение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Частным учреждением признается некоммерческая организация, учрежденная одним лицом для реализации нематериальных целей и полностью или частично финансируемая им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Имущество, переданное частному учреждению учредителем, является собственностью частного учреждения, если учредительным документом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Частное учреждение создается на основе решения лица, которое обеспечивает его всем необходимым для достижения намеченной цели."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 186. Устав некоммерческой организации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Некоммерческая организация осуществляет деятельность на основании устава, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Устав подписывается всеми учредителями, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В уставе некоммерческой организации указываются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) организационно-правовая форма;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) полное наименование;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) цели ее учреждения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) процедура ее учреждения, реорганизации и прекращения ее деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) руководящие и контрольные органы, порядок их назначения, компетенция и срок их полномочий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) порядок назначения управляющего и, по обстоятельствам, других органов организации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) порядок принятия и изменения устава;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) способ обеспечения прозрачности ее деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) иные сведения, предусмотренные законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Устав может содержать и другие положения, не противоречащие закону.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 188. Хозяйственная деятельность некоммерческой организации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Некоммерческая организация вправе осуществлять хозяйственную деятельность. Хозяйственная деятельность может осуществляться некоммерческой организацией непосредственно либо посредством создания в соответствии с законом юридических лиц, преследующих цель извлечения прибыли.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"94. Статьи 190 и 191 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"95. В наименовании главы III раздела II слова «РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА И АДМИНИСТРАТИВНО-ТЕРРИТОРИАЛЬНЫХ ЕДИНИЦ» заменить словами «ЮРИДИЧЕСКИХ ЛИЦ ПУБЛИЧНОГО ПРАВА»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"96. В части (1) статьи 194 слова «принадлежащим им на праве частной собственности» заменить словами «относящимся к их частной сфере»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"97. Главу III раздела II дополнить статьей 1941 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1941. Публичное учреждение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Публичное учреждение является юридическим лицом публичного права, которое создается на основании акта органа публичной власти и финансируется полностью или частично за счет средств его бюджета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Учредитель отвечает по обязательствам публичного учреждения в той мере, в какой имущества учреждения недостаточно для погашения обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Публичное учреждение вправе осуществлять не запрещенную законом деятельность, связанную с реализацией целей, предусмотренных законом или уставом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Деятельность, подлежащая в соответствии с законом лицензированию, может осуществляться публичным учреждением лишь после получения лицензии, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Для осуществления предпринимательской деятельности, не вытекающей непосредственно из уставных целей, публичное учреждение может самостоятельно или совместно с другими лицами публичного права создавать общества с ограниченной ответственностью или акционерные общества. Публичное учреждение может создавать общества с ограниченной ответственностью или акционерные общества вместе с юридическими лицами частного права в соответствии с законодательством о публично-частном партнерстве.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"98. В статье 195 слова «прав и обязанностей.» заменить словом «правоотношений.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"99. В части (3) статьи 198 слова «вещи имущественными обязательствами.» заменить словами «ограниченными вещными правами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"100. Статью 199 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Намерение создать юридические последствия определяется на основании заявлений или поведения лица, насколько они разумным образом были поняты другой стороной сделки или, в случае односторонних сделок, лицом, которому предназначена сделка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"101. В части (3) статьи 200 слова «признанием его недееспособным,» заменить словами «установлением в отношении него судебной меры охраны,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"102. Статьи 202–205 и 207 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"103. В статье 208:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «совершаться устно,» дополнить словами «в электронной форме,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (6) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"104. Дополнить кодекс статьями 2091–2093 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2091. Электронная форма сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделка имеет электронную форму, если она содержится в электронном документе, удовлетворяющем требованиям закона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Виды электронных подписей, которые могут быть прикреплены к электронному документу, степень защиты каждого вида и их юридическая сила определяются законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сделка в электронной форме приравнивается к сделке в письменной форме при условии, что она включает предусмотренную законом электронную подпись любого вида лица, совершившего сделку, если соглашением сторон не предусмотрено требование использования конкретного вида электронной подписи, а также в других предусмотренных законом случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2092. Сделка, совершенная с использованием электронных средств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если сделка совершена с использованием любого электронного средства, а лицо не заключило ее своей электронной подписью, предусмотренной частью (3) статьи 2091, согласие предполагается принадлежащим этому лицу до тех пор, пока лицо не оспаривает его наличие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо не может оспаривать наличие согласия лишь на том основании, что оно передано электронным средством, если данное лицо согласилось на использование этого электронного средства ранее совершенной сделкой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях демонстрации наличия согласия, оспариваемого в соответствии с частью (1), заинтересованное лицо может использовать любые средства доказывания, кроме свидетельских показаний."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) То, что сделка, совершенная согласно настоящей статье, не эквивалентна сделке в письменной форме, не препятствует ссылке на условия в текстовой форме, согласованные сторонами сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2093. Текстовая форма информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если закон предусматривает текстовую форму для передачи информации, она должна быть читабельной, содержать имя передающего лица и должна быть выполнена на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Долговременным носителем информации является любой инструмент, который:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) позволяет получателю хранить адресованную ему персональную информацию таким образом, чтобы она была доступна для ознакомления в будущем в течение достаточного, исходя из назначения информации, периода времени, и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) позволяет воспроизводить хранимую информацию в неизменном виде."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Долговременным носителем информации являются бумага, USB-флеш-накопители, компьютерные компакт-диски, цифровые универсальные диски, карты памяти или компьютерные жесткие диски, сообщения, переданные по электронной почте, а также другие носители, соответствующие требованиям части (2).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"105. В статье 210:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"106. Пункт а) статьи 212 после слов «недвижимого имущества» дополнить словами «или его обременения ограниченными вещными правами»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"107. Статьи 214 и 215 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 214. Судебное решение, заменяющее сделку"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, прямо предусмотренных законом или договором, по требованию управомоченного лица судебная инстанция может вынести решение, которое со дня вступления в окончательную силу заменяет собой сделку, если должник необоснованно отказывается совершить сделку, а все прочие условия действительности соблюдены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случаях, предусмотренных частью (1), управомоченное лицо не обязано представлять судебной инстанции какие-либо доказательства такого отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сделка, совершенная в предусмотренном настоящей статьей порядке, подпадает под действие применимых к этой сделке правовых положений, как если бы она была совершена без недостатков согласия непосредственно сторонами, предусмотренными в судебном решении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Срок исковой давности права, предусмотренного частью (1), составляет шесть месяцев со дня, когда сделка подлежала совершению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 215. Последствия уклонения от регистрации сделки или ее последствий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если сделка совершена в предусмотренной законом форме, но обязанная сторона уклоняется от регистрации сделки или ее последствий либо если истек установленный законом срок для регистрации, судебная инстанция по требованию заинтересованной стороны вправе вынести решение о регистрации сделки или ее последствий. В этом случае сделка регистрируется на основании судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сторона, необоснованно уклоняющаяся от регистрации, обязана возместить другой стороне ущерб, причиненный просрочкой в регистрации.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"108. Статьи 216 и 217 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 216. Ничтожные и оспоримые сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделка ничтожна, если недействительностью наказывается нарушение правового положения, направленного на защиту всеобщего интереса (ничтожная сделка)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделка оспорима, если недействительностью наказывается нарушение правового положения, направленного на защиту частного интереса (оспоримая сделка)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если характер недействительности прямо не предусмотрен и невозможно с уверенностью установить характер защищаемого интереса, сделка считается оспоримой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если законом не предусмотрено иное, недействительность двухсторонней или многосторонней сделки может быть установлена или признана соглашением сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Основания недействительности не могут быть установлены или отменены соглашением сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 217. Ничтожные сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Требование о признании ничтожности сделки может быть предъявлено как путем подачи иска, так и путем выдвижения возражения любым лицом, имеющим возникший и сохраняющийся интерес. Судебная инстанция обязана установить ничтожность по собственной инициативе после заслушивания участников процесса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ничтожность не может быть устранена путем одобрения недействительной сделки сторонами или их правопреемниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Как иск о признании ничтожности сделки, так и возражение о ничтожности сделки не подпадают под действие исковой давности. Вместе с тем предусматривается десятилетний срок для подачи исков о применении последствий ничтожности согласно статье 219 независимо от того, поданы они вместе с иском о признании ничтожности или после удовлетворения этого иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"109. Дополнить кодекс статьей 2171 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2171. Ничтожность в защиту потребителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В договорах с потребителями ничтожными являются несправедливые условия, а также условия, отступающие от правовых положений, отступление от которых в ущерб потребителю запрещено (защитная ничтожность)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Защитная ничтожность действует только в той мере, в какой она полезна потребителю.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"110. В статье 218:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) второе предложение изложить в следующей редакции: «Согласие одобрить оспоримую сделку должно быть безусловным и очевидным и должно быть выражено в момент, когда лицо знало или должно было знать основание недействительности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «сделки, признанной оспоримой,» заменить словами «оспоримой сделки»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"111. Статью 219 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 219. Последствия недействительности сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ничтожная сделка считается, обратной силой, не имеющей юридической силы с момента ее совершения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оспоримая сделка действительна до признания ее недействительности судебной инстанцией, однако после отмены считается, обратной силой, не имеющей юридической силы с момента ее совершения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вещные права, приобретенные на основании ничтожной или недействительной сделки, признаются не приобретенными на этом основании. Это положение применяется и в отношении прав требования или прав на объект интеллектуальной собственности, приобретенных на основании сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) не затрагивают возможное приобретение права вследствие приобретательной давности в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Исполнения, осуществленные на основании ничтожной или недействительной сделки, а также другие обогащения, полученные от этих исполнений, подлежат возврату в соответствии с правовыми положениями о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае если на основании ничтожной или недействительной сделки приобретено право путем регистрации в предусмотренном законом публичном реестре, а обладатель, в пользу которого зарегистрировано право, не дает согласие на его исключение из реестра, приобретенное право исключается только путем подачи иска о внесении исправлений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Судебная инстанция не может вынести решение о последствиях недействительности по собственной инициативе, хотя бы и установила ничтожность сделки по собственной инициативе.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"112. Дополнить кодекс статьями 2191 и 2192 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2191. Частичная недействительность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Правовые положения о недействительности сделки применяются соответствующим образом, когда недействительны одно или несколько из ее условий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условия, признанные недействительными, влекут недействительность сделки в целом, только если, по причине их отсутствия и несмотря на восполнение их последствий согласно статье 7204, не может быть достигнута цель, с которой совершена сделка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Недействительность многосторонней сделки в отношении одной стороны влечет ее недействительность и в отношении прочих сторон, если по причине отсутствия этой стороны не может быть достигнута цель, с которой прочие стороны совершили сделку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если императивное правовое положение предусматривает, что срок действия права или создания юридических последствий сделки не может превышать определенный период времени, то в случае превышения условленный период недействителен и по праву заменяется максимальным сроком, разрешенным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2192. Возмещение убытков в случае недействительности сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если сделка ничтожна или недействительна, полностью или частично, одна сторона может требовать от другой стороны возмещения убытков, понесенных по причине недействительности, если соблюдены все следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потерпевшая ущерб сторона не знала и, как можно разумно предполагать, не должна была знать об основании недействительности в момент причинения ущерба;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) другая сторона знала или, как можно разумно предполагать, должна была знать об основании недействительности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) нарушая требования добросовестности, другая сторона заставила потерпевшую ущерб сторону действовать таким образом, который причинил ей ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возмещение убытков представляет собой денежную сумму, которая в максимально возможной степени восстановит потерпевшую ущерб сторону в положении, в котором она могла бы находиться, если бы сделка не была совершена или если бы условие, признанное недействительным, не было включено в сделку. В частности, возмещаются расходы, понесенные потерпевшей ущерб стороной в связи с совершением сделки и в целях подготовки к исполнению предусмотренных сделкой обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем возмещение убытков не покрывает прибыль, которую ожидала потерпевшая ущерб сторона от исполнения предусмотренных сделкой обязательств. Если другая сторона действовала умышленно или с грубой небрежностью, возмещение убытков должно покрывать и упущение потерпевшей ущерб стороной разумных возможностей совершения сделки с третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если соблюдены условия об ответственности, предусмотренные настоящей статьей, потерпевшая ущерб сторона не лишается права требовать возмещения убытков лишь на том основании, что она является стороной, сославшейся на недействительность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если недействительность основана на применении насилия, стечении тяжелых обстоятельств или на несправедливом условии, потерпевшая ущерб сторона может требовать возмещения убытков в соответствии с настоящей статьей, хотя бы она и знала или, как можно разумно предполагать, должна была знать основание недействительности в момент совершения сделки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"113. Статью 220 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 220. Недействительность сделки, противоречащей закону, основам правопорядка или нравственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделка или ее условие, явно противоречащие основам правопорядка или нравственности, являются ничтожными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделка или ее условие, противоречащие императивным правовым положениям, являются ничтожными или оспоримыми, если эта санкция прямо предусмотрена нарушенным правовым положением (явная недействительность)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сделка или ее условие, противоречащие императивным правовым положениям, прямо не предусматривающим санкцию недействительности, являются ничтожными или оспоримыми, если эта санкция должна применяться с тем, чтобы цель нарушенного правового положения была достигнута (виртуальная недействительность)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются в той мере, в какой нарушенное правовое положение не устанавливает другое последствие своего нарушения, нежели недействительность сделки или условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) На нарушение императивного положения подзаконного нормативного акта как на основание недействительности сделки можно ссылаться лишь в той мере, в какой соответствующее положение отвечает требованиям части (3) статьи 1 и статьи 3.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"114. Статью 221 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"115. Часть (1) статьи 222 дополнить предложением: «Иск о признании недействительности сделки может быть предъявлен охраняемым лицом или любым из лиц, ответственных за его охрану.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"116. В части (2) статьи 224:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"во вводной части слово «если:» заменить словами «если она соответствует желаниям и чувствам лица и в то же время:»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт a) дополнить словами «, или к другим категориям сделок, которые согласно закону или судебному решению охраняемое лицо вправе совершать самостоятельно;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт c) после слов «семейного совета» дополнить словами «, органа опеки»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"117. Статью 226 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"118. Статью 227 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 227. Недействительность сделки, совершенной под влиянием заблуждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделка, совершенная под влиянием существенного заблуждения, может быть признана судебной инстанцией недействительной, если другая сторона или адресат односторонней сделки–третье лицо знали или, по обстоятельствам, должны были знать об этом заблуждении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заблуждение признается существенным, если при совершении сделки имелось ошибочное представление относительно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) характера сделки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) существенных качеств предмета сделки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) другой стороны сделки или выгодоприобретателя сделки–третьего лица, если их личности или характеристики являются определяющим мотивом для совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Заблуждение относительно просто мотивов сделки не является существенным, если только такие мотивы не были признаны по воле сторон определяющими."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Заблуждение, вменяемое в вину лицу, воля которого находится под влиянием порока, не может служить основанием для признания сделки недействительной. В частности, сделка не может быть признана недействительной, если факт, в отношении которого существовало заблуждение, мог бы быть известен, исходя из обстоятельств, при условии разумной осмотрительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Не влечет недействительности сделки заблуждение, касающееся элемента, относительно которого лицо, ссылающееся на заблуждение, взяло на себя риск заблуждения или, исходя из обстоятельств, должно было взять его на себя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Простая ошибка в расчетах не влечет недействительность сделки, но только исправление, помимо случая, когда, уточняя заблуждение относительно количества, она является существенной для совершения сделки. Ошибка в расчетах должна быть исправлена по просьбе любой из сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Сторона, являющаяся жертвой заблуждения, не может пользоваться этим вопреки требованиям добросовестности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Правовые положения о заблуждении применяются соответствующим образом и тогда, когда заблуждение касается волеизъявления или когда волеизъявление неверно передано через другое лицо или с помощью средств дистанционной связи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"119. Дополнить кодекс статьей 2271 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2271. Адаптация сделки в случае заблуждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если сторона правомочна ссылаться на оспоримость сделки вследствие заблуждения, но другая сторона заявляет, что исполнит, или исполняет сделку так, как это было понято стороной, правомочной ссылаться на оспоримость, сделка считается совершенной так, как это понимала последняя сторона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном частью (1), после того, как ей сообщили о том, каким образом сторона, правомочная ссылаться на оспоримость, поняла сделку, и прежде, чем таковая добьется признания недействительности, другая сторона должна в течение не более чем трех месяцев со дня получения уведомления или со дня, когда ей сообщили об иске о признании недействительности, заявить о своем согласии на исполнение или без промедления исполнить сделку так, как это поняла находившаяся под влиянием заблуждения сторона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если заявление сделано и сообщено находившейся под влиянием заблуждения стороне в предусмотренный частью (2) срок или если сделка исполнена так, как это поняла находившаяся под влиянием заблуждения сторона, право добиваться признания недействительности вследствие этого заблуждения утрачивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если обе стороны находятся под влиянием одинакового заблуждения, судебная инстанция по требованию одной из них может адаптировать сделку к условиям, с которыми стороны могли бы согласиться, если бы заблуждение не возникло.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"120. Статью 228 дополнить частью (21) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(21) Сделка является оспоримой и в случае, когда умысел исходит от представителя, уполномоченного лица или ведущего дела без поручения другой стороны.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"121. В статье 229:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) после слов «либо их» дополнить словами «честь или»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) дополнить словами «, при том, что угрожаемая сторона имела разумную альтернативу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"122. Часть (2) статьи 230 дополнить предложением: «Положения статьи 2271 применяются соответствующим образом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"123. Статью 231 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"124. В статье 232:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Сделка не может быть признана недействительной на основании части (1), если приобретатель вещи не знал и не должен был знать о запрете или если сделка прямо предусматривает, что она совершается под отлагательным условием отмены запрета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"125. Статью 233 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 233. Срок исковой давности для признания сделки недействительной ввиду порока согласия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управомоченное лицо вправе ссылаться на оспоримость сделки по основаниям, предусмотренным статьями 227, 228 и 230, в шестимесячный срок со дня, когда оно узнало или должно было узнать об основаниях оспоримости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оспоримость по основаниям, предусмотренным статьей 229, может быть предъявлена в шестимесячный срок со дня прекращения применения насилия.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"126. Главу III раздела III дополнить статьей 2331 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2331. Возмещение ущерба, причиненного пороком согласия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона, имеющая право требовать признания недействительности сделки по причине того, что она совершена под влиянием заблуждения, путем обмана, применения насилия или вследствие стечения тяжелых обстоятельств, может требовать возмещения причиненных этим убытков, даже если право требовать признания недействительности предусмотрено отлагательно или если она подтвердила оспоримую сделку, при условии, что другая сторона сделки знала или, как можно разумно предполагать, должна была знать основание недействительности в момент ее совершения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном частью (1), дополнительно применяются правовые положения о выплате компенсации в случае неисполнения обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предусмотренные законом права стороны, затронутой обманом, применением насилия или стечением тяжелых обстоятельств, не могут быть, под угрозой ничтожности, исключены или ограничены сделкой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Предусмотренные законом права стороны, затронутой заблуждением, могут быть исключены или ограничены сделкой, кроме случая, когда это противоречит основам нравственности, – в этом случае исключение или ограничение ничтожно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если жертва заблуждения, обмана, применения насилия или стечения тяжелых обстоятельств имеет на основании этого обстоятельства как права, основанные на положениях настоящей главы, так и права, основанные на неисполнении обязательств, вытекающих из сделки, она может выбирать категорию прав, к которым прибегнет.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"127. Главу IV раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ДЕЙСТВЕННОСТЬ СДЕЛОК"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 234. Обусловленные юридические последствия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделка может предусматривать, что при наступлении будущего события, о наступлении которого невозможно говорить с уверенностью (условие), определенные или все ее юридические последствия создадутся (отлагательное условие) или погасятся (отменительное условие)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условие может также зависеть от события, уже наступившего, но еще не известного сторонам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 235. Ничтожное условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ничтожным признается условие, которое противоречит императивным правовым положениям, основам правопорядка или нравственности, а также условие, выполнение которого невозможно, кроме случая, когда оно оговорено для ситуации, в которой оно становится возможным. Юридическое последствие, зависящее от такого условия, также является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 236. Позитивное условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда сделка совершена под условием наступления определенного события в определенный срок, условие считается ненаступившим, если срок истек и событие не наступило."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если срок не определен, условие может наступить в любое время. Условие может быть признано ненаступившим, если очевидно, что последующее наступление события невозможно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 237. Негативное условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда сделка совершена под условием ненаступления определенного события в определенный срок, условие считается наступившим, хотя бы и до истечения этого срока, если очевидно, что последующее наступление события невозможно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если срок не определен, условие считается наступившим только тогда, когда станет очевидно, что событие не наступит."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 238. Недопустимость оказания влияния на наступление условия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, совершившее сделку под определенным условием, не вправе до наступления условия совершать какое-либо действие, которое может помешать исполнению его обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если условие наступило, а лицо уже предприняло действия, указанные в части (1), оно обязано возместить другой стороне причиненные в связи с этим убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 239. Отлагательное условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Юридические последствия, зависящие от отлагательного условия, создаются в момент наступления этого условия или в иной прямо предусмотренный последующий момент."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделки, совершенные приобретателем под отлагательным условием, действительны и, в случае наступления условия, создают последствия со дня их совершения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Приобретатель может, даже до наступления условия, совершить любую сделку по сохранению своего права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сделки, совершенные с третьими лицами лицом, создавшим или передавшим право под отлагательным условием, до наступления условия, противопоставимы приобретателю под отлагательным условием, за исключением сделок:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) совершенных с третьими лицами, которые знали или, как можно разумно предполагать, должны были знать о правомочии приобретателя под отлагательным условием; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае прав, которые приобретаются, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, – совершенных с третьими лицами, зарегистрировавшими право после предварительной регистрации права приобретателя под отлагательным условием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если отлагательное условие не наступило, к исполнениям, осуществленным под этим условием, применяются правовые положения о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 240. Отменительное условие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Юридические последствия, зависящие от отменительного условия, погашаются в момент наступления этого условия с применением в случае договорных отношений правовых положений о последствиях расторжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если право приобретено под отменительным условием, в случае наступления условия созданное право автоматически погашается, а переданное право автоматически переходит обратно в день наступления условия, но только если в тот момент приобретатель являлся обладателем права или имел полномочия распорядиться им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Третье лицо–приобретатель права, приобретенного под отменительным условием, приобретает его свободным от этого условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если он прямо не принял его;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае прав, которые приобретаются, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, – если право не было предварительно зарегистрировано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2401. Обратная сила отменительного условия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если из сделки или закона прямо вытекает, что определенное отменительное условие действует обратной силой с момента совершения сделки, в случае наступления условия к исполнениям, осуществленным под этим условием, применяются правовые положения о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем условие, согласно которому право, приобретенное под отменительным условием, отменяется обратной силой с момента совершения сделки, является недействительным, за исключением случая, когда право приобретается, согласно закону, путем предварительной регистрации в публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 241. Значение добросовестности при наступлении условия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наступлению условия недобросовестно воспрепятствовала сторона, которой наступление условия невыгодно, условие считается наступившим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наступлению условия недобросовестно содействовала сторона, которой наступление условия выгодно, условие не считается наступившим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2411. Отказ от условия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона, в исключительных интересах которой оговорено условие, свободна в одностороннем порядке отказаться от него, пока условие не выполнено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отказ от условия делает обязательство или иное юридическое последствие безусловным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Недействующая сделка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2412. Недействующие сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в соответствии с законом сделка, не являясь ничтожной или оспоримой, не создает, полностью или частично, своих юридических последствий, она является в этой части недействующей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделка становится действующей незамедлительно по устранении основания бездейственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Бездейственность сделки может быть предъявлена как путем подачи иска, так и путем выдвижения возражения любым лицом, имеющим возникший и сохраняющийся интерес. Судебная инстанция обязана установить ее по собственной инициативе после заслушивания участников процесса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Как иск об установлении бездейственности сделки, так и возражение, которым утверждается бездейственность сделки, не подпадают под действие исковой давности, если законом не предусмотрено иное. Вместе с тем предусматривается десятилетний срок для подачи исков о применении последствий бездейственности сделки независимо от того, поданы они вместе с иском об установлении бездейственности или после удовлетворения этого иска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2413. Последствия сделки по распоряжению, совершенной неуправомоченным лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Никто не может передать или создать больше прав, чем есть у него самого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если ни на дату совершения сделки по распоряжению, ни на дату, когда должно быть передано или создано право, о котором распоряжаются посредством сделки, передающий не является обладателем этого права и не имеет полномочия распорядиться им, сделка является действительной, но не создает юридического последствия передачи или, по обстоятельствам, создания права в пользу приобретателя иначе как в соответствии с частями (3) и (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Передающий обязан устранить бездейственность и обеспечить юридическое последствие передачи или, по обстоятельствам, создания соответствующего права его обладателем в пользу приобретателя (обязательство предоставить что-либо). Обязательство предоставить что-либо передающего считается исполненным приобретением им права, одобрением сделки обладателем права, а также любым другим способом, прямым либо косвенным, который передает или, по обстоятельствам, создает право в пользу приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если из закона или из воли сторон не вытекает иное, право, о котором распорядились, автоматически передается или создается в пользу приобретателя с момента приобретения права передающим или, по обстоятельствам, одобрения сделки по распоряжению обладателем права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом и в случае совершения сделки по распоряжению общим имуществом сособственником без согласия прочих сособственников, а также в других случаях, когда передающий не является единственным обладателем права, о котором распоряжаются посредством сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2414. Осуществление несуществующего права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Односторонняя сделка не создает юридических последствий, имевшихся в виду совершающим ее лицом, в той мере, в какой сделкой осуществляется субъективное право, которое не существует либо для осуществления которого не соблюдены все условия, предусмотренные законом или сделкой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2415. Согласие третьего лица на совершение сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если сила сделки зависит от согласия третьего лица, согласие или отказ могут быть выражены в отношении как одной, так и другой стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Согласие не требует установленных для сделки форм, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предварительное согласие третьего лица может быть отозвано до совершения сделки, если из правоотношений, на основе которых выражено предварительное согласие, не вытекает иное. Отзыв может быть выражен в отношении как одной, так и другой стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Последующее согласие (одобрение, подтверждение) на совершение сделки в отсутствие прямых правовых положений о противном имеет обратную силу с момента совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Обратная сила не затрагивает сделки по распоряжению, которые давшее на них согласие лицо совершило с третьими лицами до выражения согласия, как и права, приобретенные третьими лицами на основании этих сделок, не затрагивает сделки при принудительном исполнении, секвестр либо меры, принятые управляющим процессом несостоятельности до выражения согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи применяются, в частности, к согласию в виде:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) согласия, данного родителем, усыновителем, попечителем, опекуном или другим защитником;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) разрешения, данного семейным советом, органом опеки или судебной инстанцией;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) одобрения, представляемого в случаях, предусмотренных статьей 249;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) одобрения сделки по распоряжению в случаях, предусмотренных статьей 2413."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к утверждению компетентным органом юридического лица сделок, совершенных от имени последнего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2416. Право отзыва недействующей сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если лицо, совершившее сделку без необходимого согласия третьего лица, недобросовестно заявило, что это согласие было получено или что в нем нет необходимости, другая сторона может отозвать сделку, пока не будет получено необходимое согласие, за исключением случая, когда она совершила сделку, зная об отсутствии согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если третье лицо отказалось дать необходимое согласие, любая из сторон может отозвать сделку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда другая сторона обратилась к лицу, совершившему сделку, или к третьему лицу с запросом о даче необходимого согласия третьего лица, а согласие не сообщено другой стороне в четырехнедельный срок со дня получения запроса, если законом или сделкой не предусмотрен иной срок, считается, что третье лицо отказалось дать необходимое согласие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Управомоченная сторона осуществляет право отзыва, предусмотренное частями (1) или (2), уведомлением, направленным другой стороне. Если сделка отозвана в соответствии с положениями настоящей статьи, считается, что сделка не была совершена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи не применяются к сделке по распоряжению, совершенной неуправомоченным лицом, предусмотренной статьей 2413.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"128. Статьи 243 и 244 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 243. Представитель, защищенный судебной мерой охраны в виде временной охраны или попечительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Совершенная представителем сделка действительна и в случае, когда представитель защищен судебной мерой охраны в виде временной охраны или попечительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 244. Делегирование полномочий и замещение представителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Представитель должен лично совершать сделки, на которые уполномочен. Он может делегировать полномочия третьему лицу (делегирование полномочий) или уступить полномочия третьему лицу (замещение представителя) в случае, если уполномочен представляемым, или в других случаях, предусмотренных законом. В случае сомнений предполагается, что представитель не уступил свои полномочия, а делегировал их."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Хотя бы и делегировал свои полномочия третьему лицу, представитель сохраняет полномочия за собой, будучи вправе делегировать их другому третьему лицу. Как представляемый, так и представитель могут осуществить право отзыва полномочий, предоставленных третьему лицу делегированием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Представитель, делегировавший или уступивший полномочия третьему лицу, обязан незамедлительно известить об этом представляемого, а также сообщить ему необходимую информацию о третьем лице. В случае невыполнения представителем этой обязанности он несет ответственность за действия третьего лица как за свои собственные.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"129. В статье 247:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «до отмены» заменить словами «до отзыва»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «до их отмены» заменить словами «до их отзыва»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"130. В наименовании и содержании статьи 248 слово «отмена» заменить словом «отзыв» в соответствующем падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"131. Дополнить кодекс статьей 2481 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2481. Представитель, действующий от своего имени"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если представитель, несмотря на предоставленные ему полномочия, совершает сделку от своего имени или действует иным образом, при котором не указывает третьему лицу факт совершения им сделки от имени представляемого, сделка имеет силу между представителем и третьим лицом. Эта сделка не имеет силы между представляемым и третьим лицом, за исключениями, прямо предусмотренными законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если представитель совершает сделку от имени представляемого, личность которого должна быть раскрыта впоследствии, но не раскрывает ее в разумный срок после получения запроса третьего лица, считается, что представитель совершил сделку от своего имени.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"132. В статье 249:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить предложением: «До одобрения сделка является недействующей в отношении представляемого.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (2) и (3) изменения касаются только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Положения настоящей статьи применяются и в случае, когда управляющий или другой представитель юридического лица совершает сделку без соответствующего утверждения, обязательного согласно закону, со стороны компетентного органа юридического лица, если законом не предусмотрено иное последствие.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"133. В статье 250:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «в случае ограниченной дееспособности,» заменить словами «в случае, если он защищен судебной мерой охраны в виде временной охраны или попечительства,», а после слов «с одобрения» дополнить словами «временного защитника или»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"134. Статью 251 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 251. Сделка в отношении себя лично"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Представитель не вправе совершать сделки от имени представляемого в отношении себя лично как от своего имени, так и в качестве представителя третьего лица, за исключением следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) представляемый разрешил представителю действовать таким образом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) представитель предупредил, что будет действовать таким образом, и представляемый не возразил в разумный срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) представляемый знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать иным путем, что представитель будет действовать таким образом, и не возразил в разумный срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в иных случаях, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Представляемый может требовать признания сделки недействительной, если в момент совершения сделки третье лицо знало или, как можно разумно предполагать, должно было знать, что представитель нарушает положения части (1). Срок исковой давности составляет в данном случае шесть месяцев.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"135. Дополнить кодекс статьей 2511 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2511. Множественность представителей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если представляемый уполномочил нескольких представителей в отношении одной и той же сделки, каждый из них может совершить сделку самостоятельно, за исключением случая, когда необходимость согласия других представителей прямо вытекает из закона или из документа, которым предоставлены полномочия представителю, совершающему сделку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются независимо от того, назначены или уполномочены представители одним и тем же документом или разными документами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"136. В статье 252:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте а) части (4) слово «или» заменить словами «, а в отсутствие их – »;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «в том числе посылок и денежных переводов,» заменить словами «исключая посылки и денежные переводы,», а слова «жилищно-эксплуатационной организацией по месту жительства лица, выдавшего доверенность,» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (6)–(8) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Правовые положения о доверенности применяются и в случае, когда полномочия содержатся либо в договоре, стороной которого является представляемый, в том числе в договоре между представляемым и представителем или в договоре между представляемым и третьим лицом, либо в протоколе компетентного органа представителя, если из закона не вытекает иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Правовые положения о доверенности применяются соответствующим образом в случае, когда доверенность выдана несколькими лицами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Если доверенность выдана юридическому лицу без указания имени его представителя или работника, который будет осуществлять полномочия, полномочия осуществляются управляющим этого юридического лица или назначенным им лицом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"137. Статьи 253–255 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 253. Вторичная доверенность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которому выдана доверенность (первичная доверенность), может выдать доверенность, которой делегируются полномочия или замещается представитель в соответствии со статьей 244 (вторичная доверенность)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Во всех случаях выданная физическим лицом вторичная доверенность должна быть нотариально удостоверена, хотя бы первичная доверенность и не была удостоверена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Представитель, которому выдана доверенность в соответствии с частью (5) статьи 252, не может выдавать вторичную доверенность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лицо, которому выдана вторичная доверенность, может выдавать новую вторичную доверенность, только если это право прямо оговорено в первичной и вторичной доверенности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 254. Срок доверенности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в доверенности не указан срок ее действия, она действительна в течение трех лет со дня ее составления. Срок действия может также указываться путем установления условия, при наступлении которого действие доверенности прекращается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверенность, в которой не указана дата ее составления, является ничтожной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариально удостоверенная доверенность, предназначенная для совершения сделок за пределами Республики Молдова, действительна до отзыва ее лицом, выдавшим доверенность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 255. Прекращение действия доверенности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Действие доверенности прекращается вследствие:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) истечения срока доверенности или наступления условия, погашающего ее действие;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) отзыва доверенности лицом, выдавшим ее, или, если она выдана несколькими лицами, отзыва ее одним из них;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) отказа лица, которому выдана доверенность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) роспуска юридического лица, выдавшего доверенность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) роспуска юридического лица, которому выдана доверенность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) смерти физического лица, выдавшего доверенность, признания его безвестно отсутствующим или установления в отношении него судебной меры охраны, если законом не предусмотрено иное;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) смерти физического лица, которому выдана доверенность, признания его безвестно отсутствующим или установления в отношении него судебной меры охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, выдавшее доверенность, может в любое время отозвать ее, а лицо, которому выдана доверенность, может в любое время отказаться от нее. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С прекращением действия доверенности теряет силу вторичная доверенность.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"138. Дополнить кодекс статьей 2551 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2551. Безотзывная доверенность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях исполнения или обеспечения исполнения настоящих или будущих обязательств представляемого или третьего лица перед представителем или лицами, от имени или в интересах которых действует представитель, в случае, если такое обязательство взято на себя профессионалом, представляемый может указать в доверенности на то, что она не может быть отозвана до истечения срока ее действия или наступления условия, погашающего ее действие, либо указать возможность ее отзыва только при определенных условиях (безотзывная доверенность). В этом случае положения пункта b) части (1) и части (2) статьи 255 не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем безотзывная доверенность может быть отозвана после прекращения того обязательства, для исполнения или обеспечения исполнения которого она выдана."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае осуществления представителем полномочий вопреки цели или наличия угрозы такого осуществления представляемый может обратиться в судебную инстанцию за отзывом безотзывной доверенности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"139. В статье 256:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «об отмене» заменить словами «об отзыве»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и в ней слова «об ее отмене» заменить словами «об ее отзыве», а после слова «правопреемников» дополнить часть словами «или защитника»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2)–(5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) В случае если лицо, выдавшее доверенность в письменной или нотариальной форме, не указало в нем личность третьих лиц, с которыми должен совершить сделку представитель, оно может известить третьих лиц об отзыве доверенности путем запроса нотариусу о регистрации заявления об отзыве в реестре доверенностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Таким же правом извещения третьих лиц посредством реестра доверенностей путем запроса нотариусу о регистрации информации о прекращении доверенности обладают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лицо, которому выдана доверенность, или, по обстоятельствам, его правопреемники – в случаях, предусмотренных пунктами c), e) и g) части (1) статьи 255;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) правопреемники или, по обстоятельствам, защитник лица, выдавшего доверенность, – в случаях, предусмотренных пунктами d) и f) части (1) статьи 255."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Третьи лица считаются извещенными в рабочий день, следующий за датой регистрации заявления или информации, предусмотренных частями (2) или, соответственно, (3), если не были извещены ранее иным путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Порядок ведения, внесения записей, изменений, исключений и доступа третьих лиц к информации реестра доверенностей устанавливается Правительством.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"140. Дополнить кодекс статьей 2561 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2561. Опубликование отзыва или прекращения доверенности по иным основаниям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях извещения третьих лиц нотариус, к которому обращаются за удостоверением отзыва доверенности, обязан незамедлительно внести информацию об отзыве в реестр доверенностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус, удостоверяющий сделку, на совершение которой выдана доверенность, обязан проверить в реестре, предусмотренном частью (1), не отозвана ли эта доверенность и не зарегистрирована ли информация об иных основаниях прекращения доверенности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются и в случае удостоверений, производимых дипломатическими представительствами и консульскими учреждениями Республики Молдова.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"141. Статью 257 дополнить частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Если третьему лицу предъявлена доверенность, о прекращении которой оно не знало и не должно было знать, прекращение доверенности непротивопоставимо третьему лицу, а совершенная представителем с третьим лицом сделка сохраняет силу для представляемого и его правопреемников.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"142. Части (1)–(3) статьи 264 изложить в следующей редакции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Срок, исчисляемый неделями, месяцами или временем, охватывающим несколько месяцев (годом, полугодием, кварталом), истекает в случае, предусмотренном частью (1) статьи 261, в тот день последней недели или последнего месяца, который по своему названию или по своему числу соответствует дню, на который приходится событие или момент времени, а в случае, предусмотренном частью (2) статьи 261, в тот день последней недели или последнего месяца, который предшествует дню, который по своему названию или по своему числу соответствует начальному дню течения срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если последний месяц не имеет соответствующего числа, определенного согласно части (1), срок истекает в последний день этого месяца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если установлено, что определенный срок длится до определенного дня, предполагается, что этот день включается в срок.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"143. Статью 268 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 268. Специальные сроки исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исковой давности составляет шесть месяцев в отношении исков о возмещении вреда, причиненного нарушением права на судопроизводство в разумный срок или права на исполнение судебного решения в разумный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок исковой давности составляет десять лет в отношении исков:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) по вещным правам, которые не признаны законом не подпадающими под действие исковой давности либо не подлежат иному сроку исковой давности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о возмещении вреда, причиненного окружающей среде.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"144. Статью 269 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"145. Статьи 270 и 271 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 270. Запрещение изменения срока исковой давности или порядка его исчисления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За исключением предусмотренных законом случаев, любое условие, отступающее от правовых положений об исковой давности, в том числе путем изменения продолжительности срока исковой давности или порядка его исчисления либо путем отказа от права ссылаться на исковую давность, является недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в предусмотренных законом пределах и условиях, под угрозой ничтожности, допускаются прямым письменным условием отступления от правовых положений об исковой давности путем изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) продолжительности сроков исковой давности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) течения исковой давности путем установления ее начала либо путем изменения законных оснований ее приостановления или, по обстоятельствам, перерыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отступления от правовых положений об исковой давности применяются лишь в части, в какой измененная исковая давность истекает не менее чем за один год и не более чем до истечения максимальной продолжительности, исчисленной в соответствии со статьей 2791."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Запрещается любое условие, которым прямо или косвенно иск признавался бы не подпадающим под действие исковой давности при том, что согласно правовым положениям исковая давность на него распространяется, либо наоборот, иск, на который согласно правовым положениям исковая давность не распространяется, признавался бы подпадающим под действие исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Не допускается отступление от правовых положений об исковой давности на основании части (2) в ущерб потребителю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 271. Применение исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Иск о защите нарушенного права отклоняется на основании истечения срока исковой давности, только если лицо, в пользу которого текла исковая давность, кредиторы лица или любое другое лицо, преследующее законный интерес, представили возражение по поводу истечения исковой давности согласно Гражданскому процессуальному кодексу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"146. В статье 272:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) первое предложение исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «должник должен исполнить обязательство.» заменить словами «кредитор потребовал исполнение; если же согласно содержанию обязательства должник пользуется отлагательным сроком с момента предъявления требования, применяются положения части (2).»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «о деликтной ответственности» заменить словами «о возмещении ущерба», а слова «о причиненном ему вреде и» – словами «как о виде ущерба, так и о»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Если законом не предусмотрено иное, по иску о признании недействительности, подпадающему под исковую давность, течение срока исковой давности начинается с момента, когда управомоченное лицо, его законный представитель или лицо, уполномоченное законом одобрить сделку, узнали или должны были узнать об основаниях недействительности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (6)–(9) признать утратившими силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (10)–(16) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(10) В случае если должник обязан к последовательным исполнениям, право на иск по каждому такому исполнению погашается отдельным сроком исковой давности, даже если должник продолжает исполнять одно или другое должное исполнение."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) В случае постоянного обязательства воздержаться от действия право на иск, подпадающее под отдельный срок исковой давности, возникает в связи с каждым нарушением."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) По искам о возврате неосновательного обогащения течение срока исковой давности начинается со дня, когда кредитор узнал или должен был узнать как о своем праве на возврат, так и о лице, обязанном к возврату. Положения настоящей части применяются соответствующим образом и в случае обоснованного иска о ведении дел без поручения."},{"id":"art-i-p13","spans":[],"t":"p","text":"(13) К праву расторжения в связи с неисполнением обязательства или праву уменьшения встречного обязательства применяется срок исковой давности на дату исковой давности обязательства, неисполнение которого обосновывает расторжение или уменьшение встречного обязательства."},{"id":"art-i-p14","spans":[],"t":"p","text":"(14) По искам о юридических последствиях расторжения или отмененного дарения течение срока исковой давности начинается со дня, когда имело место расторжение или, по обстоятельствам, отмена, а в случае, когда на основании закона или договора исполнения подлежали осуществлению в какую-либо последующую дату, течение срока исковой давности начинается после этой даты."},{"id":"art-i-p15","spans":[],"t":"p","text":"(15) По искам об адаптации договора или расторжении вследствие исключительного изменения обстоятельств течение срока исковой давности начинается со дня, когда должник узнал или должен был узнать об исключительном изменении обстоятельств."},{"id":"art-i-p16","spans":[],"t":"p","text":"(16) Иски, предусмотренные частями (11), (12), (14) и (15), подпадают под общий срок исковой давности, за исключением, предусмотренным частью (3) статьи 217.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"147. Дополнить кодекс статьей 2721 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2721. Срок исковой давности в случае права регресса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исковой давности по регрессным искам истекает в дату истечения срока давности права на иск первоначального кредитора к должнику по регрессному иску."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем срок исковой давности по регрессным искам не может истекать ранее шести месяцев со дня возникновения права регрессного иска или со дня подачи первоначальным кредитором иска к лицу, правомочному подавать регрессный иск, смотря по тому, что произойдет раньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не применяются, если лицо, имеющее право регрессного иска, может разумным образом противопоставить первоначальному кредитору истечение срока исковой давности требования к должнику, в отношении которого лицо подает регрессный иск."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом в случае, когда вместо того, чтобы предъявить регрессный иск на основании специальных правовых положений, лицо, имеющее право регрессного иска, предъявляет иск к должнику на основании правовых положений о неосновательном обогащении или ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи не применяются в случае, если лицо имеет право регрессного иска на основании исполнения на основе независимого личного обеспечения, принятого на себя перед кредитором, а также в других случаях, когда оно обязалось так, что должно было произвести исполнение независимо от истечения срока исковой давности права на иск кредитора к должнику. В этих случаях применяется соответствующее положение статьи 272.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"148. Статью 273 после слов «принятие долга» дополнить словами «без согласия прежнего должника»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"149. Статью 274 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 274. Приостановление течения срока исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Течение срока исковой давности приостанавливается в случае, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предъявление иска невозможно в силу препятствия, находящегося вне контроля кредитора, и если от него нельзя было разумно ожидать, что он избежит или преодолеет препятствие или его последствия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исполнение обязательства отсрочено (мораторий);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) кредитор или должник находится в составе вооруженных сил, переведенных на военное положение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) кредитор является несовершеннолетним или защищен судебной мерой охраны и не имеет представителя или защитника, за исключением случаев, когда кредитор обладает процессуальной дееспособностью в отношении нарушенного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) кредитор или должник умер и ни за одним лицом не установлен статус наследника или лица, уполномоченного действовать от имени наследственной массы (исполнитель завещания, имеющий полномочия по управлению, управляющий наследственным имуществом или управляющий наследственной массой, назначенный нотариусом, либо управляющий процессом несостоятельности наследственной массы);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) приостановлена деятельность судебных органов, к компетенции которых относится разрешение спора между сторонами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) кредитор и должник ведут переговоры относительно права или же обстоятельств, из которых может возникнуть требование, касающееся этого права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) кредитор и должник ведут переговоры относительно медиации, касающейся права или обстоятельств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) стороны находятся в соответствии с законом в процессе медиации, касающейся права или же обстоятельств, из которых может возникнуть требование в отношении этого права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение исковой давности приостанавливается лишь при условии, что основания для приостановления, указанные в части (1), возникли или продолжали существовать в последние шесть месяцев срока давности, а если этот срок равен шести месяцам или составляет менее шести месяцев, – в течение срока давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Течение срока исковой давности продолжается со дня прекращения обстоятельств, послуживших основанием для приостановления течения исковой давности. Срок, истекший в период, когда течение исковой давности приостановлено, не засчитывается в срок исковой давности. Оставшаяся часть срока удлиняется до шести месяцев, а если срок исковой давности составляет менее шести месяцев, – до срока давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сторона не ведет переговоры в смысле пунктов g) и h) части (1), если она не отвечает на приглашение вести переговоры либо прямо отказывается от ведения переговоров. Переговоры прекращаются в день последнего сообщения, представленного стороной, в пользу которой течет исковая давность, или в день, когда одна из сторон сообщила другой о том, что отказывается продолжать переговоры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Течение исковой давности права регрессного иска ответчика к третьему лицу приостанавливается с момента привлечения третьего лица в качестве лица, не заявляющего самостоятельных требований на предмет спора, и до вступления в окончательную силу вынесенного в отношении ответчика судебного решения, исполнение которого даст ответчику право регрессного иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"150. Пункт с) статьи 275 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«c) по заявлению между опекунами, попечителями или другими лицами, исполняющими меру охраны, и лицами, находящимися под их опекой, попечительством или другой мерой охраны, – на весь срок опеки, попечительства или меры охраны.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"151. Статью 276 дополнить предложением: «Положения настоящей статьи применяются и к иску юридического лица к своему управляющему.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"152. Статьи 277 и 278 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 277. Перерыв течения срока исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Течение срока исковой давности прерывается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) актом добровольного исполнения либо признанием любым другим способом, явно выраженным или молчаливым, права, на которое распространяется исковая давность, совершенным лицом, в пользу которого течет исковая давность. Актом молчаливого признания признаются частичное исполнение обязательства, полная либо частичная уплата процентов или неустоек, предоставление обеспечения, запрос срока оплаты, объявление компенсации и прочие подобные действия, несомненно свидетельствующие о наличии права лица, в отношении которого течет исковая давность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) подачей в установленном порядке искового заявления, арбитражного заявления, заявления о вынесении судебного приказа или иного заявления в компетентный юрисдикционный орган;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) подачей в установленном порядке заявления о признании долгового обязательства в ходе процесса несостоятельности, а также заявления об участии в текущей процедуре принудительного исполнения, начатой другими кредиторами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в иных случаях, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) После перерыва течение исковой давности начинается заново. Время, истекшее до перерыва, не засчитывается в новый срок исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае наступления обстоятельства, указанного в пункте а) части (1), течение нового срока исковой давности начинается, даже если обстоятельство наступает по истечении срока исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае перерыва срока на основании пункта b) части (1) течение нового срока исковой давности права добиваться принудительного исполнения не начинается до тех пор, пока решение об удовлетворении иска или судебный приказ не вступили в окончательную силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае перерыва срока на основании пункта с) части (1) течение нового срока исковой давности начинается со дня возникновения новой законной возможности удовлетворения требования, оставшегося неудовлетворенным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 278. Течение срока исковой давности в случае возвращения искового заявления или оставления его без рассмотрения либо отмены судебного приказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если судебная инстанция возвратила исковое заявление, оставила заявление без рассмотрения или отменила судебный приказ, течение срока исковой давности, начавшееся до предъявления иска, продолжается без перерыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если истец в шестимесячный срок со дня вступления в окончательную силу определения о возвращении искового заявления, об оставлении заявления без рассмотрения или об отмене судебного приказа предъявляет новый иск, срок исковой давности считается прерванным предыдущим иском при условии удовлетворения нового иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"153. В статье 279:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «судебной инстанцией» дополнить словами «по требованию истца»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «, и только если не истек максимальный срок, исчисленный согласно статье 2791.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"154. Дополнить кодекс статьей 2791 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2791. Максимальная продолжительность срока исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В любом случае срок исковой давности не должен превышать максимальную продолжительность, составляющую десять лет со дня нарушения права, а в случае исков о возмещении имущественного ущерба и морального вреда, причиненного смертью или повреждением здоровья, – тридцать лет со дня нарушения права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если согласно специальному правовому положению течение срока исковой давности начинается с другой даты, максимальная продолжительность, предусмотренная частью (1), исчисляется с этой даты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Срок, истекший в период приостановления течения срока исковой давности, включается в максимальную продолжительность срока исковой давности, за исключением приостановления согласно статье 275."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи не затрагивают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) права на иски, на которые не распространяется исковая давность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установленные законом сроки исковой давности, превышающие десять лет;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) последствия перерыва срока исковой давности в соответствии с правовыми положениями.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"155. Пункты b) и c) статьи 280 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«b) на требования клиентов к банкам, ссудо-сберегательным ассоциациям и другим поставщикам платежных услуг о выдаче средств, зачисленных на их счет, или денежных переводов в их пользу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) на требования о возмещении имущественного ущерба и морального вреда, причиненного смертью или повреждением здоровья. В этом случае возмещается ущерб, о котором истец узнал в период, предшествовавший предъявлению иска, но не превышающий три года.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"156. Статью 282 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 282. Применение исковой давности в случае обеспеченных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Утрата за давностью права, обеспеченного залогом, не лишает управомоченное лицо права требовать удовлетворения за счет обремененного обязательством имущества, если соблюдены все следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодержатель может обратить взыскание в соответствии с законом только на обремененное имущество, не будучи вправе обратить взыскание на прочее имущество должника или залогодателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) из средств от использования обремененного имущества можно покрыть только капитал обеспеченного права и издержки по исполнению, исключая проценты, штрафы за просрочку платежей, неустойки и принадлежности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) прошло не более двух лет со дня предъявления кредитору истечения срока исковой давности должником обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На право регресса залогодателя к должнику не распространяется срок исковой давности до истечения шести месяцев со дня удовлетворения обеспеченного права в соответствии с частью (1).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"157. Раздел IV книги первой дополнить главой III следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕСЕКАТЕЛЬНЫЕ СРОКИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2831. Установление пресекательного срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Законом или волей сторон могут устанавливаться пресекательные сроки для осуществления субъективного права или совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если из закона или соглашения сторон не вытекает однозначно, что определенный срок является сроком исковой давности, срок считается пресекательным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Условие, которым устанавливается пресекательный срок, обусловливающий чрезмерную трудность осуществления потребителем субъективного права или совершения потребителем сделки, является ничтожным. В этом случае считается, что условие устанавливает разумный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Также ничтожно условие, которым устанавливается пресекательный срок в нарушение императивных правовых положений о сроке исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Неосуществление субъективного права в течение установленного пресекательного срока влечет его прекращение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Односторонняя сделка, которая не совершена и, если подлежит сообщению, не принята стороной, которой она должна быть сообщена, в течение установленного пресекательного срока, не создает юридических последствий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2832. Режим пресекательных сроков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Пресекательные сроки не подлежат приостановлению, перерыву и восстановлению, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем срок не может течь, а если начал течь, то приостанавливается, если субъективное право не может быть осуществлено или сделка не может быть совершена из-за препятствия, находящегося вне контроля соответствующего лица, и если от него нельзя было разумно ожидать, что оно избежит или преодолеет препятствие или его последствия. В этом случае положения части (2) и первого предложения части (3) статьи 274 применяются соответствующим образом. Если оставшийся срок менее семи дней, он продлевается и должен составлять семь дней."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если осуществление права предполагает рассмотрение иска в суде, срок прерывается в одном из случаев, указанных в пункте b) части (1) статьи 277."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2833. Отказ от предъявления пресекательного срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если пресекательный срок установлен договором или учрежден правовым положением, защищающим частный интерес, сторона, в пользу которой он установлен или учрежден, может по истечении срока отказаться от предъявления пресекательного срока. Если отказ имеет место до наступления срока, применяются правила о перерыве срока исковой давности путем признания права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стороны не могут ни предварительно, ни после начала течения сроков отказаться от установленных законом пресекательных сроков, относящихся к правопорядку, и не могут их изменить в сторону уменьшения или, по обстоятельствам, увеличения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что установленные законом пресекательные сроки в договорных отношениях защищают только частный интерес. Вместе с тем установленные законом пресекательные сроки не могут, под угрозой ничтожности, изменяться в ущерб потребителю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2834. Применение пресекательного срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона, в пользу которой установлен или учрежден пресекательный срок, может ссылаться на него в соответствии с частью (1) статьи 271."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебная инстанция обязана ссылаться на пресекательный срок и применять его по собственной инициативе, за исключением случая, когда пресекательный срок защищает только частный интерес.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"158. Книгу первую дополнить разделом V следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«РАЗДЕЛ V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОГЛАШЕНИЕ ПРАВ, СДЕЛОК И ЮРИДИЧЕСКИХ ФАКТОВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2835. Предмет оглашения и способы его осуществления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Права, сделки и факты, касающиеся состояния и способности лиц, а также связанные с принадлежащим им имуществом, а равно любые другие правоотношения подлежат оглашению в случаях, прямо предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оглашение, указанное в части (1), осуществляется посредством:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) реестра недвижимого имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) реестра залогов движимого имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) государственного реестра юридических лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) государственного регистра транспорта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) судового реестра или судовой книги;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) реестров, ведущихся, согласно закону, Государственным агентством по интеллектуальной собственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) реестра актов гражданского состояния;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) государственного реестра индивидуальных предпринимателей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) иных форм оглашения, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящего раздела применяются в той мере, в какой правовыми положениями, применимыми к определенному публичному реестру, или другими специальными правовыми положениями не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2836. Условия оглашения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Процедура и условия оглашения устанавливаются законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выполнения формальностей по оглашению вправе требовать любое лицо, хотя бы и являющееся несовершеннолетним либо взрослым, в отношении которого установлена судебная мера охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любой отказ или ограничение права на выполнение формальности по оглашению, а также любая неустойка или другая санкция, предусмотренная с целью воспрепятствовать осуществлению этого права, признаются ничтожными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Никто не может ссылаться на то, что не знал о праве, сделке или факте, подлежащих оглашению, если формальность по оглашению была законно выполнена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2837. Последствия оглашения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оглашение обеспечивает противопоставимость права, сделки, факта, а также любого другого правоотношения, подлежащих оглашению, устанавливает их ранг и, если это прямо предусмотрено законом, обусловливает их установление или юридические последствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для сторон либо их универсальных или, по обстоятельствам, приравненных к ним правопреемников права, сделки или факты, а также любые другие правоотношения создают последствия в полном объеме, даже если не выполнены формальности по оглашению, за исключением случаев, когда законом предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Оглашение не придает юридической силы праву, сделке или факту, подлежащим либо допущенным к оглашению. Однако в случаях и при условиях, прямо предусмотренных законом, оно может создавать приобретательные последствия в пользу приобретателей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Оглашение не прерывает течение срока исковой давности, за исключением случаев, когда законом предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2838. Презумпции в области публичных реестров"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если право, сделка или факт зарегистрированы в публичном реестре, их существование предполагается до тех пор, пока они не исключены из реестра либо не изменены в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если право, сделка или факт исключены из реестра, предполагается, что они не существуют."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2839. Отсутствие оглашения. Санкции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если формальность по оглашению не выполнена, а оглашение не предусмотрено законом, имеющим правоустанавливающий характер, права, сделки, факты или правоотношения, подлежащие оглашению, не могут быть противопоставлены третьим лицам, за исключением случая, когда доказано, что они узнали о них иным путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда закон предусматривает, что простое знание факта не восполняет отсутствие оглашения, ссылаться на его отсутствие может любое заинтересованное лицо, в том числе третье лицо, которое узнало иным путем о праве, сделке, факте или правоотношении, подлежащих оглашению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Во всех случаях, однако, простое знание права, сделки, факта или правоотношения не восполняет отсутствие оглашения в отношении других лиц, кроме третьего лица, которое на деле знало о них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28310. Конкуренция форм оглашения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если право, сделка, факт или любое правоотношение подлежат одновременно разным формальностям по оглашению, невыполнение одного требования по оглашению не покрывается выполнением другого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28311. Доступ к публичным реестрам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любое лицо даже без обоснования своего интереса может в соответствии с законом знакомиться с публичными реестрами в отношении права, сделки, факта или определенного правового положения и получать заверенные выписки или копии с них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случаях и порядке, предусмотренных законом, доступ к информации, содержащейся в публичном реестре, ограничивается или обусловливается в целях защиты персональных данных физического лица, которого касается информация."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРАВОУСТАНАВЛИВАЮЩИЕ ПУБЛИЧНЫЕ РЕЕСТРЫ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28312. Правоустанавливающие публичные реестры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения настоящей главы применяются ко всякому публичному реестру (реестру), отвечающему следующим условиям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в этом реестре, согласно закону, подлежат регистрации определенные вещные права на определенные категории имущества и/или другие определенные вещные права (подлежащие регистрации права/зарегистрированные права);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) закон устанавливает, что подлежащие регистрации права могут быть приобретены только путем их регистрации в пользу приобретателя в этом реестре, за исключениями, предусмотренными законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28313. Виды регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В реестре производятся регистрация, предварительная регистрация и внесение отметок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предметом регистрации и предварительной регистрации являются подлежащие регистрации права, а внесение отметок касается других прав, сделок, фактов или правоотношений, связанных с содержащимися в реестре зарегистрированными правами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предварительная регистрация и внесение отметок осуществляются только в прямо предусмотренных законом случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28314. Регистрация подлежащих регистрации прав с условием и сроком исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подлежащие регистрации права, приобретенные под отлагательным или отменительным условием, не регистрируются. Однако они могут быть зарегистрированы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок погашения права или бремя безвозмездного предоставления могут быть приведены в содержании как регистрации, так и предварительной регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28315. Применение правовых положений материального и процессуального права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Заявления о регистрации, предварительной регистрации, внесении отметок или исключении из реестра независимо от даты их подачи рассматриваются согласно правовым положениям материального права, действующим на дату совершения сделки или, по обстоятельствам, на дату совершения либо создания юридического факта, порождающего, изменяющего или прекращающего право, подлежащее регистрации, предварительной регистрации, внесению отметки о нем или исключению из реестра, с соблюдением процессуальных норм, действующих в момент подачи заявления согласно закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Регистрация и предварительная регистрация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28316. Правоустанавливающий характер реестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если законом не предусмотрено иное, подлежащие регистрации права устанавливаются, передаются, обременяются вещными правами только посредством регистрации в предусмотренном законом реестре, на основании сделки или факта, обосновывающих регистрацию в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если законом не предусмотрено иное, вещные права прекращаются только их исключением из предусмотренного законом реестра, с согласия их обладателя, данного в предусмотренной законом форме. Такое согласие не требуется, если право прекращается исполнением срока, указанного в регистрации, либо смертью или, по обстоятельствам, прекращением юридического существования обладателя, если он являлся юридическим лицом, а также в других случаях, прямо предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подлежащее регистрации передаваемое право обременено вещным правом в пользу третьего лица, передача осуществляется с сохранением за третьим лицом вещного права, за исключением случаев, прямо предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Изменение зарегистрированного права осуществляется по правилам, установленным для приобретения этого права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28317. Установление или передача подлежащих регистрации прав без регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подлежащее регистрации право устанавливается или передается без регистрации в предусмотренном законом публичном реестре на основании наследования, роспуска юридического лица – обладателя зарегистрированного права, естественного присоединения, принудительной продажи, экспроприации для общественно полезных целей, а также в других случаях, прямо предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в случае принудительной продажи, если отметка о запрете в отношении подлежащего регистрации права не была предварительно внесена в реестр недвижимого имущества, приобретенное таким образом право не может быть противопоставлено третьим лицам – добросовестным приобретателям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, предусмотренных частью (1), обладатель приобретенного таким образом зарегистрированного права сможет распорядиться им путем сделок только после регистрации в соответствующем публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28318. Конфликт между третьими лицами – приобретателями от общего исполнителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если два или более лица правомочны путем сделок, совершенных с одним и тем же обладателем зарегистрированного права, приобрести взаимоисключающие права, лицо, первым подавшее заявление о регистрации своего права, считается обладателем подлежащего регистрации права и должно быть зарегистрировано как таковой независимо от даты титула, на основании которого произведена регистрация в реестре, или от того, кто владел предметом подлежащего регистрации права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Что касается заявлений о регистрации, поданных другими заявителями, регистратор должен отказать им в регистрации в этом реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28319. Статус недобросовестного приобретателя–третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, правомочное в результате совершенной действительной сделки требовать регистрации подлежащего регистрации права в свою пользу, может обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения о регистрации своего права и исключении из реестра конкурирующего права или, по обстоятельствам, присуждением высшего ранга по отношению к праву, зарегистрированному в пользу третьего лица, если закон допускает сосуществование этих конкурирующих прав, но только если соблюдены следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) сделка, на которой основывает свой иск истец, предшествует той, на основании которой осуществлена регистрация в пользу третьего лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) право истца и приобретателя–третьего лица происходит от общего исполнителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) регистрации права в пользу истца воспрепятствовал приобретатель–третье лицо путем применения насилия или, по обстоятельствам, обмана."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исключение из реестра или присуждение высшего ранга может быть запрошено также в случае, если применение насилия или обман исходили от иного лица, нежели приобретатель–третье лицо, но только если последний знал или, по обстоятельствам, должен был знать об этом обстоятельстве на дату совершения сделки, на основании которой приобретено подлежащее регистрации право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Срок исковой давности подпадает под срок давности иска о признании недействительности в силу применения насилия или заблуждения, но не может превышать три года со дня регистрации права третьим лицом на свое имя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28320. Лица, у которых могут приобретаться подлежащие регистрации права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Регистрация приобретения подлежащего регистрации права может быть осуществлена только:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если оно приобретается у лица, которое на дату подачи заявления о регистрации зарегистрировано в качестве обладателя права, которое передается или обременяется; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если оно приобретается у лица, которое до регистрации приобретения права на свое имя согласно пункту a) обязалось обременить свое право, а обе регистрации запрашиваются одновременно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются к лицу, которое приобретает право собственности по случаю первичной регистрации в реестре предмета права, подлежащего регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если в реестре супруг зарегистрирован как единственный обладатель зарегистрированного права, но имеется отметка о праве общего имущества, отчуждение или обременение этого права регистрируется только с согласия другого супруга, которое содержится в сделке по распоряжению или отдельном документе установленной законом формы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28321. Регистрация, основанная на обязательствах наследодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Регистрация, основанная на обязательствах наследодателя, может быть осуществлена и после регистрации подлежащего регистрации права на имя наследника, но только в той мере, в какой наследник несет эти обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28322. Иск о регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда лицо, обязанное передать, установить или изменить в пользу другого лица подлежащее регистрации право, не выполняет необходимые для регистрации в реестре обязанности, управомоченное лицо может обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения о выполнении регистрации держателем реестра (иск о регистрации)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок исковой давности по иску о регистрации составляет в соответствии с законом три года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Истец не обязан доказывать, что обязанное лицо не дало своего согласия на регистрацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если отметка об иске о регистрации внесена в реестр, судебное решение распространяется также на всех лиц, которые приобрели подлежащее регистрации право после внесения отметки, при этом данное право должно быть исключено из реестра, по требованию любого заинтересованного лица, без их согласия, одновременно с правом их исполнителя, который участвовал в процессе. Положение настоящей части применяется, хотя бы соответствующие приобретатели и не были привлечены к участию в деле, без необходимости подачи отдельного иска против них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Судебное решение, которым удовлетворяется иск о регистрации, противопоставимо держателю реестра без необходимости привлечения его к участию в деле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28323. Очередность и ее изменение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если несколько ограниченных вещных прав обременяют то же зарегистрированное право, очередность (ранги) между ними определяется по временно́й последовательности их регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ранги могут последовательно изменяться путем внесения соответствующих записей в реестр на основании договора об этом, заключенного между обладателями ограниченных вещных прав, очередность которых изменяется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если в результате изменения очередности право залога, ипотеки или другое обеспечительное вещное право получает более низкий ранг, а ограниченное вещное право, иное чем обеспечительное вещное право, получает более высокий ранг, для этого изменения требуется также согласие обладателя зарегистрированного права, обремененного правами, очередность которых изменяется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если ограниченное вещное право, в результате изменения очередности получившее более низкий ранг, обременено, в свою очередь, ограниченным вещным правом в пользу третьего лица, для этого изменения требуется также согласие данного третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Полученный в результате изменения более высокий ранг не утрачивается, если прекращено ограниченное вещное право, получившее более низкий ранг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ограниченные вещные права, находящиеся в очередности между изменившими свой ранг правами, данными изменениями не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28324. Предварительная регистрация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Помимо других случаев, предусмотренных законом, предварительная регистрация в реестре требуется, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приобретение подлежащего регистрации права обременено отлагательным или отменительным условием, в том числе если в отношении подлежащего регистрации права наложен секвестр или запрет, а сделка по распоряжению предусматривает приобретение данного права под отлагательным условием снятия секвестра или запрета;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на основании судебного решения, вступившего в окончательную силу или подлежащего немедленному исполнению, но еще не вступившего в законную силу, лицо обязывается к передаче, установлению или прекращению подлежащего регистрации права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) приобретается или обременяется вещным правом предварительно зарегистрированное право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) прямой оговоркой в договоре или общим письменным заявлением, если закон не требует нотариально удостоверенной формы, обе стороны согласились лишь на предварительную регистрацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В смысле пункта а) части (1), в частности, считается приобретенным под отлагательным условием право собственности, переданное:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) на основании договора купли-продажи, в котором оговорено, что продавец сохраняет за собой право собственности до уплаты всех сумм, причитающихся с покупателя согласно данному договору (оговорка о сохранении права собственности);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на основании договора лизинга, в котором оговорено, что лизингополучатель приобретает право собственности после полного исполнения своих обязательств согласно данному договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Прямой оговоркой стороны договора, указанного в части (2), могут исключить возможность предварительной регистрации в пользу приобретателя и предусмотреть взамен этого внесение в реестр отметки о договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28325. Последствия предварительной регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Предварительная регистрация обладает со дня подачи заявления той же силой, что и регистрация подлежащего регистрации права, однако при условии и по мере ее последующего подтверждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До тех пор, пока сохраняется предварительная регистрация:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) могут выполняться предварительные регистрации и отметки в отношении предварительно зарегистрированного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) сохраняется и зарегистрированное право с возможностью выполнения предварительных регистраций и отметок в отношении него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Подтверждение предварительной регистрации осуществляется с согласия обладателя зарегистрированного права в предусмотренной законом форме или на основании вступившего в законную силу судебного решения, которым удовлетворяется иск о подтверждении предварительной регистрации (иск о подтверждении). В этом случае положения статьи 28322 применяются соответствующим образом и к иску о подтверждении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Подтверждение предварительной регистрации имеет силу по собственной инициативе над всеми предварительными регистрациями и отметками в отношении предварительно зарегистрированного права. В этом случае исключаются право, предусмотренное пунктом b) части (2), а также предварительные регистрации и отметки в отношении него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отсутствие подтверждения предварительной регистрации влечет, по требованию заинтересованного лица, ее исключение из реестра и исключение всех предварительных регистраций и отметок в отношении предварительно зарегистрированного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Лицо, право которого исключается согласно частям (4) или (5), не может ссылаться на свой статус добросовестного приобретателя или приобретательную давность, чтобы противостоять исключению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28326. Опровержение презумпций существования или несуществования подлежащего регистрации права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае подлежащих регистрации прав презумпции, предусмотренные статьей 2838, могут быть опровергнуты только путем подачи иска о внесении исправлений или доказательства случая, предусмотренного статьей 28317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Внесение отметки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28327. Права, сделки или факты, о которых должна быть внесена отметка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В предусмотренных законом случаях права, сделки, факты или правоотношения становятся противопоставимыми третьим лицам исключительно путем внесения отметки, если не доказано, что о них стало известно иным путем, кроме случая, когда из закона следует, что простое знание их является недостаточным для того, чтобы восполнить отсутствие оглашения. В случае конфликта прав, происходящих от общего исполнителя, применяются соответствующим образом положения статей 28318, 28319 и 28322."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Помимо других случаев, предусмотренных законом, подлежат отметке в реестре:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) договор о порядке пользования общей собственностью или собственностью на время, договор об отложении раздела общей собственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) имущественный наем и уступка права взимания наемной платы или других общих доходов, порожденных зарегистрированным правом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) вклад в уставный капитал хозяйственного товарищества или общества за пользование зарегистрированным правом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) предварительный договор, включая опцион, который лицо, обещающее заключить договор, заключает в качестве обладателя зарегистрированного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) преимущественное право покупки, вытекающее из договора, предметом которого является зарегистрированное право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) запрет отчуждения или обременения зарегистрированного права, предусмотренный договором или завещанием (оговорка о неотчуждаемости);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) статус зарегистрированного права как права общего имущества супругов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) статус доверительного собственника у обладателя зарегистрированного права и, если определены, личности будущих выгодоприобретателей в отношении зарегистрированного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9) заявление о возбуждении процесса несостоятельности в отношении обладателя зарегистрированного права и возбуждение судебной инстанцией производства по делу о несостоятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10) секвестр зарегистрированного права, его плодов или доходов от него; запреты, установленные судебной инстанцией или другими уполномоченными законом органами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11) иск о регистрации, иск о подтверждении и иск о внесении исправлений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12) иск об обжаловании решения регистратора и, если предварительная процедура согласно закону обязательна, предшествующее этому иску заявление;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13) любые иски, касающиеся прав, сделок, фактов, правоотношений в связи с зарегистрированным правом, независимо от того, касаются они имеющейся или исключенной регистрации или предварительной регистрации, в том числе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) иск по защите зарегистрированного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) иск об отмене судебного решения об объявлении умершим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) иск о разделе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) иск о ничтожности или недействительности сделки либо об установлении бездейственности сделки, на которой основывалась регистрация или предварительная регистрация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) иск о расторжении договора, на котором основывалась регистрация или предварительная регистрация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) иск об отмене сделки, на которой основывалась регистрация или предварительная регистрация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) заявление о пересмотре судебного решения, на котором основывалась регистрация или предварительная регистрация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14) начало уголовного преследования в отношении преступления, совершенного путем регистрации, предварительной регистрации или внесения отметки в реестр, либо преступления, результатом которого является регистрация, предварительная регистрация или внесение отметки в реестр;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15) установление судебной меры охраны (временная охрана, попечительство, опека) в отношении обладателя зарегистрированного права, если согласно условиям установленной меры охраняемое лицо не может самостоятельно совершать сделки по распоряжению в отношении недвижимого имущества; изменение или отзыв этой меры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16) судебное решение, полученное держателем реестра от судебной инстанции, если лицо, в пользу которого должно быть зарегистрировано подлежащее регистрации право, не подало заявление о регистрации и не уплатило надлежащие сборы в установленном законом порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В смысле настоящей статьи под третьими лицами понимается любое лицо, которое приобрело подлежащее регистрации право или же другое право, связанное с подлежащим регистрации правом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Отсутствие отметки не лишает право, сделку, факт или правоотношение силы, которую они имеют для своих сторон, а в случае судебных исков – для участников процесса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если законом не предусмотрено иное, отметка, внесенная в отношении зарегистрированного права, не препятствует выполнению регистрации, предварительной регистрации или внесению отметок в пользу третьих лиц без согласия заявителя или выгодоприобретателя отметки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28328. Заявитель отметки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если законом не предусмотрено иное, внесение отметки в отношении зарегистрированного права осуществляется только по требованию или с нотариально удостоверенного согласия его обладателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Внесение отметки, осуществляемой на основании сделки в нотариальной форме, может быть запрошено любой из сторон сделки либо их правопреемниками. В случае сделки в письменной форме заявление должны подать все стороны сделки или их правопреемники. В случае отказа сторона может обратиться за судебным решением, заменяющим согласие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Внесение отметки об иске производится:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) по требованию заявителя на основании искового заявления, заявления о возбуждении процесса несостоятельности, заявления о вынесении судебного приказа или арбитражного заявления, имеющего входящий номер или другое доказательство его принятия судебной или, по обстоятельствам, арбитражной инстанцией;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на основании решения судебной инстанции в соответствии с Гражданским процессуальным кодексом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) по собственной инициативе – в случае, когда иском обжалуется решение держателя реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если отметка об иске внесена на основании заявления, поданного согласно пункту а) части (3), обладатель затронутого отметкой вещного права может требовать от заявителя отметки возмещения ущерба, понесенного в связи с утратой реальной возможности возмездно распорядиться вещным правом, получить финансирование, либо возмещения другого аналогичного ущерба, причиненного наличием отметки, при условии, что иск не удовлетворен судебной инстанцией или, если удовлетворен, непротивопоставим обладателю вещного права, а заявитель отметки должен был разумным образом предвидеть это."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отметка об иске исключается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) по требованию лица, ходатайствовавшего о внесении отметки, либо его процессуального правопреемника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по требованию любого заинтересованного лица на основании определения судебной инстанции, рассматривающей иск по существу, либо решения судебной инстанции об удовлетворении иска об исправлении отметки согласно статье 28334;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) по требованию любого заинтересованного лица на основании вступившего в законную силу определения судебной инстанции об отказе в принятии заявления, возвращении заявления, прекращении производства по делу, оставлении заявления без рассмотрения, отмене судебного приказа, на основании решения об отклонении заявления о возбуждении процесса несостоятельности, а также вступившего в законную силу решения судебной инстанции, рассмотревшей иск по существу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Внесение отметки о предварительном заявлении в отношении решения держателя реестра исключается по собственной инициативе по истечении шестидесятидневного срока со дня подачи предварительного заявления держателю реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Внесение отметки о статусе зарегистрированного права как права общего имущества супругов осуществляется по требованию любого из супругов на основании свидетельства о браке, если из его содержания, соотнесенного с указанным в реестре правовым положением этого права, следует, что зарегистрированное право приобретено во время брака, и согласно закону это право не относится к категории личного имущества супруга, в пользу которого зарегистрировано право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28329. Внесение отметки о предварительном договоре"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отметка о предварительном договоре, предметом которого является зарегистрированное право, может быть внесена в реестр, если лицо, обещающее заключить договор, зарегистрировано в реестре как обладатель права, являющегося предметом окончательного договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Помимо других случаев, предусмотренных законом, отметка о предварительном договоре исключается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если срок исковой давности распространяется на иск выгодоприобретателя о вынесении судебного решения, заменяющего окончательный договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если зарегистрированное право окончательно присуждено в рамках принудительной продажи третьим лицом, не несущим ответственность за обязательства лица, обещавшего заключить договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если предварительный договор, отметка о котором внесена в реестр, предусматривает опцион, а выгодоприобретатель опциона не запрашивает на основании заявления об осуществлении опциона и доказательства его сообщения другой стороне до истечения срока, предусмотренного в предварительном договоре на осуществление опциона, регистрацию или предварительную регистрацию подлежащего регистрации права, которое должно быть приобретено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, предусмотренных частью (2), применяются соответствующим образом положения статьи 28334."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Внесение исправлений в содержание реестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28330. Понятие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если регистрация, предварительная регистрация или отметка, внесенная в реестр, не соответствует действительному правовому положению, может быть востребовано их исправление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под исправлением понимается исключение, поправка или исправление любой неточной регистрации, предварительной регистрации или отметки, произведенной в реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Действительное правовое положение должно следовать из признания, сделанного обладателем регистрации, предварительной регистрации или отметки, исправление которой запрашивается, в виде заявления в предусмотренной законом форме, либо из вынесенного в отношении него вступившего в законную силу судебного решения об удовлетворении иска по существу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Иск по существу может быть, по обстоятельствам, иском об установлении или признании недействительности или бездейственности сделки в части установления, передачи или, по обстоятельствам, прекращения зарегистрированного права, иском о признании недействительной регистрации, предварительной регистрации или отметки, заявлением о пересмотре судебного решения или заявлением об обжаловании арбитражного решения, а также другим иском, который может привести к обоснованию иска о внесении исправлений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28331. Исправление регистрации или предварительной регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любое заинтересованное лицо может требовать исправления регистрации или предварительной регистрации, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) регистрация или предварительная регистрация недействительна, в том числе в случае ошибочной квалификации права регистратором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установлена или признана недействительность или бездейственность сделки или факта, на основании которого произведена регистрация или предварительная регистрация, в части установления, передачи или, по обстоятельствам, прекращения зарегистрированного или предварительно зарегистрированного права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) зарегистрированное или предварительно зарегистрированное право прекращено на основе закона или акта, на основании которого внесена регистрация или предварительная регистрация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) по любым другим причинам регистрация или предварительная регистрация в реестре более не соответствует действительному правовому положению зарегистрированного или предварительно зарегистрированного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исправление в реестре может быть осуществлено путем соглашения, по заявлению в предусмотренной законом форме обладателя права, подлежащего исключению или изменению, либо, если заявление не подано, вступившим в законную силу судебным решением. Истец не обязан доказывать, что обладатель права, подлежащего исключению или изменению, не подал заявление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если супруг зарегистрирован в реестре как единственный обладатель зарегистрированного права, по требованию другого супруга и с согласия, данного в предусмотренной законом форме супругом, зарегистрированным как обладатель права, в реестр может быть внесено исправление с регистрацией общего совместного права или, в соответствии с законом, долевого права на зарегистрированное право обоих супругов. Исправление осуществляется на основании заверенной копии свидетельства о браке, если из его содержания, соотнесенного с указанным в реестре правовым положением этого права, следует, что зарегистрированное право приобретено во время брака, и согласно закону это право не относится к категории личного имущества супруга, в пользу которого зарегистрировано право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если зарегистрированное или предварительно зарегистрированное в реестре право должно быть исправлено, его обладатель обязан вместе с согласием в предусмотренной законом форме передать управомоченному лицу для осуществления исправления и необходимые документы; в противном случае заинтересованное лицо может обратиться в судебную инстанцию за постановлением внесения исправлений в реестр. В этом случае решение судебной инстанции заменяет согласие на регистрацию или предварительную регистрацию стороны, которая обязана передать необходимые для исправления документы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Иск о внесении исправлений может быть подан одновременно с иском по существу или, при необходимости, отдельно, после того как удовлетворен иск по существу. Он может подаваться как в отношении непосредственного приобретателя, так и в отношении приобретателей–третьих лиц, в соответствии с требованиями, предусмотренными статьей 28332, за исключением иска, основанного на положениях пунктов c) и d) части (1) настоящей статьи, который не может быть предъявлен к добросовестному приобретателю подлежащего регистрации права, приобретенного на основании возмездной сделки или, по обстоятельствам, на основании договора залога, ипотеки или другого вещного обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Иск о внесении исправлений, основанный на положениях пунктов b), c) или d) части (1), не влечет необходимость одновременного обжалования решения регистратора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28332. Сроки исполнения иска о внесении исправлений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Иски о внесении исправлений не имеют срока исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Иск о внесении исправлений, поданный на одном из оснований, предусмотренных пунктами а) или b) части (1) статьи 28331, отклоняется, если обладатель зарегистрированного права доказал, что имели место добросовестное приобретение согласно статье 3301 или приобретательная давность согласно статье 3302."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28333. Последствия удовлетворения иска о внесении исправлений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Решение, которым допускается исправление, не может влиять на права лиц, не принимавших участие в процессе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если, однако, отметка об иске о внесении исправлений внесена в реестр, судебное решение об удовлетворении иска о внесении исправлений распространяется также на всех лиц, которые приобрели подлежащее регистрации право после внесения отметки, при этом данное право должно быть исключено, по требованию любого заинтересованного лица, одновременно с правом их исполнителя, который участвовал в процессе. Положение настоящей части применяется, хотя бы соответствующие приобретатели и не были привлечены к участию в деле, без необходимости подачи отдельного иска против них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебное решение, которым удовлетворяется иск о внесении исправлений, противопоставимо держателю реестра без необходимости привлечения его к участию в деле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28334. Исправление отметки в реестре"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отсутствие согласия владельца отметки любое заинтересованное лицо может требовать исправления отметки в случаях, предусмотренных статьей 28331, а также, по мере необходимости, по другим основаниям, когда отметка не является точной или перестала быть таковой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исправление одобряется на основании окончательного судебного решения, если законом не предусмотрено, что определенная отметка может быть исключена из реестра по требованию любого заинтересованного лица или по собственной инициативе держателем реестра. Право на иск о внесении исправлений не имеет срока исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения статей 28331и 28333 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28335. Исключение обусловленных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право, приобретенное под отлагательным условием, исключается из реестра по требованию любого заинтересованного лица, если не доказан факт наступления условия, затрагивающего право, в десятилетний срок после предварительной регистрации или в другой срок, оговоренный сторонами в связи с этим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Точно так же исключается отменительное условие и право прежнего обладателя в случае, когда на основании отменительного условия не было запрошено под таким условием исключение предварительно зарегистрированного права в десятилетний срок после предварительной регистрации, если актом, в котором оговорено условие, не предусмотрен другой срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Части (4)–(6) статьи 28325 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28336. Исправление материальных ошибок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Допущенные в связи с осуществленными в реестре регистрациями, предварительными регистрациями или отметками материальные ошибки, иные чем те, что подлежат исправлению, могут быть исправлены по требованию или по инициативе держателя реестра. Положения статей 28332–28334 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28337. Ответственность за ненадлежащее ведение реестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, потерпевшее ущерб вследствие неоправданно совершенного неправомерного действия при хранении и управлении реестром, может требовать обязания к выплате компенсации убытков в солидарном порядке держателя реестра, который совершил действие, и лица, виновного в причиненном таким образом ущербе, если ущерб не подлежит устранению, полностью или частично, осуществлением потерпевшим ущерб лицом или его предшественниками соответствующего права, подачей исков и использованием способов обжалования, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если законом предусмотрено создание гарантийного фонда, держатель реестра должен выплатить компенсацию из этого фонда."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Срок исковой давности составляет один год со дня, когда потерпевшее ущерб лицо узнало о действии, причинившем ущерб, но не более трех лет со дня совершения действия. Срок исковой давности приостанавливается подачей исков и использованием способов обжалования, предусмотренных законом, для устранения последствий действия, причинившего ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РЕЕСТР НЕДВИЖИМОГО ИМУЩЕСТВА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28338. Цель и предмет реестра недвижимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В реестре недвижимого имущества регистрируются недвижимое имущество и вещные права на него (вещные права на недвижимость). Кроме того, в реестр недвижимого имущества вносятся составные части недвижимого имущества. В предусмотренных законом случаях обладатель вещного права обязан требовать внесения в реестр составных частей недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В предусмотренных законом случаях в реестр недвижимого имущества могут быть внесены отметки о некоторых правах, фактах или правоотношениях, которые связаны с недвижимостью, зарегистрированной в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Законами регулируются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) процедура регистрации, предварительной регистрации, внесения отметки или исключения из реестра недвижимого имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) формирование недвижимого имущества путем выделения его части, разделения, объединения или комбинирования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28339. Условия регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Помимо других оснований, предусмотренных законом, регистрация или предварительная регистрация в реестре недвижимого имущества осуществляется на основе нотариально удостоверенного договора, судебного решения, свидетельства о наследовании или на основе акта, изданного административными органами, в предусмотренных законом случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28340. Отказ от права собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Собственник может отказаться от своего права на недвижимое имущество нотариально удостоверенным заявлением, поданным в территориальный кадастровый орган для исключения права из реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В предусмотренном частью (1) случае село (коммуна), город или, по обстоятельствам, муниципий может на основании решения местного совета и с соблюдением правовых положений о передаче вещных прав на недвижимость требовать регистрации права собственности в свою пользу, если другое лицо не обратилось за регистрацией на основании приобретательной давности согласно статье 3304."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае недвижимого имущества, обремененного ограниченными вещными правами, административно-территориальная единица, принявшая имущество, отвечает лишь этим имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28341. Дата создания последствий регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если законом не предусмотрено иное, регистрация в реестре недвижимого имущества создает последствия с даты подачи заявления в территориальный кадастровый орган, с учетом числа, часа и минуты подачи заявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28342. Права, сделки или факты, подлежащие отметке"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Помимо других случаев, предусмотренных законом, подлежат отметке в реестре недвижимого имущества:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) намерение обладателя вещного права на недвижимость произвести отчуждение или обременение ипотекой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обращение взыскания, залог или установление иного вещного обеспечения на ипотечное требование;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) уведомление об исполнении ипотечного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28343. Отметка о намерении произвести отчуждение или обременение ипотекой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обладатель вещного права на недвижимость может требовать внесения отметки о его намерении произвести отчуждение или обременение ипотекой в пользу определенного лица, указав в последнем случае максимальную сумму обеспеченного обязательства без процентов, комиссионных и других расходов, неустоек или других форм возмещения убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в трехмесячный срок после внесения отметки о намерении произвести отчуждение или обременение ипотекой лицо подает заявление о регистрации или предварительной регистрации предполагаемого отчуждения или ипотеки, регистрация или, соответственно, предварительная регистрация права производится и в отношении лиц, которые приобрели вещное право на недвижимость после внесения отметки; при этом права этих лиц должны быть исключены по требованию любого заинтересованного лица без их согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отметка о намерении произвести отчуждение или обременение ипотекой теряет силу по истечении трехмесячного срока со дня подачи заявления о внесении отметки и исключается по требованию любого заинтересованного лица без согласия обладателя права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отметке указываются год, месяц и день, когда она утрачивает силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 28344. Изменение описания недвижимости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Собственник недвижимого имущества, зарегистрированного в реестре недвижимого имущества, может в любое время требовать изменения отметок в реестре недвижимого имущества, касающихся описания, назначения или площади имущества, в соответствии с законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"159. Изменение по всему тексту книги второй касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"160. В части (1) статьи 284 слово «тесно» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"161. Дополнить кодекс статьями 2841 и 2851 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2841. Вещные права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вещными правами являются право собственности и ограниченные вещные права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ограниченными вещными правами являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) право узуфрукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) право пользования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) право проживания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) право суперфиция;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) право сервитута;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) обеспечительные вещные права, включая залог и ипотеку;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) иные права, которым законом придан такой характер.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2851. Составные части вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Путем присоединения собственник имущества становится собственником всего, что относится к вещи или встроено в нее, если отделение может повлечь ее разрушение либо существенное уменьшение стоимости или экономического назначения вещи или части, подлежащей отделению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вещь и ее составные части не могут находиться в собственности разных лиц и не могут обременяться разными вещными правами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются в той мере, в какой законом не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"162. В части (2) статьи 287 слова «применяются положения» заменить словами «применяются соответствующим образом правовые положения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"163. В статье 288:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) К недвижимым вещам (недвижимое имущество, недвижимость) относятся земельные участки, зарегистрированные в реестре недвижимого имущества под отдельным кадастровым номером.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «и ценные бумаги,» заменить словами «, ценные бумаги в узком смысле и ценные бумаги в широком смысле,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"164. Дополнить кодекс статьями 2881–2884 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2881. Составные части недвижимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Составными частями недвижимого имущества признаются вещи и работы, прочно связанные с землей, такие как здания, подземные сооружения (хотя бы они и распространялись на другие участки), обособленные водные объекты, многолетние насаждения, неубранный урожай. Это правило применяется, хотя бы эти составные части и были зарегистрированы в реестре недвижимого имущества отдельно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Здания и другие прочно связанные с землей вещи и работы, построенные на земельном участке другого лица на основе права суперфиция, а также вещи, связанные с земельным участком для временных целей, не являются составной частью недвижимой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Не считаются составной частью недвижимого имущества расположенные на недвижимом имуществе коммунальные сети или коммунальные работы, которые построены третьим лицом на основе права суперфиция или в отношении которых собственнику недвижимого имущества вменена обязанность допускать их."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Здания и другие вещи и работы, предусмотренные частями (2) и (3), составляют недвижимое имущество, право собственности на которое осуществляет обладатель соответствующего права суперфиция на земельный участок в течение срока существования этого права. Соответствующий обладатель не может отчуждать или обременять право собственности и право суперфиция иначе как вместе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Здания и другие прочно связанные с землей вещи и работы, остающиеся на земельном участке при прекращении права суперфиция, становятся составной частью земельного участка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2882. Составные части здания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Составной частью здания признаются вещи и работы, с помощью которых построено здание либо которые прочно связаны с ним и не могут быть отделены без того, чтобы существенно разрушить здание либо вещь или работу, подлежащую отделению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вещь или работа, связанная со зданием для временных целей, не является составной частью здания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2883. Единица кондоминиума"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Недвижимым имуществом признается единица кондоминиума вместе с соответствующей долей права собственности или суперфиция на земельный участок, части здания, иные чем единицы, и на другие общие части кондоминиума."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Единица и соответствующая доля права на общие части не могут отчуждаться или обременяться иначе как вместе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2884. Распространение права собственности на земельный участок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право собственности на земельный участок распространяется на его недра и воздушное пространство над ним с соблюдением установленных законом пределов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с законом собственник может делать над земельным участком и под ним все сооружения, насаждения и работы, которые он считает нужными, и может извлекать из них всякого рода пользу, которую они производят. Он обязан соблюдать, в соответствии с установленными законом условиями и пределами, права третьих лиц на минеральные ресурсы недр, подземные источники и воды, подземные работы и сооружения и прочие подобные вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поверхностные воды и их ложа принадлежат собственнику земельного участка, на котором они образуются или протекают, в соответствии с условиями, установленными законом. Собственник земельного участка имеет также право присваивать себе и использовать в соответствии с законом воду источников и озер, находящихся на соответствующем участке, грунтовые и ливневые воды.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"165. В статье 290:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «Регистрация прав» заменить словами «Приобретение вещных прав»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если законом не предусмотрено иное, вещные права на недвижимые вещи устанавливаются, передаются, обременяются другими вещными правами только путем регистрации в реестре недвижимого имущества, на основе сделки или факта, обосновывающих регистрацию в соответствии с законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"166. Статью 297 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"167. Статьи 298 и 299 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 298. Фактическая совокупность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Фактической совокупностью признается совокупность вещей, принадлежащих одному лицу и рассматриваемых как единое целое по его воле или по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вещи, составляющие фактическую совокупность, могут, совместно или отдельно, быть предметом отдельных сделок или правоотношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 299. Произведения вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Произведениями вещей являются плоды и продукция."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Плоды представляют собой произведения, получаемые от пользования вещью без уменьшения ее сущности. Плоды бывают естественными, промышленными и гражданскими. Гражданские плоды называются также доходами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Естественными плодами являются прямые и регулярные произведения вещи, полученные без вмешательства человека, такие как произведения самой земли, приплод и прочее получаемое от животных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Промышленными плодами являются прямые и регулярные произведения вещи, полученные в результате вмешательства человека, такие как любого рода урожаи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Гражданскими плодами являются доходы, полученные в результате пользования вещью другим человеком в силу сделки, такие как наемная плата, арендная плата, проценты, рентные доходы и дивиденды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Продукцией являются произведения, полученные в результате пользования вещью с потреблением или уменьшением ее сущности, такие как лесные деревья, карьерный камень и прочее подобное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"168. Дополнить кодекс статьей 2991 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 2991. Получение плодов и продукции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Плоды и продукция принадлежат собственнику, если законом или сделкой не постановлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право собственности на естественные и промышленные плоды приобретается со дня отделения их от вещи, которая их произвела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право собственности на гражданские плоды приобретается постепенно, по мере того, как длится право.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"169. Статью 301 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 301. Объекты интеллектуальной собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Объектом интеллектуальной собственности признается любой результат интеллектуальной деятельности, подтвержденный и охраняемый соответствующими правами на его использование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Объекты интеллектуальной собственности делятся на две категории:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) объекты промышленной собственности (изобретения, сорта растений, топографии интегральных схем, товарные знаки, промышленные рисунки и модели, географические указания, наименования мест происхождения и гарантированные традиционные продукты);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) объекты авторского права (литературные, художественные и научные произведения) и смежных прав (исполнения, фонограммы, видеограммы и передачи вещательных организаций)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) К области интеллектуальной собственности относятся и другие объекты, имеющие отдельную систему регулирования, такие как:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) коммерческая тайна (ноу-хау);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) коммерческое наименование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отношении объектов промышленной собственности право на них возникает в результате регистрации объекта, выдачи на него охранного документа национальным ведомством по интеллектуальной собственности или при наличии других условий в соответствии с национальным законодательством, а также на основании международных договоров, одной из сторон которых является Республика Молдова. В отношении объектов авторского права и смежных прав регистрация не является необходимым условием для возникновения и осуществления соответствующих прав, так как эти объекты охраняются с момента их создания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В соответствии с законом обладатель права на объект интеллектуальной собственности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) может произвести отчуждение права путем уступки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) может разрешить его использование третьему лицу на основе исключительной или неисключительной лицензии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) может осуществлять другие моральные и имущественные права, предусмотренные законом в отношении предмета исключительного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) За исключениями, предусмотренными законом, никто не может использовать право на объект интеллектуальной собственности другого лица без соответствующей лицензии. Лицензия предполагается неисключительной, если прямо не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Право на объект интеллектуальной собственности и право, предоставленное лицензией, признаются нематериальным имуществом и могут обременяться ограниченными вещными правами в пользу третьих лиц.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"170. Раздел I книги второй дополнить статьями 3011, 3012, 3021 и 3022 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3011. Цифровой контент и цифровая вещь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Цифровым контентом признаются данные, которые произведены и предоставлены в цифровом виде, такие как компьютерные программы, приложения, игры, музыка, видеозаписи или тексты, независимо от того, получен к ним доступ посредством загрузки или путем потоковой передачи, с материального носителя или с помощью любых других средств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если цифровой контент предоставляется на материальном носителе, таком как компакт-диски или цифровые универсальные диски, к нему применяются положения о материальном имуществе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Цифровой вещью лица признается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) цифровой контент, на который оно имеет право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) учетная запись электронной почты, в сети или другая онлайновая учетная запись, на которую оно имеет право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Хранителем цифровой вещи является профессионал, который предоставляет доступ, поддерживает, обрабатывает, получает или хранит цифровую вещь другого лица (пользователя) на основе договора между хранителем и пользователем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3012. Доступ третьих лиц к цифровым вещам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Пользователь может пользоваться электронной услугой, предоставляемой хранителем цифровой вещи, для того, чтобы давать хранителю распоряжения о предоставлении или непредоставлении доступа ко всем или определенным цифровым вещам, включая содержание электронных сообщений. Если услуга, предоставляемая хранителем, позволяет пользователю в любое время изменить или отменить распоряжение, то распоряжение о предоставлении доступа имеет приоритет перед волей, выраженной пользователем в завещании или поручении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если пользователь не воспользовался услугой, предусмотренной частью (1), или если хранитель не предоставляет такую услугу, пользователь может своим завещанием или поручением разрешить или запретить доступ ко всем или определенным цифровым вещам определенным или определяемым лицам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Распоряжение, данное пользователем согласно частям (1) или (2), имеет приоритет перед условиями договора между хранителем и пользователем. При отсутствии распоряжения пользователя согласно частям (1) или (2) применяются условия договора между хранителем и пользователем, которые могут разрешить, ограничить или исключить доступ заинтересованных третьих лиц к цифровым вещам пользователя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если в отношении пользователя установлена судебная мера охраны, а временный защитник, попечитель или опекун не имеет доступа к цифровым вещам защищаемого лица согласно частям (1), (2) или (3), пользователь может обратиться в судебную инстанцию за предоставлением ему права доступа, если он имеет законный интерес в связи с этим и если это не противоречит желаниям и чувствам, выраженным в прошлом и настоящем защищаемым лицом. На тех же условиях судебная инстанция может предоставить право доступа судебным решением, которым устанавливается судебная мера охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Хранитель, который должен предоставить доступ к цифровым вещам согласно частям (1)–(4), может предоставить его путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) полного доступа к онлайновому счету;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) частичного доступа к онлайновому счету, достаточного для соблюдения полномочий управомоченного лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) предоставления управомоченному лицу на долговременном носителе информации копий цифровых вещей, к которым пользователь мог бы получить доступ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Хранитель может установить разумную плату для покрытия расходов по обработке заявления и предоставлению доступа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Хранитель не обязан предоставлять доступ к цифровым вещам, стертым пользователем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Положения настоящей статьи не влияют на другие правовые положения, разрешающие третьим лицам доступ к цифровым вещам лица.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3021. Ценные бумаги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ценная бумага является инструментом, включающим одно или несколько прав таким образом, чтобы после выпуска инструмента право или права не могли осуществляться или уступаться (передаваться) без этого инструмента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ценными бумагами являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) кредитные документы, такие как вексель (простой и переводной) и чек;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ценные бумаги, такие как акции и облигации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) представляющие вещь документы, такие как транспортная накладная, коносамент и квитанция о складском хранении;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) другие инструменты, которые в соответствии с законом отвечают требованиям части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3022. Движимые культурные ценности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Движимыми культурными ценностями признаются вещи, отнесенные в соответствии с законом к движимому национальному культурному наследию Республики Молдова, а также вещи, отнесенные применимым законом как таковые к правовому режиму соответствующей вещи согласно правилам международного частного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Движимые культурные ценности, принадлежащие Республике Молдова или административно-территориальной единице, относятся к ее публичной сфере."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Правовой режим движимых культурных ценностей, а также условия и пределы осуществления права собственности на них физическими и юридическими лицами предусматриваются законом, международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова, и, в дополнение к ним, настоящим кодексом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"171. После наименования раздела II книги второй дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ»"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"172. В статье 303:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Владельцем права признается лицо, начавшее осуществлять его как обладатель. Положения о владении применяются соответствующим образом к владению правами.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"173. Статью 304 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 304. Непосредственное и опосредованное владение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владение является непосредственным, если фактическое владение осуществляется владельцем лично или через его уполномоченное лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владение является опосредованным, если фактическое владение осуществляется через владельца ограниченного права.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"174. После статьи 304 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3041. Владелец на правах собственника и владелец ограниченного права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец может осуществлять владение как владелец на правах собственника или как владелец ограниченного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владельцем на правах собственника признается лицо, осуществляющее владение вещью с намерением вести себя по отношению к ней как собственник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Владельцем ограниченного права признается лицо, осуществляющее владение вещью:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в качестве обладателя ограниченного вещного права, в качестве нанимателя, ссудополучателя или участника долевой собственности в отношении долей других участников долевой собственности, а также в других случаях, когда осуществляет владение с намерением поступать с вещами таким образом в своих интересах на основе определенного правоотношения с владельцем на правах собственника, посредством которого владелец ограниченного права приобрел право владения вещью; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в качестве предпринимателя, перевозчика, хранителя, а также в других случаях, когда осуществляет владение с намерением поступать с вещами таким образом по указанию владельца на правах собственника, на основе определенного правоотношения с владельцем на правах собственника, посредством которого владелец ограниченного права имеет право удерживать вещь до тех пор, пока связанные с владением расходы или издержки не будут оплачены владельцем на правах собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) применяются соответствующим образом в случае, когда другой владелец ограниченного права осуществляет владение на основе определенного правоотношения с владельцем ограниченного права, предусмотренного частью (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) До тех пор, пока не будет доказано обратное, владелец вещи предполагается владельцем на правах собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3042. Владение через уполномоченное лицо"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Уполномоченным на осуществление владения является лицо:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) которое осуществляет непосредственное фактическое господство над вещью в качестве владельца, без намерения и без того, чтобы быть стороной правоотношения, предусмотренного частью (3) статьи 3041; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) которому владелец может давать обязательные указания в связи с господством над вещью или использованием вещи в интересах владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К категории уполномоченного лица может, в частности, относиться:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) работник владельца или лицо, выполняющее сходные функции; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) лицо, которому владелец по практическим соображениям предоставил фактическое господство над вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уполномоченным лицом является также лицо, которое случайно получает возможность осуществлять и на самом деле осуществляет непосредственное фактическое господство над вещью для владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3043. Преобразование вида владения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Единожды доказанное, владение ограниченного права предполагается сохраняющим силу до доказательства его преобразования во владение на правах собственника в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) владелец ограниченного права становится правомочным приобрести право собственности от лица, иного чем собственник вещи, при этом владелец не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать об отсутствии статуса собственника у лица, в отношении которого он правомочен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) владелец ограниченного права совершает в отношении владельца на правах собственника недвусмысленные акты сопротивления, выражающие его намерение начать вести себя как собственник; в этом случае, однако, преобразование не произойдет до истечения срока возврата вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом к уполномоченному лицу, которое преобразовало фактическое господство во владение на правах собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3044. Добросовестное владение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Добросовестным владельцем считается лицо, осуществляющее владение на законных основаниях либо могущее считать себя правомочным осуществлять владение вследствие необходимого в гражданских отношениях тщательного изучения оснований своей правомочности. Добросовестность предполагается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Добросовестное владение прекращается, если прекращается право владения или, по обстоятельствам, если владельцу предъявляется обоснованное требование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3045. Презумпция непрерывного владения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если лицо осуществляло владение вещью в начале и в конце определенного периода времени, предполагается, что оно осуществляло владение непрерывно в течение всего периода."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3046. Прекращение владения Владение прекращается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) отчуждением вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) отказом от движимой вещи или регистрацией в реестре недвижимого имущества заявления об отказе от права собственности на недвижимую вещь;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) гибелью вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) отнятием вещи третьим лицом, если владелец остается лишенным владения вещью более одного года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) невозможностью осуществления владения, при том что с учетом характера вещи перерыв во владении ненормален."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОСЛЕДСТВИЯ ВЛАДЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Презумпция собственности»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"175. Статью 305 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 305. Презумпция собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец предполагается собственником вещи до тех пор, пока не будет доказано обратное. Эта презумпция не действует в случае, когда право собственности приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, а также по отношению к прежнему владельцу, вещь которого похищена, утеряна или выбыла из его владения помимо его воли каким-либо иным образом, за исключением денег и ценных бумаг на предъявителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До тех пор, пока не будет доказано обратное, прежний владелец предполагается собственником вещи в течение того времени, что он владел ею."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае опосредованного владения презумпции, предусмотренные настоящей статьей, установлены в пользу владельца на правах собственника.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"176. После статьи 305 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Защита владения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"177. Статьи 306–311 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 306. Незаконное лишение владения и нарушение владения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, лишающее владельца владения или нарушающее его владение, признается действующим незаконно в смысле настоящей части в составе главы, если оно действует без согласия владельца, а лишение владения или нарушение владения не разрешено законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Помимо иных предусмотренных законом средств защиты владелец, который незаконно лишился владения или владение которого незаконно нарушено, имеет право на возмещение причиненного ущерба согласно правовым положениям о деликтной ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 307. Самозащита владельца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец или третье лицо может прибегнуть к самозащите против лица, которое незаконно лишает владельца владения вещью, которое иным образом незаконно нарушает его владение либо действие которого создает неизбежную угрозу незаконного лишения владения или нарушения владения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Средства самозащиты ограничиваются незамедлительными и соразмерными мерами, необходимыми для возврата вещи либо прекращения или предотвращения лишения владения или нарушения владения, а также для удаления присвоителя с/из недвижимой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С учетом положений частей (1) и (2) самозащита может быть направлена также против опосредованного владельца на правах собственника, который незаконно лишает владельца ограниченного права владения или нарушает его владение вопреки условиям правоотношения между ними. Это правило применяется и к опосредованному владельцу ограниченного права, незаконно лишающему владения или незаконно нарушающему владение другого владельца ограниченного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если при осуществлении права самозащиты, предоставленного настоящей статьей, лицо причиняет ущерб лицу, незаконно лишающему его владения или незаконно нарушающему его владение, применяются соответствующим образом положения о необходимой обороне, крайней необходимости или, по обстоятельствам, ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 308. Защита владения посредством иска о возврате владения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если какое-либо лицо незаконно лишает владельца его владения, последний, под угрозой утраты права, вправе в течение одного года требовать возврата вещи независимо от того, кто из них имеет право владения или лучшую правовую позицию в отношении владения. Течение годичного срока начинается со дня лишения владения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возврат может запрашиваться также от опосредованного владельца на правах собственника, который незаконно лишил владения владельца ограниченного права, нарушая условия правоотношения между ними. Это правило применяется и к владельцу ограниченного права, незаконно лишившему владения другого владельца ограниченного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право требовать возврата исключается, если лицо, намеревающееся его осуществить, незаконно лишило владения другого владельца ограниченного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Возврат вещи может запрашиваться также от третьего лица, которое в момент приобретения владения знало о том, что ее владелец незаконно лишен другим лицом права владения ею."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 309. Защита владения посредством иска о прекращении нарушения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если какое-либо лицо незаконно нарушает владение вещью либо создает неизбежную угрозу нарушения владения или незаконного лишения владения, владелец, под угрозой утраты права, в течение одного года имеет право на защиту согласно части (2) настоящей статьи независимо от того, кто имеет право или лучшую правовую позицию в отношении владения, пользования или распоряжения иным образом вещью в смысле статьи 310. Течение годичного срока начинается с момента начала нарушения или, в случае повторного нарушения, с момента, когда имело место последнее нарушение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебная инстанция может распорядиться о защите владельца, в зависимости от обстоятельств, посредством запрета вмешательства, угрожающего в будущем, запрета существующего вмешательства, а также устранения последствий имевшего место вмешательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Иск может быть направлен также против опосредованного владельца на правах собственника, который незаконно нарушает владение непосредственного владельца ограниченного права, нарушая условия правоотношения между ними. Это правило применяется и к опосредованному владельцу ограниченного права, который незаконно нарушает осуществление владения непосредственного владельца ограниченного права, нарушая тем самым условия правоотношения между ними."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 310. Защита лучшего владения посредством иска о возврате владения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Прежний владелец вправе требовать возврата вещи от лица, которое осуществляет фактическое господство над вещью, если прежнее владение было лучшим по сравнению с текущим владением этого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Прежнее владение считается лучшим по сравнению с текущим владением, если прежний владелец добросовестен и имеет право владеть, в то время как лицо, осуществляющее текущее владение, не имеет права владеть вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если оба лица добросовестны и имеют право владеть вещью, право, установленное собственником, является лучшим по сравнению с правом, установленным владельцем на правах собственника, но не являющимся собственником. Если это правило неприменимо, преимуществом обладает то правомерное владение, которое старше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если оба лица добросовестны, но ни одно из них не имеет права владеть вещью, лучшим является текущее владение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 311. Защита лучшего владения посредством иска о прекращении нарушения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если какое-либо лицо нарушает владение либо создает угрозу такого нарушения или незаконного лишения владения, добросовестный владелец имеет право на защиту согласно части (2) статьи 309, за исключением случая, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) нарушающее лицо имело бы при лишении владения лучшее владение согласно частям (2)–(4) статьи 310; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) лицо имеет лучшее по сравнению с владельцем право пользоваться или распоряжаться иным образом вещью.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"178. После статьи 311 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Плоды владеемой вещи и стоимость пользования ею»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"179. Статью 312 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 312. Приобретение плодов владеемой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стоимость пользования вещью"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Добросовестный владелец приобретает право собственности на плоды владеемой вещи. Он не обязан возвращать ни плоды, ни стоимость пользования владеемой вещью, если приобрел владение возмездно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владелец должен быть добросовестным на момент получения плодов. Ранее полученные гражданские плоды принадлежат владельцу в той мере, в какой его добросовестность сохраняется на момент наступления срока платежа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном частью (1), владелец не имеет права на возмещение обычных расходов на содержание владеемой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Правовые положения о неосновательном обогащении сохраняют силу в той мере, в какой они не противоречат положениям настоящей статьи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"180. После статьи 312 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приобретение права на владеемую вещь»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"181. Статью 313 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 313. Приобретение права на владеемую вещь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случаях и в соответствии с условиями, предусмотренными законом, владелец на правах собственника может ссылаться на приобретение права на владеемую вещь с момента вступления во владение (добросовестное приобретение, завладение, присоединение) или, по обстоятельствам, с момента исполнения срока владения, предусмотренного законом (приобретательная давность).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"182. В статье 318:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и после слов «Риск случайной гибели» дополнить словами «(в том числе утраты или хищения)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) В отношении вещи, переданной на основании договора купли-продажи или договора подряда с сохранением права собственности, договора лизинга или другого передающего право собственности договора, согласно которому переход собственности зависит от отлагательного условия, риск переходит на приобретателя в момент принятия им владения вещью, если законом или договором не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"183. Главу I раздела III дополнить статьями 3191–3194 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3191. Ограничение права собственности посредством сделок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Собственник может согласиться на ограничение своего права посредством сделок, если это не нарушает основы правопорядка или нравственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3192. Понятие и условия оговорки о неотчуждаемости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договором или завещанием может быть запрещено отчуждение вещи, но только на срок не более сорока девяти лет и при наличии серьезного и законного интереса. Течение срока начинается со дня приобретения вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Приобретатель может получить от судебной инстанции разрешение распорядиться вещью, если интерес, обусловивший оговорку о неотчуждаемости вещи, исчез или если этого требует высший интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Недействительность оговорки о неотчуждаемости в договоре влечет недействительность всего договора, если это было определено при его заключении. Определяющий характер предполагается до тех пор, пока не доказано обратное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Оговорка о неотчуждаемости подразумевается в договорах, которые порождают обязательство передачи собственности в будущем определенному или определяемому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Передача вещи путем наследования не может быть остановлена путем установления неотчуждаемости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3193. Условия противопоставимости оговорки о неотчуждаемости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка о неотчуждаемости не может предъявляться приобретателям вещи или кредиторам собственника, который обязался не отчуждать вещь, иначе как в случае, когда она действительна и отвечает условиям противопоставимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для противопоставимости оговорка о неотчуждаемости должна, при необходимости, подвергнуться формальностям по оглашению, предусмотренным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае движимых вещей, право собственности на которые не приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, применяются соответствующим образом правила, предусмотренные для приобретения собственности путем добросовестного владения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если оговорка о неотчуждаемости предусмотрена в договоре, передающем право собственности безвозмездно, она может быть противопоставлена и предшествующим кредиторам приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Невыполнение условий противопоставимости не лишает пользователя оговорки о неотчуждаемости права требовать возмещения убытков собственником, который не соответствует этому обязательству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3194. Санкции за несоблюдение оговорки о неотчуждаемости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отчуждающее лицо может требовать расторжения в случае нарушения приобретателем оговорки о неотчуждаемости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Как отчуждатель, так и третье лицо, если неотчуждаемость установлена в его пользу, может требовать отмены последующей сделки об отчуждении, совершенной с несоблюдением оговорки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До тех пор, пока оговорка создает последствия, не могут подлежать обращению взыскания вещи, в отношении которых неотчуждаемость установлена договором, передающим право собственности безвозмездно, если законом не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"184. В наименовании главы II раздела III слово «ПРЕКРАЩЕНИЕ» заменить словом «УТРАТА»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"185. Часть (2) статьи 320 дополнить словами «вследствие добросовестного приобретения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"186. В части (2) статьи 321 слова «внесения его в реестр недвижимого имущества.» заменить словами «регистрации его в реестре недвижимого имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"187. В статье 322:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) после слова «передача» дополнить словами «транспортной накладной,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"188. Дополнить кодекс статьями 3221–3223 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3221. Отсутствие права или полномочия передающего"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в момент, когда право собственности должно перейти согласно статье 321, передающий не имеет права или полномочия передать право собственности, передача происходит в момент, когда право получено передающим, либо в момент последующего одобрения передачи лицом, имеющим право или полномочие на передачу права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае одобрения передача производит тот же эффект, как если бы она с самого начала была осуществлена уполномоченным лицом. Вместе с тем права, приобретенные третьими лицами до одобрения, не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3222. Обусловленное право приобретателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если на основании договора купли-продажи или договора подряда с сохранением права собственности, договора лизинга или другого передающего право собственности договора передача собственности зависит от отлагательного условия, право приобретателя уплатить цену в соответствии с условиями договора и право приобретателя получить право собственности посредством платежа противопоставимы кредиторам передающего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом в случае, когда переход права собственности к приобретателю приостанавливается до выполнения иного условия, чем уплата цены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3223. Многократное отчуждение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае наличия нескольких сделок об отчуждении одной и той же движимой вещи передающим право собственности приобретается приобретателем, первым вступившим во владение движимой вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если движимая вещь не была передана, преимущественным правом обладает кредитор, в пользу которого обязательство возникло раньше, а если невозможно установить, в чью пользу возникло обязательство, преимущественным правом обладает лицо, первым подавшее иск."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи не применяются к движимым вещам, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"189. В статье 328:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) второе предложение изложить в следующей редакции: «Собственник прибрежного земельного участка приобретает также участок, оставленный водными потоками, постепенно отошедшими от соответствующего берега.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «реками,» исключить, после слов «или иными» дополнить часть словом «такими», а после слов «временного падения уровня этих вод» – словами «ниже уровня спуска.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «его значительную часть,» заменить словами «часть берега,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"190. В статье 329:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Собственник земельного участка, выполнивший постройки и иные работы с использованием чужих материалов, становится собственником работы и не может быть обязан ни к устранению ее, ни к возврату использованных материалов. Он обязан оплатить собственнику материалов их стоимость. Если работы выполнены недобросовестно, собственник земельного участка обязан возместить и причиненный этим ущерб.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «причиненные убытки.» заменить словами «причиненный ущерб.», а слово «уплатить» – словом «оплатить»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слово «уплатить» заменить словом «оплатить»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (41) и (7) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(41) Взамен сохранения построек или работ, выполненных третьим лицом, собственник земельного участка вправе обязать исполнителя работы купить земельный участок или его часть, затронутую постройкой или работой, по рыночной стоимости, которую земельный участок или его часть имели бы, если бы соответствующая постройка или работа не была выполнена. В отсутствие согласия между сторонами собственник может обратиться в судебную инстанцию за установлением цены и вынесением решения, заменяющего договор купли-продажи.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(7) Обладатель права суперфиция приобретает в случае присоединения применяемые соответствующим образом права и обязанности, установленные для собственника земельного участка, если в момент установления права суперфиция не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"191. В статье 330:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «уплатить» заменить словом «оплатить», а в конце дополнить часть предложением: «Если ни одна из соединенных вещей не может считаться главной вещью, их собственники становятся сособственниками новой вещи соразмерно стоимости, которую имели исходные вещи в момент соединения.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «то, что присоединяется к главной вещи,» и «того, что присоединено к главной вещи,» заменить соответственно словами «второстепенная вещь» и «второстепенной вещи,», а слово «присоединено» – словом «присоединена»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (4), (5) и (8) слова «уплатить» и «уплатив» заменить соответственно словами «оплатить» и «оплатив»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (9) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(9) Положения настоящей статьи применяются в той мере, в какой законом или договором не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"192. Дополнить кодекс статьями 3301–3304 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3301. Добросовестное приобретение права, зарегистрированного на основании сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Добросовестный приобретатель приобретает право, зарегистрированное в его пользу на основании сделки в реестре недвижимого имущества или в другом правоустанавливающем публичном реестре в смысле статьи 28312, и в том случае, когда лицо, распорядившееся правом, не являлось его настоящим обладателем, не имело полномочий распорядиться правом или когда сделка по распоряжению является недействующей по иным основаниям. Добросовестность должна существовать до момента подачи заявления о регистрации права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Добросовестный приобретатель не приобретает на основании части (1) зарегистрированное право в случае, если приобретатель получил его безвозмездно или приобретатель не вступил во владение вещью, составляющей объект зарегистрированного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3302. Приобретательная давность права на основании содержания публичного реестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда лицо зарегистрировано в реестре недвижимого имущества или в другом правоустанавливающем публичном реестре в смысле статьи 28312 как обладатель вещного права или иного имущественного права (зарегистрированное право), а его право подлежит исключению или другому исправлению по одному из оснований, предусмотренных пунктами а) или b) части (1) статьи 28331, право остается действительно зарегистрированным в пользу этого лица и в дальнейшем не допускается никакого исключения или другого исправления без согласия зарегистрированного лица, если лицо осуществляло владение на правах собственника вещи, которой касается зарегистрированное право:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в течение трех лет – если приобрело право возмездно и на протяжении всего срока владения добросовестно владело вещью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в течение пяти лет – если приобрело право безвозмездно и на протяжении всего срока владения добросовестно владело вещью; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в течение десяти лет – в прочих случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При исчислении сроков, предусмотренных частью (1), учитывается владение на правах собственника, осуществляемое после даты подачи заявления о регистрации в пользу владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До тех пор, пока не доказано обратное, предполагается, что лицо начало осуществлять владение со дня подачи заявления о регистрации в пользу владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к предварительно зарегистрированным правам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3303. Добросовестный приобретатель зарегистрированного права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В смысле статьи 3302 добросовестным приобретателем признается лицо, зарегистрированное или предварительно зарегистрированное в реестре как обладатель права, если на дату подачи заявления о регистрации или предварительной регистрации права в свою пользу выполнялись следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в реестре не имеется отметки ни об одном иске, который впоследствии может быть удовлетворен судебным решением в соответствии с законом как противопоставимый приобретателю; не имеется отметки ни о каком праве, сделке или юридическом факте, обосновывающем последующий такой иск;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) из содержащейся в реестре неисключенной информации не следует ни единого основания, оправдывающего его исправление в пользу другого лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) приобретатель не знал иным путем о неточности содержащейся в реестре неисключенной информации; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) при необходимости, приобретатель не знал и не должен был знать причину, по которой является недействительным, оспоримым или недействующим основание, по которому он приобретает зарегистрированное право или по которому приобрел зарегистрированное право непосредственный предшественник приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Добросовестность предполагается до тех пор, пока не будет доказано обратное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3304. Приобретательная давность права вопреки содержанию публичного реестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право собственности на недвижимую или движимую вещь может быть зарегистрировано в реестре недвижимого имущества или в другом правоустанавливающем публичном реестре в смысле статьи 28312 на основании судебного решения, которым установлена приобретательная давность, в пользу владельца на правах собственника, который владел вещью в течение десяти лет, в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) собственник, зарегистрированный в публичном реестре, умер или, по обстоятельствам, прекратил свое юридическое существование;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в публичном реестре зарегистрировано заявление об отказе от собственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) недвижимая вещь является земельным участком, с постройками или без них, не подвергнутым первичной регистрации в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Во всех случаях владелец может приобрести право, только если подал заявление о регистрации права собственности в публичном реестре на основании судебного решения до того, как третье лицо подало заявление о регистрации права в свою пользу на законном основании в течение или хотя бы и после исполнения необходимого для применения приобретательной давности срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, предусмотренных пунктами а) и b) части (1), течение необходимого для применения приобретательной давности срока начинается со дня смерти или, по обстоятельствам, прекращения юридического существования собственника и, соответственно, со дня регистрации заявления об отказе от собственности, хотя бы вступление во владение вещью и произошло в предшествующую дату.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"193. В статье 331:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 331. Добросовестное приобретение права собственности на движимую вещь»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «движимую вещь» дополнить словами «путем вступления во владение», а после слов «ее собственником» – в обоих случаях словами «, не имело полномочий распорядиться вещью или когда сделка по распоряжению является недействующей по иным основаниям.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «на движимую вещь» заменить словами «на основании части (1)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения настоящей статьи не применяются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) к движимым вещам, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) к движимым культурным ценностям;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если сделка, на основании которой приобретатель приобрел вещь, является ничтожной или оспоримой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом в случаях, когда закон разрешает приобретение посредством приобретательной давности определенных ограниченных вещных прав на движимые вещи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"194. Дополнить кодекс статьей 3311 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3311. Добросовестное приобретение права собственности свободным от ограниченных вещных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если движимая вещь обременена ограниченным вещным правом третьего лица и передающий не имеет права или полномочия распорядиться вещью независимо от права третьего лица, приобретатель тем не менее приобретает право собственности свободным от права третьего лица, если соблюдены все следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приобретатель вступил во владение движимой вещью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приобретатель приобрел вещь возмездно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в момент перехода права собственности приобретатель не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать о том, что передающий не имеет права или полномочия передать право собственности на вещь свободным от права третьего лица. Бремя доказывания обстоятельств, из которых следует, что приобретатель, как можно разумно предполагать, не должен был знать об отсутствии у передающего соответствующего права или полномочия, возлагается на приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей статьи не применяются в случаях, предусмотренных пунктами а)–с) части (3) статьи 331.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"195. Статьи 332–334 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 332. Приобретательная давность на движимые вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец на правах собственника приобретает право собственности посредством владения движимой вещью:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в течение трех лет – если владелец приобрел вещь возмездно и на протяжении всего срока владения добросовестно владел ею;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в течение пяти лет – если владелец приобрел вещь безвозмездно и на протяжении всего срока владения добросовестно владел ею; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в течение десяти лет – в прочих случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владелец, ссылающийся на добросовестную приобретательную давность, предполагается начавшим владеть со дня сделки или наступления другого основания, оправдывающего правомочие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо, вступившее во владение движимой вещью путем ее хищения, не приобретает права собственности на основании настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Приобретательная давность, предусмотренная настоящей статьей, не применяется к движимым вещам, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в правоустанавливающем публичном реестре в смысле статьи 28312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 333. Приобретательная давность на движимые культурные ценности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если вещь представляет собой движимую культурную ценность, владелец не может приобрести право собственности на основании статей 3301, 3302 или 332 до истечения тридцатилетнего срока с момента, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) движимая культурная ценность, оказавшаяся на территории Республики Молдова, покинула территорию иностранного государства с нарушением применимого закона; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) собственник движимой культурной ценности утратил владение вещью на территории Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае движимых культурных ценностей, принадлежащих культам или их составным частям, срок, предусмотренный частью (1), составляет семьдесят пять лет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 334. Объединение владений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для ссылки на владения прежних владельцев должны соблюдаться необходимые условия приобретательной давности, на которые ссылается настоящий владелец, а все владения, на которые он ссылается, должны быть последовательными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Добросовестный настоящий владелец может ссылаться на владение недобросовестного прежнего владельца только для применения приобретательной давности на основании пункта с) части (1) статьи 3302 или пункта с) части (1) статьи 332.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"196. Часть (3) статьи 335 дополнить предложением: «Владение является непрерывным, если оно было утрачено против воли владельца, при условии, что владение восстановлено в течение года или что в тот же срок владельцем предъявлен иск, в результате которого его владение восстановлено.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"197. В статье 336:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить предложением: «То обстоятельство, что собственник не знает, где находится движимая вещь, не препятствует началу течения и не приостанавливает течение срока, если владение не является тайным.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «лицу, осуществляющему владение в качестве собственника,» заменить словами «или, по обстоятельствам, иска о внесении исправлений в публичный реестр лицу, осуществляющему владение на правах собственника,», а после слов «опосредованному владельцу» дополнить часть словами «, при условии удовлетворения иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"198. Часть 1 главы II дополнить статьями 3361 и 3362 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3361. Влияние добросовестного приобретения или приобретательной давности на право собственности и его обременения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Прежний обладатель утрачивает свое право с момента, когда кто-либо приобрел его в соответствии с законом путем добросовестного приобретения или, по обстоятельствам, вследствие приобретательной давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если приобретающий путем добросовестного приобретения или, по обстоятельствам, вследствие приобретательной давности знал или должен был знать, что право, которое он приобретает, обременено ограниченным вещным правом третьего лица, обременение продолжает существовать в соответствии со своими условиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае установления ничтожности или недействительности договора, на основе которого вещное право приобретено давностным владельцем, он может отказаться от обязанности возврата права, ссылаясь на приобретательную давность в соответствии с законом. В этом случае другая договаривающаяся сторона может отказаться от обязанности возврата обогащения, полученного от давностного владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3362. Прекращение прав, основанных на правилах о неосновательном обогащении и деликтной ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С момента, когда право приобретено лицом в соответствии с законом путем добросовестного приобретения или, по обстоятельствам, вследствие приобретательной давности, прежний обладатель утрачивает все права требовать от приобретателя денежную стоимость утраченного права, а также стоимость пользования этим правом приобретателем после срока приобретательной давности, которые могут основываться на правовых положениях о неосновательном обогащении или деликтной ответственности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"199. В наименовании части 2 главы II слово «Прекращение» заменить словом «Утрата»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"200. В статье 337:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «прекращения» заменить словом «утраты»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «прекращается» заменить словом «утрачивается»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"201. В части (3) статьи 338 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"202. Статью 351 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 351. Сделки по управлению и по распоряжению имуществом, находящимся в долевой собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сделки по управлению, такие как заключение или расторжение договоров имущественного найма, уступка доходов от недвижимости и прочее подобное, касающееся общего имущества, могут совершаться только с согласия сособственников, владеющих большинством долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделки по управлению, существенно ограничивающие возможность участника долевой собственности пользоваться общим имуществом соразмерно своей доле либо налагающие на него чрезмерное бремя в соотношении с его долей или расходами, понесенными прочими сособственниками, могут совершаться только с его согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Заинтересованный участник долевой собственности или заинтересованные сособственники могут обратиться в судебную инстанцию за заменой согласия сособственника, который не в состоянии выразить свою волю или который неправомерно сопротивляется совершению сделки по управлению, необходимой для поддержания полезности или ценности имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любые сделки по распоряжению общим имуществом, сделки по безвозмездному пользованию, уступке доходов от недвижимости и сделки имущественного найма, совершенные на срок более трех лет, а также сделки, направленные исключительно на благоустройство имущества, могут совершаться только с согласия всех сособственников. Любая безвозмездная сделка является сделкой по распоряжению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Сделки, совершенные без соблюдения положений частей (1)–(4), не могут предъявляться участнику долевой собственности, который не дал своего согласия, явно выраженного или молчаливого, на совершение сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Признается право потерпевшего участника долевой собственности, до раздела, на предъявление исков о владении к третьему лицу, которое могло вступить во владение общим имуществом в результате совершения сделки. В этом случае возврат владения вещью осуществляется в пользу всех сособственников, с возмещением, при необходимости, убытков за счет участвовавших в совершении сделки лиц.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"203. Дополнить кодекс статьей 3511 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3511. Судебные иски участников долевой собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждый участник долевой собственности может сам представлять себя в суде, независимо от процессуального статуса, по любому иску, касающемуся общей собственности, в том числе в случае виндикационного иска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебные решения, вынесенные в пользу участника долевой собственности, распространяются на всех сособственников. Судебные решения против участника долевой собственности непротивопоставимы прочим сособственникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если иск предъявлен не всеми участниками долевой собственности, ответчик может обратиться в судебную инстанцию за включением в дело прочих сособственников в качестве истцов в срок и в соответствии с условиями, предусмотренными Гражданским процессуальным кодексом для вызова в суд других лиц.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"204. Статью 352 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 352. Преимущественное право покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При продаже доли в имуществе, находящемся в долевой собственности, за исключением продажи с торгов, прочие сособственники имеют преимущественное право покупки продаваемой доли. Положения статей 7921–797 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае продажи с торгов участник долевой собственности или организатор торгов обязаны известить об этом прочих сособственников по меньшей мере за десять дней до даты продажи. При равной цене сособственники пользуются преимущественным правом на присуждение доли им.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"205. В части (5) статьи 353 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"206. Статью 355 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 355. Право собственности в кондоминиуме"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае учреждения кондоминиума исключительное право собственности на единицу кондоминиума и доля в общем праве собственности на общие части образуют неделимое единство (право собственности в кондоминиуме) и не могут отчуждаться либо обременяться по отдельности. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кондоминиум представляет собой совокупность недвижимого имущества, которая образована в соответствии с законом земельным участком с одним или несколькими зданиями и в которой имеются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) жилье, изолированные помещения нежилого назначения или парковочные места внутри зданий, отвечающие предусмотренным законодательством условиям, построенные или которые должны быть построены, зарегистрированные под отдельным кадастровым номером в реестре недвижимого имущества (единицы). Единицы являются объектом исключительного права собственности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) земля и части здания в кондоминиуме, не являющиеся единицами и предназначенные для пользования всеми собственниками в кондоминиуме или некоторыми из них, а также другие вещи, которые согласно закону или учредительному документу кондоминиума предназначены для общего пользования всеми собственниками в кондоминиуме или некоторыми из них (общие части). Общие части являются объектом принудительного и бессрочного права общей собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В смысле пункта b) части (2) землей кондоминиума признается земельный участок в установленных границах, на котором расположено здание кондоминиума, и прилегающий к нему земельный участок, необходимый для надлежащего обслуживания и эксплуатации здания и, в случае зданий жилого назначения, для удовлетворения жилищно-бытовых потребностей членов кондоминиума, составляющие общую долевую собственность всех собственников в кондоминиуме. В случае если собственники общих частей обладают на землю кондоминиума только правом суперфиция или другим правом, предусмотренным законодательством, это право на землю является частью общих частей, а ссылки на землю считаются ссылками на соответствующее право на землю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При смене обладателя исключительного права собственности на единицу к новому собственнику переходит также доля в общем праве собственности. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Порядок учреждения кондоминиума и управления собственностью в кондоминиуме регулируется законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"207. В статье 357:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «в любой момент» дополнить словами «любым из участников долевой собственности»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Раздел может осуществляться по договору раздела между сособственниками или, в отсутствие договора раздела, по судебному решению посредством предъявления иска о разделе любым из участников долевой собственности.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) К договору раздела применяются правовые положения о сделках по распоряжению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"208. В статье 358:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «общих частей многоэтажных либо многоквартирных зданий» заменить словом «кондоминиума»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"209. В части (1) статьи 359 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"210. Статью 360 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 360. Приостановление вынесения судебного решения о разделе"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Судебная инстанция, в которую подано исковое заявление о разделе, может приостановить не более чем на один год вынесение решения о разделе, с тем чтобы не нанести серьезный ущерб интересам прочих сособственников. Если угроза такого ущерба устранена до истечения срока, судебная инстанция по требованию заинтересованной стороны возвращается к рассмотрению данной меры.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"211. В статье 361:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Имущество, составляющее экономическую общность, набор или другую совокупность, разделение которой уменьшит ее стоимость, не подлежит разделу в натуре, если по меньшей мере один из участников долевой собственности возражает против такого способа раздела.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"вводную часть после слова «является» дополнить словом «практически»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт a) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«а) передачи всего имущества взамен разницы в стоимости одному участнику долевой собственности или нескольким сособственникам по их общему требованию. В случае нескольких требований о передаче, противоречащих друг другу, судебная инстанция применяет положения статьи 3611;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт b) дополнить словами «, если ни один из сособственников не требовал передачи ему всего имущества или если это требование не может быть удовлетворено.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) после слов «имущественной части» дополнить словами «(выделенной части)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (4) и (5) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) В случае раздела недвижимости судебная инстанция может установить право сервитута или иное ограниченное вещное право для обеспечения надлежащего использования вновь образованного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Судебная инстанция не может распорядиться о способе раздела, против которого выступают все сособственники.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"212. Дополнить кодекс статьей 3611 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3611. Передача имущества в случае нескольких требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае нескольких требований о передаче, противоречащих друг другу, при присуждении имущества участнику долевой собственности принимаются во внимание особые потребности и интересы каждого сособственника, желание обладателей долей, составляющих большинство от общего количества долей, и предшествующие соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Участник долевой собственности имеет преимущественное право на передачу ему жилья, в котором он имел место обычного пребывания на дату подачи иска о разделе, а также, по обстоятельствам, на мебель, которой обставлено жилье."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Участник долевой собственности имеет преимущественное право на передачу ему имущества, которое он использовал при осуществлении предпринимательской или профессиональной деятельности на дату подачи иска о разделе, а также на движимое имущество, которое он имел в своем оснащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если несколько сособственников ссылаются на преимущественные права, учитывается способность заявителей управлять и содержать соответствующее имущество. В случае если имущество связано с деятельностью или составляет долю в хозяйственном товариществе или обществе, учитывается продолжительность личного участия заявителя в этой деятельности до даты подачи иска о разделе.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"213. В статье 363:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «недвижимого имущества, право собственности на которое возникает с даты регистрации в реестре недвижимого имущества.» заменить словами «недвижимого и другого имущества, право собственности на которое возникает, согласно закону, с даты регистрации в соответствующем публичном реестре.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (21) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(21) Раздел не затрагивает вещные права третьих лиц на имущество, установленные до раздела.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) после слова «обладающему» дополнить словами «залогом или»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"214. Статью 365 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 365. Недействительность договора раздела"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор раздела может быть расторгнут по тем же основаниям, что и сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор раздела, заключенный без согласия всех сособственников, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор раздела действителен, хотя бы он и не относился ко всему имуществу, находящемуся в общей долевой собственности. В отношении пропущенных вещей в любое время может быть заключен дополнительный договор раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Не может ссылаться на недействительность договора раздела участник долевой собственности, который, зная об основаниях недействительности, полностью или частично отчуждает выделенное ему имущество.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"215. Статью 371 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) В случае если общее имущество представляет право, которое, согласно закону, приобретается путем регистрации в публичном реестре, а право зарегистрировано лишь в пользу одного из супругов, любой из супругов может требовать внесения в публичный реестр отметки о статусе этого права как права общего имущества супругов. В отсутствие такой отметки третьему лицу, приобретающему зарегистрированное право либо обременения этого права, не может быть предъявлен его статус права общего имущества супругов, за исключением случая, когда доказывается, что приобретатель узнал об этом статусе иным путем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"216. В наименовании и части (2) статьи 373 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"217. Раздел III книги второй дополнить главой III1 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава III1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СОБСТВЕННОСТЬ НА ВРЕМЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3731. Собственность на время"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей главы применяются, в отсутствие особого регулирования, когда несколько лиц (сособственников) последовательно и повторно осуществляют полномочие специфического использования права собственности на движимое или недвижимое имущество в определенные, равные или неравные, промежутки времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей главы не применяются в случае, если на имущество имеется право общей долевой собственности, а сособственники договорились о способе его использования в определенные промежутки времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Правовые положения об общей долевой собственности применяются соответствующим образом к собственности на время в той мере, в какой они не противоречат положениям настоящей главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3732. Основание собственности на время"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Собственность на время возникает на основании сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Временной характер собственности, принадлежащей нескольким сособственникам, должен быть прямо предусмотрен указанием определенного промежутка времени, который предоставляется приобретателю на основании приобретенной доли. Промежуток времени выражается ссылкой на первый и последний день и месяц исключительного пользования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3733. Действительность сделок, совершенных сособственником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отношении принадлежащего ему промежутка времени либо его части любой сособственник может совершать в соответствии с законом сделки по сохранению, управлению и распоряжению. Прочие сособственники не обладают преимущественным правом на основании закона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделки по управлению или распоряжению, предметом которых выступает доля права собственности на промежуток времени, принадлежащая другому сособственнику, являются недействующими в части, в которой устанавливаются либо передаются права, касающиеся этой доли. Положения статей 3511 и 3512 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3734. Права и обязанности сособственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждый сособственник обязан совершать все сделки по сохранению таким образом, чтобы не препятствовать или не затруднять осуществление прав прочих сособственников. Сособственник, осуществляющий необходимые расходы на крупный ремонт, имеет право на возмещение убытков соразмерно стоимости прав прочих сособственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделки, вследствие которых полностью или частично потребляется сущность имущества, могут осуществляться только с согласия прочих сособственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По завершении промежутка времени сособственник должен передать имущество сособственнику, правомочному использовать его в последующий промежуток времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сособственники могут заключить договор об управлении с соответствующим применением положений об общей долевой собственности. Условие в договоре об управлении недвижимым имуществом, предусматривающее, что приобретатель доли автоматически присоединяется к договору управления вместо лица, которое произвело отчуждение соответствующей доли, создает последствия лишь с момента, когда этот договор внесен в реестр недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3735. Обязанность возмещения убытков и исключение сособственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Несоблюдение обязанностей, предусмотренных настоящей главой, влечет обязанность возмещения убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если один из сособственников серьезно нарушает осуществление права собственности на время, он может быть исключен судебным решением по требованию потерпевшего соcoбственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Исключение может быть постановлено, только если один из прочих сособственников или третье лицо покупает долю исключенного сособственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3736. Прекращение собственности на время"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Собственность на время прекращается уничтожением общего имущества на основании приобретения одним лицом всех долей в праве собственности на время, а также в других предусмотренных законом случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Coсобственник не вправе требовать раздела имущества, принадлежащего ему на праве собственности на время, если сособственники не согласились об ином договором. Право coсобственника требовать раздела недвижимого имущества становится противопоставимым вследствие внесения отметки о нем в реестр недвижимого имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"218. Статьи 374 и 375 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 374. Иск об истребовании (виндикационный иск)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Собственник имущества имеет право на признание своего права собственности и получение или восстановление своего владения от любого лица, осуществляющего фактическое господство над ним, за исключением случая, когда это лицо имеет право владеть вещью в смысле части (3) статьи 3041, противопоставимое собственнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Иск об истребовании предъявляется против лица, осуществляющего фактическое господство над вещью на дату подачи иска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда право собственности или иное право владения лица, к которому предъявляется иск об истребовании, зарегистрировано в правоустанавливающем публичном реестре, иск об истребовании не может быть удовлетворен, если не постановлено внесение в этот реестр в соответствии с законом исправления или иного изменения в пользу лица, предъявившего иск об истребовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем, если судебное решение, которым постановлено внесение исправления или иного изменения, непротивопоставимо, согласно закону, обладателю права, зарегистрированного в правоустанавливающем публичном реестре, то ему также непротивопоставимо судебное решение, которым удовлетворен иск об истребовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 375. Исключение истребования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Иск об истребовании отклоняется, если в соответствии с законом в силу добросовестного приобретения, приобретательной давности, присоединения, применения положений о режиме находки или другого предусмотренного законом основания собственник утратил право собственности, а владелец или его предшественник приобрел его.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"219. Дополнить кодекс статьями 3751 и 3752 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3751. Истребование вещи после приобретения, основанного на ничтожной или недействительной либо недействующей сделке"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если вещь приобретена на основании сделки, ничтожной или недействительной либо недействующей в части правомочности приобретателя, собственник может предъявить иск об истребовании с учетом положений статей 374 и 375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если согласно закону на собственника, подавшего иск об истребовании, возлагается обязанность возвратить полученную цену или наемную плату либо другая встречная обязанность перед приобретателем и эта встречная обязанность должна исполняться одновременно, приобретатель может на основании статьи 615 приостановить исполнение обязанности по возврату вещи до момента, когда собственник предложит исполнение или исполнит соответствующую встречную обязанность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3752. Конкуренция с другими исками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если между собственником и владельцем существует правоотношение, собственник восстанавливает вещь в соответствии с условиями этого правоотношения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"220. В статье 376:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 376. Негаторный иск»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «незаконного» исключить, а слова «может потребовать от совершившего нарушение лица прекращения нарушения.» заменить словами «вправе обратиться в судебную инстанцию за защитой.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Судебная инстанция может распорядиться о защите собственника, по обстоятельствам, посредством запрета вмешательства, угрожающего в будущем, запрета существующего вмешательства, а также устранения последствий имевшего место вмешательства.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «и прав других лиц» заменить словами «или противопоставимых прав других лиц»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"221. В статье 383:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Положения частей (2) и (3) статьи 382 применяются соответствующим образом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"222. В статье 387 слова «считаются плодами этого участка.» заменить словами «принадлежат собственнику этого соседнего участка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"223. В статье 389:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Любые постройки, работы или посадки могут производиться собственником земельного участка только с соблюдением минимального расстояния в шестьдесят сантиметров от линии границы, если иное не предусмотрено законом или градостроительным регламентом, таким образом, чтобы не были ущемлены права собственника соседнего участка.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) после слова «требовать» дополнить словами «сноса постройки или»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"224. Часть (1) статьи 395 после слов «признается право» дополнить словами «владения и»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"225. В статье 396:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «с применением к недвижимым вещам положений о реестре недвижимого имущества» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «имущество или часть имущества.» заменить словами «имущественная масса, фактическая совокупность или часть массы или совокупности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"226. В статье 397:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Узуфрукт устанавливается на срок не более чем до смерти физического лица либо ликвидации юридического лица, в пользу которого установлен узуфрукт, если меньший срок не установлен законом или сделкой.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) после слова «ликвидации» дополнить словом «узуфруктуария»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"227. Дополнить кодекс статьями 3971 и 3972 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 3971. Конфессорный иск узуфруктуария"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Узуфруктуарий может предъявить иск против любого лица, препятствующего ему в осуществлении права узуфрукта, хотя бы и к номинальному собственнику. Правовые положения о защите права собственности применяются соответствующим образом к конфессорному иску узуфруктуария."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право на конфессорный иск не имеет срока исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3972. Уступка узуфрукта"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отсутствие положений о противном узуфруктуарий не может уступить свое право другому лицу без согласия номинального собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Узуфруктуарий остается ответственным исключительно перед номинальным собственником только по обязательствам, возникшим до уступки. До уведомления об уступке узуфруктуарий и цессионер несут солидарную ответственность за исполнение всех обязательств перед номинальным собственником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После уведомления об уступке цессионер ответ-ствен перед номинальным собственником по всем обязательствам, возникшим после уведомления об уступке. В этом случае к узуфруктуарию применяются соответствующим образом правовые положения в области поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) После уступки право узуфрукта продолжается, по обстоятельствам, до истечения первоначального срока либо до смерти первоначального узуфруктуария.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"228. В статье 398:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 398. Наем вещи, обремененной узуфруктом»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"229. В статье 399:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «нотариально удостоверенные» заменить словом «заверенные»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «за нотариальным удостоверением» заменить словами «за заверением»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"230. Статью 403 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 403. Узуфрукт требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Узуфрукт требования противопоставим третьим лицам на тех же условиях, что и уступка требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если узуфрукт распространяется на требование, срок удовлетворения которого наступает в период узуфрукта, оплата производится узуфруктуарию, который выдает соответствующую расписку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По прекращении узуфрукта все полученное в результате удовлетворения требования передается номинальному собственнику.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"231. Статью 404 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Распределение осуществления права голоса в условиях, иных чем предусмотренные частями (1) и (2), непротивопоставимо третьим лицам, за исключением случаев, когда они прямо знали о нем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"232. В статье 409 слова «изнашиваются в результате их использования,» заменить словами «подлежат износу,», а второе предложение исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"233. В части (2) статьи 410 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"234. В статье 412:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слово «Капитальный» заменить словом «Крупный»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (31) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(31) Крупным ремонтом признается ремонт, предметом которого является значительная часть вещи и который требует чрезвычайных расходов, как, например, ремонт, связанный с укреплением или восстановлением сооружений в части несущей конструкции, внутренних и/или наружных стен, крыши, относящегося к ним электрического, теплового или санитарного оборудования, с заменой или ремонтом двигателя или кузова автомобиля либо электрооборудования в целом.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (6) слово «капитальный» заменить словом «крупный»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"235. В статье 413 слова «непредвиденных обстоятельств.» заменить словами «обстоятельства, находящегося вне их контроля.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"236. В статье 416 слова «Номинальный собственник» заменить словами «С учетом права узуфрукта номинальный собственник»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"237. В части (1) статьи 418 слова «по имуществу либо части имущества,» заменить словами «по имущественной массе либо части имущественной массы,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"238. Часть (2) статьи 420 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Узуфрукт прекращается также в случаях, когда отменен титул собственности лица, установившего узуфрукт, или когда произошло расторжение договора, которым установлен узуфрукт.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"239. Статью 421 дополнить словами «, не выполняя ремонт, который обязан произвести.»"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"240. В части (1) статьи 422 слова «непредвиденных обстоятельств.» заменить словами «обстоятельства, находящегося вне контроля узуфруктуария.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"241. В статье 423:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «в надлежащем состоянии.» заменить словами «в том состоянии, в котором оно находится.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) В случае если узуфрукт зарегистрирован в публичном реестре, прекращенный узуфрукт должен быть исключен из него.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"242. В статье 424:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слова «может» дополнить словами «владеть и»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «, а также с родителями или с другими лицами, находящимися на его иждивении.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «, с применением к недвижимости положений о реестре недвижимого имущества» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"243. По всему тексту главы III раздела IV слова «земельный участок, обремененный сервитутом» и «участок, обремененный сервитутом»» заменить словами «недвижимость, обремененная сервитутом», слова «доминирующий земельный участок» и «доминирующий участок» – словами «доминирующая недвижимость», слова «земельный участок» и «участок» – словом «недвижимость» в соответствующем числе и падеже. В части (1) статьи 434 слова «его поверхностью.» заменить словами «ее поверхностью.»; в части (3) статьи 436 слова «для его эксплуатации» заменить словами «для ее эксплуатации»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"244. Статью 428 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения настоящей главы применяются соответствующим образом в случае, когда сервитут обременяет недвижимость, иную чем земельный участок.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"245. В статье 429:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Стороны могут предусмотреть обязанность собственника доминирующей недвижимости выплачивать в определенные сроки вознаграждение (компенсацию) собственнику недвижимости, обремененной сервитутом.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «который будет приобретен,» заменить словами «которая будет приобретена,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (6) слова «Земельный участок, обремененный» заменить словами «Недвижимость, обремененная»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"246. В статье 431:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «Сделка, которой» заменить словами «Договор, которым»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Сервитут устанавливается путем его регистрации в реестре недвижимого имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"247. Статью 433 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 433. Приобретение сервитута вследствие приобретательной давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любые сервитуты могут приобретаться вследствие приобретательной давности в порядке, установленном статьей 3302."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Только позитивный сервитут может приобретаться вследствие приобретательной давности в порядке, установленном статьей 3304, применяемой соответствующим образом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"248. В статье 439 слова «на одном и том же» заменить словами «на одной и той же», а слова «одинаковую степень очередности,» – словами «одинаковый ранг,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"249. В статье 440:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и в ней:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"во вводной части слова «вследствие их исключения из реестра недвижимого имущества» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте а) слово «оба» заменить словом «обе»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт c) дополнить словами «, либо расторжение договора, которым установлен сервитут;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте e) слово «невозможность» заменить словами «окончательная невозможность»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Прекращенный сервитут должен быть исключен из реестра недвижимого имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"250. В части (2) статьи 441 после слова «узуфруктуарием» дополнить часть словами «или суперфициарием», а слова «либо к номинальному собственнику.» заменить словами «либо, по обстоятельствам, к номинальному собственнику.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"251. В части (2) статьи 442 слова «приравнивающееся к согласию собственника доминирующего земельного участка.» заменить словами «заменяющее договор о выкупе сервитута.», а слово «обоих» – словом «обеих»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"252. В статье 443:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «вещное право» дополнить словами «владения и», а после слова «сооружения» – в обоих случаях словом «суперфициария»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) дополнить текстом: «Право собственности на здание или сооружение, воздвигнутое на земельном участке, обремененном суперфицием, осуществляется суперфициарием в течение срока существования права суперфиция. В случае если здание или сооружение зарегистрировано в реестре недвижимого имущества, суперфициарий указывается как собственник здания или сооружения в течение всего срока существования права суперфиция.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"253. В статье 444:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить предложением: «По истечении срока право суперфиция может быть возобновлено.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Cуперфиций может быть зарегистрирован также на основании сделки, которой собственник всего недвижимого имущества передал исключительно здание или сооружение либо передал по отдельности земельный участок и здание или сооружение двум лицам, хотя бы установление суперфиция и не было прямо оговорено.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) В случае если здание или сооружение возведено на чужом земельном участке, суперфиций может быть зарегистрирован на основе отказа собственника земельного участка от права ссылаться на присоединение в пользу строителя. Суперфиций может быть зарегистрирован также в пользу третьего лица на основе уступки права ссылаться на присоединение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"254. В статье 446 слова «под первой очередью.» заменить словами «под первым рангом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"255. Статью 447 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 447. Осуществление права суперфиция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Суперфициарий может свободно распоряжаться своим правом суперфиция. В случае существующего здания или сооружения суперфициарий может произвести отчуждение либо обременение ипотекой суперфиция и здания или сооружения только вместе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае продажи здания или сооружения суперфициарием собственник земельного участка обладает преимущественным правом покупки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"256. Части (3) и (4) статьи 448 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"257. В статье 449:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт a) дополнить словами «или с расторжением договора, которым установлен суперфиций;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью пунктом b1) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«b1) вследствие гибели здания или сооружения, если имеется прямая оговорка об этом;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"258. Статью 451 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 451. Последствия прекращения права суперфиция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, предусмотренном пунктом а) статьи 449, здание или сооружение, являющееся предметом суперфиция, со дня прекращения суперфиция становится по праву составной частью земельного участка согласно статье 2881, принадлежа собственнику земельного участка, а право суперфициария на земельный участок и здание или сооружение исключается из реестра. На собственника земельного участка возлагается обязанность выплаты возмещения, равного рыночной стоимости здания или сооружения на день истечения срока. По прекращении права суперфиция суперфициарий не вправе снести здание или сооружение либо его часть. Суперфициарий обязан передать собственнику земельного участка документы, связанные со строительством здания или сооружения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в момент установления права суперфиция здания или сооружения не существовало, а его стоимость равна или больше стоимости земельного участка, собственник земельного участка может потребовать, чтобы суперфициария обязали приобрести земельный участок по рыночной стоимости, которую он мог бы иметь, если бы на нем не было здания или сооружения. Суперфициарий может отказаться от приобретения земельного участка, если снесет за свой счет здание или сооружение, построенное на земельном участке, и приведет земельный участок в первоначальное состояние."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отсутствие обратной договоренности с собственником земельного участка ограниченные вещные права, согласованные суперфициарием, прекращаются в момент прекращения права суперфиция. Ипотеки, обременяющие право суперфиция, переносятся по праву на возмещение, получаемое от собственника земельного участка в случае, предусмотренном частью (1), распространяются по праву на земельный участок в случае, предусмотренном первым предложением части (2), либо переносятся по праву на материалы в случае, предусмотренном вторым предложением части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ипотеки, установленные в отношении земельного участка на срок существования суперфиция, не распространяются на здание или сооружение в момент прекращения права суперфиция в случае, предусмотренном частью (1). Они переносятся по праву на денежные суммы, получаемые собственником земельного участка в случае, предусмотренном первым предложением части (2), либо распространяются по праву на весь земельный участок в случае, предусмотренном вторым предложением части (2).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"259. Часть (3) статьи 452 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"260. Дополнить кодекс статьями 4521 и 4522 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 4521. Последствия прекращения суперфиция вследствие соединения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае прекращения права суперфиция вследствие соединения, в отсутствие оговорки о противном ограниченные вещные права, установленные на права суперфициария, сохраняются на срок, на который они установлены, но не позднее истечения первоначального срока суперфиция."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ипотека, возникшая в период существования суперфиция, сохраняется каждая в зависимости от предмета, на который установлена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4522. Последствия прекращения суперфиция вследствие гибели здания или сооружения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае прекращения права суперфиция вследствие гибели здания или сооружения вещные права, обременяющие право суперфиция, прекращаются, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ипотека, возникшая в отношении номинальной собственности на земельный участок в период существования права суперфиция, сохраняет силу в отношении восстановленного права собственности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"261. Главу V раздела IV изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЗАЛОГ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 454. Понятие залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог является вещным правом, на основании которого его обладатель (залогодержатель) имеет право получить удовлетворение своих обеспеченных требований из стоимости заложенного имущества преимущественно перед другими кредиторами обладателя предмета залога (залогодателя)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Действительность залога зависит от действительности обеспеченного залогом обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог устанавливается в целях обеспечения исполнения обязательства, является акцессорным правом по отношению к обеспеченному обязательству и обусловлен во времени его длительностью, если законом или договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 455. Залогодатель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодателем является любое физическое или юридическое лицо, являющееся собственником, иным законным владельцем или узуфруктуарием заложенного имущества, имеющим право отчуждать его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодателем может быть как должник по обеспеченному обязательству, так и третье лицо (именуемое залоговым гарантом или, по обстоятельствам, ипотечным гарантом)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Имущество, находящееся в общей собственности, может обременяться залогом только с согласия всех сособственников, с тем что каждый из сособственников в этом случае становится созалогодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Хозяйственные товарищества и общества и предприятия обременяют свое имущество залогом в соответствии со своими учредительными документами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Доля имущества, находящегося в общей долевой собственности, может передаваться в залог без согласия прочих сособственников, если договором между сособственниками не предусмотрено иное. В случае недвижимости отметка о необходимости такого согласия должна быть внесена в реестр недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Лицо, обладающее в отношении вещи правом, обремененным условием и сроком или могущим быть признанным недействительным, может установить залог только обремененным этими же условиями, сроком или условиями недействительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если право распоряжения вещью требует согласия (одобрения, разрешения и т. д.) третьего лица, это согласие необходимо и для установления залога в отношении соответствующей вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Вещь, находящаяся в собственности физических лиц, в отношении которых установлена судебная мера охраны, либо находящаяся в собственности несовершеннолетних, может быть обременена залогом с соблюдением условий, необходимых для отчуждения, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4551. Залоговый гарант (ипотечный гарант)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник и залоговый гарант в качестве залогодателя могут достигнуть соглашения относительно условий обеспечения исполнения залоговым гарантом обязательств должника, а также обязательств должника перед залоговым гарантом в случае осуществления залогового права залогодержателем. Отсутствие такого письменного соглашения между должником и залоговым гарантом не влияет на действительность залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залоговый гарант не может выдвинуть свои требования к должнику взамен удовлетворения требований залогодержателя за счет заложенной вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае удовлетворения требований залогодержателя залоговым гарантом, в том числе за счет заложенной вещи, применяются правовые положения о суброгации. После исполнения залоговым гарантом обязательства должника залоговый гарант вправе в соответствии с законом требовать от залогодержателя доказательство исполнения обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4552. Залогодержатель (ипотечный кредитор)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержателем (ипотечным кредитором) является лицо, в пользу которого установлен залог."