{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"active":true,"adopted":"2026-07-30","articles":{"ro":"/api/art/lp164-2026/ro/index.json","ru":"/api/art/lp164-2026/ru/index.json"},"base_slug":"lp164-2026","category":"laws","citation_status":null,"cited_by":[{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2025-04-30","category":"laws","code":"LP88/2025","slug":"lp88-2025","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV","ru":"о провозглашении общественно полезными имеющих национальное значение работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Бэлць – Сучава, модернизации электростанции Бэлць 330 кВ и строительству электростанции Бэлць 400 кВ"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2022-05-12","category":"laws","code":"LP120/2022","slug":"lp120-2022","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești","ru":"о провозглашении общественной полезности национального значения работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Вулкэнешть–Кишинэу и станции back-to-back Вулкэнешть"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2017-09-21","category":"laws","code":"LP174/2017","slug":"lp174-2017","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2017-04-13","category":"laws","code":"LP67/2017","slug":"lp67-2017","title":{"ro":"privind declararea utilităţii publice de interes național a lucrărilor de construcție și de reconstrucție a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei","ru":"о провозглашении общественной полезности работ национального значения по реконструкции и строительству электрических линий высокого напряжения (110 кВ) Дрокия–Шурь, Шурь–Дондушень, Кишинэу–Хынчешть, Хынчешть–Князевка, Шолдэнешть–Игнэцей"}}],"code":"LP164/2026","doc_id":155906,"emitter":{"ro":"PARLAMENTUL","ru":"ПАРЛАМЕНТ"},"full_name":{"ro":"LEGE Nr. 164 din 30.07.2026 cu privire la modificarea unor acte normative (dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere, actualizarea competențelor de reglementare și sporirea capacității de implementare a unor proiecte energetice)","ru":"ЗАКОН № 164 от 30.07.2026 о внесении изменений в некоторые нормативные акты (развитие трансграничной энергетической инфраструктуры, актуализация полномочий по регулированию и повышение потенциала внедрения энергетических проектов)"},"has_text":true,"html":{"ro":"/ro/act/lp164-2026/","ru":"/ru/act/lp164-2026/"},"in_force_from":"2026-08-20","json":"/api/act/lp164-2026.json","norm_code":"LP164/2026","number":"164","official":false,"publication":{"ro":"Publicat : 20.08.2026 în BULETINUL OFICIAL Nr. 382-385 art. 406","ru":"Опубликован : 20.08.2026 в BULETINUL OFICIAL № 382-385 статья № 406"},"published":"2026-08-20","repealed_on":null,"schema":"legis-reader/act@1","slug":"lp164-2026","snapshot":{"date":"2026-11-17","manifest_sha256":"67a5600042101ee089d77f97dbaf1c4ad5c897f2865e7bfc3100334f1a85c39c"},"source_url":{"pdf":"https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/155906","ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ru"},"status":{"ro":"","ru":""},"status_key":"in_force","status_text":{"ro":"În vigoare","ru":"В силе"},"text":{"ro":{"amendments":[],"article_count":5,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l1"]],"t":"p","text":"Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 480–482, art. 849), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. În clauza de armonizare, alineatul al doilea va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„– art. 1, art. 5 alin. (1)–(5) și (7)–(9), art. 6, art. 8 alin. (1)–(3) și (5), art. 9, art. 11 alin. (1), (8), (9) și (14), art. 12 alin. (1), art. 16 alin. (1)–(7) și (9)–(12), art. 17, art. 18 alin. (1)–(3) și (5), art. 19, 21, 23 și 31, anexa I pct. 1 subpct. 1, pct. 3 și 4, anexa II pct. 1 lit. (a)–(e) și pct. 2–5, anexa III pct. 1 subpct. 9 și pct. 2 subpct. 1, 2, 8, 10, 11 și 15, anexa IV și anexa VI din Regulamentul (UE) nr. 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 3 iunie 2022, CELEX: 32022R0869, în versiunea adaptată și adoptată prin Deciziile Consiliului Ministerial al Comunității Energetice nr. 2023/02/MC-EnC și 2023/03/MC-EnC.”"},{"id":null,"spans":[[31,49,"l2"],[137,155,"l3"]],"t":"p","text":"2. În cuprinsul legii, textul „Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică” la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele „piața energeticii”, la orice formă gramaticală – cu cuvintele „piața de energie” la forma gramaticală corespunzătoare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. La articolul 2 alineatul (2):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera e1) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e1) dezvoltarea și asigurarea interoperabilității, în termeni proximi, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunității Energetice și a proiectelor de interes reciproc, care să contribuie la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– atenuarea schimbărilor climatice, în special la realizarea obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– asigurarea interconexiunilor, a securității energetice, a integrării pieței de energie și a sistemelor, a concurenței în beneficiul tuturor părților contractante ale Comunității Energetice, precum și a unor prețuri accesibile la energie;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele e2)–e5) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„e2) stabilirea criteriilor de identificare a proiectelor pentru includerea acestora în lista proiectelor de interes comun în cadrul Comunității Energetice și în lista proiectelor de interes reciproc;"},{"id":"art-i-e3","spans":[],"t":"p","text":"e3) facilitarea implementării, în termenele stabilite, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunității Energetice prin eficientizarea, colaborarea mai strânsă și accelerarea proceselor de emitere a actelor permisive, precum și prin sporirea transparenței activității și a participării publicului larg;"},{"id":"art-i-e4","spans":[],"t":"p","text":"e4) stabilirea normelor privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție și a stimulentelor legate de riscuri pentru proiectele de interes comun în cadrul Comunității Energetice și proiectele de interes reciproc;"},{"id":"art-i-e5","spans":[],"t":"p","text":"e5) stabilirea condițiilor de eligibilitate a proiectelor de interes comun în cadrul Comunității Energetice pentru acordarea asistenței tehnice și financiare din partea Uniunii Europene prin Instrumentul de asistență pentru preaderare, prin Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, inclusiv prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, prin Platforma de investiții pentru vecinătate, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă plus și prin Facilitatea pentru Ucraina;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 3:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după partea introductivă se introduc cinci noțiuni noi cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„active dedicate hidrogenului – infrastructură pregătită să găzduiască hidrogen pur fără a fi necesare lucrări suplimentare de adaptare, incluzând rețele de conducte sau instalații de stocare, care sunt nou-construite și/sau reconfigurate din active destinate gazelor naturale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"adaptare la schimbările climatice – proces care vizează asigurarea rezilienței infrastructurii energetice la potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice, obținută prin evaluarea vulnerabilității climatice și a riscurilor, inclusiv prin măsuri relevante de adaptare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"autoritate națională de reglementare relevantă – autoritatea de reglementare prevăzută la art. 8 și/sau autoritatea națională de reglementare/autoritățile naționale de reglementare ale altor părți contractante ale Comunității Energetice și/sau ale statelor membre ale Uniunii Europene care găzduiesc proiectul transfrontalier și în raport cu care proiectul respectiv are un impact pozitiv semnificativ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"autoritate vizată – autoritate care, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil, emite actele permisive ce țin de planificarea, proiectarea și construirea bunurilor imobile, inclusiv a infrastructurii energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"blocaj în infrastructura energetică – limitarea fluxurilor fizice în cadrul unui sistem energetic din cauza capacității insuficiente de transport, incluzând, inter alia, absența infrastructurii;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „consumator” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„decizie exhaustivă – decizie sau set de decizii luate de una ori mai multe autorități ale unei părți contractante a Comunității Energetice, ale unui stat membru al Uniunii Europene, cu excepția instanțelor judecătorești, prin care se stabilește dacă dezvoltatorul proiectului este autorizat sau nu să construiască infrastructura energetică pentru a realiza un proiect de interes comun al Comunității Energetice sau un proiect de interes reciproc, având posibilitatea de a demara sau de a procura și demara lucrările de construcții necesare („gata de executarea construcției”), fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi administrative de atac;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"noțiunea „infrastructură energetică” va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„infrastructură energetică – echipamente și/sau instalații fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr. 2, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova și alte părți contractante ale Comunității Energetice și/sau dintre Republica Moldova și unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „laborator electrotehnic” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„lucrări – procurarea, furnizarea și valorificarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice (software), realizarea activităților de dezvoltare, reconfigurare, construire și de instalare aferente unui proiect, recepția obiectelor energetice și inițierea unui proiect;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la noțiunea „obiectivele Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030”, în partea introductivă, cuvintele „fiecărui stat parte” se substituie cu cuvintele „fiecărei părți contractante”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „politici și măsuri” se introduc două noțiuni noi cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„proiect – una sau mai multe linii, conducte, unități, echipamente ori instalații, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr. 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"proiecte concurente – proiecte care vizează, integral sau parțial, aceeași lipsă identificată în materie de infrastructură sau aceeași nevoie de infrastructură regională;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la noțiunea „proiect de interes comun în cadrul Comunității Energetice (proiect CE)”, cuvântul „anexă” se substituie cu textul „anexa nr. 1”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la noțiunea „proiect de interes reciproc (proiect IR)”, cuvântul „anexă” se substituie cu textul „anexa nr. 2”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"după noțiunea „punere în funcțiune” se introduc patru noțiuni noi cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„reconfigurare – modernizare tehnică sau modificare a infrastructurii existente de gaze naturale pentru a asigura adaptarea acesteia utilizării hidrogenului pur;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"rețea electrică inteligentă – rețea electrică, inclusiv aflată pe insule ce nu sunt interconectate sau ce nu sunt suficient conectate la rețelele electrice ale Comunității Energetice sau la rețelele electrice ale Uniunii Europene, care permite integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, și controlul activ în ceea ce privește comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor de sistem ale căror instalații sunt racordate la rețeaua în cauză, inclusiv ale producătorilor, consumatorilor și prosumatorilor, în scopul asigurării unui sistem electroenergetic eficient, din punct de vedere economic, și durabil, care prezintă pierderi mici și un nivel înalt de integrare a surselor regenerabile de energie, de securitate a furnizării și de siguranță și în care operatorul de sistem poate monitoriza, în mod digital, acțiunile utilizatorilor de sistem ale căror instalații sunt racordate la rețeaua respectivă, precum și tehnologiile informației și ale comunicațiilor pentru comunicarea cu operatorii de sistem, cu producătorii, cu operatorii instalațiilor de stocare a energiei și cu consumatorii sau prosumatorii aferenți, în vederea transportului și a distribuției energiei electrice într-un mod durabil, eficient, din punctul de vedere al costurilor, și sigur;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"rețea inteligentă de gaze naturale – rețea de gaze naturale care utilizează soluții inovatoare și digitale pentru integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a unei multitudini de surse de gaze naturale, obținute cu emisii scăzute de carbon, și, în special, de surse regenerabile de gaze, în concordanță cu nevoile consumatorilor și cu cerințele de calitate a gazelor naturale, cu scopul de a reduce amprenta de carbon a consumului aferent de gaze naturale, de a permite folosirea unei ponderi sporite a gazelor naturale din surse regenerabile și a celor obținute cu emisii scăzute de carbon și de a crea legături cu alți purtători de energie și cu alte sectoare energetice, incluzând modernizările fizice aferente dacă acestea sunt indispensabile funcționării echipamentelor și a instalațiilor în vederea integrării gazelor naturale obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a celor din surse regenerabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"studii – activități necesare pentru pregătirea implementării unui proiect, precum sunt studiile pregătitoare, studiile de fezabilitate, studiile de evaluare, studiile de testare și studiile de validare, incluzând programele informatice (software), și orice alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare a unui proiect și de luare a deciziilor privind finanțarea proiectului, precum sunt examinarea amplasamentelor vizate și pregătirea setului financiar.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Articolul 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera g), cuvintele „piețelor din sectoarele energeticii” se substituie cu cuvintele „piețelor de energie”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (11), cuvintele „cu alte autorități competente” se substituie cu cuvintele „precum și cu alte autorități și instituții publice competente”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Legea se completează cu articolul 51 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Articolul 51. Atribuțiile specifice ale organului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"central de specialitate în domeniul energeticii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cu privire la proiectele CE și proiectele IR"},{"id":"art-i-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desemnează unul sau mai mulți reprezentanți pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art. 311, și își expune opinia cu privire la proiectele CE care vizează Republica Moldova. Decizia organului central de specialitate în domeniul energeticii privind respingerea unui potențial proiect CE care vizează Republica Moldova trebuie să fie motivată. Organul central de specialitate în domeniul energeticii poate prezenta grupurilor regionale ale Comunității Energetice avize cu privire la proiectele care, deși nu vizează Republica Moldova, pot avea un potențial impact net pozitiv sau un potențial efect semnificativ, de exemplu, asupra mediului sau asupra funcționării infrastructurii energetice naționale."},{"id":"art-i-p2","spans":[[932,950,"l4"]],"t":"p","text":"(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este autoritatea responsabilă de facilitarea și coordonarea emiterii actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea și punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE și de proiectele IR (în continuare – proces de autorizare a proiectelor CE sau IR). În exercitarea atribuției prevăzute de prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii aplică măsurile prevăzute de prezentul articol și de art. 313–315, având în vedere necesitatea asigurării faptului ca dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obțină actele permisive necesare în termeni proximi, cu respectarea termenelor generale prevăzute la art. 314 alin. (1) și (2). Deciziile adoptate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii în conformitate cu art. 314 nu echivalează cu emiterea actelor permisive în sensul Legii nr. 160/2011 privind reglementarea activității de întreprinzător, deciziile în cauză având rolul de repere temporale pentru a fixa inițierea și finalizarea etapelor specifice ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. Procedura de adoptare a deciziilor respective se stabilește prin ordinul organului central de specialitate în domeniul energeticii."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistență dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR și îi prezintă informații cu privire la actele normative și cerințele aplicabile în legătură cu emiterea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Atribuția de facilitare și coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR poate fi delegată de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorități ori instituții publice, cu respectarea următoarelor condiții:"},{"id":"art-i-p4-a","spans":[],"t":"p","text":"a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunității Energetice cu privire la delegarea atribuției de facilitare și coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR, iar notificarea respectivă este publicată pe site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum și pe site-ul web al dezvoltatorului proiectului respectiv, prevăzut la art. 315 alin. (13);"},{"id":"art-i-p4-b","spans":[],"t":"p","text":"b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate sau o instituție publică în calitate de punct unic de contact pentru dezvoltatorul proiectului respectiv în procesul de luare a unei decizii exhaustive în raport cu un anumit proiect, care să faciliteze și să coordoneze prezentarea tuturor documentelor și a informațiilor relevante."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) În cazul în care implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR implică luarea anumitor decizii atât în Republica Moldova, cât și în una sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice și/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în caz de necesitate, cu autoritățile competente responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective și întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării și a coordonării eficiente și eficace în legătură cu procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii ia toate măsurile necesare pentru a asigura, în măsura posibilităților, aplicarea de proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Pentru a asigura transparența activității și informarea publicului larg cu privire la prevederile cadrului normativ aplicabil în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează și publică pe site-ul său web oficial un ghid care să conțină informații cu privire la:"},{"id":"art-i-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) actele normative pe care se bazează deciziile și actele permisive corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;"},{"id":"art-i-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) lista actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea și punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;"},{"id":"art-i-p6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) numele și datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum și ale persoanelor responsabile din cadrul autorităților vizate și al altor autorități, entități interesate;"},{"id":"art-i-p6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) fluxul de lucru, cu specificarea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, incluzând un calendar estimativ al etapelor și descrierea procesului decizional, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante;"},{"id":"art-i-p6-e","spans":[],"t":"p","text":"e) domeniile de aplicare, structura și nivelul de detaliere a documentelor care trebuie să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;"},{"id":"art-i-p6-f","spans":[],"t":"p","text":"f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR și modul în care publicul larg poate participa la proces;"},{"id":"art-i-p6-g","spans":[],"t":"p","text":"g) modalitatea prin care organul central de specialitate în domeniul energeticii, alte autorități vizate și dezvoltatorul proiectului demonstrează că opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice au fost luate în considerare, de exemplu prin indicarea modificărilor aduse locației și concepției proiectului sau prin indicarea motivelor pentru care opiniile respective nu au fost reținute;"},{"id":"art-i-p6-h","spans":[],"t":"p","text":"h) în măsura posibilităților, traducerile conținutului ghidului în cauză în toate limbile părților contractante ale Comunității Energetice învecinate, care urmează să fie realizate în coordonare cu părțile contractante ale Comunității Energetice învecinate relevante."},{"id":"art-i-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii cooperează și, după caz, identifică opțiuni de colaborare cu autoritățile competente responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR ale altor părți contractante ale Comunității Energetice, ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea realizării schimbului de bune practici și a facilitării procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, în special în contextul elaborării ghidului prevăzut la alin. (6)."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) La solicitarea Secretariatului Comunității Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă acestuia informațiile necesare pentru elaborarea și publicarea raportului privind implementarea proiectelor CE. Informațiile respective pot include evaluarea cu privire la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) progresele înregistrate în ceea ce privește planificarea, dezvoltarea, construirea și punerea în funcțiune a obiectelor vizate de proiectele CE, precum și, după caz, informații privind întârzierile în implementare și alte dificultăți întâmpinate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) mijloacele alocate și vărsate de Uniunea Europeană pentru proiectele CE implementate în Republica Moldova;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) progresele realizate în ceea ce privește integrarea surselor regenerabile de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin planificarea, dezvoltarea, construirea și punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) în sectorul electroenergetic și cel al gazelor din surse regenerabile sau obținute cu emisii scăzute de carbon, inclusiv al hidrogenului, evoluția nivelului de interconectare cu părțile contractante ale Comunității Energetice, evoluția prețurilor la energie, precum și cu privire la numărul de avarii de sistem din rețea, cauzele acestora și costurile economice aferente;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR și participarea publicului larg, în special privind:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) durata totală, medie și maximă, a procesului de autorizare pentru proiectele CE, inclusiv durata fiecărei faze a etapei prealabile, în comparație cu calendarul procesului în cauză stabilit în conformitate cu art. 314;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) nivelul de opoziție întâmpinată de proiectele CE, în special numărul de obiecții înaintate în formă scrisă pe durata consultărilor publice, precum și numărul de acțiuni în justiție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) bunele practici și practicile inovatoare privind participarea părților implicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) bunele practici și practicile inovatoare privind atenuarea impactului asupra mediului, inclusiv adaptarea la schimbările climatice, pe durata procesului de autorizare și a implementării proiectului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) eficacitatea modului de facilitare și coordonare a procesului de emitere a actelor permisive de mai multe autorități ale administrației publice centrale sau locale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) tratamentul de reglementare, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) numărul de proiecte CE în raport cu care au fost adoptate decizii privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție, astfel cum este prevăzut la art. 317;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) numărul și tipul de proiecte CE care au primit stimulente, astfel cum este prevăzut la art. 318;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) eficacitatea aplicării prevederilor capitolului VII1 în ceea ce privește contribuția la realizarea obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. La articolul 72 alineatul (5), cuvintele „statele părți” se substituie cu cuvintele „părțile contractante”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. La articolul 10 alineatul (12), litera e) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[551,569,"l5"],[622,640,"l6"]],"t":"p","text":"„e) rămânere definitivă a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate, prin care s-a constatat: existența unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită; emiterea/adoptarea de către directorul respectiv a actelor/actului administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese; nesoluționarea stării de incompatibilitate a funcției, nerespectarea restricțiilor și limitărilor – și s-a dispus încetarea mandatului în conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și/sau în conformitate cu art. 9 alin. (2) și (3) din prezenta lege.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. La articolul 11 alineatul (3), literele a) și b) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) pentru energia electrică – din venitul din vânzări al titularului de licență pentru producerea energiei electrice, al titularului de licență pentru operarea pieței energiei electrice, al titularului de licență pentru transportul energiei electrice, al titularului de licență pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, al titularului de licență pentru distribuția energiei electrice, al titularului de licență pentru furnizarea energiei electrice, al titularului de licență pentru tradingul cu energie electrică, al titularului de licență pentru agregare, precum și al titularului de licență pentru stocarea energiei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru gazele naturale – din venitul din vânzări al titularului de licență pentru producerea gazelor naturale, al titularului de licență pentru transportul gazelor naturale, al titularului de licență pentru distribuția gazelor naturale, al titularului de licență pentru stocarea gazelor naturale, al titularului de licență pentru tradingul de gaze naturale, al titularului de licență pentru furnizarea gazelor naturale, al titularului de licență pentru vânzarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare, precum și din venitul din vânzări ale gazelor naturale al entității de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Articolul 12:"},{"id":null,"spans":[[36,54,"l7"]],"t":"p","text":"la alineatul (1) litera a), textul „Legea nr. 451/2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,” se exclude;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (5), cuvintele „din țările părți ale Comunității Energetice” se substituie cu cuvintele „ale părților contractante ale Comunității Energetice”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatele (51) și (52) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[521,539,"l3"],[621,639,"l8"]],"t":"p","text":"„(51) Agenția desemnează unul sau mai mulți reprezentanți pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art. 311. Participarea Agenției în cadrul grupurilor respective nu trebuie să afecteze îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor care îi revin în rolul său de autoritate de reglementare și monitorizare a activităților în sectorul electroenergetic și în sectorul gazelor naturale prevăzute de prezenta lege, în special de capitolul VII1, precum și de Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, în special de art. 8, 9, 132, 142 și 144, și de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, în special de art. 7, 100, 109 și 111."},{"id":"art-i-p52","spans":[[283,301,"l8"],[388,406,"l9"]],"t":"p","text":"(52) Pentru proiectele care țin de domeniile sale de competență, Agenția și, în caz de necesitate, Comitetul de reglementare al Comunității Energetice, în măsura posibilităților și în contextul cooperării prevăzute de alin. (5) din prezentul articol, de art. 8 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, precum și de art. 8 alin. (4) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, verifică aplicarea uniformă a criteriilor și a metodologiei de efectuare a analizei cost-beneficiu și evaluează relevanța transfrontalieră a acestora, iar rezultatele evaluării le prezintă grupului regional corespunzător al Comunității Energetice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (7) se completează cu următorul enunț: „Totodată, câte o copie a raportului se remite, pentru informare, Secretariatului Comunității Energetice și Comitetului de Reglementare al Comunității Energetice.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. La articolul 13 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[88,106,"l10"],[161,179,"l11"],[227,244,"l12"],[337,354,"l13"]],"t":"p","text":"„i) aplică sancțiuni financiare în mărimea și în cazurile stabilite la art. 146–148 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, la art. 113–1132 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, la art. 452 din Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, precum și la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu respectarea procedurii stabilite la art. 20 din prezenta lege;”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Articolul 14:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera i) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„i) participă la examinarea circumstanțelor și cauzelor avariilor la centralele electrice și termice sau la rețelele electrice și termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita și de a obține informații aferente cazului examinat;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu literele i1)–i4) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„i1) participă la examinarea circumstanțelor și cauzelor electrocutărilor și șocurilor electrice, precum și a exploziilor la centralele electrice și termice, rețelele electrice și termice sau la instalațiile electrice și termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita și de a obține informații aferente cazului examinat;"},{"id":"art-i-p52-i2","spans":[],"t":"p","text":"i2) participă la examinarea circumstanțelor și cauzelor incendiilor provocate de instalațiile electrice ale instituțiilor de învățământ, inclusiv de învățământ preșcolar, ale instituțiilor medicale, ale azilurilor de bătrâni și ale orfelinatelor, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita și de a obține informații aferente cazului examinat;"},{"id":"art-i-p52-i3","spans":[],"t":"p","text":"i3) participă la examinarea incendiilor provocate de instalațiile electrice, altele decât cele indicate la lit. i2), la solicitarea proprietarilor instalațiilor respective, cu dreptul de a solicita și a obține informații aferente cazului examinat;"},{"id":"art-i-p52-i4","spans":[],"t":"p","text":"i4) în cazul incendiilor provocate de centralele electrice și termice sau de rețelele electrice și termice, participă la examinarea circumstanțelor și cauzelor acestora, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita și de a obține informații aferente cazului examinat;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"literele l) și m) vor avea următorul cuprins;"},{"id":null,"spans":[[188,206,"l4"]],"t":"p","text":"„l) eliberează, prelungește, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizațiile de electrician autorizat, eliberează copii și duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și cu legile sectoriale;"},{"id":"art-i-p52-m","spans":[[205,223,"l4"]],"t":"p","text":"m) eliberează, prelungește, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizațiile cu privire la laboratoarele electrotehnice, eliberează copii și duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și cu legile sectoriale;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul se completează cu litera m1) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„m1) monitorizează și controlează, în modul și în limitele prevăzute de prezenta lege, respectarea de către titularii autorizațiilor prevăzute la lit. l) și m) a condițiilor stabilite pentru desfășurarea activităților autorizate prin prezenta lege și documentele normativ-tehnice în domeniu;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"litera p) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[137,149,"l14"]],"t":"p","text":"„p) constată contravenții, examinează cauze contravenționale și aplică sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului contravențional nr. 218/2008;”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (4) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(4) Agenția efectuează controale tehnice, planificate sau inopinate, la centralele, rețelele și instalațiile electrice și termice în conformitate cu art. 15 și cu Regulamentul cu privire la efectuarea controalelor tehnice, elaborat și aprobat de către aceasta. Planificarea controalelor tehnice se efectuează conform prevederilor Metodologiei de evaluare a criteriilor de risc pentru realizarea controalelor tehnice ale instalațiilor, centralelor sau rețelelor electrice, elaborată și aprobată de către Agenție.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. La articolul 16:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatele (61) și (10) vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[637,655,"l15"],[726,738,"l16"]],"t":"p","text":"„(61) În cazul situațiilor excepționale în sectoarele energeticii sau al crizelor de energie electrică, constatate în modul stabilit de lege, inclusiv în cazul modificării semnificative a costurilor de achiziționare a energiei, precum și în cazul unor subiecte ce țin de interesul economic național sau de interesul legitim al consumatorilor finali ori al participanților la piețele de energie, proiectele de hotărâri și proiectele de decizii pot fi supuse elaborării și adoptării/emiterii în regim de urgență, cu derogare de la prevederile prezentului articol și de la cerințele privind transparența în procesul decizional stabilite de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional și de Codul administrativ nr. 116/2018. Argumentarea necesității adoptării hotărârii/emiterii deciziei în regim de urgență se aduce la cunoștința publicului larg în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării/emiterii actului respectiv, prin publicarea acesteia pe site-ul web oficial al Agenției și/sau prin difuzare în mass-media.”"},{"id":null,"spans":[[498,510,"l17"],[880,892,"l16"],[1264,1276,"l16"],[1581,1593,"l16"]],"t":"p","text":"„(10) În hotărârile Agenției privind aprobarea costurilor de bază, a prețurilor și a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiții, a investițiilor realizate de titularii de licențe, precum și în hotărârile Agenției privind aprobarea consumurilor tehnologice și a pierderilor normative în rețele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiții, consumuri tehnologice și pierderi în rețele, altor componente nejustificate, motivarea Agenției este prezentată titularului de licență în scrisoarea de însoțire a hotărârii respective. Hotărârile și deciziile Agenției sunt supuse controlului judecătoresc în modul stabilit de Codul administrativ nr. 116/2018. Hotărârile și deciziile Agenției sunt executorii de la data adoptării/emiterii sau, după caz, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ori de la data indicată în textul actului adoptat/emis și produc efecte juridice obligatorii până la survenirea uneia dintre situațiile stabilite în cartea a doua titlul III capitolul IV din Codul administrativ nr. 116/2018 sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești executorii contrare, ca urmare a utilizării unei căi de atac. Suspendarea hotărârilor și deciziilor Agenției poate avea loc fie din inițiativa Agenției, în condițiile prevăzute în cartea a doua titlul VII capitolul I din Codul administrativ nr. 116/2018, fie prin încheiere judecătorească, emisă în raport cu solicitantul, în conformitate cu prevederile aceluiași cod.”"},{"id":null,"spans":[[27,45,"l18"],[102,120,"l19"]],"t":"p","text":"la alineatul (12), textul „Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație” se substituie cu textul „Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. La articolul 17, în denumirea articolului, cuvintele ,,și înregistrarea de stat” se exclud."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. Articolul 18 se abrogă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. Articolul 19:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (1), cuvintele „în actele normative de reglementare aprobate de Agenție” se substituie cu cuvintele „în alte acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenție”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (2), textul „ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenție” se substituie cu textul „ale altor acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenție”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. La articolul 20:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (10) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[481,493,"l16"]],"t":"p","text":"„(10) Întreprinderea energetică este în drept să achite jumătate din suma sancțiunii respective dacă o achită în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a hotărârii Consiliului de administrație cu privire la aplicarea sancțiunii. În acest caz, se consideră că hotărârea cu privire la aplicarea sancțiunii este executată integral, cu excepția cazului în care hotărârea de aplicare a sancțiunii a fost contestată în termenele și condițiile Codului administrativ nr. 116/2018.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la alineatul (12), textul „este de un an de la data constatării acesteia, fără a depăși însă 3 ani de la săvârșirea încălcării” se substituie cu textul „este de 3 ani de la data săvârșirii încălcării”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. La articolul 21 alineatul (8), primul enunț va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică au drept de acces la terenurile terților pentru efectuarea lucrărilor de construcții, de exploatare, de întreținere, de reabilitare, de modernizare, inclusiv de retehnologizare, a obiectelor energetice, în condițiile stabilite în legile sectoriale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. La articolul 24:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"alineatul (6) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„(6) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreținerea, repararea și înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii noncasnici se efectuează în condițiile stabilite de legile sectoriale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[318,335,"l20"]],"t":"p","text":"„(61) Cheltuielile aferente procurării, instalării, sigilării, verificării metrologice, întreținerii, reparării și înlocuirii echipamentelor de măsurare instalate de către distribuitorii de energie termică în cadrul proiectelor finanțate prin acordarea asistenței externe, inclusiv în condițiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, sunt suportate de către distribuitorii de energie termică.”"},{"id":null,"spans":[[43,61,"l21"],[122,139,"l22"]],"t":"p","text":"20. La articolul 25 alineatul (1), textul „Legii nr. 412/2004 cu privire la statistica oficială” se substituie cu textul „Legii nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Articolul 27 se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":",,(21) Lucrările în zona de protecție a liniei electrice ce aparține producătorului sau consumatorului noncasnic se efectuează de către persoane fizice și juridice, după coordonarea și cu acordul producătorului sau al consumatorului noncasnic.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. Capitolul VII1 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Capitolul VII1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PROIECTELE CE ȘI PROIECTELE IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 311. Proiectele CE și proiectele IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Principii generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Lista proiectelor CE se adoptă de către Consiliul Ministerial al Comunității Energetice în conformitate cu Titlul II al Tratatului Comunității Energetice, la fiecare doi ani, în baza listelor preliminare ale proiectelor CE aprobate de organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice, grupurile regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE aprobă propriile regulamente de procedură, care reglementează inclusiv metoda de evaluare a proiectelor CE, criteriile de stabilire a priorităților și mecanismul de clasificare a proiectelor, în scopul elaborării listei preliminare prevăzute de prezentul alineat. Organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenția și operatorii sistemelor de transport din sectorul electroenergetic și al gazelor naturale desemnează unul sau mai mulți reprezentanți pentru participarea în cadrul grupurilor respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE adoptă listele preliminare ale proiectelor CE, elaborate în conformitate cu procesul stabilit de cadrul normativ al Comunității Energetice, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor prioritare și a domeniilor tematice prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexa nr. 1, și în funcție de îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La stabilirea listei proiectelor CE prin unificarea listelor preliminare prevăzute la alin. (3), Consiliul Ministerial al Comunității Energetice, ținând cont, în mod corespunzător, de deliberările grupurilor:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se asigură că sunt incluse numai proiectele care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 312;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) asigură coerența transregională, având în vedere opinia Comitetului de Reglementare al Comunității Energetice, formulată în condițiile prevăzute de cadrul normativ al Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) ia în considerare avizele părților contractante ale Comunității Energetice, care, deși proiectul propus nu se implementează pe teritoriul acestora, ar putea fi afectate de proiectul în cauză printr-un impact net pozitiv sau printr-un potențial efect semnificativ, inclusiv asupra mediului ori asupra funcționării infrastructurii energetice, și care transmit grupului respectiv un aviz în care își expun opinia;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) are ca obiectiv înscrierea unui număr total gestionabil de proiecte pe lista proiectelor CE."},{"id":null,"spans":[[260,278,"l23"]],"t":"p","text":"(5) Proiectele CE și proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) din anexa nr. 2 se prezintă în vederea includerii acestora în planurile regionale de investiții prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani, precum și în alte planuri naționale de infrastructură, după caz. În cadrul fiecăruia dintre planurile menționate, proiectele CE și proiectele IR respective au statut de proiecte de cel mai înalt nivel de prioritate, infrastructura energetică vizată de proiectele în cauză se consideră de importanță strategică pentru Republica Moldova, care servește interesului economic național, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes național. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente și proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art. 316, precum și proiectelor IR."},{"id":null,"spans":[[445,463,"l23"]],"t":"p","text":"(6) Proiectele CE și proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) din anexa nr. 2 și care sunt proiecte concurente sau sunt proiecte care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art. 316, pot fi incluse în planurile regionale de investiții prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani și în alte planuri naționale de infrastructură, după caz, ca proiecte luate în considerare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Dezvoltatorul unui proiect, potențial proiect CE sau potențial proiect IR, care preconizează ca proiectul în cauză să fie recunoscut prin decizia Consiliului Ministerial al Comunității Energetice ca fiind proiect CE sau să fie recunoscut ca proiect IR, trebuie să prezinte grupului regional al Comunității Energetice pentru proiectele CE sau, respectiv, grupului regional din cadrul Uniunii Europene o cerere privind includerea proiectului în lista corespunzătoare, care să cuprindă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuției proiectului în cauză la realizarea obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, în cazul unui potențial proiect CE, sau a priorităților stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potențial proiect IR;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) referința la categoria relevantă de infrastructură energetică a potențialului proiect CE sau proiect IR, astfel cum este stabilită în anexa nr. 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute la art. 312 și în anexa nr. 3 și/sau a altor criterii și condiții stabilite la nivelul Comunității Energetice, în cazul unui potențial proiect CE, și/sau a criteriilor și condițiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potențial proiect IR;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul unui potențial proiect CE sau al unui potențial proiect IR, care este suficient de avansat, analiza cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante prevăzute la art. 316 alin. (1), pentru un potențial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite la nivelul Uniunii Europene, pentru un potențial proiect IR;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) alte informații și documente relevante pentru evaluarea unui potențial proiect CE sau a unui potențial proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunității Energetice sau din cadrul Uniunii Europene;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) pentru proiectele IR, avizele guvernelor țărilor afectate, în mod direct, prin care acestea își exprimă sprijinul pentru proiect sau alte acorduri fără caracter juridic obligatoriu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice, toți destinatarii informațiilor care constituie secret comercial asigură confidențialitatea acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 312. Criteriile pentru evaluarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"proiectelor CE și a proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Un proiect CE trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) proiectul se încadrează în cel puțin unul dintre coridoarele prioritare și regiunile de interconectare prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa nr. 1;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) potențialele beneficii generale ale proiectului, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin. (2), depășesc costurile acestuia, inclusiv pe termen lung;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) proiectul corespunde oricăror dintre următoarele criterii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, traversând, în mod direct sau indirect, prin interconectare cu o țară terță, frontiera dintre două sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) este situat pe teritoriul unei părți contractante a Comunității Energetice, fie terestru, fie offshore, inclusiv pe insule, și are un impact transfrontalier semnificativ conform pct. 1 din anexa nr. 3."