{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"active":true,"adopted":"2010-07-09","articles":{"ro":"/api/art/lp169-2010/ro/index.json","ru":"/api/art/lp169-2010/ru/index.json"},"base_slug":"lp169-2010","category":"laws","citation_status":null,"cited_by":[],"code":"LP169/2010","doc_id":24024,"emitter":{"ro":"PARLAMENTUL","ru":"ПАРЛАМЕНТ"},"full_name":{"ro":"LEGE Nr. 169 din 09.07.2010 pentru aprobarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)","ru":"ЗАКОН № 169 от 09.07.2010 об утверждении Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.)"},"has_text":true,"html":{"ro":"/ro/act/lp169-2010/","ru":"/ru/act/lp169-2010/"},"in_force_from":"2010-10-12","json":"/api/act/lp169-2010.json","norm_code":"LP169/2010","number":"169","official":false,"publication":{"ro":"Publicat : 12.10.2010 în MONITORUL OFICIAL Nr. 200-201 art. 660","ru":"Опубликован : 12.10.2010 в MONITORUL OFICIAL № 200-201 статья № 660"},"published":"2010-10-12","repealed_on":null,"schema":"legis-reader/act@1","slug":"lp169-2010","snapshot":{"date":"2026-11-17","manifest_sha256":"67a5600042101ee089d77f97dbaf1c4ad5c897f2865e7bfc3100334f1a85c39c"},"source_url":{"pdf":"https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/24024","ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ru"},"status":{"ro":"","ru":""},"status_key":"in_force","status_text":{"ro":"În vigoare","ru":"В силе"},"text":{"ro":{"amendments":[],"article_count":5,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Se aprobă Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013), expusă în anexă."}],"id":"art-1","label":"Art.1.","note_count":0,"num":"1","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Implementarea Strategiei menţionate va fi asigurată din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute la bugetele respective, precum şi în limitele mijloacelor provenite din alte surse, conform legislaţiei."}],"id":"art-2","label":"Art.2.","note_count":0,"num":"2","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale vor întreprinde, în limitele competenţelor atribuite, măsurile ce se impun pentru realizarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013) şi vor raporta anual, pînă la 1 martie, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei rezultatele obţinute."}],"id":"art-3","label":"Art.3.","note_count":0,"num":"3","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"va monitoriza şi va coordona procesul de implementare a Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"va generaliza informaţiile şi va prezenta anual, pînă la 1 aprilie, Guvernului şi Consiliului guvernamental pentru problemele persoanelor cu dizabilităţi un raport privind implementarea Strategiei."}],"id":"art-4","label":"Art.4.","note_count":0,"num":"4","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Guvernul va asigura realizarea prezentei legi şi va informa anual, pînă la 15 aprilie, Parlamentul despre implementarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MIHAI GHIMPU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nr. 169. Chişinău, 9 iulie 2010."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexă"}],"id":"art-5","label":"Art.5.","note_count":0,"num":"5","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010-2013) (denumită în continuare Strategie) este un document strategic ce vizează problematica persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova. Persoane cu dizabilităţi sînt persoanele cu deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, care, în interacţiune cu diverse obstacole, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În pofida acţiunilor întreprinse pe parcursul ultimilor ani atît la nivel naţional, cît şi local, accesul limitat al persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de infrastructură socială şi educaţie, obstacolele şi limitările de încadrare în cîmpul muncii, persistenţa modelului medical în stabilirea invalidităţii, precum şi predominarea formelor rezidenţiale de protecţie socială continuă să rămînă provocări majore ale sistemului actual de protecţie socială a acestei categorii de persoane."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Pentru atingerea obiectivului de asigurare a drepturilor sociale ale populaţiei, pentru ridicarea nivelului de trai şi promovarea bunăstării sociale asumate de Republica Moldova prin ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite, Strategia reprezintă o racordare a cadrului legal naţional la cel european. Accentuînd perspectivele de ajustare a sistemului legal naţional la standardele internaţionale în urma semnării, la 30 martie 2007, de către Republica Moldova, a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (denumită în continuare Convenţie), Strategia reafirmă angajarea Republicii Moldova în asigurarea realizării efective a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Activităţile prevăzute de Strategie respectă prevederile din Convenţie, care au caracter obligatoriu. Astfel, Strategia reprezintă o precondiţie a ratificării şi, ulterior, a implementării prevederilor Convenţiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, acţiunile prevăzute în Strategie sînt fundamentate de cadrul legislativ general de politici în domeniul dizabilităţii