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 456. Виды залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог устанавливается в отношении движимого или недвижимого имущества либо совокупности движимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог недвижимого имущества признается ипотекой. Положения о залоге применяются соответствующим образом к ипотеке в той мере, в какой они не противоречат специальным положениям об ипотеке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обременение залогом движимого имущества осуществляется с лишением или без лишения владения этим имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залог движимого имущества с лишением владения этим имуществом признается закладом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 457. Неделимость залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог является неделимым даже в случае, если заложенное имущество или обязательство является делимым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог является неделимым и сохраняет силу в полном объеме в отношении всех заложенных вещей, в отношении каждой из них и всех их элементов, хотя бы вещь или обязательство и являлись делимыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возникновение, регистрация и прекращение залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 458. Основания и момент возникновения залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог возникает только на условиях и в формах, установленных настоящим кодексом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог возникает в силу договора или закона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ипотека возникает в момент регистрации. Залог движимого имущества без лишения владения этим имуществом возникает в момент регистрации или, в случае залога права на денежные средства на банковских счетах, с установлением контроля в соответствии с частью (2) статьи 4731. Правовые положения о залоге права на денежные средства на банковских счетах применяются соответствующим образом и к залогу права на денежные средства на счетах, открытых у поставщиков платежных услуг, иных чем банк. В этом случае ссылки на банк включают в себя ссылки на соответствующего поставщика платежных услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расходы, связанные с регистрацией залога, а также расходы, связанные с изменением договора о залоге и регистрацией таких изменений, несет залогодатель, за исключением случаев, когда договором о залоге предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Заклад возникает с момента вступления во владение имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 459. Регистрация залога без лишения владения имуществом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ипотека регистрируется в реестре недвижимого имущества. Если изменение договора об ипотеке ведет к изменению данных, зарегистрированных в реестре недвижимого имущества, соответствующие изменения должны быть зарегистрированы в порядке, установленном для регистрации ипотеки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог движимого имущества без лишения владения этим имуществом, за исключением залога, установленного путем контроля в соответствии с частью (2) статьи 4731, регистрируется в реестре залогов движимого имущества (реестр залогов)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 460. Прекращение залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог прекращается погашением обязательства, исполнение которого им обеспечивалось."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заклад прекращается одновременно с прекращением владения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог прекращается вследствие гибели заложенного имущества, изъятия его из гражданского оборота, если эти события имели место в отношении имущества в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залог движимого имущества, включенного в состав недвижимости, сохраняет силу на правах ипотеки при условии регистрации в реестре недвижимого имущества, даже если характер движимого имущества изменился. Очередность данного залога устанавливается в соответствии с предшествующей регистрацией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Залог прекращается также в случае:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) письменного согласия залогодержателя аннулировать залог;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) истечения срока, на который установлен залог;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) продажи в рамках осуществления залогового права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) других ситуаций, предусмотренных залогом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Заявление об аннулировании зарегистрированного залога или ипотеки подается в соответствующий реестр залогодержателем или любым заинтересованным лицом с письменного согласия залогодержателя. Случаи, когда для аннулирования залога не требуется согласие залогодержателя, устанавливаются законодательством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Предмет и пределы залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 461. Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Предметом залога может быть всякое имущество, материальное или нематериальное, настоящее или будущее, индивидуально-определенное или родовое, либо имущественная совокупность, за исключением имущества, изъятого из гражданского оборота, неотчуждаемого имущества и имущества, на которое не допускается обращение взыскания. Предметом залога может быть любое имущественное право, в том числе право требования залогодателя по отношению к залогодержателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под имущественной совокупностью в смысле части (1) понимается совокупность движимого имущества, настоящего или будущего, материального или нематериального, описанного в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залоговое право распространяется на принадлежности заложенной вещи, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залог распространяется на любое имущество, присоединяемое к заложенной вещи, а также на любые улучшения ее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Предметом залога не могут быть права, связанные непосредственно с личностью залогодателя, а также права, уступка которых другому лицу запрещена законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Существенное владение акциями банков Республики Молдова может быть предметом залога только при наличии предварительного согласия Национального банка Молдовы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Вещи, которые согласно закону не могут отчуждаться раздельно, не могут и обременяться залогом раздельно. Предметом залога не может быть часть неделимой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Предметом залога может быть право на денежные средства в национальной и иностранной валюте:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) уже имеющиеся на банковских счетах и те, что появятся на них в будущем, – путем залога без лишения владения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в виде юбилейных и памятных монет, в том числе содержащих драгоценные металлы, – путем залога с лишением владения (заклада)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 462. Предмет ипотеки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Предметом ипотеки может быть один или несколько существующих или будущих объектов недвижимого имущества, обозначаемых отдельными кадастровыми номерами. Положения об ипотеке применяются соответствующим образом в случае залога ограниченных вещных прав, если законом не запрещен их залог."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предмет ипотеки определяется названием имущества, кадастровым номером, местом расположения, а также описанием, достаточным для его идентификации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договором может быть предусмотрено в соответствии с законом распространение ипотеки и на недвижимое имущество, которое будет приобретено или построено в будущем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обремененное ипотекой недвижимое имущество остается в собственности ипотечного должника. Договор об ипотеке может предусматривать и право ипотечного кредитора пользоваться предметом ипотеки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Риск случайной гибели или случайного повреждения предмета ипотеки возлагается на ипотечного должника, если договором об ипотеке не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ипотека на земельный участок распространяется на расположенные на нем существующие и будущие капитальные сооружения, а также на незавершенные строительством сооружения, за исключением тех, что находятся в собственности третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Доля общих частей недвижимого имущества, владеемого на праве общей собственности (земельный участок, крыша, лестницы, подвал и т. д.), приходящаяся на изолированное помещение, закладывается вместе с соответствующим помещением без согласия прочих сособственников общих площадей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4621. Оценка предмета ипотеки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Рыночная стоимость и стоимость замещения предмета ипотеки должны быть установлены в оценочном отчете, составленном оценщиком в соответствии с законодательством об оценочной деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 463. Замещающее имущество и возмещение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда в соответствии с законом право собственности залогодателя на заложенное имущество прекращается, залог автоматически распространяется на замещающее имущество или возмещение, причитающиеся залогодателю, если договором о залоге не предусмотрено иное. В этом случае очередность залога замещающего имущества или возмещения определяется моментом возникновения залога имущества, право собственности на которое прекратилось."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог распространяется на страховое возмещение, за исключением ситуации, когда страховой случай имел место по вине залогодержателя, или если договором о залоге предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае осведомленности о существовании залога имущества лицо, которое должно возмещение, обязано уведомить залогодержателя о своем намерении выплатить возмещение по адресу, указанному в реестре залогов или, в случае ипотеки, в реестре недвижимого имущества. Залогодержатель должен ответить в десятидневный срок после получения уведомления, указав один из следующих способов использования возмещения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выплата залогодержателю для погашения обеспеченного обязательства, если отправлено уведомление об исполнении согласно части (1) статьи 497;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выплата на счет залогодателя, с указанием счета, если установлен залог права на денежные средства на банковском счете согласно части (2) статьи 4731; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выплата залогодателю или как указано залогодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Для целей пункта b) части (3) настоящей статьи залогодатель обеспечивает установление залога права на денежные средства на банковском счете согласно части (2) статьи 4731 в трехдневный срок со дня требования залогодержателя. В случае неисполнения данного обязательства залогодержатель вправе потребовать досрочного исполнения обеспеченного обязательства и обратить взыскание на предмет залога в соответствии с положениями части (1) статьи 494."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Лицо, которое должно возмещение, обязано:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) без неоправданного промедления выплатить возмещение, как указано в ответе залогодержателя; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если залогодержатель не ответил в срок, указанный в части (3), и имеется доказательство получения уведомления, выплатить возмещение залогодателю или как указано залогодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель должен направить возмещение, полученное в соответствии с пунктом а) части (3), на погашение обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если возмещение, выплаченное страховщиком залогодержателю, превышает оставшуюся часть требований залогодержателя к залогодателю, залогодержатель обязан выплатить разницу залогодателю или его правопреемникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 464. Обязательства страховщика перед обеспеченным кредитором"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательства, предусмотренные настоящей статьей, применяются всякий раз, когда страховщику представляется доказательство того, что третье лицо (обеспеченный кредитор) обладает вещным обеспечением подлежащего страхованию имущества. Это доказательство не должно повторяться в случае, если страхование продлевается или заключаются новые договоры страхования между теми же сторонами в отношении того же застрахованного имущества. Страховщик несет эти обязательства до тех пор, пока ему не будет сообщено о погашении вещного обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если страховщик и кредитор не согласились договором об ином, страховщик обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) подтвердить в письменной форме обеспеченному кредитору признание последнего обеспеченным кредитором, в отношении которого он несет обязанности, предусмотренные настоящей статьей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по требованию обеспеченного кредитора предоставить письменную информацию о наличии страхового полиса на имущество, обремененное в пользу обеспеченного кредитора, и о страховой сумме по полису;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) без неоправданного промедления направить обеспеченному кредитору предупреждение, предусмотренное пунктом а) части (1) статьи 1327;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в семидневный срок после уведомления о наступлении страхового случая, который может привести к требованию более 5 процентов страховой суммы, направить залогодержателю информацию об этом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик может запросить от страхователя или кредитора возмещения фактических расходов, связанных с выполнением обязанностей, предусмотренных частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае неуплаты в срок страховой премии или страхового взноса страховщик обязан на основании страхования внести платеж в пользу обеспеченного кредитора в течение месяца по наступлении срока оплаты или после направления предупреждения, предусмотренного пунктом а) части (1) статьи 1327, либо, если эти условия не выполнены, после направления информации о расторжении страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Расторжение страхования создает последствия в отношении обеспеченного кредитора лишь по истечении двухмесячного срока после направления ему информации о заявлении о расторжении страхования. Это положение не применяется в случае, если обеспеченный кредитор дал свое согласие на расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения первого предложения части (5) применяются также в случае, если страховщик и страхователь изменяют условия страхования и соглашаются об уменьшении страхового покрытия или предусматривают, что обязательство страховщика ограничивается оплатой расходов на ремонт имущества, фактически понесенных страхователем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если страхователь осуществляет право расторжения страхования, заявление о расторжении страхования не создает юридических последствий до тех пор, пока страхователь не приведет доказательства погашения вещного обеспечения застрахованного имущества или наличия согласия на расторжение со стороны обеспеченного кредитора. Обеспеченный кредитор не может отказать в даче согласия без обоснованной причины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Обеспечительное вещное право переходит к страховщику в той мере, в какой он выплачивает страховое возмещение обеспеченному кредитору. Правовые положения о суброгации применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Суброгация не может быть противопоставлена другим обеспеченным кредиторам по тому же имуществу, в отношении которых страховщик продолжает исполнять страховые обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 465. Продукция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог имущества автоматически распространяется на его продукты, на поступления от продажи или отчуждения иным образом заложенного имущества, в том числе в соответствии с положениями части (1) статьи 4721, или его продуктов, если залогодержатель и залогодатель не согласились об ином. В этом случае очередность залога продуктов имущества, поступлений от продажи или отчуждения иным образом имущества или его продуктов определяется моментом возникновения залога имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 466. Залог имущества, которое возникнет в будущем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Имущество, которое залогодатель приобретет в будущем, в том числе будущее имущество, обременяется залогом не ранее чем с момента, когда залогодатель становится обладателем заложенных прав. Очередность залога устанавливается в соответствии с частью (1) статьи 491."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 467. Преобразование имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог сохраняет силу в отношении нового движимого имущества, полученного в результате преобразования заложенного имущества. Залог распространяется также на результаты смешения или соединения нескольких движимых вещей, из которых отдельные переданы в залог. Лицо, приобретающее право собственности на новое имущество, обладает залоговым правом в отношении этого имущества, в частности в силу правил о распространении права собственности на все присоединяемое к движимому имуществу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог в силу договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Установление залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 468. Договор о залоге"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор о залоге, за исключением залога с лишением владения, заключается, под угрозой ничтожности, в письменной форме. Договор об ипотеке заключается в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае залога имущества, продажа которого требует нотариального удостоверения, договор о залоге также должен быть нотариально удостоверен. Стороны могут договориться о нотариальном удостоверении любого договора о залоге."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое изменение договора о залоге осуществляется в форме, предусмотренной для заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договор о залоге должен содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) фамилию и имя (наименование) сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) место жительства (место нахождения) сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) прямо выраженное согласие залогодателя установить залог в пользу залогодержателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) описание заложенного имущества, а в случае ипотеки – также указание рыночной стоимости и стоимости замещения заложенного имущества, установленных в оценочном отчете;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) сущность и срок исполнения обязательства, обеспеченного залогом, его предельный размер, без процентов и расходов, а также порядок определения дополнительных сумм, обеспеченных залогом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) вид залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Стороны могут включить в договор о залоге и другие условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Условия залога могут быть включены в договор, из которого возникает обеспеченное залогом обязательство. В этом случае договор, из которого возникают обязательства должника, должен быть заключен с соблюдением необходимой для договора о залоге формы и включать его существенные условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Условие, предусматривающее переход к залогодержателю права собственности на предмет залога в случае неисполнения или ненадлежащего исполнения обеспеченного залогом обязательства, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Положение части (7) не применяется в случае одновременного соблюдения следующих условий: предметом залога является национальная или иностранная валюта, за исключением юбилейных и памятных монет (в том числе содержащих драгоценные металлы); валюта, в которой должно быть исполнено обеспеченное обязательство, не отличается от валюты заложенных денежных средств. В этом случае залогодержатель становится обладателем права на денежные средства, являющиеся предметом залога, в соответствии с условиями, предусмотренными статьей 4962."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Договор о залоге действителен независимо от соглашения залогодателя с третьим лицом, каким-либо образом ограничивающего право залогодателя на залог имущества. Третье лицо может требовать возмещения ущерба, причиненного нарушением такого соглашения, и использовать иные средства правовой защиты, однако такое нарушение не служит основанием для признания договора о залоге недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4681. Информирование залогодержателя о правах третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При заключении договора о залоге залогодатель обязан письменно уведомить залогодержателя о правах третьих лиц в отношении предмета залога, известных ему на момент установления залога. Невыполнение этой обязанности дает залогодержателю право требовать досрочного исполнения обеспеченного залогом обязательства или изменения условий договора о залоге."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4682. Добросовестное приобретение залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Хотя бы залогодатель и не являлся истинным обладателем предмета залога и не имел полномочия закладывать его, залогодержатель все же приобретает действительное залоговое право, если в момент установления залога соблюдены совокупно следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодатель зарегистрирован как обладатель предмета залога в предусмотренном законом правоустанавливающем публичном реестре или, в случае предметов, право на которые не приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, предмет залога или его правоустанавливающий документ на предъявителя находится во владении залогодателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) залогодержатель не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать о том, что залогодатель не является истинным обладателем предмета залога и не имеет полномочия закладывать его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются в случае, если предмет, право на который не приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, был украден у собственника или законного владельца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4683. Одновременное приобретение права собственности и ипотеки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус удостоверяет договор об ипотеке на основе договора купли-продажи, не зарегистрированного в реестре недвижимого имущества, в случае, когда ипотека установлена в связи с приобретением предмета договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор купли-продажи и договор об ипотеке представляются одновременно в территориальный кадастровый орган для регистрации прав сторон. Право собственности и ипотечное право на недвижимое имущество регистрируются последовательно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обеспеченное залогом обязательство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4684. Обеспеченное обязательство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогом может быть обеспечено одно или несколько обязательств. Обеспеченное обязательство может быть настоящим или будущим, безусловным или обремененным условием и сроком, определенным или определяемым, фиксированным или плавающим. Обеспеченное залогом требование должно быть определенным или определяемым на момент осуществления залогового права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог обладает юридической силой только в случае, если обеспеченное им обязательство выражено в леях или иностранной валюте, в расчетных денежных единицах либо в любом их сочетании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог распространяется на проценты, комиссионные, неустойки, штрафы, возмещение причиненного ущерба, компенсацию судебных расходов, разумные расходы на содержание заложенного имущества и другие разумные расходы по осуществлению залогового права, если стороны не согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогом может быть обеспечено обязательство, возникающее после заключения договора о залоге, если это прямо предусмотрено договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае обеспечения будущих обязательств стороны должны прямо указать в договоре о залоге, что залог обеспечивает тому же залогодержателю исполнение любого будущего обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залог может устанавливаться и таким образом, что посредством регистрации в реестре определяется лишь максимальная сумма, которую должна обеспечивать вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Требование может обеспечиваться несколькими вещами и несколькими лицами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) По согласию залогодержателя и залогодателя вместо обеспеченного залогом требования может быть предъявлено другое требование. Замена обеспеченного требования не должна затрагивать права залогодержателей низшей очередности. Требования к форме и регистрации соблюдаются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4685. Залог, устанавливаемый в целях обеспечения выплаты денежной суммы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог, устанавливаемый в целях обеспечения выплаты денежной суммы, является действительным, хотя бы на момент его установления залогодатель и не получил или недополучил исполнение, по которому он обязывается. Данное правило применяется, в частности, в случае предоставления кредита, займа либо при выпуске облигаций или других долговых ценных бумаг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4686. Последствия отказа от передачи денежных сумм"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае отказа залогодержателя от передачи денежных сумм, которые он обязался предоставить и в обеспечение которых обладает залогом, он обязан, под угрозой возмещения причиненного залогодателю ущерба, уменьшить залог (за исключением ипотеки) или аннулировать его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Особенности заклада"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 469. Установление заклада"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заклад устанавливается путем передачи вещи или документа, удостоверяющего право на нее, залогодержателю или третьему лицу, действующему от имени залогодержателя, либо, если вещь уже находится у залогодержателя, путем сохранения владения на основе согласия залогодателя в целях обеспечения требования залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для возникновения заклада соблюдение письменной формы договора необязательно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Публичность заклада определяется осуществлением владения залогодержателем заложенной вещью или документом, удостоверяющим право на нее, и сохраняется только в случае непрерывного владения. Публичность определяет очередность заклада в соответствии с частью (1) статьи 491."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4691. Сохранение права заклада"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заклад сохраняет силу в случае, если осуществлению владения препятствует третье лицо без согласия на то залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заклад сохраняет силу также в случае, когда осуществление владения временно прерывается путем передачи вещи или документа, удостоверяющего право на нее, залогодателю или третьему лицу для оценки, ремонта, преобразования или улучшения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С согласия залогодателя залогодержатель может осуществлять владение через третье лицо, которое должно быть осведомлено о документе, удостоверяющем право на вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 470. Заклад оборотных ценных бумаг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заклад, которым обременяется имущество, представленное коносаментом или иной оборотной ценной бумаги, возникает с момента осуществления исполнения залогодержателем, если ценная бумага передана ему в течение последующих десяти дней."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если ценная бумага является оборотной путем индоссирования и вручения или только путем вручения, то и передача ее залогодержателю производится путем индоссирования и вручения или только путем вручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 471. Расписка об обеспеченном обязательстве"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатель обязан выдать, по требованию залогодателя, расписку о виде и, по возможности, размере обязательства, исполнение которого обеспечено переданным в заклад имуществом. На переданное имущество выдается квитанция о закладе, подтверждающая заключение договора о закладе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4711. Особенности заклада в ломбарде"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ломбард не вправе пользоваться и распоряжаться принятыми в заклад вещами и несет ответственность за их утрату или повреждение в той мере, в какой не может доказать, что их утрата или повреждение произошли по обстоятельствам, находящимся вне его контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае невозвращения в установленный срок кредита, обеспеченного закладом вещей в ломбарде, ломбард вправе по истечении льготного месячного срока продать заложенную вещь согласно правилам использования заложенного имущества. Требования ломбарда к должнику погашаются и в случае, когда вырученная от продажи сумма не покрывает долг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Условия договора о закладе вещей в ломбарде, ограничивающие права должника по сравнению с правами, предоставленными положениями настоящего кодекса или других законов, являются ничтожными. Вместо таких условий применяются соответствующие правовые положения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Особенности залога имущественной совокупности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 472. Установление залога имущественной совокупности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае залога имущественной совокупности не требуется индивидуализация ее составных частей. Признаются заложенными в установленном договором размере все вещи, которые по своим свойствам и виду, указанным в договоре, могут быть отнесены к имущественной совокупности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4721. Отчуждение или замещение имущества из заложенной имущественной совокупности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодатель вправе в ходе своей обычной деятельности продать или иным образом произвести отчуждение имущества из имущественной совокупности свободным от залога при условии замены отчужденного имущества другим однородным имуществом в согласованные с залогодержателем сроки. В случае несоблюдения этого условия залогодержатель сохраняет залог на поступления от отчуждения имущества в соответствии со статьей 465, однако не может предъявить право залога приобретателю имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог имущественной совокупности остается в силе, хотя бы имущество и было утрачено или уничтожено, при условии его замещения залогодателем в согласованные с залогодержателем сроки однородным или иным имуществом, принятым залогодержателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право залогодателя на продажу или отчуждение иным образом имущества из имущественной совокупности автоматически приостанавливается после получения залогодателем уведомления об исполнении согласно части (1) статьи 497."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Особенности залога нематериального имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 473. Залог имущественных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогом может обременяться любое имущественное право, в том числе права на объекты интеллектуальной собственности, денежные требования, прочие договорные требования и требования, возникающие по иным основаниям возникновения обязательств, за исключениями, предусмотренными законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог имущественного права не требует согласия должника по имущественному обязательству, за исключением предусмотренных законом случаев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог имущественного права распространяется на любое личное или вещное обеспечение, которым обеспечивается оплата или иное исполнение имущественного обязательства, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залог имущественного права распространяется на любое личное или вещное обеспечение, которым обеспечивается оплата или иное исполнение имущественного обязательства, независимо от соглашения залогодателя с должником по имущественному обязательству, каким-либо образом ограничивающего право залогодателя на обременение залогом имущественного права или личного или вещного обеспечения, которым обеспечивается оплата или иное исполнение обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Должник по имущественному обязательству может требовать от залогодателя возмещения ущерба, причиненного нарушением соглашения, указанного в части (4), и может использовать иные средства правовой защиты, однако такое нарушение не служит основанием для признания недействительным договора о залоге или договора, из которого вытекает имущественное право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Должник исполняет имущественное обязательство в соответствии с его условиями до получения им от залогодержателя уведомления об исполнении согласно части (1) статьи 497. После получения уведомления об исполнении должник исполняет имущественное обязательство, под угрозой возмещения убытков, только в соответствии с указаниями залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) С согласия залогодателя залогодержатель может осуществить права, предусмотренные статьей 4963, хотя бы и до инициирования осуществления залогового права в соответствии со статьей 494, и обязан направить поступления от исполнения имущественного обязательства на исполнение обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4731. Залог права на денежные средства на банковских счетах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог права на денежные средства, которые уже имеются и которые появятся в будущем на банковских счетах (текущих, депозитных или иных), устанавливается путем регистрации или путем получения залогодержателем контроля над счетами в соответствии с частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель получает контроль над банковским счетом залогодателя:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае, когда залогодержателем является банк, в котором открыт счет, – с момента заключения договора о залоге; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае, когда залогодатель, залогодержатель и банк, в котором открыт счет, в письменной форме договором о контроле согласились о том, что банк будет выполнять указания залогодержателя в отношении распоряжения средствами независимо от согласия залогодателя, – с момента заключения договора о контроле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Банк обязан по требованию своего клиента, намеренного заложить права на денежные средства на счете, открытом в соответствующем банке, заключить договор о контроле с залогодержателем. Банк может отказать в заключении договора лишь в случае, когда согласно законодательству о борьбе с отмыванием денег и финансированием терроризма или иным правовым положениям банку запрещается устанавливать деловые отношения с соответствующим залогодержателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если договором о залоге не предусмотрено иное, залогодатель вправе свободно распоряжаться денежными средствами на банковском счете."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право прекращения обязательств зачетом, которым банк наделен на основании закона, не умаляется правом залога права на денежные средства на счетах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В силу норм о банковской тайне банк может отказать в предоставлении информации о существовании залога права на денежные средства на счетах, установленного путем контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае если на денежные средства обращается взыскание по требованию других кредиторов, банк уведомляет об этом залогодержателя (если это не сам банк) и информирует судебного исполнителя о существовании залога. В этом случае залогодержатель вправе требовать досрочного исполнения обеспеченного обязательства и обратить взыскание на предмет залога, если договором о залоге не предусмотрено иное, путем присоединения к исполнительному производству в срок, предусмотренный частью (1) статьи 101 Исполнительного кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) После получения банком уведомления об исполнении, выданного залогодержателем в соответствии с частью (1) статьи 497, банк отказывает в исполнении распоряжений залогодателя о дебетовании денежных средств со счета, если в результате такого дебетования сальдо счета будет меньше сальдо обеспеченного обязательства, указанного в уведомлении об исполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Банк отвечает солидарно с залогодателем за ущерб, причиненный залогодержателю нарушением банком обязательств, предусмотренных частью (7)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4732. Залог обращаемых ценных бумаг и оборотных ценных бумаг"},{"id":null,"spans":[[93,103,"l2"]],"t":"p","text":"(1) Залог обращаемых ценных бумаг регулируется настоящим кодексом и Законом о рынке капитала № 171/2012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заложенные акции не дают залогодержателю право участия в общих собраниях в качестве акционера, которое остается за акционером."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог оборотной ценной бумаги устанавливается путем регистрации или путем перехода ценной бумаги во владение залогодержателя в соответствии с положениями статьи 470."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залог оборотной ценной бумаги распространяется на материальное имущество, являющееся предметом этой ценной бумаги, при условии, что в момент возникновения залога ценной бумаги имущество прямо или косвенно находится во владении эмитента ценной бумаги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Особенности залога при выпуске облигаций, обеспеченных"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"собственным имуществом эмитента"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и/или третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 474. Установление залога при выпуске облигаций, обеспеченных собственным имуществом эмитента и/или третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отступление от положений статьи 468 установление залога в целях обеспечения выплаты денежной суммы в случае выпуска облигаций, обеспеченных собственным имуществом эмитента и/или третьих лиц, осуществляется без заключения договора о залоге, на основании заявления эмитента облигаций, к которому прилагаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) согласие эмитента установить залог в пользу владельцев облигаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) копия свидетельства о государственной регистрации эмитента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выписка из государственного реестра юридических лиц и индивидуальных предпринимателей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) протокол заседания компетентного органа эмитента, принявшего решение о выпуске облигаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) проспект публичного предложения облигаций, подготовленный в соответствии с законодательством о рынке капитала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) перечень имущества, подлежащего обременению залогом, с указанием необходимых для внесения в реестр сведений, в том числе стоимости обременяемого залогом имущества и стоимости выпуска облигаций без учета процентов и расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Указанный в части (1) залог считается установленным с момента его регистрации в соответствии с положениями статьи 459."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После регистрации проспекта публичного предложения облигаций в Национальной комиссии по финансовому рынку и до начала размещения облигаций эмитент обязан представить органу регистрации залога:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) постановление Национальной комиссии по финансовому рынку о регистрации проспекта публичного предложения облигаций, опубликованное в Официальном мониторе Республики Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) один экземпляр проспекта публичного предложения облигаций, зарегистрированного в Национальной комиссии по финансовому рынку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) На основании документов, представленных эмитентом в соответствии с положениями части (3), в реестр залогов вносятся данные:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о классе облигаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о дате и номере государственной регистрации облигаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) о сроках обращения облигаций и дате их погашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Регистрация в реестре залогов должна содержать также указание о том, что залогодержателями являются владельцы облигаций согласно списку, составленному на дату истечения срока обращения облигаций Единым центральным депозитарием ценных бумаг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4741. Аннулирование залога при выпуске облигаций, обеспеченных собственным имуществом эмитента и/или третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Основанием для аннулирования залога, установленного в соответствии со статьей 474, может служить:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) постановление Национальной комиссии по финансовому рынку об отклонении заявления на регистрацию проспекта публичного предложения облигаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) постановление Национальной комиссии по финансовому рынку об исключении выпущенных облигаций из государственного реестра ценных бумаг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) решение об объявлении выпуска облигаций несостоявшимся или недействительным в случае, когда размещение облигаций не произведено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) решение судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4742. Реализация залога при выпуске облигаций, обеспеченных собственным имуществом эмитента и/или третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае неисполнения эмитентом в установленный срок своих обязательств, вытекающих из облигаций, обеспеченных собственным имуществом эмитента и/или третьих лиц, владельцы облигаций (залогодержатели), указанные в части (5) статьи 474, вправе инициировать процедуру осуществления залогового права в установленном законом порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Особенности залога предприятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 475. Понятие залога предприятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог предприятия как единого имущественного комплекса распространяется на все движимое имущество предприятия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4751. Право выбора залогодержателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатель, получивший во владение заложенное имущество в соответствии с положениями статьи 4991 или, по обстоятельствам, статьи 4993, вправе продать его в общем порядке в соответствии со статьей 505 или целиком в соответствии со статьей 4752."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4752. Осуществление права залога предприятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если залогодержатель решил осуществить право залога предприятия путем продажи его целиком, помимо информации, предусмотренной частью (10) статьи 497, в уведомлении об исполнении залога должно содержаться указание об этом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление об исполнении подается в реестр залогов и направляется во все известные банки, контролирующие банковские счета залогодателя в соответствии с положениями части (2) статьи 4731."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель может в любое время отказаться от осуществления права залога предприятия целиком и приступить к осуществлению права залога на основании общих норм, установленных в статье 505. В этом случае он подает в реестр залогов уведомление об изменении уведомления об исполнении, поданного в соответствии с частью (1) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залог в силу закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 476. Требования, из которых может возникнуть залог в силу закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог в силу закона может возникнуть лишь из:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) требований государства по суммам задолженностей согласно налоговому и таможенному законодательству;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) требований, вытекающих из судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогом в силу закона может обременяться движимое и недвижимое имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогом в силу закона не могут обременяться имущество или имущественные права, уже заложенные в пользу других кредиторов, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4761. Залог в силу закона в обеспечение налоговых и таможенных требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае требований государства на основе налогового и таможенного законодательства залог в силу закона считается установленным только при условии его регистрации согласно статье 459. Заявление о регистрации представляет собой уведомление с указанием имущества, которое залогодержатель намеревается использовать, а также оснований и размера требования. Залогодержатель обязан ознакомить залогодателя с зарегистрированным уведомлением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К уведомлению, поданному для регистрации, прилагается, по обстоятельствам, решение судебной инстанции или документ, подтверждающий требования государства к залогодателю, возникшие на основе налогового или таможенного законодательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4762. Залог в силу закона, установленный на основе судебного решения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор, в пользу которого вынесено судебное решение о взыскании денежной суммы, имеет право на залог в силу закона в отношении движимого или недвижимого имущества своего должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог в силу закона устанавливается путем регистрации уведомления, в котором указываются заложенное имущество и размер требования, а в случае пенсий или алиментов – размер регулярных платежей и коэффициент индексации. К уведомлению прилагаются нотариально удостоверенная копия судебного решения и доказательство ознакомления должника с уведомлением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4763. Сокращение, замена или аннулирование залога в силу закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По требованию собственника имущества, обремененного залогом в силу закона, судебная инстанция определяет имущество, которое может быть передано в залог, может уменьшить количество этого имущества либо позволить истцу произвести замену залога в силу закона другим обеспечением, достаточным для удовлетворения требования. В этом случае судебная инстанция может принять решение об аннулировании регистрации залога в силу закона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4764. Осуществление залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредитор, зарегистрировавший залог в силу закона, вправе обратить взыскание на заложенное имущество в соответствии с условиями, предусмотренными частью 8."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Регистрация залога движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 477. Реестр залогов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Реестр залогов представляет собой публичный реестр, в котором регистрируются залог движимого имущества, а также любые другие обеспечительные права на движимое имущество, предусмотренные статьей 483."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Реестр залогов является единственным официальным источником информации о зарегистрированных обеспечительных правах на движимое имущество, в том числе с целью определения очередности залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Организация и функционирование реестра залогов, требования по безопасности и целостности реестра залогов, порядок передачи держателем реестра залогов информации о залогах и других зарегистрированных обеспечительных правах держателям других реестров и способ координации функций между реестрами, а также соответствующие платежи регулируются положением, утвержденным Правительством. Реестр залогов организуется так, чтобы процессы регистрации и доступа к реестру были простыми, действенными, общедоступными и прозрачными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4771. Основания для регистрации залога, изменения и аннулирования регистрации залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог регистрируется на основе уведомления о регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменения в уведомлении о регистрации залога регистрируются на основе уведомления об изменении. Исключение уведомления о регистрации залога регистрируется на основе уведомления об исключении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4772. Порядок регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Регистрация залога осуществляется путем подачи в реестр залогов уведомления о регистрации, в котором содержится информация, указанная в части (2) настоящей статьи. Уведомление о регистрации может быть подано любым лицом, зарегистрированным Министерством юстиции с правом активного доступа к реестру залогов (регистратор). Перечень уполномоченных регистраторов обнародуется в соответствии с положением, предусмотренным частью (3) статьи 477."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление о регистрации должно содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) идентификационные данные (имя и фамилия, государственный идентификационный номер (IDNP) и адрес физического лица или наименование, государственный идентификационный номер (IDNO) и адрес юридического лица или индивидуального предпринимателя) залогодателя, залогодержателя и управляющего залогом (в случае, если последний назначен);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) общее или конкретное описание заложенного имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) существо и срок исполнения обеспечиваемого обязательства, его гарантированный предельный размер без процентов и расходов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае залога предприятия – указание того, что залог представляет собой залог предприятия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) подписи залогодателя и залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уведомление о регистрации направляется регистратору на бумажном носителе с собственноручными подписями сторон или с использованием электронных средств связи с электронными подписями сторон согласно положению, предусмотренному частью (3) статьи 477."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Регистратор принимает данные точно в таком виде, в каком они содержатся в уведомлении о регистрации залога. Регистратор не запрашивает копию договора о залоге и не проверяет содержание уведомления, но обязан проверить личность сторон и полномочия представительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Регистратор регистрирует уведомление о регистрации залога в реестре залогов незамедлительно по его получении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Регистратор отказывается принять уведомление о регистрации залога, если в нем не содержатся все данные, предусмотренные частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) После регистрации залога залогодержатель получает подтверждение регистрации залога в соответствии с положением, предусмотренным частью (3) статьи 477. Помимо данных из уведомления о регистрации, в подтверждении должен быть указан момент регистрации (дата, час и минута)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В целях положений настоящей главы, в том числе касательно уведомлений, предусмотренных статьей 497, любое обязательство уведомления лиц, указанных в пункте а) части (2) настоящей статьи, считается исполненным надлежащим образом, если уведомление направлено по последнему адресу лица, указанному в реестре залогов. Вместе с тем, если получатель уведомления заблаговременно известил отправителя об изменении адреса, уведомление направляется по последнему адресу, сообщенному таким образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4773. Государственная пошлина и плата за регистрацию залога и предоставление информации"},{"id":null,"spans":[[227,238,"l3"]],"t":"p","text":"(1) За регистрацию залога, выдачу выписки из реестра залогов или предоставление любой иной информации относительно регистрации залога взимаются государственная пошлина в размере, установленном Законом о государственной пошлине № 1216/1992, и плата в размере, установленном в положении, предусмотренном частью (3) статьи 477."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебные инстанции, судебные исполнители, управляющие процессом несостоятельности/ликвидаторы по делам о несостоятельности, органы уголовного преследования, налоговые органы и другие органы публичной власти пользуются бесплатным доступом к реестру залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 478. Изменение информации о регистрации залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При регистрации изменений информации о регистрации залога применяются соответствующим образом положения статьи 4772."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление об изменении информации о регистрации залога подписывается залогодержателем и залогодателем, за исключением уведомления о регистрации изменений, связанных с регистрацией замены залогодержателя вследствие уступки обеспеченного требования в соответствии со статьей 492, которое подписывается только залогодержателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Первоначальная регистрация сохраняется и указывается в реестре залогов таким образом, чтобы можно было проследить изменения информации о залоге."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 479. Увеличение или пополнение предмета залога или обеспеченного им требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Увеличение или пополнение предмета залога или обеспеченного им требования осуществляется по соглашению сторон путем внесения изменений в существующий договор о залоге или заключения нового договора о залоге, с регистрацией при этом залога в соответствии с правилами, установленными для реестра залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 480. Исключение залога из реестра залогов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После прекращения залога сведения о нем подлежат исключению из реестра залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог исключается из реестра залогов на основе уведомления об исключении, выданного:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодержателем по собственной инициативе или по требованию залогодателя в соответствии с частью (3);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) залогодателем на основании судебного решения;"},{"id":null,"spans":[[300,310,"l4"]],"t":"p","text":"c) приобретателем заложенного имущества на основании подтверждения продажи, выданного залогодержателем в соответствии со статьей 5101, судебным исполнителем в соответствии с Исполнительным кодексом или управляющим процессом несостоятельности/ликвидатором в соответствии с Законом о несостоятельности № 149/2012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель обязан выдать залогодателю или, в случае согласования с ним, направить непосредственно в реестр залогов уведомление об исключении соответствующего уведомления о регистрации залога в трехдневный срок после прекращения залога в соответствии со статьей 460, если договором не предусмотрен более длительный срок. Залогодержатель несет ответственность перед залогодателем за причиненный нарушением этой обязанности ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сведения о прекращении залога хранятся в банке данных реестра залогов в течение двадцати пяти лет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 481. Последствия регистрации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Факт регистрации сведений в реестре залогов не является законной презумпцией их достоверности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Регистрация в реестре залогов не придает законной силы недействительному залогу. Положения статьи 2838 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С момента регистрации залога никто не может ссылаться на незнание информации, зарегистрированной в реестре залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отношениях с добросовестными третьими лицами залогодатель или залогодержатель не может ссылаться на неверность информации, содержащейся в реестре залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4811. Пассивный доступ к реестру залогов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любое лицо может знакомиться с реестром залогов и получать выписки из него. Выписка из реестра залогов выдается в соответствии с положением, предусмотренным частью (3) статьи 477."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Министерство юстиции может разрешить заинтересованным лицам постоянный пассивный доступ к реестру залогов на договорной основе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодатель может требовать запрета доступа третьих лиц к информации из реестра залогов относительно залога своего имущества. В этом случае предполагается, что залогом обременено все имущество залогодателя. Условие о запрете доступа третьих лиц не препятствует залогодержателю или залогодателю разрешать путем письменного согласия третьим лицам доступ к информации из реестра залогов относительно заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 482. Обжалование действий или бездействия регистратора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Любое лицо вправе обжаловать в судебной инстанции отказ в регистрации залога либо изменений или аннулирования уведомлений о регистрации залога, отклонение уведомления об исполнении, незаконную регистрацию, выдачу ошибочных сведений, несвоевременное представление или необоснованный отказ в представлении необходимой информации относительно регистрации залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 483. Регистрация иных обеспечительных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизинг может быть зарегистрирован в реестре залогов в случаях, предусмотренных пунктом с) части (3) статьи 929."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Прочие обеспечительные права могут быть зарегистрированы в реестре залогов в предусмотренных законом случаях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Порядок регистрации лизинга и прочих обеспечительных прав в реестре залогов регулируется настоящей частью в составе главы и положением, предусмотренным частью (3) статьи 477."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Очередность разных обеспечительных прав, подлежащих регистрации в реестре залогов, определяется моментом регистрации в реестре залогов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 7"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Последствия залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 484. Общие положения о правах и обязанностях сторон договора о залоге"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодатель и залогодержатель свободны в определении по взаимному согласию прав и обязанностей каждого, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4841. Обязанность обеспечения сохранности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ни залогодатель, ни владелец заложенного имущества не могут допустить уничтожение или повреждение заложенного имущества либо уменьшение его стоимости, если это не происходит вследствие нормального износа или в случае необходимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае опасности утраты или повреждения заложенного имущества, а также в других случаях, которые могут затронуть права другой стороны в силу договора о залоге, сторона, у которой находится имущество, обязана немедленно информировать об этом другую сторону, которая вправе произвести его осмотр."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 485. Права залогодержателя в случае утраты или повреждения заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае утраты или повреждения заложенного имущества залогодержатель наряду с другими предусмотренными законом правами может на основе того же залогового документа требовать возмещения ущерба в пределах своего требования, хотя бы срок удовлетворения требования и не наступил."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в результате повреждения заложенное имущество не может более использоваться по прямому назначению, залогодержатель вправе требовать его замены или восполнения либо уплаты залогодателем его стоимости, установленной в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если залогодатель отказывается произвести замену залога или не может ее произвести в предоставленный залогодержателем разумный срок, он обязан зарегистрировать в соответствующем реестре информацию об утрате своего залога. Данная информация регистрируется на основе одностороннего ходатайства залогодержателя. При этом применяются соответствующим образом положения части 6."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если залогодатель нарушает обязанности по хранению, содержанию, ремонту или страхованию заложенного имущества и не устраняет эти нарушения в разумный срок после получения уведомления залогодержателя, а в случае серьезного нарушения – без его предварительного уведомления, залогодержатель вправе принять меры для обеспечения сохранности имущества от имени и за счет залогодателя. Залогодатель должен возместить расходы, понесенные в связи с этим залогодержателем, если не докажет, что они были неоправданными или неразумными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае утраты, повреждения или значительного уменьшения стоимости заложенного имущества по причине действия или бездействия залогодателя залогодержатель вправе потребовать от должника досрочного исполнения обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4851. Обязанности залогодержателя, у которого находится заложенное имущество"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель должен принять все меры для обеспечения сохранности находящегося у него имущества. Расходы по обеспечению сохранности имущества возмещаются ему залогодателем, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель не может пользоваться заложенным имуществом без разрешения залогодателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае пользования заложенным имуществом залогодержатель должен представить залогодателю отчет об этом. В отсутствие соглашения о противном залогодержатель обязан передать залогодателю полученные им плоды и, в случае реализации залога, использовать полученные доходы в счет покрытия расходов, затем – уплаты процентов и только после этого – в счет собственно обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель не отвечает за утрату заложенного имущества по обстоятельствам, находящимся вне его контроля, либо вследствие созревания, порчи или обычного и разрешенного использования имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Залогодержатель обязан немедленно передать залогодателю заложенное имущество в момент погашения обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель, обязанный вернуть имущество на основании судебного решения, утрачивает таким образом свое залоговое право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Наследники залогодержателя являются солидарными залогодержателями только в пределах действительной стоимости перешедшего к ним наследственного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 486. Права и обязанности залогодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог не лишает залогодателя и владельца заложенного имущества их прав в отношении заложенного имущества. Залогодатель и владелец заложенного имущества должны осуществлять свои права без ущерба для прав залогодержателя, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодатель вправе использовать предмет залога по назначению и получать его плоды до инициирования осуществления залогового права, если из договора или существа залога не следует иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодатель не вправе продавать или иным образом отчуждать заложенное имущество, если законом (в том числе частью (1) статьи 4721) не предусмотрено иное или если иное не согласовано с залогодержателем, за исключением случаев, когда он имеет разрешение, выданное залогодержателем (всеми залогодержателями – в случае последующего залога)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодатель не вправе передавать заложенное имущество в безвозмездное или возмездное пользование без письменного согласия залогодержателя, если иное не согласовано с залогодержателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Условие, ограничивающее право залогодателя завещать заложенное имущество, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Наследники залогодателя являются солидарными залогодателями только в пределах действительной стоимости перешедшего к ним наследственного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае передачи, в том числе отчуждения, заложенной вещи третьим лицам залог сохраняет силу, за исключением случаев, когда залогодержатель письменно соглашается на прекращение залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4861. Сохранение, содержание и ремонт заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договором о залоге не предусмотрено иное, залогодатель обязан сохранять заложенное имущество, содержать его, не уничтожать, не повреждать его и не уменьшать иным образом его стоимость иначе как в пределах нормального износа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором о залоге не предусмотрено иное, все расходы по содержанию предмета залога, в том числе связанные с его защитой от причинения ущерба третьими лицами, обязан нести залогодатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Изменение назначения, перепланировка, строительство подсобных помещений, а также снос, в том числе частичный, заложенного имущества разрешаются только с письменного согласия залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4862. Страхование заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ипотечный должник обязан застраховать предмет ипотеки в пользу ипотечного кредитора по стоимости замещения от всех рисков случайной гибели или случайного повреждения. Ипотечный кредитор может застраховать обремененное ипотекой имущество за счет ипотечного должника, если имущество не застраховано последним."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае последующей ипотеки страхование обремененного ипотекой имущества не является обязательным, если имущество застраховано в предшествующей ипотеке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договором о залоге могут быть установлены обязательства по страхованию жизни и/или трудоспособности должника на сумму, не превышающую остаточную стоимость обязательства, на весь период действия договора о залоге."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Страхование осуществляется страховщиком, согласованным с залогодержателем. Залогодержатель не может навязывать какого-либо определенного страховщика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 487. Обязанность ломбарда по страхованию заклада"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ломбард обязан в момент передачи владения застраховать за свой счет принятое в залог имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условие, исключающее обязанность страхования, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страхование осуществляется, исходя из произведенной по соглашению сторон при передаче имущества в залог оценки, в размере полной стоимости заложенного имущества, которая определяется на основе рыночных цен в зависимости от категории и качества заложенных предметов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4871. Защита права на заложенное имущество в случае претензий третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае предъявления третьими лицами претензий к залогодателю, касающихся истребования, обременения или признания права собственности или иных прав на заложенное имущество, залогодатель обязан принять все законные меры по защите своих прав."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Во всех случаях посягательства на права залогодателя, в том числе в случае предъявления иска в судебную инстанцию по поводу претензий, указанных в части (1), он обязан уведомить об этом в письменной форме залогодержателя в трехдневный срок со дня, когда узнал или должен был узнать о посягательстве на свои права. В случае неисполнения или ненадлежащего исполнения обязанности уведомления, предусмотренной настоящей частью, залогодержатель правомочен требовать от залогодателя досрочного исполнения обеспеченного залогом обязательства, а также возмещения причиненного ему ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если залогодатель не обеспечивает защиту своих прав, в частности заключает мировое соглашение, залогодержатель вправе применить все косвенные законные меры защиты от имени и за счет залогодателя, хотя бы и без прямых полномочий от последнего. Залогодатель должен возместить все расходы, понесенные залогодержателем, если не докажет, что они были неоправданными или неразумными. Положения о косвенном иске применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4872. Проверка заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель вправе проводить документальную и фактическую проверку наличия, физического состояния, условий хранения и использования заложенного имущества при условии предварительного уведомления залогодателя и, по обстоятельствам, владельца заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодатель обязан не чинить препятствий для проверки заложенного имущества, предоставлять залогодержателю все документы и необходимую информацию для реализации данного права, а также обеспечивать по первому требованию залогодержателя его доступ к заложенному имуществу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Проверка заложенного имущества не должна нарушать использование заложенного имущества, а также ущемлять права залогодателя или третьего лица, временно владеющего заложенным имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 488. Замена предмета залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Стороны могут договориться об условиях замены предмета залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Замена предмета залога представляет собой новый залог. Это правило не применяется, когда замена происходит автоматически согласно статьям 4721 и 463 и в других случаях, предусмотренных законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 489. Управляющий залогом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатель может назначить управляющего залогом, действующего от его имени и выполняющего любые действия в отношении предмета залога в пределах предоставленных ему прав, кроме права уступки обеспеченного залогом требования. Залогодатель или третье лицо, у которого находится имущество, обязаны следовать указаниям управляющего залогом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 490. Последующий залог"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Имущество, заложенное для обеспечения исполнения определенного обязательства (предшествующий залог), может быть заложено и для обеспечения исполнения другого обязательства того же или другого должника в пользу другого залогодержателя (последующий залог)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Установление последующего залога допускается, если это не запрещено законом. Очередность залогов определяется в соответствии с положениями статьи 491."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодатель обязан, под угрозой возмещения убытков, сообщать каждому залогодержателю, являющемуся держателем последующего залога, о всех предшествующих залогах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Незамедлительно после установления последующего залога залогодатель обязан, под угрозой возмещения убытков, уведомить о каждом последующем залоге всех залогодержателей, являющихся держателями предшествующих залогов, сообщив им данные, предусмотренные частью (4) статьи 468."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Изменение предшествующих залогов после установления последующих залогов не затрагивает права залогодержателя, являющегося держателем последующего залога, если он не согласен на иное. В случае увеличения обязательства, обеспеченного предшествующим залогом, залог, обеспечивающий увеличенную сумму, имеет более низкий ранг, чем залоги, установленные до момента, когда было зарегистрировано изменение залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения о последующем залоге не применяются, если залогодержатель и залогодатель договариваются об изменении существующего залога для обеспечения обязательств, которые ранее не были обеспечены этим залогом. Это, однако, не должно затрагивать права залогодержателей более низкого ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 491. Очередность залогов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Очередность залогов одного и того же имущества определяется моментом возникновения залога согласно части (3) статьи 458. Обязательство, обеспеченное залогом более низкого ранга, исполняется только после полного исполнения обязательства, обеспеченного залогом более высокого ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если на основе одного и того же договора о залоге залогодержателями являются два или более лица, они имеют одинаковый ранг, если договором не предусмотрено иное. Положения статей 1355–1370 применяются, если залогодержатели не согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Требование залогодержателя более низкого ранга может удовлетворяться за счет заложенного имущества до удовлетворения требований кредиторов более высокого ранга только с письменного согласия каждого кредитора более высокого ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатели могут договориться о доле, причитающейся каждому из них из средств, вырученных от продажи заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются и к обеспеченным залогом публичным требованиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залог права на денежные средства на банковских счетах, установленный путем контроля в соответствии с частью (2) статьи 4731, является залогом более высокого ранга, чем залог, установленный путем регистрации. Если банк, в котором открыт счет, подписал договоры о контроле с несколькими залогодержателями, очередность этих залогодержателей определяется в зависимости от момента заключения договоров о контроле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Залог материального имущества, установленный посредством владения оборотной ценной бумагой в соответствии со статьей 470, является залогом более высокого ранга, чем залог, установленный путем регистрации, за исключением случая, когда залог в пользу залогодержателя, не имеющего во владении оборотной ценной бумаги, был зарегистрирован до момента, когда имущество стало предметом оборотной ценной бумаги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Следующие залоги являются более приоритетными, чем зарегистрированные залоги имущественной совокупности (статьи 472 и 4721), предприятия (статья 475), продукции (статья 465) и будущего имущества (статья 466):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) зарегистрированный залог имущества продавца или кредитора, финансировавшего приобретение этого имущества (включая наймодателя), которому не заплачено, но только в случае, если этот залог был зарегистрирован до того, как залогодатель получил во владение имущество, а продавец или, по обстоятельствам, кредитор сообщил об этом залогодержателю предшествующей очереди;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) зарегистрированный залог программного обеспечения, приобретенного для использования в имуществе, приобретенном на основании пункта a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) зарегистрированный залог урожая или продукции из него, которым обеспечивается полученное финансирование под урожай, установленный в период роста культур или в течение шести месяцев до посева/посадки культур;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) зарегистрированный залог поголовья скота или продукции из него, которым обеспечивается полученное финансирование для приобретения кормов, лекарственных средств или гормональных препаратов для животных, за исключением того, что такой залог не имеет более высокого ранга, чем зарегистрированный залог продавца или кредитора (включая арендодателя), который финансировал приобретение кормов, лекарственных средств или гормональных препаратов для животных и которому не заплачено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Если два или более зарегистрированных залога одного и того же материального имущества распространяются на имущество, полученное в результате преобразования или смешения, их очередность остается такой же, как и до преобразования или смешения."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) Если два или более зарегистрированных залога разного материального имущества распространяются на одно и то же имущество, полученное в результате преобразования или смешения, залогодержатели являются держателями долей залога имущества, полученного в результате преобразования или смешения, пропорционально рыночной стоимости каждого имущества до преобразования или смешения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4911. Уступка очередности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель может уступить другому залогодержателю очередность в размере обеспеченного залогом требования, с тем чтобы последний перешел на место первого в размере требования кредитора, уступившего очередность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель, уступивший очередность, обязан в трехдневный срок после уступки сообщить об этом должнику и залогодателю, если тот является третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уступка очередности залога возможна только в рамках того же публичного реестра и в отношении той же вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Уступка очередности возможна в той мере, в какой этим не ущемляются права другого залогодержателя, обладающего залогом в отношении той же вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Уступка очередности регистрируется на основе заявления залогодержателей в том же порядке, что и регистрация залога, и создает последствия со дня регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 492. Уступка обеспеченного залогом требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог и обеспеченное им требование могут быть переданы только вместе и одновременно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае уступки обеспеченного залогом требования новый залогодержатель приобретает залоговое право в объеме, в котором им обладал цедент. Залогодатель остается обязанным перед кредитором-цессионарием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае уступки части обеспеченного залогом требования новый залогодержатель приобретает залоговое право пропорционально соответствующей части требования, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договор уступки, предусмотренной частью (1), заключается в форме, в которой заключен договор, из которого следовало обеспеченное залогом обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Замена залогодержателя регистрируется в соответствии со статьей 478. Предшествующая регистрация сохраняет силу до регистрации нового залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залог и обеспеченное требование переходят к новому кредитору в том виде, в каком они были у предшествующего кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Уступка залога становится противопоставимой третьим лицам с момента ее регистрации в реестре, в котором зарегистрирован залог."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Банк, являющийся ипотечным кредитором, вправе уступить и/или заложить существующие и будущие ипотечные права третьим лицам без согласия ипотечного должника. Уступаемый банку договор об ипотеке, имеющий исполнительную надпись, передается вместе с правом на внесудебное принудительное исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4921. Принятие обеспеченного залогом долга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обеспеченный залогом долг может быть принят другим лицом лишь с согласия залогодержателя, а в случае, когда должник по обеспеченному обязательству и залогодатель являются разными лицами, – также с согласия последнего отвечать за нового должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обеспеченный залогом долг может быть принят другим лицом и без согласия залогодателя (если он не является должником по обеспеченному обязательству). В этом случае залог прекращается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если должник по обеспеченному обязательству и залогодатель являются одним и тем же лицом, залог сохраняется, за исключением случая, когда залогодержатель согласен на другое обеспечение или на прекращение залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 493. Приобретение заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае отчуждения имущества залог не прекращается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отступление от положений части (1) имущество приобретается свободным от залога, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодержатель разрешил продажу или отчуждение иным образом имущества свободным от залога в соответствии с частью (1) статьи 4931;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) залогодатель продает имущество из имущественной совокупности в ходе своей обычной деятельности в соответствии с частью (1) статьи 4721;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) заложенное имущество приобретается у залогодержателя или у назначенного им лица в соответствии со статьей 505 или залогодержателем в соответствии со статьей 511."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4931. Разрешение продажи имущества свободным от залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель может разрешить залогодателю продажу имущества, за исключением заклада, свободным от залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Действие разрешения на продажу имущества свободным от залога приостанавливается с момента регистрации уведомления об исполнении и прекращается в дату исключения данного уведомления из реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Действие разрешения на продажу имущества свободным от залога прекращается с преобразованием зарегистрированного залога в заклад."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4932. Досрочное исполнение обеспеченного залогом обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель вправе потребовать досрочного исполнения обеспеченного залогом обязательства в случае, если право залогодателя на предмет залога прекращено по основаниям, предусмотренным законом, а также в случае конфискации соответствующего предмета залога в качестве наказания за совершение правонарушения или преступления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель вправе потребовать досрочного исполнения обеспеченного залогом обязательства, а при неисполнении данного требования обратить взыскание на предмет залога в случае, если залогодатель:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) нарушил правила последующего залога;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) произвел отчуждение предмета залога с нарушением положений части (3) статьи 486;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) не выполнил обязанности, предусмотренные статьей 4861;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) вопреки условиям договора о залоге не владеет предметом залога;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) нарушил правила замены предмета залога;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) нарушил сроки внесения очередных платежей,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а также в других случаях, предусмотренных законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4933. Противопоставимость прав нанимателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если заложенная вещь передана в имущественный наем, а имущественный наем может быть противопоставлен залогодержателю, то залогодержатель может реализовать залог с учетом соблюдения имущественного найма, а покупатель или иной приобретатель заложенного имущества по праву замещает наймодателя в части прав и обязанностей, вытекающих из имущественного найма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях части (1) имущественный наем противопоставим залогодержателю в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодержатель уведомлен об имущественном найме согласно статье 4681;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае имущества, вещные права на которое приобретаются, согласно закону, путем регистрации в предусмотренном законом публичном реестре, отметка об имущественном найме внесена в этот реестр в день установления залога;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) залогодержатель дал согласие на передачу залогодателем в имущественный наем заложенного имущества согласно части (4) статьи 486."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Осуществление залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие условия осуществления залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 494. Общие положения о реализации залога"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель вправе обратить взыскание на предмет залога путем осуществления прав, предусмотренных частью (2), в случае неисполнения обеспеченного обязательства или в иных случаях, предусмотренных законом или договором. При этом, если обеспеченное обязательство должно исполняться по частям, залогодержатель может требовать досрочного исполнения всего обязательства, когда часть обязательства не исполнена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с настоящей частью в составе главы залогодержатель может осуществлять следующие права в отношении заложенного имущества:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) осуществить залоговое право в отношении нематериального имущества в соответствии со статьями 4961–4963;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) получить во владение и продать заложенное материальное имущество в соответствии со статьями 499–505. Правовые положения о продаже заложенного материального имущества применяются и к продаже заложенных ограниченных вещных прав, объектом которых является материальное имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) получить во владение и передать в имущественный наем заложенное имущество. В этом случае правовые положения о продаже заложенного материального имущества применяются соответствующим образом при определении коммерчески разумной наемной платы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если заложенное имущество состоит в праве на объект интеллектуальной собственности, в соответствии с законом воспользоваться соответствующим исключительным правом, продать или на возмездной основе предоставить лицензии третьим лицам. В случае предоставления лицензии правовые положения о продаже заложенного материального имущества применяются соответствующим образом при определении коммерчески разумной платы за лицензию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) приобрести заложенное имущество (за исключением капитальных ценных бумаг, если статьей 8 Закона о договорах о финансовом обеспечении № 184/2016 не предусмотрено иное) в счет полного или частичного погашения обеспеченного обязательства в соответствии со статьей 511;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) осуществить любые иные права, предусмотренные договором о залоге, за исключением случая, когда они противоречат положениям настоящего кодекса или другим законам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель осуществляет свое залоговое право независимо от того, у кого находится заложенное имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Удовлетворение требований кредиторов из стоимости заложенного имущества должника, в отношении которого возбужден процесс несостоятельности, осуществляется в порядке, установленном законодательством о несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4941. Срок осуществления залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатель не может осуществить свои залоговые права досрочно в соответствии с частью (12) статьи 497, за исключением случая, предусмотренного частью (2) статьи 4993."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4942. Очередность осуществления залоговых прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор более высокого ранга обладает преимуществом в осуществлении своих залоговых прав перед кредитором более низкого ранга. Положения статьи 491 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор более высокого ранга обязан оплатить расходы, понесенные кредитором более низкого ранга, если, будучи извещен об осуществлении залогового права этим кредитором, не заявил в разумный срок о приоритетности своих прав."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель более высокого ранга, получивший от залогодержателя более низкого ранга уведомление об исполнении в соответствии с положениями части (1) статьи 497, вправе потребовать досрочного исполнения обеспеченного обязательства и обратить взыскание на предмет залога, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если залогодержатель более высокого ранга не воспользовался правами, предусмотренными частью (3), залог более высокого ранга не прекращается продажей заложенного имущества, если с залогодержателем более высокого ранга не согласовано иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Залогодержатель более низкого ранга, получивший от залогодержателя более высокого ранга уведомление об исполнении в соответствии с положениями части (1) статьи 497, вправе потребовать досрочного исполнения обеспеченного обязательства и обратить взыскание на предмет залога, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель более низкого ранга не может воспользоваться правом, предусмотренным частью (5), если залогодержатель более высокого ранга инициировал осуществление залогового права лишь в отношении части заложенного имущества, а оставшегося заложенного имущества достаточно для обеспечения требований залогодержателя более низкого ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если залогодержатель более низкого ранга не воспользовался правами, предусмотренными частью (5), и не осталось заложенного имущества в соответствии с частью (6), залог более низкого ранга прекращается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Залогодержатели, осуществляющие права, предусмотренные частями (3) или (5) настоящей статьи, извещают об этом залогодержателя, от которого ими получено уведомление об исполнении, в десятидневный срок со дня его получения. Несообщение лишает их права участвовать в распределении поступлений от продажи заложенного имущества в соответствии со статьей 509 с применением положений частей (4) и, соответственно, (7) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Если залог более высокого ранга не прекращается в соответствии с частью (4) настоящей статьи, залогодержатель более низкого ранга, продающий имущество в соответствии со статьей 505, уведомляет об этом, под угрозой возмещения ущерба, покупателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 495. Право узуфрукта в отношении заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если обремененное залогом имущество становится впоследствии предметом узуфрукта, залоговые права подлежат осуществлению одновременно как в отношении номинального собственника, так и в отношении узуфруктуария или сообщению о них лицу, в отношении которого залоговые права еще не осуществлялись."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 496. Осуществление залогового права в отношении нескольких вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатель, чьим залоговым правом обременяется несколько вещей, может осуществить свое залоговое право в отношении выбранных им вещей одновременно или последовательно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4961. Осуществление залогового права в отношении обращаемых ценных бумаг и оборотных ценных бумаг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель, направивший уведомление об исполнении в соответствии с частью (1) статьи 497, вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) взыскать суммы, причитающиеся залогодателю с эмитента обращаемых ценных бумаг, в том числе путем подачи залогодателем требования об уплате залогодержателю причитающихся сумм после выкупа ценных бумаг; или"},{"id":null,"spans":[[275,285,"l2"]],"t":"p","text":"b) если он инициировал осуществление залогового права до наступления срока погашения обращаемых ценных бумаг или если обращаемые ценные бумаги представляют собой капитальные ценные бумаги, продать обращаемые ценные бумаги в соответствии с положениями Закона о рынке капитала № 171/2012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При осуществлении залогового права в отношении ценных бумаг, не являющихся капитальными, применяются соответствующим образом положения частей (3), (4) и (6) статьи 4963."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель, направивший уведомление об исполнении в соответствии с частью (1) статьи 497, вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) получить во владение или иным образом осуществить залоговое право в отношении материального имущества, являющегося предметом оборотных ценных бумаг (складской квитанции, коносамента и т. д.), в соответствии с настоящей частью в составе главы; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) продать оборотные ценные бумаги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель вправе реализовать залог обращаемых ценных бумаг и оборотных ценных бумаг также в отношении должника по личному или вещному обеспечению, которым обеспечивается оплата или иное исполнение обязательств, связанных с такими обращаемыми ценными бумагами и оборотными ценными бумагами, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4962. Осуществление залогового права в отношении права на денежные средства на банковских счетах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель, направивший уведомление об исполнении в соответствии с положениями части (1) статьи 497, вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) дебетовать со счета сумму заложенных денежных средств в пределах суммы обеспеченного обязательства и направить дебетованные суммы на погашение обеспеченного обязательства – в случае, предусмотренном пунктом a) части (2) статьи 4731; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потребовать от банка дебетования со счета суммы заложенных денежных средств в пределах суммы обеспеченного обязательства и выплаты ее залогодержателю, который направит ее на погашение обеспеченного обязательства, – в случае, предусмотренном пунктом b) части (2) статьи 4731."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если валюта обеспеченного обязательства отличается от валюты денежных средств на банковском счете, залогодержатель вправе перевести полученные денежные средства в валюту обеспеченного обязательства с погашением эквивалентной суммы обеспеченного обязательства по официальному курсу Национального банка Молдовы на дату дебетования счета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) применяются и в случае, когда залогодержатель в соответствии с положениями настоящей главы обязан направить полученные поступления на погашение обеспеченного обязательства, а валюта этих поступлений отличается от валюты обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4963. Осуществление залогового права в отношении имущественных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В уведомлении, направленном в соответствии с частью (6) статьи 473, или, по обстоятельствам, в уведомлении об исполнении, направленном должнику по имущественному обязательству в соответствии с частью (1) статьи 497, залогодержатель вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потребовать от должника по договорному или внедоговорному денежному требованию уплаты залогодержателю суммы требования, указав детали платежа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) указать должнику по имущественному обязательству, отличному от денежного требования, порядок исполнения обязательства и, в случае если залогодержатель требует поставки имущества, дату и место поставки; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) уведомить должника об уступке заложенного имущественного права и указать цессионера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если срок исполнения имущественного обязательства не определен и не вытекает из его сущности, залогодатель должен исполнить обязательство в семидневный срок с момента требования залогодержателя, если немедленное исполнение не предусмотрено законом, договором или существом обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После получения должником уведомления, указанного в части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) должник должен, под угрозой возмещения убытков, погасить денежное требование или исполнить другие имущественные обязательства только в соответствии с указаниями залогодержателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любое изменение условий имущественного обязательства, внесенное без согласия залогодержателя, является ничтожным;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) любое действие залогодателя во исполнение, в том числе принудительное, его прав в отношении имущественного обязательства, осуществленное без согласия залогодержателя, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель направляет поступления от исполнения заложенного денежного требования на погашение обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Имущество, полученное залогодержателем от должника по имущественному обязательству во исполнение его обязательств, считается обремененным залогом, и залогодержатель вправе осуществить залоговое право в отношении него в соответствии с положениями настоящей части в составе главы. В этом случае очередность залога имущества, полученного от залогодержателя, определяется моментом возникновения залога заложенного имущественного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель может потребовать принудительного исполнения имущественного обязательства путем обращения в судебную инстанцию. Залогодатель или залогодержатель, инициировавший принудительное исполнение в отношении должника по имущественному обязательству, имеют взаимную обязанность вступления в процесс."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Залогодержатель вправе реализовать залог обеспеченных имущественных прав также в отношении должника по личному или вещному обеспечению, которым обеспечивается оплата или иное исполнение имущественных обязательств, если договором о залоге не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Меры, предваряющие осуществление залогового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Уведомление об исполнении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 497. Уведомление об исполнении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель, который намеревается осуществить право залога, должен уведомить об этом путем направления уведомления об исполнении залогодателю и, по обстоятельствам, должнику по обеспеченному обязательству, третьему лицу, у которого находится заложенное имущество, должнику по заложенному имущественному обязательству, другим залогодержателям и другим кредиторам, которые уведомили залогодержателя о своих правах в отношении заложенного имущества либо внесли их в реестр залогов или, в случае ипотеки, реестр недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление об исполнении должно быть направлено по месту жительства или месту нахождения залогодателя и, при необходимости, должника либо по другому адресу, указанному в реестре залогов или, по обстоятельствам, реестре недвижимого имущества, заказным письмом с подтверждением получения. Уведомление об исполнении может быть направлено и при помощи других средств связи, установленных в договоре о залоге, позволяющих подтвердить отправку и получение уведомления. Положения части (2) статьи 4772 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уведомление об исполнении считается полученным в день вручения заказного письма с подтверждением получения. Дата вручения заказного письма с подтверждением получения и подпись залогодателя или другого получателя согласно части (1) проставляются в подтверждении получения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если залогодатель или другой получатель согласно части (1) отказывается получить пришедшее в его адрес зарегистрированное почтовое отправление, почтовый работник просит его сделать отметку «Отказ в получении», подтвержденную подписью на бланке подтверждения получения. Если залогодатель или другой получатель согласно части (1) отказывается сделать такую отметку, почтовый работник проставляет отметку «Отказано. Получатель отказывается сделать отметку», после чего подписывается и указывает дату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Залогодатель или другой получатель согласно части (1), отказавшийся в соответствии с частью (4) получить заказное письмо с подтверждением получения, содержащее уведомление об исполнении от залогодержателя, считается уведомленным со дня отказа, если на письме или на бланке подтверждения получения залогодержателем (отправителем) проставлена отметка «Уведомление об исполнении залога» или, по обстоятельствам, «Уведомление об исполнении ипотеки»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если залогодатель или другой получатель согласно части (1) не находится по сообщенному адресу либо место его нахождения неизвестно, а залогодержатель направил уведомление об исполнении согласно части (2) и оно было возвращено как неврученное отправление, залогодержатель публикует в Официальном мониторе Республики Молдова информацию о сроке, в течение которого залогодатель или другой получатель согласно части (1) может получить от залогодержателя уведомление об исполнении, составляющем не менее пятнадцати дней со дня опубликования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае неявки залогодателя или другого получателя согласно части (1) в срок, указанный в информации, опубликованной в Официальном мониторе Республики Молдова, он признается уведомленным со дня истечения крайнего срока получения уведомления об исполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Если залогодатель или другой получатель согласно части (1) является в срок, указанный в информации, опубликованной в Официальном мониторе Республики Молдова, залогодержатель передает ему под подпись уведомление об исполнении, предусмотренное частью (11), и с этого момента залогодатель или другой получатель согласно части (1) признается уведомленным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) После уведомления залогодержатель, владеющий зарегистрированным залогом без лишения права, подает в реестр залогов копию уведомления об исполнении или, в случае ипотеки, регистрирует уведомление об исполнении в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Регистратор реестра залогов или, в случае ипотеки, ипотечный регистратор должен проверить доказательство получения уведомления об исполнении залогодателем и другими получателями согласно части (1), а также доказательство соблюдения условий, предусмотренных частями (5) и (7), в соответствии с которыми залогодатель или другой получатель согласно части (1) признается уведомленным. Регистратор незамедлительно регистрирует уведомление об исполнении в реестре залогов или, по обстоятельствам, в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Уведомление об исполнении должно содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) непогашенную сумму обеспеченного обязательства, включая проценты, неустойки и другие затраты или расходы, подлежащие оплате для того, чтобы избежать продолжения реализации залогового права, или другие действия, которые должен предпринять должник в целях исключения ненадлежащего исполнения своих обязательств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) описание заложенного имущества, являющегося объектом взыскания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) указание того, что началась реализация залогового права и что залогодатель или другие заинтересованные лица могут оспорить обращение взыскания в порядке, предусмотренном статьей 498;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) предупреждение об исполнении обеспеченного обязательства или передаче заложенного материального имущества во владение залогодержателя и срок передачи; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) подпись залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Срок, предоставленный залогодержателем для исполнения обеспеченного обязательства или передачи заложенного материального имущества во владение залогодержателя, составляет не менее десяти дней, а в случае ипотеки – не менее двадцати дней с даты получения уведомления об исполнении или, по обстоятельствам, даты, когда залогодатель считается уведомленным, кроме случая, когда более длительный срок предусмотрен договором о залоге. До истечения этого срока залогодержатель не может продолжать осуществление залогового права в отношении материального имущества, но может принимать меры защиты, предусмотренные частью (1) статьи 499."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 498. Права залогодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодатель может противопоставить обращению взыскания на заложенное имущество залогодержателем удовлетворение обеспеченного требования либо, по обстоятельствам, устранение нарушений, указанных в уведомлении об исполнении, и последующих нарушений, оплатив в обоих случаях расходы, связанные с направлением и регистрацией уведомления об исполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодатель может осуществить предусмотренное частью (1) право до момента продажи имущества, принятого во владение залогодержателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель, направивший уведомление об исполнении, не может требовать иного возмещения, нежели выплаты, предусмотренные частью (3) статьи 4684, и расходы, связанные с регистрацией уведомления об исполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодатель, исполнивший обязательства, предусмотренные частью (1), заменяет залогодержателя в его правах в отношении должника по обеспеченному обязательству. В трехдневный срок после исполнения обязательств или в иной согласованный с залогодателем срок залогодержатель передает залогодателю сделку, из которой вытекает обеспеченное обязательство, и, в случае залога без лишения владения, договор о залоге и подтверждение установления залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Частичное исполнение залогодателем обязательств, предусмотренных частью (1), допускается только с согласия залогодержателя. В этом случае залогодатель заменяет залогодержателя только в исполненной части обеспеченного обязательства. Залогодержатель передает ему заверенные им копии сделки, из которой вытекает обеспеченное обязательство, и, в случае залога без лишения владения, договора о залоге и подтверждения регистрации залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Передача заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 499. Способы передачи заложенного имущества залогодержателю"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель, направивший уведомление об исполнении в соответствии с частью (1) статьи 497, вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) получить во владение заложенное материальное имущество в соответствии со статьей 4991;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) принять любые другие меры защиты, согласованные с залогодателем в договоре о залоге или иным образом либо предписанные судебной инстанцией по требованию залогодержателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Передача заложенного имущества во владение залогодержателя может быть добровольной или принудительной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель, которому заложенное имущество передано во владение, до момента продажи этого имущества совершает лишь сделки по управлению заложенным имуществом. Залогодержатель может также покрыть долги по коммунальным услугам или другие долги залогодателя, непосредственно связанные с заложенным имуществом. Суммы, использованные залогодержателем в этих целях, возмещаются из полученных залогодержателем средств в порядке, установленном статьей 509."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4991. Добровольная передача во владение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель может принять во владение заложенное материальное имущество, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодатель согласился в договоре о залоге или иным образом на добровольное вступление залогодержателя во владение имуществом; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) залогодержатель направил уведомление об исполнении залога лицам, указанным в части (1) статьи 497, и зарегистрировал уведомление об исполнении в соответствии с частью (9) статьи 497."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда заложенное имущество является принадлежностью недвижимого имущества, залогодержатель может отделить его от недвижимого имущества, если залогодатель выразил свое согласие в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Акт передачи во владение заложенного материального имущества содержит перечень переданного имущества и подписывается залогодателем и залогодержателем. Если залогодатель не присутствует при принятии во владение имущества залогодержателем или отказывается подписать акт передачи, залогодержатель обязан направить залогодателю копию акта передачи по указанному в реестре залогов адресу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4992. Добровольная передача во владение в случае ипотеки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Добровольная передача во владение обремененного ипотекой имущества осуществляется на основе соответствующего соглашения, заключенного в нотариальной форме между ипотечным кредитором и ипотечным должником, в любое время, согласованное сторонами. Положения статьи 4991 не применяются к добровольной передаче во владение обремененного ипотекой имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4993. Принудительная передача во владение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель, который не может вступить во владение заложенным материальным имуществом в соответствии со статьей 4991 или, в случае ипотеки, в соответствии со статьей 4992, вправе получить владение имуществом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) на основании судебного приказа или судебного решения в соответствии с положениями Гражданского процессуального кодекса и Исполнительного кодекса. Лишь обстоятельства, предусмотренные пунктами а)–е) части (2) статьи 502, служат обоснованными возражениями, которые залогодатель может выдвинуть в отношении судебного приказа; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) без обращения в суд, через судебного исполнителя, в соответствии с положениями настоящей главы и Исполнительного кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель не вправе приступить к принудительной передаче во владение до истечения срока, предусмотренного частью (12) статьи 497, если только заложенное имущество не подвержено утрате или разрушению и не является скоропортящимся."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель может выбрать вхождение во владение имуществом без судебной процедуры, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодатель согласился в договоре о залоге или иным образом на вхождение залогодержателя во владение имуществом без судебной процедуры или, в случае ипотеки, договор об ипотеке имеет исполнительную надпись согласно статье 500; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) залогодержатель направил уведомление об исполнении залога лицам, указанным в части (1) статьи 497, и зарегистрировал уведомление об исполнении в соответствии с частью (9) статьи 497."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отступление от положений Исполнительного кодекса при принудительной передаче во владение залогодержателю заложенного материального имущества применяются следующие нормы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодержатель представляет судебному исполнителю в оригинале договор о залоге, уведомление об исполнении залога, зарегистрированное в реестре залогов, и перечень заложенного имущества, подлежащего взысканию, а судебный исполнитель оставляет себе их копии и заверяет их соответствие оригиналу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в сорокавосьмичасовой срок после получения всех документов, указанных в пункте а), кроме случаев, когда залогодержатель соглашается на более длительный срок, судебный исполнитель, справившись в реестре залогов в отношении регистрации уведомления об исполнении залога, инициирует процедуру исполнения и отправляется в указанное залогодержателем место, взыскивает заложенное имущество и передает его залогодержателю или назначенному им лицу. Судебный исполнитель может обратиться за помощью к органам, указанным в пункте u) части (1) статьи 22 Исполнительного кодекса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) при передаче заложенного имущества судебный исполнитель составляет протокол и передает по одной его копии залогодержателю и залогодателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда залогодержатель не может указать местонахождение заложенного имущества, по требованию судебного исполнителя залогодатель обязан незамедлительно указать местонахождение имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель авансирует расходы, связанные с принудительной передачей во владение, и берет на себя риск утраты или повреждения заложенного имущества, полученного во владение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае, когда заложенное имущество является принадлежностью недвижимого имущества, залогодержатель может отделить его от недвижимого имущества при условии компенсации фактического ущерба, причиненного обладателю вещного права на недвижимое имущество, иному чем залогодатель. Залогодержатель не обязан компенсировать любое уменьшение стоимости недвижимого имущества, вызванное отделением заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4994. Передача оригиналов документов на право собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Документ, дающий залогодержателю право на передачу ему имущества во владение, дает ему право вступить во владение оригиналами документов, подтверждающих право залогодателя на имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если залогодатель не выполняет обязанность передачи залогодержателю оригиналов документов, предусмотренных частью (1), залогодержатель вправе обратиться к любому компетентному органу или лицу и получить дубликат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 500. Осуществление ипотечного права на основании нотариального акта, имеющего исполнительную надпись"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае обеспечения ипотекой обязательств, вытекающих из договора банковского кредитования или договора займа, предоставленного небанковской кредитной организацией, ссудо-сберегательной ассоциацией или лизинговым обществом либо многосторонним банком развития в смысле Закона о договорах о финансовом обеспечении № 184/2016, договор об ипотеке может иметь исполнительную надпись в соответствии с законодательством о нотариате, если стороны прямо условились об этом в договоре. В этом случае ипотечное право может осуществляться принудительно, а обремененное ипотекой имущество передается принудительно на основании договора об ипотеке, имеющего исполнительную надпись, без обращения в судебную инстанцию за вынесением соответствующего судебного приказа или судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Принудительное осуществление ипотечного права на основе договора об ипотеке, имеющего исполнительную надпись, реализуется с соблюдением положений настоящей главы и относится только к передаче обремененного ипотекой имущества во владение ипотечному кредитору в целях осуществления им ипотечного права в соответствии с частью (1) статьи 505, а также к выселению жильцов в рамках осуществления ипотечного права в соответствии с положениями статьи 5111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если совершение исполнительной надписи на договоре об ипотеке аннулируется в результате последующего оспаривания или если заключение судебного исполнителя о возбуждении исполнительного производства отменяется согласно статье 502, ипотечный кредитор обязан возвратить обремененное ипотекой имущество или возместить стоимость, по которой имущество было продано, а также возместить причиненный ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Аннулирование совершения исполнительной надписи на договоре об ипотеке не препятствует осуществлению кредитором ипотечного права через судебную инстанцию в порядке, предусмотренном статьей 4993."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 501. Права залогодержателей более высокого ранга на передачу во владение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В извещении, направляемом залогодержателю более низкого ранга в соответствии с частью (8) статьи 4942, залогодержатель более высокого ранга может требовать от него передачи ему владения имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель более низкого ранга, получивший владение имуществом в соответствии со статьями 4991 или 4993 и получивший требование, предусмотренное частью (1) настоящей статьи, обязан, под угрозой возмещения убытков, по истечении срока, указанного в части (8) статьи 4942, передать имущество во владение залогодержателю более высокого ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае получения требований о передаче владения имуществом от нескольких обеспеченных кредиторов более высокого ранга залогодержатель более низкого ранга должен в указанный в части (2) срок передать имущество залогодержателю наивысшего ранга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель, передавший владение имуществом в соответствии с частями (2) или (3), сообщает об этом залогодателю и другим зарегистрированным залогодержателям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 502. Оспаривание принудительного исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодатель или любое другое лицо, имеющее законный интерес, может оспорить в судебной инстанции действия залогодержателя, предпринятые в соответствии со статьями 497 или 4991, либо действия судебного исполнителя, предпринятые в соответствии со статьями 4993 и, по обстоятельствам, 500."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебная инстанция может приостановить или аннулировать передачу имущества во владение залогодержателю исключительно по следующим основаниям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обеспеченное обязательство исполнено или погашено иным образом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договор о залоге признан недействительным судебным решением, вступившим в законную силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) исполнение договора о залоге приостановлено судебным актом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) залогодержатель не направил уведомление об исполнении залогодателю или не зарегистрировал его в соответствии с положениями статьи 497;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) залогодержатель нарушил права залогодержателей более высокого ранга, предусмотренные статьей 501."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залогодержатель несет ответственность за ущерб, причиненный в случае признания передачи во владение незаконной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Аннулирование судебной инстанцией передачи во владение не препятствует тому, чтобы залогодержатель приступил к осуществлению залогового права в порядке общей (исковое производство) или упрощенной (приказное производство) судебной процедуры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 503. Передача заложенного имущества в случае нахождения его у третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Третье лицо, у которого находится заложенное имущество и которое не обязано удовлетворить обеспеченное требование, несет личную ответственность за нарушение срока, установленного судебной инстанцией для передачи имущества, и за последствия просрочки передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Третье лицо, обладающее преимущественным требованием, основанным на его праве удержания заложенного движимого имущества, обязано передать имущество обремененным своим преимущественным правом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Третье лицо, у которого находится заложенное имущество, в случае получения имущества в качестве удовлетворения своего требования, преимущественного и/или обеспеченного, предшествующего указанному в уведомлении об исполнении, либо в случае удовлетворения им преимущественных и/или ранее обеспеченных требований может потребовать, чтобы залогодержатель продал имущество сам или под контролем судебной инстанции. Вместе с тем третье лицо не обязано передавать имущество, если залогодержатель не представил ему личное или вещное обеспечение того, что имущество будет продано по цене, достаточной для полного покрытия его преимущественных и/или ранее обеспеченных требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 504. Восстановление неаннулированных вещных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Вещные права на имущество, которыми залогодатель обладал на момент его приобретения или которые прекращены им в период владения, восстанавливаются после передачи, если только они не были аннулированы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Продажа заложенного имущества залогодержателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 505. Условия продажи имущества залогодержателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После вступления во владение заложенным имуществом залогодержатель в случае подачи или регистрации в реестре уведомления об исполнении в порядке, предусмотренном частью (9) статьи 497, вправе приступить к продаже заложенного имущества путем прямых переговоров, посредством тендера или с публичных торгов. В случае продажи обремененного ипотекой имущества вследствие принудительного исполнения ипотечного права на основании нотариального акта, имеющего исполнительную надпись, ипотечный кредитор или, по обстоятельствам, судебный исполнитель использует такой способ продажи, как публичные торги, за исключением случая, когда имеется письменное согласие ипотечного должника, выданное ипотечному кредитору после возникновения у него оснований осуществления ипотечного права, на продажу имущества иным способом, предусмотренным положениями настоящей части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель продает заложенное имущество без неоправданного промедления, по коммерчески разумной цене на дату продажи в соответствии с положениями части (1) статьи 5051 и с учетом интересов залогодателя, будучи свободным в определении условий продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если имеется несколько вещей, залогодержатель может продать их вместе или раздельно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель, продающий имущество, действует от имени собственника и обязан сообщить о своем статусе покупателю в момент продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае продажи заложенного имущества посредством тендера залогодержатель объявляет о проведении тендера путем сообщения об этом в средствах массовой информации или рассылки приглашений. Объявление о проведении тендера должно содержать достаточно сведений для того, чтобы заинтересованное лицо могло представить свое предложение в указанный срок и в указанное место."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Залогодержатель обязан принять самое крупное предложение, за исключением случая, когда прилагаемые к нему условия делают это предложение менее выгодным, чем меньшее предложение, или когда предлагаемая цена коммерчески неразумна."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Продажа залогодержателем с публичных торгов заложенного имущества осуществляется в день, в час и в месте, которые установлены в уведомлении о продаже, доведенном до сведения залогодателя, третьего лица, у которого находится имущество, и, по обстоятельствам, доверительного управляющего, а также всех залогодержателей, подавших или зарегистрировавших в соответствующем реестре уведомление об исполнении. Кроме того, залогодержатель должен предоставить информацию любому заинтересованному лицу, обратившемуся к нему с запросом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае ипотеки ипотечный кредитор вправе передать право собственности на обремененное ипотекой имущество, действуя от имени ипотечного должника, на основе следующих документов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае добровольного осуществления – на основе нотариально удостоверенного согласия на добровольную передачу во владение обремененного ипотекой имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае принудительного осуществления – на основе судебного приказа или судебного решения, вступившего в окончательную силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае принудительного осуществления на основании договора об ипотеке, имеющего исполнительную надпись, – на основе оригинала договора об ипотеке, имеющего исполнительную надпись, который содержит условие о праве ипотечного кредитора на осуществление ипотечного права на основании исполнительной надписи, совершенной нотариусом, копии договора банковского кредитования или договора займа, который подтверждает факт истечения срока выплаты задолженности, с прилагаемыми к ней выписками из документов финансового учета, подтверждающими задолженности должника на дату истечения срока, указанного в уведомлении об исполнении, копий уведомления об исполнении, направленного должнику, и доказательства его регистрации в реестре недвижимого имущества согласно требованиям статьи 497, а также декларации под свою ответственность кредитора о том, что не имеется какого-либо судебного спора в связи с договором об ипотеке, имеющим исполнительную надпись, исполнение которого требуется, и что наступил срок востребования требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Залогодатель и залогодержатель могут согласовать в договоре о залоге или иным образом условия продажи заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5051. Коммерчески разумная продажа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продажа имущества является коммерчески разумной, если она осуществляется в соответствии с правилами, предусмотренными договором о залоге, или, если такие правила не предусмотрены, по обстоятельствам:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в порядке, в котором обычно распоряжаются на организованном рынке такого рода имуществом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по цене, установленной на организованном рынке и действительной в момент продажи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в соответствии с коммерчески разумной практикой, которой следуют лица, обычно продающие такого рода имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с условиями, предусмотренными частью (1), то, что можно было добиться большей цены, если бы продажа была произведена в другое время или иным способом, чем тот, который избрал кредитор, не является основанием для признания продажи коммерчески неразумной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 506. Право на возмещение ущерба в случае продажи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если залогодержатель при продаже заложенного имущества нарушил положения статей 505 и 5051, залогодатель вправе требовать от залогодержателя, который продал заложенное имущество, возмещения причиненного ущерба, но не может требовать аннулирования продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 507. Возражение против условий продажи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По своему усмотрению залогодержатель, осуществляющий залоговое право, может в соответствии с правилами, касающимися сообщения уведомления об исполнении, сообщить залогодателю планируемые условия продажи заложенного имущества. В пятнадцатидневный срок после сообщения планируемых условий продажи залогодатель может подать в компетентную судебную инстанцию возражение против условий продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возражение приостанавливает по праву процедуру продажи до окончательного разрешения дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебная инстанция рассматривает возражение в пятидневный срок. Решение судебной инстанции может быть обжаловано только в апелляционном порядке в пятидневный срок после его сообщения. В случае отклонения возражения апелляционная жалоба не препятствует продаже имущества залогодержателем. Апелляционная жалоба рассматривается в срочном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если судебная инстанция удовлетворяет возражение, установив, что планируемые условия продажи не соответствуют положениям статей 505 и 5051, она должна определить соответствующие условия продажи и одобрить продажу имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если судебная инстанция отклоняет возражение, залогодержатель может приступить к продаже в соответствии с планируемыми условиями продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если залогодержатель продал имущество в соответствии с условиями, предусмотренными частью (4) или, по обстоятельствам, частью (5) настоящей статьи, залогодатель не может требовать возмещения ущерба на основании, предусмотренном статьей 506."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если залогодержатель продал имущество по цене, ниже установленной в соответствии с частью (4) или, по обстоятельствам, частью (5) настоящей статьи, залогодатель может требовать возмещения ущерба на основании, предусмотренном статьей 506."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 508. Право других залогодержателей на возмещение ущерба в случае продажи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Залогодержатели, иные чем залогодержатель, продающий заложенное имущество, имеют право на возмещение ущерба и право на подачу возражения в соответствии со статьями 506 и 507, применяемыми соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 509. Средства, полученные от продажи заложенного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После вычета документально подтвержденных расходов, понесенных в связи с принятием, перевозкой, хранением и продажей заложенного имущества, залогодержатель распределяет поступления от продажи имущества залогодержателям и другим кредиторам, указанным в части (1) статьи 497, в порядке очередности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Расходы по направлению уведомления об исполнении, его регистрации, а также другие расходы, связанные с осуществлением залогового права, ложатся на залогодателя и вычитаются согласно части (1), за исключением случаев, когда судебным приказом или, по обстоятельствам, судебным решением предусмотрено иное в отношении судебных издержек либо когда залогодержатель и залогодатель согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Оставшаяся сумма передается залогодателю или, если платеж невозможен, депонируется в соответствии со статьей 645 в трехдневный срок после завершения распределения в соответствии с частью (1) настоящей статьи. В те же сроки залогодержатель направляет залогодателю протокол о распределении поступлений от продажи заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если средств, полученных от продажи имущества, недостаточно для удовлетворения его требований и возмещения произведенных расходов, залогодержатель сохраняет непреимущественное требование в части разницы, остающейся за должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к осуществлению залога путем передачи заложенного имущества в имущественный наем на основании пункта с) части (2) статьи 494 или путем предоставления на возмездной основе лицензии третьим лицам в отношении объекта интеллектуальной собственности, охраняемого согласно пункту d) части (2) статьи 494."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 510. Имущество, приобретенное у залогодержателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продажа заложенного имущества залогодержателем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передает покупателю все права залогодателя на заложенное имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) погашает залог залогодержателя и другие залоги, за исключением залога более высокого ранга в случаях, предусмотренных частью (4) статьи 4942; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) погашает секвестры и запреты на имущество, кроме наложенных судебными инстанциями в спорах, не связанных с осуществлением залогового права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Покупатель становится собственником приобретенного имущества после полной уплаты покупной цены, за исключением случая, когда согласовано иное с залогодержателем и другими кредиторами, указанными в части (1) статьи 497, чьи права могут быть ущемлены отсрочкой или рассрочкой платежа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В трехдневный срок после того, как покупатель становится собственником имущества в соответствии с частью (2) настоящей статьи, покупатель, под угрозой возмещения ущерба, предлагает залогодержателю более высокого ранга, залог которого не погашен, зарегистрировать замену залогодателя в порядке, предусмотренном статьей 478."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) После того, как он стал собственником имущества в соответствии с частью (2), покупатель может обратиться в судебную инстанцию за отменой секвестров и запретов на приобретенное имущество, наложенных судебными инстанциями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5101. Исключение обременений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"На основании подтверждения продажи, выданного залогодержателем, покупатель обращается за исключением из реестра залогов или, по обстоятельствам, реестра недвижимого имущества погашенных в соответствии с частью (1) статьи 510 залогов, секвестров и запретов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 511. Приобретение заложенного имущества залогодержателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залогодержатель может приобрести заложенное имущество, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) залогодатель письменно согласился на приобретение после получения уведомления об исполнении; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) другие лица, указанные в части (1) статьи 497, не возражают против этого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Намерение залогодержателя приобрести заложенное имущество может быть выражено в уведомлении об исполнении или в уведомлении, впоследствии направленном залогодателю и другим лицам, указанным в части (1) статьи 497. В уведомлении указывается причитающаяся сумма обеспеченного обязательства и та его часть, которую предлагается погасить путем приобретения заложенного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Возражение против приобретения заложенного имущества создает юридические последствия только в случае, если оно доведено до сведения залогодержателя в пятнадцатидневный срок после получения уведомления, предусмотренного частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Залогодержатель, который приобрел заложенное имущество, направляет сумму цены приобретения на погашение обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Приобретение залогодержателем заложенного имущества:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передает залогодержателю все права залогодателя на заложенное имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) погашает все другие залоги, кроме залогов более высокого ранга, в случаях, предусмотренных частью (4) статьи 4942; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) погашает секвестры и запреты на имущество, кроме наложенных судебными инстанциями в спорах, не связанных с осуществлением залогового права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) При приобретении залогодержателем заложенного имущества положения частей (3) и (4) статьи 510 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5111. Выселение жильцов в рамках осуществления ипотечного права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если не обладают правом имущественного найма, противопоставимым залогодержателю в целях статьи 4933, ипотечный должник и другие лица, проживающие в обремененном ипотекой недвижимом имуществе, обязаны освободить обремененное ипотекой имущество на дату вступления в силу соглашения о добровольной передаче во владение, подписанного ипотечным кредитором и ипотечным должником, если сторонами не установлен иной срок, либо в момент вступления в окончательную силу судебного приказа или, по обстоятельствам, судебного решения – в случае принудительного осуществления ипотечного права, или на дату, указанную в уведомлении об исполнении – в случае осуществления ипотечного права на основании договора об ипотеке, имеющего исполнительную надпись."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если лица, указанные в части (1) настоящей статьи, отказываются освободить обремененное ипотекой имущество или не освобождают его по истечении пятнадцатидневного срока с даты, установленной в части (1) настоящей статьи, судебный исполнитель инициирует принудительное выселение в соответствии с Исполнительным кодексом и с учетом положений статьи 4933.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"262. Раздел V книги второй признать утратившим силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"263. В статье 513:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «и усердие» заменить словами «в обязательственных отношениях»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «и усердие» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"264. Статью 515 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"265. В пункте a) части (2) статьи 517 слова «не предусмотрена» заменить словом «исключена»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"266. Главу I раздела I дополнить статьями 5171 и 5172 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5171. Встречное обязательство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство лица является встречным по отношению к обязательству, возложенному на другое лицо, в одной из следующих ситуаций:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнение обязательства происходит взамен исполнения другого обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оно состоит в обязанности по оказанию содействия в исполнении или принятию исполнения другого обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обязательство настолько явно связано с другим обязательством или его предметом, что исполнение одного обязательства разумно понимается как зависящее от исполнения другого обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Встречные обязательства могут возникать из договоров (синаллагматические договоры), а также из других оснований возникновения обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5172. Обязательство результата и обязательство средств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник обязательства результата обязан достичь обещанного результата."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Должник обязательства средств обязан проявлять при производстве своего исполнения осмотрительность и усердие человека разумного в том же статусе и при тех же обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При определении того, является ли обязательство обязательством средств или результата, учитывается, помимо прочего, следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) способ выражения обязательства в договоре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) стоимость и другие условия договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) степень риска, которую обычно влечет достижение ожидаемого результата;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) способность другой стороны повлиять на исполнение обязательства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"267. Статью 521 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 521. Последствия неделимости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство неделимо между несколькими должниками в случае, если они обязаны произвести одно и то же исполнение вместе, а кредитор может претендовать на исполнение только от всех вместе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требование неделимо между несколькими кредиторами в случае, если каждый кредитор может претендовать на производство исполнения только в пользу всех кредиторов, а должник обязан произвести исполнение в пользу всех кредиторов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Неделимое обязательство не может быть разделено ни между должниками или кредиторами, ни между их правопреемниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обязательство не становится неделимым лишь в силу того, что в договоре оно оговорено как солидарное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Делимое обязательство, по которому есть лишь один кредитор и один должник, подлежит исполнению между ними как неделимое обязательство, оставаясь при этом делимым между их наследниками.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"268. Часть 1 главы II дополнить статьей 5211 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5211. Трудности исполнения в случае неделимого требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если один из неделимых кредиторов отказывается или не может принять производство исполнения, должник может быть освобожден от обязательства путем внесения долга в депозит.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"269. В статье 523:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «солидарного требования» заменить словами «солидарности требования»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в содержании статьи слова «, на основании закона либо в случае, когда исполнение является неделимым.» заменить словами «или на основании закона.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"270. Дополнить кодекс статьей 5251 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5251. Совпадение в случае солидарного требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если один из солидарных кредиторов приобретает статус должника, совпадение не погашает солидарного требования иначе как в части требования, приходящейся на этого кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Прочие солидарные кредиторы сохраняют свое право регресса против кредитора, в лице которого произошло совпадение, пропорционально части требования, приходящейся на каждого из них.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"271. В статье 529:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2)–(4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Любые действия, посредством которых один из солидарных кредиторов дает согласие на сокращение или устранение прав, принадлежностей или выгод требования либо иным образом наносит ущерб интересам прочих кредиторов, непротивопоставимы последним."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебным решением, полученным одним из кредиторов против общего должника, пользуются и прочие кредиторы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Судебное решение, вынесенное в пользу общего должника, не может быть предъявлено кредиторам, не участвовавшим в судебном процессе.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"272. Часть 2 главы II дополнить статьей 5291 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5291. Приостановление и перерыв срока исковой давности в пользу солидарного кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) На приостановление срока исковой давности в пользу одного из солидарных кредиторов могут ссылаться и прочие солидарные кредиторы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Перерывом срока исковой давности по отношению к одному из солидарных кредиторов пользуются все солидарные кредиторы.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"273. В статье 531:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и в ней слова «, на основании закона либо в случае, когда исполнение является неделимым.» заменить словами «или на основании закона.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) В случае если требуется возмещение убытков, причиненных неисполнением неделимого обязательства, должники признаются солидарными в отношении оплаты в пользу кредитора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"274. В наименовании статьи 537 слово «Уменьшение» заменить словами «Совпадение в случае»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"275. Дополнить кодекс статьей 5401 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5401. Прощение солидарного должника или мировое соглашение с ним"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если кредитор прощает долг или заключает мировое соглашение с одним из солидарных должников, прочие должники освобождаются в части долга, падающей на этого должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если солидарное обязательство содолжников возникло в связи с причинением ущерба, освобождение, полученное согласно части (1), распространяется лишь в той мере, в какой это необходимо для предотвращения получения кредитором превышения полного погашения, а другие должники сохраняют свое право регресса к должнику, который прощен или с которым заключено мировое соглашение, в размере неисполненной части обязательства этого должника.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"276. Статью 541 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Должник, на которого обращено взыскание, может потребовать привлечения к участию в деле прочих солидарных должников.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"277. В статье 544:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «исполнения» заменить словом «удовлетворения»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «исполнивший» заменить словом «удовлетворивший», а в конце дополнить часть словами «вместе с их частями понесенных разумных расходов.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «размера обязательства» заменить словами «частей обязательства»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Солидарный должник, удовлетворивший обязательство, вправе также, с соблюдением в первую очередь ранее возникших прав или интересов кредитора, осуществить права и иски кредитора, включая любые сопутствующие обеспечительные права, в мере, необходимой для возмещения частей обязательства прочих солидарных должников.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"278. Наименование статьи 545 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 545. Выгоды, полученные солидарным должником»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"279. В статье 549:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2) и (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Судебное решение, вынесенное против одного из солидарных должников, не имеет преюдициальной силы в отношении прочих должников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебным решением, вынесенным в пользу одного из солидарных должников, пользуются и прочие должники, за исключением случая, когда оно основывается на обстоятельстве, на которое мог ссылаться только данный должник.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"280. В части (2) статьи 551 слова «после просрочки,» заменить словами «с этой целью,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"281. Наименование главы III раздела I изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПЕРЕДАЧА ТРЕБОВАНИЯ И ОБЯЗАТЕЛЬСТВА»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"282. В статье 556:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить словами «, если только из договора уступки не следует более позднее время.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «требования, касающиеся взимания алиментов, возмещения вреда,» заменить словами «, под угрозой ничтожности, требования, касающиеся взимания алиментов и возмещения вреда,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Требование не может передаваться, под угрозой ничтожности, если в силу существа исполнения или отношения между должником и кредитором от должника нельзя разумно требовать предоставления исполнения иначе как в пользу этого кредитора. Данное правило не применяется, если должник дал согласие на уступку.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"283. Дополнить кодекс статьями 5561 и 5562 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5561. Форма уступки требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Уступка требования должна быть совершена в форме, предусмотренной для сделки, на основании которой возникло уступленное требование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5562. Частичная уступка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Денежное требование может быть уступлено в части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под угрозой ничтожности неденежное требование не может быть уступлено в части, за исключением случая, когда обязательство делимо и уступка не сделает его значительно более обременительным для должника. Данное правило не применяется, если должник дал согласие на уступку.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"284. Статьи 557 и 559 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 557. Согласие должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обладатель прав в отношении требования может передать его третьему лицу без согласия должника, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условие, которым запрещается или ограничивается уступка требования, не влияет на его передаваемость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем, если требование передано с нарушением данного условия, должник может освобождаться от обязательства, если произведет исполнение в пользу цедента. Должник также сохраняет право предъявить цеденту зачет, как если бы требование не было уступлено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) не применяются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если должник дал согласие на уступку;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если запрет не указан прямо в удостоверяющей записи требования, а цессионарий не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать о наличии запрета на момент заключения договора уступки; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если требование является денежным и возникло взамен поставки вещей, выполнения работ или оказания услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения части (2) не ограничивают ответственность цедента перед должником за нарушение запрета или ограничения в отношении уступки требования. Вместе с тем должник не вправе расторгнуть договор, из которого возникает уступленное требование, на основании нарушения условия, предусмотренного частью (2).»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 559. Обязательства, взятые цедентом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Цедент исполняет обязательства, предусмотренные частями (2)–(6) и (9), если из договора уступки не следует иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Цедент гарантирует, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) уступленное требование существует или, в случае будущего требования, будет существовать согласно договору, из которого оно следует;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) цедент управомочен уступить требование или будет управомочен сделать это в момент, когда уступка создаст последствия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) у должника нет возражений против удовлетворения требования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) на требование не повлияет какая-либо возможность зачета, существующая в отношениях между цедентом и должником;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) требование не было предметом предшествующей уступки другому цессионарию и не является предметом какого-либо обеспечительного права в пользу третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Цедент гарантирует, что условия договора или иной сделки, о которых цессионарий проинформирован как об условиях, регулирующих требование, не были изменены или затронуты каким-либо соглашением, о котором не было сообщено цессионарию, таким образом, который бы нанес ущерб цессионарию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Цедент гарантирует, что условия договора или иной сделки, из которых вытекает требование, не будут изменены без согласия цессионария, за исключением случаев, когда изменение предусмотрено договором уступки или произведено добросовестно и является изменением такого рода, что цессионарий не может разумно возражать против него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Цедент обязуется не заключать последующего договора уступки в отношении того же требования, который мог бы привести к тому, что другое лицо приобретает требование с приоритетом перед цессионарием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Цедент обязуется передать цессионарию все предназначенные для обеспечения требования права, которые могут быть переданы, но еще не переданы путем уступки, а также передать все полученное от осуществления непередаваемого права, предназначенного для обеспечения требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Цедент не гарантирует настоящую или будущую способность должника исполнить обязательство, за исключением случаев, когда цедент поручился за должника перед цессионарием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Положения частей (1)–(7) применяются соответствующим образом к акцессорным правам и к обеспечениям требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В случае уступки требования, вытекающего из простой ценной бумаги, цедент отвечает и за исполнение обязательства должником.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"285. В статье 560:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Вместе с тем должник не вправе выдвигать против цессионария возражение, если должник заставил цессионария полагать, что такого возражения не существует.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"286. Дополнить кодекс статьей 5601 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5601. Влияние уступки на место исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае уступки денежного требования, которое должно быть исполнено в определенном месте, цессионарий может требовать, если она производится безналичным путем, чтобы оплата была произведена в любом другом месте, но при этом обязан возместить должнику все дополнительные расходы, которые тот несет в связи с изменением места оплаты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае уступки неденежного требования, которое должно быть исполнено в определенном месте, цессионарий не может требовать исполнения в каком-либо другом месте.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"287. В статье 562:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и в ней слова «первый цессионарий.» заменить словами «цессионарий, уступка которому первой доведена до сведения должника.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2) и (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Последующий цессионарий может ссылаться на положения части (1) только в случае, если на момент заключения договора уступки он не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать, что данное требование уже уступлено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Должник освобождается от обязательства посредством исполнения первому цессионарию, который его уведомил, независимо от того, знал ли должник о повторной уступке.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"288. Статью 564 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 564. Уведомление об уступке и исполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"лицу, не являющемуся кредитором"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник освобождается от обязательства путем исполнения цеденту до тех пор, пока должник не получил уведомления об уступке либо от цедента, либо от цессионария и не знает о том, что цедент более не управомочен на получение исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Даже если лицо, указанное в качестве цессионария в уведомлении об уступке, полученном от цедента, не является кредитором, должник освобождается от обязательства путем добросовестного исполнения такому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Даже если лицо, указанное в качестве цессионария в уведомлении об уступке, полученном от лица, указанного в качестве цессионария, не является кредитором, должник освобождается от обязательства путем исполнения такому лицу, если кредитор дал должнику основания разумно и добросовестно полагать, что право было уступлено этому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом, если обязательство было погашено иным путем, нежели исполнение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"289. Дополнить кодекс статьями 5641–5643 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5641. Достаточное доказательство уступки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник, который имеет разумные основания полагать, что право было уступлено, но который не получил уведомления об уступке, может запросить от лица, которое предположительно уступило право, предоставить уведомление об уступке либо подтверждение того, что право не было уступлено или что цедент по-прежнему управомочен на получение исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Должник, получивший уведомление об уступке, которое не изложено в текстовой форме на долговременном носителе информации либо не содержит достаточной информации об уступленном праве или имени и адресе цессионария, может запросить у лица, направившего уведомление, новое уведомление, соответствующее указанным требованиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Должник, получивший уведомление об уступке от цессионария, а не от цедента, может запросить от цессионария представить надежное доказательство уступки. Надежным доказательством считается, не ограничиваясь этим, любое заявление в текстовой форме на долговременном носителе информации, исходящее от цедента и указывающее на то, что требование было уступлено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Должник, который сделал запрос в соответствии с настоящей статьей, вправе приостановить исполнение до тех пор, пока его запрос не выполнен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5642. Противопоставимость уступки поручителю"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Уступка не может быть противопоставлена поручителю иначе как в случае, когда формальности, предусмотренные для противопоставимости уступки в отношении должника, выполнены также в отношении самого поручителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5643. Конкуренция между цессионарием и цедентом, получившим исполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если должник освобождается, произведя исполнение согласно части (3) статьи 557 или части (1) статьи 564, право цессионария требовать от цедента то, что было предоставлено в качестве исполнения, имеет приоритет перед правом конкурирующего заявителя до тех пор, пока исполнение находится во владении цедента и может быть разумным образом идентифицировано среди другого имущества цедента.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"290. Часть 2 главы III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принятие долга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 567. Способы принятия долга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Третье лицо (новый должник) может принять на себя долг или его часть одним из следующих способов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) первоначальный должник освобождается от долга (полная замена новым должником);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) первоначальный должник остается должником на случай, если новый должник не исполняет обязательства надлежащим образом (неполная замена новым должником);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) первоначальный должник и новый должник несут солидарную ответственность (присоединение нового должника)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если очевидно, что появился новый должник, а способ принятия долга неясен, первоначальный должник и новый должник считаются солидарными должниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 568. Форма принятия долга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принятие долга должно быть совершено в форме, предусмотренной для сделки, на основании которой возник долг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 569. Согласие кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Согласие кредитора необходимо для замены новым должником независимо от того, является она полной или неполной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Согласие кредитора на замену новым должником может быть предоставлено заранее. В этом случае замена создает последствия с момента, когда кредитор уведомлен новым должником о договоре между новым и первоначальным должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Согласие кредитора на присоединение нового должника не требуется, однако кредитор может своим уведомлением новому должнику отказаться от права, предоставленного ему в отношении нового должника, если это будет сделано без неоправданного промедления после того, как кредитор был проинформирован о новом праве, и до того, как это право прямо или косвенно принято. В случае отказа считается, что право никогда не предоставлялось."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 570. Полная замена"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договором с кредитором и первоначальным должником третье лицо может обязаться полностью заменить должника, с тем чтобы первоначальный должник был освобожден от обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 571. Влияние полной замены на возражения, зачет и обеспечительные права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Новый должник может противопоставить кредитору все возражения, которые мог противопоставить кредитору первоначальный должник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Новый должник не вправе осуществить в отношении кредитора право на зачет, которое мог бы осуществить в отношении кредитора первоначальный должник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Новый должник не может противопоставить кредитору никаких прав и возражений, вытекающих из взаимоотношений нового должника с первоначальным должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Освобождение первоначального должника от обязательства распространяется также на личные или вещные обеспечения, предоставленные первоначальным должником кредитору в целях исполнения обязательства, за исключением случаев, когда обеспечением служит имущество, которое передается новому должнику в качестве предмета договора между первоначальным и новым должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) При освобождении первоначального должника от обязательства обеспечение, предоставленное в целях исполнения обязательства иным лицом, нежели новый должник, погашается, если это лицо не соглашается на сохранение обеспечения в пользу кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5711. Неполная замена"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Третье лицо может договориться с кредитором и первоначальным должником о неполной замене должника, с тем чтобы первоначальный должник остался должником на случай, если новый должник не исполнит обязательство надлежащим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5712. Последствия неполной замены"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Неполная замена оказывает такое же влияние на возражения и зачет, что и полная замена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой первоначальный должник не освобождается от обязательства, личное или вещное обеспечение, предоставленное в целях исполнения обязательств данного должника, не затрагивается заменой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой это не противоречит положениям частей (1) и (2), ответственность первоначального должника определяется правовыми положениями о поручителе, несущем субсидиарную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5713. Присоединение нового должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Третье лицо может договориться с должником о вступлении в обязательство в качестве должника, с тем чтобы первоначальный должник и новый должник стали солидарными должниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5714. Последствия присоединения нового должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если на основании договора между новым должником и кредитором или односторонней сделки, совершенной отдельно новым должником в пользу кредитора, новый должник вступает в обязательство в качестве должника, он не может противопоставить кредитору какие-либо права или возражения, возникшие из отношений между новым и первоначальным должниками. В случае отсутствия подобного договора или односторонней сделки новый должник может противопоставить кредитору любое основание недействительности, влияющее на договор с первоначальным должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения относительно пассивной солидарности применяются соответствующим образом в той мере, в какой они не противоречат положениям части (1).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"291. Главу III раздела I дополнить частями 3–5 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Уступка договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5715. Уступка договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона договорного отношения может договориться с третьим лицом, с согласия другой стороны договорного отношения, о том, чтобы третье лицо заменило ее в качестве стороны договорного отношения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Согласие другой стороны может быть предоставлено заранее. В таком случае передача вступает в силу с момента, когда другая сторона уведомлена об этом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой вследствие данной замены третье лицо получает права, применяются положения части 1. В той мере, в какой третье лицо принимает на себя обязательства, применяются положения части 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Передача в случае несостоятельности косвенного представителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5716. Право косвенного представляемого принять на себя права в случае несостоятельности косвенного представителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей статьи применяются в случае, когда косвенный представитель заключил договор с третьим лицом на основе указаний и в интересах косвенного представляемого таким образом, что договаривающейся стороной в данном договоре является представитель, а не представляемый."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если против представителя возбужден процесс несостоятельности, представляемый может уведомить третье лицо и представителя о принятии на себя прав представителя по договору, заключенному с третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Третье лицо может выдвигать против представляемого любые возражения, которые оно могло бы выдвинуть против представителя, и все прочие возражения, которые были бы возможны в случае, если бы права были уступлены по договору представителем представляемому."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5717. Встречное право третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае, когда косвенный представляемый получил права представителя согласно статье 5716, третье лицо может уведомить представляемого и представителя о том, что оно вправе осуществить в отношении представляемого права, которые у него имеются в отношении представителя, с учетом тех возражений, которые есть у представителя в отношении третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5718. Виды суброгации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) К третьему лицу, уплатившему вместо должника, переходят права кредитора в том виде, в каком они были на момент суброгации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суброгация может быть договорной или законной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) На договорную суброгацию может дать согласие должник или кредитор. Она должна быть прямо выраженной и, для того чтобы быть противопоставимой третьим лицам, должна устанавливаться соответствующим документом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5719. Согласие кредитора на суброгацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор считается давшим согласие на суброгацию, когда он, получив оплату от третьего лица, передает тому все принадлежащие ему на момент оплаты права над должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суброгация действует без согласия должника. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 57110. Согласие должника на суброгацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник считается давшим согласие на суброгацию, когда он берет заем для погашения своего долга и таким образом передает займодателю права кредитора, перед которым у него был данный долг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суброгация происходит лишь тогда, когда на акте займа, включая кредит, и на квитанции об уплате долга есть конкретная дата, в акте отмечено, что сумма заимствована для уплаты долга, а в квитанции указано, что платеж произведен за счет средств, одолженных новым кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отсутствие противного согласие должника на суброгацию не требует согласия первоначального кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 57111. Законная суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Помимо других случаев, предусмотренных законом, суброгация имеет место по праву:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в пользу кредитора, хотя бы и необеспеченного, который платит кредитору, имеющему, согласно закону, преимущественное право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в пользу приобретателя имущества, который платит обладателю требования, сопровождаемого обеспечением в отношении соответствующего имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в пользу того, кто, будучи обязан вместе с прочими или вместо прочих, заинтересован в погашении долга;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в пользу наследника, который оплачивает обязательства наследственной массы из своего имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 57112. Последствия суброгации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Суброгация передает третьему лицу–плательщику все права и иски кредитора, а также их принадлежности в том виде, в каком они были на момент суброгации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суброгация создает последствия с момента осуществления третьим лицом платежа кредитору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Суброгация создает последствия в отношении основного должника и тех, кто обеспечивает обязательство. Если они не согласились на суброгацию, они могут выдвинуть новому кредитору возражения, которые у них были против первоначального кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 57113. Частичная суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае частичной суброгации первоначальный кредитор–обладатель обеспечения может осуществить свои права на неоплаченную часть требования преимущественно перед новым кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если первоначальный кредитор обязался перед новым кредитором обеспечивать сумму, на которую произошла суброгация, предпочтение отдается последнему.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"292. Часть (3) статьи 572 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Ценные бумаги не могут быть переданы, под угрозой ничтожности, непосредственно в счет погашения долга между двумя сторонами, если положениями статьи 8 Закона о договорах о финансовом обеспечении №184/2016 не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"293. В статье 575:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) второе предложение исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (11) и (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Если обязанность немедленного исполнения не вытекает из закона, договора или существа обязательства, должник обязан исполнить его в семидневный срок с момента получения счета-фактуры или эквивалентного ему требования от кредитора. Предъявление иска к должнику приравнивается к требованию исполнения от кредитора.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Согласие кредитора на досрочное исполнение обязательства не влияет на срок исполнения встречного обязательства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"294. Дополнить кодекс статьями 5751 и 5752 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5751. Срок исполнения договорного денежного обязательства, кредитор которого является профессионалом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исполнения денежного обязательства, установленный в заключенном между профессионалами договоре, предметом которого является поставка вещей, выполнение работ или оказание услуг, не может превышать шестьдесят дней со дня, предусмотренного пунктами a), b) или, по обстоятельствам, c) части (3) настоящей статьи. В порядке исключения стороны могут прямо оговорить в договоре более длительный срок исполнения, при условии, что этот пункт не является очевидно несправедливым для кредитора в смысле статьи 7203."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок исполнения денежного обязательства органом публичной власти или иным юридическим лицом публичного права либо их ассоциациями, установленный в заключенном с профессионалами договоре, предметом которого является поставка вещей, выполнение работ или оказание услуг, не может превышать тридцать дней со дня, предусмотренного пунктами a), b) или, по обстоятельствам, c) части (3). В порядке исключения стороны могут прямо оговорить в договоре срок исполнения, не превышающий шестьдесят дней, если он объективно обоснован с учетом характера или особенностей договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда срок исполнения денежного обязательства, вытекающего из договора, предусмотренного частями (1) или (2), не определен и не вытекает из его сущности, денежное обязательство должно быть исполнено в тридцатидневный срок со дня:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) получения должником счета-фактуры или эквивалентного ему платежного требования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) получения должником встречного исполнения денежного обязательства, если дата получения счета-фактуры или эквивалентного ему платежного требования не определена, а также если должник получает счет-фактуру или эквивалентное ему платежное требование до получения встречного исполнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) получения или проверки встречного исполнения, если законом или договором предусмотрена процедура получения или проверки, посредством которой определяется договорное соответствие встречного исполнения, и если должник получает счет-фактуру или эквивалентное ему платежное требование до или в день соответствующего получения или проверки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если предусмотрена процедура получения или проверки, посредством которой определяется договорное соответствие встречного исполнения, максимальный срок встречного исполнения не должен превышать тридцать дней с момента получения встречного исполнения, кроме случаев, когда договором прямо предусмотрено иное, и при условии, что этот пункт не является очевидно несправедливым для кредитора в смысле статьи 7203."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб кредитору денежного обязательства, является ничтожным. Ничтожность условия не влияет на действительность прочих условий договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи не затрагивают право сторон на согласование графика уплаты по частям (взносами, в рассрочку) задолженной кредитору общей суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей статьи не применяются к договорам страхования или обязательствам должника, в отношении которого возбужден процесс несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5752. Срок исполнения обязательства в договорах с потребителями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда срок исполнения обязательства, вытекающего из договора между профессионалом и потребителем, не определен и не вытекает из его сущности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал должен исполнить обязательство в пользу потребителя не позднее тридцати дней с момента заключения договора, если потребитель не запросил более раннего исполнения согласно статье 575;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потребитель должен заплатить профессионалу в течение тридцати дней с момента получения счета-фактуры или эквивалентного ему платежного требования. При этом, если потребитель получил платежное требование раньше, чем получил исполнение, если он не получил платежного требования или если дата получения платежного требования не определена, тридцатидневный срок исчисляется с момента получения потребителем исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если профессионал обязан вернуть деньги, полученные от потребителя за определенное исполнение, возврат должен быть осуществлен потребителю как можно скорее, но в любом случае не позднее тридцати дней после наступления события, обусловившего обязательство возврата. Любое условие, противоречащее положениям настоящей части в ущерб потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"295. В статье 576:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2)–(4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) В случае, когда денежное обязательство подлежит исполнению по частям, кредитор может потребовать немедленного исполнения частей, срок которых не наступил, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) произошел один из случаев, предусмотренных частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) взнос остается неуплаченным, полностью или частично, более чем сорок пять дней по наступлении срока уплаты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) на протяжении любого периода в двенадцать последовательных месяцев три или более взноса не были полностью уплачены в срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) наличествуют условия, дающие кредитору право прибегнуть к расторжению по причине неисполнения договора, из которого вытекает денежное обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) применяются соответствующим образом также к денежному обязательству, подлежащему оплате по частям в соответствии с судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб должнику-потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"296. В статье 577 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"297. Статью 578 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 578. Порядок исполнения обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если порядок исполнения встречных обязательств не определен и не вытекает из их существа, то в той мере, в какой обязательства могут исполняться одновременно, стороны обязаны исполнять их одновременно, если обстоятельства не диктуют иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"298. В статье 579:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «уполномоченному им лицу» заменить словами «уполномоченному или указанному им лицу»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «неуполномоченному лицу,» заменить словами «лицу, которое не уполномочено и не указано кредитором,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"299. Дополнить кодекс статьей 5791 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5791. Исполнение в пользу формального кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнение, добросовестно произведенное в пользу формального кредитора, действительно, даже если впоследствии будет установлено, что это был ненастоящий кредитор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Формальный кредитор обязан возместить настоящему кредитору полученное исполнение согласно правилам о неосновательном обогащении.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"300. Статьи 580 и 581 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 580. Платежи кредитору – несовершенно-летнему, взрослому, в отношении которого установлена судебная мера охраны, или лицу, не способному в полной мере понимать значение своих действий или руководить ими"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если кредитор является несовершеннолетним, взрослым, в отношении которого установлена судебная мера охраны, или лицом, не способным в полной мере понимать значение своих действий или руководить ими, платежи, осуществленные ему лично, не являются действительными, за исключением случая, когда должник докажет, что кредитор получил выгоду от этих платежей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются к платежам, которые могут быть получены в установленном порядке самостоятельно несовершеннолетним или взрослым, в отношении которого установлена судебная мера охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 581. Исполнение обязательства третьим лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если из закона, договора или существа обязательства не вытекает личное исполнение обязательства должником, кредитор не может отказаться от исполнения, предложенного третьим лицом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если третье лицо исполняет его с согласия должника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если третье лицо имеет законный интерес в исполнении, а должник не исполнил обязательство или очевидно, что он не исполнит его до наступления срока исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнение третьим лицом согласно части (1) не освобождает должника от обязательства в той мере, в какой к третьему лицу переходят права кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если личное исполнение обязательства должником не требуется, а кредитор согласен на исполнение третьим лицом в случаях, не предусмотренных частью (1), кредитор обязан возместить должнику причиненный таким образом ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Должник, доверивший исполнение обязательства третьему лицу, продолжает нести ответственность за исполнение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"301. В статье 582 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"302. Статьи 583 и 584 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 583. Способ исполнения денежного обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Денежное обязательство может быть исполнено любым способом, обычно используемым в соответствующих отношениях в месте исполнения обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предполагается, что кредитор, принимающий оплату с использованием платежного инструмента, долгового обязательства или любого иного инструмента, содержащего обещание уплатить, согласен на исполнение при условии, что платеж будет произведен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) За исключением случая, когда кредитор указал определенный счет, платеж может быть осуществлен перечислением на любой открытый на имя кредитора счет, который он сделал известным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если платеж производится перечислением, денежное обязательство считается исполненным в момент, когда денежная сумма, составляющая предмет платежа, перечислена на счет поставщика платежных услуг лица, которому должен был быть произведен платеж."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 584. Валюта исполнения денежного обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Денежное обязательство выражается в национальной валюте. Стороны могут согласиться о выражении денежного обязательства в иностранной валюте, если это не запрещено законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если денежное обязательство, выраженное в иностранной валюте, подлежит исполнению на территории страны, исполнение осуществляется в национальной валюте, за исключением случаев, когда стороны предусмотрели платеж в иностранной валюте и закон разрешает получение/осуществление на территории Республики Молдова платежей и переводов в иностранной валюте. Определение в национальной валюте эквивалента денежного обязательства, выраженного в иностранной валюте, и наоборот осуществляется с использованием официального курса молдавского лея, действующего на день исполнения обязательства, даже если до наступления срока исполнения денежного обязательства изменился курс валюты платежа по отношению к валюте денежного обязательства, если законом или договором не установлено иное. В случае денежной реформы применяется валютный курс, установленный на день проведения денежной реформы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если денежное обязательство выражено в одной иностранной валюте, а его исполнение производится в другой иностранной валюте (в случаях, когда закон разрешает получение/осуществление платежей и переводов в иностранной валюте), определение в другой иностранной валюте эквивалента денежного обязательства, выраженного в определенной иностранной валюте, осуществляется с использованием официального курса молдавского лея, действующего на день исполнения обязательства, если законом или договором не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Просрочившая сторона несет риск изменения курса валюты платежа. Кредитор вправе указать применимый к платежу валютный курс на дату срока исполнения обязательства либо на дату платежа обязательства. Если должник уже произвел платеж по меньшему курсу, кредитор может запросить разницу, вытекающую из курса валют, в тридцатидневный срок с момента получения платежа.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"303. В статье 585:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и после слов «Национального банка Молдовы,» дополнить словами «применимой согласно части (2),»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Базисная ставка Национального банка Молдовы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) применимая к первому полугодию соответствующего года – ставка, действующая на 1 января того же года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) применимая ко второму полугодию соответствующего года – ставка, действующая на 1 июля того же года.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"304. Статью 586 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 586. Распределение исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда должник имеет перед кредитором несколько однородных обязательств, а предоставленного исполнения недостаточно для погашения всех обязательств, с учетом положений части (6) погашается обязательство, указанное должником в момент исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если должник не сделал такого уточнения, кредитор может в течение разумного срока и с уведомлением должника отнести платеж на одно или, по обстоятельствам, несколько обязательств по своему усмотрению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Распределение, предусмотренное частью (2), не создает последствий, если касается обязательства, срок исполнения которого не наступил, либо обязательства, являющегося незаконным или спорным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если ни должник, ни кредитор не указывают распределение согласно соответствующим положениям частей (1)–(3), исполнение относится к обязательству, которое удовлетворяет одному из следующих критериев, учитываемых в указанной последовательности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязательству, срок исполнения которого наступил или наступит ранее;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязательству, в отношении которого кредитор имеет худшее обеспечение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обязательству, которое является наиболее обременительным для должника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обязательству, которое возникло первым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если ни один из критериев, предусмотренных частью (4), не может быть применен, исполнение относится ко всем обязательствам пропорционально с учетом положений части (6)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае денежного обязательства, независимо от указанного должником распределения, произведенный должником платеж относится в первую очередь к расходам, во вторую – к процентам и другим платежам и в третью – к основной сумме (капиталу), если кредитор не распределит иначе.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"305. В статье 590 слова «произошло не по его вине.» заменить словом «оправдано.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"306. Статью 591 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 591. Запрет на взимание платежей с потребителей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионалам запрещается взимать с потребителей комиссионные сборы за пользование определенным средством платежа, превышающие понесенные профессионалом затраты по использованию такого средства платежа. Данное правило не запрещает профессионалам устанавливать разные цены на ту же самую вещь или услугу, если она реализуется по разным каналам сбыта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда профессионал использует телефонную линию для обеспечения связи с ним в целях обсуждения заключаемого договора, потребитель, осуществляя телефонный вызов профессионала, не обязан платить сверх базового тарифа. Профессионал не вправе использовать для этой цели телефонные номера для услуг по специальному тарифу (тариф «премиум»)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не затрагивают право поставщиков услуг электронных коммуникаций начислять плату за такие звонки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Прежде чем потребитель заключит договор или примет предложение, профессионал должен запросить выраженное согласие потребителя на любой дополнительный платеж помимо первоначально согласованного вознаграждения за исполнение профессионалом основного договорного обязательства. Если профессионал не получил выраженного согласия потребителя, однако сделал вывод о наличии такого согласия на основании автоматически включаемой опции, от которой потребитель должен был отказаться во избежание дополнительных платежей, или принятия потребителем стандартных договорных условий, потребитель может требовать возмещения данного платежа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются к договорам купли-продажи, договорам о выполнении работ и договорам об оказании услуг, а также к договорам о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, договорам о поставке природного газа, договорам о поставке электроэнергии, договорам о поставке тепловой энергии и договорам о предоставлении цифрового контента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи не применяются к договорам, предусмотренным пунктами a)–j), l) и m) части (2), частями (3), (6) и (8) статьи 6788. Вместе с тем положения части (4) настоящей статьи применяются к дополнительным платежам, наложенным на потребителя на основе договора о предоставлении финансовых услуг, если это договор, связанный с договором, к которому применима настоящая статья."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей статьи применяются в той мере, в какой специальными правовыми положениями об определенных видах договоров с потребителями не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Любые условия, противоречащие положениям настоящей статьи в ущерб потребителю, признаются ничтожными.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"307. Пункт c) части (1) статьи 597 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«c) не имеет права на проценты и проценты за просрочку платежа или начисление пени за долг перед ним, если законом не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"308. Часть 2 главы IV дополнить статьей 5971 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5971. Непринятие материальной вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое обязано предоставить или вернуть иную, помимо денег, материальную вещь и во владении которого эта вещь осталась из-за того, что кредитор не принял ее, обязано принять разумные меры для защиты и сохранения этой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Должник может освободиться от обязанности предоставить или вернуть вещь, а также от обязанности, предусмотренной частью (1), путем, по его усмотрению:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) хранения вещи или, по обстоятельствам, помещения ее на хранение у третьего лица на разумных условиях до востребования кредитором, уведомив кредитора о хранении или, по обстоятельствам, помещении на хранение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) продажи вещи на разумных условиях по истечении дополнительного срока, установленного должником путем уведомления кредитора, и выплаты кредитору чистого дохода."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем, если вещь скоропортящаяся или ее хранение предполагает неоправданно большие расходы, должник обязан принять разумные меры по распоряжению ею. Должник может освободиться от обязанности предоставить или вернуть вещь, выплатив кредитору чистый доход."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Должник, во владении которого осталась вещь, имеет право на возмещение разумных понесенных расходов или на их удержание из дохода от продажи согласно настоящей статье.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"309. После наименования части 3 главы IV дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§1. Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5972. Общее обеспечение кредиторов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник отвечает по своим обязательствам всем своим имуществом. Имущество должника служит общим обеспечением его кредиторов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предметом обеспечения, предусмотренного частью (1), не может служить имущество, на которое не может быть обращено взыскание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредиторы, чьи требования возникли в связи с определенным разделом имущества, разрешенным законом, должны обратить взыскание в первую очередь на имущество, составляющее предмет имущественной массы. Если этого имущества окажется недостаточно для удовлетворения требований, взыскание может быть обращено на иное имущество должника, за исключением случая, когда должник отвечает согласно закону или договору только данной имущественной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5973. Равенство кредиторов и основания предпочтения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Суммы, полученные в результате обращения взыскания на вещи из имущества должника, делятся между кредиторами пропорционально стоимости требования каждого из них, за исключением случаев, когда между ними имеются основания для предпочтения или договоры в отношении порядка их удовлетворения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредиторы равного ранга имеют равное право на удовлетворение требования пропорционально стоимости требования каждого из них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Основаниями для предпочтения являются привилегии и вещные обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 5974. Привилегия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Привилегией признается предпочтение, отдаваемое законом кредитору при рассмотрении его требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Привилегия неделима."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Привилегии противопоставимы третьим лицам без необходимости их регистрации в публичных реестрах, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Требования, обеспеченные вещным обеспечением, подлежат удовлетворению за счет обремененного имущества с приоритетом перед привилегированными требованиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Привилегированные требования подлежат преимущественному удовлетворению перед непривилегированными требованиями, даже если последние возникли раньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ранг привилегий устанавливается законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В прямо предусмотренных законом случаях привилегия распространяется лишь на определенные вещи из имущества должника (особые привилегии).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"310. Статью 598 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 598. Право кредитора на сохранение своего требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредитор может принимать все необходимые или полезные меры для сохранения своих прав, такие как предоставление доказательств, выполнение формальностей по оглашению и информированию за счет должника, возбуждение косвенного иска или принятие мер по обеспечению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"311. После статьи 598 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§2. Косвенный иск»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"312. В статье 599:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «от имени своего должника» дополнить словами «и независимо от его желания»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) К отношениям между кредитором, предъявившим иск косвенным путем, и его должником применяются соответствующим образом положения о законном представительстве.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"313. В наименовании и содержании статьи 600 слова «косвенный иск» заменить во всех случаях словами «иск косвенным путем»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"314. В статье 601:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «косвенного иска» заменить словами «иска, предъявленного косвенным путем»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"содержание статьи дополнить предложением: «При этом кредитор, предъявивший косвенный иск, пользуется привилегией в отношении этих вещей в целях возмещения расходов, понесенных в связи с предъявлением иска косвенным путем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"315. Часть 3 главы IV дополнить параграфом 3 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§3. Иск об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6011. Иск об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор может потребовать признания непротивопоставимыми ему сделок, заключенных должником в ущерб кредитору, заключающийся в препятствовании полному удовлетворению прав кредитора в отношении должника, если должник знал или должен был знать, что сделка причинит ущерб кредитору, либо – в случае совершения сделки до возникновения права кредитора – она совершена должником с намерением причинить ущерб кредиторам в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда оспариваемая сделка является возмездной, в дополнение к обстоятельствам, предусмотренным частью (1), кредитор должен доказать, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) контрагент–третье лицо или выгодоприобретатель сделки знали или должны были знать, что сделка причинит ущерб кредитору или что она совершена с намерением причинить ущерб кредитору; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае совершения сделки до возникновения права кредитора – контрагент–третье лицо или выгодоприобретатель знали о намерении должника причинить ущерб кредиторам в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что должник знал или должен был знать, что возмездная сделка причинит ущерб кредитору или кредиторам в целом, если она совершена в последние двенадцать месяцев, предшествующих подаче иска об отмене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Предполагается, что стороны возмездной сделки знали или должны были знать, что она причинит ущерб кредитору или кредиторам в целом, если сделка совершена в последние двенадцать месяцев, предшествующих подаче иска об отмене, и если она представляет собой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) сделку, в которой рыночная стоимость исполнения должника на одну треть превышает рыночную стоимость встречного исполнения контрагента–третьего лица; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) сделку, которая совершена должником с аффилированным лицом должника или выгодоприобретателем которой является аффилированное лицо должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случаях, предусмотренных частью (4), предполагается, что контрагент–третье лицо не выполнил встречное исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Кредитор может подать иск об отмене, хотя бы его требование еще и не подлежало взысканию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В смысле правовых положений, касающихся иска об отмене, под должником понимается также третье лицо, предоставившее вещное или личное обеспечение в пользу кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6012. Особенности оспаривания обеспечений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях применения положений статьи 6011 предоставление вещного или личного обеспечения должником для обеспечения своего обязательства является возмездной сделкой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях применения положений статьи 6011 предоставление вещного или личного обеспечения должником для обеспечения обязательства третьего лица является возмездной сделкой, если оно было предоставлено одновременно с заключением договора, из которого вытекает обеспечиваемое обязательство, или, в случае более позднего предоставления, изначально было прямо указано в договоре, из которого вытекает обеспечиваемое обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6013. Ограничение иска об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор, чье требование вытекает из договора, не может оспорить путем подачи иска об отмене совершенные должником сделки в той мере, в какой на момент заключения договора он знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать о сделке и о возможном причинении ущерба кредитору в будущем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Также не может подать иск об отмене кредитор, согласившийся на совершение сделки должником или прямо отказавшийся иным образом от права оспорить сделку должника путем подачи иска об отмене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Срок исковой давности по иску об отмене составляет один год со дня, когда кредитор узнал или должен был узнать об ущербе, вытекающем из подлежащей оспариванию сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6014. Последствия удовлетворения иска об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оспариваемая сделка признается непротивопоставимой как кредитору, подавшему иск об отмене, так и прочим кредиторам, которые, будучи вправе подать иск об отмене, вступили в процесс. Они имеют право быть оплаченными из сумм, полученных от обращения взыскания на исполнение, полученное контрагентом–третьим лицом или выгодоприобретателем, с соблюдением установленной очередности кредиторов. Оставшаяся после удовлетворения требований всех этих кредиторов сумма возвращается контрагенту–третьему лицу или, по обстоятельствам, выгодоприобретателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если контрагент–третье лицо или выгодоприобретатель не могут вернуть задолженное исполнение, кредитор может потребовать его денежную стоимость в соответствии с правовыми положениями о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Контрагент–третье лицо или выгодоприобретатель, получивший что-либо на основе сделки, признанной непротивопоставимой, может исключить обращение взыскания на исполнение, уплатив кредитору, который выиграет в результате удовлетворения иска, денежную сумму, покрывающую ущерб, понесенный им от совершения и исполнения сделки. В противном случае судебное решение об удовлетворении иска об отмене устанавливает запрет на распоряжение имуществом до завершения принудительного исполнения требования, на котором основывался иск об отмене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6015. Подача иска об отмене в отношении последующих сделок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Посредством иска об отмене может быть признана непротивопоставимой сделка, следующая после непротивопоставимой сделки, совершенной должником. В таком случае положения статей 6011–6016 применяются соответствующим образом; в частности контрагентом–третьим лицом будет должник, а последующим приобретателем – контрагент–третье лицо или выгодоприобретатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6016. Иск об отмене в праве о несостоятельности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения статей 6011–6055 не затрагивают правовые положения об иске управляющего процессом несостоятельности или ликвидатора по оспариванию сделок и исполнений, произведенных должником до объявления о своей несостоятельности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"316. Главу V раздела I изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НЕИСПОЛНЕНИЕ ОБЯЗАТЕЛЬСТВА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 602. Средства правовой защиты кредитора в случае неисполнения обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если должник неоправданно не исполняет свое обязательство, кредитор может в соответствии с законом и, по обстоятельствам, договором, по своему усмотрению:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потребовать принудительного исполнения обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приостановить исполнение встречного обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) уменьшить свое встречное обязательство;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) расторгнуть договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) потребовать возмещения убытков, причиненных неисполнением;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) использовать любое иное средство правовой защиты, предусмотренное законом или договором, для осуществления своего права, нарушенного неисполнением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если должник доказывает, что неисполнение обязательства оправдано, кредитор может воспользоваться любым из средств правовой защиты, предусмотренных частью (1), за исключением принудительного исполнения в натуре и возмещения убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор не вправе воспользоваться средствами правовой защиты, предусмотренными частью (1), если неисполнение должником обязательства вызвано поведением кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Средства правовой защиты, предусмотренные частью (1), не являющиеся несовместимыми, могут сочетаться. В частности кредитор не утрачивает право на возмещение убытков, если он воспользуется любым другим средством защиты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Неисполнение обязательства означает оправданное или неоправданное отступление от надлежащего исполнения обязательства и включает полное или частичное неисполнение обязательства, ненадлежащее или запоздалое исполнение обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Договаривающиеся стороны могут предусмотреть, что и другие обстоятельства, помимо неисполнения обязательства, предоставляют кредитору все или некоторые средства правовой защиты, предусмотренные частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Заявление кредитора не влечет расторжение или уменьшение встречного обязательства, если на тот момент срок исковой давности для расторжения или уменьшения встречного обязательства истек, а должник выдвигает это возражение до или после заявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 603. Предоставление дополнительного срока для исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В любом случае неисполнения обязательства кредитор может посредством заявления предоставить должнику дополнительный срок для соответствующего исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В течение дополнительного срока кредитор может приостановить исполнение своих встречных обязательств и может потребовать возмещения убытков, однако он не вправе воспользоваться иными средствами защиты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если кредитор получает от должника заявление о том, что должник не исполнит обязательство в предоставленный срок, или если по истечении такого срока соответствующее исполнение не произведено, кредитор вправе воспользоваться любым доступным средством защиты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 604. Обстоятельства, оправдывающие неисполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Помимо других случаев, предусмотренных законом, неисполнение обязательства оправдано в той мере, в какой должник докажет одно из следующих обстоятельств:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) неисполнение вызвано препятствием, предусмотренным статьей 605;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) кредитор вызвал неисполнение обязательства должника, в том числе путем своей просрочки или тем, что должник приостановил исполнение обязательства на основании статьи 615."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 605. Оправдание ввиду препятствия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Неисполнение обязательства должника оправдано, если оно вызвано препятствием, находящимся вне контроля должника, и если от должника нельзя было разумно ожидать, что он избежит или преодолеет препятствие или его последствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда обязательство возникает из договора или иной сделки, неисполнение не оправдано, если от должника можно разумно ожидать, что он учитывал препятствие в момент совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если препятствие, оправдывающее неисполнение, носит временный характер, оправдание создает последствия в течение периода существования препятствия. Однако если просрочка приобретает характер существенного неисполнения, кредитор может воспользоваться средствами правовой защиты, обоснованными таким неисполнением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если препятствие, оправдывающее неисполнение, носит постоянный характер, обязательство прекращается. Встречное обязательство также прекращается. В случае договорных обязательств реституционные последствия прекращения регулируются положениями статей 6234–62310, применяемыми соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Должник обязан обеспечить, чтобы кредитор получил уведомление о препятствии и его влиянии на возможность исполнения в разумный срок после того, как должник узнал или должен был узнать об этих обстоятельствах. Кредитор вправе требовать возмещения убытков, вызванных неполучением соответствующего уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Препятствие, оправдывающее неисполнение, не освобождает должника от возмещения убытков, если препятствие возникло после неисполнения обязательства, за исключением случаев, когда кредитор все равно не смог бы воспользоваться исполнением обязательства из-за препятствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 606. Условие, исключающее или ограничивающее средства правовой защиты кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условие договора или иной сделки, направленное на исключение или ограничение обязанности возместить убытки, причиненные умышленно или по грубой небрежности неисполнением обязательства, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 607. Уведомления о неисполнении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если кредитор уведомляет должника о неисполнении обязательства или о том, что он предвидит такое неисполнение, а уведомление отправлено или сделано надлежащим образом, просрочка или неточность в передаче уведомления либо неполучение его адресатом не лишают его юридической силы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление создает последствия с того момента, когда оно должно было быть доставлено при обычных обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 608. Невыполнение обязанности уведомить о несоответствии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если – в случае обязательства по поставке вещей, выполнению работ или оказанию услуг – должник поставляет вещи, выполняет работы или оказывает услуги, не соответствующие условиям обязательства, кредитор не может ссылаться на несоответствие, если в разумный срок не направил должнику уведомление с описанием характера несоответствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Разумный срок исчисляется с того момента, когда вещи предоставлены, работа выполнена или услуги оказаны, либо с того момента, если он наступил позднее, когда кредитор обнаружил или, как можно разумно предполагать, должен был обнаружить несоответствие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Должник не может ссылаться на положения части (1), если невыполнение кредитором обязанности уведомить относится к обстоятельствам, о которых должник знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать и не сообщил кредитору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи не применяются в случаях, когда кредитор является потребителем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 609. Профессионал, который не может выполнить заказ потребителя, сделанный посредством дистанционной связи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если профессионал не может исполнить обязательства, вытекающие из договора, заключенного с потребителем посредством дистанционной связи, он обязан незамедлительно сообщить об этом потребителю и без неоправданного промедления, в любом случае не позднее чем в течение тридцати дней, возвратить уплаченные тем суммы. Средства правовой защиты потребителя, вытекающие из неисполнения профессионала, не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Устранение должником недостатков ненадлежащего исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 610. Устранение недостатков должником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если исполнение не соответствует условиям обязательства, должник может предложить новое и надлежащее исполнение, если это осуществимо в пределах предусмотренного для исполнения срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если должник не может предложить новое и надлежащее исполнение в пределах предусмотренного для исполнения срока, но, получив уведомление о несоответствии, без промедления предложит исправить недостатки в разумный срок за свой счет, кредитор не вправе воспользоваться каким-либо средством защиты в случае неисполнения, за исключением приостановления исполнения встречного обязательства, до того, как предоставить должнику разумный срок для устранения несоответствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем кредитор не обязан предоставлять должнику срок для устранения недостатков в одной из следующих ситуаций:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) неисполнение договорного обязательства в предусмотренный для исполнения срок является существенным неисполнением;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) кредитор имеет основания полагать, что исполнение должника было произведено, вопреки требованиям добросовестности, со знанием о несоответствии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) кредитор имеет основания полагать, что должник не сможет устранить недостатки в разумный срок и без причинения значительных неудобств кредитору или ущемления законных интересов кредитора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) должник отказывается устранить недостатки, устранение недостатков невозможно или нецелесообразно с учетом обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Должник несет расходы по устранению недостатков, в частности транспортные и дорожные расходы, расходы на работу и материалы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 611. Последствия предоставления должнику возможности устранить недостатки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В пределах срока, предоставленного для устранения недостатков, кредитор может приостановить исполнение своих встречных обязательств, но не вправе воспользоваться иным средством защиты, предусмотренным частью (1) статьи 602."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если должник не устранит несоответствие в предоставленный срок, кредитор вправе воспользоваться любым доступным средством защиты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Несмотря на устранение недостатков, кредитор сохраняет право на возмещение убытков, возникших вследствие первоначального или последующего неисполнения или в процессе устранения недостатков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 612. Возврат замененного исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если должник добровольно или вследствие понуждения согласно статье 614 устранил недостатки ненадлежащего исполнения путем его замены, он вправе и обязан забрать замененное исполнение за свой счет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор не обязан платить за использование замененного исполнения в период, предшествующий его замене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право требовать принудительного исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 613. Принудительное исполнение денежных обязательств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право получить принудительную уплату задолженных денежных сумм, срок уплаты которых наступил."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если кредитор еще не исполнил встречное обязательство, по которому задолжена оплата, и очевидно, что должник по денежному обязательству не захочет получить исполнение, кредитор может тем не менее исполнить встречное обязательство и получить принудительную уплату, за исключением одного из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) кредитор мог бы без существенных усилий или расходов заключить на разумных условиях замещающий договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) понуждение должника получить исполнение встречного обязательства было бы неразумным с учетом обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 614. Исполнение неденежных обязательств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право получить принудительное исполнение в натуре обязательства, иного чем уплата денежной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Принудительное исполнение в натуре включает в себя право кредитора:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) требовать бесплатного устранения недостатков исполнения, не соответствующего условиям обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае неисполнения должником обязательства передать вещь – требовать отобрания вещи у должника и передачи ее кредитору;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) требовать уничтожения всего, что совершено в нарушение обязательства воздержаться от определенного действия, либо быть уполномоченным самому уничтожить совершенное с возложением расходов при этом на должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем исполнение в натуре не может быть получено принудительно в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнение незаконно или невозможно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исполнение потребовало бы несоразмерных усилий или расходов, за исключением случая, когда кредитор не может получить подобное исполнение от третьего лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) исполнение настолько связано с личностью, что неразумно исполнять его принудительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Кредитор утрачивает право получить принудительное исполнение в натуре, если он не потребует этого в разумный срок после того, как узнал или должен был узнать о неисполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Кредитор не может требовать возмещения ущерба или неустойки в той мере, в какой он способствовал увеличению ущерба или суммы неустойки, неразумно настаивая на исполнении в натуре в обстоятельствах, при которых кредитор мог бы без существенных усилий или расходов заключить на разумных условиях замещающий договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) То, что право требовать принудительного исполнения в натуре исключено согласно частям (3) или (4), не затрагивает права требовать возмещения убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приостановление исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 615. Право на приостановление исполнения встречного обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор, который обязан исполнить встречное обязательство одновременно или после того, как должник исполнит свое обязательство, вправе приостановить исполнение встречного обязательства до тех пор, пока должник не предложит исполнение или не исполнит обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор, который обязан исполнить встречное обязательство до того, как должник исполнит свое обязательство, и который имеет разумные основания полагать, что обязательство не будет исполнено должником в надлежащий срок, вправе приостановить исполнение встречного обязательства до тех пор, пока такие разумные основания сохраняются. Вместе с тем право на приостановление исполнения утрачивается, если должник предоставляет достаточные заверения в надлежащем исполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор, приостанавливающий исполнение в ситуации, указанной в части (2), обязан сразу уведомить об этом должника и отвечает за ущерб, причиненный должнику вследствие неисполнения этой обязанности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Право приостановления согласно настоящей статье относится ко всему обязательству или к его части в зависимости от того, что является разумным при данных обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если должник предъявляет иск с требованием принудительного исполнения встречного обязательства, а кредитор ссылается на приостановление его исполнения на основании частей (1) или (2), судебная инстанция должна установить в судебном решении, которым постановляется принудительное исполнение встречного обязательства, что кредитор должен исполнить встречное обязательство в соответствии с судебным решением, лишь если должник одновременно исполнит свое обязательство перед кредитором или предоставит кредитору достаточные заверения в исполнении либо если кредитор запаздывает с принятием исполнения, предоставленного должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Основания расторжения в связи с неисполнением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 616. Расторжение в связи с неисполнением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Расторжение в связи с неисполнением имеет место тогда, когда оно основывается на положениях статей 617, 618, 619 или 620, а также тогда, когда оно основывается на другом случае неисполнения договорного обязательства, по которому закон или договор дает кредитору право на расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 617. Расторжение в связи с существенным неисполнением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право на расторжение, если неисполнение должником договорного обязательства является существенным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Неисполнение договорного обязательства является существенным в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) неисполнение в значительной степени лишает кредитора того, на что он был вправе рассчитывать в силу договора применительно ко всему договорному отношению или к его соответствующей части, за исключением случая, когда в момент заключения договора должник не предвидел и, как можно разумно предполагать, не мог предвидеть такой результат;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) точное исполнение обязательства относится к существу договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) неисполнение совершено умышленно или по грубой небрежности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) неисполнение дает кредитору основание полагать, что на исполнение в будущем обязательства должника нельзя рассчитывать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 618. Расторжение после предоставления дополнительного срока для исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право на расторжение в случае неисполнения договорного обязательства, если кредитор предоставил должнику, путем уведомления, разумный дополнительный срок для исполнения, а должник не произвел исполнение в течение этого срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если предоставленный срок является неразумно коротким или не было установлено никакого срока, кредитор может расторгнуть договорные отношения лишь по истечении разумного срока со дня, когда уведомление создает последствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право на расторжение на основании положений настоящей статьи не возникает в случае несущественного неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 619. Расторжение при предвидимом неисполнении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредитор имеет право на расторжение до наступления срока исполнения договорного обязательства, если должник заявил, что не будет исполнять обязательство, или стало иным образом очевидно, что он его не исполнит, и при условии, что во всех случаях неисполнение будет существенным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 620. Расторжение при отсутствии достаточных заверений в исполнении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредитор, у которого есть разумные основания полагать, что произойдет существенное неисполнение договорного обязательства, имеет право на расторжение, если он потребует от должника путем уведомления достаточных заверений в надлежащем исполнении и такие заверения ему не будут предоставлены в разумный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Сфера применения, осуществление"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и утрата права на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 621. Сфера применения права на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При неделимости обязательств должника, вытекающих из договора, кредитор имеет право на расторжение договора только полностью (полное расторжение)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда обязательства должника, вытекающие из договора, должны быть исполнены по частям или могут быть разделены иным образом, тогда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) при наличии оснований расторжения в связи с неисполнением в той части, к которой можно отнести встречное исполнение, кредитор имеет право на расторжение в соответствующей части (частичное расторжение);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) кредитор имеет право на расторжение в целом лишь в случае, если у него нет разумного интереса получить исполнение прочих частей или если основание для расторжения относится к договорным отношениям в целом (полное расторжение)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае имущественного найма, подряда, оказания услуг и других договорных отношений, исполняемых по частям или делимых иным образом, расторжение применимо лишь к будущим частям, за исключением случая, когда кредитор, посредством заявления о расторжении, распространил его на определенные или все предыдущие части в соответствии с пунктом b) части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 622. Заявление о расторжении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право на расторжение осуществляется управомоченной стороной путем направления письменного заявления другой договаривающейся стороне."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если управомоченная сторона ссылается на оправданный интерес, она может вместо расторжения согласно части (1) обратиться в судебную инстанцию за объявлением расторжения судебным решением. В соответствии с Гражданским процессуальным кодексом управомоченная сторона может изменить иск о расторжении на иск о принудительном исполнении договорного обязательства, и наоборот."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если уведомление, сделанное согласно статье 618, предусматривает автоматическое расторжение в случае неисполнения должником в дополнительно предоставленный путем уведомления срок, расторжение происходит, без какого-либо другого заявления, по истечении этого срока или разумного периода после уведомления (который должен быть длиннее срока, предоставленного уведомлением)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 623. Утрата права на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если исполнение было предложено с просрочкой или предложенное исполнение иным образом не соответствует договору, кредитор утрачивает право на расторжение в связи с неисполнением, если заявление о расторжении не направлено в разумный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если кредитор предоставил должнику срок для устранения недостатков неисполнения в соответствии со статьей 610, течение срока, указанного в части (1) настоящей статьи, начинается по истечении предоставленного срока. В иных случаях срок начинает течь с момента, когда кредитор узнал или должен был узнать о предложенном исполнении или его несоответствии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор утрачивает право на расторжение на основании статей 618, 619 или 620 в случае, если кредитор не направит заявление о расторжении в разумный срок после возникновения такого права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6231. Расторжение в случае множественности сторон"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в договоре с одной или, по обстоятельствам, с другой стороны имеется несколько лиц, право на расторжение осуществимо лишь всеми лицами с одной стороны или, по обстоятельствам, лишь в отношении всех лиц с другой стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если право на расторжение погашается для одного из управомоченных лиц с одной стороны, оно также погашается для прочих управомоченных лиц той стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6232. Условие отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если право на расторжение предусмотрено договором с условием произвести определенное исполнение (условие отказа), заявление о расторжении не создает последствий, если исполнение не было произведено до уведомления о заявлении о расторжении или одновременно с ним и другая сторона по этой причине незамедлительно отклонила заявление. Вместе с тем заявление создает последствия, если после его отклонения исполнение было произведено незамедлительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Последствия расторжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6233. Влияние на обязательства, вытекающие из договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При расторжении погашаются непогашенные обязательства, вытекающие из договора, или соответствующая часть этих обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем расторжение не затрагивает условия договора о разрешении споров или иные условия, которые должны действовать даже после расторжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор, заявляющий о расторжении, сохраняет право на возмещение убытков или получение неустоек, образовавшихся на момент расторжения, и в дополнение к этому имеет такие же права на возмещение убытков или получение неустоек, какие ему принадлежали бы, если бы обязательства, погашенные путем расторжения, оказались бы неисполненными. В отношении таких погашенных обязательств не будет считаться, что кредитор причинил ущерб или содействовал причинению ущерба, лишь на том основании, что он осуществил право на расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Возврат исполнений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6234. Возврат исполнений, полученных в связи с исполнением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При расторжении договаривающаяся сторона (выгодоприобретатель), получившая какое-либо исполнение в связи с исполнением обязательств другой договаривающейся стороной на основании расторгаемого договора или расторгаемой части договора, обязана вернуть полученное. В случае если обе договаривающиеся стороны связаны обязательствами возврата, обязательства являются встречными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если исполнение состояло в уплате денежной суммы, должна быть возвращена полученная сумма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой исполнение (не будучи денежным) является передаваемым, оно должно быть возвращено путем передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если передача может потребовать несоразмерных усилий или расходов, исполнение может быть возвращено путем уплаты его стоимости согласно статье 6238."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В той мере, в какой исполнение непередаваемо, оно должно быть возвращено путем уплаты его стоимости согласно статье 6238."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Обязанность возврата исполнения распространяется на любые плоды, полученные от исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6235. Влияние расторжения на переданные права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вещное право, право требования и право на объект интеллектуальной собственности, переданные на основании договора, не возвращаются автоматически при его расторжении. Возврат происходит путем передачи права договаривающейся стороной, обязанной в пользу другой договаривающейся стороны, в соответствии со статьей 321. При этом, если согласно условиям договора право собственности на движимую вещь перешло к приобретающей договаривающейся стороне до получения вещи во владение, а движимая вещь еще находится во владении передающей договаривающейся стороны, имеющей право приостановить передачу вещи согласно статье 615, расторжение договора, на протяжении осуществления права приостановления исполнения, аннулирует обратной силой право приобретающей договаривающейся стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если договаривающаяся сторона, которой передали право путем регистрации в публичном реестре, не выполняет обязанность возврата права, другая договаривающаяся сторона может путем подачи иска об осуществлении регистрации обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения, заменяющего согласие договаривающейся стороны, которая отказывается произвести возврат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6236. Влияние расторжения на установленные ограниченные вещные права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ограниченное вещное право, установленное на основании договора, прекращается его расторжением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если договаривающаяся сторона, которой установили ограниченное вещное право путем регистрации в публичном реестре, не дает согласия на свое исключение, другая договаривающаяся сторона может путем подачи иска о внесении исправлений обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения, заменяющего согласие договаривающейся стороны, которая отказывается от исключения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6237. Исключение возврата"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязанность возврата на основании положений статьи 6234 не возникает в той мере, в какой надлежащее исполнение одной договаривающейся стороны соответствует надлежащему исполнению другой договаривающейся стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договаривающаяся сторона, заявившая о расторжении, может рассматривать исполненную часть как ненадлежащую, если полученные ею исполнения не имеют для нее ценности или имеют существенно сниженную ценность из-за неисполнения, допущенного другой договаривающейся стороной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обязанность возврата на основании настоящей части в составе главы не возникает, если договор был безвозмездным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6238. Уплата стоимости исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник по обязанности возврата обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) уплатить стоимость исполнения (на момент производства), которое является непередаваемым или которое перестает быть передаваемым до возникновения обязанности по его возврату; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) компенсировать уменьшение стоимости возвращаемого исполнения, которое произошло вследствие ухудшения состояния исполнения в период с момента получения исполнения и до момента возникновения обязанности по его возврату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если у исполнения была договорная цена, стоимость исполнения составляет часть этой цены, пропорциональную стоимости фактически полученного исполнения по сравнению со стоимостью обещанного исполнения. Если цена не была согласована, стоимость исполнения составляет денежную сумму, которую, зная о фактических несоответствиях исполнения (если таковые существовали), исполнитель и выгодоприобретатель исполнения, желающие и способные на это, были бы готовы и могли бы на законных основаниях согласовать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обязанность выгодоприобретателя уплатить стоимость исполнения снижается в той мере, в какой вследствие неисполнения другой договаривающейся стороной задолженного ему обязательства:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнение не может быть возвращено в состоянии, существенно идентичном тому, в котором оно было получено; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выгодоприобретатель вынужден за свой счет распорядиться исполнением либо понести расходы или другие убытки в целях его сохранения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обязанность выгодоприобретателя уплатить стоимость исполнения также снижается в той мере, в какой исполнение не может быть возвращено в том же состоянии, в котором оно было получено, вследствие его поведения, основанного на разумной, хотя бы и ошибочной, уверенности, что несоответствий не существует."