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cazul proiectelor CE, care se încadrează în categorii distincte de infrastructură energetică, se aplică următoarele criterii specifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) pentru proiectele de transport, distribuție și stocare a energiei electrice care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei din surse regenerabile în rețeaua electrică, prin transportul sau distribuția energiei electrice din surse regenerabile către principalele centre de consum și situri de stocare, și, după caz, la limitarea reducerii forțate a producerii de energie electrică și, de asemenea, contribuie la cel puțin unul dintre următoarele criterii specifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) integrarea piețelor de energie, inclusiv prin eliminarea izolării energetice a cel puțin unei părți contractante a Comunității Energetice, și reducerea blocajelor în infrastructura energetică, concurență, interoperabilitate și flexibilitatea sistemului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) securitatea aprovizionării, inclusiv prin interoperabilitate, flexibilitatea sistemului, securitate cibernetică, conexiuni adecvate și operarea sigură și fiabilă a sistemului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) pentru proiectele de rețele electrice inteligente care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 1 lit. e) din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei electrice din surse regenerabile în rețeaua electrică și, de asemenea, contribuie la cel puțin două dintre următoarele criterii specifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) securitatea aprovizionării, inclusiv prin eficiența și interoperabilitatea în exploatarea zilnică a rețelei electrice la transportul și distribuția energiei electrice, evitarea congestiilor, precum și integrarea și implicarea utilizatorilor de sistem;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) integrarea piețelor de energie, inclusiv prin exploatarea eficientă a sistemului și utilizarea interconexiunilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) siguranța rețelei, flexibilitatea și calitatea furnizării, inclusiv prin adoptarea la scară largă a inovării în ceea ce privește echilibrarea, piețele de flexibilități, securitatea cibernetică, monitorizarea, controlul sistemului și corectarea erorilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) integrarea inteligentă a sectorului fie în sistemul energetic, prin conectarea diferitor purtători de energie și sectoare, fie într-un mod mai amplu, favorizând sinergiile și coordonarea dintre sectoarele energeticii, sectorul transporturilor și sectorul telecomunicațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) în ceea ce privește proiectele privind transportul și stocarea dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în instalațiile industriale conectate, și, de asemenea, contribuie la toate criteriile specifice următoare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) evitarea emisiilor de dioxid de carbon, menținându-se, totodată, securitatea aprovizionării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) sporirea rezilienței și a siguranței transportului și a stocării dioxidului de carbon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) utilizarea eficientă a resurselor, prin conectarea de surse multiple de dioxid de carbon și situri de stocare, prin infrastructuri comune și reducerea la minimum a presiunii asupra mediului și a riscurilor la adresa mediului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) pentru proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului produs cu emisii scăzute de carbon, punându-se accent pe hidrogenul din surse regenerabile, în special în aplicațiile finale, precum sunt sectoarele în care reducerea este dificilă, în care nu sunt fezabile soluțiile mai eficiente energetic, și prin sprijinirea generării de energie din surse regenerabile variabile, oferind flexibilitate, soluții de stocare, sau ambele, și, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puțin unul dintre următoarele criterii specifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) integrarea piețelor de energie, inclusiv prin conectarea rețelelor de hidrogen existente sau emergente ale părților contractante ale Comunității Energetice sau să contribuie, în alt mod, la crearea unei rețele pentru transportul și stocarea hidrogenului la nivelul Comunității Energetice și să asigure interoperabilitatea sistemelor conectate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) securitatea furnizării și flexibilitatea, inclusiv prin conexiuni adecvate și prin facilitarea exploatării sigure și fiabile a sistemului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) concurența, inclusiv prin permiterea accesului la multiple surse de aprovizionare și la multipli utilizatori de sistem, în mod transparent și nediscriminatoriu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) în cazul electrolizoarelor care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 4 din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la toate criteriile specifice următoare:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a celui produs cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, precum și a combustibililor sintetici de aceeași origine;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) siguranța alimentării, inclusiv prin contribuția la exploatarea sigură, eficientă și fiabilă a sistemului sau prin oferirea de soluții de stocare și/sau de flexibilitate, precum sunt răspunsul părții de consum și serviciile de echilibrare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) susținerea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil și stocarea, facilitând integrarea inteligentă a sectorului energetic prin crearea de legături cu alți purtători de energie și cu alte sectoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) pentru proiectele de rețele inteligente de gaze naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 2 din anexa nr. 2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin asigurarea integrării unei game largi de gaze cu emisii scăzute de carbon și, în special, a celor din surse regenerabile, inclusiv în cazul în care sunt de origine locală, precum sunt biometanul și hidrogenul din surse regenerabile, în sisteme de transport, de distribuție sau de stocare de gaze naturale, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, și, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puțin unul dintre următoarele criterii specifice:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) siguranța rețelei și calitatea furnizării, prin îmbunătățirea eficienței și interoperabilității la exploatarea zilnică a sistemelor de transport, de distribuție sau de stocare de gaze, inter alia, prin abordarea provocărilor generate de injectarea de gaze de calitate diferită;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) funcționarea pieței gazelor naturale și serviciile prestate consumatorilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic prin crearea de legături cu alți purtători de energie și sectoare energetice și facilitarea consumului dispecerizabil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Criteriile stabilite la alin. (2) din prezentul articol pentru proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr. 2 se evaluează în conformitate cu indicatorii prevăzuți la pct. 2–7 din anexa nr. 3."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Un proiect IR trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) proiectul contribuie, în mod semnificativ, la obiectivele menționate la art. 2 alin. (2) lit. e1) și la obiectivele corespunzătoare ale Uniunii Europene, în special prin faptul că nu obstrucționează capacitatea Republicii Moldova de a elimina treptat activele de generare pe bază de combustibili fosili pentru consumul său intern, precum și la durabilitate, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile în rețea și prin transportul și distribuția energiei din surse regenerabile către principalele centre de consum și situri de stocare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) potențialele beneficii generale ale proiectului la nivelul Uniunii Europene, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin. (2), depășesc costurile acestuia în cadrul Uniunii Europene, inclusiv pe termen lung;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) proiectul este situat pe teritoriul a cel puțin unui stat membru al Uniunii Europene și a cel puțin unei țări terțe și are un impact transfrontalier semnificativ, astfel cum este prevăzut la pct. 8 din anexa nr. 3;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) în ceea ce privește partea situată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, proiectul este realizat în conformitate cu legislația corespunzătoare, în cazul în care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 și 3 din anexa nr. 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) țara terță sau țările terțe implicate prezintă un nivel înalt de convergență a cadrului de politici și sunt demonstrate mecanisme de asigurare a respectării legii pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii Europene, în special pentru a asigura:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) o piață internă de energie care funcționează bine;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) securitatea aprovizionării bazată, inter alia, pe surse diverse, cooperare și solidaritate;"},{"id":null,"spans":[[229,246,"l24"]],"t":"p","text":"c) un sistem energetic, inclusiv în ceea ce privește producția, transportul și distribuția, care se află în curs de realizare a obiectivului privind neutralitatea climatică, în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017, și cu obiectivele Uniunii Europene privind energia și clima pentru 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050, în special prin evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) țara terță sau țările terțe implicate sprijină statutul de proiect prioritar al proiectului respectiv, astfel cum este stabilit la art. 313, și se angajează să respecte un calendar similar pentru implementarea accelerată a acestuia, precum și alte măsuri de sprijin privind politicile și reglementările aplicabile proiectelor IR;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) în ceea ce privește proiectele de stocare a dioxidului de carbon care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 5 lit. c) din anexa nr. 2, proiectul este necesar pentru a permite transportul transfrontalier și stocarea dioxidului de carbon. Totodată, țara terță în care este situat proiectul dispune de un cadru juridic adecvat, bazat pe mecanisme de asigurare a aplicării eficiente a legii, pentru a asigura că standardele și garanțiile se aplică proiectului prevenind orice relocări ale emisiilor de dioxid de carbon, iar în ceea ce privește clima, sănătatea umană și ecosistemele, precum și siguranța și eficacitatea stocării permanente a dioxidului de carbon, sunt cel puțin la același nivel cu cele prevăzute de legislația Uniunii Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Rapoartele privind scenariile comune elaborate de Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în continuare – ENTSO-E) și de Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Gazelor Naturale (în continuare – ENTSO-G) se iau în considerare pentru evaluarea proiectelor CE care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 1 lit. a), b) și d) și la pct. 3 din anexa nr. 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 313. Statutul de proiecte prioritare al"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"proiectelor CE și al proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Prin efectul prezentei legi, odată cu includerea în lista proiectelor CE și, respectiv, în lista Uniunii Europene, proiectele CE și proiectele IR au statut de proiecte de importanță națională majoră, obiectele vizate de acestea se consideră obiecte de importanță strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic național, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes național."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) În cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv în legătură cu emiterea actelor permisive de mediu necesare, precum și în cadrul procedurilor aferente amenajării teritoriului, proiectele CE și proiectele IR beneficiază de statutul de proiecte prioritare. Procesul de autorizare al proiectelor CE sau IR se desfășoară în conformitate cu principiile stabilite de prezentul capitol, care au drept scop coordonarea și integrarea procedurilor prevăzute de legislație pentru emiterea actelor permisive, fără a genera etape suplimentare de autorizare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Pentru a asigura examinarea actelor în regim de prioritate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE și IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu atribuțiile prevăzute la art. 51 alin. (2), inițiază crearea unui grup de lucru la nivel de Guvern, la care participă persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităților vizate. În cadrul grupului în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabilește, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului respectiv și după consultarea autorităților vizate, calendarul procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau proiect IR, în care să fie indicate termenele de luare a deciziilor privind emiterea actelor permisive de către fiecare dintre autoritățile vizate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. În cazul în care autoritatea vizată estimează că decizia privind emiterea unui act permisiv nu va fi luată în termenul stabilit în calendarul respectiv, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu indicarea cauzelor întârzierii, inclusiv în situația în care dosarul depus de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este incomplet, iar dezvoltatorului proiectului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informațiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanțe în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz de necesitate, asistență dezvoltatorului proiectului, precum și autorităților vizate, pentru a soluționa problemele identificate. În măsura în care soluționarea acestora necesită timp suplimentar, organul central de specialitate în domeniul energeticii ajustează, după consultarea dezvoltatorului proiectului, calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv și, după caz, prelungește termenul procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăși termenele maxime stabilite la art. 314 alin. (1) și (2)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Pentru a asigura gestionarea eficientă a dosarelor de candidatură aferente proiectelor CE și proiectelor IR, dezvoltatorii proiectelor respective, organul central de specialitate în domeniul energeticii, precum și autoritățile vizate se asigură că dosarele aferente proiectelor CE și proiectelor IR sunt tratate cu celeritate maximă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Includerea unui proiect CE sau a unui proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR constituie recunoașterea necesității acestuia din perspectiva politicii energetice și climatice, în contextul oricărei decizii luate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, fără a aduce atingere amplasamentului exact, traseului sau tehnologiei prevăzute de proiect. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente și proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art. 316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Soluționarea eventualelor neînțelegeri sau litigii aferente proiectelor CE și proiectelor IR, atât pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere sau arbitraj, cât și de către instanțele de judecată, inclusiv în cadrul exercitării căilor de atac, se consideră urgentă, iar examinarea acestora se realizează în regim de prioritate. Părțile implicate au obligația de a depune toată diligența necesară pentru a asigura soluționarea promptă a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu evaluează, ținând cont de liniile directoare ale Comisiei Europene cu privire la raționalizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele Uniunii Europene, aplicabile la nivelul Comunității Energetice, necesitatea adoptării unor măsuri de reglementare și a unor măsuri fără caracter de reglementare, în vederea eficientizării procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și a asigurării aplicării lor coerente, și informează Secretariatul Comunității Energetice cu privire la rezultatele evaluării respective. În funcție de rezultatele evaluării în cauză, organul central de specialitate indicat, în comun cu organul central de specialitate în domeniul energeticii, ia măsurile necesare fără caracter de reglementare sau elaborează amendamente la actele normative pentru a soluționa problemele identificate. Amendamentele respective trebuie să fie în concordanță cu cadrul normativ al Comunității Energetice."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) În ceea ce privește impactul asupra mediului, luând în considerare integrarea în cadrul normativ al Comunității Energetice a actelor Uniunii Europene privind politica comunitară cu privire la domeniul apei, precum și cu privire la conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, cu condiția respectării cerințelor aferente, includerea proiectelor transfrontaliere respective în lista proiectelor CE le conferă acestora caracter de proiecte de interes public major din perspectiva politicii energetice. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente și proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art. 316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 314. Organizarea procesului de"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"autorizare a proiectelor CE sau IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfășoară în două etape:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) etapa prealabilă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data inițierii procesului de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, în modul prevăzut la alin. (6), și data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv, în conformitate cu alin. (12). Etapa prealabilă nu poate depăși termenul de doi ani;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) etapa de autorizare propriu-zisă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv și data emiterii ultimului act permisiv relevant pentru proiectul CE sau proiectul IR care face parte din setul de acte cuprins de decizia exhaustivă. Etapa de autorizare propriu-zisă nu poate depăși termenul de 18 luni."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Durata întregului proces de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR nu poate depăși termenul de 42 de luni. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz necesitate, asistență dezvoltatorului proiectului și autorităților vizate pentru ca actele permisive necesare să fie emise în termeni proximi. În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii estimează că cel puțin una dintre cele două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR nu va fi finalizată în termenele stabilite la alin. (1), acesta poate prelungi termenele corespunzătoare, înainte de expirarea acestora, luând în considerare circumstanțele specifice ale proiectului CE sau proiectului IR concret. Organul central de specialitate în domeniul energeticii nu poate prelungi durata totală a celor două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR cu mai mult de 9 luni decât în circumstanțe excepționale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii decide, în conformitate cu alin. (2), prelungirea unor termene în cadrul procesului de autorizare a unui proiect CE, acesta informează grupul regional corespunzător al Comunității Energetice pentru proiectul CE și îi prezintă măsurile întreprinse sau care urmează să fie întreprinse pentru a finaliza procesul de autorizare în termeni proximi. La solicitarea grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii îl informează periodic cu privire la progresele înregistrate în acest sens și cauzele privind orice întârziere."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Pentru a iniția procesul de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, dezvoltatorul proiectului în cauză expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau în formă de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, notificarea cu privire la inițierea procesului de autorizare a proiectului respectiv, la care anexează descrierea detaliată a proiectului, indicând documentele de care dispune pentru emiterea actelor permisive necesare implementării proiectului CE sau a proiectului IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea și documentele prevăzute la alin. (4) tuturor autorităților vizate, care îl informează, în termen de două luni de la data recepționării notificării, dacă dezvoltatorul proiectului respectiv deține toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, indicând lista actelor suplimentare ce trebuie prezentate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii și autoritățile vizate iau în considerare, în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, orice studii valabile efectuate și permise sau autorizații emise pentru un anumit proiect CE sau proiect IR, înainte ca, în raport cu proiectul respectiv, să fie inițiat procesul de autorizare conform prezentului articol, și nu solicită efectuarea repetată a studiilor și emiterea repetată a permiselor sau a autorizațiilor respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În termen de cel mult 3 luni de la recepționarea notificării expediate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu alin. (4), organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia fie de confirmare a faptului că dezvoltatorul proiectului respectiv dispune de toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, că notificarea privind inițierea procesului de autorizare a proiectului este acceptată și că procesul de autorizare (etapa prealabilă) se consideră inițiat, fie cu privire la refuzul privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii refuză inițierea procesului de autorizare pentru un proiect CE sau un proiect IR în cazul în care dezvoltatorul proiectului respectiv nu prezintă documentele prevăzute la alin. (4) și nu dispune de un proiect suficient de avansat, cu indicarea motivelor refuzului și a informațiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea motivelor care au stat la baza refuzului, inclusiv în legătură cu eliberarea actelor permisive de către autoritățile vizate. În cazul în care un proiect CE sau un proiect IR implică Republica Moldova și cel puțin încă o parte contractantă a Comunității Energetice sau un stat membru al Uniunii Europene, procesul de autorizare pentru proiectul respectiv se consideră inițiat la data acceptării ultimei notificări de către organul central de specialitate în domeniul energeticii sau de către autoritatea competentă responsabilă de facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective."},{"id":null,"spans":[[750,767,"l25"]],"t":"p","text":"(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii se asigură ca actele permisive emise în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR să fie emise în termeni proximi, iar cerințele stabilite de autoritățile vizate să corespundă categoriei de proiect CE sau de proiect IR relevante. În acest scop, cerințele pentru inițierea procesului de autorizare a unui proiect, precum și pentru acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv se stabilesc în funcție de specificul proiectului CE sau al proiectului IR, inclusiv în funcție de tipul și dimensiunea proiectului sau ținându-se cont de rezultatele evaluării prealabile a activității planificate efectuate de către Agenția de mediu în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Autoritățile vizate întreprind toate măsurile necesare pentru emiterea în termeni proximi a actelor permisive necesare pentru implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul în care, potrivit actelor normative aplicabile, stabilirea traseului sau a amplasamentului, realizată exclusiv în scopul unui proiect planificat, inclusiv planificarea coridoarelor specifice pentru infrastructurile de rețea, nu poate fi integrată în procesul de luare a deciziei exhaustive, decizia corespunzătoare se ia în cadrul unei etape separate, în termen de 6 luni de la data transmiterii de către dezvoltatorul proiectului a dosarului de candidatură final și complet. În această situație, organul central de specialitate poate decide prelungirea procesului de autorizare pentru o perioadă de cel mult 6 luni, cu excepția unor circumstanțe excepționale, inclusiv în ceea ce privește procedura prevăzută de prezentul alineat."},{"id":null,"spans":[[144,161,"l25"]],"t":"p","text":"(9) Etapa prealabilă cuprinde elaborarea de către dezvoltatorii proiectului a rapoartelor de mediu, în măsura în care aceasta este prevăzută de Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și a documentației aferente adaptării la schimbările climatice. Etapa prealabilă poate fi divizată în trei faze, în funcție de acțiunile care trebuie întreprinse:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) după confirmarea notificării privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, ținând cont de lista de verificare prevăzută la art. 51 alin. (6) lit. e), în colaborare strânsă cu autoritățile vizate și, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului respectiv, identifică domeniul de aplicare a rapoartelor și a documentelor, precum și gradul de detaliere a informațiilor care trebuie prezentate de către dezvoltatorul proiectului în cadrul dosarului de candidatură pentru a solicita emiterea setului de acte permisive care formează decizia exhaustivă în raport cu proiectul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în baza rezultatelor obținute în cadrul fazei prevăzute la lit. a), organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în colaborare cu dezvoltatorul proiectului și autoritățile vizate, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului respectiv. În cazul proiectelor CE și al proiectelor IR transfrontaliere, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu autoritățile competente responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din țările implicate pentru a coordona și ajusta calendarele întocmite la nivel național și pregătesc un calendar comun;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) înainte de adoptarea deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite, inclusiv la cererea autorităților vizate, de la dezvoltatorul respectiv informații care nu au fost prezentate de acesta, deși au fost identificate ca fiind necesare conform lit. a), sau informații suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanțe. În termen de 3 luni de la prezentarea de către dezvoltatorul proiectului a informațiilor lipsă, organul central de specialitate în domeniul energeticii adoptă decizia cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv. Solicitările de informații suplimentare pot fi formulate doar în măsura în care sunt justificate de identificarea unor noi circumstanțe."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) Calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, prevăzut la alin. (9) lit. b), se coordonează cu autoritățile vizate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art. 313 alin. (3). Calendarul în cauză trebuie să includă cel puțin informații cu privire la:"},{"id":"art-i-p10-a","spans":[],"t":"p","text":"a) deciziile și actele permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR;"},{"id":"art-i-p10-b","spans":[],"t":"p","text":"b) autoritățile publice, părțile interesate și publicul larg vizat;"},{"id":"art-i-p10-c","spans":[],"t":"p","text":"c) etapele individuale ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR și durata acestora;"},{"id":"art-i-p10-d","spans":[],"t":"p","text":"d) etapele principale care trebuie parcurse în legătură cu luarea deciziilor și emiterea actelor permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR, constituind setul de acte care formează decizia exhaustivă, precum și termenele aferente;"},{"id":"art-i-p10-e","spans":[],"t":"p","text":"e) resursele planificate de autoritățile vizate și eventualele resurse suplimentare necesare."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) După obținerea certificatului/certificatelor de urbanism pentru proiectare aferente proiectului CE sau proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, dosarul de candidatură, care să conțină actele permisive deținute. Dezvoltatorul proiectului se asigură că dosarul de candidatură este complet și de o calitate corespunzătoare și solicită, la cel mai timpuriu stadiu posibil al procesului de autorizare, avizul organului central de specialitate în domeniul energeticii. Dezvoltatorul proiectului cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informații complete și exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum și pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului, precum și termenele stabilite în prezentul capitol."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) În termen de 10 zile lucrătoare de la recepționarea dosarului de candidatură depus de către dezvoltatorul proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia de acceptare a dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv sau solicită prezentarea de informații suplimentare, astfel cum este prevăzut la alin. (9) lit. c). La data luării deciziei de către organul central de specialitate în domeniul energeticii privind acceptarea dosarului de candidatură a dezvoltatorului proiectului, etapa de autorizare propriu-zisă prevăzută la alin. (1) se consideră inițiată."},{"id":"art-i-p13","spans":[],"t":"p","text":"(13) Orice modificare a termenelor sau a condițiilor prevăzute în actele normative care reglementează emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR nu trebuie să conducă la prelungirea proceselor de autorizare inițiate anterior intrării în vigoare a modificărilor respective. În vederea menținerii caracterului accelerat al procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii adaptează, după caz, calendarul prevăzut la alin. (9) lit. b), astfel încât, în măsura posibilităților, termenele prevăzute pentru desfășurarea procesului de autorizare a proiectului respectiv să nu fie depășite."},{"id":"art-i-p14","spans":[],"t":"p","text":"(14) Termenele prevăzute de prezentul articol se aplică fără a afecta obligațiile Republicii Moldova care decurg din Tratatul Comunității Energetice și din dreptul internațional și fără a afecta exercitarea căilor administrative de atac sau a celor judiciare. De asemenea, acestea nu împiedică aplicarea unor termene mai mici stabilite pentru emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 315. Transparența și consultările publice"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în legătură cu implementarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"proiectelor CE și a proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) În termen de 3 luni de la inițierea procesului de autorizare a unui proiect în conformitate cu art. 314 alin. (6), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează și prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerințele stabilite în ghidul prevăzut la art. 51 alin. (6) și trebuie să includă cel puțin informațiile referitoare la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) părțile interesate vizate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) măsurile preconizate, inclusiv locațiile și datele generice propuse pentru ședințele consultărilor publice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) calendarul ședințelor planificate în cadrul consultărilor publice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) resursele umane alocate pentru desfășurarea consultărilor publice și pentru îndeplinirea diverselor sarcini."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul prevăzut la alin. (1) și, în termen de cel mult 3 luni de la data recepționării acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ține cont de orice formă de participare și de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de inițierea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, cu condiția că participarea și consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerințelor cu privire la transparență, stabilite de prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului intenționează să îl modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii și să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate menționat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Fără a aduce atingere principiilor stabilite de Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (în continuare – Convenția Espoo), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1546/1993, de Convenția privind accesul la informație, justiție şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (în continuare – Convenția Aarhus), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 346/1999, acquis-ului Comunității Energetice, precum și cerințelor privind organizarea consultărilor publice în conformitate cu legislația de mediu, pentru a încuraja participarea publicului larg, inclusiv a părților implicate la procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, și pentru a asigura informarea prealabilă și dialogul prealabil cu publicul larg, sunt respectate următoarele principii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) părțile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR, inclusiv autoritățile administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale și autoritățile regionale, proprietarii de terenuri și persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construită infrastructura energetică vizată de proiectul respectiv, publicul larg, asociațiile sau organizațiile, constituite conform legii, sunt informate și consultate, în mod deschis și transparent, la etapa incipientă, în mod incluziv și astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în acest sens, suport dezvoltatorului proiectului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în situația în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau pentru un proiect IR, în măsura posibilităților, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, iar fiecare subiect aferent unei anumite etape a procesului de autorizare este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locații geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică, în mod clar, în notificarea privind consultările publice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) comentariile și obiecțiile părților interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dezvoltatorii proiectelor CE sau ai proiectelor IR asigură desfășurarea consultărilor publice pe parcursul unei perioade care să permită o participare publică deschisă și incluzivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu art. 314 alin. (11), dosarul de candidatură final și complet, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să organizeze cel puțin o consultare publică. În cadrul consultării publice respective, părțile interesate prevăzute la alin. (4) lit. a) din prezentul articol sunt informate, la etapa incipientă, cu privire la proiectul CE sau proiectul IR, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii și, după caz, să fie identificate toate impacturile relevante, în conformitate cu actele normative aplicabile, și toate subiectele relevante care urmează să fie abordate în procesul de examinare a dosarului proiectului respectiv, cu luarea în considerare a aspectelor pertinente privind adaptarea la schimbările climatice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport pentru fiecare consultare publică organizată în conformitate cu alin. (5), în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultării publice, indicând modificările aduse proiectului în partea ce ține de amplasamentul, traseul și concepția proiectului ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare (în continuare – raport privind consultarea publică). Raportul privind consultarea publică se anexează la dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR în conformitate cu art. 314 alin. (11) și se publică pe site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin. (13) din prezentul articol, fără a afecta confidențialitatea informațiilor care constituie secret comercial sau a altor informații cu accesibilitate limitată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cadrul consultării publice organizate în conformitate cu alin. (5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puțin următoarele acțiuni:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) să elaboreze și să publice, în formă electronică și, după caz, pe suport de hârtie, o broșură informativă de cel mult 15 pagini, în care să prezinte, în mod clar și concis, o sinteză a descrierii, a scopului și a etapelor de implementare a proiectului, informații relevante privind dezvoltarea planificată a rețelei de transport sau de distribuție, după caz, rutele alternative luate în considerare, tipurile și caracteristicele impactului potențial, inclusiv de natură transfrontalieră, precum și eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broșura în cauză se publică până la inițierea consultărilor publice și trebuie să indice, suplimentar, adresa web a platformei Secretariatului Comunității Energetice, site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art. 51 alin. (6), precum și site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin. (13) din prezentul articol;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) să publice informațiile privind consultarea pe site-ul web prevăzut la alin. (13), pe panourile informative ale autorităților administrației publice locale și, cel puțin, în unul sau, după caz, în două mijloace de informare locale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) să invite, prin expedierea unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naționale, toate părțile relevante, asociațiile, organizațiile și grupurile afectate de implementarea proiectului respectiv pentru participarea la ședințele organizate în vederea abordării unor subiecte specifice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Obligația dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR de a organiza consultarea publică în conformitate cu alin. (5) nu afectează și nu substituie obligația acestuia de a organiza consultările publice după transmiterea solicitării aprobării de dezvoltare în conformitate cu actele normative care reglementează evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova și/sau una ori mai multe părți contractante ale Comunității Energetice, și/sau unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin. (5) nu trebuie să depășească două luni din data la care a fost inițiată prima consultare publică în unul din statele implicate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altei sau altor părți contractante ale Comunității Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenției Espoo, informațiile relevante se prezintă autorității responsabile pentru facilitarea și coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică, în cadrul procesului de notificare, dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenționează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prevederile prezentului articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Înainte de a depune la organul central de specialitate în domeniul energeticii dosarul de candidatură, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport centralizator care să sintetizeze rezultatele consultărilor publice și ale altor activități organizate de dezvoltatorul respectiv pentru a asigura participarea publicului larg, inclusiv ale celor organizate înainte de inițierea procesului de autorizare a proiectului vizat (în continuare – raport de sinteză a consultărilor publice). Raportul de sinteză a consultărilor publice se include în dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art. 314 alin. (11)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază autorităților vizate raportul/rapoartele privind consultarea publică prevăzute la alin. (6), precum și raportul de sinteză a consultărilor publice. Organul central de specialitate în domeniul energeticii și autoritățile vizate țin cont de rezultatele consultărilor publice reflectate în rapoarte respective la adoptarea deciziilor privind proiectele CE și proiectele IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze și să actualizeze un site web care să conțină cel puțin următoarele informații relevante despre proiectul respectiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) broșura informativă, în formă electronică, prevăzută alin. (7) lit. a), actualizată cu cele mai recente informații privind proiectul respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) un rezumat, în formă electronică, de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv, inclusiv informații geografice. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) planul de implementare a proiectului respectiv, prevăzut la art. 319 alin. (1), actualizat cu cele mai recente date privind proiectul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) calendarul proiectului și al consultărilor publice, cu indicarea datelor și a locurilor în care se preconizează organizarea audierilor și consultărilor publice, precum subiectele relevante care se propun a fi puse în discuție;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) modalitatea în care poate fi obținut setul complet de documente relevante pentru consultările publice, informațiile și documentele adiționale și datele de contact ale persoanelor responsabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) modalitatea în care pot fi transmise opiniile și obiecțiile în cadrul consultărilor publice și datele de contact ale persoanelor responsabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) adresa web a platformei Secretariatului Comunității Energetice, site-ul web oficial al Secretariatului Comunității Energetice și site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art. 51 alin. (6);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) traduceri ale conținutului site-ului web în toate limbile părților contractante ale Comunității Energetice sau ale statelor membre ale Uniunii Europene vizate de proiect sau asupra cărora proiectul are un impact transfrontalier semnificativ, în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) mijloacele alocate și vărsate de Uniunea Europeană pentru proiect;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) data ultimei actualizări a site-ului web al proiectului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(14) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informațiile relevante despre proiect și prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice, informațiile care constituie secret comercial, precum și alte informații cu accesibilitate limitată nu se comunică publicului larg."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 316. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Principii specifice privind investițiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cadrul proiectelor CE și al proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cu impact transfrontalier"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) La efectuarea analizei cost-beneficiu a proiectelor CE, dezvoltatorii proiectelor respective iau în considerare următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) proiectele CE, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a), b) și d) și pct. 3 din anexa nr. 2, se evaluează în baza metodologiilor unice publicate de ENTSO-E și de ENTSO-G, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. c) și e), pct. 2, 4 și 5 din anexa nr. 2, se evaluează în baza metodologiilor de efectuare a analizei cost-beneficiu armonizată pe ansamblul sistemului energetic, elaborate de Comisia Europeană și aplicate la nivelul Comunității Energetice, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunității Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Agenția publică pe site-ul web oficial setul de indicatori și valorile de referință corespunzătoare pentru costurile unitare de investiție, în vederea comparării costurilor unitare de investiție pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr. 2, stabilite și publicate de Comitetul de Reglementare al Comunității Energetice în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare ale părților contractante ale Comunității Energetice, în condițiile și termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunității Energetice. Dezvoltatorii proiectelor CE au obligația de a prezenta datele solicitate Agenției și Comitetului de Reglementare al Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Costurile de investiție, realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) și la pct. 3 din anexa nr. 2, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova și la una sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice și care țin de competența autorităților naționale de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din părțile contractante ale Comunității Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra piețelor de energie și, în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăților pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăți efectuate în legătură cu investiția în cauză, sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din partea/părțile contractante respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Dezvoltatorii proiectelor CE pot utiliza, în scopul efectuării analizelor cost-beneficiu specifice proiectelor, setul de indicatori și valorile de referință corespunzătoare pentru compararea costurilor unitare de investiție pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr. 2, stabilite și publicate pe site-ul web oficial al Agenției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Costurile de investiție prevăzute la alin. (3) nu includ costurile aferente întreținerii și exploatării infrastructurii energetice noi-construite în cadrul implementării proiectelor CE."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) În conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice, pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) și la pct. 3 din anexa nr. 2, prevederile alin. (3) se aplică la solicitarea a cel puțin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităților naționale de reglementare relevante, în raport cu toate sau cu o parte din costurile de investiție. Pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. e) și la pct. 2 din anexa nr. 2, prevederile alin. (3) din prezentul articol pot fi aplicate la solicitarea a cel puțin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităților naționale de reglementare relevante. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulți dezvoltatori, Agenția și autoritățile naționale de reglementare relevante implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorități de reglementare implicate) solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiție comună, astfel cum este prevăzut la art. 317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin. (3), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenția și autoritățile de reglementare implicate, cel puțin o dată pe an și până la punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE, cu privire la nivelul de implementare a proiectului, precum și cu privire la costurile identificate și riscurile asociate implementării proiectului respectiv."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) După evaluarea unui proiect CE din categoria menționată la alin. (3) ca fiind suficient de avansat și de pregătit pentru a intra în etapa de construire în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv prezintă Agenției și autorităților de reglementare implicate cererea de investiții, astfel cum este prevăzut la art. 317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Prevederile alin. (3)–(8) se aplică, mutatis mutandis, și proiectelor IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 317. Depunerea și examinarea cererii"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de investiții"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Cererea de investiții care se depune de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv către Agenție și autoritățile de reglementare implicate trebuie să includă solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție și să fie însoțită de:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) analiza actualizată cost-beneficiu, specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art. 316 alin. (1), luându-se în considerare beneficiile care depășesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă, precum și ținându-se cont cel puțin de scenariile comune stabilite pentru planificarea dezvoltării rețelei, astfel cum este prevăzut la art. 312 alin. (5). În cazul în care sunt elaborate scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) planul de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluția financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect din categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 2, planul în cauză trebuie să fie însoțit și de rezultatele testelor de piață;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în acest sens."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Cererea de investiții este elaborată după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din părțile contractante ale Comunității Energetice în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunității Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulți dezvoltatori, aceștia depun o cerere comună de investiții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La recepționarea cererilor de investiții, Agenția remite, fără întârziere, Comitetului de Reglementare al Comunității Energetice și Secretariatului Comunității Energetice câte o copie de pe fiecare cerere de investiții, pentru informare. Agenția, Comitetul de Reglementare al Comunității Energetice și Secretariatul Comunității Energetice asigură confidențialitatea informațiilor care constituie secret comercial și a altor informații cu accesibilitate limitată, obținute în cadrul și în legătură cu examinarea cererilor de investiții."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiții la ultima autoritate națională de reglementare implicată, Agenția, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE și prin coordonare cu autoritățile de reglementare implicate, decide cu privire la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție realizate în mod eficient, care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu implementarea proiectului respectiv, precum și cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanți; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) respingerea, integrală sau parțială, a cererii de investiții dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenție și autoritățile de reglementare implicate, concluzionează că proiectul respectiv sau o parte a acestuia nu are niciun impact net pozitiv semnificativ în niciunul dintre statele autorităților de reglementare implicate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Agenția include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiție realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiții pentru proiectele CE, incluse în recomandarea adoptată de către Comitetul de reglementare al Comunității Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice și în conformitate cu alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul respectiv. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea infrastructurii energetice pe teritoriul Republicii Moldova, Agenția evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiție în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție, Agenția, după consultarea operatorilor sistemelor de transport relevanți, trebuie să convină cu autoritățile de reglementare implicate asupra un acord care să se bazeze inclusiv pe informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), fără a se limita la acestea. Evaluarea ia în considerare toate scenariile relevante ce țin de planificarea rețelelor de transport prevăzute la art. 312 alin. (5), precum și alte scenarii pentru planificarea dezvoltării rețelelor, și trebuie să permită efectuarea unei analize exhaustive a contribuției proiectului CE la implementarea politicii energetice a Comunității Energetice în ceea ce privește decarbonizarea, integrarea piețelor de energie, concurența, durabilitatea și securitatea aprovizionării cu energie. În cazul în care se elaborează scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție se ține cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obținute din:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) gestionarea congestiilor sau din alte plăți conexe;"},{"id":null,"spans":[[106,124,"l26"]],"t":"p","text":"b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemelor de transport prevăzut la art. 48 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) La luarea deciziei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție, Agenția ține cont de costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectelor respective în părțile contractante ale Comunității Energetice implicate, precum și de necesitatea de a asigura un cadru de finanțare stabil pentru implementarea proiectelor CE, reducând, totodată, la minimum necesitățile de acordare a asistenței financiare. În cazul în care un proiect CE atenuează anumite externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-o parte contractantă a Comunității Energetice care se află la originea externalităților respective, atenuarea în cauză nu se consideră beneficiu transfrontalier și nu poate fi considerată temei pentru alocarea costurilor de investiție către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de externalitățile respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Hotărârile Agenției privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe site-ul web oficial al Agenției."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Agenția, în cooperare cu autoritățile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunității Energetice, Secretariatul Comunității Energetice și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene cu privire la decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție și prezintă informații relevante cu privire la decizia respectivă. Decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție stabilește, în special, motivele detaliate pentru alocarea costurilor între părțile contractante ale Comunității Energetice relevante și include următoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce privește tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin. (1) lit. b);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) externalitățile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE, la nivel național sau regional ori la nivelul Comunității Energetice, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) În cadrul aplicării mecanismului de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție, la stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenția ia în considerare costurile reale ale investiției suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care acestea corespund costurilor unui operator eficient și comparabil din punct de vedere structural."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (4), Agenția nu ajunge la un acord cu autoritățile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiții și, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenția informează despre aceasta Comitetul de Reglementare al Comunității Energetice, Secretariatul Comunității Energetice și Comisia Europeană."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) În circumstanțele stabilite la alin. (12) sau la solicitarea comună a Agenției și a autorităților de reglementare implicate, Comitetul de reglementare al Comunității Energetice adoptă decizia cu privire la cererea de investiții, inclusiv cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție, în termen de 3 luni de la data solicitării, în conformitate cu procedura și cerințele stabilite de cadrul normativ al Comunității Energetice. Termenul în cauză poate fi prelungit cu două luni, iar prelungirea începe în ziua următoare celei în care au fost recepționate informațiile complete. În aplicarea deciziei Comitetului de reglementare al Comunității Energetice privind cererea de investiții și în concordanță cu principiile de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție stabilite prin aceasta, Agenția și autoritățile de reglementare relevante stabilesc modalitatea de includere a costurilor de investiție în tarifele reglementate."},{"id":null,"spans":[[236,254,"l3"],[294,312,"l27"]],"t":"p","text":"(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenției aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2025 cu privire la energia electrică și ale Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale."},{"id":"art-i-p15","spans":[],"t":"p","text":"(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunității Energetice, transpuse în legislația națională după cum urmează:"},{"id":"art-i-p15-a","spans":[[475,493,"l27"]],"t":"p","text":"a) normele privind accesul terților la rețelele de gaze naturale, precum și la instalațiile de stocare și la rețelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport și de distribuție a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv privind procedurile de alocare a capacității și gestionare a congestiilor stabilite de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;"},{"id":"art-i-p15-b","spans":[[190,208,"l28"]],"t":"p","text":"b) prevederile art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (2) lit. b) și lit. h), art. 41, art. 47 alin. (2)–(3), art. 71 alin. (1)–(3) și (9), art. 131 alin. (2) lit. a) și art. 132 alin. (1)–(8) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică; și"},{"id":"art-i-p15-c","spans":[],"t":"p","text":"c) normele privind separarea sau accesul terților."},{"id":"art-i-p16","spans":[],"t":"p","text":"(16) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, și proiectelor IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 318. Stimulente acordate de autoritatea de"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"reglementare pentru proiectele CE"},{"id":null,"spans":[[683,701,"l3"],[869,887,"l29"]],"t":"p","text":"(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construirea, operarea sau întreținerea infrastructurii energetice vizate de proiectul CE care ține de competența Agenției, fapt stabilit prin compararea riscurilor respective cu riscurile asociate, în mod normal, proiectelor de infrastructură energetică comparabile, Agenția poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea anumitor stimulente pentru proiectul respectiv. Stimulentele în cauză se acordă în conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. f), art. 129 alin. (4), art. 130 alin. (2)–(3) și (5), art. 131 alin. (2) lit. e), alin. (3) pct. 4) și 5), alin. (4) și alin. (8) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului electroenergetic și, respectiv, în conformitate cu art. 99 și 100 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului de gaze naturale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Stimulentele prevăzute la alin. (1) nu se acordă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunității Energetice, transpuse în legislația națională după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[[471,489,"l27"]],"t":"p","text":"a) normele privind accesul terților la rețelele de gaze naturale, precum și la instalațiile de stocare și la rețelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport și de distribuție a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv procedurile de alocare a capacității și de gestionare a congestiilor, stabilite în Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;"},{"id":null,"spans":[[27,45,"l30"]],"t":"p","text":"b) prevederile art. 59 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;"},{"id":null,"spans":[[188,206,"l28"]],"t":"p","text":"c) prevederile art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (2) lit. b) și h), art. 41, art. 47 alin. (2) și (3), art. 71 alin. (1)–(3) și (9), art. 131 alin. (2) lit. a) și art. 132 alin. (1)–(8) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenția ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art. 316 alin. (1), și, în special, de externalitățile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunității Energetice. Totodată, Agenția examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate și justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparație cu o alternativă caracterizată prin riscuri mai reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenție includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport terestru, riscurile legate de recuperarea parțială a costurilor și riscurile de dezvoltare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenția ia în considerare specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE. Stimulentele respective pot include, inter alia, una sau mai multe din următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) măsuri specifice privind investițiile anticipate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) măsuri privind recunoașterea costurilor suportate, în mod eficient, până la punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) oferirea unei rentabilități suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenție ca fiind necesare și adecvate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Procedura și criteriile privind identificarea și evaluarea investiților în proiectele de infrastructură energetică și a riscurilor sporite asociate proiectelor respective se stabilesc în metodologia elaborată și aprobată în acest sens de către Agenție, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La elaborarea metodologiei respective, Agenția abordează, în mod explicit, riscurile specifice la care sunt expuse proiectele care, deși suportă cheltuieli de capital reduse, implică cheltuieli de funcționare semnificative. Metodologia în cauză este revizuită și actualizată, după necesitate, pentru a ține cont de cele mai recente evoluții în materie de reglementare, politici, tehnologii și piață. Agenția prezintă, fără întârziere, metodologia respectivă Comitetului de reglementare al Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Luând în considerare informațiile furnizate în temeiul alin. (5), precum și recomandările emise de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Comitetul de reglementare al Comunității Energetice, acționând în conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice, facilitează schimbul de bune practici și practici inovatoare, recomandări cu privire la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) stimulentele prevăzute la alin. (1), pe baza unei analize comparative a celor mai bune practici aplicate de către autoritățile naționale de reglementare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) metodologia comună de evaluare a riscurilor asociate investițiilor în proiectele de infrastructură energetică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (5) și (6) nu sunt suficiente pentru a asigura implementarea în timp util a proiectelor CE, Agenția aplică liniile directoare privind stimulentele, aprobate de Comisia Europeană și aplicabile la nivelul Comunității Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 319. Implementarea și monitorizarea"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"proiectelor CE și a proiectelor IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Coordonatorii proiectelor CE și ai proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare a proiectului respectiv, incluzând un calendar de implementare a acestuia, care să prevadă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) elaborarea studiilor de fezabilitate și de proiectare, ținându-se cont inclusiv de considerațiunile relevante privind adaptarea la schimbările climatice și de necesitatea respectării legislației de mediu și a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) calendarul procesului de autorizare a proiectului prevăzut la art. 314 alin. (9) lit. b);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) emiterea actelor permisive de către autoritățile vizate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) construirea și punerea în funcțiune a infrastructurii energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE și a proiectelor IR în sfera lor de activitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) În conformitate cu cadrul normativ al Comunității Energetice, Comitetul de Reglementare al Comunității Energetice, asistat de Secretariatul Comunității Energetice și de grupurile regionale pentru proiectele CE, monitorizează progresele înregistrate în implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE și, în caz de necesitate, formulează recomandări în vederea facilitării implementării acestora. Grupurile regionale pentru proiectele CE solicită informații suplimentare, în conformitate cu prevederile alin. (4)–(6), convoacă ședințe cu părțile relevante și invită Secretariatul Comunității Energetice să verifice la fața locului informațiile furnizate. Organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează colectarea informațiilor de la dezvoltatorii proiectelor CE și de la alte părți interesate cu privire la implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE care vizează Republica Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului de includere a unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR, dezvoltatorul proiectului în cauză elaborează și prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii și Agenției câte un raport pentru fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la anexa nr. 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Raportul elaborat de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, prevăzut la alin. (4), trebuie să conțină informații cu privire la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) progresele înregistrate în proiectarea, construirea și punerea în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de emiterea a actelor permisive și procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislației de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum și cu privire la măsurile luate privind adaptarea la schimbările climatice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) după caz, întârzierile în comparație cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora și alte dificultăți întâmpinate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) după caz, propunerile de modificare a planului de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, în scopul reducerii termenelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menționat la alin. (4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului de Reglementare al Comunității Energetice, asistat de Secretariatul Comunității Energetice, precum și grupului regional corespunzător al Comunității Energetice raportul menționat la alin. (4), completat cu informații cu privire la progresele și, după caz, la întârzierile înregistrate în implementarea proiectelor CE, aferente procesului de autorizare, precum și la cauzele unor astfel de întârzieri. La elaborarea rapoartelor în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii evidențiază contribuția sa, însă fără a modifica/redacta textul introdus de dezvoltatorii proiectelor în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) În cazul în care infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcțiune în termenul stabilit conform planului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voința dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[[115,133,"l31"],[195,213,"l32"]],"t":"p","text":"a) pentru a asigura realizarea investiției respective, Agenția acționează în conformitate cu art. 38 alin. (2) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică sau cu art. 42 alin. (7) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în cazul în care Agenția nu poate aplica măsurile menționate la lit. a), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data privind punerea în funcțiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv, să contracteze o parte terță pentru a finanța sau pentru a construi, integral ori parțial, infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR nu a contractat o parte terță conform lit. b), Agenția, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligației respective, poate desemna o parte terță care să finanțeze sau să construiască infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR, iar dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să o accepte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dacă întârzierea față de data privind punerea în funcțiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv depășește 26 de luni, Secretariatul Comunității Energetice, cu condiția unui acord și în deplină cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, poate lansa o cerere de propuneri deschisă oricărei părți terțe capabile să devină dezvoltator al proiectului respectiv în vederea realizării acestuia în conformitate cu un nou calendar convenit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în cazul în care Agenția, Secretariatul Comunității Energetice acționează conform prevederilor prevăzute la lit. c) și/sau d), operatorul de sistem în a cărui sferă de activitate se află investiția este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părții terțe toate informațiile necesare pentru realizarea investiției respective, să racordeze noua infrastructură energetică la rețeaua de transport sau de distribuție, după caz, și să ia toate măsurile necesare pentru a facilita implementarea investiției, precum și exploatarea și întreținerea sigură, fiabilă și eficientă a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE sau de proiectul IR."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) În cazul în care un proiect CE întâmpină dificultăți semnificative în implementare, Secretariatul Comunității Energetice poate propune, iar Grupul permanent de nivel înalt al Comunității Energetice poate desemna, cu acordul organului central de specialitate în domeniul energeticii și al altor părți contractante ale Comunității Energetice implicate, un coordonator pentru proiectului CE respectiv pentru un mandat de până la un an, care poate fi reînnoit de două ori. Coordonatorul proiectului IR este desemnat de către Comisia Europeană după recepționarea acordului Guvernului Republicii Moldova și al statelor membre ale Uniunii Europene implicate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR este selectat în rezultatul unei selecții deschise, nediscriminatorii și transparente și în baza experienței relevante a candidatului în raport cu atribuțiile specifice aferente proiectului. În decizia de desemnare a acestuia se indică durata mandatului, caietul de sarcini, sarcinile specifice și termenele corespunzătoare, precum și metodologia aplicabilă. Efortul de coordonare se dimensionează proporțional cu complexitatea și cu costurile estimate ale proiectului. Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR exercită următoarele atribuții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) promovează proiectul CE sau proiectul IR pentru care a fost desemnat drept coordonator, precum și dialogul transfrontalier între dezvoltatorul proiectului și toate părțile interesate implicate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) oferă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR și tuturor părților în procesul de consultare a părților interesate implicate, punând în discuție rute alternative, după caz, precum și în legătură cu obținerea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) oferă, după caz, consultanță dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la finanțarea proiectului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) asigură acordarea de către părțile contractante ale Comunității Energetice vizate a sprijinului adecvat și a conducerii strategice pentru pregătirea și implementarea proiectului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) prezintă anual și, după caz, la finalizarea mandatului său un raport către Secretariatul Comunității Energetice privind progresul proiectului coordonat și privind dificultățile sau obstacolele care ar putea întârzia semnificativ data punerii în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele respective."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunității Energetice sau a unui coordonator al proiectului IR de către Comisia Europeană, organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenția și dezvoltatorul proiectului CE cooperează cu instituția respectivă și își coordonează activitățile aferente implementării proiectului în cauză."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Proiectul CE sau proiectul IR poate fi exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR în cazul în care includerea acestuia pe lista respectivă s-a efectuat în baza unor informații incorecte care au reprezentat factorul determinant pentru includerea acestuia, precum și în cazul în care proiectul respectiv nu corespunde cadrului normativ al Comunității Energetice sau, respectiv, al Uniunii Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) În cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR, se pierd toate drepturile și obligațiile stabilite pentru proiectul respectiv în conformitate cu prevederile prezentului capitol. Prin derogare de la norma în cauză, în cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE, dar în raport cu acesta organul central de specialitate în domeniul energeticii a acceptat dosarul de candidatură, conform art. 314 alin. (12), se mențin drepturile și obligațiile, stabilite pentru proiectele respective conform prezentului capitol, cu excepția situației în care proiectul respectiv a fost exclus din lista proiectelor CE sau din lista proiectelor IR pentru unul din motivele prevăzute la alin. (11) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3110. Condițiile de eligibilitate a proiectelor CE și a proiectelor IR pentru acordarea asistenței tehnice și financiare din partea Uniunii Europene"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr. 2 sunt eligibile pentru acordarea asistenței tehnice și financiare din partea Uniunii Europene în vederea pregătirii și implementării proiectelor în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare și al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare și cooperare internațională, inclusiv Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiții pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus și al Facilității pentru Ucraina."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr. 2 sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi, de garanții sau de alte instrumente financiare din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare și al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare și cooperare internațională, inclusiv Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiții pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus și al Facilității pentru Ucraina, în cazul în care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în conformitate cu art. 317 alin. (1) lit. a) prezintă dovezi suficiente cu privire la existența unor externalități pozitive semnificative, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) în ceea ce privește proiectul respectiv a fost adoptată o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție în temeiul art. 317 sau, în ceea ce privește proiectele CE care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2, dacă nu sunt de competența autorităților naționale de reglementare și nu beneficiază de o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție, proiectul vizează furnizarea de servicii transfrontaliere, asigurarea inovației tehnologice și asigurarea siguranței operării rețelei transfrontaliere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) proiectul nu poate fi finanțat de piață sau prin intermediul cadrului de reglementare aplicabil, reieșind din planul de afaceri și alte evaluări, în special cele efectuate de potențiali investitori, de creditori sau de Agenție, ținându-se cont de orice decizie privind stimulentele și de motivele prevăzute la art. 318 alin. (3) în situația în care se evaluează necesitatea proiectului de asistență financiară din partea Uniunii Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Proiectele CE implementate în conformitate cu procedura prevăzută la art. 319 alin. (7) lit. d) sunt eligibile și pentru acordarea asistenței financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) din prezentul articol."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Parametrii utilizați de grupurile regionale pentru proiectele CE în conformitate cu art. 311 alin. (1), precum și criteriile specifice stabilite la art. 312 alin. (2) se iau în considerare la stabilirea condițiilor de acordare a asistenței tehnice și financiare din partea Uniunii Europene în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, al Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și al Facilității pentru Ucraina."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, și proiectelor IR. În ceea ce privește acordarea asistenței financiare sub formă de granturi pentru lucrări, proiectele IR sunt eligibile pentru acordarea asistenței respective din partea Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească prevederile alin. (2) și cu condiția ca proiectul să contribuie la obiectivele generale de politică în domeniul energiei și al climei ale Uniunii Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Articolul 3111. Perioada de tranziție"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Pe durata perioadei de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2029, activele dedicate hidrogenului reconfigurate din active destinate gazelor naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2 pot fi folosite pentru transportul sau stocarea unui amestec predefinit de hidrogen cu gaze naturale ori cu biometan."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Pe durata perioadei de tranziție menționate la alin. (1), dezvoltatorul proiectului CE și al proiectului IR colaborează strâns în ceea ce privește elaborarea și implementarea proiectelor în vederea asigurării interoperabilității rețelelor învecinate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Dezvoltatorul proiectului CE și al proiectului IR prezintă dovezi suficiente, inclusiv prin contracte comerciale, privind modul în care, până la sfârșitul perioadei de tranziție, activele menționate la alin. (1) vor înceta să fie active destinate gazelor naturale și vor deveni active dedicate hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct. 3 din anexa nr. 2, precum și privind modul în care, pe durata perioadei de tranziție, va fi posibilă utilizarea sporită a hidrogenului. Astfel de dovezi includ evaluarea ofertei și a cererii de hidrogen obținut din surse regenerabile sau obținut cu emisii scăzute de carbon, precum și calculul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care a fost obținută datorită proiectului. În contextul monitorizării progreselor înregistrate în implementarea proiectelor CE, Comitetul de Reglementare al Comunității Energetice verifică reconfigurarea, în timp util, a proiectului într-un activ dedicat hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct. 3 din anexa nr. 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Perioada de eligibilitate a proiectelor menționate la alin. (1) pentru acordarea asistenței din partea Uniunii Europene se încheie la 31 decembrie 2027.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Anexa devine anexa nr. 1 și va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Anexa nr. 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Coridoare prioritare și domenii tematice prioritare ale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"infrastructurii energetice din Comunitatea Energetică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prevederile prezentei legi cu privire la proiectele CE se aplică în raport cu următoarele coridoare prioritare și domenii tematice prioritare ale infrastructurii energetice din Comunitatea Energetică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Coridoarele prioritare pentru energia electrică, care se referă la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.1. interconexiunile electrice în cadrul Comunității Energetice ce vizează interconexiunile dintre părțile contractante ale Comunității Energetice, în special cele destinate pentru:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) integrarea energiei electrice din surse regenerabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) consolidarea infrastructurii de rețea internă în vederea promovării integrării piețelor de energie în regiune;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) asigurarea extinderilor terestre necesare ale rețelelor offshore destinate energiei din surse regenerabile; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) asigurarea consolidării rețelei interne necesare în vederea garantării rețelei electrice de transport adecvate și fiabile și în vederea livrării energiei electrice generate offshore părților contractante ale Comunității Energetice fără ieșire la mare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Coridoarele prioritare pentru rețele offshore, care se referă la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.1. rețelele offshore în Marea Mediterană, ce vizează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dezvoltarea rețelelor electrice offshore, a rețelelor electrice offshore integrate, precum și, după caz, dezvoltarea rețelelor de hidrogen și a interconectoarelor aferente în Marea Mediterană, pentru transportul energiei electrice sau, după caz, al hidrogenului provenit din surse regenerabile de energie offshore către centrele de consum și stocare sau pentru sporirea schimburilor transfrontaliere de energie regenerabilă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) părțile contractante – Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.2. rețelele offshore în Marea Neagră, ce vizează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) dezvoltarea rețelelor electrice offshore, a rețelelor electrice offshore integrate și a interconectoarelor aferente în apele Mării Negre, pentru transportul energiei electrice provenite din surse regenerabile de energie offshore către centrele de consum și stocare și pentru sporirea schimburilor transfrontaliere de energie electrică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) părțile contractante – Ucraina și Georgia."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Coridoarele prioritare pentru interconexiunile de hidrogen și electrolizoarele din Comunitatea Energetică, care se referă la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. interconexiunile de hidrogen din Comunitatea Energetică, ce vizează infrastructura hidrogenului și reconfigurarea infrastructurii de gaze naturale, care permite apariția unei magistrale integrate a hidrogenului, care conectează direct sau indirect (prin interconectare cu o țară terță) țările din regiune și abordează nevoile lor specifice de infrastructură pentru hidrogen, sprijinind crearea unei rețele la nivelul Comunității Energetice pentru transportul hidrogenului și, suplimentar, în ceea ce privește insulele și sistemele insulare, care reduce izolarea energetică, sprijină soluțiile inovatoare și alte soluții ce implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050, și care contribuie semnificativ la durabilitatea sistemului energetic insular și cel al Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.2. electrolizoare, ce vizează sprijinirea implementării aplicațiilor de transformare a energiei electrice în gaze, care au scopul de a permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care contribuie la funcționarea sigură, eficientă și fiabilă a sistemului și la integrarea sistemelor energetice inteligente și, suplimentar, în ceea ce privește insulele și sistemele insulare, susținerea soluțiilor inovatoare și a altor soluții ce implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, și care contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic insular și cel al Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Domeniile tematice prioritare, care se referă la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. implementarea rețelelor electrice inteligente: adoptarea tehnologiilor rețelelor inteligente în întreaga Comunitate Energetică în vederea integrării eficiente a comportamentului și a acțiunilor tuturor utilizatorilor de sistem ale căror instalații sunt racordate la rețeaua electrică, în special generarea unor cantități mari de energie electrică din surse regenerabile sau producerea distribuită, și consumul dispecerizabil, stocarea energiei, vehiculele electrice și alte surse de flexibilitate și, suplimentar, în ceea ce privește insulele și sistemele insulare, reducerea izolării energetice, sprijinirea soluțiilor inovatoare și a altor soluții ce implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, și care contribuie semnificativ la durabilitatea sistemului energetic al Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. rețeaua transfrontalieră de transport al dioxidului de carbon: dezvoltarea unei infrastructuri privind transportul și stocarea dioxidului de carbon între părțile contractante ale Comunității Energetice pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon captat din instalațiile industriale în scopul stocării geologice permanente, precum și pentru utilizarea dioxidului de carbon pentru combustibilii gazoși sintetici, conducând la neutralizarea permanentă a dioxidului de carbon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.3. rețele inteligente de gaze naturale: adoptarea tehnologiilor rețelelor inteligente de gaze în întreaga Comunitate Energetică pentru a integra, în condiții de eficiență, în rețeaua de gaze naturale o gamă largă de surse de gaze obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, de surse regenerabile de gaze, pentru a sprijini adoptarea unor soluții inovatoare și digitale privind gestionarea rețelei și pentru a facilita integrarea inteligentă a sectorului energetic și a consumului dispecerizabil, incluzând modernizările fizice aferente, dacă acestea sunt indispensabile funcționării echipamentelor și instalațiilor în vederea integrării gazelor naturale obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a celor din surse regenerabile.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. Legea se completează cu anexele nr. 2 și nr. 3 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Anexa nr. 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Categorii de infrastructură energetică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"dezvoltate în cadrul proiectelor CE și al proiectelor IR"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Categoriile de infrastructură energetică care urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectelor CE și al proiectelor IR sunt:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. În sectorul electroenergetic:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) liniile electrice aeriene de transport de tensiune înaltă și foarte înaltă, situate pe teritoriul Republicii Moldova sau care traversează frontiera de stat, dacă au fost proiectate pentru o tensiune de cel puțin 220 kV, și liniile electrice de transport în cablu, subterane și submarine, dacă au fost proiectate pentru o tensiune de minimum 150 kV;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) orice echipament sau instalație care se încadrează în categoria de infrastructură energetică menționată la lit. a) și care permite transportul energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de producție offshore (infrastructură energetică pentru energia electrică din surse regenerabile offshore);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) instalațiile de stocare a energiei, individuale sau în formă agregată, utilizate pentru stocarea, permanentă ori temporară, a energiei în infrastructuri energetice situate la suprafață sau subterane ori în situri geologice, cu condiția să fie conectate direct la linii electrice de înaltă tensiune de transport sau de distribuție, proiectate pentru tensiunea de cel puțin 110 kV;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) orice echipament esențial sau instalație esențială pentru asigurarea funcționării, în condiții de siguranță, securitate și eficiență, a sistemelor menționate la lit. a)–c), inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control la toate nivelurile de tensiune și la stațiile electrice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) în ceea ce privește rețelele electrice inteligente, orice echipamente sau instalații, sisteme și componente digitale care integrează tehnologiile informaționale și ale comunicațiilor, prin platforme digitale operaționale, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transportul, cât și pentru distribuția energiei electrice la tensiune medie și înaltă, care au ca scop: asigurarea unei rețele electrice de transport și de distribuție mai eficiente și mai inteligente; sporirea capacității de integrare a unor noi forme de producere, stocare și consum de energie; facilitarea unor noi modele de afaceri și structuri de piață; susținerea unor soluții inovatoare și de altă natură care implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și asupra obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, pentru a contribui semnificativ la durabilitatea Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) orice echipament sau instalație care se încadrează în categoria de infrastructură energetică menționată la lit. a) cu dublă funcționalitate – interconexiune și sistem offshore de racordare la rețea, de la siturile de generare din surse regenerabile offshore către două sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice care participă la proiecte CE, inclusiv prelungirea pe uscat a acestui echipament și până la prima stație electrică din sistemul de transport de pe uscat; orice echipament adiacent sau instalație adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esențial pentru funcționarea, în condiții de siguranță, securitate și eficiență, inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control; stațiile electrice necesare, dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică și, inter alia, compatibilitatea interfeței dintre diverse tehnologii (rețele offshore pentru energia din surse regenerabile)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. În ceea ce privește rețelele inteligente de gaze, oricare dintre următoarele echipamente sau instalații, menite să permită și să faciliteze integrarea în rețeaua de gaze a unei game largi de gaze obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a gazelor obținute din surse regenerabile, inclusiv biometanul sau hidrogenul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) sistemele și componentele digitale, care integrează tehnologiile informaționale și ale comunicațiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) sistemele de control și tehnologiile bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea, în mod interactiv și inteligent, a producerii, a transportului, a distribuției, a stocării și a consumului de gaze în cadrul unei rețele de gaze, inclusiv echipamentele care să permită fluxuri în revers de la nivelul distribuției și până la nivelul transportului, incluzând modernizările fizice aferente, dacă acestea sunt indispensabile funcționării echipamentelor și instalațiilor în vederea integrării gazelor obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a celor obținute din surse regenerabile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. În ceea ce privește hidrogenul:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) conductele de transport pentru transportul hidrogenului, în special, la presiune înaltă, inclusiv infrastructura de gaze naturale reconfigurată, oferind acces mai multor utilizatori de sistem în mod transparent și nediscriminatoriu;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) instalațiile de stocare conectate la conductele de transport pentru transportul hidrogenului la înaltă presiune menționate la lit. a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) instalațiile de recepție, stocare și regazificare sau de decompresie pentru hidrogenul lichefiat ori pentru hidrogenul încorporat în alte substanțe chimice, având scopul de a injecta hidrogenul, după caz, în rețea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) orice echipament esențial sau instalație esențială pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) orice echipament sau instalație care permite utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivați din hidrogen în sectorul transporturilor în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale, identificată în părțile contractante ale Comunității Energetice în conformitate cu normele aplicabile dezvoltării infrastructurii rețelei transeuropene de transport (TEN-T) în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității transporturilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. Toate categoriile indicate la lit. a)–d) pot fi reconstruite și/sau reconfigurate din rețele de gaze naturale în rețele de hidrogen sau în o combinare a acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. În ceea ce privește instalațiile de electroliză:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. electrolizoarele:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) care au o capacitate de cel puțin 50 MW, furnizate de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un singur proiect coordonat;"},{"id":null,"spans":[[438,455,"l33"]],"t":"p","text":"b) a căror producție respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de 70% în raport cu combustibilul fosil de referință de 94 grame echivalent CO2/MJ. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață trebuie să includă emisiile indirecte. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) care au o funcție legată de rețea, în special în vederea flexibilității generale a sistemului și a eficienței generale a sistemului de rețele electrice și de hidrogen;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. echipamentele aferente, inclusiv instalația de racordare la rețeaua de gaze."