al Uniunii Europene. Astfel, dezvoltarea unei reţele naţionale de servicii destinate incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi preia modelele de bune practici din statele membre ale Uniunii Europene, bazate pe următoarele principii:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prevederile Strategiei stabilesc obiective şi acţiuni pe termen mediu, necesare pentru implementarea coerentă a prevederilor internaţionale privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi asumate de Republica Moldova. Scopul Strategiei, obiectivele şi acţiunile care se impun au fost elaborate conform Recomandărilor Rec(2006)5 ale Comitetului de Miniştri al statelor membre ale Consiliului Europei asupra Planului de acţiuni privind promovarea drepturilor şi a deplinei participări a persoanelor cu dizabilităţi în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi (2006–2015)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Elaborarea Strategiei a derivat din imperativul unei planificări strategice cu acţiuni coordonate şi necesare reformării sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, ţinîndu-se cont de cadrul legal şi strategic deja existent, de realizările şi de omisiunile politicilor implementate anterior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În scopul unei coordonări integrate a procesului de planificare sectorială a politicilor publice, Strategia a fost corelată cu documentele de politici din domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, aprobate de Parlamentul şi de Guvernul Republicii Moldova."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Incluziunea socială presupune un set de acţiuni multidimensionale în următoarele domenii: justiţie, protecţie socială, ocupare a forţei de muncă, sănătate, educaţie, transporturi, drumuri, construcţii, cultură, informare şi comunicare, destinate persoanelor aflate în situaţie de marginalizare socială, pentru crearea şi dezvoltarea oportunităţilor de asigurare a unui indice al calităţii vieţii, echivalent comunităţii în care trăiesc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Strategia reprezintă o continuitate operaţională a acţiunilor incluse în Strategia naţională de dezvoltare cu referire la dezvoltarea resurselor umane, la creşterea gradului de ocupare şi la promovarea incluziunii sociale, în special a gradului de reformare a metodologiei de evaluare şi determinare a dizabilităţii."}],"id":"s-1","label":"STRATEGIA DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI (2010–2013) INTRODUCERE","level":3,"lines":["STRATEGIA DE INCLUZIUNE SOCIALĂ","A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI (2010–2013)","INTRODUCERE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Subiectul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi devine tot mai actual în promovarea politicilor sociale ale mai multor state."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Analizînd aspectele ce influenţează negativ incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova, au fost evidenţiate mai multe dificultăţi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Cadrul de politici în Republica Moldova privind persoanele cu dizabilităţi este reprezentat doar de cîteva documente cu referire la protecţia socială a acestei categorii de populaţie, care nu respectă principiul coerenţei şi care, adesea, sînt fără acoperire financiară. În ultimii ani, cercetările şi studiile în domeniul protecţiei sociale a persoanelor cu dizabilităţi au fost reduse la număr, fapt ce explică dificultăţile din procesul de elaborare a politicilor în acest sector."},{"id":null,"spans":[[188,227,"l1"]],"t":"p","text":"4. Cadrul legislativ cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi este neuniform din punctul de vedere al definiţiilor şi al termenilor cu referire la dizabilitate. Totodată, deşi Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor defineşte noţiunile „invalid” şi „protecţie socială a invalizilor” şi stabileşte măsuri de protecţie socială a acestei categorii de persoane, ea are un caracter formal din cauza lipsei de acoperire financiară şi de mecanisme de implementare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. Analiza datelor statistice pentru ultimii ani remarcă tendinţa de creştere permanentă atît a numărului de persoane cu dizabilităţi, cît şi a indicelui de invaliditate. Dacă, în anul 2002, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi era de 141400, la 1 ianuarie 2010 numărul lor a ajuns la 176253. Ponderea femeilor în numărul persoanelor cu dizabilităţi este de cca 48%, iar cea a bărbaţilor de 52%. Aproximativ 60% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi locuiesc în mediul rural. După criteriul de vîrstă, printre persoanele cu dizabilităţi prevalează cele între 40 şi 59 de ani, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din cazuri. În ultimii 5 ani, printre maladiile invalidizante predomină bolile cardiovasculare (20,6%), tumorile maligne (19,3%), disfuncţiile psihice şi comportamentale (9,9%), bolile sistemului osos şi ale celui muscular (7,2%)."