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6239. Использование и улучшения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выгодоприобретатель обязан уплатить разумную сумму за выгоду, которой он пользовался вследствие исполнения, за исключением суммы, которую выгодоприобретатель должен уплатить за соответствующее использование согласно части (1) статьи 6238."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выгодоприобретатель, который произвел улучшения исполнения, подлежащего возврату согласно настоящей части в составе главы, имеет право на уплату ему стоимости улучшений, если другая договаривающаяся сторона очевидно сможет получить эту сумму, используя возвращенное исполнение, за исключением случая, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выгодоприобретателю было запрещено вносить улучшение; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выгодоприобретатель произвел улучшение в то время, как он знал или мог знать о том, что исполнение подлежит возврату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62310. Ответственность после возникновения обязанности по возврату"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выгодоприобретатель обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) уплатить стоимость исполнения (на момент производства), которое перестает быть передаваемым после возникновения обязанности по его возврату; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) компенсировать уменьшение стоимости возвращаемого исполнения, которое произошло вследствие ухудшения состояния исполнения после возникновения обязанности по его возврату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если после возникновения обязанности по возврату произведено отчуждение исполнения, подлежащую уплате стоимость составляют доходы, полученные в результате отчуждения, если они превышают данную стоимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право на другие возмещения, вытекающие из неисполнения обязанности по возврату исполнения, остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Уменьшение встречного обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62311. Право на уменьшение встречного обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор, который принимает исполнение, не соответствующее условиям обязательства, вправе уменьшить свое встречное обязательство. Уменьшение должно быть пропорционально снижению стоимости полученного исполнения на момент его производства по сравнению со стоимостью исполнения, которое было бы получено в результате надлежащего исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор, который вправе уменьшить встречное обязательство в соответствии с частью (1) и который уже исполнил встречное обязательство в объеме, превышающем уменьшенное встречное обязательство, имеет право на возмещение разницы должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор, уменьшающий встречное обязательство, не может дополнительно требовать возмещения убытков в той части, которая компенсирована уменьшением, но сохраняет право на возмещение другого понесенного ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 7"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возмещение убытков и проценты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62312. Право на возмещение убытков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право на возмещение всего ущерба, причиненного неисполнением обязательства, за исключением случая, когда должник доказывает, что неисполнение оправдано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возмещение должно покрывать лишь ущерб, причиненный кредитору прямым и необходимым последствием неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Убытки, подлежащие возмещению, включают в себя будущий ущерб, который, как можно разумно предполагать, возникнет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ущерб включает как имущественный, так и неимущественный (моральный) ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Должник отвечает за действия своего представителя или лиц, которым он доверил исполнение обязательства, в той же мере, что и за собственные действия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62313. Возмещение неимущественного ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор имеет право на возмещение неимущественного ущерба, причиненного неисполнением обязательства, в случае, если неисполнение нарушает неимущественное личное право, если кредитор является потребителем, а также в других случаях, прямо предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возмещение неимущественного ущерба, причиненного неисполнением обязательства, составляет денежную сумму, которая принесет, с учетом всех обстоятельств дела, справедливое удовлетворение кредитору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62314. Оценка возмещения имущественного ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Возмещение имущественного ущерба, причиненного неисполнением обязательства, составляет денежную сумму, которая достаточна для того, чтобы кредитор оказался насколько возможно в том положении, в котором он находился бы, если бы обязательство было исполнено надлежащим образом. Такое возмещение покрывает фактически причиненный ущерб (включая понесенные расходы и снижение стоимости вещи) и выгоду, которой кредитор лишился."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Бремя доказывания размера ущерба, за который он требует возмещение, возлагается на кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62315. Предвидимость"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Должник по обязательству, вытекающему из договора или иной сделки, отвечает только за тот ущерб, который он предвидел или, как можно разумно предполагать, мог предвидеть в момент принятия на себя обязательства в качестве вероятного следствия его неисполнения, за исключением случая, когда неисполнение было совершенно умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62316. Ущерб, вменяемый в вину кредитору"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Должник не отвечает за ущерб, который понес кредитор, в той мере, в какой кредитор способствовал неисполнению обязательства или наступлению последствий неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62317. Уменьшение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Должник не отвечает за ущерб, который понес кредитор, в той мере, в какой кредитор мог бы уменьшить ущерб, приняв разумные меры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор имеет право на возмещение расходов, разумно понесенных им с целью уменьшения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62318. Замещающий договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредитор, который заявил о полном или частичном расторжении в связи с неисполнением и в разумный срок и на разумных условиях заключил замещающий договор, может, если соблюдены условия для требования о возмещении убытков, потребовать с должника возмещение, равное разнице между ценой исполнения, которое должно было быть предоставлено на основании расторгнутого договора, и ценой исполнения, которое должно быть предоставлено на основании замещающего договора, а также возмещение убытков по невозмещенной части ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62319. Рыночная стоимость"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если кредитор заявил о полном или частичном расторжении и не заключил замещающий договор, но у исполнения есть рыночная стоимость, кредитор может, если соблюдены условия для требования о возмещении убытков, потребовать с должника возмещение, равное разнице между договорной ценой и рыночной стоимостью, существующей в момент расторжения, а также возмещение убытков по невозмещенной части ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62320. Проценты за просрочку исполнения денежных обязательств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае неуплаты денежной суммы в срок кредитор имеет право на процент за просрочку платежа по данной сумме начиная со дня, следующего за датой срока платежа, и до дня, когда был произведен платеж, по процентной ставке, предусмотренной частью (2), или по иной ставке, предусмотренной специальными правовыми положениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Процентная ставка за просрочку равна ставке, предусмотренной статьей 585, плюс 5 процентных пунктов в год в случае, если должник является потребителем, или 9 процентных пунктов в год – в прочих случаях. Вместе с тем, если до наступления срока платежа денежное обязательство было в соответствии с договором процентным, то в целях определения процентной ставки за просрочку кредитор может заменить процентную ставку, предусмотренную статьей 585, на процентную ставку, предусмотренную договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Должник-потребитель вправе доказать, что ущерб, понесенный кредитором вследствие просрочки платежа, ниже предусмотренной законом процентной ставки за просрочку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если предусмотрена неустойка, кредитор может требовать, по своему усмотрению, либо процент за просрочку, начисленный согласно положениям настоящей статьи, либо неустойку за просрочку. Кредитор может требовать также возмещения убытков в части, не покрытой процентом за просрочку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) За период обоснованной неуплаты денежной суммы в срок должник должен лишь процент за просрочку по процентной ставке, предусмотренной статьей 585. Должник-потребитель не должен такого процента за просрочку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62321. Сложный процент и капитализация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Процент, процент за просрочку или, по обстоятельствам, неустойка начисляется только на основную сумму денежного обязательства (капитал)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем проценты могут капитализироваться и давать проценты, если это прямо предусмотрено, но только для процентов, срок которых составляет не менее двенадцати месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Процент за просрочку или, по обстоятельствам, неустойка не могут быть капитализированы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным. Вместе с тем договором текущего или депозитного счета либо других платежных счетов могут допускаться отступления от положений настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62322. Процент за просрочку исполнения обязательства предоставить что-либо или совершить определенное действие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если обязательство предоставить что-либо или совершить определенное действие, иное чем уплата денежной суммы, не исполнено в срок, кредитор имеет право на процент за просрочку, начисляемый на денежный эквивалент неисполненной части обязательства начиная со дня, следующего за датой срока исполнения, и до дня, когда произведено надлежащее исполнение, по процентной ставке, предусмотренной статьей 585, или по иной ставке, предусмотренной специальными правовыми положениями. Если неисполненное обязательство имеет встречное денежное обязательство, размер этого встречного обязательства будет составлять денежный эквивалент неисполненного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если предусмотрена неустойка, кредитор может требовать, по своему усмотрению, либо процент за просрочку, начисленный согласно положениям настоящей статьи, либо неустойку за просрочку. Кредитор может требовать также возмещения убытков в части, не покрытой процентом за просрочку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62323. Возмещение расходов по взысканию денежных требований профессионала"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Как только сложились условия уплаты процента за просрочку согласно статье 62320, кредитор по денежному обязательству может потребовать от должника минимального возмещения убытков, равного эквиваленту в леях 20 евро по курсу Национального банка Молдовы на соответствующий день, для покрытия расходов по взысканию, понесенных кредитором. Данное правило применяется, даже если просроченное денежное обязательство составляет лишь часть общей задолженной кредитору суммы согласно графику платежей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право кредитора требовать возмещения за понесенные им расходы по взысканию в части, не покрытой минимальным возмещением убытков согласно части (1), остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи применяются лишь к договорам, по которым профессионал поставляет вещи, выполняет работы или оказывает услуги другому профессионалу либо органу публичной власти или другому юридическому лицу публичного права либо их ассоциации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 62324. Валюта, в которой исчисляются убытки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Убытки исчисляются в той валюте, которая в наибольшей степени отражает ущерб, понесенный кредитором.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"317. В статье 624:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить словом «(неустойка).»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) дополнить словами «, в том числе в виде процента за просрочку.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «обязательство не исполнено не по его вине.» заменить словами «неисполнение обязательства оправдано.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Недействительность обязательства влечет недействительность неустойки. Недействительность неустойки не влечет недействительности обязательства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"318. Статью 625 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 625. Форма неустойки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Неустойка должна быть оформлена в нотариальной форме, если законом предусмотрена нотариальная форма для сделки, к которой относится неустойка. В прочих случаях неустойка должна быть оформлена, под угрозой ничтожности, в письменной форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"319. В статье 626:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если неустойка установлена на случай неисполнения должником обязательства, кредитор вправе требовать как исполнения обязательства, так и уплаты неустойки. Не допускается одновременное требование и исполнения обязательства, и уплаты неустойки, если неустойка установлена в качестве возмещения убытков вместо исполнения, а не только в качестве средства обеспечения исполнения обязательства.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"320. В части (2) статьи 628 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"321. В статье 630:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слова «может» дополнить словами «, по требованию должника,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «уплачена.» заменить словами «погашена добровольным исполнением.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Не допускается уменьшение неустойки за просрочку исполнения денежного обязательства в случае, когда ставка неустойки равна или меньше предусмотренной законом ставки, применимой согласно статье 62320."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб должнику, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"322. Часть (2) статьи 631 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Соглашение о задатке должно быть оформлено в нотариальной форме, если законом предусмотрена нотариальная форма для сделки, из которой вытекает обеспечиваемое обязательство. В прочих случаях соглашение о задатке должно быть оформлено, под угрозой ничтожности, в письменной форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"323. В статье 633:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если за неисполнение обеспечиваемого обязательства ответственна сторона, давшая задаток, после расторжения договора другой стороной он остается у этой другой стороны. Если за неисполнение обеспечиваемого обязательства ответственна сторона, получившая задаток, она обязана после расторжения договора другой стороной уплатить этой другой стороне удвоенную сумму задатка.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «договора,» заменить словами «обеспечиваемого обязательства,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Кредитор по неисполненному обеспечиваемому обязательству вправе выбирать между принудительным исполнением или расторжением договора и возмещением ущерба по общим правилам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Задаток возвращается в случае, когда договорные отношения прекращаются по причине, не влекущей ответственность какой-либо из сторон.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"324. В статье 637:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «в предусмотренных законом случаях» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «действительного обеспечения, которое судебная инстанция считает достаточным,» заменить словами «лицу, удерживающему вещь, достаточного обеспечения»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «частей (1) и (2)» заменить словами «части (1)»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"325. В статье 638:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «, злоупотребления или является противоправным» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Истечение срока исковой давности не препятствует осуществлению права удержания, если срок исковой давности обеспечиваемого права лица, удерживающего вещь, не истек на момент, когда было бы возможно осуществление права удержания.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"326. В статье 639:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «, а лицо, удерживающее вещь, вправе в соответствии с законом участвовать в распределении вырученной при этом суммы.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «требовать возврата вещи с учетом правил исковой давности.» заменить словами «требовать возврата вещи с соблюдением правил, применимых к исковой давности основного иска и к приобретению движимых вещей добросовестным владельцем.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если кредитор предъявляет иск об истребовании вещи, а лицо, удерживающее ее, ссылается на право удержания, судебная инстанция устанавливает в судебном решении, которым постановляет возврат имущества, что лицо, удерживающее вещь, должно исполнить судебное решение только в случае, если кредитор одновременно исполнит обязательство, обеспечиваемое правом удержания, или предоставит лицу, удерживающему вещь, достаточные гарантии исполнения этого либо если лицо, удерживающее вещь, запаздывает с принятием исполнения, предложенного кредитором.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"327. В статье 644:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Должник, исполнивший обязательство, вправе получить расписку и, по обстоятельствам, потребовать оригинал долгового документа или отметки на оригинале долгового документа, принадлежащем кредитору, о прекращении обязательства.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (11) и (12) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) В случае невозможности требовать от кредитора выдачи расписки должник может доказывать осуществление платежа любыми средствами доказывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) В случае если кредитор вернул оригинал долгового документа, не выдав расписки, предполагается, пока не будет доказано обратное, что обязательство исполнено.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «нотариально удостоверенного» заменить словом «письменного»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"328. В статье 651:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «Льготный» заменить словом «Дополнительный», а после слова «требования,» дополнить часть словами «срок удовлетворения которого наступил,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Зачет требований производится путем заявления другой стороне и создает последствия с момента получения заявления. Заявление не создает последствий, если оно содержит условия и сроки исполнения или если оно противоречит положениям настоящей части в составе главы.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"329. Дополнить кодекс статьями 6511 и 6512 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6511. Судебный зачет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По требованию кредитора, ссылающегося на обоснованный интерес, зачет может быть объявлен судебной инстанцией, даже если одно из требований, хотя и являющееся безусловным, еще не является ликвидным или подлежащим исполнению. Если не постановлено иное, зачет создает последствия со дня вступления в окончательную силу судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебная инстанция не может отказать в зачете смежных встречных требований лишь на основании того, что одно из требований не является ликвидным или подлежащим исполнению. В таком случае считается, что зачет вступил в силу с момента, когда наступил срок удовлетворения первого из них. Получение третьими лицами прав на одно из требований не препятствует предъявлению зачета должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6512. Условный зачет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стороны могут договориться о погашении зачетом встречных требований, настоящих или будущих. Данный зачет создает последствия с момента заключения договора зачета или, в случае будущих обязательств, с момента возникновения обоих обязательств.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"330. Дополнить кодекс статьей 6541 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6541. Зачет требований в различной валюте"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если встречные денежные требования сторон выражены в разных валютах, каждая из сторон может предъявить зачет в соответствии с настоящей частью в составе главы, за исключением случая, когда имеется договоренность, что заявляющая о зачете сторона обязана уплатить исключительно в определенной валюте.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"331. Статью 655 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 655. Зачет нескольких требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда лицо имеет несколько требований, которые могут погашаться зачетом, его заявление о зачете создает последствия лишь в случае, если в нем указано, какие именно требования подлежат погашению зачетом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда лицо имеет несколько обязательств, которые могут погашаться зачетом, применяются правила о распределении платежей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"332. В части (2) статьи 657 слова «одного из солидарных должников» заменить словами «одного из солидарных кредиторов»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"333. В статье 660:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1) и в ней первое предложение дополнить словами «, если из закона или существа обязательства, срок исполнения которого наступил, не вытекает иное.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (2) и (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Обязательство не прекращается совпадением кредитора и должника в одном лице, если следствием этого является лишение какого-либо права третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Совпадение кредитора и должника в одном лице не действует, если долг и требование находятся в одном и том же имуществе, но в признанных законом разных имущественных массах.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"334. В статье 662:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Обязательство прекращается, если кредитор освобождает должника от исполнения обязательства (прощение долга). Обязательство считается прекращенным с момента получения должником от кредитора уведомления о прощении долга, за исключением случая, когда должник в разумный срок исполняет обязательство или уведомляет кредитора о том, что он выдвигает возражения против прощения долга.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Долг прощается в полном объеме, если прямо не установлено, что прощение является частичным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"335. Часть (1) статьи 663 дополнить предложением: «Исполнение не признается невозможным лишь на том основании, что оно может быть исполнено при более сложных условиях, с более высокими расходами, при помощи третьего лица или лишь после определенного срока.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"336. В статье 666:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 666. Понятие договора»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"337. Статью 667 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 667. Свобода договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Всякий вправе свободно выбирать сторону договора, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В пределах императивных правовых положений договаривающиеся стороны свободны в заключении договоров и в определении их содержания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) За исключением случая, когда под угрозой недействительности прямо предусмотрено иное, договаривающиеся стороны могут договором отступать от предусмотренных настоящей книгой положений, касающихся прав, обязательств и других создаваемых договором юридических последствий, включая распределение рисков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договаривающиеся стороны также могут отступать от правовых положений, содержащихся в других статьях настоящего кодекса, в специальных законах и иных нормативных актах, касающихся прав, обязательств и других создаваемых договором юридических последствий, включая распределение рисков, если из способа выражения положения, его содержания или контекста не вытекает однозначно, что правовое положение является императивным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отступление от правовых положений об исковой давности прав, вытекающих из договора, допускается лишь в соответствии со статьей 270."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если в целях защиты приоритетных интересов общества или личности сила договора зависит от одобрения его органами власти государства, необходимые ограничения и условия устанавливаются законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Понуждение к заключению договора запрещается, за исключением случаев, когда обязанность заключения договора предусмотрена законом или вытекает из добровольно принятого на себя обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Стороны могут заключать как названные, так и не названные в законе договоры, а также смешанные договоры.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"338. Дополнить кодекс статьями 6671 и 6672 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6671. Названный и не названный в законе договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор признается названным в законе, если он специально урегулирован законом. Прочие договоры являются не названными в законе договорами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К не названным в законе договорам применяются, в нижеследующем порядке:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) соглашение сторон, выраженное и подразумеваемое;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) правовые положения, применимые к договорам и договорным обязательствам в общем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сложившаяся между сторонами практика и обычаи в данной сфере, если таковые существуют;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) правовые положения, применимые к аналогичным названным договорам, в той мере, в какой они совместимы с природой и целью не названного в законе договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6672. Смешанный договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор является смешанным, если он содержит:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) два или более элемента, соответствующих названному в законе договору; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) одни элементы, соответствующие названному в законе договору, и другие элементы, соответствующие не названному в законе договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой это не противоречит природе и цели смешанного договора, правовые положения, применимые к каждому соответствующему названному или не названному в законе договору, применяются надлежащим образом к соответствующим частям смешанного договора, а также к правам и обязательствам, вытекающим из него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не применяются, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) закон предусматривает, что определенный смешанный договор должен быть полностью квалифицирован как договор определенной категории;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в отсутствие правового положения, упомянутого в пункте a), элементы, соответствующие одной категории договора, настолько преобладают, что было бы неразумно не квалифицировать смешанный договор в целом как договор данной категории."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случаях, предусмотренных частью (3), к договору, а также к правам и обязательствам, вытекающим из него, применяются правовые положения, применимые к категории, к которой в результате квалификации отнесен смешанный договор (основная категория). Вместе с тем правовые положения, регулирующие те элементы договора, которые подпадают под иную категорию, нежели основная, применяются соответствующим образом в той мере, в какой это необходимо для регулирования этих элементов, при условии, что это не противоречит правовым положениям, применимым к основной категории."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи не исключают применение императивных правовых положений.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"339. Статьи 668–672 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 668. Обязательная сила договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор может быть изменен или расторгнут только в соответствии с условиями договора или по соглашению сторон, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 669. Обязанность заключения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если одна из договаривающихся сторон занимает доминирующую позицию на рынке, она обязана заключать договоры в этой области. Она не может, под угрозой, предусмотренной законом, навязывать другой стороне условия, противоречащие законодательству о конкуренции, а также несправедливые условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Потребителям и иным лицам, которые получают или используют вещи, работы или услуги в некоммерческих целях, не может быть без обоснованных причин отказано в заключении договора, если другая сторона является профессионалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае необоснованного неисполнения обязанности заключить договор, предусмотренной частями (1) или (2) настоящей статьи, лицо, управомоченное на заключение договора, может обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения, заменяющего договор. Положения статьи 672 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 670. Невозможность на момент заключения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор действителен даже в случае нахождения на момент его заключения одной из его сторон в состоянии невозможности исполнить свое обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не препятствуют ссылке на оспоримость в соответствии с законом в случае заблуждения по поводу невозможности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 671. Предварительный и окончательный договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Предварительный договор – это договор, которым одна сторона (обещатель) обязуется перед другой стороной (выгодоприобретателем) заключить в будущем другой договор (окончательный договор) по требованию выгодоприобретателя. Данное обязательство может приниматься и обеими сторонами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предварительный договор должен предусматривать основные условия окончательного договора и заключаться в форме, предусмотренной законом для окончательного договора, под той же угрозой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договаривающаяся сторона, которая является лишь выгодоприобретателем, не может быть обязана к заключению окончательного договора и не несет ответственности за то, что решила не заключать его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Уплаченные суммы и другие исполнения, произведенные на основании предварительного договора, считаются авансом в счет исполнений, причитающихся по окончательному договору. Вместе с тем, хотя бы вещь уже и была передана, право собственности или другое вещное право на нее не может быть приобретено иначе как на основании окончательного договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Соглашение, которым стороны обязуются вести переговоры с целью заключения или изменения договора, не является предварительным договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 672. Права выгодоприобретателя в случае неисполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае необоснованного неисполнения обязательства обещателя заключить окончательный договор выгодоприобретатель может обратиться в судебную инстанцию за вынесением решения, заменяющего окончательный договор. Днем заключения договора считается день вступления судебного решения в окончательную силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не ограничивают возможность выгодоприобретателя воспользоваться иными средствами правовой защиты кредитора в случае неисполнения обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебное решение, заменяющее окончательный договор, выносится, даже если обещатель не наделен достаточными правами для того, чтобы передать или, по обстоятельствам, установить в пользу выгодоприобретателя оговариваемое в договоре право, и не имеет полномочий распорядиться этим правом. В таком случае вступают в силу положения статьи 2413."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Помимо других оснований расторжения, предусмотренных законом или предварительным договором, выгодоприобретатель имеет право на расторжение предварительного договора и в случае, когда обещатель произвел отчуждение права, являющегося предметом окончательного договора, третьему лицу или когда обнаружились другие признаки неисполнения обязательств обещателя, которые возникнут из окончательного договора, дающего выгодоприобретателю право расторгнуть окончательный договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда выгодоприобретатель выбрал заключение окончательного договора или обращение в судебную инстанцию за вынесением решения, заменяющего окончательный договор, он не утрачивает право ссылаться на недостатки исполнения, материальные и правового характера, если он о них не знал или, как можно разумно предполагать, не должен был знать на момент заключения предварительного договора. Данное правило применяется, хотя бы выгодоприобретатель и знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать о недостатках на момент заключения окончательного договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"340. Дополнить кодекс статьями 6721–6723 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6721. Опцион на заключение договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Предварительным договором стороны могут прямо предусмотреть, что обещатель поддерживает безотзывную оферту в смысле статьи 684 заключить окончательный договор, а выгодоприобретатель имеет право выбора между акцептом оферты и отказом от нее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Окончательный договор заключается путем осуществления опциона в смысле согласия выгодоприобретателя с безотзывной офертой обещателя на условиях, оговоренных предварительным договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Как предварительный договор, содержащий опцион, так и заявление об акцепте должны быть оформлены в форме, предусмотренной законом для окончательного договора, и, вместе взятые, составят окончательный договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если заявление об акцепте оформлено в нотариальной форме, удостоверительная надпись нотариуса ограничивается законностью заявления об акцепте, а не заключенного таким образом окончательного договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Правовые положения о предварительном договоре применяются в равной мере и к опциону на заключение договора. Положения части (1) статьи 672 не применяются к опциону на заключение договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6722. Противопоставимость прав выгодоприобретателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Права выгодоприобретателя на приобретение права собственности или иного вещного права на вещь на основании окончательного договора противопоставимы третьим лицам:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнением формальностей по оглашению, предусмотренных законом относительно предварительного договора; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае, когда закон не предусматривает возможности выполнения формальностей по оглашению относительно предварительного договора, – если третье лицо знало о наличии предварительного договора в отношении вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С момента, когда окончательный договор считается заключенным, а выгодоприобретатель управомочен приобрести на его основании право собственности или иное вещное право, он может противопоставить свое право всем третьим лицам, которые приобрели какие-либо права на данную вещь после даты противопоставления, предусмотренной частью (1), а также их кредиторам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если приобретенное выгодоприобретателем право приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, выгодоприобретатель может требовать исправления реестра путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) регистрации своего права; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исключения зарегистрированных прав третьих лиц, указанных в части (2), которые не могли быть зарегистрированы без согласия выгодоприобретателя, если выгодоприобретатель располагал своим правом на момент их регистрации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6723. Рамочный договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Рамочный договор является сделкой, которой стороны договариваются вести переговоры и установить договорные отношения, условия которых будут уточнены последующими договорами, заключенными на основании рамочного договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условия рамочного договора дополняют содержание последующего договора в той мере, в какой они не противоречат ему, либо если стороны не исключили их применение иным путем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"341. Статью 676 дополнить частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) В случае если исполнение подлежит определению на основе фактора, который не существует либо перестал существовать или быть доступным, соответствующий фактор замещается ближайшим эквивалентом, если он не является неразумным. В противном случае определение производится согласно положениям части (4).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"342. Дополнить кодекс статьей 6761 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 6761. Приписываемая осведомленность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если лицо, с согласия стороны принимавшее участие в заключении договора либо в осуществлении права или исполнении обязательства, вытекающих из него, знало или предвидело обстоятельство или считается, что знало или предвидело его, либо действовало умышленно или со сходным психическим отношением, то знание, предвидение или психическое отношение приписывается соответствующей стороне.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"343. Раздел II книги третьей дополнить главой I1 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава I1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕДДОГОВОРНЫЕ ОБЯЗАТЕЛЬСТВА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанность по информированию в общем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6781. Общая обязанность профессионала по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До заключения договора поставки вещей, выполнения работ, оказания услуг, предоставления цифрового контента или иного исполнения профессионалом другому лицу профессионал обязан любыми надлежащими средствами предоставить этому лицу информацию об основных характеристиках предлагаемого им исполнения, которой он располагает или ожидаемо располагает и непредоставление которой противоречило бы требованиям добросовестности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При оценке объема информации, которую профессионал обязан предоставить согласно части (1), учитываются все обстоятельства, в том числе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) имел ли профессионал специальные знания в данной области;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) стоимость получения соответствующей информации для профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) легкость, с которой другое лицо могло бы получить информацию иным путем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) характер информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) вероятное значение информации для другой стороны; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) если другая сторона также является профессионалом – положительные коммерческие практики в данной ситуации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6782. Обязанность профессионала не предоставлять потребителям недостоверную информацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если профессионал предлагает потребителям вещи, работы, услуги, цифровой контент или иное исполнение, он обязан не предоставлять недостоверную информацию. Информация считается недостоверной, если она искажает или опускает существенные обстоятельства, предоставления сведений о которых средний потребитель может ожидать для принятия осознанного решения о заключении договора. Средним потребителем считается потребитель, который достаточно хорошо проинформирован и внимателен с учетом социальных, культурных и языковых факторов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для определения того, предоставления какой информации может ожидать средний потребитель, должны учитываться все обстоятельства дела и технические ограничения, накладываемые используемым средством связи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если профессионал делает коммерческое сообщение, включая рекламу или маркетинг, которое создает у потребителя впечатление, что в нем содержится вся относящаяся к делу информация, необходимая для принятия решения о заключении договора, профессионал обязан обеспечить наличие в сообщении всей относящейся к делу информации. Если это не очевидно уже из контекста, в котором сделано коммерческое сообщение, предоставляемая информация должна содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) основные характеристики вещей, работ, услуг, цифрового контента или иного исполнения, личность и, при необходимости, адрес профессионала, цену и, по обстоятельствам, наличие права отзыва, предоставленного законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) особенности оплаты, доставки, гарантии и подачи жалоб, если таковые отличаются от требований профессиональной осмотрительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Профессиональная осмотрительность предполагает уровень специализации и осмотрительность, разумно ожидаемые от профессионала по отношению к потребителям в соответствии с честной деловой практикой и/или общим принципом добросовестности в сфере деятельности профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанность по информированию в некоторых"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"договорах с потребителями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6783. Определение терминов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для целей настоящей части в составе главы определяются следующие понятия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"вещь – любое материальное движимое имущество, за исключением имущества, реализуемого в порядке принудительного исполнения или иным способом, осуществляемым властью закона; вода, газ и электроэнергия считаются вещами в смысле настоящей части в составе главы, если они выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дистанционный договор – любой договор, согласованный и заключенный между профессионалом и потребителем в рамках организованной системы дистанционных продаж вещей или оказания услуг без необходимости одновременного физического присутствия профессионала и потребителя, с исключительным использованием одного или нескольких средств дистанционной связи до и в момент заключения договора, включая любой заказ, сделанный потребителем и создающий обязательные последствия для него;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"договор, заключаемый вне торговых помещений, – договор между профессионалом и потребителем, который соответствует одному из следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заключен при одновременном физическом присутствии профессионала и потребителя в месте, не являющемся торговым помещением профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предложение о нем было сделано потребителю в обстоятельствах, аналогичных указанным в пункте a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) заключен в торговом помещении профессионала или с использованием средств дистанционной связи сразу после того, как потребитель лично и индивидуально получает соответствующее предложение в месте, не являющемся торговым помещением профессионала, при одновременном физическом присутствии его и потребителя, кроме случаев простого распространения рекламной информации вблизи торговых помещений профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) заключен во время поездки, организованной профессионалом в целях продвижения и продажи соответствующих вещей или услуг потребителю;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"функциональность – способ использования цифрового контента, например:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) язык цифрового контента и язык любых инструкций, включенных в контент (если они различаются);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) способ предоставления цифрового контента, например, потоковая передача, онлайн, разовая загрузка, загрузка, доступная в течение ограниченного времени;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) продолжительность воспроизведения контента аудио- или видеофайлов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) тип файла и его размер (для загружаемых файлов);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) наличие или отсутствие со стороны профессионала или третьего лица обязательства о поддержке или обновлении вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) любые условия использования вещи, не связанные напрямую с интероперабельностью, такие как:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– прослеживаемость и/или персонализация;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– необходимость подключения к интернету для использования вещи и технические требования к подключению (например, минимальная скорость отдачи и приема);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– необходимость для других пользователей установки определенного программного обеспечения (например, программное обеспечение для связи);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) любые ограничения в использовании вещи:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– ограничение длительности просмотров, прочтений или использований цифрового контента либо количества использований;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– предельное число повторных использований контента, например, в целях копирования для личных нужд;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– ограничения по местонахождению оборудования потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– любые функции, доступные только при условии дополнительных покупок, такие как платный цифровой контент, членство в клубе либо дополнительные компоненты аппаратного или программного обеспечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"коммерческая гарантия – любое обязательство профессионала или производителя перед потребителем наряду с его законодательным обязательством в отношении гарантии соответствия возместить уплаченную стоимость или заменить, произвести ремонт либо иное обслуживание вещей, если они не соответствуют спецификациям или иным требованиям, не относящимся к соответствию, как указано в гарантийном сертификате или в соответствующей рекламе, доступной в момент заключения договора или до его заключения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"интероперабельность – информация о стандартных программно-аппаратных средствах, с которыми совместим цифровой контент, например, операционная система, необходимая версия, конкретные характеристики аппаратных средств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"открытый аукцион – способ продаж, при котором вещи или услуги предлагаются профессионалом потребителям, участвующим или имеющим возможность участвовать в аукционе лично (присутствуя физически), посредством прозрачной конкурсной процедуры торгов, проводимой аукционистом; при этом оферент-победитель обязан приобрести вещи или услуги;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"торговое помещение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) любое недвижимое помещение для розничных продаж, где профессионал или действующее от его имени лицо осуществляет свою деятельность на постоянной основе; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любое движимое помещение для розничных продаж, где профессионал или действующее от его имени лицо обычно осуществляет свою деятельность, в том числе сезонную, четко обозначенное как место для открытой торговли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6784. Требования к информации в отношении дистанционных договоров и договоров, отличных от договоров, заключаемых вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До того как договор, отличный от дистанционного договора или договора, заключаемого вне торговых помещений, либо иные подобные оферты станут обязательными для потребителя, профессионал обязан предоставить потребителю четко и понятно следующую информацию, если такая информация не очевидна из контекста:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) основные характеристики вещей или услуг – в объеме, соответствующем используемому средству связи и вещам или услугам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) полное или сокращенное наименование на государственном языке и государственный идентификационный номер (IDNO) профессионала–юридического лица либо, соответственно, фамилию, имя и государственный идентификационный номер (IDNP) профессионала–физического лица, а также их местонахождение и номер телефона;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) общую стоимость вещей или услуг, включая налоги, либо, в случае если ввиду характера вещей или услуг цена не может быть обоснованно рассчитана заранее, способ определения цены, а также, если это применимо, все дополнительные затраты на перевозку и доставку или почтовые сборы либо, в случае если такие затраты не могут быть обоснованно рассчитаны заранее, указание того, что такие дополнительные затраты могут возлагаться на потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если это применимо, механизм оплаты, доставки и исполнения, дату, до которой, или срок, в течение которого профессионал обязуется поставить вещи или оказать услуги, в том числе стандартный срок доставки, установленный пунктом a) части (1) статьи 5752, и порядок рассмотрения профессионалом жалоб;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) наряду с уведомлением о наличии законодательной гарантии соответствия вещей – указание о наличии послепродажного обслуживания и коммерческих гарантий, если это применимо, и сопутствующие им условия (в частности адрес, по которому предоставляется послепродажное обслуживание, и информацию о том, кто несет транспортные расходы, при наличии таковых);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) срок действия договора или, в случае если договор заключен на неопределенный срок либо его действие продлевается автоматически, условия его расторжения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) если это применимо, функциональность цифрового контента, включая применение мер технической защиты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) если это применимо, любую интероперабельность цифрового контента с программно-аппаратными средствами, которая известна или знания которой можно разумно ожидать от профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также к договорам о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, о поставке природного газа и о поставке электроэнергии, если они не выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, к договорам о поставке тепловой энергии или договорам о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) не применяются к договорам, связанным с текущими нуждами, исполняемым непосредственно в момент их заключения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Информация, указанная в части (1), является неотъемлемой частью договора и не может быть изменена иначе как в случае, когда договаривающиеся стороны прямо согласились об этом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6785. Требования к информации в отношении дистанционных договоров и договоров, заключаемых вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До того как дистанционный договор или договор, заключаемый вне торговых помещений, либо иные подобные оферты станут обязательными для потребителя, профессионал обязан предоставить потребителю четко и понятно следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) основные характеристики вещей или услуг – в объеме, соответствующем используемому средству связи и вещам или услугам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) полное или сокращенное наименование на государственном языке и государственный идентификационный номер (IDNO) профессионала–юридического лица либо, соответственно, фамилию, имя и государственный идентификационный номер (IDNP) профессионала–физического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) адрес места нахождения профессионала, его номер телефона, факса и электронный адрес, если таковые имеются, чтобы потребитель мог незамедлительно связаться с профессионалом и эффективно общаться с ним, и, если это применимо, адрес места нахождения и личность профессионала, от имени которого действует посредник;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) адрес места ведения деятельности профессионалом – в случае его отличия от адреса, предусмотренного пунктом c), и, если это применимо, почтовый адрес профессионала, от имени которого действует посредник, куда потребитель может направлять возникшие жалобы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) общую стоимость вещей или услуг, включая налоги, либо, в случае если ввиду характера вещей или услуг цена не может быть обоснованно рассчитана заранее, способ определения цены и все дополнительные затраты на перевозку и доставку, почтовые или иные сборы либо, в случае если такие затраты не могут быть обоснованно рассчитаны заранее, указание того, что такие дополнительные затраты могут возлагаться на потребителя. Для договора, заключаемого на неопределенный срок, или договора, предусматривающего абонентскую плату, общая стоимость включает совокупные расходы за период оплаты. В случае если в таких договорах устанавливается фиксированная цена, общая стоимость включает совокупные расходы за месяц. Если совокупные расходы не могут быть определены заранее, указывается способ определения цены;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) стоимость использования средств дистанционной связи для заключения договора, если она исчисляется по тарифу, отличному от базового;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) механизм оплаты, доставки, исполнения, дату, до которой, или срок, в течение которого профессионал обязуется поставить вещи или оказать услуги, и, если это применимо, порядок рассмотрения профессионалом жалоб;"},{"id":null,"spans":[[273,284,"l5"]],"t":"p","text":"h) при наличии права отзыва – условия, сроки и порядок осуществления этого права в соответствии со статьей 705 и частью (1) статьи 7113, а также стандартную форму отзыва, предусмотренную в приложении 6 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) если это применимо, указание, что расходы, связанные с возвратом вещей в случае отзыва, а в случае дистанционных договоров – расходы, связанные с возвратом вещей, которые в силу своего характера не могут быть возвращены в обычном порядке почтой, возлагаются на потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) если потребитель использует право отзыва после того, как обратился с заявлением в соответствии с частью (3) статьи 6786 или частью (10) статьи 6787, – информацию о том, что потребитель обязан оплатить обоснованные расходы профессионала в соответствии с частью (6) статьи 7115;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) если право отзыва не предусмотрено в соответствии с положениями статьи 7116 – информацию о том, что потребитель не сможет воспользоваться правом отзыва, или, если это применимо, обстоятельства, при которых потребитель теряет данное право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) упоминание о наличии законодательной гарантии соответствия вещей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) если это применимо, наличие и условия послепродажной поддержки потребителя, послепродажного обслуживания (включая адрес места, по которому предоставляется обслуживание, и информацию о том, кто несет транспортные расходы, при наличии таковых) и коммерческие гарантии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"n) наличие соответствующих кодексов поведения, как это определено законодательством о защите прав потребителей, и порядок получения копий таких кодексов в случае необходимости;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"o) если это применимо, срок действия договора или, в случае если договор заключен на неопределенный срок либо его действие продлевается автоматически, условия его расторжения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"p) если это применимо, минимальный срок действия обязательств потребителя по договору;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"q) если это применимо, наличие и условия авансов (обеспечительные платежи, в том числе блокирование сумм на карточном счете потребителя) или иных финансовых гарантий, которые должны быть уплачены или предоставлены потребителем по требованию профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"r) если это применимо, функциональность цифрового контента, включая применение мер технической защиты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"s) если это применимо, любую интероперабельность цифрового контента с программно-аппаратными средствами, которая известна или знания которой можно разумно ожидать от профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"t) если это применимо, возможность и порядок применения внесудебной процедуры подачи и разрешения жалоб, которая распространяется на профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также к договорам о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, о поставке природного газа, договорам о поставке электроэнергии, если они не выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, к договорам о поставке тепловой энергии и договорам о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае открытого аукциона информация, указанная в пунктах b), c) и d) части (1), может заменяться аналогичными данными об аукционисте."},{"id":null,"spans":[[236,247,"l5"]],"t":"p","text":"(4) Информация, указанная в пунктах h), i) и j) части (1), может быть предоставлена в инструкциях по осуществлению права отзыва договора, приведенных в приложении 7 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002. Считается, что профессионал выполнил требования по предоставлению информации, установленные пунктами h), i) и j) части (1), если он предоставил потребителю должным образом заполненные такие инструкции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Информация, указанная в части (1), является неотъемлемой частью дистанционного договора или договора, заключаемого вне торговых помещений, и не может быть изменена иначе как в случае, когда договаривающиеся стороны прямо согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае если профессионал не выполняет требования по предоставлению информации о дополнительных сборах или иных затратах согласно пункту e) части (1) или о расходах, связанных с возвратом вещей, согласно пункту i) части (1), потребитель не оплачивает такие сборы и не несет такие расходы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Информация предоставляется на государственном языке, что не лишает профессионала права дополнительно предоставить информацию на других языках. По просьбе потребителя профессионал может предоставить ему информацию на языке, отличном от государственного языка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Если положения, касающиеся содержания и способа предоставления информации, предусмотренные законодательством об электронной торговле, противоречат каким-либо положениям настоящей части в составе главы, применяются положения настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Бремя доказывания соблюдения требований к предоставлению информации, установленных настоящей статьей и статьями 6786 и 6787, возлагается на профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6786. Формальные требования к информации в случае договоров, заключаемых вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае договоров, заключаемых вне торговых помещений, профессионал направляет потребителю информацию, предусмотренную частью (1) статьи 6785, на бумажном или, с согласия потребителя, на другом долговременном носителе информации. Информация должна быть изложена ясным и понятным языком и быть удобочитаемой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Профессионал предоставляет потребителю экземпляр подписанного договора или подтверждение заключения договора на бумажном или, с согласия потребителя, на другом долговременном носителе информации, в том числе, если это применимо, подтверждение предварительного прямого согласия потребителя в соответствии с пунктом m) части (1) статьи 7116."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если потребитель желает, чтобы оказание услуг или предоставление публичной услуги водоснабжения и канализации, поставка природного газа или электроэнергии, не выставляемых на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, либо поставка тепловой энергии начались в течение срока отзыва договора, предусмотренного частью (2) статьи 706 и частью (1) статьи 7111, профессионал должен запросить от потребителя соответствующее заявление в прямо выраженной форме на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае договоров, заключаемых вне торговых помещений, по которым потребитель в прямо выраженной форме запросил услуги профессионала в целях осуществления ремонта или технического обслуживания, а договорные обязательства незамедлительно исполняются профессионалом и потребителем и оплата потребителем не превышает эквивалент 200 евро в молдавских леях по курсу Национального банка Молдовы на соответствующий день:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал обязан предоставить потребителю информацию, указанную в пунктах b) и c) части (1) статьи 6785, а также информацию о цене или способе определения цены, вместе с оценкой общей стоимости, на бумажном или, с согласия потребителя, на другом долговременном носителе информации. Профессионал обязан предоставить информацию, указанную в пунктах a), h) и k) части (1) статьи 6785, но вправе не предоставлять ее на бумажном или другом долговременном носителе информации при наличии прямого согласия потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) подтверждение договора, предоставленное в соответствии с частью (2) настоящей статьи, должно содержать информацию, предусмотренную частью (1) статьи 6785."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6787. Формальные требования к информации в случае дистанционных договоров"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае дистанционных договоров профессионал направляет информацию, предусмотренную частью (1) статьи 6785, или предоставляет ее потребителю в соответствии с используемым средством дистанционной связи на простом и понятном языке. Если информация предоставляется на долговременном носителе, она должна быть удобочитаемой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если дистанционный договор, заключаемый с использованием электронных средств, налагает на потребителя обязательство по оплате, профессионал должен довести до него ясное и заметное уведомление об информации, предусмотренной пунктами a), e), o) и p) части (1) статьи 6785, непосредственно до того, как потребитель разместит заказ. В случае договоров, заключаемых через веб-страницы, соответствующая информация отображается в непосредственной близости от текста подтверждения, запрашиваемого для осуществления заказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Профессионал обязан убедиться в том, что потребитель располагает возможностью установить, в какой именно момент он принимает обязательство по оплате профессионалу. С этой целью внимание потребителя в недвусмысленной форме специально привлекают к тому, что размещение заказа влечет за собой обязательство оплаты профессионалу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если размещение заказа производится посредством нажатия кнопки активации или подобного индикатора, такая кнопка или индикатор должны быть разборчиво маркированы словами «Заказ с обязательством оплаты», или «Купить сейчас», или «Оплатить сейчас», или «Подтвердить покупку» или иными недвусмысленными формулировками, указывающими на то, что размещение заказа влечет за собой обязательство произвести оплату профессионалу. В случае нарушения профессионалом положений настоящей части потребитель освобождается от любых обязательств по договору или заказу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) На веб-страницах, посредством которых осуществляется электронная торговля, должно, самое позднее в начале процесса оформления заказа, четко и разборчиво указываться, имеются ли какие-либо ограничения доставки и какие платежные средства принимаются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае если договор заключается с помощью средств дистанционной связи, отображение информации на которых возможно только на ограниченном пространстве или в течение ограниченного времени, профессионал должен предоставить потребителю с помощью данного средства связи до заключения договора по меньшей мере информацию, предусмотренную пунктами a), b), e), h) и o) части (1) статьи 6785. Иная информация, указанная в части (1) статьи 6785, предоставляется профессионалом потребителю надлежащим образом в соответствии с частью (1) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Без ущерба для положений части (6), в случае если профессионал звонит потребителю в целях заключения дистанционного договора, в начале разговора с потребителем он обязан предоставить сведения о себе и, если это применимо, сведения о лице, от имени которого он совершает данный звонок, и указать коммерческую цель звонка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае если дистанционный договор заключается посредством инициированного профессионалом телефонного звонка, он должен подтвердить свою оферту потребителю, который становится связанным обязательством только после того, как подписал оферту или направил свое письменное согласие. Такие подтверждения предоставляются на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Профессионал направляет потребителю подтверждение заключения договора на долговременном носителе информации в разумный срок после заключения дистанционного договора, но не позднее момента доставки вещей или до начала оказания запрошенной услуги. Подтверждение должно содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) информацию, указанную в части (1) статьи 6785 , за исключением случая, когда профессионал уже направил эту информацию потребителю на долговременном носителе информации до заключения дистанционного договора; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если это применимо, подтверждение предварительного прямого согласия потребителя на оферту и подтверждение в соответствии с пунктом m) части (1) статьи 7116."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) В случае если потребитель желает, чтобы оказание услуг или предоставление публичной услуги водоснабжения и канализации, поставка природного газа или электроэнергии, не выставляемых на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, либо поставка тепловой энергии начались в течение срока отзыва договора, предусмотренного частью (2) статьи 706 и частью (1) статьи 7111, профессионал должен запросить от потребителя соответствующее заявление в прямо выраженной форме на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Настоящая статья не затрагивает положения о заключении договоров и размещении заказов с использованием электронных средств, установленные законодательством об электронной торговле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) В рамках договора, предусматривающего абонентскую плату за предоставление цифрового контента без использования материального носителя, каждое предоставление индивидуального цифрового контента, осуществляемое за счет абонемента, не является новым договором в смысле настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) Если цифровой контент включает интегрированные дополнительные опции покупки, профессионал должен до покупки цифрового контента информировать потребителя о том, что ему могут быть предложены такие дополнительные опции покупки, в том числе о способах оплаты таких дополнительных покупок. В таких случаях профессионал в соответствии с положениями части (4) статьи 591 запрашивает прямое согласие потребителя на любую дополнительную оплату сверх той, о которой условились ранее и которой погашается основное договорное обязательство профессионала. Предустановленные настройки оплаты не должны допускать совершения дополнительных покупок без прямого согласия потребителя. Если система предусматривает периоды времени, в течение которых сохраняется срок действия идентификации для интегрированного совершения дополнительных покупок, профессионал не может автоматически использовать предустановленные настройки, а должен запросить от потребителя прямое согласие для соответствующего периода времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6788. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая часть в составе главы применяется в соответствии с условиями и пределами, установленными ее положениями, к любому договору, заключенному между профессионалом и потребителем, включая договоры о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, договоры о поставке природного газа, договоры о поставке электроэнергии и договоры о поставке тепловой энергии, в той мере, в какой такие услуги оказываются на договорной основе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Настоящая часть в составе главы не применяется к следующим видам договоров:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) к договорам на социальное обслуживание, в том числе обеспечение социальным жильем, уход за детьми и оказание поддержки семьям и лицам с целью преодоления ими затруднительных положений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) к договорам, предметом которых являются услуги в сфере здравоохранения, направленные на удовлетворение потребностей населения в охране и восстановлении здоровья и реализуемые с применением профессиональных медицинских и фармацевтических знаний;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) к договорам, предметом которых являются азартные игры, включающие установление денежных ставок, в том числе лотереи, игры в казино и сделки, заключенные на пари;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) к договорам на оказание финансовых услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) к договорам о приобретении или передаче прав на недвижимость, за исключением договоров об услугах агентов по недвижимости и договоров, связанных с наймом нежилых помещений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) к договорам, предметом которых является строительство новых зданий, существенная перепланировка существующих зданий или наем жилья, кроме относящихся к строительству пристроек к зданиям, к ремонту и обновлению зданий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) к договорам о пакетных турах;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) к договорам таймшера, долгосрочных туристских продуктов, договорам посредничества при покупке туристских продуктов и посредничества при участии в системе обмена;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) к договорам, которые в силу закона или по желанию сторон заверяются нотариусом, который обязан гарантировать посредством предоставления полной правовой информации, что потребитель заключает договор, руководствуясь правовыми соображениями и осознавая его правовое содержание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) к договорам, предметом которых является поставка пищевых продуктов, напитков или иных вещей, предназначенных для текущего потребления в домашнем хозяйстве, которые часто или регулярно физически поставляются профессионалом к дому, месту временного пребывания или месту работы потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) к договорам на транспортные услуги по пассажирским перевозкам, за исключением положений частей (2)–(4) статьи 6787;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) к договорам, заключенным с использованием торговых автоматов или автоматизированных торговых помещений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) к договорам, заключенным с поставщиками услуг электронных коммуникаций посредством общедоступных для использования платных публичных телефонов, или к договорам на пользование одним видом связи по телефону, интернету или факсу, установленным потребителем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Настоящая часть в составе главы не применяется к договорам, заключаемым вне торговых помещений, по которым плата потребителя не превышает эквивалент 10 евро в молдавских леях по курсу Национального банка Молдовы на соответствующий день. Если потребитель одновременно заключает два или более договора по поводу смежных предметов, в целях применения соответствующего порога учитывается их общая стоимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Настоящая часть в составе главы не затрагивает нормы о действительности, заключении или последствиях договоров, регулируемых другими законодательными актами, в той мере, в какой эти аспекты не регулируются настоящей частью в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Настоящая часть в составе главы не препятствует профессионалу в предложении потребителю более благоприятных для последнего условий договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Настоящая часть в составе главы не применяется к передаче одним потребителем другому своих прав и обязательств по заключенному с профессионалом договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В смысле настоящей части в составе главы договоры о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, договоры о поставке природного газа и договоры о поставке электроэнергии, если они не выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, договоры о поставке тепловой энергии и договоры о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя не являются договорами купли-продажи или договорами об оказании услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Настоящая часть в составе главы не применяется к цифровому контенту без использования материального носителя, предоставляемому безвозмездно путем распространения информации в сети интернет без специально заключенного договора. Свободный доступ к веб-странице или бесплатная загрузка с веб-страницы не является договором в смысле настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Возможность включения в договор положений, предусматривающих заключение других последующих договоров, или предоставление бесплатного испытательного срока не меняет существа договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 6789. Права в случае неисполнения обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Бремя доказывания того, что требования положений статей 6785–6787 соблюдены, возлагается на профессионала. Данное правило не применяется в процедурах привлечения к правонарушительной или уголовной ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если профессионал нарушил одну из обязанностей, налагаемых положениями статей 6781–6788, и договор был заключен, профессионал исполняет договорные обязательства так, как это поняла разумным образом другая сторона ввиду отсутствия информации или неточности таковой. В случае неисполнения данных договорных обязательств потребитель вправе воспользоваться средствами правовой защиты, доступными кредитору согласно статьям 602–62324."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Независимо от того, заключен договор или нет, профессионал, не исполнивший одну из обязанностей, предусмотренных статьями 6781–6787, несет ответственность перед управомоченным лицом за причиненный данным неисполнением ущерб. Вместе с тем, если договор был заключен, а управомоченное лицо имеет основание требовать возмещения ущерба, причиненного данным неисполнением, на основе положений статей 602–62324, положения настоящей части не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Права управомоченного лица, предусмотренные настоящей статьей, не препятствуют осуществлению права аннулирования договора на основе положений статьи 227."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, противоречащее положениям статей 6781–6788 и настоящей статье в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Специфические обязанности в случае договоров,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"заключенных с использованием электронных средств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67810. Обязанность предоставить информацию в случае заключения договоров с использованием электронных средств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договор предполагается заключить с использованием электронных средств, профессионал обязан до того, как другая сторона сделает оферту или примет ее, предоставить следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) технические шаги, необходимые для заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) то, создаст ли профессионал документ, представляющий собой договор, и будет ли документ доступен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) технические средства для обнаружения и исправления ошибок, допущенных при вводе данных, до того, как другая сторона сделает оферту или примет ее;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) языки, которые предлагается использовать для заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) все договорные условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Профессионал должен обеспечить предоставление договорных условий, указанных в пункте e) части (1), в текстовой форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если профессионал не выполнил обязанность, предусмотренную частью (1) настоящей статьи, и при этом договор был заключен, потребитель вправе отозвать договор, уведомив об этом профессионала в течение срока, указанного в статье 706."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Профессионал отвечает перед другой стороной за ущерб, причиненный неисполнением обязанности, предусмотренной частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Условия, не согласованные индивидуально, могут вноситься одним из следующих способов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условия представлены другой стороне в текстовой форме до того, как ей будет разрешено заключить договор, и она прямо выражает свое согласие на применимость условий и, в итоге, заключает договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) другая сторона уведомлена о наличии условий, и ей предоставляется четко определенная возможность доступа к условиям до того, как ей будет разрешено заключить договор, и, в итоге, заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67811. Исправление ошибок в содержании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал, намеревающийся заключить договор с использованием при этом электронных средств, обязан до того, как другая сторона сделает оферту или примет ее, предоставить ей надлежащие, эффективные и доступные технические средства для обнаружения и исправления ошибок, допущенных при вводе данных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если одна из сторон заключает договор под влиянием ошибки, возникшей вследствие невыполнения профессионалом обязанности, предусмотренной частью (1) настоящей статьи, профессионал отвечает перед соответствующим лицом за ущерб, причиненный ему таким невыполнением. Это не препятствует осуществлению права, основанного на положениях статьи 227."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67812. Подтверждение получения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал, предлагающий заключить договор с использованием электронных средств, обязан подтвердить при помощи электронных средств получение оферты другой стороны или акцепт ее другой стороной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если другая сторона без неоправданного промедления не получает такого подтверждения, она может отозвать свою оферту или, по обстоятельствам, отозвать договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Профессионал отвечает перед другой стороной за ущерб, причиненный ей невыполнением обязанности, предусмотренной частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67813. Сфера применения и императивный характер"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы не применяются, если договор заключен с помощью электронной почты или других средств индивидуальной связи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы не исключают и не ограничивают обязанностей профессионала, предусмотренных другими правовыми положениями, по предоставлению другой стороне иной информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей части в составе главы в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Незапрашиваемое исполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67814. Невозникновение обязательств в случае отсутствия ответа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если профессионал предоставляет потребителю не запрашиваемые им вещи, работы, услуги, цифровой контент или иные исполнения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) отсутствие ответа потребителя либо любое иное действие или бездействие потребителя в отношении исполнения не признается заключением договора и не порождает никакого обязательства по его оплате со стороны потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приобретение, удержание, отказ или использование исполнения потребителем не влечет возникновения внедоговорного обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в отступление от пункта a) потребитель может считать полученное исполнение безусловным дарением от профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения пунктов b) и c) части (1) не применяются, если вещи, работы, услуги, цифровой контент или иные исполнения были предоставлены потребителю:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) путем ведения дел без поручения; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по ошибке или при иных обстоятельствах, при которых возникает обязанность возврата, основанная на неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения о поставке в количестве, превышающем установленное договором купли-продажи, имеют преимущественную силу перед положениями настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Для целей применения положений части (1) поставка считается имевшей место, если потребитель получил физический контроль над исполнением или его результатом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанность в процессе переговоров и обязанность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"конфиденциальности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67815. Недобросовестные переговоры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо свободно проводить переговоры и не отвечает за недостижение согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, участвующее в переговорах, обязано вести переговоры добросовестно и не прерывать переговоры вопреки требованиям добросовестности. Любое условие, исключающее или ограничивающее эту обязанность, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо, нарушившее эту обязанность, отвечает перед другим лицом за ущерб, понесенный им на основании уверенности в том, что договор будет заключен. Вместе с тем возмещение ущерба не должно покрывать прибыль, которую другое лицо ожидало от заключения договора. В случае если лицо действовало умышленно или с грубой небрежностью, возмещение ущерба должно покрывать также упущение другим лицом разумной возможности заключить договор с третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В частности требованиям добросовестности противоречит вступление в переговоры и их ведение без действительного намерения достичь соглашения с другим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право на возмещение ущерба имеет также лицо, принявшее участие в аукционе, конкурсе или ином конкурсном отборе с целью присуждения ему договора, если организатор, нарушив правила отбора, присудил договор другому участнику вместо этого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи не препятствуют заключению между профессионалами договоренностей относительно способа ведения переговоров и их прекращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 67816. Обязанность конфиденциальности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в ходе переговоров одно лицо сообщает конфиденциальную информацию, лицо, получившее ее, обязано не разглашать эту информацию, а равно не использовать ее в собственных целях независимо от того, будет ли заключен договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Конфиденциальной признается информация, о конфиденциальном характере которой для лица, предоставляющего ее, лицо, получающее ее, знает или, как можно разумно предполагать, должно знать исходя из характера информации либо обстоятельств, при которых она получена. В частности является конфиденциальной информация, составляющая коммерческую тайну в смысле положений части (3) статьи 14311."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Информация, предоставляемая профессионалом потребителю, не может считаться конфиденциальной, если профессионал предварительно не уведомил потребителя о конфиденциальном характере определенной информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лицо, которое по разумным основаниям предвидит нарушение обязанности, предусмотренной настоящей статьей, вправе получить судебный запрет, предотвращающий указанное нарушение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Сторона, нарушившая обязанность, предусмотренную настоящей статьей, отвечает перед другой стороной за ущерб, причиненный нарушением, и может быть обязана в соответствии с законом передать другой стороне выгоды, полученные вследствие такого нарушения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"344. Часть (3) статьи 679 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"345. В части (1) статьи 681 слово «элементы» заменить словом «условия»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"346. Статью 683 дополнить частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если в соответствии с законом потребитель имеет право отозвать определенного вида договор, оферта, сделанная потребителем для заключения такого договора, может быть отозвана в любое время. Любое условие, противоречащее положениям настоящей части в ущерб потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"347. В части (1) статьи 688 слова «(моментально) через средства связи.» заменить словами «через средства моментальной связи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"348. В части (3) статьи 691 слова «если оферент не отклоняет их» заменить словами «если офертой прямо не предусмотрено, что не будет принято никакого дополнительного или измененного условия, а также если оферент не выдвигает возражений против них»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"349. В статье 693:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «в коммерческих отношениях» заменить словами «в отношениях между профессионалами»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в содержании статьи слова «в рамках коммерческих отношений» заменить словами «в рамках отношений между профессионалами»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"350. В части (2) статьи 694 слово «коммерсантом» заменить словом «профессионалом», слова «от лица,» – словами «от другого профессионала,», а слова «коммерсант обязан временно за счет оферента» – словами «профессионал обязан временно за счет оферента-профессионала»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"351. В статье 696 слово «коммерсантами,» заменить словом «профессионалами,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"352. Статью 697 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 697. Многосторонний договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор, подлежащий заключению между тремя и более сторонами, не считается заключенным до тех пор, пока все его стороны не дадут своего согласия, за исключением случая, когда предыдущий договор между всеми этими сторонами или закон разрешает определенным сторонам заключать договор таким образом, чтобы он стал обязательным для всех сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом к договору об изменении или расторжении многостороннего договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"353. Статьи 701–703 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 701. Коллизия стандартных условий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если стороны достигли соглашения, но как оферта, так и акцепт ссылаются на стандартные условия соответствующей части, договор считается заключенным несмотря на это обстоятельство. Эти стандартные условия являются частью договора в той мере, в какой стандартные условия одной стороны не противоречат стандартным условиям другой стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем договор не считается заключенным, если одна из сторон:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заранее прямо, а не посредством стандартных условий выразила намерение не быть связанной договором, если складывается ситуация, предусмотренная частью (1); или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) без неоправданного промедления сообщает другой стороне о таком намерении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 702. Условие о целостности и условие о письменном изменении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Письменный договор, который содержит индивидуально согласованное условие, предусматривающее, что он содержит все условия, в отношении которых стороны достигли согласия (условие о целостности), не может быть оспорен или дополнен путем ссылки в качестве доказательств на предварительные заявления или соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если условие о целостности не было индивидуально согласовано, оно устанавливает лишь презумпцию того, что стороны намеревались сделать так, чтобы нельзя было ссылаться на предварительные заявления и соглашения. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Данные заявления или соглашения все же могут быть использованы для толкования договора. Любое соглашение о противном является ничтожным, если не было индивидуально согласовано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Письменный договор, который содержит условие, предусматривающее, что все изменения или расторжение должны осуществляться в письменной форме (условие о письменном изменении), устанавливает лишь презумпцию того, что он не может быть изменен или расторгнут иначе как с соблюдением данной формы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Поведение одной из сторон все же может лишить ее права ссылаться на условие о целостности или о письменном изменении, если другая сторона действовала в соответствии с таким поведением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 703. Договоры, которые не заключаются посредством оферты и акцепта"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения настоящей главы применяются соответствующим образом, хотя бы процесс заключения договора и не мог рассматриваться как обмен офертой и акцептом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"354. Главы III, IV и V раздела II изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРАВО ОТЗЫВА ДОГОВОРА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Осуществление и последствия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 704. Сфера применения и императивный характер"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются в случаях, когда на основании правового положения потребитель вправе отозвать договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы применяются в той мере, в какой специальными положениями о праве отзыва определенных видов договоров с потребителями не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей главы в ущерб потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей главы не препятствуют предоставлению профессионалом потребителю договорных условий, превышающих уровень защиты, обеспечиваемый законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 705. Осуществление права отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право отзыва осуществляется путем направления уведомления об этом профессионалу. Потребитель не обязан обосновывать решение об отзыве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление, которым потребитель сообщает свое решение отозвать договор, может как специально упоминать отзыв, так и использовать аналогичные однозначные формулировки постольку, поскольку потребитель и соответствующий договор могут быть идентифицированы. Простой возврат вещи или отказ принять поставку либо неполучение вещи в почтовом отделении без однозначного заявления в этом отношении не рассматриваются как действительное осуществление права отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 706. Срок отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право отзыва может быть осуществлено в любое время после заключения договора, но до истечения срока отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если законом не предусмотрено иное, срок отзыва составляет четырнадцать дней и начинает течь с момента заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Уведомление об отзыве считается сделанным в срок, если оно отправлено до истечения срока отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Бремя доказывания в отношении осуществления права отзыва в соответствии с применимыми положениями настоящей главы возлагается на потребителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 707. Адекватное для права отзыва информирование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Считается, что профессионал передал потребителю информацию о праве отзыва, если наличие права отзыва доведено до сведения потребителя должным образом и если эта информация предусматривает, в текстовой форме и на долговременном носителе информации и на простом и понятном языке, данные о способе осуществления права, срок отзыва, наименование и адрес лица, которому следует сообщить об отзыве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в случае дистанционного договора или договора, заключаемого вне торговых помещений, профессионал должен передать потребителю информацию о праве отзыва, предусмотренную пунктом h) части (1) статьи 6785."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 708. Последствия отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Последствием отзыва является расторжение с погашением вытекающих из договора обязательств обеих сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отзыв не влечет за собой каких-либо затрат или ответственности для потребителя, за исключениями, прямо предусмотренными законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если потребитель сделал заказ (оферту) или был заключен предварительный договор, отзыв погашает обязательства обеих сторон заключить договор на основании соответствующего заказа (оферты) или, по обстоятельствам, предварительного договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения статей 6233–62310 о последствиях расторжения применяются в той мере, в какой они не противоречат положениям настоящей главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 709. Обязанности профессионала в случае отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал обязан возместить все суммы, полученные им в качестве оплаты от потребителя, в том числе, если это применимо, те, что пошли на покрытие расходов по доставке вещей потребителем, без неоправданного промедления и в любом случае не позднее четырнадцати дней со дня, когда ему стало известно о решении потребителя отозвать договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Профессионал обязан возместить суммы, предусмотренные частью (1), в той же валюте, в какой он их получил от потребителя, и с использованием тех же платежных средств, что использовал потребитель для первоначального платежа, за исключением случая, когда потребитель прямо выразил согласие на иные платежные средства, и при условии, что уплата комиссионных в связи с возмещением не ляжет на потребителя. Обязанность возмещения не распространяется на банковские комиссионные, уплаченные потребителем при уплате соответствующих сумм профессионалу, а также на убытки, понесенные потребителем в связи с конвертацией полученных сумм в другую валюту в случае, когда банковский счет потребителя ведется в валюте, отличной от той, в которой осуществлены первоначальный платеж и возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 710. Связанные договоры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Осуществление потребителем права отзыва влечет расторжение по праву договора, связанного с отзываемым договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отзываемый договор считается связанным с договором, по которому потребитель получает вещи, работы, услуги, цифровой контент или иные исполнения, связанные с отзываемым договором, если эти исполнения предоставляются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) одним и тем же профессионалом; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) третьим лицом на основе соглашения между соответствующим третьим лицом и тем же профессионалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отзываемый договор считается связанным с кредитным договором, по которому потребитель получает кредит, предназначенный исключительно для финансирования, полного или частичного, платежных обязательств по отзываемому договору, если эти договоры объективно образуют коммерческое единство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В смысле части (3) считается, что договоры образуют коммерческое единство, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал является одновременно кредитором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) будучи иным, нежели профессионал, лицом, кредитор на основе соглашения пользуется услугами или содействием профессионала для заключения кредитного договора или его подготовки; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) кредитный договор прямо предусматривает предмет отзываемого договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Наличие между третьим лицом и профессионалом соглашения, указанного в пункте b) части (2) и пункте b) части (4), предполагается, пока не будет доказано обратное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае информирования потребителем об отзыве договора профессионал должен в разумный срок уведомить третье лицо, с которым потребитель имеет связанный договор, о том, что произошло расторжение в соответствии с частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) К расторжению связанных договоров применяются соответствующим образом положения статей 708 и 709."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В смысле части (3) кредитным договором считается любой кредитный договор с потребителем, подпадающий под действие Закона о кредитных договорах с потребителями № 202/2013."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право отзыва дистанционного договора или договора,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"заключаемого вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 711. Право отзыва дистанционного договора или договора, заключаемого вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с положениями настоящей части в составе главы и, в дополнение к этому, части 1 потребитель имеет право на отзыв дистанционного договора или договора, заключаемого вне торговых помещений, кроме договоров, исключенных из сферы применения, установленной статьей 6788. Вместе с тем договоры, относящиеся к финансовым услугам, могут составлять связанные договоры в смысле статьи 710."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Определения, предусмотренные статьей 6783, применяются и к терминам, используемым в настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7111. Срок отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для положений статьи 7112 срок отзыва составляет четырнадцать дней и начинает исчисляться:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае договоров об оказании услуг – со дня, следующего за днем заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае договоров купли-продажи – со дня, когда потребитель или указанное потребителем третье лицо, отличное от перевозчика, вступает в физическое владение вещами или получает контроль над ними согласно части (1) статьи 8032;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае заказа потребителем нескольких вещей в рамках одного заказа и их раздельной доставки – со дня, когда потребитель или указанное потребителем третье лицо, отличное от перевозчика, вступает в физическое владение последней вещью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае поставки вещи, состоящей из нескольких партий или частей, – со дня, когда потребитель или указанное потребителем третье лицо, отличное от перевозчика, вступает в физическое владение последней партией или частью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в случае договоров о регулярной поставке вещей в течение определенного периода времени – со дня, когда потребитель или указанное потребителем третье лицо, отличное от перевозчика, вступает в физическое владение первой вещью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) в случае договоров о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, договоров о поставке природного газа и электроэнергии, если они не выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, либо договоров о поставке тепловой энергии или о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя – со дня заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае договоров купли-продажи потребитель может осуществить свое право отзыва и до вступления в физическое владение вещами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей части в составе главы не препятствуют исполнению договаривающимися сторонами договорных обязательств в течение срока отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если потребитель заключает дистанционный договор или договор, заключаемый вне торговых помещений, на несколько вещей, он имеет право отозвать такой договор только в отношении всей совокупности вещей, являющихся его предметом, если стороны не согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7112. Непредоставление информации о праве отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если профессионал не направил потребителю информацию о праве отзыва в соответствии с пунктом h) части (1) статьи 6785, срок отзыва истекает спустя двенадцать месяцев по окончании первоначального срока отзыва, установленного в соответствии с положениями части (2) статьи 706 и части (1) статьи 7111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если профессионал направил потребителю информацию, предусмотренную частью (1) настоящей статьи, в течение двенадцати месяцев со дня, определенного в части (2) статьи 706 и части (1) статьи 7111, срок отзыва истекает спустя четырнадцать дней со дня получения потребителем соответствующей информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7113. Осуществление права отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С целью уведомления профессионала об осуществлении права отзыва потребитель вправе:"},{"id":null,"spans":[[140,151,"l5"]],"t":"p","text":"a) использовать стандартную форму отзыва, приведенную в приложении 6 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) направить любое другое однозначное уведомление о своем решении отозвать договор."},{"id":null,"spans":[[309,320,"l5"]],"t":"p","text":"(2) Профессионал вправе, помимо вариантов, указанных в части (1), предоставить потребителю возможность через веб-страницу профессионала заполнить и отправить в электронном формате либо стандартную форму отзыва, приведенную в приложении 6 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, либо иное однозначное заявление в предложенной профессионалом форме. В таких случаях профессионал должен незамедлительно направить потребителю на долговременном носителе информации подтверждение получения формы отзыва. Если в заявлении, размещенном на веб-странице профессионала, от потребителя запрашивается дополнительная информация, дополнительные вопросы должны быть представлены отдельно, с тем чтобы потребитель мог передать заявление, не отвечая на такие вопросы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7114. Особые положения относительно обязанностей профессионала в случае отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для положений статьи 709 профессионал не обязан возмещать дополнительные расходы, если потребитель прямо выбрал способ доставки, отличный от стандартной доставки, предлагаемой профессионалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За исключением ситуации, когда в случае договоров купли-продажи профессионал вызвался забрать вещь самостоятельно, он вправе приостановить возмещение до тех пор, пока не получит проданные вещи обратно или пока не получит от потребителя доказательств отправки вещей профессионалу, в зависимости от того, что наступит раньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7115. Обязанности потребителя в случае отзыва договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За исключением случая, когда профессионал вызвался забрать вещь самостоятельно, потребитель должен отправить вещь обратно или передать ее профессионалу либо уполномоченному им лицу без неоправданного промедления и не позднее четырнадцати дней со дня, когда он сообщил профессионалу о своем решении отозвать договор. Срок считается соблюденным, если вещи отправлены потребителем обратно до истечения соответствующего четырнадцатидневного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Потребитель несет только прямые расходы, связанные с возвратом вещей, за исключением случая, когда профессионал согласился их покрыть, или случая, когда профессионал не известил потребителя о его обязанности нести такие расходы. Прямые расходы, связанные с возвратом вещей, не включают административные расходы, расходы по перемещению или складированию, понесенные профессионалом в связи с возвратом вещей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае договоров, заключаемых вне торговых помещений, по которым вещи доставляются потребителю на дом в момент заключения договора, профессионал забирает вещь за свой счет, если такую вещь в силу ее характера нельзя вернуть в обычном порядке почтой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Потребитель несет ответственность исключительно за снижение стоимости вещей вследствие обращения с ними способом, иным чем предусмотренный для ознакомления с сущностью, характеристиками и способом применения вещей. Чтобы ознакомиться с сущностью, характеристиками и способом применения вещи, потребитель обязан обращаться с нею и изучать ее с должной осторожностью, как ему это позволили бы сделать в торговом помещении. Ознакомление со способом применения вещи не предполагает констатации отсутствия у вещи каких-либо материальных дефектов. Повреждение упаковки обычным ее вскрытием не является основанием к возмещению убытков, если сходные вещи выставлены в торговых помещениях профессионала без упаковки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Профессионал имеет право уменьшить сумму, возмещаемую потребителю в соответствии со статьей 709, с тем чтобы покрыть снижение стоимости вещи вследствие несоответствующего обращения с нею, то есть способом, иным чем предусмотренный для ознакомления с сущностью, характеристиками и способом применения вещи, в течение срока осуществления права отзыва. Ни при каких обстоятельствах потребитель не несет ответственности за снижение стоимости вещи, если профессионал не представил потребителю информацию о праве отзыва в соответствии с пунктом h) части (1) статьи 6785."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если потребитель осуществляет свое право отзыва после направления заявления в соответствии с частью (3) статьи 6786 или частью (10) статьи 6787, он должен уплатить профессионалу сумму, пропорциональную тому, что предоставлено до момента уведомления профессионала потребителем об осуществлении права отзыва, в сравнении с полной стоимостью предоставления исполнения по договору. Пропорциональная сумма, подлежащая уплате потребителем профессионалу, рассчитывается на основании общей стоимости, согласованной в договоре. Если потребитель докажет, что общая стоимость завышена, то пропорциональная сумма рассчитывается на основании рыночной стоимости того, что предоставлено профессионалом. Рыночная стоимость определяется путем сравнения с ценой эквивалентной услуги, предоставляемой другими профессионалами, на момент заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае договоров, предметом которых являются как вещи, так и услуги, правовые положения о возврате вещей применяются в отношении вещей, а порядок возмещения стоимости услуг – в отношении услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Потребитель не покрывает расходы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) по предоставлению публичной услуги водоснабжения и канализации, поставке природного газа и электроэнергии, не выставляемых на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, поставке тепловой энергии, в полном объеме или частично, в течение срока отзыва, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал не представил ему информацию в соответствии с положениями пунктов h) или j) части (1) статьи 6785; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потребитель не запрашивал прямо начала оказания услуг в течение срока отзыва в соответствии с частью (3) статьи 6786 и частью (10) статьи 6787;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) по полному или частичному предоставлению цифрового контента без использования материального носителя, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потребитель не дал предварительного прямого согласия на начало исполнения договора в течение четырнадцатидневного срока, указанного в статье 7111;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потребитель не подтвердил, что утрачивает право отзыва при даче своего согласия; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) профессионал не представил подтверждение в соответствии с положениями части (2) статьи 6786 или части (9) статьи 6787."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) За исключением случаев, предусмотренных статьей 709 и настоящей статьей, осуществление права отзыва не влечет каких-либо расходов или ответственности потребителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7116. Исключения из права отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право отзыва, предусмотренное положениями настоящей части в составе главы, не предоставляется в отношении следующих дистанционных договоров и договоров, заключаемых вне торговых помещений:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) договоров об оказании услуг – после того, как услуги полностью оказаны, если их оказание началось с предварительного прямого согласия потребителя, и после того, как потребитель подтвердил, что ему известно о том, что он потеряет право отзыва при полном исполнении договора со стороны профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договоров о поставке вещей или оказании услуг, если цена на них зависит от колебаний на финансовом рынке, не контролируемых профессионалом, которые могут иметь место в течение периода, предусмотренного для отзыва;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) договоров о поставке нестандартных вещей, изготовленных по индивидуальному выбору или по решению потребителя либо явно персонифицированных;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) договоров о поставке вещей, подверженных быстрой порче или утрате;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) договоров о поставке запечатанных вещей, которые не подлежат возврату по причинам, связанным с охраной здоровья и гигиеной, и были распечатаны потребителем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) договоров о поставке вещей, которые после доставки ввиду своего характера неотделимо смешиваются с иными веществами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) договоров о поставке алкогольных напитков, цена на которые была согласована в момент заключения договора купли-продажи, которые могут быть доставлены только через тридцать дней и фактическая стоимость которых зависит от колебаний на рынке, не контролируемых профессионалом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) договоров, в соответствии с которыми потребитель прямо требует посещения его профессионалом на дому в целях проведения срочного ремонта или технического обслуживания. Если в ходе такого посещения профессионал оказывает услуги в дополнение к услугам, требующимся потребителю, или предоставляет иные вещи, кроме запасных частей, необходимых для проведения ремонта или технического обслуживания, право отзыва применяется к указанным дополнительным услугам или вещам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) договоров о поставке запечатанных аудио- или видеозаписей или запечатанного программного обеспечения, которые были распечатаны после доставки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) договоров о доставке газет, журналов и иных периодических изданий, за исключением договоров о подписке на доставку таких изданий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) договоров, заключенных по результатам открытого аукциона;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) договоров о предоставлении жилого помещения не для целей проживания, о транспортировке грузов, в том числе об аренде транспортных средств для доставки грузов к определенной дате, о прокате автомобилей, предназначенных для перевозки пассажиров и имеющих не более восьми мест, помимо водителя, об обеспечении питанием или об оказании услуг, связанных с организацией досуга, если договор предусматривает конкретную дату или период исполнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) договоров о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя, если исполнение договора началось с предварительного прямого согласия потребителя и с представленного им подтверждения того, что он теряет право отзыва при даче согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исключение, предусмотренное пунктом a) части (1), не применяется, если профессионал не получил прямого согласия потребителя, однако сделал вывод о наличии такого согласия на основании автоматически включаемой опции, от которой потребитель должен был отказаться во избежание выполнения услуг, или соответствующего положения в стандартных условиях договора, до истечения срока отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право отзыва договоров о некоторых туристских"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"продуктах и договоров посредничества в них"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7117. Право отзыва договоров о некоторых туристских продуктах и договоров посредничества в них"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с настоящей частью в составе главы и, в дополнение к этому, частью 1 потребитель вправе отозвать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) договор таймшера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договор предоставления долгосрочных туристских продуктов, договор посредничества при покупке туристских продуктов и договор посредничества при участии в системе обмена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7118. Срок отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок отзыва составляет четырнадцать дней и начинает исчисляться:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) со дня заключения договора или предварительного договора; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) со дня получения экземпляра договора или предварительного договора потребителем, если дата получения позже даты, указанной в пункте a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок отзыва истекает:"},{"id":null,"spans":[[411,422,"l5"]],"t":"p","text":"a) через двенадцать месяцев и четырнадцать дней с даты, указанной в части (1) настоящей статьи, если профессионалом не была заполнена и представлена потребителю в письменном виде, на бумажном или другом долговременном носителе информации, стандартная форма для облегчения осуществления права отзыва договора, предусмотренная в приложении 5 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002;"},{"id":null,"spans":[[272,283,"l5"]],"t":"p","text":"b) через три месяца и четырнадцать дней с даты, указанной в части (1) настоящей статьи, если указанная в части (1) статьи 11454 информация, включая стандартные формы, предусмотренные в приложениях 1–4 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, не была представлена потребителю в письменном виде, на бумажном или другом долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[[315,326,"l5"]],"t":"p","text":"(3) В случае если профессионал заполнил и представил потребителю в письменном виде, на бумажном или другом долговременном носителе информации, стандартную форму для облегчения осуществления права отзыва договора, предусмотренную в приложении 5 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, в течение двенадцати месяцев с даты, указанной в части (1) настоящей статьи, срок отзыва договора исчисляется с даты получения потребителем такой формы."},{"id":null,"spans":[[198,209,"l5"]],"t":"p","text":"(4) В случае если информация, указанная в части (1) статьи 11454, включая стандартные формы, предусмотренные в приложениях 1–4 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, была представлена потребителю в письменном виде, на бумажном или другом долговременном носителе информации, в течение трех месяцев с даты, указанной в части (1), срок отзыва договора исчисляется с даты получения потребителем такой информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если договор посредничества при участии в системе обмена предлагается потребителю одновременно и вместе с договором таймшера, применяется один срок отзыва в отношении обоих договоров. Срок отзыва для обоих договоров исчисляется в соответствии с положениями части (1), применимыми к договору таймшера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7119. Осуществление права отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С целью уведомления профессионала об осуществлении права отзыва потребитель имеет возможность:"},{"id":null,"spans":[[137,148,"l5"]],"t":"p","text":"a) использовать стандартную форму, предусмотренную в приложении 5 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002 и представленную профессионалом в соответствии с положениями части (6) статьи 11457; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) направить любое другое уведомление на бумажном или другом долговременном носителе информации, в котором выражает намерение об отзыве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НЕСПРАВЕДЛИВЫЕ УСЛОВИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 712. Условия, не согласованные индивидуально"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условие, предложенное одной стороной, не считается индивидуально согласованным, если другая сторона не могла повлиять на его содержание, в частности, вследствие того, что оно было разработано предварительно, независимо от того, является ли оно частью стандартных условий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если одна сторона предлагает другой стороне выбирать из нескольких условий, условие не рассматривается как индивидуально согласованное лишь на том основании, что другая сторона выбирает это условие из числа предложенных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если условие предложено в качестве составной части стандартных условий, подразумевается, что оно индивидуально не согласовано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В договоре между профессионалом и потребителем подразумевается, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условия предложены профессионалом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) условия не согласованы индивидуально;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) условия, разработанные посредником или другим третьим лицом, предложены профессионалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) То, что определенные аспекты условия или определенное условие были индивидуально согласованы, не исключает применения положений настоящей главы к остальной части договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Стандартным условием считается условие, которое было разработано предварительно для множества договоров, включая разные части, и которое не было согласовано индивидуально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 713. Ссылка на условия, не согласованные индивидуально"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условия, предложенные одной стороной, не согласованные индивидуально, могут быть предъявлены другой стороне только в случае, если другая сторона о них знала или если сторона, предложившая их, приняла разумные меры для привлечения к ним внимания другой стороны в момент заключения договора или до этого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор заключается с использованием электронных средств, сторона, предлагающая условия, не согласованные индивидуально, может предъявить их другой стороне только в случае, если она предоставила их другой стороне в текстовой форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях части (1) внимание потребителя не считается привлеченным к условиям надлежащим образом лишь на основании того, что в договоре имеется ссылка на соответствующие условия, хотя бы потребитель и принял текст."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 714. Обязательство прозрачности в условиях, не согласованных индивидуально"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, предлагающее условия, не согласованные индивидуально, обязано обеспечить, чтобы они были составлены и сообщены ясным и понятным языком и чтобы они были удобочитаемы. Данное требование применимо к документу в целом, включая подстрочные сноски, ссылки на другие документы или любого рода спецификации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В договоре между профессионалом и потребителем условие, предложенное профессионалом с нарушением обязательства прозрачности, предусмотренного положениями части (1), может считаться несправедливым лишь на одном этом основании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 715. Несправедливые условия в договорах с потребителями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В договоре между профессионалом и потребителем условие, не согласованное индивидуально, считается несправедливым, если оно предложено профессионалом и вопреки требованиям добросовестности ставит потребителя в существенно невыгодное положение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Статьи 720–7202 содержат перечень условий, которые считаются несправедливыми в договоре между профессионалом и потребителем без необходимости их оценки согласно части (1) настоящей статьи и статье 718."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Перечни, предусмотренные статьями, указанными в части (2), не должны рассматриваться как исчерпывающие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 716. Несправедливые условия в договорах между профессионалами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В договоре между профессионалами условие, предложенное одной стороной, не согласованное индивидуально, считается несправедливым, если оно содержится в перечне, предусмотренном статьей 720, и вопреки требованиям добросовестности значительно отклоняется от положительной коммерческой практики."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 717. Несправедливые условия в других договорах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В договоре, ином чем заключенный с потребителями или между профессионалами, условие, предложенное одной стороной, не согласованное индивидуально, считается несправедливым, если оно содержится в перечне, предусмотренном статьей 720, и вопреки требованиям добросовестности ставит другую сторону в существенно невыгодное положение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 718. Факторы оценки несправедливости условий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При оценке несправедливости договорных условий в смысле части (1) статьи 715, статей 716 и 717 учитывается следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) соблюдение обязательства прозрачности, предусмотренного статьей 714;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) характер предмета договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) определяющие обстоятельства, сопутствующие заключению договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) прочие условия договора; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) условия любого иного договора, от которого зависит данный договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оценка несправедливости условий не может относиться ни к предмету договора, ни к адекватности цены или вознаграждения, с одной стороны, и предоставляемых взамен вещей, работ или услуг – с другой, в случае соблюдения обязательства прозрачности, предусмотренного статьей 714. Предмет договора и соотношение цены и качества могут учитываться при оценке несправедливости других договорных условий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В договорах страхования не подлежат оценке несправедливости условия, которые четко определяют или описывают страховой риск и границы ответственности страховщика, в той мере, в какой данные ограничения учитываются при расчете уплачиваемой потребителем страховой премии. При этом условия, касающиеся процедуры, которой должна следовать каждая из сторон в случае наступления страхового случая, подлежат оценке на предмет несправедливости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 719. Защитная ничтожность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Несправедливое условие является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Данная защитная ничтожность действует лишь в той мере, в какой аннулирование условия выгодно стороне, не предложившей несправедливое условие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда сторона, не предложившая несправедливое условие, является потребителем, судебная инстанция обязана ссылаться на ничтожность по собственной инициативе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если договор может быть разумно сохранен и без несправедливого условия, прочие его условия остаются действительными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда установлена ничтожность несправедливого условия, а профессионал из-за этого понес расходы, связанные с другой договаривающейся стороной, он имеет право регресса против того, кто продал ему вещь, произвел работу или оказал услугу (поставщик) и заставил его использовать несправедливое условие с теми, с кем он состоит в договорных отношениях, если договором между поставщиком и профессионалом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 720. Условия, признанные несправедливыми"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Признаются несправедливыми условия, не согласованные индивидуально и имеющие целью или результатом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) исключение или ограничение предусмотренной законом ответственности профессионала в случае смерти или телесного повреждения потребителя в результате действия или бездействия профессионала или лиц, действующих от его имени;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) исключение или ограничение предусмотренных законом прав потребителя по отношению к профессионалу или другой стороне в случае полного или частичного неисполнения или несоответствующего исполнения профессионалом любого из договорных обязательств, включая:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязывание потребителя исполнить все его обязательства, если в то же время профессионал не исполняет свои встречные обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исключение или ограничение права потребителя предъявить иск в судебную инстанцию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) возложение на потребителя бремени доказывания, которое в соответствии с законом должно возлагаться на профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) исключение или ограничение права потребителя компенсировать долг профессионалу любым требованием, которое потребитель может предъявить ему;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) обязывание потребителя подчиняться условиям, с которыми он не имел реальной возможности ознакомиться до заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) то, что договор порождает обязательства для потребителя, однако:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не порождает обязательств для профессионала; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязательства профессионала подчиняются условию, выполнение которого зависит только от воли последнего;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) разрешение профессионалу удерживать уплаченные потребителем суммы, если последний решает не заключать или не исполнять договор, без предоставления потребителю по меньшей мере равноценной компенсации от профессионала, когда стороной, расторгающей договор, является профессионал;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) требование от потребителя, необоснованно не исполнившего свое обязательство, уплаты в качестве компенсации суммы, несоразмерной причиненному неисполнением договорных обязательств ущербу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) предоставление профессионалу права на расторжение по своему усмотрению, если аналогичная возможность не предоставлена потребителю, либо разрешение профессионалу удерживать суммы, заплаченные за еще не предоставленные вещи, работы или услуги, если договор расторгается самим профессионалом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) предоставление профессионалу возможности расторгнуть договор, заключенный на неопределенный срок, без разумного по сроку письменного уведомления об этом, кроме случаев, когда для подобного действия имеются серьезные основания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9) автоматическое продление договора, заключенного на определенный срок, если потребитель не заявляет об обратном, когда установленный потребителю крайний срок для выражения желания не продлевать договор является необоснованно кратким;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10) предоставление профессионалу права изменять в одностороннем порядке условия договора без наличия правомерного основания, определенного в договоре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11) предоставление профессионалу права без наличия правомерного основания, определенного в договоре или путем ссылки на положения нормативных актов в соответствующей области, в одностороннем порядке изменять любые свойства вещи, работы или услуги, которые должны быть предоставлены, или любые иные условия поставки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12) положение об определении цены вещей в момент доставки либо предоставление профессионалу возможности повышать на них цену без предоставления потребителю соответствующего права на расторжение, когда окончательная цена является чрезмерно высокой или несоразмерна по отношению к цене, согласованной в момент заключения договора, с учетом объективных обстоятельств, побудивших профессионала изменить ее;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13) предоставление профессионалу права определять, соответствуют ли предоставляемые вещи, работы или услуги договору, либо предоставление ему исключительного права толковать любое условие договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14) ограничение обязанности профессионала следовать обязательствам, принятым на себя посредниками или его представителями, либо обусловливание исполнения им своих обязательств требованием о соблюдении отдельных формальностей, не предусмотренных прямо законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15) предоставление профессионалу возможности без согласия потребителя передавать свои права и обязательства по договору, за исключением случая, когда они переданы субъекту, контролируемому профессионалом, или вследствие слияния или любой другой реорганизации и такого рода передача не может отрицательно повлиять на право потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16) обязывание потребителя разрешать любой спор исключительно через арбитраж, не требуемый законом, или неоправданное ограничение имеющихся у него доказательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения пунктов 8), 10) и 12) части (1) применяются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) пункт 8) не является препятствием условиям, согласно которым поставщик финансовых услуг сохраняет за собой право расторгнуть договор, заключенный на неопределенный срок, без уведомления при наличии правомерного основания, при условии, что поставщик обязан незамедлительно сообщить об этом другой стороне или сторонам договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) пункт 10) не является препятствием условиям, согласно которым:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) поставщик финансовых услуг сохраняет за собой право изменять ставку процента, уплачиваемого или подлежащего уплате потребителю, или размер других платежей по финансовым услугам без уведомления при наличии правомерного основания, при условии, что поставщик обязан незамедлительно сообщить об этом другой стороне или сторонам договора и что последние при этом свободны немедленно расторгнуть договор или, по обстоятельствам, досрочно возместить задолженные поставщику суммы без каких-либо дополнительных затрат для потребителя. Это положение не является препятствием более строгим правовым положениям относительно кредитных договоров с потребителями;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) профессионал сохраняет за собой право изменять в одностороннем порядке условия договора, заключенного на неопределенный срок, при условии, что он обязан в разумный срок сообщить об этом потребителю и что потребитель при этом свободен расторгнуть договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) пункты 8), 10) и 12) не применяются к:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) операциям с ценными бумагами, финансовыми инструментами и другими вещами, работами или услугами, цена на которые связана с колебаниями котировок на фондовой бирже или биржевого индекса либо курса финансового рынка, которые не контролируются профессионалом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договорам купли или продажи иностранной валюты, дорожных чеков или международных платежных поручений, выраженных в иностранной валюте;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) пункт 12) не является препятствием условиям об индексации цен, если эти условия соответствуют закону, при условии точного описания метода изменения цен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях применения положений статей 716 и 717 положения частей (1) и (2) настоящей статьи должны читаться с необходимыми корректировками, так чтобы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ссылки на профессионала считались ссылками на сторону, предложившую условия; а"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ссылки на потребителя считались ссылками на сторону, которой предложены условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7201. Условия, признаваемые несправедливыми лишь в договорах с потребителями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Признаются несправедливыми условия, не согласованные индивидуально в договорах с потребителями и имеющие целью или результатом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) установление в отношении всех возникающих из данного договора споров исключительной юрисдикции суда по месту нахождения профессионала. Это положение не применяется, если выбранная судебная инстанция является также судебной инстанцией по месту жительства потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установление крайнего срока для заявления о расторжении профессионалом короче срока, установленного для потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) исключение или ограничение прав потребителя в отношении защиты персональных данных или частной жизни;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) исключение или ограничение осуществления потребителем предусмотренных законом запретов или ограничений в отношении авторских прав, принадлежащих профессионалу, включая право делать копии с произведения для личных нужд;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) предоставление профессионалу права, в случае если предмет договора недоступен, предоставить замену без прямого уведомления потребителя об этой возможности и о том, что профессионал должен нести расходы за возврат того, что потребитель получил согласно договору, в случае если потребитель осуществит свое право отказаться от исполнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) предоставление профессионалу права зарезервировать чрезмерно длинный или ненадлежащим образом указанный срок для принятия оферты или отказа от нее;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) предоставление профессионалу права зарезервировать чрезмерно длинный или ненадлежащим образом указанный срок для исполнения им своих обязательств по договору;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) требование от потребителя уплаты чрезмерного аванса или чрезмерных обеспечений исполнения его обязательств по договору. Это положение не применяется к договорам, связанным с финансовыми услугами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) необоснованное препятствование потребителю в получении материалов или ремонта из адекватных третьих источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) необоснованное связывание договора с другим договором с профессионалом или третьим лицом таким образом, которого не вправе разумно ожидать потребитель;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) возложение чрезмерного бремени на потребителя в случае, когда он заявляет о расторжении договора, заключенного на неопределенный срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) продление более чем на один год первоначального срока или сроков возобновления договора на непрерывную поставку вещей, работ или услуг, за исключением случая, когда потребитель имеет право расторгнуть договор в любое время с предварительным уведомлением об этом максимум за тридцать дней;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) предоставление профессионалу возможности запретить или ограничить передачу прав, связанных с обеспечением, в случае отчуждения вещи потребителем третьим лицам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"n) обусловливание профессионалом оказания услуги конкретным типом средства измерения, несмотря на законность средства измерения, используемого потребителем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"o) исключение или ограничение права потребителя на расторжение в случае, когда профессионал в одностороннем порядке изменил условия договора в соответствии с положениями, предусмотренными пунктом 10) части (1) статьи 720;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"p) освобождение профессионала от предусмотренной законом обязанности предупредить потребителя или установить ему срок для исполнения договорных обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7202. Условия, признаваемые несправедливыми в договорах с потребителями, даже если они были согласованы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В договоре между профессионалом и потребителем условия, указанные в пунктах 1)–3) части (1) статьи 720, признаются несправедливыми, даже если они были индивидуально согласованы с потребителем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7203. Очевидно несправедливые условия, связанные с исполнением денежного обязательства, кредитором которого является профессионал"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В договоре, по которому профессионал поставляет вещи, выполняет работы или оказывает услуги другому профессионалу либо органу публичной власти или другому юридическому лицу публичного права либо их ассоциации, является ничтожным условие, даже индивидуально согласованное, относительно срока исполнения денежного обязательства, ставки процента за просрочку или неустойки за просрочку исполнения денежного обязательства либо возмещения расходов по взысканию, если условие является очевидно несправедливым по отношению к кредитору денежного обязательства. Положения статьи 719 применяются к очевидно несправедливым условиям соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При оценке того, является ли условие очевидно несправедливым по отношению к кредитору в смысле части (1), должны учитываться все обстоятельства дела, включая:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) все серьезные отклонения вопреки требованиям добросовестности от коммерческих практик и установившихся обычаев;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) характер вещей, работ или услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) наличие у должника объективных оснований для отклонения от установленной законом ставки процента за просрочку, предусмотренной статьей 62320, от срока оплаты, предусмотренного частями (1) или (2) статьи 5751, или от минимального возмещения расходов по взысканию, предусмотренного статьей 62323."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С целью применения положений части (1) любое условие, которое:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исключает уплату процента за просрочку исполнения денежных обязательств, предполагается очевидно несправедливым;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исключает возмещение расходов по взысканию, предусмотренное статьей 62323, признается очевидно несправедливым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи не применяются к договорам страхования и обязательствам должника, в отношении которого возбужден процесс несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7204. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая глава применяется к договорам независимо от их формы, а также к заполнению бланков заказов или накладных, билетов, чеков и других документов, содержащих стандартные условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под действие настоящей главы не подпадают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) договорные условия, отражающие нормы, предусмотренные законами или иными нормативными актами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) трудовые договоры, регулируемые Трудовым кодексом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) договоры на право наследования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) договоры на права, регулируемые Семейным кодексом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) акты (договоры) о создании хозяйственных товариществ и обществ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) договорные условия, переложенные из международных соглашений, одной из сторон которых является Республика Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях настоящей главы под вещью понимается также цифровой контент, предоставляемый в соответствии с договором о предоставлении цифрового контента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям настоящей главы, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОСЛЕДСТВИЯ ДОГОВОРА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7205. Дополнение последствий договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор создает не только права, обязательства и другие юридические последствия, прямо предусмотренные сторонами, но и юридические последствия, возникающие, в указанном порядке, из:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) императивных правовых положений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) диспозитивных правовых положений в той мере, в какой от них не отступают;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) практик, установленных в отношениях между сторонами, и применимых обычаев;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) принципов добросовестности и справедливости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Императивные правовые положения заменяют договорные условия, которые противоречат им, с учетом правовых положений о недействительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор создает последствия, вытекающие из источников, указанных в пунктах c) и d) части (1), в той мере, в какой они совместимы с характером и целью договора, а также с обстоятельствами, при которых заключен договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7206. Чрезвычайное изменение обстоятельств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство должно быть исполнено, даже если исполнение стало более обременительным как вследствие увеличения стоимости исполнения, так и вследствие уменьшения стоимости встречного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если предполагаемое исполнение становится вследствие чрезвычайного изменения обстоятельств настолько обременительным, что сохранение исполнения за должником будет явно несправедливым, судебная инстанция может по заявлению должника, с учетом всех обстоятельств дела, постановить:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приведение в соответствие исполнений сторон для справедливого распределения между сторонами потерь и выгод, возникающих в результате изменения обстоятельств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) расторжение договора в тот момент и на тех условиях, которые определены судебной инстанцией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместо обращения в судебную инстанцию согласно положениям части (2) должник-потребитель может в разумный срок заявить о расторжении договора, если такое изменение обстоятельств лишает его в значительной степени того, что он ожидал от договора. После расторжения должником-потребителем в соответствии с настоящей частью кредитор может обратиться в судебную инстанцию за возмещением убытков, с тем чтобы справедливо распределить между сторонами потери и выгоды, возникающие в результате изменения обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (2) или, по обстоятельствам, части (3) применяются только в случае, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) изменение обстоятельств произошло после принятия на себя обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в момент принятия на себя обязательства должник не учитывал и от него нельзя было разумно ожидать, что он учел возможность или масштаб такого изменения обстоятельств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) должник не принимал на себя и от него нельзя было разумно ожидать, что он принял на себя риск такого изменения обстоятельств; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) должник разумно и добросовестно пытался добиться путем переговоров приведения в соответствие исполнений сторон, с тем чтобы справедливо распределить потери и выгоды, возникающие в результате изменения обстоятельств. Переговоры должны быть начаты до того, как все обязательства, возложенные на должника и кредитора, будут погашены. Тот факт, что после начала переговоров одна из сторон исполнила свое обязательство, не имеет значения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7207. Расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор не может быть расторгнут иначе как на основаниях, предусмотренных законом, или по соглашению сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Одна или обе стороны могут прямо оговорить в договоре право на расторжение его в связи с неисполнением обязательств, по иным основаниям или без оснований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор, которым стороны осуществляют расторжение (договор о расторжении), должен быть заключен в форме, предусмотренной законом для договора, подлежащего расторжению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расторжение применяется ко всем видам договоров независимо от способа их исполнения или продолжительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7208. Расторжение без оснований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если – в случае договора, предполагающего постоянные или периодические исполнения, – условия договора не предусматривают момент прекращения его действия или предусматривают, что он заключен на неопределенный срок, любая из сторон имеет право на расторжение путем уведомления в разумный срок. В качестве разумного срока предполагается продолжительность интервала между исполнениями или, если она длительнее, между встречными исполнениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7209. Относительность последствий договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор создает последствия только между сторонами, если законом не предусмотрено иное. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор создает последствия также для универсальных или приравненных к ним правопреемников, если из закона или существа обязательства не вытекает иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72010. Приобретение прав и обязательств, тесно связанных с вещью"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретатель вещи приобретает и гарантии от материальных недостатков и недостатков правового характера, а также другие права, тесно связанные с вещью, в том виде, в каком они имелись у передающего вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случаях и на условиях, предусмотренных законом или договором, к приобретателю вещи переходят договорные обязательства, тесно связанные с вещью, в том виде, в каком они имелись у передающего вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72011. Обещание деяния другому лицу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договаривающаяся сторона (обещатель), обязавшаяся заставить третье лицо совершить или одобрить сделку либо произвести иное исполнение, должна возместить ущерб, причиненный другой стороне, если ей не удалось заставить третье лицо сделать это. Ответственность обещателя возникает даже в случае оправданного неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обещатель не несет ответственности за то, каким образом третье лицо исполняет взятое на себя обязательство, за исключением случая, когда обещатель гарантировал его исполнение согласно правовым положениям о поручительстве и иных личных обеспечениях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Притворный договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72012. Понятие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Притворность договора может быть абсолютной или относительной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Притворность является абсолютной, когда стороны заключают договор без намерения создать его юридические последствия (мнимый договор)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Притворность является относительной, когда стороны заключают договор с намерением, чтобы он для видимости создал юридические последствия, отличные от действительно желаемых ими последствий (содержащихся в скрытом договоре)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72013. Последствия между сторонами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Притворный договор не создает последствий между сторонами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Скрытый договор создает последствия только между сторонами и, если из характера договора или соглашения сторон не следует обратное, между их универсальными или приравненными к ним правопреемниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем скрытый договор не создает последствий и между сторонами, если он не соответствует условиям, предусмотренным законом для его действительного заключения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72014. Последствия для третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) На скрытый договор не могут ссылаться ни стороны, универсальные или приравненные к ним либо сингулярные правопреемники, ни кредиторы формального отчуждателя в отношении третьих лиц, которые добросовестно, на основании формального договора, приобретают права у формального приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Третьи лица могут предъявить сторонам наличие скрытого договора, если последний ущемляет их права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72015. Отношения с кредиторами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наличие скрытого договора не может быть противопоставлено сторонами кредиторам формального приобретателя, которые, будучи добросовестными, прибегли к принудительному исполнению или добились секвестра на имущество, являющееся предметом притворной сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае конфликта между кредиторами формального отчуждателя и кредиторами формального приобретателя предпочтение отдается первым, если их требование предшествует моменту заключения скрытого договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72016. Доказывание притворности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для доказательства притворности третьи лица или кредиторы могут использовать любые средства доказывания. Сторона, заключившая притворный договор, может доказать это посредством свидетельских показаний только в случае, когда утверждает, что притворность носит противозаконный характер."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72017. Исковая давность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое вправе ссылаться на притворность договора, может сделать это, по обстоятельствам, путем подачи иска о признании его таковым или путем выдвижения возражения. Это право на подачу иска или на выдвижение возражения не подпадает под действие исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем к претензии, основанной на признании притворности, должна применяться исковая давность в соответствии с характером этой претензии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 72018. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда притворными являются лишь отдельные условия договора, положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к этим условиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда договор является многосторонним и только некоторые стороны заключили договор притворно, другие стороны договора признаются третьими лицами для целей настоящей части в составе главы, если они не знали о притворности договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к односторонним сделкам, предназначенным для определенного лица, которые были притворными по соглашению между стороной сделки и ее адресатом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей части не применяются к браку, усыновлению или иным юридическим актам неимущественного характера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор в пользу третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 721. Договор в пользу третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Стороны договора могут установить, что должник обязан произвести исполнение не кредитору, а указанному или не указанному в договоре третьему лицу, которое получает непосредственное право требовать производства исполнения в свою пользу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнение может состоять и в исключении или ограничении ответственности третьего лица перед должником или кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Не требуется, чтобы третье лицо было определено или существовало в момент соглашения. Достаточно, чтобы оно могло быть определено и существовало на дату исполнения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) До момента уведомления третьим лицом кредитора или должника о принятии предложения договор может быть отозван или изменен кредитором. Правопреемники или кредиторы кредитора не имеют права на отзыв или изменение договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 722. Требование исполнения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнение договора, заключенного в пользу третьего лица, может быть востребовано как кредитором, так и третьим лицом в той мере, в какой законом или договором не установлено иное и в какой это возможно в силу существа исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 723. Исполнение в пользу кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае отзыва договора, отказа третьего лица от права, предоставленного ему договором, а также в случае, когда договор в пользу третьего лица не имеет последствий для третьего лица, кредитор может требовать производства исполнения по отношению к себе, если из договора или существа обязательства не вытекает иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 724. Возражения, выдвигаемые третьему лицу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Должник вправе выдвигать против третьего лица возражения, основанные на договоре, в силу которого третьим лицом получено право, но не вправе выдвигать против него возражения, основанные на других отношениях между должником и кредитором.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"355. Статью 725 дополнить частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Если одна из сторон имела намерение придать договору или договорному условию определенный смысл и об этом намерении во время заключения договора другая сторона знала или, как можно разумно предполагать, должна была знать, договор должен толковаться в том смысле, который имела в виду первая сторона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем договор должен толковаться в соответствии со смыслом, который может быть придан ему разумным лицом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если намерение сторон не может быть определено на основании частей (2) или (3); или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если вопрос касается лица, которое, не являясь ни стороной договора, ни универсальным или приравненным к нему правопреемником либо цессионарием стороны договора, разумно и добросовестно основывается на очевидном смысле договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"356. Статью 727 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 727. Несоответствие в случае составления на нескольких языках"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если текст договора составлен на двух или более языках и стороны не предусмотрели, какой из вариантов имеет преимущество, при несоответствии между ними предпочтение отдается толкованию, основанному на том варианте, на языке которого договор был составлен изначально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения статьи 732 имеют преимущественную силу перед положениями части (1) настоящей статьи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"357. Статью 732 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Договорные условия, согласованные индивидуально, имеют приоритет перед другими договорными условиями.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"358. Главу VII раздела II признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"359. Статью 753 дополнить частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Положения настоящей главы применяются также к купле-продаже прав и других вещей, таких как электрическая энергия, тепловая энергия, газ и вода, поставляемые по сетям, а также цифровой контент, в той мере, в какой эти положения не противоречат характеру этих прав или вещей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"360. Часть (2) статьи 754 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) В случае если договор купли-продажи движимой вещи подлежит нотариальному удостоверению или право собственности, приобретенное по договору, подлежит, согласно закону, регистрации в публичном реестре, расходы, связанные с нотариальным удостоверением, регистрацией в соответствующем публичном реестре и передачей права собственности, возлагаются на покупателя.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"361. В статье 755 слова «регистрацией договора купли-продажи в реестре недвижимого имущества,» заменить словами «регистрацией в реестре недвижимого имущества права собственности, приобретенного по договору купли-продажи,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"362. В части (2) статьи 756 слово «коммерсантами,» заменить словом «профессионалами,», а слова «в соответствующей отрасли торговли» заменить словами «в соответствующей сфере деятельности»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"363. В части (1) статьи 758, части (2) статьи 759 и части (2) статьи 760 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"364. В статье 761:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) считать единой частью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"365. Статью 762 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"366. Статью 763 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 763. Материальные недостатки вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец обязан передать вещь без материальных недостатков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вещь считается не имеющей материальных недостатков, если при передаче рисков она обладает обусловленными характеристиками. В частности обусловленными считаются характеристики:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) которые соответствуют описанию, данному продавцом, и, по обстоятельствам, которые имеются у вещи, предоставленной покупателю продавцом в качестве образца или модели;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) соответствующие определенной цели, для которой покупатель запрашивает вещь и которая, будучи сообщена продавцу при заключении договора, подтверждена продавцом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда не имеется договоренности о характеристиках, вещь не имеет недостатков, если она:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) соответствует установленному в договоре назначению;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) соответствует обычному использованию и обладает характеристиками, которые присущи вещам такого рода и которых покупатель может ожидать с учетом вида вещи. К таким характеристикам относятся те, которых покупатель может ожидать в соответствии с публичными заявлениями об определенных особенностях вещи, сделанными продавцом, производителем или его представителем, в частности в рекламе или на этикетке, если только продавец не докажет, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) он не знал или, как можно разумно предполагать, не мог знать о соответствующем заявлении;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ко времени заключения договора заявление было исправлено; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) данное заявление не могло повлиять на решение о покупке вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Материальные недостатки существуют и тогда, когда предусмотренная договором установка выполнена продавцом или его помощниками неправильно, а также тогда, когда вещь подлежит установке самим покупателем и установка осуществлена им неправильно по причине неверных указаний относительно установки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Материальные недостатки существуют также в случае поставки продавцом лишь части вещи, иной вещи или поставки вещей в меньшем количестве, нежели обусловлено, либо в случае, когда недостатком обладает лишь часть вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Материальные недостатки существуют также в случае, когда не соблюдены обязательства продавца относительно ассортимента вещей, комплектности вещей и их упаковки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения части (3) не применяются в случае принудительной продажи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"367. Дополнить кодекс статьями 7631–7634 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7631. Количество вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец обязан передать вещь в установленном договором купли-продажи количестве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Покупатель вправе отказаться принять вещь, если продавцом передано меньшее количество, чем то, что предусмотрено договором. Если покупатель соглашается принять вещь в меньшем количестве, он уплачивает пропорциональную часть договорной цены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если вещь передана продавцом в количестве, превышающем предусмотренное договором, покупатель вправе принять вещь в таком количестве, будучи обязанным уплатить пропорциональную часть договорной цены, либо принять лишь предусмотренное договором количество, а излишек возвратить продавцу за его счет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7632. Ассортимент вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец обязан передать вещь в ассортименте (соотношение по модели, виду, размеру, цвету или иному признаку), установленном договором, а в случае, если он не установлен договором, – в ассортименте, соответствующем потребностям покупателя, которые были известны продавцу в момент заключения договора, либо отказаться от исполнения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продавец обязан передать покупателю вещь согласно условиям договора купли-продажи о комплектности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если комплектность вещей не определена, продавец обязан передать покупателю вещь в комплектности, определяемой обычаями делового оборота или иными обычно предъявляемыми требованиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7633. Комплект вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если продавец обязан передать покупателю определенный набор вещей в комплекте, обязательство считается исполненным с момента передачи всех вещей, включенных в комплект."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором не предусмотрена передача определенного набора вещей, но из существа договора не вытекает иное, продавец обязан передать все предметы, включенные в комплект, одновременно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7634. Тара и упаковка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Продавец обязан передать покупателю вещь затаренной или упакованной обычным для такого рода вещей способом, а при отсутствии такового – способом, обеспечивающим сохранность и защиту вещей такого рода при обычных условиях хранения и транспортировки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"368. Статьи 764 и 765 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 764. Недостатки правового характера"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец обязан передать вещь без недостатков правового характера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вещь считается не имеющей недостатков правового характера, если при передаче рисков она свободна от прав или обоснованных притязаний третьих лиц на нее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) К недостаткам правового характера приравнивается наличие в публичном реестре в отношении соответствующей вещи регистрации, предварительной регистрации или отметки, подлежащей исправлению в соответствии со статьями 28331 или 28334. Продавец обязан обеспечить их исключение из публичного реестра за свой счет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вещь считается свободной от недостатков правового характера, если она свободна от прав или обоснованных притязаний третьих лиц, основанных на праве на объект интеллектуальной собственности, о которых в момент заключения договора продавец знал или должен был знать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Вместе с тем продавец не несет ответственности на основании части (2), если право третьего лица нарушено тем, что продавец следовал чертежам, техническим чертежам, формулам или иным подобным спецификациям, предоставленным покупателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 765. Пределы прав покупателя, вытекающих из наличия недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Покупатель может осуществить свои права, вытекающие из наличия недостатка, если докажет, что недостаток уже существовал в момент перехода риска, даже если он обнаружен позднее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Покупатель не обладает правами, вытекающими из наличия недостатка, если продавец докажет, что в момент заключения договора покупатель знал или должен был знать об этих недостатках."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Покупатель утрачивает права, вытекающие из наличия недостатка, если он не сообщил продавцу об обнаружении недостатка в течение срока уведомления, предусмотренного статьей 7652, при условии соблюдения срока обнаружения недостатков, предусмотренного статьей 7653."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Предъявление к продавцу иска, основанного на наличии недостатка, имеет тот же эффект, что и уведомление о недостатке, с того момента, как продавец узнал или должен был узнать об иске."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если недостаток является результатом обстоятельств, о которых продавец знал или должен был знать, но не предупредил покупателя в момент заключения договора, продавец не может ссылаться на:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) то, что покупатель по грубой небрежности не обнаружил недостатка;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) положения статей 7651, 7652 и 7653;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) условие, которым исключаются или ограничиваются предусмотренные законом права покупателя, вытекающие из наличия недостатка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"369. Дополнить кодекс статьями 7651–7655 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7651. Обязанность проверки наличия материального недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Покупатель должен проверить вещь или обеспечить ее проверку третьим лицом в кратчайший, исходя из обстоятельств, срок. Невыполнение этого требования лишает покупателя права ссылаться на недостаток в соответствии со статьей 608, дополненной положениями статьи 7652."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором предусмотрена транспортировка вещи, проверка может быть отложена до ее доставки в место назначения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если место назначения вещи изменено во время нахождения в пути или она перемещена покупателем до того, как у него будет разумная возможность проверить ее, и в момент заключения договора продавец знал или должен был знать о вероятности такого изменения или перемещения, проверка может быть отложена до доставки вещи в новое место назначения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи не применяются к договору купли-продажи вещей для потребления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7652. Уведомление о недостатке"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае договора, заключенного между профессионалами, покупатель должен уведомить продавца о недостатке согласно статье 608. В своем уведомлении покупатель должен подробно описать недостаток."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае любых других договоров покупатель должен уведомить продавца о недостатке в двухмесячный срок с даты его обнаружения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7653. Срок обнаружения недостатков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Покупатель утрачивает права, вытекающие из наличия недостатка, если он не уведомит продавца о таком недостатке до истечения срока, составляющего:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) три года – в случае недостатков правового характера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) пять лет – в случае материальных недостатков сооружений или материалов, используемых при выполнении строительных работ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) два года – в случае материальных недостатков, отличных от предусмотренных пунктом b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сроки, предусмотренные частью (1), начинают течь с даты, когда вещь перешла во владение покупателя. В случае если право собственности приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, предполагается, что покупатель вступил во владение вещью с момента регистрации права в его пользу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если покупатель вступил во владение вещью до заключения договора, сроки, указанные в части (1), начинают течь с даты заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если материальный недостаток устранен, соответствующий срок, указанный в части (1), продлевается на срок, равный времени, в течение которого покупатель не мог пользоваться вещью из-за данного недостатка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7654. Срок исковой давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Течение исковой давности по защите права покупателя, вытекающего из наличия недостатка, начинается с даты, когда покупатель обнаружил или должен был обнаружить недостаток."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7655. Права покупателя, вытекающие из наличия недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При обнаружении недостатка проданной вещи покупатель может осуществлять права кредитора в случае неисполнения обязательства, предусмотренные статьями 602–62324."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности на основании права требовать исполнения обязательства в натуре покупатель может требовать, чтобы продавец, по своему усмотрению, устранил недостаток или заменил проданную вещь вещью такого же рода, но без каких-либо недостатков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Покупатель вправе требовать замены вещи с недостатком лишь до тех пор, пока имеет право на расторжение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"370. В частях (1) и (2) статьи 766 слова «в качестве соответчика» заменить словами «к участию в деле»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"371. Статьи 767–771 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"372. Статью 772 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 772. Коммерческая гарантия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если продавец, производитель или третье лицо гарантирует характеристики вещи (коммерческая гарантия), покупатель без ущерба для предусмотренных законом прав пользуется правами, вытекающими из коммерческой гарантии, на условиях, указанных в заявлении о гарантии и в соответствующей рекламе, по отношению к лицу, давшему гарантию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Независимо от того, сделано заявление о гарантии в самом договоре или в форме одностороннего документа, коммерческая гарантия обязывает гаранта в отношении первого покупателя и, в случае одностороннего заявления, обязывает его без того, чтобы покупатель принял ее второй подписью или в иной форме. Любое положение о противном в заявлении о гарантии или в соответствующей рекламе является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Коммерческая гарантия в течение срока ее действия обязывает гаранта и в отношении каждого последующего собственника вещи без необходимости принятия ее последним."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если коммерческой гарантией не предусмотрено иное, то:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязательства гаранта возникают, если в любое время в течение срока коммерческой гарантии вещь не соответствует обычному использованию или не обладает характеристиками, которые присущи вещам такого рода и которых покупатель может ожидать с учетом вида вещи (неисправность);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязательства гаранта возникают независимо от того, знал ли или должен ли был знать обладатель коммерческой гарантии о наличии неисправности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обязательства гаранта возникают независимо от того, появилась неисправность вследствие причины, существовавшей на дату перехода рисков, или после этой даты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) коммерческая гарантия не распространяется на определенную неисправность, если она возникла из-за неправильного использования или хранения вещи либо из-за события, находящегося вне контроля одной из сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) гарант обязан, если условия коммерческой гарантии соблюдены, отремонтировать или заменить вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) все необходимые затраты по реализации прав и исполнению обязательств, вытекающих из коммерческой гарантии, несет гарант."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Течение срока коммерческой гарантии начинается с момента передачи вещи продавцом, если заявлением о гарантии не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В течение срока своего действия коммерческая гарантия, установленная на главную вещь, распространяется и на принадлежности к ней, если заявлением о гарантии не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если на основании коммерческой гарантии неисправность устранена, действие гарантии продлевается на срок, равный времени, в течение которого обладатель гарантии не мог пользоваться вещью из-за данной неисправности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Покупатель может осуществлять последовательно или одновременно как права, предоставляемые законом в случае материального недостатка, так и права, вытекающие из коммерческой гарантии.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"373. Дополнить кодекс статьей 7721 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7721. Право регресса к предыдущим продавцам-профессионалам в цепи поставок вещи для потребления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если, в случае договора купли-продажи вещи для потребления, потребитель осуществил в отношении продавца свои права, вытекающие из наличия материального недостатка, или предоставляемые коммерческой гарантией права, вытекающие из наличия неисправности, продавец имеет право на возмещение убытков со стороны профессионала, у которого он купил вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продавец не имеет права на возмещение убытков на основании части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если материальный недостаток или неисправность относится к обстоятельствам, о которых он знал или должен был знать; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если материальный недостаток или неисправность заключается в несоответствии вещи характеристике или коммерческой гарантии, которую взял на себя только продавец, а не профессионал, у которого он приобрел вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к регрессным требованиям в рамках предыдущих договоров купли-продажи в цепи договоров, заключенных между профессионалами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб продавцу, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"374. Статьи 774–779 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"375. Статью 782 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 782. Применение положений о недостатках в случае других договоров о передаче собственности на возмездной основе"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения статей 763–781 применяются соответствующим образом и к другим договорам, в соответствии с которыми сторона обязана передать право собственности на вещь взамен встречного исполнения, если из закона, договора или существа обязательства не вытекает иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"376. Статьи 783–785 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"377. В статье 792 второе предложение изложить в следующей редакции: «К договорам опциона применяются положения об опционе на заключение договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"378. Часть 4 главы I дополнить статьей 7921 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7921. Преимущественное право покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если собственник вещи (обязанное лицо) договором предоставил преимущественное право покупки другому лицу или согласно закону обязан соблюсти преимущественное право покупки другого лица (обладателя преимущественного права покупки) и желает продать или продал эту вещь третьему лицу, обладатель преимущественного права покупки вправе купить вещь в первоочередном порядке на условиях продажи, предложенных третьему лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обладатель преимущественного права покупки может отказаться от него. В этом случае применяются правовые положения о прощении долга.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"379. Статьи 793–795 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 793. Купля на основе преимущественного права покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обладатель преимущественного права покупки в отношении вещи может осуществить это право, если обязанное лицо сделает оферту на продажу вещи или, в отсутствие оферты, если обязанное лицо заключит с третьим лицом договор купли-продажи этой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда преимущественным правом покупки обладают несколько лиц вместе, это право может осуществляться ими только сообща, если законом или договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Преимущественное право покупки не может передаваться и не может переходить в порядке правопреемства, если законом или договором между обязанным лицом и обладателем преимущественного права покупки не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 794. Обязанность по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязанное лицо должно довести до сведения обладателя преимущественного права покупки полную оферту на продажу вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор купли-продажи заключен с третьим лицом, обязанное лицо должно незамедлительно передать экземпляр договора обладателю преимущественного права покупки. Обязанность передачи экземпляра договора может быть осуществлена и третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 795. Осуществление преимущественного права покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Преимущественное право покупки осуществляется посредством заявления, обращенного к обязанному лицу. Для действительности заявления не требуется соблюдения формы, установленной для договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) После получения обладателем преимущественного права покупки оферты в соответствии с частью (1) статьи 794 или экземпляра договора в соответствии с частью (2) статьи 794 преимущественное право покупки может быть осуществлено в месячный срок в отношении недвижимого имущества и в десятидневный срок в отношении других вещей. В случае если преимущественное право покупки установлено законом, любое условие, изменяющее срок осуществления преимущественного права покупки, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если преимущественное право покупки осуществляется в результате доведения до сведения оферты в соответствии с частью (1) статьи 794, заявление об осуществлении права считается акцептом оферты на продажу. Если для действительности договора купли-продажи закон требует соблюдения определенной формы, обязанное лицо и обладатель преимущественного права покупки связаны обязательством друг перед другом заключить договор в этой форме. В случае необоснованного неисполнения этого обязательства одной из сторон другая сторона может обратиться в судебную инстанцию за вынесением судебного решения, заменяющего договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если преимущественное право покупки осуществляется после заключения договора купли-продажи между обязанным лицом и третьим лицом, то между обязанным лицом и обладателем преимущественного права покупки считается заключенным договор купли-продажи в соответствии с условиями, установленными обязанным лицом и третьим лицом. Вместе с тем продавец отвечает перед добросовестным третьим лицом за недостатки правового характера, возникшие в результате осуществления преимущественного права покупки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если обязанное лицо или третье лицо не признают действия положений части (4), обладатель преимущественного права покупки может обратиться в судебную инстанцию за вынесением ею решения о заключении договора в соответствии с частью (4) и приобретении обладателем преимущественного права покупки прав и обязанностей покупателя. Срок исковой давности по иску, предусмотренному настоящей частью или частью (3), составляет шесть месяцев.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"380. Дополнить кодекс статьями 7951 и 7952 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7951. Особые условия продажи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если третье лицо купило вещь, являющуюся объектом преимущественного права покупки, вместе с другими вещами по общей цене, обладатель преимущественного права покупки обязан уплатить соответствующую часть общей цены. Обязанное лицо может потребовать, чтобы преимущественное право покупки распространялось на все прочие вещи, которые не могут быть отделены от вещи без ущерба для нее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если третье лицо отсрочило уплату покупной цены, обладатель преимущественного права покупки может воспользоваться этой отсрочкой при условии, что предоставит обеспечение, гарантирующее уплату отсроченной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обеспечение может состоять в установлении права залога или ипотеки первого ранга на вещь, которая является предметом договора купли-продажи, либо в оговорке о сохранении права собственности за обязанным лицом до уплаты отсроченной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 7952. Конкуренция обладателей преимущественного права покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если несколько обладателей осуществляют свое преимущественное право покупки на одну и ту же вещь, договор купли-продажи считается заключенным:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) с обладателем преимущественного права покупки, предусмотренного законом, если он конкурирует с обладателями преимущественных прав покупки, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) с выбранным продавцом обладателем преимущественного права покупки, предусмотренного законом, если он конкурирует с другими обладателями преимущественных прав покупки, предусмотренных законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае вещи, представляющей собой недвижимое или иное имущество, право собственности на которое приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, – с тем обладателем преимущественного права покупки, предусмотренного договором, который был раньше зарегистрирован в соответствующем реестре, если он конкурирует с другими обладателями преимущественных прав покупки, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае вещи, иной чем предусмотренная в пункте c), – с обладателем преимущественного права покупки, имеющего самую раннюю точную дату, если он конкурирует с другими обладателями преимущественных прав покупки, предусмотренных договором.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"381. Статью 796 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 796. Непротивопоставимость условия о неприменении преимущественного права покупки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Соглашение между обязанным лицом и третьим лицом, на основании которого договор купли-продажи обусловлен неосуществлением преимущественного права покупки или оговаривается право обязанного лица расторгнуть договор при осуществлении преимущественного права покупки, непротивопоставимо обладателю преимущественного права покупки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"382. В части (2) статьи 797 второе предложение изложить в следующей редакции: «Условие о дополнительной обязанности непротивопоставимо обладателю преимущественного права покупки, если договор был бы заключен с третьим лицом даже в отсутствие этого условия.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"383. В части (2) статьи 802 слова «между коммерсантами.» заменить словами «между профессионалами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"384. Часть 7 главы I дополнить статьей 8021 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8021. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются всякий раз, когда потребитель покупает у профессионала движимую материальную вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы не применяются в случае:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вещей, проданных в порядке принудительного исполнения или иным способом, осуществляемым властью закона;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договоров о предоставлении публичной услуги водоснабжения и канализации, договоров о поставке природного газа, договоров о поставке электроэнергии, если они не выставлены на продажу в ограниченном объеме или в установленном количестве, договоров о поставке тепловой энергии и договоров о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к другим договорам, по которым профессионал обязан передать потребителю право собственности на движимую материальную вещь взамен встречного исполнения, если из закона, договора или существа обязательства не вытекает иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям настоящей части в составе главы в ущерб потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"385. Статью 803 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 803. Момент установления недостатка и изменение обязанности доказывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отступление от положений части (1) статьи 765 потребитель может осуществить свои права, вытекающие из наличия недостатка, если докажет, что недостаток уже существовал в момент, когда он вступил во владение вещью, независимо от момента перехода рисков, и даже если недостаток обнаружен позднее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если потребитель обнаруживает недостаток в шестимесячный срок после вступления во владение вещью, предполагается, что она имела недостаток в момент вступления во владение ею, за исключением случая, когда презумпция несовместима с видом вещи или недостатка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"386. Дополнить кодекс статьями 8031 и 8032 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8031. Передача вещи потребителю и расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если стороны не согласились об ином в отношении момента передачи, профессионал должен передать вещь, передавая владение ею или контроль над нею потребителю, без неоправданного промедления и в любом случае не позднее тридцати дней после заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если профессионал не исполнил свое обязательство передать вещь в срок, согласованный с потребителем, или в течение срока, установленного в части (1), потребитель может потребовать осуществления передачи в соответствующий обстоятельствам дополнительный срок. Соответствующим предполагается срок не менее пятнадцати дней. В случае если профессионал не передал вещь в дополнительный срок, потребитель вправе расторгнуть куплю-продажу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от положений части (2) потребитель вправе без предоставления дополнительного срока расторгнуть куплю-продажу в связи с тем, что профессионал не исполнил свои обязательства по передаче вещи в срок, согласованный с потребителем, или в течение срока, указанного в части (1), в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал посредством однозначного заявления отказался передать вещь;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) передача в согласованный срок имеет важное значение с учетом всех обстоятельств, связанных с заключением договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) до заключения договора потребитель информировал профессионала о том, что передача с соблюдением точной даты или не позднее определенной даты имеет важное значение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае расторжения купли-продажи профессионал должен возвратить потребителю все суммы, уплаченные на основании договора, в течение срока, указанного в части (2) статьи 5752."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В дополнение к расторжению купли-продажи в соответствии с положениями настоящей статьи потребитель может воспользоваться иными средствами правовой защиты своих прав, предусмотренными законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8032. Переход риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае договоров, по которым профессионал отправляет вещь потребителю, риск случайной гибели, включая потерю, или повреждения вещи переходит на потребителя, когда он или назначенное им третье лицо, иное чем перевозчик, вступает во владение вещью или получает контроль над вещью. Считается, что потребитель вступил во владение вещью в момент, когда он или назначенное им третье лицо, иное чем перевозчик, принял ее. Считается, что потребитель обладает контролем над вещью в случае, если он или назначенное им третье лицо, иное чем перевозчик, имеет доступ к вещи с возможностью ее использования на правах собственника или перепродажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем риск переходит на потребителя в момент передачи вещи перевозчику, если перевозчик уполномочен на ее доставку потребителем, а выбор перевозчика не был предложен профессионалом, без ущерба правам потребителя в отношении перевозчика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае возврата вещи вследствие осуществления потребителем предоставленного ему законом права отзыва договора риск случайной гибели, включая потерю, или повреждения вещи переходит на профессионала в момент, когда он или назначенное им третье лицо, иное чем перевозчик, вступает во владение вещью.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"387. Статью 804 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 804. Особые положения о коммерческих гарантиях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае купли-продажи вещей для потребления коммерческая гарантия в смысле статьи 772 должна быть сформулирована просто и понятно. Коммерческая гарантия должна содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) указание законных прав потребителя и того, что эти права коммерческой гарантией не ограничиваются;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) все указания, необходимые для того, чтобы коммерческой гарантией можно было воспользоваться, в частности срок и пределы предоставляемой коммерческой гарантией защиты; имя или наименование и адрес лица, предоставляющего коммерческую гарантию; имя или наименование и адрес лица, которое должно быть уведомлено о неисправности, а также порядок уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Потребитель может потребовать, чтобы заявление о гарантии было передано ему в текстовой форме на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Последствия обязанности предоставления гарантии не затрагиваются в случае несоблюдения одного из требований, предусмотренных частями (1) и (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любая оговорка, ставящая действие коммерческой гарантии в зависимость от выполнения потребителем каких-либо формальностей, как, например, регистрация или уведомление о покупке, является ничтожной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Оговорка о том, что коммерческая гарантия ограничивается только определенной частью вещи, создает последствия только в том случае, если это четко предусмотрено в заявлении о гарантии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Оговорка, которой исключается или ограничивается обязательство гаранта на основании коммерческой гарантии в случае неисправности вещи в результате нарушения условий содержания, предписанных инструкциями, создает последствия только в случае, если исключение или ограничение четко предусмотрено в заявлении о гарантии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если потребитель предъявляет претензии в течение срока действия коммерческой гарантии, гарант несет бремя доказывания того, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вещь отвечала характеристикам, установленным в заявлении о гарантии или в соответствующей рекламе; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) неисправность вещи является результатом ее неправильного использования или хранения, следствием обстоятельства, находящегося вне контроля одной из сторон, или иной не зависящей от гаранта причины.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"388. В статье 808:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «Покупатель» заменить словом «Потребитель»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (2) и (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) При отсутствии необходимой для обмена вещи у продавца потребитель вправе заявить о расторжении купли-продажи и возвратить приобретенную вещь, а продавец обязан возвратить уплаченную за нее сумму."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Требование потребителя об обмене вещи либо заявление о расторжении имеет силу, если вещь не была в употреблении, не утратила свои потребительские свойства и имеется доказательство приобретения ее у данного продавца.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"389. Часть 7 главы I дополнить статьями 8081 и 8082 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8081. Исключение или ограничение прав, вытекающих из наличия недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любые заключенные до уведомления продавца об обнаружении недостатка условие или договоренность потребителя с продавцом, которыми прямо или косвенно исключаются или ограничиваются предусмотренные законом права потребителя, вытекающие из наличия недостатка, являются ничтожными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в случае, если проданная вещь была в пользовании, стороны могут договориться о сокращении срока, предусмотренного пунктом c) части (1) статьи 7653, до одного года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8082. Право потребителя на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Потребитель может заявить о расторжении купли-продажи на основании статей 617–619 или, по обстоятельствам, статьи 620 независимо от значительности недостатка, если только недостаток не является несущественным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"390. Главу I раздела III дополнить частью 71 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 71"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Купля-продажа недвижимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8083. Купля-продажа недвижимого имущества без указания площади"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При продаже определенного недвижимого имущества без указания площади за общую цену ни одна из сторон не может ссылаться на ошибку или на материальный недостаток на том основании, что площадь меньше или больше, чем она полагала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8084. Купля-продажа недвижимого имущества с указанием площади"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если при купле-продаже недвижимого имущества с указанием площади и цены за единицу измерения фактическая площадь меньше указанной в договоре, покупатель может требовать от продавца предоставления оговоренной площади. В случае, когда покупатель не требует или продавец не может передать эту площадь, покупатель имеет право либо на соответствующее снижение цены, либо на расторжение купли-продажи, если из-за разницы в площади имущество не может быть использовано для целей, для которых оно было приобретено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если фактическая площадь оказывается больше предусмотренной, а излишек превышает одну двадцатую часть согласованной площади, покупатель должен уплатить соответствующую дополнительную цену или же может заявить о расторжении купли-продажи. Однако если излишек не превышает одной двадцатой части согласованной площади, покупатель не имеет права на расторжение, но и не обязан платить дополнительную цену."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8085. Передача недвижимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Передача недвижимого имущества производится путем предоставления его покупателю свободным от какого-либо имущества продавца, не являющегося предметом договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8086. Договор купли-продажи строящегося недвижимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей статьи и статей 8087–80812 применяются к договору купли-продажи, в соответствии с которым продавец обязуется обеспечить строительство квартиры, другого изолированного помещения или иного недвижимого имущества, находящегося в процессе строительства (строящееся недвижимое имущество), и передать его в собственность покупателю, а покупатель обязуется уплатить согласованную цену и принять недвижимое имущество после ввода его в эксплуатацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, отступающее от положений настоящей части в составе главы в ущерб покупателю-потребителю либо исключающее или ограничивающее предусмотренные законом права потребителя–покупателя строящегося недвижимого имущества, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи и статей 8087–80812 применяются соответствующим образом к предварительным договорам купли-продажи строящегося недвижимого имущества, а также, независимо от их названия, к любым другим договорам или соглашениям, по которым лицу обещается или за ним резервируется строящееся недвижимое имущество взамен встречного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8087. Содержание договора купли-продажи строящегося недвижимого имущества и обязанности продавца по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В договоре купли-продажи строящегося недвижимого имущества должны быть указаны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) кадастровый номер строящегося недвижимого имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) номер и дата выдачи и истечения срока действия разрешения на строительство, на основании которого продавец строит или организует строительство предмета договора, а также идентификационные данные проекта строительства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) характер права продавца на земельный участок, на котором ведется строительство (право собственности или право суперфиция), а также основание приобретения данного права. В случае суперфиция должен быть указан срок суперфиция и последствия прекращения права суперфиция, предусмотренные законом и, по обстоятельствам, учредительным документом суперфиция;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) передаваемая покупателю доля прав на земельный участок, здание и другие общие части;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если таковые имеются, описание прав исключительного пользования, предоставляемых покупателю на определенные общие части кондоминиума, в соответствии с учредительным документом кондоминиума;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) предполагаемый срок ввода в эксплуатацию с указанием конкретной календарной даты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) общая стоимость и, при необходимости, график платежей в рассрочку, соответствующий положениям статьи 8089;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) если это согласовано – тот факт, что покупатель приобретает право собственности только после оплаты 95 процентов стоимости (оговорка о сохранении права собственности за продавцом)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К договору прилагаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) копия разрешения на строительство;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) копия утвержденного в установленном порядке плана предмета договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До заключения договора и по требованию покупателя в любое время в период исполнения договора продавец обязан доводить до сведения покупателя:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) проект строительства с предоставлением при этом, по требованию покупателя, копии (за подписью под собственную ответственность продавца) проекта строительства или определенных листов, запрашиваемых покупателем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) учредительный документ кондоминиума и, если таковые имеются, устав ассоциации собственников в кондоминиуме и положение о кондоминиуме;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) личность подрядчика и других поставщиков;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) фактическое состояние строительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8088. Предварительная регистрация права собственности и сделки покупателя по распоряжению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право собственности покупателя подлежит предварительной регистрации в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Запрещается взимать с покупателя любые платежи, предусмотренные договором, до предварительной регистрации согласно части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Покупатель сохраняет право отчуждать или обременять ограниченными вещными правами предварительно зарегистрированное право собственности без согласия продавца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) К лицу, которое приобретает у покупателя предварительно зарегистрированное право собственности, переходят все права и обязательства, которые покупатель имеет по договору купли-продажи строящегося недвижимого имущества, без согласия продавца. Покупатель остается солидарно ответственным с новым приобретателем строящегося недвижимого имущества, за исключением случая, когда продавец дал свое согласие на такое отчуждение. Правовые положения об уведомлении об уступке требования применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8089. Пределы осуществления платежей по договору"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Платежи, сделанные покупателем по договору, не могут превышать следующих пределов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) 5 процентов общей стоимости – после предварительной регистрации согласно части (1) статьи 8088, но до завершения закладки фундамента строения, в состав которого входит недвижимое имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) 35 процентов общей стоимости – после завершения закладки фундамента строения, в котором находится недвижимое имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) 70 процентов общей стоимости – после установки крыши и наружных стен строения, в котором находится недвижимое имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) 95 процентов общей стоимости – после ввода в эксплуатацию строения, в котором находится недвижимое имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) 100 процентов общей стоимости – после подтверждения права собственности согласно части (6) статьи 80810 или, если покупатель представил обоснованные претензии в отношении недостатков недвижимого имущества, после устранения недостатков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Покупатель может требовать от продавца возврата сумм, уплаченных по договору сверх пределов, предусмотренных частью (1), даже если ему было известно об этом обстоятельстве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 80810. Риски, выполнение и завершение строительных работ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Риск случайной гибели или повреждения недвижимого имущества переходит на покупателя с момента подписания сторонами акта приема-передачи в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательство продавца обеспечить строительство недвижимого имущества распространяется на все другие работы, необходимые для реализации в полном объеме проекта строительства, предусмотренного договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если несколько покупателей являются членами ассоциации собственников в кондоминиуме или другой формы управления кондоминиумом, это сообщество или ассоциация может также осуществлять права в отношении продавца, связанные с ненадлежащей реализацией проекта строительства, предусмотренного договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Подрядчик и другие поставщики, задействованные продавцом в связи со строительными работами, и продавец несут в соответствии с согласованными договорными условиями солидарную ответственность в случае ненадлежащего выполнения работ и других исполнений, необходимых для реализации в полном объеме проекта строительства, предусмотренного договором. С этой целью покупатель либо сообщество или, по обстоятельствам, ассоциация собственников в кондоминиуме может запросить от продавца выписку из договора между продавцом и подрядчиком в части, касающейся обязательств, гарантий и ответственности подрядчика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Продавец обязан обеспечить завершение строительных работ и ввод в эксплуатацию недвижимого имущества или строения, в состав которого входит недвижимое имущество, до даты ввода в эксплуатацию, установленной в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Предварительная регистрация права собственности покупателя подтверждается, а покупатель становится безусловным собственником недвижимого имущества и доли общих частей посредством акта приема-передачи, подписанного после ввода в эксплуатацию, и – в случае оговорки о сохранении права собственности за продавцом – посредством выданного продавцом в письменной форме подтверждения уплаты 95 процентов общей стоимости договора. В случае подтверждения предварительной регистрации право собственности продавца исключается из реестра недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Подписание покупателем акта приема-передачи не лишает его прав, вытекающих из наличия недостатков недвижимого имущества или работ, предусмотренных договором. Претензии покупателя по поводу недостатков не являются основанием для отказа продавца подписать акт приема-передачи. Положения части (2) статьи 765 не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 80811. Условие о счете эскроу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Стороны могут предусмотреть в договоре, что все или определенные суммы, уплачиваемые на его основании покупателем до подписания акта приема-передачи недвижимого имущества, должны зачисляться на счет эскроу, доверительным собственником которого является банк, в целях перечисления их в установленном договором порядке на счет продавца по мере выполнения соответствующего этапа строительных работ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суммы, перечисленные покупателем на счет эскроу, списываются с него и перечисляются на счет продавца:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) по адресованному банку поручению, подписанному обеими сторонами; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по адресованному банку поручению независимого третьего лица, назначенного сторонами договором. Третьим лицом может быть нотариус, адвокат, авторизованный управляющий, юридическое лицо частного права, а также юридическое лицо публичного права с полномочиями в области строительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном частью (1), требования покупателя о возврате уплаченных по договору сумм удовлетворяются из средств на счете эскроу в пределах сумм, перечисленных покупателем в соответствии с частью (1), но за вычетом сумм, перечисленных продавцу в соответствии с частью (2). На остаток средств на счете эскроу может обращаться взыскание другими кредиторами продавца только после полного возврата сумм, внесенных на этот счет покупателями строящегося недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются даже в случае, когда в отношении продавца возбужден процесс несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 80812. Защита покупателя в случае несостоятельности продавца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в отношении продавца возбужден процесс несостоятельности до подтверждения предварительной регистрации права собственности покупателя в соответствии с частью (6) статьи 80810, покупатель имеет возможность:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) потребовать подтверждения предварительной регистрации его права собственности на недвижимое имущество и долю общих частей в том состоянии, в котором они находятся;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) заявить о расторжении купли-продажи и потребовать возврата уплаченных сумм и других сумм, на которые он имеет право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения об альтернативных обязательствах применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда покупатель запросил подтверждение в соответствии с пунктом а) части (1), управляющий процессом несостоятельности продавца обязан подписать акт приема-передачи недвижимого имущества и доли общих частей в том состоянии, в котором они находятся, при условии уплаты покупателем любых возможных сумм, причитающихся по договору, пропорционально выполненным этапам строительных работ. Вместе с тем покупатель имеет право на возврат уплаченных по договору сумм в той мере, в какой они превышают эту пропорцию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Право покупателя на возмещение ущерба остается незатронутым.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"391. Статью 818 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 818. Форма договора купли-продажи предприятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор купли-продажи предприятия как единого имущественного комплекса заключается, под угрозой ничтожности, в письменной форме. Если единый имущественный комплекс включает в себя вещи, для отчуждения которых закон требует нотариальной формы, договор заключается в нотариальной форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"392. Часть (1) статьи 822 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если договором не предусмотрено иное, право собственности на имущество и на права в составе предприятия переходит к покупателю в соответствии с общими положениями о продаже такого рода имущества или прав.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"393. Главу I раздела III дополнить частью 10 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 10"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Купля-продажа с сохранением права собственности за продавцом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8221. Сохранение права собственности за продавцом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, когда при купле-продаже с оплатой стоимости в рассрочку обязательство оплаты обеспечивается сохранением за продавцом права собственности (оговорка о сохранении права собственности), покупатель приобретает право собственности в момент выплаты последней части стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем риск случайной гибели, включая потерю, или повреждения вещи переходит на покупателя согласно статье 759."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом и в случае, когда передача права собственности покупателю приостановлена до выполнения условия, иного чем оплата стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом и в случае сохранения за продавцом права собственности, предусмотренного в других договорах, согласно которым сторона должна передать право собственности на вещь взамен встречного исполнения, если из закона, договора или существа обязательства не вытекает иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8222. Противопоставимость оговорки о сохранении права собственности третьим лицам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка о сохранении права собственности становится противопоставимой третьему лицу после соблюдения формальностей по оглашению следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае недвижимого имущества и иных вещей, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, – право собственности покупателя регистрируется предварительно, в то время как право собственности продавца не исключается;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае иных движимых вещей – посредством регистрации оговорки о сохранении права собственности в реестре залогов движимого имущества. Вместе с тем, если эта регистрация не была произведена, оговорка о сохранении права собственности может предъявляться третьим лицам, которые узнали о ее существовании иным путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оговорка о сохранении права собственности не может предъявляться третьим лицам, приобретшим связанные с вещью права у покупателя, если оговорка о сохранении права собственности не могла быть противопоставлена на дату совершения сделки по приобретению права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8223. Особое право продавца на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Продавец может заявить о расторжении купли-продажи с оговоркой о сохранении за ним права собственности, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) возбужден процесс несостоятельности покупателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) покупатель не предоставил предусмотренные договором личные или вещные обеспечения либо без согласия продавца уменьшил предоставленные обеспечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) взнос остается неуплаченным, полностью или частично, более чем сорок пять дней по наступлении срока уплаты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) на протяжении любого периода в двенадцать последовательных месяцев два или более взноса не были полностью уплачены в срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) возникли иные обстоятельства, предусмотренные законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8224. Возврат вещи продавцу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявив о расторжении купли-продажи, продавец может возвратить вещь от покупателя, а также от любого третьего лица, которому противопоставима оговорка о сохранении права собственности за продавцом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продавец может также возвратить вещь согласно правовым положениям о передаче в добровольном или принудительном порядке во владение вещи, обремененной залогом или, по обстоятельствам, ипотекой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Права, созданные или переданные покупателем в пользу третьих лиц, которым противопоставима оговорка о сохранении права собственности за продавцом, прекращаются одновременно с расторжением купли-продажи с оговоркой о сохранении права собственности за продавцом, за исключением прав, на которые дал согласие продавец."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если продавец после возврата вещи повторно продает ее третьему лицу, полученный от повторной продажи вероятный излишек по сравнению с первоначальной продажной ценой принадлежит продавцу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если срок исковой давности требования продавца, обеспечиваемого оговоркой о сохранении права собственности, истек или если вещь находится во владении третьего лица, которому противопоставима оговорка о сохранении права собственности, продавец также может потребовать передачи ему вещи путем подачи виндикационного иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"394. Статью 825 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 825. Компенсация разницы в стоимости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда обмениваемые вещи неравноценны, разница в стоимости может компенсироваться в денежном выражении, если это предусмотрено договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если разница в стоимости превышает стоимость вещи, имеющей меньшую стоимость, договор является договором купли-продажи, а не договором мены.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"395. Статью 826 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"396. В статье 827:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) дополнить предложением: «В отношении волеизъявления дарителя применяются правовые положения о завещании.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Любое условие договора дарения, отступающее от положений настоящей главы в ущерб дарителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"397. Статьи 828–830 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 828. Предложение дарения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если движимая вещь передается без согласия другой стороны, передающий может установить разумный срок, в течение которого эта сторона должна заявить о приеме дара или об отказе от него. По истечении срока, если другая сторона не отказалась принять дар, договор считается заключенным. В случае отказа передающий вправе потребовать возврата вещи в соответствии с правилами о неосновательном обогащении. Положения статьи 67814 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 829. Форма договора и предварительного договора дарения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор дарения заключается в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Несоблюдение нотариальной формы не влияет на действительность договора дарения, если подаренная вещь была передана одаряемому. Вместе с тем, если предметом дарения является вещь, для продажи (отчуждения) которой законом предусмотрена определенная форма договора, эта же форма требуется и для договора дарения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Независимо от характера вещи предварительный договор дарения заключается в нотариальной форме. Право требовать принудительного исполнения в натуре предварительного договора дарения исключено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 830. Преддоговорная обязанность нотариуса по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если объектом дарения является недвижимое имущество жилого назначения, нотариус, удостоверяющий договор дарения, до заключения договора обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передать дарителю–физическому лицу под расписку, на бумажном носителе, просто и понятно изложенную информацию на языке, на котором даритель может общаться, о том, что одаряемый не несет на основании договора дарения каких-либо обязательств по содержанию дарителя и не обязан предоставлять дарителю жилую площадь, за исключением случая, когда такое обязательство предусмотрено в договоре дарения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) разъяснить дарителю–физическому лицу на языке, на котором тот может общаться, информацию, передаваемую в соответствии с пунктом а).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"398. В статье 832:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"вводную часть после слов «не допускается» дополнить словами «, под угрозой ничтожности,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт a) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a) от имени несовершеннолетнего или лица, в отношении которого установлена судебная мера охраны. Это правило не применяется к дарениям, которые согласно закону могут быть сделаны самостоятельно несовершеннолетним или взрослым, в отношении которого установлена судебная мера охраны;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"399. Статью 833 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"400. Часть (3) статьи 834 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) В случае неисполнения поручения одаряемым даритель может использовать средства правовой защиты кредитора, предусмотренные законом в случае неисполнения обязательств.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"401. Статьи 835 и 836 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"402. Статьи 837 и 838 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 837. Отсутствие обязанности выплачивать проценты за просрочку или неустойку"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Просрочивший даритель не обязан выплачивать проценты за просрочку или, по обстоятельствам, неустойку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 838. Ответственность дарителя за недостатки подаренной вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае умолчания, злонамеренного или вследствие грубой небрежности, дарителем о недостатках подаренной вещи он обязан возместить одаряемому причиненный в связи с этим ущерб. В этом случае одаряемый не может требовать передачи ему другой вещи или бесплатного устранения недостатков на основании статьи 614."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если одаряемый заявляет о расторжении дарения из-за недостатков подаренной вещи, положения части (3) статьи 6237 не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае обусловленного дарения или дарения с обязательствами даритель несет в пределах стоимости дарения ответственность за скрытые недостатки наряду с продавцом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"403. Главу III раздела III дополнить статьями 8381–8386 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8381. Безотзывность дарения и исключения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Дарение является безотзывным, за исключением случаев, когда право дарителя на отмену предусмотрено законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности договор может предусматривать право на отмену либо в случае, когда одаряемый умер раньше дарителя, либо в случае, когда и одаряемый, и его потомки умерли раньше дарителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право на отмену осуществляется дарителем путем уведомления одаряемого или его наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае отмены дарения в соответствии со статьей 8384 право на отмену может осуществляться также любым наследником дарителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае отмены дарения в соответствии со статьей 8385 право на отмену может осуществляться косвенным путем также кредиторами, имеющими законное право на получение содержания от дарителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если подаренная вещь неделима, заявление о частичной отмене дарения толкуется как отмена всего дарения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8382. Срок отмены дарения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Даритель или, в предусмотренном частью (4) статьи 8381 случае, его наследник лишается права на отмену дарения на основании закона, если уведомление об отмене дарения не сделано им в течение одного года с момента, когда он узнал или, как можно разумно предполагать, должен был узнать об обстоятельстве, оправдывающем отмену, но не позднее трех лет с момента, когда одаряемый приобрел право собственности на подаренную вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8383. Последствия отмены дарения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае отмены дарения вытекающие из договора неисполненные обязательства сторон погашаются. В случае частичной отмены неисполненные обязательства погашаются только в части, соответствующей частичной отмене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае отмены дарения одаряемый обязан возвратить подаренную вещь. Положения статей 13973–13978 применяются соответствующим образом с учетом положений части (3) статьи 8384."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Смерть дарителя после отмены дарения не погашает обязанности одаряемого по возврату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8384. Отмена дарения по причине неблагодарности одаряемого"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Даритель вправе отменить дарение в случае покушения одаряемого на жизнь дарителя или близкого ему лица, совершения им иного свидетельствующего о грубой неблагодарности противоправного деяния по отношению к дарителю или близкому ему лицу либо необоснованного отказа одаряемого обеспечить положенное содержание дарителю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отмена дарения по причине неблагодарности исключается, если даритель, зная о соответствующих фактах, прощает одаряемого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае отмены дарения по причине неблагодарности одаряемый не может выдвигать возражение об утрате обогащения, предусмотренной статьей 13977."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8385. Отмена дарения по причине нужды дарителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Даритель вправе отменить дарение, если он не в состоянии содержать себя за счет своего имущества или дохода."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Предполагается, что даритель не в состоянии содержать себя, если он отвечает условиям, установленным законом, для запроса содержания от другого лица или получения пособий социального обеспечения в государственной системе, хотя бы он и не воспользовался этими правами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право на отмену приостанавливается на период, в течение которого одаряемый содержит дарителя, а последний имеет законное право находиться на содержании. На тот же период приостанавливается течение срока отмены дарения. Если одаряемый прекратит содержание, а даритель отменит дарение, обязанность одаряемого по возврату уменьшается на сумму предоставленного содержания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Даритель, который не в состоянии содержать себя в смысле частей (1) и (2) или который неизбежно окажется в подобной ситуации, может приостановить исполнение своих оставшихся неисполненными обязательств, вытекающих из договора дарения. Положения части (3) применяются соответствующим образом к праву приостановления исполнения. Если даритель приостанавливает исполнение, одаряемый может заявить о расторжении дарения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются также в случае, когда от отмены дарения зависит способность дарителя исполнить предусмотренные законом или судебным решением обязательства по предоставлению содержания либо само существование этих обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8386. Право отмены по иным обоснованным причинам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Даритель вправе отменить дарение в случае, когда имеются иные решающие обстоятельства, лежащие в основе заключения договора (смертельная болезнь дарителя, брачное намерение или брак одаряемого, брачные отношения между дарителем и одаряемым и т. д.), которые существенно изменились после заключения договора, если в результате этих изменений:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выгода, предлагаемая одаряемому, явно неуместна либо чрезмерна; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязывать дарителя к соблюдению дарения явно несправедливо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право на отмену, предусмотренное частью (1), возникает, только если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) изменение обстоятельств было настолько непредсказуемым, что даритель не мог разумно предвидеть его в момент заключения договора; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) даритель не принял на себя риск такого изменения обстоятельств.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"404. В статье 839:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить предложением: «Этот договор является возмездным и алеаторным.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Любое условие договора отчуждения имущества с условием пожизненного содержания, отступающее от положений настоящей главы в ущерб выгодоприобретателю содержания, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"405. Часть (2) статьи 840 после слова «требует» дополнить словами «по закону»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"406. Дополнить кодекс статьей 8401 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8401. Объем обязанности содержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретатель обязан предоставить выгодоприобретателю содержания исполнение, справедливо установленное с учетом стоимости отчуждаемого имущества и предшествующего социального положения выгодоприобретателя содержания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором не предусмотрено иное, приобретатель обязан, в частности, обеспечить выгодоприобретателю содержания питание, одежду, обувь, ведение домашнего хозяйства, а также использование надлежащего жилья. Содержание включает также уход и необходимые расходы в случае болезни."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, которым выгодоприобретатель содержания обязывается к оказанию каких-либо услуг, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"407. Часть (1) статьи 841 после слов «может потребовать» дополнить словами «в судебном порядке»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"408. Статьи 842–846 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 842. Гарантии для выгодоприобретателя содержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретатель не вправе произвести отчуждение вещи в течение жизни выгодоприобретателя содержания. В отношении недвижимых вещей и иных вещей, права на которые приобретаются, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, этот запрет отмечается в соответствующем реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залог или иное обременение вещи разрешается только с согласия выгодоприобретателя содержания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 843. Риск гибели вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Гибель или уменьшение стоимости вещи по причинам, не зависящим от выгодоприобретателя содержания, не освобождает приобретателя от обязанностей, которые он взял на себя на основе договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 844. Расторжение отчуждения имущества с условием пожизненного содержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выгодоприобретатель содержания вправе требовать расторжения в установленном законом порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Приобретатель может заявить о расторжении, если его материальное положение не позволяет ему продолжить исполнение договорных обязательств по не зависящим от него обстоятельствам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 845. Последствия расторжения отчуждения имущества с условием пожизненного содержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае расторжения выгодоприобретателем содержания он вправе требовать либо возврата вещи, либо уплаты ее стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стоимость содержания, предоставленного приобретателем, не подлежит возмещению, за исключением случая, когда приобретатель заявляет в установленном законом порядке о расторжении по причине неисполнения обязанностей выгодоприобретателем содержания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 846. Последствия смерти приобретателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае смерти приобретателя его права и обязанности переходят к его наследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник вправе выбирать между исполнением обязательств или расторжением.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"409. Статью 847 дополнить частями (4) и (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) К ренте, учрежденной безвозмездно, применяются соответствующим образом правовые положения о дарении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие договора ренты, отступающее от положений настоящей главы в ущерб рантье-кредитору, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"410. Статьи 849, 855 и 856 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 849. Форма договора ренты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор, предусматривающий обязанность выплаты ренты в будущем, требует нотариального удостоверения.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 855. Расторжение ренты по требованию лица, имеющего право на содержание"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебная инстанция выносит решение о расторжении ренты по требованию третьего лица, которое имеет право находиться на содержании лица, обязанного выплачивать ренту, если последнее в связи с рентой не может исполнить свои обязанности перед третьим лицом. В случае вынесения решения о расторжении вещь, переданная лицом, учредившим ренту, возвращается ему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Рантье-должник не может требовать от рантье-кредитора возврата осуществленных платежей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 856. Расторжение ренты одной из сторон"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Как рантье-должник, так и рантье-кредитор вправе расторгнуть ренту, если вследствие неисполнения обязанностей или по другим обоснованным причинам дальнейшее поддержание этих отношений становится невозможным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если рантье-должник не заявляет о расторжении по причине неисполнения обязанностей рантье-кредитором, исполнение, произведенное рантье-должником, не возвращается.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"411. Часть (2) статьи 858 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Наследник вправе выбирать между исполнением обязательств или расторжением ренты.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"412. В части (1) статьи 859 слова «безвозмездно передает» заменить словами «обязуется безвозмездно передать»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"413. В статье 863:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «не могут вменяться ему в вину (непредвиденный случай),» заменить словами «находятся вне его контроля,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"414. Статью 864 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 864. Обязанность возврата вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ссудополучатель обязан возвратить вещь, полученную в безвозмездное пользование, по истечении срока договора безвозмездного пользования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда срок договора безвозмездного пользования не определен, ссудополучатель обязан возвратить вещь после ее использования в указанных в договоре целях. Ссудодатель может потребовать возврата вещи раньше, если истек достаточный период для использования вещи ссудополучателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если срок договора безвозмездного пользования не может быть установлен исходя из целей использования вещи, ссудодатель вправе потребовать возврата вещи в любое время.