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. În ceea ce privește dioxidul de carbon:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) conductele specializate, diferite de rețeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, în scopul stocării geologice definitive a dioxidului de carbon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) instalațiile fixe pentru lichefierea, stocarea tampon și convertizoare ale dioxidului de carbon, în vederea transportării ulterioare a acestuia prin conducte și în moduri de transport dedicate, precum sunt navele, șlepurile, camioanele și trenurile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) fără a aduce atingere interdicțiilor de stocare geologică a dioxidului de carbon într-o parte contractantă a Comunității Energetice, stabilite prin actele normative în vigoare, instalațiile de suprafață și de injectare, asociate cu infrastructura dintr-o formațiune geologică care este utilizată pentru stocarea geologică definitivă a dioxidului de carbon, în cazul în care acestea nu implică utilizarea dioxidului de carbon pentru recuperarea intensificată a hidrocarburilor și sunt necesare pentru a permite transportul și stocarea transfrontalieră a dioxidului de carbon;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului de electroliză respectiv, inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"NORME ȘI INDICATORI"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"privind criteriile referitoare la proiectele CE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Se consideră proiect CE cu un impact transfrontalier semnificativ proiectul care este situat pe teritoriul Republicii Moldova, ca parte contractantă a Comunității Energetice, și care îndeplinește următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.1. pentru transportul energiei electrice – proiectul sporește capacitatea de transfer a rețelei electrice de transport sau capacitatea disponibilă pentru fluxurile comerciale, la frontiera Republicii Moldova cu altă parte sau alte părți contractante ale Comunității Energetice, având drept efect sporirea capacității de transfer a rețelei electrice transfrontaliere la frontiera cu altă parte sau alte părți contractante ale Comunității Energetice cu cel puțin 500 MW, în comparație cu situația în care infrastructura energetică vizată de proiect nu ar fi pusă în funcțiune, ori proiectul reduce izolarea energetică a unor sisteme care nu sunt interconectate în una sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice și sporește capacitatea de transfer transfrontalier a rețelei electrice de transport dintre două părți contractante ale Comunității Energetice cu cel puțin 200 MW;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.2. pentru stocarea energiei electrice – proiectul oferă o capacitate instalată de cel puțin 225 MW și are o capacitate de stocare care permite o producție anuală netă de energie electrică de 250 GWh/an;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3. pentru rețelele electrice inteligente – proiectul este elaborat pentru echipamente și instalații de înaltă tensiune și de tensiune medie și implică fie operatorii sistemelor de transport, fie operatori ai sistemelor de transport și operatori ai sistemelor de distribuție, fie operatori ai sistemelor de distribuție din cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice. Proiectul poate implica numai operatori ai sistemelor de distribuție, cu condiția ca aceștia să provină din cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice și că interoperabilitatea să fie asigurată."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3.1. Proiectul corespunde cel puțin la două dintre următoarele criterii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) implică 50 de mii de utilizatori, producători, consumatori sau prosumatori de energie electrică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) cuprinde o zonă de consum de cel puțin 300 GWh/an;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) cel puțin 20% din consumul de energie electrică aferent proiectului provine din resurse regenerabile variabile; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) reduce izolarea energetică a sistemelor care nu sunt conectate cu nicio altă parte contractantă a Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3.2. Nu este necesar ca proiectul să implice o frontieră fizică comună;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.4. pentru transportul hidrogenului – proiectul permite transportul hidrogenului peste frontierele părților contractante ale Comunității Energetice vizate sau sporește capacitatea existentă de transport transfrontalier al hidrogenului la frontiera dintre două părți contractante ale Comunității Energetice cu cel puțin 10% în comparație cu situația anterioară punerii în funcțiune a infrastructurii energetice vizate de proiect. Totodată, proiectul demonstrează, în mod adecvat, că este o parte esențială a unei rețele transfrontaliere planificate de hidrogen și prezintă dovezi suficiente privind planurile existente și privind cooperarea cu țările învecinate și cu operatorii de sistem sau, în cazul proiectelor care reduc izolarea energetică a sistemelor care nu sunt interconectate în una sau mai multe părți contractante ale Comunității Energetice, proiectul vizează, direct sau indirect, aprovizionarea a cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.5. pentru instalațiile de stocare a hidrogenului sau de recepție a hidrogenului, menționate la pct. 3 din anexa nr. 2 – proiectul vizează, direct sau indirect, aprovizionarea a cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.6. pentru electrolizoare – proiectul asigură o capacitate instalată de cel puțin 50 MW, furnizată de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un proiect unic și coordonat, și aduce beneficii, directe sau indirecte, cel puțin la două părți contractante ale Comunității Energetice și, în mod specific, în ceea ce privește proiectele pe insule și sistemele insulare, sprijină soluțiile inovatoare și de altă natură care implică cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, și contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic insular și al Comunității Energetice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.7. pentru rețelele inteligente de gaze – un proiect implică fie operatorii sistemelor de transport, fie operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție, fie operatorii sistemelor de distribuție din cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice. Operatorii sistemelor de distribuție pot fi implicați, dar numai cu sprijinul operatorilor de sistem din cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice, care sunt strâns asociate proiectului și care asigură interoperabilitatea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.8. pentru transportul energiei electrice din surse regenerabile offshore – proiectul este conceput pentru a transfera energie electrică de la situri de producție offshore cu o capacitate de cel puțin 500 MW și permite transportul energiei electrice către rețeaua terestră a unei părți contractante a Comunității Energetice, sporind volumul de energie electrică din surse regenerabile disponibil pe piața internă de energie. Proiectul este dezvoltat în zone cu o rată scăzută de penetrare a energiei electrice din surse regenerabile offshore și demonstrează un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, precum și contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic și la integrarea pieței de energie, fără a obstrucționa capacitățile și fluxurile transfrontaliere;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.9. pentru proiectele privind dioxidul de carbon – proiectul este utilizat pentru transportul și, după caz, stocarea dioxidului de carbon de origine antropică provenit din cel puțin două părți contractante ale Comunității Energetice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) și f) din anexa nr. 2, criteriile prevăzute la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.1. transportul energiei electrice produse din surse regenerabile către marile centre de consum și siturile de stocare, măsurat conform analizei efectuate în cel mai recent plan de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani, la nivelul Uniunii Europene, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) pentru transportul energiei electrice – prin compararea capacității de producție din surse regenerabile de energie (per tehnologie, în MW) care este racordată și transportată datorită proiectului, cu capacitatea totală planificată de producție din tipurile de surse regenerabile de energie respective în Republica Moldova în anul 2030, în conformitate cu Planul național integrat privind energia și clima aprobat și prezentat Secretariatului Comunității Energetice; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru stocarea de energie – prin compararea noilor capacități oferite de proiect cu capacitatea totală existentă pentru aceeași tehnologie de stocare în zona de analiză prevăzută în prezenta anexă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.2. integrarea pieței de energie, concurența și flexibilitatea sistemului – în special prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) calcularea, pentru proiectele transfrontaliere, inclusiv proiectele de reinvestiții, a impactului asupra capacității de transfer a rețelei electrice în ambele direcții ale fluxului de energie electrică, măsurată în funcție de mărimea puterii (în MW) și contribuția acestora pentru a atinge obiectivul de interconectare de minimum 15% sau prin calcularea, pentru proiectele cu un impact transfrontalier semnificativ, a impactului asupra capacității de transfer a rețelei electrice la frontierele dintre părțile contractante ale Comunității Energetice relevante, asupra echilibrării cererii și ofertei și asupra funcționării rețelelor electrice în părțile contractante ale Comunității Energetice relevante;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) evaluarea impactului, pentru zona de analiză prevăzută în prezenta anexă, în termeni de costuri de producție și transport al energiei electrice la nivelul întregului sistem și de evoluție și convergență a prețurilor pe piața de energie oferite de un proiect în funcție de diverse scenarii de planificare, ținându-se cont, în special, de variațiile induse ordinii de merit;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.3. securitatea furnizării, interoperabilitatea și siguranța în funcționare a sistemului – în special prin evaluarea impactului proiectului asupra pierderii de consum așteptată în zona de analiză, astfel cum este prevăzută în prezenta anexă, în ceea ce privește adecvanța capacității de producție și de transport pentru o serie de perioade de sarcină caracteristice, ținându-se cont de modificările previzibile în materie de fenomene meteorologice extreme și de impactul acestora asupra rezilienței infrastructurii. După caz, se măsoară impactul proiectului asupra controlului independent și fiabil al funcționării sistemului și al serviciilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 1 lit. e) din anexa nr. 2, criteriile indicate la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. gradul de durabilitate, măsurat prin evaluarea nivelului capacității rețelelor de a conecta și de a transporta energie din surse regenerabile variabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.2. securitatea furnizării, măsurată prin evaluarea nivelului pierderilor din rețelele electrice de distribuție și/sau din rețelele electrice de transport, a utilizării procentuale, și anume a sarcinii medii, a componentelor rețelei electrice, a disponibilității componentelor rețelei electrice, legate de întreținerea planificată și neplanificată, precum și a impactului asupra performanțelor rețelei electrice și asupra duratei și frecvenței întreruperilor, inclusiv perturbărilor legate de climă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.3. integrarea pieței de energie, măsurată prin evaluarea implementării inovațiilor în exploatarea sistemului, a reducerii izolării energetice și a interconectării, precum și a nivelului de integrare a altor sectoare și de facilitare a unor noi modele de afaceri și structuri de piață;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.4. siguranța rețelei, flexibilitatea și calitatea furnizării, măsurate prin evaluarea abordării inovatoare în ceea ce privește flexibilitatea sistemului, securitatea cibernetică, interoperabilitatea eficientă între operatorul sistemului de transport și operatorii sistemelor de distribuție, capacitatea de a include consumul dispecerizabil, stocarea, măsurile de eficiență energetică, utilizarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a instrumentelor digitale și a tehnologiilor informației și comunicațiilor în scopuri de monitorizare și control, stabilitatea sistemului electroenergetic și calitatea tensiunii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. În ceea ce privește proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2, criteriile indicate la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. durabilitatea, măsurată ca fiind contribuția proiectului la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul diverselor utilizări finale în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus, precum sunt industria sau transporturile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) flexibilitatea și opțiunile de stocare sezonieră pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) integrarea hidrogenului din surse regenerabile și obținut cu emisii scăzute de carbon, pentru a se lua în considerare nevoile pieței și a se promova hidrogenul din surse regenerabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. integrarea pieței de energie și interoperabilitatea, măsurate prin calcularea valorii adăugate a proiectului pentru integrarea segmentelor de piață și convergența prețurilor, precum și pentru flexibilitatea generală a sistemului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.3. securitatea aprovizionării și flexibilitatea, măsurate prin calcularea valorii adăugate a proiectului la reziliența, diversitatea și flexibilitatea furnizării hidrogenului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.4. concurența, măsurată prin evaluarea contribuției proiectului la diversificarea furnizării, inclusiv în ceea ce privește facilitarea accesului la sursele autohtone de aprovizionare cu hidrogen."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. În ceea ce privește proiectele de rețele inteligente de gaze care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 2 din anexa nr. 2, criteriile indicate la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.1. nivelul de durabilitate, măsurat prin evaluarea ponderii gazelor din surse regenerabile și obținute cu emisii scăzute de carbon integrate în rețeaua de gaze, a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră aferente în direcția decarbonizării totale a sistemului și a detectării adecvate a scurgerilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.2. calitatea și securitatea aprovizionării, măsurate prin evaluarea raportului dintre oferta de gaze disponibilă în mod fiabil și cererea maximă, ponderea importurilor înlocuite cu gaze locale din surse regenerabile și obținute cu emisii scăzute de carbon, stabilitatea funcționării sistemului, durata și frecvența întreruperilor per consumator;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.3. facilitarea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil și stocarea, prin facilitarea integrării inteligente a sectoarelor energeticii prin crearea de legături cu alți purtători de energie și cu alte sectoare energetice, măsurată prin evaluarea economiilor de costuri realizate în sectoarele și sistemele energetice conectate, precum sunt sistemul de distribuție și furnizare a energiei termice și sistemul electroenergetic, sectorul transporturilor și al industriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. În ceea ce privește proiectele privind electrolizoarele care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct. 4 din anexa nr. 2, criteriile indicate la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.1. durabilitatea, măsurată prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) evaluarea ponderii hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului obținut cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, care îndeplinește criteriile definite la pct. 4.1 lit. b) din anexa nr. 2, integrat în rețea; sau"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) prin estimarea volumului de combustibili sintetici de aceeași origine utilizați și a reducerilor aferente ale emisiilor de gaze cu efect de seră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2. securitatea aprovizionării, măsurată prin evaluarea contribuției sale la siguranța, stabilitatea și eficiența exploatării rețelei, inclusiv prin evaluarea reducerii evitate a producției de energie electrică din surse regenerabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.3. facilitarea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil și stocarea, prin facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic și crearea de conexiuni cu alți purtători de energie și cu alte sectoare energetice, măsurată prin evaluarea economiilor de costuri realizate în sectoarele și sistemele energetice conectate, precum sunt rețelele de gaze, de hidrogen, electrice și termice, sectorul transporturilor și al industriei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. În ceea ce privește infrastructura de dioxid de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 2, criteriile indicate la art. 312 sunt evaluate după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.1. durabilitatea, măsurată prin evaluarea reducerilor totale preconizate ale emisiilor de gaze cu efect de seră, pe durata ciclului de viață a proiectului, și a absenței unor soluții tehnologice alternative, precum este, dar fără a se limita la eficiența energetică, electrificarea care integrează surse regenerabile, pentru a atinge același nivel de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ca și cantitatea de dioxid de carbon care urmează să fie captată în instalațiile industriale conectate, la un cost comparabil, într-un interval de timp comparabil, ținându-se cont de emisiile de gaze cu efect de seră generate de energia necesară pentru captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbon, după caz, și luându-se în considerare infrastructura, inclusiv, dacă este cazul, alte posibile utilizări viitoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.2. reziliența și securitatea, măsurate prin evaluarea securității infrastructurii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.3. atenuarea poverii și a riscului de mediu prin neutralizarea permanentă a dioxidului de carbon."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Se consideră proiect IR cu impact transfrontalier semnificativ proiectul care îndeplinește următoarele condiții:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.1. pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct. 1 lit. a) din anexa nr. 2 – proiectul sporește capacitatea de transfer a rețelei sau capacitatea disponibilă pentru fluxurile comerciale, la frontiera statului membru al Uniunii Europene respectiv cu una sau mai multe țări terțe, și aduce beneficii semnificative, atât în mod direct, cât și indirect, prin interconectarea cu o țară terță, în conformitate cu criteriile specifice aplicate la nivelul Uniunii Europene. Calcularea beneficiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene se efectuează și se publică de către ENTSO-E în cadrul planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani la nivelul Uniunii Europene;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.2. pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2 –proiectul privind hidrogenul permite transportul hidrogenului peste frontierele unui stat membru al Uniunii Europene cu una sau mai multe țări terțe și se dovedește că aduce beneficii semnificative, atât în mod direct, cât și indirect, prin interconectarea cu o țară terță, în conformitate cu criteriile specifice aplicate la nivelul Uniunii Europene. Calcularea beneficiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene se efectuează și se publică de către ENTSO-G în cadrul planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani la nivelul Uniunii Europene;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.3 pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct. 5 din anexa nr. 2 –proiectul poate fi utilizat pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon de origine antropică de către cel puțin două state membre ale Uniunii Europene și o țară terță.”"}],"id":"art-i","label":"Art.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,17,"l34"]],"t":"p","text":"Legea nr. 67/2017 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție și de reconstrucție a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 155–161, art. 259) se completează cu articolele 5–8 cu următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[102,114,"l35"],[154,165,"l36"]],"t":"p","text":"„Art. 5. – Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și ale art. 58 și 59 din Codul funciar nr. 22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menționate la art. 1 are loc prin efectul prezentei legi și este definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construcția și reconstrucția obiectivelor menționate la art. 1, cu schimbarea categoriei de destinație a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, rețelelor de comunicații electronice și exploatării miniere, cu modul de folosință de terenuri ale rețelelor electrice."},{"id":null,"spans":[[65,83,"l37"]],"t":"p","text":"Art. 6. – Prin derogare de la prevederile art. 140 alin. (2) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se inițiază fără îndeplinirea prealabilă a condițiilor specificate la articolul respectiv."},{"id":null,"spans":[[85,103,"l38"]],"t":"p","text":"Art. 7. – Prin derogare de la prevederile art. 3 și ale art. 15 alin. (2) și (5) din Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, inițierea formării bunului imobil se efectuează de către Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” sau succesorul său în drepturi, obligații, direct ori prin intermediul unei organizații împuternicite de aceasta, fără acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat bunul imobil, cu notificarea obligatorie a titularilor respectivi în privința exproprierii. După emiterea deciziei de expropriere, bunurile imobile indicate la art. 2 care vor fi afectate permanent de lucrările de construcție sau de reconstrucție pe întreaga durată de exploatare a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Șuri, Șuri–Dondușeni, Chișinău–Hîncești, Hîncești–Cneazevca, Șoldănești–Ignăței se transmit în administrarea Agenției Proprietății Publice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Art. 8. – În situația în care se expropriază permanent o parte dintr-un bun imobil care nu este înregistrat în modul corespunzător în Registrul bunurilor imobile, în baza proiectului tehnic final și a măsurărilor executate de expropriator se determină atât suprafața expropriată, cât și cea neexpropriată. Suprafața porțiunii de teren destinate exproprierii se determină în baza planului geometric, aprobat de către Agenția Proprietății Publice, și a actului de expropriere.”"}],"id":"art-ii","label":"Art.II.","note_count":0,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,18,"l39"]],"t":"p","text":"Legea nr. 120/2022 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 158, art. 278), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Articolele 7, 11 și 13 vor avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[54,72,"l37"]],"t":"p","text":"„Art. 7. – Prin derogare de la art. 140 alin. (2) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se inițiază fără îndeplinirea prealabilă a condițiilor specificate la articolul respectiv.”"},{"id":null,"spans":[[103,115,"l35"],[159,170,"l36"]],"t":"p","text":"„Art. 11. – Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și ale art. 58, 59 și 61 din Codul funciar nr. 22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menționate la art. 3 are loc prin efectul prezentei legi și este:"},{"id":"art-iii-a","spans":[],"t":"p","text":"a) definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construirea și modernizarea obiectivelor prevăzute la art. 3 din prezenta lege, cu schimbarea categoriei de destinație a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, rețelelor de comunicații electronice și exploatării miniere, cu modul de folosință de terenuri ale rețelelor electrice;"},{"id":"art-iii-b","spans":[],"t":"p","text":"b) temporară, în cazul terenurilor afectate pe durata de execuție a lucrărilor supraterane necesare pentru construirea și modernizarea obiectivelor prevăzute la art. 3.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„Art. 13. – Guvernul, prin intermediul Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile, asigură executarea lucrărilor premergătoare de identificare a proprietarilor bunurilor imobile (sistematizarea definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului, corectarea erorilor admise în procesul atribuirii terenurilor în proprietate), înregistrarea (înregistrare, înregistrare provizorie și/sau notare) a dreptului de proprietate și/sau a altor drepturi prevăzute la art. 4. Finanțarea lucrărilor este realizată prin intermediul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, din mijloacele alocate de la bugetul de stat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. La articolul 15, după textul „Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”” se introduc cuvintele „sau succesorul său în drepturi și obligații”, iar textul „prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru,” se substituie cu textul „prin intermediul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru,”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. La articolul 16, textul „sau a reprezentantului Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”” se substituie cu textul „ori a reprezentantului Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” sau al succesorului său în drepturi și obligații”."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Articolul 17 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[83,101,"l38"]],"t":"p","text":"„Art. 17. – Prin derogare de la prevederile art. 3 și art. 15 alin. (2) și (5) din Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, inițierea formării bunului imobil se efectuează de către Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” sau succesorul său în drepturi și obligații, fără acordul titularilor cu ale căror drepturi este grevat bunul imobil, cu notificarea obligatorie a titularilor respectivi în privința exproprierii, iar aprobarea documentației cadastrale se realizează de către Agenția Proprietății Publice. După publicarea actului de expropriere, bunurile imobile indicate la art. 4 lit. a) care vor fi afectate permanent de lucrările de construcție pe întreaga durată de exploatare a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești se transmit în administrarea Agenției Proprietății Publice. În baza actului de expropriere și a dosarelor cadastrale perfectate în modul stabilit de actele normative, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile efectuează înregistrarea/modificarea corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile, la cererea executantului lucrărilor cadastrale.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Anexa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cuprinsul anexei, cuvintele „cont special deschis pe numele expropriatului” se substituie cu cuvintele „cont special deschis pe numele expropriatorului în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la punctele 1 și 2, după sintagma „Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”” se introduc cuvintele „sau succesorul său în drepturi și obligații”;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la punctul 8, după sintagma „Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”” se introduc cuvintele „sau al succesorului său în drepturi și obligații”."}],"id":"art-iii","label":"Art.III.","note_count":0,"num":"iii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[0,17,"l40"]],"t":"p","text":"Legea nr. 88/2025 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 229–232, art. 269) se modifică după cum urmează:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. În cuprinsul legii, după textele „Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”” și „Întreprinderea de Stat „Moldelectrica””, la orice formă gramaticală, se introduc cuvintele „ori succesorul său în drepturi și obligații” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepția art. 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Articolul 7 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[54,72,"l37"]],"t":"p","text":"„Art. 7. – Prin derogare de la art. 140 alin. (2) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se inițiază fără îndeplinirea prealabilă a condițiilor specificate la articolul respectiv.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Articolul 13 va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[[103,115,"l35"],[159,170,"l36"]],"t":"p","text":"„Art. 13. – Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și ale art. 58, 59 și 61 din Codul funciar nr. 22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menționate la art. 3 are loc prin efectul prezentei legi și este:"},{"id":"art-iv-a","spans":[],"t":"p","text":"a) definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construirea și modernizarea obiectivelor menționate la art. 3, cu schimbarea categoriei de destinație a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, rețelelor de comunicații electronice și exploatării miniere, cu modul de folosință de terenuri ale rețelelor electrice;"},{"id":"art-iv-b","spans":[],"t":"p","text":"b) temporară, în cazul terenurilor afectate pe durata de execuție a lucrărilor supraterane necesare pentru construirea și modernizarea obiectivelor menționate la art. 3.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. La articolul 14, ultimul enunț va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„În baza actului de expropriere și a dosarelor cadastrale întocmite în modul stabilit de actele normative, la cererea executantului lucrărilor cadastrale, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru asigură efectuarea înregistrării/modificării corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile din mijloacele alocate de la bugetul de stat.”"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Anexa:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"în cuprinsul anexei, cuvintele „cont special trezorerial”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „cont special, deschis pe numele expropriatorului în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor,” la forma gramaticală corespunzătoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la punctul 15, litera a) va avea următorul cuprins:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"„a) în cazul în care proprietarii și alți titulari de drepturi reale asupra bunurilor imobile expropriate sunt de acord cu cuantumul despăgubirii din propunerea de expropriere, aceștia depun cererea cu privire la plata despăgubirii pentru bunurile imobile expropriate, însoțită de copiile de pe actele confirmative ale dreptului de proprietate/ale altor drepturi reale asupra bunului imobil și copia de pe actul de identitate al expropriatului și, după caz, al reprezentantului legal al expropriatului, certificate ca fiind conforme cu originalul de către expropriat sau reprezentantul expropriatului, pe propria răspundere;”."}],"id":"art-iv","label":"Art.IV.","note_count":0,"num":"iv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova."}],"id":"art-v","label":"Art.V.","note_count":0,"num":"v","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Parlamentul adoptă prezenta lege organică."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ro/act/lp174-2017/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP107/2016","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP160/2011","href":"/ro/act/lp160-2011/","id":"l4","kind":"number","slug":"lp160-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător","ru":"о регулировании предпринимательской деятельности путем разрешения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP132/2016","href":"/ro/act/lp132-2016/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp132-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate","ru":"о Национальном органе по неподкупности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP199/2010","href":"/ro/act/lp199-2010/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp199-2010","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică","ru":"о статусе лиц, исполняющих ответственные государственные должности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP451/2001","href":"/ro/act/lp451-2001/","id":"l7","kind":"number","slug":"lp451-2001","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător","ru":"о регулировании предпринимательской деятельности путем лицензирования*"},"url":null},{"anchor":"art-8","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/#art-8","id":"l8","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-12","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-12","id":"l9","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-146","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-146","id":"l10","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-113","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/#art-113","id":"l11","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-452","candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ro/act/lp92-2014/#art-452","id":"l12","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":"art-29","candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ro/act/lp10-2016/#art-29","id":"l13","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CС218/2008","href":"/ro/act/cc218-2008/","id":"l14","kind":"number","slug":"cc218-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О ПРАВОНАРУШЕНИЯХ*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP239/2008","href":null,"id":"l15","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind transparenţa în procesul decizional","ru":"о прозрачности процесса принятия решений"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CA116/2018","href":"/ro/act/ca116-2018/","id":"l16","kind":"number","slug":"ca116-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"Codul administrativ al Republicii Moldova","ru":"Административный Кодекс Республики Молдова"},"url":null},{"anchor":"art-118","candidates":[],"code":"CA116/2018","href":"/ro/act/ca116-2018/#art-118","id":"l17","kind":"number","slug":"ca116-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"Codul administrativ al Republicii Moldova","ru":"Административный Кодекс Республики Молдова"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP982/2000","href":null,"id":"l18","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind accesul la informaţie","ru":"о доступе к информации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP148/2023","href":"/ro/act/lp148-2023/","id":"l19","kind":"number","slug":"lp148-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind accesul la informațiile de interes public","ru":"о доступе к общественно значимой информации"},"url":null},{"anchor":"art-62","candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ro/act/lp92-2014/#art-62","id":"l20","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP412/2004","href":null,"id":"l21","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la statistica oficială","ru":"об официальной статистике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP93/2017","href":"/ro/act/lp93-2017/","id":"l22","kind":"number","slug":"lp93-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la statistica oficială","ru":"об официальной статистике"},"url":null},{"anchor":"art-55","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-55","id":"l23","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP78/2017","href":"/ro/act/lp78-2017/","id":"l24","kind":"number","slug":"lp78-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru ratificarea Acordului de la Paris","ru":"о ратификации Парижского соглашения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP86/2014","href":"/ro/act/lp86-2014/","id":"l25","kind":"number","slug":"lp86-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind evaluarea impactului asupra mediului*","ru":"об оценке воздействия на окружающую среду*"},"url":null},{"anchor":"art-48","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-48","id":"l26","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/","id":"l27","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-132","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-132","id":"l28","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-99","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/#art-99","id":"l29","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-59","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/#art-59","id":"l30","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-38","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-38","id":"l31","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-42","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ro/act/lp108-2016/#art-42","id":"l32","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ro/act/lp10-2016/","id":"l33","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP67/2017","href":"/ro/act/lp67-2017/","id":"l34","kind":"number","slug":"lp67-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilităţii publice de interes național a lucrărilor de construcție și de reconstrucție a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei","ru":"о провозглашении общественной полезности работ национального значения по реконструкции и строительству электрических линий высокого напряжения (110 кВ) Дрокия–Шурь, Шурь–Дондушень, Кишинэу–Хынчешть, Хынчешть–Князевка, Шолдэнешть–Игнэцей"},"url":null},{"anchor":"art-77","candidates":[],"code":"CUC434/2023","href":"/ro/act/cuc434-2023/#art-77","id":"l35","kind":"number","slug":"cuc434-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR","ru":"ГРАДОСТРОИТЕЛЬНЫЙ И СТРОИТЕЛЬНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":"art-58","candidates":[],"code":"CF22/2024","href":"/ro/act/cf22-2024/#art-58","id":"l36","kind":"number","slug":"cf22-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL FUNCIAR","ru":"ЗЕМЕЛЬНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":"art-140","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ro/act/lp164-2025/#art-140","id":"l37","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-15","candidates":[],"code":"LP354/2004","href":"/ro/act/lp354-2004/#art-15","id":"l38","kind":"number","slug":"lp354-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la formarea bunurilor imobile","ru":"о формировании объектов недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP120/2022","href":"/ro/act/lp120-2022/","id":"l39","kind":"number","slug":"lp120-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești","ru":"о провозглашении общественной полезности национального значения работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Вулкэнешть–Кишинэу и станции back-to-back Вулкэнешть"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP88/2025","href":"/ro/act/lp88-2025/","id":"l40","kind":"number","slug":"lp88-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV","ru":"о провозглашении общественно полезными имеющих национальное значение работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Бэлць – Сучава, модернизации электростанции Бэлць 330 кВ и строительству электростанции Бэлць 400 кВ"},"url":null}],"masthead":["Republica Moldova","PARLAMENTUL","LEGE Nr. 164 din 30-07-2026","cu privire la modificarea unor acte normative (dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere, actualizarea competențelor de reglementare și sporirea capacității de implementare a unor proiecte energetice)","Publicat : 20-08-2026 în Buletinul Oficial Nr. 382-385 art. 406"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nr. 164. Chișinău, 30 iulie 2026."}]},"ru":{"amendments":[],"article_count":5,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[[22,32,"l1"]],"t":"p","text":"В Закон об энергетике № 174/2017 (повторное опубликование: Официальный монитор Республики Молдова, 2023 г., № 480–482, ст. 849), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Второй абзац формулы гармонизации изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«– статью 1, части (1) –(5) статьи 5, части (7)–(9) статьи 6, части (1)–(3) и (5) статьи 8, статью 9, части (1), (8), (9) и (14) статьи 11, часть (1) статьи 12, части (1)–(7) и (9)–(12) статьи 16, статью 17, части (1)–(3) и (5) статьи 18, статьи 19, 21, 23 и 31, подпункт 1 пункта 1, пункты 3 и 4 приложения I, подпункты (a)–(e) пункта 1 и пункты 2–5 приложения II, подпункт 9 пункта 1 и подпункты 1–2, 8, 10–11 и 15 пункта 2 приложения III, приложение IV и приложение VI Регламента (EС) № 2022/869 Европейского парламента и Совета от 30 мая 2022 года о руководящих принципах трансъевропейской энергетической инфраструктуры, о внесении изменений в регламенты (ЕС) № 715/2009, (EС) 2019/942 и (EС) 2019/943 и в директивы 2009/73/ЕС и (EС) 2019/944, а также об отмене Регламента (EС) № 347/2013, опубликованного в Официальном журнале Европейского союза L 152 от 3 июня 2022 года, CELEX: 32022R0869, в варианте, адаптированном и утвержденном Решениями Совета министров Энергетического сообщества № 2023/02/MC-EnC и 2023/03/MC-EnC»."},{"id":null,"spans":[[57,67,"l2"],[126,136,"l3"]],"t":"p","text":"2. По всему тексту закона слова «Закон об электроэнергии № 107/2016» в любом падеже заменить словами «Закон об электроэнергии № 164/2025» в соответствующем падеже, а слова «энергетический рынок» в любых числе и падеже заменить словами «рынок энергии» в соответствующих числе и падеже."