},{"id":null,"spans":[[22,61,"l1"]],"t":"p","text":"6. În conformitate cu Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor, „protecţia socială a invalizilor înseamnă crearea de către stat a condiţiilor pentru dezvoltarea lor individuală şi realizarea de către aceştia a capacităţilor, drepturilor şi libertăţilor în egală măsură cu toţi ceilalţi cetăţeni”. În prezent, protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi este asigurată prin: a) pensii şi prestaţii sociale; b) servicii sociale; c) servicii medicale; d) educaţie şi instruire; e) încadrare în cîmpul muncii; f) tratamente fiscale; g) accesibilitate la infrastructura socială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.1.1. Valoarea medie a pensiilor de invaliditate în ultimii 7 ani s-a majorat constant, în 2009 fiind de 3,4 ori mai mare decît în 2002 (în 2002 – 163,00 lei, în 2009 – 655,74 lei), creştere determinată de modificarea minimului garantat şi de indexarea pensiilor începînd cu anul 2003. Analiza ratei de înlocuire în această perioadă denotă o creştere mai lentă a pensiilor de invaliditate în comparaţie cu salariul mediu. Astfel, în anul 2002 salariul mediu era de 691,0 lei, iar în 2009, de 2747,6 lei, cu o creştere de cca 4 ori. Valoarea medie a pensiei de invaliditate în anul 2009 constituia 24% din salariul mediu."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.1.2. Tipurile de prestaţii sociale de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi sînt următoarele: a) alocaţiile sociale de stat; b) compensaţiile nominative; c) compensaţiile pentru călătorie în transportul în comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor); d) compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor; e) ajutorul material unic din Fondul republican şi din fondurile locale de susţinere socială a populaţiei; f) ajutorul social; g) indemnizaţiile; h) alocaţiile lunare de stat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.1.3. Numărul persoanelor cu dizabilităţi care beneficiază de prestaţii sociale este în continuă creştere. Spre exemplu, numărul beneficiarilor de compensaţii nominative a crescut de la 245668 în anul 2003 la 276070 în anul 2009. În acelaşi timp, numărul beneficiarilor de alocaţii sociale de stat s-a majorat de la 36035 în anul 2003 la 43282 în anul 2009."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2. Serviciile sociale reprezintă o formă importantă de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi. Actualmente, serviciile sociale sînt orientate preponderent spre satisfacerea necesităţilor primare (alimentare, cazare, îmbrăcăminte etc.), prestate, de regulă, în instituţii rezidenţiale. Serviciile alternative îngrijirii rezidenţiale orientate spre reabilitarea şi incluziunea socială rămîn a fi prestate în mare parte de administraţia publică locală în parteneriat cu sectorul asociativ."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2.1. Instituţiile sociale pentru copii, adolescenţi şi persoane adulte cu dizabilităţi. În Republica Moldova activează 109 centre sociale, create de autorităţile publice locale în colaborare cu Fondul de Investiţii Sociale, cu diferite organizaţii de binefacere şi cu susţinerea bugetului de stat, de ale căror servicii beneficiază cca 4820 de persoane în vîrstă şi de persoane cu dizabilităţi. În acest context, se adaugă 29 de aziluri pentru 791 de beneficiari persoane în vîrstă şi cu dizabilităţi; 6 centre de plasament pentru 134 de beneficiari; 32 de centre de zi pentru 2170 de beneficiari; 3 centre de reabilitare sociomedicală pentru 291 de beneficiari; 39 de centre mixte (servicii de zi şi plasament) pentru 1506 beneficiari. Pentru acordarea de servicii sociale copiilor cu dizabilităţi, actualmente în Republica Moldova activează 2 centre de plasament pentru copiii cu dizabilităţi, 19 centre de zi şi 5 centre mixte."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2.2. Serviciul de îngrijire la domiciliu. În anul 2009, acest serviciu a fost prestat de 2518 de lucrători sociali pentru 25953 de persoane. Din totalul persoanelor care au beneficiat de îngrijiri la domiciliu, cca 20% au fost persoane cu dizabilităţi. La moment, serviciul de îngrijire la domiciliu este suplinit de serviciile sociomedicale pentru reabilitare şi incluziune socială, oferite de sectorul asociativ prin intermediul echipelor multidisciplinare, cu implicarea comunităţii şi a familiilor persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2.3. Cantinele de ajutor social. În Republica Moldova funcţionează 130 de cantine de ajutor social de care beneficiază lunar 5906 de persoane în vîrstă, precum şi adulţi şi copii cu dizabilităţi, copii din familii socialmente vulnerabile. Acest serviciu este susţinut financiar preponderent de administraţia publică locală şi de Fondul Republican de Susţinere Socială a Populaţiei, prin intermediul fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2.4. Serviciul de reabilitare balneosanatorială. Anual, se oferă bilete de reabilitare sanatorială pentru cca 8900 de persoane în vîrstă şi de adulţi cu dizabilităţi. Persoanele în vîrstă şi adulţii cu dizabilităţi beneficiază de astfel de bilete gratuit, o dată la 3 ani; invalizilor de război acest drept li se oferă anual sau o dată la 2 ani prin achitarea valorii băneşti a acestui serviciu; însoţitorii persoanelor cu gradul I de invaliditate, care nu au posibilitatea deplasării autonome, beneficiază de scutire în proporţie de 70% din costul biletului."