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"415. В статье 866:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 866. Право расторжения безвозмездного пользования»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"во вводной части слова «расторгнуть договор безвозмездного пользования» заменить словами «заявить о расторжении безвозмездного пользования»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"416. Статью 867 дополнить частями (3)–(5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Пока не будет доказано обратное, заем, предметом которого служит определенная денежная сумма, предполагается возмездным, за исключением случая, когда обе стороны являются физическими лицами, не имеющими статус профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договор не считается договором займа лишь на том основании, что он предусматривает срок для исполнения денежного обязательства, за исключением случая, когда заемщик обязан платить проценты в дополнение к этому денежному обязательству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Вместе с тем стороны могут договориться, что сумма, подлежащая уплате по существующему обязательству, будет выплачиваться в будущем в соответствии с условиями договора займа.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"417. Статьи 869 и 870 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 869. Проценты по договору займа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору займа стороны могут предусмотреть также уплату процентов, годовая ставка которых не может превышать двукратную индикативную ставку CHIBOR, зарегистрированную в банковский день, предшествующий дате, на которую стороны предусмотрели процентную ставку. Для целей настоящей части индикативная ставка CHIBOR – это ставка, рассчитываемая в установленном Национальным банком Молдовы порядке на основе ориентировочных/твердых котировок банков-участников для размещения денежных средств в молдавских леях в других банках на двенадцатимесячный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Запрет, предусмотренный частью (1), не применяется к процентам, взимаемым или уплачиваемым Министерством финансов, Национальным банком Молдовы, коммерческими банками, ссудо-сберегательными ассоциациями, небанковскими кредитными организациями, а также в других случаях, предусмотренных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Процентная ставка, которой нарушаются положения части (1), снижается по праву до максимальной ставки, разрешенной в соответствии с частью (1). Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Для целей настоящей статьи под процентами понимаются как суммы, подсчитанные в деньгах в этом качестве, так и другие исполнения, в любом качестве и под любым наименованием, к которым заемщик обязывается как к справедливой цене за использование займа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Сумма заимствованных денежных средств является носителем процентов с того дня, когда она была передана заемщику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Проценты уплачиваются по истечении каждого года с момента, указанного в части (5), и до возврата займа, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае неуплаты процентов заемщиком в установленный срок заимодавец вправе потребовать немедленного возврата суммы займа и процентов по нему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 870. Расторжение из-за ухудшения положения заемщика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Заимодавец вправе заявить о расторжении и освободиться от обязанности предоставлять заем в случае существенного ухудшения материального положения заемщика, ставящего под угрозу погашение займа, даже если ухудшение произошло до заключения договора и стало известно заимодавцу позднее.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"418. Дополнить кодекс статьей 8701 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8701. Назначение займа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если договор предусматривает использование займа по предусмотренному назначению, заемщик обязан по требованию заимодавца предоставить информацию, необходимую для того, чтобы позволить заимодавцу проверить соответствие назначению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"419. Часть (1) статьи 871 дополнить предложением: «Такой возврат влечет расторжение займа.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"420. Статьи 872, 874, 876 и 877 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 872. Последствия невозврата займа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае невозврата займа заемщиком в установленный срок применяются соответствующим образом положения статьи 62320, если законом или договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором предусмотрен возврат займа по частям (в рассрочку), в случае его невозврата заемщиком в установленном порядке заимодавец может потребовать немедленного возврата всей суммы займа, а также процентов по нему в соответствии с условиями, установленными в частях (2) и (4) статьи 576."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если заемщик не может возвратить вещь, он обязан уплатить ее стоимость, исчисленную с учетом места и времени исполнения обязательства.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 874. Ответственность заимодавца за недостатки вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заимодавец отвечает за недостатки вещи, заимствованной без процентов, согласно правилам об ответственности ссудодателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заимодавец отвечает за недостатки вещи, заимствованной под проценты, согласно правилам об ответственности продавца.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 876. Форма договора имущественного найма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор найма недвижимого имущества заключается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 877. Максимальный срок договора имущественного найма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Срок имущественного найма не может превышать девяносто девять лет.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"421. Статью 878 дополнить частью (41) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(41) Наймодатель гарантирует отсутствие материальных недостатков или недостатков правового характера, хотя бы он и не знал о них до заключения договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"422. В части (2) статьи 879 слова «не имеют силы.» заменить словами «являются ничтожными.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"423. В статье 881 после слова «знал» дополнить статью словами «или, как можно разумно предполагать, должен был знать», а слова «статьей 879.» заменить словами «статьями 879 и 880.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"424. Статью 882 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 882. Ничтожность соглашения об устранении или ограничении ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ссылка на условие, на основе которого ответственность наймодателя за недостатки устраняется или ограничивается, невозможна в той мере, в какой оно касается недостатков, которые наймодатель ранее не довел до сведения нанимателя-потребителя. Любое условие, противоречащее этому в ущерб потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"425. В статье 884 слова «расторжения договора» заменить словами «расторжения имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"426. В статье 886:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «договора имущественного найма.» заменить словами «имущественного найма.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Без ущерба для положений пункта c) части (1) статьи 888 оплата дополнительных расходов является обязательной лишь в случае наличия договоренности об этом между сторонами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"427. Статьи 887 и 888 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 887. Основания и условия изменения наемной платы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Размер наемной платы может быть изменен по взаимному согласию сторон. Наймодатель может обратиться в судебную инстанцию за изменением наемной платы судебным решением не чаще одного раза в год и лишь в случае, когда экономические условия складываются таким образом, что поддержание ее на прежнем уровне было бы несправедливым, если наймодатель не взял на себя риск изменения экономических условий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наниматель вправе потребовать уменьшения наемной платы, если предусмотренные договором условия пользования вещью или ее состояние ухудшились, в соответствии с положениями статьи 62311. Положения статей 602–62324 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 888. Обязанности нанимателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наниматель обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) использовать вещь по назначению и в соответствии с условиями договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) беречь вещь и обеспечивать ее сохранность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) покрывать текущие расходы, связанные с пользованием вещью и поддержанием ее в исправном состоянии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) производить текущий ремонт вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Текущий ремонт предполагает вмешательства, необходимые в результате использования вещи по назначению, которые могут быть справедливо отнесены на счет нанимателя с учетом, в частности, характера вещи, назначения, по которому она используется, и срока имущественного найма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наниматель не обязан производить текущий ремонт лишь для устранения последствий нормального износа вещи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"428. Дополнить кодекс статьей 8881 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 8881. Ответственность за износ нанятой вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наниматель не отвечает за нормальный износ нанятой вещи, если она использовалась по назначению и в соответствии с условиями договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нормальный износ подразумевает обычные и неизбежные признаки разумного использования, сопровождаемого соответствующим обслуживанием.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"429. В части (2) статьи 889 слова «может расторгнуть договор» заменить словами «имеет право на расторжение имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"430. В части (1) статьи 890 слова «расторжения договора,» заменить словами «расторжения имущественного найма,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"431. Статью 893 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"432. Части (6) и (7) статьи 894 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Срок поднайма не может превышать срок имущественного найма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Уступка найма освобождает предшествующего нанимателя от его обязанностей. Если объектом имущественного найма является жилое помещение, любое условие, противоречащее настоящей части, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"433. Статью 895 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 895. Прямые иски к поднанимателю"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае неуплаты наемной платы, причитающейся на основании найма, наймодатель может обратить взыскание на поднанимателя в пределах платы за поднаем, которую тот должен нанимателю. Поднаниматель не может противопоставить досрочно произведенные платежи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Плата, осуществленная поднанимателем на основании условий договора поднайма, доведенных до сведения наймодателя, либо в соответствии с местными обычаями, не считается досрочно произведенной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наймодатель сохраняет право, предусмотренное частью (1), в случае уступки требования, имеющего предметом наемную плату, причитающуюся на основании поднайма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Наймодатель может также обратиться непосредственно к поднанимателю, с тем чтобы понудить его исполнить другие обязательства, взятые договором поднайма.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"434. В статье 896 слова «расторжения договора поднайма.» заменить словами «расторжения поднайма.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"435. Статьи 898–900 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 898. Обязанность производства капитального ремонта"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наймодатель обязан производить капитальный ремонт нанятой вещи, если законом или договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Капитальный ремонт производится в установленный договором срок либо по неотложной необходимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Несоблюдение наймодателем обязанности, предусмотренной частями (1) и (2), дает нанимателю право произвести капитальный ремонт и отнести расходы на ремонт на счет наемной платы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Капитальный ремонт включает все вмешательства, необходимые для исполнения обязательства наймодателя, предусмотренного частью (1) статьи 878, за исключением текущих ремонтов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В любом случае наймодатель должен произвести ремонт, необходимый для того, чтобы устранить ущерб, причиненный нанятой вещи событиями, не зависящими от нанимателя или лиц, которым разрешены пользование вещью или доступ к ней. Презумпция, предусмотренная статьей 892, сохраняет силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Наймодатель не обязан производить необходимые ремонты лишь для устранения последствий нормального износа вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Наймодатель может возложить на нанимателя расходы по капитальному ремонту в той мере, в какой ремонт необходим для возмещения ущерба, за который наниматель несет ответственность согласно статье 892."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 899. Обязанность нанимателя по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наниматель обязан сообщить наймодателю о повреждении нанятой вещи или наличии какой-либо опасности, о любом праве или претензии третьего лица, если эти обстоятельства требуют вмешательства или защиты со стороны наймодателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наниматель обязан информировать наймодателя в соответствии с частью (1) в течение разумного срока после того, как впервые узнал о таком обстоятельстве и его существе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что наниматель знал об обстоятельстве и его существе, если наниматель, как можно разумно предполагать, должен был знать о нем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 900. Последствия смены собственника нанятой вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наймодатель произвел отчуждение нанятой вещи третьему лицу, к последнему переходят права и обязательства наймодателя, вытекающие из имущественного найма, если имущественный наем противопоставим третьему лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Имущественный наем противопоставим третьему лицу, приобретающему право собственности или иное вещное право на нанятую вещь, если на дату приобретения третье лицо знало или должно было знать о существовании имущественного найма или если нанятая вещь находилась во владении нанимателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае вещей, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, имущественный наем противопоставим также третьему лицу–приобретателю, если на дату приобретения наем был отмечен в этом реестре. В отсутствие такой отметки имущественный наем противопоставим на основании части (2) только в случае, если его срок не превышает три года в случае недвижимой вещи или один год в случае иных вещей, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в предусмотренном законом публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Первоначальный наймодатель отвечает за ущерб, причиненный нанимателю до отчуждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда наниматель отчуждаемой вещи предоставил наймодателю гарантии исполнения своих обязательств, к приобретателю переходят права, вытекающие из этих гарантий, в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Восстановление права собственности на основании недействительности, расторжения или на иных предусмотренных законом основаниях влечет восстановление отношений имущественного найма для первоначального наймодателя. Это правило не влияет на исполнения, произведенные до даты восстановления.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"436. В части (2) статьи 901 слова «расторжения договора.» заменить словами «расторжения имущественного найма.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"437. Статью 902 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 902. Смерть нанимателя или наймодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Имущественный наем не прекращается ни смертью нанимателя, ни смертью наймодателя, кроме случая, когда договором предусмотрено иное, либо случая, когда исходя из обстоятельств договор не может более сохранять силу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"438. В пункте a) статьи 903 слово «договора;» заменить словами «имущественного найма;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"439. В частях (1) и (2) статьи 904 слова «договора имущественного найма» заменить словами «имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"440. Статью 905 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 905. Расторжение имущественного найма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае имущественного найма, заключенного на неопределенный срок, любая из сторон имеет право на расторжение имущественного найма с предварительным уведомлением об этом за три месяца в отношении недвижимой вещи и за один месяц в отношении движимой вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уведомление, сделанное с нарушением срока предварительного уведомления, установленного законом или договором, создает последствия только по истечении этого срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если жилище или любое другое помещение, предназначенное для жилья, находится в состоянии, представляющем реальную угрозу для здоровья людей, наниматель вправе расторгнуть имущественный наем без соблюдения срока предварительного уведомления. Наниматель обладает этим правом и в случае, когда при заключении договора он знал об угрозе и не предъявил претензий по этому поводу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В результате расторжения имущественного найма расторгается и поднаем, если договором имущественного найма не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"441. В статье 906:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «Расторжение договора» заменить словами «Расторжение имущественного найма»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (1) и (2) слова «расторжения договора» заменить словами «расторжения имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"442. В статье 907:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «Расторжение договора» заменить словами «Расторжение имущественного найма»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (1) и (2) слова «расторжения договора» заменить словами «расторжения имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"443. В части (1) статьи 909 слова «договора или при его расторжении» заменить словами «или при расторжении имущественного найма»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"444. Главу VIII раздела III дополнить статьей 9101 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9101. Ограничение права требовать упущенную наемную плату"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если наймодатель расторг договор имущественного найма по причине необоснованного неисполнения нанимателем своих обязательств, он не вправе требовать наемную плату, упускаемую им из-за досрочного прекращения имущественного найма. Это правило не препятствует наймодателю требовать возмещения причиненного ущерба в соответствии с положениями о неисполнении обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются, в частности, когда наниматель вопреки условиям найма отказался от пользования вещью, а наймодатель принял ее возврат.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"445. Главы IX и X раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава IX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"АРЕНДА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 911. Договор аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору аренды одна сторона (арендодатель) обязуется предоставить другой стороне (арендатору) во владение и пользование на определенный срок земельный участок и/или иное сельскохозяйственное имущество, а последняя обязуется вносить арендную плату."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для целей настоящей главы под сельскохозяйственным имуществом понимаются основные средства (сельскохозяйственные земли, включая находящиеся в черте населенных пунктов, и земли резервного фонда, машины, оборудование и оснащение для выполнения сельскохозяйственных работ, сооружения, в том числе гидротехнические, площадки, места, предназначенные для хранения сельскохозяйственной продукции, с прилегающей территорией, животные, используемые в сельскохозяйственном процессе) и, по обстоятельствам, оборотные средства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) К договору аренды применяются соответствующим образом положения об имущественном найме в той мере, в какой настоящей главой не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возникновение, изменение и прекращение права на аренду"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 912. Заключение договора аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор аренды заключается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если стороны не согласились об ином, право владения и пользования арендуемым сельскохозяйственным имуществом возникает в момент подписания договора аренды и может осуществляться только после подписания акта приема-передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В договоре аренды указываются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предмет договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) срок аренды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) состав, форма и размер арендной платы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) условия пользования находящимися на арендуемой земле объектами, включая оборудование и сельскохозяйственную технику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) По требованию одной из сторон к договору аренды земельных участков прилагается копия кадастрового плана этих участков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае сдачи в аренду части делимого земельного участка или части капитального строения к акту приема-передачи прилагается копия кадастрового плана земельного участка или строения с обозначением части, которая сдается в аренду."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 913. Описание сдаваемого в аренду сельскохозяйственного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При начале и по окончании срока аренды стороны договора обязаны в течение пяти рабочих дней составить акт приема-передачи арендуемого сельскохозяйственного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В акте приема-передачи в аренду земельного участка должны быть указаны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) кадастровый номер земельного участка;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) площадь;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) бонитет;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) порядок пользования участком;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) состояние земельного участка (обработанный, необработанный, культивированный и т. д.);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) материальные недостатки и недостатки правового характера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) другие данные по требованию сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В акте приема-передачи в аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, должны быть указаны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) наименование и назначение имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) техническое состояние имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) год выпуска или сдачи в эксплуатацию, общий срок и оставшийся срок эксплуатации имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) даты последнего текущего и капитального ремонта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) реальная стоимость сельскохозяйственного имущества, определенная в соответствии с законодательством;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) условия пользования имуществом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) материальные недостатки и недостатки правового характера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) другие данные по требованию сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) С момента подписания акт приема-передачи становится составной частью договора аренды. Невключение информации, предусмотренной частями (2) или (3), не влияет на действительность акта приема-передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 914. Срок аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок аренды определяется сторонами договора, но должен составлять не менее одного года и не более тридцати лет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При сдаче в аренду сельскохозяйственных земель для посадки многолетних насаждений аренда заключается не менее чем на двадцать пять лет, если договором не предусмотрен иной срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 915. Продление срока действия договора аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок действия договора аренды может быть продлен по обоюдному согласию сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в договоре не предусмотрено иное, сторона, намеревающаяся не продлевать срок действия договора аренды, обязана известить об этом другую сторону не менее чем за три месяца до истечения срока действия договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если срок аренды истек, а арендодатель не потребовал возврата арендованного имущества и арендатор продолжает его эксплуатацию, договор считается продленным еще на один сельскохозяйственный год."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 916. Отметка аренды, регистрация аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Аренда сельскохозяйственных земель, заключенная на срок более пяти лет, должна быть отмечена в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если арендатор заключает договоры аренды с несколькими арендодателями по инициативе органа местного публичного управления, прием заявлений на отметку аренды в реестре недвижимого имущества осуществляется регистратором территориального кадастрового органа на территории населенного пункта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В месячный срок после внесения записей территориальный кадастровый орган представляет органу местного публичного управления первого уровня в зоне своей деятельности соответствующую информацию из реестра недвижимого имущества об отметке аренды, изменениях отметки, а также удалении отметок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Аренда сельскохозяйственных земель, заключенная на срок до пяти лет включительно, регистрируется в примэрии населенного пункта, на территории которого находятся земельные участки. Регистрация аренды в соответствии с настоящей частью не создает юридических последствий отметки в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Арендатор в трехмесячный срок со дня заключения договора аренды обеспечивает отметку аренды в соответствии с частью (1) или, по обстоятельствам, регистрацию аренды в соответствии с частью (4). Неотметка договора влечет непротивопоставимость его третьим лицам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) За нерегистрацию аренды в срок, установленный в части (5), арендатор несет предусмотренную законом ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Добровольная отметка аренды, заключенной на срок до пяти лет, в территориальном кадастровом органе освобождает арендатора от обязанности регистрировать ее в примэрии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 917. Регистрация аренды в реестре договоров аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Аренда, заключенная на срок до пяти лет включительно, регистрируется в реестре договоров аренды, который ведется примэрией населенного пункта, на территории которого находятся сдаваемые в аренду земельный участок и иное сельскохозяйственное имущество. Если сдаваемые в аренду земельные участки и иное сельскохозяйственное имущество расположены на территории нескольких населенных пунктов, аренда регистрируется в каждой из соответствующих примэрий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Примэрия ведет реестр договоров аренды в порядке, установленном настоящей главой, иными законодательными актами и положением, утвержденным Правительством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для регистрации аренды в примэрии арендатор (его представитель) предъявляет:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) три экземпляра договора аренды, один из которых – оригинал или удостоверенная в соответствии с законом копия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выписку из публичного реестра, в котором зарегистрирован арендатор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) документ, удостоверяющий полномочия представителя арендатора, – по необходимости;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) квитанцию о внесении платы за регистрацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ведение реестра договоров аренды осуществляется инженером-землеустроителем, секретарем местного совета или иным назначенным в установленном порядке лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В реестр договоров аренды вносятся следующие данные:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) стороны договора, их место жительства или место нахождения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) кадастровые номера, площадь, бонитет сдаваемых в аренду земельных участков, порядок пользования ими;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) срок аренды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) плательщик налогов, которыми облагается арендуемое сельскохозяйственное имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) другие данные – по необходимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Регистрация аренды подтверждается печатью примэрии, отметкой даты регистрации в договоре и подписью ответственного за регистрацию лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Два экземпляра зарегистрированного договора аренды возвращаются арендатору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Регистрация аренды, внесенных в договор изменений, документов о расторжении аренды, а также выдача соответствующих выписок осуществляются за плату, максимальный размер которой устанавливается Правительством. Взимаемая плата перечисляется в бюджет административно-территориальной единицы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Ведение реестра договоров аренды координируется в предусмотренном законодательством порядке с ведением земельного кадастра, налоговой информационной системы и других систем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Права и обязанности сторон договора аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 918. Права сторон"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Арендодатель вправе, не вмешиваясь в текущую деятельность арендатора, в любое время проверить условия эксплуатации сданного им в аренду имущества и получить необходимую информацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сельскохозяйственное имущество, кроме земельных участков, сданное в аренду, но не используемое в производственно-технологическом процессе, может быть законсервировано или продано с согласия арендодателя. Расходы, понесенные при консервации или продаже такого имущества, относятся на счет арендной платы, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Арендатор (или владелец соседнего с арендуемым земельного участка) имеет преимущественное право на заключение договора аренды на новый срок, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) он исполнил обязательства, предусмотренные предыдущим договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) арендуемое имущество сдается в аренду на новый срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) он согласен с новыми договорными условиями, установленными арендодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Арендатор имеет преимущественное право покупки в случае отчуждения собственником сданного в аренду имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения части (4) не применяются, если аренда не может быть противопоставлена третьему лицу–покупателю. Право арендатора требовать возмещения ущерба от арендодателя, нарушившего преимущественное право покупки, остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 919. Обязанности сторон"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Арендодатель обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передать сельскохозяйственное имущество в аренду в срок и на условиях, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) действовать так, чтобы не препятствовать нормальной эксплуатации арендуемого имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае расторжения аренды до окончания сельскохозяйственного года уплатить арендатору стоимость плодов, которые, не будучи отделены на тот момент, смогут быть отделены при нормальном хозяйствовании до окончания сельскохозяйственного года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) передать арендатору книгу истории полей не менее чем за три года до даты заключения договора аренды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) выполнять иные условия, предусмотренные законодательством или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При заключении договора аренды арендодатель обязан сообщить арендатору о правах третьих лиц на сдаваемое в аренду имущество. Несоблюдение этого условия дает арендатору право требовать уменьшения размера арендной платы или расторжения аренды, а также возмещения понесенных убытков, за исключением случая, когда арендатор знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать о существовании прав третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Арендатор обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) бережно пользоваться арендуемым имуществом, соблюдая условия договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) поддерживать производственный потенциал арендуемого имущества и возвратить его по истечении установленного договором срока в состоянии, соответствующем условиям договора, с учетом степени износа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) вносить арендную плату в установленный срок и в установленном порядке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) платить налоги, вносить другие платежи, установленные законодательством, если договором не предусмотрено иное;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) передать арендатору книгу истории полей не менее чем за три года до даты прекращения или расторжения аренды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) выполнять иные условия, предусмотренные законодательством или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 920. Прекращение аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Аренда прекращается с истечением срока, на который она установлена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Досрочное прекращение аренды осуществляется в соответствии с законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 921. Расторжение аренды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Помимо других случаев, предусмотренных законом или договором, арендодатель вправе заявить о расторжении аренды в случае, если арендатор:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не отметил аренду в реестре недвижимого имущества или, по обстоятельствам, не зарегистрировал договор в реестре договоров аренды в срок, предусмотренный частью (5) статьи 916;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) необоснованно отказывается принять в аренду сельскохозяйственное имущество, указанное в договоре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ухудшил состояние имущества настолько, что оно не может быть восстановлено до истечения срока аренды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Арендатор вправе заявить о расторжении аренды в случае, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) арендодатель отказывается дать в аренду имущество, оговоренное в договоре, не передает вовремя арендуемое имущество или делает невозможным его эксплуатацию, за исключением случая, когда эти обстоятельства зависят от арендатора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) арендуемое имущество пришло в негодное состояние по обстоятельствам, находящимся вне его контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9211. Последствия расторжения аренды земельного участка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае расторжения аренды сельскохозяйственной земли до окончания сельскохозяйственного года арендодатель обязан уплатить арендатору стоимость плодов, которые, не будучи отделены на тот момент, смогут быть отделены при нормальном хозяйствовании до окончания сельскохозяйственного года. При возмещении стоимости плодов принимаются в расчет и долги сторон на момент расторжения аренды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Плата за аренду сельскохозяйственных земель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Размер и порядок внесения платы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Субаренда сельскохозяйственных земель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9212. Плата за аренду сельскохозяйственных земель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Плата за аренду сельскохозяйственных земель устанавливается в денежных единицах, вносится в натуре, в денежном выражении либо в натуре и денежном выражении или в иной форме по договоренности сторон и осуществляется в срок и в месте, которые предусмотрены договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Плата в натуре за аренду сельскохозяйственных земель устанавливается в определенном количестве сельскохозяйственной продукции или в процентах от объема продукции. Продукция, которой оплачивается аренда, определяется сторонами в зависимости от особенностей сельскохозяйственной деятельности и от зоны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сроки и место внесения арендной платы в натуре, качество продукции устанавливаются сторонами в договоре с учетом вида продукции и особенностей ее получения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Стоимость сельскохозяйственной продукции, выданной арендатором в счет арендной платы, определяется в ценах, не превышающих цены на эту продукцию на местном рынке на момент ее выдачи, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9213. Договорное распределение рисков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В договоре аренды стороны могут по взаимному согласию установить случаи и пределы распределения ущерба, причиненного стихийными бедствиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стороны могут по взаимному согласию предусмотреть распределение, в полном объеме или частично, потерь арендованного имущества вследствие обстоятельств, находящихся вне контроля арендатора, которые делают невозможным или затруднительным исполнение обязательств одной из сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9214. Уменьшение арендной платы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если более половины плодов, полученных в результате аренды, гибнет из-за обстоятельств, находящихся вне контроля арендатора, он вправе пропорционально уменьшить арендную плату за соответствующий период. Право на уменьшение арендной платы сохраняется только до момента отделения плодов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9215. Залоговое право арендодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях обеспечения своих требований, вытекающих из договора аренды, арендодатель обладает правом заклада в отношении вещей, внесенных арендатором, и в отношении плодов арендованной вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заклад арендодателя не может противопоставляться залогодержателю, который зарегистрировал залог до даты погашения требования, выдвинутого для осуществления залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9216. Субаренда сельскохозяйственных земель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для передачи сельскохозяйственных земель в субаренду арендатор обязан получить согласие арендодателя и заключить отдельный договор. В случае несоблюдения данной обязанности арендодатель имеет право на расторжение аренды и возврат владения сельскохозяйственными землями от арендатора или, по обстоятельствам, субарендатора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Арендодатель сельскохозяйственных земель должен указать, какие из арендуемых земельных участков, на какой срок и с какой целью могут быть переданы в субаренду."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор субаренды сельскохозяйственных земель должен включать информацию о договоре аренды и согласие арендодателя, на основании которого заключен договор субаренды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сдача в субаренду арендованных сельскохозяйственных земель не освобождает арендатора от ответственности перед арендодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Срок субаренды сельскохозяйственных земель не может превышать срок договора аренды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Последующая сдача в субаренду субарендатором не допускается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Порядок пользования арендуемым"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"сельскохозяйственным имуществом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9217. Передача сельскохозяйственного имущества в аренду"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Арендодатель обязан передать арендатору имущество во владение и пользование в состоянии, предусмотренном договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если материальные недостатки и недостатки правового характера арендуемого сельскохозяйственного имущества предусмотрены в договоре или арендатор знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать о них, арендодатель освобождается от ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если арендодатель не подписывает акт приема-передачи арендованного имущества в установленный срок, арендатор вправе истребовать это имущество и потребовать возмещения убытков, причиненных просрочкой, либо потребовать расторжения аренды и возмещения убытков, причиненных неисполнением договора аренды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9218. Выкуп арендуемого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если в течение срока аренды арендатор и арендодатель заключают договор купли-продажи в отношении арендуемого сельскохозяйственного имущества, условие, предусматривающее принятие в расчет арендной платы, уплаченной до продажи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9219. Возврат взятого в аренду сельскохозяйственного имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Возврат взятого в аренду сельскохозяйственного имущества осуществляется на основе акта приема-передачи, составляемого согласно статье 913."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По истечении срока аренды арендатор обязан вернуть арендодателю взятое в аренду сельскохозяйственное имущество в том состоянии, в каком он его получил, с учетом износа (бонитета почвы), предусмотренного договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Арендатор вправе отделить улучшения, внесенные с разрешения арендодателя во взятое в аренду сельскохозяйственное имущество, которые могут быть отделены без повреждения имущества, или потребовать от арендодателя возмещения их стоимости, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Сдача в аренду сельскохозяйственных земель, составляющих"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"собственность государства или административно-"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"территориальной единицы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92110. Сдача в аренду сельскохозяйственных земель, являющихся собственностью государства или административно-территориальной единицы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сельскохозяйственные земли, являющиеся собственностью государства или административно-территориальной единицы, сдаются в аренду Правительством или субъектом, в ведении которого находится земля, либо, по обстоятельствам, органами местного публичного управления в пределах их компетенции и в соответствии с законодательством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сельскохозяйственные земли, являющиеся собственностью государства или административно-территориальной единицы, сдаются в аренду с публичных торгов или иным образом, предусмотренным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Годовая плата за аренду сельскохозяйственных земель, являющихся собственностью государства или административно-территориальной единицы, составляет не менее двух процентов нормативной цены этих земель. В случае несоблюдения этих минимальных требований арендная плата считается равной минимальному требованию, установленному законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 7"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Особенности аренды сельскохозяйственного имущества,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"кроме земельных участков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92111. Порядок исчисления размера платы за аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Порядок исчисления размера платы за аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, устанавливается Правительством с учетом степени его износа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При аренде сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, арендатор обязан определять его износ и отражать сумму износа на своем забалансовом счете."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях настоящей части в составе главы под износом сельскохозяйственного имущества понимается уменьшение стоимости сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, в результате его длительного использования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92112. Порядок внесения арендной платы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Порядок внесения платы за аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, устанавливается согласно договоренности сторон. Плата может вноситься раз в год или накапливаться на балансовом счете арендатора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае накопления арендной платы на балансовом счете арендатора последний с согласия арендодателя осуществляет капитальный ремонт, реконструкцию или модернизацию взятого в аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, и приобретает новое имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92113. Пользование арендуемым сельскохозяйственным имуществом, кроме земельных участков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Арендатор пользуется арендуемым сельскохозяйственным имуществом, кроме земельных участков, в соответствии с условиями, предусмотренными договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Арендодатель передает в аренду сельскохозяйственное имущество, кроме земельных участков, в состоянии, указанном в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если арендуемое имущество, кроме земельных участков, требует текущего ремонта, ремонт осуществляется за счет арендатора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Арендатор ставит арендуемое сельскохозяйственное имущество, кроме земельных участков, на учет по внебалансовому счету, а также осуществляет страхование гражданской ответственности в установленном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) На протяжении всего периода аренды транспортных средств и сельскохозяйственной техники арендатор является законным владельцем этого имущества и в случае его повреждения несет гражданскую ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Списание, залог, продажа, а также отчуждение в любой иной форме арендуемого сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, без согласия арендодателя не допускаются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92114. Капитальный ремонт"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Арендодатель обязан производить капитальный ремонт сданного в аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, если договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Невыполнение арендодателем обязанности, предусмотренной частью (1), дает арендатору право произвести капитальный ремонт за свой счет и зачесть понесенные расходы в счет платы за аренду сельскохозяйственного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 92115. Истечение срока аренды сельскохозяй-ственного имущества, кроме земельных участков. Возврат имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По истечении срока аренды сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, арендатор обязан вернуть это имущество арендодателю в том состоянии, в каком он его получил, с учетом степени износа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если согласно договору плата за аренду сельскохозяйственного имущества, кроме земельных участков, накапливается на балансовом счете арендатора, по истечении срока аренды арендатор согласно договоренности сторон должен возместить арендодателю деньгами или иным принадлежащим ему имуществом неуплаченную арендную плату, а также суммы, которые предназначались для капитального ремонта сельскохозяйственного имущества, но не были использованы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При аренде оборотных средств арендатор по истечении срока аренды обязан вернуть их арендодателю в натуре, с учетом износа, или возместить их эквивалент в деньгах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава X"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЛИЗИНГ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 922. Договор лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору лизинга одна сторона (лизингодатель) обязуется предоставить другой стороне (лизингополучателю) на согласованный срок, превышающий один год (срок лизинга), во владение и пользование вещь, приобретенную лизингодателем, а также предоставить лизингополучателю варианты приобретения вещи в собственность, продления срока лизинга или возврата вещи по истечении срока лизинга, а лизингополучатель обязуется вносить согласованные периодические платежи (лизинговые платежи)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизинговый платеж представляет собой периодический платеж, состоящий из долевой части первоначальной стоимости вещи и дохода от лизинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Первоначальная стоимость вещи складывается из стоимости, по которой она была приобретена лизингодателем, включая предусмотренные законом налоги и платежи (кроме тех, что в соответствии с законом подлежат возмещению лизингодателю), а также, по обстоятельствам, любых других расходов, понесенных лизингодателем в связи с приобретением, поставкой и вводом в эксплуатацию вещи в соответствии с договором лизинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Остаточная стоимость представляет собой дополнительную к лизинговым платежам сумму, которая, если это прямо указано в договоре лизинга, должна быть уплачена лизингополучателем лизингодателю в случае реализации варианта приобретения в собственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Общая стоимость представляет собой сумму всех платежей, которые должны быть произведены лизингополучателем лизингодателю в соответствии с договором лизинга, включая все лизинговые платежи, авансовые платежи, комиссионные по договору лизинга за счет лизингополучателя, к которой добавляется, если это прямо оговорено, остаточная стоимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 923. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор, соответствующий положениям части (1) статьи 922, признается договором лизинга, хотя бы стороны и исключили или ограничили вариант продления срока лизинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К договору лизинга применяются соответствующим образом положения договора имущественного найма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения статьи 869 применяются соответствующим образом к доходу от лизинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей главы применяются соответствующим образом и в случае, если лизингодатель приобретает вещь по договору подряда или другому возмездному договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Продавец может выступить в качестве лизингополучателя в случае, когда он берет в лизинг проданную им вещь (возвратный лизинг)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 924. Право лизингодателя на информацию. Изменение материального положения лизингополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель вправе запросить от лизингополучателя документы, отражающие его финансовое состояние и/или состояние запрошенной им вещи, и проверить финансовое состояние лизингополучателя и/или состояние запрошенной им вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизингодатель вправе заявить о расторжении лизинга и освободиться от обязанности предоставить вещь во владение и пользование лизингополучателю в случае существенного ухудшения материального положения последнего, ставящего под угрозу исполнение им договорных обязательств, даже если ухудшение произошло до заключения договора и стало известно лизингодателю позднее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 925. Заключение, форма и содержание договора лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор лизинга заключается в письменной форме. Если для продажи вещи закон требует, под угрозой ничтожности, определенной формы, такое же требование к форме применяется и к договору лизинга, предметом которого является подобная вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор лизинга должен содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) первоначальную стоимость вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) общую стоимость;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) доход от лизинга;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) срок лизинга;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) размер и сроки внесения лизинговых платежей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 926. Вещь, переданная в лизинг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Потребляемые вещи могут передаваться в лизинг только как часть совокупности, содержащей преимущественно непотребляемые вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Движимая вещь, являющаяся предметом договора лизинга, сохраняет свой движимый характер в течение срока нахождения в лизинге, хотя бы она и была присоединена или включена в состав недвижимости, в той мере, в какой она не утрачивает свою индивидуальность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 927. Право выбора лизингополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право выбора вещи и/или продавца принадлежит лизингополучателю. В этом случае лизингодатель должен разумно согласовать с лизингополучателем содержание договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если лизингополучатель предоставил спецификации вещи или своего производства лизингодателю или продавцу, он обязан возместить лизингодателю или, по обстоятельствам, продавцу убытки в случае, когда соблюдение лизингодателем или, по обстоятельствам, продавцом соответствующих спецификаций породило претензии третьих лиц, чьи права на объект интеллектуальной собственности или иные права нарушены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 928. Права лизингополучателя в отношении продавца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель должен обеспечить, чтобы лизингополучатель мог реализовать в отношении продавца права покупателя вещи в объеме, необходимом для того, чтобы лизингополучатель самостоятельно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вступил во владение вещью в начале лизинга; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) беспрепятственно и продуктивно продолжительное время владел и пользовался вещью, включая устранение недостатков проданной вещи или замену вещи с недостатком на условиях договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизингополучатель пользуется правами покупателя вещи, если он является стороной договора или назначен третьим лицом–выгодоприобретателем таких прав в договоре купли-продажи. Продавец не отвечает перед лизингодателем и лизингополучателем одновременно за один и тот же ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если лизингополучатель не назначен третьим лицом–выгодоприобретателем прав покупателя, лизингодатель несет непосредственно перед лизингополучателем обязательства, предусмотренные частью (1), до тех пор, пока лизингодатель не уступит или иным образом не предоставит лизингополучателю такие права по отношению к продавцу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) С того момента, когда продавцу становится известно, что лизингополучатель пользуется правами покупателя в соответствии с настоящей статьей, изменение или расторжение купли-продажи не создает юридических последствий без согласия лизингодателя и лизингополучателя. С этого же момента продавец не может заменить вещь с недостатком другой без согласия лизингодателя и лизингополучателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие в договоре лизинга, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб лизингополучателю-потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 929. Право собственности на вещь и противопоставимость лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель приобретает право собственности на вещь у продавца в соответствии с условиями заключенного между ними договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизингодатель вправе произвести отчуждение вещи третьим лицам без согласия лизингополучателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лизинг становится противопоставимым третьим лицам:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) посредством отметки в реестре недвижимого имущества – в случае недвижимых вещей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) посредством отметки в предусмотренном законом публичном реестре – в случае движимых вещей, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в соответствующем реестре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) посредством регистрации в реестре залогов движимого имущества – в случае движимых вещей, иных чем предусмотренные пунктом b)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Даже если соответствующая формальность, предусмотренная частью (3), не выполнена, лизинг может быть противопоставлен третьему лицу, которое узнало о нем иным путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда лизинг может быть противопоставлен третьему лицу–приобретателю вещи, применяются положения статьи 900."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 930. Пределы ответственности лизингодателя по договору лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель не несет ответственности за неисполнение продавцом своих обязательств по отношению к лизингополучателю, за исключением случая, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) продавец был выбран лизингодателем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) неисполнение обязательства продавцом обусловлено неисполнением лизингодателем своих обязательств, в том числе по оплате, вытекающих из договора купли-продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За исключением случая, когда лизингодатель несет ответственность в соответствии с положениями части (1), лизингополучатель не может сослаться на неисполнение продавцом обязательств перед лизингополучателем с тем, чтобы приостановить исполнение своих обязательств перед лизингодателем, сократить их или расторгнуть лизинг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) За исключением случая, когда лизингодатель несет ответственность в соответствии с положениями части (1), лизингополучатель-потребитель, которому не поставлена или только частично поставлена вещь либо которому поставлена вещь, не соответствующая положениям договора купли-продажи, может сослаться на неисполнение продавцом обязательств перед лизингополучателем с тем, чтобы приостановить исполнение своих обязательств перед лизингодателем, сократить их или расторгнуть лизинг, только в случае, если не удалось получить от продавца удовлетворения требований, на которые он имеет право на основании договора купли-продажи. Любое условие в договоре лизинга, отступающее от положений настоящей части в ущерб лизингополучателю-потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) За исключением случаев, предусмотренных частью (1), до реализации варианта приобретения лизингополучателем вещи в собственность лизингодатель обязан гарантировать лизингополучателя от недостатков правового характера вещи согласно правовым положениям об имущественном найме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Лизингодатель не несет никакой ответственности перед лизингополучателем или третьими лицами за ущерб, причиненный вещью или в результате пользования вещью, до момента, когда лизингодатель вступит в непосредственное владение вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9301. Несение рисков и затрат"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Риск гибели (в том числе утраты или хищения) или повреждения вещи, будь то в силу действия третьего лица или других обстоятельств, переходит на лизингополучателя в момент, когда он принимает или должен принять вещь во владение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) После перехода риска на лизингополучателя он не может ссылаться на лишение или нарушение возможности пользоваться вещью, в том числе по причине ее утраты, хищения, гибели или повреждения, с тем, чтобы приостановить исполнение своих обязательств перед лизингодателем, сократить их или расторгнуть лизинг. Положения части (3) статьи 930 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Прекращение обязательства лизингодателя по обеспечению владения и пользования вещью в результате невозможности исполнения не приводит к погашению встречного обязательства лизингополучателя по внесению лизинговых платежей, за исключением случая, когда невозможность вызвана недостатком правового характера у выбранной лизингодателем вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лизингополучатель обязан нести расходы по содержанию и текущему и капитальному ремонту вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9302. Страхование вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор лизинга может предусматривать обязанность заключения договора страхования вещи от предусмотренных страховых рисков. Если сторона, обязанная заключить договор страхования вещи, не выполнила эту обязанность, другая сторона может выполнить эту обязанность и потребовать от обязанной стороны возмещения страховой премии и других страховых расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Независимо от того, с кем заключен договор страхования вещи от рисков – с лизингодателем или лизингополучателем, страхователь должен указать лизингодателя или кредитора лизингодателя в качестве приоритетного застрахованного для получения страхового возмещения и лизингополучателя в качестве альтернативного застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страхователь направляет другой стороне договора лизинга экземпляр договора страхования. Каждая сторона должна соблюдать условия договора страхования в той мере, в какой соблюдение этих условий находится в пределах ее разумного контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лизингодатель имеет право на получение страхового возмещения в пределах неоплаченной общей стоимости и обязан засчитать поступления в счет погашения неоплаченной общей стоимости. В этом случае общая стоимость уменьшается на доход от лизинга, связанный с полученной суммой, за период между датой поступления и датой, когда должен был истечь срок лизинга. Договор лизинга может предусматривать, что в дополнение к общей стоимости лизингодатель имеет право на комиссионные за досрочное погашение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Часть страхового возмещения, оставшаяся после применения положений части (4), выплачивается лизингополучателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В отступление от положений частей (4) и (5), если страховым случаем является повреждение вещи, лизингополучатель может требовать от лизингодателя передачи ему страхового возмещения, фактически полученного от страховщика, в той мере, в какой лизингополучатель ранее отремонтировал вещь за свой счет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Любое условие в договоре лизинга, отступающее от положений частей (2)–(5) в ущерб лизингополучателю-потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Положения настоящей статьи не наносят ущерб преимущественным правам кредитора по договору залога или ипотеки на вещь или других кредиторов, за которыми закон признает преимущественное право на страховое возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9303. Сделки по распоряжению, касающиеся прав, вытекающих из договора лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель может уступить или иным образом распорядиться своими правами на вещь или правами, вытекающими из договора лизинга. Уступка или распоряжение иным образом не освобождает лизингодателя от его обязательств, вытекающих из договора, и не меняет существо или правовой режим договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизингополучатель может передать вещь в пользование третьим лицам либо может уступить или обременить другие права, вытекающие из договора лизинга, только с согласия лизингодателя и с соблюдением прав третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9304. Реализация варианта приобретения в собственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингополучатель может реализовать вариант приобретения вещи в собственность путем уведомления лизингодателя в любое время в течение срока лизинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лизингополучатель может реализовать, под угрозой утраты права, вариант приобретения вещи в собственность также путем уведомления лизингодателя в тридцатидневный или другой, более длительный, срок, предусмотренный договором лизинга. Соответствующий срок исчисляется с даты истечения срока лизинга или, по обстоятельствам, с даты расторжения лизинга лизингодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае реализации варианта приобретения в собственность лизингополучатель обязан оплатить неоплаченную часть общей стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если вариант приобретения в собственность реализуется до истечения срока лизинга, из общей стоимости вычитается доход от лизинга за период между датой фактической уплаты сумм, предусмотренных частью (3), и датой, когда должен был истечь срок лизинга. Договор лизинга может предусматривать уплату лизингополучателем комиссионных за досрочное погашение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Уведомление о реализации варианта приобретения в собственность создает последствия, а лизингодатель обязан согласиться на передачу права собственности лизингополучателю, только если лизингополучатель уплатил, под угрозой утраты права, в полном объеме суммы, причитающиеся лизингодателю в связи с реализацией данного варианта, в семидневный срок с даты реализации варианта приобретения в собственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Лизингодатель гарантирует лизингополучателя от недостатков правового характера вещи согласно правовым положениям о купле-продаже. Срок ответственности за недостатки правового характера исчисляется с даты передачи собственности лизингополучателю. Лизингодатель не гарантирует лизингополучателя от материальных недостатков вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если лизингодатель оформил залог или ипотеку либо установил иные права третьих лиц на вещь, он обязан обеспечить лизингополучателю приобретение вещи в собственность свободной от прав третьих лиц, даже если лизингополучатель ранее согласился с предоставлением прав третьим лицам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Предварительная регистрация права собственности покупателя подтверждается, а покупатель становится безоговорочным владельцем посредством акта приема-передачи, подписанного после ввода в эксплуатацию, и – в случае оговорки о сохранении права собственности за продавцом – посредством выданного продавцом в письменной форме подтверждения оплаты полной стоимости. В этом случае право собственности продавца исключается из реестра недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В отношении недвижимых вещей или движимых вещей, право собственности на которые приобретается, согласно закону, путем регистрации в публичном реестре, лизингополучатель приобретает право собственности с даты регистрации в соответствующем реестре на основании договора лизинга и выданного лизингодателем документа о полном исполнении обязательств лизингополучателем. В случае если право собственности лизингополучателя было зарегистрировано предварительно в соответствии с пунктом b) части (2) статьи 28324, предварительная регистрация подтверждается выданным лизингодателем документом о полном исполнении обязательств лизингополучателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Любое условие в договоре лизинга, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб лизингополучателю-потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9305. Обязательства в случае возврата вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство лизингополучателя вернуть вещь лизингодателю по истечении срока лизинга или при расторжении лизинга должно быть исполнено, даже если срок для реализации вариантов выбора лизингополучателя еще не истек."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном частью (1), лизингодатель обязан принять вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9306. Ускорение погашения оставшихся лизинговых платежей и расторжение лизинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лизингодатель вправе по своему выбору потребовать от лизингополучателя незамедлительного внесения неоплаченной части общей стоимости или расторгнуть лизинг, если:"},{"id":null,"spans":[[126,136,"l4"]],"t":"p","text":"a) возбужден процесс несостоятельности лизингополучателя, за исключением случаев, предусмотренных Законом о несостоятельности № 149/2012;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) лизингополучатель не предоставил предусмотренные договором лизинга личные или вещные обеспечения либо без согласия кредитора уменьшил предоставленные обеспечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) лизинговый платеж остается неуплаченным, хотя бы частично, более чем сорок пять дней по наступлении срока уплаты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) на протяжении любого периода в двенадцать последовательных месяцев три или более лизинговых платежа не были полностью уплачены в срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) возникло одно из обстоятельств, предусмотренных частью (1) статьи 906, за исключением пункта c);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) возникли иные обстоятельства, предусмотренные законом или договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если лизингодатель потребовал внесения неоплаченной части общей стоимости до истечения срока лизинга, из ее суммы вычитается доход от лизинга за период между датой фактической оплаты неоплаченной части общей стоимости и датой, когда должен был истечь срок лизинга. Право лизингодателя на возмещение причиненного ущерба остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае расторжения лизинга лизингодателем по причине неисполнения обязательств лизингополучателем лизингодатель не возвращает лизинговые платежи и иные суммы, полученные на основании договора лизинга. В этом случае лизингодатель имеет право на компенсацию, равную неоплаченной части общей стоимости, из которой вычитается доход от лизинга за период между датой фактической выплаты компенсации и датой, когда должен был истечь срок лизинга. Право лизингодателя на предусмотренные договором комиссионные за досрочное погашение или на возмещение иного ущерба остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) После возврата вещи в его владение лизингодатель обязан продать вещь в разумный срок и по коммерчески разумной цене. Правовые положения о коммерчески разумной цене в случае продажи заложенной вещи применяются соответствующим образом. Полученная таким образом сумма направляется на погашение задолженности лизингополучателя перед лизингодателем, после чего разница выплачивается лизингополучателю. Если суммы, вырученной от продажи вещи, недостаточно для погашения обязательства лизингополучателя перед лизингодателем, лизингополучатель обязан доплатить разницу в стоимости, подлежащую уплате лизингодателю в установленный тем срок. Цена коммерчески разумна, даже если можно было продать вещь по более высокой цене, за исключением случаев, когда разница в ценах существенна."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае расторжения лизинга лизингополучателем по причине неисполнения обязательств лизингодателем применяются общие правовые положения о расторжении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Вместо продажи вещи в соответствии с частями (2)–(4) лизингодатель может уведомить лизингополучателя о том, что намерен сохранить вещь в своей собственности, выплатив лизингополучателю компенсацию, равную рыночной цене вещи, из которой вычитается долг лизингополучателя перед лизингодателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Любое условие в договоре лизинга, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб лизингополучателю-потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"446. В статьях 932–934 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"447. В части (1) статьи 935 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"448. Статью 936 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) В той мере, в какой заказчик выбрал субподрядчика или субисполнителя либо предоставил оборудование и материалы, ответственность подрядчика или исполнителя определяется положениями статей 9374 и 9375.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"449. Дополнить кодекс статьей 9361 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9361. Преддоговорные обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До заключения договора подрядчик или исполнитель обязан предупредить заказчика об известном ему риске того, что требуемая работа или услуга:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) может не привести к результату, на который указывает или который предполагает получить заказчик;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) может нанести ущерб другим интересам заказчика; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) может потребовать больше расходов или занять больше времени, чем разумно ожидает заказчик."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность по информированию, предусмотренная частью (1), не возникает, если заказчик уже знает или, как можно разумно предполагать, должен знать о риске, указанном в части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если риск, указанный в части (1), возник и при этом подрядчик или исполнитель нарушил обязанность предупредить о нем, подрядчик или исполнитель лишается права на одностороннее изменение в соответствии со статьей 9391 на основе реализации этого риска, если не докажет, что заказчик заключил бы договор, даже если бы был предупрежден. Это положение не исключает любых средств правовой защиты кредитора, которыми может воспользоваться заказчик, включая средства защиты в случае ошибки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Заказчик обязан до заключения договора предупредить подрядчика или исполнителя об известных ему не являющихся обычными обстоятельствах, если они могут привести к удорожанию работы или услуги либо к увеличению необходимого времени по сравнению с тем, что ожидает подрядчик или исполнитель, либо могут причинить ущерб подрядчику или исполнителю либо иным лицам при выполнении работы или оказании услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если окажется, что подрядчик или исполнитель не был надлежаще предупрежден, при наступлении обстоятельств, указанных в части (4), подрядчик или исполнитель имеет право:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) требовать возмещения ущерба, причиненного ему в результате нарушения заказчиком обязанности предупредить; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) получить дополнительный срок для выполнения работы или оказания услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Для целей части (1) предполагается, что подрядчик или исполнитель осведомлен об указанных рисках, если очевидно, что они должны быть известны из всех фактов и обстоятельств, известных подрядчику или исполнителю, учитывая информацию, которую подрядчик или исполнитель обязан собрать о результате, указанном или ожидаемом заказчиком, и об обстоятельствах, при которых должна быть выполнена работа или оказана услуга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Для целей части (2) считается, что от заказчика нельзя разумно ожидать, что он знает о риске, только потому, что он является сведущим в соответствующей сфере либо был проинформирован сведущими в этой сфере третьими лицами, если только указанные третьи лица не действуют в качестве агентов заказчика, в случае чего применяются положения статьи 6781."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Для целей части (4) предполагается, что заказчик знает об упомянутых в ней фактах, если по обстоятельствам дела очевидно, что они известны заказчику без специального исследования.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"450. В статье 937 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"451. Дополнить кодекс статьями 9371–9375 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9371. Обязанность по сотрудничеству"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Стороны обязаны сотрудничать друг с другом, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заказчик обязан отвечать на разумные запросы подрядчика или исполнителя о предоставлении информации в той мере, в какой она необходима для исполнения подрядчиком или исполнителем обязательств, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) заказчик обязан давать указания по поводу выполнения работы или оказания услуги в той мере, в какой такие указания необходимы для исполнения подрядчиком или исполнителем обязательств, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) заказчик, если на нем лежит обязанность получить какие-либо разрешения или лицензии, должен их своевременно получить, чтобы обеспечить возможность исполнения подрядчиком или исполнителем обязательств, предусмотренных договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) подрядчик или исполнитель обязан предоставить заказчику разумную возможность контролировать исполнение подрядчиком или исполнителем обязательств, предусмотренных договором; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) стороны обязаны координировать свои усилия в той мере, в какой это необходимо для исполнения ими своих обязательств, предусмотренных договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае неисполнения заказчиком обязанностей, предусмотренных пунктами a) или b) части (1), подрядчик или исполнитель вправе приостановить исполнение обязательств либо исполнить их, основываясь на ожиданиях, предпочтениях и приоритетах заказчика, какими они могут разумно предполагаться на основе уже полученных информации и указаний, при условии, что заказчик проинформирован в соответствии со статьей 9375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае неисполнения заказчиком обязанностей, предусмотренных частью (1), в результате чего увеличились по сравнению с договором стоимость работы или услуги либо необходимое время, подрядчик или исполнитель имеет право:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) требовать возмещения убытков, причиненных ему неисполнением; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) получить дополнительный срок для выполнения работы или оказания услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9372. Обязанность проявления компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подрядчик или исполнитель обязан выполнить работу или оказать услугу:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) с компетентностью и осмотрительностью, которые по обстоятельствам дела проявил бы всякий разумный исполнитель; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в соответствии с законом или иными обязательными нормами, которые применяются при выполнении соответствующей работы или оказании соответствующей услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если подрядчик или исполнитель практикует более высокий уровень компетентности и осмотрительности, он должен проявлять этот более высокий уровень."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подрядчик или исполнитель является членом организации профессиональных исполнителей, для которой органами власти или самой организацией установлены определенные стандарты, подрядчик или исполнитель обязаны проявлять компетентность и осмотрительность, которых требуют такие стандарты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При определении того, какой степени компетентности и осмотрительности вправе ожидать заказчик, помимо прочего, должны учитываться:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) характер, степень, частота и предсказуемость рисков, которые могут возникнуть при выполнении работы или оказании услуги заказчику;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае причинения вреда – стоимость затрат, связанных с принятием мер, которые могли бы предотвратить этот или подобный вред;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) является ли подрядчик или исполнитель профессионалом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) размер вознаграждения; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) время, разумно необходимое для выполнения работы или оказания услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Предполагается, что исполняя обязанности, предусмотренные настоящей статьей, подрядчик или исполнитель, в частности, обязан принять разумные меры предосторожности, чтобы предотвратить причинение вреда в результате выполнения работы или оказания услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9373. Обязательство достичь результата"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подрядчик или исполнитель обязан достичь конкретного результата, указанного или подразумеваемого заказчиком в момент заключения договора, при том, что в случае, когда результат подразумевался, но не был указан заказчиком:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) подразумеваемый результат был таким, что предположения о его достижении можно было разумно ожидать от заказчика; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) заказчик не имел оснований полагать, что существует значительный риск того, что результат работы или услуги не может быть достигнут."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой заказчику передается право собственности на результат, он должен быть свободен от любых прав и обоснованных притязаний третьих лиц. Положения статьи 764 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9374. Указания заказчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подрядчик или исполнитель обязан следовать всем своевременным указаниям заказчика относительно выполнения работы или оказания услуги при условии, что эти указания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) являются условиями самого договора или указаны в каком-либо документе, к которому отсылает договор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) являются результатом осуществления выбора, право которого предоставлено заказчику договором; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) являются результатом осуществления выбора, который стороны оставили на период после заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если неисполнение подрядчиком или исполнителем одной или нескольких обязанностей, предусмотренных статьями 9372 или 9373, явилось следствием соблюдения указания, которое подрядчик или исполнитель обязан выполнить в соответствии с положениями части (1), он не несет ответственность на основании указанных статей, если заказчик был предупрежден в соответствии со статьей 9375."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подрядчик или исполнитель считает, что указание, предусмотренное частью (1), представляет собой изменение договора в смысле статьи 9391, он обязан надлежащим образом предупредить заказчика об этом. Если заказчик без неоправданного промедления не отменит свое указание, подрядчик или исполнитель обязан следовать указанию, а само указание имеет силу изменения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9375. Договорная обязанность подрядчика или исполнителя по предупреждению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подрядчик или исполнитель обязан предупредить заказчика об известном ему риске того, что требуемая работа или услуга:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не приведет к результату, предусмотренному заказчиком или подразумевавшемуся им в момент заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) может нанести ущерб иным интересам заказчика; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) может потребовать больших затрат или занять больше времени, чем это предусмотрено договором, как в результате следования указаниям заказчика либо учета информации, предоставленной заказчиком или полученной при подготовке к оказанию услуги, так и в результате реализации любых иных рисков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Подрядчик или исполнитель должен принять разумные меры, чтобы убедиться, что заказчик понимает содержание предупреждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обязанность по предупреждению, предусмотренная частью (1), не возникает, если заказчик уже знает или, как можно разумно предполагать, должен знать о риске, указанном в части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если риск, указанный в части (1), возник и при этом подрядчик или исполнитель нарушил обязанность предупредить о нем, подрядчик или исполнитель лишается права на одностороннее изменение в соответствии со статьей 9391 на основе реализации этого риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Для целей части (1) предполагается, что подрядчик или исполнитель осведомлен об указанных рисках, если они, исходя из всех обстоятельств дела, очевидны без специального исследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Для целей части (3) считается, что заказчик по разумному предположению должен знать о риске, если он является сведущим в соответствующей сфере либо был проинформирован сведущими в этой сфере третьими лицами. В случае если третьи лица действуют от имени заказчика, применяются положения статьи 6761.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"452. В статье 938:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Подрядчик или исполнитель должен обеспечить, чтобы средства и материалы, используемые для выполнения работы или оказания услуги, соответствовали договору и законодательству и подходили для достижения цели, преследуемой договором.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"453. Дополнить кодекс статьей 9391 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9391. Одностороннее изменение договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для права заказчика на расторжение в соответствии со статьей 942 каждая из сторон вправе, уведомив другую сторону, изменить работу, которая должна быть выполнена, или услугу, которая должна быть оказана, если это изменение разумно, принимая во внимание:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) результат, который должен быть достигнут;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) интересы заказчика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) интересы подрядчика или исполнителя; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обстоятельства, существующие на момент изменения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменение рассматривается как разумное, только если оно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) необходимо для того, чтобы позволить подрядчику или исполнителю действовать в порядке, предусмотренном статьей 9372 или, по обстоятельствам, статьей 9373;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) является следствием указания, данного в соответствии с частью (1) статьи 9374 и не отозванного заказчиком без неоправданного промедления после получения предупреждения в соответствии с частью (3) статьи 9374;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) является разумным ответом на предупреждение подрядчика или исполнителя, сделанное в соответствии со статьей 9375; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) требуется в связи с изменением обстоятельств, которые служат основанием для изменения обязанностей подрядчика или исполнителя в соответствии со статьей 7205."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Дополнительное вознаграждение, подлежащее уплате в результате изменения договора, должно быть разумным и определяться с использованием тех же методов исчисления, которые были использованы для определения первоначальной цены договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В той мере, в какой уменьшен объем работ или услуг, уменьшение расходов и любая возможность подрядчика или исполнителя использовать высвободившиеся ресурсы на другие цели должны быть приняты во внимание при расчете изменения вознаграждения в результате изменения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) При изменении работы или услуги время ее оказания может быть изменено исходя из обстоятельств пропорционально увеличению объема работы по сравнению с ее первоначальным объемом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"454. В наименовании и содержании статьи 941 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"455. Дополнить кодекс статьей 9411 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9411. Обязанность заказчика по уведомлению о предполагаемом несоответствии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если заказчику в период выполнения работы или оказания услуги станет известно о том, что подрядчик или исполнитель не сможет исполнить свое обязательство, предусмотренное статьей 9373, заказчик обязан уведомить об этом подрядчика или исполнителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для целей части (1) осведомленность заказчика предполагается, если совокупность всех фактов и обстоятельств, известных ему без специального исследования, позволяет быть осведомленным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если неисполнение указанной в части (1) обязанности приводит к увеличению расходов на выполнение работы или оказание услуги либо к увеличению необходимого времени по сравнению с тем, как это было определено в договоре, подрядчик или исполнитель вправе требовать возмещения убытков, вызванных неисполнением данной обязанности, и получить дополнительный срок для выполнения работы или оказания услуги.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"456. Статьи 942 и 943 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 942. Расторжение заказчиком"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заказчик может заявить о расторжении в любое время, по обоснованной причине или без таковой, до полного выполнения работы или услуги, будучи обязанным выплатить подрядчику или исполнителю вознаграждение за выполненные работы или оказанные услуги и возместить вызванные расторжением убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если заказчик заявил о расторжении по обоснованной причине, он не обязан возмещать вызванные этим убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для целей части (2) считается, что заказчик заявил о расторжении по обоснованной причине, если он:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) имел право на расторжение в соответствии с условиями договора и выполнил установленные для этого в договоре требования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имел право на расторжение в соответствии с правовыми положениями о неисполнении обязательств; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) имел право на расторжение в соответствии со статьей 7208 и направил предварительное уведомление в разумный срок в порядке, установленном статьей 7208."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 943. Расторжение подрядчиком или исполнителем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда не имеется обоснованных причин для расторжения, подрядчик или исполнитель может заявить о расторжении таким образом, чтобы заказчик мог получить работу или услугу иным путем. При наличии обоснованных причин обязанность возмещения убытков отпадает."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае расторжения подрядчик или исполнитель обязан вернуть полученный аванс."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае заявления о расторжении подрядчик или исполнитель может потребовать уплаты ему соответствующей части вознаграждения по уже выполненным работам или оказанным услугам в той мере, в какой заказчик заинтересован в них.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"457. Статью 945 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 945. Смерть или установление судебной меры охраны в отношении подрядчика или исполнителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Смерть или установление судебной меры охраны в отношении подрядчика или исполнителя влечет прекращение договорных отношений только в случае, если договор был заключен с учетом его личных качеств или если исполнение договора не может быть продолжено надлежащим образом, в том числе при поддержке защитника; в этом случае заказчик имеет право заявить о расторжении.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"458. В статье 949:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «требовать расторжения договора и» заменить словами «заявить о расторжении подряда и потребовать»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «расторжения договора.» заменить словами «расторжения подряда.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"459. В наименовании статьи 950 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"460. В статье 951:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании слова «на расторжение договора» заменить словами «на расторжение подряда»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в содержании статьи слова «потребовать расторжения договора и» заменить словами «заявить о расторжении подряда и потребовать»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"461. В части (2) статьи 955 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"462. В статье 961 слова «о расторжении договора.» заменить словами «о расторжении.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"463. Статью 963 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 963. Расторжение подряда по причине наличия недостатков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае наличия недостатков работы заказчик может заявить о расторжении подряда в соответствии с правовыми положениями о неисполнении обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для целей статьи 617 неисполнение является существенным, когда устранить недостаток не удалось."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Подрядчик обязан возместить заказчику причиненный ущерб.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"464. В статье 964 слова «не расторгнул договор,» заменить словами «не заявил о расторжении подряда,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"465. Статью 968 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 968. Срок обнаружения недостатков и срок исковой давности по договору подряда"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения статей 7653 и 7654 применяются соответствующим образом в отношении недостатков работы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором предусмотрена приемка работы по частям, срок обнаружения недостатков исчисляется со дня приемки работы в целом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"466. Статью 969 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"467. В статье 974:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить словами «, или по завершении оказания услуг.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «договор может расторгнуть» заменить словами «заявить о расторжении может»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"468. Наименование и вводную часть статьи 975 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 975. Срок расторжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Расторжение на основании части (2) статьи 974 может быть осуществлено:»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"469. В статье 976 слова «расторгнуть договор» заменить словами «заявить о расторжении договора»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"470. Статью 978 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"471. Главу XI раздела III дополнить частями 4–6 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Услуги проектирования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9791. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются к договорам, по которым одна сторона (проектировщик) обязуется разработать для другой стороны (заказчика) проект:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) создания объекта недвижимости, который должен быть построен заказчиком или в его интересах; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) создания движимой или нематериальной вещи либо оказания услуги, которые должны быть созданы или оказаны заказчиком или в его интересах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К договору, согласно которому одна сторона обязуется разработать проект и оказать услугу, состоящую в реализации проекта, применяются правовые положения о подряде или, при необходимости, об оказании услуг, а в дополнение применяются положения настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9792. Преддоговорная обязанность по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Преддоговорная обязанность проектировщика по информированию предполагает, в частности, что проектировщик обязан предупредить заказчика о том, что у него отсутствуют специальные знания по специфическим проблемам, требующим привлечения специалистов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9793. Обязанность проявления компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с обязанностью проявления компетентности и осмотрительности проектировщик обязан, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) привести проект в соответствие с другими проектами, которые разрабатывают для заказчика другие проектировщики, с тем чтобы обеспечить наиболее эффективное оказание услуг всеми проектировщиками;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) интегрировать работу других проектировщиков, которая необходима для обеспечения соответствия проекта договору;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) включать пояснительную информацию по реализации проекта, необходимую для того, чтобы пользователь со средним уровнем познаний (или определенный пользователь, представленный проектировщику в момент заключения договора) мог осуществить проект;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечить такие условия, при которых пользователь проекта может осуществить его, не нарушая императивные правовые положения или права третьих лиц, о которых проектировщик знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) разработать проект таким образом, чтобы обеспечить наиболее эффективную с экономической и технической точек зрения реализацию проекта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9794. Соответствие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Проект соответствует договору, если при его реализации он позволяет достичь конкретного результата пользователю проекта, проявляющему компетентность и осмотрительность, которых от него можно разумно ожидать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На случай несоответствия заказчик не вправе использовать право кредитора, если причиной такого несоответствия является указание, данное заказчиком, и проектировщик исполнил обязанность по предупреждению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9795. Сдача проекта"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если проектировщик считает проект или его часть, которая может быть реализована независимо от готовности других частей проекта, завершенными и выражает намерение передать проект заказчику, последний обязан принять его в разумный срок после получения соответствующего уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заказчик вправе отказаться от принятия проекта, если проект или его соответствующая часть не соответствует договору и такое несоответствие расценивается как существенное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9796. Данные"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После исполнения других договорных обязательств обеими сторонами проектировщик по требованию заказчика обязан передать ему все относящиеся к проекту данные или их копии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Проектировщик обязан в течение разумного времени хранить относящиеся к проекту данные, которые не были переданы. Перед их уничтожением проектировщик обязан повторно предложить их заказчику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9797. Ограничение ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В договорах между профессионалами условие, ограничивающее ответственность проектировщика за несоблюдение стоимости объекта, вещи или услуги, которые должны быть созданы или оказаны заказчиком или в его интересах на основе проекта, предполагается справедливым, за исключением случаев, когда оно ограничивает ответственность проектировщика или лица, за действия которого он отвечает, за ущерб, причиненный умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Информационные и консультационные услуги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9798. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются к договорам, по которым одна сторона (исполнитель) обязуется предоставить информацию или консультацию другой стороне (заказчику)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы применяются в дополнение к обязанности по информированию, возникающей в связи с предоставлением медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей части в составе главы о предоставлении информации применяются соответствующим образом и к предоставлению консультации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9799. Обязанность сбора предварительных данных"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель обязан в той мере, в какой это может разумно рассматриваться необходимым для оказания услуги, собрать данные о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) определенной цели, ради которой заказчик запрашивает информацию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предпочтениях и приоритетах заказчика в отношении информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) решении, которое, как можно ожидать, будет принято заказчиком на основе информации; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) личных обстоятельствах заказчика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если информация должна быть передана группе лиц, подлежащие сбору данные должны соответствовать целям, предпочтениям, приоритетам и личным обстоятельствам, наличие которых можно разумно предполагать у членов такой группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При необходимости получения от заказчика тех или иных данных исполнитель обязан объяснить заказчику, какие данные тот должен предоставить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97910. Обязанность приобретения и использования специальных знаний"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнитель в той мере, в какой это может быть разумно сочтено необходимым для оказания услуги, обязан приобрести и использовать специальные знания, к которым он имеет или должен иметь доступ как профессионал в сфере предоставления информации или консультирования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97911. Обязанность проявления компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с обязанностью проявления компетентности и осмотрительности исполнитель обязан, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) принять разумные меры к тому, чтобы убедиться, что заказчик понимает содержание информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) действовать с такими компетентностью и осмотрительностью, с какими по обстоятельствам дела действовал бы при предоставлении подлежащей оценке информации любой разумный консультант; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в любом случае, если ожидается, что заказчик будет принимать на основе полученной информации решение, уведомить заказчика о соответствующих рисках в той мере, в какой эти риски, как можно разумно предполагать, могут повлиять на указанное решение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если исполнитель прямо обязуется предоставить заказчику рекомендацию либо наличие такой обязанности можно предположить, исполнитель, чтобы обеспечить заказчику возможность впоследствии принять соответствующее решение, обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) основывать рекомендацию на анализе, основанном на специализированных знаниях, собранных исходя из целей, предпочтений, приоритетов и личных обстоятельств заказчика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) уведомить заказчика об иных вариантах решения, которые может предложить исполнитель, для целей последующего принятия решения заказчиком, а также об их преимуществах и рисках по сравнению с рекомендуемым решением; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) уведомить заказчика об иных вариантах решения, которые исполнитель обеспечить не может, за исключением случаев, когда исполнитель прямо указывает, что заказчику предлагается ограниченный перечень альтернативных решений, либо это очевидно по обстоятельствам дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97912. Соответствие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель обязан предоставить информацию, которая соответствует договору по количеству, качеству и содержанию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Фактическая информация, предоставляемая исполнителем заказчику, должна соответствовать реальным обстоятельствам дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97913. Данные"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В той мере, в какой это по разумному предположению соответствует интересам заказчика, исполнитель обязан хранить данные, касающиеся информации, предоставленной в соответствии с настоящей частью в составе главы, и предоставлять такие данные или извлечения из них заказчику по его разумному требованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97914. Конфликт интересов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если исполнитель прямо обязуется предоставить заказчику рекомендацию либо наличие такой обязанности можно предположить, исполнитель, чтобы обеспечить заказчику возможность впоследствии принять решение, обязан сообщить о любом возможном конфликте интересов, который может повлиять на исполнение им обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До тех пор, пока договорные обязательства не исполнены в полном объеме, исполнитель вправе вступать с третьим лицом в отношения, которые могут создать конфликт интересов этого лица и заказчика, не иначе как предоставив заказчику полную информацию об этом и получив прямо или подразумеваемо выраженное согласие заказчика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97915. Значение компетенции заказчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Привлечение к оказанию услуги третьих лиц, действующих в интересах заказчика, или просто то, что заказчик является компетентным в данной области, не освобождает исполнителя от каких-либо обязанностей, предусмотренных настоящей частью в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнитель освобождается от указанных обязанностей, если заказчик уже обладает информацией либо есть основания считать, что он обладает ею."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для целей части (2) считать, что заказчик обладает информацией, можно в том случае, если информация очевидна для заказчика без проведения какого-либо исследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97916. Причинная связь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если исполнитель знает или, как можно разумно предполагать, должен знать о том, что последующее решение заказчика будет основано на предоставляемой информации, и если заказчик, принимая такое решение, в результате терпит убытки, то нарушение исполнителем любых обязательств по договору рассматривается как причина этих убытков при условии, что заказчик докажет, что, если бы исполнитель предоставил всю требуемую информацию, заказчик, действуя разумно, имел бы серьезное основание принять альтернативное решение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Медицинские услуги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97917. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются к договорам, по которым одна сторона (поставщик медицинских услуг) обязуется оказывать медицинские услуги другой стороне (пациенту)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к договорам, по которым поставщик медицинских услуг обязуется оказать любые иные услуги, направленные на изменение физического или психического состояния лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если пациент не является стороной договора, он считается третьим лицом, которому договор предоставляет права, соответствующие обязательствам поставщика медицинских услуг согласно настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97918. Предварительное обследование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Поставщик медицинских услуг в той мере, в какой это можно разумно считать необходимым для оказания услуги, обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) задать пациенту вопросы о состоянии его здоровья, симптомах, предыдущих заболеваниях, аллергиях, предыдущем или текущем лечении, а также о предпочтениях и приоритетах пациента в отношении медицинских услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) провести обследования, необходимые для диагностирования состояния здоровья пациента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) провести консультации с другими поставщиками медицинских услуг, участвующими в лечении пациента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97919. Обязательства, касающиеся инструментов, лекарственных средств, материалов, устройств и помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поставщик медицинских услуг обязан использовать такие инструменты, лекарственные средства, материалы, устройства и помещения, качество которых как минимум соответствует тому, что требуется согласно общепринятой и надежной профессиональной практике, соответствующей действующим правовым положениям, и которые пригодны для достижения конкретных целей, ради которых они обычно используются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое договорное условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб пациенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97920. Обязанность проявления компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с обязанностью проявления компетентности и осмотрительности поставщик медицинских услуг, в частности, обязан оказывать медицинские услуги с такими компетентностью и осмотрительностью, которые при данных обстоятельствах проявил бы разумный поставщик медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если у поставщика медицинских услуг недостаточно опыта или умения для лечения пациента в соответствии с требуемым уровнем компетентности и осмотрительности, поставщик медицинских услуг обязан направить пациента к другому поставщику медицинских услуг, способному обеспечить этот уровень."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое договорное условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб пациенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97921. Обязанность по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Чтобы предоставить пациенту возможность свободно принять решение по поводу лечения, поставщик медицинских услуг обязан информировать пациента, в частности, о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) состоянии здоровья пациента в данный момент;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) характере предлагаемого лечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) преимуществах предлагаемого лечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) рисках предлагаемого лечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) альтернативных вариантах лечения и их преимуществах и рисках по сравнению с предлагаемым лечением; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) последствиях отказа от лечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поставщик медицинских услуг в любом случае обязан уведомить пациента о любом риске или о любых возможных альтернативах, которые при разумном подходе могут повлиять на решение пациента о согласии или несогласии с предлагаемым лечением. Предполагается, что риск при разумном подходе может повлиять на такое решение, если реализация риска может причинить серьезный вред пациенту. Если не установлено иное, положения части 5 об обязанности по информированию применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Информация должна быть предоставлена способом, понятным для пациента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97922. Обязанность по информированию в случае необязательных или экспериментальных медицинских услуг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если медицинские услуги не обязательны для сохранения или улучшения здоровья пациента, поставщик медицинских услуг обязан сообщить о всех известных рисках."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если медицинские услуги носят экспериментальный характер, поставщик медицинских услуг обязан сообщить всю информацию о целях эксперимента, о характере медицинских услуг, их преимуществах, рисках и альтернативах, даже если они только потенциальны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб пациенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97923. Исключения из обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Информация, которая обычно должна предоставляться согласно обязанности по информированию, может быть сокрыта от пациента:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если имеются объективные основания полагать, что это серьезно и негативно отразится на жизни или здоровье пациента; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если пациент прямо высказывает желание не быть информированным, при условии, что сокрытие информации не нанесет вред здоровью или безопасности третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность по информированию может не исполняться, если медицинские услуги должны быть оказаны в экстренном порядке. В таком случае поставщик медицинских услуг обязан, насколько это возможно, предоставить информацию позднее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97924. Обязанность не оказывать медицинские услуги без согласия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поставщик медицинских услуг не вправе приступать к оказанию медицинских услуг, пока пациент не даст осознанное согласие на это."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Пациент может отозвать свое согласие в любое время."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До тех пор, пока пациент не способен дать согласие, поставщик медицинских услуг вправе оказывать медицинские услуги только в случае, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) получено осознанное согласие лица или учреждения, уполномоченного законом принимать решения относительно медицинских услуг в интересах пациента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) соблюдены все правовые положения или процедуры, позволяющие оказывать медицинские услуги без такого согласия; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) требуется оказание медицинских услуг в экстренном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В ситуации, предусмотренной частью (3), поставщик медицинских услуг не должен приступать к оказанию медицинских услуг до тех пор, пока он не примет во внимание, насколько это возможно, позицию пациента, состояние которого не позволяет высказать свою волю, относительно таких услуг, а также любую такую позицию, выраженную пациентом прежде, чем его состояние стало не позволяющим изъявить свою волю, доведенную до сведения поставщика медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В ситуации, предусмотренной частью (3), поставщик медицинских услуг вправе приступить к оказанию только таких услуг, которые направлены на улучшение состояния здоровья пациента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В ситуации, предусмотренной частью (2) статьи 97922, согласие должно быть прямо выраженным и специально направленным на конкретное вмешательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб пациенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97925. Данные"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поставщик медицинских услуг обязан фиксировать соответствующие данные о лечении. Эти данные должны включать, в частности, информацию, собранную в результате предварительных бесед с пациентом, исследований или консультаций, информацию о согласии пациента и информацию, касающуюся оказываемых медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поставщик медицинских услуг обязан, получив разумное требование:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставить пациенту, а если пациент находится в состоянии, которое не позволяет ему выразить свою волю, лицу или организации, уполномоченным законом принимать решения в интересах пациента, доступ к данным; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если это разумно, отвечать на вопросы относительно интерпретации данных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если пациенту причинен вред и он утверждает, что это является результатом неисполнения поставщиком медицинских услуг обязанности проявить компетентность и осмотрительность, и при этом поставщик медицинских услуг не соблюдает положения части (2), предполагается, что обязанность проявления компетентности и осмотрительности не была соблюдена и что существует причинная связь между невыполнением и причинением вреда."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Поставщик медицинских услуг обязан хранить данные и предоставлять информацию об их интерпретации в течение разумного времени, но не менее десяти лет после завершения лечения в зависимости от наличия потребности в таких данных для пациента либо его наследников или представителей, а также для последующего лечения. Данные, которые, как можно разумно предполагать, важны для пациента за пределами указанного срока, должны храниться поставщиком медицинских услуг и после его истечения. Если по какой-либо причине поставщик медицинских услуг прекращает свою деятельность, данные должны быть переданы для хранения третьему лицу или вручены пациенту для будущих консультаций."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, отступающее от положений частей (1)–(4) в ущерб пациенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Поставщик медицинских услуг не вправе раскрывать информацию о пациенте или других лицах, участвующих в оказании медицинской услуги, третьим лицам, за исключением случая, когда раскрытие информации необходимо для защиты интересов третьих лиц или общественных интересов. Поставщик медицинских услуг вправе без указания имени пациента использовать данные в статистических, образовательных или научных целях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97926. Средства правовой защиты в случае неисполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае любого рода неисполнения обязательства, вытекающего из договора о медицинских услугах, правовые положения о средствах правовой защиты кредитора в случае неисполнения применяются со следующими особенностями:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) поставщик медицинских услуг не может воспользоваться правом приостановить исполнение или расторгнуть договор, если это создаст серьезную опасность для здоровья пациента; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в той мере, в какой поставщик медицинских услуг вправе приостановить исполнение или расторгнуть договор и намерен осуществить это право, он обязан направить пациента к другому поставщику медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 97927. Обязанности медико-санитарных учреждений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если исполнение обязательств по договору об оказании медицинских услуг осуществляется в больнице или в помещении иного медико-санитарного учреждения, а больница или медико-санитарное учреждение не являются стороной договора медицинских услуг, они обязаны четко довести до сведения пациента, что они не являются стороной договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если поставщик медицинских услуг не может быть выявлен, больница или медико-санитарное учреждение, в котором проводилось лечение, осуществляет права и обязанности поставщика медицинских услуг до тех пор, пока больница или медико-санитарное учреждение в течение разумного срока не укажет пациенту личность поставщика медицинских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб пациенту, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"472. В статье 980:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «груз» заменить словом «вещь»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «положениями настоящей главы;» заменить словами «правилами, предусмотренными в настоящей главе;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (3) и (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения настоящей главы не применяются к транспортным средствам, подпадающим под действие Кодекса торгового мореплавания Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Правовые положения об оказании услуг применяются к договору перевозки в той мере, в какой это не противоречит положениям договора перевозки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"473. В частях (1) и (2) статьи 982 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"474. В части (2) статьи 983 слова «отправителем груза» заменить словами «пассажиром или отправителем»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"475. В статье 984:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «груза» заменить словом «вещи»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «груза» заменить словом «вещи»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"476. В статье 985:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (1) и (2) слово «груза» заменить словом «вещи»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слово «груз» заменить словом «вещь»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"477. Статью 986 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 986. Билет (проездной документ)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор перевозки пассажира удостоверяется (документируется) выдачей билета (проездного документа) или иного документа, дающего право на проезд в транспорте. Билет может быть выдан в электронном виде."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Билет (проездной документ) может быть передан другому лицу, если прямо не оговорен запрет на его передачу. Возможность передачи прекращается не позднее начала поездки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений настоящей части в составе главы в ущерб пассажиру-потребителю, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"478. Дополнить кодекс статьей 9861 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9861. Договор фрахтования (чартер)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор фрахтования (чартер) – это договор перевозки пассажиров, по которому перевозчик обязуется перевозить фрахтователя или пассажира, используя транспортное средство, которое перевозчик предоставляет фрахтователю или пассажиру в полном объеме, вместе с оператором, в целях перевозки, а фрахтователь обязуется уплатить согласованную плату. Договор фрахтования может быть заключен на определенный или неопределенный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с договором фрахтования перевозчик требует от оператора транспортного средства выполнения указаний фрахтователя или пассажира в предусмотренном договором объеме. Перевозчик отвечает за выполнение указаний."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Правовые положения об имущественном найме не применяются к договору фрахтования.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"479. В статье 987:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слова «посадке,» дополнить словом «пересадке,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"480. Статьи 988 и 989 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 988. Ответственность перевозчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик обязан возместить ущерб, причиненный в результате смерти пассажира, нанесения ему телесного повреждения, уничтожения или повреждения его вещей, если это не противоречит положениям статьи 989, или вследствие нарушения срока перевозки, за исключением случая, когда такой ущерб является результатом препятствия, находящегося вне контроля перевозчика, и если от перевозчика нельзя было разумно ожидать, что он избежит или преодолеет препятствие или его последствия, либо когда ущерб является следствием состояния здоровья пассажира или его деяния. Перевозчик обязан также возместить ущерб, причиненный в связи с состоянием его здоровья или здоровья его представителей либо в связи с состоянием или функционированием транспортного средства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ответственность перевозчика не может быть исключена или ограничена договором. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ограничения размера возмещения убытков и фиксированный размер возмещения убытков при определенных категориях нарушений, в том числе внедоговорного характера, в транспорте общего пользования утверждаются Правительством, если законом не установлены иные ограничения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Перевозчик несет ответственность как за собственные действия или бездействие за действия и бездействие своих представителей или любых других лиц, к услугам которых он прибегает для осуществления перевозки, если такие представители или такие лица действуют при осуществлении своих функций."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 989. Ответственность перевозчика за багаж"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик отвечает за утрату или повреждение багажа, доверенного ему пассажиром, за исключением случая, когда он докажет, что это произошло вследствие препятствия, находящегося вне его контроля, и если от него нельзя было разумно ожидать, что он избежит или преодолеет препятствие или его последствия, либо когда он докажет, что это произошло вследствие недостатков вещи или по вине пассажира."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Перевозчик не отвечает за утрату документов, денег или других ценных вещей, за исключением случая, когда ему сообщили о характере или стоимости вещи и он согласился осуществить ее перевозку. Перевозчик тем более не отвечает за утрату ручной клади, остающейся под присмотром пассажира, за исключением случая, когда последний докажет вину перевозчика.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"481. Дополнить кодекс статьей 9891 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9891. Претензии относительно багажа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае очевидного повреждения ручной клади пассажир должен уведомить перевозчика о повреждении при выходе из транспортного средства. В случае очевидного повреждения прочего багажа уведомление о повреждении должно быть сделано при получении багажа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если багаж поврежден, но повреждение не является очевидным, уведомление о повреждении должно быть сделано в текстовой форме в семидневный срок после выхода из транспортного средства или получения багажа, если таковой получен позже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если ручная кладь утеряна, пассажир должен уведомить перевозчика об утрате при выходе из транспортного средства. В случае утери прочего багажа пассажир должен уведомить перевозчика об утрате в семидневный срок с даты, когда багаж должен был быть получен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае несоблюдения пассажиром положений частей (1)–(3) предполагается, что он получил весь багаж в хорошем состоянии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Пассажир лишается права требовать в соответствии с законом и договором возмещения ущерба за утрату или повреждение, указанные в настоящей статье, если он не уведомит перевозчика об утрате или, по обстоятельствам, повреждении в месячный срок с момента прибытия в место назначения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"482. В наименовании и содержании статьи 990 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"483. Дополнить кодекс статьями 9901–9904 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9901. Солидарная ответственность перевозчика и фактического перевозчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если перевозка осуществляется полностью или частично иным, чем перевозчик, лицом (фактическим перевозчиком), фактический перевозчик несет ту же ответственность, что и перевозчик, за ущерб, причиненный в результате смерти пассажира, нанесения ему телесного повреждения, уничтожения или повреждения его багажа, нарушения срока перевозки или иного неисполнения обязательств, вытекающих из договора перевозки пассажиров, в ходе выполнения перевозки фактическим перевозчиком. Соглашение между перевозчиком и фактическим перевозчиком о расширении ответственности перевозчика по сравнению с предусмотренной законом применяется к фактическому перевозчику, только если он принял его в текстовой форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Фактический перевозчик может выдвигать возражения, которые вправе выдвигать перевозчик на основании договора перевозки пассажиров."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Перевозчик и фактический перевозчик несут солидарную ответственность перед пассажиром."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9902. Исключения из ограничения ответственности перевозчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик не может ссылаться на правовые положения, исключающие или ограничивающие его ответственность либо переносящие бремя доказывания на другую сторону, если ущерб причинен умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом в случае, когда деяния совершены умышленно или по грубой небрежности представителями перевозчика или любыми другими лицами, к услугам которых он прибегает для осуществления перевозки, если такие представители или такие лица действуют при осуществлении своих функций. В этом случае представители или другие лица не вправе ссылаться относительно своей ответственности на правовые положения, исключающие или ограничивающие ответственность либо переносящие бремя доказывания на другую сторону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9903. Обязанности пассажиров"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В ходе осуществления перевозки пассажиры должны вести себя таким образом, чтобы не создавать угрозу безопасности транспортного средства и не нарушать условия перевозки. Пассажиры обязаны следовать инструкциям перевозчика, оператора транспортного средства или иного компетентного лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Пассажир должен представить свой багаж для перевозки таким образом, чтобы это не способствовало утрате или повреждению багажа и не причинило ущерб перевозчику. Если багаж содержит опасные предметы, пассажир обязан уведомить перевозчика о наличии опасного предмета и об общем характере опасности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 9904. Ответственность фрахтователя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если пассажир или все пассажиры либо их багаж по какой-либо причине не готовы к перевозке в согласованное время, перевозчик может заявить о расторжении договора фрахтования или же начать рейс. Если перевозчику причинен ущерб по причине того, что пассажир или все пассажиры либо их багаж по какой-либо причине не готовы к перевозке в согласованное время, фрахтователь обязан возместить перевозчику его убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Фрахтователь обязан возместить перевозчику ущерб, причиненный ему отсутствием у пассажира необходимых документов, за которое несет ответственность фрахтователь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае перевозки по договору фрахтования фрахтователь должен возместить перевозчику ущерб, причиненный в ходе исполнения договорных обязательств исполнением перевозчиком указаний фрахтователя или пассажира, если оператор транспортного средства разумно следовал указаниям.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"484. Статью 991 дополнить предложением: «Пассажир не может ссылаться на недостатки или характер своего багажа в целях освобождения от ответственности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"485. Статью 992 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 992. Расторжение договора перевозки пассажиров"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Пассажир может заявить о расторжении договора перевозки пассажиров в любое время, если это не влечет задержки отправления. Он обязан возместить перевозчику причиненные расторжением убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Пассажир может заявить о расторжении договора перевозки пассажиров в случае, когда выясняются обстоятельства в сфере деятельности перевозчика, о которых пассажир не мог знать и которые, если бы он знал о них, послужили бы для него обоснованной причиной не заключать договор перевозки пассажиров."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Пассажир может заявить о расторжении договора перевозки пассажиров также в случае, когда предвидится, что будут задержки в отношении согласованного времени и срока. В таком случае обязанность возмещения убытков не возникает.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"486. Часть 2 главы XII дополнить статьей 9921 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9921. Положения, применимые к перевозке багажа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В дополнение к положениям настоящей части в составе главы к перевозке багажа применяются положения статей 999, 1003, 1005, 1006, 1011 и 1014, если стороны не согласились об ином.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"487. После наименования части 3 главы XII дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§1. Заключение и исполнение договора перевозки вещей»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"488. Статью 995 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 995. Составление накладной"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Накладная составляется отправителем, если стороны не согласились об ином."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Накладная составляется не менее чем в трех экземплярах, которые подписываются отправителем и перевозчиком, причем эти подписи могут быть отпечатаны типографским способом или заменены штемпелями отправителя и перевозчика. Первый экземпляр хранится у отправителя, второй сопровождает вещь, а третий вручается перевозчику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если вещи должны быть погружены на несколько транспортных средств или же когда речь идет о различного рода вещах или о различных партиях вещей, как перевозчик, так и отправитель может требовать составления такого количества накладных, которое соответствует количеству используемых транспортных средств либо количеству подлежащих перевозке разных вещей или партий вещей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"489. Дополнить кодекс статьей 9951 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 9951. Содержание накладной"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Накладная должна содержать следующие данные:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) место и дата ее составления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имя и адрес отправителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) имя и адрес перевозчика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) место и дата принятия вещи и место ее доставки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) имя и адрес получателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) принятое обозначение характера вещи и тип ее упаковки и, в случае перевозки опасных вещей, их обычно признанное обозначение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) число грузовых мест, их особая маркировка и номера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) вес брутто или выраженное в других единицах измерения количество вещей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) связанные с перевозкой расходы (плата за перевозку, дополнительные расходы, таможенные пошлины и прочие расходы с момента заключения договора и до сдачи вещи);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) инструкции, необходимые для выполнения таможенных формальностей, и другие, по обстоятельствам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае необходимости накладная должна содержать также следующие указания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) запрещение перегрузки вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) расходы, которые отправитель принимает на себя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сумма наложенного на вещь платежа, подлежащего возмещению при сдаче вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) заявленная стоимость вещи и сумма дополнительной ценности ее при доставке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) инструкции отправителя перевозчику относительно страхования вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) согласованный срок осуществления перевозки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) перечень документов, переданных перевозчику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Стороны могут внести в накладную любое другое указание, которое они посчитают необходимым.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"490. Статьи 996–998 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 996. Неправильность сведений, содержащихся в накладной"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отправитель отвечает за все издержки перевозки и убытки, причиненные перевозчику вследствие неточности или недостаточности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) указаний, приведенных в пунктах b), d)–h) и j) части (1) статьи 9951;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) указаний, приведенных в части (2) статьи 9951;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) любых других указаний или инструкций, данных им для составления накладной или для включения в нее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если по просьбе отправителя перевозчик вносит в накладную указания, приведенные в части (1), признается до тех пор, пока не будет доказано обратное, что он действовал от имени отправителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 997. Обязанности перевозчика при принятии вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При принятии вещи перевозчик обязан проверить:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) точность записей, сделанных в накладной относительно числа грузовых мест, а также их маркировки и номеров;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) внешнее состояние вещи и ее упаковки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) способ погрузки и укладки вещи в транспортном средстве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если перевозчик не располагает надлежащими средствами для проверки данных, указанных в пункте a) части (1), он должен вписать в накладную свои обоснованные оговорки. Он должен также обосновать оговорки относительно внешнего состояния вещи или ее упаковки. Оговорки не обязывают отправителя, если он прямо не указал в накладной, что он их принимает."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отправитель может требовать проверки перевозчиком веса брутто или количества вещи, выраженного в других единицах измерения, а также содержимого грузовых мест.Перевозчик имеет право на возмещение расходов по проверке. Результаты проверки вносятся в накладную."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 998. Ответственность отправителя за упаковку"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Отправитель несет ответственность перед перевозчиком за ущерб, причиненный ненадлежащей упаковкой вещи лицам, оборудованию или транспортному оснащению либо другим вещам, а также за все расходы, понесенные в связи с ненадлежащей упаковкой, за исключением случая, когда при очевидном или известном перевозчику при принятии вещи недостатке он не сделал относительно этого оговорок.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"491. В статье 999:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «груза» исключить, а после слов «таможенных процедур» дополнить часть словами «(при необходимости)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) после слова «отвечает» дополнить часть словами «согласно правовым положениям о поручении», а слово «груза.» заменить словом «вещи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"492. В статье 1000:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «Подписание накладной перевозчиком» заменить словом «Накладная», а слово «груза» – словом «вещи»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «мотивированных» заменить словом «обоснованных», слова «груз и его упаковка» – словами «вещь и ее упаковка», а слова «общий объем груза, количество грузовых мест и их маркировка» – словами «общий объем вещи, число грузовых мест, а также их маркировка и номера»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"493. Дополнить кодекс статьей 10001 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10001. Право отправителя на расторжение договора перевозки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отправитель вправе расторгнуть договор перевозки в любое время."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если отправитель заявляет о расторжении договора перевозки по иным основаниям, нежели неисполнение обязательства перевозчиком, последний может потребовать внесения платы за перевозку и уплаты других расходов, за вычетом экономии, которую перевозчик получил или должен получить в результате расторжения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместо требования, основанного на положениях части (2), перевозчик может потребовать уплаты одной трети платы за перевозку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если вещь уже была загружена до расторжения договора, перевозчик может обратиться к отправителю за инструкциями о последующих операциях с вещью или может потребовать выгрузки вещи без неоправданного промедления. Если перевозчик не получает инструкций в разумный срок, он может принять меры, предусмотренные статьей 1005, за счет отправителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если в случае, предусмотренном частью (4), отправитель дает инструкции о выгрузке вещи, перевозчик обязан выгрузить вещь лишь при условии, что это возможно без помех для текущей деятельности перевозчика и без ущерба для других отправителей или получателей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если отправитель заявляет о расторжении в связи с неисполнением обязательства перевозчиком, последний обязан без неоправданного промедления выгрузить вещь за свой счет.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"494. В статье 1001:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «грузом» заменить словом «вещью»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Отправитель вправе распоряжаться вещью. Он может, в частности, требовать от перевозчика не перевозить вещь далее, изменить пункт назначения вещи или доставить вещь не тому получателю, который указан в накладной.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «груза» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слово «грузом» заменить словом «вещью»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «груза третьему лицу, последний» заменить словами «вещи третьему лицу, последнее»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте b) части (5) слово «грузов» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (6) слова «пункта c)» заменить словами «пункта b)»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"495. Дополнить кодекс статьей 10011 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10011. Оборотная накладная"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Накладная не является оборотной, если она не содержит прямой отметки об этом или если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если она является оборотной, накладная по требованию передается посредством индоссамента, а накладная на предъявителя – посредством передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Когда накладная выписана по требованию или на предъявителя, право собственности на вещь передается в результате передачи этой накладной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Форма и последствия индоссаментов, отмена и замена накладной регулируются положениями о переводном и простом векселях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Последний индоссант непрерывного ряда индоссаментов, являющийся держателем документа, признается собственником. Должник, который выполняет обязательство, вытекающее из документа, удостоверяющего право собственности, освобождается только в случае, если с его стороны не было злоупотребления или грубой небрежности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"496. В статье 1002:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи и части (1) слово «груза» заменить во всех случаях словом «вещи»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «утрата груза либо если груз не прибыл» заменить словами «утрата вещи либо если вещь не прибыла»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «части (1),» заменить словами «частей (1) и (2),», а слово «расходов,» – словом «платежей,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"497. Статьи 1003 и 1004 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1003. Невозможность исполнения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если по какой-либо причине до того, как вещь прибыла в пункт назначения, исполнение договора на установленных в накладной условиях невозможно либо становится невозможным, перевозчик должен потребовать указаний от лица, правомочного согласно статье 1001 распоряжаться вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обстоятельства позволяют выполнить перевозку на условиях, отличных от условий, указанных в накладной, и если перевозчик не может получить в разумный срок указания от лица, правомочного согласно статье 1001, перевозчик должен принять меры, которые он считает наилучшими в интересах лица, правомочного распоряжаться вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1004. Обстоятельства, препятствующие сдаче вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если после прибытия вещи в место назначения возникают препятствия к ее выдаче, перевозчик обращается за инструкциями к отправителю. Если получатель отказывается принять вещь, перевозчик вправе распоряжаться ею без представления первого экземпляра накладной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Получатель может, хотя бы и в случае отказа принять вещь, требовать ее доставки до тех пор, пока перевозчик не получит других указаний от отправителя или не распорядится вещью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если препятствие по доставке возникает после того, как получателем даны на основе его прерогатив, предусмотренных частью (3) статьи 1001, указания доставить вещь третьему лицу, при применении положений частей (1) и (2) настоящей статьи получатель переходит на место отправителя, а третье лицо – на место получателя.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"498. В статье 1005:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"по всему тексту статьи слово «груз» заменить словом «вещь» в соответствующем падеже; при этом в части (2) слова «распоряжаться им.» заменить в обоих случаях словами «распоряжаться ею.», слова «Груз остается обремененным» – словами «Вещь остается обремененной», а в части (4) слова «был обременен груз.» заменить словами «была обременена вещь.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «и обычаями места,» заменить словами «или обычаями места,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"499. В наименовании и содержании статьи 1006 слово «груз» заменить во всех случаях словом «вещь» в соответствующем падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"500. После статьи 1006 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§2. Ответственность перевозчика»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"501. Статьи 1007–1010 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1007. Основания ответственности перевозчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик отвечает за гибель, полную или частичную утрату или повреждение вещи в той мере, в какой гибель, утрата или повреждение имели место с момента принятия и до момента доставки, а также за просрочку в доставке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Перевозчик несет ответственность как за собственные действия или бездействие за действия и бездействие своих представителей или любых других лиц, к услугам которых он прибегает для осуществления перевозки, если такие представители или такие лица действуют при осуществлении своих функций."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1008. Освобождение от ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик освобождается от ответственности за гибель, утрату или повреждение вещи либо за просрочку в доставке, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) это произошло по вине лица, правомочного распоряжаться вещью;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) это обусловлено указаниями лица, правомочного распоряжаться вещью, в случае, когда они не вызваны виной перевозчика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) это вызвано собственным недостатком вещи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) это обусловлено обстоятельствами, избегнуть которые перевозчик не мог и последствия которых он не мог предотвратить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Перевозчик не может освобождаться от ответственности по причине неисправности транспортного средства, которым он пользуется для осуществления перевозки, или вины его лизингодателя или представителей последнего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С учетом положений частей (2)–(5) статьи 1009 перевозчик освобождается от ответственности, если гибель, утрата или повреждение вещи являются следствием особых рисков, присущих одному или нескольким из следующих обстоятельств:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) использование открытых, бестентовых транспортных средств, если такое использование было прямо согласовано и указано в накладной;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) отсутствие или повреждение упаковки вещей, по своей природе подверженных утрате или повреждению без упаковки или при ненадлежащей упаковке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) перемещение, погрузка, размещение или выгрузка вещей производились отправителем, получателем или третьим лицом, действующим от имени отправителя или получателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) естественные свойства некоторых вещей, вследствие которых они подвержены полной или частичной гибели либо повреждению, в частности вследствие боя, коррозии, самопроизвольного гниения, усушки, утечки, нормальной усадки либо воздействия паразитов или грызунов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) недостаточность или неудовлетворительность маркировки или нумерации грузовых мест;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) перевозка живых животных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если в соответствии с настоящей статьей ущерб причинен частично в силу обстоятельств, за которые перевозчик не отвечает, и частично по причине обстоятельств, которые могут вменяться ему в вину, перевозчик отвечает лишь в той мере, в какой ущерб причинен обстоятельствами второго вида."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1009. Бремя доказывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Бремя доказывания того, что гибель, утрата, повреждение вещи или просрочка в доставке вызваны одним из обстоятельств, указанных в части (1) статьи 1008, возлагается на перевозчика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда перевозчик утверждает, что при создавшихся обстоятельствах гибель, утрата или повреждение вещи могли явиться следствием одного или нескольких рисков, указанных в части (3) статьи 1008, предполагается, что ущерб причинен такими обстоятельствами. Правомочное лицо может, однако, доказывать, что частичный или полный ущерб не явился следствием одного из этих рисков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Презумпция, предусмотренная частью (2), не допускается в случае, указанном в пункте a) части (3) статьи 1008, если убыль превышает нормально допустимую или при потере грузового места целиком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае перевозки транспортным средством, специально оборудованным для предохранения вещи от воздействия тепла, холода, изменений температуры или влажности воздуха, перевозчик может ссылаться на положения пункта d) части (3) статьи 1008, только если докажет, что принял все меры, которые он должен был принять с учетом обстоятельств, в отношении выбора, содержания и использования этого специального оборудования и действовал согласно данным ему специальным указаниям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Перевозчик может ссылаться на положения пункта f) части (3) статьи 1008, только если докажет, что принял все меры, которые он должен был принять, учитывая обстоятельства, и соблюдал данные ему особые указания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1010. Нарушение срока доставки вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Срок доставки считается нарушенным в случае, если вещь не была доставлена в оговоренный срок или, при отсутствии оговоренного срока, если с учетом обстоятельств, в которых перевозка производилась, а в частности при частичной погрузке, с учетом времени, необходимого для составления полной партии в нормальных условиях, фактическая продолжительность перевозки превышает время, необходимое при обычных условиях для выполнения перевозки добросовестным перевозчиком.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"502. В статье 1011:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании и содержании статьи слово «груз» заменить словом «вещь» в соответствующем падеже; при этом в части (1) слова «считать утраченным груз, который не был доставлен» заменить словами «считать утраченной вещь, которая не была доставлена»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «за задержку доставки груза в соответствии со статьей 1003» заменить словами «за просрочку в доставке вещи в соответствии со статьей 1014»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «груз обнаружен» заменить словами «вещь обнаружена», а слова «в соответствии с законами места, в котором находится груз.» – словами «по своему усмотрению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"503. В статье 1012:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «груза» заменить словом «вещи», а слова «за него» – словами «за нее»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в содержании статьи слова «груз доставлен получателю без получения за него платы,» заменить словами «вещь доставлена получателю без получения за нее платы,», а слова «за груз.» – словами «за вещь.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"504. В статье 1013:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «опасных грузов» заменить словами «опасных вещей»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «опасных грузов» заменить словами «опасных вещей», а слово «груза.» – словом «вещи.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «груза» заменить словом «вещи», слова «этот груз может быть выгружен, уничтожен либо обезврежен» – словами «эта вещь может быть выгружена, уничтожена либо обезврежена», а слова «этого груза.» – словами «этой вещи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"505. Статью 1014 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1014. Определение стоимости вещи в случае ее утраты и выплата возмещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если на основе положений настоящей части в составе главы перевозчик обязан выплатить возмещение за полную или частичную утрату вещи, размер возмещения исчисляется в зависимости от стоимости вещи в месте и в момент ее принятия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стоимость вещи определяется на основании биржевой котировки, или, за отсутствием таковой, на основании рыночной цены, или же, при отсутствии и той и другой, на основании обычной стоимости вещи такого же рода и качества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Размер возмещения не может, однако, превышать 8,33 расчетной единицы за килограмм недостающего веса брутто."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Помимо выплаты возмещения, предусмотренного частью (1), подлежат возмещению плата за перевозку, таможенные пошлины, а также прочие расходы, связанные с перевозкой, полностью в случае утраты всей вещи и в пропорции, соответствующей размеру ущерба, при частичной утрате. Иной ущерб возмещению не подлежит."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае просрочки в доставке, если правомочное лицо докажет, что просрочка нанесла ущерб, перевозчик обязан возместить ущерб, который не может превышать плату за перевозку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Более значительное по размеру возмещение может быть потребовано только в случае декларирования стоимости вещей в соответствии со статьей 10141 или декларирования особого интереса отправителя в соответствии со статьей 1016."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Расчетная единица, упомянутая в части (3), представляет собой единицу специальных прав заимствования (Special Drawing Rights), как она определена Международным валютным фондом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Суммы, рассчитанные в соответствии с частью (3), пересчитываются по официальному курсу молдавского лея, действующему на дату принятия вещей перевозчиком или на любую другую дату, согласованную сторонами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"506. Дополнить кодекс статьей 10141 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10141. Декларирование стоимости вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Отправитель может, при условии уплаты согласованной надбавки к плате за перевозку, указать в накладной стоимость вещи, превышающую предел, указанный в части (3) статьи 1014, и в таком случае объявленная сумма заменяет этот предел.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"507. Статьи 1015–1017 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1015. Ответственность за повреждение вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае повреждения вещи перевозчик несет ответственность, соответствующую обесцениванию вещи. Объем возмещения определяется в соответствии с частями (1), (2) и (4) статьи1014."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Размер возмещения не может, однако, превышать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае если вследствие повреждения обесцениванию подверглась вся перевозимая вещь – сумму возмещения, которая причиталась бы при полной утрате;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае если вследствие повреждения обесцениванию подверглась лишь часть перевозимой вещи – сумму, которая причиталась бы при утрате той части вещи, которая оказалась обесцененной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1016. Особый интерес отправителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отправитель может, взамен надбавки к плате за перевозку, установить посредством отметки в накладной сумму особого интереса в доставке на случай утраты, повреждения или просрочки в доставке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае объявления особого интереса в доставке может быть потребовано независимо от возмещений, предусмотренных статьями 1014, 10141 и 1015, и в пределах суммы объявленного интереса возмещение, соответствующее доказанному дополнительному ущербу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1017. Право правомочного лица на проценты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правомочное лицо может потребовать уплаты процентов на сумму, подлежащую возмещению, в размере 5 процентов годовых. Проценты эти исчисляются со дня направления перевозчику претензии или же, если такая претензия не предъявлялась, со дня подачи иска.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"508. В статье 1018:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «задержки доставки,» заменить словами «просрочки в доставке,», слова «настоящей части» в обоих случаях – словами «настоящей части в составе главы», а слово «уточняющие» – словом «определяющие»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «задержки доставки» заменить словами «просрочки в доставке», слова «настоящей части» – словами «настоящей части в составе главы», а слово «уточняют» – словом «определяют»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"509. Статью 1019 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1019. Запрещение освобождения перевозчика от ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик не вправе ссылаться на положения настоящей части в составе главы, исключающие или ограничивающие его ответственность либо переносящие бремя доказывания на другую сторону, если ущерб был причинен умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом в случае, когда деяния совершены умышленно или по грубой небрежности представителями перевозчика или любыми другими лицами, к услугам которых он прибегает для осуществления перевозки, если такие представители или такие лица действуют при осуществлении своих функций. В этом случае представители или другие лица не вправе ссылаться относительно своей ответственности на положения настоящей части в составе главы, исключающие или ограничивающие ответственность либо переносящие бремя доказывания на другую сторону.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"510. После статьи 1019 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§3. Претензии и иски»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"511. Статьи 1020 и 1021 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1020. Предъявление претензий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если получатель принял вещь без надлежащей проверки ее состояния в присутствии перевозчика либо если самое позднее в момент доставки вещи, когда утрата или повреждение являются очевидными, либо в течение семи дней со дня доставки, не считая воскресений и установленных законом праздничных дней, когда утрата или повреждение не являются очевидными, не сделал перевозчику оговорок, указывающих на общий характер утраты или повреждения, то до тех пор, пока не будет доказано обратное, предполагается, что он получил вещь в состоянии, описанном в накладной. В случае утраты или повреждения, которые не являются очевидными, указанные оговорки должны быть сделаны в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если получатель и перевозчик вместе проверили состояние вещи, доказательства, противоречащие результатам этой проверки, допускаются только в том случае, если речь идет о внешне незаметных повреждениях, и при условии, что получатель адресовал письменные оговорки перевозчику в течение семи дней, не считая воскресений и установленных законом праздничных дней, со дня такой проверки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Просрочка в доставке вещи может привести к уплате возмещения лишь в том случае, если была сделана письменная оговорка в течение двадцати одного дня со дня передачи вещи в распоряжение получателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Перевозчик и получатель обязаны оказывать друг другу надлежащее содействие в выполнении необходимых обследований и проверок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1021. Срок исковой давности в отношениях перевозки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исковой давности в отношениях перевозки составляет один год. В случае умысла или грубой небрежности срок исковой давности составляет три года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение срока исковой давности начинается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае частичной утраты, повреждения вещи или просрочки в доставке – со дня сдачи вещи получателю;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае полной утраты вещи – с тридцатого дня по истечении срока перевозки, а если срок не установлен сторонами или законом – с шестидесятого дня со дня принятия вещи перевозчиком;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) во всех прочих случаях – по истечении трехмесячного срока со дня заключения договора перевозки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предъявление претензии в письменной форме приостанавливает течение срока исковой давности до того дня, когда перевозчик в письменной форме отклонил претензию и вернул приложенные к ней документы. В случае частичного признания претензии течение срока исковой давности возобновляется только в отношении той части претензии, которая остается в споре. Бремя доказывания получения претензии или ответа на нее, а также возвращения документов возлагается на сторону, которая ссылается на этот факт. Предъявление дальнейших претензий на том же основании не прерывает течения срока исковой давности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"512. После статьи 1021 дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«§4. Положения, касающиеся перевозки, осуществляемой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"последовательно несколькими перевозчиками»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"513. Статьи 1022–1025 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1022. Ответственность последовательных перевозчиков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если перевозка, условия которой определяются единым договором, осуществляется последовательно несколькими перевозчиками, каждый из них несет ответственность за всю перевозку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Второй перевозчик и каждый из следующих перевозчиков становятся, в силу принятия вещи и накладной, сторонами договора в пределах указанных в накладной условий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1023. Принятие вещи от предшествующего перевозчика"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перевозчик, принимающий вещь от предшествующего перевозчика, должен вручить ему датированную и подписанную расписку о получении. Он должен указать свое имя и адрес на втором экземпляре накладной. В случае необходимости он делает на втором экземпляре накладной и в расписке о получении свои оговорки в соответствии с частью (2) статьи 997."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отношения между последовательными перевозчиками регулируются положениями статьи 1000."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1024. Предъявление претензий к последовательным перевозчикам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Иски о возмещении убытков в связи с гибелью, утратой, повреждением вещи или просрочкой в доставке могут быть предъявлены только к первому перевозчику, к последнему перевозчику или к перевозчику, который осуществлял ту часть перевозки, на протяжении которой имели место событие или факт, повлекшие гибель, утрату, повреждение или просрочку в доставке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Один и тот же иск может быть предъявлен одновременно к нескольким из этих перевозчиков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1025. Право регресса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перевозчик, уплативший на основе положений настоящей главы возмещение убытков, имеет право регресса к другим перевозчикам, участвовавшим в исполнении договора перевозки, относительно уплаченной суммы возмещения, вместе с процентами и понесенными расходами, в соответствии со следующими правилами:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) перевозчик, по вине которого был причинен ущерб, должен единолично нести ответственность за возмещение, выплаченное им самим или другим перевозчиком;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если ущерб был причинен по вине двух или нескольких перевозчиков, каждый из них должен уплатить сумму, пропорциональную доле лежащей на нем ответственности. В случае если определение этой доли представляется невозможным, каждый перевозчик несет ответственность пропорционально доле причитающейся ему платы за перевозку;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если нельзя установить, кто из перевозчиков несет ответственность за ущерб, причитающаяся за возмещение его сумма распределяется между всеми перевозчиками в пропорции, определяемой по правилу, указанному в пункте b).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"514. В статье 1026 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"515. В статье 1027:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"единую часть считать частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Положения статьи 1021 применимы к регрессным искам, предъявляемым одними перевозчиками к другим. Однако течение срока исковой давности начинается либо со дня вынесения окончательного судебного решения, которым определяется размер возмещения, подлежащего уплате согласно положениям настоящей части в составе главы, либо, при отсутствии такого решения, со дня фактической уплаты возмещения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"516. В статье 1028 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"517. Статью 1029 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1029. Ничтожность соглашений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для положений статьи 1028 любое условие, представляющее собой прямое или косвенное отступление от положений настоящей части в составе главы, является ничтожным. Ничтожность таких условий не влечет ничтожности прочих условий договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ничтожным является, в частности, соглашение, в силу которого перевозчик становится выгодоприобретателем страхования вещи, а также любое подобное соглашение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ничтожным является также соглашение, на основе которого бремя доказывания переносится на другую сторону.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"518. Статью 1030 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1030. Договор поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору поручения одна сторона (доверитель) передает другой стороне (поверенному) полномочия представлять ее при совершении сделок или иным образом непосредственно влиять на правовое положение доверителя в отношении третьего лица, а поверенный вследствие своего согласия принять поручение обязуется действовать от имени и за счет доверителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения о поручении применяются соответствующим образом и тогда, когда у поверенного есть только право, но не обязанность действовать от имени и за счет доверителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверитель обязан сотрудничать с поверенным в целях исполнения поручения. Доверитель, в частности, обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) отвечать на запросы поверенного по предоставлению информации в той мере, в какой такая информация необходима, чтобы позволить поверенному исполнять свои договорные обязанности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) давать указания относительно исполнения договорных обязанностей в той мере, в какой это требуется по договору или вытекает из запроса дать указания в соответствии с положениями статьи 10401.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"519. Дополнить кодекс статьей 10311 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10311. Форма поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поручение, данное для совершения сделки, для которой законом предусмотрена определенная форма, должно соблюдать эту форму под угрозой, применимой к самой сделке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требование к форме поручения, предусмотренное частью (1), считается соблюденным и тогда, когда лишь доверенность, выданная доверителем, соответствует этой форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"520. В части (2) статьи 1032 слова «нотариально удостоверенного поручения и поручения, данного авансом по причине недееспособности доверителя.» заменить словами «поручения об охране в будущем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"521. В статье 1033:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «Профессиональное поручение» заменить словами «Поручение, исполняемое профессионалом,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Вознаграждение выплачивается, когда поручение исполнено и поверенный представил доверителю отчет о его исполнении.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"522. Дополнить кодекс статьей 10331 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10331. Вознаграждение поверенного после прекращения договора поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если стороны договорились об уплате вознаграждения за оказанные услуги, договор поручения прекратился, а цель поручения не достигнута, вознаграждение подлежит уплате в момент представления поверенным доверителю отчета об исполнении обязанностей по договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если поручение касается совершения сделки и эта сделка совершена самим доверителем или в его интересах иным назначенным им лицом, поверенный управомочен на получение вознаграждения или его соразмерной части, если совершение сделки полностью или в части явилось следствием исполнения поверенным обязанностей по договору поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если поручение состояло в совершении сделки и сделка совершена после прекращения договора поручения, доверитель обязан уплатить вознаграждение, если соблюдены все следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выплата вознаграждения связана исключительно с фактом совершения сделки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) совершение сделки является результатом главным образом действий поверенного;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сделка совершена в разумный срок после прекращения договора поручения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"523. Статью 1035 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1035. Обязанность действовать в интересах доверителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поверенный должен действовать в соответствии с интересами доверителя в той мере, в какой они сообщены поверенному или, как можно разумно предполагать, он осведомлен о них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если поверенный не осведомлен об интересах доверителя в степени, достаточной для того, чтобы надлежащим образом исполнять обязанности по договору поручения, он обязан запросить информацию у доверителя.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"524. Дополнить кодекс статьей 10351 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10351. Обязанность проявления компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поверенный обязан исполнять обязательства, вытекающие из договора, с компетентностью и осмотрительностью, которых доверитель вправе ожидать при соответствующих обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если поверенный практикует более высокий уровень компетентности и осмотрительности, он должен проявлять этот более высокий уровень."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если поверенный является или утверждает, что является членом организации профессионалов, для которой органами власти или самой организацией установлены определенные стандарты (кодекс поведения, этики, деонтологический кодекс и т. д.), поверенный обязан проявлять компетентность и осмотрительность, которых требуют такие стандарты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При определении уровня компетентности и осмотрительности, которых вправе ожидать доверитель, учитываются, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) характер, величина, частота и предсказуемость рисков, сопровождающих исполнение обязанностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исполняется ли обязательство непрофессионалом либо безвозмездно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сумма вознаграждения за исполнение обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) время, разумно необходимое для исполнения обязательства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"525. В статье 1036:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «договором не разрешена передача исполнения поручения» заменить словами «прямо не разрешено делегирование полномочий»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слово «передать» заменить словом «делегировать»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «передал исполнение поручения» заменить словами «делегировал полномочия»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «на передачу исполнения поручения» заменить словами «на делегирование полномочий»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Положения частей (1) и (3)–(5) применяются соответствующим образом в отношении уступки поверенным полномочий третьему лицу (замена поверенного).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"526. Части (1) и (2) статьи 1037 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если для совершения сделки назначены несколько поверенных, любой из них может совершить сделку самостоятельно, за исключением случаев, когда необходимость согласия прочих поверенных прямо вытекает из закона или договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если предусмотрено, что поверенные должны совершать совместно все предусмотренные поручением сделки, они несут солидарную ответственность за исполнение взятых на себя обязанностей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"527. Статью 1040 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1040. Отступления от указаний доверителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверитель имеет право давать указания поверенному, а поверенный обязан им следовать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поверенный вправе отступать от указаний доверителя, если исходя из обстоятельств он может предположить, что доверитель, будучи знаком с обстоятельствами по существу, одобрил бы такие отступления. До отступления от указаний доверителя поверенный обязан уведомить доверителя о новых обстоятельствах и дождаться его решения, за исключением случая, когда промедление представляет угрозу для исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поверенный обязан предупредить доверителя в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если указание делает исполнение обязательств, вытекающих из договора, значительно более дорогостоящим или занимающим значительно большее время, чем оговорено изначально;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если указание противоречит цели договора или иным образом наносит ущерб интересам доверителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если доверитель без неоправданного промедления не отменяет указание после того, как был предупрежден поверенным, указание считается изменением договора поручения в соответствии со статьей 10404.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"528. Дополнить кодекс статьями 10401–10404 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10401. Запрос об указаниях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поверенный обязан запросить указаний при получении им информации, требующей от доверителя принятия решения по поводу исполнения обязательств, вытекающих из договора, или содержания сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поверенный обязан запросить указаний, если целью поручения является совершение сделки, а в договоре не указано, должна ли быть сделка совершена от имени доверителя или от имени поверенного, но за счет доверителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 10402. Последствия отсутствия указаний"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если доверитель не дает указаний, необходимых согласно договору или согласно части (1) статьи 10401, поверенный может, исходя из обстоятельств:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) воспользоваться средствами правовой защиты кредитора в случае неисполнения обязательств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исполнить обязательства, основываясь на ожиданиях, предпочтениях и приоритетах, которые, как можно разумно предполагать с учетом накопленных информации и указаний, имел бы доверитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном пунктом b) части (1), поверенный имеет право на соразмерную корректировку вознаграждения и времени, предоставленного или необходимого для совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если доверитель не дает указаний, требуемых в соответствии с частью (2) статьи 10401, поверенный вправе выбрать один из вариантов, предусмотренных частью (2) статьи 10401, или приостановить исполнение обязательств в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Скорректированное вознаграждение, предусмотренное частью (2), должно быть разумным и определяться с использованием тех же методов исчисления, что и первоначальное вознаграждение за исполнение обязательств, вытекающих из договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 10403. Отсутствие времени для запроса или ожидания указаний"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если поверенный нуждается в указаниях на основании статьи 10401, но должен действовать до того, как сможет обратиться к доверителю и запросить указаний, или до получения указаний, поверенный может исполнить обязательства, основываясь на ожиданиях, предпочтениях и приоритетах, которые, как можно разумно предполагать с учетом накопленных информации и указаний, имел бы доверитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном частью (1), поверенный имеет право на соразмерную корректировку вознаграждения и времени, предоставленного или необходимого для исполнения обязательств, вытекающих из договора, в той мере, в какой такая корректировка является разумной с учетом обстоятельств дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 10404. Изменение договора поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор поручения считается измененным:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если доверитель существенно изменяет данное поверенному поручение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если доверитель не отменяет указание без неоправданного промедления после того, как был предупрежден в соответствии с положениями части (3) статьи 1040."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае изменения договора поручения в соответствии с частью (1) поверенный имеет право:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) на соразмерную корректировку вознаграждения и времени, предоставленного или необходимого для исполнения обязательств, вытекающих из договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на возмещение убытков в соответствии со статьей 14, позволяющее поставить поверенного в положение, в котором он находился бы, если бы договор поручения не был изменен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае изменения договора поручения в соответствии с частью (1) поверенный также может заявить о расторжении поручения, за исключением случая, когда изменения незначительны или ведут к выгоде поверенного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Скорректированное вознаграждение, предусмотренное пунктом a) части (2), должно быть разумным и определяться с использованием тех же методов исчисления, что и первоначальное вознаграждение за исполнение обязательств, вытекающих из договора поручения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"529. Статью 1041 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1041. Обязанность представления информации и отчета об исполнении поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поверенный обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставлять доверителю, насколько это разумно по обстоятельствам дела, всю информацию о переговорах или других действиях, ведущих к возможному совершению сделки, а также о дальнейших событиях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) давать запрашиваемые доверителем пояснения по исполнению поручения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) при исполнении поручения незамедлительно информировать об этом доверителя и представить ему отчет о способе исполнения обязательств, включая сообщение о личности третьего лица, с которым совершил сделку, а также о переданных или полученных вещах и расходах, понесенных поверенным при исполнении своих обязательств. Эта обязанность возникает и в случае прекращения договора поручения без полного исполнения поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Соглашение, на основании которого предусмотренные частью (1) обязанности поверенного заранее исключаются или ограничиваются, совершается в письменной форме.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"530. Часть (1) статьи 1046 дополнить предложением: «Это правило применяется даже в случае, если договор поручения прекращен без исполнения поручения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"531. Статьи 1050 и 1051 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1050. Расторжение и отзыв поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любая из сторон может заявить о расторжении поручения в любое время и без всякого обоснования. Отзыв поручения приравнивается к расторжению поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отзыв поручения, о котором уведомлен лишь поверенный, не может быть противопоставлен третьим лицам, которые, не зная об отзыве, добросовестно совершили сделку с поверенным. В этом случае доверитель обладает правом регресса к поверенному."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поверенный может отозвать поручение лишь таким образом, чтобы сохранить доверителю возможность дальнейшего совершения действий, для осуществления которых заключен договор, за исключением случая, когда имеются обоснованные причины для отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если доверитель отозвал поручение на основании настоящей статьи, он обязан возместить поверенному все расходы, связанные с исполнением договора. В случае возмездного поручения доверитель обязан выплатить поверенному обусловленное вознаграждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если законом не предусмотрено иное, условие, которым исключается или ограничивается право какой-либо из сторон на расторжение поручения, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1051. Смерть доверителя или установление в отношении него судебной меры охраны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договорные отношения не прекращаются смертью доверителя или установлением в отношении него судебной меры охраны, если не оговорено иное или если иное не вытекает из содержания договорного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда договорные отношения прекращаются смертью доверителя или установлением в отношении него судебной меры охраны, поверенный должен продолжить исполнение договорных обязательств, если отсрочка исполнения может повлечь убытки для доверителя или его правопреемников. Исполнение поручения продолжается до принятия необходимых мер правопреемником или законным представителем доверителя. В этом плане договорные отношения считаются продолжающимися."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае прекращения договорных отношений смертью доверителя или установлением в отношении него судебной меры охраны договор считается действующим для поверенного до момента, когда он узнал или должен был узнать о причинах прекращения договорных отношений.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"532. Главу XIII раздела III дополнить статьей 10521 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10521. Прекращение отношений поручения в случае множественности поверенных"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В отсутствие соглашения о противном поручение, данное нескольким поверенным, обязанным совершать сделки совместно, прекращается, даже если причина прекращения касается только одного из них.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"533. В части (1) статьи 1053 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"534. Во вводной части части (1) статьи 1059 слово «Управляющий» заменить словами «Доверительный управляющий»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"535. В статье 1060 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"536. В статье 1069 слова «после расторжения договора» заменить словами «после расторжения комиссии»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"537. Статьи 1072 и 1073 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1072. Расторжение комиссии по инициативе комитента"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Комитент вправе расторгнуть комиссию в любое время."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае расторжения комиссии комитент обязан выплатить комиссионеру обусловленное вознаграждение по уже совершенным сделкам и возместить причиненные расторжением убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1073. Расторжение комиссии комиссионером"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Помимо других случаев, предусмотренных законом, комиссионер имеет право на расторжение комиссии в случае, когда это предусмотрено договором, когда отсутствует возможность исполнения принятого на себя обязательства либо когда комитент не исполняет договорные обязанности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"538. В части (1) статьи 1074 слова «расторжения договора» заменить словами «заявления о расторжении комиссии», а слова «о расторжении договора» – словами «о расторжении»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"539. Статьи 1075 и 1076 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1075. Договор транспортной экспедиции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору транспортной экспедиции одна сторона (экспедитор) обязуется за счет и от имени другой стороны (клиента) или от своего имени организовать перевозку вещей, заключив договор перевозки и совершая иные необходимые действия для осуществления перевозки, а клиент обязуется уплатить обусловленное вознаграждение (комиссионные)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор транспортной экспедиции заключается в письменной форме. Клиент должен выдать экспедитору доверенность, если это необходимо для исполнения договорных обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) К отношениям, вытекающим из договора транспортной экспедиции, применяются соответствующим образом положения о поручении или, при необходимости, о комиссии, если настоящей главой не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей главы применяются и в случае, когда в соответствии с условиями договора перевозки обязанности экспедитора в смысле части (1) исполняются перевозчиком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1076. Усердие экспедитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Экспедитор должен организовать перевозку, в частности в отношении выбора вида транспорта и маршрута, перевозчика, заключить необходимые договоры перевозки, хранения и транспортной экспедиции, предоставить необходимую информацию и дать необходимые указания для исполнения этих договоров, действуя в каждом случае с усердием хорошего экспедитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Экспедитор может обязаться договором транспортной экспедиции выполнять другие относящиеся к перевозке услуги, такие как охрана и упаковка вещей, маркировка вещей и обеспечение таможенных процедур, включая заключение необходимых для этого договоров."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Экспедитор заключает договоры от своего имени, а если прямо уполномочен клиентом – от имени клиента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При выполнении своих обязанностей экспедитор должен учитывать интересы клиента и следовать его указаниям.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"540. В статье 1078:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «груза» заменить словами «вещи или ее доставка»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после слова «экспедитором» дополнить статью словами «или может потребовать доставки вещи перевозчику»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"541. В статье 1079:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «груза» заменить словом «вещи»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в содержании статьи слово «груз» заменить словом «вещь»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"542. В части (2) статьи 1082 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"543. Статью 1083 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1083. Ответственность экспедитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Экспедитор обязан возместить ущерб, причиненный утратой или повреждением вещей, перевозка которых организована им. Положения статей 1008, 1014, 1018 и 1019 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Экспедитор обязан возместить ущерб, не подпадающий под действие положений части (1) настоящей статьи, если он нарушил обязанности, предусмотренные частями (1) или (2) статьи 1076. Экспедитор не несет ответственность, если докажет, что ущерб был бы неизбежен даже при условии проявления должной осмотрительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если поведение клиента или специфические недостатки вещей способствовали причинению ущерба, обязанность возместить ущерб и размер возмещения зависят от того, в какой степени эти обстоятельства способствовали ущербу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения статьи 1021 применяются к претензиям, возникающим в связи с договорами транспортной экспедиции.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"544. Дополнить кодекс статьей 10831 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10831. Право клиента на замещение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если экспедитор обязался на основе договора транспортной экспедиции заключить договор перевозки и выполнить иные действия, необходимые для осуществления перевозки от своего имени и за счет клиента, а нанятое экспедитором третье лицо нарушило обязательства, клиент вправе, путем письменного уведомления экспедитора и третьего лица, заместить экспедитора в его правах в отношении третьего лица.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"545. После наименования главы XVII раздела III дополнить кодекс текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"546. Статью 1086 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1086. Договор хранения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По договору хранения одна сторона (поклажедатель) обязуется передать на хранение, на определенный или неопределенный срок, движимую вещь другой стороне (хранителю), а хранитель обязуется хранить движимую вещь и возвратить ее по требованию.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"547. В части (1) статьи 1088 слова «осуществляет хранение в качестве профессиональной деятельности,» заменить словами «является профессионалом,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"548. Статью 1089 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Согласие поклажедателя на возврат ему вещи не освобождает хранителя от ответственности за неисполнение обязанностей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"549. Статью 1091 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Во всех случаях субхранитель несет ответственность перед поклажедателем за свое деяние.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"550. В части (2) статьи 1093 слово «вправе» заменить словом «обязан»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"551. Статью 1095 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1095. Обязанность возврата"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Хранитель обязан возвратить вещь в том состоянии, в котором она была в момент ее принятия от поклажедателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если с учетом характера сданной на хранение вещи или договора невозможно разумно ожидать, что сданная на хранение вещь будет возвращена в том состоянии, в каком она была в момент ее принятия хранителем от поклажедателя, хранитель обязан возвратить ее в том состоянии, которого может разумно ожидать поклажедатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Риск случайной гибели или повреждения вещи несет поклажедатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Хранитель в случае изъятия у него сданной на хранение вещи и получения за нее денежной суммы или другой вещи должен передать полученное поклажедателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Правопреемник хранителя, добросовестно продавший вещь, не зная о том, что вещь сдана на хранение, обязан возвратить лишь вырученную цену или уступить свое требование в отношении покупателя, если цена не уплачена.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"552. Статью 1096 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Если хранитель выдал документ, подтверждающий хранение или дающий его держателю право забрать сданную на хранение вещь, хранитель может требовать возврата ему этого документа.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"553. Статью 1097 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Если поклажедатель не забирает обратно сданную на хранение вещь по истечении срока хранения или по требованию хранителя, предусмотренному частью (1) настоящей статьи, хранитель вправе продать сданную на хранение вещь в соответствии со статьей 5971 при условии, что хранитель направил поклажедателю в разумный срок уведомление с указанием намерения прибегнуть к продаже.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"554. Дополнить кодекс статьей 10971 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 10971. Обязанность по информированию после хранения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По прекращении хранения хранитель обязан сообщать поклажедателю о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) любом повреждении, полученном вещью в период хранения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) необходимых мерах предосторожности, которые должен принять поклажедатель перед использованием или транспортировкой вещи, за исключением случая, когда от поклажедателя можно разумно ожидать, что он знает о необходимости таких мер предосторожности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"555. Статьи 1105 и 1106 заменить текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Хранение в гостинице"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1105. Ответственность за вещи, внесенные в гостиницу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, предоставляющее услуги размещения (владелец гостиницы), отвечает в соответствии с правилами, регулирующими ответственность хранителя, за ущерб, причиненный кражей, уничтожением или повреждением вещей, внесенных клиентом в гостиницу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Внесенными в гостиницу считаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вещи клиента, находящиеся в гостинице в период его проживания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) вещи клиента, находящиеся вне гостиницы, которые владелец гостиницы, член его семьи или его представитель обязался взять под надзор на период размещения клиента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) вещи клиента, находящиеся в гостинице или вне гостиницы, которые владелец гостиницы, член его семьи или его представитель обязался взять под надзор в течение разумного периода времени до или после размещения клиента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Владелец гостиницы несет также ответственность за транспортные средства клиентов, оставленные в гараже или на стоянке гостиницы, а также за находящиеся в них обычно вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При отсутствии соглашения о противном положения настоящей части в составе главы не распространяются на домашних животных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, противоречащее положениям настоящей части в составе главы в ущерб клиенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11051. Ограниченная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ответственность владельца гостиницы ограничивается стократной суточной стоимостью проживания, причитающейся с клиента за предоставленный ему номер."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11052. Неограниченная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ответственность владельца гостиницы является неограниченной:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если ущерб причинен по вине владельца гостиницы или лица, за которое он отвечает;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если вещи вверены владельцу гостиницы для хранения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если владелец гостиницы отказался от приема на хранение вещей клиента, которые по закону обязан был принять."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11053. Отсутствие ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Владелец гостиницы не несет ответственность в случае, когда кража, уничтожение или повреждение вещей клиента вызваны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) клиентом, лицом, сопровождающим его или находящимся под его надзором, либо посетителями клиента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) препятствием, находящимся вне контроля владельца гостиницы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) характером вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11054. Обязанности владельца гостиницы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец гостиницы обязан принять на хранение документы, деньги или иные ценные предметы, принадлежащие его клиентам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владелец гостиницы не может отказать в хранении этих вещей, за исключением случая, когда, с учетом размера и условий работы гостиницы, они являются чрезмерно ценными или громоздкими либо опасными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Владелец гостиницы может проверить вещи, сдаваемые ему для хранения, и потребовать их хранения в закрытом или опечатанном месте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11055. Предоставление клиентам сейфа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Владелец гостиницы, предоставивший в распоряжение своих клиентов сейф в гостиничном номере, не считается принявшим на хранение вещи, которые его клиенты будут хранить в сейфе. В этом случае применяются положения статьи 11051."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11056. Утрата права на возмещение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Клиент утрачивает право на возмещение ущерба, причиненного путем кражи, уничтожения или повреждения вещей, которые он внес сам или которые внесены для него в гостиницу, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не уведомил администрацию гостиницы в двадцатичетырехчасовой срок с момента, когда узнал об ущербе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) не воспользовался правом на иск о возмещении ущерба в шестимесячный срок с даты его причинения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) настоящей статьи не применяются к вещам, предусмотренным пунктами b) и c) статьи 11052."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11057. Право удержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае неоплаты клиентом стоимости номера и иных гостиничных услуг владелец гостиницы имеет право удержания вещей, внесенных клиентом, за исключением документов и личных принадлежностей, не представляющих коммерческой ценности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11058. Реализация вещей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Владелец гостиницы может требовать реализации вещей, в отношении которых им осуществлено право удержания, в соответствии с правовыми положениями об обращении принудительного взыскания на движимые вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11059. Заведения, приравниваемые к гостиницам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к вещам, внесенным в санатории, больницы, пансионаты, спальные вагоны, рестораны, театры, библиотеки, спортивные залы и другие подобные места."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договорный секвестр"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1106. Договорный секвестр"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договорным секвестром является хранение, на основе которого лица передают спорную движимую или недвижимую вещь третьему лицу, обязующемуся по разрешении спора возвратить ее обладателю права на нее.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"556. В наименованиях статей 1107 и 1109 слово «секвестра» заменить словами «договорного секвестра»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"557. Статьи 1108 и 1111 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1108. Права хранителя по договорному секвестру"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Хранитель по договорному секвестру не вправе совершать в отношении вещи какие бы то ни было расходы или иные сделки, за исключением сделок по сохранению, если не установлено иное или не имеется разрешения судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если того требует характер вещи, хранитель по договорному секвестру обязан совершать сделки по управлению; при этом применяются соответствующим образом правила о поручении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Хранитель вправе, однако, с согласия сторон или без их согласия, но с разрешения судебной инстанции продать вещь, хранение которой влечет несоразмерные в сравнении с ее стоимостью расходы. Сумма, вырученная от продажи вещи, остается у хранителя на условиях секвестра.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1111. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Секвестр может быть установлен и судебной инстанцией. В этом случае к нему применяются правила, установленные Гражданским процессуальным кодексом, а также настоящей главой, в той мере, в какой они не являются несовместимыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей главы применяются дополнительно в случае, когда стороны судебного или арбитражного спора уполномочивают третье лицо владеть в качестве доверительного собственника денежными суммами на счете эскроу в соответствии с условиями договора эскроу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей главы не применяются в случае, когда стороны, не состоящие в судебном или арбитражном споре, уполномочивают третье лицо владеть в качестве доверительного собственника денежными суммами на счете эскроу в соответствии с условиями договора эскроу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"558. В части (2) статьи 1129 слово «договора» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"559. Наименование главы XIX раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XIX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПАКЕТНЫЕ ТУРЫ И ПРЕДОСТАВЛЕНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ТУРИСТСКИХ ПРОДУКТОВ»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"560. Наименование части 1 главы XIX изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Пакетные туры, связанные с ними туристские услуги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и посредничество в них»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"561. Статьи 1131–1144 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1131. Договор о пакетном туре"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору о пакетном туре профессионал (организатор) обязуется предоставить другой стороне (туристу) пакет туристских услуг, а клиент обязуется уплатить организатору согласованную стоимость пакета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Пакет туристских услуг (пакет услуг) представляет собой комбинацию не менее двух различных видов туристских услуг для реализации единого тура или отдыха. Пакет туристских услуг существует и в случае:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если туристские услуги, предусмотренные договором, скомбинированы по просьбе или по выбору туриста; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если организатор предоставляет договором туристу право выбирать различные виды туристских услуг, предлагаемых организатором, после заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях настоящей части в составе главы туристская услуга означает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) перевозку пассажиров;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) размещение, которое не является неотъемлемой частью перевозки пассажиров и не предоставляется для целей постоянного проживания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) аренду автомобилей, других моторных транспортных средств или мотоциклов, требующих водительского удостоверения категории A;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любую другую туристскую услугу, которая не является неотъемлемой частью туристской услуги в смысле пунктов a), b) или c)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Услуги, которые фактически являются объектом других туристских услуг, не считаются туристскими услугами в смысле части (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Комбинация туристских услуг, в которых одна из туристских услуг, указанных в пунктах a), b) или c) части (3), скомбинирована с одной или более туристскими услугами, указанными в пункте d) части (3), не считается пакетом, если последние из туристских услуг:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) не составляют существенную долю в стоимости комбинации и не рекламируются и не предлагаются иным образом как существенная составляющая комбинации; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выбраны и оплачены только после начала оказания туристской услуги, указанной в пунктах a), b) или c) части (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Туристская услуга, указанная в пункте a) части (5), не составляет существенную долю в стоимости комбинации, если на нее приходится менее 25 процентов стоимости комбинации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей части в составе главы не применяются к договорам о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) пакетах услуг и связанных с ними туристских услугах продолжительностью менее 24 часов, за исключением случаев, когда они включают размещение на ночь;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предлагаемых пакетах услуг и связанных с ними туристских услугах, предоставляемых эпизодически на некоммерческой основе и только для ограниченных групп туристов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) пакетах услуг и связанных с ними туристских услугах, продаваемых на основе рамочного договора на организацию деловых поездок, заключенного между профессионалами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1132. Разграничение посредничества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для положений статей 11448 и 11449 общие положения о посредничестве применяются к посредничеству в пакетах услуг. Вместе с тем профессионал не может ссылаться на свое заявление или положение, что он действует только в качестве посредника при заключении договоров между туристом и лицами, которые будут предоставлять все или некоторые индивидуальные туристские услуги (поставщиками услуг), в случае, если туристу предлагается комбинация по крайней мере двух различных видов туристских услуг, предназначенных для одной поездки, и выполняется одно из следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) турист выбирает услуги одного пункта продаж профессионала в рамках одного и того же процесса бронирования и соответствующие услуги выбираются до подтверждения оплаты туристом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) профессионал предлагает, обещает или выписывает счет на туристские услуги по суммарной или общей цене; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) профессионал продвигает или предлагает туристские услуги под названием «пакет», «комбинированное предложение», «режим все включено» (all-inclusive) или «услуги all-in» либо под аналогичным названием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случаях, предусмотренных частью (1), профессионал признается организатором. Для целей части (1) процесс бронирования не считается начатым, если туриста лишь проконсультировали в соответствии с его потребностями и лишь ознакомили с офертами по поездке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для целей настоящей части в составе главы пунктами продаж являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передвижные или стационарные торговые помещения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) веб-страницы электронной торговли и аналогичные торговые онлайн-платформы; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) телефонная связь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае нескольких веб-страниц и аналогичных торговых онлайн-платформ согласно пункту b) части (3), представленных туристам в виде единой платформы, они считаются пунктом продаж."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1133. Взаимосвязанное онлайн-бронирование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал, заключивший договор о пакетном туре с туристом посредством онлайн-бронирования или посредничающий ему тем же путем при заключении такого договора, считается организатором тура при совокупном выполнении следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) профессионал посредничает туристу в целях одного и того же тура или отдыха в договоре о другом виде туристской услуги, обеспечивая доступ к онлайн-бронированию другого профессионала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) профессионал передает имя туриста, детали платежа и адрес электронной почты туриста другому профессионалу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) договор заключается с другим профессионалом не позднее двадцати четырех часов после подтверждения заключения договора по первой туристской услуге."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор на иной вид туристской услуги или несколько договоров по меньшей мере на иной вид туристской услуги заключаются в соответствии с положениями части (1) настоящей статьи, все заключенные туристом договоры рассматриваются как единый договор о пакетном туре в смысле части (1) статьи 1131, за исключениями, предусмотренными частью (5) статьи 1131."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1134. Преддоговорная информация"},{"id":null,"spans":[[355,366,"l5"]],"t":"p","text":"(1) До того, как турист будет связан договором или любой соответствующей офертой, организатор, а в соответствующих случаях – посредник в пакетах услуг обязаны предоставить туристу стандартную информацию посредством соответствующей формы, предусмотренной в частях А или В приложения 8 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, а также, если это применимо к пакету услуг, следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) основные характеристики туристских услуг:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) туристское направление (туристские направления), маршрут и период пребывания с указанием соответствующих дат и, если включено размещение, количество включенных ночей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) транспортные средства, их характеристики и категории, места, даты и время отправления и возвращения, длительность и места промежуточных остановок и транспортное сообщение. Если точное время еще не определено, организатор, а в соответствующих случаях – посредник в пакетах услуг должны информировать туриста о приблизительном времени отправления и возвращения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) месторасположение, основные характеристики и, при необходимости, туристская категория объектов размещения в соответствии с нормами страны назначения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) режим питания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) выезды, экскурсии или иные услуги, включенные в согласованную общую стоимость пакета услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) если это не очевидно из контекста, информация о том, будут ли какие-либо туристские услуги предоставлены туристу как часть группового тура и, если да, по возможности ориентировочное количество участников группы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) если возможность туриста пользоваться иными туристскими услугами зависит от надлежащего устного общения, то язык, на котором будут оказываться соответствующие услуги; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) подходит ли тур или отдых в целом для лиц с ограниченными двигательными способностями и, по просьбе туриста, точная информация о соответствии тура или отдыха потребностям туриста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) коммерческое наименование и географический адрес организатора, а в соответствующих случаях – посредника в пакетах услуг, а также их номера телефонов и, при наличии, адреса их электронной почты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) общую стоимость пакета услуг, включая налоги и, если это применимо, все комиссии, сборы и иные дополнительные затраты или, если такие затраты не могут быть разумно рассчитаны до заключения договора, указание на вид дополнительных затрат, которые турист может понести в дальнейшем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) порядок оплаты, включая любую сумму или процент от стоимости, подлежащие уплате в качестве авансовой оплаты, и график погашения оставшегося платежа или финансовые гарантии, вносимые или предоставляемые туристом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) минимальное количество человек, требуемое для оказания пакета услуг, и срок, установленный в пункте 1) части (7) статьи 1141, до начала тура или отдыха, до которого возможно расторжение, если такое количество не будет набрано;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) общую информацию о требованиях к паспорту и визе, включая приблизительные периоды для получения виз и информацию о порядке медицинского обеспечения в стране назначения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) информацию о праве туриста заявить о расторжении в любое время до начала оказания пакета услуг в обмен на уплату соразмерной комиссии за расторжение или, в требуемых случаях, стандартный размер комиссии за расторжение, запрашиваемой организатором в соответствии с положениями частей (1)–(3) статьи 1141;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) информацию о добровольном или обязательном страховании для покрытия расходов на случай расторжения туристом или расходов на обеспечение, включая возвращение на родину, вследствие несчастного случая, болезни или смерти."},{"id":null,"spans":[[292,303,"l5"]],"t":"p","text":"(2) Для договоров о пакетных турах, заключенных по телефону, организатор, а в соответствующих случаях – посредник в пакетах услуг должны предоставить туристу стандартную информацию, предусмотренную в части B приложения 8 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, и информацию, предусмотренную пунктами 1)–8) части (1) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[[622,633,"l5"]],"t":"p","text":"(3) В отношении пакетов, определенных в статье 1133, организатор и профессионал, которым передаются данные, обязаны гарантировать, что каждый из них до того, как турист будет связан договором или любой соответствующей офертой, обеспечит предоставление информации, предусмотренной пунктами 1)–8) части (1) настоящей статьи, в той мере, в какой она имеет отношение к туристским услугам, которые каждый из них предлагает. Организатор также одновременно обязан предоставить стандартную информацию посредством формы, предусмотренной в части C приложения 8 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Информация, указанная в частях (1)–(3), должна предоставляться в ясной, доступной и четко выраженной форме. Если данная информация предоставляется в письменной форме, то она должна быть удобочитаемой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1135. Обязательный характер преддоговорной информации и заключение договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Информация, предоставляемая туристу на основании пунктов 1), 3), 4), 5) и 7) части (1) статьи 1134, составляет неотъемлемую часть договора о пакетном туре и не может быть изменена, если иное четко не оговорено сторонами договора. Организатор, а в соответствующих случаях – посредник в пакетах услуг должны сообщать туристу обо всех изменениях преддоговорной информации в ясной, доступной и четко выраженной форме до заключения договора о пакетном туре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если организатор, а в соответствующих случаях – посредник в пакетах услуг не выполнил требования по предоставлению информации о дополнительных комиссиях, сборах и других затратах, как это предусмотрено пунктом 3) части (1) статьи 1134, до заключения договора о пакетном туре, турист не несет бремя уплаты указанных комиссий, сборов и других затрат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1136. Содержание договора и документы, предоставляемые до начала тура"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договоры о пакетных турах должны заключаться на понятном и доступном языке, а в случае составления их в письменной форме их текст должен быть удобочитаемым. При заключении договора о пакетном туре или впоследствии без неоправданного промедления организатор или посредник в пакетах услуг должен предоставить туристу экземпляр или подтверждение заключения договора на долговременном носителе информации. Туристу предоставляется право запросить бумажную копию, если договор о пакетном туре заключен при одновременном физическом присутствии сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае договоров, заключаемых вне торговых помещений, туристу предоставляется экземпляр или подтверждение заключения договора о пакетном туре на бумажном носителе или, если турист согласен, на другом долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор или подтверждение договора представляет весь объем соглашения, который включает в себя всю информацию, предусмотренную пунктами 1)–8) части (1) статьи 1134, и следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) специальные требования туриста, принятые организатором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) сведения о том, что организатор:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) несет ответственность за надлежащее оказание всех включенных в договор туристских услуг в соответствии с положениями статьи 1142; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязан оказывать помощь туристу, если он оказался в сложной ситуации, в соответствии с положениями статьи 11446;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) наименование организации, ответственной за обеспечение защиты в случае несостоятельности, и ее контактные данные, включая географический адрес, и, при необходимости, наименование компетентного органа, назначенного соответствующим государством для указанной цели, и контактные данные этого органа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) имя, адрес, номер телефона, адрес электронной почты и, при необходимости, номер факса местного представителя организатора, контактного пункта или другой службы, с помощью которой турист сможет быстро связаться с организатором и оперативно пообщаться с ним, запросить помощь, если оказался в сложной ситуации, или пожаловаться на любой недостаток, выявленный в период оказания пакета услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) информацию о том, что турист должен сообщать о любом недостатке, выявленном в период оказания пакета услуг, в соответствии с положениями статьи 11444;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) если несовершеннолетние путешествуют без сопровождения родителей или других уполномоченных лиц на основании договора о пакетном туре, который включает размещение, – информацию, предоставляющую возможность напрямую связаться с несовершеннолетним или лицом, ответственным за него в месте его пребывания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) информацию о доступных внутренних процедурах рассмотрения жалоб и механизмах альтернативного разрешения споров, предусмотренных законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8) информацию о праве туриста на уступку договора другому туристу в соответствии с положениями статьи 1138."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отношении пакетов, определенных в статье 1133, профессионал, которому передаются данные, должен информировать организатора о заключении договора, влекущего формирование пакета услуг. Профессионал должен предоставить организатору информацию, необходимую для исполнения его обязательств как организатора. По получении информации о формировании пакета услуг организатор обязан незамедлительно предоставить туристу информацию, предусмотренную пунктами 1)–8) части (3) настоящей статьи, на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Информация, указанная в частях (3) и (4), должна предоставляться в ясной, доступной и четко выраженной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Организатор должен заблаговременно до начала тура передать туристу все необходимые расписки, ваучеры и билеты, предоставить информацию о планируемом времени отправления и, при необходимости, о сроке окончания регистрации, а также о планируемом времени промежуточных остановок, транспортном сообщении и прибытии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1137. Бремя доказывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Бремя доказывания в отношении соблюдения требований по предоставлению информации, установленных в статьях 1134–1136, возлагается на профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1138. Уступка договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Турист вправе уступить договор о пакетном туре третьему лицу, которое отвечает всем условиям, относящимся к данному договору, после того, как он до начала тура в разумный срок уведомил об этом на долговременном носителе информации организатора. Уведомление не позднее чем за семь дней до начала тура в любом случае расценивается как разумное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Цедент и цессионарий договора несут солидарную ответственность за внесение суммы оставшихся платежей, а также за дополнительные комиссии, сборы и другие расходы, возникающие в связи с данной уступкой. Организатор должен проинформировать цедента договора о фактических затратах, связанных с уступкой. Данные затраты должны быть разумными и не должны превышать размер фактических издержек, понесенных организатором в связи с уступкой договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Организатор должен представить цеденту договора доказательства дополнительных комиссий, сборов и других затрат, возникающих в связи с уступкой договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1139. Изменение цены договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После заключения договора о пакетном туре цены могут быть увеличены, только если в договоре прямо предусмотрена данная возможность и установлено право туриста на уменьшение цены на основании части (5). В этом случае в договоре указывается порядок, в соответствии с которым осуществляется перерасчет цены. Увеличение цены должно быть возможно исключительно как прямое следствие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) цены на перевозку пассажиров, вытекающей из цен на топливо или другие источники энергии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) размера налогов или пошлин на туристские услуги, включенные в договор, наложенных третьими лицами, прямо не участвующими в процессе исполнения пакета услуг, включая туристические сборы, сборы за приземление или плату за посадку или высадку в портах и аэропортах (тарифы на аэропортовые и аэронавигационные услуги); или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) курса обмена валют применительно к соответствующему пакету услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если увеличение цены, указанное в части (1), превышает 8 процентов общей стоимости пакета, применяются положения статьи 1140."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вне зависимости от уровня увеличение цены возможно только при условии, что организатор не позднее двадцати дней до начала тура уведомит об этом увеличении туриста четко и ясно с предоставлением на долговременном носителе информации обоснования данного увеличения и расчета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) До начала тура организатор не может в одностороннем порядке изменять условия договора о пакетном туре, кроме связанных с ценой, за исключением случая, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) организатору предоставлено данное право договором;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) изменение является незначительным; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) организатор информирует туриста об изменении в ясной, доступной и четко выраженной форме на долговременном носителе информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если в договоре зафиксирована возможность увеличения цены, турист имеет право на уменьшение цены, соответствующее снижению размера платы, указанной в пунктах a), b) и c) части (1), которое имеет место после заключения договора до начала тура. Если турист заплатил больше, чем уменьшенная цена, организатор обязан возместить ему разницу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае уменьшения цены организатор имеет право вычета фактических административных расходов из суммы возмещения, причитающегося туристу. По требованию туриста организатор должен представить доказательства данных административных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Положения настоящей статьи имеют преимущественную силу перед положениями статьи 720 в отношении условий об изменении договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1140. Существенные изменения условий договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если до начала тура организатор вынужден внести существенные изменения в какие-либо основные характеристики туристских услуг, как указано в пункте 1) части (1) статьи 1134, или он не может исполнить специальные требования, как указано в пункте 1) части (3) статьи 1136, или предлагает увеличить цену пакета услуг более чем на 8 процентов в соответствии с положениями части (2) статьи 1139, турист может в разумный срок, определенный организатором:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) принять предлагаемые изменения; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) заявить о расторжении без уплаты комиссии за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"После истечения срока, установленного организатором в соответствии с частью (3), изменения, предложенные организатором, считаются принятыми туристом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если турист заявляет о расторжении, он может согласиться на альтернативный пакет услуг, если организатор его предлагает, при наличии возможности предоставить пакет услуг, эквивалентный по качеству либо более высокого качества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Организатор без неоправданного промедления должен сообщить туристу в ясной, доступной и четко выраженной форме на долговременном носителе информации:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о предлагаемых изменениях, указанных в части (1), и, если это потребуется в соответствии с положениями части (4), об их влиянии на цену пакета услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о разумном сроке, в течение которого турист должен сообщить организатору о своем решении согласно части (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) о том, что в случае непредставления туристом ответа организатору в течение периода, указанного в пункте b), предлагаемые изменения будут считаться принятыми туристом; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если это возможно, о предлагаемом альтернативном пакете услуг и его цене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если изменения договора о пакетном туре, указанные в части (1), или альтернативного пакета услуг, указанного в части (2), приводят к снижению качества пакета услуг или его стоимости, турист имеет право на соответствующее уменьшение цены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если турист заявляет о расторжении на основании пункта b) части (1) и не принимает альтернативный пакет услуг, организатор должен без неоправданного промедления компенсировать все платежи, произведенные самим туристом либо от его имени, и в любом случае не позднее четырнадцати дней с даты расторжения. Положения статей 1143, 11443 и 11445 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1141. Расторжение до начала тура"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Турист имеет право на расторжение в любое время до начала тура. В случае если турист заявляет о расторжении на основании предыдущего предложения, он может быть обязан уплатить организатору соответствующую и обоснованную комиссию за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В договоре могут быть предусмотрены разумные стандартные комиссии за расторжение, определяемые в зависимости от:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) периода времени между моментом заявления о расторжении и началом тура;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ожидаемой экономии затрат организатора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) доходов, которые организатор получил бы от реализации иным путем туристских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если договор не предусматривает каких-либо стандартных комиссий за расторжение, размер комиссии за расторжение должен соответствовать цене пакета услуг за вычетом экономии затрат и доходов от реализации иным путем туристских услуг. По требованию туриста организатор должен представить обоснование размера комиссии за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отступление от положений части (1) турист имеет право заявить о расторжении до начала тура без выплаты каких-либо комиссий за расторжение в случае непредвиденных и чрезвычайных обстоятельств в месте назначения или в непосредственной близости от него, существенным образом влияющих на исполнение пакета услуг или на перевозку пассажиров до места назначения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Для целей настоящей части в составе главы под непредвиденными и чрезвычайными обстоятельствами понимается ситуация, которая находится вне контроля стороны, ссылающейся на такую ситуацию, и последствий которой невозможно было избежать, даже если бы были приняты все разумные меры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае расторжения в соответствии с частью (4) турист имеет право на полное возмещение всех выплат, произведенных за пакет услуг, но без дополнительной компенсации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Организатор имеет право на расторжение до начала тура, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) количество лиц, зарегистрированных для участия в соответствующем пакетном туре, меньше минимального числа, установленного в договоре, и организатор уведомил туриста о расторжении в течение определенного в договоре периода, но не позднее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) двадцати дней до начала тура в случае туров продолжительностью более шести дней;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) семи дней до начала тура в случае туров продолжительностью от двух до шести дней;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сорока восьми часов до начала тура в случае туров продолжительностью менее двух дней;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) организатор лишен возможности выполнить договорные обязательства в силу непредвиденных и чрезвычайных обстоятельств и уведомляет туриста о расторжении без неоправданного промедления до начала тура."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае если организатор заявляет о расторжении на основании части (7), он обязан возместить туристу все платежи, произведенные за пакет услуг, но не обязан выплачивать дополнительную компенсацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Вследствие расторжения организатор обязан возместить туристу все платежи, произведенные за пакет услуг, при этом в случае расторжения на основании части (1) он имеет право на вычет соответствующей комиссии за расторжение из подлежащей возмещению суммы. Организатор должен выполнить обязанность по возмещению без неоправданного промедления и в любом случае не позднее четырнадцати дней после расторжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1142. Права туриста в случае недостатка туристской услуги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Организатор обязан обеспечить предоставление туристских услуг без недостатков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Туристские услуги считаются свободными от недостатков, если им присущи согласованные характеристики."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда не имеется договоренности о характеристиках, туристские услуги свободны от недостатков:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если они предлагают выводимую из договора пользу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае, когда польза не может быть выведена из договора, – если они предлагают обычную пользу и обладают характеристиками, которые присущи туристским услугам такого рода и которых турист может ожидать с учетом вида пакетного тура."