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В части (2) статьи 2:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"подпункт e1) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e1) своевременное развитие и обеспечение интероперабельности проектов, представляющих общий интерес в рамках Энергетического сообщества, а также проектов, представляющих взаимный интерес, способствующих:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– смягчению последствий изменения климата, в частности при достижении целей Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и цели климатической нейтральности до 2050 года; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– обеспечению межсистемных соединений, энергетической безопасности, интеграции рынков энергии и систем, конкуренции в интересах всех договаривающихся сторон Энергетического сообщества, а также доступных цен на энергию;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть подпунктами e2)–e5) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«e2) установление критериев по определению проектов для их включения в перечень проектов, представляющих общий интерес в рамках Энергетического сообщества, и в перечень проектов, представляющих взаимный интерес;"},{"id":"art-i-e3","spans":[],"t":"p","text":"e3) содействие своевременному внедрению в установленные сроки проектов, представляющих общий интерес в рамках Энергетического сообщества, путем повышения эффективности, более тесного сотрудничества и ускорения процессов выдачи разрешительных документов, а также путем повышения прозрачности деятельности и участия широкой общественности;"},{"id":"art-i-e4","spans":[],"t":"p","text":"e4) установление норм для трансграничного распределения инвестиционных затрат и стимулов, связанных с рисками, – для проектов, представляющих общий интерес в рамках Энергетического сообщества, а также проектов, представляющих взаимный интерес;"},{"id":"art-i-e5","spans":[],"t":"p","text":"e5) установление условий правомочности проектов, представляющих общий интерес в рамках Энергетического сообщества, для предоставления технической и финансовой помощи со стороны Европейского союза по линии Инструмента помощи в период, предшествующий присоединению, Инструмента соседства, развития и международного сотрудничества, включая Инвестиционную рамочную программу для Западных Балкан, посредством Инвестиционной платформы соседства, Европейского фонда устойчивого развития и Европейского фонда устойчивого развития плюс, а также Фонда для Украины;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В статье 3:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после вводной части дополнить статью понятиями следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«выделенные для водорода активы – инфраструктура, готовая к принятию чистого водорода без необходимости дополнительных работ по адаптации, включая трубопроводные сети или установки для хранения, которые являются вновь построенными и/или переоборудованными из активов, предназначенных для природного газа;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"адаптация к изменению климата – процесс, обеспечивающий достижение устойчивости энергетической инфраструктуры к потенциальным негативным последствиям изменения климата посредством оценки климатической уязвимости и рисков, включая соответствующие меры по адаптации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"соответствующий национальный регулирующий орган – национальный орган по регулированию, предусмотренный статьей 8 настоящего закона, и/или национальный регулирующий орган/национальные регулирующие органы иных договаривающихся сторон Энергетического сообщества и/или государств – членов Европейского союза, на территории которых размещается трансграничный проект и на которые соответствующий проект оказывает значительное положительное воздействие;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"заинтересованный орган – публичный орган, который в соответствии с применимой нормативной базой, выдает разрешительные документы, касающиеся планирования, проектирования и строительства объектов недвижимости, в том числе объектов энергетической инфраструктуры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ограничение в энергетической инфраструктуре – ограничение физических потоков в рамках энергетической системы вследствие недостаточной пропускной способности, включающее, помимо прочего, отсутствие соответствующей инфраструктуры;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «потребитель» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«исчерпывающее решение – решение или совокупность решений, принятых одним или несколькими органами договаривающейся стороны Энергетического сообщества, государства – члена Европейского союза, за исключением судебных инстанций, посредством которого устанавливается, уполномочен ли разработчик проекта строить энергетическую инфраструктуру для внедрения проекта, представляющего общий интерес в рамках Энергетического сообщества, или проекта, представляющего взаимный интерес, с возможностью начать либо закупить и начать необходимые строительные работы («готовность к выполнению строительства»), без ущерба для какого-либо решения, принятого в контексте административного обжалования;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"понятие «энергетическая инфраструктура» изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«энергетическая инфраструктура – физическое оборудование и/или физические установки, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2, расположенные в Республике Молдова или соединяющие Республику Молдова с другими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества и/или соединяющие Республику Молдова с одним или несколькими государствами – членами Европейского союза;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «электротехническая лаборатория» дополнить статью понятием следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«работы – закупка, поставка и освоение компонентов, систем и услуг, в том числе компьютерные программы (software), осуществление деятельности по развитию, переоборудованию, строительству и монтажу, относящейся к проекту, приемка объектов энергетической инфраструктуры и запуск проекта;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в вводной части понятия «задачи Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год» слова «каждого государства-участника» заменить словами «каждой договаривающейся стороны»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «политики и меры» дополнить статью понятиями следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«проект – одна или несколько линий, трубопроводов, единиц, оборудования или установок, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"конкурирующие проекты – проекты, полностью или частично направленные на устранение одного и того же выявленного недостатка инфраструктуры или на удовлетворение одной и той же потребности в региональной инфраструктуре;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в понятии «проект, представляющий общий интерес в рамках Энергетического сообщества (проект ЭС)» слова «в приложении» дополнить цифрой «1»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в понятии «проект, представляющий взаимный интерес (проект ВИ)» слова «в приложения» дополнить цифрой «2»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"после понятия «ввод в действие» дополнить статью понятиями следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«реконфигурация – техническая модернизация или изменение существующей инфраструктуры природного газа в целях обеспечения ее адаптации к использованию чистого водорода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"умная электросеть – электрическая сеть, в том числе расположенная на островах, не имеющих межсистемного соединения или не имеющих достаточного соединения с электрическими сетями Энергетического сообщества или электрическими сетями Европейского союза, которая позволяет эффективно с точки зрения затрат интегрировать и активно контролировать поведение и действия всех пользователей системы, установки которых подключены к ней, включая производителей, потребителей и просьюмеров, в целях обеспечения экономически эффективной и устойчивой электроэнергетической системы с низким уровнем потерь и высокой степенью интеграции возобновляемых источников энергии, надежностью снабжения и безопасностью, и в которой оператор системы может в цифровом виде контролировать действия пользователей системы, установки которых подключены к данной сети, а также информационные и коммуникационные технологии для связи с операторами систем, производителями, операторами установок хранения энергии, а также с соответствующими потребителями или просьюмерами в целях передачи и распределения электрической энергии устойчивым, затратоэффективным и безопасным способом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"умная сеть природного газа – сеть природного газа, использующая инновационные и цифровые решения для затратоэффективной интеграции нескольких источников природного газа, полученного при низких выбросах углерода, и в частности из возобновляемых источников газа, в соответствии с потребностями потребителей и требованиями к качеству природного газа, в целях сокращения углеродного следа соответственно потреблению газа, обеспечения возможности использования большей доли природного газа из возобновляемых источников и полученного при низких выбросах углерода, а также создания взаимосвязей с другими энергоносителями и иными секторами энергетики, включая осуществление необходимой физической модернизации, если такая модернизация является крайне необходимой для функционирования оборудования и установок в целях интеграции природного газа, полученного с низким уровнем выбросов углерода, и в частности из возобновляемых источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"исследования – деятельность, необходимая для внедрения проекта, такая как подготовительные исследования, технико-экономические обоснования, оценочные исследования, испытания и валидации, включая программное обеспечение (software), и любые другие меры технической помощи, в том числе предварительные действия по определению и разработке проекта, а также по принятию решений о финансировании проекта, таких как изучение затрагиваемых площадок и подготовка финансового пакета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В статье 5:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в пункте g) части (1) слова «рынков секторов энергетики» заменить словами «рынков энергии»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (11) статьи 5 слова «другими компетентными органами» заменить словами «, а также с иными компетентными публичными органами и учреждениями»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. Дополнить закон статьей 51 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Статья 51. Особые полномочия центрального отраслевого"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"органа в области энергетики в отношении"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"проектов ЭС и проектов ВИ"},{"id":"art-i-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Центральный отраслевой орган в области энергетики назначает одного или нескольких представителей для участия в региональных группах Энергетического сообщества по проектам ЭС, предусмотренным статьей 311, и выражает мнение в отношении проектов ЭС, затрагивающих Республику Молдова. Решение центрального отраслевого органа в области энергетики об отклонении потенциального проекта ЭС, затрагивающего Республику Молдова, должно быть мотивированным. Центральный отраслевой орган в области энергетики может представлять региональным группам Энергетического сообщества заключения в отношении проектов, которые, хотя и не относятся к Республике Молдова, могут иметь потенциальное общее положительное воздействие или потенциально значительное воздействие, например на окружающую среду или на функционирование ее энергетической инфраструктуры."},{"id":"art-i-p2","spans":[[967,977,"l4"]],"t":"p","text":"(2) Центральный отраслевой орган в области энергетики является органом, ответственным за содействие и координацию выдачи разрешительных документов, необходимых для проектирования, строительства и ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектами ЭС и ВИ (далее – процесс выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ). При осуществлении полномочий, предусмотренных настоящей частью, центральный отраслевой орган в области энергетики применяет меры, предусмотренные настоящей статьей и статьями 313–315, с учетом потребности обеспечения получения разработчиком проекта ЭС или ВИ необходимых разрешительных документов в кратчайшие сроки, с соблюдением общих сроков, предусмотренных частями (1) и (2) статьи 314. Решения, принятые центральным отраслевым органом в области энергетики в соответствии со статьей 314, не приравниваются к выдаче разрешительных документов в значении Закона о регулировании предпринимательской деятельности путем разрешения № 160/2011, выполняющих роль временных ориентиров для обозначения начала и завершения конкретных этапов процесса выдачи разрешений на проект ЭС или ВИ. Процедура принятия соответствующих решений устанавливается приказом центрального отраслевого органа в области энергетики."},{"id":"art-i-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Центральный отраслевой орган в области энергетики по запросу оказывает содействие разработчику проекта ЭС или ВИ и представляет ему информацию о нормативных актах и требованиях, применимых в связи с выдачей разрешительных документов, необходимых для внедрения соответствующего проекта."},{"id":"art-i-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Полномочие по поддержке и координации процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ либо на категорию проектов ЭС или ВИ может быть делегировано центральным отраслевым органом в области энергетики другому органу публичной власти или публичному учреждению при соблюдении следующих условий:"},{"id":"art-i-p4-a","spans":[],"t":"p","text":"a) центральный отраслевой орган в области энергетики уведомляет Секретариат Энергетического сообщества о делегировании полномочий по поддержке и координации процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ, либо на одну из категорий проектов ЭС или (ВИ), при этом соответствующее уведомление публикуется на официальном веб-сайте центрального отраслевого органа в области энергетики, а также на веб-сайте разработчика соответствующего проекта, предусмотренном частью (13) статьи 315;"},{"id":"art-i-p4-b","spans":[],"t":"p","text":"b) для каждого проекта ЭС или ВИ назначается только один публичный орган либо учреждение в качестве единого контактного пункта для разработчика соответствующего проекта в процессе принятия исчерпывающего решения в отношении определенного проекта, который продвигает и координирует представление всех соответствующих документов и информации."},{"id":"art-i-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) В случае если внедрение проекта ЭС или ВИ предполагает принятие решений как со стороны Республики Молдова, так и одной или несколькими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества и/или одним или несколькими государствами – членами Европейского союза, центральный отраслевой орган в области энергетики при необходимости сотрудничает с компетентными органами, ответственными за содействие и координацию процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ в соответствующих государствах, и принимает необходимые меры в целях сотрудничества и эффективной и результативной координации усилий в связи с процессом выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ. Центральный отраслевой орган в области энергетики принимает необходимые меры для обеспечения по мере возможности применения совместных процедур, в частности в отношении оценки воздействия на окружающую среду."},{"id":"art-i-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) В целях обеспечения прозрачности деятельности и информирования широкой общественности о положениях нормативной базы, применимой в процессе выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, центральный отраслевой орган в области энергетики разрабатывает и публикует на своем официальном веб-сайте руководство, содержащее следующую информацию:"},{"id":"art-i-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) нормативные акты, на которых основываются соответствующие решения и разрешительные документы, по категориям соответствующих проектов ЭС или проектов ВИ, в том числе нормативные акты в области окружающей среды;"},{"id":"art-i-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) перечень разрешительных документов, необходимых для проектирования, строительства и ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектами ЭС или ВИ;"},{"id":"art-i-p6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) фамилии и контактные данные ответственных лиц в составе центрального отраслевого органа в области энергетики, а также ответственных лиц в составе затрагиваемых органов и иных заинтересованных органов и субъектов;"},{"id":"art-i-p6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) рабочий процесс с указанием каждого этапа процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, включая ориентировочный график этапов и описание процесса принятия решений по категориям соответствующих проектов ЭС или ВИ;"},{"id":"art-i-p6-e","spans":[],"t":"p","text":"e) сферы применения, структура и уровень детализации документов, которые должны быть представлены одновременно с заявлением о принятии решений, в том числе контрольный перечень;"},{"id":"art-i-p6-f","spans":[],"t":"p","text":"f) этапы процесса выдачи разрешений на проект ЭС или ВИ и порядок, в котором широкая общественность может участвовать в этом процессе;"},{"id":"art-i-p6-g","spans":[],"t":"p","text":"g) способ, которым центральный отраслевой орган в области энергетики, иные затрагиваемые органы и разработчик проекта подтверждают, что мнения, выраженные в ходе публичных консультаций, были приняты во внимание, например путем указания на изменения, внесенные в местоположение и концепцию проекта, либо путем указания причин, по которым соответствующие мнения не были приняты во внимание;"},{"id":"art-i-p6-h","spans":[],"t":"p","text":"h) по мере возможности переводы содержания руководства на все языки соседних договаривающихся сторон Энергетического сообщества, которые должны выполняться в координации с соответствующими соседними договаривающимися сторонами Энергетического сообщества."},{"id":"art-i-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Центральный отраслевой орган в области энергетики сотрудничает и в соответствующих случаях выявляет возможности взаимодействия с компетентными органами, ответственными за содействие и координацию процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ других договаривающихся сторон Энергетического сообщества, государств – членов Европейского союза, в целях обмена передовым опытом и содействия процессу выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, в частности в контексте разработки руководства, предусмотренного частью (6)."},{"id":"art-i-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) По запросу Секретариата Энергетического сообщества центральный отраслевой орган в области энергетики представляет ему информацию, необходимую для разработки и публикации отчета о внедрении проектов ЭС. Соответствующая информация может включать оценку:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) достигнутого прогресса в части планирования, разработки, строительства и ввода в эксплуатацию объектов, относящихся к проектам ЭС, и в соответствующих случаях информацию в отношении задержек при внедрении и иных возникших трудностей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) средств, выделенных и перечисленных Европейским союзом на проекты ЭС, реализуемые в Республике Молдова;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) прогресса, достигнутого в части интеграции возобновляемых источников энергии и сокращения выбросов парниковых газов посредством планирования, разработки, строительства и ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, относящейся к проектам ЭС;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) в электроэнергетическом секторе и секторе газа из возобновляемых источников или полученного при низких выбросах углерода, в том числе водорода, – оценку развития степени взаимосвязанности с договаривающимися сторонами Энергетического сообщества, соответствующей динамики цен на энергию, а также числа системных аварий в сети, их причин и связанных с ними экономических затрат;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ и участия широкой общественности в отношении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) средней и максимальной общей продолжительности процесса выдачи разрешений для проектов ЭС, в том числе продолжительности каждого подэтапа предварительного этапа, в сравнении с графиком процесса выдачи разрешений на проекты ЭС, установленным в соответствии со статьей 314;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) степени противодействия, с которой сталкиваются проекты ЭС, в частности числа письменных возражений, представленных в ходе публичных консультаций, а также числа судебных исков;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) передового и инновационного опыта в отношении участия вовлеченных сторон;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) передового и инновационного опыта в отношении смягчения воздействия на окружающую среду, включая адаптацию к изменению климата, на протяжении всего процесса выдачи разрешений и внедрения проекта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) результативности способа содействия и координации процесса выдачи разрешительных документов несколькими центральными или местными органами публичного управления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) порядка регулирования, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) числа проектов ЭС, по которым было принято решение о трансграничном распределении инвестиционных затрат, как это предусмотрено статьей 317;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) числа и типа проектов ЭС, получивших стимулы, как это предусмотрено статьей 318;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) результативности применения положений главы VII1 в части их вклада в достижение целей Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и цели климатической нейтральности до 2050 года.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. В части (5) статьи 72 слова «государств – участников» заменить словами «договаривающихся сторон»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Подпункт e) части (12) статьи 10 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[566,575,"l5"],[653,663,"l6"]],"t":"p","text":"«e) вступления в окончательную силу акта о констатации Национального органа неподкупности, которым установлено: наличие существенной разницы между полученными доходами, осуществленными расходами и приобретенным имуществом; издание/принятие административных актов/акта или заключение указанным директором юридического акта с нарушением правового режима конфликта интересов; неурегулирование состояния несовместимости должности, несоблюдение ограничений и запретов, и которым предписано прекращение мандата в соответствии с Законом о Национальном органе неподкупности №132/2016, Законом о статусе лиц, исполняющих ответственные государственные должности, № 199/2010, и/или в соответствии с частями (2) и (3) статьи 9 настоящего закона.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Подпункты a) и b) части (3) статьи 11 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a) по электроэнергии – из дохода от продаж обладателя лицензии на производство электроэнергии, обладателя лицензии на управление рынком электроэнергии, обладателя лицензии на передачу электроэнергии, обладателя лицензии на централизованное управление электроэнергетической системой, обладателя лицензии на распределение электрической энергии, обладателя лицензии на поставку электроэнергии, обладателя лицензии на трейдинг электроэнергии, обладателя лицензии на агрегирование, а также обладателя лицензии на хранение энергии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) по природному газу – из дохода от продаж обладателя лицензии на производство природного газа, обладателя лицензии на передачу природного газа, обладателя лицензии на распределение природного газа, обладателя лицензии на хранение природного газа, обладателя лицензии на трейдинг природного газа, обладателя лицензии на поставку природного газа, обладателя лицензии на продажу сжатого природного газа для транспортных средств на заправочных станциях, а также из прибыли от продаж природного газа субъекта по снабжению природным газом приднестровского региона;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. В статье 12:"},{"id":null,"spans":[[110,120,"l7"]],"t":"p","text":"в подпункте a) части (1) слова «Законом о регулировании предпринимательской деятельности путем лицензирования № 451/2001 и» исключить;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (5) слова «стран – членов Энергетического сообщества» заменить словами «договаривающихся сторон Энергетического сообщества»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частями (51) и (52) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[527,537,"l3"],[609,619,"l8"]],"t":"p","text":"«(51) Агентство назначает одного или нескольких представителей для участия в региональных группах Энергетического сообщества по проектам ЭС, предусмотренных статьей 311. Участие Агентства в соответствующих группах не должно негативно влиять на выполнение целей и обязательств, возлагаемых на него в качестве органа, регулирующего и осуществляющего мониторинг деятельности в электроэнергетическом секторе и в секторе природного газа, предусмотренных настоящим законом, в частности главой VII1, а также Законом об электроэнергии № 164/2025, в частности статьями 8, 9, 132, 142 и 144, и Законом о природном газе № 108/2016, в частности статьями 7, 100, 109 и 111."},{"id":"art-i-p52","spans":[[301,311,"l8"],[389,399,"l9"]],"t":"p","text":"(52) В отношении проектов, относящихся к области его компетенции, Агентство и при необходимости Комитет по регулированию Энергетического сообщества, по мере возможности и в контексте сотрудничества, предусмотренных частью (5) настоящей статьи, подпунктом q) части (1) статьи 8 Закона о природном газе № 108/2016, а также частью (4) статьи 8 и частью (1) статьи 12 Закона об электроэнергии № 164/2025, проверяют единообразное применение критериев и методологии проведения анализа затрат и выгод и оценивают их трансграничную значимость, а результаты оценки представляют соответствующей региональной группе Энергетического сообщества.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (7) статьи дополнить предложением следующего содержания: «Одновременно копии отчета направляются для сведения в Секретариат Энергетического сообщества и Комитет по регулированию Энергетического сообщества.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Подпункт i) части (1) статьи 13 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[113,123,"l10"],[168,178,"l11"],[244,253,"l12"],[356,365,"l13"]],"t":"p","text":"«i) применяет финансовые санкции в размере и в случаях, установленных в статьях 146–148 Закона об электроэнергии № 164/2025, в статьях 113–1132 Закона о природном газе № 108/2016, статьей 452 Закона о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014, а также частью (3) статьи 29 Закона о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016, с соблюдением процедуры, установленной статьей 20 настоящего закона;»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. В статье 14:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1):"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт i) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«i) участвует в расследовании обстоятельств и причин аварий на электрических и тепловых станциях или в электрических и тепловых сетях, по запросу компетентных органов, с правом запрашивать и получать информацию, связанную с расследуемым случаем;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктами i1)–i4) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«i1) участвует в рассмотрении обстоятельств и причин поражений электрическим током и электрических травм, а также взрывов на электрических и тепловых станциях, на электрических и тепловых сетях или на электрических и тепловых установках, по обращению компетентных органов, с правом запрашивать и получать информацию, относящуюся к рассматриваемому случаю;"},{"id":"art-i-p52-i2","spans":[],"t":"p","text":"i2) участвует в рассмотрении обстоятельств и причин пожаров, вызванных электрическими установками в учебных заведениях, включая учреждения дошкольного образования, медицинские учреждения, дома престарелых и детские дома, по обращению компетентных органов, с правом запрашивать и получать информацию, относящуюся к рассматриваемому случаю;"},{"id":"art-i-p52-i3","spans":[],"t":"p","text":"i3) участвует в расследовании пожаров, вызванных электрическими установками, иными чем указанные в подпункте i2), по запросу собственников этих установок, с правом запрашивать и получать информацию, относящуюся к рассматриваемому случаю;"},{"id":"art-i-p52-i4","spans":[],"t":"p","text":"i4) в случае пожаров, вызванных электрическими и тепловыми станциями или электрическими и тепловыми сетями, Агентство участвует в рассмотрении обстоятельств и причин их возникновения, по запросу компетентных органов, с правом запрашивать и получать информацию, относящуюся к рассматриваемым случаям;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункты l) и m) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[249,259,"l4"]],"t":"p","text":"«l) выдает, продлевает, переоформляет, приостанавливает, возобновляет действие или отзывает разрешения авторизованного электрика, выдает их копии и дубликаты в соответствии с Законом о регулировании предпринимательской деятельности путем разрешения № 160/2011 и отраслевыми законами;"},{"id":"art-i-p52-m","spans":[[257,267,"l4"]],"t":"p","text":"m) выдает, продлевает, переоформляет, приостанавливает, возобновляет действие или отзывает разрешения для электротехнических лабораторий, выдает их копии и дубликаты в соответствии с Законом о регулировании предпринимательской деятельности путем разрешения № 160/2011 и отраслевыми законами;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить часть пунктом m¹) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«m¹) осуществляет мониторинг и контроль в порядке и пределах, предусмотренных настоящим законом, соблюдения обладателями разрешений, предусмотренных подпунктами l) и m), условий, установленных для осуществления видов деятельности, разрешенных в соответствии с настоящим законом и нормативно-техническими документами в соответствующей области;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт p) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[145,155,"l14"]],"t":"p","text":"«p) констатирует правонарушения, рассматривает дела о правонарушениях и применяет санкции в соответствии с положениями Кодекса о правонарушениях № 218/2008;»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (4) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(4) Агентство проводит плановые или внеплановые технические проверки электрических и тепловых станций, электрических и тепловых сетей или установок в соответствии со статьей 15 и разработанным и утвержденным им Положением о проведении технических проверок. Планирование технических проверок осуществляется согласно положениям Методологии оценки критериев риска для проведения технических проверок установок, станций или электрических сетей, разработанной и утвержденной Агентством.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. В статье 16:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"части (61) и (10) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[677,696,"l15"]],"t":"p","text":"«(61) В случае чрезвычайных ситуаций в энергетических секторах или кризисов в электроэнергетике, констатированных в установленном законом порядке, в том числе в случае существенного изменения закупочных цен на энергетические ресурсы, а также по вопросам, касающимся национального экономического интереса или законного интереса конечных потребителей либо участников рынка энергии, проекты постановлений и проекты решений могут разрабатываться и приниматься/издаваться в срочном порядке в отступление от положений настоящей статьи и требований к прозрачности процесса принятия решений, установленных Законом о прозрачности процесса принятия решений № 239/2008 и Административным кодексом № 116/2018. Обоснование необходимости принятия постановления/издания решения в срочном порядке доводится до сведения широкой общественности не позднее чем в течение 10 рабочих дней со дня принятия/издания соответствующего акта путем его публикации на официальном веб-сайте Агентства и/или распространения в средствах массовой информации.»;"},{"id":null,"spans":[[457,467,"l16"],[836,855,"l15"],[1228,1246,"l15"],[1595,1613,"l15"]],"t":"p","text":"«(10) В постановлениях Агентства об утверждении базовых затрат, регулируемых цен и тарифов, иных составляющих тарифов, планов развития, планов инвестиций, инвестиций, осуществленных обладателями лицензий, а также в постановлениях Агентства об утверждении технологических расходов и нормативных потерь в сетях должно быть указано правовое основание их утверждения. В отступление от положений части (3) статьи 118 Административного кодекса Республики Молдова № 116/2018, в случае непризнания в тарифных целях отдельных расходов, инвестиций, технологических расходов и потерь в сетях, иных необоснованных составляющих обоснование Агентства представляется обладателю лицензии в сопроводительном письме к соответствующему постановлению. Постановления и решения Агентства подлежат судебному контролю в порядке, установленном Административным кодексом № 116/2018. Постановления и решения Агентства подлежат исполнению со дня принятия/издания или в соответствующих случаях – со дня опубликования в Официальном мониторе Республики Молдова либо со дня, указанного в принятом/изданном акте, и порождают обязательные правовые последствия до наступления одной из ситуаций, установленных в главе IV книги второй раздела III Административного кодекса № 116/2018, или при необходимости до вынесения окончательного вступившего в силу судебного решения об обратном, принятого в результате использования одного из способов обжалования. Приостановление постановлений и решений Агентства может иметь место либо по инициативе Агентства в условиях, предусмотренных главой I книги второй раздела VII, Административного кодекса № 116/2018, либо судебным определением, вынесенным в отношении заявителя, в соответствии с положениями указанного кодекса.»;"},{"id":null,"spans":[[51,61,"l17"],[133,143,"l18"]],"t":"p","text":"в части (12) слова «Законом о доступе к информации № 982/2000» заменить словами «Законом о доступе к общественно значимой информации № 148/2023»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. В наименовании статьи 17 слова «и государственная регистрация» исключить."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"15. Статью 18 признать утратившей силу."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. В статье 19:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (1) слова «утвержденными Агентством регулирующими нормативными актами.» заменить словами «иными нормативными актами, регулирующими секторы энергетики, включая утвержденные Агентством регулирующие нормативные акты.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (2) слова «утвержденных Агентством регулирующих нормативных актов» заменить словами «иных нормативных актов, регулирующих секторы энергетики, включая утвержденные Агентством регулирующие нормативные акты,»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. В статье 20:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (10) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[512,531,"l15"]],"t":"p","text":"«(10) Энергетическое предприятие вправе уплатить половину суммы соответствующей финансовой санкции, если оно уплачивает ее не позднее чем в течение трех рабочих дней со дня доведения до сведения постановления Административного совета о применении финансовой санкции. В этом случае постановление о применении финансовой санкции считается исполненным в полном объеме, за исключением случая, когда постановление о применении финансовой санкции было обжаловано в сроки и в условиях, предусмотренных Административным кодексом № 116/2018.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в части (12) слова «составляет один год со дня ее установления, однако не должен превышать трех лет после совершения нарушения» заменить словами «составляет три года после совершения нарушения»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Первое предложение части (8) статьи 21 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Операторы систем, распределители тепловой энергии имеют право доступа к земельным участкам третьих лиц для производства работ по строительству, эксплуатации, содержанию, реабилитации, модернизации, включая техническое переоснащение объектов энергетической инфраструктуры, в условиях, установленных секторальными законами.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. В статье 24:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"часть (6) изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(6) Приобретение, установка, опломбирование, метрологическая поверка, обслуживание, ремонт и замена измерительного оборудования у небытовых потребителей осуществляются в условиях, установленных секторальными законами.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"дополнить статью частью (61) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[383,392,"l19"]],"t":"p","text":"«(61) Расходы, связанные с приобретением, установкой, опломбированием, метрологической поверкой, обслуживанием, ремонтом и заменой измерительного оборудования, установленного распределителями тепловой энергии в рамках проектов, финансируемых за счет предоставления внешней помощи, в том числе в соответствии с частью (1) статьи 62 Закона о тепловой энергии и продвижении когенерации № 92/2014, несут распределители тепловой энергии.»."},{"id":null,"spans":[[66,76,"l20"],[129,138,"l21"]],"t":"p","text":"20. В части (1) статьи 25 слова «Закона об официальной статистике № 412/2004» заменить словами «Закона об официальной статистике № 93/2017»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. Статью 27 дополнить частью (21) следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«(21) Работы в охранной зоне линии электропередачи, принадлежащей производителю или небытовому потребителю, производятся физическими и юридическими лицами после согласования и с согласия производителя или небытового потребителя.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. Главу VII1 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Глава VII1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРОЕКТЫ ЭС И ПРОЕКТЫ ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 311. Проекты ЭС и проекты ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Общие принципы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Перечень проектов ЭС принимается Советом министров Энергетического сообщества в соответствии с разделом II Договора об учреждении Энергетического сообщества каждые два года на основе предварительных перечней проектов ЭС, утвержденных директивными органами региональных групп Энергетического сообщества по проектам ЭС."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества региональные группы Энергетического сообщества по проектам ЭС утверждают собственные регламенты процедуры, регулирующие в том числе метод оценки проектов ЭС, критерии установления приоритетов и механизм классификации проектов в целях разработки предварительного перечня, предусмотренного настоящей частью. Центральный отраслевой орган в области энергетики, Агентство и операторы передающих систем в электроэнергетическом секторе и секторе природного газа назначают одного или нескольких представителей для участия в соответствующих группах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Директивные органы региональных групп Энергетического сообщества по проектам ЭС принимают предварительные перечни проектов ЭС, разработанные в соответствии с процессом, установленным нормативной базой Энергетического сообщества, в зависимости от вклада каждого проекта в реализацию приоритетных коридоров и тематических областей энергетической инфраструктуры, предусмотренных приложением 1, и в зависимости от выполнения критериев, предусмотренных статьей 312."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При установлении перечня проектов ЭС путем объединения предварительных перечней, предусмотренных частью (3), Совет министров Энергетического сообщества, учитывая надлежащим образом обсуждения в группах:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает включение только проектов, отвечающих критериям, предусмотренным статьей 312;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечивает трансрегиональную согласованность, учитывая мнение Комитета по регулированию Энергетического сообщества, сформулированное в соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) принимает во внимание заключения договаривающихся сторон Энергетического сообщества, которые, хотя предлагаемый проект не внедряется на их территории, могут быть затронуты данным проектом вследствие общего положительного воздействия или потенциально значительных последствий, в том числе для окружающей среды или для функционирования энергетической инфраструктуры, и которые направляют группе заключение, в котором выражают свое мнение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечивает включение в перечень проектов ЭС общего количества управляемых проектов."},{"id":null,"spans":[[269,279,"l22"]],"t":"p","text":"(5) Проекты ЭС и проекты ВИ, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) пункта 1 приложения 2, представляются для их включения в региональные планы инвестиций, предусмотренные частью (3) статьи 55 Закона об электроэнергии № 164/2025, в десятилетние планы развития сетей электропередачи, а также в соответствующих случаях – в другие национальные планы инфраструктуры. В рамках каждого из указанных планов соответствующие проекты ЭС и проекты ВИ имеют статус проектов наивысшего уровня приоритета, при этом затрагиваемые данными проектами объекты энергетической инфраструктуры, считается объектами стратегической важности для Республики Молдова, служащими национальному экономическому интересу, а связанные с ними работы могут быть объявлены работами общественной пользы национального значения. Положения настоящей части не применяются к конкурирующим проектам и к проектам, не достигшим достаточной степени подготовки для проведения анализа затрат и выгод, специфичного для соответствующего проекта, как это предусмотрено статьей 316, а также к проектам ВИ."},{"id":null,"spans":[[453,463,"l22"]],"t":"p","text":"(6) Проекты ЭС и проекты ВИ, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) пункта 1 приложения 2, и являющиеся конкурирующими проектами или проектами, недостаточно подготовленными для проведения анализа затрат и выгод, специфичного для соответствующего проекта, как это предусмотрено статьей 316, могут включаться в региональные планы инвестиций, предусмотренные частью (3) статьи 55 Закона об электроэнергии № 164/2025, в десятилетние планы развития сетей электропередачи и по обстоятельствам в другие национальные инфраструктурные планы, в качестве на рассматриваемых проектов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Разработчик проекта, потенциального проекта ЭС или потенциального проекта ВИ, предусматривающий, что соответствующий проект был признан решением Совета министров Энергетического сообщества проектом ЭС или был признан проектом ВИ, должен представить региональной группе Энергетического сообщества по проектам ЭС или соответственно региональной группе в рамках Европейского союза заявление о включении проекта в соответствующий перечень, которое должно содержать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) оценку соответствующего проекта с точки зрения вклада данного проекта в достижение целей Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и цели Энергетического сообщества в области климатической нейтральности до 2050 года – в случае потенциального проекта ЭС, или приоритетов, установленных на уровне Европейского союза, – в случае потенциального проекта ВИ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) ссылку на соответствующую категорию энергетической инфраструктуры потенциального проекта ЭС или проекта ВИ, как это установлено в приложении 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) анализ соблюдения соответствующих критериев, предусмотренных статьей 312 и приложением 3, и/или других критериев и условий, установленных на уровне Энергетического сообщества, – в случае потенциального проекта ЭС, или на уровне Европейского союза, – в случае потенциального проекта ВИ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в случае потенциального проекта ЭС или потенциального проекта ВИ, который является достаточно подготовленным, анализ затрат и выгод, специфичный для соответствующего проекта, проведенный в соответствии с применимыми методологиями, предусмотренными частью (1) статьи 316, – в случае потенциального проекта ЭС, или в соответствии с применимыми методологиями, установленными в рамках Европейского союза, – в случае потенциального проекта ВИ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) иную информацию и документы, относящиеся к оценке потенциального проекта ЭС или потенциального проекта ВИ соответствующей группой в рамках Энергетического сообщества или в рамках Европейского союза;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) для проектов ВИ – заключения правительств непосредственно затрагиваемых стран, которыми они выражают свою поддержку проекта, или другие соглашения, не имеющие обязательной юридической силы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества все получатели информации, составляющей коммерческую тайну, обеспечивают ее конфиденциальность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 312. Критерии оценки проектов ЭС"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и проектов ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Проект ЭС должен соответствовать в совокупности следующим общим критериям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) проект относится по меньшей мере к одному из приоритетных коридоров и зон межсистемного соединения в области энергетической инфраструктуры, предусмотренных приложением 1;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) потенциальные общие выгоды проекта, оцененные в соответствии с соответствующими специальными критериями, указанными в части (2), превышают его затраты, в том числе в долгосрочной перспективе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) проект соответствует любому из следующих критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вовлекает по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, прямо или косвенно, посредством межсистемного соединения с третьей страной, пересекая границу между двумя или несколькими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) внедряется на территории договаривающейся стороны Энергетического сообщества, на суше или в офшорной зоне, в том числе на островах, и оказывает значительное трансграничное воздействие согласно пункту 1 приложения 3."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В случае проектов ЭС, относящихся к специальным категориям энергетической инфраструктуры, применяются следующие специальные критерии:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) для проектов по передаче, распределению и хранению электрической энергии, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) пункта 1 приложения 2, проект значительно способствует устойчивости путем интеграции энергии из возобновляемых источников в электросеть путем передачи или распределения электрической энергии из возобновляемых источников к основным центрам потребления и площадкам для хранения, а также при необходимости – путем ограничения вынужденного снижения производства электрической энергии, и кроме того, способствует достижению по меньшей мере одного из следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) интеграция рынков энергии, в том числе путем сокращения энергетической изолированности по меньшей мере одной договаривающейся стороны Энергетического сообщества и сокращения ограничений в энергетической инфраструктуре, конкуренции, интероперабельности и гибкости системы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) безопасность снабжения, в том числе посредством интероперабельности, эксплуатационной гибкости системы, кибербезопасности, надлежащих соединений и безопасного и надежного функционирования системы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) для проектов умных электрических сетей, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной подпунктом e) пункта 1 приложения 2, проект значительно способствует устойчивости путем интеграции электрической энергии из возобновляемых источников в электросеть, а также способствует достижению по меньшей мере двух из следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) безопасность снабжения, в том числе путем обеспечения эффективности и функциональной интероперабельности в повседневной эксплуатации электросети при передаче и распределении электрической энергии, путем предотвращения перегрузок, а также интеграции и вовлечения пользователей системы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) интеграция рынков энергии, в том числе путем эффективной эксплуатации системы и использования межсистемных соединений;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) надежность сети, гибкость и качество поставки, в том числе путем более широкого внедрения инноваций в балансировании, рынки гибкости, кибербезопасность, мониторинг, управление системой и исправление ошибок;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) умная интеграция сектора, будь то в энергетической системе – путем объединения различных энергоносителей и секторов энергетики, либо в более широком плане, – путем содействия синергии и координации между энергетическими секторами, сектором транспорта и сектором телекоммуникаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) для проектов по передаче и хранению диоксида углерода, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным пунктом 5 приложения 2, проект значительно способствует устойчивости путем сокращения выбросов диоксида углерода в подключенных промышленных установках, а также способствует достижению всех следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) предотвращение выбросов диоксида углерода при одновременном сохранении безопасности снабжения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) повышение устойчивости и безопасности транспортировки и хранения диоксида углерода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) эффективное использование ресурсов путем соединения нескольких источников диоксида углерода и площадок хранения посредством общих инфраструктур и сведения к минимуму воздействия на окружающую среду и рисков для окружающей среды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) для проектов по водороду, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным пунктом 3 приложения 2, проект значительно способствует устойчивости, в том числе путем сокращения выбросов парниковых газов, путем интенсификации использования водорода из возобновляемых источников или водорода, полученного при низких выбросах углерода, с акцентом на водород из возобновляемых источников, в частности для его конечного применения в таких секторах, в которых сокращение выбросов затруднено, где неосуществимы более энергоэффективные решения, а также путем поддержки производства энергии из переменных возобновляемых источников, путем обеспечения гибкости, решений для хранения либо сочетания того и другого, также проект значительно способствует достижению по меньшей мере одного из следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) интеграция рынков энергии, в том числе путем соединения существующих или формирующихся сетей водорода договаривающихся сторон Энергетического сообщества либо иным образом способствует созданию сети по передаче и хранению водорода на уровне Энергетического сообщества и обеспечивает функциональную интероперабельность соединенных систем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) безопасность поставки и гибкость, в том числе путем надлежащих соединений и содействия безопасной и надежной эксплуатации системы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) развитие конкуренции, в том числе путем предоставления доступа к нескольким источникам снабжения и нескольким пользователям системы прозрачным и недискриминационным образом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) в случае электролизеров, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 4 приложения 2, проект значительно способствует достижению всех следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) устойчивость, в том числе путем сокращения выбросов парниковых газов и путем интенсификации использования водорода из возобновляемых источников или полученного при низких выбросах углерода, в частности из возобновляемых источников, а также синтетических топлив того же происхождения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) безопасность снабжения, в том числе путем содействия безопасной, эффективной и надежной эксплуатации системы или путем предоставления решений для хранения и/или гибкости, таких как реагирование стороны потребления и услуги балансирования;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) поддержка услуг гибкости, таких как диспетчеризуемое потребление и хранение, содействуя умной интеграции энергетического сектора путем создания связей с другими энергоносителями и иными секторами энергетики;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) для проектов умных сетей природного газа, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 2 приложения 2, – проект существенно способствует устойчивости путем обеспечения интеграции широкого спектра газов с низким уровнем выбросов углерода и в частности газов из возобновляемых источников, в том числе их местного происхождения, таких как биометан или водород из возобновляемых источников, в передающие, распределительные системы или системы хранения природного газа в целях сокращения выбросов парниковых газов, также проект существенно способствует достижению по меньшей мере одного из следующих специальных критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) надежность сети и качество поставки путем повышения эффективности и интероперабельности в повседневной эксплуатации передающих, распределительных систем или систем хранения газа, среди прочего, путем решения проблем, возникающих при закачке газа разного качества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) функционирование рынка природного газа и услуги, предоставляемые потребителям;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) содействие умной интеграции энергетического сектора путем создания связей с другими энергоносителями и секторами энергетики и содействие диспетчеризуемому потреблению."