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.2.5. Asigurarea cu mijloace ajutătoare tehnice. Persoanele cu dizabilităţi care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul să obţină, gratuit sau în condiţii avantajoase, mijloace ajutătoare pentru tratament medical personal, sisteme ortetice şi protetice, încălţăminte ortopedică, mijloace ajutătoare pentru îngrijire, protecţie şi mobilitate personală, aparate de semnalizare şi audio-amplificare etc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.3. Serviciile medicale. Sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală oferă persoanelor cu dizabilităţi servicii de asistenţă medicală urgentă, de asistenţă medicală primară, de tratament ambulatoriu, de consultaţii şi investigaţii medicale în volumul prevăzut de programul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anii respectivi. Statutul de copil invalid şi atribuirea gradului de severitate se află în competenţa consiliului medical-consultativ al instituţiei medico-sanitare publice din teritoriu. Metodologia de evaluare este axată pe modelul medical care nu încurajează incluziunea socială (educaţională) a acestei categorii de copii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.4. Educaţia şi instruirea. Persoanele cu dizabilităţi au dreptul la educaţie, la instruire şi la pregătire profesională în instituţiile de învăţămînt. Potrivit legislaţiei în vigoare, aceste persoane beneficiază de instruire în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi de învăţămînt superior, inclusiv de bursă socială. Asigurarea cu cămin a acestei categorii de persoane se realizează după caz."},{"id":null,"spans":[[70,100,"l2"]],"t":"p","text":"6.4.1. Învăţămîntul special. Conform art. 33 din Legea învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995, învăţămîntul special este parte integrantă a sistemului de învăţămînt. Actualmente, în instituţii speciale sînt plasaţi cca 4000 de copii, dintre care: 240 cu deficienţe de vedere, 385 cu deficienţe de auz, 281 cu deficienţe locomotorii şi 3094 cu deficienţe mintale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.4.2. Educaţia şi instruirea la domiciliu a copiilor cu dizabilităţi au loc în cazul în care nu pot fi asigurate condiţiile necesare în instituţiile de învăţămînt, conform diagnosticului medical şi recomandărilor serviciilor medico-psiho-pedagogice."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.4.3. Exercitarea dreptului la educaţie în cadrul sistemului general de învăţămînt se realizează sporadic din cauza adaptării reduse a căilor de acces în instituţii, a mobilierului special, a programelor de învăţămînt etc. De asemenea, nivelul scăzut de incluziune socială a copiilor cu dizabilităţi în acest sistem este condiţionat şi de lipsa reglementărilor juridice care ar determina statutul cadrului didactic de sprijin. Acesta este un profesionist cu studii în domeniul pedagogiei, psihopedagogiei speciale, care oferă sprijin copiilor cu dizabilităţi în vederea integrării lor în procesul educaţional general. În ultimii ani se observă o tendinţă (din partea părinţilor) de a-şi înscrie copilul cu dizabilităţi într-o instituţie de învăţămînt de cultură generală. Republica Moldova dispune de practici pozitive în domeniu, susţinute de cele mai multe ori de sectorul asociativ şi/sau în parteneriat cu autorităţile publice locale şi avînd un caracter sporadic."},{"id":null,"spans":[[43,82,"l1"]],"t":"p","text":"6.5. Încadrarea în cîmpul muncii. Potrivit Legii nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor, persoanele cu dizabilităţi urmează să fie angajate la aceleaşi întreprinderi la care şi-au pierdut capacitatea de muncă. În cazul în care întreprinderea nu poate asigura acest loc de muncă, angajarea se face prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Conform aceluiaşi act legislativ, autorităţile administraţiei publice locale aprobă listele de funcţii şi de profesii care trebuie să fie ocupate prioritar de persoane cu dizabilităţi. Deopotrivă sînt stabilite şi normativele de rezervare, în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, a locurilor de muncă pentru acestea, care constituie cel puţin 5% din numărul total de angajaţi. Angajatorii care nu rezervă locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi sau care evită să le angajeze alocă în fondul de şomaj defalcări în valoare de un salariu mediu anual pentru fiecare loc de muncă neasigurat. Deşi legea prevede un mecanism de asigurare cu locuri de muncă a persoanelor cu dizabilităţi şi delimitează responsabilitatea diferitelor instituţii la implementarea acestuia, pînă în prezent lipseşte o politică socială coerentă de incluziune a acestor persoane pe piaţa forţei de muncă sau de asigurare cu servicii de orientare şi de formare profesională."},{"id":null,"spans":[[49,81,"l3"]],"t":"p","text":"6.6. Tratamente fiscale. Potrivit Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, anuităţile sub forma prestaţiilor de asigurări sociale (indemnizaţiilor) sînt surse de venit neimpozabile. Suma scutirii personale constituind 12000 lei pe an pentru persoanele cu dizabilităţi, iar contribuabilul persoană fizică rezidentă are dreptul la o scutire în sumă de 8100 lei anual pentru fiecare invalid din copilărie persoană întreţinută."