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Недостаток туристских услуг присутствует, когда туристские услуги не предоставлены или предоставлены с опозданием, превышающим разумную длительность задержки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если туристские услуги имеют недостаток в соответствии с настоящей частью в составе главы и условиями договора, турист вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потребовать устранения недостатка в соответствии с частью (1) статьи 1144;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) самостоятельно устранить недостаток в соответствии с частью (2) статьи 1144 и потребовать возмещения необходимых расходов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) потребовать устранения недостатка через предоставление других туристских услуг в соответствии с частями (3) и (4) статьи 1144;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) потребовать возмещения необходимой стоимости размещения в соответствии с частями (5) и (6) статьи 1144;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) заявить о расторжении договора о пакетном туре в соответствии со статьей 11441;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) получить уменьшение цены пакетного тура в соответствии со статьей 11442;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) потребовать возмещения убытков в соответствии со статьей 11443."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1143. Срок исковой давности для претензий туриста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Срок исковой давности для предъявления туристом претензий, предусмотренных частью (5) статьи 1142, составляет два года. Течение срока исковой давности начинается с даты завершения тура, указанной в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1144. Право туриста на устранение недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если турист требует устранения недостатков, организатор обязан их устранить. Организатор может отказаться от их устранения, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) это невозможно; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) это повлечет несоразмерные расходы, принимая во внимание степень недостатка и объем туристских услуг, на который данный недостаток влияет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Без ущерба для исключений, предусмотренных пунктами a) и b) части (1), в случае если организатор не устранит недостаток в разумный период времени, установленный туристом, последний может сделать это самостоятельно и потребовать возмещения необходимых расходов. Туристу нет необходимости устанавливать срок, если организатор отказывается устранить недостаток или если требуется немедленное устранение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если организатор отказывается устранить недостаток туристской услуги на основании пунктов a) или b) части (1) либо если недостаток влияет на значительную часть туристских услуг, организатор обязан предложить без доплаты со стороны туриста подходящие альтернативные услуги, если это возможно, эквивалентные по качеству или более высокого качества, чем услуги, определенные в договоре, для продолжения исполнения пакета услуг, включая случаи, когда возвращение туриста к месту отправления не обеспечено согласно договоренностям. В том случае, когда предложенные альтернативные услуги более низкого качества по сравнению с предусмотренными в договоре о пакетном туре, организатор должен предоставить туристу право на соответствующее уменьшение цены. Размер соответствующего уменьшения цены определяется в соответствии с частью (2) статьи 11442."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Турист может отказаться от предложенных альтернативных услуг только в том случае, если они несопоставимы с теми, которые определены в договоре о пакетном туре, или предоставленное уменьшение цены недостаточно. В этом случае или в случае, когда организатор не может предложить альтернативные услуги, применяются положения частей (2) и (3) статьи 11441, если турист не имеет права на расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В той мере, в какой невозможно обеспечить перевозку туриста в место отправления или в другое место, согласованное сторонами (возвращение), в силу непредвиденных и чрезвычайных обстоятельств, организатор обязан нести бремя расходов на необходимое размещение по возможности равнозначной категории на период не более трех ночей на туриста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Ограничение расходов, указанных в части (5), не применяется в следующих случаях:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) если правовые положения о правах пассажира предусматривают более длительные периоды, применимые к транспортным средствам, имеющим отношение к возвращению туриста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) турист принадлежит к одной из следующих категорий лиц, об особых потребностях которых организатор был проинформирован не менее чем за сорок восемь часов до начала тура:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лица с ограниченной подвижностью и их сопровождающие;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) беременные женщины;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) несопровождаемые несовершеннолетние;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) лица, нуждающиеся в специальной медицинской помощи.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"562. Дополнить кодекс статьями 11441–114411 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 11441. Право туриста на расторжение по причине недостатка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если недостаток существенно влияет на исполнение пакета услуг, а организатор не смог его устранить в течение разумного срока, установленного туристом, турист имеет право на расторжение. Туристу нет необходимости устанавливать срок, если организатор отказывается устранить недостаток или если требуется немедленное устранение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если турист заявил о расторжении, организатор сохраняет цену за уже оказанные туристские услуги и те, которые будут предоставлены в соответствии с частью (3) настоящей статьи для завершения тура. Претензии туриста, основанные на пунктах f) и g) части (5) статьи 1142, остаются в силе. Организатор лишается права на часть цены, относящуюся к туристским услугам, которые не будут оказаны. Организатор обязан возместить туристу часть цены, права на которую лишен. Право на расторжение в случае недостатка не может быть обусловлено уплатой какой-либо комиссии со стороны туриста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Организатор обязан принять необходимые меры в случае расторжения и, в частности, если пакет включает в себя перевозку пассажиров, обязан обеспечить возвращение туриста перевозкой, эквивалентной предусмотренной в договоре, без неоправданного промедления и без дополнительной оплаты со стороны туриста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11442. Право туриста на уменьшение цены"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Цена пакета услуг уменьшается на весь период существования недостатка, если организатор не докажет, что недостаток возник по вине туриста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уменьшение цены равняется разнице между стоимостью в момент заключения договора о пакетном туре без недостатков и стоимостью на тот же момент времени пакетного тура с соответствующим недостатком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11443. Право туриста на возмещение убытков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Турист имеет право на получение адекватного возмещения со стороны организатора за любые убытки, понесенные им в результате недостатка, без ущемления его права на уменьшение цены или на расторжение договора. Возмещение убытков предоставляется без неоправданного промедления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Турист не имеет права на возмещение убытков в случае, если организатор докажет одно из следующих обстоятельств:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) недостаток возник по вине туриста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) недостаток возник по вине третьего лица, не имеющего отношения к оказанию туристских услуг, включенных в договор, и данный недостаток является непредвиденным или неизбежным; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) недостаток возник в силу непредвиденных и чрезвычайных обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если тур сорван или существенно нарушен, турист может потребовать разумной компенсации за моральный ущерб, причиненный потерей отпуска или каникул."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11444. Уведомление о недостатках туристом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Турист должен без неоправданного промедления сообщать организатору с учетом обстоятельств дела о любом недостатке, выявленном им во время оказания туристской услуги, включенной в договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой организатор не имел возможности устранить недостаток из-за отсутствия по вине туриста уведомления в соответствии с частью (1), турист утрачивает право:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выдвигать претензию, предусмотренную статьей 11442;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) требовать возмещения убытков в соответствии со статьей 11443."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11445. Допущение ограничения ответственности. Корреляция с другими правилами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) На основании соглашения с туристом организатор может ограничить троекратным размером стоимости пакета услуг свою ответственность за причиненный ущерб, иной чем телесные повреждения, если ущерб не причинен умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если ответственность поставщика туристской услуги, составляющей часть пакета, обусловлена, ограничена или исключена в соответствии с международными конвенциями, организатор может в равной степени ссылаться на это перед туристом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Права на возмещение убытков или на уменьшение цены на основании настоящей части в составе главы не влияют на права туристов, предусмотренные специальными нормативными актам или международными конвенциями. Туристы имеют право предъявлять претензии на основании положений настоящей части в составе главы и соответствующих специальных нормативных актов или международных конвенций. Возмещение убытков или уменьшение цены, предоставленные на основании настоящей части в составе главы, и возмещение убытков или уменьшение цены, предоставленные на основании соответствующих специальных нормативных актов или международных конвенций, вычитаются друг из друга во избежание чрезмерной компенсации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11446. Обязанность организатора оказывать помощь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Организатор обязан без неоправданного промедления оказывать надлежащую помощь туристу в сложных ситуациях, включая обстоятельства, указанные в части (5) статьи 1144, в частности, посредством:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставления необходимой информации о медицинских услугах, местных органах власти и консульской помощи; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оказания помощи туристу с использованием средств дистанционной связи и поддержки его в получении альтернативных туристских услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Организатор имеет возможность взимания соразмерной платы за помощь, указанную в части (1), если сложная ситуация возникла по вине туриста или по неосторожности со стороны туриста. Данная плата в любом случае не должна превышать фактических издержек, понесенных организатором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11447. Гарантии при несостоятельности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Организаторы, зарегистрированные на территории Республики Молдова, должны предоставлять гарантии возмещения всех выплат, произведенных туристами или от их имени, в той мере, в какой вследствие несостоятельности организатора соответствующие услуги не были оказаны или были оплачены туристом непосредственно другим поставщикам, в отношении которых организатор нарушил свои платежные обязательства. Если в договор включена перевозка пассажиров, организатор также предоставляет гарантии возвращения туриста. Может быть предложено продолжение исполнения пакета услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Организаторы, не зарегистрированные на территории Республики Молдова, которые продают или предлагают к продаже пакеты услуг в Республике Молдова или другими способами направляют свою деятельность на туристов из Республики Молдова, обязаны предоставить гарантию в соответствии с законодательством Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Гарантия, предусмотренная частями (1) и (2), должна быть эффективной и покрывать разумно предвидимые издержки. Это относится к объему платежей, произведенных туристами или от их имени в счет оплаты пакетов услуг, с учетом периода между получением авансовых платежей и окончательных платежей и завершением исполнения пакетов услуг, а также предвидимых затрат на возвращение туристов в случае несостоятельности организатора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Туристы пользуются защитой от несостоятельности организатора независимо от места жительства, места отправления или места, где заключен договор о пакетном туре, и вне зависимости от государства, в котором располагается орган, ответственный за защиту в случае несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда на исполнении пакета услуг сказывается несостоятельность организатора, гарантия должна быть предоставлена безвозмездно для обеспечения возвращения туристов на родину и, если это необходимо, финансирования размещения до возвращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В отношении туристских услуг, которые не были оказаны, возврат платежей осуществляется по требованию туриста без неоправданного промедления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Постановлением Правительства устанавливаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) виды гарантий, которые предоставляются организатором, посредниками в пакетах услуг, посредниками в связанных туристских услугах и, при необходимости, другими поставщиками услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) условия, предъявляемые к гарантии, включая порядок использования гарантий туристами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) степень, в которой турист может быть обязан до конца тура производить платежи на основе договора, если соответствующая гарантия не была предоставлена;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) компетентный орган по надзору за организаторами, посредниками в пакетах услуг, посредниками в связанных туристских услугах и другими поставщиками услуг, по административному сотрудничеству с органами власти в других странах и по защите туристов в случае несостоятельности организатора, а также полномочия данного органа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11448. Посредничество при заключении договоров о пакетных турах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал, посредничающий при заключении договоров о пакетных турах (посредник в пакетах услуг), обязан информировать туристов в соответствии со статьями 1134, 1135 и 1136."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если посредник в пакетах услуг исполнил свои обязательства в соответствии с частью (1), считается, что обязательства организатора, предусмотренные статьями 1134, 1135 и 1136, исполнены. Если организатор исполнил обязательства, предусмотренные статьями 1134, 1135 и 1136, считается, что посредник в пакетах услуг исполнил свои обязательства в соответствии с частью (1). В любом случае бремя доказывания соблюдения этих требований к информации возлагается на посредника в пакетах услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Считается, что посредник в пакетах услуг уполномочен организатором принимать оплату стоимости пакетного тура, если он предоставляет туристу копию или экземпляр договора в соответствии с частями (1) и (2) статьи 1136 или если имеются созданные организатором другие обстоятельства, из которых следует, что посредник в пакетах услуг уполномочен посредничать в пакетных турах для него. Это правило не применяется, если турист прямо проинформирован о том, что посредник в пакетах услуг не уполномочен принимать платежи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если организатор не был зарегистрирован в Республике Молдова на момент заключения договора, обязательства организатора, предусмотренные статьями 1142–11447, должны исполняться посредником в пакетах услуг. Бремя доказывания того, что организатор исполнил обязательства, предусмотренные настоящей частью в составе главы, возлагается на посредника в пакетах услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Посредник в пакетах услуг уполномочивается организатором принимать любые претензии или уведомления туриста в связи с оказанием туристских услуг. Посредник в пакетах услуг обязан немедленно сообщать об этих претензиях и уведомлениях туриста организатору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11449. Посредничество в услугах, связанных с пакетными турами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессионал считается посредником в услугах, связанных с пакетными турами, если для целей осуществления единого тура или отдыха, не составляющих пакет туристских услуг:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) он посредничает при заключении отдельных договоров с другими поставщиками туристских услуг, касающихся по меньшей мере двух различных видов туристских услуг, в рамках одного посещения или контакта с его пунктом продаж, а турист выбирает и оплачивает отдельно каждую из этих услуг; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) он посредничает в индивидуальном порядке для туриста, с которым заключает договор о пакетном туре или которому посредничает при заключении подобного договора, в приобретении по меньшей мере одной дополнительной туристской услуги другого поставщика услуг, в случае если договор с этим другим поставщиком услуг заключается не позднее двадцати четырех часов с момента подтверждения бронирования первой туристской услуги. Для целей настоящего пункта не считается, что профессионал посредничал в дополнительной туристской услуге лишь на том основании, что он связал туриста с другим поставщиком услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если продаются не более одного вида туристских услуг, указанных в пунктах a), b) или c) части (3) статьи 1131, и одна или более туристских услуг, указанных в пункте d) части (3) статьи 1131, они не составляют связанную туристскую услугу, если эти последние услуги не составляют существенную долю в объеме указанного сочетания услуг и не рекламируются и не предлагаются иным образом как существенная составляющая тура или отдыха."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До того как турист будет связан договором, влекущим формирование связанных туристских услуг, или любой соответствующей офертой, профессионал, посредничающий в связанных туристских услугах, в том числе в случае, когда он не зарегистрирован в Республике Молдова, но любыми способами направляет свою деятельность на туристов из Республики Молдова, должен в ясной, доступной и четко выраженной форме оговорить следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) турист не может воспользоваться ни одним из прав, которые на основании настоящей части в составе главы применяются исключительно к пакетам услуг, и каждый поставщик услуг несет полную ответственность за надлежащее исполнение договора относительно его услуг; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) турист может воспользоваться защитой в случае несостоятельности в соответствии с положениями части (5)."},{"id":null,"spans":[[308,319,"l5"]],"t":"p","text":"(4) В целях применения положений части (3) настоящей статьи профессионал, посредничающий в связанной туристской услуге, должен предоставить туристу соответствующую информацию посредством стандартной формы, предусмотренной в приложении 9 к Закону о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002, или, если определенный вид связанной туристской услуги не является предметом формы, предусмотренной в соответствующем приложении, предоставить информацию, включенную в нее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если профессионал, посредничающий в связанных туристских услугах, получает от туриста оплату за услуги, профессионал должен обеспечить ее возврат туристу в той мере, в какой туристские услуги предоставляются самим посредником, или, если претензия другого поставщика услуг в смысле пункта a) части (1) о получении платы не погашена, в той мере, в какой вследствие несостоятельности организатора соответствующие услуги не были предоставлены или турист оплатил их непосредственно другим поставщикам в смысле пункта a) части (1), в отношении которых организатор нарушил свои платежные обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае если профессионал, посредничающий в связанных туристских услугах, не выполняет требования, предусмотренные частями (3)–(5) настоящей статьи, права и обязанности, предусмотренные статьями 1138 и 1141–11446, применяются в отношении туристских услуг, включенных в связанную туристскую услугу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае если связанная туристская услуга является результатом заключения договора между туристом и профессионалом, который не является посредником в связанной туристской услуге, соответствующий профессионал должен проинформировать профессионала, посредничающего в связанной туристской услуге, о заключении соответствующего договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Если посредник обязан самостоятельно обеспечить перевозку туриста, он же обязан обеспечить возвращение туриста на родину и размещение до возвращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 114410. Ответственность за ошибки при бронировании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Турист имеет право на возмещение ущерба:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) причиненного вследствие технических недостатков системы бронирования организатора, посредника в пакетах услуг, посредника в связанных туристских услугах или поставщика туристских услуг, за исключением случаев, когда неисправность не может быть вменена в вину соответствующему профессионалу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) причиненного одним из профессионалов, указанных в пункте a), в случае, когда он согласился организовать бронирование пакета услуг или туристских услуг, являющихся частью связанных туристских услуг, из-за ошибок, допущенных в процессе бронирования, за исключением случаев, когда ошибка допущена по вине туриста или является следствием непредвиденных и чрезвычайных обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 114411. Право регресса профессионала"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случаях, когда организатор или посредник в пакетах услуг выплачивает возмещение убытков, уменьшает цену или исполняет в отношении туриста иные обязательства, возложенные на него на основании настоящей части в составе главы, организатор или посредник в пакетах услуг имеет право регресса к третьему лицу, способствовавшему событию, которое явилось основанием для выплаты возмещения, уменьшения цены или исполнения иных обязательств в отношении туриста.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"563. Статью 1145 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1145. Исключение обходов и отступлений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявление организатора или профессионала, посредничающего в связанной туристской услуге, о том, что он действует исключительно как поставщик туристской услуги, как посредник или в любом ином качестве либо что пакет услуг или связанная туристская услуга не является пакетом услуг или связанной туристской услугой, не освобождает соответствующего организатора или профессионала от обязательств, возложенных на них на основании положений настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, отступающее от положений настоящей части в составе главы в ущерб туристу, является ничтожным.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"564. Пункт a) части (2) статьи 11451 дополнить словами «или доли собственности на время;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"565. Главу XX раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОРУЧИТЕЛЬСТВО И ДРУГИЕ ЛИЧНЫЕ ОБЕСПЕЧЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1146. Виды личных обеспечений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Личные обеспечения могут быть акцессорными (поручительство) или независимыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поручительство – это обязательство, которое принято гарантом (поручителем) в пользу кредитора с целью обеспечить обязательство должника перед кредитором (обеспечиваемое обязательство) и которое возникает и становится обязательным лишь постольку, поскольку возникает и становится подлежащим исполнению обеспечиваемое обязательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Независимым личным обеспечением считается обязательство, которое принято гарантом в пользу кредитора с обеспечительной целью и в котором прямо предусмотрено или однозначно подразумевается, что оно не зависит от обязательства другого лица перед кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1147. Презумпция поручительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Любое обязательство уплатить деньги или произвести иное исполнение либо возместить кредитору убытки с целью обеспечить обязательство другого лица предполагается поручительством, если кредитором не доказано, что стороны договорились о независимом личном обеспечении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1148. Множественность должников в обеспечительных целях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Множественностью должников в обеспечительных целях является обязательство, взятое двумя или более должниками, один из которых принимает обязательство в обеспечительных целях в пользу кредитора в первую очередь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае множественности должников в обеспечительных целях применяются положения частей 1, 4 и 5 и, в дополнение к ним, правовые положения об обязательствах при множественности субъектов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11481. Комфортное письмо"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Комфортное письмо является личным обеспечением, посредством которого гарант принимает перед кредитором обязательство совершить определенное действие или воздержаться от определенного действия в целях поддержки должника в исполнении им обязательств перед этим кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если должник не исполняет обязательство, эмитент комфортного письма может быть обязан только к возмещению убытков кредитору и только постольку, поскольку последний докажет, что эмитент комфортного письма не выполнил обязательство, принятое посредством комфортного письма."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что посредством комфортного письма установлено поручительство с субсидиарной ответственностью эмитента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1149. Применение настоящей главы к личным обеспечениям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей главы не применяются к договорам страхования. В случае страхования в целях обеспечения обязательств должника положения настоящей главы применяются только в случае, если страховщик выдал документ, содержащий личное обеспечение в пользу определенного кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей главы не затрагивают правовых положений об индоссаменте и авале оборотных ценных бумаг, но могут применяться к личным обеспечениям обязательств, возникающих из оборотных ценных бумаг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1150. Основания для возникновения личных обеспечений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Личное обеспечение устанавливается гарантом посредством договора, заключенного с кредитором (договор поручительства или, по обстоятельствам, договор независимого личного обеспечения)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае личного обеспечения, устанавливаемого посредством договора, кредитор рассматривается как принявший предложенное обеспечение в момент, когда оферта достигла кредитора, если только по условиям оферты не требуется прямо выраженного акцепта или если кредитор без неоправданного промедления не отклонит ее либо не установит срок для ее рассмотрения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Личное обеспечение может быть установлено гарантом путем односторонней сделки, которая прямо предусматривает или из которой однозначно вытекает ее безотзывность. Такое обеспечение создает последствия без акцепта кредитора. Положения настоящей главы применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Личное обеспечение может быть установлено на безвозмездной основе или взамен вознаграждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Личное обеспечение может быть установлено без ведома и даже против воли должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1151. Форма установления личного обеспечения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор или односторонняя сделка, посредством которых устанавливается личное обеспечение, должны быть заключены, под угрозой ничтожности, в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае исполнения обязательства гарантом на основе обеспечения, не оформленного письменно, недостаток формы считается устраненным в отношении исполненного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11511. Прекращение поручительства смертью"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Личное обеспечение прекращается смертью гаранта. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Поручительство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1152. Обеспечиваемое поручительством обязательство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство, обеспечиваемое поручительством, может быть существующим или будущим, чистым и простым или обусловленным. Поручительством может обеспечиваться и обязательство другого поручителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если поручительство установлено до заключения договора или совершения иной сделки, из которых возникло обеспечиваемое обязательство, оно создает последствия с момента заключения этого договора или совершения этой сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поручительство является универсальным, если оно предусматривается обеспечивающим исполнение всех обязательств должника перед кредитором или его обязательства по оплате задолженности по счету без указания источника этих обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1153. Акцессорный характер обязательства поручителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство поручителя возникает и становится подлежащим исполнению лишь в той мере, в какой возникает и становится подлежащим исполнению обязательство должника перед кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательство поручителя не может превышать обязательство должника. Это правило не применяется, если обязательство должника уменьшилось или погашено:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) в рамках процедуры несостоятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на ином законном основании, связанном с неспособностью должника исполнить обязательство ввиду несостоятельности; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в силу закона по причине обстоятельств, связанных с личностью должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Соглашение между кредитором и должником о сокращении срока исполнения обеспечиваемого обязательства, либо о придании обязательству более обременительного характера путем изменения условий его исполнения, либо об увеличении его размера не затрагивает обязательство поручителя, если такое соглашение было заключено после принятия поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) не применяются к универсальному поручительству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1154. Право поручителя ссылаться на возражения должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отношении кредитора поручитель может ссылаться на любое возражение должника относительно обеспечиваемого обязательства, даже если возражение более недоступно для должника вследствие действий или бездействия должника, имевших место после установления поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Поручитель имеет право отказать в исполнении обеспечительного обязательства:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если на основании закона должник вправе отозвать договор, заключенный с кредитором, и срок отзыва не истек;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если должник имеет право приостановить исполнение встречного обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если должник имеет право расторгнуть договорные отношения между должником и кредитором в связи с неисполнением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поручитель не может ссылаться на отсутствие полной вменяемости или отсутствие необходимой дееспособности должника – физического лица или юридического лица либо на то, что должник–юридическое лицо не существует, если эти обстоятельства были известны поручителю в момент принятия поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) До тех пор пока не истек срок исковой давности для оспаривания должником договора или иной сделки, из которых возникло обеспечиваемое обязательство, по иным основаниям, чем указанные в части (3), и должник не предъявил иск, поручитель вправе приостановить исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения части (4) применяются соответствующим образом в случае, когда должник вправе погасить обеспечиваемое обязательство зачетом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1155. Пределы обеспечения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обеспечение распространяется, в пределах его максимальной суммы, если таковая установлена, не только на основное обеспечиваемое обязательство, но и на дополнительные обязательства должника перед кредитором, такие как проценты, проценты за просрочку, неустойки и разумные расходы по обращению взыскания по обязательствам, указанным в настоящей части, во внесудебном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Действие обеспечения распространяется на судебные расходы и расходы по принудительному исполнению против должника при условии, что поручитель был уведомлен о намерении кредитора инициировать эти процедуры в срок, достаточный для того, чтобы позволить поручителю избежать этих расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Универсальное обеспечение распространяется только на обязательства, возникающие из договоров, заключенных между должником и кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1156. Солидарная ответственность поручителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если соглашением сторон не предусмотрено иное, ответственность должника и поручителя является солидарной и кредитор, соответственно, вправе по своему выбору требовать солидарного исполнения от должника или, в пределах обеспечения, от поручителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1157. Субсидиарная ответственность поручителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если это предусмотрено соглашением сторон, поручитель вправе ссылаться перед кредитором на субсидиарный характер своей ответственности (возражение о субсидиарной ответственности)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С учетом положений части (3), прежде чем потребовать исполнения от поручителя, кредитор обязан предпринять соответствующие попытки для получения исполнения от должника и, если таковые имеются, от других лиц, обеспечивших то же обязательство личным или вещным обеспечением, предусматривающим солидарную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор не обязан пытаться получить исполнение от должника и другого лица в соответствии с частью (2) в той мере, в какой получить исполнение от соответствующего лица очевидно невозможно или чрезвычайно затруднительно. Это исключение применяется, в частности, в том случае, если в отношении соответствующего лица возбуждена процедура несостоятельности или аналогичная процедура, за исключением случая, когда можно получить удовлетворение за счет вещного обеспечения, предоставленного этим лицом в обеспечение того же обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1158. Обязанность кредитора по уведомлению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор обязан без неоправданного промедления уведомить поручителя о неисполнении обеспеченного обязательства или неплатежеспособности должника, а также о продлении срока исполнения. Это уведомление должно включать информацию о сумме обеспеченного основного обязательства, процентах и других дополнительных обязательствах должника на момент уведомления. Дополнительное уведомление о новом факте неисполнения не требуется, если с момента предыдущего уведомления прошло не более трех месяцев. Уведомление не требуется, если неисполнение относится только к дополнительным обязательствам должника, за исключением случая, когда общий объем неисполненных обеспеченных обязательств достиг 5 процентов оставшейся суммы обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае универсального обеспечения кредитор обязан также уведомить поручителя о любом согласованном увеличении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) всякий раз, когда такое увеличение начиная с даты установления обеспечения достигает 20 процентов обеспеченной суммы на эту дату; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) всякий раз, когда обеспеченная сумма увеличивается более чем на 20 процентов по сравнению с размером обеспеченного долга на дату, когда информация в соответствии с настоящей частью была или должна была быть предоставлена в последний раз."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) не применяются в той мере, в какой поручитель знает или, как можно разумно предполагать, должен знать соответствующую информацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если кредитор не передает или передает с опозданием уведомление, требуемое в соответствии с настоящей статьей, требования кредитора к поручителю уменьшаются в той мере, в какой это необходимо, чтобы предотвратить причинение ему ущерба, вызванного отсутствием или задержкой информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1159. Предельный срок для требования исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если, прямо или косвенно, согласован срок, в течение которого кредитор может требовать исполнения на основе поручительства, предусматривающего солидарную ответственность поручителя, последний освобождается от поручительства по истечении согласованного срока. Однако поручитель остается обязанным, если кредитор потребовал исполнения от поручителя после наступления срока исполнения обеспеченного обязательства, но до истечения предельного срока поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если, прямо или косвенно, согласован срок, в течение которого кредитор может требовать исполнения на основе поручительства, предусматривающего субсидиарную ответственность поручителя, последний освобождается от поручительства по истечении согласованного срока. Однако поручитель остается обязанным, если кредитор:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) после наступления срока исполнения обеспеченного обязательства, но до истечения предельного срока поручительства сообщил поручителю о своем намерении потребовать выполнения поручительства и об инициировании соответствующих попыток для получения исполнения в соответствии с частями (2) и (3) статьи 1157; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по требованию поручителя информирует его каждые шесть месяцев о состоянии этих попыток."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если предельный срок поручительства истекает в день истечения срока исполнения обеспеченного обязательства или в предшествующие четырнадцать дней, требование об исполнении или информация, предусмотренная частями (1) и (2), могут быть поданы раньше срока, предусмотренного частями (1) и (2), но не ранее чем за четырнадцать дней до истечения предельного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если кредитор принял надлежащие меры в соответствии с частями (1)–(3), обязательство поручителя ограничивается объемом обеспеченных обязательств в последний день предельного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1160. Пределы бессрочного универсального поручительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда универсальное поручительство не ограничено обязательствами, возникающими или подлежащими исполнению в течение установленного договором периода времени, действие обеспечения может быть ограничено как кредитором, так и поручителем путем уведомления об этом другой стороны не менее чем за три месяца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На основании уведомления поручительство считается ограниченным основным долгом по обеспеченным обязательствам, срок исполнения которых наступил до истечения срока действия уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1161. Снижение требований кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой из-за поведения кредитора поручитель не может приобрести в порядке суброгации права кредитора в отношении должника и права кредитора по личным и вещным обеспечениям, предоставленным третьими лицами, либо не может в полном объеме возместить в порядке регресса свои убытки за счет должника или третьих лиц, предоставивших личные или вещные обеспечения, требования кредитора к поручителю снижаются в части, в какой это необходимо для предотвращения причинения поручителю ущерба вследствие поведения кредитора. Если поручитель уже исполнил обязательство, он имеет право на получение соответствующего возмещения от кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются только в том случае, если в поведении кредитора отсутствует та степень осмотрительности, которой можно ожидать от лиц, ведущих свои дела с разумной осмотрительностью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1162. Запрос поручителя об освобождении от поручительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поручитель, который предоставил обеспечение по просьбе должника или с его прямо выраженного или подразумеваемого согласия, может потребовать от должника обеспечить его освобождение от поручительства:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если должник не исполнил обеспеченное обязательство в срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если должник неплатежеспособен или имущество должника существенно уменьшилось; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если кредитор предъявил поручителю иск о реализации обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Освобождение считается предоставленным и посредством предоставления соразмерного обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Поручитель не может быть освобожден от поручительства без того, чтобы кредитор прямо отказался от него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1163. Обязанности поручителя до исполнения обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До исполнения обязательства кредитору поручитель обязан уведомить должника и запросить информацию о размере долга по обеспеченному обязательству, любых доказательствах и возражениях, заявленных должником против требования кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае если поручитель пренебрегает соблюдением обязанности, предусмотренной частью (1), или ссылкой на возражения, сообщенные должником или известные поручителю из других источников, требование поручителя о возмещении должником на основании статьи 1164 уменьшается в той мере, в какой это необходимо для исключения убытков должника вследствие такого пренебрежения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Права поручителя в отношении кредитора не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1164. Права поручителя после исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поручитель имеет право на возмещение в порядке регресса со стороны должника только в той мере, в какой поручитель исполнил обязательство, вытекающее из поручительства. Кроме того, к поручителю переходят в той же мере права кредитора в отношении должника. Право на возмещение в порядке регресса не исключает право, приобретенное в порядке суброгации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При частичном исполнении обязательства требование кредитора к должнику в неисполненной части имеет преимущество перед правами, перешедшими к поручителю в порядке суброгации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В результате предусмотренной частью (1) суброгации к поручителю переходят зависимые и независимые личные и вещные обеспечительные права, несмотря на любое ограничение или запрет их передачи, согласованные должником в договоре. Права в отношении лиц, предоставивших личные или вещные обеспечения, могут быть осуществлены только с учетом ограничений, предусмотренных статьей 1175."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если должник вследствие отсутствия полной вменяемости или отсутствия необходимой дееспособности в момент установления обеспечиваемого обязательства не несет ответственность перед кредитором, но поручитель тем не менее связан поручительством и исполняет его, требование поручителя о возмещении в порядке регресса со стороны должника ограничено размером полученного должником по сделке с кредитором. Данное правило применяется также в том случае, если юридическое лицо–должник не было создано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право поручителя на возмещение в порядке регресса не распространяется на возмещение в любой форме, за которое поручитель отвечает перед кредитором по причине необоснованного неисполнения обязательства, вытекающего из поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В отступление от положений части (1) поручитель может предъявить иск на возмещение в порядке регресса еще до исполнения поручительства, если поручитель подвергается судебному преследованию с целью получения исполнения, если должник является несостоятельным или если должник взял на себя обязательство освободить его от поручительства в течение определенного срока и этот срок истек."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Независимое личное обеспечение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1165. Независимость"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Независимое личное обеспечение сохраняет свой независимый характер, даже если оно содержит общую ссылку на основное обязательство перед кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы применяются также к резервным аккредитивам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1166. Уведомление должника гарантом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Гарант обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) незамедлительно уведомить должника о том, что получено требование об исполнении от кредитора, и указать, подлежит ли оно удовлетворению с точки зрения гаранта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) незамедлительно уведомить должника о том, что исполнение было произведено в соответствии с требованием; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) незамедлительно уведомить должника о том, что, несмотря на требование, в исполнении было отказано, и указать основания отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если гарант нарушил какую-либо из обязанностей, предусмотренных частью (1), права гаранта в отношении должника, предусмотренные статьей 1173, уменьшаются в той мере, в какой это необходимо для исключения убытков должника вследствие такого нарушения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1167. Исполнение обязательства гарантом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Гарант обязан исполнить обязательство только при наличии письменного требования об исполнении обязательства, к которому прилагаются соответствующие подтверждающие документы и которое в точности соответствует условиям, предусмотренным договором или иной сделкой, на основе которых возникло обеспечение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если соглашением сторон не предусмотрено иное, гарант вправе выдвигать имеющиеся у него против кредитора возражения в отношении обеспечения или любых других правоотношений между ними."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Гарант обязан с той степенью осмотрительности, которой можно ожидать от лица, действующего в сфере деятельности гаранта, проверить соблюдение в полной мере условий, установленных для исполнения обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Гарант обязан отказаться от исполнения обязательства на основе требования, если оно не в полной мере отвечает всем установленным условиям, в том числе если требование об исполнении обязательства получено гарантом после истечения предельного срока, предусмотренного в обеспечении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Гарант должен без неоправданного промедления, но не позднее семи дней со дня получения письменного требования об исполнении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнить обязательство в соответствии с требованием; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) сообщить кредитору об отказе от исполнения, указав основания отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если кредитор вместе с требованием об исполнении представляет оригинал документа, которым было установлено обеспечение, отказ кредитора от обеспечения не предполагается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1168. Независимое личное обеспечение по первому требованию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) На независимое личное обеспечение, которое предусматривает исполнение по первому требованию или которое может быть недвусмысленно истолковано таким образом, распространяется действие положений статьи 1167, за исключением случаев, предусмотренных настоящей статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Гарант обязан исполнить обязательство только в случае, если требование кредитора сопровождается его письменным заявлением, в котором прямо подтверждается, что имеются все условия, от которых зависит исполнение обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) статьи 1167 не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1169. Явное злоупотребление правом или обман"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Гарант обязан отказать в исполнении на основе требования об исполнении обязательства, если имеющимися на момент рассмотрения требования доказательствами подтверждается, что требование основано на явном злоупотреблении правом или обмане. Обязанность отказа возникает независимо от того, представил ли должник приказ о запрете, предусмотренный частями (2) и (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии обстоятельств, предусмотренных частью (1), должник вправе обратиться в судебную инстанцию за вынесением приказа о запрете:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исполнения обязательства гарантом; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предъявления или использования кредитором требования об исполнении обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от положений Гражданского процессуального кодекса приказ о запрете исполнения обязательства гарантом вступает в силу с даты его оглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1170. Право гаранта на возмещение в порядке регресса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Гарант имеет право на возмещение в порядке регресса со стороны кредитора, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условия для предъявления кредитором требования об исполнении обязательства отсутствовали или впоследствии отпали; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) требование кредитора основано на явном злоупотреблении правом или обмане."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право гаранта на возврат исполненного регулируется правовыми положениями о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1171. Предельный срок для требования исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если соглашением сторон, прямо или косвенно, предусмотрен срок, в пределах которого кредитор может требовать исполнения на основе обеспечения, гарант остается обязанным и по истечении этого срока, только если кредитор потребовал исполнения согласно части (1) статьи 1167 или статье 1168 в любое время, когда он был вправе его потребовать, но не позднее истечения предельного срока. Положения части (3) статьи 1159 применяются соответствующим образом. Ответственность гаранта ограничена размером долга, на который кредитор был бы вправе претендовать в последний день предельного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда предельный срок не установлен соглашением сторон, гарант вправе установить такой срок, уведомив об этом другую сторону не менее чем за три месяца. Ответственность гаранта ограничена суммой, которую кредитор вправе потребовать в последний день срока предварительного уведомления. Положения настоящей части не применяются в случае, если обеспечение предоставлено со специальными целями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1172. Уступка прав, вытекающих из обеспечения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право кредитора получить исполнение от гаранта может быть уступлено или передано иным образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем в случае независимого личного обеспечения по первому требованию право на исполнение не может быть уступлено или передано иным образом, а требование об исполнении обязательства может быть предъявлено только первоначальным кредитором. Настоящее правило не препятствует передаче прав на поступления от реализации обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1173. Права гаранта после исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"После исполнения обязательства на основании обеспечения гарант может осуществлять права, предусмотренные статьей 1164, применяемой соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения о множественности гарантов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1174. Солидарная ответственность перед кредитором"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой несколько гарантов обеспечивают посредством поручительства исполнение одного обязательства или одной части обязательства либо посредством независимого личного обеспечения возложили на себя обязанности по одному поручительству, каждый гарант в пределах своего обязательства перед кредитором несет солидарную с другими гарантами ответственность. Данное правило применяется также в случае, когда гаранты приняли на себя обеспечительные обязательства путем разных сделок, действуя независимо друг от друга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом в случае, если в пользу одного кредитора были установлены как личные, так и вещные обеспечения. Для целей настоящей части в составе главы учредители вещного обеспечения считаются гарантами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1175. Регрессные отношения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, предусмотренных статьей 1174, регрессные отношения между несколькими гарантами регулируются положениями статьи 544 с учетом настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С учетом положений части (8) настоящей статьи размер доли каждого из гарантов для целей статьи 544 определяется в соответствии с частями (3)–(7) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если не оговорено иное, в отношениях между ними каждый гарант несет ответственность пропорционально отношению размера принятого им максимального риска к размеру общего максимального риска, принятого всеми гарантами. Во внимание принимается момент вступления в силу последнего из обеспечений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае личного обеспечения размер максимального риска определяется установленной по соглашению сторон максимальной суммой обеспечения. Если максимальная сумма обеспечения не установлена соглашением сторон, решающее значение имеет размер обеспеченного требования или лимит кредитования, если была обеспечена задолженность по текущему счету. Если лимит кредитования текущего счета не установлен, решающее значение имеет итоговое сальдо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае вещного обеспечения размер максимального риска определяется установленной по соглашению сторон максимальной суммой обеспечения. Если максимальная сумма обеспечения не установлена соглашением сторон, решающее значение имеет стоимость имущества, предоставленного в качестве обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если максимальная сумма обеспечения в случае, предусмотренном первым предложением части (4), либо соответственно максимальная сумма обеспечения или стоимость в случае, предусмотренном частью (5), выше, чем объем обеспеченного требования на момент вступления в силу последнего из обеспечений, указанный объем определяет максимальный размер риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) При наличии неограниченного личного обеспечения, предоставленного в обеспечение неограниченного кредита (включая универсальное поручительство), максимальный риск других ограниченных личных обеспечений или вещных обеспечений, превышающих итоговое сальдо обеспеченного кредита, считается ограниченным последним."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Положения частей (3)–(7) не применяются к вещным обеспечениям, предоставленным должником, и к обеспечениям, которые в момент, когда кредитор получил причитающееся исполнение, были уже погашены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1176. Регрессные требования к должнику"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Гарант, погасивший регрессное требование другого гаранта, в порядке суброгации приобретает в соответствующем объеме права требования другого гаранта в данном объеме в отношении должника на основании частей (1) и (3) статьи 1164, включая реальные обеспечительные права, предоставленные должником. Положения статьи 1161 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случаях, когда гарант в силу прав, перешедших к нему на основании частей (1) и (3) статьи 1164 или на основании положений части (1) настоящей статьи, включая права, вытекающие из вещного обеспечения, предоставленного должником, имеет право регресса к должнику, каждый гарант имеет право регресса пропорционально своей доле, как определено частью (2) статьи 1175 и статьей 544, в исполнениях, взысканных с должника. Положения статьи 1161 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отсутствие соглашения о противном должник, предоставивший вещные обеспечения, не считается гарантом и не имеет права регресса на основании положений настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1177. Применение правовых положений о солидарных должниках"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В части, не регулируемой настоящей частью в составе главы, к отношениям между сторонами применяются правовые положения о солидарных должниках."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Специальные положения о личных обеспечениях,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"предоставляемых потребителем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1178. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любое личное обеспечение, предоставляемое гарантом-потребителем кредитору-профессионалу, подпадает под действие положений настоящей части в составе главы и, в дополнение к ним, положений частей 1, 2 и 4."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Личное обеспечение не подпадает под действие положений настоящей части в составе главы, если гарант–физическое лицо является членом, пайщиком, акционером, администратором должника–юридического лица или имеет другую возможность оказывать существенное влияние на этого должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если оговорено, что личное обеспечение является независимым, эта оговорка ничтожна и будет считаться, что обеспечение является поручительством, при условии соблюдения других условий действительности поручительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям частей 1, 2, 4 и настоящей части в составе главы в ущерб гаранту-потребителю (поручителю), является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11781. Преддоговорные обязанности кредитора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До принятия поручительства кредитор обязан объяснить потенциальному поручителю следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) общие последствия предполагаемого поручительства; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) конкретные риски, которые по доступной кредитору информации могут лечь на поручителя в связи с финансовым положением должника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если кредитор знает или имеет основания знать о том, что в силу доверительных отношений между должником и поручителем существует значительный риск того, что поручитель действует несвободно или на основе недостоверной информации, кредитор обязан убедиться в том, что поручитель получил независимую консультацию. Способы определения того, что поручитель получил независимую консультацию, устанавливаются Правительством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если информация, предусмотренная частью (1), или, по обстоятельствам, независимая консультация, предусмотренная частью (2), не предоставлены поручителю как минимум за пять дней до даты подписания поручителем оферты поручительства или поручительства, такая оферта может быть отозвана, а поручительство аннулировано поручителем в пределах разумного срока после получения информации или независимой консультации. Для этих целей, если иное не следует из обстоятельств, пять дней рассматриваются в качестве разумного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если в нарушение положений частей (1) или (2) не предоставлено никакой информации или независимой консультации, оферта может быть отозвана, а поручительство расторгнуто поручителем в любое время."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если поручитель отзывает свою оферту или расторгает поручительство, возврат полученного сторонами осуществляется согласно правовым положениям о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи не применяются, если сделка, посредством которой принято поручительство, совершена в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11782. Содержание ответственности поручителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если не установлена максимальная сумма поручительства, будь то универсальное поручительство или нет, считается, что обязательство поручителя ограничено максимальной суммой основного обеспеченного обязательства на момент принятия поручительства. Такое поручительство покрывает проценты, комиссионные, возмещение убытков, в том числе в виде неустойки, и любые расходы, связанные с основным обеспечиваемым обязательством, только если они были четко оговорены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательство поручителя считается субсидиарным в целях статьи 1157, если прямо не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11783. Обязанность кредитора ежегодно предоставлять информацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С учетом согласия должника кредитор обязан ежегодно информировать поручителя о сумме основного долга, процентах и других дополнительных обязательствах должника, на которые распространяется действие обеспечения, на дату предоставления информации. Согласие должника является безотзывным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения частей (3) и (4) статьи 1158 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 11784. Право ограничить поручительство со сроком действия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поручитель, предоставивший обеспечение, сфера действия которого ограничена обязательствами, уже возникшими или подлежащими исполнению в течение установленного соглашением сторон срока действия, вправе в течение трех лет с момента вступления обеспечения в силу ограничить его действие, уведомив об этом кредитора не менее чем за три месяца. Данное положение не применяется в случае, если поручительство распространяется на конкретные обязательства или обязательства, возникающие из конкретных договоров. Кредитор обязан немедленно сообщить должнику о получении от поручителя уведомления об ограничении обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В силу уведомления сфера действия обеспечения ограничивается в соответствии с положениями части (2) статьи 1160.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"566. Главу XXI раздела III признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"567. В наименовании и частях (1) и (2) статьи 1183 изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"568. Главу XXIII раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XXIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ДОГОВОРЫ О РАЗМЕЩЕНИИ НА РЫНКЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРОДУКТОВ ДРУГИХ ЛИЦ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1199. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы применяются к агентскому договору, договору профессиональной комиссии, договору франчайзинга и дистрибьюторскому договору, а также соответствующим образом к другим договорам, в силу которых сторона, осуществляющая самостоятельную деятельность, обязуется использовать навыки и усилия для размещения на рынке продуктов другой стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей части в составе главы не применяются к указанным в части (1) договорам, где сторона, которая обязуется разместить продукт на рынке:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) имеет полномочия в качестве работника заключать договоры, обязывающие другую сторону;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имеет право, будучи пайщиком, заключать договоры, обязывающие других пайщиков;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) является управляющим или ликвидатором в процедуре реорганизации или ликвидации в процессе несостоятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) действует на товарных биржах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях настоящей главы под продуктами понимаются, по обстоятельствам, вещи, работы или услуги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае расхождений между некоторыми правовыми положениями:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) положения настоящей главы имеют преимущественную силу перед правовыми положениями о поручении; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) положения частей 2, 3 и 5 настоящей главы имеют преимущественную силу перед положениями настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1200. Обязанность по информированию до заключения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Сторона, ведущая переговоры по заключению договора, обязана в разумный срок до заключения договора и в соответствии с требованиями положительной коммерческой практики предоставить другой стороне информацию, необходимую для принятия ею обоснованного решения о том, заключать или отказаться от заключения договора соответствующего вида на предлагаемых условиях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1201. Обязанность сотрудничества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стороны договора обязаны активно и доброжелательно сотрудничать и координировать свои усилия для достижения целей договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1202. Обязанность по информированию в период исполнения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В течение срока действия договора каждая сторона обязана в надлежащий срок предоставлять другой стороне всю информацию, которой владеет первая сторона и в которой нуждается вторая сторона для достижения целей договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1203. Обязанность сохранения конфиденциальности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторона, получившая от другой стороны конфиденциальную информацию, обязана сохранять конфиденциальность информации и не раскрывать ее третьим лицам как в течение срока действия договора, так и после его прекращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сторона, получившая конфиденциальную информацию от другой стороны, обязана не использовать ее для целей, отличных от целей договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Информация, которой сторона уже владеет или которая уже была обнародована, а также информация, которая с необходимостью должна быть раскрыта клиентам в рамках осуществления коммерческой деятельности, не является конфиденциальной информацией для целей применения настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1204. Прекращение действия договора на определенный срок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Сторона имеет право не продлевать действие договора, заключенного на определенный срок. Если одна сторона уведомила в разумный срок о намерении продлить действие договора, договор продлевается на неопределенный срок, за исключением случая, когда другая сторона в разумный срок до истечения срока действия договора уведомила ее о том, что не желает продлевать договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1205. Прекращение действия договора на неопределенный срок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждая из сторон договора, заключенного на неопределенный срок, имеет право расторгнуть договорные отношения, уведомив об этом другую сторону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если уведомлением предусмотрено, что расторжение произойдет по истечении разумного срока, обязанность возмещения убытков в соответствии со статьей 1206 не возникает. Если уведомлением предусмотрено немедленное расторжение или расторжение по истечении срока, который не является разумным, убытки подлежат возмещению в соответствии с указанной статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При определении разумного характера срока учитываются, в частности, следующие факторы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) продолжительность существования договорных отношений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) разумно произведенные инвестиции;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) время, необходимое для поиска разумной альтернативы; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обычаи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Предполагается разумным срок уведомления за один месяц за каждый год, в течение которого существовали договорные отношения, но не более тридцати шести месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Срок уведомления для принципала, комитента, франчайзера или поставщика не должен быть меньше одного месяца за первый год, двух месяцев за второй год, трех месяцев за третий год, четырех месяцев за четвертый год, пяти месяцев за пятый год и шести месяцев за шестой и последующие годы, в течение которых существовали договорные отношения. Любое условие, противоречащее настоящей части, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Соглашения, устанавливающие более длительные, чем предусмотренные частями (4) и (5), сроки уведомления, действительны, если сроки, которые должны соблюдаться принципалом, комитентом, франчайзером или поставщиком, не короче сроков, которые должны быть соблюдены коммерческим агентом, комиссионером, франчайзи или дистрибьютором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В отношении договоров, подпадающих под действие настоящей части в составе главы, положения настоящей статьи заменяют положения, предусмотренные статьей 7208."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1206. Убытки, подлежащие возмещению в случае расторжения без соблюдения сроков уведомления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если одна сторона заявляет о расторжении на основании статьи 1205, не соблюдая разумного срока уведомления, другая сторона имеет право на возмещение убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Возмещение равняется сумме, соответствующей доходу, который получила бы другая сторона за дополнительный период, в течение которого договорные отношения продолжались бы, если бы был соблюден разумный срок уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предполагается, что годовой доход равняется среднему доходу, который пострадавшая сторона получила по договору за последние три года или, если срок договорных отношений был короче, за этот срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Правовые положения о праве на возмещение убытков вследствие неисполнения обязательств применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1207. Расторжение в связи с неисполнением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условие, на основании которого сторона может заявить о расторжении в связи с неисполнением договорных обязательств, которое не считается согласно закону существенным, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1208. Компенсация стоимости клиентелы и репутации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При прекращении действия договора по любой причине (в том числе по причине расторжения любой из сторон в связи с существенным неисполнением) сторона имеет право на получение от другой стороны компенсации стоимости клиентелы и репутации в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) первая сторона значительно увеличила объем коммерческой деятельности другой стороны и вторая сторона продолжает извлекать существенную выгоду от этой коммерческой деятельности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выплата компенсации является разумной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выплата компенсации не препятствует любой из сторон требовать возмещения убытков на основании статьи 1206."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1209. Запасы, запасные части и материалы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если договор признан недействительным или расторгнут по инициативе одной из сторон, сторона, продукт которой размещается на рынке, обязана выкупить у другой стороны по разумной цене оставшиеся запасы, запасные части и материалы, за исключением случая, когда другая сторона может, действуя разумно, их реализовать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1210. Право удержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В целях обеспечения своих прав на вознаграждение, возмещение убытков и компенсацию сторона, размещающая продукт на рынке, имеет право удерживать находящееся в ее владении на основе договора движимое имущество другой стороны до тех пор, пока другая сторона не выполнит свои обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1211. Подписанный документ, предоставляемый по требованию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Каждая сторона вправе получить от другой стороны, по требованию, согласованные условия договора в текстовой форме на долговременном носителе информации. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12111. Обязательство о неконкуренции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор может запретить или ограничить сторону, размещающую на рынке продукт другой стороны, в осуществлении деятельности, конкурирующей с деятельностью другой стороны, после прекращения договорных отношений (обязательство о неконкуренции)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательство о неконкуренции действует, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) согласовано в текстовой форме на долговременном носителе информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) относится к территории или категории клиентов и территории и к продуктам такого рода, которые являются предметом договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) не нарушает положений законодательства о конкуренции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обязательство о неконкуренции не может длиться более двух лет после прекращения договорных отношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, противоречащее положениям частей (2) и (3), является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Коммерческое агентирование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1212. Агентский договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По агентскому договору одна сторона (коммерческий агент) обязуется на долгосрочной основе в качестве независимого посредника вести переговоры или заключать договоры от имени другой стороны (принципала), а принципал обязуется выплачивать агенту вознаграждение за эту деятельность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое вознаграждение, которое полностью или частично зависит от количества или стоимости договоров, рассматривается как агентское вознаграждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1213. Обязанность коммерческого агента вести переговоры и заключать договоры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерческий агент обязан прилагать разумные усилия для ведения переговоров от имени принципала и заключения договоров, в отношении которых коммерческий агент получил указания заключить их."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Коммерческий агент обязан следовать разумным указаниям принципала, если они не затрагивают существенным образом независимость коммерческого агента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1214. Обязанность коммерческого агента по информированию в период исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с обязанностью по информированию, предусмотренной статьей 1202, коммерческий агент обязан предоставить принципалу, в частности, информацию о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) договорах, в отношении которых велись переговоры, или заключенных договорах;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) конъюнктуре рынка;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) платежеспособности и иных характеристиках клиентов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1215. Ведение учета коммерческим агентом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерческий агент обязан вести надлежащий учет договоров, в отношении которых ведутся переговоры или которые заключены от имени принципала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если коммерческий агент представляет более одного принципала, коммерческий агент должен вести отдельный учет для каждого принципала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если у принципала есть веские причины сомневаться в надлежащем ведении коммерческим агентом учета, коммерческий агент обязан по требованию принципала предоставить независимому бухгалтеру доступ в разумных пределах к своим учетным записям. Принципал обязан оплатить услуги независимого бухгалтера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1216. Право на агентское вознаграждение в период коммерческого агентирования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерческий агент имеет право на агентское вознаграждение за любой договор, заключенный с клиентом в период коммерческого агентирования, если договор был заключен в результате усилий коммерческого агента:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) с третьим лицом, которое ранее привлекалось коммерческим агентом в качестве клиента принципала в договорах такого же рода; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) с клиентом, находящимся в определенном географическом регионе или входящим в определенную группу клиентов, которые были доверены коммерческому агенту."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право на агентское вознаграждение, предусмотренное частью (1), возникает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если принципал исполнил или должен был исполнить свои обязательства по договору; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если клиент исполнил свои обязательства по договору или правомерно приостановил исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений пункта b) части (2) в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1217. Право на агентское вознаграждение после прекращения коммерческого агентирования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерческий агент имеет право на агентское вознаграждение за любой договор, заключенный с клиентом после прекращения коммерческого агентирования:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если договор, заключенный с клиентом, является в значительной степени результатом усилий коммерческого агента в период действия агентского договора и договор с клиентом был заключен в разумный срок после прекращения коммерческого агентирования; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если условия, предусмотренные частями (1) и (2) статьи 1216, были выполнены, но договор с клиентом не был заключен в период коммерческого агентирования, а оферта клиента была получена принципалом или коммерческим агентом до момента прекращения коммерческого агентирования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право на агентское вознаграждение, предусмотренное частью (1), возникает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если принципал исполнил или должен был исполнить свои обязательства по договору; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если клиент исполнил свои обязательства по договору или правомерно приостановил исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений пункта b) части (2) в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Коммерческий агент не имеет права на агентское вознаграждение, предусмотренное статьей 1216, если право на это агентское вознаграждение в соответствии с настоящей статьей имеет предшествующий коммерческий агент, за исключением случая, когда было бы разумным распределить агентское вознаграждение между обоими агентами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1218. Срок выплаты агентского вознаграждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Принципал обязан уплатить агентское вознаграждение коммерческому агенту не позднее последнего дня месяца, следующего за кварталом, в котором агент получил право на агентское вознаграждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, отступающее от положений части (1) в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1219. Прекращение права на агентское вознаграждение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условие, которым прекращается право коммерческого агента на агентское вознаграждение за заключение договора с клиентом, действительно только в той мере, в какой оно предусматривает прекращение на том основании, что договорные обязательства клиента не выполняются по причине, за которую принципал не отвечает."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При прекращении права коммерческого агента на агентское вознаграждение коммерческий агент обязан возместить агентское вознаграждение, которое уже было получено им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, отступающее от положений части (1) в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1220. Обязанность принципала по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с обязанностью по информированию, предусмотренной статьей 1202, принципал обязан, в частности, предоставить коммерческому агенту информацию о характеристиках продуктов, а также о ценах и условиях продажи или покупки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Принципал обязан в разумный срок уведомить коммерческого агента:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) об акцепте или отклонении принципалом договора, по поводу заключения которого коммерческий агент вел переговоры от имени принципала; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о любом неисполнении обязательств по договору, по поводу которого коммерческий агент вел переговоры или который он заключил от имени принципала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Принципал обязан в разумный срок предупредить коммерческого агента о предвидимом им существенном уменьшении объема договоров, который принципал сможет заключить, по сравнению с тем, что разумно ожидает коммерческий агент. Предполагается, что принципал предвидит то, что он мог бы разумно предвидеть."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Принципал обязан в разумный срок предоставить коммерческому агенту отчет об агентском вознаграждении, которое коммерческий агент вправе получить. Отчет должен включать разъяснения о том, как рассчитывалась сумма агентского вознаграждения. С целью расчета агентского вознаграждения принципал обязан по требованию коммерческого агента предоставить выдержки из своих учетных записей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое условие, отступающее от положений частей (2)–(4) в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1221. Ведение учета принципалом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Принципал обязан вести надлежащий учет по договорам, в отношении которых коммерческим агентом ведутся переговоры или которые заключены им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если у принципала есть более одного коммерческого агента, он обязан вести отдельный учет для каждого коммерческого агента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Принципал обязан по требованию коммерческого агента предоставить независимому бухгалтеру доступ в разумных пределах к своим учетным записям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если принципал не исполняет обязанность, предусмотренную частью (4) статьи 1220; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если у коммерческого агента есть веские основания сомневаться в надлежащем ведении учета принципалом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12211. Размер компенсации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерческий агент имеет право получить компенсацию стоимости клиентелы и репутации на основании статьи 1208 в сумме:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) среднего размера агентского вознаграждения по договорам с новыми клиентами и по договорам с существующими клиентами, объем оборотов по которым увеличился, рассчитанного за последние двенадцать месяцев и умноженного на:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) количество лет, в течение которых принципал, вероятнее всего, будет получать доход от этих договоров в будущем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сумма компенсации, полученной в результате этого расчета, должна быть скорректирована с учетом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) возможного уменьшения числа клиентов исходя из среднего уровня миграции на территории деятельности коммерческого агента; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) скидки за предварительный платеж, рассчитанной на основе процента, предусмотренного статьей 585."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В любом случае сумма компенсации не может превышать сумму вознаграждения за один год, рассчитанную на основе средних сумм вознаграждения коммерческого агента за последние пять лет или, если срок договорных отношений меньше пяти лет, на основе средних сумм вознаграждения за фактический срок договорных отношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любое условие, отступающее от положений настоящей статьи в ущерб коммерческому агенту, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12212. Условие о делькредере"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Соглашение, в силу которого коммерческий агент гарантирует, что клиент уплатит цену продукта, являющегося предметом договора, в отношении которого коммерческий агент вел переговоры или который он заключил (условие о делькредере), действительно только в той мере, в какой данное соглашение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) изложено в текстовой форме на долговременном носителе информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) относится к указанным в соглашении конкретным договорам, по поводу заключения которых коммерческий агент вел переговоры или которые заключены им, либо к договорам, заключенным с конкретными клиентами; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) является разумным с учетом интересов сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Коммерческий агент имеет право на получение агентского вознаграждения в разумном размере по договорам, к которым применяется гарантия делькредере (вознаграждение за делькредере)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Профессиональная комиссия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12213. Общие положения о профессиональном комиссионере"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Профессиональным комиссионером (комиссионером) признается лицо, которое в рамках своей постоянной коммерческой деятельности обязуется заключать договоры в отношении продуктов или ценных бумаг от своего имени, но за счет другого лица (комитента)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К деятельности комиссионера, не регулируемой нормами настоящей части в составе главы, применяются правила о коммерческом агенте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нормы о договоре комиссии применяются в той мере, в какой положениями настоящей главы не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12214. Обязанности комиссионера"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Комиссионер обязан исполнять взятые на себя обязанности с усердием хорошего профессионала. Он должен соблюдать интересы комитента и выполнять данные им указания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Комиссионер должен предоставлять комитенту всю необходимую информацию, в частности незамедлительно сообщать о выполнении комиссии. Он обязан представлять комитенту отчет о выполнении комиссии и передавать ему все причитающееся вследствие надлежащего исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Комиссионер отвечает перед комитентом за осуществление совершенной им сделки в случае, если одновременно с уведомлением о выполнении комиссии он не указал третье лицо, с которым совершил сделку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12215. Последствия невыполнения указаний комитента"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если комиссионер не следует указаниям комитента, он обязан возместить причиненный этим ущерб. При этом комитент вправе не признавать последствия сделки, совершенной таким образом, в отношении себя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12216. Пределы цены"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда комиссионер произвел продажу по цене ниже установленной или превысил установленную ему для покупки цену, комитент, если он намерен отказаться от сделки как от совершенной не за его счет, должен заявить об этом незамедлительно после уведомления о совершении сделки. В противном случае отступление от определенной цены считается одобренным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если комиссионер одновременно с уведомлением о совершении сделки заявляет, что он компенсирует разницу в цене, комитент не имеет права отказаться от сделки. Это не влияет на право комитента требовать возмещения ущерба, превышающего разницу в цене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12217. Совершение сделки на более выгодных условиях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае, когда комиссионер совершил сделку на более выгодных условиях, чем установленные комитентом, выгода засчитывается в пользу комитента. Это правило действует, в частности, если цена, по которой комиссионер осуществил продажу, превышает цену, определенную комитентом как самую низкую, либо если покупная цена не достигает определенной комитентом наивысшей цены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12218. Вознаграждение комиссионера"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если сделка исполнена, комиссионер вправе требовать уплаты комиссионного вознаграждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Даже если сделка не была исполнена, комиссионер тем не менее имеет право на комиссионное вознаграждение, если таковое в обычаях коммерческого оборота."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Комиссионер может требовать уплаты комиссионного вознаграждения также в случае, если совершенная им сделка не исполнена по вине комитента или в связи с его личностью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12219. Поврежденный или имеющий недостатки продукт"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если поступивший к комиссионеру продукт поврежден или имеет недостатки, обнаруженные при осмотре, комиссионер обязан обеспечить доказательство состояния продукта перевозчику и комитенту и незамедлительно сообщить об этом комитенту. В противном случае он обязан возместить причиненные в связи с этим убытки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122110. Ответственность комиссионера за продукт"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Комиссионер отвечает за утрату или повреждение находящегося у него на хранении продукта лишь в случае, если утрата или повреждение не были вызваны обстоятельствами, которые не могли быть предотвращены усердием хорошего профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Комиссионер отвечает за то, что продукт не застрахован, лишь в случае, если комитентом ему было дано указание осуществить страхование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122111. Аванс и кредит при исполнении договора комиссии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае предоставления третьему лицу аванса или кредита без согласия комитента комиссионер действует на свой риск."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обычаи коммерческого оборота предусматривают возможность предоставления отсрочки уплаты покупной цены, при отсутствии иного указания со стороны комитента комиссионер также пользуется этим правом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда комиссионер произвел продажу в кредит, не имея на то полномочий, он обязан в качестве должника незамедлительно уплатить комитенту покупную цену."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122112. Подобные договоры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если не предусмотрено иное либо из существа отношений не вытекает иное, положения настоящей части в составе главы применяются и в случае, когда комиссионер при осуществлении своей коммерческой деятельности принимает на себя обязанность совершать от своего имени за счет других лиц сделки, отличные от указанных в части (1) статьи 12213."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Франчайзинг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122113. Договор франчайзинга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По договору франчайзинга одна сторона (франчайзер) предоставляет другой стороне (франчайзи) право осуществлять за вознаграждение коммерческую деятельность (франчайзинговую деятельность) в рамках франчайзинговой сети с целью предоставления определенных продуктов от имени и за счет франчайзи, а франчайзи имеет право и обязан использовать торговое наименование, товарный знак или иные объекты прав интеллектуальной собственности, ноу-хау и способ организации коммерческой деятельности франчайзера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122114. Информирование до заключения договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В соответствии с обязанностью по информированию, предусмотренной статьей 1200, франчайзер обязан предоставить франчайзи достоверную и оперативную информацию, в частности, о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предприятии и опыте франчайзера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) соответствующих объектах прав интеллектуальной собственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) характеристиках соответствующих ноу-хау;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) коммерческом секторе и рыночной конъюнктуре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) особом способе франчайзинговой деятельности и ее реализации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) структуре и размере франчайзинговой сети;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) вознаграждениях, роялти и иных периодических платежах; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) условиях договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Даже если несоблюдение франчайзером положений части (1) не привело к ошибке, дающей основание признать согласно закону договор недействительным, франчайзи вправе требовать возмещения убытков в соответствии со статьей 2331, за исключением случая, когда франчайзер имел основания полагать, что его информация достоверна или что она была предоставлена в разумный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122115. Обязанность сотрудничества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условие договора франчайзинга, отступающее от положений статьи 1201, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122116. Права интеллектуальной собственности на объект и ноу-хау"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Франчайзер обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставить франчайзи право использовать объекты прав интеллектуальной собственности в объеме, необходимом для осуществления франчайзинговой деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приложить разумные усилия для обеспечения спокойного и непрерывного использования указанного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В период действия договора франчайзер обязан передавать франчайзи ноу-хау, необходимое для осуществления франчайзинговой деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122117. Помощь Франчайзер обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставлять франчайзи помощь в форме проведения обучающих курсов, руководства и консультирования в объеме, необходимом для осуществления франчайзинговой деятельности, без каких-либо дополнительных затрат для франчайзи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оказывать по разумной цене помощь, отличную от предусмотренной пунктом a), в той мере, в какой это реально требуется франчайзи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122118. Поставка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если франчайзи обязан приобретать продукт у франчайзера или у указанного им поставщика, франчайзер обязан обеспечить, чтобы продукт, заказанный франчайзи, предоставлялся, насколько это возможно, в разумный срок, при условии, что заказ является разумным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также в случае, когда франчайзи, не будучи обязанным приобретать продукт у франчайзера или у указанного им поставщика, на деле вынужден это делать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122119. Обязанность франчайзера по информированию в период исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с обязанностью информировать, предусмотренной статьей 1202, франчайзер обязан предоставить франчайзи информацию, в частности, о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) конъюнктуре рынка;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) коммерческих результатах франчайзинговой сети;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) характеристиках продуктов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) ценах и условиях поставки продуктов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) любых рекомендуемых ценах и условиях перепродажи продуктов клиентам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) относящихся к делу связях между франчайзером и клиентами на данной территории; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) рекламных кампаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122120. Предупреждение о снижении возможности поставок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если франчайзи обязан приобретать продукт у франчайзера или у указанного им поставщика, франчайзер обязан в разумный срок предупредить франчайзи о предвидимом им существенном снижении возможности поставок франчайзером или поставщиками, указанными франчайзером, по сравнению с тем, что разумно ожидает франчайзи. Предполагается, что франчайзер предвидит то, что он мог бы разумно предвидеть."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также в случае, когда франчайзи, не будучи обязанным приобретать продукт у франчайзера или у указанного им поставщика, на деле вынужден это делать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи в ущерб франчайзи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122121. Репутация франчайзинговой сети и реклама"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Франчайзер обязан прилагать разумные усилия для улучшения и поддержания репутации франчайзинговой сети."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности франчайзер обязан организовать и координировать рекламные кампании, имеющие целью продвижение франчайзинговой сети."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Действия по продвижению и поддержанию репутации франчайзинговой сети должны осуществляться без каких-либо дополнительных затрат для франчайзи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122122. Вознаграждения, роялти и иные периодические платежи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Франчайзи обязан уплачивать франчайзеру вознаграждения, роялти и иные периодические платежи, согласованные в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если вознаграждения, роялти и иные периодические платежи определяются франчайзером в одностороннем порядке, применяются положения статьи 676."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122123. Обязанность франчайзи по информированию в период исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с обязанностью по информированию, предусмотренной статьей 1202, франчайзи обязан предоставлять франчайзеру информацию, в частности, о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заявленных или возможных притязаниях третьих лиц относительно прав франчайзера на объект интеллектуальной собственности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) фактах нарушения третьими лицами прав франчайзера на объект интеллектуальной собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122124. Методы осуществления коммерческой деятельности и указания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Франчайзи обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прилагать разумные усилия, чтобы осуществлять франчайзинговую деятельность в соответствии с методами осуществления коммерческой деятельности франчайзера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) следовать разумным указаниям франчайзера в отношении методов осуществления коммерческой деятельности и поддержания репутации сети;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) проявлять разумную осторожность, чтобы не причинить франчайзинговой сети вред."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122125. Контроль"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Франчайзи обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставить в разумных пределах франчайзеру доступ в свои помещения, чтобы франчайзер мог проверить соответствие деятельности франчайзи методам осуществления коммерческой деятельности и указаниям франчайзера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечить в разумных пределах франчайзеру доступ к своим учетным записям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Дистрибуция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122126. Дистрибьюторский договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По дистрибьюторскому договору одна сторона (поставщик) обязуется на постоянной основе поставлять другой стороне (дистрибьютору) продукт, а дистрибьютор обязуется покупать либо принимать данный продукт и оплачивать его и поставлять другим лицам от имени и за счет дистрибьютора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исключительным дистрибьюторским договором является дистрибьюторский договор, в силу которого поставщик обязуется осуществлять поставку продукта на определенной территории или для определенной группы клиентов только одному дистрибьютору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Избирательным дистрибьюторским договором является дистрибьюторский договор, в силу которого поставщик обязуется напрямую или опосредованно поставлять продукт только дистрибьюторам, отвечающим определенным критериям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Исключительным договором о закупках является дистрибьюторский договор, в силу которого дистрибьютор обязуется покупать либо принимать и оплачивать продукт только у определенного поставщика или у указанного им лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122127. Обязанность поставлять продукт, предоставлять рекламные материалы и поддерживать репутацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Поставщик обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) поставлять заказанный дистрибьютором продукт постольку, поскольку это осуществимо, и при условии, что заказ является разумным;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предоставлять дистрибьютору по разумной цене все имеющиеся у него рекламные материалы, необходимые для надлежащего распространения и продвижения продукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) прилагать разумные усилия, чтобы не навредить репутации продукта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122128. Обязанность поставщика по информированию в период исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В соответствии с обязанностью поставщика по информированию, предусмотренной статьей 1202, поставщик обязан предоставлять дистрибьютору информацию о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) характеристиках продукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ценах и условиях поставки продукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) любых рекомендуемых ценах и условиях перепродажи продукта клиентам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любых относящихся к делу связях между поставщиком и клиентами; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) любых рекламных кампаниях, имеющих отношение к коммерческой деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122129. Предупреждение поставщика о снижении возможности поставок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Поставщик обязан в разумный срок предупредить дистрибьютора о предвидимом им существенном уменьшении объема поставок по сравнению с тем, что разумно ожидает дистрибьютор. Предполагается, что поставщик предвидит то, что он мог бы разумно предвидеть."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие в исключительных договорах о закупках, противоречащее положениям настоящей статьи, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 122130. Обязанности дистрибьютора в исключительных и избирательных дистрибьюторских договорах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Дистрибьютор обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прилагать разумные усилия, насколько это возможно, для продвижения продукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в разумный срок предупредить поставщика о предвидимом им существенном уменьшении объема заказов по сравнению с тем, что разумно ожидает поставщик. Предполагается, что дистрибьютор предвидит то, что он мог бы разумно предвидеть;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) следовать разумным указаниям поставщика, направленным на обеспечение надлежащего сбыта продукта либо на поддержание репутации или узнаваемости продукта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) предоставить в разумных пределах поставщику доступ в помещения дистрибьютора, чтобы поставщик мог проверить соответствие деятельности дистрибьютора предусмотренным договором стандартам и разумным указаниям поставщика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) прилагать разумные усилия, чтобы не навредить репутации продукта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с обязанностью по информированию, предусмотренной статьей 1202, дистрибьютор обязан предоставлять поставщику информацию о:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заявленных или возможных притязаниях третьих лиц относительно прав поставщика на объект интеллектуальной собственности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) фактах нарушения третьими лицами прав поставщика на объект интеллектуальной собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи применяются только к исключительным и избирательным дистрибьюторским договорам.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"569. Наименование главы XXIV раздела III после слова «БАНКОВСКИЕ» дополнить словами «И НЕБАНКОВСКИЕ»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"570. В статье 1222:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «денежную сумму,» дополнить словами «зачисленную на баланс депозитного счета, открытого на имя вкладчика,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к договорам сберегательного вклада, заключаемым ссудо-сберегательными ассоциациями с их членами, за исключением случаев, предусмотренных законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"571. В части (1) статьи 1224 цифры «619» заменить цифрами «585»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"572. В статье 1227:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «на условиях вклада до востребования.» заменить словами «на новых условиях, предлагаемых банком по соответствующему виду вклада.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"573. В статье 1228 слова «о снятии наличности,» заменить словами «о выдаче наличности,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"574. Дополнить кодекс статьей 12291 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 12291. Совладельцы счета"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда счет открыт более чем одним владельцем (совладельцы счета), банк обязан выполнять лишь распоряжения, принятые всеми совладельцами счета, если не предусмотрено, что согласия одного или нескольких совладельцев достаточно для того, чтобы распоряжение создало юридические последствия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если предусмотрено, что нет необходимости в принятии всеми совладельцами, договор может предусматривать некоторые ограничения в сумме или времени в отношении распоряжений, выданных совладельцем или совладельцами, уполномоченными принимать действительное распоряжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются соответствующим образом при изменении полномочий совладельцев или при закрытии текущего счета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к банковским счетам, отличным от текущего счета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"575. В статье 1233:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1233. Расторжение договора текущего счета»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «расторгнуть договор» заменить словами «заявить о расторжении»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"576. Главу XXIV раздела III дополнить частью 21 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 21"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Трастовый счет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12351. Трастовый счет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, обращающееся в банк за открытием текущего, депозитного или иного банковского счета, может указать, что оно действует в качестве доверительного собственника, и просить внесения отметки о том, что открытый на его имя счет является трастовым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Банк отмечает открытый счет как трастовый, если заявитель представляет доказательства регистрации траста в реестре залогов движимого имущества. Такого доказательства не требуется, если трастовый счет открывается банком от своего имени, а также если владельцем счета является:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) другой банк;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) форма осуществления профессии судебного исполнителя, нотариуса или адвоката;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) центральный депозитарий или общество доверительного управления инвестициями и другие профессиональные участники, имеющие лицензию на деятельность на рынке капитала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, предусмотренных законом или договором, доверительный собственник может использовать один и тот же трастовый счет для хранения денежных сумм, полученных в рамках различных трастовых отношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12352. Договор счета эскроу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По договору счета эскроу, взамен согласованного вознаграждения, банк обязуется в качестве доверительного собственника открыть на свое имя трастовый счет (секвестровый счет, счет эскроу), принимать от одной из сторон (плательщика) или от третьего лица денежные суммы, внесенные ими в наличной форме или перечисленные со счетов других лиц, владеть ими и осуществлять перечисление денежных сумм со счета эскроу другой стороне или третьему лицу (выгодоприобретателю) при выполнении условий, прямо предусмотренных договором счета эскроу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12353. Условия осуществления перечисления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор счета эскроу должен предусматривать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условия, при выполнении которых банк осуществляет перечисление, сумму, подлежащую перечислению, и выгодоприобретателя перечисления или способ определения суммы и выгодоприобретателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) срок выполнения условий осуществления перечисления, указанных в пункте a) (срок секвестра);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) лицо, которому банк выплатит остаток средств на счете эскроу, если условия, указанные в пункте a), не выполнены до истечения срока секвестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях пункта a) части (1) условиями осуществления перечисления могут быть:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предъявление банку доказательства заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предъявление банку доказательства приобретения права собственности на имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) предъявление банку доказательства вынесения окончательного судебного решения, арбитражного решения или решения медиатора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) неинформирование банка о возникновении спора между сторонами на основе существующих между ними отношений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) любое другое обстоятельство, если установление его в качестве условия не противоречит императивным правовым положениям, основам правопорядка или нравственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Банк отказывает в изменении договора счета эскроу, включая продление срока секвестра, до тех пор, пока осуществляется обращение взыскания кредиторами одной из сторон договора на денежные суммы на ее счетах, открытых в этом банке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12354. Обязанности банка при получении доказательств выполнения условий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Банк обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) незамедлительно уведомить сторону о получении доказательств в подтверждение выполнения другой стороной условий осуществления перечисления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) незамедлительно уведомить стороны об осуществлении перечисления; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) незамедлительно уведомить стороны об отказе в осуществлении перечисления, указав причину отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Банк обязан осуществить перечисление выгодоприобретателю только в случае, если полученные доказательства соответствуют всем условиям, установленным в договоре счета эскроу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Банк обязан проверить соблюдение условий с той степенью осмотрительности, которой можно ожидать от лица, действующего в данной сфере деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Банк обязан отказаться от осуществления перечисления, если соответствующие условия не выполняются, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если имеющимися на дату проверки свидетельствами несомненно подтверждается, что представленные банку доказательства соблюдения условий сфабрикованы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если банк получил доказательства выполнения условий по истечении срока секвестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12355. Режим секвестра"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ни одна из сторон договора счета эскроу не вправе давать банку указания по осуществлению перечислений со счета эскроу и отзывать у банка полномочия доверительного собственника иначе как в соответствии с прямо предусмотренными в договоре условиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любая из сторон может запросить у банка информацию о балансе счета эскроу и операциях по нему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Денежные суммы, числящиеся на балансе счета эскроу, могут быть заложены банком с согласия всех сторон договора счета эскроу. В этом случае банк выполняет свои полномочия и обязанности, вытекающие из договора счета эскроу, в той мере, в какой они не противоречат условиям установленного залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12356. Закрытие счета эскроу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если при выполнении условий осуществления перечисления банк не располагает достаточной информацией для осуществления перечисления выгодоприобретателю, банк должен открыть текущий счет на имя выгодоприобретателя и перечислить на этот счет причитающуюся ему сумму."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если по истечении срока секвестра условия осуществления перечисления не выполнены и банк не располагает достаточной информацией для выплаты остатка средств на счете эскроу управомоченному лицу, банк должен открыть текущий счет на имя управомоченного лица и перечислить на этот счет причитающуюся этому лицу сумму."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, предусмотренных частями (1) и (2), банк закрывает счет эскроу и сообщает сторонам договора счета эскроу о выполненных операциях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 12357. Применение положений настоящей части в составе главы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы дополняются правовыми положениями о трасте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения статей 12352–12356 и настоящей статьи применяются соответствующим образом в случае, когда трастовый счет, открытый лицом, отличным от банка, используется для оказания услуг договорного секвестра.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"577. В наименовании и по всему тексту части 3 главы XXIV слова «Договор банковского кредита» и «договор банковского кредита» заменить соответственно словами «Кредитный договор» и «кредитный договор», слова «Банковский кредит» и «банковский кредит» – соответственно словами «Кредит» и «кредит», а слово «банк» – словами «банк или небанковская кредитная организация» в соответствующем падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"578. В статье 1236:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) По кредитному договору кредитор обязуется предоставить другому лицу (должнику) в качестве займа денежную сумму с условием ее возврата, уплаты процентов за пользование ею и других соответствующих платежей либо берет на себя любое другое обязательство по приобретению требования или производству платежа, продлению срока погашения или выдаче любой гарантии.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Положения настоящей части в составе главы применяются к займам, предоставляемым банками или небанковскими кредитными организациями, а также другими организациями, предоставляющими кредиты на основании закона.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"579. В статье 1237:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «динамики рынка,» заменить словами «динамики банковского и небанковского финансового рынка,», а слово «правил» – словом «принципа»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"580. В статье 1240:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слово «(залога),» заменить словами «(включая залог),», а слово «(поручительства)» – словами «(включая поручительство)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «расторгнуть договор.» заменить словами «заявить о расторжении кредитного договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"581. В статье 1241:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте b) части (1) слова «предъявленные банком» заменить словами «предусмотренные кредитным договором»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить словами «либо рассрочки, подлежащей предоставлению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"582. В статье 1242:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1242. Расторжение кредитного договора»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (1)–(5) изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"583. Статью 1243 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1243. Ответственность должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае расторжения кредитного договора по причине необоснованного неисполнения обязательств должником банк или небанковская кредитная организация не вправе требовать уплаты процентов, которые они теряют в связи с досрочным расторжением кредитного договора. Это правило не мешает банку или небанковской кредитной организации требовать возмещения причиненного ущерба согласно положениям части (2) и, по обстоятельствам, положениям о неисполнении обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения о неустойке сохраняют силу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"584. В статье 1245:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «В случае возврата» заменить словами «В случае полного или частичного возврата»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Стороны могут договориться о комиссионных на предоплату, посредством которых компенсируется ущерб, причиненный досрочным погашением.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"585. В статье 12451:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «договора кредита» заменить словами «кредитного договора»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «статей 556–571 настоящего кодекса.» заменить словами «статей 556–5714.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"586. В статье 1246:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Если текст банковской гарантии прямо предусматривает, что она регулируется определенными опубликованными унифицированными правилами и обычаями, положения настоящего кодекса применяются лишь в той мере, в какой это не противоречит таким правилам и обычаям.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (3) и (4) признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"587. Статьи 1247 и 1248 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1247. Правовой режим банковской гарантии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если иное прямо не предусмотрено и не вытекает однозначно из текста банковской гарантии, банковская гарантия признается независимым личным обеспечением по первому требованию, принятым путем односторонней сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения о личных обеспечениях применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1248. Договор о выдаче банковской гарантии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Права и обязанности распорядителя и гаранта в части вознаграждения гаранта, выдачи банковской гарантии, ее исполнения, права регресса гаранта и других связанных с этим вопросов могут согласовываться договором между распорядителем и гарантом (договор о выдаче банковской гарантии)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования гаранта в отношении распорядителя могут обеспечиваться личными и вещными обеспечениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Гарант и распорядитель не могут выдвигать в отношении бенефициара возражения, основанные на договоре о выдаче банковской гарантии.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"588. Статьи 1249–1255 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"589. Статью 1256 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения настоящей части в составе главы применяются соответствующим образом к платежным поручениям, данным поставщику платежных услуг, отличному от банка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"590. Часть (3) статьи 1272 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Смерть чекодателя или установление в отношении него судебной меры охраны, последовавшие в течение срока для предъявления к платежу, не влекут недействительности чека.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"591. В статье 1278:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1278. Препятствие»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «препятствуют форс-мажорные обстоятельства,» заменить словами «мешает препятствие, предусмотренное статьей 605,», слова «этих обстоятельств» – словами «этого препятствия», а слова «о наступлении форс-мажорных обстоятельств» – словами «о возникновении препятствия»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «наступления форс-мажорных обстоятельств» заменить словами «возникновения препятствия, предусмотренного статьей 605,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «форс-мажорных обстоятельств» заменить словами «препятствия, предусмотренного статьей 605,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"592. Статью 1280 дополнить частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если текст аккредитива прямо предусматривает, что он регулируется определенными опубликованными унифицированными правилами и обычаями, положения настоящего кодекса применяются лишь в той мере, в какой это не противоречит таким правилам и обычаям.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"593. Статью 1281 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1281. Безотзывность аккредитива"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Аккредитив является безотзывным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Аккредитив является твердым обязательством банка-эмитента при условии представления предусмотренных документов исполняющему банку или банку-эмитенту и их соответствия срокам и условиям аккредитива. Аккредитив может быть изменен или отозван без согласия банка-эмитента, подтверждающего банка (в случае наличия такового) и получателя только в предусмотренных настоящим кодексом случаях.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"594. В части (1) статьи 1283 слово «безотзывного» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"595. Статью 1285 дополнить частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Если текст документарного инкассо прямо предусматривает, что он регулируется определенными опубликованными унифицированными правилами и обычаями, положения настоящего кодекса применяются лишь в той мере, в какой это не противоречит таким правилам и обычаям.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"596. В части (2) статьи 1289 слова «за вещи и услуги, предоставленные коммерческими предприятиями, которые согласились» заменить словами «за вещи, работы и услуги, предоставляемые тем, кто согласен», а второе предложение исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"597. Главу XXVI раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XXVI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СТРАХОВАНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения о страховании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1301. Договор страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По договору страхования одна сторона (страхователь) обязуется уплатить другой стороне (страховщику) страховую премию, а страховщик обязуется предоставить застрахованному, выгодоприобретателю страхования или, по обстоятельствам, потерпевшему третьему лицу денежное исполнение (страховую компенсацию или страховое возмещение) при наступлении страхового случая в период страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое условие, которое отступает от положений настоящей главы в ущерб страхователю, застрахованному или выгодоприобретателю страхования–потребителю, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1302. Классы и виды страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Классы и виды страхования устанавливаются специальным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1303. Страхование на основе фиксированной страховой суммы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхование на основе фиксированной страховой суммы включает страхование жизни и иные виды страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае страхования на основе фиксированной страховой суммы страховщик обязан выплатить фиксированную денежную сумму при наступлении страхового случая. Сумма, выплачиваемая страховщиком по этому страхованию, называется страховой компенсацией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При страховании на основе фиксированной страховой суммы выгодоприобретателем страхования является лицо, в пользу которого выплачивается страховая компенсация."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае множественного страхования выгодоприобретатель страхования имеет право на получение полной страховой компенсации по каждому заключенному договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1304. Множественность субъектов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор страхования может предусматривать одного или нескольких страхователей, выгодоприобретателей или застрахованных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1305. Сострахование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сострахование – операция, при которой два или более страховщика покрывают один и тот же риск, при этом каждый из них берет на себя определенную его долю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Каждый состраховщик отвечает перед застрахованным только в пределах суммы, на которую он обязался договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1306. Перестрахование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В результате заключения договора перестрахования:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) перестраховщик получает перестраховочные премии взамен содействия, согласно принятым на себя обязательствам, выплате страхового возмещения, которое перестрахователь выплачивает при наступлении случая, являющегося объектом перестрахования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) страховщик в качестве перестрахователя уступает перестраховочные премии, взамен чего перестраховщик содействует, согласно принятым на себя обязательствам, выплате страхового возмещения, которое перестрахователь выплачивает при наступлении случая, застрахованного договором страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор перестрахования имеет силу только между страховщиком и перестраховщиком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1307. Недопущение дискриминации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Учет фактора пола (включая беременность или материнство) при расчете страховых премий и выплат не должен приводить к созданию различий во взимаемых премиях и предоставляемых выплатах, за исключением случаев, предусмотренных нормативными актами в области страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Раса, цвет кожи, национальность, этническое происхождение, язык, религия или убеждения, политические взгляды или политическая принадлежность не могут быть факторами, ведущими к различиям в получаемых от физических лиц страховых премиях и в причитающихся им выплатах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если договор страхования содержит условия, нарушающие требования, предусмотренные частями (1) или (2), эти условия заменяются по праву недискриминационными условиями. Любое соглашение о противном является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если договор страхования содержит условия, нарушающие требования, предусмотренные частями (1) или (2), страхователь имеет право на расторжение страхования. Уведомление о расторжении должно быть направлено страховщику не позднее двух месяцев после того, как страхователь узнал о нарушении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1308. Страховой риск и страховой случай"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховым риском является одно или несколько предусмотренных договором страхования будущих вероятных, но неопределенных событий или явлений, которым подвергаются жизнь, здоровье или имущество лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Запрещается страхование:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) противоправных интересов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) убытков, понесенных в результате участия в лотереях, играх и пари;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) возможных расходов, к которым лицо может быть принуждено в целях освобождения заложников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховой случай заключается в реализации страхового риска, который порождает обязательство страховщика выплатить страховую компенсацию или возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1309. Заключение договора страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для заключения договора страхования страхователь представляет страховщику в письменном виде заявление или анкету (заявление страхователя), в которых указывает свой интерес к страхованию, либо устно заявляет ему о своем намерении заключить договор страхования. Устное заявление не освобождает от необходимости подачи письменного страхового заявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор страхования заключается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор страхования состоит из заявления страхователя, страхового полиса, выданного страховщиком, и применимых общих условий страхования, а также других договорных условий, включенных в договор в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) не влияют на право сторон составить единый документ, который будет охватывать весь договор страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Доказательством существования договора страхования не могут быть свидетельские показания, хотя бы и частично подтвержденные письменными доказательствами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если страховые документы утрачены по причине события, находящегося вне контроля сторон, и не представляется возможным получить их дубликат, существование и содержание таковых могут доказываться любым способом доказывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Заключение договора страхования констатируется страховым полисом или страховым сертификатом, выданным и подписанным страховщиком, либо удостоверяющим документом, составленным и подписанным страховым брокером."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1310. Страховой полис"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик обязан передать страхователю подписанный им один экземпляр страхового полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В страховом полисе указываются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) имя или наименование, место жительства или место нахождения договаривающихся сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) при необходимости – имя или наименование, место жительства или место нахождения застрахованного и/или выгодоприобретателя страхования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) при необходимости – наименование и место нахождения страхового агента;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) объект страхования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) риски, которые страхуются;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) срок действия договора страхования (срок страхования) и период страхования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) страховая сумма и, если это согласовано, часть ущерба, которую страховщик не возмещает (франшиза);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) страховая премия, место и сроки ее уплаты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) иные данные, предусмотренные законом или соглашением сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном частью (3) статьи 1309, уплата страховщику страховой премии или какой-либо ее части считается согласием страхователя на заключение договора страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1311. Обязанность передачи документов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик обязан передать вместе со страховым полисом копию заявления страхователя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если условия страхового полиса отличаются от условий в заявлении страхователя или любом предварительном соглашении между сторонами, в случае, когда страховщик уведомил страхователя жирным шрифтом о его праве представить возражения по поводу содержащихся в полисе отличий, будет считаться, что страхователь согласен с отличиями, прямо указанными в полисе, если он не представил возражений в месячный срок после получения полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Бремя доказывания того, что страхователь получил документы, которые обязан передать ему страховщик, возлагается на страховщика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1312. Определение прав и обязанностей в случае взаимного страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лица могут страховать свое имущество на взаимной основе путем добровольного объединения в обществах взаимного страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Свидетельством об участии в обществе взаимного страхования могут устанавливаться права и обязанности его членов путем ссылки на учредительный документ общества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Каждый член вправе получить копию учредительного документа общества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1313. Возможность выдвижения возражений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если полис является именным и выдается на предъявителя или по требованию, страховщик вправе выдвигать против владельца полиса все возражения, которые он мог бы представить первичному владельцу полиса. Возражения не могут быть выдвинуты, если новый владелец полиса письменно уведомил страховщика об уступке прав, вытекающих из страхования, а страховщик не представил ему без промедления имеющиеся у него возражения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1314. Период страхования и срок страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхование начинается с первого часа первого дня и прекращается в двадцать четыре часа последнего дня условленного периода страхования, если законом или договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оговорка, предусматривающая, что период страхования начинается в определенный день, предшествующий заключению договора (ретроспективное страхование), действительна, только если стороны не знали в момент заключения договора о наступлении страхового случая. Если же страхователь знал в тот момент о наступлении страхового случая, страховщик не обязан выплачивать возмещение по нему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если договор страхования заключается на срок более пяти лет, каждая сторона имеет право на расторжение страхования по истечении пятого года или каждого следующего года с соблюдением при этом трехмесячного срока предварительного уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае договоров, заключенных на неограниченный срок, каждая сторона вправе расторгнуть страхование с соблюдением срока предварительного уведомления, составляющего не менее одного месяца и не более трех месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Соглашение, на основании которого договор страхования считается продленным по умолчанию на срок более одного года, признается недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Периодом страхования является промежуток времени, в течение которого страховщик несет ответственность и для которого установлена страховая премия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1315. Увеличение страховой премии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае увеличения страховщиком страховой премии на основании оговорки об актуализации страховой премии страхователь вправе расторгнуть страхование с соблюдением срока предварительного уведомления, составляющего один месяц. Если страхователь является профессионалом, увеличение, не превышающее 10 процентов страховой премии, не дает права на расторжение страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1316. Обязанность по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При заключении договора лицо, обратившееся за страхованием, обязано сообщить страховщику об обстоятельствах, которые ему известны или должны быть известны и которые являются предметом ясных и точных вопросов страховщика к нему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обстоятельства, предусмотренные частью (1), включают и те, о которых знает или должно знать лицо, подлежащее страхованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1317. Нарушение обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если страхователь нарушил обязанность, предусмотренную статьей 1316, страховщик вправе в соответствии с настоящей статьей предложить разумное изменение условий договора или заявить о расторжении страхования. Для этого страховщик должен письменно уведомить о своем намерении, с приложением информации о правовых последствиях своего решения, в месячный срок после того, как ему стали известны или как выявились признаки нарушения обязанности, предусмотренной статьей 1316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда страховщик предлагает разумное изменение, договор продолжает действовать на основе предлагаемого изменения, если страхователь не отклонил предложение в месячный срок после получения уведомления, предусмотренного частью (1). В случае отклонения предложения страховщик вправе расторгнуть страхование в месячный срок после получения от страхователя письменного уведомления об отклонении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик не вправе расторгнуть страхование, если страхователь нарушил обязанность, предусмотренную статьей 1316, по причинам, которые не могут быть вменены ему в вину, за исключением случая, когда страховщик докажет, что не заключил бы договор страхования, если бы эта информация была ему известна."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расторжение страхования вступает в силу по истечении месячного срока после получения страхователем уведомления, предусмотренного частью (1). Изменение вступает в силу по договоренности сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если страховой случай вызван элементом риска, подпадающим под действие обязанности, предусмотренной статьей 1316, но не получившим огласку, и наступил до вступления расторжения или изменения в силу, страховщик не несет обязанности по выплате страховой компенсации или возмещения по данному случаю, если докажет, что не заключил бы договор страхования, если бы эта информация была ему известна. Вместе с тем, если бы страховщик заключил договор с более высокой страховой премией или на других условиях, страховая компенсация или возмещение выплачивались бы пропорционально или согласно этим другим условиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1318. Исключение ответственности за нарушение обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Последствия, предусмотренные статьей 1317, не наступают в отношении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вопросов, которые остались без ответа, или предоставленной информации, которая была явно неполной или неточной;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) информации, которая должна была быть раскрыта, или неправильно предоставленной информации, несущественной для принятия страховщиком разумного решения о заключении договора вообще или заключении его на этих условиях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) информации, относительно которой страховщик оставил страхователя в уверенности, что ее не нужно предоставлять;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) информации, которую страховщик знал или должен был знать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1319. Обман"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения статей 1317 и 1318 не препятствуют страховщику требовать признания недействительности договора страхования в связи с обманом. В этом случае срок исковой давности составляет три месяца со дня, когда страховщик узнал об обмане."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик не обязан возвращать премии, полученные по договору страхования, признанному недействительным в связи с обманом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1320. Другая предоставленная информация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения статей 1317–1319 применяются соответствующим образом и к информации, предоставленной страхователем на момент заключения договора страхования в дополнение к информации, обязательной согласно статье 1316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1321. Оговорка о мерах предосторожности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка договора страхования предусматривает меры предосторожности на случай, когда эта оговорка, сформулированная как обязанность или как условие выплаты страховщиком страховой компенсации или возмещения, требует от страхователя или застрахованного до наступления страхового случая выполнения или воздержания от выполнения определенных действий, не связанных с уплатой страховой премии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор страхования предусматривает право страховщика расторгнуть страхование по причине невыполнения меры предосторожности, соответствующая оговорка может предъявляться только в случае, если страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный не выполнил ее с намерением причинить ущерб или по грубой небрежности и с сознанием возможности причинения ущерба. Страховщик утрачивает право на расторжение, если он не воспользовался этим правом в месячный срок с момента, когда он обнаружил или когда выявились признаки того, что мера предосторожности не была выполнена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если договор страхования предусматривает полное или частичное освобождение страховщика от ответственности в случае невыполнения меры предосторожности, соответствующая оговорка может предъявляться только в той мере, в какой ущерб причинен невыполнением ее страхователем или, по обстоятельствам, застрахованным с намерением причинить ущерб или по грубой небрежности, если он знал или должен был знать, что существует возможность причинения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный имеет право на страховую компенсацию или возмещение даже в случае, когда ущерб причинен невыполнением по неосторожности меры предосторожности. Оговорка, исключающая ответственность страхователя или, по обстоятельствам, застрахованного за невыполнение меры предосторожности, может быть предъявлена, если она четко выражена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1322. Увеличение риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договор страхования содержит оговорку об увеличении страхового риска, данная оговорка может быть предъявлена только в случае, когда увеличение риска является существенным и относится к риску, предусмотренному договором страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если оговорка об увеличении страхового риска обязывает страхователя, застрахованного или, по обстоятельствам, выгодоприобретателя страхования сообщать об увеличении риска, таковой обязан сообщить только в случае, если он знал или должен был знать об увеличении риска. Обязанность считается выполненной и в случае сообщения информации третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если оговорка требует, чтобы сообщение было сделано в течение определенного периода времени, этот период должен быть разумным. Сообщение считается сделанным в срок, если информация была отправлена в течение этого срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае нарушения обязанности по информированию страховщик не вправе отказаться на этом основании возместить ущерб, причиненный событием, которое покрывается страхованием, за исключением случая, когда ущерб был вызван увеличением риска. Прочий ущерб, причиненный событиями, которые покрываются страхованием, возмещается в соответствии с частью (3) статьи 1323."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1323. Санкции в случае увеличения риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договором предусмотрено право страховщика расторгнуть страхование в случае увеличения страхового риска, это право может быть осуществлено путем направления страхователю соответствующего уведомления в месячный срок с момента, когда страховщик узнал об увеличении риска или о признаках увеличения риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Период страхования прекращается по истечении месячного срока после получения заявления о расторжении, а в случае умышленного нарушения страхователем обязанности, предусмотренной статьей 1322, – в день получения уведомления о расторжении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если страховой случай вызван увеличенным риском, о котором страхователь знал или должен был знать до окончания периода страхования, страховая компенсация или возмещение не выплачивается, если бы страховщик не застраховал увеличенный риск вообще. Вместе с тем, если договором страхования не предусмотрено иное и страховщик застраховал бы увеличенный риск с более высокой страховой премией или на других условиях, страховая компенсация или возмещение выплачивается пропорционально или согласно этим другим условиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1324. Снижение риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если имело место существенное снижение страхового риска, страхователь имеет право потребовать пропорционального уменьшения страховой премии за неистекший период страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если стороны не могут договориться о пропорциональном уменьшении в течение месяца после получения страховщиком запроса, страхователь имеет право расторгнуть страхование. Страхователь утрачивает право на расторжение, если он не осуществил его в двухмесячный срок после получения страховщиком запроса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1325. Уплата страховой премии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь обязывается к уплате страховой премии лишь при выдаче ему страхового полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При отсутствии страхового интереса или несформированности будущего интереса на дату начала страхования страхователь освобождается от обязанности уплачивать страховую премию. В случае утраты страхового интереса страхователь должен уплатить страховщику лишь часть премии, соответствующую продолжительности риска. Страховщик может потребовать уплаты соответствующей суммы за операционные расходы, связанные с заключением договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1326. Неуплата страховой премии до начала периода страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договор страхования содержит оговорку, согласно которой уплата страховой премии или уплата первой части страховой премии составляет отлагательное условие вступления в силу договора или условие начала периода страхования, эта оговорка может быть предъявлена страховщиком, только если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) она включена в договор страхования на понятном языке и предупреждает заявителя страхования о том, что риск не принимается страховщиком до тех пор, пока не будет уплачена страховая премия; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оплата не была произведена в течение трех рабочих дней по истечении срока уплаты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если реализовались условия части (1) настоящей статьи, течение периода страхования начинается лишь с момента, когда уплачена страховая премия или соответствующая ее часть, за исключением случая, когда произошло расторжение страхования согласно статье 1328."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1327. Неуплата страховой премии после начала периода страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если договор страхования содержит оговорку, согласно которой течение периода страхования приостанавливается или страховщик после начала периода страхования иным образом освобождается от ответственности до тех пор, пока страховая премия или ее часть не будут уплачены, это положение может быть предъявлено, только если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) после наступления срока уплаты страховщик направляет страхователю предупреждение, в котором указывает точную сумму подлежащей уплате страховой премии, предоставляет не менее чем двухнедельный дополнительный срок с даты направления предупреждения и информирует его о неизбежности приостановления периода страхования в случае неполной оплаты; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оплата не была произведена в течение дополнительного срока, предусмотренного пунктом a)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение периода страхования приостанавливается по истечении дополнительного срока, предусмотренного пунктом a) части (1) настоящей статьи. Течение периода страхования возобновляется, как только страхователь уплатит требуемую сумму, за исключением случая расторжения страхования согласно статье 1328."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1328. Приостановление периода страхования и расторжение страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик не обязан выплачивать страховую компенсацию или возмещение, если страховой случай наступил вне периода страхования или в период приостановления периода страхования, хотя бы случай и был выявлен в периоде страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По истечении срока, предусмотренного пунктом b) части (1) статьи 1326 или, по обстоятельствам, пунктом a) части (1) статьи 1327, без того, чтобы оплата была произведена, страховщик вправе расторгнуть страхование при условии, что уведомления о правовых последствиях, предусмотренные в указанных статьях, также предусматривают право страховщика на расторжение страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Расторжение страхования происходит автоматически, если страховщик не предъявляет иск о принудительной уплате страховой премии или ее части в двухмесячный срок по истечении срока, предусмотренного пунктом b) части (1) статьи 1326 или, по обстоятельствам, пунктом a) части (1) статьи 1327."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1329. Заявление о расторжении и последствия расторжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик заявляет о расторжении страхования посредством объявления страхователю, хотя бы статус застрахованного или выгодоприобретателя и имело другое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае расторжения страхования страховщик имеет право только на страховую премию, относящуюся к периоду страхования, фактически истекшему до даты расторжения. Вместе с тем в случае расторжения страхования страховщик сохраняет страховую премию за весь период страхования, если страховой случай наступил и страховщик должен выплатить страховое возмещение или, по обстоятельствам, страховую компенсацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, когда расторжение страхования произошло по причине необоснованного неисполнения обязательств одной из сторон, право другой стороны на возмещение ущерба остается незатронутым. В частности в этом случае страховщик может потребовать возмещения или, по обстоятельствам, может удержать операционные расходы, даже если период страхования не истек или был приостановлен, а также, в соответствии с условиями, предусмотренными статьей 62320, может потребовать процент за просрочку платежа или неустойку за суммы, на которые имеет право вследствие расторжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расторжение страхования не освобождает страховщика от обязательств, связанных со страховым случаем, наступившим в течение периода страхования, фактически истекшего до даты расторжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1330. Сообщение о наступлении страхового случая"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) О наступлении страхового случая должно быть немедленно сообщено страховщику страхователем, застрахованным или, по обстоятельствам, выгодоприобретателем страхования, при условии, что лицо, обязанное сделать уведомление, знало или должно было знать о существовании страхового покрытия и наступлении страхового случая. Обязанность считается выполненной и в случае сообщения информации страховщику третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор страхования требует, чтобы сообщение было сделано в течение определенного периода времени, этот период должен быть разумным. Сообщение считается сделанным в срок, если информация была отправлена в течение этого срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик не может ссылаться на оговорку, которой он полностью или частично освобождается от своего обязательства, если обязанность по информированию не была надлежащим образом выполнена, иначе как в той мере, в какой интересы страховщика серьезно затронуты ее невыполнением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13301. Сотрудничество в расследовании страхового случая"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь, застрахованный или, по обстоятельствам, выгодоприобретатель страхования должны сотрудничать со страховщиком в расследовании страхового случая путем исполнения своих разумных обязанностей, в частности связанных с требованием предоставления информации о причинах и последствиях страхового случая, предоставления других, документальных или иного рода, доказательств страхового случая, а также с требованием обеспечения доступа к месту наступления страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За исключением случая, когда применяются положения части (3), в случае нарушения обязанности, предусмотренной частью (1), обязанность страховщика уменьшается в той мере, в какой он доказывает причинение ему ущерба нарушением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае любого нарушения положений части (1), допущенного с намерением причинить ущерб или по грубой небрежности и с сознанием возможности причинения ущерба, страховщик освобождается от обязанности выплаты страховой компенсации или возмещения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13302. Рассмотрение заявления о возмещении ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик принимает все разумные меры для оперативного рассмотрения заявления о возмещении ущерба на основании страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление о возмещении ущерба считается принятым, за исключением случая, когда страховщик отклоняет требование о возмещении ущерба или откладывает его рассмотрение путем письменного уведомления, в котором указаны основания решения об отклонении или отложении, направленного в месячный срок, если законом или договором не предусмотрено иное, после получения документов и другой соответствующей информации для рассмотрения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик вправе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) участвовать, в отсутствие застрахованного и независимо от его воли, в рассмотрении обстоятельств наступления страхового случая;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) направлять в соответствующие учреждения запросы, обращения и петиции, касающиеся обстоятельств предполагаемого страхового случая;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) оспаривать, при необходимости, в судебной инстанции решения, принятые по поводу определения виновности застрахованного в наступлении страхового случая. Оспаривание в судебной инстанции решения об установлении виновности застрахованного не исключает его виновность до тех пор, пока судебное решение не вступит в окончательную силу; при этом страховщик обязан выплатить страховое возмещение в предусмотренный законом или договором страхования срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13303. Момент предоставления исполнения страховщиком"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик становится обязанным к предоставлению исполнения с момента завершения работы по расследованию и установлению страхового случая и определению объема его обязательства. В случае принятия претензии страховщик без неоправданного промедления выплачивает или, по обстоятельствам, предоставляет иным образом то, что предусмотрено договором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если расследование длится дольше месяца, застрахованный или, по обстоятельствам, выгодоприобретатель вправе требовать соответствующего и соразмерного предполагаемому платежному обязательству аванса, при условии, что обязанность страховщика выплатить страховую компенсацию или возмещение и их размер не вызывают сомнений. Аванс должен быть выплачен без неоправданного промедления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Выплата страховой компенсации или возмещения на основании частей (1) или (2) производится не позднее одной недели после акцепта и определения суммы претензии или, по обстоятельствам, ее части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Любые соглашения, на основании которых страховщик освобождается от обязанности уплаты вероятного процента за просрочку или, по обстоятельствам, неустойки, являются ничтожными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Страховщик может компенсировать неуплаченную страховую премию и другие задолженности по договору страхования суммами, причитающимися к выплате страховщиком по тому же договору страхования, хотя бы претензия и предъявлялась третьим лицом. Это правило не применяется в случае обязательного страхования гражданской ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13304. Расторжение после наступления страхового случая"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка, предусматривающая расторжение страхования после наступления страхового случая без какого-либо основания, действительна только в случае, если она дает право на расторжение обеим договаривающимся сторонам и страхование не является личным страхованием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Как оговорка о расторжении, предусмотренная частью (1), так и осуществление права на расторжение должны быть разумными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право на расторжение истекает, если управомоченная договаривающаяся сторона не уведомила о своем намерении другую договаривающуюся сторону в двухмесячный срок после того, как узнала о наступлении страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расторжение вступает в силу по истечении двухнедельного срока после уведомления о расторжении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13305. Право регресса страховщика на основе суброгации к лицу, обязанному возместить ущерб"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) К страховщику, выплатившему страховое возмещение, а также возможные расходы на уменьшение ущерба, переходит в пределах этой суммы право на возмещение ущерба в отношении третьего лица, которое обязано возместить причиненный ущерб, если законом или договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой застрахованный отказался от права требования к третьему лицу таким образом, который нарушает право страховщика на суброгацию, он теряет право на возмещение в отношении соответствующего ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик не вправе осуществлять право регресса на основе суброгации в отношении членов семьи страхователя или застрахованного, а также лица, состоящего с ним в аналогичных социальных отношениях, либо работника одного из них, за исключением случая, когда страховщик докажет, что ущерб был причинен этим лицом умышленно или по грубой небрежности и с сознанием возможности причинения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Страховщик не может осуществлять права на основе суброгации в ущерб застрахованному."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Страховщик может полностью или частично отказаться от осуществления права суброгации против лица, ответственного за причинение ущерба, если это лицо само сильно пострадало, или против его наследников, если в результате реализации страхового риска наступила его смерть, а также в других случаях, когда обстоятельства оправдывают отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общее страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13306. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Общее страхование включает страхование убытков и другие виды страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховое возмещение представляет собой сумму, подлежащую выплате страховщиком застрахованному в целях компенсации ущерба, причиненного наступлением страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Страхование убытков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13307. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае страхования убытков страховщик обязан возместить ущерб, причиненный застрахованному или, по обстоятельствам, третьему лицу, пострадавшему при наступлении страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В страховании убытков застрахованным является лицо, интересы которого защищены от убытков. Одно и то же лицо может быть одновременно страхователем и застрахованным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Считается, что любое лицо, имеющее любого рода право на имущество, заинтересовано в защите его от убытков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сумма, выплачиваемая страховщиком по этому страхованию, называется страховым возмещением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Страхование убытков включает страхование имущества, страхование ответственности, медицинское страхование, страхование кредитов, гарантий и финансовых потерь и другие виды страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13308. Максимальные суммы, подлежащие уплате"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховая сумма не может превышать реальную стоимость застрахованного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик не обязан выплачивать больше, чем сумма, необходимая для возмещения ущерба, фактически понесенного застрахованным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от положений части (1) стороны могут предусмотреть оговорку, устанавливающую согласованную стоимость застрахованного имущества и обязывающую страховщика возместить ущерб в размере согласованной стоимости, даже если эта стоимость превышает реальную стоимость имущества, при условии, что в момент согласования стоимости страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный не совершил мошенничество и не сделал ошибочное заявление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13309. Регулирование условий в случае чрезмерного страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если страховая сумма превышает максимальный ущерб, который может быть причинен реализацией страхового риска, любая из сторон вправе требовать уменьшения страховой суммы и соответственного уменьшения страховой премии за оставшийся период страхования, но с удержанием страховщиком операционных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если стороны не пришли к согласию по поводу уменьшения в месячный срок после получения запроса другой стороной, любая из сторон имеет право на расторжение страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133010. Множественное страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь обязан заявить о наличии всех страхований по поводу одного и того же интереса; это обязательство действительно как на дату заключения договора страхования, так и в ходе его исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если один и тот же интерес застрахован отдельно более чем одним страховщиком, застрахованный вправе предъявить претензии любому из них или нескольким из них в той мере, в какой это необходимо для возмещения реально причиненного ему ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик, которому предъявляется претензия, должен платить в пределах и на условиях, предусмотренных договором, вместе с возмещением возможных расходов на уменьшение ущерба, без ущерба для своего права регресса к другим страховщикам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отношениях между страховщиками права и обязанности, предусмотренные частью (2), должны быть пропорциональны возмещению, которое они были бы обязаны выплатить по отдельности застрахованному, если бы не было множественного страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133011. Причинение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный не имеет права на страховое возмещение, если ущерб причинен в результате его действий или бездействия умышленно с целью причинения вреда или по грубой небрежности и с сознанием возможности причинения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный имеет право на страховое возмещение, хотя бы ущерб и был причинен по небрежности его действиями или бездействием. Оговорка, исключающая ответственность страховщика в случае небрежности страхователя или, по обстоятельствам, застрахованного при его действиях или бездействии, может предъявляться, если она четко выражена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях частей (1) и (2) причинение ущерба включает и непринятие мер для предотвращения или уменьшения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133012. Расходы на уменьшение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик возмещает расходы или ущерб, понесенные страхователем или, по обстоятельствам, застрахованным при принятии мер по уменьшению причиненного ущерба, в той мере, в какой застрахованный обоснованно полагал эти меры разумными в данных обстоятельствах, даже если они не привели к уменьшению ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик возмещает ущерб страхователю или, по обстоятельствам, застрахованному в отношении мер, принятых ими в соответствии с частью (1), даже если вместе со страховым возмещением за ущерб причитающаяся общая сумма превышает страховую сумму, если договором это право прямо не исключено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133013. Права застрахованного"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае страхования, заключенного страхователем в пользу другого лица (застрахованного), при наступлении страхового случая застрахованный имеет право на получение причитающихся со страховщика сумм."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страхователь имеет право отменить назначение застрахованного, за исключением случая, когда полис запрещает это или когда уже наступил страховой случай."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Отмена вступает в силу с момента, когда страховщик получает уведомление об отмене."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133014. Знание страхователем обстоятельств, связанных с застрахованным"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях выполнения обязанности по информированию, предусмотренной статьей 1316, если в договоре не предусмотрено иное, предполагается, что страхователь не должен был знать об обстоятельствах, о которых знал или должен был знать застрахованный."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если в момент, когда страхователь обязан был предоставить соответствующую информацию страховщику, застрахованный знал, что последует назначение его в качестве застрахованного, если в договоре не предусмотрено иное, предполагается, что страхователь должен был знать об обстоятельствах, о которых знал или должен был знать застрахованный."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133015. Нарушение обязанности одним из застрахованных"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Нарушение обязанности одним из застрахованных не влияет на права других застрахованных по тому же договору страхования, за исключением случая общего страхового риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133016. Отсутствие страхового риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если страховой риск не существует ни на день заключения договора, ни в последующий период страхования, страховая премия не подлежит уплате. Вместе с тем страховщик имеет право на возмещение понесенных разумных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если страховой риск перестает существовать в течение периода страхования, наступает по праву расторжение страхования с момента, когда страховщик уведомлен о прекращении страхового риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Страхование имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133017. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании имущества страховщик обязывается к выплате застрахованному страхового возмещения при наступлении страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В страховании имущества застрахованный должен иметь законный интерес в отношении застрахованного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133018. Оценка и проверка состояния имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При заключении договора страховщик имеет право обследовать имущество, чтобы определить его наличие и реальное состояние."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик имеет право проверить порядок содержания застрахованного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133019. Частичное страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик обязан возместить весь застрахованный ущерб в пределах страховой суммы, даже если страховая сумма меньше стоимости застрахованного имущества на момент наступления страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем стороны могут договориться, что причитающееся к выплате страховщиком возмещение уменьшается пропорционально соотношению страховой суммы и реальной стоимости имущества на момент причинения ущерба (оговорка о пропорциональном возмещении). В этом случае расходы на уменьшение ущерба, предусмотренные статьей 133012, возмещаются в той же пропорции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Оговорка о пропорциональном возмещении может предъявляться только в случае, если страховщик дополнительно указал ее существование в тексте страхового полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133020. Передача права собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если передается право собственности на застрахованное имущество, расторжение страхования по праву наступает по истечении месячного срока со дня передачи, за исключением случая, когда страхователь и приобретатель имущества приходят к соглашению о расторжении до истечения этого срока. Это правило не применяется, если договор страхования был заключен в пользу будущего приобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До истечения срока, предусмотренного частью (1), приобретатель имущества считается застрахованным с момента, когда на него переходит риск застрахованного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) не применяются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если страховщик, страхователь и приобретатель имущества согласились об ином;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) при передаче права собственности по наследству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Страхователь, не сообщивший страховщику о произведенном отчуждении и приобретателю имущества о наличии договора страхования, остается обязанным к уплате страховых премий, подлежащих уплате после даты отчуждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Страхование гражданской ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133021. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае страхования гражданской ответственности страховщик обязуется выплатить возмещение за ущерб, ответственность за причинение которого несет на основании закона застрахованный перед потерпевшими третьими лицами, а также за расходы на защиту, понесенные в соответствии со статьей 133012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стороны могут включить в договор страхования и гражданскую ответственность иного лица (застрахованного), чем страхователь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133022. Установление возмещения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если законом не предусмотрено иное, возмещение устанавливается соглашением, заключенным между страховщиком, потерпевшим третьим лицом и, с учетом положений части (3) статьи 133030, застрахованным, либо, в случае разногласий, судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133023. Причина ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный не имеет права на страховое возмещение в той мере, в какой ущерб причинен действием или бездействием с целью его причинения. Это включает в себя и несоблюдение конкретных указаний, данных страховщиком после наступления ущерба, допущенное вследствие грубой небрежности и с сознанием возможности увеличения ущерба вследствие их несоблюдения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях части (1) причинение ущерба включает в себя непринятие мер для предотвращения или уменьшения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133024. Признание ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка в договоре страхования, освобождающая страховщика от его обязательств в случае, когда страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный признает обязательство по возмещению ущерба потерпевшему третьему лицу или удовлетворяет его, является ничтожной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За исключением случая, когда договорились об ином, страховщик не связан соглашением между потерпевшим третьим лицом и страхователем или, по обстоятельствам, застрахованным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133025. Уступка требований, вытекающих из полиса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Оговорка в договоре страхования, лишающая застрахованного права уступить право на получение возмещения ущерба, вытекающего из полиса, является ничтожной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133026. Право на декларацию о заявлениях на возмещение ущерба"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Страхователь вправе в любое время потребовать декларацию о заявлениях на возмещение ущерба, поданных за последние пять лет по его страховым полисам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133027. Страховой случай"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховой случай представляет собой деяние, вследствие которого возникает ответственность застрахованного, наступившая в течение периода страхования по договору страхования, если стороны договора страхования в коммерческих или профессиональных целях не определяют страховой случай со ссылкой на другие критерии, такие как предъявление претензий потерпевшим третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договаривающиеся стороны определяют страховой случай со ссылкой на предъявление претензий потерпевшим третьим лицом, страхование покрывает претензии, предъявленные в течение периода страхования или в течение дополнительного срока, по меньшей мере равного сроку давности, применимому к данному виду ответственности, и основанные на деянии, имевшем место до истечения периода страхования. Договор страхования может предусмотреть исключение покрытия в случае, когда на момент заключения договора заявитель знал или должен был знать об обстоятельствах, которые могут служить причиной претензий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133028. Претензии, превышающие страховую сумму"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если общая сумма выплат, причитающихся множеству потерпевших третьих лиц, превышает страховую сумму, платежи подлежат пропорциональному уменьшению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик, который, не подозревая о существовании других потерпевших третьих лиц, добросовестно выплатил возмещение в пользу известных ему потерпевших третьих лиц, несет ответственность перед прочими потерпевшими третьими лицами в пределах остатка страховой суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133029. Прямые требования и возражения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Права потерпевших третьих лиц осуществляются в отношении лиц, ответственных за возмещение ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой страхователь или, по обстоятельствам, застрахованный несет гражданскую ответственность, потерпевшее третье лицо может по своему усмотрению предъявить прямую претензию о возмещении ущерба к страховщику на основании и в соответствии с условиями договора страхования в любом из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если страхование является обязательным страхованием;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если в отношении страхователя или застрахованного возбужден процесс несостоятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если страхователь или застрахованный ликвидирован или распущен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если потерпевшее третье лицо получило телесные повреждения или в случае его смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если закон, регулирующий гражданскую ответственность, предусматривает прямое требование потерпевшего третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик отвечает перед потерпевшими третьими лицами в пределах его обязательств по договору страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Страховщик может выдвигать потерпевшему третьему лицу возражения, вытекающие из договора страхования, с исключениями, предусмотренными правовыми положениями об обязательном страховании. Вместе с тем страховщик не может выдвигать возражение, основанное на поведении страхователя и/или застрахованного после возникновения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Страховщик выплачивает возмещение непосредственно потерпевшему третьему лицу в той мере, в какой оно не получило возмещения от застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если застрахованный докажет, что он выплатил возмещение потерпевшему третьему лицу, возмещение выплачивается застрахованному."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133030. Обязанности по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По требованию потерпевшего третьего лица страхователь и застрахованный обязаны предоставить ему информацию, необходимую для предъявления прямой претензии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик обязан направить страхователю уведомление в текстовой форме о любой предъявленной ему прямой претензии без неоправданного промедления, но не позднее пятнадцати дней после ее получения. Если страховщик не выполняет эту обязанность, выплата потерпевшему третьему лицу или признание долга потерпевшему третьему лицу не влияет на права страхователя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если страхователь не предоставляет страховщику информацию о страховом случае в тридцатидневный срок с момента направления ему уведомления в соответствии с частью (2), считается, что страхователь согласился на прямое урегулирование претензии страховщиком. Это правило применяется и в отношении застрахованных, которые действительно получили уведомление в соответствующий срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133031. Выплата возмещения в случае страхования ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Выплата возмещения страхователю или, по обстоятельствам, застрахованному освобождает страховщика от его обязательства перед потерпевшим третьим лицом в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потерпевшее третье лицо отказалось от своей прямой претензии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потерпевшее третье лицо не подало страховщику запрос на прямую выплату в тридцатидневный срок с момента получения письменного запроса страховщика."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133032. Исковая давность в случае страхования ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исковой давности по иску к страховщику, будь он предъявлен застрахованным или же потерпевшим третьим лицом, истекает одновременно со сроком исковой давности по иску потерпевшего третьего лица к застрахованному."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение срока исковой давности претензии потерпевшего третьего лица к застрахованному приостанавливается с момента, когда застрахованный узнал о предъявлении прямой претензии к страховщику, и до момента урегулирования прямой претензии или однозначного отклонения ее страховщиком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Страхование здоровья"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133033. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании здоровья страховщик обязуется оплатить расходы, понесенные в связи с наступлением страхового случая."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Объектом страхования здоровья являются имущественные интересы застрахованного, относящиеся к его жизни и здоровью, касающиеся возмещения расходов, связанных с оказанием медицинских и сопутствующих им услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§5. Страхование кредитов, гарантий и финансовых потерь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133034. Страхование кредитов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании кредитов страховщик страхует риски застрахованного по полному или частичному невозврату кредита или займа и неуплате процентов по нему должником застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках страхования кредитов как страхователем, так и застрахованным может быть банк или небанковское финансовое учреждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133035. Страхование гарантий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании гарантий страховщик в качестве гаранта обеспечивает покрытие финансовых потерь, понесенных застрахованным вследствие неисполнения или ненадлежащего исполнения договорных обязательств страхователем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках страхования гарантий застрахованным является назначенное страхователем лицо, иное нежели страхователь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При заключении договора страхования страховщик выдает страхователю страховой полис, а застрахованному – гарантийное письмо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133036. Страхование финансовых потерь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании финансовых потерь объектом страхования являются имущественные интересы застрахованного, связанные с финансовыми потерями, понесенными застрахованным вследствие неисполнения или ненадлежащего исполнения договорных обязательств должником застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках страхования финансовых потерь застрахованным является страхователь или другое лицо, назначенное им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При страховании финансовых потерь неисполнение или ненадлежащее исполнение договорных обязательств должником застрахованного должно иметь неумышленный характер."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Подчасть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Страхование от несчастных случаев"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133037. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В страховании от несчастных случаев страховщик обязуется при наступлении страхового случая выплатить страховую компенсацию, установленную в соответствии с договором страхования, выгодоприобретателю страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Объектом страхования от несчастных случаев являются имущественные интересы застрахованного, относящиеся к его жизни, здоровью и трудоспособности в связи с несчастным случаем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Страхование жизни"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Стороны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133038. Общие понятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае страхования жизни обязательство страховщика или уплата страховой премии зависит от события, определенного с учетом смерти или дожития застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Застрахованным является лицо, чьи жизнь, здоровье, физическая целостность или гражданский статус страхуются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В страховании жизни одно и то же лицо может быть одновременно страхователем, застрахованным и/или выгодоприобретателем страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договор страхования жизни лица, не являющегося страхователем, ничтожен, если не получено в письменной форме информированное согласие застрахованного относительно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заключения договора страхования в отношении него; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) личности выгодоприобретателя, если он указан в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Существенное изменение договора, включая смену выгодоприобретателя, увеличение страховой суммы и изменение срока действия договора, не вступает в силу, если не получено согласие, предусмотренное частью (4). Это же правило применяется к уступке или обременению в отношении договора страхования или права на страховую компенсацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133039. Выгодоприобретатель страховой компенсации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь может назначить одного или нескольких выгодоприобретателей страховой компенсации и может изменить или отменить назначение, за исключением случая, когда предусмотрена безотзывность назначения. Назначение, изменение или отмена, если они не сделаны по завещанию, осуществляются в письменной форме и направляются страховщику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право назначать, изменять или отменять назначение погашается со смертью страхователя или с наступлением страхового случая, смотря по тому, что произойдет раньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страхователь или, по обстоятельствам, его наследники признаются выгодоприобретателями страхового возмещения в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) страхователь не назначил выгодоприобретателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) назначение выгодоприобретателя отменено и другие выгодоприобретатели не назначены;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выгодоприобретатель умер до наступления страхового случая и другие выгодоприобретатели не назначены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если назначены два или более выгодоприобретателя и назначение любого из них отменено или любой из них умер до наступления страхового случая, часть страховой компенсации, которая причиталась бы соответствующим выгодоприобретателю или выгодоприобретателям, распределяется пропорционально между оставшимися выгодоприобретателями, если страхователь не распорядится иначе согласно части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) С учетом правовых положений о ничтожности, оспоримости или непротивопоставимости сделок, наносящих ущерб кредиторам, дебиторская масса страхователя не включает страховую компенсацию, редуцированную страховую сумму или выкупную сумму до тех пор, пока страхователю не выплачена страховая компенсация."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Страховщик, который выплачивает страховое возмещение лицу, назначенному в соответствии с частью (1), освобождается от обязательства по оплате, за исключением случая, когда он знал, что данное лицо не имеет права на получение страховой компенсации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133040. Выгодоприобретатель выкупной суммы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вне зависимости от назначения в соответствии со статьей 133039 страхователь может назначить также выгодоприобретателя выкупной суммы, если таковая имеется, и может изменить или отменить такое назначение. Назначение, изменение или отмена делается в письменной форме и направляется страховщику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страхователь признается выгодоприобретателем выкупной суммы в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если не назначен ни один выгодоприобретатель выкупной суммы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если назначение выгодоприобретателя выкупной суммы отменено и другие выгодоприобретатели не назначены;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если выгодоприобретатель выкупной суммы умер и другие выгодоприобретатели не назначены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (2) и (4)–(6) статьи 133039 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133041. Уступка или обременение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае безотзывного назначения выгодоприобретателя уступка или обременение договора страхования или права на страховую компенсацию страхователем не вступает в силу, если выгодоприобретатель не дал своего письменного согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уступка или обременение права на страховую компенсацию выгодоприобретателем не вступает в силу, если страхователь не дал своего письменного согласия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133042. Отказ выгодоприобретателя от наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если выгодоприобретатель является наследником застрахованного и отказался от наследства, отказ не влияет на его положение в договоре страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Начальная фаза и срок действия договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133043. Преддоговорные обязанности заявителя по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Информация, которую заявитель должен предоставить в соответствии с частью (1) статьи 1316, включает обстоятельства, о которых знало или должно было знать страхуемое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Санкции за неисполнение преддоговорных обязанностей по информированию, предусмотренных статьями 1317, 1318 и статьей 1320 в части, не относящейся к статье 1319, могут быть применены в течение пяти лет с момента заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133044. Преддоговорные обязанности страховщика по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик обязан сообщить заявителю, имеет ли тот право участвовать в прибыли. Получение этой информации должно быть подтверждено прямым заявлением в документе, отдельном от бланка заявления о страховании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До заключения договора страховщик должен предоставить следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) относительно страховщика: конкретную ссылку на обязательную публикацию годового отчета о платежеспособности и финансовом состоянии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) относительно договорных обязательств страховщика:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) разъяснение каждой выгоды и каждого варианта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) информацию о доле страховой премии по каждой выгоде, как основной, так и, по обстоятельствам, дополнительной;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) методы расчета и распределения бонусов, включая указание закона, применимого к надзору;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) указание выкупной суммы и редуцированной страховой суммы, а также степень их обеспечения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в договорах unit-linked: перечисление используемых контрольных значений (единиц учета) и указание базовых активов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) общую информацию о применимом к данному виду полиса налоговом режиме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Дополнительно предоставляется конкретная информация для облегчения надлежащего понимания присущих договору рисков, которые принимаются на себя страхователем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133045. Срок отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор страхования жизни может быть отозван в тридцатидневный срок после выдачи страхового полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133046. Право страхователя на расторжение страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь имеет право на расторжение страхования жизни, не предусматривающего редуцированной страховой суммы или выкупной суммы, при условии, что расторжение не вступает в силу ранее одного года с даты заключения договора. Право на расторжение до истечения срока действия договора может быть исключено в случае уплаты единовременной страховой премии. Расторжение оформляется письменно и вступает в силу по истечении пятнадцати дней после получения страховщиком уведомления о расторжении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор страхования жизни предусматривает редуцированную страховую сумму или выкупную сумму, применяются положения статей 133055 и 133056."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133047. Право страховщика на расторжение страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Страховщик имеет право на расторжение страхования жизни лишь в той мере, в какой это допустимо настоящей главой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Изменения в течение срока действия договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133048. Обязанности страховщика по информированию в течение срока действия договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае необходимости страховщик должен предоставить страхователю письменную декларацию текущей стоимости причитающихся по полису бонусов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик должен незамедлительно уведомить страхователя о любых изменениях, касающихся:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условий полиса, как общих, так и специальных;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае изменения условий полиса или изменения действующего законодательства – информации, предусмотренной пунктом h) части (2) статьи 1310, а также подпунктами a)–e) пункта 2) части (2) статьи 133044."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133049. Увеличение риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае договора страхования жизни оговорка, предусматривающая возраст или ухудшение здоровья как увеличение риска в смысле части (1) статьи 1322, считается несправедливым условием в целях настоящего кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133050. Корректировка страховой премии и страховых выплат"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае договора страхования, покрывающего риски, за которые страховщик несет безусловную ответственность, страховщик имеет право на корректировку в соответствии с частями (2) и (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Увеличение страховой премии допускается, если произошло непредвиденное и неуклонное изменение в отношении биометрических рисков, используемых в качестве основы при расчете страховой премии, если увеличение необходимо для обеспечения непрерывной способности страховщика осуществлять страховые выплаты и если увеличение одобрено независимым доверительным собственником или надзорным органом. Страхователь имеет право компенсировать увеличение страховой премии за счет соответствующего снижения страховых выплат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае полиса с уже уплаченной страховой премией страховщик вправе уменьшить страховые выплаты в соответствии с условиями, установленными в части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Не допускается корректировка на основании частей (2) или (3):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в той мере, в какой допущена ошибка при расчете страховой премии и/или страховых выплат, о которой мог бы знать компетентный и ответственный актуарий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если базовый расчет не распространяется на все договоры, в том числе заключенные после корректировки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Увеличение страховой премии или уменьшение страховых выплат вступает в силу в трехмесячный срок после того, как страховщик письменно уведомил страхователя об увеличении страховой премии или уменьшении страховых выплат, об основаниях этого решения и о праве страхователя требовать уменьшения страховых выплат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае договора страхования жизни, покрывающего риски, за которые страховщик несет безусловную ответственность, страхователь имеет право на уменьшение страховой премии, если из-за непредвиденных и неуклонных изменений в отношении биометрических рисков, используемых в качестве основы при расчете страховой премии, первоначальный размер страховой премии не является целесообразным и необходимым для обеспечения непрерывной способности страховщика осуществлять страховые выплаты. Уменьшение страховой премии должно быть одобрено независимым доверительным собственником или надзорным органом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Права, предусмотренные настоящей статьей, могут осуществляться не ранее чем по истечении пяти лет после заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133051. Изменение договорных условий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оговорка, позволяющая страховщику изменять договорные условия, иные чем размер страховой премии и страховых выплат, ничтожна, за исключением случая, когда изменение необходимо ради одной из следующих целей:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) для соответствия изменениям законодательства в области страхового надзора, включая принятие обязательных мер надзорным органом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для соответствия изменениям императивных норм применимого национального закона о пенсионных планах работников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) для соответствия изменениям национальных правил, устанавливающих особые требования к договору страхования жизни, с тем чтобы можно было пользоваться особым налоговым режимом или государственными субсидиями;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) для замены несправедливого условия договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменение вступает в силу с третьего месяца после получения страхователем письменного уведомления, которым ему сообщено об изменении и его основаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) применяются без ущерба для других требований, предъявляемых для действительности оговорок об изменении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§4. Страховой случай"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133052. Обязанности страховщика по расследованию и информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страховщик, имеющий основания полагать, что страховой случай наступил, должен принять разумные меры для его установления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик, узнавший о наступлении страхового случая, должен приложить с учетом обстоятельств все усилия для того, чтобы выяснить личность и адрес выгодоприобретателя и сообщить ему о наступлении страхового случая. Информация сообщается не позднее тридцати дней после того, как страховщик выяснил личность и адрес выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае нарушения страховщиком положений частей (1) или (2) течение срока исковой давности требования выгодоприобретателя приостанавливается до тех пор, пока выгодоприобретатель не узнает о своем требовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133053. Самоубийство застрахованного"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в течение двухлетнего срока с момента заключения договора или последнего изменения страховой суммы в сторону увеличения застрахованный совершил самоубийство, страховщик освобождается от ответственности по выплате страховой компенсации. В этом случае страховщик обязан выплатить выкупную сумму и любую прибыль в соответствии со статьей 133056."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются в случае, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) при совершении самоубийства застрахованный находился в психическом состоянии, не позволяющем ему свободно проявить волю;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) несомненно доказано, что на момент заключения договора застрахованный не собирался совершать самоубийство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133054. Убийство застрахованного"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если выгодоприобретатель намеренно лишает жизни (убивает) застрахованного, его назначение в качестве выгодоприобретателя отменяется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Уступка требования на получение страховой компенсации не вступает в силу, если цессионарий убивает застрахованного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если страхователь, являющийся также выгодоприобретателем, убивает застрахованного, страховая компенсация ему не выплачивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если выгодоприобретатель или страхователь убил застрахованного в состоянии необходимой обороны или если имеется другая причина, исключающая преступный характер деяния, положения настоящей статьи не применяются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§5. Конверсия и выкуп"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133055. Конверсия в страховании жизни"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения статьи 1328 не применяются к договорам страхования жизни, по которым образовалась редуцированная страховая сумма или выкупная сумма. Эти договоры преобразуются страховщиком из договора страхования с уплатой страховой премии в договор страхования без уплаты страховой премии и с редуцированной страховой суммой, если страхователь не требует выплаты выкупной суммы в тридцатидневный срок после получения информации, предусмотренной частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Страховщик должен в тридцатидневный срок по наступлении срока уплаты сообщить страхователю о редуцированной страховой сумме и выкупной сумме и потребовать от страхователя выбрать между конверсией и установлением редуцированной страховой суммы или выплатой выкупной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Заявление на выплату выкупной суммы подается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133056. Выкуп в страховании жизни"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Страхователь может в любое время письменно потребовать от страховщика выплаты ему, полностью или частично, образовавшейся по полису выкупной суммы, при условии, что это требование не вступит в силу до истечения одного года после заключения договора. Договор должен быть скорректирован или расторгнут соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С учетом положений статьи 133055, в случае расторжения или признания ничтожным по инициативе страховщика договора страхования жизни, по которому образовалась выкупная сумма, страховщик обязан выплатить выкупную сумму, в том числе в случае, предусмотренном статьей 1319."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Страховщик должен сообщать страхователю, по его запросу, но не реже одного раза в год, о текущем размере выкупной суммы и о степени ее обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Доля любой прибыли, на которую имеет право страхователь, выплачивается дополнительно к выкупной сумме, если только эта доля не была учтена при расчете выкупной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Суммы, причитающиеся согласно настоящей статье, должны быть выплачены не позднее двух месяцев после получения страховщиком запроса страхователя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133057. Редуцированная страховая сумма и выкупная сумма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Договор страхования должен предусматривать метод расчета редуцированной страховой суммы и/или выкупной суммы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Групповое страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133058. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договорами группового страхования являются договоры, заключаемые между страховщиком и организатором группы в интересах членов группы, имеющих общую связь с организатором. Договор коллективного страхования может также охватывать семьи членов группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор группового страхования подпадает под действие положений настоящей главы, если он заключен между организатором группы и страховщиком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Групповое страхование является обязательным, если члены группы страхуются автоматически в силу их принадлежности к группе, без возможности отказаться от страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Групповое страхование является добровольным, если члены группы страхуются на основании личного заявления или потому, что не отказались от страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133059. Общая обязанность осмотрительности организатора группы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При ведении переговоров и исполнении договора группового страхования организатор группы обязан действовать осмотрительно и добросовестно, принимая во внимание законные интересы членов группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Организатор группы должен направлять членам группы уведомления, поступающие от страховщика, и сообщать им о любых изменениях в договоре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Обязательное групповое страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133060. Обязанность организатора группы по информированию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Когда какое-либо лицо присоединяется к группе, организатор группы должен незамедлительно сообщить этому члену:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о наличии договора страхования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) об объеме покрытия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) о любых мерах предосторожности и других требованиях для поддержания покрытия; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) о процедуре предъявления претензий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Бремя доказывания того, что член группы проинформирован в соответствии с частью (1), возлагается на организатора группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133061. Расторжение страхования страховщиком"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях статьи 13304 осуществление права на расторжение страхования страховщиком считается разумным, только если оно ограничивается исключением из страхового покрытия того члена группы, в отношении которого наступил страховой случай."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях части (2) статьи 1321 и части (1) статьи 1323 осуществление права на расторжение страховщиком распространяется только на исключение из страхового покрытия тех членов группы, которые не приняли установленных мер предосторожности или, по обстоятельствам, риск которых увеличился."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях статьи 133017 осуществление права на расторжение страхования распространяется только на исключение из страхового покрытия членов группы, произведших отчуждение права собственности на застрахованное имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133062. Право на продолжение страхового покрытия в случае группового страхования жизни"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если происходит расторжение группового страхования жизни или если какой-либо член покидает группу, страховое покрытие прекращается по истечении трех месяцев после расторжения или прекращения членства в группе либо по истечении срока действия договора группового страхования жизни, смотря по тому, что произойдет раньше. В таких случаях член группы имеет право на равноценное покрытие на основе индивидуального договора с соответствующим страховщиком без новой оценки риска."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Организатор группы должен без неоправданного промедления письменно сообщить члену группы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о неизбежности прекращения его страхового покрытия по договору группового страхования жизни;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о его праве, предусмотренном частью (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) о том, каким образом он может осуществить это право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если член группы выразил намерение осуществить свое право, предусмотренное частью (1), договор между страховщиком и членом группы продолжается как договор индивидуального страхования, со страховой премией, рассчитанной на основе индивидуального полиса на тот момент времени без учета текущего состояния здоровья или возраста члена группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Добровольное групповое страхование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133063. Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Добровольное групповое страхование представляет собой комбинацию рамочного договора между страховщиком и организатором группы и договоров индивидуального страхования, заключаемых в этих рамках между страховщиком и членами группы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящего параграфа применяются к договорам индивидуального страхования, в которых организатор группы и страховщик согласились на их применение. Вместе с тем положения настоящей главы, за исключением положений статей 133058 и 133059, не применяются к рамочному договору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133064. Изменение договорных условий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Изменение условий рамочного договора может повлиять на договоры индивидуального страхования лишь в случае, если оно осуществляется согласно положениям статей 133050 и 133051, применяемым соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 133065. Продолжение страхового покрытия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Расторжение рамочного договора или прекращение членства в группе не влияет на страховые отношения между страховщиком и членом группы.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"598. Дополнить кодекс статьей 13321 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 13321. Судебное и внесудебное мировое соглашение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Мировое соглашение является судебным, если оно утверждено в соответствии с применимыми процессуальными нормами компетентной судебной или арбитражной инстанцией. Правовые положения о принудительном исполнении арбитражных решений сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Мировое соглашение является внесудебным, если посредством него стороны предупредили судебный процесс, который мог начаться, или если, регулируя текущий процесс, они не представили мировое соглашение компетентной судебной или арбитражной инстанции для утверждения. После его утверждения надлежащим образом внесудебное мировое соглашение становится судебным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Договор внесудебного мирового соглашения заключается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если не предусмотрено иное, положения настоящей главы применяются как к судебному, так и к внесудебному мировому соглашению.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"599. Статьи 1333 и 1334 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1333. Последствия мирового соглашения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Мировое соглашение имеет для сторон силу судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Внесудебное мировое соглашение подлежит принудительному исполнению только после:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) удовлетворения компетентной инстанцией иска о принудительном исполнении обязательства, вытекающего из мирового соглашения, – по заявлению стороны мирового соглашения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) утверждения мирового соглашения компетентной инстанцией в соответствии с главой XLV Гражданского процессуального кодекса – по заявлению стороны в процессе медиации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) совершения исполнительной надписи нотариусом. Нотариус должен совершить исполнительную надпись на мировом соглашении по заявлению всех участников мирового соглашения, в рамках процесса медиации или вне его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сторона внесудебного мирового соглашения может ссылаться на внесудебное мировое соглашение путем выдвижения возражения без запроса его утверждения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если одна сторона имеет право на расторжение судебного мирового соглашения в связи с неисполнением вытекающих из него обязательств, расторжение не может быть заявлено путем одностороннего уведомления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Судебная инстанция, в которую обратились за вынесением решения о расторжении судебного мирового соглашения, вправе не удовлетворить иск, если управомоченная сторона может избежать последствий неисполнения мирового соглашения путем реализации принудительного исполнения или получения возмещения ущерба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1334. Недействительность мирового соглашения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Мировое соглашение может быть признано недействительным по общим основаниям признания сделок недействительными. Оно также может быть оспорено путем подачи иска об отмене или иска о признании сделки притворной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заблуждение о праве в вопросах, являющихся предметом разногласия сторон, и ущерб не могут служить основанием для признания мирового соглашения недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Мировое соглашение предполагается неделимым в отношении его предмета. В отсутствие соглашения о противном оно подлежит только полной недействительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Решение инстанции, которым мировое соглашение объявляется или признается недействительным, лишает силы решение инстанции, которым мировое соглашение было утверждено.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"600. В статье 1336 слова «завершился вынесением вступившего в законную силу судебного решения.» заменить словами «разрешился вступившим в законную силу судебным решением.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"601. В статье 1341:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если для продажи вещи закон требует, под угрозой ничтожности, определенной формы, то такое же требование к форме предъявляется к договору простого товарищества, предметом которого является такая вещь.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «В случае заключения договора в письменной форме он» заменить словами «Договор простого товарищества»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"602. В статье 1342:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить предложением: «Если договор определяет лишь долю участия товарищей в прибыли и убытках, та же доля применяется к долям общего имущества.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) первое предложение дополнить словами «согласно долям общего имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"603. В части (2) статьи 1343 цифры «619,» заменить цифрами «62320,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"604. В статье 1345:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) второе предложение исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) после слов «единогласным решением» дополнить словами «других товарищей»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (51) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(51) Товарищ имеет право, даже если он не уполномочен на ведение дел и представительство, получать информацию о деятельности товарищества, знакомиться с бухгалтерскими документами и документами по товариществу, а также с состоянием имущества товарищества. Условие, исключающее или ограничивающее это право, не препятствует его применению, если имеются основания предполагать ненадлежащее управление.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (6) дополнить словами «в той мере, в какой они не противоречат положениям настоящей главы.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"605. Статью 1348 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1348. Недопустимость передачи прав товарищей. Обращение взыскания частными кредиторами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вытекающие из договорных отношений права и претензии товарища по отношению к другим товарищам передаче не подлежат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До тех пор, пока товарищество не распущено, кредитор товарища не может обратить взыскание на права товарища, вытекающие из договора простого товарищества, за исключением обращения взыскания на требование о получении причитающейся ему доли прибыли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если предусмотрено, что смерть одного из товарищей–физических лиц или роспуск товарища–юридического лица не влечет роспуск товарищества, правопреемники товарища не становятся товарищами, а получают лишь право на денежную стоимость доли, приобретенной в порядке правопреемства. Договор может предусматривать, что правопреемники товарища становятся товарищами, перенимая место и право предшественника.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"606. Дополнить кодекс статьей 13481 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 13481. Права супруга товарища"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) К доле общего имущества, приобретенной супругом в период брака, применяется правовой режим общей совместной собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Супруг товарища не может требовать раздела доли, а также его приема в товарищество, если договором простого товарищества не предусмотрено иное. Право супруга товарища на денежную стоимость его части в доле остается незатронутым.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"607. В статье 1352:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи изменение касается только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) изменения касаются только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Положения части (1) применяются и в случае, когда предусмотрено, что товарищество будет продолжаться в течение жизни товарища, а также в случае, когда товарищи по умолчанию продолжают товарищество по истечении конкретного срока.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(2) Если договор заключен с указанием срока, досрочное расторжение допускается только по обоснованным причинам. Обоснованными причинами являются, в частности, неисполнение другим товарищем, умышленно или вследствие грубой небрежности, существенного обязательства, вытекающего из договора простого товарищества, или невозможность продолжения исполнения другим товарищем этих обязательств.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в частях (3) и (4) изменения касаются только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"608. Статью 1353 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1353. Основания для роспуска простого товарищества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Основаниями для роспуска простого товарищества являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) истечение срока, на который создано товарищество, за исключением случая, когда товарищи по умолчанию продолжают товарищество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) решение товарищей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) возбуждение процедуры несостоятельности в отношении имущества товарищества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) преследование кредитором товарища его доли общего имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) достижение цели или невозможность достижения целей товарищества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договором не предусмотрено иное, основаниями для роспуска простого товарищества могут быть также:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) смерть одного из товарищей–физических лиц или роспуск одного из товарищей–юридических лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) возбуждение процедуры несостоятельности в отношении одного из товарищей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) установление судебной меры охраны в виде опеки в отношении одного из товарищей, если это наносит ущерб работе товарищества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) расторжение договора простого товарищества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"609. В статье 1377 слова «или передача ценных бумаг» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"610. В статье 1378:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «в интересах другого лица (заинтересованного лица) без его поручения» заменить словами «с преимущественным намерением быть полезным другому лицу (заинтересованному лицу) либо не будучи вправе»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) второе предложение исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Положения части (2) не применяются в случае исполнения вопреки воле заинтересованного лица его обязанности по содержанию лиц, которых заинтересованное лицо обязано содержать в соответствии с законом, или других обязанностей заинтересованного лица, которые должны быть незамедлительно исполнены в силу преобладающего общественного интереса, при условии, что ведущий дела без поручения действует с преимущественным намерением быть полезным лицу, принимающему исполнение.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"611. Статью 1379 дополнить частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Ведущий дела без поручения может прекратить ведение дел по обоснованным причинам.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"612. Статью 1380 дополнить словами «, хотя бы ведущий дела без поручения и не действовал с намерением заключить договор поручения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"613. Часть (1) статьи 1382 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Ведущий дела без поручения может потребовать от заинтересованного лица возмещения расходов на ведение дел в той мере, в какой они в соответствии с обстоятельствами могут быть признаны необходимыми и, в пределах увеличения стоимости, целесообразными. Ведущий дела без поручения может выбрать возмещение путем прямого покрытия договорных расходов заинтересованным лицом или путем возврата ведущему дела без поручения суммы понесенных им расходов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"614. В статье 1383 слово «желанию» заменить словом «воле», а слова «желание заинтересованного лица противоречит закону.» – словами «волеизъявление не требуется согласно части (3) статьи 1378.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"615. Статью 1384 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1384. Возмещение убытков, причиненных ведущему дела без поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ведущий дела без поручения, действовавший в соответствии с настоящей главой в целях защиты заинтересованного лица либо его имущества или интересов от опасности, вправе требовать возмещения убытков в результате вреда, причиненного телесной целостности или имуществу ведущего дела без поручения, если его действия создали или привели к значительному увеличению риска причинения ущерба, при условии, что этот риск в той мере, в какой он был предвидим, был соизмерим с опасностью, которой подвергалось заинтересованное лицо.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"616. Дополнить кодекс статьями 13841 и 13842 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 13841. Справедливые пределы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право ведущего дела без поручения на компенсацию расходов и возмещение ущерба может быть ограничено или исключено судебной инстанцией в той мере, в какой это справедливо и разумно, в частности если ведущий дела без поручения действовал в защиту заинтересованного лица в ситуации общей для них опасности, если ответственность заинтересованного лица была чрезмерной или если ведущий дела без поручения имеет право получить соответствующее возмещение от другого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13842. Право в отношении ответственного за ущерб лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если ведущий дела без поручения действовал с целью защиты заинтересованного лица от ущерба, лицо, ответственное за ущерб, в соответствии с правовыми положениями о деликтной ответственности также обязано компенсировать расходы ведущего дела без поручения и возместить ему то, на что он имеет право в соответствии с настоящей главой.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"617. Статью 1387 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1387. Права и обязанности, вытекающие из действий, совершенных без поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Права и обязанности, вытекающие из необходимых и целесообразных действий, совершенных в соответствии с настоящей главой в интересах другого лица без его поручения, относятся к лицу, в интересах которого совершены эти действия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем односторонняя сделка, совершенная ведущим дела без поручения в соответствии с настоящей главой, не вступает в силу, если лицо, которому адресована эта сделка, без неоправданного промедления отклоняет ее.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"618. В статье 1388 слова «ведет собственные дела,» заменить словами «делало это ради своей пользы,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"619. Главу XXXIII раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XXXIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НЕОСНОВАТЕЛЬНОЕ ОБОГАЩЕНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1389. Неосновательное обогащение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, получившее неосновательное обогащение (обогатившееся лицо) в результате невыгодных последствий для другого лица (потерпевшего), обязано вернуть обогащение этому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются только с учетом положений настоящей главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1390. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Юридические последствия обогащения, приобретенного на основании договора или другой действительной и действующей сделки, регулируются иными правовыми положениями, если эти правила дают или исключают право возврата обогащения, посредством отзыва, расторжения, уменьшения встречного обязательства или по другим основаниям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей главы не затрагивают никакое другое право на возврат или восстановление, предусмотренное правовыми положениями о собственности, договорами или иными правовыми положениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем, если потерпевший имеет:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) как претензию на основе настоящей главы на возврат неосновательного обогащения,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) так и претензию на устранение невыгодных последствий (обращенную к обогатившемуся лицу или к третьему лицу) либо право на восстановление на основе иных правовых положений в результате неосновательного обогащения,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"то удовлетворение одной из претензий приводит к уменьшению другой претензии в том же объеме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Правило, предусмотренное частью (3), применяется также, если некое лицо использует имущество потерпевшего так, что оно увеличивает имущество другого лица, и в соответствии с положениями настоящей главы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) пользователь обязан вернуть потерпевшему стоимость пользования; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приобретатель несет обязанность перед потерпевшим вследствие увеличения своего имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условия, при наличии которых обогащение неосновательно"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1391. Обстоятельства, при которых обогащение является неосновательным"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обогащение неосновательно, за исключением следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обогатившееся лицо имеет право на получение обогащения за счет потерпевшего в силу договора или иной сделки, судебного решения или другого правового основания; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) потерпевший свободно и не заблуждаясь согласился на наступление невыгодных для себя последствий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если договор или иная сделка недействительны или недействующи обратной силой либо если судебное решение или другое основание приобретения недействительны обратной силой, обогатившееся в силу этого лицо не имеет права на получение обогащения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем обогатившееся лицо имеет право на получение обогащения на законной основе, если оно получило обогащение вследствие приобретательной давности, добросовестного приобретения, а также в других случаях, когда согласно закону оно имеет право на то, чтобы обогащение осталось у него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обогащение также является неосновательным, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потерпевший сам предоставил его для цели, которая не была достигнута, или с ожиданием, которое не оправдалось;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обогатившееся лицо знало или, как можно разумно предполагать, должно было знать об указанной цели или ожиданиях; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обогатившееся лицо согласилось или, как можно разумно предполагать, могло согласиться с тем, что при таких обстоятельствах обогащение должно быть возвращено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1392. Исполнение обязательства третьему лицу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если обогатившееся лицо получает обогащение в результате исполнения потерпевшим обязательства или предполагаемого обязательства перед третьим лицом, обогащение правомерно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если потерпевший исполнял обязательство добровольно; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) даже если третье лицо по ошибке указало, что обязательство должно быть исполнено в пользу обогатившегося лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном частью (1), права потерпевшего в отношении третьего лица остаются незатронутыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1393. Согласие или добровольное исполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если на согласие потерпевшего повлияли обман, насилие или тяжелые обстоятельства либо если лицо не обладает вменяемостью или дееспособностью, необходимой для дачи соответствующего согласия, согласие потерпевшего не считается добровольным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если исполненное обязательство недействительно либо не возникло по причине того, что лицо не обладает вменяемостью или дееспособностью, необходимой для того, чтобы взять на себя соответствующее обязательство, либо по причине обмана, насилия или тяжелых обстоятельств, исполнение обязательства потерпевшим не считается добровольным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обогащение и потеря"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1394. Обогащение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо считается обогатившимся вследствие увеличения своего имущества, использования чужого имущества, оказания услуги или выполнения работы в его пользу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При определении того, имеет ли место обогащение лица и в каком объеме, не учитывается потеря, понесенная этим лицом в обмен на полученное им обогащение или в результате его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1395. Потеря"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо считается потерпевшим вследствие уменьшения своего имущества, использования его имущества другим лицом, оказания услуги или выполнения работы в пользу другого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При определении того, понесена ли лицом потеря и в каком объеме, не учитывается обогащение, полученное этим лицом в обмен на понесенную им потерю или в результате ее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Причинная связь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1396. Примеры причинной связи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Причинная связь между обогащением и потерей другого лица существует, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если имущество потерпевшего отчуждается обогатившемуся лицу потерпевшим;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если потерпевший оказывает услугу или выполняет работу в пользу обогатившегося лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если обогатившееся лицо использует имущество потерпевшего, особенно в тех случаях, когда обогатившееся лицо нарушает права, владение или другие законные интересы потерпевшего;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если имущество обогатившегося лица улучшается потерпевшим; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если обогатившееся лицо освобождается потерпевшим от обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обогащение может возникнуть вследствие потери, понесенной другим лицом, даже если обогащение и потеря не совпадают по характеру и стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1397. Косвенный представитель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае, когда одной из сторон сделки является комиссионер или другой косвенный представитель, обогащение или потеря комитента или другого косвенного представляемого, возникшие вследствие сделки или исполнения обязательств по такой сделке, рассматриваются как обогащение или потеря комиссионера или другого косвенного представителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13971. Исполнение должником лицу, не являющемуся кредитором. Добросовестная последующая передача"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если должник исполняет обязательство неуправомоченному третьему лицу и согласно закону должник считается освобожденным от обязательства, то обогащение, полученное третьим лицом, является потерей для кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются, в частности, если лицо, обязанное вернуть неосновательное обогащение потерпевшему, передает его третьему лицу при обстоятельствах, позволяющих должнику использовать средство защиты, предусмотренное статьей 13977."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если должник намерен погасить обязательство посредством исполнения неуправомоченному третьему лицу, а согласно закону должник не считается освобожденным от обязательства, кредитор вправе одобрить такое исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Одобрение прекращает право кредитора в отношении должника в размере исполнения, с тем что обогащение третьего лица связано с утратой кредитором права требования к должнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В отношениях между кредитором и третьим лицом одобрение не считается согласием на утрату кредитором его права требования к должнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения частей (3)–(5) не применяются, если до момента одобрения кредитором в отношении должника возбуждена процедура несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13972. Причинная связь, возникающая вследствие действий третьего лица. Одобрение сделок третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обогащение возникает вследствие потери, понесенной другим лицом, если третье лицо неправомерно использует имущество потерпевшего таким образом, что потерпевший лишается имущества, а обогатившееся лицо получает его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются, в частности, если в результате того, что третье лицо вмешивается или распоряжается имуществом, потерпевший утрачивает право собственности на имущество, а обогатившееся лицо в силу сделки или закона становится его собственником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо, имеющее право на имущество, может одобрить сделку третьего лица, которое формально производит отчуждение или иным образом использует его посредством сделки с третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Одобренная сделка влечет те же последствия, что и сделка, совершенная уполномоченным представителем. В отношениях между лицом, одобряющим сделку, и третьим лицом, которое распоряжается или иным образом использует имущество, одобрение не считается согласием на распоряжение имуществом или использование имущества третьим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возврат обогащения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13973. Обогащение, которое может быть возвращено"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если обогащением выступает имущество, которое может быть возвращено, обогатившееся лицо возвращает обогащение посредством передачи такого имущества потерпевшему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместо передачи указанного имущества обогатившееся лицо может возвратить потерпевшему денежную стоимость обогащения в случае, если передача имущества потребовала бы от обогатившегося лица несоразмерных усилий или затрат."