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Критерии, установленные в части (2) настоящей статьи, для проектов, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2, оцениваются в соответствии с показателями, предусмотренными пунктами 2–7 приложения 3."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Проект ВИ должен соответствовать в совокупности следующим общим критериям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) проект существенно способствует достижению целей, указанных в подпункте e1) части (2) статьи 2, и соответствующих целей Европейского союза, в частности в силу того, что не препятствует возможности Республики Молдова постепенно выводить из эксплуатации генерирующие активы на основе ископаемого топлива для своего внутреннего потребления, а также устойчивости, в том числе путем интеграции энергии из возобновляемых источников в сеть и путем передачи и распределения энергии из возобновляемых источников к основным центрам потребления и площадкам для хранения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) потенциальные общие выгоды проекта на уровне Европейского союза, оцененные в соответствии с соответствующими специальными критериями, указанными в части (2) настоящей статьи, превышают его затраты в рамках Европейского союза, в том числе в долгосрочной перспективе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) проект внедряется на территории по меньшей мере одного государства – члена Европейского союза и по меньшей мере одной третьей страны и оказывает значительное трансграничное воздействие, как это предусмотрено пунктом 8 приложения 3;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) в части, внедряемой на территории государства – члена Европейского союза, проект реализуется в соответствии с применимым законодательством, если он относится к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным пунктами 1 и 3 приложения 2;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) вовлеченные третья страна или третьи страны демонстрируют высокий уровень сближения нормативной базы в части политики и наличие механизмов обеспечения соблюдения законодательства для поддержки целей политики Европейского союза, в частности для обеспечения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) надлежащим образом функционирующего внутреннего рынка энергии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) безопасности снабжения, основанной среди прочего на нескольких источниках, сотрудничестве и солидарности;"},{"id":null,"spans":[[198,215,"l23"]],"t":"p","text":"c) энергетической системы, включая производство, передачу и распределение, находящейся на пути к достижению цели климатической нейтральности в соответствии с Парижским соглашением, ратифицированным Законом № 78/2017, а также целей Европейского союза в области энергии и климата на 2030 год и цели климатической нейтральности до 2050 года, в частности путем предотвращения переноса выбросов диоксида углерода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) вовлеченные третья страна или третьи страны поддерживают приоритетный статус соответствующего проекта, как это установлено статьей 313, и обязуются соблюдать аналогичный график его ускоренного внедрения и иные меры поддержки в отношении политик и регулирования, применимых к проектам ВИ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7) в отношении проектов по хранению диоксида углерода, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной подпунктом c) пункта 5 приложения 2, – проект необходим для обеспечения трансграничной транспортировки и хранения диоксида углерода. В то же время третья страна, в которой находится проект, располагает надлежащей правовой базой, основанной на механизмах обеспечения эффективного применения закона, для обеспечения применения к проекту стандартов и гарантий, предотвращающих любые переноса выбросов диоксида углерода, а в части климата, здоровья человека и экосистем, а также безопасности и эффективности постоянного хранения диоксида углерода критерии соответствуют по меньшей мере уровню, предусмотренному законодательством Европейского союза."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отчеты об общих сценариях, разработанные Европейской сетью операторов систем передачи электроэнергии (далее – ENTSO-E) и Европейской сетью операторов систем транспортировки природного газа (далее – ENTSO-G), принимаются во внимание для оценки проектов ЭС, относящихся к категориям, предусмотренным подпунктами a), b) и d) пункта 1 и пунктом 3 приложения 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 313. Приоритетный статус проектов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЭС и проектов ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В силу настоящего закона с момента включения в перечень проектов ЭС и соответственно в перечень Европейского союза проекты ЭС и проекты ВИ имеют статус проектов национального значения, при этом объекты, затрагиваемые данными проектами считаются объектами стратегической важности для Республики Молдова, служащими национальному экономическому интересу, а относящиеся к ним работы могут быть объявлены работами публичной пользы национального значения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В рамках процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, в том числе в связи с выдачей необходимых разрешительных документов в области окружающей среды, а также в рамках процедур, относящихся к обустройству территории, проекты ЭС и проекты ВИ имеют статус приоритетных проектов. Процесс выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ осуществляется в соответствии с принципами, установленными в настоящей главе, которые имеют целью координировать и интегрировать существующие процедуры, предусмотренные законодательством для выдачи разрешительных документов, не создавая дополнительных этапов выдачи разрешений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В целях обеспечения приоритетного режима рассмотрения документов в рамках процесса выдачи разрешений на проекты ЭС и проекты ВИ центральный отраслевой орган в области энергетики согласно полномочиям, предусмотренным частью (2) статьи 51, инициирует создание рабочей группы на уровне Правительства, в состав которой входят ответственные лица всех затрагиваемых органов. В рамках соответствующей группы центральный отраслевой орган в области энергетики устанавливает в сотрудничестве с разработчиком соответствующего проекта и после консультаций с затрагиваемыми органами график процесса выдачи разрешений для каждого проекта ЭС или проекта ВИ, в котором указываются сроки принятия решений о выдаче разрешительных документов для каждого из затрагиваемых органов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Центральный отраслевой орган в области энергетики осуществляет мониторинг соблюдения графика процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ. В случае если затрагиваемый орган предполагает, что решение о выдаче разрешительного документа не будет принято в срок, установленный в соответствующем графике, он незамедлительно информирует центральный отраслевой орган в области энергетики с указанием причин задержки, в том числе в случае, когда пакет документов, представленный разработчиком проекта ЭС или проекта ВИ, является неполным, и разработчику соответствующего проекта было предложено представить дополнительную информацию для уточнения определенных обстоятельств в соответствии с применимыми нормативными актами. Центральный отраслевой орган в области энергетики при необходимости оказывает содействие разработчику проекта и затрагиваемым органам для решения выявленных проблем. В той мере, в какой их решение требует дополнительного времени, центральный отраслевой орган в области энергетики после консультаций с разработчиком проекта корректирует график процесса выдачи разрешений на соответствующий проект и при необходимости продлевает срок процесса выдачи разрешений на соответствующий проект, не превышая максимальные сроки, установленные в частях (1) и (2) статьи 314."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) В целях обеспечения эффективного административного управления пакетами документов кандидатур, относящимися к проектам ЭС и ВИ, разработчики соответствующих проектов, центральный отраслевой орган в области энергетики, а также затрагиваемые органы обеспечивают, чтобы дела, относящиеся к проектам ЭС и проектам ВИ, рассматривались с максимальной оперативностью."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Включение проекта ЭС или проекта ВИ в перечень проектов ЭС либо соответственно в перечень проектов ВИ представляет собой признание их необходимости с точки зрения энергетической и климатической политики в контексте любого решения, принятого в рамках процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, без ущерба для точного местоположения, трассы или технологии, предусмотренной проектом. Положения настоящей части не применяется к конкурирующим проектам и к проектам, не достигшим достаточной степени подготовки для проведения анализа затрат и выгод, специфичного для соответствующего проекта, как это предусмотрено статьей 316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) Разрешение возможных разногласий или споров относящихся к проектам ЭС и ВИ, как во внесудебном порядке, включая путем медиации или арбитража, так и в судебных инстанциях, в том числе в рамках использования способов обжалования, считаются срочными и их рассмотрение осуществляется в приоритетном режиме. Вовлеченные стороны обязаны приложить все необходимые усилия для обеспечения оперативного разрешения таковых."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Центральный отраслевой орган в области природных ресурсов и окружающей среды оценивает с учетом руководящих принципов Европейской комиссии по рационализации процедур оценки воздействия на окружающую среду для проектов Европейского Союза, применимых на уровне Энергетического сообщества, необходимость принятия регулирующих мер и мер нерегулирующего характера в целях повышения эффективности процедур оценки воздействия на окружающую среду и обеспечения их согласованного применения, и информирует Секретариат Энергетического сообщества о результатах соответствующей оценки. В зависимости от результатов данной оценки указанный центральный отраслевой орган совместно с центральным отраслевым органом в области энергетики принимают необходимые меры нерегулирующего характера или разрабатывают изменения в нормативные акты для решения выявленных проблем. Соответствующие изменения должны согласовываться с нормативной базой Энергетического сообщества."},{"id":"art-i-p9","spans":[],"t":"p","text":"(9) В части воздействия на окружающую среду, принимая во внимание интеграцию в нормативную базу Энергетического сообщества актов Европейского союза о политике Сообщества в отношении воды, а также о сохранении природных мест обитания и видов дикой фауны и флоры, при условии соблюдения соответствующих требований, включение соответствующих трансграничных проектов в перечень проектов ЭС придает им характер проектов, имеющих важное общественное значение с точки зрения энергетической политики. Положения настоящей части не применяется к конкурирующим проектам и к проектам, не достигшим достаточной степени подготовки, позволяющей проведение анализа затрат и выгод, специфичного для соответствующего проекта, как это предусмотрено статьей 316."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 314. Организация процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Процесс выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ осуществляется в два этапа:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) предварительный этап – представляет собой интервал между моментом инициирования процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ в порядке, предусмотренном частью (6), и датой принятия центральным отраслевым органом в области энергетики решения о принятии пакета документов кандидатуры разработчика соответствующего проекта в соответствии с частью (12). Предварительный этап не может превышать двухлетний период;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) этап выдачи разрешений – представляет собой интервал между датой принятия центральным отраслевым органом в области энергетики решения о принятии пакета документов кандидатуры разработчика соответствующего проекта и датой выдачи последнего соответствующего разрешительного документа для проекта ЭС или проекта ВИ, входящего в комплект актов, включенных в исчерпывающее решение. Непосредственно этап выдачи разрешений не может превышать 18 месяцев."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Продолжительность всего процесса выдачи разрешений на проект ЭС или ВИ не может превышать срок 42 месяца. Центральный отраслевой орган в области энергетики при необходимости оказывает содействие разработчику проекта и затрагиваемым органам с тем, чтобы необходимые разрешительные документы выдавались в кратчайшие сроки. В случае если центральный отраслевой орган в области энергетики предполагает, что один из двух этапов процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ не будет завершен в сроки, установленные частью (1), он может продлить соответствующие сроки до их истечения, с учетом конкретных обстоятельств данного проекта ЭС или проекта ВИ. Центральный отраслевой орган в области энергетики не может продлевать общую продолжительность двух этапов процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ более чем на девять месяцев, кроме как в чрезвычайных обстоятельствах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если центральный отраслевой орган в области энергетики принимает решение в соответствии с частью (2) о продлении отдельных сроков в рамках процесса выдачи разрешений на проект ЭС, он уведомляет соответствующую региональную группу Энергетического сообщества по проекту ЭС и представляет ей меры, принятые или подлежащие принятию для завершения процесса выдачи разрешений в кратчайшие сроки. По запросу соответствующей региональной группы центральный отраслевой орган в области энергетики периодически информирует ее о достигнутом в этом отношении прогрессе и причинах любой задержки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В целях инициирования процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ разработчик соответствующего проекта направляет центральному отраслевому органу в области энергетики в форме электронного документа, подписанного квалифицированной электронной подписью, или в форме документа на бумажном носителе, подписанного администратором разработчика соответствующего проекта, уведомление об инициировании процесса выдачи разрешений на соответствующий проект, к которому прилагает подробное описание соответствующего проекта, с указанием документов, которыми он располагает для выдачи разрешительных документов, необходимых для внедрения проекта ЭС или проекта ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Центральный отраслевой орган в области энергетики направляет уведомление и документы, предусмотренные частью (4), всем затрагиваемым органам, которые в течение двух месяцев со дня получения уведомления сообщают ему, располагает ли разработчик соответствующего проекта всеми документами, необходимыми для получения соответствующих разрешительных документов, а также перечень дополнительных актов, подлежащих представлению разработчиком проекта в соответствии с применимыми нормативными актами. Центральный отраслевой орган в области энергетики и затрагиваемые органы принимают во внимание в процессе выдачи разрешений на проект ЭС или ВИ любые действительные исследования, выполненные для определенного проекта ЭС или проекта ВИ, а также разрешения или авторизации, выданные для такого проекта, до того, как в отношении соответствующего проекта был инициирован процесс выдачи разрешений в соответствии с настоящей статьей и не требуют повторного проведения соответствующих исследований либо повторной выдачи соответствующих разрешений или авторизаций."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В срок не более трех месяцев со дня получения уведомления, направленного разработчиком проекта в соответствии с частью (4), центральный отраслевой орган в области энергетики принимает решение либо о подтверждении того, что разработчик соответствующего проекта располагает всеми документами, необходимыми для выдачи соответствующих разрешительных документов, либо о том, что его уведомление об инициировании процесса выдачи разрешений на проект принято и предварительный этап процесса выдачи разрешений считается инициированным, либо об отказе в инициировании процесса выдачи разрешения на проект ЭС или проект ВИ. Центральный отраслевой орган в области энергетики отказывает в инициировании процесса выдачи разрешений для проекта ЭС или проекта ВИ в случае, если разработчик соответствующего проекта не представляет документы, предусмотренные частью (4), и не располагает в достаточной степени подготовленным проектом, с указанием причин отказа и соответствующей информации о дополнительных мерах, которые он должен принять для устранения причин, послуживших основанием отказа, в том числе в связи с выдачей разрешительных документов затрагиваемыми органами. В случае если проект ЭС или проект ВИ затрагивает Республику Молдова и по меньшей мере еще одну договаривающуюся сторону Энергетического сообщества или по меньшей мере одно государство – член Европейского союза, процесс выдачи разрешений для соответствующего проекта считается инициированным со дня принятия последнего уведомления центральным отраслевым органом в области энергетики или компетентным органом, ответственным за содействие и координацию процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ в соответствующих государствах."},{"id":null,"spans":[[787,796,"l24"]],"t":"p","text":"(7) Центральный отраслевой орган в области энергетики обеспечивает, чтобы разрешительные документы в рамках процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ выдавались в кратчайшие сроки, а требования, установленные затрагиваемыми органами, соответствовали категории соответствующего проекта ЭС или проекта ВИ. В этих целях требования к инициированию процесса выдачи разрешений на проект, а также к принятию пакета документов кандидатуры разработчика соответствующего проекта устанавливаются в зависимости от специфики проекта ЭС или ВИ, в том числе в зависимости от типа и размера соответствующего проекта или с учетом результатов предварительной оценки планируемой деятельности, проведенной Агентством окружающей среды в соответствии с Законом об оценке воздействия на окружающую среду № 86/2014. Затрагиваемые органы власти принимают все необходимые меры для выдачи в кратчайшие сроки разрешительных документов, необходимых для внедрения проекта ЭС или проекта ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае если в соответствии с применимыми нормативными актами определение трассы или местоположения, осуществляемое исключительно в целях планируемого проекта, в том числе планирование специальных коридоров для сетевых инфраструктур, не может быть интегрировано в процесс принятия исчерпывающего решения, соответствующее решение принимается на отдельном этапе в шестимесячный срок со дня передачи разработчиком проекта окончательного и полного пакета документов кандидатуры. В таком случае центральный отраслевой орган может принять решение о продлении процесса выдачи разрешений на срок не более шести месяцев, за исключением чрезвычайных обстоятельств, в том числе в отношении процедуры, предусмотренной настоящей частью."},{"id":null,"spans":[[184,193,"l24"]],"t":"p","text":"(9) Предварительный этап включает разработку разработчиками проекта отчетов по окружающей среде в той мере, в какой это предусмотрено Законом об оценке воздействия на окружающую среду № 86/2014, а также документации, относящейся к адаптации к изменению климата. Предварительный этап может быть разделен на три подэтапа в зависимости от подлежащих принятию действий:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) после подтверждения уведомления об инициировании процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ центральный отраслевой орган в области энергетики, с учетом контрольного перечня, предусмотренного подпунктом e) части (6) статьи 51, в тесном сотрудничестве с затрагиваемыми органами и в соответствующих случаях на основе предложения разработчика соответствующего проекта, определяет сферу применения отчетов и документов, а также степень детализации информации, которые должны быть представлены разработчиком проекта в рамках пакета документов кандидатуры для подачи заявления о выдаче разрешительных документов, составляющих исчерпывающее решение по соответствующему проекту;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) на основе результатов, полученных в рамках подэтапа, предусмотренного подпунктом a), центральный отраслевой орган в области энергетики разрабатывает, во взаимодействии с разработчиком проекта и затрагиваемыми органами, подробный график процесса выдачи разрешений на соответствующий проект ЭС или проект ВИ. В случае трансграничных проектов ЭС и ВИ центральный отраслевой орган в области энергетики сотрудничает с компетентными органами, ответственными за содействие и координацию процесса выдачи разрешений на проект ЭС или проект ВИ в вовлеченных странах, для координации и корректировки графиков, составленных на национальном уровне, и готовят один общий график;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) до принятия решения о принятии пакета документов кандидатуры разработчика проекта ЭС и проекта ВИ центральный отраслевой орган в области энергетики вправе запросить, в том числе по требованию затрагиваемых органов, у соответствующего разработчика информацию, которая не была им представлена, хотя и была определена как необходимая согласно подпункту a), или дополнительную информацию, если необходимо уточнение определенных обстоятельств. В трехмесячный срок со дня представления разработчиком проекта ЭС или ВИ недостающей информации центральный отраслевой орган в области энергетики принимает решение о принятии пакета документов кандидатуры соответствующего разработчика. Запросы дополнительной информации могут формулироваться лишь в той мере, в какой они обоснованы выявлением новых обстоятельств."},{"id":"art-i-p10","spans":[],"t":"p","text":"(10) График процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, предусмотренные подпунктом b) части (9), согласовывается с затрагиваемыми органами в рамках рабочей группы, учрежденной в соответствии с частью (3) статьи 313. График процесса выдачи разрешений на проекты должен включать по меньшей мере информацию:"},{"id":"art-i-p10-a","spans":[],"t":"p","text":"a) о решениях и разрешительных документах, относящихся к проектам ЭС или ВИ;"},{"id":"art-i-p10-b","spans":[],"t":"p","text":"b) о публичных органах, заинтересованных сторонах и затрагиваемой широкой общественности;"},{"id":"art-i-p10-c","spans":[],"t":"p","text":"c) об отдельных этапах процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ и их продолжительности;"},{"id":"art-i-p10-d","spans":[],"t":"p","text":"d) об основных этапах, которые следует пройти в связи с принятием решений и выдачей разрешительных документов, относящихся к проектам ЭС или ВИ, которые вместе составляют пакет актов, составляющих исчерпывающее решение, и о соответствующих сроках;"},{"id":"art-i-p10-e","spans":[],"t":"p","text":"e) о ресурсах, планируемых затрагиваемыми органами, и возможных необходимых дополнительных ресурсах."},{"id":"art-i-p11","spans":[],"t":"p","text":"(11) После получения градостроительного сертификата/градостроительных сертификатов для проектирования, относящихся к проекту ЭС или ВИ, разработчик соответствующего проекта направляет центральному отраслевому органу в области энергетики в форме электронного документа, подписанного квалифицированной электронной подписью, или в форме документа на бумажном носителе, подписанного администратором разработчика соответствующего проекта, пакет документов кандидатуры, содержащий полученные разрешительные документы. Разработчик проекта обеспечивает, чтобы пакет документов кандидатуры был полным и надлежащего качества, и запрашивает на первоначальном этапе процесса выдачи разрешений заключение центрального отраслевого органа в области энергетики. Разработчик проекта сотрудничает с центральным отраслевым органом в области энергетики для представления полной и исчерпывающей информации о соответствующем проекте, а также для обеспечения соблюдения графика процесса выдачи разрешений на проект и сроков, установленных в настоящей главе."},{"id":"art-i-p12","spans":[],"t":"p","text":"(12) В течение 10 рабочих дней со дня получения пакета документов кандидатуры, поданного разработчиком проекта, центральный отраслевой орган в области энергетики принимает решение о принятии пакета документов кандидатуры соответствующего разработчика проекта или запрашивает представление дополнительной информации, как это предусмотрено пунктом c) части (9). Со дня принятия центральным отраслевым органом в области энергетики решения о принятии пакета документов кандидатуры разработчика проекта непосредственно этап выдачи разрешений, предусмотренный частью (1), считается инициированным."},{"id":"art-i-p13","spans":[],"t":"p","text":"(13) Любое изменение сроков или условий, предусмотренных нормативными актами, регулирующими выдачу разрешительных документов, относящихся к проекту ЭС или ВИ, не должно приводить к продлению процессов выдачи разрешений, инициированных до вступления в силу этих изменений. В целях сохранения ускоренного характера процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ центральный отраслевой орган в области энергетики адаптирует в соответствующих случаях график, предусмотренный подпунктом b) части (9), таким образом, чтобы по мере возможности сроки, предусмотренные для осуществления процесса выдачи разрешений на соответствующий проект, не были превышены."},{"id":"art-i-p14","spans":[],"t":"p","text":"(14) Сроки, предусмотренные настоящей статьей, применяются без ущерба для обязательств Республики Молдова, вытекающих из Договора об учреждении Энергетического сообщества и из международного права, а также без ущерба для использования административных или судебных процедур обжалования в судебных инстанциях. Кроме того, они не препятствуют применению более коротких сроков, установленных для выдачи разрешительных документов, относящихся к проекту ЭС или ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 315. Прозрачность и публичные консультации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в связи с внедрением проектов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЭС и проектов ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В трехмесячный срок со дня инициирования процесса выдачи разрешений на проект в соответствии с частью (6) статьи 314 разработчик соответствующего проекта ЭС или проекта ВИ разрабатывает и представляет центральному отраслевому органу в области энергетики концепцию участия широкой общественности. Соответствующая концепция разрабатывается согласно требованиям, установленным в руководстве, предусмотренном частью (6) статьи 51, и должна включать по меньшей мере следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) затрагиваемые заинтересованные стороны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) предусматриваемые меры, в том числе предлагаемые места проведения и общие даты заседаний публичных консультаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) график заседаний, запланированных в рамках публичных консультаций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) человеческие ресурсы, выделенные для проведения публичных консультаций и для выполнения различных задач."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Центральный отраслевой орган в области энергетики рассматривает концепцию, предусмотренную частью (1), и не более чем в трехмесячный срок со дня ее получения уведомляет разработчика проекта о валидации концепции участия широкой общественности или о необходимости изменения соответствующей концепции с указанием рекомендуемых изменений. При принятии решения центральный отраслевой орган в области энергетики учитывает любую форму участия и консультирования широкой общественности, имевшую место до инициирования процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, при условии, что участие и консультирование широкой общественности осуществлялись с соблюдением требований к прозрачности, установленных настоящей статьей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В случае если после валидации концепции участия широкой общественности разработчик проекта намеревается существенно ее изменить, он обязан уведомить центральный отраслевой орган в области энергетики и изменить соответствующую концепцию согласно рекомендациям указанного центрального отраслевого органа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Без ущерба для принципов, установленных Конвенцией об оценке воздействия на окружающую среду в трансграничном контексте (далее – Конвенция Эспо), к которой Республика Молдова присоединилась Постановлением Парламента № 1546/1993, Конвенцией о доступе к информации, участии общественности в процессе принятия решений и доступе к правосудию по вопросам, касающимся окружающей среды (далее – Орхусская конвенция), к которой Республика Молдова присоединилась Постановлением Парламента № 346/1999, acquis Энергетического сообщества, а также требованиями к организации публичных консультаций в соответствии с законодательством об окружающей среде, в целях поощрения участия широкой общественности, включая стороны, вовлеченные в процесс выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, и в целях обеспечения предварительного информирования и диалога с широкой общественностью необходимо соблюдать следующие принципы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) заинтересованные стороны, затрагиваемые внедрением проекта ЭС или проекта ВИ, в том числе органы публичного управления, центральные органы публичного управления, местные органы публичного управления и региональные органы власти, собственники земельных участков и лица, проживающие вблизи зоны, на которой будет построена энергетическая инфраструктура, затрагиваемая соответствующим проектом, широкая общественность, ассоциации или организации, созданные согласно законодательству, информируются и консультируются открытым и прозрачным образом, на начальном этапе, инклюзивным образом и таким образом, чтобы альтернативы, предложенные в рамках публичных консультаций, могли быть приняты во внимание. При необходимости центральный отраслевой орган в области энергетики оказывает поддержку разработчику проекта в этом отношении;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в случае если для проекта ЭС или проекта ВИ организуется несколько публичных консультаций, по мере возможности прибегают к их объединению. Каждая публичная консультация охватывает все темы, относящиеся к определенному этапу процесса выдачи разрешений на проекты ЭС или ВИ, причем каждая тема, относящаяся к определенному этапу процесса выдачи разрешений, рассматривается один раз в ходе публичных консультаций. Публичная консультация может проводиться в нескольких географических локациях. Темы, рассматриваемые в рамках публичной консультации, четко указываются в уведомлении о публичных консультациях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) комментарии и возражения заинтересованных сторон принимаются только в интервале времени, установленном для их представления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) разработчики проектов ЭС или проектов ВИ обеспечивают проведение публичных консультаций в течение периода, позволяющего открытое и инклюзивное участие общественности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) До направления центральному отраслевому органу в области энергетики в соответствии с частью (11) статьи 314 окончательного и полного пакета документов кандидатуры разработчик проекта ЭС или проекта ВИ обязан организовать по меньшей мере одну публичную консультацию. В рамках соответствующей публичной консультации заинтересованные стороны, предусмотренные пунктом a) части (4) настоящей статьи, информируются еще на начальном этапе о проекте ЭС или проекте ВИ таким образом, чтобы определить наиболее подходящие местоположение, трассу или технологии, а также в соответствующих случаях определить все соответствующие воздействия согласно применимым нормативным актам и все соответствующие темы, подлежащие рассмотрению в процессе изучения соответствующего пакета документов проекта, с учетом аспектов, касающихся адаптации к изменению климата."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Разработчик проекта ЭС или проекта ВИ разрабатывает отчет по каждой публичной консультации, организованной в соответствии с частью (5), в котором описывает порядок принятия во внимание мнений, выраженных в ходе публичных консультаций, с указанием внесенных в проект изменений в части местоположения, трассы и концепции проекта, либо с указанием причин, по которым соответствующие мнения не были приняты во внимание (далее – отчет о публичных консультациях). Отчет о публичных консультациях прилагается к пакету документов кандидатуры, подаваемому разработчиком проекта ЭС или проекта ВИ в соответствии с частью (11) статьи 314, а также публикуется на веб-сайте разработчика, предусмотренном частью (13) настоящей статьи, без ущерба для конфиденциальности информации, составляющей коммерческую тайну, или иной информации с ограниченным доступом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В рамках публичной консультации, организованной в соответствии с частью (5), разработчик проекта ЭС или проекта ВИ должен предпринять по меньшей мере следующие действия:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) разработать и опубликовать в электронном формате и в соответствующих случаях на бумажном носителе информационную брошюру объемом не более 15 страниц, в которой четко и кратко представить резюме описания, цели и этапы внедрения проекта, соответствующую информацию о планируемом развитии передающей или распределительной сети по обстоятельствам рассмотренные альтернативные маршруты, типы и характеристики потенциального воздействия, в том числе трансграничного характера, а также возможные меры по его смягчению. Информационная брошюра публикуется до инициирования публичных консультаций и должна дополнительно указывать веб-адрес платформы Секретариата Энергетического сообщества, официальный веб-сайт центрального отраслевого органа в области энергетики, на котором опубликовано руководство, предусмотренное частью (6) статьи 51, а также веб-сайт разработчика, предусмотренный частью (13) настоящей статьи;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) опубликовать информацию о консультации на веб-сайте, предусмотренном частью (13), на информационных панно местных органов публичного управления и по меньшей мере в одном или в соответствующих случаях в двух местных средствах информации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) пригласить посредством направления электронного документа, документа на бумажном носителе либо с помощью национальных средств массовой информации все соответствующие стороны, ассоциации, организации и группы, затрагиваемые внедрением соответствующего проекта, к участию в заседаниях, организуемых в целях рассмотрения конкретных вопросов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) Обязанность разработчика проекта ЭС или проекта ВИ организовать публичную консультацию в соответствии с частью (5) не затрагивает и не заменяет его обязанность организовать публичные консультации после передачи заявления об утверждении развития в соответствии с нормативными актами, регулирующими оценку воздействия определенных публичных и частных проектов на окружающую среду."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) В случае трансграничных проектов ЭС или проектов ВИ, затрагивающих Республику Молдова и/или одну или несколько договаривающихся сторон Энергетического сообщества и/или одно или несколько государств – членов Европейского союза, период публичных консультаций, организованных в соответствии с частью (5), не должен превышать двух месяцев с даты инициирования первой публичной консультации в одном из вовлеченных государств."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) В случае проектов ЭС или проектов ВИ, оказывающих значительное трансграничное воздействие на окружающую среду другой договаривающейся стороны или других договаривающихся сторон Энергетического сообщества либо на окружающую среду другого государства или других государств – членов Европейского союза, применяющих положения Конвенции Эспо, соответствующая информация представляется органу, ответственному за содействие и координацию процесса выдачи разрешений в соответствующих государствах. Орган, которому направлено уведомление, указывает в рамках процесса уведомления намеревается ли он либо другой вовлеченный орган участвовать в публичных консультациях, организуемых в соответствии с положениями настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) До подачи в центральный отраслевой орган в области энергетики пакета документов кандидатуры разработчик проекта ЭС или проекта ВИ разрабатывает сводный отчет, обобщающий результаты публичных консультаций и иных мероприятий, организованных соответствующим разработчиком для обеспечения участия широкой общественности, в том числе организованных до инициирования процесса выдачи разрешений на соответствующий проект (далее – сводный отчет о публичных консультациях). Сводный отчет о публичных консультациях прилагается к пакету документов кандидатуры, подаваемому разработчиком соответствующего проекта согласно части (11) статьи 314."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) Центральный отраслевой орган в области энергетики направляет затрагиваемым органам отчет/отчеты о публичных консультациях, предусмотренные частью (6), а также сводный отчет о публичных консультациях. Центральный отраслевой орган в области энергетики и затрагиваемые органы учитывают отраженные в соответствующих отчетах результаты публичных консультаций при принятии решений о проектах ЭС и ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) Разработчик проекта ЭС или проекта ВИ обязан создать и обновлять веб-сайт, содержащий по меньшей мере следующую информацию о проекте:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) информационная брошюра в электронной форме, предусмотренная подпунктом a) части (7), обновленная с учетом самых последних сведений о соответствующем проекте;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) резюме в электронном формате объемом не более 50 страниц без технических деталей, отражающее стадию внедрения соответствующего проекта, в том числе географические сведения. Соответствующее резюме периодически обновляется с указанием изменений, внесенных в предыдущие версии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) план внедрения соответствующего проекта, предусмотренный частью (1) статьи 319, обновленный с учетом самых последних данных о проекте;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) график проекта и публичных консультаций с указанием предполагаемых дат и мест организации публичных слушаний и консультаций, а также соответствующих тем, предлагаемых для обсуждения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) порядок получения полного комплекта документов, относящихся к публичным консультациям, дополнительную информацию и документы, а также контактные данные ответственных лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) порядок направления комментариев и возражений в рамках публичных консультаций, и контактные данные ответственных лиц;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"g) веб-адрес платформы Секретариата Энергетического сообщества, официальный веб-сайт Секретариата Энергетического сообщества и официальный веб-сайт центрального отраслевого органа в области энергетики, на котором опубликовано руководство, предусмотренное частью (6) статьи 51;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"h) переводы содержания веб-сайта на все языки договаривающихся сторон Энергетического сообщества или государств – членов Европейского союза, затрагиваемых проектом или на которые проект оказывает значительное трансграничное воздействие, в соответствии с пунктом 1 приложения 3;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"i) информация о средствах, выделенных и перечисленных Европейским союзом на проект;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"j) дата последнего обновления веб-сайта проекта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(14) Разработчик проекта ЭС или проекта ВИ публикует соответствующую информацию о проекте также посредством иных средств информации, к которым имеет доступ широкая общественность. В рамках публичных консультаций широкой общественности не сообщается информация, составляющая коммерческую тайну, а также иная официальная информация с ограниченным доступом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 316. Анализ затрат и выгод в секторах"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"энергетики. Специальные принципы инвестиций"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"в рамках проектов ЭС и проектов ВИ,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"оказывающих трансграничное воздействие"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) При проведении анализа затрат и выгод проектов ЭС разработчики соответствующих проектов учитывают следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) проекты ЭС, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a), b) и d) пункта 1 и пунктом 3 приложения 2, оцениваются на основе единых методологий, опубликованных ENTSO-E и ENTSO-G, как это предусмотрено в выводах директивных органов региональных групп Энергетического сообщества по проектам ЭС при утверждении предварительного перечня проектов ЭС;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) проекты ЭС, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами c) и e) пункта 1 и пунктами 2, 4 и 5 приложения 2, оцениваются на основе методологий по осуществлению гармонизированного анализа затрат и выгод по всей энергетической системе, разработанных Европейской комиссией и применяемых на уровне Энергетического сообщества, как это предусмотрено в выводах директивных органов региональных групп Энергетического сообщества по проектам ЭС при утверждении предварительного перечня проектов ЭС."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Агентство публикует на официальном веб-сайте набор показателей и соответствующие базовые значения удельных инвестиционных затрат для сравнения удельных инвестиционных затрат сопоставимых проектов из категорий энергетической инфраструктуры, включенных в приложение 2, установленные и опубликованные Комитетом по регулированию Энергетического сообщества совместно с национальными регулирующими органами договаривающихся сторон Энергетического сообщества, в условиях и сроки, установленные в соответствии с Договором об учреждении Энергетического сообщества. Разработчики проектов ЭС обязаны представлять запрашиваемые данные Агентству и Комитету по регулированию Энергетического сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Инвестиционные затраты, осуществленные эффективным образом в связи с внедрением проекта ЭС, относящегося к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) пункта 1 и пунктом 3 приложения 2, которые касаются либо только Республики Молдова, либо Республики Молдова и одной или нескольких договаривающихся сторон Энергетического сообщества и которые относятся к компетенции национальных регулирующих органов соответствующих государств, несут операторы передающих систем или разработчик/разработчики соответствующего проекта договаривающихся сторон Энергетического сообщества, в которых соответствующий проект ЭС оказывает общее положительное воздействие на рынки энергии и в той мере, в какой соответствующие затраты не возмещаются посредством платежей за управление перегрузками или посредством иных платежей, осуществляемых в связи с данной инвестицией, возмещаются впоследствии посредством тарифов за услугу по передаче, применяемых соответствующей договаривающейся стороной/сторонами."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Разработчики проектов ЭС могут использовать для осуществления анализа затрат и выгод, специфичных для проектов, набор показателей и соответствующие базовые значения для сравнения удельных инвестиционных затрат сопоставимых проектов из категорий энергетической инфраструктуры, включенных в приложение 2, установленные и опубликованные на официальном веб-сайте Агентства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Инвестиционные затраты, предусмотренные частью (3), не включают затраты, связанные с содержанием и эксплуатацией новой энергетической инфраструктуры, построенной в рамках внедрения проектов ЭС."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) В соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества для проектов ЭС, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) пункта 1 и пунктом 3 приложения 2, положения части (3) настоящей статьи применяются по запросу по меньшей мере одного разработчика проекта, адресованному соответствующим национальным регулирующим органам, в отношении всех инвестиционных затрат или их части. Для проектов ЭС, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктом e) пункта 1 и пунктом 2 приложения 2, положения части (3) настоящей статьи могут применяться по запросу по меньшей мере одного разработчика проекта, адресованному соответствующим национальным регулирующим органам. В случае если проект ЭС подлежит внедрению несколькими разработчиками, Агентство и соответствующие национальные регулирующие органы, вовлеченные в реализацию проекта ЭС (далее – вовлеченные регулирующие органы), незамедлительно требуют от всех разработчиков соответствующего проекта подать совместное заявление об инвестициях, как это предусмотрено статьей 317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае проекта ЭС, к которому применяются положения части (3), разработчик соответствующего проекта уведомляет Агентство и вовлеченные регулирующие органы по меньшей мере один раз в год и до ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС, об уровне внедрения проекта, а также о выявленных затратах и рисках, связанных с внедрением соответствующего проекта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) После проведения оценки проекта ЭС, относящегося к категории, указанной в части (3), как достаточно подготовленного и определения его готовности к началу этапа строительства в течение следующих 36 месяцев, разработчик/разработчики соответствующего проекта представляют Агентству и вовлеченным регулирующим органам заявление об инвестициях, как это предусмотрено статьей 317."