},{"id":null,"spans":[[47,86,"l1"]],"t":"p","text":"6.7. Accesibilitate la infrastructura socială. Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor prevede crearea, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii, a unor condiţii speciale pentru accesul liber al persoanelor cu diferite grade de invaliditate (inclusiv al utilizatorilor de fotolii rulante) în blocuri de locuit, case, în obiectivele de menire socială şi de producţie, la folosirea liberă a transportului în comun şi a drumurilor de acces."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.7.1. Adaptarea obiectivelor de menire socială, a noilor blocuri de locuit şi a celor existente, a transportului public pentru asigurarea accesului liber al persoanelor cu dizabilităţi. Aceste transformări, în mare parte, sînt pur formale, nu corespund necesităţilor reale ale persoanelor cu dizabilităţi, iar investiţiile sînt minime."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6.7.2. Accesul la informaţie al persoanelor cu deficienţe de auz nu este asigurat prin traducerea în limbajul mimico-gestual a emisiunilor informative transmise de principalele posturi de televiziune din Republica Moldova, inclusiv a celor cu caracter juridic."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. Toleranţa societăţii faţă de problemele persoanelor cu dizabilităţi. Excluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi prin limitarea accesului la infrastructura socială, imperfecţiunile cadrului legal, deficienţa sistemului de protecţie socială reprezintă în sine stigme discriminatorii, fondate de prejudecăţi, de indiferenţă şi de intoleranţă faţă de necesităţile fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Analiza SWOT"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Părţile tari:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Părţile slabe:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Oportunităţi:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) existenţa unei experienţe pozitive în domeniul adaptării clădirilor şi spaţiului public la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Riscuri:"}],"id":"s-2","label":"I. DESCRIEREA SITUAŢIEI","level":3,"lines":["I. DESCRIEREA SITUAŢIEI"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8. Utilizarea în documentele de politici şi în actele legislative a termenilor depăşiţi în raport cu limbajul nediscriminatoriu internaţional generează abordări discriminatorii ale persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.1. Lipsa unei definiri legale şi unificate a noţiunilor ce se referă la dizabilitate continuă să persiste ca una dintre problemele cadrului legislativ-normativ în vigoare. În acest sens, legislaţia existentă utilizează diferit noţiunile „invalizi”, „persoane handicapate” şi „persoane cu dizabilităţi”, referindu-se la una şi aceeaşi categorie de persoane."},{"id":null,"spans":[[41,80,"l1"]],"t":"p","text":"8.2. Definirea noţiunii de „invalid” din Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor include persoanele cu dizabilităţi într-o categorie separată a populaţiei, cu drepturi speciale la asistenţă şi la protecţie socială. Iniţiind o abordare discriminatorie, bazată în parte pe modelul medical, definiţia actuală a invalidităţii pune accent pe pierderea (totală sau parţială) a anumitor abilităţi, nu pe capacităţile restante ale persoanelor cu dizabilităţi care să valorifice potenţialul uman al acestora şi să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului, asigurarea egalităţii de şanse şi a deplinei participări la viaţa comunitară."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"8.3. Definirea termenului „invaliditate” şi a termenilor juridici similari necesită revizuire, astfel încît aceştia să nu includă valenţe discriminatorii şi, totodată, să respecte standardele europene şi cele internaţionale care ţin de domeniul juridic, de domeniul protecţiei sociale şi de cel medical."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"9. Metodologia de stabilire a invalidităţii nu încurajează incluziunea socială. În stabilirea invalidităţii predomină modelul medical, orientat spre tratament, protejare şi segregare şi care nu vizează incluziunea socială, respectarea drepturilor şi a oportunităţilor egale sau a deplinei participări a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa socioeconomică din comunitate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"10. Susţinerea financiară deficitară. În pofida creşterii continue a cuantumului mediu al pensiei de invaliditate şi al altor prestaţii sociale, acestea nu garantează minimul necesar pentru asigurarea unui nivel de trai decent."