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если имущество потреблено, уничтожено, потеряно, более не принадлежит обогатившемуся лицу или если это лицо по другим причинам не способно передать имущество, обогатившееся лицо обязано возвратить обогащение посредством выплаты его денежной стоимости потерпевшему. Если отсутствие возможности связано с частью имущества или если имущество обременено правами третьего лица, потерпевший может выбирать между получением денежной стоимости всего имущества и получением имущества в том виде, в каком оно есть, с добавлением денежной стоимости недостающей части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем в части, в которой обогатившееся лицо получило взамен такого имущества субститут, этот субститут составляет подлежащее возврату обогащение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если обогатившееся лицо является добросовестным в момент распоряжения первоначальным обогащением или в момент его утраты и осуществляет выбор в пользу возврата субститута; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если обогатившееся лицо является недобросовестным в момент распоряжения первоначальным обогащением или в момент его утраты, а потерпевший осуществляет выбор в пользу возврата субститута и такой выбор не является несправедливым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Обогатившееся лицо является добросовестным, если оно не знало и, как можно разумно предполагать, не должно было знать, что обогащение неосновательно или может стать неосновательным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13974. Обогащение, которое не может быть возвращено"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если обогащение состоит из имущества, которое не может быть возвращено, из работ, услуг или использования какого-либо имущества, обогатившееся лицо возвращает обогащение посредством выплаты его денежной стоимости потерпевшему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обогатившееся лицо не обязано платить больше, чем сбережение, которое оно сделало, если обогатившееся лицо не соглашалось на обогащение или если оно являлось добросовестным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем, если обогащение было получено на основании договора, который определял цену или стоимость такого обогащения, обогатившееся лицо обязано по меньшей мере к выплате этой денежной суммы при условии, что договор оказался недействительным по основаниям, не затрагивающим установление цены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения части (3) не применяются, если это приводит к превышению размера обязательства над денежной стоимостью обогащения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13975. Денежная стоимость обогащения. Сбережение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Денежной стоимостью обогащения является денежная сумма, которую лицо, предоставляющее обогащение, и лицо, получающее обогащение, определили бы в качестве его цены, действуя с реальным намерением заключить договор. Расходы, понесенные поставщиком работы, услуги или пользования, которые согласно договору подлежали бы покрытию получателем, должны быть включены в эту цену."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сбережением является уменьшение имущества или увеличение обязательств, которые легли бы на обогатившееся лицо в его конкретных обстоятельствах, если бы обогащение не было получено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Денежная стоимость и сбережение определяются в момент получения обогащения обогатившимся лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13976. Плоды и пользование обогащением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязанность возвратить обогащение распространяется на плоды и пользование обогащением или любое сбережение, произведенное такими плодами или пользованием, если размер сбережения меньше."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если обогатившееся лицо недобросовестно получает плоды или пользуется обогащением, возврат обогащения распространяется на плоды и пользование обогащением, даже если размер сбережения меньше, чем стоимость таких плодов или пользования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Средства правовой защиты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13977. Утрата обогащения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обогатившееся лицо не обязано возвращать обогащение в той мере, в какой оно понесло потери вследствие распоряжения обогащением или иным образом, предусмотренным статьей 1395 (утрата обогащения), за исключением случая, когда обогатившееся лицо понесло бы потери, даже если обогащение не было бы получено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем утрата обогащения не учитывается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) в той мере, в какой обогатившееся лицо получило субститут;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) в той мере, в какой обогатившееся лицо было недобросовестным в момент утраты обогащения, за исключением случая, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) потерпевший также утратил бы обогащение, даже если бы обогащение было возвращено; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обогатившееся лицо было добросовестным в момент получения обогащения, утрата обогащения произошла вследствие реализации риска, за который обогатившееся лицо не отвечает, и имела место до того, как обязательство по возврату обогащения должно было быть исполнено; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) в той мере, в какой применяются положения части (3) статьи 13974."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если обогатившееся лицо может использовать предусмотренное настоящей статьей средство защиты против потерпевшего вследствие распоряжения, совершенного в пользу третьего лица, права потерпевшего в отношении третьего лица не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13978. Сделки, добросовестно совершенные в отношении третьих лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обогатившееся лицо не обязано возвращать обогащение, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) взамен этого обогащения обогатившееся лицо предоставляет иное обогащение третьему лицу; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в момент предоставления обогатившееся лицо по-прежнему добросовестно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не затрагивают права потерпевшего на возврат имущества от соответствующего третьего лица путем иска об истребовании или, по обстоятельствам, на возврат имущества в порядке, предусмотренном настоящей главой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) не затрагивают права соответствующего третьего лица в случае эвикции согласно части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 13979. Противоправность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если договор или иная сделка, на основании которых получено обогащение, недействительны, обогатившееся лицо не обязано возвращать обогащение в той мере, в какой возврат противоречил бы целям, лежащим в основе нарушенного правового положения либо нарушенных основ правопорядка или нравственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 139710. Двусторонняя реституция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае, предусмотренном частью (2) статьи 1391, если обязательство возврата возлагается на обе стороны, их обязательства являются встречными.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"620. Наименование главы XXXIV раздела III изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XXXIV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ДЕЛИКТНАЯ ОТВЕТСТВЕННОСТЬ»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"621. Наименование части 1 главы XXXIV изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"622. В части (4) статьи 1398 слова «а действия причинителя не нарушают нормы этики и морали.» заменить словами «при условии, что лицо знало или должно было знать о последствиях просьбы или согласия, а действия причинителя не противоречат основам нравственности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"623. Статью 1399 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1399. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей главы применяются и в случае причинения вреда в договорных отношениях, за исключением случаев, когда применяются правовые положения об ответственности за неисполнение обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей главы не применяются в случаях, когда их применение противоречит другим правовым положениям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей главы не исключают использование средств правовой защиты на иных законных основаниях.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"624. В статье 1400:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слово «Предупреждение» заменить словом «Запрет»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"625. Дополнить кодекс статьями 14021 и 14022 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14021. Защита общественного интереса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанность возмещения вреда исключается, если причинение вреда вызвано необходимостью защиты фундаментальных ценностей демократического общества, в частности в случае, когда вред причинен раскрытием информации через средства массовой информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14022. Совершение действий, требуемых или разрешенных законом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Совершение действий, требуемых или разрешенных законом или приказом вышестоящего лица, не освобождает от ответственности того, кто мог сознавать незаконный характер своего совершаемого в подобных обстоятельствах деяния.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"626. Статью 1403 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1403. Ответственность доверителя за деяние уполномоченного лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверитель отвечает за вред, причиненный виновно, а в прямо предусмотренных законом случаях – невиновно его администратором, работником или другим подчиненным доверителю лицом (уполномоченным лицом) при исполнении возложенных на него обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если уполномоченное лицо причинило вред умышленно, потерпевший может требовать возмещения только от доверителя, только от уполномоченного лица или солидарно от обоих."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) За доверителем сохраняется право регресса к своему уполномоченному лицу. Уполномоченное лицо может быть освобождено от ответственности, если докажет, что действовало в строгом соответствии с указаниями доверителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Отсутствие вменяемости уполномоченного лица в момент совершения противоправного деяния не освобождает от ответственности доверителя.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"627. В части (5) статьи 1404 слова «либо невведением в действие закона» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"628. В части (1) статьи 1405 слово «физическому» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"629. В статье 1406:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «что вред возник не по их вине.» заменить словами «что должным образом выполняли свою обязанность по надзору.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Лицо, обязанное возместить вред в соответствии с частью (1), не освобождается от ответственности лишь на том основании, что оно не проживало с несовершеннолетним на момент причинения вреда, если это обстоятельство вменяется в вину обязанному лицу.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"630. В статье 1407:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «что вред возник не по их вине.» заменить словами «что должным образом выполняли свою обязанность по надзору.», а в конце дополнить часть предложением: «Положения части (4) статьи 1406 применяются соответствующим образом.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Обязанность родителей (усыновителей) или попечителя по возмещению вреда, причиненного несовершеннолетним в возрасте от четырнадцати до восемнадцати лет, не возникает, если несовершеннолетний причинил вред в качестве уполномоченного лица другого лица; в этом случае применяются положения статьи 1403.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"631. В статье 1408:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «признанным недееспособным» заменить словами «в отношении которого установлена судебная мера охраны»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (1) и (2) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) За вред, причиненный лицом, в отношении которого установлена судебная мера охраны, отвечает его временный защитник, попечитель или, по обстоятельствам, опекун либо учреждение, в котором оно находится, в той мере, в какой они должны осуществлять за ним надзор, если не докажут, что должным образом выполняли свою обязанность по надзору."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность лиц, указанных в части (1), по возмещению вреда, причиненного лицом, в отношении которого установлена судебная мера охраны, не прекращается в случае изменения или отмены судебной меры охраны.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «опекун, призванный к ответственности в соответствии с частью (1) за вред, причиненный жизни или здоровью потерпевшего,» заменить словами «временный защитник, попечитель или, по обстоятельствам, опекун, призванный к ответственности в соответствии с частью (1),», а после слов «потерпевшего и причинителя,» дополнить часть словами «степени вменяемости причинителя,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"632. В статье 1409:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «лицом, не способным понимать значение своих действий или руководить ими» заменить словами «лицом с ограниченной вменяемостью»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «Дееспособное лицо» заменить словами «Лицо, в отношении которого не установлена судебная мера охраны,», а слова «понимать значения своих действий или руководить ими,» – словами «в полной мере понимать значение своих действий или руководить ими (ограниченная вменяемость),»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «Если вред причинен жизни или здоровью потерпевшего, судебная инстанция» заменить словами «Судебная инстанция», а после слов «потерпевшего и причинителя,» дополнить часть словами «степени вменяемости причинителя,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"633. Дополнить кодекс статьей 14091 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14091. Событие, находящееся вне контроля"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо освобождается от ответственности, если вред причинен чрезвычайным событием, которое не могло быть предотвращено разумными мерами и не относится к риску, который несет данное лицо.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"634. В части (1) статьи 1410 слова «форс-мажорных обстоятельств» заменить словами «предусмотренного статьей 14091 события»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"635. В части (1) статьи 1411 изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"636. В части (2) статьи 1412 слова «права пользования,» заменить словами «права владения,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"637. Статью 1413 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1413. Ответственность в случае падения либо течения со здания или сооружения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За вред, причиненный падением либо течением чего-либо со здания или сооружения, отвечает лицо, которое владеет зданием или сооружением. Это правило не применяется, если вред причинен событием, предусмотренным статьей 14091, или по вине потерпевшего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До тех пор, пока не будет доказано обратное, предполагается, что здание или сооружение находится во владении его собственника.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"638. Дополнить кодекс статьями 14131–14136 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14131. Оставление"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо остается ответственным за вред, причиненный оставленным им зданием или сооружением – источником повышенной опасности, пока другое лицо не вступит во владение зданием или сооружением либо не получит его юридическую охрану или не начнет его эксплуатировать. Это правило применяется соответствующим образом, в разумных пределах, к охране животных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14132. Вред вследствие доверия неправильной консультации или недостоверной информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вред, причиненный лицу вследствие принятия решения на основе разумного доверия неправильной консультации или недостоверной информации, подлежит возмещению, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) консультация или информация исходит от профессионала в рамках его деятельности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предоставляющее консультацию или информацию лицо знало или, как можно разумно предполагать, должно было знать, что получатель консультации или информации будет полагаться на нее при принятии решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ответственность, предусмотренная настоящей статьей, возникает лишь в той мере, в какой предоставляющее консультацию или информацию лицо при ее предоставлении не ограничило и не сняло с себя ответственность прямым заявлением об этом получателю консультации или информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14133. Вред вследствие незаконного посягательства на деятельность профессионала и вред, причиненный потребителю вследствие недобросовестной конкуренции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, незаконно препятствующее или посягающее на деятельность профессионала, обязано возместить причиненный таким образом вред."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Потребитель имеет право на возмещение вреда, причиненного вследствие недобросовестной конкуренции, в случаях, предусмотренных законодательством о конкуренции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14134. Расходы, понесенные органом публичной власти для возмещения вреда, причиненного окружающей среде"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Расходы, понесенные компетентным органом публичной власти для восстановления таких природных элементов окружающей среды, как воздух, вода, почва, флора и фауна, вследствие причинения им существенного вреда, возмещаются этому компетентному органу публичной власти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14135. Вред вследствие намеренного введения в заблуждение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вред, причиненный лицу вследствие намеренного введения его в заблуждение словами или поведением другого лица, подлежит возмещению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Введение в заблуждение является намеренным, если оно произведено с уверенностью в ложности представленных сведений и с целью побудить их получателя допустить ошибку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14136. Причинная связь"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Считается, что лицо причинило вред, если вред является следствием деяния этого лица или следствием источника опасности, за который это лицо отвечает согласно закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае увечья или иного повреждения здоровья либо смерти лица предрасположенность потерпевшего в отношении вида или степени нанесенного повреждения не учитывается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если вред мог быть причинен в результате одного или нескольких событий, за которые отвечают разные лица, и установлено, что вред был причинен в результате одного из этих событий, но не установлено, какого именно, до тех пор, пока не будет доказано обратное, каждое из указанных лиц предполагается причинившим этот вред.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"639. Статью 1414 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1414. Ответственность за совместно причиненный вред"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае причинения вреда совместно несколькими лицами они несут солидарную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Причинителем вреда признается не только лицо, которое совершило причинившее вред деяние, но и подстрекавшее или поддерживавшее его лицо, а также лицо, сознательно воспользовавшееся выгодой от причинения вреда другому лицу (участники)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае регрессного иска доля каждого участника в солидарном обязательстве пропорциональна его вкладу в совершение противоправного деяния, если таковой может быть определен.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"640. В статье 1415:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) после слов «Родители (усыновители),» дополнить часть словами «временные защитники,», а слова «признанным недееспособным,» заменить словами «в отношении которого установлена судебная мера охраны,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Лицо, осуществляющее право регресса, не имеет права на возмещение части убытков, которая соответствует его собственному вкладу в причинение вреда.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"641. Статью 1416 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1416. Способы возмещения вреда"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Возмещение вреда осуществляется в натуре путем восстановления прежнего положения (передача имущества такого же рода и качества, ремонт поврежденного имущества и т. д.), а если это не представляется возможным либо если потерпевшее лицо не заинтересовано в возмещении в натуре – путем уплаты денежного эквивалента (компенсации), установленного соглашением сторон или, в отсутствие такового, судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае повреждения имущества компенсация должна быть равна сумме, на которую понизилась стоимость имущества, а не стоимости ремонта, если стоимость ремонта несоразмерно превышает сумму понижения стоимости. Это правило применяется к животным, только если оно уместно, с учетом цели содержания животного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Компенсация устанавливается в виде общей суммы или, если повреждение носит постоянный характер, в виде периодических исполнений. В случае если устанавливается компенсация в виде периодических исполнений, должник может быть обязан предоставить гарантию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Потерпевший не обязан доказывать, что он потратил сумму компенсации с целью возмещения вреда."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае будущего вреда компенсация, независимо от того, в каком виде она предоставляется, может быть увеличена, уменьшена или погашена, если после ее установления причиненный вред увеличился, уменьшился или прекратился."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Лицо, совершившее противоправное деяние, обязано также к уплате процента за просрочку по ставке, определенной согласно статье 62320, с момента получения причинителем вреда предупреждения от потерпевшего лица. Процент за просрочку рассчитывается исходя из суммы компенсации или, в случае возмещения вреда в натуре, из стоимости этого возмещения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"642. В статье 1417:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «признанным недееспособным.» заменить словами «в отношении которого установлена судебная мера охраны.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Не подлежит возмещению вред, неумышленно причиненный одним участником другому в ходе совершения противоправного деяния против третьего лица, если это противоречит основам правопорядка.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"643. Дополнить кодекс статьей 14171 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14171. Ответственность за расходы по предотвращению вреда"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, которое разумно понесло расходы или иной вред для того, чтобы предотвратить причинение угрожавшего ему вреда либо ограничить размер или тяжесть причиненного вреда, имеет право на компенсацию от лица, которое отвечало бы за причинение вреда.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"644. В статье 1418:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «заработок (доходы),» заменить словами «заработок или доход,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «заработка (доходов),» заменить словами «заработка или дохода,», а слова «с законом.» заменить словами «со статьями 14181 и 14182.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «заработка (доходов),» заменить словами «заработка или дохода,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) дополнить словами «, статьями 14181 и 14182.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) К ответственности за вред, причиненный увечьем или иным повреждением здоровья, применяются правовые положения о внедоговорной ответственности, хотя бы вред и был причинен в связи с исполнением договорного обязательства. Вместе с тем потерпевший может ссылаться на положения договора, если они являются более благоприятными, чем положения о внедоговорной ответственности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"645. Дополнить кодекс статьями 14181 и 14182 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14181. Определение возмещения упущенного заработка или дохода"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Возмещение упущенного заработка или дохода устанавливается на основе чистого среднемесячного дохода от трудовой или другой деятельности потерпевшего за последний год до утраты или снижения его трудоспособности либо, в случае отсутствия такового, на основе чистого месячного дохода, который он мог бы иметь с учетом профессиональной квалификации, которую он получил или должен был получить по завершении подготовки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если потерпевший докажет возможность получения более высокого заработка или дохода на основании договора, заключенного в последний год, но не реализованного, это принимается во внимание при определении размера возмещения упущенных доходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если потерпевший не имел профессиональной квалификации и не собирался ее получить, возмещение должно равняться общей сумме минимальной заработной платы по стране, установленной Правительством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14182. Повреждение здоровья несовершеннолетнего"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если потерпевшим является несовершеннолетний, возмещение, установленное в соответствии с частью (1) статьи 14181, причитается ему со дня, когда несовершеннолетний в нормальной ситуации завершил бы свою профессиональную подготовку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До этой даты, если у несовершеннолетнего был заработок или доход в момент повреждения здоровья, возмещение определяется на основе заработка или дохода, которого он лишился, а если у него не было заработка или дохода, – согласно статье 14181, применяемой соответствующим образом. Указанное последнее возмещение должно выплачиваться с даты, когда несовершеннолетний достигнет возраста, предусмотренного законом для вступления в трудовые отношения или осуществления соответствующей деятельности, приносящей доход.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"646. В статье 1419:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (1) и (2) после слов «право на возмещение вреда» дополнить словами «в связи с потерей кормильца»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) При установлении возмещения принимаются во внимание нужды управомоченного лица, а также доходы, которые в нормальной ситуации умерший имел бы в течение времени, за которое предоставляется возмещение. Положения статей 1418–14182 применяются соответствующим образом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"647. Дополнить кодекс статьями 14191 и 14192 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14191. Возмещение вреда, понесенного третьим лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вред, причиненный увечьем или иным повреждением здоровья, включает также расходы на медицинское обслуживание, разумно понесенные ради него близкими потерпевшего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае смерти лица вследствие повреждения здоровья имущественный вред, причиненный к моменту смерти, становится имущественным вредом для правопреемников умершего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Моральный вред, причиненный физическому лицу вследствие тяжелого увечья или иного повреждения здоровья либо смерти другого лица, возмещается, если в момент причинения увечья или смерти это лицо находилось в особо близких личных отношениях с потерпевшим или умершим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Право на возмещение морального вреда переходит к правопреемникам только в случае, если оно установлено мировым соглашением или окончательным судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Лицо, ответственное за причинение вреда, может предъявлять третьим лицам, предусмотренным частями (1)–(3), все возражения, которые оно могло бы выдвинуть лицу, здоровье которого повреждено или которое умерло."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14192. Возмещение биологического ущерба, причиненного увечьем или иным повреждением здоровья"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае вреда, причиненного увечьем или иным повреждением здоровья, помимо возмещения имущественного и морального вреда отдельное возмещение выплачивается за сам причиненный вред (биологический ущерб)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Повреждение здоровья включает и повреждение психического здоровья, только если возникает заболевание или состояние, требующее медицинской помощи или услуги.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"648. В статье 1422:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «(нравственных или физических страданий)» исключить, а слова «возместить его в денежном эквиваленте.» заменить словами «к выплате возмещения.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (4) и (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если законом не предусмотрено иное, простая, без выплаты возмещения, констатация нарушения права или признанного законом интереса обеспечивает справедливое удовлетворение потерпевшего, только если это соответствует характеру нарушенного права или признанного законом интереса и таким образом потерпевший сможет получить неимущественное благо, превосходящее моральный вред."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право на возмещение неимущественного вреда может быть уступлено только в случае, если оно было установлено мировым соглашением или окончательным судебным решением.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"649. Статью 1423 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1423. Размер возмещения морального вреда"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Размер возмещения морального вреда определяется судебной инстанцией в зависимости от характера и тяжести морального вреда, причиненного потерпевшему, от степени вины причинителя вреда, если вина является условием ответственности, и степени, в которой это возмещение может обеспечить справедливое удовлетворение потерпевшего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Характер и тяжесть морального вреда оцениваются судебной инстанцией с учетом обстоятельств, при которых был причинен вред, сужения возможностей семейной и общественной жизни, а также социального статуса потерпевшего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При определении возмещения вреда судебная инстанция должна стремиться предоставить возмещение, которое, с одной стороны, сопоставимо по своему размеру с обычно предоставляемым при аналогичных обстоятельствах, а с другой – учитывает особенности дела.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"650. В статье 1424:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «Срок исковой давности» заменить словами «Если законом не предусмотрено иное, срок исковой давности»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"651. Часть 1 главы XXXIV дополнить статьей 14241 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 14241. Предусмотренные сделкой исключение или ограничение ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Под угрозой ничтожности ответственность за умышленное причинение вреда не может быть исключена или ограничена. Положения части (4) статьи 1398 сохраняют силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Под угрозой ничтожности ответственность за причинение вреда вследствие грубой небрежности не может быть исключена или ограничена в случае увечья или иного повреждения здоровья либо смерти, а также в других случаях, когда исключение или ограничение ответственности противоречит закону или принципу добросовестности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ответственность, возникающая в случаях, иных чем предусмотренные частями (1) и (2), может быть исключена или ограничена сделкой, если законом не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"652. Главу XXXIV раздела III дополнить частью 3 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ответственность за незаконное приобретение,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"использование или раскрытие коммерческой тайны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14311. Ответственность за незаконное приобретение, использование или раскрытие коммерческой тайны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое незаконно приобрело, использовало или раскрыло коммерческую тайну (нарушитель), обязано возместить имущественный и моральный вред, причиненный физическому или юридическому лицу, законно контролирующему коммерческую тайну (владельцу коммерческой тайны), в соответствии с условиями настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владелец коммерческой тайны вправе использовать средства правовой защиты, предусмотренные настоящей частью в составе главы и другими правовыми положениями, для того, чтобы предотвратить незаконное приобретение, использование или раскрытие своей коммерческой тайны или чтобы получить возмещение за такие действия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях настоящей части в составе главы коммерческой тайной признается информация, отвечающая всем следующим требованиям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) она является секретной в том смысле, что она в целом или в определенной комбинации и сочетании входящих в нее компонентов не является общеизвестной или общедоступной для круга лиц, обычно имеющих дело с такого рода информацией;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) она обладает коммерческой ценностью, поскольку является секретной;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) она стала предметом разумных мер в соответствующих обстоятельствах, принятых лицом, законно контролирующим данную информацию, чтобы сохранять ее в тайне."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если разрешение реализации фармацевтических продуктов или химических продуктов для сельского хозяйства, содержащих новые химические препараты, обусловлено сообщением не подлежащих раскрытию результатов испытаний или других данных, установление которых требует значительных усилий, эти данные защищены как от их недобросовестной коммерческой эксплуатации, так и от их раскрытия, за исключением случаев, когда раскрытие информации необходимо для защиты интересов общественности или когда принимаются меры для обеспечения защиты соответствующих данных от недобросовестной коммерческой эксплуатации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14312. Законное приобретение, использование и раскрытие коммерческой тайны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретение коммерческой тайны считается законным, если коммерческая тайна была получена любым из следующих способов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в результате самостоятельного обнаружения или создания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в результате наблюдения, изучения, разборки или испытания продукта или объекта, ставшего достоянием общественности или находящегося в законном владении приобретателя информации, не несущего каких-либо юридически действительных обязанностей по ограничению доступа к коммерческой тайне;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в результате осуществления права работников или представителей работников на информацию и консультации в соответствии с законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в результате иной практики, которая в имеющихся обстоятельствах соответствует честной коммерческой практике."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Приобретение, использование или раскрытие коммерческой тайны считается законным в той мере, в какой такое приобретение, использование или раскрытие требуется или разрешено законодательством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14313. Незаконное приобретение, использование и раскрытие коммерческой тайны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретение коммерческой тайны без согласия владельца коммерческой тайны считается незаконным в случае совершения путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) несанкционированного доступа, незаконного получения или копирования любых документов, объектов, материалов, веществ или электронных файлов, которые на законном основании контролируются владельцем коммерческой тайны и которые содержат в себе коммерческую тайну или из которых может быть выведена коммерческая тайна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) иных действий, которые в имеющихся обстоятельствах противоречат честной коммерческой практике."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Использование или раскрытие коммерческой тайны считается незаконным, когда оно осуществляется без согласия владельца коммерческой тайны лицом, которое отвечает любому из следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приобрело коммерческую тайну незаконно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) нарушило соглашение о конфиденциальности или иное обязательство о нераскрытии коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) нарушило договорное или иное обязательство, ограничивающее использование коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Приобретение, использование или раскрытие коммерческой тайны также считается незаконным, если лицо на момент приобретения, использования или раскрытия знало или в имеющихся обстоятельствах должно было знать, что коммерческая тайна была приобретена, прямо или косвенно, от другого лица, которое использовало или раскрыло коммерческую тайну незаконно в смысле части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Производство, предложение или размещение на рынке товаров, нарушающих коммерческую тайну, либо импорт, экспорт или хранение для данных целей таких товаров также считается незаконным использованием коммерческой тайны, если лицо, осуществляющее такую деятельность, знало или в имеющихся обстоятельствах должно было знать, что коммерческая тайна использовалась незаконно в смысле части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В целях настоящей части в составе главы товарами, нарушающими коммерческую тайну, признаются товары, конструкция, характеристики, функционирование, процесс производства или сбыт которых значительно выиграл благодаря незаконно приобретенной, использованной или раскрытой коммерческой тайне."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14314. Исключение средств правовой защиты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец коммерческой тайны не может ссылаться на средство правовой защиты коммерческой тайны в случае, когда предполагаемое приобретение, использование или раскрытие коммерческой тайны было осуществлено в любом из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) для осуществления права на свободу выражения своего мнения и на информацию, как это предусмотрено законодательством и международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова, включая соблюдение свободы и плюрализма средств массовой информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для раскрытия неправомерного действия, предосудительного акта или незаконной деятельности, при условии, что исполнитель действовал в целях защиты общественных интересов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) для раскрытия информации работниками своим представителям в ходе законного выполнения данными представителями своих функций в соответствии с законодательством, при условии, что такое раскрытие информации необходимо для указанного законного выполнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) для целей защиты законных интересов, признанных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Иски по защите права на коммерческую тайну подпадают под общий срок исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14315. Коррективные средства правовой защиты владельца коммерческой тайны"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае незаконного приобретения, использования или раскрытия коммерческой тайны владелец коммерческой тайны может использовать одно или несколько из следующих средств против нарушителя:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прекращение или, по обстоятельствам, запрет на использование или раскрытие коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) запрет на производство, предложение, размещение на рынке или использование товаров, нарушающих коммерческую тайну, либо на импорт, экспорт или хранение этих товаров для таких целей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) принятие соответствующих коррективных средств в отношении товаров, нарушающих коммерческую тайну;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) частичное или полное уничтожение любого документа, объекта, материала, вещества или электронного файла, содержащего или включающего коммерческую тайну, либо, по обстоятельствам, полная или частичная передача заявителю соответствующих документов, объектов, материалов, веществ или электронных файлов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Коррективные средства, указанные в пункте c) части (1), включают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) изъятие товаров, нарушающих коммерческую тайну;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) устранение незаконных характеристик товаров, нарушающих коммерческую тайну;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) уничтожение товаров, нарушающих коммерческую тайну, или, по обстоятельствам, их изъятие с рынка, при условии, что изъятие не причиняет ущерб защите соответствующей коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если судебная инстанция выносит решение об изъятии с рынка товаров, нарушающих коммерческую тайну, она может распорядиться, по просьбе владельца коммерческой тайны, о передаче соответствующих товаров владельцу коммерческой тайны или благотворительным организациям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Судебная инстанция постановляет, что средства, предусмотренные пунктами c) и d) части (1), осуществляются за счет нарушителя, если нет особых причин, чтобы не распорядиться таким образом. Указанные средства не затрагивают возмещение убытков, которое может причитаться владельцу коммерческой тайны в результате приобретения, использования или раскрытия коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14316. Условия применения средств правовой защиты, гарантии и альтернативные средства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для постановления средств правовой защиты, предусмотренных статьей 14315, и оценки их пропорциональности судебная инстанция должна учитывать особые обстоятельства дела, включая, при необходимости:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ценность или другие особые характеристики коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) меры, принятые для защиты коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) поведение нарушителя при приобретении, использовании или раскрытии коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) воздействие, оказанное незаконным использованием или раскрытием коммерческой тайны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) законные интересы сторон и последствия для сторон, которые могли наступить в результате применения или отказа от применения указанных средств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) законные интересы третьих сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) общественные интересы; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) защиту основных прав."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда судебная инстанция ограничивает продолжительность применения средств, указанных в пунктах a) и b) части (1) статьи 14315, этого времени должно быть достаточно для устранения любых коммерческих или экономических выгод, которые нарушитель мог бы получить в результате незаконного приобретения, использования или раскрытия коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По запросу нарушителя судебная инстанция может распорядиться об отзыве средств, указанных в пунктах a) и b) части (1) статьи 14315, если соответствующая информация больше не отвечает требованиям, установленным в части (3) статьи 14311, по причинам, не зависящим прямо или косвенно от нарушителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) По просьбе лиц, которые могут быть подвергнуты средствам, предусмотренным статьей 14315, судебная инстанция может вместо постановления соответствующих средств распорядиться о выплате возмещения убытков владельцу коммерческой тайны, если выполнены все следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) соответствующее лицо в момент использования или раскрытия не знало и в имеющихся обстоятельствах не имело оснований знать, что коммерческая тайна получена от другого лица, которое использовало или раскрыло коммерческую тайну незаконно;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) постановление указанных средств может привести к несоразмерному ущербу соответствующему лицу; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) возмещение убытков владельцу коммерческой тайны представляется разумным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае, когда вместо средств правовой защиты, указанных в пунктах a) и b) части (1) статьи 14315, постановляется выплата возмещения убытков, оно не должно превышать размер роялти или вознаграждений, которые бы причитались к уплате, если бы соответствующее лицо попросило бы дать ему разрешение на использование соответствующей коммерческой тайны в период времени, когда использование коммерческой тайны могло бы быть запрещено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14317. Определение суммы возмещения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нарушитель, который знал или должен был знать, что он незаконно приобретает, использует или раскрывает коммерческую тайну, обязан выплатить владельцу коммерческой тайны возмещение в размере, соответствующем действительному ущербу, причиненному в результате незаконного приобретения, использования или раскрытия коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения Трудового кодекса, ограничивающие ответственность работника перед работодателем за ущерб, причиненный незаконным приобретением, использованием или раскрытием коммерческой тайны работодателя, применяются в случае, если работник действовал неумышленно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При определении размера возмещения, указанного в части (1), судебная инстанция должна принимать во внимание все имеющие отношение к делу факторы, такие как негативные экономические последствия у владельца коммерческой тайны, включая упущенную выгоду, неоправданные преимущества, полученные нарушителем, и, в соответствующих случаях, иные элементы, помимо экономических факторов, такие как моральный вред, причиненный владельцу коммерческой тайны в результате незаконного приобретения, использования или раскрытия коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В качестве альтернативы способу определения, указанному в части (3), судебная инстанция может в соответствующих случаях определять размер единовременного возмещения ущерба на основе таких элементов, как по меньшей мере размер роялти или вознаграждений, которые бы причитались к уплате, если бы соответствующее лицо попросило бы дать ему разрешение на использование соответствующей коммерческой тайны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14318. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей части в составе главы не затрагивают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) осуществление права на свободу выражения своего мнения и на информацию, как это предусмотрено законодательством и международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова, включая соблюдение свободы и плюрализма средств массовой информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) применение правовых положений, требующих от владельцев коммерческой тайны раскрытия в общественных интересах информации, включая коммерческую тайну, общественности либо административным или судебным органам для осуществления данными органами своих полномочий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) применение правовых положений, требующих или разрешающих органам публичной власти раскрывать информацию, предоставленную обществами, которыми владеют соответствующие органы, на основании обязательств и прерогатив, установленных законодательством и в соответствии с ним;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) автономию социальных партнеров и их право заключать коллективные соглашения в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Никакое положение настоящей части в составе главы не должно пониматься как предлагающее какие-либо основания для ограничения мобильности работников. В частности в связи с осуществлением этой мобильности положения настоящей части в составе главы не дают никаких оснований для:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ограничения использования работниками информации, не составляющей коммерческую тайну в смысле настоящей части в составе главы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ограничения использования работниками опыта и навыков, честно приобретенных в ходе нормального осуществления их профессиональной деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) наложения каких-либо дополнительных ограничений на работников в рамках их трудовых договоров, кроме ограничений, налагаемых в соответствии с правовыми положениями.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"653. Книгу третью дополнить разделом IV следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«РАЗДЕЛ IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ТРАСТ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 14319. Понятие траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Траст – это правоотношение, в котором одна сторона (доверительный собственник) обязуется стать владельцем имущественной массы (трастовой имущественной массы), управлять и распоряжаться ею в соответствии с условиями, регулирующими это правоотношение (условиями траста), в интересах выгодоприобретателя или для достижения общественно полезных целей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143110. Стороны траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сторонами траста являются учредитель траста, доверительный собственник, выгодоприобретатель и трастовый помощник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Учредителем траста является лицо, которое создает траст и передает доверительному собственнику титул на права, представляющие собой вклад в трастовую имущественную массу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Выгодоприобретателем является лицо, которое согласно условиям траста имеет право на получение выгоды от трастовой имущественной массы или возможность получить такую выгоду."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Трастовым помощником является лицо, которое в соответствии с условиями траста имеет право назначать или отзывать доверительного собственника либо давать согласие на отказ доверительного собственника от своих полномочий, а также другие прямо предусмотренные функции и полномочия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если в настоящем разделе не предусмотрено иное:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) учредитель траста может быть также доверительным собственником и/или выгодоприобретателем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) доверительный собственник может быть также выгодоприобретателем; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) любая из сторон траста может быть также трастовым помощником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Один траст может иметь одного или нескольких учредителей траста, доверительных собственников, выгодоприобретателей и трастовых помощников, как изначальных, так и последующих."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если законом или условиями траста не предусмотрено иное, ссылка на сторону (или бывшую сторону) траста является ссылкой на правопреемника данного лица в случае его смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) К отношениям между сторонами траста трудовое законодательство не применяется."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143111. Множественность доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При наличии нескольких доверительных собственников их обязанности являются солидарными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если трастовые права передаются нескольким доверительным собственникам совместно, имущество находится в совместной собственности, а требования удерживаются ими как совместными кредиторами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При наличии нескольких доверительных собственников требование об уведомлении доверительных собственников соблюдено при уведомлении любого из них, однако уведомление о смене состава доверительных собственников должно быть представлено тому, кто останется доверительным собственником после вступления указанного изменения в силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143112. Лица, управомоченные требовать исполнения доверительным собственником обязанностей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выгодоприобретатель вправе требовать исполнения доверительным собственником обязанностей в той мере, в какой они касаются его права на получение выгоды либо возможности получить выгоду."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае траста для достижения общественно полезных целей могут требовать исполнения доверительным собственником обязанностей:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) государственный служащий или орган публичной власти, компетентный в соответствии с законом; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любое иное лицо, имеющее достаточный интерес в исполнении обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник может требовать исполнения обязанностей от доверительного сособственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143113. Выгодоприобретатель и выгода"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо является выгодоприобретателем и имеет право на получение выгоды, если условия траста обязывают доверительного собственника в определенных обстоятельствах распоряжаться всей трастовой имущественной массой или ее частью таким образом, чтобы предоставить выгоду этому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо является выгодоприобретателем и может претендовать на получение выгоды, если условия траста позволяют доверительному собственнику в определенных обстоятельствах распоряжаться всей трастовой имущественной массой или ее частью таким образом, чтобы предоставить выгоду этому лицу, однако получит или нет это лицо выгоду, зависит от усмотрения доверительного собственника или другого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Возможность выгодоприобретателя получить выгоду становится правом на получение выгоды, если доверительный собственник уведомляет выгодоприобретателя о решении предоставить ему выгоду в соответствии с условиями траста, регулирующими эту возможность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Не является правом на получение выгоды право доверительного собственника на возмещение за счет трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право выгодоприобретателя на получение выгоды становится безотзывным с момента его акцепта. Акцепт допускается в одном из следующих случаев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выгодоприобретатель является стороной трастового договора или скрепил подписью одностороннее заявление об учреждении траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выгодоприобретатель действует таким образом, который несомненно указывает на желание быть выгодоприобретателем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) траст создается для обеспечительных целей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) выгодоприобретателем является несовершеннолетний или взрослый, защищенный договорной или судебной мерой охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если выгодоприобретатель не акцептовал и не предполагается, что он акцептовал в соответствии с частью (5), доверительный собственник может путем письменного уведомления установить ему разумный срок для акцепта. Неакцепт в течение разумного срока будет считаться отказом от права на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Выгода может состоять в любой пользе для выгодоприобретателя, такой как:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) получение титула на трастовую имущественную массу или ее часть;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установление ограниченного права на трастовую имущественную массу или ее часть;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) получение доходов от инвестирования трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае создания траста для обеспечительных целей выгода может состоять в исполнении, которое удовлетворяет, в натуре или в эквивалентной форме, обязательство любого лица перед выгодоприобретателем, обеспеченное трастом (обеспеченное обязательство), включая:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приобретение трастовой имущественной массы или ее части выгодоприобретателем, являющимся кредитором, в счет погашения обеспеченного обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) продажу имущества или обращение взыскания на требования из трастовой имущественной массы и направление поступлений от продажи на погашение обеспеченного обязательства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) осуществление обеспечительного права и обращение взыскания на обеспечительное право из трастовой имущественной массы и направление поступлений от продажи на погашение обеспеченного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В случае назначения нескольких выгодоприобретателей они имеют равные права, если не предусмотрено иное. Вместе с тем, если один из них не акцептует или отказывается от права на получение выгоды либо когда один из них перестает существовать и запрещена передача выгоды правопреемникам, доли других выгодоприобретателей увеличиваются пропорционально, кроме случаев, когда предусмотрен способ назначения заменяющего выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Если ни один из выгодоприобретателей не акцептует право на получение выгоды, все они отказываются от него или перестают существовать и запрещена передача выгоды правопреемникам, выгодоприобретателем является учредитель траста или, по обстоятельствам, его правопреемники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143114. Императивный характер правовых положений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в настоящем разделе прямо не предусмотрено иное, правовые положения настоящего раздела являются, под угрозой ничтожности, императивными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой это предусмотрено законом, полномочия судебной инстанции, предусмотренные в настоящем разделе, могут осуществляться компетентным согласно закону органом публичной власти, но не могут осуществляться арбитражной инстанцией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не препятствуют разрешению споров, вытекающих из траста, в арбитражном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143115. Приоритет других правовых положений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст для обеспечительных целей подпадает под действие правовых положений о вещных обеспечениях и, в дополнение к ним, положений настоящего раздела."},{"id":null,"spans":[[151,161,"l2"]],"t":"p","text":"(2) Положения настоящего раздела применяются к трастовым правоотношениям на рынке капитала в той мере, в какой не противоречат Закону о рынке капитала № 171/2012."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ТРАСТОВАЯ ИМУЩЕСТВЕННАЯ МАССА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143116. Особые юридические последствия траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Трастовая имущественная масса представляет собой имущественную массу, обособленную от собственного имущества доверительного собственника (личная имущественная масса доверительного собственника) и от любой другой трастовой имущественной массы, обладателем которой является доверительный собственник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Трастовая имущественная масса может включать право собственности и другие вещные права на деньги и другое имущество, права требования любого рода, обеспечения или другие имущественные права либо комплекс таких прав, настоящих или будущих (трастовые права)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Не могут быть трастовыми правами неотъемлемые права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Трастовая имущественная масса включает также трастовые долги (статья 143123)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Часть трастовой имущественной массы означает долю трастовой имущественной массы, одно или несколько трастовых прав или долю трастового права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143117. Создание или передача титула доверительному собственнику"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право становится трастовым правом и включается в трастовую имущественную массу путем создания или, по обстоятельствам, передачи титула на него доверительному собственнику в соответствии с формальностями по оглашению или иными предусмотренными законом формальностями в зависимости от природы права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, которое обладает правом в качестве доверительного собственника, считается приобретателем на возмездной основе трастового права, даже если доверительный собственник является также выгодоприобретателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143118. Увеличение трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После учреждения траста право, способное быть частью трастовой имущественной массы, становится ее частью, если титул на него приобретается доверительным собственником:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в ходе исполнения трастовых обязанностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в качестве приращения к трастовой имущественной массе или в результате использования трастовой имущественной массы, включая плоды трастовых прав и права, которые заменяют трастовые права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) посредством использования информации или возможности, полученной в качестве доверительного собственника, если такое использование не соответствует условиям траста; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) вместо трастового права, которым доверительный собственник распоряжался с нарушением условий траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В период действия траста учредитель траста может приращивать права к трастовой имущественной массе в соответствии с правовыми положениями о создании такого траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если доверительных собственников несколько, право может стать частью трастовой имущественной массы в соответствии с настоящей статьей без того, чтобы оно было приобретено всеми доверительными собственниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143119. Изъятие из трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право перестает быть частью трастовой имущественной массы, если доверительный собственник перестает обладать им."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем выгодоприобретатель может потребовать трастовое право от приобретателя, который знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать, что доверительный собственник обладает трастовым правом вопреки условиям траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если доверительных собственников несколько, право остается частью трастовой имущественной массы, пока оно принадлежит хотя бы одному из них как доверительному собственнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143120. Смешение трастовой имущественной массы с другими правами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если трастовое право смешивается с другим правом, принадлежащим доверительному собственнику, таким образом, что трастовое право более не может распознаваться, для определения доли в этом смешении, на которую влияет траст, применяются положения о смешении (часть (7) статьи 330), как если бы трастовое право и другое право принадлежали разным обладателям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если другое право является частью личной имущественной массы доверительного собственника, потеря, уничтожение, повреждение или любое другое уменьшение смешения относится на счет личной доли доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143121. Противопоставимость трастового права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Принадлежность права, которым владеет доверительный собственник, к трастовой имущественной массе противопоставима в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в случае трастового права, зарегистрированного в правоустанавливающем публичном реестре, – траст зарегистрирован в том же реестре, в котором зарегистрировано соответствующее право;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае трастового права, для которого закон не предусматривает формальностей по оглашению, – траст зарегистрирован в реестре залогов движимого имущества. В этом случае регистрация может указывать в качестве предмета траста трастовое право либо описывать всю имущественную массу или ее часть."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Даже если не выполнены формальности по оглашению, указанные в части (1), принадлежность права, которым владеет доверительный собственник, к трастовой имущественной массе противопоставима:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лицу, которому эта принадлежность была известна иным путем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если деньги, являющиеся предметом права, зачислены на баланс трастового банковского счета;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если финансовые инструменты, являющиеся предметом права, зачислены на трастовый счет, которым владеет в качестве доверительного собственника субъект, уполномоченный законодательством в сфере рынка капитала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если условия траста включают договорный запрет на отчуждение или обременение какого-либо трастового права либо если доверительный собственник обязан при определенных обстоятельствах передать титул на трастовое право определенному выгодоприобретателю, подобные обременения противопоставимы, если выполнены предусмотренные законом формальности по оглашению обременения в зависимости от природы имущества или если третье лицо узнало об этих обстоятельствах иным путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Доверительный собственник обязан обеспечить выполнение и соблюдение формальностей по оглашению в соответствии с настоящей статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Порядок регистрации, изменения и исключения траста в реестре залогов движимого имущества согласно пункту b) части (1) устанавливается постановлением Правительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143122. Охрана трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой траст им противопоставим:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) личные кредиторы доверительного собственника не могут обращать взыскание на трастовую имущественную массу ни в рамках процесса несостоятельности доверительного собственника, ни вне его;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) супруг доверительного собственника не приобретает никакого титула на трастовую имущественную массу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) правопреемники доверительного собственника не управомочены получать выгоду от трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не препятствуют указанным в ней лицам быть назначенными в качестве выгодоприобретателей согласно общим правилам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143123. Трастовые долги"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательство является трастовым долгом, если оно принято доверительным собственником:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) как обладателем трастового права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для достижения целей траста и в соответствии с условиями траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) на основе возмездного договора или иной возмездной сделки, раскрывающей контрагенту, что он выступает в качестве доверительного собственника. Вместе с тем обязательство, вытекающее из безвозмездного договора или иной безвозмездной сделки, совершенной доверительным собственником, также является трастовым долгом, если контрагент не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать, что обязательство принято в нарушение условий траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в результате действия или бездействия при управлении или распоряжении трастовой имущественной массой либо при исполнении трастового долга; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) при иных обстоятельствах, связанных с трастовой имущественной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Трастовыми долгами являются также обязательства доверительного собственника:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предоставить выгоды, причитающиеся выгодоприобретателям согласно условиям траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выплатить возмещения, компенсации или вознаграждения прежнему доверительному собственнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Другие обязательства лица, являющегося доверительным собственником, не являются трастовыми долгами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143124. Обращение взыскания на трастовую имущественную массу кредиторами траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор, перед которым доверительный собственник имеет трастовый долг (трастовый кредитор), принятый доверительным собственником в соответствии с его трастовыми обязанностями, может удовлетворить требование за счет:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) трастовой имущественной массы; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) личной имущественной массы доверительного собственника, если в момент принятия трастового долга кредитор не знал и, как можно разумно предполагать, не должен был знать, что доверительный собственник действует в качестве доверительного собственника, либо если условия траста предусматривают обязанность доверительного собственника отвечать субсидиарно личной имущественной массой за часть или за все трастовые долги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Трастовый кредитор, перед которым доверительный собственник имеет трастовый долг, принятый доверительным собственником в нарушение его трастовых обязанностей, может удовлетворить требование за счет:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) личной имущественной массы доверительного собственника; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) трастовой имущественной массы, если в момент принятия трастового долга кредитор знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать, что доверительный собственник действует в качестве доверительного собственника. Это правило не применяется, если кредитор знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать, что доверительный собственник принял трастовый долг в нарушение своих обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник имеет право на возмещение за счет трастовой имущественной массы в отношении долга, удовлетворяемого в соответствии с пунктом b) части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Доверительный собственник должен восстановить трастовую имущественную массу в отношении обязательства, удовлетворяемого в соответствии с пунктом b) части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Бремя доказывания того, что кредитор знал или должен был знать определенное обстоятельство, предусмотренное настоящей статьей, возлагается на доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи не затрагивают право кредитора одной стороны траста осуществить косвенным путем право этой стороны на трастовую имущественную массу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143125. Обращение взыскания на трастовую имущественную массу кредиторами учредителя траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор учредителя траста не может обращать взыскание на трастовую имущественную массу ни в рамках процесса несостоятельности учредителя траста, ни вне его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем кредитор учредителя траста может обращать взыскание на право в трастовой имущественной массе в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) он обладает залогом или иным вещным обеспечением в отношении этого права, противопоставимость которого приобретена, согласно закону, до возможности предъявления траста; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установление или, по обстоятельствам, передача этого права признаны ничтожными или недействительными либо признаны непротивопоставимыми в силу окончательного судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143126. Защита учредителя траста и выгодоприобретателей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Учредитель траста, выгодоприобретатель и трастовый помощник не отвечают перед трастовыми кредиторами в этом качестве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем условия траста могут предусматривать обязанность учредителя траста отвечать субсидиарно за часть или за все трастовые долги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143127. Право требовать исполнения обязательств трастового должника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник является обладателем требований, являющихся трастовыми правами, и может требовать исполнения обязательства соответствующим должником (трастовым должником)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не затрагивают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) право выгодоприобретателя требовать исполнения доверительным собственником трастовой обязанности получить удовлетворение требования к трастовому должнику; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) гражданские процессуальные нормы, позволяющие выгодоприобретателю участвовать в судебном процессе против трастового должника, возбужденном по инициативе доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"УЧРЕЖДЕНИЕ ТРАСТА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие требования к созданию траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143128. Основания учреждения траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст учреждается на основе трастового договора, путем одностороннего заявления об учреждении траста, по завещанию. В случаях, прямо предусмотренных законом, траст учреждается административным актом или судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Закон, на основании которого учреждается траст, дополняется положениями настоящего раздела в той мере, в какой не содержит положений о противном."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143129. Трастовый договор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст создается на основе заключенного между учредителем траста и доверительным собственником трастового договора, по которому учредитель траста обязуется, по обстоятельствам, передать титул на трастовые права доверительному собственнику или создать титул на трастовые права на его имя без какого-либо встречного исполнения со стороны доверительного собственника, а доверительный собственник принимает статус доверительного собственника и обязуется стать владельцем трастовой имущественной массы, управлять и распоряжаться ею в соответствии с условиями траста в интересах выгодоприобретателя или для достижения общественно полезных целей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Трастовый договор должен предусматривать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прямо выраженное согласие сторон на учреждение траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) личность выгодоприобретателей или категорию лиц, которые являются или могут стать выгодоприобретателями, а также выгоды из трастовой имущественной массы, которые они должны получить, и условия, при которых они их получат;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае траста для достижения общественно полезных целей вместо данных, предусмотренных пунктом b), – определение цели и условий ее достижения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) права, которые передаются учредителем траста в состав трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Трастовый договор может предусматривать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условное наименование траста, которое должно содержать слово «фидуция» или «траст»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) срок или условие, при наступлении которого траст прекращается;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) личность трастового помощника или порядок его назначения, а также его функции и полномочия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) условия, при которых доверительный собственник может быть отстранен или назначен, либо личность нового доверительного собственника на случай, когда действующий доверительный собственник отказывается от своих полномочий, отстраняется или иным образом перестает быть доверительным собственником;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) условия, при которых доверительный собственник может отказаться от своих полномочий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) вознаграждение доверительного собственника и условия его выплаты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) случаи, когда доверительному собственнику разрешено находиться в конфликте интересов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) полномочия одной стороны траста давать обязательные для исполнения указания доверительному собственнику;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) порядок принятия решений и совершения сделок в случае, когда доверительных собственников несколько;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) пределы полномочий доверительного собственника, включая запреты на отчуждение или обременение трастового права иначе как в интересах выгодоприобретателей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) обстоятельства, при которых одна из сторон траста имеет право на расторжение траста, и влияние расторжения на трастовую имущественную массу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) право одной стороны траста изменять, с согласия других сторон траста или без такового, определенные условия траста или устанавливать срок траста, учрежденного на неопределенный срок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"m) иные условия, не запрещенные законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) К трастовому договору применяются правовые положения о дарении, за исключением случаев, когда траст:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) создается для обеспечительных целей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) является способом прекращения обязательства; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) учреждается в обмен на получение учредителем траста имущественной выгоды, хотя бы и посредством иной сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Выгодоприобретатель является приобретателем выгод в возмездном порядке в той мере, в какой в обмен на свое право на выгоду приобрел имущественную выгоду учредителю траста, другому выгодоприобретателю или третьему лицу, хотя бы и посредством другой сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143130. Одностороннее заявление об учреждении траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст учреждается путем совершенного учредителем траста одностороннего заявления об учреждении траста (заявления о трасте), если из этого заявления однозначно следует, что учредитель траста будет единственным доверительным собственником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения частей (2)–(5) статьи 143129 применяются к заявлению о трасте соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143131. Траст, учрежденный по завещанию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда предусматривается, что траст должен быть учрежден в случае смерти учредителя траста, заявление не вступает в силу, если оно не включено в завещательное распоряжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К трасту, учрежденному по завещанию, применяются в первую очередь правовые положения о наследовании, в частности правовые положения о последующем наследовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143132. Требования к форме трастового договора или заявления о трасте"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Трастовый договор заключается в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если для установления или, по обстоятельствам, передачи права закон требует нотариальной формы, трастовый договор для создания подобных же юридических последствий заключается в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Трастовое заявление совершается в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Требование, предусмотренное частью (2), считается соблюденным и в случае, если на основании трастового договора в письменной форме учредитель траста и доверительный собственник подписывают акт приема-передачи трастового права в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если учредитель траста добавляет к первоначальным правам дополнительные трастовые права, право устанавливается или, по обстоятельствам, передается доверительному собственнику на основании изменений к трастовому договору или на основании акта приема-передачи трастового права, в котором делается указание на трастовый договор или заявление о трасте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143133. Представление в публичные реестры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях выполнения предусмотренных законом формальностей по оглашению в соответствующий публичный реестр представляется один из следующих документов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) трастовый договор или, по обстоятельствам, заявление о трасте в требуемой формальностями по оглашению форме;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) акт приема-передачи титула в нотариальной форме, составленный между учредителем траста и доверительным собственником на основании трастового договора в письменной или нотариальной форме; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) декларация об отнесении права к трасту в нотариальной форме, совершенная учредителем траста на основании заявления о трасте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда трастовый договор или заявление о трасте содержат оговорку о запрете отчуждения или иное ограничение трастовых прав, они не отмечаются в публичном реестре, если не содержатся в документе, представленном в соответствующий публичный реестр согласно части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143134. Условное наименование траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если предусмотрено условное наименование траста, оно должно использоваться так, чтобы обеспечить лучшее обособление трастовой имущественной массы и чтобы его можно было указывать в документах, подписываемых доверительным собственником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник обязан не использовать слова или аббревиатуры, которые создавали бы неясность в отношении того, что траст является юридическим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143135. Срок траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст не может превышать тридцать лет после его учреждения, если законом не предусмотрен другой срок. Если условиями траста предусмотрен срок свыше тридцати лет, срок сокращается по праву до максимального срока, разрешенного законом. Право сторон на продление срока траста остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отступление от положений части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) если выгодоприобретателем является несовершеннолетний или взрослый, защищенный договорной или судебной мерой охраны, условия траста могут предусматривать, что траст будет длиться до достижения совершеннолетия, до момента прекращения меры охраны в отношении взрослого или до момента его смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) траст для обеспечительных целей будет длиться до тех пор, пока не будут погашены обеспечиваемые им обязательства, если условиями траста не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Недействительность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143136. Оспаривание вследствие порока воли учредителем траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правовые положения о недействительности сделок применяются к трасту, учреждаемому безвозмездно на срок жизни учредителя траста, с учетом следующих особенностей:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) учредитель траста вправе оспаривать траст или условие траста, если траст был учрежден или условие было включено в результате ошибки в факте или праве, независимо от того, знали ли другие стороны траста о заблуждении;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) учредитель траста, находящийся в зависимости от выгодоприобретателя или являющийся в трастовом отношении с ним более слабой стороной, может оспорить траст или условие траста в той мере, в какой они предусматривают выгоду этого выгодоприобретателя, за исключением случая, когда указанный выгодоприобретатель докажет, что он не использовал положение учредителя траста в своих интересах путем получения чрезмерной выгоды или в значительной степени несправедливого преимущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) срок исковой давности относительно недействительности не начинает течь до тех пор, пока:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) никто не посягает на осуществление учредителем траста, в качестве выгодоприобретателя, его исключительного права на извлечение выгод из траста; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выгодоприобретатель, иной чем учредитель траста, обладает правом на получение выгоды, которая пока не подлежит предоставлению; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в ситуации, предусмотренной подпунктом a), получение выгоды не должно расцениваться как подразумеваемое признание оспоримых условий траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143137. Защита доверительных собственников и третьих лиц после оспаривания траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Оспаривание траста не влияет на титул доверительного собственника в отношении трастового права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За исключением случая, когда доверительный собственник знал или, как можно разумно предполагать, должен был знать об основании для оспаривания траста или условия траста:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник не отвечает за управление или распоряжение трастовой имущественной массой, которые осуществлялись в соответствии с условиями траста до момента оспаривания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) доверительный собственник может выдвигать в отношении лица, которое в результате оспаривания приобрело право на получение выгоды, те же возражения, которые он мог выдвинуть в отношении выгодоприобретателя, имевшего право на получение этой выгоды до оспаривания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) доверительный собственник сохраняет право на возмещение за счет трастовой имущественной массы, возникшее до оспаривания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Оспаривание траста не влияет на права третьего лица, которое до оспаривания траста приобрело у выгодоприобретателя право на получение выгоды либо обеспечительное или иное ограниченное право в отношении права на получение выгоды, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) третье лицо не знало и, как можно разумно предполагать, не должно было знать об основании для оспаривания траста или условия траста; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) третье лицо приобрело право на получение выгоды возмездно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143138. Цели траста, которые не могут быть достигнуты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст, имеющий цель иную, нежели предоставление выгоды выгодоприобретателям или достижение общественно полезных целей, считается трастом в пользу учредителя траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник обладает полномочием, которое может быть отозвано, распоряжаться трастовой имущественной массой в соответствии с первоначальным трастом для достижения цели, которая не может быть достигнута, в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) достижение этой цели не нарушает основы правопорядка, нравственности и закон и не противоречит общественному интересу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) можно с достаточной уверенностью определить, направлено или нет распоряжение трастовой имущественной массой на достижение цели; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выгода от распоряжения не является явно не соответствующей той, которая обычно извлекается в результате подобного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"УСЛОВИЯ ТРАСТА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143139. Толкование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если содержание условия траста не может быть установлено иначе, предпочтение отдается толкованию, которое:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) учитывает все использованные слова и выражения в полном объеме;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) позволяет не расценивать разумное поведение доверительного собственника как неисполнение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) не допускает или, насколько это возможно, уменьшает возможность рассматривать положения о распоряжении трастовой имущественной массой как изложенные не полностью; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) дает учредителю траста право на получение выгоды или расширяет это право, если траст учреждается безвозмездно на срок жизни учредителя траста и учредитель траста имеет или может сохранить для себя такое право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143140. Неполное распоряжение трастовой имущественной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если условия траста не позволяют определить, кто является выгодоприобретателем, то распоряжение трастовой имущественной массой осуществляется в интересах учредителя траста в той мере, в какой условиями траста или законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если неполное распоряжение трастовой имущественной массой вызвано тем, что не вступил в силу траст, преследующий общественно полезную цель, либо тем, что исполнение трастовых обязанностей, предусмотренных условиями такого траста, не приводит к исчерпанию трастовой имущественной массы, распоряжение трастовой имущественной массой должно преследовать общественно полезную цель, наиболее близкую установленной изначально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143141. Определимость выгодоприобретателей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условие траста, предполагающее наделение правом на получение выгоды, действительно, только если выгодоприобретатель в достаточной степени определен учредителем траста или может быть определен иначе в момент, когда выгода должна им быть получена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Условие траста, которое позволяет доверительному собственнику предоставить выгоду лицам, выбранным им или третьим лицом из определенной категории лиц, действительно, только если в момент, когда должен быть осуществлен выбор, можно однозначно установить, относится ли каждый выбранный к указанной категории."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо может быть выгодоприобретателем, даже если оно родилось или образовалось после создания траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143142. Определимость права или возможности получать выгоду"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право на получение выгоды и возможность получать выгоду действительны в той мере, в какой эта выгода в достаточной степени определена условиями траста или может быть определена иным образом в момент, когда она подлежит получению или должна быть предоставлена."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если выгода, которая должна быть предоставлена, не определена только потому, что третье лицо не может сделать или не делает выбор, этот выбор, если условиями траста не предусмотрено иное, вправе сделать доверительные собственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРАВО РЕШЕНИЯ И ПОЛНОМОЧИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ДОВЕРИТЕЛЬНОГО СОБСТВЕННИКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право решения доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143143. Усмотрение доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если законом или условиями траста не предусмотрено иное, доверительный собственник:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) свободен решать, следует ли осуществлять ему полномочия и усмотрения, когда и как осуществлять их, чтобы лучшим образом исполнять свои обязанности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) не связан какими-либо указаниями или намерениями сторон траста и других лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) не обязан объяснять причины своего усмотрения, за исключением случая, когда траст учрежден для достижения общественно полезной цели."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143144. Принятие решений несколькими доверительными собственниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда доверительных собственников несколько, решения об осуществлении полномочий и усмотрений доверительного собственника принимаются простым большинством голосов, если законом или условиями траста не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) имеют преимущественную силу перед правовыми положениями об общей собственности или других общих правах, и каждый доверительный собственник должен в качестве сообладателя осуществлять свои права в отношении доли таким образом, чтобы выполнялись решения, законно принятые доверительными собственниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143145. Конфликт интересов при осуществлении полномочия и усмотрения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если условиями траста не предусмотрено иное, доверительный собственник не вправе участвовать в принятии решения об осуществлении или неосуществлении полномочия или усмотрения, если в результате такого решения в его пользу будет предоставлено, подтверждено или расширено право на получение выгоды или возможность получения выгоды доверительным собственником в его качестве выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Полномочия доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143146. Общие полномочия доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник является обладателем трастовых прав и осуществляет их в этом качестве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник является должником по трастовым долгам и исполняет их в этом качестве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Действуя в качестве обладателя трастовых прав и должника по трастовым долгам, доверительный собственник обязан соблюдать пределы полномочий, установленные условиями траста и законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения статей 143147–143153 предусматривают полномочия доверительного собственника в конкретных случаях, если они не ограничены или не изменены условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143147. Ограничения на случай минимального числа доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если доверительных собственников меньше минимального числа, установленного условиями траста или законом, доверительные собственники могут осуществлять лишь:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) право назначать доверительных собственников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) право обращаться по делам траста в судебную инстанцию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) право, предусмотренное статьей 143164; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) любое другое право или полномочие доверительного собственника в той мере, в какой его осуществление:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прямо предусмотрено для данного случая условиями траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) необходимо для сохранения трастовой имущественной массы, включая судебную защиту и восстановление трастовых прав; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) необходимо для погашения трастовых долгов, по которым обязанность исполнения наступила или наступит."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если траст учреждается путем создания или, по обстоятельствам, передачи титула на трастовые права не менее чем двум доверительным собственникам, то доверительных собственников должно быть не менее двух, если условиями траста не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143148. Полномочие назначения поверенного"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник может назначить поверенного, который будет действовать от имени доверительного собственника, и, с соблюдением ограничений, установленных статьями 143149–143153, может поручить исполнение трастовых обязанностей другому лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Несколько доверительных собственников могут уполномочить одного из них действовать от их имени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем личное участие доверительного собственника необходимо для принятия решений, осуществлять ли и каким образом осуществлять:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) усмотрение по поводу предоставления выгодоприобретателю выгоды либо выбора общественно полезной цели траста или порядка ее достижения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) полномочие заменять доверительных собственников; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) полномочие делегировать исполнение трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лицо, которому поручено исполнение обязанностей, несет те же обязанности, что и доверительный собственник, в той мере, в какой они касаются порученного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Доверительный собственник обязан не заключать, без обоснованной причины, договор поручения, который не имеет письменной формы или в котором содержатся следующие условия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) условие о безотзывности поручения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) условия, исключающие обязанности поверенного, установленные правовыми положениями, или изменяющие их в ущерб интересам доверителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) условие, позволяющее поверенному делегировать полномочия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) условия, позволяющие поверенному находиться в конфликте интересов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) условие, исключающее или ограничивающее ответственность поверенного перед доверителем за неисполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Доверительный собственник обязан следить за исполнением обязанностей поверенным и, если того требуют обстоятельства, дать поверенному указания или расторгнуть поручение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143149. Полномочие передать титул лицу, обязавшемуся быть доверительным собственником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник может передать трастовые права лицу, обязавшемуся быть доверительным собственником в отношении указанных прав и распоряжаться ими в соответствии с указаниями первоначального доверительного собственника, а при неисполнении таких указаний возвратить титул на эти права первоначальному доверительному собственнику по первому требованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Приобретатель должен быть:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лицом, которое принимает на себя такие обязательства в ходе своей обычной деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) юридическим лицом, контролируемым доверительным собственником; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) юридическим лицом, указанным в правовом положении как имеющее право исполнять трастовые обязанности или удовлетворяющим требованиям, установленным в правовых положениях с этой целью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (5) и (6) статьи 143148 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143150. Полномочие передать владение хранителю"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник может передать имущество, составляющее предмет трастовых прав, и документы, относящиеся к этому имуществу, во владение другого лица, которое обязуется хранить их и возвратить доверительному собственнику по первому требованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения частей (2) и (3) статьи 143149 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143151. Полномочие делегировать"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доверительный собственник может поручить другому лицу исполнение любой трастовой обязанности и осуществление любых полномочий доверительного собственника, включая усмотрение, полномочие распоряжения трастовыми правами и полномочие делегировать, но остается ответственным за исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143152. Полномочие выбирать инвестиции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В той мере, в какой доверительный собственник обязан инвестировать трастовую имущественную массу, он вправе осуществлять любые инвестиции и определять способ инвестирования, который наилучшим образом соответствует исполнению этой обязанности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143153. Полномочие предоставлять трастовую отчетность для проведения аудита"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условия траста или закон могут обязывать доверительного собственника предоставлять трастовую отчетность независимому и компетентному аудитору для проведения аудита."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРАВА И ОБЯЗАННОСТИ ДОВЕРИТЕЛЬНОГО"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СОБСТВЕННИКА И ТРАСТОВОГО ПОМОЩНИКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанности доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143154. Общая обязанность доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан управлять трастовой имущественной массой и осуществлять полномочие по распоряжению трастовой имущественной массой как благоразумный управляющий чужими делами в интересах выгодоприобретателей либо для достижения общественно полезных целей в соответствии с условиями траста и законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности доверительный собственник обязан действовать с необходимыми компетентностью и осмотрительностью, честно и добросовестно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой условиями траста не предусмотрено иное:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник несет специальные обязанности, предусмотренные в настоящей части в составе главы; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) управление или распоряжение трастовой имущественной массой признается выгодным для выгодоприобретателя, только если оно экономически выгодно для данного лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Доверительный собственник обязан соблюдать условия траста такими, как они установлены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143155. Уровень компетентности и осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан действовать с такими компетентностью и осмотрительностью, которых можно ожидать от управляющего чужими делами компетентного и осмотрительного лица, учитывая при этом, имеет ли доверительный собственник право на вознаграждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если доверительный собственник действует в рамках профессиональной деятельности, он обязан действовать с такими компетентностью и осмотрительностью, которые ожидаются от представителя соответствующей профессии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143156. Обязанности обособления, сохранения и страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан обособить трастовую имущественную массу от иных имущественных масс и обеспечить сохранность трастовых прав, в том числе имущества, составляющего их предмет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В частности доверительный собственник не вправе инвестировать в имущественные права, особо подверженные риску незаконного присвоения, за исключением случая, когда он проявляет особую осмотрительность с целью обеспечения их сохранности. Если имущество является документом, содержащим право на производство исполнения любому, кто является держателем документа (ценной бумагой на предъявителя), считается, что доверительный собственник проявил соответствующий уровень осмотрительности, если передал документ на хранение согласно статье 143150."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой это возможно и целесообразно, доверительный собственник обязан за счет трастовой имущественной массы страховать имущество, составляющее предмет трастового права, от риска утраты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143157. Обязанность информировать и предоставлять отчет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан сообщать выгодоприобретателю, который имеет право на получение выгоды, о существовании траста и соответствующем праве выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник обязан приложить разумные усилия, чтобы сообщить выгодоприобретателю, который имеет возможность получить выгоду, о существовании траста и соответствующей возможности выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По требованию других сторон траста, но не реже одного раза в год, доверительный собственник обязан предоставлять информацию о состоянии и инвестировании трастовой имущественной массы, трастовых долгах, о распоряжении трастовыми правами и доходами от них. Любое условие, исключающее обязанность предоставлять отчет, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143158. Обязанность вести трастовый учет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доверительный собственник обязан вести учет трастовой имущественной массы (трастовый учет)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143159. Обязанность разрешить проверку и копирование трастовых документов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан разрешать выгодоприобретателю, а также другому лицу, наделенному правом требовать исполнения трастовых обязанностей, проверять трастовые документы и изготовлять их копии за счет этого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются в отношении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заключений адвокатов, касающихся текущих или планируемых судебных процессов доверительного собственника в этом качестве против лица, желающего проверить документы, а также доказательств, собранных для таких процессов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) переписки между доверительным собственником и другими выгодоприобретателями и иной переписки, раскрытие которой может привести к нарушению конфиденциальности, сохранение которой является обязанностью доверительного собственника в этом качестве перед другим лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник может отказать в проверке и копировании трастовых документов в части, в которой они содержат информацию, передаваемую с соблюдением конфиденциальности для доверительного собственника в этом качестве, если выгодоприобретатель не дает достаточной гарантии сохранения конфиденциальности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) За исключением случая, когда траст учрежден для достижения общественно полезных целей, доверительный собственник может также отказать в проверке и копировании документов в той мере, в какой документы отражают причины принятия доверительными собственниками решения об осуществлении или неосуществлении усмотрения, предшествовавшее такому решению обсуждение вопроса доверительными собственниками, а также материалы, связанные с обсуждением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Условия траста могут предусматривать больший по сравнению с предусмотренным настоящей статьей объем прав по проверке и копированию документов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В целях настоящей статьи трастовыми документами являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) документы, содержащие, по обстоятельствам, трастовый договор, заявление о трасте, завещание, а также любые сделки или судебные решения, изменяющие условия траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) протоколы заседаний доверительных собственников, если таковые имеются;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сделанные доверительным собственником записи, а также уведомления и иные письменные документы, полученные им в этом качестве, включая заключения адвокатов, привлеченных доверительным собственником за счет трастовой имущественной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) документы, излагающие содержание сделок, совершенных доверительными собственниками;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) квитанции, полученные в ходе распоряжения трастовыми правами; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) документы трастового учета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143160. Обязанность инвестировать"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан инвестировать трастовую имущественную массу в той мере, в какой она подлежит инвестированию, и, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) производить возмездное отчуждение прав, которые обычно не приносят доход и не растут в цене, и инвестировать вырученные средства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) получать профессиональные консультации по вопросам инвестирования трастовой имущественной массы, если доверительный собственник не обладает знаниями, необходимыми для эффективного и разумного инвестирования фондов такого объема и характера, как трастовая имущественная масса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) произвести распределение инвестиций, при котором в целом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) риск невыплат или утраты отдельных инвестиций будет диверсифицирован; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ожидаемая выгода значительно превысит потенциальные невыплаты или потери;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"за исключением случая, когда трастовая имущественная масса настолько мала, что распределение инвестиций неуместно; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) периодически проверять уместность сохранения или изменения инвестиций."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник не обязан инвестировать трастовые права:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) которые неизбежно должны быть переданы выгодоприобретателю или использованы им либо необходимы для погашения трастового долга; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) инвестирование которых препятствовало бы иным образом доверительным собственникам в исполнении других трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Обязанность инвестировать не уполномочивает доверительного собственника распоряжаться трастовыми правами, которые в соответствии с условиями траста должны быть сохранены доверительными собственниками или переданы в натуре выгодоприобретателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143161. Обязанность не приобретать трастовые права или права трастовых кредиторов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан не приобретать трастовые права или права трастового кредитора в отношении трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор продажи трастового права, заключенный в нарушение этой обязанности, может быть оспорен любой другой стороной траста или любым лицом, наделенным правом требовать исполнения трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право оспорить является дополнительным к любому средству защиты от неисполнения трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к другим договорам о приобретении или использовании трастового права либо требования трастового кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143162. Обязанность не получать несанкционированные обогащение или преимущество"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник обязан не использовать трастовую имущественную массу либо информацию или возможность, полученные им в качестве доверительного собственника, с целью обогащения, если такое использование не предусмотрено условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право доверительного собственника, принадлежащее ему в личном качестве, а не как доверительному собственнику, не может быть зачтено им против права выгодоприобретателя на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143163. Обязанности в отношении доверительных сособственников Доверительный собственник обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) сотрудничать с доверительными сособственниками в исполнении трастовых обязанностей; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) принимать необходимые меры, если он знает или имеет основание подозревать, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный сособственник не исполнил какую-либо трастовую обязанность или такое неисполнение неизбежно; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) неисполнение может причинить или причинило ущерб трастовой имущественной массе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Права доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143164. Право на возмещение из трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доверительный собственник имеет право на возмещение из трастовой имущественной массы расходов, понесенных для исполнения трастовых обязанностей, включая погашение трастовых долгов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143165. Право на вознаграждение из трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник имеет право на вознаграждение из трастовой имущественной массы в порядке, установленном условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если условиями траста не предусмотрено иное, доверительный собственник, действующий в качестве доверительного собственника в рамках профессиональной деятельности, имеет право на разумное вознаграждение из трастовой имущественной массы за работу, выполненную при исполнении трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не применяются, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник, являющийся выгодоприобретателем, имеет право на значительную выгоду из трастовой имущественной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) траст был создан на основании договора между доверительным собственником и учредителем; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) траст учрежден для достижения общественно полезных целей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143166. Права в отношении несанкционированных приобретений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая статья применяется, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник приобретает право или получает иное обогащение вследствие неисполнения трастовой обязанности; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) право становится частью трастовой имущественной массы либо обогащение пополняет трастовую имущественную массу в результате возврата доверительным собственником доходов, полученных вследствие неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник имеет право на возмещение стоимости покупки и других расходов, которые с необходимостью возникли при приобретении. Если доверительный собственник до приобретения полностью или частично исполнил обязанность, предусмотренную статьей 143173, он имеет право на возмещение из трастовой имущественной массы в той мере, в какой в результате приобретения трастовая имущественная масса получила сверх размера, который должен был быть восстановлен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник также имеет право на соответствующее вознаграждение, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) приобретение было сделано добросовестно, чтобы увеличить трастовую имущественную массу; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) доверительный собственник имел бы право на вознаграждение в соответствии со статьей 143165, если бы приобретение было сделано при исполнении трастовой обязанности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если приобретение было сделано с нарушением обязанности, предусмотренной статьей 143162, но выгодоприобретатель надлежащим образом одобрил его, доверительный собственник может отказаться от прав, предусмотренных частями (2) и (3) настоящей статьи, и принять на себя право выгодоприобретателя на извлечение выгоды из приобретения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Доверительный собственник не имеет права на вознаграждение в соответствии с настоящей статьей в размере, превышающем стоимость приобретения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143167. Право на возмещение выгодоприобретателям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если право доверительного собственника, предусмотренное статьей 143164, превышает трастовую имущественную массу, доверительный собственник может обратиться к выгодоприобретателям за возмещением разницы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ответственность выгодоприобретателя, предусмотренная частью (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ограничена размером обогащения, полученного выгодоприобретателем в соответствии с условиями траста; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) уменьшается или исключается выдвижением возражения об утрате обогащения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник лишается права на возмещение, предусмотренного частью (1), по истечении шести месяцев с момента возникновения этого права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143168. Право застраховать личную ответственность за счет трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник имеет право на возмещение из трастовой имущественной массы страховых премий и других расходов, разумно понесенных доверительным собственником в результате страхования ответственности, предусмотренной статьей 143173."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не применяются в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник имеет право на вознаграждение за исполнение трастовых обязанностей; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) страхование покрывает ответственность на случай неисполнения, совершенного умышленно или по грубой небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязанности трастового помощника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143169. Обязанности трастового помощника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Трастовый помощник обязуется раскрыть личности доверительных собственников, если ему известна эта информация и она не очевидна иным образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При принятии решения об осуществлении полномочия трастовый помощник обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) действовать добросовестно; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) не получать обогащение, которое не предусмотрено условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СРЕДСТВА ПРАВОВОЙ ЗАЩИТЫ В СЛУЧАЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НЕИСПОЛНЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнение в натуре, судебный надзор и иные средства защиты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143170. Принудительное исполнение в натуре"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Принудительное исполнение трастовой обязанности в натуре заключается в воспрепятствовании доверительному собственнику совершать распоряжение или иное действие с трастовым правом, не соответствующее условиям траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если исполнение в натуре требует усмотрения доверительного собственника, оно не может быть осуществлено принудительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143171. Судебный надзор"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению стороны траста или лица, наделенного правом требовать принудительного исполнения трастовой обязанности, судебная инстанция может признать недействительным решение доверительных собственников или трастового помощника о том, реализовывать ли и каким образом реализовывать полномочие или усмотрение, предоставленные им условиями траста или законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Прежний доверительный собственник, который помимо его воли был отстранен доверительными собственниками или трастовым помощником, имеет право обратиться в судебную инстанцию за признанием этого решения недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Судебная инстанция может признать недействительным решение доверительных собственников или трастового помощника, представляющее собой злоупотребление или превышение полномочий доверительных собственников или трастового помощника либо иным образом нарушающее условия траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Установив, что доверительный собственник необоснованно отказывается осуществить или не осуществляет полномочие или усмотрение, судебная инстанция может разрешить стороне траста, обратившейся в судебную инстанцию, его осуществление в установленных судебной инстанцией пределах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) При любом обращении в судебную инстанцию по вопросам траста судебная инстанция вызывает все стороны траста и заслушивает явившиеся стороны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143172. Иные средства правовой защиты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Законом или условиями траста могут быть предусмотрены следующие средства правовой защиты для одной из сторон траста в случае фактического или предполагаемого неисполнении трастовых обязанностей:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) отчеты и запросы относительно трастовой имущественной массы и управления и распоряжения ею в определенном судебным решением порядке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) уплата или перечисление на счет судебной инстанции денежных сумм или другого имущества, составляющего предмет трастовых прав;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) назначение в соответствии с судебным решением управляющего для управления трастовой имущественной массой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) осуществление прав и полномочий доверительного собственника государственным служащим или органом публичной власти, в частности, в отношении трастов для достижения общественно полезных целей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) приостановление действия прав и полномочий доверительных собственников по управлению и распоряжению трастовой имущественной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вправе обращаться в судебную инстанцию за принятием мер, предусмотренных частью (1), органы публичной власти, наделенные полномочиями по осуществлению надзора за доверительными собственниками, которые являются лицензированными и/или авторизованными организациями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возмещение убытков и возврат несанкционированного обогащения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143173. Ответственность доверительного собственника за восстановление трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник отвечает за восстановление трастовой имущественной массы в размере убытков, причиненных трастовой имущественной массе неисполнением трастовой обязанности, если неисполнение необоснованно и является следствием того, что он не проявил необходимый уровень компетентности и осмотрительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительный собственник не несет ответственность лишь потому, что доверительный сособственник, поверенный или иное лицо, которому поручено исполнение, либо управомоченный приобретатель трастового права причинили ущерб трастовой имущественной массе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не затрагивают ответственность доверительного собственника, возникающую:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) на основании части (1) в результате неисполнения самим доверительным собственником трастовой обязанности, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязанности действовать с необходимым уровнем компетентности и осмотрительности при выборе назначаемого или привлекаемого лица и согласовании с ним условий привлечения; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязанности осуществлять надзор за исполнением соответствующим лицом и, если требуется по обстоятельствам дела, принимать меры для защиты трастовой имущественной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) при делегировании исполнения (статья 143151);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) на основании деяния уполномоченного лица или представителя доверительного собственника; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) в силу того, что доверительный собственник склонил соответствующее лицо к неисполнению, помогал или содействовал ему в неисполнении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Для определения размера обязанности по восстановлению применяются соответствующим образом положения статьи 14."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) До полного восстановления доверительным собственником трастовой имущественной массы приостанавливаются следующие права доверительного собственника:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) право на возмещение из трастовой имущественной массы; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) право на получение выгоды, которое доверительный собственник имеет в качестве выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи применяются, если условиями траста не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143174. Ответственность доверительного собственника за выплату выгодоприобретателю компенсации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник, который несет ответственность согласно статье 143173, также обязан выплатить компенсацию выгодоприобретателю, который, несмотря на восстановление трастовой имущественной массы, не получает выгоду, на которую он имел право либо согласно условиям траста получил бы право в отсутствие неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выгодоприобретатель имеет право на компенсацию такое же, как возникающее вследствие неисполнения договорного обязательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи применяются, если условиями траста не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143175. Возврат несанкционированного обогащения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае если доверительный собственник получает обогащение в результате неисполнения обязанности, предусмотренной статьей 143162, и это обогащение не становится частью трастовой имущественной массы согласно статье 143118, доверительный собственник обязан внести в трастовую имущественную массу обогащение или, если это невозможно, денежную сумму, равную размеру стоимости обогащения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143176. Солидарная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда несколько доверительных собственников отвечают за одно и то же неисполнение, их ответственность является солидарной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доли ответственности солидарных должников в отношениях между ними соразмерны ответственности каждого за неисполнение, определяемой с учетом их компетентности и опыта как доверительных собственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Должник, согласившийся на неисполнение, несет ту же ответственность, что и содолжники, совершившие неисполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143177. Лишение права на получение выгоды выгодоприобретателя, содействовавшего неисполнению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда неисполнению доверительным собственником обязанности содействовал выгодоприобретатель, судебная инстанция может по заявлению этого доверительного собственника или другого выгодоприобретателя вынести решение о лишении содействовавшего неисполнению выгодоприобретателя права на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выгодоприобретатель, надлежаще согласившийся на неисполнение, но не содействовавший ему, может быть лишен права на получение выгоды только в той мере, в какой он обогатился в результате неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой выгодоприобретатель утратил в соответствии с настоящей статьей право на получение выгоды, выгода, которая полагалась бы этому выгодоприобретателю, должна использоваться для исполнения обязанности доверительного собственника, пока эта обязанность не будет исполнена либо не будет исчерпано право на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исключения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143178. Согласие выгодоприобретателя на неисполнение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник освобождается от обязанности по восстановлению, компенсации или возврату обогащения в той мере, в какой они принесли бы выгоду выгодоприобретателю, надлежаще согласившемуся на неисполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выгодоприобретатель соглашается на неисполнение, если он соглашается с поведением доверительного собственника, которое образует неисполнение, и:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выгодоприобретатель знал, что такое поведение образует неисполнение; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) было очевидно, что такое поведение образует неисполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) применяются независимо от того, принесло ли неисполнение согласившемуся на него выгодоприобретателю обогащение или причинило ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если выгодоприобретатель участвует в неисполнении в качестве доверительного собственника, положения части (1) применяются в отношении любого доверительного сособственника, который должен нести ответственность. Право на возмещение ущерба между солидарными должниками, касающееся части обязанности, не исключенной из обязанности восстановить трастовую имущественную массу или предоставить выгодоприобретателю компенсацию, остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Согласие недействительно, если его причиной явилась ошибка, допущенная вследствие предоставления доверительным собственником ложной информации или неисполнения доверительным собственником обязанности информировать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143179. Исковая давность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Течение срока исковой давности по иску, основанному на неисполнении трастовых обязанностей, не начинается для выгодоприобретателя до момента возникновения у него права на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143180. Защита доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник освобождается от ответственности, если производит исполнение лицу, которое после разумной проверки полномочий предстает управомоченным на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Основанное на правовых положениях о неосновательном обогащении право выгодоприобретателя, имевшего право на получение выгоды, требовать ее от получателя остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЗАМЕНА ДОВЕРИТЕЛЬНЫХ СОБСТВЕННИКОВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ИЛИ ТРАСТОВЫХ ПОМОЩНИКОВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения о замене доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143181. Полномочие заменять доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После учреждения траста лицо может быть назначено доверительным собственником, а доверительный собственник может отказаться от своих полномочий или быть отстранен:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) на основании полномочия одной стороны траста, предоставленного условиями траста или законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) судебным решением на предусмотренных законом основаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Осуществление полномочия в смысле пункта a) части (1) действительно только в случае соблюдения письменной формы. Это же правило применяется для обязывающего доверительных собственников указания, данного одной стороной траста, об осуществлении указанного полномочия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Осуществление предусмотренного условиями траста полномочия лицом, которое не является доверительным собственником, сохраняющим полномочия, вступает в силу лишь с момента уведомления доверительных собственников о его осуществлении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Отказ единственного доверительного собственника от полномочий или его отстранение имеют силу при условии одновременного назначения нового доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143182. Полномочие заменять доверительных собственников, предоставленное доверительным собственникам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Полномочие, предоставленное законом доверительным собственникам, может быть осуществлено только:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) единогласным решением; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если в имеющихся обстоятельствах трастовый помощник не имеет соответствующего полномочия либо если трастовый помощник не может осуществить соответствующее полномочие или не осуществляет его в разумный срок после требования доверительных собственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с частью (1) доверительные собственники обязаны осуществлять свои полномочия на основании закона с соблюдением совместного указания выгодоприобретателей, если выгодоприобретатели имеют совместное право на расторжение траста в отношении всей трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Полномочие заменять, предоставленное доверительным собственникам на основании закона, может быть изменено или отменено условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Назначение доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143183. Общие ограничения, касающиеся назначения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Назначение лица доверительным собственником недействительно, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) очевидно, что доверительные сособственники имели бы полномочие сместить это лицо, в случае его назначения, ввиду того, что соответствующее лицо не может действовать, отказывается действовать или не соответствует предъявляемым требованиям;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) назначенное лицо не соглашается действовать в качестве доверительного собственника; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) назначение приводит к превышению максимального числа доверительных собственников, предусмотренного условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Оговорка в условиях траста о том, что должен быть только один доверительный собственник, расценивается как устанавливающая максимальное число доверительных собственников, равное двум."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143184. Назначение трастовым помощником или доверительными собственниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительные собственники могут назначить одного или нескольких дополнительных доверительных собственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Доверительные собственники, сохраняющие полномочия, могут назначить доверительного собственника вместо лица, которое перестало быть доверительным собственником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если условиями траста не предусмотрено иное, назначение себя трастовым помощником недействительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143185. Назначение на основании судебного решения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если никто более не имеет полномочия или все отказываются осуществить полномочие назначения, по заявлению любой из сторон траста или любого лица, наделенного правом требовать исполнения трастовой обязанности, судебная инстанция может назначить:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительного собственника вместо лица, которое перестало быть доверительным собственником; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) одного или более дополнительных доверительных собственников в случае, если назначение может содействовать эффективному и разумному управлению и распоряжению трастовой имущественной массой в соответствии с условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Перед назначением в соответствии с частью (1) судебная инстанция назначает временного доверительного собственника и налагает меры по обеспечению трастовой имущественной массы, если в отсутствие этого может быть причинен ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Отказ доверительного собственника от полномочий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143186. Отказ с согласия трастового помощника или доверительных сособственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник вправе отказаться от своих полномочий только с согласия трастового помощника или доверительных сособственников, если после отказа останутся по меньшей мере два доверительных собственника, сохраняющих полномочия, или специальный доверительный собственник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Трастовый помощник, управомоченный назначить нового доверительного собственника, в случае отказа доверительного собственника от полномочий может дать согласие на отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Трастовый помощник может дать согласие на отказ без согласия доверительных собственников, сохраняющих полномочия, только при условии одновременного назначения нового доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Доверительные собственники, сохраняющие полномочия, могут дать согласие на отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отказ действителен с момента передачи трастовой имущественной массы новому доверительному собственнику и исключения статуса обладателя трастовой имущественной массы из всех публичных реестров."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Специальными доверительными собственниками являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) государственный служащий или орган публичной власти, осуществляющие функции доверительного собственника; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любое юридическое лицо, указанное в качестве такового в правовом положении или удовлетворяющее требованиям, установленным в правовых положениях с этой целью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143187. Отказ с одобрения судебной инстанции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Судебная инстанция может одобрить отказ от полномочий доверительного собственника, не получившего необходимого согласия на отказ, если полагает, что освободить доверительного собственника от трастовых обязанностей будет справедливо с учетом, в частности, того, будут ли после отказа обеспечены эффективное и разумное управление и распоряжение трастовой имущественной массой в соответствии с условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Отстранение доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143188. Отстранение доверительными сособственниками или трастовым помощником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если судебная инстанция может отстранить доверительного собственника на том основании, что он не может действовать, отказывается действовать или не соответствует предъявляемым требованиям, доверительные сособственники, сохраняющие полномочия, или трастовый помощник могут отстранить этого доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отстранение доверительного собственника доверительными сособственниками или трастовым помощником вступает в силу только после уведомления доверительного собственника о его отстранении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143189. Отстранение на основании судебного решения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"По заявлению любой из сторон траста судебная инстанция может отстранить доверительного собственника без его согласия и независимо от условий траста, если имеются обоснованные причины, в частности на основании того, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) доверительный собственник не в состоянии с материальной или юридической точки зрения исполнять свои обязанности, в том числе в случае, когда он не полностью дееспособен, умер или ликвидируется как юридическое лицо;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имело место или ожидается существенное неисполнение любой из трастовых обязанностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) у доверительного собственника постоянно или периодически возникают принципиальные разногласия с доверительными сособственниками по вопросу, требующему единогласного решения доверительных собственников; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) доверительный собственник имеет другие интересы, существенно противоречащие исполнению трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Последствия замены доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143190. Последствия в отношении обязанностей и прав доверительных собственников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое назначено доверительным собственником, становится связанным трастовыми обязанностями и приобретает соответствующие права и полномочия. В соответствии с настоящей статьей доверительный собственник, который отказывается от своих полномочий или отстраняется, освобождается от трастовых обязанностей и теряет соответствующие права и полномочия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязанность сотрудничать с доверительными сособственниками прекращается по истечении разумного срока после отказа от полномочий или отстранения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право прежнего доверительного собственника на выплаты из трастовой имущественной массы сохраняется в виде права требования к доверительным собственникам, сохраняющим полномочия. Право на возмещение, компенсацию или выплату вознаграждения выгодоприобретателем остается незатронутым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Прежний доверительный собственник остается связанным:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обязанностью, предусмотренной статьей 143162;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) трастовыми долгами, но только перед кредиторами, которым он не сообщил до принятия трастового долга о том, что действует в качестве доверительного собственника; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обязанностями, возникшими вследствие неисполнения трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143191. Передача и лишение трастовых прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительные собственники, являющиеся обладателями трастового права, обязаны надлежащим образом передать титул на это право новому доверительному собственнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Передача титула лицу, назначенному доверительным собственником, не лишает этого титула доверительных собственников, сохраняющих полномочия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Титул передается по акту приема-передачи титула, составленному всеми доверительными собственниками, являющимися обладателями трастового права, и новым доверительным собственником. Если для создания или, по обстоятельствам, отчуждения титула на определенные трастовые права законом предусмотрены определенные требования к форме, такие же требования предъявляются к акту приема-передачи титула на данное трастовое право. Положения статьи 143117 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае если один из доверительных собственников, владеющий титулом на трастовое право, отказывается составить акт приема-передачи титула, любой из других доверительных собственников, новый доверительный собственник или лицо, надлежащим образом назначившее нового доверительного собственника, вправе обратиться в судебную инстанцию за вынесением судебного решения, заменяющего собой акт приема-передачи титула. Такой иск должен быть отмечен в публичном реестре, в котором зарегистрировано соответствующее трастовое право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если не требуется назначение нового доверительного собственника, лицо, которое перестает быть доверительным собственником, составляет акт приема-передачи титула всем доверительным собственникам, сохраняющим полномочия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143192. Передача трастовых документов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доверительный собственник, сохраняющий полномочия, или новый доверительный собственник имеет право принять трастовые документы, находящиеся у прежнего доверительного собственника. Владелец документов вправе изготовить и сохранить копии документов за свой счет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143193. Последствия смерти или ликвидации доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае смерти одного из нескольких доверительных собственников или ликвидации доверительного собственника–юридического лица трастовая имущественная масса продолжает принадлежать доверительным собственникам, сохраняющим полномочия. Это правило применяется с тем, чтобы правопреемник личной имущественной массы умершего или ликвидированного лица не стал стороной траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае смерти единственного доверительного собственника его правопреемники становятся доверительными собственниками и соответственно:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) становятся связанными трастовыми обязанностями и приобретают соответствующие права и полномочия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в пределах, ограниченных наследственной массой умершего, несут ответственность за трастовые долги умершего доверительного собственника; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) становятся обладателями трастовой имущественной массы, но независимо от их числа могут осуществлять только полномочия, предусмотренные частью (1) статьи 143147."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Завещательное распоряжение доверительного собственника в отношении трастовой имущественной массы недействительно, однако условия траста могут предусматривать полномочие доверительного собственника назначить завещательным распоряжением доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обязанности, возникшие вследствие неисполнения трастовых обязанностей, переходят к правопреемникам умершего доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143194. Последствия смерти или ликвидации трастового помощника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Полномочия трастового помощника прекращаются в случае его смерти или ликвидации, однако условия траста могут позволить осуществление этих полномочий на основании завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава IX"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕКРАЩЕНИЕ И ИЗМЕНЕНИЕ ТРАСТА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Прекращение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143195. Основания прекращения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст в отношении всей трастовой имущественной массы или ее части прекращается:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) путем расторжения учредителем траста или выгодоприобретателем на основании права, предусмотренного условиями траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) путем расторжения учредителем траста на основании статьи 143198;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) путем расторжения выгодоприобретателем на основании статьи 143199;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) путем расторжения доверительным собственником на основании статьи 1431103;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в результате слияния прав и обязанностей в соответствии со статьей 1431104."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Траст также прекращается на основании истечения срока траста или наступления условия, погашающего его действие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доверительный собственник должен уведомить другие стороны траста о наступлении прекращения траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143196. Утрата или исчерпание трастовой имущественной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст прекращается, когда доверительный собственник более не имеет ни единого трастового права и не ожидается приобретение такого права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем траст сохраняется до тех пор, пока доверительный собственник обязан восстановить трастовую имущественную массу вследствие неисполнения трастовых обязанностей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143197. Влияние прекращения траста на обязательства доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой прекращается траст, прекращаются обязательства доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если заинтересованные стороны не договорились об ином, прекращение траста не освобождает доверительного собственника от ответственности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) перед выгодоприобретателем, если она возникла вследствие неисполнения доверительным собственником трастовых обязанностей; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) перед трастовым кредитором за счет трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Одновременно с прекращением траста по причине истечения его срока или наступления условия, погашающего его действие, доверительный собственник обязан передать трастовые права выгодоприобретателям или, если условия траста не запрещают этого, своим правопреемникам, составить в требуемой законом форме все акты приема-передачи титула на трастовые права, передать владение соответствующим имуществом и содействовать в выполнении формальностей по оглашению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае, предусмотренном частью (3), если не имеется ни единого выгодоприобретателя трастовой имущественной массы, выгодоприобретателем является учредитель траста или, по обстоятельствам, его правопреемники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143198. Право учредителя на расторжение безвозмездного траста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С исключениями, предусмотренными частями (2) и (3), если условиями траста не предусмотрено иное, учредитель не имеет права на расторжение траста или оговорки в условиях траста лишь потому, что траст учрежден безвозмездно, независимо от того, что:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) траст был учрежден без возможности передачи учредителем титула на права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) учредитель траста сохранил за собой пожизненное право на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Учредитель имеет право на расторжение безвозмездного траста или оговорки в условиях траста, если он учрежден в пользу лица, которое еще не существует."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Учредитель имеет право на расторжение безвозмездного траста, учрежденного в пользу другого лица, на тех же условиях, на которых учредитель мог бы отменить дарение, сделанное этому выгодоприобретателю, если бы выгода была предоставлена посредством дарения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 143199. Право выгодоприобретателей на расторжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выгодоприобретатель, обладающий полной дееспособностью, имеет право на расторжение траста в отношении всей трастовой имущественной массы или ее части, если он является ее исключительным выгодоприобретателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Несколько выгодоприобретателей, каждый из которых является полностью дееспособным, имеют совместное право на расторжение траста в отношении всей трастовой имущественной массы или ее части, если они являются ее исключительными выгодоприобретателями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Траст, учрежденный в пользу иных выгодоприобретателей либо для достижения общественно полезных целей, не может быть расторгнут в отношении части трастовой имущественной массы, если это неблагоприятно повлияет на остальную часть трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431100. Исключительная выгода"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Трастовая имущественная масса или ее часть считаются предназначенными исключительно для выгоды выгодоприобретателя, если весь капитал и все будущие доходы от этого капитала в соответствии с условиями траста могут стать объектом распоряжения только в пользу этого выгодоприобретателя или его имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях части (1) вероятность того, что выгодоприобретатель может согласиться осуществить или может не осуществить право вопреки своей выгоде, не учитывается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431101. Заявление о расторжении и его последствия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Учредитель траста или выгодоприобретатель осуществляют свое право на расторжение посредством направления доверительным собственникам письменного заявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Траст или его часть, расторгнутые учредителем траста, с этого момента действуют как траст к исключительной выгоде учредителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если выгодоприобретатель, осуществляя право на расторжение, уведомляет доверительного собственника о том, что он передал право на получение выгоды третьему лицу, иному чем выгодоприобретатель, эта передача дает третьему лицу право на получение выгоды из подлежащих передаче трастовой имущественной массы или части трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) За исключением случая, когда передача невозможна или незаконна, доверительный собственник обязан незамедлительно передать трастовую имущественную массу или часть трастовой имущественной массы в соответствии с заявлением о расторжении. Обязанность передать имеет преимущество перед обязанностью управлять и распоряжаться трастовой имущественной массой или ее частью в соответствии с условиями траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если передача невозможна, так как это потребовало бы предоставления доли трастового права, доверительный собственник обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в той мере, в какой это возможно и разумно, разделить право и передать выделенную из него часть; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае невозможности разделения – продать право, если это возможно, и передать соответствующую долю доходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431102. Право удержания доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Доверительный собственник имеет право удержания части трастовой имущественной массы, которая должна быть передана, в той мере, в какой это необходимо для погашения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) трастовых долгов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) накопившихся претензий доверительного собственника к трастовой имущественной массе; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) расходов на передачу и разделение или продажу права в той мере, в какой эти долги, права или затраты относятся на подлежащую передаче часть трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право удержания прекращается, если лицо, осуществляющее право на расторжение, выплачивает компенсацию долгов, прав и затрат, отнесенных на подлежащую передаче часть трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431103. Расторжение доверительным собственником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если выгодоприобретатель имеет право на расторжение траста на основании части (1) статьи 143199, доверительный собственник вправе направить выгодоприобретателю уведомление с требованием осуществить соответствующее право в разумный срок, установленный в уведомлении. Если выгодоприобретатель не выполнит требование в указанный срок, доверительный собственник вправе расторгнуть траст посредством передачи этому выгодоприобретателю. Выгодоприобретатель обязан принять переданное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выгодоприобретатель, если это прямо предусмотрено законом, имеет право на расторжение траста также посредством выплаты денежной суммы или посредством передачи титула на другое имущество, составляющее предмет прав трастовой имущественной массы, судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431104. Слияние прав и обязанностей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст прекращается, если единственный доверительный собственник является также единственным выгодоприобретателем и траст предназначен для исключительной выгоды этого доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии нескольких доверительных собственников положения части (1) применяются соответствующим образом, только если они имеют совместное право на получение выгоды."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если траст остается в силе в отношении права выгодоприобретателя на получение выгоды либо если право выгодоприобретателя на получение выгоды обременено обеспечительным или иным ограниченным правом, доверительный собственник связан этим трастом или обременением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431105. Несостоятельность доверительного собственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Траст и трастовая имущественная масса не затрагиваются несостоятельностью доверительного собственника в отношении личной имущественной массы доверительного собственника или в отношении другой трастовой имущественной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Изменение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431106. Изменение учредителем траста или выгодоприобретателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условия траста могут быть изменены учредителем или выгодоприобретателем на основании:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) права, предусмотренного условиями траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) права, предусмотренного частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Учредитель или выгодоприобретатель, наделенный правом на расторжение траста, имеет соответствующее право изменить условия траста в части, касающейся трастовой имущественной массы или ее части, в отношении которых траст может быть расторгнут."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для осуществления несколькими выгодоприобретателями совместного права на изменение условий траста необходимо их согласие по этому поводу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Изменение, которое должно вступить в силу после смерти лица, осуществляющего право на изменение, действительно, только если оно совершено посредством завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Изменение вступает в силу только с момента, когда письменное уведомление передано доверительным собственникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431107. Изменение на основании судебного решения условия траста об управлении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению любой из сторон траста или любого лица, наделенного правом требовать исполнения трастовых обязанностей, судебная инстанция может изменить условие траста, касающееся управления трастовой имущественной массой, если есть основания полагать, что изменение будет содействовать более эффективному и осмотрительному управлению трастовой имущественной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменение на основании части (1) настоящей статьи не может существенно влиять на действие условий траста о распоряжении, если на основании статей 1431108 и 1431109 судебная инстанция не управомочена изменить эти условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431108. Изменение траста для выгодоприобретателей на основании судебного решения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению любой из сторон траста или любого лица, которое получило бы выгоду, если бы условие, изменение которого требуется, было исключено, судебная инстанция может изменить условие траста, предоставляющее право на получение выгоды или возможность получения выгоды лицу, которое:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) еще не существует; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в настоящее время не соответствует обусловливающему наличие права описанию, свидетельствующему о принадлежности к группе лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Это же правило применяется в случае, если условие траста предоставляет право на получение выгоды или возможность получения выгоды в отдаленном будущем либо обусловливает его наступлением маловероятного события."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431109. Изменение на основании судебного решения трастов, учрежденных для достижения общественно полезных целей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению любой из сторон траста или любого лица, наделенного правом требовать исполнения трастовых обязанностей, судебная инстанция может изменить условие траста, учрежденного для достижения общественно полезной цели, если в результате изменения обстоятельств достижение общественно полезной цели, предусмотренной условием траста, не может быть признано приемлемым и эффективным использованием ресурсов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменение согласно части (1) должно быть в пользу таких общих или конкретных общественно полезных целей, которые учредитель траста вероятно бы выбрал, если бы учреждал траст после изменения обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431110. Уступка права на получение выгоды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С учетом положений части (2) уступка права на получение выгоды регулируется положениями об уступке требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К безвозмездной уступке применяются правовые положения о дарении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава X"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОТНОШЕНИЯ С ТРЕТЬИМИ ЛИЦАМИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Трастовые должники"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431111. Зачет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Требование доверительного собственника к трастовому должнику может быть прекращено зачетом только встречным требованием, которое этот должник имеет в качестве трастового кредитора или выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431112. Прощение трастового долга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Прощение долга доверительным собственником трастовому должнику не освобождает этого должника от трастового долга, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) прощение долга безвозмездно и не входит в полномочия доверительного собственника; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) прощение долга возмездно и должник знает или должен знать, что оно не входит в полномочия доверительного собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431113. Ответственность одаряемых и недобросовестных приобретателей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае если доверительный собственник отчуждает трастовое право третьему лицу и отчуждение не соответствует условиям траста, траст противопоставляется приобретателю, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) отчуждение безвозмездно; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приобретатель знает или, как можно разумно предполагать, должен знать, что отчуждение производится доверительным собственником и что оно не соответствует условиям траста."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Приобретатель разумно предполагается знающим об обстоятельствах дела, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) они были бы очевидны при их разумном внимательном изучении; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) учитывая природу и стоимость права, характер и стоимость затрат на такое изучение, а также обычаи, справедливо и разумно ожидать, что приобретатель в сложившейся ситуации изучит обстоятельства дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Приобретатель, которому траст противопоставляется согласно части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) несет обязанность по возврату обладателю трастовой имущественной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имеет встречное право на возврат ему любой выгоды, предоставленной в качестве встречного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем траст перестает противопоставляться приобретателю в соответствии с частью (1), если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) встречное исполнение, предоставленное приобретателем, является предметом распоряжения при исполнении трастовой обязанности; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) доверительный собственник или третье лицо исполняет обязанность восстановить трастовую имущественную массу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом в случае, когда доверительный собственник устанавливает в пользу третьего лица обеспечительное или иное ограниченное право на трастовое право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431114. Ответственность за склонение или содействие в ненадлежащем управлении или распоряжении трастовой имущественной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Внедоговорная ответственность, возникающая вследствие причинения другому лицу вреда путем склонения к неисполнению обязательств, изменяется в соответствии с частью (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, которое намеренно склоняет доверительного собственника к неисполнению трастовой обязанности или намеренно содействует такому неисполнению, несет солидарную ответственность с доверительным собственником, если доверительный собственник обязан восстановить трастовую имущественную массу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1431115. Защита третьих лиц, вступающих в договорные отношения с доверительными собственниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор, заключенный доверительным собственником в нарушение трастовой обязанности с лицом, не являющимся стороной траста, не является ничтожным или оспоримым лишь по этой причине."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Не являющееся стороной траста лицо, которому неизвестны соответствующие обстоятельства дела, может опираться на текст трастового документа и на то, что он достоверен.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"654. Книгу четвертую изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«КНИГА ЧЕТВЕРТАЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАСЛЕДОВАНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1432. Понятие наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследование – переход имущества (наследственной массы) физического лица, оставившего наследство (умершего, наследодателя), к одному или нескольким лицам (наследникам)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отношении доли сонаследника в наследственной массе (наследственной доли) применяются правила, касающиеся наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наследник приобретает имущественные права и обязанности умершего, за исключением тех, которые по своему характеру неразрывно связаны с личностью умершего или которые согласно закону не могут передаваться от одного лица к другому."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В отступление от части (3) в предусмотренных законом случаях к наследнику переходят неимущественные, а также неразрывно связанные с личностью умершего имущественные права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1433. Общие положения о передаче наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследство умершего передается наследникам после его смерти на условиях универсального правопреемства как единое и неделимое целое."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1434. Основание наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследование происходит по закону и/или по завещанию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В той мере, в какой наследодатель не распорядился в завещании об ином, наследство переходит к наследникам по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1435. Момент открытия наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследство открывается в момент констатирования физической смерти наследодателя либо объявления его умершим окончательным судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1436. Место открытия наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Место открытия наследства – место обычного пребывания наследодателя на момент его смерти, а если такое место обычного пребывания неизвестно – место нахождения имущества или его основной по стоимости части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1437. Наследственная правоспособность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследственная правоспособность – способность лица выступать в качестве наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Любое лицо, обладающее правоспособностью пользования, обладает также наследственной правоспособностью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если законом не предусмотрено иное, наследниками могут быть только физические лица, находящиеся в живых на момент открытия наследства, или юридические лица, существующие на момент открытия наследия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Ребенок, родившийся живым после открытия наследства, считается обладающим наследственной правоспособностью на момент открытия наследства, если он был зачат до момента открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1438. Коммориенты и лица, умершие одновременно при разных обстоятельствах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лица, которые могут наследовать друг после друга или только один после другого, умершие при таких обстоятельствах, что невозможно установить, кто из них умер раньше, предполагаются умершими одновременно (коммориенты и лица, умершие одновременно при разных обстоятельствах)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К наследству, оставленному каждым из коммориентов или умерших одновременно при разных обстоятельствах лиц, призываются их собственные наследники, и никто из умерших не наделен правом наследования от другого или других умерших."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1439. Основания для объявления наследника недостойным"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отстраняется от наследования лицо, которое:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) совершило убийство наследодателя или покушение на его убийство;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) умышленно и противоправно препятствовало наследодателю в составлении или изменении его последней воли;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обманом или принуждением вынудило наследодателя составить или отменить свою последнюю волю;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) умышленно и противоправно утаило, изменило, уничтожило или подделало завещание, выражающее последнюю волю наследодателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Родитель, лишенный родительских прав по отношению к ребенку, не может наследовать по закону этому ребенку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1440. Отмена приобретения наследства недостойным наследником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лишение права наследования недостойного лица осуществляется путем отмены приобретения им наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Отмена приобретения наследства может быть затребована только после открытия наследства. В случае последующего наследника отмена может быть осуществлена сразу же после передачи наследства первоначальному наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) На иск об отмене распространяются сроки исковой давности, предусмотренные статьей 1481."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1441. Лица с правом подачи иска об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право подачи иска об отмене приобретения наследства по мотивам недостойности имеет любое лицо, к выгоде которого может послужить отстранение недостойного наследника, даже если это произойдет лишь после отстранения другого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1442. Подача искового заявления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Подачей искового заявления об отмене запрашивается объявление наследника недостойным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Последствия отмены наступают после вступления в окончательную силу судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1443. Отмена недостойности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследник не является недостойным, если наследодатель, осознавая факт недостойного поведения, составил завещание или не изменил его, хоть бы и имел возможность это сделать."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1444. Последствия объявления наследника недостойным"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник объявлен недостойным, приобретение им наследства считается несостоявшимся. В отношении недостойного наследника применяются правовые положения, касающиеся владельца наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На место недостойного наследника заступают те, кто наследовал бы, если бы недостойного наследника не было в живых на момент открытия наследства. Наследство считается переданным в пользу заступивших на место недостойного наследника с момента открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1445. Недостойный отказополучатель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если отказополучатель является виновным в совершении деяния, предусмотренного положениями статьи 1439, требование, основанное на завещательном отказе, является оспоримым. Положения статей 1441, 1443 и статей 1480–1484 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1446. Утрата права наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В смысле настоящей книги утрачивает право наследования наследник:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) умерший до дня открытия наследства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) недостойный;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) лишенный права наследования прямым указанием в завещании;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) отказавшийся от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к утрате отказополучателем права на завещательный отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАСЛЕДОВАНИЕ ПО ЗАКОНУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1447. Случай, в котором действует наследование по закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Передача наследства осуществляется в соответствии с положениями настоящей книги (наследование по закону) в той мере, в какой отсутствует действительное завещание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещание касается только одной части наследственной массы, передача остальной части наследственной массы осуществляется в порядке наследования по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1448. Наследники по закону первой очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследниками по закону первой очереди являются нисходящие родственники умершего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нисходящий родственник, находящийся в живых на момент открытия наследства, исключает наследование другими нисходящими, состоя­щими с умершим в родстве через него."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Место нисходящего родственника, умершего к моменту открытия наследства, занимают его нисходящие родственники (очередность при наследовании по закону)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Дети умершего наследуют имущество в равных наследственных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Дети, в соответствии с положениями части (3) замещающие умершего родителя, наследуют в равных долях наследственную долю, на которую имел бы право умерший родитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1449. Наследники по закону второй очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследниками по закону второй очереди являются родители умершего и их нисходящие родственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если на момент открытия наследства родители наследодателя живы, наследуют лишь они в равных наследственных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если на момент открытия наследства нет в живых одного из родителей наследодателя, на место умершего родителя призываются к наследству его нисходящие родственники согласно положениям о наследниках первой очереди. Если у умершего родителя нет нисходящих родственников, единственным наследником становится переживший родитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1450. Наследники по закону третьей очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследниками по закону третьей очереди являются деды и бабки наследодателя и их нисходящие родственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если на момент открытия наследства дед и бабка живы, наследуют лишь они в равных наследственных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если на момент открытия наследства нет в живых деда или бабки, его (ее) место занимают их нисходящие родственники. Если у умершего деда (умершей бабки) нет нисходящих родственников, его (ее) наследственная доля переходит к оставшемуся супругу, а если нет в живых и его (ее), – к его (ее) нисходящим родственникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если на момент открытия наследства нет в живых как деда, так и бабки и если у них нет нисходящих родственников, наследуют оставшиеся в живых дед и бабка с другой стороны, а если нет в живых и их, – их нисходящие родственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если нисходящие родственники занимают место своих родителей или более отдаленных восходящих родственников, применяются соответствующим образом положения о наследниках первой очереди."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1451. Наследники по закону четвертой очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследниками по закону четвертой очереди являются прадеды и прабабки наследодателя и их нисходящие родственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если на момент открытия наследства прадед и/или прабабка живы, наследуют лишь они. Если прадедов и прабабок больше, они наследуют в равных наследственных долях независимо от того, относятся ли они к одной или к разным линиям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если на момент открытия наследства прадедов и прабабок нет в живых, из нисходящих родственников наследником становится ближайший по степени родства родственник умершего. Несколько одинаково близких родственников наследуют в равных наследственных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1452. Наследники по закону пятой очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследниками по закону пятой очереди являются более отдаленные предки умершего и их нисходящие родственники."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения частей (2) и (3) статьи 1451 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1453. Одновременное родство по разным линиям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, являющееся наследником первой, второй или третьей очереди по разным линиям родства одновременно, получает причитающуюся ему в каждом случае родства долю наследства. Каждая доля считается отдельной наследственной долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1454. Очередность наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследники различных очередей призываются к наследованию только поочередно в порядке, установленном настоящим кодексом, начиная с первой очереди."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1455. Наследственные права пережившего супруга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Переживший супруг является наследником по закону и наряду с наследниками первой очереди имеет право на четвертую часть наследственной массы независимо от количества наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наряду с конкурирующими с ним наследниками второй очереди или дедами и бабками переживший супруг имеет право на половину наследственной массы независимо от количества наследников. Если остались в живых как деды и бабки, так и их нисходящие родственники, переживший супруг получает ту часть второй половины наследства, которая согласно статье 1450 перешла бы к нисходящим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Доля наследства пережившего супруга устанавливается для него с преимуществом перед наследственными долями, установленными для наследников, с которыми он конкурирует."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если не имеется наследников ни первой, ни второй очереди, ни дедов, ни бабок или если они лишены права наследования, переживший супруг получает все наследство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1456. Право пережившего супруга на выделенную долю имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если переживший супруг призывается к наследованию по закону наряду с наследниками второй очереди или дедами и бабками, он в качестве выделенной доли получает помимо причитающейся ему наследственной доли мебель и предметы домашнего обихода, находившиеся в общем пользовании супругов, за исключением случаев, когда эти предметы являются частью недвижимого имущества и их невозможно отделить от этого имущества, не повредив его. Если переживший супруг наследует по закону наряду с наследниками первой очереди, он также может получить указанные предметы постольку, поскольку они необходимы ему для ведения домашнего хозяйства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае выделенной доли применяются правила о завещательном отказе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1457. Утрата пережившим супругом права наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Переживший супруг лишается права наследования, если на момент открытия наследства:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) наследодатель подал иск о расторжении брака, признал поданный другим супругом иск о расторжении брака или подал заявление о расторжении брака в соответствии с законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) брак признан судебным решением недействительным либо имеются основания для признания брака недействительным и был подан иск о его признании недействительным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За пережившим супругом сохраняется право на содержание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1458. Право наследования супруга как родственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если супруг относится к числу родственников, призванных к наследованию, он одновременно наследует и в этом качестве. Наследственная доля, приобретаемая на основании родства, считается отдельной наследственной долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1459. Последствия увеличения наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если один из наследников по закону утрачивает право наследования до или после открытия наследства и вследствие этого доля другого наследника по закону увеличивается, часть, на которую увеличилась доля последнего, рассматривается как отдельная доля в связи с завещательными отказами или возложениями, которыми обременены этот или отпавший наследник, а также в связи с обязанностью по выравниванию долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1460. Право государства наследовать"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если у умершего не осталось ни родственников, ни пережившего супруга либо если они по определенным причинам не могут наследовать, наследником по закону является государство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАСЛЕДОВАНИЕ ПО ЗАВЕЩАНИЮ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1461. Понятие завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещание – односторонняя личная отзываемая сделка, посредством которой лицо, именуемое завещателем, в одной из предусмотренных законом форм распоряжается на случай своей смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1462. Составление завещания лично завещателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Составление завещания через представителя не допускается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Двое или более лиц не могут завещать одним и тем же завещанием друг другу либо третьему лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Завещатель не может распорядиться на случай смерти таким образом, чтобы действительность или недействительность его распоряжений зависела от усмотрения третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Завещатель не может возложить на третье лицо определение лица, в пользу которого осуществляется завещательный отказ, а также определение имущества, подлежащего передаче при исполнении отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1463. Тайна завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, уполномоченное для удостоверения завещания, свидетели и лица, подписавшие завещание, не вправе разглашать сведения о содержании завещания до открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус или лицо, уполномоченное для удостоверения завещания, обязаны предупредить свидетеля и лицо, которое подписывает завещание, о необходимости соблюдать тайну завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1464. Способность несовершеннолетнего распоряжаться по завещанию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Несовершеннолетний может составить завещание после того, как ему исполнится шестнадцать лет. В этом случае несовершеннолетнему при составлении завещания не требуется согласие родителей или попечителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1465. Неспособность получения выгод по завещанию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Являются оспоримыми завещательные распоряжения в пользу:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) нотариуса или другого лица, которое согласно закону удостоверило завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) переводчика, который участвовал в процедуре удостоверения завещания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) свидетелей, указанных в положениях статей 1488, 1490, 1498 или статьи 1499;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) лиц, которые на законных основаниях оказывали юридическую помощь в составлении завещания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) священников, которые оказывали завещателю духовную поддержку в период болезни, послужившей причиной его смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) врачей, фармацевтов, другого медицинского персонала, которые осуществляли уход за завещателем в период болезни, послужившей причиной его смерти, а также медицинского учреждения, в котором они работают."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Действие запретов, предусмотренных в части (1), не распространяется в отношении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) распоряжений о вознаграждении, если они соразмерны материальному положению завещателя и оказанным наследником услугам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) распоряжений, сделанных в пользу лица, которое может претендовать на наследство в качестве наследника по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1466. Лишение наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может завещанием лишить наследства родственников и/или супруга без назначения наследника. Право на обязательную долю в наследстве не затрагивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1467. Завещание в пользу наследников по закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель своим завещанием назначил в качестве наследников своих наследников по закону, не указав их поименно, лица, которые при открытии наследства призывались бы к наследованию по закону, считаются призванными к наследованию в наследственных долях, причитающихся им по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если назначение наследника завещанием установлено под отлагательным условием или с указанием срока, с которого лицо становится наследником, с наступлением условия или срока лишь после открытия наследства, при наличии сомнения назначенным считается лицо, которое стало бы наследником, если бы наследодатель умер ко времени выполнения условия или наступления срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1468. Родственники завещателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил наследниками своих родственников, не указав их поименно, при наличии сомнения родственники, которые в момент открытия наследства призывались бы к наследованию по закону, считаются призванными к наследованию в наследственных долях, причитающихся им по закону. Положения части (2) статьи 1467 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1469. Дети завещателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил наследниками своих детей, не указав их поименно, и одного из них нет в живых на дату составления завещания, но остались их нисходящие родственники, при наличии сомнения следует считать, что эти нисходящие родственники назначены наследниками в той мере, в какой они наследовали бы по праву представления при наследовании по закону в соответствии со статьей 1448."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1470. Нисходящие родственники завещателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил наследником одного из своих нисходящих родственников и последний утратил право наследования, при наличии сомнения следует считать, что нисходящие родственники последнего назначены наследниками в той мере, в какой они наследовали бы по праву представления при наследовании по закону в соответствии со статьей 1448."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1471. Нисходящие родственники третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил наследниками нисходящих родственников третьего лица, не указав их поименно, при наличии сомнения следует считать, что не назначены наследниками те из нисходящих родственников, которые еще не зачаты к моменту открытия наследства либо к моменту наступления отлагательного условия или срока, если условие или срок наступят лишь после открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1472. Группа лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил наследниками лиц определенной категории или лиц, состоящих с ним в служебных или деловых отношениях, не указав их поименно, при наличии сомнения следует считать, что наследниками назначены лица, которые принадлежат к указанной категории или состояли с завещателем в указанных отношениях при открытии наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1473. Неоднозначное определение назначаемых наследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель определил личность назначенного наследника такими признаками, которые присущи нескольким лицам, и нельзя установить, кого именно он хотел назначить наследником, все они считаются наследниками в равных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1474. Завещание в пользу социально уязвимых лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель оставил имущество социально уязвимым лицам, не указав их поименно, при наличии сомнения наследником следует считать административно-территориальную единицу первого уровня по месту открытия наследства с возложением на нее обязанности раздать завещанное социально уязвимым лицам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1475. Распоряжение под отлагательным условием"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель сделал распоряжение под отлагательным условием, при наличии сомнения следует считать, что завещательное распоряжение действительно, только если условие наступает при жизни выгодоприобретателя завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1476. Распоряжение под отменительным условием"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При наличии сомнения сделанным под отменительным условием следует считать распоряжение, которым завещатель обусловил передачу наследства тем, совершит ли наделяемое лицо определенные действия либо воздержится от их совершения в течение неопределенного времени, с условием, что совершение действий или воздержание от их совершения зависит от воли наделяемого."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1477. Условие в пользу третьего лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае, когда условие, в зависимость от которого поставлено распоряжение, включено в интересах третьего лица, при наличии сомнения следует считать, что условие наступило, даже если третье лицо откажет в содействии, необходимом для наступления условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1478. Недействительность завещательного распоряжения в пользу супруга"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещательное распоряжение, которым завещатель назначил наследником своего супруга, недействительно, если брак признан недействительным или расторгнут до смерти завещателя. К расторжению брака приравниваются случаи, когда завещатель на момент своей смерти подал иск о расторжении брака, признал поданный другим супругом иск о расторжении брака или подал заявление о расторжении брака в соответствии с законом. Это же правило применяется, если завещатель мог ходатайствовать о признании брака недействительным и подал соответствующий иск."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещательное распоряжение не признается недействительным, если следует полагать, что завещатель сделал бы его и в условиях, указанных в части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1479. Оспаривание вследствие заблуждения или принуждения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещательное распоряжение может быть оспорено в той мере, в какой завещатель заблуждался относительно содержания своего волеизъявления или вовсе не имел намерения сделать волеизъявление такого содержания, и следует предположить, что, зная положение дел, он не сделал бы этого волеизъявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Это правило применяется также, если завещатель составил распоряжение под влиянием ошибочного предположения либо ожидания, что определенное событие наступит или не наступит, либо был противоправно принужден к этому насильственным образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1480. Лицо с правом требования отмены завещательного распоряжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещательное распоряжение может быть отменено только лицом, к прямой выгоде которого послужит отмена завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в случаях, предусмотренных статьей 1479, заблуждение касается только определенного лица и оно имеет право требовать отмены завещания или имело бы такое право, если бы находилось в живых ко времени открытия наследства, никто кроме этого лица не вправе требовать отмены распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1481. Срок исковой давности для иска об отмене"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок исковой давности для иска об отмене составляет один год."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок исковой давности исчисляется с момента, когда управомоченное лицо узнало о существовании основания для оспаривания. Правовые положения о приостановлении течения срока исковой давности применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Подача иска об отмене не допускается по истечении трех лет со дня открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1482. Исключение оспоримости"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если оспоримо завещательное распоряжение, которым установлено обязательство исполнения, обремененное обязательством лицо может отказать в осуществлении исполнения и тогда, когда в соответствии с положениями статьи 1481 оспаривание исключено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1483. Толкование завещательного распоряжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещательное распоряжение толкуется в соответствии с действительным волеизъявлением завещателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если содержание завещательного распоряжения допускает различное толкование, при наличии сомнения следует предпочесть такое толкование, при котором распоряжение может быть исполнено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае необходимости нотариус, который ведет наследственное производство, вправе запросить от судебной инстанции вынесения судебного решения о толковании завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1484. Недействительность одного из распоряжений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Недействительность одного из распоряжений, включенных в завещание, влечет недействительность других распоряжений только в случае, когда следует предположить, что без недействительного распоряжения завещатель не сделал бы и других распоряжений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1485. Оговорка о внесении дополнения в завещательное распоряжение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещательное распоряжение, составленное с оговоркой о том, что оно будет дополнено, остается действительным, даже если дополнения не последовало, за исключением случая, когда завещатель обусловил его действительность возможным дополнением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СОВЕРШЕНИЕ ЗАВЕЩАНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1486. Форма завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещание может быть совершено под угрозой недействительности только в одной из форм, предусмотренных настоящей главой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещание, недействительное из-за нарушения требований к форме, сохраняет силу, если соответствует условиям, предусмотренным законом для другой завещательной формы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1487. Составление завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещание может быть составлено лично завещателем или, по его просьбе, нотариусом либо лицами, уполномоченными для удостоверения завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещание, составленное нотариусом или лицами, наделенными соответствующими функциями, должно выражать волеизъявление завещателя и скрепляется подписью завещателя только после того, как он ознакомился с содержанием завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1488. Подписание завещания другими лицами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель не может подписать завещание, по его просьбе завещание подписывает в присутствии двух свидетелей другое лицо, личность которого устанавливает нотариус. В завещании должны быть указаны причина, по которой завещание не подписано самим завещателем, фамилия, имя и место жительства лица, подписавшего завещание, а также документ, удостоверяющий его личность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, присутствующее в качестве свидетеля, и лицо, к выгоде которого служит завещание, не могут подписывать завещание от имени завещателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1489. Использование технических средств при составлении завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При составлении завещания в нотариальной форме могут использоваться любые технические средства, однако подпись в завещании должна быть проставлена завещателем лично, за исключением предусмотренных законом случаев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1490. Завещание лица с физическими недостатками или неграмотного лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если лицо является глухим, немым, глухонемым, слепым или неграмотным, завещание совершается в присутствии двух свидетелей и одного лица, которое может общаться с завещателем и подтверждает своей подписью его волеизъявление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещатель является неграмотным или в силу болезни, физических недостатков либо по другим причинам не может самостоятельно прочесть завещание, текст зачитывается свидетелем в присутствии завещателя и второго свидетеля, о чем делается отметка в завещании с указанием причин, по которым завещатель не способен самостоятельно прочесть завещание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1491. Свидетели завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Свидетелем составления и удостоверения завещания может быть любое лицо, способное самостоятельно составить свое завещание, за исключением следующих лиц:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) подписывающее завещание от имени завещателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) нотариус или другое лицо, в соответствии с законом удостоверяющее завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) лицо, к выгоде которого служит завещание, его родственники до третьей степени родства включительно и его супруг (супруга);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) неграмотное и неспособное в силу других причин прочесть завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) ранее судимое за деяния, предусмотренные статьями 312, 314 или 3521 Уголовного кодекса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) не владеющее языком, на котором совершено завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) назначенное в завещании исполнителем завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1492. Обычные и привилегированные завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обычное завещание может быть собственноручным или совершенным в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Привилегированное завещание может быть совершено в особых или чрезвычайных обстоятельствах, предусмотренных настоящей главой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1493. Собственноручное завещание"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может самостоятельно совершить завещание в виде написанного и подписанного им заявления (собственноручного завещания)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещатель должен указать в завещании дату (день, месяц и год) написания завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Подпись должна содержать имя и фамилию завещателя. Если завещатель проставляет подпись в ином виде и этой подписи будет достаточно для установления его личности и серьезности его заявления, такая подпись не отменяет действительности завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лицо, не способное прочитать написанное, не может совершить завещание в соответствии с положениями частей (1)–(3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Завещание, составленное в соответствии с частью (1), которое не содержит даты совершения, в связи с чем возникают сомнения в его действительности, может быть признано действительным только при возможности установления момента его совершения иным образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Против сделанных завещателем исправлений, изменений или дополнений должны быть проставлены дата и подпись, если они содержат новые завещательные распоряжения, отличные от первоначальной редакции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1494. Хранение собственноручного завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещание, составленное в соответствии со статьей 1493, должно быть принято на хранение по просьбе завещателя нотариусом, обладающим компетенциями в соответствии со статьями 1501 и 1502, с выдачей завещателю расписки о принятии на хранение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1495. Вскрытие собственноручного завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Собственноручное завещание до его исполнения необходимо представить нотариусу для проставления отметки о запрете внесения дальнейших изменений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках наследственного производства нотариус в соответствии со специальным законом приступает к вскрытию и утверждению собственноручного завещания и вкладывает его в наследственное дело. Факт вскрытия завещания и состояние, в котором его нашли, констатируются протоколом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После того как проставлена отметка о запрете внесения дальнейших изменений, заинтересованные лица могут получить за свой счет заверенные копии собственноручного завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) По завершении наследственного производства оригинал завещания передается наследникам согласно договоренности между ними, а при отсутствии таковой – лицу, назначенному судебным решением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1496. Завещание в нотариальной форме"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещание в нотариальной форме – завещание, удостоверенное нотариусом в соответствии с правовыми положениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещание совершается нотариусом на основании сделанного в его присутствии устного заявления завещателя или на основании текста, который завещатель передает нотариусу, объявив его своим завещанием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Завещания граждан Республики Молдова, находящихся за рубежом, также могут быть удостоверены сотрудником дипломатического представительства или консульского учреждения в установленном законом порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1497. Привилегированные завещания, совершенные в особых обстоятельствах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Привилегированными завещаниями, совершенными в особых обстоятельствах, считаются следующие завещания, совершенные с соблюдением условия, предусмотренного частью (1) статьи 1498:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) завещания лиц, находящихся на излечении в больницах, других лечебно-профилактических учреждениях, санаториях или проживающих в учреждениях социальной защиты, удостоверенные главными врачами, их заместителями по медицинской части или дежурными врачами этих больниц, лечебно-профилактических учреждений, санаториев, а также директорами, главными врачами или их заместителями учреждений социальной защиты;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) завещания лиц, находящихся в исследовательских экспедициях, удостоверенные начальниками экспедиций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) завещания военнослужащих и членов их семей, находящихся в местах дислокации воинских частей, воинских формирований, учреждений и военно-учебных заведениях, где нет нотариуса или других органов, совершающих нотариальные акты, а также завещания гражданских лиц, работающих в этих частях/формированиях/заведениях, и членов их семей, удостоверенные командирами частей, формирований или начальниками учебных заведений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) завещания лиц, находящихся в местах лишения свободы, удостоверенные начальниками пенитенциарных учреждений или их заместителями;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) завещания лиц, находящихся на борту морских судов и судов внутреннего плавания, осуществляющих судоходство под флагом Республики Молдова, удостоверенные капитанами этих судов. Если судно пристает в порту Республики Молдова или в иностранном порту, где есть дипломатический представитель или консул Республики Молдова, такая форма завещания не применяется;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) завещания, удостоверенные секретарями местных советов в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1498. Условия совершения привилегированных завещаний в особых обстоятельствах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может совершить привилегированное завещание в соответствии с положениями статьи 1497 только из-за опасения, что он умрет прежде, чем сможет составить завещание в присутствии нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Удостоверение завещания происходит в присутствии двух свидетелей. При совершении завещания применяются положения статьи 1496, а также правовые положения, регламентирующие совершение нотариальных актов. Лицо, предусмотренное статьей 1497, принимает на себя функции нотариуса. Написанный текст должны также подписать свидетели."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Удостоверение завещания недействительно, если создает правовое преимущество:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лицу, удостоверяющему завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) супругу или бывшему супругу лица, удостоверяющего завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сожителю или бывшему сожителю лица, удостоверяющего завещание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) лицу, которое состоит или состояло с лицом, удостоверяющим завещание, в отношениях родства по прямой линии или свойства либо родства по боковой линии до третьей степени родства включительно или свойства до второй степени включительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Опасение, что совершение завещания в присутствии нотариуса более не является возможным, должно быть указано в завещании. Действительности завещания не препятствует тот факт, что опасение не имело под собой основания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Лица, указанные в статье 1497, обязаны предупредить завещателя, что завещание утратит силу, если он переживет срок, предусмотренный частями (1) и (2) статьи 1500. Эти лица указывают в соответствующем реестре и в завещании, что ими сделано такое предупреждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если при составлении текста для совершения указанного в настоящей статье завещания допущены нарушения требований к форме, одна­ко можно считать, что завещание достоверно воспроизводит волеизъявление завещателя, то нарушения требований к форме не препятствуют дей­ствительности удостоверения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1499. Привилегированное завещание, совершенное в чрезвычайных обстоятельствах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое в силу чрезвычайных обстоятельств находится в изолированном (замкнутом) пространстве, в силу чего совершение завещания у нотариуса является невозможным или крайне затруднительным, может совершить завещание на условиях, предусмотренных статьями 1497 и 1498 либо в форме устного заявления в присутствии трех свидетелей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, которому угрожает неминуемая опасность, при очевидной невозможности совершения завещания на условиях, предусмотренных статьями 1497 и 1498, может изъявить свою волю устно в присутствии трех свидетелей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если завещание совершается посредством устного заявления в присутствии трех свидетелей, это должно быть указано в письменном документе. Правовые положения о нотариальном удостоверении применяются соответствующим образом. Документ может быть составлен и на языке, отличном от государственного. Завещатель и свидетели должны обладать достаточным знанием языка для понимания соответствующего документа, что указывается в документе, если он совершен на языке, отличном от государственного."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1500. Срок действия привилегированных завещаний"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Совершение привилегированного завещания в соответствии с положениями статей 1497 и 1498 либо статьи 1499 считается несостоявшимся, если с момента его совершения прошло три месяца, а завещатель находится в живых."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение срока приостанавливается до момента, когда у завещателя появляется возможность совершить завещание в присутствии нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если после истечения срока завещатель будет объявлен умершим или время его смерти будет установлено в соответствии с положениями Гражданского процессуального кодекса, а срок еще не истек на момент, когда завещатель согласно имеющимся сведениям еще находился в живых, завещание сохраняет силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1501. Учреждение, уполномоченное для хранения завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус наделен полномочиями по хранению завещаний, удостоверенных на законном основании другими лицами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Территориальными полномочиями наделены:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) нотариус, на территории деятельности которого находится местоположение лиц, предусмотренных статьей 1497, если завещание было составлено в их присутствии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любой нотариус – для собственноручных завещаний."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Привилегированное завещание, составленное в соответствии с пунктом e) статьи 1497, передается дипломатическому представителю или консулу в первом порту, в котором судно пристанет к берегу, для отправки в Республику Молдова нотариусу по месту обычного пребывания завещателя. Если судно пристает в одном из портов Республики Молдова, оба экземпляра завещания отправляются через портовые службы нотариусу по месту обычного пребывания завещателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Завещатель вправе в любое время потребовать, чтобы завещание хранилось у другого нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1502. Принятие на хранение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Решение о принятии завещания на хранение, а также о его возврате принимается и осуществляется нотариусом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещателю выдается расписка о принятии на хранение. Нотариус подписывает и проставляет печать в расписке о принятии на хранение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1503. Передача завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицу, которое владеет завещанием, не отданным на хранение в компетентный орган, вменяется в обязанность немедленно после получения сведений о смерти завещателя передать завещание нотариусу, который ведет наследственное производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещание находится на хранении не у нотариуса, а в другом компетентном органе, этот орган после смерти завещателя обязан передать завещание нотариусу. Нотариус обязан потребовать передачи завещания, когда он узнает о его наличии."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1504. Вскрытие завещания нотариусом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если нотариус получил достаточные доказательства смерти завещателя, он должен назначить срок для вскрытия завещания, находящегося у него на хранении. К назначенному сроку должны быть вызваны наследники завещателя по закону, а также другие лица, имеющие законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По истечении назначенного срока завещание вскрывается, зачитывается заинтересованным лицам и по требованию предъявляется им. Прочтением завещания можно пренебречь, если его предъявляют заинтересованным лицам. Завещание может не зачитываться, если ни одно из имеющих законный интерес лиц не явится в срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вскрытие завещания констатируется протоколом. Если завещание было опечатано, в протоколе должно быть указано, была ли печать в целости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1505. Вскрытие другим лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещание находится на хранении не у нотариуса, ведущего наследственное производство, а у другого лица, ему вменяется в обязанность вскрыть завещание. В этом случае завещание вместе с заверенной копией протокола о производстве вскрытия пересылается нотариусу по месту открытия наследства. Заверенная копия завещания остается на хранении у нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1506. Извещение лиц, имеющих законный интерес"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Нотариус, ведущий наследственное производство, должен известить лиц, имеющих законный интерес, но не присутствовавших при вскрытии завещания, об относящихся к ним завещательных распоряжениях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1507. Недействительность запрета на вскрытие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Распоряжение завещателя, которым он запретил вскрывать завещание немедленно после своей смерти, недействительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1508. Срок вскрытия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещание находится на хранении в компетентном органе более двадцати лет, этот орган по собственной инициативе предпринимает меры для выяснения того, жив ли на данный момент завещатель. Если в ходе проверки выяснится, что завещателя нет в живых, завещание должно быть вскрыто. Положения статей 1504–1506 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1509. Ознакомление с содержанием завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"После вскрытия завещания лицо, способное обосновать законный интерес, вправе ознакомиться с содержанием завещания, а также потребовать копию завещания. По требованию копия заверяется нотариусом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАЗНАЧЕНИЕ НАСЛЕДНИКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1510. Общие правила толкования назначения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель завещал определенному лицу всю наследственную массу или часть наследственной массы, такое распоряжение рассматривается как назначение наследника, даже если указанное лицо не было названо наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если лицу оставлено только определенное имущество, при наличии сомнения оно не признается назначенным наследником, даже если было названо наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1511. Предоставление наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель назначил только одного наследника и предоставил ему только одну наследственную долю, к наследованию остальной части призываются наследники по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Это же правило применяется и в случае, когда завещатель назначил нескольких наследников, предоставив каждому по определенной доле, и в сумме эти доли не исчерпывают всей наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1512. Увеличение наследственных долей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если согласно намерениям завещателя назначенные наследники должны быть единственными наследниками, их доли соразмерно увеличиваются в случае, когда каждому из них распределена доля наследства и в сумме эти доли не исчерпывают всей наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1513. Уменьшение наследственных долей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если каждому из наследников завещана определенная доля и сумма долей превышает размер наследственной массы, доли наследников соразмерно уменьшаются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1514. Неопределенные наследственные доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если назначены несколько наследников без указания долей, они признаются назначенными в равных наследственных долях, если статьями 1467–1470 не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1515. Завещание части наследства по долям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если из нескольких наследников одним завещаны определенные доли, а другим наследникам их доли не определены, последние получают всю оставшуюся часть наследственной массы в равных долях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если вся наследственная масса распределена по долям, эти доли соразмерно уменьшаются таким образом, чтобы каждый из наследников, назначенных без распределения долей, получил столько же, сколько получил наследник, наделенный наименьшей долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1516. Общая наследственная доля"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если нескольким наследникам назначена одна и та же наследственная доля (общая наследственная доля), к их общей доле соответствующим образом применяются положения статей 1512–1515."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1517. Приращение доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследственная масса завещана нескольким наследникам таким образом, что они всецело устраняют наследников по закону, и один из наследников утратит право наследования до или после открытия наследства, его доля соразмерно распределяется между остальными наследниками по завещанию. Если некоторым из наследников завещана общая доля, они пользуются правом приращения в первую очередь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если доли наследников по завещанию охватывают только часть наследственной массы и к наследованию остальной части призываются наследники по закону, наследники по завещанию пользуются правом приращения, когда им назначена общая доля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Завещатель может исключить наследование по праву приращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1518. Приращенная доля"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доля наследства, которая приобретается наследником по праву приращения, рассматривается как отдельная доля в наследственной массе в отношении завещательных отказов и возложений, которыми обременен этот либо утративший право наследования наследник, а также в процессе выравнивания долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1519. Замещение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) На случай, если наследник утратит право наследования до или после открытия наследства, завещатель вправе назначить на его место другого наследника (замещающего наследника)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии сомнения назначение замещающего наследника действительно и в случае, когда указанный первым наследник не сможет быть наследником, и в случае, когда он откажется от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1520. Взаимное назначение в качестве замещающих наследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если все наследники по отношению друг к другу являются замещающими наследниками либо если в отношении одного из них замещающими являются прочие, при наличии сомнения следует считать, что они назначены замещающими наследниками соразмерно их наследственным долям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если все наследники по отношению друг к другу являются замещающими наследниками, наследники, которым завещана общая доля, при наличии сомнения призываются к наследованию этой доли в качестве замещающих наследников в первую очередь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1521. Замещение и приращение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право замещающего наследника является преимущественным перед правом приращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАЗНАЧЕНИЕ ПОСЛЕДУЮЩЕГО НАСЛЕДНИКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1522. Последующий наследник"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может назначить наследника, с тем чтобы он стал наследником (последующего наследника) только после того, как наследником станет другое лицо (первоначальный наследник)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Последующему наследнику не может быть назначен другой последующий наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей главы необходимо дополнить соответствующим образом правовыми положениями о трасте таким образом, чтобы завещатель считался учредителем траста, первоначальный наследник – доверительным собственником, а последующий наследник – выгодоприобретателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1523. Незачатый последующий наследник"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследником назначено лицо, которое еще не зачато к моменту открытия наследства, при наличии сомнения следует считать, что оно назначено в качестве последующего наследника. Если назначение этого лица последующим наследником не отвечает намерениям завещателя, назначение недействительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом и в случае назначения наследником юридического лица, которое будет учреждено только после открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1524. Последующий наследник и замещающий наследник"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При наличии сомнения назначение последующего наследника означает также его назначение замещающим наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае сомнения в том, назначено ли данное лицо последующим или замещающим наследником, оно признается последующим наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1525. Распоряжение о передаче наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель распорядился, чтобы наследник передал наследственную массу другому лицу по наступлении определенного момента или события, следует полагать, что другое лицо назначено последующим наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1526. Наследники по закону в качестве последующих наследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель распорядился, чтобы наследник оставался таковым только до наступления определенного момента или события, однако не определил, кто затем должен получить наследственную массу, и если его не было в живых при наступлении указанного момента или события, следует полагать, что последующими наследниками признаются лица, являющиеся наследниками завещателя по закону. В смысле настоящей статьи государство, получающее выморочное наследство, не является наследником по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1527. Наследники по закону в качестве первоначальных наследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель распорядился, чтобы назначенный им наследник получил наследственную массу только по наступлении определенного момента или события, не определив, однако, кто именно до этого момента или события должен стать наследником, первоначальными наследниками признаются его наследники по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются и в случае, когда личность наследника должна определиться событием, которое наступит после открытия наследства, либо когда в соответствии со статьей 1523 назначение не зачатого ко времени открытия наследства лица или не учрежденного к этому времени юридического лица рассматривается как их назначение последующими наследниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1528. Вступление в наследство последующего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель назначил последующего наследника, не определив момента или события, по наступлении которого или вследствие которого в наследство может вступить последующий наследник, последующий наследник получает право наследования с даты смерти первоначального наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в соответствии с частью (1) статьи 1523 назначение наследником еще не зачатого лица следует рассматривать как назначение последующего наследника, последующий наследник получает право наследования при своем рождении. В случае, предусмотренном частью (2) статьи 1523, последующий наследник получает право наследования после учреждения юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1529. Бездетный первоначальный наследник"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил последующего наследника на момент после смерти родственника по нисходящей линии, у которого на дату составления заве­щательного распоряжения не было собственного потомства либо о потомстве которого завещатель в то время не знал, следует считать, что последующий наследник назначен только на случай, если родственник по нисходящей линии умрет, не оставив в свою очередь потомства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1530. Наследственная правоспособность. Наследование права последующего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения статьи 1437 применяются соответствующим образом в отношении последующего наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае смерти назначенного последующего наследника до наступления события, которое повлекло бы его призвание в порядке последующего наследования, но после открытия наследства, его право переходит к его наследникам, за исключением случая, когда можно предположить, что завещатель имел иное намерение. Если последующий наследник назначен под отлагательным условием, применяются положения статьи 1475."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1531. Прекращение последующего наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Назначение последующего наследника становится недействительным по истечении тридцати лет со времени открытия наследства, если за это время не наступило событие, которое повлекло бы его призвание к наследству в порядке последующего наследования. Последующее наследование сохраняет силу и по истечении этого времени в следующих случаях:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) если последующее наследование предусмотрено на случай наступления определенного события в отношении первоначального или последующего наследника, а лицо, в отношении которого должно наступить событие, находится в живых при открытии наследства,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если на место первоначального или последующего наследника на случай, если у них родится брат или сестра, назначены в качестве последующих наследников их возможные будущие брат или сестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если первоначальным или последующим наследником, в отношении которого должно наступить событие, является юридическое лицо, применяется положение о тридцатилетнем сроке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1532. Пределы права последующего наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право последующего наследника распространяется при наличии сомнения на наследственную долю, которую первоначальный наследник приобретает вследствие утраты одним из сонаследников права на свою долю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право последующего наследника не распространяется при наличии сомнения на оставленный первоначальному наследнику первоочередной завещательный отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1533. Прямое замещение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В состав наследственной массы входит все имущество, которое первоначальный наследник приобрел по праву, входящему в состав наследственной массы, либо получил в качестве возмещения за уничтожение, порчу или экспроприацию имущества из наследственной массы, либо приобрел по сделке за счет средств, взятых из наследственной массы, за исключением случая, когда приобретенное имущество причитается ему в качестве плода. Должник обязан признать принадлежность к наследственной массе приобретенного по сделке требования только после того, как он получит необходимые сведения об этом. В этом случае положения статей 560–562 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В состав наследственной массы входит также все, что первоначальный наследник включит в опись недвижимого имущества, являющегося частью наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) применяются в той мере, в какой это не нарушает право на обязательную долю в наследстве первоначального наследника, являющегося обязательным наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1534. Право распоряжения первоначального наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник может распоряжаться входящим в состав наследственной массы имуществом, за исключениями, предусмотренными статьями 1535–1537."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1535. Распоряжение объектами недвижимого имущества. Дарение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Распоряжение первоначального наследника входящим в состав наследственной массы недвижимым имуществом или правом в отношении объекта недвижимого имущества является недействительным в случае призвания последующего наследника в той мере, в какой это нарушает или умаляет право последующего наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Это же правило применяется в отношении распоряжения имуществом из состава наследственной массы, предоставленным безвозмездно или в порядке исполнения данного первоначальным наследником обещания совершить дарение, за исключением дарений, совершенных для соблюдения моральных обязательств или норм нравственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Правовые положения о приобретении прав от неуправомоченного лица применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1536. Распоряжение обеспеченными требованиями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если в состав наследственной массы входит требование, обеспеченное залогом, ипотекой или другой гарантией, первоначальный наследник вправе взыскать, в том числе принудительно, долг и обеспечение. Первоначальный наследник может потребовать выплаты в свою пользу капитала только с согласия последующего наследника либо может потребовать внесения суммы на свое имя или также и на имя последующего наследника. Другие случаи распоряжения обеспеченными требованиями и обеспечениями регулируются положениями статьи 1535."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1537. Принудительные распоряжения в отношении первоначального наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Распоряжение имуществом из состава наследственной массы, происходящее в порядке принудительного исполнения или в рамках процесса несостоятельности, является недействительным при последующем наследовании в той мере, в какой это нарушает или умаляет право последующего наследника. Распоряжение действительно без ограничений, когда исполняется требование кредитора наследственной массы либо осуществляется право на имущество из состава наследственной массы, и в случае наступления последующего наследования это право противопоставимо последующему наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1538. Внесение ценных бумаг в депозит"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По требованию последующего наследника первоначальный наследник обязан внести в финансовое учреждение входящие в состав наследственной массы ценные бумаги на предъявителя, оговорив, что они могут быть востребованы только с согласия последующего наследника. Нельзя требовать внесения ценных бумаг на предъявителя, которые согласно статье 295 относятся к потребляемым вещам, а также процентных, рентных и дивидендных купонов. К ценным бумагам на предъявителя приравниваются ордерные ценные бумаги, снабженные бланковым индоссаментом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Первоначальный наследник может распорядиться внесенными в депозит ценными бумагами только с согласия последующего наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1539. Публичность первоначального наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Когда право, входящее в состав наследственной массы, подлежит регистрации в правоустанавливающем публичном реестре, первоначальный наследник обязан обеспечить внесение в соответствующий реестр отметки о владении этим правом в качестве первоначального наследника или доверительного собственника и, если необходимо, внести отметку о запрете отчуждения без согласия последующего наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1540. Вложение денег"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Деньги, которые по правилам надлежащего ведения хозяйства следует вкладывать на длительные сроки, первоначальный наследник может вкладывать только в соответствии с правилами, которые применяются к вложению находящихся в управлении денег подопечного несовершеннолетнего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1541. Обязанность последующего наследника дать согласие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если для надлежащего управления, в частности для погашения обязательства наследственной массы, необходимо распоряжение имуществом, для которого первоначальному наследнику требуется согласие последующего наследника, последующий наследник обязан изъявить первоначальному наследнику свое согласие на сделку по распоряжению. По требованию изъявление согласия должно быть удостоверено нотариально. Расходы по удостоверению несет первоначальный наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1542. Опись имущества, входящего в состав наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Первоначальный наследник по требованию последующего наследника обязан представить ему опись имущества, входящего в состав наследственной массы. Опись должна быть датирована днем ее составления и подписана первоначальным наследником. По требованию подпись первоначального наследника заверяется нотариально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Последующий наследник может потребовать, чтобы его привлекли к участию в составлении описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Первоначальный наследник вправе, а по требованию последующего наследника обязан поручить составление описи компетентному органу, компетентному служащему или нотариусу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Расходы на составление описи и заверение подписи покрываются за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1543. Оценка состояния наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник может за свой счет поручить экспертам оценку состояния имущества, входящего в состав наследственной массы. Такое же право имеет последующий наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1544. Расходы по содержанию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Первоначальный наследник обязан в отношении последующего наследника нести обычные расходы по содержанию имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Первоначальный наследник может производить за счет наследственной массы иные расходы, которые, по обстоятельствам, окажутся необходимыми для сохранения имущества, входящего в состав наследственной массы. Если он покрыл их из личного имущества, последующий наследник обязан возместить их после принятия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1545. Другие расходы. Право на изъятие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если первоначальный наследник несет в связи с наследственной массой расходы, не предусмотренные положениями статьи 1544, последующий наследник после принятия им наследства обязан возместить их согласно положениям о ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Первоначальный наследник вправе изъять то, чем он оснастил имущество, входящее в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1546. Непредвиденные расходы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник не обязан перед последующим наследником нести непредвиденные расходы, которые следует рассматривать как обременение первоначальной стоимости имущества из состава наследственной массы. К этим расходам применяются положения части (2) статьи 1544."