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Положения частей (3)–(8) настоящей статьи применяются mutatis mutandis и к проектам ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 317. Подача и рассмотрение заявления"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"об инвестициях"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Заявление об инвестициях, подаваемое разработчиком/разработчиками соответствующего проекта в Агентство и вовлеченные регулирующие органы, должно содержать в том числе запрос о трансграничном распределении инвестиционных затрат и сопровождаться следующими материалами:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) обновленный анализ затрат и выгод, специфичный для проекта ЭС, проведенный в соответствии с применимой методологией, предусмотренной частью (1) статьи 316, с учетом выгод, выходящих за границы государств, на территории которых будет размещена соответствующая энергетическая инфраструктура, а также с учетом по меньшей мере общих сценариев, установленных для планирования развития сети, как это предусмотрено частью (5) статьи 312. В случае разработки дополнительных сценариев они должны быть согласованы с целями Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и с целью климатической нейтральности до 2050 года;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) бизнес-план, оценивающий финансовую жизнеспособность проекта ЭС, включая выбранное финансовое решение. В случае проектов ЭС, направленных на развитие объекта из категорий энергетической инфраструктуры, предусмотренных пунктом 3 приложения 2, данный бизнес-план должен сопровождаться также результатами рыночных испытаний;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обоснованное предложение о механизме трансграничного распределения инвестиционных затрат, если разработчики проекта ЭС достигли соглашения в этом отношении."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Заявление об инвестициях разрабатывается после консультаций разработчиков проекта ЭС с операторами передающих систем договаривающихся сторон Энергетического сообщества, в которых проект ЭС оказывает общее положительное воздействие, с соблюдением рекомендаций, установленных в рамках Договора об учреждении Энергетического сообщества. Если проект ЭС должен быть реализован несколькими разработчиками, они подают совместное заявление об инвестициях."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При получении заявления об инвестициях Агентство незамедлительно направляет Комитету по регулированию Энергетического сообщества и Секретариату Энергетического сообщества копию каждого заявления об инвестициях в целях их информирования. Агентство, Комитет по регулированию Энергетического сообщества, Секретариат Энергетического сообщества обеспечивают конфиденциальность информации, составляющей коммерческую тайну, или иной информации с ограниченным доступом, полученной при рассмотрении заявления об инвестициях или в связи с этим."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) В шестимесячный срок со дня регистрации заявления об инвестициях в последнем вовлеченном национальном регулирующем органе Агентство, после консультаций с разработчиками проекта ЭС и при координации с вовлеченными регулирующими органами принимает решение:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о трансграничном распределении инвестиционных затрат, осуществленных эффективным образом, которые должен нести каждый оператор системы в связи с внедрением соответствующего проекта, а также о порядке включения соответствующих затрат в тарифы соответствующих операторов систем; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) о полном или частичном отклонении заявления об инвестициях, если в результате совместного анализа, проведенного Агентством и вовлеченными регулирующими органами, делается вывод, что проект ЭС или его часть не приносит значительной чистой выгоды ни одному из государств вовлеченных регулирующих органов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Агентство включает в регулируемые тарифы за услугу по передаче инвестиционные затраты, осуществленные эффективным образом, с учетом передового опыта в части рассмотрения заявлений об инвестициях для проектов ЭС, включенного в рекомендацию, принятую Комитетом по регулированию Энергетического сообщества в соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества, и в соответствии с трансграничным распределением инвестиционных затрат, которые должен нести каждый оператор системы в связи с соответствующим проектом. Для проектов ЭС, направленных на развитие энергетической инфраструктуры на территории Республики Молдова, Агентство в соответствующих случаях оценивает может ли включение инвестиционных затрат в регулируемые тарифы за услуги по передаче привести к возникновению проблемы с доступностью для пользователей системы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) При трансграничном распределении инвестиционных затрат Агентство после проведения консультаций с соответствующими операторами передающих систем должно достичь с вовлеченными регулирующими органами соглашения, основанного в том числе на информации, предусмотренной пунктами a) и b) части (1), но не ограничиваясь ею. Оценка должна учитывать все относящиеся к делу сценарии, касающиеся планирования передающих сетей, предусмотренные частью (5) статьи 312, а также иные сценарии планирования развития сетей и должна позволять проведение исчерпывающего анализа вклада проекта ЭС в реализацию политик в области энергетики Энергетического сообщества в части декарбонизации, интеграции рынков энергии, конкуренции, устойчивости и безопасности энергоснабжения. В случае разработки дополнительных сценариев они должны согласовываться с целями Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и с целью климатической нейтральности до 2050 года."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) При трансграничном распределении инвестиционных затрат учитывается реальный или предполагаемый уровень доходов, полученных:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) от управления перегрузками или иных связанных платежей;"},{"id":null,"spans":[[129,139,"l25"]],"t":"p","text":"b) от применения механизма компенсации между операторами передающих систем, предусмотренного статьей 48 Закона об электроэнергии № 164/2025."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) При принятии решения о трансграничном распределении инвестиционных затрат Агентство учитывает экономические, социальные и экологические затраты и выгоды соответствующих проектов для вовлеченных договаривающихся сторон Энергетического сообщества, а также необходимость обеспечения стабильной финансовой базы для внедрения проектов ЭС при одновременном сведении к минимуму потребностей в финансовой поддержке. В случае если проект ЭС способствует смягчению отдельных негативных внешних последствий, таких как петлевые перетоки, и при этом соответствующий проект ЭС реализуется в договаривающейся стороне Энергетического сообщества, являющейся источником указанных негативных внешних последствий, такое смягчение не считается трансграничной выгодой и не может рассматриваться в качестве основания для распределения инвестиционных затрат между операторами передающих систем государств, затронутых этими негативными внешними последствиями."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Постановления Агентства о трансграничном распределении инвестиционных затрат публикуются в Официальном мониторе Республики Молдова и на официальном веб-сайте Агентства."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) Агентство совместно с вовлеченными регулирующими органами, уведомляет Комитет по регулированию Энергетического сообщества, Секретариат Энергетического сообщества и Агентство по сотрудничеству регулирующих органов в области энергетики в рамках Европейского союза о решении о трансграничном распределении инвестиционных затрат и представляет соответствующую информацию о данном решении. Решение о трансграничном распределении инвестиционных затрат устанавливает в частности подробные причины распределения затрат между соответствующими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества и включает следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) оценку выявленных последствий для каждого государства, вовлеченного в проект, в частности в отношении тарифов на оказание услуг по передаче;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оценку бизнес-плана, предусмотренного подпунктом b) части (1);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) положительные внешние последствия, которые может создавать проект ЭС на национальном или региональном уровне либо на уровне всего Энергетического сообщества, такие как безопасность снабжения, гибкость системы, солидарность или инновации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) результат консультации с разработчиками соответствующего проекта ЭС."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) В рамках применения механизма трансграничного распределения инвестиционных затрат Агентство учитывает при установлении тарифов в соответствии с секторальными законами реальные инвестиционные затраты, понесенные оператором передающей системы или разработчиком проекта ЭС, в той мере, в какой они соответствуют затратам эффективного и сопоставимого со структурной точки зрения оператора."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) В случае если в срок, установленный в части (4), Агентство не достигает соглашения с вовлеченными регулирующими органами в связи с рассмотрением заявления об инвестициях и соответственно не утверждает решение в этом отношении, оно уведомляет об этом Комитет по регулированию Энергетического сообщества, Секретариат Энергетического сообщества и Европейскую комиссию."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(13) В случаях, установленных в части (12), или по совместному запросу Агентства и вовлеченных регулирующих органов Комитет по регулированию Энергетического сообщества принимает решение по заявке об инвестициях, в том числе о трансграничном распределении инвестиционных затрат, в трехмесячный срок со дня обращения, в соответствии с процедурой и требованиями, установленными нормативной базой Энергетического сообщества. Трехмесячный срок может быть дополнительно продлен на два месяца, при этом продление начинается со дня, следующего за днем получения полной информации. При применении решения Комитета по регулированию Энергетического сообщества по заявлению об инвестициях и в соответствии с установленными им принципами трансграничного распределения инвестиционных затрат Агентство и соответствующие регулирующие органы устанавливают порядок включения инвестиционных затрат в регулируемые тарифы."},{"id":null,"spans":[[236,246,"l3"],[273,283,"l26"]],"t":"p","text":"(14) Решение о трансграничном распределении инвестиционных затрат не затрагивает право операторов передающих систем запрашивать у Агентства утверждение тарифов за услугу по передаче в соответствии с положениями Закона об электроэнергии № 164/2025 и Закона о природном газе № 108/2016."},{"id":"art-i-p15","spans":[],"t":"p","text":"(15) Положения настоящей статьи не применяются в случае проектов ЭС, пользующихся специальными отступлениями от соответствующих положений нормативной базы Энергетического сообщества, переложенных в национальное законодательство следующим образом:"},{"id":"art-i-p15-a","spans":[[424,434,"l26"]],"t":"p","text":"a) нормы доступа третьих лиц к сетям природного газа, а также к установкам для хранения и к сетям природного газа верхнего звена, нормы по установлению регулируемых тарифов за услуги по передаче и по распределению природного газа, нормы оказания услуг по балансировке, нормы доступа к трансграничной инфраструктуре, включая процедуры распределения мощности и управления перегрузками, установленные в Законе о природном газе № 108/2016;"},{"id":"art-i-p15-b","spans":[[231,241,"l27"]],"t":"p","text":"b) положения части (3) статьи 9, подпунктов b) и h) части (2) статьи 10, статьи 41, частей (2) и (3) статьи 47, частей (1)–(3) и (9) статьи 71, подпункта a) части (2) статьи 131 и частей (1)–(8) статьи 132 Закона об электроэнергии № 164/2025; и"},{"id":"art-i-p15-c","spans":[],"t":"p","text":"c) нормы по разделению или нормы доступа третьих лиц."},{"id":"art-i-p16","spans":[],"t":"p","text":"(16) Положения настоящей статьи применяются mutatis mutandis и к проектам ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 318. Стимулы, предоставленные регулирующим"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"органом, для проектов ЭС"},{"id":null,"spans":[[727,737,"l28"],[885,895,"l29"]],"t":"p","text":"(1) В случае если разработчик проекта ЭС подвержен более высоким рискам при разработке, строительстве, оперировании или содержании энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС, относящимся к компетенции Агентства, что установлено путем сравнения с соответствующими рисками, обычно связанными с сопоставимыми проектами энергетической инфраструктуры, Агентство своим постановлением может принять решение о предоставлении определенных стимулов для соответствующего проекта. Эти стимулы предоставляются в соответствии с подпунктом f) части (1) статьи 8, частью (4) статьи 129, частями (2)–(3) и (5) статьи 130, подпунктом e) части (2), пунктами 4) и 5) части (3) и частями (4) и (8) статьи 131 Закона об электроэнергии № 164/2025 – в случае проектов ЭС, затрагивающих инфраструктуру электроэнергетического сектора, и в соответствии со статьями 99 и 100 Закона о природном газе № 108/2016 – в случае проектов ЭС, затрагивающих инфраструктуру сектора природного газа."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Стимулы, предусмотренные частью (1), не предоставляются в случае проектов ЭС, пользующихся специальными отступлениями от соответствующих положений нормативной базы Энергетического сообщества, переложенных в национальное законодательство следующим образом:"},{"id":null,"spans":[[418,428,"l26"]],"t":"p","text":"a) нормы доступа третьих лиц к сетям природного газа, а также к установкам для хранения и к сетям природного газа верхнего звена, нормы установления регулируемых тарифов за услуги по передаче и распределению природного газа, нормы оказания услуг по балансировке, нормы доступа к трансграничной инфраструктуре, включая процедуры распределения мощности и управления перегрузками, установленные в Законе о природном газе № 108/2016;"},{"id":null,"spans":[[47,57,"l30"]],"t":"p","text":"b) положения статьи 59 Закона о природном газе № 108/2016;"},{"id":null,"spans":[[231,241,"l27"]],"t":"p","text":"c) положения части (3) статьи 9, части (2) подпунктов b) и h) статьи 10, статьи 41, частей (2) и (3) статьи 47, частей (1)–(3) и (9) статьи 71, подпункта a) части (2) статьи 131 и частей (1)–(8) статьи 132 Закона об электроэнергии № 164/2025."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) При утверждении постановления о предоставлении стимулов для проекта ЭС Агентство учитывает результаты анализа затрат и выгод, проведенного в соответствии с применимой методологией, предусмотренной частью (1) статьи 316, и в частности положительные внешние последствия, создаваемые проектом ЭС на региональном уровне или на уровне Энергетического сообщества. В то же время Агентство изучает специфические риски, которым подвержен разработчик проекта ЭС, применяемые меры по улучшению и обоснование профиля риска, с учетом общего положительного воздействия проекта ЭС в сравнении с альтернативой, характеризующейся более низкими рисками. Правомочные риски, оцениваемые Агентством, включают в частности риски, связанные с новыми технологиями наземной транспортировки, риски, связанные с частичным возмещением затрат, и риски разработки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) При утверждении постановления о предоставлении стимулов для проекта ЭС Агентство учитывает специфику рисков, которым подвержен разработчик проекта ЭС. Соответствующие стимулы могут включать среди прочего одну или несколько из следующих мер:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) специальные меры в части опережающих инвестиций;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) меры в части признания затрат, понесенных эффективным образом до ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) предоставление дополнительной рентабельности капиталу, инвестированному в рамках внедрения проекта ЭС;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) иные меры стимулирования, признанные Агентством необходимыми и целесообразными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Процедура и критерии определения и оценки инвестиций в проекты энергетической инфраструктуры и повышенных рисков, связанных с соответствующими проектами, устанавливаются в методологии, разработанной и утвержденной Агентством в этих целях, публикуемой в Официальном мониторе Республики Молдова. При разработке соответствующей методологии Агентство прямо учитывает специфические риски, которым подвержены проекты, предполагающие значительные операционные расходы, несмотря на низкие капитальные затраты. Методология пересматривается и обновляется при необходимости для учета последних законодательных, политических, технологических и рыночных изменений. Агентство незамедлительно представляет соответствующую методологию Комитету по регулированию Энергетического сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Принимая во внимание информацию, представленную на основании части (5), а также рекомендации, изданные Агентством европейского союза по сотрудничеству регулирующих органов в области энергетики, Комитет по регулированию Энергетического сообщества, действуя в соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества, способствует обмену передовым опытом и инновационными практиками, дает рекомендации в отношении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) стимулов, предусмотренных частью (1), на основе сравнительного анализа передового опыта, применяемого национальными регулирующими органами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) общей методологии оценки рисков, связанных с инвестициями в проекты энергетической инфраструктуры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае если меры, предусмотренные частями (5) и (6), недостаточны для обеспечения своевременного внедрения проектов ЭС, Агентство применяет руководящие принципы в отношении стимулов, утвержденных Европейской комиссией и применимые на уровне Энергетического сообщества в соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 319. Внедрение и мониторинг проектов ЭС"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и проектов ВИ. Координаторы проектов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ЭС и проектов ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Разработчик проекта ЭС или проекта ВИ разрабатывает план внедрения соответствующего проекта, включая график его внедрения, который предусматривает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) разработку технико-экономического обоснования и проектирования, с учетом в том числе соответствующих требований по адаптации к изменению климата и необходимости соблюдения законодательства об окружающей среде и принципа непричинения существенного ущерба окружающей среде;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) график процесса выдачи разрешений на проект, предусмотренный подпунктом b) части (9) статьи 314;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) получение разрешительных документов от затрагиваемых органов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) строительства и ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Операторы передающих систем и операторы распределительных систем сотрудничают в целях содействия внедрения проектов ЭС или проектов ВИ в сфере своей деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) В соответствии с нормативной базой Энергетического сообщества Комитет по регулированию Энергетического сообщества при содействии Секретариата Энергетического сообщества и региональных групп по проектам ЭС осуществляет мониторинг продвижения внедрения проектов, включенных в перечень проектов ЭС, и при необходимости дает рекомендации в целях содействия их внедрения. Региональные группы по проектам ЭС запрашивают дополнительную информацию в соответствии с положениями частей (4)–(6), созывают заседания с соответствующими сторонами и приглашают Секретариат Энергетического сообщества для проверки на месте представленной информации. Центральный отраслевой орган в области энергетики координирует сбор информации у разработчиков проектов ЭС и у других заинтересованных сторон о внедрении проектов, включенных в перечень проектов ЭС, затрагивающих Республику Молдова."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Не позднее 31 декабря каждого года, следующего за годом включения проекта ЭС или проекта ВИ в перечень проектов ЭС или соответственно в перечень проектов ВИ, разработчик соответствующего проекта разрабатывает и представляет центральному отраслевому органу в области энергетики и Агентству по одному отчету по каждому проекту, относящемуся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Отчет, составленный разработчиком проекта ЭС или проекта ВИ, предусмотренный частью (4), должен содержать следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) о достигнутых результатах в проектировании, строительстве и вводе в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой соответствующим проектом, в частности в отношении процесса выдачи разрешительных документов и процедуры публичных консультаций, в части соблюдения законодательства об окружающей среде, в том числе принципа непричинения существенного ущерба окружающей среде, а также в части мер, принятых в связи с адаптацией к изменению климата;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в соответствующих случаях – о задержках в сравнении с графиком процесса выдачи разрешений на соответствующий проект, их причинах и иных возникших трудностях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в соответствующих случаях – о предложениях об изменении плана внедрения проекта ЭС или проекта ВИ в целях сокращения сроков."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(6) Не позднее 28 февраля каждого года, следующего за годом, в котором разработчик проекта должен представить отчет, указанный в части (4), центральный отраслевой орган в области энергетики представляет Комитету по регулированию Энергетического сообщества при содействии Секретариата Энергетического сообщества, а также соответствующей региональной группе Энергетического сообщества отчет, указанный в части (4), дополненный информацией о продвижении и в соответствующих случаях о задержках внедрения проектов ЭС, связанных с процессом выдачи разрешений, а также о причинах таких задержек. При разработке соответствующих отчетов центральный отраслевой орган в области энергетики отражает свой вклад, но без изменения/редактирования текста, представленного разработчиками соответствующих проектов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(7) В случае если энергетическая инфраструктура, затрагиваемая проектом ЭС или проектом ВИ, не введена в эксплуатацию в срок, установленный согласно графику внедрения соответствующего проекта, по иным причинам, чем императивные, не зависящие от воли разработчика соответствующего проекта, применяются следующие меры:"},{"id":null,"spans":[[143,153,"l31"],[220,230,"l32"]],"t":"p","text":"a) для обеспечения осуществления соответствующей инвестиции Агентство действует в соответствии с частью (2) статьи 38 Закона об электроэнергии № 164/2025 или в соответствии с частью (7) статьи 42 Закона о природном газе № 108/2016;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) если Агентство не может применить меры, указанные в подпункте a), разработчик проекта ЭС или проекта ВИ обязан в течение 24 месяцев со дня ввода в эксплуатацию, установленного в плане по внедрению соответствующего проекта, заключить договор с третьей стороной для полного или частичного финансирования или строительства энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС или проектом ВИ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) если разработчик проекта ЭС или проекта ВИ не заключил договор с третьей стороной согласно подпункту b), Агентство в течение двух месяцев со дня истечения срока, установленного для выполнения соответствующей обязанности, может назначить третью сторону для финансирования или строительства энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС или проектом ВИ, при этом разработчик соответствующего проекта обязан ее принять;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если задержка по сравнению с датой ввода в эксплуатацию, предусмотренной планом по внедрению соответствующего проекта, превышает 26 месяцев, Секретариат Энергетического сообщества при условии достижения согласия и при полном сотрудничестве Правительства Республики Молдова может объявить конкурс заявок, открытый для любой третьей стороны, способной стать разработчиком соответствующего проекта, в целях его внедрения в соответствии с новым согласованным графиком;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) если Агентство и Секретариат Энергетического сообщества действуют согласно положениям, предусмотренным подпунктами c) и/или d), оператор системы, в зоне деятельности которого находится инвестиция, обязан представить ответственным за внедрение операторам или инвесторам либо третьей стороне всю информацию, необходимую для осуществления соответствующей инвестиции, подключить новую энергетическую инфраструктуру к передающей или распределительной сети в соответствующих случаях и предпринять все необходимые меры для содействия внедрению инвестиции, а также для безопасной, надежной и эффективной эксплуатации и обслуживанию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой проектом ЭС или проектом ВИ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(8) В случае если проект ЭС сталкивается с существенными трудностями при внедрении, Секретариат Энергетического сообщества может предложить, а Постоянная группа высокого уровня Энергетического сообщества с согласия центрального отраслевого органа в области энергетики и других вовлеченных договаривающихся сторон Энергетического сообщества может назначить координатора проекта ЭС на срок до одного года, который может продлеваться дважды. Координатор проекта ВИ назначается Европейской комиссией после получения согласия Правительства Республики Молдова и вовлеченных государств – членов Европейского союза."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(9) Координатор проекта ЭС или проекта ВИ отбирается в результате открытого, недискриминационного и прозрачного процесса и на основе соответствующего опыта кандидата в части специфических полномочий, относящихся к проекту. В решении о его назначении указывается срок мандата, техническое задание, специфические задачи и соответствующие сроки, а также применимая методология. Усилия по координации соизмеряются со сложностью и предполагаемыми затратами проекта. Координатор проекта ЭС или проекта ВИ осуществляет следующие функции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) продвигает проект ЭС или ВИ, для которого он был назначен координатором, а также трансграничный диалог между разработчиком проекта и всеми вовлеченными заинтересованными сторонами;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оказывает поддержку разработчику проекта ЭС или ВИ и всем сторонам в процессе консультации вовлеченных заинтересованных сторон, обсуждая альтернативные маршруты в соответствующих случаях, а также в связи с получением разрешительных документов, необходимых для внедрения проекта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) оказывает в соответствующих случаях консультационные услуги разработчику проекта ЭС или ВИ в части финансирования проекта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечивает оказание соответствующими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества надлежащей поддержки и стратегического руководства для подготовки и внедрения проекта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) представляет ежегодно и в соответствующих случаях по завершении своего мандата отчет Секретариату Энергетического сообщества о продвижении координируемого проекта и любых трудностях или препятствиях, которые могли бы значительно задержать дату ввода в эксплуатацию энергетической инфраструктуры, затрагиваемой соответствующим проектом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(10) В случае назначения координатора проекта ЭС Постоянной группой высокого уровня Энергетического сообщества или назначения координатора проекта ВИ Европейской комиссией центральный отраслевой орган в области энергетики, Агентство и разработчик проекта ЭС сотрудничают с соответствующим учреждением и координируют свою деятельность, относящуюся к внедрению соответствующего проекта."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(11) Проект ЭС или проект ВИ может быть исключен из перечня проектов ЭС или соответственно из перечня проектов ВИ в случае, если его включение в соответствующий перечень было осуществлено на основе неверной информации, послужившей определяющим фактором для его включения, а также в случае несоответствия определенного проекта нормативной базе Энергетического сообщества или соответственно Европейского союза."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(12) В случае исключения проекта из перечня проектов ЭС или соответственно из перечня проектов ВИ, утрачиваются все права и обязанности, установленные для этого проекта в соответствии с положениями настоящей главы. В отступление от указанного правила, в случае проекта, исключенного из перечня проектов ЭС, но в отношении которого центральный отраслевой орган в области энергетики принял пакет документов кандидатуры согласно части (12) статьи 314, сохраняются права и обязанности, установленные для соответствующих проектов согласно положениям настоящей главы, за исключением ситуации, в которой данный проект был исключен из перечня проектов ЭС или из перечня проектов ВИ по одной из причин, предусмотренных частью (11) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3110. Условия правомочности проектов ЭС и ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"для предоставления технической и финансовой"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"помощи со стороны Европейского союза"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) Проекты ЭС, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2, являются правомочными для предоставления технической и финансовой помощи со стороны Европейского союза в целях подготовки и внедрения проектов в рамках Инструмента предприсоединительной помощи и Инструмента добрососедства, развития и международного сотрудничества, включая Инвестиционную рамочную программу для Западных Балкан, Инвестиционную платформу соседства, Европейский фонд устойчивого развития, Европейский фонд устойчивого развития плюс и Инструмент для Украины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) Проекты ЭС, относящиеся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным приложением 2, являются правомочными для финансовой помощи со стороны Европейского союза в форме грантов, гарантий или иных финансовых инструментов по линии Инструмента предприсоединительной помощи и Инструмента добрососедства, развития и международного сотрудничества, включая Инвестиционную рамочную программу для Западных Балкан, Инвестиционную платформу соседства, Европейский фонд устойчивого развития, Европейский фонд устойчивого развития плюс и Инструмент для Украины, если они в совокупности отвечают следующим условиям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) анализ затрат и выгод проекта, проведенный в соответствии с подпунктом a) части (1) статьи 317, предоставляет доказательства наличия значительных положительных внешних последствий, таких как безопасность снабжения, гибкость системы, солидарность или инновации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в отношении соответствующего проекта принято решение о трансграничном распределении затрат на основании статьи 317 или в отношении проектов ЭС, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 3 приложения 2, если они не относятся к компетенции национальных регулирующих органов и не пользуются решением о трансграничном распределении инвестиционных затрат, проект направлен на оказание трансграничных услуг, обеспечение технологической инновации и обеспечение безопасности эксплуатации трансграничной сети;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) проект не может быть профинансирован рынком или посредством применимой нормативной базы, исходя из бизнес-плана и иных оценок, проведенных в частности потенциальными инвесторами, кредиторами или Агентством, с учетом любого решения о стимулах и причинах, предусмотренных частью (3) статьи 318, в случае проведения оценки потребности проекта в финансовой помощи со стороны Европейского союза."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Проекты ЭС, реализованные в соответствии с процедурой, предусмотренной подпунктом d) части (7) статьи 319, являются правомочными также для предоставления финансовой помощи со стороны Европейского Союза в форме грантов на работы, если они отвечают критериям, предусмотренным частью (2) настоящей статьи."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Параметры, используемые региональными группами для проектов ЭС в соответствии с частью (1) статьи 311, а также специальные критерии, установленные в части (2) статьи 312, принимаются во внимание при установлении условий для предоставления технической и финансовой помощи со стороны Европейского союза в рамках Инструмента предприсоединительной помощи, Инструмента добрососедства, развития и международного сотрудничества и Инструмента для Украины."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(5) Положения настоящей статьи применяются mutatis mutandis к проектам ВИ. В части предоставления финансовой помощи в форме грантов на работы проекты ВИ являются правомочными для предоставления соответствующей финансовой помощи со стороны Европейского Союза при условии их соответствия положениям части (2) и при условии, что проект способствует достижению глобальных целей политики Европейского союза в области энергии и климата."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Статья 3111. Переходный период"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(1) В течение переходного периода, который завершается 31 декабря 2029 года, выделенные для водорода активы, переоборудованные из активов природного газа, относящиеся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 3 приложения 2, могут использоваться для транспортировки или хранения предварительно определенной смеси водорода с природным газом или с биометаном."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2) В течение переходного периода, указанного в части (1), разработчики проекта ЭС и проекта ВИ тесно сотрудничают в части разработки и внедрения проекта в целях обеспечения интероперабельности соседних сетей."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(3) Разработчик проекта ЭС и проекта ВИ представляет достаточные доказательства, в том числе посредством коммерческих договоров, относительно порядка, в котором активы, указанные в части (1), до окончания переходного периода перестанут являться активами природного газа и станут активами, выделенными для водорода, как это предусмотрено пунктом 3 приложения 2, а также порядка, в котором в течение переходного периода станет возможным более широкое использование водорода. Такие доказательства включают оценку спроса и предложения на водород, полученный из возобновляемых источников или при низких выбросах углерода, а также расчет сокращения выбросов парниковых газов, достигнутого благодаря внедрению проекта. В контексте мониторинга прогресса, достигнутого во внедрении проектов ЭС, Комитет по регулированию Энергетического сообщества проверяет своевременный переход проекта в актив, выделенный для водорода, как это предусмотрено пунктом 3 приложения 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(4) Период правомочности проектов, указанных в части (1), для предоставления финансовой помощи со стороны Европейского союза завершается 31 декабря 2027 года.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. Приложение к закону считать приложением 1 и изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Приложение 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приоритетные коридоры и приоритетные"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"тематические области энергетической инфраструктуры"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Энергетического сообщества"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Положения настоящего закона, касающиеся проектов ЭС, применяются в отношении следующих приоритетных коридоров и приоритетных тематических областей энергетической инфраструктуры Энергетического сообщества:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Приоритетные коридоры для электрической энергии охватывают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.1. Межсистемные электрические соединения в рамках Энергетического сообщества, предусматривающие межсистемные соединения между договаривающимися сторонами Энергетического сообщества, в частности предназначенные:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) для интеграции электрической энергии из возобновляемых источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для укрепления внутренней сетевой инфраструктуры в целях содействия интеграции рынков энергии в регионе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) для обеспечения необходимых наземных продлений офшорных сетей, предназначенных для передачи электроэнергии из возобновляемых источников; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) для обеспечения необходимого укрепления внутренней сети в целях гарантирования надлежащей и надежной сети электропередачи и доставки произведенной в офшоре электрической энергии договаривающимся сторонам Энергетического сообщества, не имеющим выхода к морю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Приоритетные коридоры для офшорных сетей охватывают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.1. Офшорные сети в Средиземном море, предусматривающие:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) развитие офшорных электрических сетей, интегрированных офшорных электрических сетей, а также в соответствующих случаях – развитие водородных сетей и относящихся к ним межсистемных соединений в Средиземном море для передачи электрической энергии или в соответствующих случаях – водорода, полученного из офшорных возобновляемых источников энергии, к центрам потребления и хранения или для увеличения трансграничного обмена возобновляемой энергией;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договаривающиеся стороны: Албания, Черногория и Босния и Герцеговина."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.2. Офшорные сети в Черном море, предусматривающие:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) развитие офшорных электрических сетей, интегрированных офшорных электрических сетей и относящихся к ним межсистемных соединений в водах Черного моря для передачи электрической энергии, полученной из офшорных возобновляемых источников энергии, к центрам потребления и хранения и для увеличения трансграничного обмена электрической энергией;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) договаривающиеся стороны: Украина и Грузия."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Приоритетные коридоры для межсистемных соединений водорода и электролизеров в рамках Энергетического сообщества охватывают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. Межсистемные водородные соединения в рамках Энергетического сообщества, предусматривающие развитие водородной инфраструктуры и переоборудование инфраструктуры природного газа, обеспечивающие создание интегрированной магистрали водорода, которая прямо или косвенно (посредством межсистемного соединения с третьей страной) соединяет страны региона и удовлетворяет их специфические потребности в водородной инфраструктуре, содействуя созданию сети для транспортировки водорода на уровне Энергетического сообщества, и помимо этого, в части островов и островных систем, сокращают энергетическую изолированность, поддерживающие инновационные и иные решения, вовлекающие по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, оказывающие значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и на цель климатической нейтральности до 2050 года, а также вносят значительный вклад в устойчивость островной энергетической системы и энергетической системы Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.2. Электролизеры: содействие внедрению технологий по преобразованию электрической энергии в газ, направленных на обеспечение сокращения выбросов парниковых газов и способствующих безопасной, эффективной и надежной эксплуатации системы и интеграции умных энергетических систем, и, помимо этого, в части островов и островных систем, – поддержка инновационных и иных решений, вовлекающих по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, оказывающих значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и на цель климатической нейтральности до 2050 года, а также вносящих значительный вклад в устойчивость островной энергетической системы и энергетической системы Энергетического сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Приоритетные тематические области охватывают:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. Внедрение умных электрических сетей: применение технологий умных сетей во всем Энергетическом сообществе в целях эффективной интеграции поведения и действий всех пользователей системы, чьи установки подключены к электросети, в частности – производство больших объемов электрической энергии из возобновляемых источников или распределенного производства и диспетчеризуемого потребления, хранение энергии, электрических транспортных средств и иных источников гибкости и, помимо этого, в части островов и островных систем, – сокращение энергетической изолированности, поддержка инновационных и иных решений, вовлекающих по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, оказывающих значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и на цель климатической нейтральности до 2050 года, а также вносящих значительный вклад в устойчивость энергетической системы Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. Трансграничная сеть по транспортировке диоксида углерода: развитие инфраструктуры для транспортировки и хранения диоксида углерода между договаривающимися сторонами Энергетического сообщества для улавливания и хранения диоксида углерода из промышленных установок в целях его постоянного геологического хранения, а также для использования диоксида углерода для синтетических газообразных топлив, ведущего к постоянной нейтрализации диоксида углерода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.3. Умные сети природного газа: внедрение технологий умных газовых сетей во всем Энергетическом сообществе для эффективной интеграции в газовую сеть широкого спектра источников газа, полученного при низких выбросах углерода, и, в частности из возобновляемых источников газа, для поддержки внедрения инновационных и цифровых решений для управления сетью и содействия умной интеграции энергетического сектора и диспетчеризуемого потребления, включая связанную физическую модернизацию, если она является необходимой для функционирования оборудования и установок в целях интеграции природного газа, полученного при низких выбросах углерода и, в частности, из возобновляемых источников газа.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. Закон дополнить приложениями 2 и 3 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Приложение 2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Категории энергетической инфраструктуры,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"подлежащие развитию в рамках проектов ЭС"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"и проектов ВИ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Категориями энергетической инфраструктуры, подлежащими развитию в рамках проектов ЭС и проектов ВИ, являются:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. В электроэнергетическом секторе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) воздушные линии электропередачи высокого и сверхвысокого напряжения, расположенные на территории Республики Молдова или пересекающие государственную границу, если они запроектированы на напряжение не менее 220 кВ и кабельные линии электропередачи, подземные и подводные, если они спроектированы на напряжение не менее 150 кВ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) любое оборудование или установка, относящиеся к категории энергетической инфраструктуры, указанной в подпункте a), и дающие возможность передавать электрическую энергию из офшорных возобновляемых источников от офшорных производственных площадок (энергетическая инфраструктура для электроэнергии из офшорных возобновляемых источников);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) установки для хранения энергии, индивидуальные или в агрегированной форме, используемые для постоянного или временного хранения энергии в наземных или подземных энергетических инфраструктурах, либо расположенных в местах геологических изысканий, при условии, что они будут напрямую подключены к линиям электропередачи или распределения высокого напряжения, запроектированным на напряжение не менее 110 кВ;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любое основное оборудование или установки, необходимые для обеспечения надежного, безопасного и эффективного функционирования систем, указанных в подпунктах a)–c), включая системы защиты, мониторинга и управления на всех уровнях напряжения и на электростанциях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в отношении умных электрических сетей – любое оборудование или установки, цифровые системы и компоненты, интегрирующие информационные и коммуникационные технологии посредством операционных цифровых платформ, системы контроля и технологии на основе датчиков, используемые как для передачи, так и для распределения электрической энергии среднего и высокого напряжения, имеющие целью: обеспечение более эффективной и более умной сети передачи и распределения электроэнергии; повышение способности к интеграции новых форм производства, хранения и потребления энергии, а также содействие новым моделям бизнеса и рыночным структурам; поддержку инновационных и иных решений, вовлекающих по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, оказывающих значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества на 2030 год в области энергии и климата и на цель климатической нейтральности до 2050 года, для внесения значительного вклада в устойчивость Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) любое оборудование или установка, относящиеся к категории энергетической инфраструктуры, указанной в подпункте a), с двойной функциональностью – межсистемное соединение и офшорная система подключения к сети от офшорных площадок для производства из возобновляемых источников к двум или более договаривающимся сторонам Энергетического сообщества, участвующим в проектах ЭС, в том числе наземное продление этого оборудования и до первой электрической подстанции наземной передающей системы, а также любое смежное оборудование или смежная прилегающая офшорная установка, выполняющие ключевую роль для обеспечения безопасного, надежного и эффективного функционирования, в том числе систем защиты, мониторинга и управления, а также необходимые электрические подстанции, если они также обеспечивают технологическую интероперабельность и среди прочего совместимость интерфейса между различными технологиями (офшорные сети для энергии из возобновляемых источников)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. В отношении умных газовых сетей – любое из следующего оборудования или установок, предназначенных для обеспечения возможности и содействия интеграции в газовую сеть широкого спектра газов, полученных при низких выбросах углерода, и в частности газа из возобновляемых источников, включая биометан или водород:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) цифровые системы и компоненты, интегрирующие информационные и коммуникационные технологии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) системы контроля и технологии на основе датчиков для обеспечения возможности интерактивного и умного мониторинга, учета, контроля качества и управления производством, транспортировкой, распределением, хранением и потреблением газа в рамках газовой сети, включая, оборудование, обеспечивающее обратные потоки с уровня распределения до уровня транспортировки, включая сопутствующие физические модернизации, если они являются неотъемлемыми для функционирования оборудования и установок в целях интеграции газа, полученного при низких выбросах углерода, и в частности газа из возобновляемых источников."