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1547. Право последующего наследника на информацию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Последующий наследник вправе потребовать от первоначального наследника предоставить ему сведения о состоянии наследственной массы, только когда есть основание полагать, что своим управлением первоначальный наследник грубо нарушает права последующего наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1548. Предоставление обеспечения. Лишение права управления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если образ действия первоначального наследника или его неблагополучное финансовое положение вызывают опасения, что права последующего наследника будут грубо нарушены, последующий наследник может потребовать предоставления обеспечения своих прав."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если нотариус констатирует соответствие положениям части (1), он обязывает первоначального наследника предоставить обеспечение, а в случае его непредоставления в установленный срок первоначальный наследник лишается права управления и нотариус назначает управляющего наследственной массой на место первоначального наследника в соответствии со статьей 157512. Управление прекращается, если первоначальный наследник предоставляет соответствующее обеспечение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1549. Последствия лишения права управления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если первоначальный наследник лишен права управления на основании статьи 1548, он утрачивает право распоряжаться имуществом, входящим в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения, действующие в пользу лиц, которые приобрели права от неуправомоченного лица, применяются соответствующим образом. В отношении требований, входящих в состав наследственной массы, лишение права управления действительно для должника только после того, как он узнает о примененном лишении либо получит о нем извещение. Это же правило применяется в случае отмены лишения права управления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1550. Обязанность выдачи наследственной массы при последующем наследовании. Обязанность представления отчетности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После открытия наследства для последующего наследника первоначальный наследник обязан выдать ему наследственную массу в состоянии, свидетельствующем о постоянном надлежащем управлении до момента передачи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По требованию первоначальный наследник обязан отчитаться."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С даты открытия наследства для последующего наследника применяются соответствующим образом положения статей 157548–157560."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1551. Объем обязательства об осмотрительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник должен осуществлять управление для последующего наследника с той же степенью осмотрительности, с какой он обычно ведет свои собственные дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1552. Освобождение от ответственности за обычный износ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник не несет ответственности за изменение или ухудшение состояния вещей из состава наследственной массы, вызванное их обычным использованием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1553. Неправомерное или избыточное извлечение плодов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если первоначальный наследник извлекает плоды вопреки правилам надлежащего ведения хозяйства либо извлекает их в избыточном количестве, вынужденный пойти на это вследствие определенного события, он имеет право лишь на стоимость плодов в той мере, в какой причитающиеся ему плоды будут уменьшены неправомерным или избыточным извлечением, а стоимость плодов не затрачена на восстановление имущества в соответствии с правилами надлежащего ведения хозяйства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1554. Использование в собственных целях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если первоначальный наследник использовал в собственных целях вещь из состава наследственной массы, он обязан возместить стоимость последующему наследнику после открытия тому наследства. Применение этого правила не исключает наступление для виновного более строгой ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1555. Последствия последующего наследования для найма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если первоначальный наследник унаследовал недвижимое имущество, входящее в состав наследственной массы, и на момент открытия наследства последующему наследнику оно было передано внаем, положения статьи 398 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1556. Освобождение первоначального наследника от ограничений и обязанностей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может освободить первоначального наследника от ограничений и обязанностей, предусмотренных частью (1) статьи 1535, статьями 1536, 1538–1540, 1547–1551, 1553 и 1554."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1557. Правило толкования освобождения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель назначил последующего наследника на имущество, которое останется от наследственной массы ко времени открытия тому наследства, следует полагать, что он распорядился об освобождении ото всех ограничений и обязанностей, предусмотренных статьей 1556."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются при наличии сомнения и в случае, если завещатель предусмотрел для первоначального наследника право свободно распоряжаться наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1558. Ограничение обязанности выдачи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, предусмотренных статьей 1557, обязанность первоначального наследника выдать наследство ограничивается имуществом из состава оставшегося у него наследства. Первоначальный наследник не может требовать возмещения расходов, связанных с имуществом, от выдачи которого он освобожден в соответствии с настоящей статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если первоначальный наследник вопреки положениям части (2) статьи 1535 распорядился имуществом, входящим в состав наследственной массы, или сократил наследственную массу с целью причинения убытков последующему наследнику, он обязан возместить последнему причиненный ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1559. Последствия призвания к наследству в порядке последующего наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С момента наступления события, которое влечет призвание к наследству в порядке последующего наследования, первоначальный наследник перестает быть наследником, а наследство переходит к последующему наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения о наследовании применяются для призвания к наследству в порядке последующего наследования. Срок для отказа последующего наследника от наследства начинает течь с момента, когда он узнал или должен был узнать о призвании к наследству в порядке последующего наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1560. Порядок распоряжения для первоначального наследника после открытия наследства последующему наследнику"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Первоначальный наследник имеет право распоряжаться имуществом, входящим в состав наследственной массы, до тех пор, пока не узнает об открытии наследства последующему наследнику или пока не должен будет о нем узнать. Третье лицо не может ссылаться на это право первоначального наследника, если на момент совершения сделки оно знало или должно было знать о наступлении последующего наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1561. Содержание матери ожидаемого последующего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если в момент наступления события, которое влечет призвание к наследству в порядке последующего наследования, ожидается рождение последующего наследника, право матери на содержание определяется положениями статьи 157272, которые применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1562. Отказ наследовать в порядке последующего наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Последующий наследник может отказаться от наследства, как только состоится открытие ему наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае отказа последующего наследника от наследства оно остается первоначальному наследнику, если завещателем не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1563. Возобновление прекратившихся правоотношений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С открытием наследства последующему наследнику правоотношения, прекратившиеся вследствие перехода наследства и совпадения права с обязанностью либо права с обременением, считаются не прекращавшимися."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1564. Ответственность последующего наследника по обязательствам наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения об ограничении ответственности наследника по обязательствам наследственной массы относятся и к последующему наследнику; наследственную массу замещает имущество, которое последующий наследник получил из наследства, включая принадлежащие ему самому требования к первоначальному наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На опись, составленную первоначальным наследником, может ссылаться также последующий наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Последующий наследник может ссылаться на ограничение своей ответственности в отношении первоначального наследника, даже если перед другими кредиторами наследственной массы он несет неограниченную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1565. Ответственность первоначального наследника по обязательствам наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После открытия наследства последующему наследнику первоначальный наследник несет ответственность по обязательствам наследственной массы в той мере, в какой последующий наследник не отвечает по ним. Ответственность сохраняется также по обязательствам наследственной массы, которыми в отношениях с последующим наследником обременен первоначальный наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С момента открытия наследства последующему наследнику первоначальный наследник, за исключением случая, когда он несет неограниченную ответственность, вправе отказать в исполнении обязательств наследственной массы в той мере, в какой причитающегося ему из наследства имущества недостаточно для их исполнения. Положения статей 157521 и 157522 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1566. Обязанность первоначального наследника по уведомлению кредиторов наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Первоначальный наследник имеет по отношению к кредиторам наследственной массы обязанность уведомить компетентного нотариуса об открытии наследства последующему наследнику, не допуская необоснованных задержек. Уведомление со стороны последующего наследника заменяет собой уведомление со стороны первоначального наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус обязан разрешить ознакомиться с уведомлением каждому, кто докажет законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЗАВЕЩАТЕЛЬНЫЙ ОТКАЗ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1567. Завещательный отказ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может предоставить одному или нескольким лицам (отказополучателям) имущественное право, денежную сумму, прощение долга или любые другие выгоды имущественного характера (завещательный отказ), не назначая их в качестве наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещательным отказом может быть обременен наследник или отказополучатель. Если завещатель не установил иное, обремененным считается наследник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1568. Несколько обремененных отказом лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если несколько наследников или несколько отказополучателей обременены одним завещательным отказом, при наличии сомнения наследники признаются обремененными соразмерно наследственным долям, а отказополучатели – соразмерно стоимости завещанных им отказов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1569. Завещательный отказ в пользу наследников по закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель распорядился, чтобы определенная вещь, входящая в состав наследственной массы, была исключена из наследства, оставляемого назначенному им наследнику, эта вещь считается отказанной наследникам по закону. Государство в этом случае не входит в круг наследников по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1570. Первоочередной завещательный отказ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещательный отказ, установленный в пользу одного из наследников (первоочередной завещательный отказ), считается отказом и в случае, когда этот наследник обременен завещательным отказом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1571. Несколько отказополучателей. Право определения отказополучателей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может установить завещательный отказ в пользу нескольких лиц таким образом, чтобы лицо, обремененное отказом, или третье лицо определило, кто из нескольких отказополучателей получит отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обремененное отказом лицо определяет отказополучателя и объявляет ему об этом. Третье лицо определяет отказополучателя и объявляет об этом обремененному отказом лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если обремененное отказом лицо или третье лицо не может определить отказополучателя, все назначенные отказополучатели признаются солидарными кредиторами. Это правило применяется и в случае, когда по ходатайству лиц, имеющих законный интерес, нотариус назначает обремененному отказом лицу или третьему лицу срок для объявления и этот срок истекает, за исключением случая, когда объявление было сделано ранее. Отказополучатель, уже получивший отказ, при наличии сомнения не обязан делить его с остальными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572. Выбор отказополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель установил один отказ для нескольких лиц, с тем чтобы отказ получило лишь одно из них, следует полагать, что обремененное отказом лицо должно решить, кто получит отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15721. Определение долей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может установить один отказ для нескольких лиц, с тем чтобы обремененное отказом лицо или третье лицо решило, какие из отказываемых вещей должен получить каждый из отказополучателей. Решение принимается в порядке, предусмотренном частью (2) статьи 1571."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обремененное отказом лицо или третье лицо не может принять решение, отказополучатели считаются получившими права на равные доли. Второе предложение части (3) статьи 1571 применяется соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15722. Завещательный отказ с передачей выбора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может установить завещательный отказ таким образом, чтобы отказополучатель получил одну из нескольких вещей. В таком случае, если выбор поручен третьему лицу, он производится объявлением, сделанным в адрес обремененного лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если третье лицо не может сделать выбор, право выбора переходит к обремененному отказом лицу. Второе предложение части (3) статьи 1571 применяется соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15723. Завещательный отказ вещей, определенных родовыми признаками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель определил отказываемую вещь лишь указанием ее рода, должна быть выдана вещь, соответствующая обстоятельствам отказополучателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если определение вещи предоставлено отказополучателю или третьему лицу, применяются положения статьи 15722 о передаче выбора третьему лицу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если выбор, сделанный отказополучателем или третьим лицом, очевидно не соответствует обстоятельствам отказополучателя, обремененное отказом лицо обязано исполнить отказ так, как если бы завещатель ничего не указал о порядке определения подлежащей выдаче вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15724. Целевой завещательный отказ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель, установивший завещательный отказ с определенной им целью, может передать выбор предмета предоставления на справедливое усмотрение обремененного отказом или третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15725. Завещательный отказ одной и той же вещи нескольким лицам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если одна и та же вещь предоставляется в порядке завещательного отказа нескольким лицам, соответствующим образом применяются положения статей 1512–1516."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15726. Приращение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если одна и та же вещь предоставляется в порядке завещательного отказа нескольким лицам, в случае утраты одним из них права на завещательный отказ до или после открытия наследства его доля соразмерно увеличивает доли прочих отказополучателей. Это правило применяется и в случае, когда наследодатель определил долю каждого. Если нескольким отказополучателям оставлена общая доля, они пользуются в отношениях с остальными отказополучателями преимущественным правом приращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещатель может отменить право приращения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15727. Приращение как отдельный завещательный отказ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Доля, которую отказополучатель приобрел по праву приращения, рассматривается как отдельный завещательный отказ по отношению к завещательным отказам и возложениям, обременяющим этого отказополучателя или отказополучателя, утратившего право на завещательный отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15728. Последствия смерти отказополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещательный отказ недействителен, если отказополучателя нет в живых на момент открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15729. Утрата права наследования лицом, обремененным отказом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещательный отказ сохраняет силу, даже если обремененное отказом лицо не становится наследником или отказополучателем, при условии, что нет оснований полагать наличия у завещателя иного намерения. В таком случае обремененным отказом признается лицо, к выгоде которого послужила утрата права наследования лицом, обремененным отказом первоначально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157210. Завещательный отказ предприятия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Предполагается, что в завещательный отказ предприятия включены и его составные части, приобретенные или созданные после составления завещания, которые на момент смерти завещателя образуют с предприятием–предметом завещательного отказа единый имущественный комплекс, если из завещания не следует иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157211. Пятнадцатилетний срок в отношении завещательных отказов под отлагательным условием"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещательный отказ, установленный под отлагательным условием или с указанием начального срока, становится недействительным по истечении пятнадцати лет с момента открытия наследства, если срок или условие не наступили ранее."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, если отказополучатель еще не зачат к моменту открытия наследства или его личность должна быть определена событием, которое наступит после открытия наследства, завещательный отказ становится недействительным по истечении пятнадцати лет после открытия наследства, если до этой даты отказополучатель не был зачат либо не наступило событие, которое должно было определить его личность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157212. Исключения из пятнадцатилетнего срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, предусмотренных статьей 157211, завещательный отказ продолжает действовать и по истечении пятнадцатилетнего срока, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) отказ установлен на случай наступления определенного события в отношении обремененного отказом лица или отказополучателя при условии, что тот, в отношении кого должно наступить событие, находится в живых;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) наследник или отказополучатель обременены завещательным отказом в пользу брата или сестры на случай, если у них родятся брат или сестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обремененным отказом лицом или отказополучателем, в отношении которого должно наступить событие, является юридическое лицо, применяются правила о пятнадцатилетнем сроке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157213. Распространение завещательного отказа на принадлежности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При наличии сомнения завещательный отказ вещи распространяется и на ее принадлежности, имеющиеся в наличии на момент открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещатель вправе требовать возмещения за уменьшение стоимости вещи вследствие ее порчи, происшедшей после распоряжения об отказе, при наличии сомнения отказ распространяется и на данное требование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157214. Исключение обременений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещана вещь из наследственной массы, при наличии сомнения отказополучатель не может требовать исключения прав, которыми обременена вещь. Если завещатель вправе требовать прекращения их действия, при наличии сомнения отказ распространяется и на данное требование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если недвижимое имущество обременено ипотекой, которая принадлежит завещателю, вопрос о том, следует ли считать отказанной вместе с объектом недвижимого имущества ипотеку, решается в соответствии с обстоятельствами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157215. Обременение ипотекой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если отказанное недвижимое имущество, входящее в состав наследственной массы, обременено ипотекой, при наличии сомнения отказополучатель обязан по отношению к наследнику своевременно удовлетворять требования ипотечного кредитора в той мере, в какой долг погашается за счет стоимости недвижимого имущества. Стоимость его определяется на момент, когда право собственности на недвижимое имущество перешло к отказополучателю. Стоимость исчисляется за вычетом обременений, приоритетных по отношению к ипотеке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если третье лицо обязано погасить долг завещателя, при наличии сомнения эта обязанность возлагается на отказополучателя в той мере, в какой наследник не может получить удовлетворения от третьего лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи не применяются в отношении ипотеки, гарантирующей исполнение любого будущего обязательства перед тем же ипотечным кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157216. Завещательный отказ вещей других лиц"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выдача в порядке завещательного отказа определенной вещи недействительна, если на момент открытия наследства вещь не входила в состав наследственной массы, за исключением случая, когда имелось намерение предоставить ее отказополучателю, даже если ее не окажется в составе наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещатель только владеет вещью, при наличии сомнения считается завещанным право владения, за исключением случая, когда оно не предоставляет отказополучателю никаких правовых преимуществ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если завещатель обладает правом требовать выдачи вещи, являющейся предметом завещательного отказа, или возмещения ее стоимости в случае, когда вещь погибла или была похищена после того, как он распорядился о завещательном отказе, при наличии сомнения предметом отказа считается право требования завещателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вещь не входит в состав наследственной массы в соответствии с частью (1), если наследодатель был обязан к ее отчуждению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157217. Обязанность приобретения вещи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если согласно положениям части (1) статьи 157216 действителен завещательный отказ в отношении вещи, которая к моменту открытия наследства не входит в состав наследственной массы, обремененное отказом лицо обязано приобрести эту вещь для отказополучателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обремененное отказом лицо не в состоянии приобрести данную вещь, оно обязано выплатить ее стоимость. Если приобретение вещи связано с несоразмерными расходами, обремененное отказом лицо может освободиться от своей обязанности, выплатив ее стоимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157218. Невозможный или запрещенный завещательный отказ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ничтожен завещательный отказ, предполагающий неосуществимое на момент открытия наследства исполнение или нарушающий существующий в это время законодательный запрет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Неосуществимость исполнения не препятствует действительности завещательного отказа, если она может быть устранена, а завещательный отказ установлен на случай, когда предоставление окажется выполнимым."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если предметом завещательного отказа является неосуществимое исполнение и отказ установлен под иным отлагательным условием либо с начальным сроком исполнения, он обретает силу, если невыполнимость устранена до выполнения условия либо наступления указанного начального срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157219. Присоединение и слияние"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнение завещательного отказа невозможно, когда вещь соединена, смешана либо слита с другой вещью таким образом, что в силу положений частей (1)–(3) статьи 330 право собственности на другую вещь распространяется и на вещь, являющуюся предметом завещательного отказа, и когда вещь стала общей собственностью, и когда вещь обработана или преобразована таким образом, что в соответствии с положениями частей (4)–(6) статьи 330 ее собственником стал тот, кто создал новую вещь."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если изменение качества вещи произведено одним из способов, предусмотренных частью (1), отличным от завещателя лицом, а также если наследодатель приобрел таким образом право общей собственности, при наличии сомнения предметом завещательного отказа считается общая собственность. Если завещатель имеет право изъять вещь, которая утрачивает свой индивидуальный характер, предметом завещательного отказа при наличии сомнения считается это право. В случае обработки или преобразования вещи, произведенных отличным от завещателя лицом, применяются положения части (3) статьи 157216."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157220. Завещательный отказ права требования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если предметом завещательного отказа является право требования завещателя, а его осуществление последовало до открытия наследства и исполненное входит в состав наследственной массы, при наличии сомнения следует считать, что отказополучателю должно быть предоставлено исполненное. Если требование предусматривало уплату денежной суммы, при наличии сомнения предметом отказа считается соответствующая сумма, даже если таковой не оказалось в наследственной массе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157221. Требование, возникшее из завещательного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Из завещательного отказа возникает право отказополучателя требовать от обремененного отказом лица предоставления имущества, являющегося предметом отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157222. Возобновление прекратившихся правоотношений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель отказал свое требование к наследнику либо если предметом отказа является право, обременяющее вещь или право наследника, правоотношения, которые прекратились при открытии наследства вследствие совпадения у одного и того же лица права с обязанностью или права с возложением, не считаются прекратившимися в отношении завещательного отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157223. Передача завещательного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право требования отказополучателя (передача завещательного отказа) возникает при открытии наследства с сохранением права отказаться от предмета завещательного отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157224. Завещательный отказ, обусловленный обстоятельствами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещательный отказ установлен под отлагательным условием или с назначением начального срока и если условие будет выполнено либо срок наступит только после открытия наследства, передача завещательного отказа происходит в момент выполнения условия или наступления срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157225. Завещательный отказ при рождении или другом событии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если отказополучатель не зачат на момент открытия наследства либо установление его личности обусловлено событием, которое должно произойти после открытия наследства, передача завещательного отказа происходит при рождении или, соответственно, при наступлении события."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157226. Период неопределенности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В период между открытием наследства и передачей завещательного отказа в случаях, предусмотренных статьями 157224 и 157225, применяются правовые положения, действующие для ситуаций, когда осуществление исполнения поставлено в зависимость от отлагательного условия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157227. Принятие и отклонение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отказополучатель может принять завещательный отказ или отклонить его."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правовые положения, действующие в отношении принятия наследства и отказа от него, применяются соответствующим образом к принятию или отклонению завещательного отказа, если в настоящей книге не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Право требовать исполнения завещательного отказа прекращается при отклонении завещательного отказа отказополучателем, за исключением случаев, предусмотренных завещательными распоряжениями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Отклонение завещательного отказа не считается в то же время отказом от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отказополучатель не может принять или отклонить только часть завещательного отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если отказополучателю завещано несколько отказов, он может отклонить их все либо только некоторые из них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157228. Срок исполнения завещательного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если определение момента исполнения завещательного отказа предоставлено на усмотрение обремененного лица, при наличии сомнения срок исполнения наступает со смертью обремененного лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157229. Гарантия от недостатков правового характера"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если предметом отказа является вещь, определенная родовыми признаками, обремененное лицо имеет те же обязанности, что и продавец в соответствии с положениями статьи 753. Обремененное лицо должно выдать предмет завещательного отказа свободным от недостатков правового характера в смысле статьи 764. Положения статьи 765 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии сомнения это же правило применяется и в случае, когда предметом завещательного отказа является определенная вещь, не входящая в состав наследственной массы, без учета ограничения ответственности, вытекающего из положений статьи 157217."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если предметом завещательного отказа является объект недвижимого имущества, при наличии сомнения следует считать, что обремененное лицо не несет ответственности за освобождение имущества от возможных обременений ограниченными вещными правами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157230. Гарантия от материальных недостатков"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если предметом завещательного отказа является вещь, определенная только родовыми признаками, отказополучатель в случае имеющихся у вещи недостатков может потребовать, чтобы взамен этой вещи ему была предоставлена вещь без недостатков. Если обремененное лицо умышленно умолчало о материальном недостатке, вместо предоставления вещи без недостатков отказополучатель может потребовать возмещения ущерба от неисполнения, не предоставляя дополнительного срока для исправления положения. К этим правам соответствующим образом применяются правовые положения о гарантии от материальных недостатков проданной вещи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157231. Плоды и выгоды"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если предметом завещательного отказа является определенная вещь, входящая в состав наследственной массы, обремененное лицо должно передать отказополучателю также полученные плоды и другие выгоды, извлеченные путем осуществления права с момента передачи завещательного отказа. Обремененное лицо не обязано возмещать извлеченные выгоды, которые не относятся к плодам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157232. Возмещение расходов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если предметом завещательного отказа является определенное имущество, входящее в состав наследственной массы, обремененное лицо может в соответствии с правилами, регулирующими отношения между владельцем и собственником, потребовать возместить расходы, произведенные в связи с имуществом после открытия наследства, а также расходы, произведенные им для освобождения данного имущества от обременения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157233. Завещательный отказ в виде содержания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещательный отказ заключается в предоставлении содержания без указания размера содержания, его размер согласовывается отказополучателем и обремененным отказом лицом либо, в случае спора, устанавливается судебной инстанцией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещательный отказ заключается в предоставлении содержания несовершеннолетнему, при наличии сомнения следует считать, что действие завещательного отказа прекращается в момент достижения отказополучателем совершеннолетия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157234. Исполнение завещательного отказа отказополучателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если отказополучатель обременен завещательным отказом или возложением, он обязан исполнить вмененные ему отказ или возложение лишь после того, как сам будет вправе требовать исполнения оставленного ему отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157235. Ответственность отказополучателя, обремененного завещательным отказом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отказополучатель, обремененный завещательным отказом или возложением, может отказать в их исполнении и после получения отказа в той мере, в какой полученного в порядке завещательного отказа имущества недостаточно для исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если в соответствии с положениями статьи 15729 место обремененного отказополучателя займет другое лицо, оно несет ответственность в объеме, не превышающем объем, в котором отвечал бы первоначальный отказополучатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157236. Сокращение обременений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если исполнение, на которое имеет право отказополучатель, будет сокращено вследствие ограничения ответственности наследника, либо вследствие притязания на обязательную долю, либо на основании статьи 157235, отказополучатель может соответственно сократить возложенные на него обременения в той мере, в какой завещатель не выразил противоположного намерения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157237. Ответственность отказополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отказополучатель не несет ответственности по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если другого имущества, входящего в состав наследственной массы, недостаточно для удовлетворения обязательств наследственной массы, отказополучатель отвечает по этим обязательствам в пределах стоимости полученного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если завещатель распоряжается о передаче обязательства наследственной массы, гарантируя при этом предоставление отказа, отказополучатель, обремененный исполнением требования кредитора наследственной массы, отвечает перед последним лишь в пределах стоимости имущества, причитающегося ему из наследства. Настоящим не затрагивается ответственность наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157238. Предоставление преимуществ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может распорядиться, чтобы определенные отказ или возложение имели преимущество перед другими обременениями, если обременяющие наследника либо отказополучателя отказы или возложения будут сокращены вследствие ограничения ответственности наследника, либо вследствие притязания на обязательную долю, либо на основании статей 157235 и 157236."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157239. Завещательный отказ в отношении замещающего отказополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель распорядился, чтобы завещанное имущество перешло к какому-либо другому лицу в случае, если его не сможет приобрести отказополучатель, соответствующим образом применяются положения части (2) статьи 1519, статей 1520 и 1521."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157240. Последующий отказополучатель"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещатель распорядился о завещательном отказе в пользу третьего лица при наступлении определенного момента или события после передачи завещательного отказа, первый отказополучатель считается отказополучателем, обремененным отказом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В таком случае положения статьи 1524, части (1) статьи 1528, статьи 1529 и части (1) статьи 1532, касающиеся назначения последующего наследника, применяются к завещательному отказу соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ВОЗЛОЖЕНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157241. Возложение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Возложение – завещательное распоряжение, которым завещатель возлагает на наследника или отказополучателя (обремененное лицо) исполнение обязательства, не наделяя прямо какое-либо лицо встречным правом по этому обязательству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если из содержания завещания непонятно, какое из распоряжений сделал завещатель – распоряжение под условием или возложение, его следует считать возложением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) К возложению применяются соответствующим образом положения статей 1567, 1568, 15722–15724, 15729, 157218 и 157228."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157242. Определение выгодоприобретателя. Срок исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При установлении возложения, цель которого определил завещатель, он может поручить обремененному или третьему лицу определить выгодоприобретателя возложения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда определение предоставлено обремененному лицу, которого к исполнению обязывает окончательное судебное решение, истец может назначить ему разумный срок для исполнения. По истечении срока, если обязанность не была своевременно исполнена, истец вправе самостоятельно определить выгодоприобретателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если определение поручено третьему лицу, оно исполняется посредством объявления, сделанного в адрес обремененного лица. Если третье лицо не в состоянии определить, это право переходит к обремененному лицу. Соответствующим образом применяется второе предложение части (3) статьи 1571. К заинтересованным лицам в смысле данных правовых положений относятся обремененное лицо и лица, управомоченные требовать исполнения возложения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157243. Лица, управомоченные требовать исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнения завещательного возложения могут требовать наследник, сонаследник и лицо, к прямой выгоде которого служит утрата права наследования лицом, первоначально обремененным возложением. Если исполнение осуществляется в общественных интересах, его может требовать также компетентный орган власти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157244. Соотношение между возложением и назначением наследником или отказополучателем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Недействительность возложения влечет недействительность назначения в качестве обремененного возложением наследника или отказополучателя только в случае, когда следует полагать, что завещатель не произвел бы назначения без возложения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157245. Невозможность исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если невозможно исполнить возложение по причине, за которую несет ответственность обремененное лицо, лицо, к прямой выгоде которого служит утрата права наследования лицом, первоначально обремененным возложением, вправе в соответствии с правовыми положениями о возврате неосновательного обогащения требовать возврата выданного имущества в тех пределах, в каких оно должно было быть использовано для исполнения возложения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются и в случаях, когда обремененное лицо было обязано окончательным судебным решением к исполнению возложения, которое не может быть исполнено третьим лицом, и против обремененного лица были использованы все законные средства исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ИСПОЛНИТЕЛЬ ЗАВЕЩАНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157246. Назначение в завещании исполнителя завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может назначить в завещании одного или нескольких исполнителей завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещатель может назначить другого исполнителя завещания на случай, если назначенный исполнитель до или после вступления в обязанности исполнителя завещания окажется не в состоянии выполнять обязанности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157247. Назначение исполнителя завещания третьим лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может поручить назначение исполнителя завещания третьему лицу, которое после открытия наследства должно незамедлительно назначить исполнителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Назначение или отказ от права назначения осуществляется посредством подачи заявления нотариусу, ведущему наследственное производство. Заявление должно быть удостоверено нотариально."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Предоставленное третьему лицу право назначения исполнителя завещания прекращается с окончанием срока, установленного нотариусом, ведущим наследственное производство, по заявлению одного из лиц, имеющих законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157248. Назначение помощников или преемника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может разрешить исполнителю завещания назначить себе одного или нескольких помощников (соисполнителей)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещатель может разрешить исполнителю завещания назначить себе преемника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Назначение осуществляется в порядке, предусмотренном частью (2) статьи 157247."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157249. Назначение исполнителя завещания нотариусом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если назначенное исполнителем завещания лицо отказалось от своих полномочий либо если завещатель не назначил исполнителя завещания, однако согласно содержанию завещания с полной уверенностью следует считать, что завещатель желал назначения исполнителя завещания, нотариус назначает авторизованного управляющего, адвоката или любое другое соответствующее лицо, которое согласится осуществлять полномочия исполнителя завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До назначения исполнителя завещания нотариус должен заслушать наследников и отказополучателей, по возможности, без значительного промедления и несоразмерных расходов. Авторизованный управляющий не может отказаться от полномочий исполнителя завещания, не имея на то обоснованной причины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157250. Недействительность назначения исполнителя завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Назначение исполнителя завещания недействительно, если ко времени начала осуществления полномочий он не достиг совершеннолетия либо в его отношении установлена судебная мера охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157251. Принятие и отклонение назначения исполнителем завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания осуществляет свои полномочия со дня принятия назначения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Как принятие назначения, так и его отклонение осуществляются посредством подачи заявления нотариусу, ведущему наследственное производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Заявление может быть подано только после открытия наследства. Заявление недействительно, если оно делается под условием или с указанием срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) По ходатайству одного из лиц, имеющих законный интерес, нотариус, ведущий наследственное производство, может дать исполнителю завещания время для принятия назначения. Если в указанное время исполнитель не подает нотариусу, ведущему наследственное производство, заявление о принятии назначения, следует считать, что он отклонил назначение исполнителем завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157252. Исполнение завещательных распоряжений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнитель завещания обязан предпринять все от него зависящее для исполнения завещательных распоряжений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157253. Раздел наследственной массы между сонаследниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если завещательными распоряжениями не исключаются полномочия исполнителя завещания по разделу, то в случае, когда существует несколько наследников, исполнитель завещания вправе и обязан осуществить раздел наследственной массы в соответствии с положениями статей 157574–157599, подготовив с этой целью план раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнитель завещания обязан выслушать мнения наследников о проекте плана раздела, прежде чем приступить к его составлению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Каждому из наследников и нотариусу, ведущему наследственное производство, направляется по одному экземпляру плана раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если в состав наследственной массы входит имущество, отчуждение которого по закону совершается в нотариальной форме, план раздела удостоверяется нотариально. Исполнитель завещания уполномочен для подготовки от имени сонаследников всех сделок и материальных действий, необходимых для исполнения плана раздела, в том числе для распоряжения имуществом из наследственной массы и регистрации имущества из наследственной массы на имя одного или нескольких сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157254. Управление наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания обязан управлять наследственной массой. Прежде всего он имеет право вступить во владение наследственной массой и распоряжаться вещами, входящими в состав наследственной массы. Он имеет право распоряжаться ими безвозмездно лишь для целей соблюдения моральных обязательств или правил приличия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещателем не предусмотрено иное, исполнитель завещания обязан обеспечить содержание лицам, указанным в статье 1572106, за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157255. Принятие обязательств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания вправе принимать на себя обязательства по наследственной массе, если это необходимо для надлежащего управления наследством. Если исполнитель завещания может распоряжаться определенным имуществом из наследственной массы, он также может принимать обязательства за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник обязан дать свое согласие на принятие обязательств, предусмотренных частью (1), но лишь с сохранением права ссылаться на ограничение ответственности по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157256. Расширение права принятия обязательств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может предоставить исполнителю завещания неограниченное право принятия обязательств в отношении наследственной массы. Но и в этом случае исполнитель завещания обладает полномочиями совершать дарения лишь в пределах, установленных положениями третьего предложения части (1) статьи 157254."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157257. Ограничение прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнителю завещания не принадлежат права, предусмотренные статьями 157252–157255, если следует полагать, что завещатель не имел намерения предоставлять их исполнителю завещания. Если в управлении исполнителя завещания находится только определенная наследственная доля или определенное имущество из наследственной массы, полномочия, предусмотренные во втором предложении части (1) статьи 157254, предоставляются только в отношении этой доли либо этого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если исполнитель завещания не обязан лично исполнять распоряжения завещателя, он может потребовать их исполнения от наследника, когда нет оснований полагать наличия у завещателя другого намерения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157258. Управление наследственной массой. Срок исполнения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может поручить исполнителю завещания управление наследственной массой, не поручая ему иных возложений, кроме управления. Он может также распорядиться, чтобы исполнитель завещания продолжал управлять наследственной массой после исполнения остальных порученных ему возложений. При наличии сомнения следует считать, что исполнителю завещания переданы полномочия, предусмотренные статьей 157256."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157259. Прекращение полномочий по истечении тридцатилетнего срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещательные распоряжения, составленные в соответствии с положениями статьи 157258, становятся недействительными по прошествии тридцати лет после открытия наследства. Завещатель может, однако, распорядиться, чтобы управление продолжалось до смерти наследника или исполнителя завещания либо до наступления какого-либо события в отношении того или другого. Положения части (2) статьи 157212 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157260. Ограничение права распоряжения наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник не может распоряжаться имуществом из наследственной массы, которым должен управлять исполнитель завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Соответствующим образом применяются положения в пользу лиц, права которых происходят от неправомочного лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157261. Активная процессуальная правоспособность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право, находящееся в сфере управления исполнителя завещания, может быть осуществлено в судебном порядке только самим исполнителем завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157262. Пассивная процессуальная правоспособность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Требования против наследственной массы могут быть предъявлены в судебном порядке как наследнику, так и исполнителю завещания. Если исполнителю завещания не предоставлено право управления наследственной массой, требование предъявляется наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения статьи 1572104 не применяются к исполнителю завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Кредитор наследственной массы, предъявивший требование наследнику, может предъявить данное требование и исполнителю завещания, с тем чтобы он допустил обращение принудительного исполнения на имущество, находящееся в его управлении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157263. Собственный кредитор наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредиторы наследника, не входящие в число кредиторов наследственной массы, не могут обращаться за удовлетворением требований за счет имущества наследственной массы, находящегося в управлении исполнителя завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157264. Опись наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После вступления в свои обязанности исполнитель завещания обязан немедленно представить наследнику опись имущества наследственной массы, которое находится в его управлении, и известных ему обязательств наследственной массы и оказывать ему необходимое содействие при составлении описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Опись датируется днем ее составления и подписывается исполнителем завещания. По требованию наследника исполнитель завещания обязан заверить свою подпись."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наследник может потребовать своего участия в составлении описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Исполнитель завещания вправе, а по требованию наследника обязан поручить составление описи компетентному органу, компетентному лицу или нотариусу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Расходы на подготовку описи и заверение подписи осуществляются за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157265. Надлежащее управление наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания обязан осуществлять надлежащее управление наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнитель завещания обязан выполнять содержащиеся в завещании указания завещателя относительно порядка управления. По обращению исполнителя завещания или другого лица, имеющего законный интерес, судебная инстанция может отменить эти указания, если их выполнение сопряжено с серьезной опасностью для наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения статьи 157511 применяются соответствующим образом к исполнителю завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157266. Передача имущества из наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По требованию наследника исполнитель завещания обязан предоставить в его распоряжение имущество из наследственной массы, в котором исполнитель завещания явно не нуждается для исполнения своих обязанностей. С передачей этого имущества прекращается право исполнителя завещания им управлять."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Исполнитель завещания не может отказать в передаче такого имущества на основании существования обязательств наследственной массы, которые возникли не из завещательных отказов и возложений, а равно и не из завещательных отказов и возложений, обусловленных обстоятельствами, если наследник обеспечивает удовлетворение обязательств либо исполнение отказов или возложений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157267. Правоотношения с наследником. Отчеты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При определении правоотношений между исполнителем завещания и наследником применяются соответствующим образом правила о поручении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае более продолжительного управления наследник может потребовать представления ежегодных отчетов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157268. Ответственность исполнителя завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае виновного неисполнения исполнителем завещания своих обязанностей он несет ответственность за причиненный ущерб перед наследником, а также перед отказополучателем в случае, когда должен был быть исполнен завещательный отказ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Несколько исполнителей завещания несут солидарную ответственность в случае виновного неисполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157269. Императивные предписания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель не может освободить исполнителя завещания от обязанностей, имеющихся у него в соответствии со статьями 157264, 157265, 157267 и 157268."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157270. Вознаграждение исполнителю завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания может требовать соответствующего вознаграждения за осуществление своих полномочий, если завещателем не установлено иное. Если исполнителем завещания является наследник или отказополучатель, при определении размера вознаграждения учитывается стоимость наследственной массы или завещательного отказа, если завещателем не установлено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследники, отказополучатели и исполнители завещания не достигли согласия относительно размера вознаграждения, судебная инстанция устанавливает размер вознаграждения по заявлению исполнителя завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157271. Исполнитель завещания последующего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может назначить исполнителя завещания с целью осуществления прав и исполнения обязательств последующего наследника до открытия тому наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157272. Возмещение расходов по исполнению завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исполнитель завещания имеет право на возмещение необходимых расходов, произведенных для целей управления наследственной массой и исполнения завещательных распоряжений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Расходы, произведенные для целей управления наследственной массой и исполнения завещательных распоряжений, покрываются за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157273. Исполнитель завещательного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может также назначить исполнителя завещания с целью обеспечить исполнение возложения отказополучателем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157274. Несколько исполнителей завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Несколько исполнителей завещания ведут дела совместно. В случае разногласий между ними решение принимает нотариус, ведущий наследственное производство. Если один из них утрачивает право наследования, оставшиеся исполнители ведут дела независимо друг от друга. Завещатель может сделать и иное распоряжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Каждый исполнитель завещания вправе предпринимать без согласия других исполнителей завещания меры, необходимые для сохранения имущества наследственной массы, находящегося в их общем управлении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157275. Прекращение полномочий исполнителя завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Полномочия исполнителя завещания прекращаются с его смертью либо наступлением события, влекущего недействительность назначения в соответствии со статьей 157250."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157276. Отказ исполнителя завещания от исполнения своих обязанностей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исполнитель завещания может в любое время отказаться от исполнения своих обязанностей. Отказ производится посредством заявления, сделанного в адрес нотариуса, ведущего наследственное производство. Положения об отзыве поручения применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157277. Отстранение исполнителя завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению одного из лиц, имеющих законный интерес, судебная инстанция может отстранить исполнителя завещания, если к тому существуют обоснованные мотивы. Такими мотивами наряду с прочими признаются грубое нарушение обязанностей или некомпетентность в вопросах правильного управления наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До своего отстранения исполнитель завещания по возможности должен быть заслушан."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157278. Ознакомление с поданными заявлениями"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Нотариус, ведущий наследственное производство, обязан разрешить ознакомление с заявлениями, поданными в соответствии с положениями части (2) статьи 157247, части (3) статьи 157248, части (2) статьи 157251 и второго предложения статьи 157276, каждому, кто докажет наличие в этом законного интереса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава VIII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОТМЕНА, ИЗМЕНЕНИЕ И УТРАТА СИЛЫ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЗАВЕЩАНИЯ ИЛИ ЗАВЕЩАТЕЛЬНОГО РАСПОРЯЖЕНИЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157279. Отмена завещания или завещательного распоряжения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещатель может в любое время отменить любое распоряжение, включенное в завещание, либо все завещание в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157280. Отмена завещания посредством совершения нового завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отмена завещания производится посредством совершения нового завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещание, которым отменяется другое завещание, может быть совершено в форме, отличной от формы отменяемого им завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157281. Отмена завещания посредством уничтожения или изменения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Завещание также следует считать отмененным, если завещатель уничтожил с намерением отмены содержащий его документ либо произвел в нем такие изменения, которые обычно совершаются с целью отмены письменного волеизъявления. Если завещатель уничтожил или указанным образом изменил завещательный акт, следует полагать, что он имел намерение отменить завещание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157282. Возврат завещания, находившегося на хранении в компетентном органе"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещание, совершенное в присутствии нотариуса или в соответствии со статьей 1497, считается отмененным в случае возврата завещателю документа, переданного на хранение компетентному органу. Орган, который возвращает завещателю документ, должен поставить завещателя в известность о последствиях возврата, предусмотренных в первом предложении, сделать соответствующую отметку в возвращаемом документе и составить акт о выполнении обоих требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещатель вправе в любое время потребовать возврата завещания. Завещание может быть возвращено только лично завещателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) применяются и в случае завещания, отданного на хранение на основании статьи 1494. Возврат собственноручного завещания не отменяет его действительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157283. Отмена отмены"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если по завещанию будет отменена произведенная ранее отмена завещательного распоряжения, при наличии сомнения действительно предыдущее завещательное распоряжение, как если бы оно не было отменено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157284. Существование нескольких завещаний"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель совершил несколько дополняющих друг друга завещаний, действительны все они в той части, в какой являются совместимыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157285. Отмена на основании позднейшего завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, если совершено новое завещание, предыдущее завещание отменяется в той мере, в какой оно противоречит позднейшему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае отмены позднейшего завещания при наличии сомнения действительно предыдущее завещание, как если бы оно не было отменено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157286. Утрата силы завещанием или завещательным распоряжением"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наряду с иными предусмотренными законом случаями завещание или завещательное распоряжение утрачивает силу в той мере, в какой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) лицо, в пользу которого совершено завещание, утратило право наследования в соответствии со статьей 1446;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) завещанное имущество погибло после того, как было совершено завещание, но до смерти завещателя, независимо от причины гибели имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) завещанное имущество отчуждено завещателем при его жизни либо не принадлежало ему;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) завещание или завещательное распоряжение нарушает право на обязательную долю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРАВОВОЕ ПОЛОЖЕНИЕ НАСЛЕДНИКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРИНЯТИЕ НАСЛЕДСТВА И ОТКАЗ ОТ НЕГО"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157287. Передача наследства и отказ от него"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследство переходит к правомочному наследнику с сохранением за ним права отказа от него (передача наследства)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Государство не может отказаться от наследования по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157288. Принятие наследства и отказ от него"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За предусмотренными законом исключениями наследник не может в дальнейшем отказаться от наследства, если принял его фактически в соответствии с частью (2) либо заявил о принятии в соответствии с частью (3)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По истечении установленного для отказа срока наследство считается принятым наследником. В этом случае положения пункта e) части (1) статьи 4875 не применяются к охраняемому лицу или несовершеннолетнему как к наследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наследник может сделать заявление о принятии наследства в нотариальной форме у нотариуса, ведущего наследственное производство, до истечения установленного для отказа срока. Заявление может быть удостоверено у любого нотариуса или другого лица, уполномоченного для удостоверения сделок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157289. Срок для отказа от наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отказ от наследства может последовать только в течение трех месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок начинает течь с момента, когда наследник узнает о передаче наследства и об основании своего призвания к наследству, получив извещение в соответствии с частью (2) статьи 1575123 или любым другим способом. Если наследник призывается к наследству на основании завещательного распоряжения, течение срока начинается не ранее, чем нотариус, ведущий наследственное производство, ознакомит наследника с завещательным распоряжением. Положения пунктов a) и d) части (1) статьи 274 об исковой давности применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По заявлению наследника нотариус, ведущий наследственное производство, может продлить установленный для отказа срок или установить новый, если наследник пропустил срок по обоснованным причинам, а остальные наследники не имеют возражений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если условия, предусмотренные в части (3), не соблюдены, заявление о продлении установленного для отказа срока рассматривается судебной инстанцией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157290. Форма отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отказ от наследства осуществляется посредством подачи нотариально удостоверенного заявления нотариусу, ведущему наследственное производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление может быть удостоверено любым нотариусом или другим лицом, уполномоченным для удостоверения сделок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) После отказа от наследства оно более не может быть принято."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157291. Момент принятия наследства или отказа от него"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, призванное к наследованию, может принять наследство или отказаться от него после открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157292. Запрет обусловливания принятия или отказа обстоятельствами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принятие наследства или отказ от наследства не могут осуществляться под условием или с указанием срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157293. Несколько оснований для призвания к наследованию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, имеющее право наследования на основании завещательного распоряжения, может отказаться от наследства по завещанию и принять наследство по закону, если при отсутствии завещательного распоряжения имело бы право наследования по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, имеющее право наследования по завещанию, может принять наследство по одному из оснований и отказаться принимать его по другому основанию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157294. Заблуждение в отношении основания призвания к наследованию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Принятие наследства признается несостоявшимся, если наследник заблуждался относительно основания призвания к наследованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии сомнения отказ распространяется на все основания призвания к наследованию, известные наследнику при подаче заявления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157295. Недопустимость частичного принятия или частичного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принятие или отказ не могут ограничиваться частью наследственной доли. Принятие или отказ от части наследственной доли недействительны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157296. Наследование нескольких наследственных долей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, имеющее право на несколько наследственных долей, может принять одну долю и отказаться от другой, если имеет право на эти доли по различным основаниям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если право на наследственные доли возникает по одному основанию, принятие или отказ от одной из наследственных долей действительны и по отношению к другим долям, даже если передача одной из них состоится позже. Право на наследственную долю возникает по одному основанию и тогда, когда распоряжение содержится в разных завещаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если завещатель оставил наследнику несколько наследственных долей, он может завещательным распоряжением разрешить ему принять одну долю и отказаться от другой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157297. Наследование права наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право наследования и право отказа от наследства передается наследникам (наследственная трансмиссия)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследник умрет до истечения срока для отказа, не совершив отказа, этот срок не оканчивается до окончания срока для отказа от наследства, оставленного наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При наличии у наследника нескольких наследников каждый из них может отказаться от части наследства, соответствующей его наследственной доле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157298. Действие отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Считается несостоявшимся приобретение наследства лицом, отказавшимся от него. Положения части (1) статьи 157299 сохраняют свое действие."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право наследования переходит к лицу, которое бы наследовало, если бы отказавшегося не было в живых на момент открытия наследства. Передача считается состоявшейся с момента открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лицо, на основании части (2) замещающее отказавшегося, имеет право принять наследство или отказаться от него в срок, предусмотренный статьей 157288. Срок исчисляется с момента, когда лицо, замещающее отказавшегося от наследства, узнало об отказе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Нотариус, ведущий наследственное производство, обязан известить об отказе лицо, которое приобретает наследство вследствие отказа. Нотариус должен разрешить ознакомление с отказом каждому, кто имеет в этом законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157299. Право кредитора в случае отказа должника от наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор может потребовать погашения обязательств, вмененных по отношению к нему должнику, отказавшегося от наследства и являющегося неплатежеспособным на момент отказа, за счет наследственной массы в пределах наследственной доли, правом на которую обладал должник, отказавшийся от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследники могут выдвинуть против кредитора все возражения, которые мог бы выдвинуть отказавшийся от наследства должник."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Часть наследственной массы, оставшаяся после удовлетворения обязательств перед кредитором, указанным в части (1), причитается наследникам, к которым переходит наследственная доля должника, отказавшегося от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572100. Срок исковой давности для права оспаривания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если принятие наследства или отказ от него оспоримы по мотивам заблуждения, обмана или принуждения, срок давности для иска об оспаривании составляет три месяца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае оспоримости принятия наследства или отказа от него по мотивам принуждения срок исчисляется с момента устранения опасности, а во всех других случаях – с момента, когда лицо, которое может ссылаться на оспоримость, узнало или должно было узнать о наличии мотивов для оспаривания. При определении срока применяются соответствующим образом правила о приостановлении срока давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Оспаривание исключается по прошествии трех лет после принятия или отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572101. Порядок оспаривания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принятие наследства или отказ от него могут быть оспорены посредством подачи иска об отмене в судебную инстанцию по месту открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572102. Оспаривание пропуска срока для отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Пропуск срока для отказа от наследства может быть оспорен на тех же условиях, что и принятие наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572103. Действие отмены"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отмена принятия наследства считается отказом от наследства, а отмена отказа – принятием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус, ведущий наследственное производство, обязан известить об отмене отказа лицо, к которому право наследования перешло вследствие отказа. Положения части (3) статьи 157299 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572104. Невозможность взыскания с наследника до принятия наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"До принятия наследства требования к наследственной массе не могут быть исполнены в принудительном порядке в отношении наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572105. Ведение дел до момента отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник до того, как отказаться от наследства, вел дела по нему, то в отношении того, кто станет наследником, он обладает правами и обязанностями ведущего дела согласно положениям о ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследник до того, как отказаться от наследства, распорядился имуществом из наследственной массы, отказ от наследства не влияет на действительность сделки по распоряжению, если промедление было невозможным без ущерба для наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сделка, которая должна была быть совершена в отношении наследника, даже если она была совершена до момента отказа в отношении отказавшегося от наследства, остается в силе и после отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572106. Содержание матери будущего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если рождение наследника произойдет после открытия наследства, мать, которая не в состоянии себя содержать, вправе до родов обратиться за предоставлением ей содержания, соответствующего ее положению, из наследственной массы или, когда к наследству призываются и другие лица наряду с ребенком, из его наследственной доли. При определении размера наследственной доли предполагается, что родится только один ребенок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572107. Презумпция наследования государством"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если после проведения процедуры, предусмотренной статьей 1572109, наследник не определен или все наследники утратили право наследования, нотариус, ведущий наследственное производство, составляет акт, подтверждающий отсутствие иных наследников, кроме государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с актом, указанным в части (1), государство признается наследником, и ему выдается свидетельство о праве на наследство в порядке наследования выморочного имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящей статьи не затрагивают право наследника выдвинуть требование о наследовании против государства в порядке наследования выморочного имущества на общих основаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572108. Публичное обращение для заявления прав на наследство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Составлению акта, предусмотренного статьей 1572107, должно предшествовать публичное обращение, приглашающее заявить о своих правах на наследство с указанием установленного для заявления срока. Порядок опубликования и срок для заявления определяются в соответствии с порядком вызывного производства в отношении кредиторов наследственной массы. Публичное обращение может не осуществляться, если расходы на него окажутся неоправданно велики в сравнении со стоимостью наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право наследования не принимается во внимание, если в течение трех месяцев по истечении установленного срока нотариусу не будет представлено подтверждение права наследования или подачи иска против государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572109. Правовое положение государства перед констатацией отсутствия наследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В пользу или против государства как наследника по закону могут быть предъявлены требования о праве наследования только после издания нотариусом акта, констатирующего отсутствие других наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОПЕЧИТЕЛЬСТВО НАД НАСЛЕДСТВЕННОЙ МАССОЙ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572110. Основания и формы попечительства над наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После смерти наследодателя нотариус принимает меры по обеспечению попечительства над наследственной массой, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ни один наследник не известен;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) известные наследники не находятся в месте открытия наследства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) нет сведений о том, имеется ли хотя бы один наследник, принявший наследство;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) наследником является несовершеннолетний, не имеющий законного представителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в отношении наследника инициирована процедура установления судебной меры охраны и у него нет законного представителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) имеются другие предусмотренные законом основания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Меры попечительства над наследственной массой могут включать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) опечатывание;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) внесение на счет нотариуса или специализированного учреждения денежных сумм, ценных бумаг или других ценностей, если таковые были найдены при проведении инвентаризации, с проставлением об этом отметки в акте инвентаризации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) назначение попечителя наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До открытия наследственного производства принятие мер попечительства над наследственной массой входит в компетенцию любого нотариуса, в пределах территории деятельности которого находится место открытия наследства. После открытия наследственного производства оно автоматически переходит в компетенцию нотариуса, ведущего производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Центральные и местные органы публичной власти, органы полиции, судьи, нотариусы, адвокаты и судебные исполнители обязаны информировать о необходимости применения мер попечительства, если им стало известно любое из обстоятельств, предусмотренных частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572111. Применение мер попечительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Меры попечительства могут применяться до принятия наследственной массы наследниками, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус применяет меры попечительства по собственной инициативе, если законом не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариус может также применить меры попечительства по обращению кредитора наследственной массы, отказополучателя или другого лица, обладающего правом в отношении наследственной массы, если неприменение мер попечительства может поставить под угрозу права этих лиц в отношении наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае спора о статусе наследника нотариус может также применить меры попечительства на основании решения судебной инстанции, рассматривающей спор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В случаях, предусмотренных частями (3) и (4), меры попечительства могут также применяться после принятия наследства наследниками, в особенности если деятельность или имущественное положение наследника угрожают сохранности наследственной массы и удовлетворению прав за счет наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572112. Попечитель наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для сохранения наследственной массы нотариус может назначить попечителя, которому он будет давать указания относительно владения, пользования или распоряжения имуществом. При назначении попечителя нотариус может составить опись наследственной массы или назначить с этой целью судебного исполнителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Попечителем может быть назначено любое лицо, соответствующее задаче сохранения наследственной массы. С согласия всех заинтересованных лиц попечителем может быть назначен один из наследников, а если наследники не достигли согласия, – иное лицо по выбору нотариуса. Авторизованный управляющий не может отказаться от назначения попечителем без уважительной причины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариус может отозвать попечителя, который не обеспечивает надлежащего сохранения наследственной массы или не соблюдает указаний нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Попечитель обязан:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) с должным усердием управлять наследственной массой в целях ее сбережения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предоставлять содержание за счет наследственной массы лицу, предусмотренному статьей 1572106;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) исполнять обязательства наследственной массы за счет наследственной массы в соответствии со статьей 1572113;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) отчитываться перед нотариусом и наследниками о мерах попечительства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в случаях, предусмотренных частью (3) статьи 1572112, а также в других случаях, когда необходимо сбережение наследственной массы, забрать в свое владение наследственную массу у третьего лица либо наследника или любым другим способом обеспечить отделение наследственной массы от имущества наследника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) при необходимости обратиться к нотариусу с компетенцией по открытию наследственного производства либо принять другие меры для идентификации наследников, если ведение наследственного производства не входит в компетенцию публичных нотариусов Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Попечитель может распоряжаться имуществом из наследственной массы только в целях погашения обязательств наследственной массы и покрытия расходов, связанных с попечением над наследственной массой. Попечитель не может распорядиться объектом недвижимого имущества, входящим в состав наследственной массы, без одобрения нотариуса, ведущего наследственное производство. Нотариус может иным образом ограничить полномочия попечителя с указанием этих ограничений в свидетельстве попечителя наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Наследник не имеет права распоряжаться наследственной массой, находящейся на попечении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Нотариус может отказать в назначении попечителя наследственной массы, если сочтет, что наследственной массы недостаточно для покрытия связанных с попечительством расходов. Он, однако, может назначить попечителя, если лицо, обратившееся за применением мер попечительства, внесет в качестве гарантии в оговоренные нотариусом сроки на указанный им счет суммы, за счет которых предполагается покрытие соответствующих расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572113. Удовлетворение обязательств попечителем"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если назначен попечитель, после составления описи он обязан удовлетворить включенные в опись наследственной массы требования, если наступил срок их исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Попечитель удовлетворяет требования, срок исполнения которых еще не наступил, только с одобрения наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если попечитель оспаривает какое-либо требование, он удовлетворяет его только в рамках процедуры принудительного исполнения, осуществляемой в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения статьи 157511 соответствующим образом применяются к попечителю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572114. Вознаграждение попечителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Попечитель наследственной массы имеет право на вознаграждение за счет наследственной массы за осуществляемое им попечение. Вознаграждение устанавливается нотариусом в разумных пределах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572115. Прекращение мер попечительства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус распоряжается о прекращении мер попечительства над наследственной массой, если отпали основания для применения мер попечительства, предусмотренные статьями 1572110 и 1572111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус распоряжается о прекращении мер попечительства, если наследственной массы недостаточно для покрытия расходов, связанных с попечением, а лицо, обратившееся за применением мер попечительства, не авансировало в срок, оговоренный нотариусом, на указанный им счет суммы, за счет которых предполагалось покрытие соответствующих расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если решение по обращению за применением мер попечительства принимается на основании частей (3) или (4) статьи 1572111, лицо, обратившееся за применением этих мер, должно быть заслушано до прекращения мер попечительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава III"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОТВЕТСТВЕННОСТЬ НАСЛЕДНИКА ПО ПАССИВУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАСЛЕДСТВЕННОЙ МАССЫ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Обязательства наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572116. Ответственность наследника по обязательствам наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник несет ответственность по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательствами наследственной массы наряду с обязательствами наследодателя считаются также обязательства, вытекающие из статуса наследника, в частности обязательства, вытекающие из завещательных отказов и возложений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572117. Расходы по уходу и погребению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследники покрывают все расходы, произведенные в связи с уходом за наследодателем и его лечением во время предсмертного заболевания, а также необходимые расходы на погребение, соответствующее местным обычаям и размеру наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования об оплате расходов, предусмотренных частью (1), удовлетворяются за счет наследства прежде всех прочих требований, в том числе обеспеченных ипотекой или залогом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572118. Содержание членов семьи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследники обязаны на первые сорок дней после открытия наследства обеспечить содержание членам семьи умершего, которые получали от него содержание и проживали вместе с ним до момента смерти, в том же размере, в каком его обеспечивал наследодатель, и разрешить им пользоваться жилищем и предметами домашнего обихода. В своем завещании завещатель может установить иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном в части (1), соответствующим образом применяются положения о завещательном отказе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Вызов кредиторов наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1572119. Вызов для заявления требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кредиторам наследственной массы может быть предложено заявить свои требования в рамках вызывного производства в порядке, установленном настоящей частью в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1573. Заявление о проведении вызывного производства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Вызывное производство в отношении кредиторов наследственной массы проводится нотариусом, который ведет наследственное производство, по заявлению:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) любого из наследников. При этом заявление не может быть подано единственным наследником, если в соответствии с законом он несет неограниченную ответственность по обязательствам наследственной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) управляющего наследственной массой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) попечителя наследственной массы или исполнителя завещания, если у них имеются полномочия для управления наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник, а также исполнитель завещания могут требовать проведения вызывного производства после принятия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если наследников несколько, на заявление о проведении вызывного производства, независимо от того, кем оно было подано, и на реестр предъявленных требований могут ссылаться все остальные наследники; правовые положения о неограниченной ответственности не затрагиваются. В случае последующего наследования это правило применяется соответствующим образом к первоначальным наследникам и последующим наследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае продажи наследником наследственной доли как покупатель, так и наследник могут подать заявление о проведении вызывного производства. Независимо от того, кем было подано заявление, на него и на реестр предъявленных требований могут ссылаться как продавец, так и покупатель; правовые положения о неограниченной ответственности не затрагиваются. Это правило применяется соответствующим образом к случаям, когда лицо продало наследственную долю, приобретенную по договору, либо иным образом обязалось продать наследственную долю, приобретенную по закону или другим путем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) К заявлению о проведении вызывного производства прилагается список известных кредиторов с указанием известных контактных данных."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если предъявлен иск о начале процесса несостоятельности в отношении наследственной массы, вызывное производство не может быть проведено, а в случае, если оно было начато, прекращается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1574. Текст вызова. Публикация и рассылка вызова"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус, ведущий наследственное производство, подготавливает текст вызова и обеспечивает его разовое опубликование в Официальном мониторе Республики Молдова. После публикации нотариус рассылает текст вызова кредиторам, указанным в части (5) статьи 1573."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Дополнительно нотариус может опубликовать текст вызова в других печатных изданиях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В тексте вызова должны быть указаны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) наименование и адрес нотариального бюро; номер наследственного дела;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) фамилия, имя, место обычного пребывания наследодателя, дата смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) дата рождения и идентификационный номер наследодателя, если они указаны в акте о смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) приглашение кредиторов наследственной массы предъявить свои требования нотариусу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) предельный срок для предъявления требований, составляющий шесть месяцев со дня опубликования текста вызова в Официальном мониторе Республики Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) оговорка о том, что к кредиторам наследственной массы, не представившим своих требований, в соответствии с законом применяются санкции, состоящие в том, что их требования будут удовлетворены лишь в той части, в какой после удовлетворения требований кредиторов, не подпавших под предусмотренные законом санкции, еще останется в наличии имущество наследственной массы. Право на удовлетворение требований кредиторов прежде удовлетворения требований отказополучателей и выгодоприобретателей завещательных возложений не затрагивается;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) оговорка о том, что после раздела наследственной массы каждый из сонаследников несет ответственность лишь за часть обязательств наследственной массы, соответствующую его наследственной доле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575. Уведомление от кредитора о предъявлении требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор уведомляет нотариуса, ведущего наследственное производство, о предъявлении требований. В уведомлении должны быть указаны:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) имя/наименование кредитора, место жительства/место нахождения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) общий размер сумм или других исполнений, должных кредитору на момент уведомления; основание требований и наступление срока их исполнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) отметки о любых возможных преференциальных правах или обеспечениях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К уведомлению прилагаются, по обстоятельствам, оригиналы либо заверенные копии правоустанавливающих документов, из которых возникают требования, и документы о предоставлении обеспечений. Уведомление сохраняет действие и без их приложения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15751. Реестр предъявленных требований. Право ознакомления с процессуальными документами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По истечении предельного срока вызова нотариус, ведущий вызывное производство, составляет реестр предъявленных требований на основании поданных в срок уведомлений и доводит его до сведения заявителя вызывного производства и принявших наследство наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус обязан разрешить лицам, указанным в части (1) статьи 1573, кредитору наследственной массы, отказополучателю, а также любому другому лицу, проявившему законный интерес, ознакомиться с процессуальными актами вызывного производства, в том числе с поданными кредиторами уведомлениями, приложениями к ним и реестром предъявленных требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15752. Требования, которые не затрагиваются"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Вызывное производство в отношении кредиторов не затрагивает прав залогодержателей, кредиторов, приравненных к залогодержателям в случае неплатежеспособности, и прав кредиторов, которые при принудительном исполнении, обращенном на недвижимое имущество, обладают правом удовлетворения своих требований за счет этого имущества, в той мере, в какой эти права относятся к удовлетворению за счет имущества связанных с этим имуществом обязательств. Это же правило применяется к кредиторам, требования которых обеспечены путем предварительной регистрации или внесения отметок, или к кредиторам, которые вправе требовать в случае несостоятельности отделения от дебиторской массы имущества, являющегося предметом их права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15753. Незатронутые завещательные отказы и возложения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право на завещательные отказы и права, возникшие из завещательных возложений, не затрагиваются вызывным производством в отношении кредиторов в отступление от положений пункта а) статьи 1575102."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15754. Исключение непредъявленных требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник может отказать в удовлетворении требования кредитора наследственной массы (исключенного кредитора), требование которого не было предъявлено в рамках вызывного производства (исключенное требование), если наследственная масса будет исчерпана удовлетворением требований неисключенных кредиторов. Наследник, однако, обязан удовлетворить исключенное требование до удовлетворения обязательств, возникших из завещательных отказов и возложений, за исключением случая, когда кредитор предъявит свое требование после исполнения обязательств, возникших из завещательных отказов и возложений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник обязан выдать излишек в случае принудительного исполнения, предусматривающего удовлетворение кредитора, в соответствии с правовыми положениями о неосновательном обогащении. Наследник может отказать в выдаче еще имеющегося в наличии имущества, входящего в состав наследственной массы, выплатив его стоимость. Окончательное судебное решение, обязывающее наследника удовлетворить исключенное требование, имеет по отношению к другим кредиторам ту же силу, что и удовлетворение требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15755. Недопущение пропуска срока для заявления требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Кредитор наследственной массы, предъявляющий к наследнику свое обоснованное требование по истечении трех лет после открытия наследства, считается в смысле статьи 15754 исключенным кредитором, за исключением случая, когда наследник или другие лица, действующие от имени наследственной массы (попечитель, управляющий наследственной массой, первоначальный наследник и т. д.), узнают о существовании требования до истечения трех лет либо когда требование заявлено кредитором в рамках вызывного производства в отношении кредиторов. В случае, когда наследодатель будет объявлен умершим или время его смерти будет установлено в соответствии с Гражданским процессуальным кодексом, срок начинает течь с момента вступления в окончательную силу решения об объявлении умершим или установлении времени смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вмененная наследнику в соответствии со вторым предложением части (1) статьи 15754 обязанность распространяется на обязательства, встречные по отношению к правам, возникшим из завещательных отказов и возложений, лишь тогда, когда за данным кредитором в случае несостоятельности наследственной массы будет признано право приоритета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) не применяются к кредитору в той мере, в какой процедура публичного вызова не затрагивает его в силу положений статьи 15752."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ограничение ответственности наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15756. Установление управления наследственной массой. Несостоятельность наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Ответственность наследника по обязательствам наследственной массы ограничивается активом наследственной массы и не распространяется на другое его имущество, кроме наследственной доли, если назначено управление наследственной массой в целях удовлетворения кредиторов либо если в отношении наследственной массы возбужден процесс несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отступление от положений части (1) наследник отвечает и своим имуществом, не относящимся к наследственной доле (неограниченная ответственность), по всем обязательствам наследственной массы в случаях, предусмотренных частью (1) статьи 157525 и статьей 157536, либо только по обязательству кредитора, указанного в части (3) статьи 157537."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15757. Фикция существования прекратившихся правоотношений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если установлено управление наследственной массой или возбужден процесс несостоятельности наследственной массы, не признаются прекратившимися правоотношения, которые прекратились при открытии наследства вследствие совпадения у одного и того же лица качеств должника по обязательству и кредитора, обладающего встречным требованием, либо качеств лица, предоставившего обеспечение, и кредитора–держателя обеспечения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15758. Недействительность зачета"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если до установления управления наследственной массой или возбуждения процесса несостоятельности в отношении наследственной массы кредитор наследственной массы зачел свое требование, входящее в состав наследственной массы, против требования наследника без его согласия, то после установления управления наследственной массой или возбуждения процесса несостоятельности в отношении наследственной массы такой зачет признается несостоявшимся."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются и в случае, когда кредитор, не входящий в число кредиторов наследственной массы, зачтет свое требование к наследнику против требования в составе наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 15759. Ответственность наследника за прежнее управление. Возмещение расходов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При установлении управления наследственной массой или возбуждении процесса несостоятельности в отношении наследственной массы наследник несет ответственность перед кредиторами наследственной массы за прежнее управление наследственной массой так, как если бы он с момента принятия наследства распоряжался наследственной массой в качестве ее управляющего. К действиям наследника в связи с наследственной массой до принятия наследства применяются соответствующим образом положения о ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования, которые заявляют кредиторы наследственной массы в соответствии с частью (1), считаются входящими в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Произведенные наследником расходы должны быть возмещены из наследственной массы в той мере, в какой он был вправе требовать их возмещения в соответствии с правовыми положениями о поручении или ведении дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157510. Погашение обязательства наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Погашение наследником обязательства наследственной массы должно быть признано кредиторами наследственной массы состоявшимся за счет наследственной массы, если наследник, исходя из обстоятельств, мог предполагать, что наследственной массы окажется достаточно для погашения всех обязательств наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157511. Заявление о возбуждении процесса несостоятельности в отношении наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник обнаружит неплатежеспособность или чрезмерную задолженность наследственной массы, он обязан незамедлительно потребовать возбуждения процесса несостоятельности в отношении наследственной массы, однако не ранее принятия наследства. В случае нарушения этой обязанности наследник несет ответственность перед кредиторами за понесенные ими в связи с этим убытки. Если имеются несколько наследников, они несут по этим убыткам солидарную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования кредиторов наследственной массы, предъявленные в соответствии с частью (1), считаются входящими в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для определения достаточности наследственной массы не принимаются в расчет обязательства, возникшие из завещательных отказов и возложений, а также обязательства перед исключенными кредиторами в смысле статей 15754 и 15755."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Незнание о чрезмерной задолженности по небрежности приравнивается к знанию о неплатежеспособности или чрезмерной задолженности. Небрежностью считается, в частности, если наследник не подает заявление о проведении вызывного производства в отношении кредиторов наследственной массы, несмотря на то, что у него есть основания предполагать существование не известных ему обязательств наследственной массы. Само по себе то обстоятельство, что управляющий, попечитель наследственной массы или исполнитель завещания знали о неплатежеспособности либо чрезмерной задолженности, не указывает на небрежность наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Публичный вызов кредиторов не является обязательным, если производство предполагает неоправданно большие в сравнении со стоимостью наследственной массы расходы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157512. Управление наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управление наследственной массой устанавливается нотариусом, ведущим наследственное производство, и может быть установлено по ходатайству наследника также до принятия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По ходатайству кредитора наследственной массы следует установить управление в ее отношении, если имеются основания опасаться, что образ действий или имущественное положение кого-либо из наследников представляет угрозу удовлетворению требований всех кредиторов наследственной массы за счет наследственной массы. Подобное ходатайство не может быть более подано, если прошло два года после принятия наследства по меньшей мере одним наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Перед тем, как установить управление наследственной массой, нотариус вызывает и заслушивает всех сонаследников и, по обстоятельствам, исполнителя завещания либо попечителя наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Управляющим наследственной массой может быть назначен только управляющий, авторизованный в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157513. Отказ в установлении управления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В установлении управления наследственной массой может быть отказано, если расходы окажутся неоправданно велики в сравнении со стоимостью наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157514. Публичность установления управления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус обязан опубликовать информацию об установлении управления в Официальном мониторе Республики Молдова с указанием фамилии и имени умершего, номера наследственного дела и идентификационных данных управляющего наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В подтверждение статуса управляющего нотариус выдает ему свидетельство (свидетельство управляющего наследственной массой). Свидетельство возвращается по прекращении полномочий управляющего наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий наследственной массой должен обеспечить внесение отметки об управлении наследственной массой в публичные реестры прав, относящихся к имуществу наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157515. Действие решения об установлении управления"},{"id":null,"spans":[[378,388,"l4"]],"t":"p","text":"(1) С момента установления управления наследственной массой приостанавливаются полномочия наследника и, если таковой имеется, исполнителя завещания по управлению и распоряжению наследственной массой. В этом случае требования к наследственной массе могут быть предъявлены только управляющему наследственной массой. Положения статей 74, 77, 83, 92 и 93 Закона о несостоятельности № 149/2012 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Принудительное исполнение и наложение ареста на имущество, входящее в состав наследственной массы, по требованию кредитора, который не является кредитором наследственной массы, запрещаются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157516. Обязанности и ответственность управляющего наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий обязан управлять наследственной массой в интересах кредиторов и наследника, имея при этом право распоряжаться имуществом из наследственной массы, и обеспечивать за счет наследственной массы исполнение обязательств наследственной массы независимо от их очередности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющий наследственной массой несет ответственность за управление наследственной массой также перед кредиторами наследственной массы. Положения части (2) статьи 15759, статей 157510 и 157511 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157517. Выдача наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управляющий наследственной массой выдает наследнику оставшееся от наследственной массы лишь после того, как будут погашены известные обязательства наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обязательство в данный момент невыполнимо или представляется спорным, выдача наследства может последовать, только если кредитору будет предоставлено обеспечение. Не требуется предоставления обеспечения обусловленного требования, если возможность наступления условия представляется столь отдаленной, что в настоящее время требование не имеет имущественной ценности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий наследственной массой направляет наследнику и нотариусу, ведущему наследственное производство, отчет об управлении, а нотариус распоряжается о прекращении управления наследственной массой и обеспечивает удаление отметки об управлении из публичных реестров."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157518. Вознаграждение управляющего. Возмещение расходов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За исполнение своих полномочий управляющий наследственной массой имеет право на соответствующее вознаграждение, размер которого устанавливается нотариусом, ведущим наследственное производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющий наследственной массой также имеет право на возмещение расходов, произведенных в связи с управлением. Положения статьи 1046 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вознаграждение и расходы покрываются из наследственной массы даже тогда, когда они были выплачены в форме аванса наследником, кредитором либо другим лицом, имеющим законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157519. Прекращение управления наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управление наследственной массой прекращается автоматически при возбуждении процесса несостоятельности в отношении наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управление наследственной массой может быть отозвано нотариусом, ведущим наследственное производство, если связанные с ним расходы превышают стоимость наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157520. Возражение об исчерпании наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если процесс несостоятельности наследственной массы прекращен вследствие окончательного распределения наследственной массы или утверждения судебной инстанцией плана процедуры реструктуризации, на наследника возлагается ответственность в соответствии со статьей 15754 и частью (2) статьи 15755. Вместе с тем по обязательствам наследственной массы, которые регулируются планом процедуры реструктуризации, наследник отвечает в соответствии с этим планом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования к наследственной массе, которые не были в рамках процесса несостоятельности включены в итоговый консолидированный реестр предъявленных требований, считаются исключенными в смысле статьи 15754."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157521. Возражение о недостаточности наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае, когда в связи с недостаточностью наследственной массы нецелесообразно установление управления ею или возбуждение процесса несостоятельности в отношении наследственной массы либо когда по этой же причине прекращается управление наследственной массой либо процесс несостоятельности, наследник вправе отказать в удовлетворении кредиторам наследственной массы в той мере, в какой наследственной массы на данный момент недостаточно. В этом случае наследник обязан передать оставшееся от наследственной массы для удовлетворения кредиторов в порядке принудительного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Права наследника не исключаются тем обстоятельством, что после открытия наследства кредитор получил путем принудительного исполнения либо иным путем залоговое или ипотечное право либо предварительную регистрацию или внесение отметки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157522. Последствия выдвижения возражения о недостаточности наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник воспользуется принадлежащим ему в соответствии со статьей 157521 правом, к его ответственности и праву возмещения расходов применяются положения статей 15759 и 157510."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правоотношения, прекратившиеся при открытии наследства вследствие совпадения у одного и того же лица качества должника с качеством кредитора или требования с обеспечением у одного и того же лица, во взаимоотношениях между наследником и кредитором не считаются прекратившимися."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вступившее в окончательную силу судебное решение об удовлетворении наследником требований одного из кредиторов равнозначно удовлетворению требований в отношении другого кредитора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Обязательства, возникшие из прав по завещательным отказам и возложениям, наследник должен учитывать таким же образом, как если бы они подлежали исполнению в рамках процесса несостоятельности в отношении наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157523. Чрезмерная задолженность вследствие завещательных отказов и возложений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если чрезмерная задолженность наследства возникла по причине завещательных отказов и возложений, то даже при отсутствии условий, предусмотренных статьей 157521, наследник вправе приступить к удовлетворению этих требований в соответствии со статьями 157521 и 157522. Наследник может отклонить выдачу оставшегося в составе наследственной массы имущества, выплатив его стоимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Составление описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Неограниченная ответственность наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157524. Право составления описи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследник имеет право представить нотариусу список, отражающий состав наследственной массы (опись)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157525. Установление срока инвентаризации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению кредитора наследственной массы нотариус должен установить наследнику срок для составления описи (срок инвентаризации). Если опись не была представлена до истечения срока, для наследника наступает неограниченная ответственность по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредитор, подавший заявление, должен обосновать правомерность своих требований. Назначение срока инвентаризации остается в силе и в случае констатации несуществования требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157526. Продолжительность срока инвентаризации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Срок инвентаризации должен составлять не менее одного и не более трех месяцев. Срок исчисляется с момента вручения акта, которым он был установлен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если срок инвентаризации установлен до принятия наследства, он начинает течь только с момента принятия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) По обращению наследника нотариус по своему усмотрению может продлить срок инвентаризации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157527. Установление нового срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если обстоятельства вне контроля наследника воспрепятствуют ему своевременно представить опись, запросить обоснованное обстоятельствами продление срока инвентаризации или выполнить предусмотренное частью (2) условие о двухнедельном сроке, то по его просьбе нотариус устанавливает для представления описи новый срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление об установлении нового срока должно быть подано в течение двух недель с момента устранения препятствия и не позднее года с момента истечения первоначально установленного срока."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До установления нотариусом нового срока должен быть по возможности заслушан кредитор наследственной массы, по заявлению которого был установлен первоначальный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157528. Приостановление течения срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В отношении течения срока инвентаризации и двухнедельного срока, предусмотренного частью (2) статьи 157527, применяются соответствующим образом положения пункта d) части (1) статьи 274, регулирующие исчисление срока исковой давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157529. Смерть наследника до истечения срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если наследник умрет до истечения срока для составления описи или до истечения двухнедельного срока, предусмотренного частью (2) статьи 157527, то срок не заканчивается до истечения срока для отказа от наследства, оставшегося после наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157530. Извещение органа опеки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если наследником является несовершеннолетний или взрослый, в отношении которого установлена судебная мера охраны, нотариус обязан поставить в известность орган опеки относительно установления срока инвентаризации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157531. Недействительность установления срока"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Установление срока инвентаризации становится недействительным, если будет установлено управление наследственной массой или возбужден процесс несостоятельности наследственной массы. Срок инвентаризации не может быть установлен во время действия управления наследственной массой или ведения дела о несостоятельности в отношении наследственной массы. Если дело о несостоятельности завершится окончательным распределением наследственной массы или утверждением плана процедуры реструктуризации, для устранения неограниченной ответственности не требуется составления описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157532. Содержание описи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Опись должна охватывать все имущество и все обязательства, которые на момент открытия наследства входят в состав имеющейся наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Опись также должна содержать описание вещей из состава наследственной массы в той мере, в какой это необходимо для определения их стоимости, а также указание стоимости этих вещей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157533. Составление описи наследником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"К составлению описи наследник обязан привлечь компетентный орган, компетентного государственного служащего или нотариуса. Опись подписывает наследник и контрасигнует призванное им на помощь лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157534. Составление описи компетентным органом или компетентным лицом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению наследника нотариус составляет опись или поручает ее составление компетентному органу либо компетентному государственному служащему. Подача заявления свидетельствует о соблюдении срока инвентаризации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник обязан сообщить необходимые для составления описи сведения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Опись должна быть представлена нотариусу составившим ее органом или государственным служащим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157535. Ссылка на имеющуюся опись"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если у нотариуса есть опись, соответствующая предписаниям статей 157533 и 157534, достаточно, чтобы наследник до истечения срока для составления описи заявил нотариусу, чтобы тот считал опись уже переданной ему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157536. Неограниченная ответственность наследника в случае недостоверности описи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник умышленно не включил в опись значительную часть имущества наследственной массы либо с целью причинения убытков кредиторам допустил включение в опись несуществующего обязательства, для него наступает неограниченная ответственность по всем обязательствам наследственной массы. Это же правило применяется, когда в случае, предусмотренном статьей 157534, наследник отказывается представить сведения или умышленно затягивает их представление в течение длительного времени."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если вещи из наследства перечислены не полностью по иным причинам, чем указанные в части (1), наследнику может быть назначен новый срок инвентаризации с целью внесения дополнений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157537. Декларация под личную ответственность наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По требованию кредитора наследственной массы наследник обязан в присутствии нотариуса подать декларацию под личную ответственность о том, что сведения в описи об имуществе из состава наследственной массы, насколько ему известно, являются полными и достоверными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До подачи декларации наследник может дополнять опись."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если наследник откажется подать декларацию в соответствии с частью (1), для него наступает неограниченная ответственность перед подавшим заявление кредитором. Это же правило применяется, когда наследник не является ни к первоначальному, ни к новому сроку, установленному по заявлению кредитора, за исключением случая, когда для его неявки есть достаточно обоснованная причина."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Тот же или другой кредитор может потребовать от наследника повторной подачи декларации лишь в случае, если есть основание полагать, что наследнику стало известно о существовании еще какого-либо наследственного имущества после подачи предшествующей декларации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157538. Ответственность в случае нескольких наследственных долей"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если наследник призывается к наследованию нескольких наследственных долей, его ответственность по обязательствам наследственной массы определяется в отношении каждой из этих долей так, как если бы эти доли принадлежали разным наследникам. В случае приращения и в случаях, предусмотренных статьей 1459, это правило применяется, только когда наследственные доли обременены в разной мере."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157539. Презумпция при составлении описи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если опись представлена своевременно, во взаимоотношениях между наследником и кредиторами наследственной массы предполагается, что при открытии наследства не имелось другого имущества наследственной массы, кроме указанного в описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157540. Ознакомление с описью"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Нотариус должен разрешить ознакомление с описью каждому лицу, которое докажет в этом законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157541. Государство как наследник по закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Государству как наследнику по закону не может быть установлен срок для инвентаризации. Государство обязано представить кредиторам наследственной массы сведения о стоимости наследственной массы. Ответственность государства как наследника по закону во всех случаях ограничивается стоимостью наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157542. Попечитель наследственной массы. Управляющий наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Попечителю наследственной массы, назначенному в соответствии со статьей 1572112, не может быть установлен срок инвентаризации. Он обязан представить кредиторам наследственной массы сведения о стоимости наследственной массы. Попечитель наследственной массы не может отказаться от ограничения ответственности наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом и к управляющему наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157543. Последствия неограниченной ответственности наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник несет неограниченную ответственность по обязательствам наследственной массы, положения статей 15754–15756 и 15758–157511 не применяются. В этом случае наследник не имеет права требовать установления управления наследственной массой. Наследник, однако, может сослаться на ограничение ответственности в соответствии со статьями 15754 или 15755, если впоследствии наступит случай, предусмотренный вторым предложением части (1) статьи 157525 или частью (1) статьи 157536."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Применение положений статей 15758–157511 и право наследника требовать учреждения управления наследственной массой не исключаются неограниченной ответственностью наследника перед отдельными кредиторами наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возражения, препятствующие осуществлению права"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157544. Трехмесячный срок для возражений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник вправе отказывать в исполнении обязательств наследственной массы до истечения первых трех месяцев после принятия наследства, однако не более чем до представления описи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) За период, в течение которого наследник имеет право отказывать в погашении обязательств в соответствии с частью (1), он должен только проценты за просрочку по ставке, предусмотренной статьей 585. Должник-потребитель не должен никаких, в том числе и указанных, процентов за просрочку."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157545. Возражения о вызывном производстве в отношении кредиторов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследник в первые двенадцать месяцев после принятия наследства подал заявление о проведении вызывного производства в отношении кредиторов наследственной массы и его заявление было принято, он вправе отказывать в исполнении обязательств наследственной массы до окончания вызывного производства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если составлен реестр предъявленных требований либо отклонено заявление о проведении производства, производство не считается завершенным до истечения двухнедельного срока, который начинает течь с момента извещения о реестре, и до того, как будет рассмотрена своевременно поданная жалоба."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157546. Исключение возражений при неограниченной ответственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения статей 157544 и 157545 не применяются, если наследник несет неограниченную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также в случае, когда вызывное производство в отношении кредиторов наследственной массы не затрагивает данного кредитора в соответствии с положениями статьи 15752, с оговоркой о том, что не принимаются в расчет ни право, приобретенное только после открытия наследства в порядке принудительного исполнения или наложения ареста для обеспечения требования, ни предварительная регистрация либо отметка в публичном реестре, внесенная после открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157547. Отсчет срока в период попечительства над наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если до принятия наследства для управления наследственной массой назначается попечитель, сроки, установленные статьей 157544 и частью (1) статьи 157545, начинают течь с момента его назначения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРИТЯЗАНИЕ НА НАСЛЕДСТВО"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157548. Обязанность возврата, вмененная владельцу наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник может потребовать от каждого лица, которое на основании не принадлежащего ему в действительности права наследования получило имущество, входящее в состав наследственной массы (владелец наследственной массы), вернуть это имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок давности для предъявления иска на основании части (1) составляет десять лет с момента, когда наследник узнал или должен был узнать об обстоятельствах, служащих основанием для его права наследования. По истечении этого срока следует считать, что наследник отказался от наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Срок исковой давности, предусмотренный частью (2), начинает течь в отношении наследника, передавшего наследственную массу во владение пережившему супругу, только после смерти последнего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей главы применяются соответствующим образом, если во владении находится только одна наследственная доля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157549. Замещение в пределах наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Входящим в состав наследственной массы считается и то имущество, которое владелец наследственной массы приобрел по сделке за счет средств, взятых из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На принадлежность к наследственной массе приобретенного таким образом требования можно будет ссылаться по отношению к должнику лишь после того, как ему станет известно о факте принадлежности. Положения статей 560–562 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157550. Возврат продуктов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Владелец наследственной массы обязан вернуть наследнику извлеченные выгоды. Обязанность возврата относится также к плодам, в отношении которых владелец приобрел право собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157551. Применение правила о неосновательном обогащении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой владелец наследственной массы не в состоянии произвести возврат, его обязанность определяется правовыми положениями о возврате неосновательного обогащения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются, в частности, в случае, когда третьи лица приобрели право собственности на имущество, входящее в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157552. Возмещение расходов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец наследственной массы обязан вернуть имущество, входящее в состав наследственной массы, только после возмещения ему всех расходов в той мере, в какой они не покрываются зачетом неосновательного обогащения, подлежащего возврату в соответствии со статьей 157551. В отношении требования, вытекающего из права собственности, применяются положения статей 311 и 312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Подлежат возмещению также расходы, произведенные владельцем наследственной массы на освобождение наследства от обременения или на удовлетворение обязательств наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В той мере, в какой в соответствии с правовыми положениями наследник должен также возместить расходы, не произведенные на отдельные вещи, в частности расходы, указанные в части (2), право владельца наследственной массы не затрагивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157553. Ответственность в процессе судопроизводства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если владелец наследственной массы должен вернуть имущество, входящее в состав наследственной массы, иск наследника о возмещении убытков вследствие повреждения, гибели или наступившей по иной причине невозможности возврата имущества регулируется в соответствии с положениями, применимыми к взаимоотношениям собственника и владельца с момента подачи в судебную инстанцию иска об истребовании имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Это же правило применяется к праву наследника на возврат или возмещение стоимости извлеченных выгод, а также к праву владельца наследственной массы на возмещение расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157554. Ответственность в случае недобросовестности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если в момент начала своего владения владелец наследственной массы не являлся добросовестным, он несет ответственность таким образом, как если бы в это же время в судебную инстанцию был подан иск наследника. Если владельцу наследственной массы стало известно впоследствии, что он не является наследником, для него наступает ответственность в тех же пределах с момента, когда ему стало об этом известно. Этим не исключается расширенная ответственность вследствие просрочки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157555. Ответственность в случае незаконных действий"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если владелец наследственной массы вступил во владение имуществом из состава наследственной массы путем правонарушения или незаконного завладения имуществом, для него наступает ответственность в соответствии с правовыми положениями о деликтной ответственности. Добросовестный владелец наследственной массы несет ответственность за незаконное завладение имуществом в соответствии с указанными правовыми положениями лишь в случае, когда наследник фактически уже вступил во владение имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157556. Обязанность владельца наследственной массы по представлению сведений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владелец наследственной массы обязан представить наследнику сведения об имуществе, составляющем наследственную массу, и месте его нахождения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Данная обязанность возлагается и на лицо, которое, не будучи владельцем наследственной массы, завладеет вещью из состава наследственной массы прежде, чем наследник фактически вступит во владение наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157557. Обязанность проживавших вместе с наследодателем лиц по представлению сведений. Подтверждение посредством декларации под личную ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, которое к моменту открытия наследства проживало в одном домашнем хозяйстве с наследодателем, обязано по требованию сообщить наследнику об операциях, проведенных в связи с наследством, и обо всем, что ему известно о месте нахождения имущества, входящего в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если есть основания полагать, что предоставлены недостаточно точные сведения, по требованию наследника обязанное лицо должно подать нотариусу декларацию под личную ответственность о том, что оно сообщило сведения настолько полно и достоверно, насколько было в состоянии сделать это."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157558. Ответственность при притязаниях наследника на определенное имущество из наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ответственность владельца наследственной массы в отношении притязаний наследника на определенное имущество из наследственной массы регулируется правовыми положениями о притязании на наследство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157559. Лица, приобретающие наследство от владельца наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, которое приобрело наследственную массу по договору c владельцем наследственной массы, в своих отношениях с наследником приравнивается к владельцу наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157560. Притязания лица, объявленного умершим"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, о смерти которого объявлено в соответствии с Гражданским процессуальным кодексом, пережившее момент, считающийся моментом его смерти, имеет право потребовать возврата наследственной массы в соответствии с правовыми положениями о притязании на наследство. Пока указанное лицо находится в живых, его право не прекращается за давностью до истечения года с момента, когда оно узнало об объявлении его умершим или установлении времени смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Эти же положения применяются в случае, когда вопреки действительности была предположена смерть лица в отсутствие решения судебной инстанции об объявлении лица умершим или без установления времени смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"МНОЖЕСТВЕННОСТЬ НАСЛЕДНИКОВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правоотношения между сонаследниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§1. Неделимость"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157561. Общая собственность сонаследников (неделимость)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если после наследодателя осталось несколько наследников (сонаследников), наследственная масса становится общей собственностью сонаследников с момента открытия наследства (неделимость)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Неделимость прекращается с разделом или приобретением одним лицом всех наследственных долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До прекращения неделимости применяются положения статей 157562–157573."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В период действия неделимости правовые положения об имуществе общей долевой собственности применяются соответствующим образом в отношении наследственной массы в части, не противоречащей положениям настоящей книги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157562. Право распоряжения каждого сонаследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждый сонаследник может распоряжаться своей наследственной долей. Договор, согласно которому сонаследник может распоряжаться наследственной долей, должен быть нотариально удостоверен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сонаследник не может распоряжаться долей своего участия в отдельных вещах из состава наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157563. Регистрация прав в публичных реестрах до раздела"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если права сонаследников на определенное имущество из наследственной массы регистрируются в публичном реестре до раздела, доля участия в соответствующем праве не указывается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если сонаследник распорядился своей наследственной долей в пользу другого сонаследника, он после распоряжения исключается из числа обладателей права в публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если сонаследник отказался от своей наследственной доли в пользу третьего лица, он исключается из числа обладателей права в публичном реестре, а вместо него регистрируется третье лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157564. Преимущественное право покупки для сонаследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если сонаследник продает свою наследственную долю третьему лицу, остальные сонаследники имеют преимущественное право покупки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Срок осуществления преимущественного права покупки составляет два месяца. Преимущественное право покупки переходит по наследству."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157565. Ссылка на преимущественное право покупки в отношении покупателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если проданная доля уже передана покупателю, сонаследники могут ссылаться в его отношении на преимущественное право покупки, которое они имеют по отношению к продавцу в соответствии со статьей 157564. Преимущественное право покупки в отношении продавца прекращается с передачей его наследственной доли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продавец обязан немедленно известить сонаследников о передаче наследственной доли путем продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157566. Ответственность покупателя наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если сонаследники осуществляют свое преимущественное право покупки, с передачей наследственной доли сонаследникам покупатель освобождается от ответственности по обязательствам наследственной массы. Его ответственность, однако, сохраняется, если он отвечает перед кредиторами наследственной массы в соответствии со статьями 15759–157511. Положения статей 157521 и 157522 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157567. Последующее отчуждение наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае передачи покупателем приобретенной наследственной доли третьему лицу положения статей 157562, 157565 и 157566 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157568. Совместное управление наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Управление наследственной массой осуществляется всеми наследниками совместно. Каждый сонаследник обязан оказывать содействие другим в принятии мер, необходимых для надлежащего управления. Необходимые меры по сохранению наследства каждый сонаследник может принимать без участия других."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае совместного управления применяются положения статей 1357, 1359, 1360 и 1362. Плоды распределяются только при разделе наследственной массы. Если в течение периода свыше года раздел исключен, каждый сонаследник может требовать распределения чистой прибыли по истечении каждого года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157569. Требования, входящие в состав наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если в состав наследственной массы входит требование, должник может исполнить обязательство лишь в отношении всех наследников вместе, а каждый сонаследник может требовать исполнения обязательства только в отношении всех наследников. Каждый сонаследник может потребовать, чтобы должник передал востребованное имущество на хранение на имя всех наследников, а если имущество не подле­жит передаче на хранение, – передал его хранителю, назначенному нотариусом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157570. Распоряжение имуществом наследственной массы. Зачет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследники могут распоряжаться имуществом, входящим в состав наследственной массы, только совместно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Должник не может зачесть свое требование к одному из сонаследников против требования, входящего в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157571. Замещение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Входящим в состав наследственной массы считается все, что приобретено на основании права, связанного с наследственной массой, либо в качестве возмещения за уничтожение, порчу или утрату имущества из состава наследственной массы, либо по сделке, заключенной в отношении наследственной массы. К требованию, возникшему вследствие такой сделки, применяются положения части (2) статьи 157549."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157572. Исполнение обязательств наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За счет наследственной массы должны быть прежде всего исполнены обязательства наследственной массы. Если срок исполнения обязательства наследственной массы еще не наступил или обязательство относится к числу спорных, необходимая для его удовлетворения сумма должна быть удержана."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если по обязательству наследственной массы отвечают только некоторые из сонаследников, они могут потребовать его исполнения только за счет той части, что причитается им при разделе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Для исполнения обязательства наследственная масса при необходимости обращается в деньги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157573. Распределение излишка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Излишек, оставшийся после исполнения обязательств наследственной массы, причитается наследникам соразмерно наследственным долям каждого из них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Документы, относящиеся к личной жизни наследодателя, его семье, а также к наследственной массе в целом, остаются общим имуществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§2. Раздел наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157574. Понятие раздела наследственной массы и порядок его осуществления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждый сонаследник может в любое время потребовать раздела наследственной массы в той мере, в какой из статей 157575–157577 не следует иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При разделе наследственной массы определяется, какое имущество либо доли участия в праве владения имуществом и какие права и обязательства наследственной массы приобретаются каждым из сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наследственная масса распределяется между сонаследниками в соответствии с наследственными долями на основании обычной стоимости имущества из наследственной массы, определенной на момент раздела. Соглашением сторон определенная вещь из наследственной массы может быть оценена с учетом особого интереса одного из сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При разделе принимается во внимание обязанность выравнивания дарений, которая, по обстоятельствам, вменяется наследникам в соответствии с положениями статей 157591–157599. По договору о разделе сонаследники могут полностью или частично отказаться от выравнивания дарений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Правовые положения о разделе имущества в общей долевой собственности применяются соответствующим образом к разделу наследственной массы в той части, в какой они не противоречат положениям настоящей книги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Раздел может быть произведен и до регистрации прав сонаследников на определенное имущество из наследственной массы в публичных реестрах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если при открытии наследства в состав наследственной массы входит имущество, являющееся предметом права общей совместной собственности, или общие совместные обязательства, эти имущество и обязательства подлежат разделу между сонаследниками лишь после того, как будут разделены в смысле части (2) между участником общей совместной собственности, с одной стороны, и всеми сонаследниками либо, по обстоятельствам, исполнителем завещания или управляющим наследственной массой – с другой стороны (раздел общих совместных имущества и обязательств)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157575. Отсрочка раздела наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В той мере, в какой наследственные доли не могут быть определены ввиду ожидаемого рождения сонаследника, раздел исключается до исчезновения причины, порождающей неопределенность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Раздел исключается в той мере, в какой сонаследник еще не может быть определен, до вынесения решения об установлении, признании недействительным или отмене усыновления либо до регистрации фонда, учрежденного в соответствии с завещательным распоряжением наследодателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если все сонаследники заключили договор, по которому они согласились отсрочить раздел наследственной массы, раздел не может быть запрошен ранее наступления установленного в договоре срока. Если срок не установлен или превышает десять лет, следует считать, что срок установлен на десять лет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Раздел исключается на период нахождения наследственной массы в управлении либо в процессе несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157576. Исключение раздела распоряжением наследодателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследодатель может распорядиться на случай своей смерти, чтобы раздел наследственной массы или определенного имущества из наследственной массы был исключен или обусловлен соблюдением срока предварительного уведомления. Положения частей (2) и (3) статьи 1363, статей 1364 и 1365, а также статьи 311 применяются соответствующим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Завещательное распоряжение становится недействительным по прошествии тридцати лет с момента открытия наследства. Завещатель может установить, чтобы завещательное распоряжение сохраняло силу до наступления определенного события в отношении одного из сонаследников либо, если он назначит последующего наследника или установит завещательный отказ, – до наступления последующего наследования либо, соответственно, передачи завещательного отказа. Если сонаследником, в отношении которого должно наступить событие, является юридическое лицо, применяются положения о тридцатилетнем сроке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Наследственная масса не может быть разделена до истечения срока или наступления события, предусмотренного частями (1) или (2), за исключением случая, когда сонаследники единогласно установят иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157577. Отсрочка раздела наследственной массы до окончания вызывного производства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Каждый сонаследник может потребовать отсрочки раздела до окончания вызывного производства в отношении кредиторов, запрошенного в соответствии со статьей 1573, либо до истечения срока для предъявления требований, предусмотренного статьей 1575103. В случае, когда не запрашивалось проведение вызывного производства или не поступило распоряжения о публикации вызова в соответствии со статьей 1575103, можно требовать отсрочки, только если немедленно будет подано заявление или опубликован публичный вызов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157578. Общие принципы формирования лотов из наследственной массы для наделения сонаследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При формировании лотов из наследственной массы для наделения ими сонаследников принимаются во внимание потребности и особые интересы каждого сонаследника, пожелания обладателей наследственных долей, формирующих бо́льшую часть наследственной массы, и воля завещателя, объявленная завещательным распоряжением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если после преемника наследуют по праву представления несколько нисходящих родственников, раздел осуществляется в первую очередь между различными ветвями, а затем внутри одной ветви."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Имуществом, являющимся частью наследственной массы, раздел которого в натуре невозможен или которое, оставаясь в общей собственности сонаследников, непригодно для фактического использования по своему назначению, должен быть наделен один из сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если наследники не достигли согласия по поводу наделения определенным имуществом, оно подлежит продаже в ходе публичных торгов или, с общего согласия, в ходе аукциона с участием сонаследников, а доходами от продажи наделяются сонаследники соразмерно их наследственным долям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если при разделе наследственной массы стоимость имущества, которым наделен один из наследников, окажется больше стоимости его наследственной доли, сонаследнику вменяется в обязанность уплатить разницу остальным сонаследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) При разделе наследственной массы имущество, образующее единый имущественный комплекс, комплект или иного рода общность, разделением которой ее стоимость будет уменьшена, не подлежит разделению, если хотя бы один из сонаследников выступил против, за исключением случая, когда завещательное распоряжение предписывает разделение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) При разделе наследственной массы имущество, представляющее собой субъективно важную семейную ценность, не подлежит продаже, если хотя бы один из сонаследников выступил против. В этом случае имущество подлежит продаже только в ходе аукциона между сонаследниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Если после раздела наследственной массы обнаружено новое относящееся к ней имущество, оно подлежит разделу согласно указанным правилам (дополнительный раздел)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157579. Предпочтения при наделении имуществом из наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сонаследник пользуется преимущественным правом быть наделенным имуществом из наследственной массы, которым он совместно с наследодателем владел на момент открытия наследства. Это правило действует без ущерба для правовых положений либо положений учредительных документов коммерческих обществ, относящихся к наследованию паев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сонаследник пользуется преимущественным правом быть наделенным правом собственности или правом имущественного найма, которое ранее принадлежало наследодателю, в отношении жилья, которое было местом обычного пребывания данного сонаследника к моменту открытия наследства, а также в отношении находящейся в нем мебели."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сонаследник пользуется преимущественным правом быть наделенным правом собственности или правом имущественного найма, которое ранее принадлежало наследодателю, в отношении недвижимого имущества, в котором данный сонаследник осуществлял профессиональную или предпринимательскую деятельность к моменту открытия наследства, а также в отношении находящегося в нем движимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Сонаследник пользуется преимущественным правом быть наделенным совокупностью движимого имущества, необходимого для эксплуатации сельскохозяйственных земель, если право собственности или аренды этих сельскохозяйственных земель перешло в порядке наследования к данному сонаследнику либо он заключает новый договор аренды в отношении этих сельскохозяйственных земель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если несколько сонаследников ссылаются на преимущественные права, принимаются во внимание способности заявителей по управлению и содержанию данного имущества. Если имущество связано с деятельностью или является паем в коммерческом обществе, принимается во внимание продолжительность личного участия заявителя в этой деятельности до открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157580. Распоряжение завещателя о разделе наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Завещатель может в завещательном распоряжении определить порядок раздела. В частности он может установить, чтобы раздел был произведен по справедливому усмотрению исполнителя завещания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) План раздела, составленный исполнителем завещания в соответствии с завещательными распоряжениями, может быть аннулирован судебной инстанцией по ходатайству любого из сонаследников, ссылающегося на очевидную несправедливость и требующего взамен раздела в судебном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157581. Раздел наследственной массы по договору"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сонаследники производят раздел наследственной массы по заключенному между ними договору раздела в случае, когда не назначен исполнитель завещания либо назначенный исполнитель не составил план раздела в срок, установленный нотариусом, ведущим наследственное производство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Раздел по договору может быть полным или частичным. Раздел является частичным, когда наследственная масса сохраняется в отношении определенного имущества либо некоторых сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если в наследственную массу входит имущество, для отчуждения которого законом требуется нотариальная форма, договор раздела заключается в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если одни и те же лица являются сонаследниками в отношении нескольких наследственных масс, можно произвести единый раздел по договору в отношении всех наследственных масс."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157582. Раздел наследственной массы в судебном порядке"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебная инстанция производит раздел наследственной массы на основании иска о разделе, поданного одним из сонаследников, если имеются основания для аннулирования плана раздела, который был составлен исполнителем завещания, либо если совладельцы не смогли заключить договор о разделе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При подаче иска о разделе приводится общее описание наследственной массы, подлежащей разделу, усилий, предпринятых ранее для производства раздела по договору, а также предлагается план раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если сонаследникам не удалось заключить с участником совместной собственности договор о разделе общих совместных имущества и обязательств в смысле части (7) статьи 157574 и если в то же время в соответствии с частью (1) настоящей статьи подан иск о разделе наследственной массы, любой участник раздела наследственной массы может обратиться в судебную инстанцию за проведением в рамках этого же процесса, после привлечения к разбирательству участника совместной собственности, также раздела общих совместных имущества и обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157583. Назначение нотариуса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебная инстанция назначает нотариуса для производства раздела под надзором судебной инстанции, если это оправдано сложностью операций по разделу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус назначается по выбору сонаследников или, при отсутствии согласия, судебной инстанцией."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Назначенный нотариус созывает стороны и просит их представить все документы, необходимые для проведения операций по разделу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Назначенный нотариус информирует судебную инстанцию обо всех возникших затруднениях и вправе обращаться в судебную инстанцию за принятием любых мер, способствующих проведению операций по разделу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если это оправдано стоимостью или характером наследственной массы, назначенный нотариус может привлечь эксперта по выбору сторон или, при отсутствии согласия, – по назначению судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Назначенный нотариус может обратиться в судебную инстанцию за вызовом сторон или их представителей на встречу в его присутствии для попытки их примирения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Если примирить стороны не удалось, судебная инстанция направляет стороны к назначенному нотариусу, который составляет протокол с изложением позиций сторон и включением проекта плана раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157584. Неявка назначенного представителя сонаследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если один из сонаследников не явился на встречу к назначенному нотариусу, последний может установить сонаследнику трехмесячный срок для назначения представителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследник или его представитель не явились в установленное в уведомлении нотариуса время, нотариус составляет протокол и направляет его в судебную инстанцию, с тем чтобы она назначила сонаследнику представителя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном частью (2), судебная инстанция своим определением назначает наследнику представителя. Авторизованный управляющий или адвокат, предоставляющий гарантированную государством юридическую помощь, не может отказаться выступать в качестве представителя наследника без обоснованной причины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Назначенный представитель может заключить договор раздела от имени сонаследника только после одобрения его ходатайства определением назначившей его судебной инстанции. К ходатайству об одобрении прилагается проект договора раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157585. Срок для подготовки проекта плана раздела"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус в срок не более года после своего назначения обязан подготовить проект плана раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Течение срока, предусмотренного частью (1), приостанавливается в случае:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) назначения эксперта – до выдачи экспертного заключения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) продажи, предписанной определением, указанным в статье 157587, – до даты ее окончательного завершения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обращения за назначением представителя в соответствии с частью (2) статьи 157584 – до даты его назначения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) вызова сторон судебной инстанцией в соответствии с частью (6) статьи 157583 – до завершения данного этапа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если операции по разделу окажутся сложными, судебная инстанция может по обращению назначенного нотариуса или одного из сонаследников продлить срок, предусмотренный частью (1), не более чем на год."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157586. Полномочия судебной инстанции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебная инстанция осуществляет надзор за проведением операций по разделу и соблюдением срока, предусмотренного статьей 157586."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В этих целях судебная инстанция вправе, в том числе по собственной инициативе, вызывать стороны или нотариуса, применять штрафы и распоряжаться о замене назначенного нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если сонаследники заключили договор раздела, назначенный нотариус извещает об этом судебную инстанцию, которая прекращает разбирательство."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае разногласий между сонаследниками по поводу проекта плана раздела, подготовленного нотариусом, последний направляет в судебную инстанцию протокол с изложением позиций сторон и включением проекта плана раздела. Судебная инстанция может заслушать стороны и назначенного нотариуса и предпринять попытку примирения сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Судебная инстанция рассматривает спорные вопросы плана раздела и одобряет план раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае одобрения плана, если принято решение о наделении лотами из наследственной массы путем жеребьевки, судебная инстанция этим же решением постановляет проведение жеребьевки в судебной инстанции либо у назначенного нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157587. Аукцион по имуществу наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебная инстанция постановляет в ходе разбирательства своим определением (а в случае рассмотрения иска – решением) о проведении на установленных ею условиях продажи с аукциона в соответствии с Исполнительным кодексом имущества из наследственной массы, разделение в натуре которого невозможно, а распределение затруднительно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сонаследники могут единогласно решить, чтобы присуждение состоялось только в их кругу. В отсутствие единогласного решения аукцион становится публичным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сонаследники могут согласиться о продаже имущества по любой цене, предложенной участниками аукциона. Они также могут согласиться о том, чтобы имущество не было продано по цене ниже определенной."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157588. Последствия раздела наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Следует считать, что каждый сонаследник наследовал поодиночке и в момент открытия наследства все имущество, которым он был наделен в пределах своего лота либо которое получил вследствие продажи, и что он никогда не являлся собственником остального имущества из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются также в отношении имущества, приобретаемого по любой другой сделке, посредством которой производится раздел."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) применяются независимо от того, относится ли раздел ко всей наследственной массе, только к ее части либо только к некоторым сонаследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем сделки, заключенные действительным образом в отношении имущества из наследственной массы, действительны и после раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157589. Ответственность сонаследников в связи с разделом наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Сонаследники несут взаимную ответственность друг перед другом в соответствии с правилами купли-продажи за материальные недостатки или недостатки правового характера, возникшие по причинам, предшествовавшим разделу, если договором раздела не предусмотрено иное. Каждый сонаследник обязан соразмерно своему лоту лично возместить сонаследнику причиненный ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если один из сонаследников является неплатежеспособным, доля, которой он отвечает, соразмерно покрывается сонаследником, которому недостатком был причинен ущерб, и другими платежеспособными сонаследниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ответственность сонаследников по обязательству наследственной массы, распределенной сонаследнику в его лоте, сохраняется в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157590. Аннулирование договора раздела"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор раздела в соответствии с законом может быть аннулирован по основаниям принуждения или обмана."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор раздела также может быть в соответствии с законом аннулирован по основаниям заблуждения, если заблуждение касалось существования или размера наследственных долей либо собственности на имущество из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сонаследник не может ссылаться на недействительность по основаниям заблуждения, обмана или принуждения, если он после того, как оказался в состоянии подать иск об аннулировании, распорядился имуществом из распределенного ему лота."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если последствия заблуждения, обмана или принуждения могут быть устранены иным способом, кроме отмены раздела, судебная инстанция по обращению одной из сторон может предписать проведение дополнительного или исправительного раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если сонаследник, о котором не имелось сведений, был обойден при разделе, он может затребовать у остальных сонаследников в соответствии со статьями 157548–157560 ту часть, которую мог получить, участвуя в разделе, в натуре или путем уплаты стоимости, без отмены раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Если раздел совершен вследствие стечения тяжелых обстоятельств, ущерб малоимущему сонаследнику должен быть возмещен, по выбору других сонаследников, в натуре или путем уплаты стоимости. Иск по основаниям стечения тяжелых обстоятельств исключается в случае продажи наследства или наследственной доли, если в договоре купли-продажи стороны оговорили устранение риска стечения тяжелых обстоятельств отдельным условием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"§3. Выравнивание наследственных долей путем внесения дарений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157591. Выравнивание путем внесения дарений нисходящими родственниками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нисходящие родственники наследодателя, призываемые к наследованию по закону, обязаны при разделе имущества между собой внести для выравнивания их долей все то, что они получили от наследодателя при его жизни, в той мере, в какой наследодатель не распорядился об освобождении от выравнивания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суммы, выделенные безвозмездно для покрытия текущих расходов, а также расходов на получение высшего или профессионального образования, подлежат внесению для выравнивания в той мере, в какой они не соответствовали имущественному положению наследодателя. Взнос этих предоставлений для выравнивания исключается в той мере, в какой наследодатель распорядился об освобождении от выравнивания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Освобождение от выравнивания может быть предоставлено договором дарения или завещательным распоряжением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Не подлежат внесению для выравнивания суммы, предоставленные нисходящему родственнику в силу установленного законом обязательства по содержанию или других установленных законом обязательств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157592. Обязанность выравнивания в случае утраты права наследования нисходящим родственником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если до или после открытия наследства нисходящий родственник, который как наследник был бы обязан к выравниванию наследственных долей, утратит право наследования, то в отношении сделанных ему дарений выравнивание долей вменяется нисходящему родственнику, который должен занять его место по праву представления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещатель назначил замещающего наследника на место утратившего право наследования нисходящего родственника, при наличии сомнения следует считать, что назначенный наследник должен получить не более того, что получил бы нисходящий родственник, принимая во внимание его обязанность по выравниванию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157593. Обязанность выравнивания для нисходящего родственника наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил нисходящих родственников наследниками в тех долях, какие причитались бы им как наследникам по закону, либо определил их наследственные доли с сохранением таких же взаимоотношений между ними, какие существуют при наследовании по закону, следует полагать, что на нисходящих родственников возложена обязанность по выравниванию в соответствии со статьями 157592 и 157593."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157594. Дарение отдаленному нисходящему или усыновленному родственнику"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Дарение, полученное отдаленным нисходящим родственником до утраты права наследования более близким нисходящим родственником, и дарение, полученное родственником, являющимся последующим наследником, не подлежит внесению для выравнивания, за исключением случая, когда завещатель при дарении особо оговорил обязанность выравнивания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Эти же положения применяются ко всему, что нисходящий родственник получил от завещателя до того, как приобрел правовое положение нисходящего родственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157595. Дарения из общего имущества супругов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Дарение, сделанное из общего имущества, считается сделанным обоими супругами в равных долях. В случае дарения нисходящему родственнику, происходящему только от одного из супругов, или в случае, если этот супруг обязан возместить другому супругу стоимость общего имущества, которым он распорядился, дарение считается сделанным только этим супругом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157596. Осуществление выравнивания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При разделе в счет наследственной доли каждого сонаследника зачитывается стоимость дарения, которую он обязан внести для выравнивания долей. Стоимость всех дарений, подлежащих внесению для выравнивания, добавляется к наследственной массе, если таковая должна перейти к сонаследникам, между которыми осуществляется выравнивание. Переживший супруг не может воспользоваться выравниванием долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стоимость определяется в зависимости от времени, когда состоялось дарение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157597. Отсутствие обязанности выдачи излишка"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Хотя бы сонаследник вследствие дарения и получил больше, чем ему причиталось бы по разделу, он не обязан выдавать излишек суммы. В таком случае наследственная масса делится между остальными наследниками, а стоимость полученных этим сонаследником дарений и наследственная доля не затрагиваются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157598. Обязанность предоставления сведений о полученном имуществе"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Каждый сонаследник обязан представить остальным наследникам по их требованию сведения о полученных дарениях, которые в соответствии с положениями статей 157591–157594 подлежат внесению для выравнивания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 157599. Выравнивание при особых выплатах нисходящего родственника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нисходящий родственник, который в течение продолжительного времени своим трудом, значительной денежной либо иной помощью в домашнем хозяйстве, профессиональной или коммерческой деятельности наследодателя внес особый вклад в сохранение и приумножение состояния наследодателя, при разделе вправе требовать выравнивания от нисходящих родственников, которые вместе с ним призываются к наследованию по закону. Положения статьи 157593 применяются соответствующим образом. Это же право распространяется и на нисходящего родственника, который отказался от заработка по своей специальности, чтобы уделять больше времени заботе о наследодателе."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нельзя требовать выравнивания в случае, если нисходящему родственнику за его услуги предоставлялось либо было обещано вознаграждение, или в той мере, в какой он на основании оказанной услуги обладает правом, возникшим по другому правовому основанию. Возникновению обязанности выравнивания не препятствует тот факт, что услуги оказывались в соответствии с законным обязательством содержания родителей или других родственников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Выравнивание должно быть справедливым с учетом продолжительности и объема оказанных услуг и стоимости наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При разделе сумма выравнивания добавляется к наследственной доле сонаследника, имеющего право на выравнивание. Все без исключения суммы выравниваний вычитаются из стоимости наследственной массы в той мере, в какой наследство должно отойти к сонаследникам, между которыми производится выравнивание."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правоотношения между сонаследниками и кредиторами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575100. Солидарная ответственность сонаследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследники несут ответственность в качестве солидарных должников по общим обязательствам наследственной массы, включающим все обязательства наследственной массы, за исключением обязательств, обременяющих только одну или некоторые из наследственных долей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575101. Ответственность до раздела наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) До раздела наследственной массы каждый сонаследник вправе отказать в удовлетворении обязательств наследственной массы за счет имущества, которым он располагает помимо своей доли в наследстве. Если сонаследник несет неограниченную ответственность по обязательствам наследственной массы, он не имеет права отказа в отношении части обязательства, соразмерной его наследственной доле."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Право кредиторов наследственной массы требовать от всех сонаследников удовлетворения из неразделенной части наследственной массы не затрагивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575102. Ответственность после раздела наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"После раздела наследственной массы каждый из сонаследников отвечает только за соответствующую его наследственной доле часть обязательств наследственной массы в следующих случаях:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) когда кредитор исключен в порядке вызывного производства в отношении кредиторов наследственной массы. Это правило применяется к кредиторам, указанным в статье 15754, а также к кредиторам, перед которыми сонаследник несет неограниченную ответственность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) когда кредитор предъявил свое требование по истечении трехлетнего срока со дня, установленного частью (1) статьи 15755, за исключением случая, когда сонаследник узнал о требовании до истечения трех лет либо когда требование было предъявлено в рамках вызывного производства в отношении кредиторов. Это правило не применяется в той мере, в какой вызывное производство в отношении кредиторов в соответствии с положениями статьи 15752 не затрагивает кредитора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если был возбужден процесс несостоятельности наследственной массы и завершился окончательным распределением наследственной массы или утверждением плана процедуры реструктуризации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575103. Вызов для предъявления требований"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Каждый сонаследник может, опубликовав соответствующее объявление, предложить кредиторам наследственной массы предъявить свои требования сонаследникам или нотариусу в течение шести месяцев. Если был опубликован публичный вызов, после раздела каждый сонаследник отвечает по требованию только соразмерно наследственной доле, за исключением случая, когда требования были предъявлены до истечения срока либо когда о них стало известно во время раздела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вызов должен быть опубликован в Официальном мониторе Республики Молдова и в местном издании по выбору нотариуса. Срок начинает течь со дня последнего опубликования. Расходы несет наследник, публикующий вызов для предъявления требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575104. Ходатайство об установлении управления наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ходатайствовать об установлении управления наследственной массой наследники могут только совместно. Ходатайство об установлении управления наследственной массой не допускается после раздела наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575105. Составление описи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Опись, составленная одним сонаследником, действительна и для других сонаследников, если они не несут неограниченной ответственности по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отношении остальных сонаследников сонаследник может ссылаться на ограничение своей ответственности, даже если он несет неограниченную ответственность перед другими кредиторами наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ V"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЯЗАТЕЛЬНАЯ ДОЛЯ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575106. Обязательные наследники"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательные наследники сохраняют за собой право наследовать независимо от содержания завещания не менее половины наследственной доли, которая причиталась бы каждому из них в случае наследования по закону (обязательной доли)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Обязательные наследники – наследники по закону первой очереди, родители умершего, а также переживший супруг, если на момент открытия наследства умерший имел по отношению к соответствующему наследнику прямую обязанность содержания в соответствии с Семейным кодексом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575107. Определение обязательной доли каждого обязательного наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При определении наследственной доли каждого обязательного наследника принимаются во внимание все наследники по закону, призываемые к наследованию в случае отсутствия завещания. Наследники по закону, отказавшиеся от наследства, не принимаются во внимание. Наследники по завещанию не принимаются во внимание, если они не являются наследниками по закону."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575108. Последствия отказа обязательного наследника от наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Отказ обязательного наследника от своей обязательной доли в наследстве не влечет увеличения обязательных долей в наследстве других обязательных наследников. В таком случае доля обязательного наследника переходит к наследникам по завещанию соразмерно завещанным им наследственным долям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575109. Завещательный отказ в пользу обязательного наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если обязательный наследник является в то же время отказополучателем, он может потребовать предоставления обязательной доли, лишь если откажется от завещанного ему отказа. В противном случае он утрачивает право на наследственную долю в качестве обязательного наследника в размере стоимости завещательного отказа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575110. Выделение обязательной доли из незавещанной части наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещанием предусмотрена не вся наследственная масса, обязательная доля в первую очередь уменьшает наследственные доли необязательных наследников по закону, а если этих долей недостаточно, обязательная доля уменьшает наследственные доли наследников по завещанию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575111. Освобождение от завещательных отказов и возложений. Ограничения вследствие назначения последующего наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательный наследник не связан ни одним завещательным отказом или возложением в той мере, в какой они нарушают его право на обязательную долю. В этом случае завещательные отказы и возложения вменяются остальным наследниками соразмерно наследственным долям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещательный отказ или возложение установлены таким образом, что они обременяют только наследственную долю обязательного наследника, отказ и возложение должны быть уменьшены настолько, насколько они нарушают его право на обязательную долю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если завещатель назначил последующего наследника, обязательному наследнику вменяются исполнение обязанностей и соблюдение ограничений, возложенных на него как на первоначального наследника, в той мере, в какой это не нарушает его право на обязательную долю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575112. Передача наследственной доли обязательного наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследственная доля обязательного наследника может быть передана по наследству и подлежит передаче на общих основаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575113. Зачет дарений в счет обязательной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязательный наследник обязан допустить зачет из своей наследственной доли всего того, что было предоставлено ему завещателем в качестве дарения, если последний предусмотрел зачет предоставленного за счет его обязательной наследственной доли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если обязательный наследник является нисходящим родственником умершего, соответствующим образом применяются положения части (1) статьи 157592."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575114. Обязанность выравнивания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если нисходящих родственников несколько и между ними в случае наследования по закону пришлось бы осуществить выравнивание дарений, совершенных умершим, или предоставлений того же рода, что и предусмотренные статьей 157599, обязательному наследнику, являющемуся нисходящим родственником умершего, также вменяется обязанность выравнивания на общих основаниях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Дарение того же рода, что и предусмотренное частью (1) статьи 157599, не может быть освобождено завещателем от выравнивания в ущерб обязательному наследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если дарение, которое должно быть принято в расчет в соответствии с частью (1), одновременно должно быть зачтено в счет обязательной доли в соответствии со статьей 1575113, то в счет последней соответствующее дарение засчитывается только в половине своей стоимости."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575115. Покрытие обязательной доли в случае отклонения завещательного отказа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если обязательный наследник отклоняет назначенный ему в завещании отказ, в отношениях между наследниками по завещанию и отказополучателями наследственная доля обязательного наследника уменьшает в первую очередь наследственную долю того наследника по завещанию или отказополучателя, к выгоде которого послужило отклонение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575116. Намеренное ограничение обязательной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если нисходящий родственник ведет настолько расточитель­ный образ жизни или настолько обременен долгами, что последую­щие его приобретения подвергаются значительной опасности, завещатель может ограничить право нисходящего родственника на обязательную долю завещательным распоряжением о том, чтобы после смерти нисходящего родственника его наследники по закону получили оставленную ему наследственную долю или причитающуюся ему обязательную долю в качестве последующих наследников или последующих отказополучателей в соответствии с их наслед­ственными долями в случае наследования по закону. Завещатель может также поручить исполнителю завещания управление имуществом при жизни нисходящего родственника. В таком случае нисходящий родственник получа­ет право требовать ежегодный чистый доход."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отношении подобных завещательных распоряжений применяются соответствующим образом правовые положения о лишении наследства. Эти положения недействительны, если с момента открытия наследства нисходящий родственник уже в течение продолжительного времени более не ведет расточительного образа жизни либо более не существует чрезмерного обременения долгами, которое послужило основанием для подобного завещательного распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ VI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОДТВЕРЖДЕНИЕ ПРЕДОСТАВЛЯЕМЫХ НАСЛЕДОВАНИЕМ ПРАВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ВЫДАЧА СВИДЕТЕЛЬСТВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575117. Открытие наследственного производства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Для открытия наследственного производства наследник, кредитор наследственной массы, отказополучатель или исполнитель завещания подают соответствующее заявление нотариусу по месту открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках наследственного производства к нотариусу можно обратиться в соответствии с законом за выдачей следующих документов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) свидетельства о наследовании;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) свидетельства отказополучателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) свидетельства исполнителя завещания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) свидетельства попечителя наследственной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) свидетельства управляющего наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575118. Выдача свидетельства о наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению наследника нотариус, ведущий наследственное производство, обязан выдать свидетельство о наследовании, которое подтверждает право наследника на наследство, а в случае нескольких сонаследников в свидетельстве необходимо указать размер наследственных долей всех сонаследников (свидетельство о наследовании)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус, ведущий наследственное производство, обязан выдать свидетельство о наследовании также по заявлению лица из числа лиц, предусмотренных частью (1) статьи 1575117. В этом случае применяются соответствующим образом положения статей 1575119–1575129 с учетом того, что заявитель не является наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В свидетельство о наследовании не включается список имущества, входящего в наследственную массу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) По особой просьбе всех сонаследников в свидетельстве о наследовании может не указываться размер наследственных долей, если из завещательных распоряжений следует, что завещатель не только распределил имущество в порядке завещательного отказа, но и определил размер наследственных долей посредством указания имущества, оставленного каждому сонаследнику. В случае необходимости наследственные доли можно будет определить впоследствии на основе оценки имущества, оставленного каждому сонаследнику."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575119. Содержание заявления о выдаче свидетельства о наследовании по закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявление о выдаче свидетельства о наследовании в качестве наследника по закону должно содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) сведения об умершем: фамилия (фамилия до вступления в брак, если это применимо), имя, пол, дата и место рождения, семейное положение, гражданство, персональный код (если это применимо), место обычного пребывания на момент смерти, дата и место смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) сведения о заявителе: фамилия (фамилия до вступления в брак, если это применимо), имя, пол, дата и место рождения, семейное положение, гражданство, персональный код (если это применимо), адрес, характер отношений с умершим, если это применимо;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) отношение, на котором основано его право наследования (родство, усыновление, брак). Если заявитель является пережившим супругом, он обязан заявить об отсутствии оснований для утраты права наследования, предусмотренных статьей 1457;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) информацию о существовании в прошлом или настоящем лиц, кото­рые могли бы устранить заявителя от наследования или имели бы право уменьшить его наследственную долю, включая наличие других сонаследников и их идентификацию в той мере, в какой это известно заявителю;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) указание о том, имеются ли завещательные распоряжения умершего и какие именно; если не прилагается их оригинал либо копия, указать местонахождение оригинала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) декларацию заявителя о том, находится ли согласно имеющимся у него сведениям в производстве суда дело о его праве наследования, в том числе о недостойном поведении;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) указание, уточняющее, заявил ли кто-то из наследников о принятии либо отказе от наследства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) заявление о принятии наследства (если оно не было подано ранее)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если утратило право наследования лицо, которое могло бы устранить заявителя от наследо­вания или имело бы право уменьшить его наследственную долю, заявитель должен указать, каким образом это произошло."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575120. Сведения, заявленные наследником по завещанию"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, которое запрашивает выдачи свидетельства о наследовании на основании завещательного распоряжения, обязано заявить следующие сведения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) завещательное распоряжение, на котором основано его право наследования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оставил ли завещатель иные завещательные распоряжения и какие именно; если не прилагается их оригинал либо копия, указать местонахождение оригинала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) информацию, предусмотренную пунктами a), b) и f)–h) части (1) и части (2) статьи 1575119."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575121. Подтверждение достоверности представленных сведений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявитель должен представить официальные документы в подтверждение сведений, сообщенных им в соответствии с пунктами a) и c) части (1) и частью (2) статьи 1575119, а в случае, предусмотренном статьей 1575120, – представить документы, на которых основывается его право наследования. Если документы невозможно получить или их получение связано с неоправданными трудностями, допустимы другие доказательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По отношению к другим сведениям, которые требуются в соответ­ствии со статьями 1575119 и 1575120, заявитель должен подтвердить подачей декларации под личную ответственность нотариусу, что ему неизвестно ничего противоречащего его показаниям. Нотариус может освободить его от такой обязанности, если найдет это излишним."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (2) не применяются, если соответствующие факты очевидны для нотариуса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Заявление о выдаче свидетельства о наследовании должно содержать сведения, требуемые в соответствии с законом, если заявитель владеет такими сведениями, и в той мере, в какой такие сведения необходимы нотариусу для выдачи свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575122. Свидетельство о наследовании в случае сонаследников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследников несколько, одинаковые свидетельства о наследовании выдаются каждому из сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление о выдаче свидетельства может быть подано любым из сонаследников. В заявлении должны быть указаны сонаследники и их наследственные доли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если заявление подается не от имени всех сонаследников, в нем должно быть указано, что остальные сонаследники приняли наследство. Положения статьи 1575121 относятся и к тем сведениям, которые заявитель сообщает в отношении остальных сонаследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Подтверждение посредством декларации под личную ответственность требуется от всех сонаследников, за исключением случая, когда нотариус сочтет достаточной декларацию одного или некоторых из них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575123. Расследование нотариуса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Проверяя указанные заявителем сведения, нотариус, ведущий наследственное производство, обязан по собственной инициативе провести соответствующее расследование и собрать те доказательства, которые он сочтет необходимыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус обязан принять все необходимые меры для извещения известных наследников и отказополучателей о начале наследственного производства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариус может, если это необходимо для установления элементов, подлежащих свидетельствованию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) заслушать любое заинтересованное лицо, а также исполнителя завещания либо управляющего наследственной массой, при наличии таковых;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) получать информацию из регистра актов гражданского состояния и других публичных реестров Республики Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) запрашивать информацию из публичных реестров других государств в соответствии с законом соответствующего государства или международным договором между Республикой Молдова и соответствующим государством;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) пригласить посредством публичного объявления всех лиц заявить о своих правах на наследство. Порядок публичного уведомления и продолжительность срока для заявления прав определяются в соответствии с процедурой публичного вызова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лица, предусмотренные частью (1) статьи 1575118, или другие лица, приобретающие права путем наследования, вправе ознакомиться с документами и доказательствами, представленными в рамках наследственного производства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575124. Установление права на наследование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Свидетельство о наследовании подлежит выдаче после того, как нотариус, ведущий наследственное производство, признает доказанными факты, обосновывающие заявление о выдаче свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус обязан включить в свидетельство о наследовании всех признанных сонаследников, которые приняли наследство, даже если они не были указаны в заявлении о выдаче свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) До выдачи свидетельства о наследовании нотариус может выдать наследнику, принявшему наследство, свидетельство о статусе наследника, чтобы узаконить его положение в отношениях с третьими лицами. Свидетельство о статусе наследника не заменяет собой свидетельства о наследовании. При выдаче свидетельства о наследовании свидетельство о статусе наследника отзывается нотариусом и должно быть возвращено ему наследником. Правила, включенные в настоящую часть, должны быть указаны в свидетельстве о статусе наследника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575125. Срок для выдачи свидетельств"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус незамедлительно в предусмотренном законом порядке выдает свидетельства, указанные в части (2) статьи 1575117, если признаны доказанными элементы, подлежащие свидетельствованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус не выдает затребованное свидетельство, если подлежащие свидетельствованию элементы составляют предмет судебного разбирательства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариус принимает все необходимые меры по извещению о выдаче свидетельства заявителя и лиц, чьи права оно затрагивает."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575126. Свидетельство о наследовании, ограниченное определенным имуществом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если частью наследственной массы является определенное имущество, находящееся за пределами Республики Молдова, заявление о выдаче свидетельства о наследовании может ограничиваться имуществом, находящимся на территории Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если соответствующий орган Республики Молдова ведет реестр для регистрации прав лиц на имущество, это имущество считается находящимся на территории Республики Молдова. Требование считается находящимся на территории Республики Молдова, если иск об удовлетворении по нему подсуден судебным инстанциям Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575127. Содержание свидетельства о наследовании, выданного первоначальному наследнику"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В свидетельстве о наследовании, которое выдается первоначальному наследнику, должно быть дополнительно указано, что завещание предусматривает последующее наследование, на каких условиях и кто именно станет последующим наследником. Если завещатель назначил последующего наследника в отношении части наследства, которая останется к моменту наступления последующего наследования, либо предоставил первоначальному наследнику право неограниченно распоряжаться наследством, либо в соответствии со статьей 1556 освободил первоначального наследника от других ограничений или обязанностей, об этих распоряжениях также должно быть указано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Последующему наследнику предоставляются права, предусмотренные статьями 157548 и 1575134, с момента наступления последующего наследования. Тогда же последующий наследник может запросить выдачи ему свидетельства о наследовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Сроки, предусмотренные частью (2) статьи 157548 и частью (5) статьи 1575134, могут быть исчислены в отношении последующего наследника только после наступления последующего наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575128. Информация об исполнителе завещания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель назначил исполнителя завещания, о его назначении и ограничении права распоряжения наследника в соответствии со статьей 157260 должно быть особо указано в свидетельстве о наследовании. После прекращения действия полномочий исполнителя завещания и ограничений права распоряжения наследника последний может потребовать внесения изменений в свидетельство о наследовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575129. Другие ограничения прав наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если завещатель установил завещательные возложения или ограничения, действительные в отношении прав наследника на наследственную массу, отличные от указанных в статьях 1575127 и 1575128, они также должны быть указаны в свидетельстве о наследовании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575130. Свидетельство отказополучателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По заявлению одного из лиц, предусмотренных частью (1) статьи 1575117, нотариус, ведущий наследственное производство, обязан выдать свидетельство отказополучателя в отношении определенного отказополучателя."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В свидетельстве отказополучателя должны быть указаны имя отказополучателя, список прав и/или имущества, причитающегося этому отказополучателю, и их объем в соответствии с законом и/или завещательным распоряжением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575131. Свидетельство исполнителя завещания, попечителя или управляющего наследственной массой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нотариус, ведущий наследственное производство, обязан выдать свидетельство исполнителя завещания по заявлению последнего."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В свидетельстве исполнителя завещания указываются полномочия исполнителя завещания и их пределы в соответствии с законом и/или завещательным распоряжением."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) С прекращением полномочий исполнителя завещания свидетельство утрачивает силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи применяются соответствующим образом к свидетельству попечителя наследственной массы и свидетельству управляющего наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЙ ПРАВОВОЙ РЕЖИМ СВИДЕТЕЛЬСТВ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575132. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения настоящей главы применяются соответствующим образом к свидетельствам, предусмотренным частью (2) статьи 1575117."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575133. Действие свидетельства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Следует полагать, что свидетельством подтверждаются все содержащиеся в нем элементы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Следует считать, что лицо, указанное в свидетельстве наследником, отказополучателем, исполнителем завещания, попечителем или управляющим наследственной массой, обладает указанным в свидетельстве статусом и/или предусмотренными в нем правами либо полномочиями, не обусловленными и/или не ограниченными иными распоряжениями, кроме предусмотренных в свидетельстве и установленных законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Следует считать, что если кто-либо, действуя на основании информации, заявленной в свидетельстве, произвел платеж или передал имущество лицу, указанному в свидетельстве в качестве лица, правомочного или полномочного принимать платежи или имущество, то он вступил в отношения с лицом, правомочным или полномочным принимать платежи или имущество, за исключением случая, когда это лицо осведомлено о том, что содержащиеся в свидетельстве сведения неверны, или не было осведомлено об этом вследствие тяжкого проступка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае, когда лицо, указанное в свидетельстве в качестве лица, правомочного или полномочного распоряжаться имуществом из наследственной массы, распорядилось таким имуществом в пользу другого лица, считается, что последнее, действуя на основании информации, заявленной в свидетельстве, стало стороной договора с лицом, правомочным или полномочным распоряжаться этим имуществом, за исключением случая, когда это лицо осведомлено о том, что содержащиеся в свидетельстве сведения неверны, или не было осведомлено об этом вследствие тяжкого проступка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Свидетельство представляет собой право, действительное для регистрации в соответствующем публичном реестре прав, заявленных этим свидетельством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575134. Исправление, изменение или изъятие свидетельства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) По обращению каждого, кто докажет наличие законного интереса, или по собственной инициативе нотариус, выдавший свидетельство, обязан внести в него исправления в случае технической ошибки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) По обращению каждого, кто докажет законный интерес, или по собственной инициативе нотариус должен внести изменения или изъять свидетельство, если будет установлено, что свидетельство или отдельные его элементы не соответствуют действительности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нотариус обязан незамедлительно уведомить всех лиц, которым были выданы свидетельства, о любом внесенном исправлении, изменении или изъятии свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если в публичный реестр внесена запись на основании свидетельства, которое впоследствии исправляется, изменяется или изымается, и предполагается, что возможно исправление записи в реестре, нотариус обращается в реестр за проставлением отметки об исправлении, изменении или изъятии свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Обратиться за исправлением, изменением или изъятием свидетельства можно в течение трех лет после того, как лицо, которое обращается за исправлением, изменением или изъятием, узнало или должно было узнать, что содержащиеся в свидетельстве сведения не соответствуют действительности, но не позднее десяти лет после открытия наследства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575135. Обжалование нотариальных актов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Выдача свидетельства может быть обжалована в судебной инстанции любым из лиц, указанных в части (1) статьи 1575117."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Акты, совершенные нотариусом на основании статьи 1575134 и пункта а) части (1) статьи 1575136, могут быть обжалованы в судебной инстанции любым из лиц, доказавшим законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если вследствие обжалования, предусмотренного частями (1) или (2), будет установлено, что свидетельство не соответствует действительности, судебная инстанция, к компетенции которой это относится, должна внести в свидетельство исправления, изменения, изъять его либо обеспечить исправление, изменение или изъятие свидетельства выдавшим его нотариусом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если вследствие обжалования, предусмотренного частями (1) или (2), будет установлено, что в выдаче свидетельства было неправомерно отказано, судебная инстанция должна выдать свидетельство либо удостовериться в том, что нотариус пересмотрел дело и совершил новый акт."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575136. Приостановление действия свидетельства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Действие свидетельства может быть приостановлено:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) выдавшим его нотариусом – по требованию любого лица, доказавшего наличие законного интереса, на время изменения или изъятия свидетельства на основании статьи 1575134;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) судебной инстанцией – по требованию любого лица, которое обжаловало нотариальный акт на основании статьи 1575135, на время обжалования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус или, по обстоятельствам, судебная инстанция незамедлительно информирует всех лиц, которым были выданы свидетельства, о каждом приостановлении действия свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В период приостановления действия свидетельства более невозможна выдача других экземпляров свидетельства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"РАЗДЕЛ VII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"КУПЛЯ-ПРОДАЖА НАСЛЕДСТВЕННОЙ ДОЛИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575137. Форма договора купли-продажи наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор, по которому сонаследник продает наследственную долю, причитающуюся ему в результате передачи права, должен быть нотариально удостоверен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследственная доля может быть продана, даже если в отношении наследственной массы назначено управление или возбужден процесс несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения настоящего раздела применяются соответствующим образом в случае, когда единственный наследник продает право наследования в отношении всей наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договаривающиеся стороны могут отступать от положений статей 1575138–1575147."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575138. Предмет продажи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Выгода, полученная вследствие утраты одним из отказополучателей права на завещательный отказ или возложение либо вследствие обязанности выравнивания для одного из сонаследников, причитается покупателю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575139. Наследственная доля, остающаяся продавцу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При наличии сомнения ни наследственная доля, которую продавец приобретает после заключения договора купли-продажи в результате наступления последующего наследования или утраты права наследования сонаследником, ни причитающийся продавцу приоритетный завещательный отказ не считаются отчужденными вместе с проданной наследственной долей. Это же правило действует в отношении семейных документов, семейных фотографий и портретов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575140. Обязанность выдачи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Продавец обязан выдать покупателю имеющееся в наличии на момент продажи имущество из наследственной массы с включением всего того, что он приобрел до продажи на основании права, входящего в состав наследственной массы, либо как возмещение за уничтожение, повреждение или изъятие имущества из наследственной массы, либо по сделке в связи с наследственной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575141. Обязанность возмещения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если продавец до продажи потребил имущество из наследственной массы, произвел его безвозмездное отчуждение или обременение, он обязан возместить покупателю стоимость потребленного или отчужденного имущества, а в случае обременения – возместить уменьшение его стоимости. Обязанность возмещения стоимости не возникает, если при заключении договора купли-продажи покупатель знал, что имущество потреблено или что произведено безвозмездное отчуждение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В иных случаях покупатель не может требовать возмещения вследствие утраты, повреждения или наступившей по иной причине невозможности выдачи имущества из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575142. Ограниченная ответственность продавца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Обязанность продавца гарантировать отсутствие недостатков правового характера ограничивается ответственностью за то, что он обладает правом наследования в отношении проданной наследственной доли, что это право не ограничено правом последующего наследника или вследствие назначения исполнителя завещания, что не существует завещательных отказов, возложений и ограничений, налагаемых обязательной долей, обязанностей выравнивания или завещательных распоряжений о разделе, а также что не наступила неограниченная ответственность по отношению к кредиторам наследственной массы или к некоторым из них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продавец не несет ответственности за материальные недостатки имущества, входящего в состав наследственной массы, за исключением случаев, когда он умышленно утаил недостаток или гарантировал определенные характеристики имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575143. Возобновление прекратившихся правоотношений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правоотношения, прекратившиеся в результате открытия наследства вследствие совпадения у одного лица качества кредитора и должника или совпадения права и обременения, считаются в отношениях между продавцом и покупателем не прекращавшимися. В необходимых случаях правоотношения можно восстановить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575144. Ответственность покупателя по обязательствам наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Покупатель отвечает перед продавцом за исполнение обязательств наследственной массы, за исключением случая, когда продавец в соответствии со статьей 1575142 гарантировал, что таких обязательств не существует."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если продавец исполнил до продажи обязательства наследственной массы, он может требовать у покупателя возмещения расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575145. Выгоды. Обременения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец имеет право на выгоды, возникшие до продажи. В этот период на него возлагаются обременения, включая проценты, по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем покупатель обязан произвести расходы, подлежащие покрытию из наследственной массы, и все чрезвычайные расходы, которые следует рассматривать как учтенные при определении исходной цены имущества из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575146. Переход риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"С момента заключения договора купли-продажи на покупателя переходит риск случайной гибели или повреждения имущества из наследственной массы. С этого момента ему принадлежат как плоды, так и обременения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575147. Возмещение расходов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Покупатель обязан возместить продавцу необходимые расходы, произведенные продавцом в отношении наследственной массы до продажи наследственной доли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Другие расходы, произведенные до продажи, покупатель обязан возместить только в той мере, в какой они увеличили стоимость наследственной массы к моменту продажи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575148. Ответственность покупателя перед кредиторами наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) С момента заключения договора купли-продажи покупатель несет ответственность перед кредиторами наследственной массы, что не отменяет ответственности продавца. Это же правило применяется к обязательствам, которые покупатель не обязан исполнять по отношению к продавцу в соответствии со статьями 1575144 и 1575145."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ничтожным является согласованное продавцом и покупателем условие договора, исключающее или ограничивающее ответственность покупателя перед кредиторами наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575149. Ограниченная ответственность покупателя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В отношении ответственности покупателя действуют правила об ограничении ответственности наследника. Покупатель несет неограниченную ответственность, если неограниченную ответственность во время продажи несет продавец. Если ответственность покупателя ограничена наследственной массой, его требования, вытекающие из покупки, считаются входящими в состав наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Составление описи наследственной массы продавцом или покупателем имеет силу и для другой стороны, за исключением случаев, когда другая сторона несет неограниченную ответственность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575150. Обязанность продавца по информированию кредиторов наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Продавец обязан по отношению к кредиторам наследственной массы незамедлительно уведомить нотариуса, ведущего наследственное производство, о продаже наследственной доли и указать имя покупателя. Уведомление покупателя заменяет уведомление продавца."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Нотариус обязан предоставить возможность ознакомиться с уведомлением любому лицу, проявившему законный интерес."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1575151. Применение к аналогичным договорам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения о купле-продаже наследственной доли применяются соответствующим образом к последующей продаже наследственной доли первоначальным покупателем, а также к другим договорам об отчуждении наследственной доли, открывшейся отчуждателю или приобретенной им иным образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследственная доля является предметом дарения, даритель не обязан возмещать стоимость имущества из наследственной массы, потребленного или безвозмездно отчужденного до момента дарения, либо возмещать одаряемому обременения, безвозмездно установленные до момента дарения. На дарителя не возлагается предусмотренная статьей 1575142 обязанность устранения возможных ограничений права. Если даритель умышленно скрыл ограничения, он обязан возместить одаряемому понесенные вследствие этого убытки.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"655. Статьи 1576 и 1577 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1576. Определение закона, подлежащего применению к частноправовым отношениям, осложненным иностранным элементом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, подлежащий применению к частноправовым отношениям, осложненным иностранным элементом, определяется на основании международных договоров, одной из сторон которых является Республика Молдова, настоящей книги, законов Республики Молдова и международных правил, признанных в Республике Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если невозможно определить в соответствии с частью (1) подлежащий применению закон, применяется закон государства, с которым частноправовое отношение, осложненное иностранным элементом, связано наиболее тесно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Закон, определенный в соответствии с частью (1), не применяется в исключительном порядке, если исходя из всех обстоятельств отношение имеет с этим законом отдаленную связь и связаны более тесно с другим законом. Это положение не применяется, когда стороны избрали применяемый закон, а также в случае закона, касающегося гражданского состояния и правоспособности лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1577. Квалификация юридических понятий при определении закона, подлежащего применению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При определении закона, подлежащего применению к частноправовым отношениям, осложненным иностранным элементом, учитывается квалификация юридических понятий, осуществленная в соответствии с законом Республики Молдова, если законом или международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова, не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если юридические понятия, требующие правовой квалификации, не известны закону Республики Молдова либо известны под другим наименованием или с другим содержанием и не могут быть определены путем толкования в соответствии с законом Республики Молдова, может быть принята во внимание правовая квалификация, произведенная в соответствии с иностранным законом, если этим не ограничиваются гражданские права или не устанавливаются меры гражданской ответственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем, когда стороны сами определяют значение понятий в сделке, квалификация этих понятий производится по усмотрению сторон.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"656. Дополнить кодекс статьей 15771 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 15771. Применение права государства с множественными правовыми системами"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если дается ссылка на право государства, в котором сосуществует несколько правовых систем, без указания того, какая из них подлежит применению, применяется правовая система, определенная в соответствии с правовыми нормами этого государства. При отсутствии таких норм применяется правовая система, с которой отношение связано наиболее тесно.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"657. Статью 1578 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1578. Установление содержания иностранного закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Установление содержания иностранного закона осуществляется в соответствии с его официальным толкованием и практикой его применения в соответствующем иностранном государстве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) С целью установления содержания норм иностранного закона судебная инстанция может в установленном порядке обратиться за содействием и разъяснениями в Министерство юстиции Республики Молдова, другие компетентные органы или организации в Республике Молдова или за ее пределами и запросить заключение эксперта либо воспользоваться другим подходящим способом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Лица, участвующие в судебном разбирательстве, могут представить документы, подтверждающие содержание норм иностранного закона, ссылки на которые они приводят в обоснование своих требований или в целях защиты, либо могут иным способом содействовать судебной инстанции в определении содержания этих норм."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае частноправовых отношений между профессионалами обязанность предоставления информации о содержании иностранного закона может быть возложена судебной инстанцией на профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если несмотря на необходимые меры, принятые в соответствии с настоящей статьей, содержание иностранного закона невозможно установить в разумные сроки, применяется закон Республики Молдова.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"658. Статью 1579 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"659. Статьи 1580–1583 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1580. Взаимность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Иностранный закон применяется в Республике Молдова независимо от того, применяется ли в соответствующем иностранном государстве к отношениям такого рода закон Республики Молдова, за исключением случаев, когда применение иностранного закона согласно закону Республики Молдова поставлено в зависимость от условия взаимности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если применение иностранного закона обусловлено взаимностью, фактическое соответствие условию взаимности предполагается до тех пор, пока оно не будет опровергнуто Министерством юстиции по согласованию с Министерством иностранных дел и европейской интеграции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1581. Правопорядок Республики Молдова"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Применение иностранного закона исключается, если оно явно нарушает основы правопорядка Республики Молдова. В случае исключения иностранного закона применяется соответствующий закон Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Применение иностранного закона явно нарушает основы правопорядка Республики Молдова в той мере, в какой оно может привести к результату, очевидно несовместимому с основами правопорядка Республики Молдова либо с основными правами и свободами человека."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1582. Нормы обязательного применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Нормы обязательного применения – нормы, соблюдение которых признано определенным государством имеющим особое значение для защиты его общественных интересов, таких как политическое, социальное или экономическое устройство, в той мере, в какой эти нормы соответствуют любой ситуации, входящей в сферу их применения, вне зависимости от закона, применяемого к правоотношению на основе настоящей книги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения настоящей книги не ограничивают применение норм обязательного применения закона Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Нормы обязательного применения, содержащиеся в законе другого государства, могут применяться для регулирования правоотношения, осложненного иностранным элементом, если правоотношение тесно связано с законом этого государства и если этого требуют законные интересы сторон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При решении вопроса о введении в действие норм обязательного применения следует принимать во внимание их характер и предмет, а также последствия их применения или неприменения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1583. Отсылка к иностранному закону"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в соответствии с настоящей книгой дается ссылка на иностранный закон, применяются нормы материального, а не коллизионного права данного закона."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отступление от положений части (1) иностранный закон включает также нормы коллизионного права указанного закона, если он содержит обратную ссылку на закон Республики Молдова, касающийся статуса физического лица.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"660. В статье 1584 слова «Республика Молдова» заменить словами «Правительство Республики Молдова»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"661. Статью 1585 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1585. Соблюдение прав, приобретенных"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в иностранном государстве"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Права, приобретенные в иностранном государстве, соблюдаются в Республике Молдова при условии, что они не противоречат явно правопорядку Республики Молдова.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"662. Статью 1586 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"663. Статьи 1587–1591 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1587. Национальный закон физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальным законом гражданина является закон государства, гражданство которого имеет физическое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При наличии у лица двух или более гражданств национальным законом является закон государства, с которым лицо наиболее тесно связано, в частности, местом обычного пребывания или местом осуществления основной деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальным законом гражданина Республики Молдова, который в соответствии с иностранным законом считается имеющим другое гражданство, является закон Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Национальным законом лица без гражданства является закон государства, в котором это лицо имеет место обычного, а при его отсутствии – временного пребывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Национальным законом беженца считается закон государства, предоставившего убежище, если законом Республики Молдова или международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова, не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Определение и подтверждение гражданства осуществляются в соответствии с законом государства, на гражданство которого делается отсылка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В целях настоящей книги местом обычного пребывания физического лица, осуществляющего профессиональную деятельность, является место, где данное лицо зарегистрировано в качестве профессионала."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1588. Правоспособность физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Правоспособность физического лица регулируется его национальным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Иностранные граждане и лица без гражданства пользуются в Республике Молдова правоспособностью наравне с гражданами Республики Молдова, за исключением случаев, предусмотренных Конституцией, другими законами Республики Молдова или международными договорами, одной из сторон которых является Республика Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1589. Дееспособность физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Дееспособность физического лица регулируется его национальным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, не обладающее полной дееспособностью по своему национальному закону, не вправе ссылаться на это обстоятельство, если оно дееспособно по закону Республики Молдова, когда этот закон является законом места совершения сделки, за исключением случаев, когда будет доказано, что другая сторона сделки знала или должна была знать об отсутствии дееспособности в отношении соответствующей сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Дееспособность иностранных граждан и лиц без гражданства в отношении сделок, совершаемых на территории Республики Молдова, и обязательств, возникающих вследствие причинения вреда на территории Республики Молдова, определяется по закону Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Действием в отношении лица нового национального закона не затрагивается его совершеннолетие, приобретенное и признанное в соответствии с ранее применявшимся законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1590. Имя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Имя лица, его использование и защита регулируются его национальным законом, если настоящим кодексом или другими законами не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Защита от совершаемых на территории Республики Молдова действий, которые посягают на право на имя, обеспечивается в соответствии с ее законодательством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1591. Закон, применяемый к охране совершеннолетнего физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Меры охраны в отношении совершеннолетнего лица или лица, которое иным законным путем обрело полную дееспособность, подпадают под действие закона государства, в котором оно имеет место обычного пребывания на дату установления меры охраны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В исключительном порядке, в той мере, в какой это необходимо для охраны физического лица, компетентный орган может применять или учитывать закон другого государства, с которым правовое положение наиболее тесно связано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Существование, объем, изменение и прекращение полномочий представительства, установленных полностью дееспособным лицом по договору или односторонней сделке для ситуации, когда оно будет не в состоянии защищать свои интересы, регулируются законом государства, в котором лицо имеет место обычного пребывания в момент заключения договора или односторонней сделки. Данное лицо, однако, вправе избрать один из следующих законов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) национальный закон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) закон предыдущего места обычного пребывания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) закон государства, в котором находится имущество, – в отношении мер охраны этого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Меры, принимаемые в отношении охраняемого лица или его имущества, регулируются законом государства, органы власти которого направляют и контролируют осуществление охраны управомоченными лицами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отсутствие статуса представителя или другого лица, которому поручена охрана, определяемого в соответствии с законом, подлежащим применению к охране физического лица, непротивопоставимо третьему лицу, которое добросовестно приняло на веру этот статус, по закону места совершения сделки, если сделка была совершена в присутствии сторон и на территории одного государства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"664. Статью 1592 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"665. Статью 1593 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1593. Признание безвестно отсутствующим или объявление умершим"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Признание безвестно отсутствующим, объявление умершим, констатация смерти, а также предположения о нахождении либо отсутствии физического лица в живых регулируются последним национальным законом данного лица. Если установить этот закон невозможно, применяется закон Республики Молдова.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"666. Статью 1595 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1595. Закон, применяемый к предпринимательской или профессиональной деятельности физического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Право физического лица осуществлять предпринимательскую или профессиональную деятельность без образования юридического лица определяется по закону государства, в котором это физическое лицо получило разрешение на осуществление предпринимательской или профессиональной деятельности. Если указанное положение неприменимо по причине отсутствия обязанности получить разрешение, применяется закон государства основного места осуществления предпринимательской или профессиональной деятельности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"667. Статью 1596 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1596. Национальный закон юридического лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальным законом юридического лица является закон государства, на территории которого учреждено юридическое лицо."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) На основе национального закона юридического лица определяются, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) статус организации в качестве юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) организационно-правовая форма;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) требования к наименованию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) вопросы учреждения, реорганизации, роспуска и ликвидации юридического лица, в том числе вопросы правопреемства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) содержание правоспособности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) порядок приобретения гражданских прав и принятия гражданских обязанностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) отношения внутри юридического лица, включая отношения юридического лица с членами его органов, а также взаимоотношения юридического лица и его членов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) вопросы ответственности учредителей (членов) юридического лица по его обязательствам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Юридическое лицо не может ссылаться на ограничение полномочий своего органа или представителя по совершению сделки, неизвестной закону государства, в котором орган или представитель юридического лица совершает сделку, за исключением случаев, когда будет установлено, что другая сторона сделки знала или должна была знать об указанном ограничении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если юридическое лицо, учрежденное за рубежом, осуществляет предпринимательскую деятельность преимущественно в Республике Молдова, к требованиям об ответственности по его обязательствам учредителей (членов) юридического лица или других лиц, имеющих право давать руководящие указания юридическому лицу или имеющих возможность иным образом определять его действия, применяется закон Республики Молдова или, по требованию кредитора, национальный закон данного юридического лица.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"668. В статье 1597:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в наименовании статьи слова «к представительствам (отделениям)» заменить словами «к отделениям (представительствам)»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «представительства (отделения)» заменить словами «отделения (представительства)»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"669. Статью 1599 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1599. Национальный закон иностранных организаций, не являющихся юридическими лицами по иностранному праву"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Национальным законом иностранной организации, не являющейся юридическим лицом по иностранному праву, является закон государства, в котором эта организация учреждена. К деятельности такой организации в случае применимости права Республики Молдова применяются положения настоящего кодекса или других законов, регулирующих деятельность юридических лиц, если в силу закона, нормативных актов либо характера отношений не требуется иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"670. В наименовании и содержании статьи 1600 слова «государства в гражданско-правовых отношениях,» заменить словами «государства или других юридических лиц публичного права в частноправовых отношениях,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"671. Дополнить кодекс статьями 16021 и 16022 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16021. Закон, применяемый к приобретательной давности в отношении движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Приобретательная давность регулируется законом государства, где находилось имущество в начале предусмотренного в этом смысле срока владения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если имущество было перемещено в другое государство, где наступает срок приобретательной давности, владелец может требовать применения закона этого государства, если при перемещении имущества на его территорию были соблюдены все условия, предусмотренные указанным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16022. Закон, применяемый к истребованию движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Истребование похищенного или незаконно вывезенного движимого имущества подчиняется, по выбору первоначального собственника, закону государства, на территории которого имущество находилось в момент хищения либо вывоза, либо государства, на территории которого имущество находится в момент истребования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если закон государства, на территории которого имущество находилось в момент хищения или вывоза, не содержит положений о защите добросовестного владельца–третьего лица, он может претендовать на защиту, которая предоставляется ему законом государства, на территории которого имущество находится в момент истребования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются также в отношении имущества, похищенного или незаконно вывезенного из национального культурного наследия одного из государств.