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В отношении водорода:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) передающие трубопроводы для транспортировки водорода, главным образом под высоким давлением, включая реконфигурированную инфраструктуру природного газа, с обеспечением доступа нескольким пользователям системы прозрачным и недискриминационным образом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установки для хранения, подключенные к передающим трубопроводам для транспортировки водорода под высоким давлением, указанные в подпункте a);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c)установки для приема, хранения и регазификации или декомпрессии сжиженного водорода либо водорода, инкорпорированного в другие химические вещества, в целях его последующей закачки в сеть в соответствующих случаях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любое основное оборудование или установка для защищенного, эффективного и безопасного функционирования водородной системы или для обеспечения двусторонней пропускной способности, включая компрессорные станции;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) любое оборудование или установки, позволяющие использовать водород или производные из водорода виды топлива в секторе транспорта в рамках центральной трансъевропейской транспортной сети (TEN-T), определенной в договаривающихся сторонах Энергетического сообщества в соответствии с нормами, применимыми к развитию инфраструктуры трансъевропейской транспортной сети (TEN-T), в соответствии с Договором об учреждении Транспортного сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. Все категории, указанные в подпунктах a)–d), могут быть перестроены и/или реконфигурированы из сети природного газа в водородную сеть либо в комбинированные сети."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В отношении электролизных установок:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. электролизеры:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) мощностью не менее 50 МВт, поставляемой одним электролизером или комплектом электролизеров, составляющих единый согласованный проект;"},{"id":null,"spans":[[552,561,"l33"]],"t":"p","text":"b) производство которых соответствует требованию по сокращению выбросов парниковых газов на протяжении жизненного цикла на 70 процентов по сравнению с базовым ископаемым показателем для ископаемого топлива, составляющим 94 г эквивалента CO2/МДж. Выбросы парниковых газов на протяжении жизненного цикла должны включать косвенные выбросы. Количественно определенные показатели сокращения выбросов парниковых газов в течение жизненного цикла проверяются в соответствии с положениями Закона о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выполняющие функцию, связанную с сетью, в частности в целях обеспечения общей гибкости системы и общей эффективности системы электрических и водородных сетей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. связанное оборудование, включая установку для подключения к газовой сети."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В отношении диоксида углерода:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) специальные трубопроводы, отличные от подводящей трубопроводной сети, используемые для транспортировки диоксида углерода от нескольких источников в целях конечного геологического хранения диоксида углерода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) стационарные установки для сжижения, буферного хранения и конвертеры диоксида углерода в целях его последующей транспортировки по трубопроводам и специальными способами транспортировки, такими как суда, баржи, грузовые автомобили и поезда;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) без ущерба для запретов на геологическое хранение диоксида углерода в договаривающейся стороне Энергетического сообщества, установленных действующими нормативными актами, наземные установки и установки для закачки в сеть, связанные с инфраструктурой в геологическом образовании, используемом для постоянного геологического хранения диоксида углерода, если они не предполагают использование диоксида углерода для интенсифицированного извлечения углеводородов и необходимы для трансграничной транспортировки и хранения диоксида углерода;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) любое оборудование или установки, необходимые для надлежащего, надежного и эффективного функционирования соответствующей электролитической системы, в том числе систем защиты, мониторинга и контроля."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 3"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"НОРМЫ И ПОКАЗАТЕЛИ,"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"касающиеся критериев для проектов ЭС"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Проектом ЭС, оказывающим значительное трансграничное воздействие, признается проект, расположенный на территории Республики Молдова как договаривающейся стороны Энергетического сообщества, который отвечает следующим условиям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.1. В отношении передачи электроэнергии – проект увеличивает пропускную способность сети электропередачи или доступную пропускную способность для коммерческих перетоков на границе Республики Молдова с другой договаривающейся стороной или другими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества, что ведет к увеличению пропускной способности трансграничной электросети на границе с другой договаривающейся стороной или другими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества не менее чем на 500 мегаватт (МВт) по сравнению с ситуацией, при которой затрагиваемая проектом энергетическая инфраструктура не была бы введена в эксплуатацию, либо проект сокращает энергетическую изолированность систем, которые не соединены между собой в одной или нескольких договаривающихся сторонах Энергетического сообщества и увеличивает трансграничную пропускную способность сети электропередачи между двумя договаривающимися сторонами Энергетического сообщества не менее чем на 200 МВт;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.2. В отношении хранения электрической энергии – проект обеспечивает установленную мощность не менее 225 МВт и располагает емкостью хранения, обеспечивающей годовое чистое производство электрической энергии в размере 250 ГВт ч/год;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3. В отношении умных электрических сетей – проект разрабатывается для оборудования и установок высокого и среднего напряжения и вовлекает либо операторов передающих систем, либо операторов передающих систем и операторов распределительных систем, либо операторов распределительных систем по меньшей мере из двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества. Проект может вовлекать только операторов распределительных систем при условии, что они происходят по меньшей мере из двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества и что обеспечена интероперабельность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3.1. Проект отвечает по меньшей мере двум из следующих критериев:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) вовлекает 50 000 пользователей, производителей, потребителей или просьюмеров электрической энергии;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) охватывает зону потребления не менее 300 ГВт ч/год;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) не менее 20 процентов потребления электрической энергии, относящегося к проекту, происходит из переменных возобновляемых источников; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) сокращает энергетическую изолированность систем, не соединенных ни с одной другой договаривающейся стороной Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.3.2. Нет необходимости, чтобы проект предполагал наличие общей физической границы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.4. В отношении транспортировки водорода – проект позволяет транспортировку водорода через границы соответствующих договаривающихся сторон Энергетического сообщества или увеличивает существующую трансграничную пропускную способность транспортировки водорода на границе между двумя договаривающимися сторонами Энергетического сообщества не менее чем на 10 процентов по сравнению с ситуацией существовавшей до ввода в эксплуатацию энергетических инфраструктур, затрагиваемых проектом. В то же время проект достаточным образом демонстрирует, что является существенной частью планируемой трансграничной водородной сети, и представляет достаточные доказательства существующих планов и сотрудничества с соседними странами и операторами систем или в случае проектов, сокращающих энергетическую изолированность систем, не соединенных в одной или нескольких договаривающихся сторонах Энергетического сообщества, проект направлен на снабжение прямо или косвенно по меньшей мере двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.5. В отношении установок для хранения водорода или для приема водорода, указанных в пункте 3 приложения 2, проект направлен прямо или косвенно на снабжение по меньшей мере двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.6. В отношении электролизеров – проект обеспечивает установленную мощность не менее 50 МВт, поставляемую одним электролизером или комплектом электролизеров, образующим единый координированный проект, и приносит прямые или косвенные выгоды не менее чем двум договаривающимся сторонам Энергетического сообщества и, в частности, в отношении проектов на островах и островных системах поддерживает инновационные и иные решения, вовлекающие по меньшей мере две договаривающиеся стороны Энергетического сообщества, оказывающие значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и на цель климатической нейтральности до 2050 года, и значительно способствует устойчивости островной энергетической системы и энергетической системы Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.7. В отношении умных газовых сетей – проект вовлекает либо операторов передающих систем, либо операторов передающих систем и операторов распределительных систем, либо операторов распределительных систем по меньшей мере из двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества. Операторы распределительных систем могут быть вовлечены, но только при поддержке операторов систем по меньшей мере из двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества, тесно связанных с проектом и обеспечивающих интероперабельность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.8. В отношении передачи электрической энергии из офшорных возобновляемых источников – проект предназначен для передачи электрической энергии от офшорных производственных площадок мощностью не менее 500 МВт и позволяет осуществлять передачу электрической энергии в наземную сеть определенной договаривающейся стороны Энергетического сообщества, увеличивая объем электрической энергии из возобновляемых источников, доступный на внутреннем рынке. Проект развивается в зонах с низкой долей проникновения электрической энергии из офшорных возобновляемых источников и демонстрирует значительное положительное воздействие на цели Энергетического сообщества в области энергии и климата на 2030 год и на цель климатической нейтральности до 2050 года, а также значительно способствует устойчивости энергетической системы и интеграции рынка энергии, не препятствуя трансграничным мощностям и потокам;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1.9. В отношении проектов по диоксиду углерода – проект используется для транспортировки и в соответствующих случаях для хранения диоксида углерода антропогенного происхождения, поступающего по меньшей мере из двух договаривающихся сторон Энергетического сообщества."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. В отношении проектов, относящихся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным подпунктами a)–d) и f) пункта 1 приложения 2, критерии, предусмотренные статьей 312 настоящего закона, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.1. Передача электрической энергии, полученной из возобновляемых источников к крупным центрам потребления и площадкам для хранения, измеряется согласно анализу, проведенному в последнем десятилетнем плане развития сети электропередачи на уровне Европейского союза, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) для передачи электрической энергии – путем сравнения производственной мощности из возобновляемых источников энергии (по технологиям, в МВт), которая присоединяется и передается благодаря проекту, с общей планируемой производственной мощностью из соответствующих видов возобновляемых источников энергии в Республике Молдова в 2030 году согласно Национальному интегрированному плану по энергии и климату, утвержденному и представленному Секретариату Энергетического сообщества; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для хранения энергии – путем сравнения новых мощностей, предлагаемых проектом, с существующей общей мощностью для той же технологии хранения в зоне анализа, предусмотренной настоящим приложением;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.2. Интеграция рынка энергии, конкуренция и гибкость системы, в частности путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) расчета для трансграничных проектов, включая проекты реинвестиций, воздействия на пропускную способность электросети в обоих направлениях потока электрической энергии, измеренного в зависимости от величины мощности (в МВт), и их вклада в достижение цели межсистемного соединения не менее 15 процентов либо расчета для проектов, оказывающих значительное трансграничное воздействие, их влияния на пропускную способность электросети на границах между соответствующими договаривающимися сторонами Энергетического сообщества, на балансирование спроса и предложения и на функционирование электрических сетей в соответствующих договаривающихся сторонах Энергетического сообщества;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оценки воздействия для зоны анализа, предусмотренной настоящим приложением, в части затрат на производство и передачу электрической энергии на уровне всей системы, а также динамики и конвергенции цен на рынке энергии, предлагаемых проектом, в зависимости от различных сценариев планирования, с учетом, в частности вариаций, обусловленных порядком приоритетности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2.3. Безопасность снабжения, интероперабельность и надежность функционирования системы, в частности путем оценки воздействия проекта на ожидаемую потерю потребления в зоне анализа, как это предусмотрено настоящим приложением, в отношении достаточности производственной и передающей мощности для ряда характерных периодов нагрузки с учетом прогнозируемых изменений экстремальных метеорологических явлений и их воздействия на устойчивость инфраструктуры. В соответствующих случаях измеряется воздействие проекта на независимое и надежное управление функционированием системы и услуг."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В части проектов, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной подпунктом e) пункта 1 приложения 2, критерии, перечисленные статьей 312 настоящего закона, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.1. Уровень устойчивости – измеряется путем проведения оценки степени способности сетей присоединять и передавать энергию из переменных возобновляемых источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.2. Безопасность поставки – измеряется путем оценки уровня потерь в электрических распределительных сетях и/или в сетях электропередачи, процентного использования (а именно средней нагрузки) компонентов электросети, доступности компонентов электросети, связанной с плановым и внеплановым содержанием, а также ее воздействия на показатели электросети на продолжительность и частоту перерывов, в том числе нарушений, связанных с климатом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.3. Интеграция рынка энергии – измеряется путем оценки внедрения инноваций в эксплуатацию системы, сокращения энергетической изолированности и развития межсистемных соединений, а также уровня интеграции других секторов и содействия внедрения новых бизнес-моделей и рыночных структур;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3.4. Надежность сети, гибкость и качество поставки – измеряются путем оценки инновационного подхода в части гибкости системы, кибербезопасности, эффективной интероперабельности между оператором передающей системы и операторами распределительных систем, способности включать диспетчеризуемое потребление, хранение, меры энергоэффективности, затратоэффективное использование цифровых инструментов и информационных и коммуникационных технологий в целях мониторинга и управления, стабильности электроэнергетической системы и качества напряжения."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В отношении проектов по водороду, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 3 приложения 2, критерии, перечисленные в статье 312, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.1. Устойчивость – измеряется как вклад проекта:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) в сокращение выбросов парниковых газов в различных конечных применениях в секторах, в которых выбросы трудно сократить, таких как промышленность или транспорт;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в гибкость и возможности сезонного хранения для производства электрической энергии из возобновляемых источников; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"с) в интеграцию водорода из возобновляемых источников и полученного при низких выбросах углерода, чтобы учесть потребности рынка и продвигать водород из возобновляемых источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.2. Интеграция рынка и интероперабельность – измеряется путем расчета добавленной стоимости проекта для интеграции сегментов рынка и конвергенции цен, а также для общей гибкости системы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.3. Безопасность снабжения и гибкость – измеряется путем расчета добавленной стоимости проекта для устойчивости, разнообразия и гибкости снабжения водородом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4.4. Конкуренция – измеряется путем оценки вклада проекта в диверсификацию снабжения, в том числе в отношении содействия доступу к местным источникам снабжения водородом."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В отношении проектов умных газовых сетей, относящихся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 2 приложения 2, критерии, перечисленные статьей 312, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.1. Уровень устойчивости – измеряется путем оценки доли газа из возобновляемых источников и полученного при низких выбросах углерода, интегрированных в газовую сеть, оценки соответствующих сокращений выбросов парниковых газов в направлении полной декарбонизации системы и надлежащего обнаружения утечек;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.2. Качество и безопасность снабжения – измеряются путем оценки соотношения между надежно доступным предложением газа и максимальным спросом, доли импорта, замещенного местным газом из возобновляемых источников и полученным при низких выбросах углерода, стабильности функционирования системы, продолжительности и частоты перерывов в снабжении на одного потребителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5.3. Содействие услугам гибкости, таким как диспетчеризуемое потребление и хранение, – путем содействия умной интеграции энергетических секторов путем создания связей с другими энергоносителями и с другими секторами энергетики, измеренное путем оценки экономии затрат, достигнутой в подключенных энергетических секторах и системах, таких как система распределения и снабжения тепловой энергией и электроэнергетическая система, в транспортном и промышленном секторах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. В отношении проектов по электролизерам, относящимся к категории энергетической инфраструктуры, предусмотренной пунктом 4 приложения 2, критерии, перечисленные в статье 312, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.1. Устойчивость – измеряется путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"а) оценки доли водорода из возобновляемых источников или водорода, полученного при низких выбросах углерода, в частности из возобновляемых источников, отвечающего критериям, определенным в подпункте b) пункта 4.1. приложения 2, интегрированного в сеть; или"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оценки объема использованных синтетических топлив одного происхождения и соответствующих сокращений выбросов парниковых газов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2. Безопасность снабжения – измеряется путем оценки ее вклада в надежность, стабильность и эффективность эксплуатации сети, включая оценку предотвращенного снижения производства электрической энергии из возобновляемых источников;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.3. Содействие услугам гибкости, таким как диспетчеризуемое потребление и хранение, – посредством содействия умной интеграции энергетического сектора и создания соединений с другими энергоносителями и с другими энергетическими секторами, измеряется путем оценки экономии затрат, достигнутой в подключенных энергетических секторах и системах, таких как газовые, водородные, электрические и тепловые сети, транспортный и промышленный секторы."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. В отношении инфраструктуры для диоксида углерода, относящейся к категориям энергетической инфраструктуры, предусмотренным пунктом 5 приложения 2, критерии, перечисленные в статье 312, оцениваются следующим образом:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.1. Устойчивость – измеряется путем оценки общих предполагаемых сокращений выбросов парниковых газов на протяжении жизненного цикла проекта и отсутствия альтернативных технологических решений, таких как, но не ограничиваясь ими, энергоэффективность, электрификация, интегрирующая возобновляемые источники, для достижения того же уровня сокращения выбросов парниковых газов, что и количество диоксида углерода, подлежащего улавливанию в подключенных промышленных установках, при сопоставимых затратах в сопоставимый интервал времени, с учетом выбросов парниковых газов, генерируемых энергией, необходимой для улавливания, транспортировки и хранения диоксида углерода в соответствующих случаях, а также с учетом инфраструктуры, включая при необходимости другие возможные варианты ее использования в будущем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.2. Устойчивость и безопасность – измеряются путем оценки безопасности инфраструктуры;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7.3. Смягчение бремени и риска для окружающей среды – измеряются путем постоянной нейтрализации диоксида углерода."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Проектом ВИ, оказывающим значительное трансграничное воздействие, признается проект, отвечающий следующим условиям:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.1. Для проектов ВИ из категории, предусмотренной подпунктом a) пункта 1 приложения 2, – проект повышает пропускную способность сети или мощность, доступную для коммерческих потоков, на границе соответствующего государства – члена Европейского союза с одной или несколькими третьими странами и приносит значительные выгоды как прямо, так и косвенно, посредством межсистемного соединения с третьей страной, в соответствии со специальными критериями, применяемыми на уровне Европейского союза. Расчет выгод для государств – членов Европейского союза осуществляется и публикуется ENTSO-E в рамках десятилетних планов развития предающей электросети на уровне Европейского союза;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.2. Для проектов ВИ из категории, предусмотренной пунктом 3 приложения 2, – проект по водороду позволяет транспортировку водорода через границы государства – члена Европейского союза с одной или несколькими третьими странами и доказано, что он приносит значительные выгоды как прямо, так и косвенно (посредством межсистемного соединения с третьей страной) в соответствии со специальными критериями, применяемыми на уровне Европейского союза. Расчет выгод для государств – членов Европейского союза осуществляется и публикуется ENTSO-G в рамках десятилетних планов развития сетей электропередачи на уровне Европейского союза;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.3. Для проектов ВИ из категории, предусмотренной пунктом 5 приложения 2, – проект может использоваться для транспортировки и хранения диоксида углерода антропогенного происхождения по меньшей мере двумя государствами – членами Европейского Союза и одной третьей страной.»."}],"id":"art-i","label":"Ст.I.","note_count":0,"num":"i","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[243,252,"l34"]],"t":"p","text":"Закон о провозглашении общественной полезности работ национального значения по реконструкции и строительству электрических линий высокого напряжения (110 кВ) Дрокия–Шурь, Шурь–Дондушень, Кишинэу–Хынчешть, Хынчешть–Князевка, Шолдэнешть–Игнэцей № 67/2017 (Официальный монитор Республики Молдова, 2017 г., № 155–161, ст. 259) дополнить статьями 5–8 следующего содержания:"},{"id":null,"spans":[[92,110,"l35"],[139,156,"l36"]],"t":"p","text":"«Ст. 5. – В отступление от положений части (2) статьи 77 Градостроительного и строительного кодекса № 434/2023 и статей 58 и 59 Земельного кодекса № 22/2024 изъятие из сельскохозяйственного оборота или из лесного фонда земель, затрагиваемых работами, указанными в статье 1, осуществляется в силу настоящего закона и является окончательным в случае земель, затрагиваемых на постоянной основе наземными работами, необходимыми для строительства и реконструкции объектов, указанных в статье 1, с изменением категории назначения соответствующих земель на земли, предназначенные для транспорта, сетей электронных коммуникаций и горной добычи, с изменением порядка пользования на земли, предназначенные для электрических сетей."},{"id":null,"spans":[[82,92,"l37"]],"t":"p","text":"Ст. 6. – В отступление от положений части (2) статьи 140 Закона об электроэнергии № 164/2025 процедура экспроприации, предусмотренная настоящим законом, инициируется без предварительного выполнения условий, предусмотренных в данной статье.»;"},{"id":null,"spans":[[127,137,"l38"]],"t":"p","text":"Ст. 7. – В отступление от положений статьи 3 и частей (2) и (5) статьи 15 Закона о формировании объектов недвижимого имущества № 354/2004 инициирование формирования объекта недвижимого имущества осуществляется Государственным предприятием «Moldelectrica» или преемник его прав и обязанностей, непосредственно либо через уполномоченную им организацию, без письменного согласия обладателей прав, которыми обременен объект недвижимого имущества, с обязательным уведомлением соответствующих обладателей об экспроприации. После принятия решения об экспроприации объекты недвижимого имущества, указанного в статье 2, которые будут затронуты на постоянной основе работами по строительству или по реконструкции на протяжении всего срока эксплуатации линий электропередачи высокого напряжения (110 кВ) по трассе Дрокия–Шурь, Шурь–Дондушень, Кишинэу–Хынчешть, Хынчешть–Князевка, Шолдэнешть–Игнэцей, передаются в управление Агентству публичной собственности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ст. 8. – В случае окончательной экспроприации части объекта недвижимого имущества, не зарегистрированного надлежащим образом в Реестре недвижимого имущества, на основании окончательного технического проекта и измерений, выполненных экспроприатором, определению подлежат как экспроприированная, так и неэкспроприированная площади. Площадь части земельного участка, предназначенной для экспроприации, определяется на основе геометрического плана, утвержденного Агентством публичной собственности, и акта экспроприации.»."}],"id":"art-ii","label":"Ст.II.","note_count":0,"num":"ii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[193,203,"l39"]],"t":"p","text":"В Закон о провозглашении общественной полезности национального значения работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Вулкэнешть–Кишинэу и станции back-to-back Вулкэнешть № 120/2022 (Официальный монитор Республики Молдова, 2022 г., № 158, ст. 278), с последующими изменениями, внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Статьи 7, 11 и 13 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[73,83,"l37"]],"t":"p","text":"«Ст. 7. – В отступление от части (2) статьи 140 Закона об электроэнергии № 164/2025 предусмотренная настоящим законом процедура экспроприации инициируется без предварительного выполнения условий, указанных в соответствующей статье.»."},{"id":null,"spans":[[93,111,"l35"],[144,161,"l36"]],"t":"p","text":"«Ст. 11. – В отступление от положений части (2) статьи 77 Градостроительного и строительного кодекса № 434/2023 и статей 58, 59 и 61 Земельного кодекса № 22/2024 изъятие из сельскохозяйственного оборота или из лесного фонда земель, затрагиваемых работами, указанными в статье 3 настоящего закона, осуществляется в силу настоящего закона и является:"},{"id":"art-iii-a","spans":[],"t":"p","text":"a) окончательным – в случае земельных участков, затрагиваемых на постоянной основе наземными работами, необходимыми для строительства и модернизации объектов, предусмотренных статьей 3 настоящего закона, с изменением категории назначения соответствующих земель на «земли, предназначенные для транспорта, сетей электронных коммуникаций и горной добычи», с изменением порядка пользования на «земли, предназначенные для электрических сетей»;"},{"id":"art-iii-b","spans":[],"t":"p","text":"b) временным – в случае земельных участков, затрагиваемых на период выполнения наземных работ, необходимых для строительства и модернизации объектов, указанных в статье 3 настоящего закона.»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«Ст. 13. – Правительству посредством Публичного учреждения «Кадастр недвижимого имущества» обеспечить выполнение предшествующих работ по определению собственников недвижимого имущества (окончательная систематизация проектов организации территории, корректировка ошибок, допущенных в процессе передачи в собственность земельных участков), регистрацию (регистрация, предварительная регистрация и/или внесение отметок) права собственности и/или других прав, предусмотренных статьей 4. Финансирование работ осуществляется через Агентство геодезии, картографии и кадастра из средств, выделенных из государственного бюджета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 15 после слов «ГП „Проектный институт по землеустройству”» дополнить словами «или преемник его прав и обязанностей», а слова «через Агентство земельных отношений и кадастра» заменить словами «через Агентство геодезии, картографии и кадастра»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. В части (2) статьи 16 слова «правообладателя или представителя ГП „Проектный институт по землеустройству”.» заменить словами «представителя ГП „Проектный институт по землеустройству” или преемника его прав и обязанностей.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Статью 17 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[120,130,"l38"]],"t":"p","text":"«Ст. 17. – В отступление от положений статьи 3 и частей (2) и (5) статьи 15 Закона о формировании недвижимого имущества № 354/2004 инициирование формирования объекта недвижимого имущества осуществляет ГП «Проектный институт по землеустройству» или преемник его прав и обязанностей без согласия обладателей прав, которыми обременено недвижимое имущество, с обязательным уведомлением соответствующих обладателей об экспроприации, при этом утверждение кадастровой документации осуществляется Агентством публичной собственности. После опубликования акта экспроприации объекты недвижимого имущества, указанного в подпункте a) статьи 4, которые будут на постоянной основе затрагиваться работами по строительству на протяжении всего срока эксплуатации воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Вулкэнешть–Кишинэу и станции back-to-back Вулкэнешть, передаются в управление Агентству публичной собственности. На основании акта об экспроприации и кадастровых дел, оформленных в установленном нормативными актами порядке, Публичное учреждение «Кадастр недвижимого имущества» осуществляет соответствующую регистрацию/изменение в Реестре недвижимого имущества по заявлению исполнителя кадастровых работ.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В приложении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"по всему тексту приложения слова «специальный счет, открытый на имя экспроприата,» заменить словами «специальный счет, открытый на имя экспроприатора на едином казначейском счете Министерства финансов,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункты 1 и 2 после слов «ГП „Проектный институт по землеустройству”» дополнить словами «или преемнику его прав и обязанностей»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"пункт 8 после слов «ГП„Проектный институт по землеустройству”» дополнить словами «или преемник его прав и обязанностей»."}],"id":"art-iii","label":"Ст.III.","note_count":0,"num":"iii","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[244,253,"l40"]],"t":"p","text":"В Закон о провозглашении общественно полезными имеющих национальное значение работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Бэлць–Сучава, модернизации электростанции Бэлць 330 кВ и строительству электростанции Бэлць 400 кВ № 88/2025 (Официальный монитор Республики Молдова, 2025 г., № 229–232, ст. 269) внести следующие изменения:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. По всему тексту закона слова «государственное предприятие „Проектный институт по землеустройству”» и «Государственное предприятие „Moldelectrica”» в любом падеже дополнить словами «или преемник его прав и обязанностей» в соответствующем падеже, за исключением статьи 2."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Статью 7 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[83,93,"l37"]],"t":"p","text":"«Ст. 7. – В отступление от положений части (2) статьи 140 Закона об электроэнергии № 164/2025 предусмотренная настоящим законом процедура экспроприации инициируется без предварительного выполнения условий, указанных в соответствующей статье.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Статью 13 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[[93,111,"l35"],[144,161,"l36"]],"t":"p","text":"«Ст. 13. – В отступление от положений части (2) статьи 77 Градостроительного и строительного кодекса № 434/2023 и статей 58, 59 и 61 Земельного кодекса № 22/2024 изъятие из сельскохозяйственного оборота или из лесного фонда земель, затрагиваемых работами, указанными в статье 3, осуществляется в силу настоящего закона и является:"},{"id":"art-iv-a","spans":[],"t":"p","text":"a) окончательным – в случае земельных участков, затрагиваемых на постоянной основе наземными работами, необходимыми для строительства и модернизации объектов, указанных в статье 3, с изменением категории данных земель на «земли, предназначенные для транспорта, сетей электронных коммуникаций и горной добычи», с изменением порядка пользования на «земли, предназначенные для электрических сетей»;"},{"id":"art-iv-b","spans":[],"t":"p","text":"b) временным – в случае земельных участков, затрагиваемых на период выполнения наземных работ, необходимых для строительства и модернизации объектов, указанных в статье 3.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. В статье 14 последнее предложение изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«На основании акта об экспроприации и кадастровых дел, составленных в порядке, установленном в нормативных актах, по заявлению исполнителя кадастровых работ Агентство геодезии, картографии и кадастра обеспечивает осуществление соответствующей регистрации/изменения в Реестре недвижимого имущества за счет средств, выделенных из государственного бюджета.»."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. В приложении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"по всему тексту приложения слова «специальный казначейский счет» заменить словами «специальный счет, открытый на имя экспропритора на едином казначейском счете Министерства финансов,»;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"подпункт a) пункта 15 изложить в следующей редакции:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"«a) в случае согласия собственников и обладателей иных вещных прав на экспроприируемые объекты недвижимого имущества с размером возмещения, содержащимся в предложении об экспроприации, они подают заявление о выплате возмещения за экспроприируемые объекты недвижимого имущества, сопровождаемое копиями документов, подтверждающих право собственности/иные вещные права на недвижимое имущество, и копией удостоверяющего личность документа экспроприируемого лица и в соответствующих случаях его законного представителя, заверенными на соответствие оригиналу экспроприируемым лицом или его представителем, под свою ответственность;»."}],"id":"art-iv","label":"Ст.IV.","note_count":0,"num":"iv","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Настоящий закон вступает в силу со дня его опубликования в Официальном мониторе Республики Молдова."}],"id":"art-v","label":"Ст.V.","note_count":0,"num":"v","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Парламент принимает настоящий органический закон."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ru/act/lp174-2017/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP107/2016","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP160/2011","href":"/ru/act/lp160-2011/","id":"l4","kind":"number","slug":"lp160-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător","ru":"о регулировании предпринимательской деятельности путем разрешения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP132/2016","href":"/ru/act/lp132-2016/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp132-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate","ru":"о Национальном органе по неподкупности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP199/2010","href":"/ru/act/lp199-2010/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp199-2010","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică","ru":"о статусе лиц, исполняющих ответственные государственные должности"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP451/2001","href":"/ru/act/lp451-2001/","id":"l7","kind":"number","slug":"lp451-2001","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător","ru":"о регулировании предпринимательской деятельности путем лицензирования*"},"url":null},{"anchor":"art-8","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/#art-8","id":"l8","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-12","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-12","id":"l9","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-146","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-146","id":"l10","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-113","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/#art-113","id":"l11","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-452","candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ru/act/lp92-2014/#art-452","id":"l12","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":"art-29","candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ru/act/lp10-2016/#art-29","id":"l13","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CС218/2008","href":"/ru/act/cc218-2008/","id":"l14","kind":"number","slug":"cc218-2008","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA*","ru":"КОДЕКС РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О ПРАВОНАРУШЕНИЯХ*"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CA116/2018","href":"/ru/act/ca116-2018/","id":"l15","kind":"number","slug":"ca116-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"Codul administrativ al Republicii Moldova","ru":"Административный Кодекс Республики Молдова"},"url":null},{"anchor":"art-118","candidates":[],"code":"CA116/2018","href":"/ru/act/ca116-2018/#art-118","id":"l16","kind":"number","slug":"ca116-2018","status":"in_corpus","title":{"ro":"Codul administrativ al Republicii Moldova","ru":"Административный Кодекс Республики Молдова"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP982/2000","href":null,"id":"l17","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind accesul la informaţie","ru":"о доступе к информации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP148/2023","href":"/ru/act/lp148-2023/","id":"l18","kind":"number","slug":"lp148-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind accesul la informațiile de interes public","ru":"о доступе к общественно значимой информации"},"url":null},{"anchor":"art-62","candidates":[],"code":"LP92/2014","href":"/ru/act/lp92-2014/#art-62","id":"l19","kind":"number","slug":"lp92-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării","ru":"о тепловой энергии и продвижении когенерации"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP412/2004","href":null,"id":"l20","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"cu privire la statistica oficială","ru":"об официальной статистике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP93/2017","href":"/ru/act/lp93-2017/","id":"l21","kind":"number","slug":"lp93-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la statistica oficială","ru":"об официальной статистике"},"url":null},{"anchor":"art-55","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-55","id":"l22","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP78/2017","href":"/ru/act/lp78-2017/","id":"l23","kind":"number","slug":"lp78-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru ratificarea Acordului de la Paris","ru":"о ратификации Парижского соглашения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP86/2014","href":"/ru/act/lp86-2014/","id":"l24","kind":"number","slug":"lp86-2014","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind evaluarea impactului asupra mediului*","ru":"об оценке воздействия на окружающую среду*"},"url":null},{"anchor":"art-48","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-48","id":"l25","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/","id":"l26","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-132","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-132","id":"l27","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-131","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-131","id":"l28","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-99","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/#art-99","id":"l29","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-59","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/#art-59","id":"l30","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":"art-38","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-38","id":"l31","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-42","candidates":[],"code":"LP108/2016","href":"/ru/act/lp108-2016/#art-42","id":"l32","kind":"number","slug":"lp108-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la gazele naturale","ru":"о природном газе"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ru/act/lp10-2016/","id":"l33","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP67/2017","href":"/ru/act/lp67-2017/","id":"l34","kind":"number","slug":"lp67-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilităţii publice de interes național a lucrărilor de construcție și de reconstrucție a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei","ru":"о провозглашении общественной полезности работ национального значения по реконструкции и строительству электрических линий высокого напряжения (110 кВ) Дрокия–Шурь, Шурь–Дондушень, Кишинэу–Хынчешть, Хынчешть–Князевка, Шолдэнешть–Игнэцей"},"url":null},{"anchor":"art-77","candidates":[],"code":"CUC434/2023","href":"/ru/act/cuc434-2023/#art-77","id":"l35","kind":"number","slug":"cuc434-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR","ru":"ГРАДОСТРОИТЕЛЬНЫЙ И СТРОИТЕЛЬНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CF22/2024","href":"/ru/act/cf22-2024/","id":"l36","kind":"number","slug":"cf22-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"CODUL FUNCIAR","ru":"ЗЕМЕЛЬНЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":"art-140","candidates":[],"code":"LP164/2025","href":"/ru/act/lp164-2025/#art-140","id":"l37","kind":"number","slug":"lp164-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energia electrică","ru":"об электроэнергии"},"url":null},{"anchor":"art-15","candidates":[],"code":"LP354/2004","href":"/ru/act/lp354-2004/#art-15","id":"l38","kind":"number","slug":"lp354-2004","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la formarea bunurilor imobile","ru":"о формировании объектов недвижимого имущества"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP120/2022","href":"/ru/act/lp120-2022/","id":"l39","kind":"number","slug":"lp120-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești","ru":"о провозглашении общественной полезности национального значения работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Вулкэнешть–Кишинэу и станции back-to-back Вулкэнешть"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP88/2025","href":"/ru/act/lp88-2025/","id":"l40","kind":"number","slug":"lp88-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV","ru":"о провозглашении общественно полезными имеющих национальное значение работ по строительству воздушной линии электропередачи (ЛЭП) 400 кВ Бэлць – Сучава, модернизации электростанции Бэлць 330 кВ и строительству электростанции Бэлць 400 кВ"},"url":null}],"masthead":["Республика Молдова","ПАРЛАМЕНТ","ЗАКОН № 164 от 30-07-2026","о внесении изменений в некоторые нормативные акты (развитие трансграничной энергетической инфраструктуры, актуализация полномочий по регулированию и повышение потенциала внедрения энергетических проектов)","Опубликован : 20-08-2026 в Buletinul Oficial № 382-385 статья № 406"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕДСЕДАТЕЛЬ ПАРЛАМЕНТА Игорь ГРОСУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"№ 164. Кишинэу, 30 июля 2026 г."}]}},"text_version":{"applies_on_snapshot":true,"date":"2026-08-20","doc_id":155906,"next_after_text":null,"next_date":null,"snapshot_date":"2026-11-17","snapshot_version":{"date":"2026-08-20","doc_id":155906,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ru"}}},"title":{"ro":"cu privire la modificarea unor acte normative (dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere, actualizarea competențelor de reglementare și sporirea capacității de implementare a unor proiecte energetice)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (развитие трансграничной энергетической инфраструктуры, актуализация полномочий по регулированию и повышение потенциала внедрения энергетических проектов)"},"versions":[{"date":"2026-08-20","doc_id":155906,"has_text":true,"is_latest":true,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155906&lang=ru"}}],"year":2026}