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"672. В статье 1603:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт a) части (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a) по закону флага, поднятого на судне, или государства регистрации воздушного судна;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт b) части (2) после слов «техническое обслуживание» дополнить словами «, содержание, ремонт или обновление»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Закон флага судна или закон государства регистрации воздушного судна регулирует, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) полномочия, компетенцию и обязанности капитана судна или командира воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договор о найме членов экипажа, если стороны не избрали иной закон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ответственность судовладельца или предприятия воздушного транспорта за поступки и действия капитана (командира) и экипажа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) вещные и обеспечительные права на судно или воздушное судно, а также формальности по оглашению сделок, которыми устанавливаются, передаются или прекращаются такие права.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"673. Дополнить кодекс статьей 16041 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16041. Оговорка о сохранении права собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Условия и последствия, связанные с оговоркой о сохранении права собственности в отношении товара, предназначенного для экспорта, регулируются, если стороны не согласились об ином, законом экспортирующего государства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"674. Статью 1605 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1605. Вещные права на движимое имущество, находящееся в пути"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Возникновение и прекращение права собственности и других вещных прав по сделке в отношении движимого имущества, находящегося в пути, определяются по закону государства, откуда это имущество было отправлено, за исключением случаев, когда:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) соглашением сторон установлено иное;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имущество помещено на таможенный склад или на него наложен арест на основании обеспечительных мер или вследствие принудительной продажи; в таких случаях в период действия срока хранения или ареста применяется закон места, в которое временно перемещено имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) имущество относится к личному имуществу пассажира, будучи подчинено в таких случаях его национальному закону.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"675. Статью 1606 дополнить частью (31) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(31) Закон, регулирующий ценные бумаги в форме записи на счетах, определяет:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) правовую природу ценной бумаги;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) содержание, установление и прекращение вещных прав на ценную бумагу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) последствия отчуждения ценной бумаги для прав, вытекающих из ценной бумаги;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) условия осуществления прав, вытекающих из ценной бумаги;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) очередность прав, которые обременяют ценную бумагу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) права и обязанности хранителя в отношении находящихся у него на хранении ценных бумаг.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"676. Дополнить кодекс статьей 16061 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16061. Закон, применяемый к товарораспорядительному документу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, прямо указанный в содержании ценной бумаги, устанавливает ее соответствие определенным для товарораспорядительного документа условиям в отношении указанного в ней товара. В отсутствие такого уточнения характер ценной бумаги определяется по закону государства местонахождения предприятия-эмитента."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если ценная бумага является товарораспорядительным документом, закон, применяемый к ней как к движимому имуществу, в соответствии с частью (1) регулирует вещные права на указанный в ней товар.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"677. В статье 1607:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1607. Закон, применяемый к объекту права интеллектуальной собственности»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Приобретение, содержание и прекращение права промышленной собственности регулируются законом государства, в котором было осуществлено депонирование или регистрация либо была подана заявка на депонирование или регистрацию.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"678. В статье 1608:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи и часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1608. Формальности по оглашению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Любые формальности по оглашению в отношении имущества определяются по закону, применяемому в момент и в месте их выполнения.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «формы рекламы, в результате которой» заменить словами «формальности по оглашению, в результате которых»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"679. Главу III раздела II дополнить статьями 16081–16083 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16081. Применение закона в случае залога движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Условия действительности, оглашение и последствия залога движимого имущества, за исключением залога в ломбарде, подчиняются закону места нахождения движимого имущества в момент выполнения формальностей по оглашению залога."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отступление от положений части (1) применяется закон места нахождения залогодателя в случае:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) движимой материальной вещи, которая используется в соответствии со своим назначением во многих государствах, если положениями специальных законов не предусмотрено иное;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) движимой нематериальной вещи. Вместе с тем в случае права на денежные средства на банковском или иного рода счете применяется закон государства, в котором находится банк или другой поставщик платежных услуг, обслуживающий такой счет;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) оборотной ценной бумаги, не находящейся во владении залогодержателя. Вместе с тем в случае акций, долей в уставном капитале и облигаций применяется национальный закон эмитента, за исключением случая, когда обращение этих ценных бумаг происходит на организованном рынке и применяется закон государства, в котором действует такой рынок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Считается, что залогодатель находится в государстве, в котором находится место его обычного пребывания или, по обстоятельствам, место нахождения на дату выполнения формальностей по оглашению залога движимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16082. Особые случаи определения закона, применяемого к оглашению залога движимого имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Залог движимого имущества, зарегистрированный по закону места нахождения имущества, сохраняет очередность в другом государстве, если формальности по оглашению, предусмотренные законом этого государства, были также выполнены:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) до прекращения действия очередности, полученной по закону, который применялся на дату установления залога;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в срок не более чем шестьдесят дней с даты появления имущества на территории соответствующего государства или в срок не более чем пятнадцать дней с даты, когда залогодержателю стало об этом известно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) подлежат применению соответствующим образом и в случае, если залог был зарегистрирован по закону государства места нахождения залогодателя. Сроки, предусмотренные пунктом b) части (1), рассчитываются, по обстоятельствам, с даты, когда залогодатель определил место своего обычного пребывания или, по обстоятельствам, место нахождения в соответствующем государстве, либо с даты, когда залогодержателю стало об этом известно."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Вместе с тем залог движимого имущества не противопоставим третьему лицу, которое получило на возмездной основе право на имущество, не зная, что оно является предметом залога, и до того, как он стал противопоставимым в соответствии с частями (1) и (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16083. Отсутствие оглашения за рубежом"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если иностранный закон, регулирующий очередность залога движимого имущества, не предусматривает формальностей по оглашению и имущество не находится во владении залогодержателя, залог движимого имущества имеет более низкий ранг по сравнению:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) с залогом права требования денежной суммы, подлежащей уплате в Республике Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) с залогом движимой материальной вещи, который был установлен в период нахождения вещи в Республике Молдова, или с залогом оборотной ценной бумаги."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем залог движимого имущества сохраняет очередность, если он зарегистрирован по закону Республики Молдова до установления залога, указанного в пунктах a) или b) части (1).»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"680. Главу IV раздела II изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава IV"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СДЕЛКА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 1609. Закон, применяемый к формальным условиям сделки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Формальные условия сделки устанавливаются законом государства, который регулирует существо сделки. Сделка, однако, считается действительной с формальной точки зрения, если соответствует одному из следующих условий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) соблюден закон места ее совершения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) соблюден национальный закон или закон места обычного пребывания, совершившего сделку лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) сделка является действительной в соответствии с законом, применяемым согласно международному частному праву органа, рассматривающего ее действительность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16091. Закон, применяемый к существенным условиям"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Существенные условия сделки устанавливаются законом, избранным ее сторонами или, по обстоятельствам, совершающим ее лицом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Выбор закона, применяемого к сделке, должен быть прямо выражен либо несомненно вытекать из ее содержания или обстоятельств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Стороны могут избрать закон, применяемый как к сделке в целом, так и к определенной ее части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Договоренность о выборе применяемого закона может быть изменена после совершения сделки. Такое изменение имеет обратную силу, однако не может затрагивать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) ее формальную действительность; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) приобретенные к этому времени права третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16092. Закон, применяемый при отсутствии выбора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При отсутствии выбора применяется закон государства, с которым сделка наиболее тесно связана, а если определить этот закон невозможно, применяется закон места совершения сделки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Считается существующей связь с законом государства, в котором должник характерного исполнения или, по обстоятельствам, совершившее сделку лицо имеет на дату совершения сделки место обычного пребывания или, по обстоятельствам, нахождения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Дополнительная сделка регулируется законом государства, который регулирует существо основной сделки, если стороны не согласились об ином.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"681. В наименовании главы V раздела II слова «И ВНЕДОГОВОРНЫЕ» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"682. В статье 1610:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование статьи изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1610. Свобода выбора»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) после слов «должен вытекать» дополнить словами «с разумной долей уверенности»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) Выбор применяемого закона, сделанный после заключения договора, не затрагивает формальной действительности договора или прав, приобретенных третьими лицами.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (7)–(9) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(7) Если все значимые элементы соответствующей ситуации находятся в момент выбора в государстве, отличном от того, закон которого был избран, то сделанный сторонами выбор не затрагивает применения положений закона этого другого государства, от которых не разрешается отступать посредством соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Существование и действительность согласия сторон в отношении избрания применяемого закона определяются в соответствии с положениями статей 16116, 16117 и 16119."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В качестве закона, регулирующего договор, может быть избран и закон государства, отличного от государства, закон которого в соответствии с положениями главы III настоящего раздела применим к вещным правам на предмет договора.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"683. Статью 1611 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"684. Дополнить кодекс статьями 16111–161115 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16111. Закон, применяемый при отсутствии выбора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Постольку, поскольку в соответствии со статьей 1610 и без ущерба для действия статей 16112–16115 не был избран закон, применяемый к договору, он определяется следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) договор купли-продажи товаров регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания продавец;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договор об оказании услуг регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания поставщик услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) договор, имеющий предметом вещное право на недвижимое имущество или право найма недвижимого имущества, регулируется законом государства, в котором находится недвижимое имущество;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) без ущерба для положений пункта с) договор имущественного найма, заключенный с целью временного частного пользования недвижимостью на срок не более шести последовательных месяцев, регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания собственник, при условии, что нанимателем является физическое лицо, имеющее место своего обычного пребывания в этом же государстве;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) договор франчайзинга регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания франчайзи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) дистрибьюторский договор регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания дистрибьютор;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) договор купли-продажи товаров с аукциона регулируется законом государства, в котором проводится аукцион, если это место может быть определено;"},{"id":null,"spans":[[272,282,"l2"]],"t":"p","text":"h) любой договор, заключенный в рамках многосторонней системы, которая обеспечивает или облегчает сведение в соответствии с недискреционными правилами многочисленных интересов купли-продажи финансовых инструментов третьих лиц, как они определены в Законе о рынке капитала № 171/2012, и которая регулируется единым законом, регулируется соответствующим законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если к договору неприменимы положения части (1) либо если к его элементам применимы некоторые из пунктов а)–h) части (1), договор регулируется законом государства, в котором находится место обычного пребывания должника характерного исполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что соответствующий договор явно более тесно связан с иным государством, чем указанное в частях (1) или (2), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если применяемый закон не может быть определен на основании частей (1) или (2), договор регулируется законом государства, с которым он наиболее тесно связан."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16112. Договоры перевозки"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Постольку, поскольку сторонами не избран в соответствии со статьей 1610 закон, применяемый к договору перевозки груза, применяется закон государства, в котором имеет место своего обычного пребывания перевозчик, при условии, что место погрузки, место доставки или место обычного пребывания отправителя также находятся в этом государстве. Если эти условия не выполняются, применяется закон государства, в котором находится согласованное сторонами место доставки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Постольку, поскольку сторонами не избран в соответствии с частью (1) закон, применяемый к договору перевозки пассажиров, применяется закон государства, в котором имеет место своего обычного пребывания пассажир, при условии, что место отправления или место прибытия также находится в этом государстве. Если это условие не выполняется, применяется закон государства, в котором имеет место своего обычного пребывания перевозчик."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В соответствии со статьей 1610 стороны могут избрать в качестве закона, применяемого к договору перевозки пассажиров, лишь закон государства, в котором:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) имеет место своего обычного пребывания пассажир;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имеет место своего обычного пребывания перевозчик;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) находится центральный орган управления перевозчика;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) находится место отправления; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) находится место прибытия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если при отсутствии выбора применяемого закона из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что договор явно более тесно связан с иным государством, чем указанное в частях (1) или (2), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16113. Договоры с участием потребителя"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для действия статей 16112 и 16114 договор, заключенный между потребителем и профессионалом, регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания потребитель, при условии, что профессионал:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) осуществляет свою коммерческую или профессиональную деятельность в государстве, в котором имеет место своего обычного пребывания потребитель; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любыми способами ориентирует свою деятельность на данное государство или несколько государств, включая указанное, а соответствующий договор относится к данной сфере деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Без ущерба для действия части (1) стороны в соответствии со статьей 1610 могут избрать закон, применяемый к договору, для которого выполняются условия, предусмотренные частью (1). Вместе с тем такой выбор не может лишить потребителя защиты, предоставляемой ему положениями, от которых не разрешается отступать посредством соглашения, на основании закона, который при отсутствии выбора подлежал бы применению в соответствии с частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если условия, предусмотренные пунктами а) или b) части (1), не выполняются, закон, применяемый к договору между потребителем и профессионалом, определяется в соответствии со статьями 1610 и 16111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения частей (1) и (2) не применяются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) к договорам об оказании услуг, когда услуги оказываются потребителю исключительно в государстве, отличном от того, в котором он имеет место своего обычного пребывания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) к договорам перевозки, отличным от договоров о пакетных турах в смысле статьи 1131;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) к договорам о вещном праве на недвижимое имущество или о праве найма недвижимого имущества, отличным от договоров на туристские продукты в смысле статей 11451 и 11452;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) к правам и обязанностям, являющимся финансовыми инструментами, и к правам и обязанностям, являющимся пунктами и условиями, регулирующими эмиссию или публичное предложение и предложения на покупку обращающихся ценных бумаг, а также регулирующими подписку и выкуп паев организаций коллективного инвестирования, при условии, что эти виды деятельности не являются оказанием финансовых услуг;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) к договорам, заключенным в рамках системы, относящейся к сфере применения пункта h) части (1) статьи 16111."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16114. Договоры страхования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая статья применяется к указанным в части (2) договорам независимо от того, находится или нет застрахованный риск в одном государстве, а также ко всем другим договорам страхования, покрывающим риски, находящиеся на территории других государств. Настоящая статья не применяется к договорам перестрахования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договоры страхования, покрывающие крупные риски в значении законодательства о страховании, регулируются законом, избранным сторонами в соответствии со статьей 1610."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Постольку, поскольку сторонами не избран применяемый закон, договоры страхования регулируются законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания страховщик. Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что соответствующий договор явно более тесно связан с другим государством, применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае договора страхования, отличного от договоров, к которым применяются положения частей (2) или (3), стороны в соответствии со статьей 1610 могут избрать лишь один из следующих законов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) закон любого государства, в котором находится риск в момент заключения договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) закон государства, в котором имеет место своего обычного пребывания обладатель страхового полиса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) в случае договора страхования жизни – закон государства, гражданином которого является обладатель страхового полиса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае договоров страхования, покрывающих риски, ограниченные событиями, наступившими в государстве, отличном от того, в котором находится риск, – закон соответствующего другого государства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) если обладатель страхового полиса по договору, к которому применяются положения настоящей части, занимается коммерческой, производственной деятельностью или практикует свободную профессию, а договор страхования покрывает два или большее количество рисков, относящихся к такой деятельности и находящихся в разных государствах, – закон любого из этих государств или закон государства места обычного пребывания обладателя страхового полиса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Когда в случаях, предусмотренных пунктами а), b) или е) части (4), указанное в них государство предоставляет более широкую свободу выбора закона, применяемого к договорам страхования, стороны могут воспользоваться этой свободой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Постольку, поскольку сторонами не избран применяемый закон в соответствии с частями (4) или (5), к таким договорам применяется закон государства, в котором находится риск в момент заключения договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) К договорам страхования, покрывающим риски, в отношении которых государство возлагает обязанность заключения договора страхования, применяются следующие дополнительные правила:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) договор страхования соответствует обязанности заключения договора страхования только в случае, если им соблюдены специальные положения в отношении этого страхования, установленные государством, которое возлагает подобную обязанность. Когда имеется противоречие между положениями закона государства, в котором находится риск, и закона государства, которое возлагает обязанность заключения договора страхования, преимущественной силой обладает последний;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) государство может установить, чтобы в отступление от положений частей (2)–(6) договор страхования регулировался законом государства, которое возлагает обязанность заключения договора страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В целях частей (6) и (7) договор страхования, который покрывает риски, находящиеся в нескольких государствах, рассматривается в качестве состоящего из нескольких договоров, каждый из которых связан только с одним государством."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В целях настоящей статьи государство, в котором находится риск, определяется в соответствии с законодательством о страховании. В случае страхования жизни государством, в котором находится риск, является государство обязательства о страховании."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16115. Индивидуальные трудовые договоры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Индивидуальный трудовой договор регулируется законом, избранным сторонами в соответствии со статьей 1610. Вместе с тем такой выбор не может лишить работника защиты, предоставленной ему положениями, от которых не разрешается отступать посредством соглашения, в силу закона, который при отсутствии выбора подлежал бы применению на основании частей (2)–(4) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Постольку, поскольку сторонами не избран применяемый к индивидуальному трудовому договору закон, договор регулируется законом государства, в котором (либо, в отсутствие такого государства, – из которого) работник обычно осуществляет свою деятельность во исполнение договора. Если работник временно работает в другом государстве, не считается, что он сменил место обычного осуществления деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подлежащий применению закон не может быть определен на основании части (2), договор регулируется законом государства, в котором находится предприятие-работодатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если из всех обстоятельств дела вытекает, что соответствующий договор более тесно связан с иным государством, чем указанное в частях (2) или (3), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16116. Согласие и материальная действительность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Существование и действительность договора или отдельного его положения определяются законом, который регулировал бы договор на основании настоящей главы, если бы соответствующие договор или положение были действительными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем сторона в целях установления того, что она не давала своего согласия, может ссылаться на закон государства, в котором она имеет место своего обычного пребывания, если из соответствующих обстоятельств вытекает, что последствия поведения этой стороны было бы неразумно определять в соответствии с законом, указанным в части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16117. Условия формальной действительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Договор, заключенный между лицами, которые или представители которых в момент его заключения находятся в одном государстве, считается действительным по форме, если он соответствует условиям в отношении формы, предусмотренным законом, регулирующим его по существу в смысле настоящей главы, или законом государства, в котором он был заключен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор, заключенный между лицами, которые или представители которых в момент его заключения находятся в разных государствах, считается действительным по форме, если он соответствует условиям в отношении формы, предусмотренным законом, регулирующим его по существу в смысле настоящей главы, или законом любого из государств, в котором в момент его заключения находится любая из сторон либо ее представитель, или законом государства, в котором на соответствующую дату имела место своего обычного пребывания любая из сторон договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Односторонняя сделка с намерением создать юридические последствия, связанная с заключенным или подлежащим заключению договором, считается действительной по форме, если она соответствует условиям в отношении формы, предусмотренным законом, который регулирует или будет регулировать договор по существу в соответствии с настоящей главой, либо законом государства, в котором была совершена сделка, либо законом государства, в котором совершившее сделку лицо имело на эту дату место своего обычного пребывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения частей (1)–(3) настоящей статьи не применяются к договорам, относящимся к сфере применения статьи 16113. Форма такого рода договоров регулируется законом государства, в котором имеет место своего обычного пребывания потребитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Без ущерба для положений частей (1)–(4) договор, имеющий предметом вещное право на недвижимое имущество или право найма недвижимого имущества, подчиняется условиям в отношении формы, предусмотренным законом государства, в котором находится недвижимое имущество, в той мере, в какой в соответствии с таким законом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) данные условия подлежат соблюдению независимо от государства, в котором заключен договор, и независимо от регулирующего его закона; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) от данных правил не разрешается отступать посредством соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16118. Сфера действия применяемого закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, применяемый к договору на основании настоящей главы, регулирует, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) толкование договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исполнение возникающих на основании договора обязательств;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) в пределах полномочий, предоставленных рассматривающей дело судебной инстанции ее процессуальным законом, – последствия полного или частичного неисполнения обязательств, включая оценку убытков, в той мере, в какой это регулируется правовыми нормами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) различные способы погашения обязательств, а также исковую давность и утрату права;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) последствия недействительности договора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В отношении порядка исполнения и мер, осуществляемых в случае ненадлежащего исполнения, должен приниматься во внимание закон государства, в котором происходит исполнение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16119. Отсутствие дееспособности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае договора, заключенного между находящимися в одном государстве лицами, физическое лицо, которое считалось бы дееспособным согласно закону этого государства, может ссылаться на отсутствие у него дееспособности по закону другого государства только в случае, когда на дату заключения договора другая сторона договора была осведомлена об этом отсутствии дееспособности или не была осведомлена о нем из-за своей небрежности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161110. Уступка требования и договорная суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Отношения между цедентом и цессионарием или между кредитором и новым кредитором, касающиеся требования к должнику в рамках уступки требования либо договорной суброгации, регулируются законом, который на основании настоящей главы применяется к договору между цедентом и цессионарием и, соответственно, между кредитором и новым кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Закон, регулирующий уступаемое требование или требование, в отношении которого имела место суброгация, определяет возможность уступки этого требования, отношения между цессионарием и должником, условия, на которых уступка или суброгация становится противопоставимой должнику, а также возможность утраты требованием силы в результате осуществления исполнения должником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161111. Законная суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если на основании договорного обязательства кредитор имеет право требования к должнику, а третье лицо обязано удовлетворить кредитора или во исполнение этой обязанности удовлетворило его, то закон, регулирующий обязанности третьего лица по удовлетворению кредитора, определяет, правомочно ли третье лицо полностью или в части осуществлять по отношению к должнику права, которые принадлежали кредитору по закону, применяемому к их отношениям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161112. Множественная ответственность должников"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если кредитор имеет право требования к нескольким должникам, по которому они несут солидарную ответственность, и один из должников полностью или в части удовлетворил кредитора, то закон, регулирующий обязательство должника перед кредитором, определяет также право должника предъявить регрессное требование к другим должникам. Другие должники могут воспользоваться правами, которыми они располагали по отношению к кредитору, в той мере, в какой это разрешено законом, регулирующим их обязательства перед кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161113. Зачет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При отсутствии соглашения между сторонами относительно возможности зачета он регулируется законом, применяемым к обязательству, в отношении которого предъявляется требование о зачете."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161114. Бремя доказывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, регулирующий договорное обязательство на основании настоящей главы, применяется в той мере, в какой он содержит в вопросах договорных обязательств нормы, устанавливающие юридические презумпции или распределяющие бремя доказывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Договор или сделка с намерением создать юридические последствия могут подтверждаться любым средством доказывания, допустимым в соответствии с процессуальным законом либо с любым из указанных в статье 16117 законов, на основании которых соответствующие договор или сделка являются действительными по форме, при условии, что эти средства доказывания могут быть представлены рассматривающей дело судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161115. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Из сферы применения настоящей главы исключаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вопросы статуса, правоспособности и дееспособности физических лиц без ущерба для действия статьи 16119;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязательства, возникающие из семейных отношений и отношений, которые в соответствии с применяемым к ним законом признаются имеющими сравнимые последствия, включая обязательства по содержанию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) обязательства, возникающие из режима имущества супругов, режима имущества в рамках отношений, которые согласно применяемому к ним закону признаются имеющими сравнимые с браком последствия, а также обязательства, возникающие из завещаний и наследования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обязательства, возникающие из переводных векселей, чеков, простых векселей, а также других оборотных инструментов, в той мере, в какой обязательства, возникающие из этих инструментов, обусловлены их оборотным характером;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"е) арбитражные соглашения и соглашения о выборе компетентной инстанции;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) вопросы правового регулирования коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, такие как учреждение путем регистрации или иным путем, правоспособность, внутреннее устройство или роспуск коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, и личная ответственность их участников и членов по обязательствам коммерческого общества или организации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) вопрос о том, может ли представитель создавать перед третьими лицами обязательства для лица, от имени которого он объявляет себя действующим, или о том, может ли орган коммерческого общества или другой организации, учрежденных или нет как юридические лица, создавать перед третьими лицами обязательства для этого общества или соответствующей организации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) учреждение трастов и отношения между их учредителями, доверительными собственниками и выгодоприобретателями;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) обязательства, возникающие из деловых переговоров, предшествующих подписанию договора;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) договоры страхования, являющиеся результатом деятельности организаций, не являющихся предприятиями, предмет которых составляет выплата лицам, работающим по найму или практикующим свободную профессию на предприятии, в группе предприятий либо в профессиональном и межпрофессиональном секторе, страховых компенсаций в случае смерти, дожития, утраты либо снижения трудоспособности, профессионального заболевания или несчастного случая на рабочем месте."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Настоящая глава не применяется, без ущерба для действия статьи 161114, к доказыванию и процессуальным вопросам.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"685. Статьи 1612 и 1613 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"686. Раздел II книги пятой дополнить главой V1 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава V1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ВНЕДОГОВОРНЫЕ ОБЯЗАТЕЛЬСТВА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Противоправные деяния"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16131. Общее правило"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если иное не предусмотрено настоящей главой, то законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из противоправного деяния, является закон государства, в котором был причинен ущерб, независимо от того, в каком государстве имело место деяние, повлекшее ущерб, и в каком или в каких государствах проявляются косвенные последствия соответствующего деяния."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем, если лицо, которое несет ответственность, и лицо, которое понесло ущерб, в момент причинения ущерба имеют место своего обычного пребывания в одном государстве, применяется закон этого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что противоправное деяние явно более тесно связано с иным государством, чем указанное в частях (1) или (2), применяется закон этого другого государства. Несомненная более тесная связь с другим государством может основываться, в частности, на ранее сложившемся между сторонами отношении, таком как договор, тесно связанный с соответствующим противоправным деянием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16132. Ответственность за продукцию с недостатками"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Без ущерба для действия части (2) статьи 16131 законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим вследствие ущерба, причиненного продукцией, является:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) закон государства, в котором лицо, которому причинен ущерб, имело место своего обычного пребывания в момент причинения ущерба, при условии, что продукция была реализована в этом государстве; или, если данное условие не выполнено,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) закон государства, в котором была приобретена продукция, если продукция была реализована в этом государстве; или, если данное условие не выполнено,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) закон государства, в котором был причинен ущерб, если продукция была реализована в этом государстве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вместе с тем применяемым законом является закон государства, в котором лицо, привлекаемое к ответственности, имеет место своего обычного пребывания, если это лицо не могло разумно предвидеть реализацию данной продукции или продукции аналогичного характера в государстве, закон которого подлежит применению на основании пунктов а), b) или с) части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что противоправное деяние явно более тесно связано с иным государством, чем указанное в частях (1) или (2), применяется закон этого другого государства. Несомненная более тесная связь с другим государством может основываться, в частности, на ранее сложившемся между сторонами отношении, таком как договор, тесно связанный с соответствующим противоправным деянием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16133. Недобросовестная конкуренция и антиконкурентная деятельность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из акта недобросовестной конкуренции, является закон государства, в котором затрагиваются или могут быть затронуты конкурентные отношения или коллективные интересы потребителей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если акт недобросовестной конкуренции затрагивает исключительно интересы определенного конкурента, применяются положения статьи 16131."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из ограничения конкуренции, является закон государства, рынок которого затрагивается или может быть затронут."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если рынок затрагивается или может быть затронут более чем в одном государстве, лицо, обращающееся за возмещением ущерба в судебную инстанцию по месту жительства ответчика, может также избрать в качестве основы своего требования закон судебной инстанции, куда он обратился, при условии, что рынок в данном государстве относится к числу рынков, прямо и существенным образом затрагиваемых ограничением конкуренции, из которого возникает внедоговорное обязательство, на котором основано требование; если истец вызывает в судебную инстанцию нескольких ответчиков, то в соответствии с применяемыми правилами подсудности в качестве основы своего требования истец может избрать только закон этой инстанции, если ограничение конкуренции, на котором основан иск к каждому из ответчиков, прямо и существенным образом затрагивает также рынок государства соответствующей инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Не допускается отступление от закона, применяемого в соответствии с настоящей статьей, посредством соглашения, заключенного на основании статьи 161311."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16134. Вред, причиненный окружающей среде"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим вследствие причинения вреда окружающей среде или обусловленного этим вреда личности или имуществу, является закон, определяемый в соответствии с частью (1) статьи 16131, за исключением случаев, когда лицо, требующее возмещения этого вреда, изберет в качестве основы своего иска закон государства, в котором имело место деяние, повлекшее причинение вреда."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16135. Нарушение прав интеллектуальной собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из нарушения права на объект интеллектуальной собственности, является закон государства, для которого запрашивается защита."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае внедоговорных обязательств, возникающих из нарушения права на единый объект интеллектуальной собственности на международном уровне, законом, применяемым к любому вопросу, не урегулированному соответствующим международным документом, является закон государства, в котором произошло нарушение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Не допускается отступление от закона, применяемого в соответствии с настоящей статьей, посредством соглашения, заключенного на основании статьи 161310."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16136. Акции профессиональных союзов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Без ущерба для действия части (2) статьи 16131 законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из ответственности лица, действующего в качестве работника или работодателя, либо из ответственности организаций, представляющих профессиональные интересы указанных лиц, за ущерб, причиненный продолжающимися или завершившимися акциями профессиональных союзов, является закон государства, в котором будет проводиться или проводилась соответствующая акция."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Неосновательное обогащение, ведение дел без поручения и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"преддоговорная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16137. Неосновательное обогащение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если внедоговорное обязательство, возникающее из неосновательного обогащения, включая необоснованное получение платежа, относится к существующему между сторонами отношению, такому как проистекающее из договора или противоправного деяния, тесно связанному с таким неосновательным обогащением, оно регулируется законом, регулирующим данное отношение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если подлежащий применению закон невозможно определить на основании части (1), а стороны в момент совершения деяния, повлекшего неосновательное обогащение, имеют место обычного пребывания в одном государстве, применяется закон этого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подлежащий применению закон невозможно определить на основании частей (1) или (2), применяется закон государства, в котором произошло неосновательное обогащение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что внедоговорное обязательство, возникающее из неосновательного обогащения, явно более тесно связано с иным государством, чем указанное в частях (1)–(3), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16138. Ведение дел без поручения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если внедоговорное обязательство, возникающее из ведения дел без поручения, относится к существующему между сторонами отношению, такому как проистекающее из договора или противоправного деяния, тесно связанному с таким внедоговорным обязательством, то внедоговорное обязательство регулируется законом, регулирующим данное отношение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если подлежащий применению закон невозможно определить на основании части (1), а стороны в момент совершения сделки или факта, повлекших ущерб, имеют место своего обычного пребывания в одном государстве, то применяется закон соответствующего государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если подлежащий применению закон невозможно определить на основании части (1) или (2), применяется закон государства, в котором происходит ведение дел без поручения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что внедоговорное обязательство, возникающее из ведения дел без поручения, явно более тесно связано с иным государством, чем указанное в частях (1)–(3), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16139. Преддоговорная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Законом, применяемым к внедоговорным обязательствам, возникающим из договоренностей, предшествующих подписанию договора, независимо от того, был или нет фактически заключен договор, является закон, применяемый к данному договору или подлежавший бы применению к нему, если бы он был заключен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если подлежащий применению закон невозможно определить на основании части (1), то:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) применяется закон государства, в котором был причинен ущерб, независимо от того, в каком государстве имело место деяние, повлекшее ущерб, и в каком или в каких государствах проявляются косвенные последствия соответствующего деяния; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если стороны в момент совершения деяния, повлекшего ущерб, имеют место своего обычного пребывания в одном государстве, применяется закон соответствующего государства; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) если из всех обстоятельств дела несомненно вытекает, что внедоговорное обязательство, возникшее из договоренностей, предшествующих подписанию договора, явно более тесно связано с иным государством, чем указанное в пунктах а) и b), применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161310. Сфера применения в случае нарушения права интеллектуальной собственности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В целях настоящей главы статья 16135 применяется к внедоговорным обязательствам, возникающим из нарушения права интеллектуальной собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Свобода выбора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161311. Свобода выбора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Стороны могут по обоюдному согласию избрать закон для регулирования возникших между ними внедоговорных обязательств:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) посредством соглашения, заключаемого после совершения деяния, повлекшего ущерб; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если все вовлеченные стороны занимаются коммерческой деятельностью, – посредством соглашения, заключаемого в результате свободных переговоров до совершения деяния, повлекшего ущерб."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделанный выбор должен быть прямо выражен либо должен вытекать с разумной долей уверенности из обстоятельств дела и не может затрагивать права третьих лиц."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если в момент совершения деяния, повлекшего ущерб, все значимые элементы ситуации находятся в государстве, отличном от того, закон которого был избран, то сделанный сторонами выбор должен действовать без ущерба для надлежащего применения императивных положений закона этого другого государства, от которых не разрешается отступать посредством соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Если в момент совершения деяния, повлекшего ущерб, все значимые элементы ситуации находятся в одном или нескольких государствах, выбор сторонами применяемого закона, отличного от закона государства компетентной судебной инстанции, должен действовать без ущерба для надлежащего применения императивных положений международного права, от которых не разрешается отступать посредством соглашения, таким же образом, как они применяются в государстве компетентной судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161312. Сфера действия применяемого закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Закон, применяемый к внедоговорным обязательствам на основе настоящей главы, регулирует, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) основание и объем ответственности, включая определение лиц, которые могут нести деликатную ответственность за совершенные ими деяния;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) основания освобождения от ответственности, ограничения и распределения ответственности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) существование, характер и оценку ущерба, на который ссылается истец, или требуемого возмещения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в пределах полномочий, предоставленных инстанции ее процессуальным правом, – обеспечительные меры, которые судебная инстанция может принимать с целью упреждения либо прекращения причинения ущерба или повреждений либо в обеспечение возмещения ущерба;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) допустимость или недопустимость передачи, в том числе по наследству, права ссылаться на причинение ущерба или требовать возмещения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) круг лиц, имеющих право на возмещение причиненного им лично вреда;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) ответственность за деяние другого лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) порядок погашения обязательств и правила, регулирующие исковую давность и утрату прав, включая правила о начале, прекращении и приостановлении течения срока исковой давности и утраты прав."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161313. Нормы безопасности и поведения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При оценке поведения лица, привлекаемого к ответственности, в качестве фактического обстоятельства и по мере необходимости учитываются нормы безопасности и поведения, действовавшие в месте и в момент совершения деяния, влекущего наступление ответственности для этого лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161314. Прямой иск к страховщику ответственного лица"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Лицо, которому причинен ущерб, может обращаться с иском непосредственно к страховщику лица, обязанного возмещать ущерб, если такая возможность предусмотрена в законе, применяемом к внедоговорному обязательству, или в законе, применяемом к договору страхования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161315. Суброгация"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если кредитор имеет право требования к должнику, а третье лицо имеет обязанность удовлетворить кредитора или во исполнение этой обязанности удовлетворило его, то закон, регулирующий обязанность третьего лица по удовлетворению кредитора, определяет, правомочно ли и в какой мере третье лицо осуществлять по отношению к должнику права, которые принадлежали по отношению к должнику кредитору по закону, применяемому к отношениям между должником и кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161316. Множественная ответственность"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если кредитор имеет по отношению к нескольким должникам, ответственность которых вытекает из одного и того же обязательства, право требования и один из должников полностью или в части удовлетворил кредитора, то право указанного должника требовать компенсации от других должников регулируется законом, применяемым к внедоговорному обязательству этого должника перед кредитором."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161317. Условия формальной действительности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Односторонняя сделка по внедоговорному обязательству, совершенная с намерением создать юридические последствия, считается действительной по форме, если она отвечает условиям в отношении формы, налагаемым законом, регулирующим такое внедоговорное обязательство, или законом государства, где совершена сделка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161318. Бремя доказывания"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, регулирующий внедоговорное обязательство на основании настоящей главы, применяется в той мере, в какой он содержит в вопросах внедоговорных обязательств нормы, устанавливающие юридические презумпции или распределяющие бремя доказывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Сделки с намерением создать юридические последствия могут подтверждаться любым средством доказывания, признанным законом компетентной судебной инстанции либо любым из законов, указанных в статье 161317, на основании которых соответствующая сделка является действительной по форме, при условии, что это средство доказывания может быть представлено компетентной судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161319. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая глава применяется к внедоговорным обязательствам в гражданской и торговой сфере в ситуациях, содержащих конфликт законов. Она не применяется, в частности, к налоговым, таможенным или административным сферам, а также к ответственности государства за действия и бездействие при осуществлении публичной власти (acta iure imperii)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Из сферы применения настоящей главы исключаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) внедоговорные обязательства, возникающие из отношений родства и отношений, которые в соответствии с применяемым к ним законом признаются имеющими сравнимые последствия, включая обязательства по содержанию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) внедоговорные обязательства, возникающие из режима имущества супругов, режима имущества в рамках отношений, которые согласно применяемому к ним закону признаются имеющими сравнимые с браком последствия, а также внедоговорные обязательства, возникающие из завещаний и наследования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) внедоговорные обязательства, возникающие из переводных векселей, чеков, простых векселей, а также других оборотных инструментов, в той мере, в какой обязательства, возникающие из этих инструментов, обусловлены их оборотным характером;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) внедоговорные обязательства, возникающие из правового регулирования коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, в отношении таких вопросов, как учреждение путем регистрации или иным путем, права юридического лица, внутреннее устройство или роспуск коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, личная ответственность их участников и членов по обязательствам коммерческого общества или организации, а также личная ответственность перед коммерческим обществом или перед его членами ревизоров, на которых возложена официальная проверка бухгалтерских документов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) внедоговорные обязательства, возникающие из отношений между учредителями, членами административного совета и выгодоприобретателями добровольно учрежденного траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) внедоговорные обязательства, возникающие из вреда, причиненного радиоактивными материалами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) внедоговорные обязательства, возникающие из посягательств на частную жизнь и личные неимущественные права, а также из диффамации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Без ущерба для действия статей 161317 и 161318 настоящая глава не применяется к доказыванию и процессуальным вопросам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 161320. Внедоговорные обязательства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях настоящей главы «ущерб» означает любое последствие противоправного деяния, неосновательного обогащения, negotiorum gestio (ведения дел без поручения) или culpa in contrahendo (преддоговорной ответственности)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Настоящая глава применяется также к внедоговорным обязательствам, которые могут возникнуть в будущем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое упоминание в настоящей главе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) о деянии, повлекшем ущерб, включает деяния, вследствие которых может быть причинен ущерб; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) об ущербе включает ущерб, вероятность которого имеется в будущем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"687. Статьи 1614–1620 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"688. Раздел II книги пятой дополнить главой V2 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава V2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ТРАСТ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16201. Выбор закона, применяемого к трасту"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Траст подчиняется закону, избранному его учредителем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения статьи 16091 сохраняют применимость."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16202. Объективное определение закона, применяемого к трасту"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"При отсутствии выбора применяемого закона, а также в случае, если избранному закону не известен институт траста, применяется закон государства, с которым траст наиболее тесно связан. В этих целях следует особо учитывать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) указанное учредителем место, где осуществляется управление трастовой имущественной массой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) место нахождения имущества, входящего в состав трастовой имущественной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) место обычного пребывания или, по обстоятельствам, место нахождения доверительного собственника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) цели траста и предполагаемое место их реализации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16203. Сфера применения закона, применяемого к трасту"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Закон, определенный согласно статьям 16201 и 16202, применяется к условиям действительности, толкованию и последствиям траста, а также к управлению трастом. Этот закон, в частности, регулирует:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) назначение доверительного собственника, его отказ от полномочий и замену, особые условия, которым должно соответствовать лицо для назначения доверительным собственником, а также передачу полномочий доверительного собственника;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) права и обязанности между доверительными собственниками;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) право доверительного собственника делегировать полностью или в части исполнение своих обязанностей или осуществление своих полномочий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) полномочия доверительного собственника по управлению и распоряжению имуществом из трастовой имущественной массы, установлению обеспечений и приобретению иного имущества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) полномочия доверительного собственника по осуществлению инвестиций и вложений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) ограничения периода действия траста и полномочий доверительного собственника по формированию резервов из доходов от управления имуществом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) отношения между доверительным собственником и выгодоприобретателем, включая личную ответственность доверительного собственника перед выгодоприобретателем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) изменение или прекращение существования траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) распределение имущества, составляющего трастовую имущественную массу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) обязанность доверительного собственника отчитываться о порядке управления трастовой имущественной массой."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16204. Особые случаи"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Поддающийся выделению элемент траста, в частности, управление этим элементом, может подчиняться отдельному закону.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"689. Статьи 1621–1623 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"690. Дополнить кодекс статьями 16231 –162314 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 16231. Общее правило"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) За исключением случая, когда в настоящей главе предусмотрено иное, применяемым к наследованию в целом является закон государства, в котором наследодатель на момент смерти имел место обычного пребывания."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В исключительных случаях, если все обстоятельства дела ясно указывают на то, что на момент смерти наследодатель был явно более тесно связан с иным государством, чем государство, закон которого применялся бы в соответствии с частью (1), к наследованию применяется закон этого другого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16232. Выбор закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо может избрать в качестве закона, применяемого к нему в связи с вопросами наследования в целом, закон государства, гражданство которого оно имеет на момент выбора закона или на момент своей смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Лицо, имеющее более одного гражданства, может избрать закон любого из государств, гражданство которого оно имеет на момент выбора закона или на момент своей смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Выбор закона должен быть прямо выражен в текстовой форме в распоряжении на случай смерти либо однозначно вытекать из положений этого распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Существенные условия акта, которым осуществляется выбор закона, регулируются избранным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Любое изменение или отмена выбора закона должны соответствовать формальным условиям, предъявляемым к изменению или отмене распоряжения на случай смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16233. Сфера применения закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Закон, установленный на основании статей 16231 или 16232, регулирует вопросы наследования в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Этот закон регулирует, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) основания наследования, время и место открытия наследства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) призвание к наследованию приобретателей наследства, определение их наследственных долей, обязательств, которые могут быть на них возложены наследодателем, и других наследственных прав, включая наследственные права пережившего супруга;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) наследственную правоспособность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) лишение наследства и объявление наследника недостойным;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) передачу наследникам и, по обстоятельствам, отказополучателям имущества, прав и обязательств, входящих в состав наследственной массы, а равно условия и последствия принятия наследства или завещательного отказа либо отказа от наследства или отклонения завещательного отказа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) полномочия, которыми наделяются наследники, исполнители завещания и другие управляющие наследственной массой, в частности в вопросах продажи имущества и выплат кредиторам, без ущерба для полномочий, указанных в частях (4)–(8) статьи 16239;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) ответственность по долгам наследственной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) часть наследства, распоряжение которой разрешается, обязательную долю в наследстве, другие ограничения свободы распоряжения на случай смерти, а также притязания, которые могут предъявлять к наследственной массе или наследникам близкие наследодателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) обязанность выравнивания долей либо сокращения предоставлений при расчете наследственных долей для различных приобретателей наследства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) раздел наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16234. Распоряжения на случай смерти, отличные от соглашений о будущем наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Распоряжение на случай смерти, отличное от соглашения о будущем наследовании, регулируется в вопросах допустимости и действительности по существу законом, который на основании настоящей главы применялся бы к вопросам наследования для лица, составившего распоряжение, если бы оно умерло в день составления распоряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Без ущерба для положений части (1) лицо может избрать в качестве закона, регулирующего сделанное им распоряжение на случай смерти в вопросах допустимости и действительности по существу, закон, который это лицо могло бы избрать в соответствии со статьей 16232 на установленных ею условиях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения части (1) применяются в надлежащих случаях к изменению или отмене распоряжения на случай смерти, отличного от соглашения о будущем наследовании. В случае выбора закона в соответствии с частью (2) изменение или отмена распоряжения имуществом регулируются избранным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16235. Соглашения о будущем наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Соглашение о будущем наследовании в отношении наследственных прав лица в вопросах его допустимости, условий действительности по существу, обязательного для сторон характера и условий расторжения регулируется законом, который на основании настоящей главы применялся бы к вопросам наследования для этого лица в случае, если бы оно умерло в день заключения соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Соглашение о будущем наследовании относительно наследственных прав нескольких лиц допустимо лишь при условии его допустимости всеми законами, которые на основании настоящей главы применялись бы к наследственным правам всех заинтересованных лиц, если бы те умерли в день заключения соглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Соглашение о будущем наследовании, допустимое на основании части (2), в вопросах условий его действительности по существу, обязательного для сторон характера и условий расторжения регулируется законом из числа предусмотренных частью (2), с которым оно наиболее тесно связано."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Без ущерба для положений частей (1)–(3) стороны могут избрать в качестве закона, регулирующего их соглашение о будущем наследовании в вопросах допустимости, условий действительности по существу, обязательного для сторон характера и условий расторжения, закон, который лицо или одно из лиц, чье имущество затрагивается, могло бы избрать в соответствии со статьей 16232 на установленных ею условиях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16236. Условия действительности по существу распоряжений на случай смерти"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В смысле статей 16234 и 16235 к условиям действительности по существу относятся следующие элементы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) правоспособность лица, составившего распоряжение на случай смерти, составлять подобные распоряжения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) особые причины, препятствующие лицу, составившему распоряжение на случай смерти, распорядиться в пользу определенных лиц, или причины, препятствующие лицу получить в наследство имущество от составившего распоряжение лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) допустимость представительства по составлению распоряжения на случай смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) толкование распоряжения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) обман, принуждение, заблуждение и любые другие аспекты согласия или волеизъявления лица, составившего распоряжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если лицо обладает правоспособностью составлять распоряжения на случай смерти на основании закона, применяемого в соответствии со статьями 16234 или 16235, последующая замена применяемого закона не затрагивает его правоспособности в отношении изменения или отмены таких распоряжений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16237. Условия формальной действительности письменных распоряжений на случай смерти"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Письменное распоряжение на случай смерти действительно с точки зрения формы, если его форма соответствует закону:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) государства, в котором было составлено распоряжение или в котором было заключено соглашение о будущем наследовании;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) государства, гражданином которого являлись завещатель или по меньшей мере одно из лиц, права наследования которых затрагивает соглашение о будущем наследовании, в момент составления распоряжения или в момент заключения соглашения либо на момент смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) государства, в котором находилось место жительства завещателя или по меньшей мере одного из лиц, права наследования которых затрагивает соглашение о будущем наследовании, в момент составления распоряжения или в момент заключения соглашения либо на момент смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) государства, в котором находилось место обычного пребывания завещателя или по меньшей мере одного из лиц, права наследования которых затрагивает соглашение о будущем наследовании, в момент составления распоряжения или в момент заключения соглашения либо на момент смерти; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в отношении недвижимого имущества – государства, в котором находится это имущество."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Вопрос о том, находилось ли место жительства завещателя или лиц, права наследования которых затрагивает соглашение о будущем наследовании, в определенном государстве, регулируется законом этого государства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются также к распоряжениям на случай смерти, изменяющим или отменяющим более ранние распоряжения. Изменение или отмена также действительны с точки зрения формы, если они соответствуют любому из законов, в соответствии с которыми на основании части (1) было действительным измененное или отмененное распоряжение на случай смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В целях настоящей статьи любое правовое положение, ограничивающее действие разрешенных форм распоряжений на случай смерти по основаниям возраста, гражданства или других личных обстоятельств завещателя либо лиц, права наследования которых затрагивает соглашение о будущем наследовании, считается относящимся к формальным элементам. Это же правило действует применительно к качествам свидетелей, необходимых для установления действительности распоряжения на случай смерти."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16238. Условия формальной действительности заявления о принятии наследства или отказе от него"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Заявление о принятии наследства, обязательной доли или завещательного отказа либо об отказе от наследства, обязательной доли или отклонении завещательного отказа либо заявление, преследующее цель ограничения ответственности заявителя, действительны с точки зрения формы при условии соблюдения ими требований:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) закона, применяемого к наследованию на основании статей 16231 или 16232; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) закона государства, в котором находится место обычного пребывания лица, делающего заявление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 16239. Особые правила назначения в определенных ситуациях управляющего наследственной массой и его полномочия"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если назначение управляющего является обязательным или требуется по запросу в соответствии с законом государства, в котором находятся судебные инстанции, в чью компетенцию входит вынесение решения о наследовании в соответствии с настоящей главой, а законом, применяемым к наследованию, является иностранный закон, инстанции этого государства, занимающиеся рассмотрением вопроса наследования, могут назначить одного или нескольких управляющих наследственной массой согласно их закону с соблюдением условий, предусмотренных настоящей статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Управляющий/управляющие наследственной массой, назначенный/назначенные в соответствии с настоящей частью, является/являются лицом/лицами, уполномоченным/уполномоченными исполнить завещание умершего и/или управлять его наследственной массой в соответствии с законом, применяемым к наследованию. В случае, когда соответствующий закон не предусматривает возможности управления наследственной массой для лица, не являющегося приобретателем наследственных прав, судебные инстанции государства, в котором должен быть назначен управляющий, могут назначить управляющим третье лицо в соответствии с их законом, если соответствующим законом не предусмотрено иное и если имеется серьезный конфликт интересов между приобретателями наследственных прав либо между приобретателями наследственных прав и кредиторами или другими лицами, предоставляющими обеспечение долгов умершего, разногласие между приобретателями наследственных прав относительно управления наследственной массой либо наследственная масса, сложная в управлении в силу своего характера."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Управляющий/управляющие, назначенный/назначенные в соответствии с частью (1) или, по обстоятельствам, частью (2), является/являются единственным лицом/единственными лицами, уполномоченным/уполномоченными выполнять функции, указанные в частях (4)–(8)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Лицо, назначенное управляющим/лица, назначенные управляющими в соответствии с частями (1)–(3), выполняет/выполняют обязанности по управлению наследственной массой, возложенные на него/на них в соответствии с законом, применяемым к наследованию. Орган, ответственный за назначение, может своим решением установить условия выполнения этих обязанностей в соответствии с законом, применяемым к наследованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если закон, применяемый к наследованию, не предоставляет достаточных полномочий для сохранения имущества из наследственной массы или для защиты прав кредиторов либо других лиц, предоставляющих обеспечение долгов умершего, орган, ответственный за назначение, может принять решение о разрешении управляющему/управляющим выполнять оставшиеся на основе применения принципа исключения обязанности, предусмотренные в этом смысле его законом, а также может своим решением установить особые условия выполнения этих обязанностей в соответствии с данным законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) При выполнении таких оставшихся обязанностей управляющий/управляющие должен/должны соблюдать закон, применяемый к наследованию, в отношении перехода собственности на наследственную массу, обязательств по наследственным долгам, прав приобретателей наследственных прав, в том числе, по обстоятельствам, в отношении права принять наследство или полномочия исполнителя завещания умершего либо отказаться от них."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Без ущерба для положений частей (4)–(6) орган, назначающий одного или нескольких управляющих в соответствии с частями (1)–(3), может в порядке исключения в случаях, когда законом, применяемым к наследованию, является закон третьей страны, предоставить этим управляющим выполнять все обязанности по управлению, предусмотренные законом государства, в котором они были назначены."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) При выполнении таких обязанностей управляющие должны соблюдать, в частности, право приобретателей претендовать на наследство и установление их наследственных прав, в том числе их право на обязательную наследственную долю или право требования в отношении наследственной массы либо в отношении наследников в соответствии с законом, применяемым к наследованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162310. Специальные нормы, налагающие ограничения на наследование или затрагивающие отдельные аспекты наследования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если закон государства, в котором находятся определенные недвижимое имущество, предприятия или имущество иных особых категорий, содержит специальные нормы, устанавливающие по экономическим, семейным или социальным основаниям ограничения для наследования либо затрагивающие наследование такого имущества, эти специальные нормы применяются к наследованию в той мере, в какой по закону данного государства соответствующие нормы применяются независимо от закона, применяемого к наследованию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162311. Адаптация вещных прав"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если лицо ссылается на вещное право, которым оно наделено на основании закона, применяемого к наследованию, а законодательством государства, в котором данное лицо ссылается на вещное право, не предусмотрено такое вещное право, соответствующее право должно быть при необходимости адаптировано в той мере, в какой это возможно, к наиболее близкому ему равнозначному вещному праву из законодательства соответствующего государства с учетом задач и интересов, обеспечиваемых специальным вещным правом, и его правовых последствий."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162312. Коммориенты"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если двое или более лиц, наследование которых регулируется различными законами, умирают при таких обстоятельствах, что невозможно установить, кто из них умер раньше, и если соответствующие законы по-разному разрешают такую ситуацию либо не содержат отвечающих ей положений, ни один из умерших не наделен правом наследования от другого или других умерших."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162313. Выморочное наследство"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В той мере, в какой в соответствии с применяемым к наследованию на основании настоящей главы законом не имеется ни одного наследника или отказополучателя на имущество, завещанное распоряжением на случай смерти, и наследником по закону не является ни одно физическое лицо, применение определенного таким образом закона не затрагивает права государства или назначенного им с этой целью органа приобрести на основании своего закона имущество из наследственной массы, находящееся на его территории, при условии, что кредиторы получают право добиваться удовлетворения своих требований за счет наследственной массы в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 162314. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящая глава применяется к вопросам наследования наследственных масс умерших лиц. Она не применяется к налоговой, таможенной или административной сфере."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Из сферы применения настоящей главы исключаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) статус физического лица, семейные отношения и отношения, которые в соответствии с применяемым к ним законом признаются имеющими сравнимые последствия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) правоспособность физических лиц без ущерба для положений пункта c) части (2) статьи 16233 и статьи 16236;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) вопросы исчезновения, отсутствия или предполагаемой смерти физического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обязательства, возникающие из режима имущества супругов и режима имущества в рамках отношений, которые согласно применяемому к ним закону признаются имеющими сравнимые с браком последствия;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) обязательства по содержанию, помимо обязательств, возникающих в случае смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) условия формальной действительности сделанных в устной форме распоряжений о режиме имущества на случай смерти;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) права собственности и имущество, созданные или переданные в порядке, отличном от наследования, например, в порядке предоставления, в рамках режима общей собственности с применением к нему права пережившего партнера, в рамках пенсионных программ, договоров страхования и аналогичных им соглашений без ущерба для положений пункта i) части (2) статьи 16233;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) вопросы правового регулирования коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, такие как положения учредительных документов и уставов коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица, в которых оговаривается судьба акций в случае смерти их членов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) роспуск, прекращение деятельности и слияние коммерческих обществ и других организаций, учрежденных или нет как юридические лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) учреждение, управление и прекращение существования траста;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"k) характер вещных прав; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"l) любые случаи регистрации в реестре прав собственности на недвижимое или движимое имущество, включая законодательные требования к такой регистрации, а также последствия регистрации или нерегистрации таких прав в реестре.»."}],"id":"art-i","label":"Ст.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[70,81,"l5"]],"t":"p","text":"В Закон о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова № 1125/2002 (Официальный монитор Республики Молдова, 2002 г., № 82–86, ст.663), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. После формулы принятия дополнить закон текстом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава I"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 11 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Ст.11. – Утвердить стандартные формы согласно приложениям 1–9 к настоящему закону.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Дополнить закон главой II следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава II"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПОЛОЖЕНИЯ О ВВЕДЕНИИ В ДЕЙСТВИЕ ИЗМЕНЕНИЙ, ВНЕСЕННЫХ ЗАКОНОМ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"О МОДЕРНИЗАЦИИ ГРАЖДАНСКОГО КОДЕКСА И ВНЕСЕНИИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ИЗМЕНЕНИЙ В НЕКОТОРЫЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬНЫЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"АКТЫ №133/2018"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие положения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.5. – (1) Положения настоящей главы регулируют введение в действие изменений в Гражданский кодекс, внесенных Законом № 133/2018."},{"id":"art-ii-p2","spans":[[129,139,"l6"]],"t":"p","text":"(2) Положения статьи 6 Гражданского кодекса с изменениями, внесенными Законом № 133/2018, и положения Закона о нормативных актах № 100/2017 применяются в части, не регулируемой положениями настоящей главы."},{"id":"art-ii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения Гражданского кодекса в редакции, предшествующей вступлению в силу Закона о модернизации Гражданского кодекса и внесении изменений в некоторые законодательные акты № 133/2018, толкуются автономно, без возможности ссылки на изменения в Гражданском кодексе, внесенные Законом № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.6. – (1) Изменения в Гражданском кодексе, внесенные Законом № 133/2018, вступают в силу с 1 марта 2019 года, за исключением внесенных в статью 464 и главу XXVI (Страхование) раздела III книги третьей, которые вступят в силу с 1 января 2020 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правительству до 1 марта 2019 года обеспечить повторное опубликование в Официальном мониторе Республики Молдова Гражданского кодекса и настоящего закона с изменениями, внесенными в том числе указанным в части (1) законом, придав разделам, главам, частям в составе глав, параграфам, статьям Гражданского кодекса и их частям новую нумерацию и исправив, при необходимости, все ссылки на статьи и их части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если на дату повторного опубликования в соответствии с положениями части (2) отдельные правовые положения еще не вступили в силу, в соответствующем издании Официального монитора Республики Молдова делается отметка о последующей дате вступления их в силу. Невключение в повторно опубликованный Гражданский кодекс старых положений главы XXVI (Страхование) раздела III книги третьей не влияет на их действие до 1 января 2020 года согласно части (1)."},{"id":"art-ii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Всякий раз, когда законодательные или нормативные акты ссылаются на Гражданский кодекс, на определенную статью или положение, утратившие силу или измененные, либо на статьи, перенумерованные впоследствии в соответствии с указанным в части (1) законом, ссылка считается сделанной на соответствующие положения, которые их заменяют, или на перенумерованную статью."},{"id":"art-ii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Всякий раз, когда нормативные акты ссылаются на правовые положения из законов, которые признаны утратившими силу статьей XVII Закона № 133/2018, ссылка считается сделанной на соответствующие положения Гражданского кодекса, которые их заменяют."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения о введении в действие изменений,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"внесенных в книгу первую"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.7. – Положения статьи 16 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 применяются к уведомлениям, направленным начиная с 1 марта 2019 года, независимо от момента возникновения правовой ситуации, к которой относится уведомление."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.8. – Положения статей 681–6817 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются с 1 марта 2019 года, хотя бы управляющий и был назначен до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.9. – Изменения, внесенные Законом № 133/2018 в положения книги первой Гражданского кодекса, касающиеся реорганизации или ликвидации юридического лица, не применяются к процедурам реорганизации или ликвидации, если решение компетентного органа о начале реорганизации или ликвидации было принято до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.10. – (1) Юридические лица, зарегистрированные в Республике Молдова, а также филиалы и представительства иностранных юридических лиц обязаны до 1 января 2024 года:"},{"id":"art-ii-p5-a","spans":[],"t":"p","text":"а) привести свои учредительные документы и/или уставы и регламенты филиалов и представительств в соответствие с изменениями к статьям 102 и 103 Гражданского кодекса, внесенными Законом № 133/2018;"},{"id":"art-ii-p5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) запросить производство необходимых изменений согласно пункту а) в государственном реестре юридических лиц или в другом публичном реестре, в котором они зарегистрированы в соответствии с законом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если юридическое лицо по собственной инициативе вносит изменение в учредительный документ и/или устав ранее срока, указанного в части (1), оно должно обеспечить одновременное выполнение положений части (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Регистрация изменений в учредительных документах и/или уставах юридических лиц в соответствии с пунктом b) части (1) и частью (2) осуществляется без взимания регистрационных сборов и платежей за регистрацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Изменения в статьях 102 и 103 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются с 1 марта 2019 года независимо от того, произведены ли изменения, предусмотренные частью (1) настоящей статьи. В частности, с 1 марта 2019 года применяются следующие правила:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) филиалы и представительства юридического лица, зарегистрированные до 1 марта 2019 года, для целей применения действующего законодательства считаются отделениями соответствующего юридического лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) информация из государственного реестра юридических лиц или из другого предусмотренного законом публичного реестра, касающаяся филиалов и/или представительств юридического лица, считается информацией об отделениях юридического лица."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если зарегистрированный в Республике Молдова до 1 марта 2019 года филиал иностранного юридического лица имеет статус юридического лица, отличного от иностранного юридического лица, он перестает иметь статус отличного юридического лица с момента внесения изменений согласно части (1) или, по обстоятельствам, части (2). При этом в течение предусмотренного частью (1) или, по обстоятельствам, частью (2) срока иностранное юридическое лицо, преследующее или не преследующее цель извлечения прибыли, может инициировать преобразование зарегистрированного в Республике Молдова филиала в общество с ограниченной ответственностью с единственным участником или, по обстоятельствам, в одну из соответствующих организационно-правовых форм, предусмотренных для юридических лиц Республики Молдова, не преследующих цель извлечения прибыли."},{"id":"art-ii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Ссылки в действующем законодательстве на филиал или представительство юридического лица считаются ссылками на отделение юридического лица до приведения законодательства в соответствие со статьями 102 и 103 Гражданского кодекса с изменениями, внесенными Законом № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.11. – Положения статьи 214 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 применяются, если обязательство по совершению сделки оформлено после 1 марта 2019 года или возникло на основании закона после той же даты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.12. – Положения статьи 2415 Гражданского кодекса, внесенной Законом № 133/2018, применяются к данному третьим лицом согласию начиная с 1 марта 2019 года, хотя бы сделка, на которую дано согласие, и была совершена до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.13. – Изменения положений Гражданского кодекса относительно пресекательных сроков, внесенные Законом № 133/2018, не применяются к срокам, течение которых началось до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.14. – (1) Положения части (2) статьи 256 и статьи 2561 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются по мере создания технических условий, но не позднее чем с 1 марта 2021 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Правительству Республики Молдова в указанный в части (1) срок создать реестр доверенностей и обеспечить его функционирование."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.15. – Стороны договора, заключенного до 1 марта 2019 года, могут начиная с этой даты допускать договором отступления от правовых положений об исковой давности в соответствии со статьей 270 Гражданского кодекса с изменениями, внесенными Законом № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.16. – Положения статьи 2791 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 применяются к срокам исковой давности, течение которых (в том числе вследствие перерыва текущего срока) началось после 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.17. – Формальности по оглашению подпадают под положения закона, действующего на момент их выполнения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.18. – До завершения технической корректировки правоустанавливающих публичных реестров (статья 28312 Гражданского кодекса) держатели этих реестров начиная с 1 марта 2019 года применяют положения главы II (Правоустанавливающие публичные реестры) раздела V книги первой Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018, с соответствующими корректировками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.19. – (1) Положения главы II (Правоустанавливающие публичные реестры) раздела V книги первой Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 не затрагивают права, приобретенные до 1 марта 2019 года и не зарегистрированные приобретателем до 1 марта 2019 года. Приобретатель права, приобретенного до 1 марта 2019 года, может требовать регистрации своего права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) настоящей статьи применяются только к государственному регистру транспорта, судовому реестру или судовой книге и другим правоустанавливающим публичным реестрам (статья 28312 Гражданского кодекса), за которыми до 1 марта 2019 года закон не признавал правоустанавливающий характер."},{"id":null,"spans":[[410,420,"l7"]],"t":"p","text":"(3) Положения пункта 8) части (2) статьи 28327 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 относительно регистрации личности будущих выгодоприобретателей в реестре не применяются к доверительному управлению, осуществляемому доверительными управляющими–профессиональными участниками, которые получили лицензию на деятельность по доверительному управлению инвестициями согласно Закону о рынке ценных бумаг № 199/1998."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения о введении в действие изменений,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"внесенных в книгу вторую"},{"id":null,"spans":[[177,188,"l8"]],"t":"p","text":"Ст.20. – Изменения положений части (2) статьи 288 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, не затрагивают положения статьи 59 Закона о кадастре недвижимого имущества № 1543/1998, которые будут применяться и в дальнейшем."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.21. – Строение или другие вещи либо работы, прочно связанные с землей, зарегистрированные в разделе B реестра недвижимого имущества (именуемые далее в настоящей части в составе главы недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B), с 1 марта 2019 года перестают быть отдельным недвижимым имуществом и становятся составной частью земельного участка при условии, что на эту дату одно и то же лицо или одни и те же лица владеют на праве собственности как недвижимым имуществом, отдельно зарегистрированным в разделе В, так и земельным участком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.22. – (1) Недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, согласно ранее действовавшему законодательству не являвшееся частью земельного участка, на котором расположено, на 1 марта 2019 года принадлежавшее лицу, отличному от собственника земельного участка, не становится составной частью земельного участка и продолжает считаться недвижимым имуществом. Это же правило применяется к недвижимому имуществу, отдельно зарегистрированному в разделе B, находящемуся в общей собственности, если любой из сособственников является также собственником земельного участка или если только некоторые сособственники земельного участка являются собственниками недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) применяются соответствующим образом к недвижимому имуществу, отдельно зарегистрированному в разделе B, которое должно быть возведено на земельном участке другого лица в силу права строительства, возникшего до 1 марта 2019 года, или на основании договора, заключенного до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.23. – (1) Собственник земельного участка, на котором расположено недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, и которое не становится составной частью земельного участка на 1 марта 2019 года в соответствии со статьей 22, имеет преимущественное право покупки в случае продажи недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, а собственник недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, имеет преимущественное право покупки в случае продажи земельного участка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, расположено на части земельного участка и может беспрепятственно использоваться на данной части земельного участка, то преимущественное право покупки применяется только в отношении части земельного участка, необходимой для осуществления права собственности на недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Любое условие, заключенное после 1 марта 2019 года, исключающее или ограничивающее предусмотренное настоящей статьей преимущественное право покупки, является ничтожным."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей статьи не применяются в случае, когда земельный участок принадлежит государству или административно-территориальной единице."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.24. – Если после 1 марта 2019 года земельный участок и недвижимое имущество, отдельно зарегистрированные в разделе B, становятся собственностью одного и того же лица или одних и тех же лиц, то со дня приобретения недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, перестает быть недвижимым имуществом и становится составной частью земельного участка, на котором расположено. Данное положение не применяется, если недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, уже является составной частью земельного участка согласно настоящей части в составе главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.25. – (1) Тот факт, что на основании статей 21, 22 или 24 недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, перестает быть недвижимым имуществом и становится составной частью земельного участка, на котором оно расположено, не влечет за собой изменения отметок в реестре недвижимого имущества, в отношении же составных частей земельного участка, отдельно зарегистрированных в разделе B, такие отметки сохраняются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если на основании статей 21, 22 или 24 недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, перестает быть недвижимым имуществом и становится составной частью земельного участка, на котором оно расположено, с той же даты применяются следующие положения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) если земельный участок был обременен ограниченным вещным правом, считается, что ограниченное вещное право распространяется, насколько это возможно, и на недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, которое перестало быть недвижимым имуществом и стало составной частью земельного участка, на котором оно расположено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, которое перестало быть недвижимым имуществом и стало составной частью земельного участка, на котором оно расположено, было обременено ограниченным вещным правом, считается, что ограниченное вещное право распространяется, насколько это возможно, и на земельный участок, на котором недвижимое имущество расположено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случаях, предусмотренных пунктами a) и b), когда как земельный участок, так и недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, были обременены ипотечными правами в пользу разных ипотечных кредиторов, считается, что ипотечные кредиторы одинакового ранга имеют одинаковые ипотечные права того же ранга, с правом получить удовлетворение своих требований в результате осуществления ипотечного права пропорционально стоимости объекта, на который каждый из них ранее имел ипотечное право. При определении стоимости объекта учитывается его стоимость на момент, когда недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, перестало быть недвижимым имуществом и стало составной частью земельного участка, на котором расположено;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случаях, предусмотренных пунктами а) и b), когда как земельный участок, так и недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, были обременены ограниченными вещными правами, отличными от ипотечного права, в пользу разных правообладателей, эти права сохраняют свою юридическую силу до их прекращения в соответствии со своим содержанием, как если бы недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, не перестало быть недвижимым имуществом и не стало составной частью земельного участка, на котором расположено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Расширение объекта ограниченного вещного права согласно части (2) осуществляется по праву в силу настоящего закона без регистрации в реестре недвижимого имущества. Любое заинтересованное лицо может требовать внесения исправлений в реестр недвижимого имущества с целью отражения расширения права согласно части (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения настоящей части в составе главы и новые положения статей 288–2884 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, не затрагивают положения статей 278 и 2873 Налогового кодекса и другие положения налогового законодательства, согласно которым определенное недвижимое имущество, составные части недвижимого имущества или части такового, права на него или доли прав на него подлежат налогообложению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.26. – (1) В силу Закона № 133/2018 с 1 марта 2019 года устанавливается право суперфиция на земельный участок, принадлежащий лицу, не являющемуся государством или административно-территориальной единицей, в пользу собственника недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B (кроме временных строений), и в пользу собственника недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе C реестра недвижимого имущества, если собственник соответствующего недвижимого имущества на 1 марта 2019 года находится в одной из следующих ситуаций:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) имеет право владения или пользования земельным участком на основании закона или договора, кроме права суперфиция;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) не имеет никаких прав на земельный участок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном пунктом b) части (1), право суперфиция устанавливается только на часть земельного участка, необходимую для обслуживания недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе В. Конкретный размер части земельного участка определяется собственником земельного участка по требованию суперфициария или по инициативе собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном пунктом а) части (1), если собственник недвижимого имущества имеет указанное право только на часть соответствующего земельного участка, право суперфиция распространяется только на часть земельного участка, на которую у него есть указанное право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.27. – (1) Право суперфиция, предусмотренное статьей 26, устанавливается на определенный срок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если правовой или административный акт либо закон, регулирующий право, указанное в пункте а) части (1) статьи 26, устанавливает срок действия указанного права, по истечении которого собственник земельного участка становится полноправным собственником соответствующего недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, право суперфиция, предусмотренное статьей 26, прекращается по истечении срока действия указанного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случаях, не подпадающих под действие части (2), собственник земельного участка и суперфициарий обязаны обговорить и определить срок права суперфиция договором. Положения о договоре, устанавливающем суперфиций, применяются соответствующим образом к договору, определяющему срок права суперфиция."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Суперфициарий вправе требовать, чтобы срок права суперфиция был не меньше предполагаемой продолжительности функционирования недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B. Собственник земельного участка вправе требовать, чтобы срок права суперфиция был не больше предполагаемой продолжительности функционирования недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если суперфициарий и собственник земельного участка не смогли договориться о сроках права суперфиция согласно части (3), любой из них может предъявить иск в судебную инстанцию об установлении ею судебным решением срока права суперфиция с учетом всех обстоятельств дела и в соответствии с критериями, предусмотренными частью (4)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Наличие у собственника земельного участка права требовать от суперфициария уплату роялти и размер роялти определяются законодательством, применимым к отношениям между собственником земельного участка и суперфициарием."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.28. – (1) В силу Закона № 133/2018 с 1 марта 2019 года устанавливается право суперфиция на земельный участок, принадлежащий государству или административно-территориальным единицам (независимо от того, относится ли он к публичной или к частной сфере), в пользу собственника недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B (кроме временных строений), и в пользу собственника недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе C реестра недвижимого имущества, если собственник соответствующего недвижимого имущества на 1 марта 2019 года находится в одной из следующих ситуаций:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) имеет право найма земельного участка с правом строительства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) имеет право концессии земельного участка;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) имеет право пользования земельным участком на основе частно-государственного партнерства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) имеет право владения или пользования земельным участком, отличное от предусмотренных пунктами а)–с);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) не имеет никаких прав на земельный участок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Суперфициарий, обладающий законным правом суперфиция на основании пунктов d) или e) части (1), обязан уплачивать в государственный или, по обстоятельствам, местный бюджет годовой роялти в размере платы за наем земельного участка государства, предусмотренной ежегодным законом о государственном бюджете. Категории лиц, освобожденных от уплаты годового роялти, определяются ежегодным законом о государственном бюджете. Это обязательство распространяется и на последующего приобретателя отдельно зарегистрированного имущества и права суперфиция."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае, предусмотренном пунктом e) части (1), право суперфиция устанавливается только на часть земельного участка, необходимую для обслуживания недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе В. Конкретный размер части земельного участка определяется собственником земельного участка по требованию суперфициария или по инициативе собственника."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В случаях, предусмотренных пунктами а)–d) части (1), если собственник соответствующего недвижимого имущества имеет указанное право только на соответствующую часть земельного участка, право суперфиция распространяется только на часть земельного участка, на которую у него есть указанное право."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Право суперфиция, предусмотренное настоящей статьей, является бессрочным. Однако если правовой или административный акт либо закон, регулирующий право, указанное в пунктах а)–d) части (1), устанавливает срок действия указанного права, по истечении которого собственник земельного участка становится полноправным собственником соответствующего недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, право суперфиция, предусмотренное настоящей статьей, прекращается по истечении срока действия указанного права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.29. – Положения статей 26 и 27 не затрагивают право собственника земельного участка или право какого-либо компетентного органа требовать в соответствии с действующим законодательством сноса недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, по предусмотренным применимым законом основаниям."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.30. – Право суперфиция, предусмотренное статьями 26–28, возникает автоматически без его регистрации в реестре недвижимого имущества. Любое заинтересованное лицо может требовать регистрации данного права в реестре недвижимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.31. – Положения статьи 2881 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, не затрагивают любого рода прав лица, не являющегося собственником земельного участка, строить и становиться собственником возведенного строения или работ, приобретенных до 1 марта 2019 года и сохраняющих юридическую силу до их прекращения в соответствии с их содержанием, установленным до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.32. – (1) Положения части (2) статьи 2883 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются в случае, когда собственник единицы кондоминиума становится также собственником соответствующей доли права на общие части."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) До наступления обстоятельства, предусмотренного частью (1), недвижимым имуществом является только единица кондоминиума."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.33. – (1) При применении положений статей 3302, 3304, 332 и 333 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018, допускается ссылка на период владения до 1 марта 2019 года, если при этом соблюдены прочие условия соответствующей приобретательной давности, на которые делается ссылка."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) При применении положений статьи 3302 Гражданского кодекса, внесенной Законом № 133/2018, допускается ссылка на регистрацию в соответствующем реестре, осуществленную до 1 марта 2019 года, если в соответствии с действующим на дату регистрации законом регистрация носила правоустанавливающий характер. В противном случае считается, что регистрация носит правоустанавливающий характер с 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от положений части (1) настоящей статьи при применении положений статьи 3304 Гражданского кодекса, внесенной Законом № 133/2018, допускается ссылка только на период владения после 1 марта 2011 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Право давностного собственника ссылаться на срок приобретательной давности, исполнившийся до 1 марта 2019 года, не затрагивается."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.34. – (1) Залог, установленный до 1 марта 2019 года:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) регулируется законом, действующим на дату его установления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) с 1 марта 2019 года имеет такой же ранг очередности, какова степень очередности, которую он имел до 1 марта 2019 года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) с 1 марта 2019 года осуществляется на основании положений Гражданского кодекса с изменениями, внесенными Законом № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Залогодержатель, вступивший во владение заложенным имуществом до 1 марта 2019 года, имеет право продавать, приобретать заложенное имущество или осуществлять другие права в соответствии с Гражданским кодексом, измененным Законом № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Залог, установленный до 1 марта 2019 года в отношении денежных средств, с 1 марта 2019 года считается залогом права на денежные средства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Положения частей (1) и (2) применяются в равной мере к ипотеке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.35. – (1) Положения статьи 490 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 не применяются к ипотечному праву, установленному до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[[200,210,"l9"]],"t":"p","text":"(2) Представленные уведомления об исполнении ипотечного права и предварительные уведомления об исполнении ипотечного права, зарегистрированные до 1 марта 2019 года в соответствии с Законом об ипотеке № 142/2008, рассматриваются как уведомления об исполнении, представленные или, по обстоятельствам, зарегистрированные в соответствии со статьей 497 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.36. – (1) Если предметом ипотеки, установленной до 1 марта 2019 года, является только недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, а земельный участок, на котором находится обремененное ипотекой недвижимое имущество, отдельно зарегистрированное в разделе B, принадлежит третьему лицу и передано в пользование ипотечному должнику, то после исполнения ипотечного права новый собственник недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, приобретает права и обязанности ипотечного должника в соответствии со сделкой, устанавливающей условия пользования земельным участком."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) настоящей статьи применяются также к ипотеке, установленной начиная с 1 марта 2019 года в отношении недвижимого имущества, отдельно зарегистрированного в разделе B, которое продолжает считаться недвижимым имуществом в соответствии со статьей 22."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения о введении в действие изменений,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"внесенных в книгу третью"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.37. – Положения статей 6011–6016 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются к сделкам, совершенным должником начиная с 1 марта 2019 года, хотя бы требование кредитора и возникло до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.38. – Положения статей 62320–62323 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются начиная с 1 марта 2019 года также к обязательствам, вытекающим из договоров, заключенных до 1 марта 2019 года, или из других оснований, возникших до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.39. – (1) Если договор, заключенный после 1 марта 2019 года, ссылается на расторжение договора или отказ от договорных отношений, то считается, что ссылка сделана на расторжение договорных отношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если нормативный акт, независимо от момента его принятия, ссылается на расторжение договора или отказ от договорных отношений, то считается, что ссылка сделана на расторжение договорных отношений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.40. – (1) Изменения в статьях 7921–797 Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются в случае преимущественного права покупки, вытекающего из договора, только если договор заключен после 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Изменения в статьях 7921–797 Гражданского кодекса, внесенные указанным в части (1) настоящей статьи законом, применяются к преимущественному праву покупки, предусмотренному частью (1) настоящей статьи, а также к преимущественному праву покупки, предусмотренному законом только в отношении договоров купли-продажи, заключенных после 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В отступление от положений части (2), если обязанное лицо сделало обладателю преимущественного права покупки соответствующее предложение о продаже, а преимущественное право покупки обладателя в отношении этого предложения прекратилось до 1 марта 2019 года, это преимущественное право покупки не применяется к договору купли-продажи, заключенному после 1 марта 2019 года, который содержит условия продажи, не являющиеся для покупателя более благоприятными, чем условия продажи, предусмотренные в указанном предложении о продаже. Это же правило применяется соответствующим образом, если обладатель преимущественного права покупки отказался от него в отношении предложения о продаже, сделанного до 1 марта 2019 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.41. – (1) Договоры инвестиции в строительство, заключенные начиная с 1 марта 2019 года, считаются договорами купли-продажи строящегося недвижимого имущества в смысле статьи 8086 Гражданского кодекса, внесенной Законом № 133/2018, и подпадают под действие правовых положений, применимых к этим договорам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае договоров об инвестициях в строительство, заключенных до 1 марта 2019 года, которые не соответствуют пункту c) части (1) статьи 8087 Гражданского кодекса, внесенной Законом № 133/2018, подрядчик, который обладает только правом найма земельного участка с правом застройки, обязан приобрести право собственности на земельный участок, на котором ведется строительство, и передать его инвесторам не позднее ввода данного строения в эксплуатацию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.42. – (1) Ссылки в действующем законодательстве на договор финансового лизинга считаются ссылками на договор лизинга, регулируемый Гражданским кодексом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ссылки в действующем законодательстве на договор операционного лизинга, считаются ссылками на договор имущественного найма, регулируемый Гражданским кодексом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.43. – Судебное мировое соглашение может содержать исполнительную надпись нотариуса, хотя бы оно и не было заключено в нотариальной форме."},{"id":null,"spans":[[171,181,"l7"]],"t":"p","text":"Ст.44. – К профессиональным участникам, которые обладали лицензией на деятельность по доверительному управлению инвестициями в соответствии с Законом о рынке ценных бумаг № 199/1998, применяются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) исключение, предусмотренное вторым предложением части (2) статьи 12351 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) исключение, предусмотренное пунктом c) части (2) статьи 143121 Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 5"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения о введении в действие изменений,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"внесенных в книгу четвертую"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.45. – (1) Положения книги четвертой Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018 применяются к наследству лиц, умерших 1 марта 2019 года или после этой даты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не затрагивают действительность завещательных распоряжений, составленных до 1 марта 2019 года в соответствии с законом, действующим на дату их составления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) На дарения, осуществленные по договорам дарения, заключенным до 1 марта 2019 года, не распространяется обязанность отчитываться о дарениях, предусмотренная положениями книги четвертой Гражданского кодекса в редакции Закона № 133/2018, если даритель умер до 1 марта 2020 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения о введении в действие изменений,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"внесенных в книгу пятую"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст.46. – Изменения в книге пятой Гражданского кодекса, внесенные Законом № 133/2018, применяются только к частноправовым отношениям, осложненным иностранным элементом, вытекающим из сделок, совершенных начиная с 1 марта 2019 года, или юридических фактов, совершенных начиная с 1 марта 2019 года.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Дополнить закон приложениями 6–9 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Приложение 6"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"отзыва дистанционного договора или договора,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"заключенного вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(заполните соответствующие рубрики и верните этот бланк"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"только в случае, если Вы хотите отозвать договор)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Кому"},{"spans":[],"t":"note","target":null,"text":"[Здесь профессионал вписывает свое наименование, адрес и, при наличии, номер факса и адрес электронной почты]"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Настоящим сообщаю/сообщаем вам об отзыве мной/нами договора о продаже следующих товаров/предоставлении следующих услуг"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Заказанного (заказанных) на дату/Полученного (полученных) на дату"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Имя потребителя (потребителей)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Адрес потребителя (потребителей)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Подпись потребителя (только если этот формуляр заполняется на бумаге)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. Дата"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 7"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ИНСТРУКЦИИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"по осуществлению права отзыва дистанционного договора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"или договора, заключенного вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Право на отзыв"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"У Вас есть право без объяснения причин отозвать настоящий договор в течение 14 календарных дней."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Предусмотренный для отзыва срок истекает спустя 14 календарных дней со дня [впишите одну из формулировок в соответствии с пунктом 1) Инструкции по заполнению]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для осуществления права отзыва необходимо уведомить нас [впишите информацию в соответствии с пунктом 2) Инструкции по заполнению] о Вашем намерении отозвать настоящий договор, отправив однозначное заявление (например, письмо, отправленное по почте, факсу или на адрес электронной почты). В этих целях Вы можете, но не обязаны, использовать прилагаемую стандартную форму отзыва договора [впишите формулировку в соответствии с пунктом 3) Инструкции по заполнению]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В целях соблюдения установленного срока Вам достаточно отправить нам сообщение об осуществлении Вашего права отзыва до истечения срока отзыва."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Последствия отзыва"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если Вы отзовете договор, мы возместим все полученные от Вас платежи, включая расходы на доставку (кроме дополнительных расходов, связанных с Вашим выбором другого способа доставки взамен предлагаемого нами самого дешевого способа стандартной доставки), без каких-либо необоснованных задержек и в любом случае не позднее 14 календарных дней со дня, в который мы получили сообщение о Вашем решении отозвать договор. Мы осуществим это возмещение с использованием тех платежных средств, которые использовали Вы для осуществления первоначальной операции, за исключением случаев, когда Вы прямо согласитесь принять другие платежные средства; в любом случае Вы не понесете никаких расходов вследствие данного возмещения [впишите формулировку в соответствии с пунктом 4) Инструкции по заполнению]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Впишите одну из формулировок в соответствии с пунктом 5) Инструкции по заполнению]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Впишите формулировку в соответствии с пунктом 6) Инструкции по заполнению]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Инструкция по заполнению"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Впишите одну из следующих формулировок в кавычках:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) в случае договора об оказании услуг, договора об оказании публичной услуги водоснабжения и канализации, договора о поставке природного газа, договора о поставке электрической энергии, когда они не предназначены к продаже в ограниченном объеме или в установленном количестве, договора о поставке тепловой энергии или договора о предоставлении цифрового контента без использования материального носителя – «заключения договора»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае договора купли-продажи – «когда Вы или указанное Вами третье лицо, отличное от перевозчика, становитесь фактическим владельцем товаров или получаете над ними контроль»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в случае договора, относящегося к нескольким товарам, заказанным в рамках одного заказа и доставляемым отдельно, – «когда Вы или указанное Вами третье лицо, отличное от перевозчика, становитесь фактическим владельцем последнего товара»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае договора о доставке товара, состоящего из нескольких партий или частей, – «когда Вы или указанное Вами третье лицо, отличное от перевозчика, становитесь фактическим владельцем последней партии или части»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в случае договора о регулярных поставках товаров в течение установленного периода – «когда Вы или указанное Вами третье лицо, отличное от перевозчика, становитесь фактическим владельцем первого товара»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Впишите свое имя, адрес местонахождения и, при необходимости, номер телефона, номер факса и адрес электронной почты."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Если на своей веб-странице вы предоставляете потребителю возможность заполнить и представить в электронном виде информацию об отзыве договора, введите формулировку: «Вы также можете заполнить и отправить в электронном виде на нашу веб-страницу [впишите интернет-адрес] стандартную форму отзыва или любое другое однозначное заявление. Если Вы используете этот вариант, мы незамедлительно отправим Вам на долгосрочном носителе (например, по электронной почте) подтверждение получения заявления об отзыве.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) В случае договоров купли-продажи, в которых вы не предлагали забрать товар самостоятельно, при отзыве договора впишите следующую формулировку: «Мы можем отсрочить возмещение до тех пор, пока товары не будут возвращены или пока Вы не представите доказательства отправки товаров обратно, в зависимости от того, что наступит раньше.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) Если потребитель получил товары по договору, впишите одну из следующих формулировок:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) «Мы заберем товары.»; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Отправьте товары или вручите их непосредственно нам или... [если применимо, впишите имя и адрес местонахождения лица, уполномоченного Вами на получение товаров] без необоснованной задержки и в любом случае не позднее 14 календарных дней с момента, когда мы получили сообщение о Вашем решении отозвать договор. Срок считается соблюденным, если товары отправлены обратно до истечения срока в 14 календарных дней.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) «Мы покроем расходы, связанные с возвратом товаров.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Вы должны будете покрыть прямые расходы, связанные с возвратом товаров.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В дистанционном договоре, если вы не предлагаете оплатить стоимость возврата товаров, а товары в силу их характера нельзя вернуть в обычном порядке почтой – «Вы должны будете покрыть прямые расходы, связанные с возвратом товаров, в размере [впишите сумму] леев.»; или, если стоимость возврата товаров не может быть обоснованно рассчитана заранее – «Вы должны будете покрыть прямые расходы, связанные с возвратом товаров. Максимальная стоимость возврата товаров составит приблизительно [впишите сумму] леев.»; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В случае договоров, заключаемых вне торговых помещений, по которым товары доставляются потребителю на дом в момент заключения договора, если такие товары в силу их характера нельзя вернуть в обычном порядке почтой – «Мы заберем товары и покроем связанные с этим расходы.»; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) «Вы несете ответственность исключительно за снижение стоимости товаров вследствие обращения с ними способом, иным чем предусмотренный для ознакомления с сущностью, характеристиками и способом применения товаров.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) Для договора об оказании услуг, об оказании публичной услуги водоснабжения и канализации, договора о поставке природного газа, договора о поставке электрической энергии, когда они не предназначены к продаже в ограниченном объеме или в установленном количестве, или договора о поставке тепловой энергии впишите следующую формулировку: «Если Вы оказание услуг или оказание публичной услуги водоснабжения и канализации/поставки природного газа/поставки электрической энергии/поставки тепловой энергии [ненужное вычеркнуть] запросили в предусмотренный для отзыва период, Вы должны уплатить нам сумму, соответствующую услугам, оказанным до того, как Вы уведомили нас об осуществлении своего права отзыва договора, по отношению к полной стоимости поставок по договору.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 8"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть A"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации по договорам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"о пакетном туре с использованием гиперссылок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Комбинация предоставляемых вам туристских услуг – это пакетный тур в значении статей 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Таким образом, Вы получаете все права, предусмотренные законодательством, которые применяются к пакетным услугам. Общество (общества) XY несет (несут) полную ответственность за надлежащее выполнение пакетного тура в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кроме того, согласно законодательству общество (общества) XY предоставляет (предоставляют) гарантии возврата Ваших платежей, а при включении в пакетный тур транспортных услуг, обеспечивает (обеспечивают) Ваше возвращение на родину в случае ее (их) несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Дополнительная информация об основных правах в соответствии с Гражданским кодексом [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Следуя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Основные права согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы получат всю существенную информацию о пакетном туре до заключения договора о пакетном туре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Всегда существует по меньшей мере один профессионал, который несет ответственность за надлежащее выполнение всех туристских услуг, включенных в договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристам сообщается номер телефона для экстренной связи или данные о контактном пункте, в котором они могут связаться с организатором или посредником пакетного тура."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут передать пакетный тур другому лицу после надлежащего уведомления и, при необходимости, оплаты дополнительных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Цена пакетного тура может быть увеличена только в связи с увеличением специальных расходов (например, стоимости топлива), а также если это прямо предусмотрено в договоре, но в любом случае не позднее 20 дней до начала реализации пакетного тура. Если увеличение цены составляет более восьми процентов стоимости пакетного тура, турист может заявить о расторжении договора. Если организатор оставляет за собой право увеличения цены, турист имеет право на скидку при снижении соответствующих цен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение и могут получить полное возмещение любых платежей, если какой-либо из существенных элементов пакетного тура, кроме цены, значительно изменился. Если до начала реализации пакетного тура ответственный за пакетный тур профессионал отменяет его, туристы имеют право на возврат оплаты и, по обстоятельствам, на возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение до начала реализации пакетного тура при исключительных обстоятельствах, например, в случае серьезных проблем безопасности в пункте назначения, которые могут повлиять на оказание пакетных услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Кроме того, туристы могут в любое время до начала реализации пакетного тура расторгнуть договор при условии уплаты соразмерных и обоснованных комиссионных за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если после начала реализации пакетного тура важные элементы пакетного тура не могут быть выполнены так, как было оговорено, туристу должны быть предложены подходящие альтернативные услуги без каких-либо дополнительных затрат. Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение, если услуги не выполнены в соответствии с договором и это существенно влияет на реализацию пакетного тура, а организатор не устраняет проблему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы также имеют право на скидку и/или выплату компенсации за нанесенный ущерб, если туристские услуги не выполнены или выполнены ненадлежащим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Организатор должен оказать помощь туристу, находящемуся в сложной ситуации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если организатор или посредник пакетного тура становится несостоятельным, платежи подлежат возвращению. Если организатор или, по обстоятельствам, посредник предоставления пакетного тура становится несостоятельным после начала исполнения пакетного тура, а транспорт включен в пакетный тур, возвращение туристов на родину гарантируется. XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за предоставление защиты в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]. Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть B"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации по договорам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"о пакетном туре в случаях, не являющихся предметом части А"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Комбинация предоставляемых Вам туристских услуг – это пакетный тур в значении статей 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Таким образом, Вы получаете все права, предусмотренные законодательством, которые применяются к пакетным услугам. Общество (общества) XY несет (несут) полную ответственность за надлежащее выполнение пакетного тура в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кроме того, согласно законодательству общество (общества) XY предоставляет (предоставляют) гарантии возврата Ваших платежей, а при включении в пакетный тур транспортных услуг, обеспечивает (обеспечивают) Ваше возвращение на родину в случае ее (их) несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Основные права согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы получат всю существенную информацию о пакетном туре до заключения договора о пакетном туре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Всегда существует по меньшей мере один профессионал, который несет ответственность за надлежащее выполнение всех туристских услуг, включенных в договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристам сообщается номер телефона для экстренной связи или данные о контактном пункте, в котором они могут связаться с организатором или посредником пакетного тура."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут передать пакетный тур другому лицу после надлежащего уведомления и, при необходимости, оплаты дополнительных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Цена пакетного тура может быть увеличена только в связи с увеличением специальных расходов (например, стоимости топлива), а также если это прямо предусмотрено в договоре, но в любом случае не позднее 20 дней до начала реализации пакетного тура. Если увеличение цены составляет более восьми процентов стоимости пакетного тура, турист может заявить о расторжении договора. Если организатор оставляет за собой право увеличения цены, турист имеет право на скидку при снижении соответствующих цен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение и могут получить полное возмещение любых платежей, если какой-либо из существенных элементов пакетного тура, кроме цены, значительно изменился. Если до начала реализации пакетного тура ответственный за пакетный тур профессионал отменяет его, туристы имеют право на возврат оплаты и, по обстоятельствам, на возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение до начала реализации пакетного тура при исключительных обстоятельствах, например, в случае серьезных проблем безопасности в пункте назначения, которые могут повлиять на оказание пакетных услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Кроме того, туристы могут в любое время до начала реализации пакетного тура расторгнуть договор при условии уплаты соразмерных и обоснованных комиссионных за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если после начала реализации пакетного тура важные элементы пакетного тура не могут быть выполнены так, как было оговорено, туристу должны быть предложены подходящие альтернативные услуги без каких-либо дополнительных затрат. Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение, если услуги не выполнены в соответствии с договором и это существенно влияет на реализацию пакетного тура, а организатор не устраняет проблему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы также имеют право на скидку и/или выплату компенсации за нанесенный ущерб, если туристские услуги не выполнены или выполнены ненадлежащим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Организатор должен оказать помощь туристу, находящемуся в сложной ситуации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если организатор или посредник пакетного тура становится несостоятельным, платежи подлежат возвращению. Если организатор или, по обстоятельствам, посредник предоставления пакетного тура становится несостоятельным после начала исполнения пакетного тура, а транспорт включен в пакетный тур, возвращение туристов на родину гарантируется. XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за предоставление защиты в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]. Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Веб-страница, на которой доступен текст статей 1131–1145 Гражданского кодекса]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть C"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации в случае,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"когда организатор передает данные другому профессионалу"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в соответствии с частью (3) статьи 1134 Гражданского кодекса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если Вы заключаете договор с организаций АВ не позднее 24 часов с момента получения подтверждения брони от организации XY, туристские услуги, оказываемые XY и АВ, составляют пакетный тур в смысле статей 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Таким образом, Вы получаете все права, предусмотренные законодательством, которые применяются к пакетным услугам. Общество (общества) XY несет (несут) полную ответственность за надлежащее выполнение пакетного тура в целом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Кроме того, согласно законодательству общество (общества) XY предоставляет (предоставляют) гарантии возврата Ваших платежей, а при включении в пакетный тур транспортных услуг, обеспечивает (обеспечивают) Ваше возвращение на родину в случае ее (их) несостоятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Дополнительная информация об основных правах в соответствии с Гражданским кодексом [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перейдя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Основные права согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы получат всю существенную информацию о пакетном туре до заключения договора о пакетном туре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Всегда существует по меньшей мере один профессионал, который несет ответственность за надлежащее выполнение всех туристских услуг, включенных в договор."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристам сообщается номер телефона для экстренной связи или данные о контактном пункте, в котором они могут связаться с организатором или посредником пакетного тура."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут передать пакетный тур другому лицу после надлежащего уведомления и, при необходимости, оплаты дополнительных расходов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Цена пакетного тура может быть увеличена только в связи с увеличением специальных расходов (например, стоимости топлива), а также если это прямо предусмотрено в договоре, но в любом случае не позднее 20 дней до начала реализации пакетного тура. Если увеличение цены составляет более восьми процентов стоимости пакетного тура, турист может заявить о расторжении договора. Если организатор оставляет за собой право увеличения цены, турист имеет право на скидку при снижении соответствующих цен."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение и могут получить полное возмещение любых платежей, если какой-либо из существенных элементов пакетного тура, кроме цены, значительно изменился. Если до начала реализации пакетного тура ответственный за пакетный тур профессионал отменяет его, туристы имеют право на возврат оплаты и, по обстоятельствам, на возмещение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение до начала реализации пакетного тура при исключительных обстоятельствах, например, в случае серьезных проблем безопасности в пункте назначения, которые могут повлиять на оказание пакетных услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Кроме того, туристы могут в любое время до начала реализации пакетного тура расторгнуть договор при условии уплаты соразмерных и обоснованных комиссионных за расторжение."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если после начала реализации пакетного тура важные элементы пакетного тура не могут быть выполнены так, как было оговорено, туристу должны быть предложены подходящие альтернативные услуги без каких-либо дополнительных затрат. Туристы могут заявить о расторжении договора без уплаты комиссионных за расторжение, если услуги не выполнены в соответствии с договором и это существенно влияет на реализацию пакетного тура, а организатор не устраняет проблему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Туристы также имеют право на скидку и/или выплату компенсации за нанесенный ущерб, если туристские услуги не выполнены или выполнены ненадлежащим образом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Организатор должен оказать помощь туристу, находящемуся в сложной ситуации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Если организатор или посредник пакетного тура становится несостоятельным, платежи подлежат возвращению. Если организатор или, по обстоятельствам, посредник предоставления пакетного тура становится несостоятельным после начала исполнения пакетного тура, а транспорт включен в пакетный тур, возвращение туристов на родину гарантируется. XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за предоставление защиты в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]. Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 9"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть A"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации в случае,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"когда профессионал, предоставляющий онлайн-услуги, связанные"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с пакетными турами согласно пункту a) части (1)"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"статьи 11449 Гражданского кодекса, является"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"перевозчиком, предлагающим билет в оба конца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если после выбора и оплаты одной туристской услуги Вы забронировали дополнительные туристские услуги для своей поездки или отдыха через нашу организацию/XY, Вы НЕ можете воспользоваться правами, предоставленными в отношении пакетного тура согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В связи с этим наша организация/XY не несет ответственность за надлежащее выполнение дополнительных туристских услуг. В случае возникновения сложностей просим обращаться к соответствующему поставщику услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Тем не менее если Вы забронировали какие-либо дополнительные туристские услуги в ходе одного посещения сайта бронирования нашей организации/XY, то данные туристские услуги становятся частью связанной туристкой услуги. В данном случае XY в соответствии с требованиями законодательства предоставляет гарантии возврата ваших платежей XY за услуги, которые не были оказаны по причине несостоятельности XY и, при необходимости, вашего возвращения на родину. Обращаем ваше внимание на то, это не предполагает возврата платежей в случае несостоятельности соответствующего поставщика услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Более подробная информация о защите в случае несостоятельности [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перейдя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за защиту в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Примечание: Защита в случае несостоятельности не относится к договорам со сторонами, отличными от XY, которые могут быть исполнены невзирая на несостоятельность XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть B"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации в случае,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"когда профессионал, предоставляющий онлайн-услуги,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"связанные с пакетными турами согласно пункту a) части (1) статьи 11449 Гражданского кодекса, не является перевозчиком,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"предлагающим билет в оба конца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если после выбора и оплаты одной туристской услуги Вы забронировали дополнительные туристские услуги для своей поездки или отдыха через нашу организацию/XY, Вы НЕ можете воспользоваться правами, предоставленными в отношении пакетного тура согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В связи с этим наша организация/XY не несет ответственность за надлежащее выполнение индивидуальных туристских услуг. В случае возникновения сложностей просим обращаться к соответствующему поставщику услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Тем не менее если Вы забронировали какие-либо дополнительные туристские услуги в ходе одного посещения сайта бронирования нашей организации/XY, то данные туристские услуги являются частью связанной туристкой услуги. В данном случае XY в соответствии с требованиями законодательства предоставляет гарантии возврата ваших платежей XY за услуги, которые не были оказаны по причине несостоятельности XY. Обращаем ваше внимание на то, что это не предполагает возврата платежей в случае несостоятельности соответствующего поставщика услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Более подробная информация о защите в случае несостоятельности [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перейдя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за защиту в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Примечание: Защита в случае несостоятельности не относится к договорам со сторонами, отличными от XY, которые могут быть исполнены невзирая на несостоятельность XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть C"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации об услугах,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"связанных с пакетными турами согласно пункту a) части (1) статьи 11449"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Гражданского кодекса, при заключении договоров в присутствии"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"оператора (не являющегося перевозчиком, предлагающим"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"билет в оба конца) и туриста"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если после выбора и оплаты одной туристской услуги Вы забронировали дополнительные туристские услуги для своей поездки или отдыха через нашу организацию/XY, Вы НЕ можете воспользоваться правами, предоставленными в отношении пакетного тура согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В связи с этим наша организация/XY не несет ответственность за надлежащее выполнение индивидуальных туристских услуг. В случае возникновения сложностей просим обращаться к соответствующему поставщику услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Тем не менее если Вы забронировали какие-либо дополнительные туристские услуги в ходе одного посещения или в рамках одного и того же контакта с нашей организацией/XY, то данные туристские услуги являются частью связанной туристкой услуги. В данном случае XY в соответствии с требованиями законодательства предоставляет гарантии возврата ваших платежей XY за услуги, которые не были оказаны по причине несостоятельности XY. Обращаем ваше внимание на то, что это не предполагает возврата платежей в случае несостоятельности соответствующего поставщика услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за защиту в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]. Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Примечание: Защита в случае несостоятельности не относится к договорам со сторонами, отличными от XY, которые могут быть исполнены невзирая на несостоятельность XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"[Веб-страница, на которой можно получить доступ к статьям 1131–1145 Гражданского кодекса]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть D"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации в случае,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"когда профессионал, предоставляющий онлайн-услуги,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"связанные с пакетными турами согласно пункту b) части (1) статьи 11449"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Гражданского кодекса, является перевозчиком,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"предлагающим билет в оба конца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если Вы забронировали дополнительные туристские услуги для своей поездки или отдыха посредством данной ссылки/данных ссылок, Вы НЕ можете воспользоваться правами, предоставленными в отношении пакетного тура согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В связи с этим наша организация/XY не несет ответственность за надлежащее выполнение соответствующих дополнительных туристских услуг. В случае возникновения сложностей просим обращаться к соответствующему поставщику услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Тем не менее если Вы забронировали какие-либо дополнительные туристские услуги посредством данной ссылки/данных ссылок не позднее 24 часов с момента получения подтверждения брони от нашей организации/XY, то указанные туристские услуги являются частью связанной туристкой услуги. В данном случае XY в соответствии с требованиями законодательства предоставляет гарантии возврата ваших платежей XY за услуги, которые не были оказаны по причине несостоятельности XY и, при необходимости, для вашего возвращения на родину. Обращаем ваше внимание на то, что это не предполагает возврата платежей в случае несостоятельности соответствующего поставщика услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Более подробная информация о защите при несостоятельности [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перейдя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за защиту в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Примечание: Защита в случае несостоятельности не относится к договорам со сторонами, отличными от XY, которые могут быть исполнены невзирая на несостоятельность XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Часть E"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стандартная форма предоставления информации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в случае, когда профессионал, предоставляющий онлайн-услуги,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"связанные с пакетными турами согласно пункту b) части (1) статьи 11449 Гражданского кодекса, не является перевозчиком,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"предлагающим билет в оба конца"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если Вы забронировали дополнительные туристские услуги для своей поездки или отдыха посредством данной ссылки/данных ссылок, Вы НЕ можете воспользоваться правами, предоставленными в отношении пакетного тура согласно статьям 1131–1145 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В связи с этим наша организация/ XY не несет ответственность за надлежащее выполнение соответствующих дополнительных туристских услуг. В случае возникновения сложностей просим обращаться к соответствующему поставщику услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Тем не менее если Вы забронировали индивидуальные туристские услуги посредством данной ссылки/данных ссылок не позднее 24 часов с момента получения подтверждения брони от нашей организации/ XY, то указанные туристские услуги являются частью связанной туристкой услуги. В данном случае XY в соответствии с требованиями законодательства предоставляет гарантии возврата ваших платежей XY за услуги, которые не были оказаны по причине несостоятельности XY. Обращаем ваше внимание на то, что это не предполагает возврата платежей в случае несостоятельности соответствующего поставщика услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Более подробная информация о защите при несостоятельности [предоставляется в виде гиперссылки]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Перейдя по гиперссылке, турист получает следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"XY заключил договор о защите в случае несостоятельности с YZ [субъект, ответственный за защиту в случае несостоятельности, например, гарантийный фонд, страховая компания или другие лица в установленном Правительством порядке]."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Туристы могут связаться с этим субъектом или, по обстоятельствам, компетентным органом (контактные данные, включая имя, географический адрес, адрес электронной почты и номер телефона), если в оказании услуг им отказано по причине несостоятельности XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Примечание: Защита в случае несостоятельности не относится к договорам со сторонами, отличными от XY, которые могут быть исполнены невзирая на несостоятельность XY."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статьи 1131–1145 Гражданского кодекса [гиперссылка].»."}],"id":"art-ii","label":"Ст.II.","note_count":1,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[52,71,"l10"]],"t":"p","text":"Во втором предложении части (1) статьи 49 Семейного кодекса № 1316/2000 (Официальный монитор Республики Молдова, 2001 г., № 47–48, ст. 210), с последующими изменениями, слово «отца» заменить словом «родителя»."}],"id":"art-iii","label":"Ст.III.","note_count":0,"num":"iii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[40,51,"l11"]],"t":"p","text":"Часть (1) статьи 8 Закона об адвокатуре № 1260/2002 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2010 г., № 159, ст. 582), с последующими изменениями, дополнить пунктом f) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«f) осуществляют деятельность доверительного собственника.»."}],"id":"art-iv","label":"Ст.IV.","note_count":0,"num":"iv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[20,31,"l12"]],"t":"p","text":"В Закон о нотариате № 1453/2002 (Официальный монитор Республики Молдова, 2002 г., № 154–157, ст. 1209), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Часть (1) статьи 35 дополнить пунктом o3) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«o3) осуществление деятельности доверительного собственника;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 511 признать утратившей силу."}],"id":"art-v","label":"Ст.V.","note_count":0,"num":"v","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[33,43,"l13"]],"t":"p","text":"Закон о защите прав потребителей № 105/2003 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2011 г., № 176–181, ст. 513), с последующими изменениями, дополнить статьями 281 и 282 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 281. Органы, наделенные функциями контроля несправедливых условий в договорах"},{"id":"art-vi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Агентство по защите прав потребителей и надзору за рынком осуществляет контроль за соблюдением положений статей 712–7204 Гражданского кодекса в части, касающейся договоров с потребителями и установления несправедливых условий в договорах, по требованию потребителя или по собственной инициативе, в соответствии с законом."},{"id":"art-vi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Коммерсант обязан предоставить Агентству по защите прав потребителей и надзору за рынком, по запросу, копии с оригинала подлежащих контролю договоров с потребителем, с соблюдением законодательства о защите персональных данных и других обязательств соблюдения конфиденциальности, предусмотренных законом или договором."},{"id":"art-vi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае установления несправедливых условий в договоре, заключенном с потребителем, Агентство по защите прав потребителей и надзору за рынком составляет констатирующий акт и обращается в судебную инстанцию с иском о признании ничтожности этих условий."},{"id":"art-vi-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае установления несправедливых условий договорных положений, разработанных для использования во множестве договоров, судебная инстанция констатирует ничтожность этих условий, распоряжается об исключении их из договора, налагая при этом на коммерсанта обязанность исключить эти условия из договоров с тем же предметом, заключенных с другими потребителями, а также запрет включать такие условия в другие договоры, которые будут заключаться с потребителями."},{"id":"art-vi-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Для предотвращения включения в договоры несправедливых условий действия, указанные в частях (3) и (4), могут быть направлены отдельно или совместно против ряда коммерсантов из того же сектора экономики или их объединений, которые используют или рекомендуют использовать такие же договорные условия или аналогичные условия."},{"id":"art-vi-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Потребитель, непосредственно потерпевший ущерб в связи с договорами, заключенными с нарушением положений закона, или общественные объединения потребителей вправе в предусмотренном законом порядке подавать иски в судебную инстанцию в защиту прав и законных интересов потерпевших потребителей с целью признания ничтожными договорных условий, которые предполагаются несправедливыми."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 282. Орган по надзору за соблюдением законодательства в области защиты прав потребителей при заключении дистанционных договоров и договоров, заключенных вне торговых помещений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Агентство по защите прав потребителей и надзору за рынком является органом по надзору за соблюдением законодательства в области защиты прав потребителей при заключении дистанционных договоров и договоров, заключенных вне торговых помещений, включая положения статей 5752, 6783–67814, 704–7116, 8031 и 8032 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В целях прекращения нарушения положений, предусмотренных частью (1), потребители или их законные представители и общественные объединения потребителей, имеющие законный интерес по защите потребителей, могут:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) предъявлять судебные иски к коммерсантам, совершившим нарушения законодательства, предусмотренного частью (1); или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обращаться в Агентство по защите прав потребителей и надзору за рынком в целях предъявления им судебных исков к коммерсантам, совершившим нарушения законодательства, предусмотренного частью (1)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Органы публичной власти, наделенные функциями по защите прав потребителей, и конкурирующие коммерсанты могут обращаться в Агентство по защите прав потребителей и надзору за рынком в связи с нарушением законодательства, предусмотренного частью (1), в целях предъявления судебных исков к коммерсантам, совершившим такие нарушения.»."}],"id":"art-vi","label":"Ст.VI.","note_count":0,"num":"vi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[63,73,"l14"]],"t":"p","text":"Статью 220 Уголовно-процессуального кодекса Республики Молдова № 122/2003 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2013 г., № 248–251, ст. 699), с последующими изменениями, дополнить частями (5) и (6) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(5) В случае признания лица, предъявившего гражданский иск, гражданским истцом, но вынесения впоследствии постановления о прекращении уголовного преследования, или о прекращении производства по уголовному делу, или о выведении лица из-под уголовного преследования, со дня, когда это постановление вступает в законную силу, начинается течение нового срока исковой давности по гражданскому иску."},{"id":"art-vii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Если судебная инстанция удовлетворила гражданский иск в принципе или оставила его без рассмотрения, со дня, когда этот приговор вступает в законную силу, начинается течение нового срока исковой давности по гражданскому иску.»."}],"id":"art-vii","label":"Ст.VII.","note_count":0,"num":"vii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[55,65,"l15"]],"t":"p","text":"В Гражданский процессуальный кодекс Республики Молдова № 225/2003 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2018 г., № 285–294, ст. 436), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. В части (3) статьи 39 слово «филиала» заменить в обоих случаях словом «отделения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. В статье 40:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) после слов «прочно связанные с землей,» дополнить словами «владельческие иски в отношении этого имущества,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) признать утратившей силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) изменение касается только текста на государственном языке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Дополнить кодекс статьей 411 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 411. Подсудность по делам о наследстве"},{"id":"art-viii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В судебную инстанцию по месту открытия наследства подаются следующие иски:"},{"id":"art-viii-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"а) о праве наследования, о размере наследственной доли, а также о принятии или отказе от наследства;"},{"id":"art-viii-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) о признании наследника недостойным;"},{"id":"art-viii-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) наследника в отношении владельца наследственной массы (притязание на наследство);"},{"id":"art-viii-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) о недействительности завещательных распоряжений;"},{"id":"art-viii-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) о разделе наследственной массы и плане раздела, о договоре раздела или договоре о приостановлении раздела наследственного имущества;"},{"id":"art-viii-p1-f","spans":[],"t":"p","text":"f) основанием для которых является право, приобретенное по завещательному отказу или возложению;"},{"id":"art-viii-p1-g","spans":[],"t":"p","text":"g) о привлечении к ответственности попечителя, управляющего наследственной массой или исполнителя завещания либо о прекращении их полномочий;"},{"id":"art-viii-p1-h","spans":[],"t":"p","text":"h) о возбуждении процесса несостоятельности наследственной массы."},{"id":"art-viii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) настоящей статьи имеют преимущественную силу перед положениями части (1) статьи 40."},{"id":"art-viii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Иски кредиторов умершего и других кредиторов наследственной массы предъявляются в судебную инстанцию по месту открытия наследства. Это правило не исключает подсудность другим инстанциям по выбору истца в соответствии со статьей 39 и не устраняет исключительную подсудность в соответствии со статьей 40."},{"id":"art-viii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) В случае, если место открытия наследства находится за пределами Республики Молдова, однако в соответствии с законом это дело подсудно национальным судебным инстанциям, иски по вопросам, указанным в частях (1) и (3) настоящей статьи, предъявляются в судебную инстанцию по месту нахождения основной части имущества, расположенного на территории Республики Молдова, или – в случае его отсутствия – в судебную инстанцию, компетентную в соответствии со статьей 38.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В части (1) статьи 87:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте b) слова «об истребовании» заменить словами «о передаче», а слово «истребуемого» – словом «требуемого»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункты i) и j) признать утратившими силу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами j1) и j2) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«j1) во владельческих исках – в размере 20 процентов стоимости имущества;"},{"id":"art-viii-p4-j2","spans":[],"t":"p","text":"j2) в исках о выполнении регистрации, исках о подтверждении и исках о внесении исправлений в предусмотренный законом публичный реестр – стоимостью вещного права или требования;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В пункте b) части (1) статьи 104 слово «филиала;» заменить словом «отделения;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. В статье 111:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (3) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(3) Если начало течения срока определяется событием или моментом времени в течение дня, в частности, сообщением процессуального акта, день наступления события или момента не принимается в расчет при исчислении срока.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Если начало течения срока определяется началом дня, этот день включается в срок.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. В статье 112:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Срок, исчисляемый неделями, месяцами или временем, охватывающим несколько месяцев (годом, полугодием, кварталом), истекает в случае, предусмотренном частью (3) статьи 111, в тот день последней недели или последнего месяца, который по своему названию или по своему числу соответствует дню, на который приходится событие или момент времени, а в случае, предусмотренном частью (4) статьи 111, в тот день последней недели или последнего месяца, который предшествует дню, который по своему названию или по своему числу соответствует начальному дню течения срока.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Если последний месяц не имеет соответствующего числа, определенного согласно части (1), срок истекает в последний день этого месяца.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. В статье 175:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) дополнить пунктом a1) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a1) внести отметку об иске в отношении прав ответчика в предусмотренные законом публичные реестры;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Арест или запрет, наложенный на право, зарегистрированное в предусмотренном законом публичном реестре, не препятствует совершению обладателем права сделок по распоряжению правом, при условии, что сделкой явно предполагается ее совершение под отлагательным условием снятия ареста или запрета. Право приобретателя в таком случае подлежит лишь предварительной регистрации.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Дополнить кодекс статьей 1751 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 1751. Внесение отметки об иске в предусмотренный законом публичный реестр"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случаях, предусмотренных статьей 28327 Гражданского кодекса, и в других предусмотренных законом случаях иск отмечается по просьбе истца в предусмотренном законом публичном реестре без вмешательства судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Во всех других случаях, не предусмотренных частью (1), истец может обратиться в судебную инстанцию за распоряжением о внесении отметки об иске."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если законом не предусмотрено иное, отметка, внесенная в отношении права, зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре, не препятствует выполнению регистрации, предварительной регистрации или внесению отметок в пользу третьих лиц без согласия заявителя или выгодоприобретателя отметки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Судебная инстанция постановляет внесение отметки об иске, а не о наложении ареста на имущество или запрета в отношении права, зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре, если внесение отметки об иске представляет собой меру, достаточную для защиты законных интересов истца."},{"id":"art-viii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения статьи 176 о порядке наложения ареста на имущество применяются соответствующим образом к условиям вынесения судебной инстанцией распоряжения о внесении отметки об иске."},{"id":"art-viii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Если иск, в отношении которого постановлено внесение отметки, удовлетворяется, истец может обратить взыскание в отношении зарегистрированного права как на ответчика, так и на любое другое лицо, которое приобрело его впоследствии.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Пункт а) статьи 262 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a) до определения правопреемника юридического лица, выбывшего из дела, или до определения наследника либо назначения лица, уполномоченного представлять наследственную массу (исполнитель завещания, обладающий полномочиями по управлению, попечитель или управляющий наследственной массой, назначенный нотариусом, или управляющий процессом несостоятельности наследственной массы), – в случаях, предусмотренных пунктом а) части (1) статьи 260. Наследник не обязан продолжать процесс до принятия наследства или до истечения срока для отказа от наследства.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Раздел II дополнить подразделом B4 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«B4. ПРОИЗВОДСТВО ПО ВЛАДЕЛЬЧЕСКИМ ИСКАМ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Глава XXII4"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРОИЗВОДСТВО ПО ВЛАДЕЛЬЧЕСКИМ ИСКАМ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 27815. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В производстве по владельческим искам рассматриваются иски, которые защищают владение на основании статей 308–311 Гражданского кодекса (владельческие иски)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Владельческие иски рассматриваются судебной инстанцией в соответствии с общими правилами рассмотрения гражданских исков, за исключениями, установленными положениями настоящей главы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 27816. Рассмотрение иска и пути обжалования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Владельческие иски рассматриваются в срочном и первоочередном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Не допускаются встречный иск и любые другие заявления, в том числе о принятии мер по обеспечению, которыми запрашивается защита права в отношении спорного имущества, за исключением случаев, предусмотренных статьями 310 и 311 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Решение по владельческому иску может быть обжаловано только в кассационном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 27817. Преюдициальная сила решения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Судебное решение, которым удовлетворен владельческий иск, имеет преюдициальную силу в последующих владельческих исках между теми же сторонами и основанных на тех же фактах. Однако оно не имеет такой силы в отношении последующего иска в отношении существа права."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Судебное решение, которым удовлетворен иск в отношении существа права, имеет преюдициальную силу в последующих владельческих исках в отношении того же имущества между теми же сторонами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Ответчик в процессе по владельческому иску не имеет права предъявить иск в отношении существа права до тех пор, пока судебное решение, которым удовлетворяется владельческий иск, не вступит в окончательную силу и не будет выполнено."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Вместе с тем ответчик может предъявить иск в отношении существа права до момента, предусмотренного частью (3), если докажет, что не мог выполнить судебное решение, которым удовлетворяется владельческий иск, по вине истца по владельческому иску.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Пункт i) части (1) статьи 279 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«i) о приобретательной давности права вопреки содержанию публичного реестра;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. В пунктах а) и b) части (2) статьи 302 слова «месту пребывания» заменить словами «месту временного пребывания»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Главу XXXII изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава XXXII"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРИОБРЕТАТЕЛЬНАЯ ДАВНОСТЬ ПРАВА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ВОПРЕКИ СОДЕРЖАНИЮ ПУБЛИЧНОГО РЕЕСТРА"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 327. Сфера применения и компетенция"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящей главы применяются к ходатайствам о констатации приобретательной давности на основании статьи 3304 Гражданского кодекса и к выполнению соответствующей регистрации в предусмотренном законом публичном реестре."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Ходатайство о приобретательной давности подается в судебную инстанцию по месту нахождения недвижимого имущества, а в случае другого имущества – по месту нахождения или в соответствующий территориальный офис органа, компетентного в выполнении регистрации и исключении из соответствующего предусмотренного законом публичного реестра."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 328. Содержание ходатайства о приобретательной давности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявитель указывает в ходатайстве о приобретательной давности дату начала своего владения имуществом в качестве собственника, основание приобретательной давности, зарегистрировано или нет данное имущество в предусмотренном законом публичном реестре, а также имя либо наименование прежнего владельца или его преемника, если они ему известны."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) К ходатайству о приобретательной давности прилагаются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) свидетельство о смерти, выданное в подтверждение факта смерти обладателя права, зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре, или, по обстоятельствам, свидетельство (подтверждение, выписка и т.д.), выданное компетентным органом в подтверждение факта прекращения существования юридического лица, обладавшего правом, зарегистрированным в предусмотренном законом публичном реестре;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) свидетельство, выданное компетентным органом в подтверждение того, было или нет открыто наследство обладателю права, зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре, а в случае положительного ответа – кто является наследниками;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) для недвижимого имущества – свидетельство, выданное примэрией, на чьей подведомственной территории находится недвижимое имущество, подтверждающее, что данное имущество не относится к публичной сфере государства или административно-территориальной единицы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) свидетельство об отсутствии у заявителя задолженностей перед национальным публичным бюджетом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если применимо – документ, констатирующий сделку, которой заявитель обосновывает свое право владения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) для недвижимого имущества – техническая кадастровая документация по недвижимому имуществу, выполненная за счет заявителя согласно закону авторизованным физическим или юридическим лицом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) выписка из предусмотренного законом публичного реестра с указанием зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре обладателя права или регистрации заявления об отказе от собственности, а также наличия или отсутствия у имущества обременения обязательствами, выданная компетентным органом–держателем соответствующего реестра; в случае, если недвижимое имущество не зарегистрировано в предусмотренном законом публичном реестре в пользу другого лица и не обременено обязательствами, – свидетельство, выданное территориальным кадастровым органом, подтверждающее указанный факт, а также тот факт, что при регистрации данному недвижимому имуществу не был присвоен кадастровый номер;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) список с фамилиями, именами и домашними адресами по меньшей мере двух свидетелей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 329. Рассмотрение ходатайства о приобретательной давности и порядок его обжалования"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) После подачи ходатайства о приобретательной давности судебная инстанция определением принимает решение о вызове в суд обладателя права, зарегистрированного в предусмотренном законом публичном реестре, или его преемников, если они известны, а также о выдаче предупреждения, подлежащего вывешиванию, по обстоятельствам, на соответствующем объекте недвижимости, в помещении судебной инстанции и компетентного органа, предусмотренного частью (2) статьи 327, и опубликованию в Официальном мониторе Республики Молдова и других изданиях широкого распространения в Республике Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Объявление и публикация должны содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) наименование судебной инстанции, выдавшей предписание, номер и дату определения, которым оно выдано;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) фамилию, имя либо наименование владельца и его адрес или, по обстоятельствам, место нахождения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) указание на то, что владелец ссылается на приобретение собственности или другого вещного права в силу приобретательной давности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) точное указание имущества. В случае недвижимого имущества – точное указание недвижимого имущества, его почтового адреса и, если применимо, кадастрового или топографического номера, а в случае его отсутствия – находящихся вблизи объектов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) адресованное всем тем, кто заинтересован в выдвижении возражений, предупреждение о том, что в противном случае по истечении шести месяцев с момента опубликования судебная инстанция приступит к рассмотрению дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Расходы, необходимые для выполнения формальностей по размещению и опубликованию объявлений, несет заявитель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Факт выполнения формальностей, предусмотренных частью (3), вносится в протокол, составленный секретарем суда, и приобщается к материалам дела."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Если в срок, предусмотренный пунктом е) части (2), не было подано возражений, или если лицо, зарегистрированное в предусмотренном законом публичном реестре, умерло, прекратило существование в качестве юридического лица либо отказалось от собственности, судебная инстанция выносит решение после заслушивания заявителя и свидетелей и после проверки выполнения условий, предусмотренных законом для приобретения требуемого права в силу приобретательной давности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В случае подачи возражений по ходатайству о приобретательной давности о них сообщается заявителю для составления отзыва на них на общих основаниях. После получения отзыва на возражения назначается срок для рассмотрения ходатайства о приобретательной давности с вызовом в суд заявителя и противных сторон, которым направляются копии ходатайства о приобретательной давности и составленного заявителем отзыва на возражения."},{"id":"art-viii-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Во всех случаях судебная инстанция обязана удостовериться, соблюдены ли условия, предусмотренные Гражданским кодексом для приобретения требуемого права в силу приобретательной давности в соответствии со статьей 3304 Гражданского кодекса."},{"id":"art-viii-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) Судебное решение может быть обжаловано в апелляционном порядке. Решение апелляционного суда не может быть обжаловано в кассационном порядке, является окончательным и вступает в законную силу с момента оглашения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 330. Регистрация права приобретательной давности в предусмотренном законом публичном реестре"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявитель может запросить предварительную регистрацию права приобретательной давности на основании судебного решения, которым удовлетворено ходатайство о приобретательной давности, до вступления его в окончательную силу. Подтверждение предварительной регистрации осуществляется на основании вступившего в окончательную силу судебного решения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Во всех случаях регистратор предусмотренного законом публичного реестра не сможет распорядиться о регистрации права в силу приобретательной давности, если оно было зарегистрировано или предварительно зарегистрировано в пользу другого лица, хотя бы и по истечении срока приобретательной давности; если была внесена только одна отметка, право может быть зарегистрировано с условием непротивопоставимости регистрации лицу, запросившему внесение отметки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Заявитель признается собственником с момента регистрации на законном основании в предусмотренном законом публичном реестре права собственности, приобретенного в силу приобретательной давности согласно статье 3304 Гражданского кодекса.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. В пункте а) части (1) статьи 460 слова «или филиал» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. В части (1) статьи 461:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"изменения в пункте c) касаются только текста на государственном языке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт h) признать утратившим силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Дополнить кодекс статьями 4621–4627 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 4621. Компетенция судебных инстанций Республики Молдова по делам о наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Национальные судебные инстанции могут рассматривать дела о наследовании, если место открытия наследства в соответствии с Гражданским кодексом находится на территории Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4622. Договорная подсудность дел о аследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если наследодатель избрал надлежащим образом для регулирования своего наследства закон Республики Молдова, стороны процесса могут согласиться о том, чтобы исключительная компетенция принятия решений по любому вопросу о наследовании принадлежала национальным судебным инстанциям, если это не ущемляет прав третьих лиц, приобретающих права в этом наследстве."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Такое соглашение о договорной подсудности должно быть составлено в письменной форме, датировано и подписано заинтересованными сторонами. Каждое сообщение в электронной форме для целей подписания соглашения приравнивается к сообщению в письменной форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4623. Отклонение компетенции по делам о наследовании в случае выбора закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Если наследодатель избрал для регулирования своего наследования закон иностранного государства, рассматривающая дело национальная судебная инстанция в соответствии со статьей 4621:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) может по требованию одной из сторон процесса отклонить компетенцию, если сочтет, что судебные инстанции государства, закон которого был избран, в большей степени компетентны для вынесения решений по наследованию с учетом его характерных особенностей, таких как место обычного пребывания сторон и место нахождения имущества; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обязана отклонить компетенцию, если стороны в соответствии со статьей 4622 пришли к согласию о предоставлении компетенции судебным инстанциям иностранного государства, закон которого избран."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4624. Принятие компетенции по делам о наследовании в случае выбора закона"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Национальным судебным инстанциям, закон которых избрал наследодатель, принадлежит компетенция принятия решений по наследованию, если:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) судебная инстанция иностранного государства, прежде рассматривавшая дело, отклонила компетенцию в связи с обстоятельствами, предусмотренными статьей 4623;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) стороны процесса в соответствии со статьей 4622 согласились о предоставлении компетенции национальным судебным инстанциям; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) стороны процесса явным образом признали компетенцию национальной судебной инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4625. Компетенция по делам о наследовании по основаниям явки в суд"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в ходе разбирательства в национальной судебной инстанции, осуществляющей свою компетенцию в соответствии со статьей 4624, выяснилось, что не все стороны являются также сторонами соглашения о выборе компетентной судебной инстанции, инстанция продолжает осуществлять компетенцию, если эти стороны явились в суд и не оспаривают компетенцию инстанции."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если стороны, не являющиеся сторонами соглашения о выборе компетентной судебной инстанции, оспаривают компетенцию инстанции, указанной в части (1), инстанция отклоняет компетенцию. В таком случае компетенция принятия решений по наследованию принадлежит судебным инстанциям, компетентным на основании статей 4621 или 4626."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4626. Субсидиарная компетенция по делам о наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если место обычного пребывания наследодателя в момент смерти находится за пределами Республики Молдова, то в случае, когда входящее в состав наследственной массы имущество находится в Республике Молдова, компетенция принятия решений по наследованию принадлежит национальным судебным инстанциям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) постольку, поскольку наследодатель на дату смерти имел гражданство Республики Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если не соблюдено условие, предусмотренное пунктом a), – постольку, поскольку наследодатель ранее имел место обычного пребывания в Республике Молдова, с условием, что на момент подачи дела в судебную инстанцию после смены места обычного пребывания прошло не более пяти лет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если условия, предусмотренные частью (1), не выполнены, национальным судебным инстанциям принадлежит компетенция вынесения решений по имуществу, входящему в состав наследственной массы и находящемуся на территории Республики Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 4627. Процессуальные ограничения в делах о наследовании"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если в состав наследственной массы входит имущество, находящееся в иностранном государстве, по просьбе одной из сторон процесса национальная судебная инстанция, компетентная в принятии решений по наследованию, может воздержаться от вынесения решения по одной или нескольким вещам из данного имущества, если достоверно известно, что ее решение в отношении этих вещей не будет являться в данном иностранном государстве признанным и, по обстоятельствам, подлежащим исполнению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1) не затрагивают право сторон на отграничение предмета спора, рассматриваемого национальными судебными инстанциями.»."}],"id":"art-viii","label":"Ст.VIII.","note_count":0,"num":"viii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[53,63,"l16"]],"t":"p","text":"Статью 11 Исполнительного кодекса Республики Молдова № 443/2004 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2010 г., № 214–220, ст. 704), с последующими изменениями, дополнить пунктом n1) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«n1) договоры лизинга в части, касающейся права лизингодателя на вступление во владение имуществом и относящимися к нему документами и на исключение записи о лизинге из публичного реестра, при условии, что лизингодатель представляет собой небанковскую кредитную организацию или лизинговое общество, а лизинг отмечен или зарегистрирован в соответствии с частью (3) статьи 929 Гражданского кодекса;»."}],"id":"art-ix","label":"Ст.IX.","note_count":0,"num":"ix","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[20,30,"l17"]],"t":"p","text":"Закон о страховании № 407/2006 (Официальный монитор Республики Молдова, 2007 г., № 47–49, ст. 213), с последующими изменениями, дополнить статьей 91 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 91. Заключение договоров страхования резидентами Республики Молдова"},{"id":null,"spans":[[70,79,"l18"]],"t":"p","text":"Резиденты Республики Молдова в смысле Закона о валютном регулировании № 62/2008 могут заключать договоры страхования только с обществами, зарегистрированными в Республике Молдова, или отделениями иностранных обществ, зарегистрированных в Республике Молдова, за исключением случаев, когда требуемое страхование не практикуется на внутреннем рынке, а также случаев, предусмотренных международными договорами, стороной которых является Республика Молдова.»."}],"id":"art-x","label":"Ст.X.","note_count":0,"num":"x","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[40,50,"l19"]],"t":"p","text":"Закон о безопасности дорожного движения № 131/2007 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2015 г., № 11–21, ст. 6), с последующими изменениями, дополнить статьями 311–313 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 311. Государственный регистр транспорта"},{"id":"art-xi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Государственный регистр транспорта описывает транспортные средства, подлежащие регистрации, и указывает вещные права, предметом которых является данное имущество."},{"id":"art-xi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) В предусмотренных законом случаях в Государственный регистр транспорта может быть внесена отметка о правах, фактах или правоотношениях, если они связаны с включенными в данный регистр транспортными средствами."},{"id":"art-xi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Процедура регистрации, предварительной регистрации, внесения или удаления отметок из Государственного регистра транспорта, другие вопросы его функционирования регулируются постановлением Правительства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 312. Внесение записей в Государственный регистр транспорта"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Если законом не предусмотрено иное, возникновение вещных прав в отношении транспортных средств, внесенных в Государственный регистр транспорта, их передача, обременение другими вещными правами осуществляются лишь внесением записи в Государственный регистр транспорта согласно документу или факту, представляющему в соответствии с законом основание для регистрации. Если законом не предусмотрено иное, вещные права в отношении транспортных средств, зарегистрированных в Государственном регистре транспорта, прекращаются лишь исключением их из предусмотренного законом публичного реестра с согласия правообладателя, данного им в предусмотренной законом форме."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Положения части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) не препятствуют признанию права собственности на транспортные средства, законно приобретенные за пределами Республики Молдова до их внесения в Государственный регистр транспорта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) не применяются к обременениям вещными правами, которые в соответствии с законом подлежат регистрации в Реестре залогов движимого имущества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 313. Необходимость внесения отметок о правах, документах или фактах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Помимо других случаев, предусмотренных законом, отметке в Государственном регистре транспорта подлежат:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) переоборудование, приведшее к изменению учетных данных транспортного средства;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) наличие на транспортном средстве намеренно уничтоженного, фальсифицированного или поддельного идентификационного номера;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) нахождение транспортного средства в национальном или международном розыске."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Случаи, предусмотренные пунктами b) и c) части (1), не препятствуют регистрации транспортного средства в Государственном регистре транспорта и внесению записи в пользу приобретателей прав, если не имеется отметок о предусмотренных законом запретах.»."}],"id":"art-xi","label":"Ст.XI.","note_count":0,"num":"xi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[53,63,"l20"]],"t":"p","text":"В Закон об обществах с ограниченной ответственностью № 135/2007 (Официальный монитор Республики Молдова, 2007 г., № 127–130, ст. 548), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Статьи 7 и 8 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 7. Отделения общества"},{"id":"art-xii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Общество вправе создавать отделения в Республике Молдова в соответствии с настоящим законом и иными законодательными актами, а за пределами республики – также в соответствии с законодательством иностранного государства, если международным договором, одной из сторон которого является Республика Молдова, не предусмотрено иное."},{"id":"art-xii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Отделение оснащается имуществом из собственности создавшего его общества."},{"id":"art-xii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Отделения не являются юридическими лицами и действуют от имени общества на основании утвержденных им положений. Ответственность за деятельность отделения несет создавшее его общество."},{"id":"art-xii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Управляющий отделения осуществляет свои полномочия на основании утвержденного обществом положения об отделении и доверенности, выданной обществом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 8. Группа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В смысле настоящего закона лица, аффилированные обществу, участнику, управляющему или иному субъекту из числа предусмотренных настоящим законом, определяются Гражданским кодексом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Общество может входить в состав группы юридических лиц в порядке, определенном Гражданским кодексом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. В части (3) статьи 9 первое предложение дополнить словами «, за исключением случаев, предусмотренных законом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В статье 10:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте f) части (1) слова «о филиалах и представительствах» заменить словами «об отделениях»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слово «Каждый» заменить словами «В соответствии с законом каждый»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В части (1) статьи 13:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пунктах е) и f) слова «участников общества» заменить словом «учредителей»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте k) слова «филиалы и представительства» заменить словом «отделения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В части (5) статьи 16 слова «филиалов и/или представительств,» заменить словом «отделений,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Часть (2) статьи 18 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. Часть (3) статьи 19 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. В статье 22:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) второе предложение исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) после слов «от имени общества» дополнить словами «посредством подачи косвенного иска»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Часть (2) статьи 23 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. В части (1) статьи 24 слово «неделима,» заменить словом «делима,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. В статье 25:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Доля в уставном капитале общества или часть этой доли может свободно отчуждаться в пользу лица, аффилированного участнику общества, остальных участников общества и в пользу общества, если учредительным документом не предусмотрено иное.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (3) слова «отчуждения» и «отчуждение» заменить соответственно словами «продажи» и «продажа»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (4) слова «осуществить отчуждение своей доли» заменить словом «продать свою долю», а слово «части» – словом «часть»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (7) слово «приобрели» заменить словом «купили», а слово «отчуждена» – словом «продана»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (8) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(8) При продаже доли в уставном капитале общества или ее части без соблюдения в соответствии с процедурой, предусмотренной настоящей статьей, преимущественного права покупки любой участник общества может осуществить преимущественное право покупки и воспользоваться средствами правовой защиты в соответствии с частями (4) и (5) статьи 795 Гражданского кодекса. Положения статей 7921–797 Гражданского кодекса сохраняют силу в той мере, в какой они не противоречат настоящему закону.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (9) дополнить предложением: «Это правило не применяется к завещанию.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) Участник общества может отказаться от преимущественного права покупки в отношении определенной продажи другим участником как в ходе общего собрания участников общества, так и письменным заявлением.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Часть (2) статьи 27 после слов «заложенной доли в уставном капитале общества» дополнить словами «, в том числе ее приобретения залогодержателем,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Дополнить закон статьей 271 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 271. Доля супругов в уставном капитале общества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) К доле супругов в уставном капитале общества, приобретенной за время брака, применяется правовой режим общей совместной собственности, если брачным договором не предусмотрено иное."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Супруг (супруга) участника общества не может требовать выделения доли в уставном капитале общества или своего принятия в общество, если учредительным документом не предусмотрено иное.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Часть (1) статьи 28 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Если долей в уставном капитале общества совместно владеют несколько лиц, права в отношении этой доли осуществляются только единогласно.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. В части (1) статьи 29 слова «только на основании исполнительного листа» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. Статью 44 дополнить частью (4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Учредительный документ или положения общества могут регулировать порядок и пределы раскрытия информации участникам общества с учетом как необходимости обеспечения прозрачности деятельности в отношении участника, так и необходимости защиты конфиденциальной информации, коммерческой тайны, персональных данных и других законных интересов.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Часть (1) статьи 47 после слов «не внесшего вклад, на который он подписался,» дополнить словами «по истечении дополнительного установленного для него уведомлением месячного срока для внесения вклада,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. В статье 49:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте m) слово «предварительное» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте n) слова «филиалов и представительств» заменить словом «отделений»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (2) дополнить пунктом f1) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«f1) утверждение сделок и других операций, совершаемых между управляющим или аффилированным ему лицом, с одной стороны, и обществом – с другой стороны;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. В пункте 2) части (1) статьи 58:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в подпункте d) слово «предварительное» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в подпункте e) слова «филиалов и представительств» заменить словом «отделений»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. Статью 61 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 61. Обжалование решений общего собрания участников общества в судебной инстанции"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Решения общего собрания участников общества или решения единственного участника являются ничтожными или оспоримыми в соответствии с Гражданским кодексом.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Пункт c) части (1) статьи 71 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«c) давать другим лицам поручения от имени общества;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. Часть (3) статьи 73 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Части (3)–(5) статьи 76 признать утратившими силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. Пункт b) части (3) статьи 77 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«b) лица, аффилированные управляющему;»."}],"id":"art-xii","label":"Ст.XII.","note_count":0,"num":"xii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[88,98,"l21"]],"t":"p","text":"В Закон o государственной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимателей № 220/2007 (Официальный монитор Республики Молдова, 2007 г., № 184–187, ст. 711), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. По всему тексту закона слова «филиал и представительство», «филиал или представительство» заменить словом «отделение» в соответствующем числе и падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 4 дополнить частью (11) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(11) За регистрацию некоммерческой организации, изменений в ее уставе и Государственном регистре взимается плата в размере и порядке, установленных Правительством.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В статье 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"наименование изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 5. Сроки государственной регистрации»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (1) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Часть (2) статьи 12 после слова «предусмотренными» дополнить словами «Гражданским кодексом и»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Дополнить закон статьей 171 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 171. Прекращение статуса управляющего"},{"id":"art-xiii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Лицо, внесенное в публичный реестр в качестве управляющего, может отказаться от статуса управляющего и потребовать своего исключения из реестра, если докажет, что:"},{"id":"art-xiii-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"а) истек срок, на который оно было назначено; или"},{"id":"art-xiii-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) статус управляющего прекращен по основанию, предусмотренному законом или учредительными документами; или"},{"id":"art-xiii-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"с) в соответствии с законом или учредительным документом он вправе требовать прекращения статуса управляющего и прошло более 30 дней с момента его обращения к компетентному органу за вынесением акта о прекращении статуса управляющего."},{"id":"art-xiii-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, предусмотренном пунктом с) части (1), управляющий, намеревающийся отказаться от статуса управляющего, обязан в предусмотренный пунктом с) части (1) срок созвать заседание компетентного органа юридического лица."},{"id":"art-xiii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения трудового законодательства не могут быть использованы для того, чтобы отказ обрел силу до заседания компетентного органа юридического лица."},{"id":"art-xiii-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Юридическое лицо обязано в предусмотренный пунктом с) части (1) срок вынести требуемое решение, принять другие меры по прекращению статуса управляющего и выполнению предусмотренных законом формальностей по оглашению."},{"id":"art-xiii-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) В 30-дневный срок после исключения орган государственной регистрации обязан уведомить юридическое лицо об исключении управляющего данного юридического лица из публичного реестра."},{"id":"art-xiii-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Положения настоящей статьи применяются и к исключению из публичного реестра управляющего отделения.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Статью 191 признать утратившей силу."}],"id":"art-xiii","label":"Ст.XIII.","note_count":0,"num":"xiii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[65,75,"l22"]],"t":"p","text":"Часть (1) статьи 45 Кодекса Республики Молдова о правонарушениях № 218/2008 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2017 г., № 78–84, ст. 100), с последующими изменениями, изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(1) Лицо, чьи права или законные интересы ущемлены правонарушением, может защитить их путем подачи гражданского иска в соответствии с гражданским процессуальным законодательством. Данное лицо имеет, в частности, право на возмещение имущественного и неимущественного ущерба, причиненного ему правонарушением. Настоящая часть подлежит применению в равной мере в случае, когда в смысле части (11) статьи 30 правонарушитель считается не привлекавшимся к ответственности за правонарушение.»."}],"id":"art-xiv","label":"Ст.XIV.","note_count":0,"num":"xiv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[75,84,"l23"]],"t":"p","text":"В части (1) статьи 32 Закона о центральном отраслевом публичном управлении № 98/2012 (Официальный монитор Республики Молдова, 2012 г., № 160–164, ст. 537), с последующими изменениями, слова «некоммерческого характера» исключить."}],"id":"art-xv","label":"Ст.XV.","note_count":0,"num":"xv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[28,38,"l4"]],"t":"p","text":"В Закон о несостоятельности № 149/2012 (Официальный монитор Республики Молдова, 2012 г., № 193–197, ст. 663), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Первое предложение части (2) статьи 1 дополнить словами «, а также к наследственной массе, оставленной физическими лицами, независимо от того, осуществляли ли они предпринимательскую деятельность.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 36 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 36. Продолжение процесса в случае смерти должника"},{"id":"art-xvi-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае смерти должника–физического лица после подачи искового заявления или возбуждения процесса несостоятельности процесс продолжается в соответствии с положениями, применяемыми к процессу несостоятельности наследственной массы."},{"id":"art-xvi-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследников несколько, они обладают равными правами в процессе несостоятельности.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В статье 48:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"второе предложение части (3) изложить в следующей редакции: «В случае раздела наследственной массы судебная инстанция устанавливает обязательства наследственной массы, долги и требования сонаследников к умершему, обременения наследственной массы.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Судебная инстанция, рассматривающая дело о несостоятельности, осуществляет выделение или разделение в натуре дебиторской массы путем формирования лотов распределения. Положения Гражданского кодекса о разделе общего имущества или, по обстоятельствам, наследственной массы применяются соответствующим образом.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (5) признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Пункт c) части (2) статьи 50 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«с) требования покупателя, возникающие из договоров купли-продажи строящегося недвижимого имущества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Дополнить закон главой IX1 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава IX1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ОСОБЕННОСТИ НЕСОСТОЯТЕЛЬНОСТИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НАСЛЕДСТВЕННОЙ МАССЫ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2351. Сфера применения"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящего закона применяются соответствующим образом к несостоятельности наследственной массы с отступлениями, предусмотренными настоящей главой и положениями Гражданского кодекса о несостоятельности наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Для целей надлежащего применения положений настоящего закона:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) кредиторская масса формируется из пассива наследственной массы, а дебиторская масса – из актива наследственной массы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ссылки на должника до открытия наследства следует считать ссылками на наследодателя, а ссылки на должника после открытия наследства – ссылками, относящимися к наследникам."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2352. Допустимость возбуждения процесса несостоятельности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Исковое заявление не может быть отклонено на том основании, что наследник еще не принял наследство или что он несет неограниченную ответственность по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследников несколько, процесс несостоятельности может быть возбужден и после раздела наследственной массы."},{"id":"art-xvi-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Процесс несостоятельности не может касаться только части наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2353. Право подачи искового заявления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Право подачи искового заявления имеют следующие лица:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) любой из наследников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) кредитор любого из наследников – посредством подачи косвенного иска в соответствии с законом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) управляющий или попечитель наследственной массы, исполнитель завещания, который имеет право управлять наследственной массой;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любой из кредиторов наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, когда исковое заявление подано не всеми наследниками, процесс несостоятельности наследственной массы возбуждается только в случае, если судебной инстанции были предъявлены основания для его возбуждения. Судебная инстанция, рассматривающая дело о несостоятельности, должна заслушать остальных наследников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если управление наследственной массой поручено исполнителю завещания, судебная инстанция, рассматривающая дело о несостоятельности, заслушивает его только по заявлению наследника и, в свою очередь, заслушивает наследника только по заявлению исполнителя завещания."},{"id":"art-xvi-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) План процедуры реструктуризации может быть предложен только всеми наследниками."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2354. Срок подачи искового заявления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Исковое заявление кредитора наследственной массы не может быть подано, если прошло более двух лет с момента принятия наследства хотя бы одним наследником."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2355. Основания для возбуждения процесса несостоятельности"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Основанием для возбуждения процесса несостоятельности является неплатежеспособность наследственной массы или ее чрезмерная задолженность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае, если исковое заявление подано наследником, управляющим, попечителем наследственной массы или исполнителем завещания, основанием для возбуждения процесса несостоятельности является риск вступления наследственной массы в состояние неплатежеспособности, при котором предсказуемо наступает неспособность исполнить денежные обязательства, срок исполнения которых наступил."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2356. Исполнительное производство после даты открытия наследства"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Принудительное исполнительное производство, начатое в отношении наследственной массы после даты открытия наследства, не дает инициировавшему его кредитору право отдельного удовлетворения его требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2357. Возврат предоставлений для исполнения завещательных отказов и возложений"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для исполнения завещательных отказов и возложений предоставления, осуществленные за счет наследственной массы, могут быть оспорены на тех же условиях, что и безвозмездные передачи из наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2358. Расходы, понесенные наследником"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наследник не может отказать в удовлетворении возложенных на него обязательств, ссылаясь на расходы, возмещение которых причитается ему за счет наследственной массы в соответствии со статьями 15759 и 157510 Гражданского кодекса."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 2359. Обязательства наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Помимо обязательств, предусмотренных статьей 52 настоящего закона, обязательствами наследственной массы считаются следующие обязательства:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) расходы, возмещение которых причитается наследнику за счет наследственной массы в соответствии со статьями 15759 и 157510 Гражданского кодекса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) расходы по уходу и погребению в соответствии со статьей 1572117 Гражданского кодекса;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) расходы, произведенные из наследственной массы в связи с процедурой констатации смерти наследодателя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) расходы на вскрытие завещания, на управление наследственной массой и попечительство над ней, на вызывное производство в отношении кредиторов для предъявления требований и на составление описи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) обязательства, возникающие из сделок, совершенных попечителем наследственной массы или исполнителем завещания;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) вознаграждение и расходы, причитающиеся управляющему наследственной массой, попечителю, исполнителю завещания или наследнику, управлявшему наследством до отказа от него, – лишь в той мере, в какой такие вознаграждение и расходы необходимы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если имущества недостаточно, обязательства, предусмотренные частью (1) настоящей статьи, удовлетворяются после осуществления расходов дебиторской массы, но перед исполнением необеспеченных требований в соответствии со статьей 43."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23510. Кредиторы наследственной массы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В рамках процесса несостоятельности наследственной массы могут предъявлять требования только кредиторы наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Кредиторы наследников, не являющиеся кредиторами наследственной массы, не могут предъявлять требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23511. Требования наследника"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Наследник может предъявить свои требования к умершему."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если наследник исполнил обязательство наследственной массы и если данное обязательство не считается исполненным за счет наследственной массы в смысле статьи 157510 Гражданского кодекса, наследник может предъявить требование, принадлежащее кредитору, за исключением случая, когда наследник несет неограниченную ответственность по обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Если наследник несет неограниченную ответственность перед отдельным кредитором, наследник может предъявить требование, принадлежащее этому кредитору, пока последний не предъявил своего требования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23512. Обязательства низшей очереди"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Требования, возникающие из завещательных отказов и возложений, удовлетворяются после исполнения необеспеченных требований, предусмотренных пунктом 6) части (2) статьи 43."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Если завещатель своим завещательным распоряжением распорядился, чтобы один завещательный отказ или возложение были исполнены прежде, чем другой отказ или возложение, первый отказ или первое возложение удовлетворяются в преимущественном порядке."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Требование, принадлежащее кредитору, который на основании статьи 15754 Гражданского кодекса исключен из вызывного производства либо на основании статьи 15755 Гражданского кодекса приравнивается к исключенному кредитору, удовлетворяется только после исполнения необеспеченных требований, предусмотренных пунктом 6) части (2) статьи 43 настоящего закона и частью (1) настоящей статьи. В остальных вопросах указанные ограничения не влияют на очередность требований."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23513. Возврат имущества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Имущество, возвращенное в состав наследственной массы вследствие обжалования совершенной наследодателем сделки или осуществленного в его отношении предоставления, не может быть использовано для удовлетворения требований, предусмотренных частью (1) статьи 23512."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Имущество, возвращенное в состав наследственной массы наследником в соответствии со статьями 15759–157511 Гражданского кодекса, может быть использовано для удовлетворения требований кредитора, исключенного из вызывного производства на основании статьи 15754 Гражданского кодекса или приравненного к исключенному кредитору на основании статьи 15755, в той мере, в какой наследник обязан возвратить соответствующее имущество в соответствии с правовыми положениями о неосновательном обогащении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23514. Последующее наследование"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения статьи 2358, пункта a) части (1) статьи 2359 и частей (2) и (3) статьи 23511 также применяются к первоначальному наследнику после наступления последующего наследования."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23515. План процедуры реструктуризации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Наряду с прочими предусмотренными законом элементами план процедуры реструктуризации устанавливает для наследника наличие или отсутствие в соответствии с Гражданским кодексом неограниченной ответственности по регулируемым планом обязательствам наследственной массы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 23516. Продажа наследственной доли"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В случае продажи наследником своей наследственной доли его в процессе несостоятельности замещает покупатель."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Наследник может на тех же условиях, что и кредитор наследственной массы, подать исковое заявление в отношении обязательства наследственной массы, которое по условиям купли-продажи должно было быть удовлетворено покупателем. Наследник имеет такое же право в отношении других обязательств наследственной массы, за исключением случая, когда он несет неограниченную ответственность или когда назначено управление наследственной массой. Положения статьи 2358, пункта a) части (1) статьи 2359 и статьи 23511 применяются к наследнику и после продажи его наследственной доли."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Положения частей (1) и (2) применяются соответствующим образом к случаям, когда лицо продало наследственную долю, приобретенную по договору, либо иным образом обязалось продать наследственную долю, приобретенную по закону или другим путем.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Статью 254 дополнить частями (4) и (5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Положения пункта с) части (2) статьи 50 применяются к договорам, заключенным после 1 марта 2019 года."},{"id":"art-xvi-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения части (1) статьи 50 применяются и к требованиям физических лиц, возникающим из договоров инвестирования в строительство жилья, заключенных и зарегистрированных (отмеченных) в реестре недвижимого имущества до 1 марта 2019 года.»."}],"id":"art-xvi","label":"Ст.XVI.","note_count":0,"num":"xvi","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":"art-xvii-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) С 1 марта 2019 года признать утратившими силу:"},{"id":null,"spans":[[56,66,"l24"]],"t":"p","text":"– статью 21 Закона о предпринимательстве и предприятиях № 845/1992;"},{"id":null,"spans":[[29,39,"l25"]],"t":"p","text":"– Закон о коммерческой тайне № 171/1994;"},{"id":null,"spans":[[59,70,"l26"]],"t":"p","text":"– статьи 401 и 406 Закона о кадастре недвижимого имущества № 1543/1998;"},{"id":null,"spans":[[17,27,"l27"]],"t":"p","text":"– Закон о залоге № 449/2001;"},{"id":null,"spans":[[39,49,"l28"]],"t":"p","text":"– Закон об аренде в сельском хозяйстве № 198/2003;"},{"id":null,"spans":[[69,78,"l29"]],"t":"p","text":"– статью 19 Закона об инвестициях в предпринимательскую деятельность № 81/2004;"},{"id":null,"spans":[[18,27,"l30"]],"t":"p","text":"– Закон о лизинге № 59/2005;"},{"id":null,"spans":[[19,29,"l9"]],"t":"p","text":"– Закон об ипотеке № 142/2008;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Закон о неправомерных условиях в договорах, заключенных с потребителями, № 256/2011;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– Закон о правах потребителей при заключении договоров № 8/2016."},{"id":"art-xvii-p2","spans":[[80,90,"l17"]],"t":"p","text":"(2) С 1 января 2020 года признать утратившей силу главу II Закона о страховании № 407/2006."},{"id":"art-xvii-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Правительству в шестимесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона привести свои нормативные акты в соответствие с настоящим законом."}],"id":"art-xvii","label":"Ст.XVII.","note_count":0,"num":"xvii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Парламент принимает настоящий органический закон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Настоящий закон перелагает часть (2) статьи 7, статью 8, части (2) и (3) статьи 9, статьи 89, 90, 106, часть (1) статьи 108, часть (1) статьи 136, часть (2) статьи 137, часть (3) статьи 146, часть (3) статьи 151, статьи 152 и 153 Директивы (ЕС) 2017/1132 Европейского Парламента и Совета от 14 июня 2017 года о некоторых аспектах корпоративного права, опубликованной в Официальном журнале Европейского Союза L 169 от 30 июня 2017 года; пункт 7 статьи 203 Соглашения об ассоциации между Европейским Союзом и Европейским сообществом по атомной энергии и их государствами-членами, с одной стороны, и Республикой Молдова, с другой стороны, опубликованного в Официальном журнале Европейского Союза L 260 от 30 августа 2014 года; пункты 3.4 и 3.5 Рекомендации Комиссии 2009/385/EC от 30 апреля 2009 года о дополнении Рекомендаций 2004/913/EC и 2005/162/EC в отношении режима оплаты труда директоров котированных обществ, опубликованной в Официальном журнале Европейского Союза L 120 от 15 мая 2009 года; Директиву 2011/83/ЕС Европейского Парламента и Совета от 25 октября 2011 года о правах потребителей, изменении Директивы 93/13/ЕЭС Совета и Директивы 1999/44/EC Европейского Парламента и Совета и отмене Директивы 85/577/ЕЭС Совета и Директивы 97/7/EC Европейского Парламента и Совета, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 304 от 22 ноября 2011 года; Директиву 93/13/ЕЭС Совета от 5 апреля 1993 года о несправедливых условиях в договорах с потребителями, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 95 от 21 апреля 1993 года; Директиву 1999/44/EC Европейского Парламента и Совета от 25 мая 1999 года о некоторых аспектах продажи потребительских товаров и предоставляемых гарантиях, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 171 от 7 июля 1999 года; Директиву (ЕС) 2015/2302 Европейского Парламента и Совета от 25 ноября 2015 года о пакетных турах и связанных с ними туристских услугах, изменении Регламента (ЕС) 2006/2004 и Директивы 2011/83/ЕС Европейского Парламента и Совета и отмене Директивы 90/314/ЕЭС Совета, опубликованную в Официальном журнале Европейского Союза L 326 от 11 декабря 2015 года; статьи 1–10 Директивы (ЕС) 2016/943 Европейского Парламента и Совета от 8 июня 2016 года о защите конфиденциальных ноу-хау и деловой информации (коммерческой тайны) от незаконного приобретения, использования и раскрытия, опубликованной в Официальном журнале Европейского Союза L 157 от 15 июня 2016 года; статьи 1, 21–33, 35, 64–69, 71–73 Регламента (ЕС) № 650/2012 Европейского Парламента и Совета от 4 июля 2012 года о юрисдикции, применимом праве, признании и исполнении решений, принятии и исполнении нотариальных актов по вопросам наследования, а также о создании Европейского свидетельства о наследовании, опубликованного в Официальном журнале Европейского Союза L 201 от 27 июля 2012 года; Регламент (ЕС) № 593/2008 Европейского Парламента и Совета от 17 июня 2008 года о праве, подлежащем применению к договорным обязательствам («Рим I»), опубликованный в Официальном журнале Европейского Союза L 177 от 4 июля 2008 года; Регламент (ЕС) № 864/2007 Европейского Парламента и Совета от 11 июля 2007 года о праве, подлежащем применению к договорным обязательствам («Рим II»), опубликованный в Официальном журнале Европейского Союза L 199 от 31 июля 2007 года."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CP1107/2002","href":"/ru/act/cp1107-2002/","id":"l1","kind":"number","slug":"cp1107-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP171/2012","href":"/ru/act/lp171-2012/","id":"l2","kind":"number","slug":"lp171-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind piaţa de capital","ru":"о рынке капитала"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1216/1992","href":null,"id":"l3","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"taxei de stat","ru":"о государственной пошлине"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP149/2012","href":"/ru/act/lp149-2012/","id":"l4","kind":"number","slug":"lp149-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"Insolvabilităţii","ru":"о несостоятельности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1125/2002","href":"/ru/act/lp1125-2002/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp1125-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova*","ru":"о введении в действие Гражданского кодекса Республики Молдова*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP100/2017","href":"/ru/act/lp100-2017/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp100-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la actele normative","ru":"о нормативных актах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP199/1998","href":null,"id":"l7","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la piaţa valorilor mobiliare*","ru":"о рынке ценных бумаг*"},"url":null},{"anchor":"art-59","candidates":[],"code":"LP1543/1998","href":"/ru/act/lp1543-1998/#art-59","id":"l8","kind":"number","slug":"lp1543-1998","status":"in_corpus","title":{"ro":"cadastrului bunurilor imobile","ru":"о кадастре недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP142/2008","href":null,"id":"l9","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la ipotecă","ru":"об ипотеке"},"url":null},{"anchor":"art-49","candidates":[],"code":"CP1316/2000","href":"/ru/act/cp1316-2000/#art-49","id":"l10","kind":"number","slug":"cp1316-2000","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL FAMILIEI","ru":"СЕМЕЙНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":"art-8","candidates":[],"code":"LP1260/2002","href":"/ru/act/lp1260-2002/#art-8","id":"l11","kind":"number","slug":"lp1260-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la avocatură","ru":"об адвокатуре"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP1453/2002","href":"/ru/act/lp1453-2002/","id":"l12","kind":"number","slug":"lp1453-2002","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la notariat","ru":"о нотариате"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP105/2003","href":"/ru/act/lp105-2003/","id":"l13","kind":"number","slug":"lp105-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecţia consumatorilor","ru":"о защите прав потребителей"},"url":null},{"anchor":"art-220","candidates":[],"code":"CPP122/2003","href":"/ru/act/cpp122-2003/#art-220","id":"l14","kind":"number","slug":"cpp122-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"УГОЛОВНО-ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CPC225/2003","href":"/ru/act/cpc225-2003/","id":"l15","kind":"number","slug":"cpc225-2003","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ГРАЖДАНСКИЙ ПРОЦЕССУАЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":"art-11","candidates":[],"code":"CP443/2004","href":"/ru/act/cp443-2004/#art-11","id":"l16","kind":"number","slug":"cp443-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL DE EXECUTARE AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"ИСПОЛНИТЕЛЬНЫЙ КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP407/2006","href":null,"id":"l17","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la asigurări","ru":"о страховании"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP62/2008","href":"/ru/act/lp62-2008/","id":"l18","kind":"number","slug":"lp62-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea valutară*","ru":"о валютном регулировании*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP131/2007","href":"/ru/act/lp131-2007/","id":"l19","kind":"number","slug":"lp131-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind siguranţa traficului rutier","ru":"о безопасности дорожного движения*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP135/2007","href":"/ru/act/lp135-2007/","id":"l20","kind":"number","slug":"lp135-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind societăţile cu răspundere limitată","ru":"об обществах с ограниченной ответственностью"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP220/2007","href":"/ru/act/lp220-2007/","id":"l21","kind":"number","slug":"lp220-2007","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali","ru":"o государственной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимателей"},"url":null},{"anchor":"art-45","candidates":[],"code":"CС218/2008","href":"/ru/act/cc218-2008/#art-45","id":"l22","kind":"number","slug":"cc218-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О ПРАВОНАРУШЕНИЯХ*"},"url":null},{"anchor":"art-32","candidates":[],"code":"LP98/2012","href":"/ru/act/lp98-2012/#art-32","id":"l23","kind":"number","slug":"lp98-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind administraţia publică centrală de specialitate","ru":"о центральном отраслевом публичном управлении"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP845/1992","href":"/ru/act/lp845-1992/","id":"l24","kind":"number","slug":"lp845-1992","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi","ru":"о предпринимательстве и предприятиях"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP171/1994","href":null,"id":"l25","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la secretul comercial","ru":"о коммерческой тайне"},"url":null},{"anchor":"art-401","candidates":[],"code":"LP1543/1998","href":"/ru/act/lp1543-1998/#art-401","id":"l26","kind":"number","slug":"lp1543-1998","status":"in_corpus","title":{"ro":"cadastrului bunurilor imobile","ru":"о кадастре недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP449/2001","href":null,"id":"l27","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la gaj*","ru":"о залоге*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP198/2003","href":null,"id":"l28","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la arenda în agricultură","ru":"об аренде в сельском хозяйстве"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP81/2004","href":"/ru/act/lp81-2004/","id":"l29","kind":"number","slug":"lp81-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător","ru":"об инвестициях в предпринимательскую деятельность"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP59/2005","href":null,"id":"l30","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la leasing","ru":"о лизинге"},"url":null}],"masthead":["Республика Молдова","ПАРЛАМЕНТ","ЗАКОН № 133 от 15-11-2018","о модернизации Гражданского кодекса и внесении изменений в некоторые законодательные акты","Опубликован : 14-12-2018 в Monitorul Oficial № 467-479 статья № 784"],"note_count":1,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕДСЕДАТЕЛЬ ПАРЛАМЕНТА Андриан КАНДУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"№ 133. Кишинэу, 15 ноября 2018 г."}]}},"text_version":{"applies_on_snapshot":true,"date":"2019-03-01","doc_id":34327,"next_after_text":null,"next_date":null,"snapshot_date":"2026-11-17","snapshot_version":{"date":"2019-03-01","doc_id":34327,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ru"}}},"title":{"ro":"privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative","ru":"о модернизации Гражданского кодекса и внесении изменений в некоторые законодательные акты"},"versions":[{"date":"2019-03-01","doc_id":34327,"has_text":true,"is_latest":true,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=34327&lang=ru"}}],"year":2018}