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"11. Serviciile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi sînt slab dezvoltate. În actualul sistem de asistenţă socială nu există claritate privind prioritizarea serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi. Deşi unele dintre aceste servicii reprezintă o formă importantă de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, accesul la serviciile de calitate, în raport cu alte categorii ale populaţiei, rămîne destul de limitat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"12. Lipsa serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie pentru prevenirea dizabilităţii, lipsa intervenţiei precoce şi calitative în susţinerea familiei în care creşte un copil cu dizabilităţi sau care prezintă un astfel de risc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"13. Dezvoltarea insuficientă a sistemului de incluziune educaţională. Accesul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi este încă foarte limitat în ţara noastră. Lipsesc programe educaţionale cu caracter incluziv atît în ciclul preşcolar, cît şi în cel şcolar. Accesul redus la grădiniţe, în şcoli, la instituţii de învăţămînt superior şi la alte obiective de menire socială nu asigură dreptul persoanelor cu dizabilităţi la instruire şi la participare la viaţa socioculturală. Nu se încurajează admiterea persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile de învăţămînt superior."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"14. Lipseşte integrarea socială coerentă a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa forţei de muncă şi asigurarea acestora cu servicii de orientare, de formare şi de reabilitare profesională. Deşi actuala politică socială prevede acţiuni de plasare a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa forţei de muncă, mecanismele şi formele de asigurare cu servicii de orientare şi de formare profesională rămîn deficitare ca număr şi calitate."},{"id":null,"spans":[[164,203,"l1"]],"t":"p","text":"15. Mediul fizic/infrastructura socială nu sînt adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi. Accesul lor la mediul informaţional este foarte limitat. Deşi Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor garantează accesul liber al persoanelor cu dizabilităţi în blocurile de locuit, în obiectivele de menire socială şi de producţie, cele mai multe edificii, spre regret, continuă să fie construite fără adaptările arhitectonice de rigoare, fără a se aplica măsuri de sancţionare a nerespectării standardelor tehnice. Condiţiile (standardele) tehnice pentru construcţia căilor de acces sînt învechite. Mediul informaţional, la fel, este lipsit de adaptările necesare persoanelor cu dizabilităţi, fapt ce îngrădeşte liberul acces la informaţie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16. Toleranţa societăţii faţă de problemele persoanelor cu dizabilităţi şi discriminarea în bază de dizabilitate. Majoritatea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sînt reglementate de actele legislative şi normative, dar adesea rămîn declarative, fără mecanismul de aplicare în practică."},{"id":null,"spans":[[6,45,"l1"]],"t":"p","text":"16.1. Legea nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială a invalizilor garantează dreptul acestora la servicii sociale, la muncă, la asistenţă socială, la crearea de asociaţii care le protejează drepturile etc. Din lipsa mecanismelor de implementare şi acoperirii financiare, legea menţionată are un caracter formal."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"16.2. Monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi la instruire, la asistenţă medicală, la muncă, la acces la informaţie, la acces la viaţa culturală etc. se realizează sporadic şi insuficient. Legislaţia în domeniu nu este coerentă, fapt care generează lipsa unei abordări complexe în soluţionarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi. Aplicînd principiul de segregare în protecţia persoanelor cu dizabilităţi, actualul sistem creează şi aprofundează dependenţa de prestaţiile sociale (pensii, alocaţii, compensaţii), nu abordează reabilitarea activă a acestora şi nu încurajează un model de viaţă economic şi sociocultural participativ. Din această cauză, numeroase persoane cu dizabilităţi rămîn în continuare excluse din viaţa socială."}],"id":"s-3","label":"II. PROBLEMELE DE BAZĂ","level":3,"lines":["II. PROBLEMELE DE BAZĂ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Obiectivul general al Strategiei constă în armonizarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi la standardele europene şi internaţionale în vederea asigurării incluziunii sociale şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"18. Obiectivele specifice:"}],"id":"s-4","label":"III. OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE","level":3,"lines":["III. OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. În vederea racordării cadrului legislativ-normativ naţional la standardele europene şi la cele internaţionale privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19.1. Elaborarea şi adoptarea unei legi privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19.2. Evaluarea, modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul protecţiei sociale a persoanelor cu dizabilităţi în vederea racordării la noua lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20. În vederea reorganizării structurilor şi a instituţiilor responsabile de coordonarea sistemului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20.1. Reorganizarea structurii şi a modului de funcţionare a Centrului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CREMV) şi a subdiviziunilor lui teritoriale în Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (CNDDCM) cu subdiviziunile teritoriale respective. CNDDCM va determina atît dizabilitatea la copii, cît şi dizabilitatea şi capacitatea de muncă la adulţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20.2. Numirea, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi în structurile sale teritoriale, a responsabililor de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20.3. Atribuirea de competenţe consiliilor medicale consultative din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice în vederea eliberării recomandărilor medicale pentru satisfacerea necesităţilor speciale şi, respectiv, pentru accesarea serviciilor sociale de către persoanele de vîrstă pensionară;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"20.4. Crearea în cadrul CNDDCM a unui sistem informaţional automatizat de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21. În vederea elaborării şi aprobării unei noi metodologii de determinare a dizabilităţii la copii şi la adulţi, în conformitate cu prevederile Clasificării internaţionale a funcţionalităţii, dizabilităţii şi sănătăţii, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.1. Studierea şi sintetizarea experienţei internaţionale în domeniul determinării dizabilităţii şi a capacităţii de muncă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.2. Elaborarea şi aprobarea unei metodologii de determinare a gradului de dizabilitate la copii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.3. Elaborarea şi aprobarea unei metodologii de determinare a gradului de dizabilitate şi a nivelului capacităţii de muncă la persoanele adulte;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.4. Elaborarea şi aprobarea cerinţelor de calificare pentru specialiştii care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.5. Elaborarea şi aprobarea unor programe de instruire continuă a specialiştilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.6. Organizarea instruirii specialiştilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"21.7. Organizarea instruirii specialiştilor din Serviciul de stat de ocupare a forţei de muncă şi reabilitare profesională din cadrul ANOFM şi al structurilor sale teritoriale."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22. În vederea diversificării serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi,se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22.1. Acordarea diferitelor forme de asistenţă socială în funcţie de necesităţile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi, care se stabilesc în următoarele domenii: viaţa cotidiană, dezvoltarea personalităţii, activitatea profesională şi activitatea socială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22.2. Elaborarea regulamentelor de organizare şi de funcţionare, precum şi a standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale comunitare destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22.3. Crearea de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"22.4. Identificarea modalităţilor de asigurare a durabilităţii serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23. În vederea instituirii serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23.1. Elaborarea unui cadru normativ privind instituirea şi reglementarea activităţii serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie pentru copiii de la 0 la 3 ani;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"23.2. Organizarea instruirii specialiştilor implicaţi în procesul de acordare a serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24. În vederea adaptării programelor educaţionale la necesităţile speciale ale copiilor cu dizabilităţi, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24.1. Evaluarea necesităţilor educaţionale ale copiilor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24.2. Perfecţionarea, din perspectiva incluziunii sociale a copiilor cu dizabilităţi, a cadrului legislativ-normativ din domeniul învăţămîntului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24.3. Elaborarea unui nomenclator de servicii educaţionale pentru susţinerea incluziunii sociale în funcţie de dizabilitatea copilului şi de potenţialul său;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"24.4. Elaborarea şi aprobarea unui program de instruire continuă a pedagogilor care lucrează cu copii cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25. În vederea dezvoltării unui mecanism eficient de acordare a serviciilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.1. Elaborarea, de către CNDDCM, a unor mecanisme de determinare a necesităţilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.2. Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de orientare, de formare şi de reabilitare profesională şi la alte servicii oferite de ANOFM;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.3. Elaborarea unui cadru metodic de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.4. Elaborarea unor mecanisme de stimulare a angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.5. Încurajarea activităţii la domiciliu a persoanelor cu dizabilităţi în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii în vigoare, utilizarea noilor tehnologii informaţionale, precum şi activităţilor de muncă la distanţă etc.;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.6. Elaborarea unor mecanisme de dezvoltare şi de susţinere a întreprinderilor care oferă condiţii de muncă adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"25.7. Optimizarea normativelor de rezervare a locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilităţi în întreprinderi, instituţii şi organizaţii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26. În vederea adaptării infrastructurii sociale la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.1. Revizuirea standardelor tehnice şi actelor normative pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.2. Elaborarea de recomandări metodice privind adaptarea obiectivelor de menire socială (din domeniul sănătăţii, asistenţei sociale, instruirii, culturii) la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.3. Elaborarea de recomandări privind adaptarea transportului public la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.4. Elaborarea de recomandări privind adaptarea locuinţelor la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.5. Elaborarea de recomandări privind adaptarea sistemelor informa-ţionale, mass-mediei (televiziunea şi radioul, presa, internetul etc.) la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"26.6. Elaborarea de recomandări privind utilizarea limbajului mimico-gestual în sistemul informaţional."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) accesul sporit al persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială şi la mediul informaţional;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) sporirea participării sociale a persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27. În vederea informării publicului larg despre procesul de implementare a Strategiei, se vor întreprinde următoarele măsuri:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27.1. Organizarea anuală a campaniilor de marketing social cu referinţă la drepturile şi la oportunităţile de integrare socială a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27.2. Organizarea de seminare, conferinţe şi de alte evenimente publice despre reformarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"27.3. Colaborarea cu mass-media în scopul informării populaţiei despre măsurile de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, despre problemele cu care acestea se confruntă şi despre impactul reformelor în domeniul dizabilităţii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Rezultate scontate:"}],"id":"s-5","label":"IV.ACŢIUNILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI OBŢINEREA REZULTATELOR SCONTATE","level":3,"lines":["IV.ACŢIUNILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI OBŢINEREA REZULTATELOR SCONTATE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. Realizarea obiectivului general al Strategiei va crea suportul esenţial şi va reprezenta pilonul în armonizarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi cu standardele europene şi cele internaţionale în vederea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale acestora."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"29. Costurile aferente asistenţei tehnice corespund necesităţilor de realizare a obiectivelor specifice ale Strategiei, conform Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei, şi includ, în special, cheltuieli pentru:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) racordarea cadrului legislativ-normativ naţional la standardele europene şi la cele internaţionale privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) elaborarea şi aprobarea unei noi metodologii de determinare a dizabilităţii la copii şi la adulţi, în conformitate cu prevederile Clasificării internaţionale a funcţionalităţii, dizabilităţii şi sănătăţii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) elaborarea regulamentelor de organizare şi de funcţionare, precum şi a standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale comunitare, destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) dezvoltarea unui mecanism eficient de acordare a serviciilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) revizuirea standardelor tehnice şi a actelor normative în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"30. Implementarea graduală a Strategiei presupune reformarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu principiile incluziunii sociale, care vor putea fi estimate prin: a) modificarea metodologiei de stabilire a dizabilităţii, precondiţie ce va permite crearea de oportunităţi pentru acordarea unor măsuri de protecţie socială raţionale şi eficiente destinate persoanelor cu dizabilităţi; b) promovarea serviciilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională; încadrarea în cîmpul muncii; încurajarea angajatorilor în vederea creării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, remanieri care vor contribui la creşterea numărului de persoane cu dizabilităţi încadrate în cîmpul muncii; c) acordarea de asistenţă socială care să ofere persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea de a fi membri activi ai societăţii şi de a-şi îmbunătăţi prin manieră participativă calitatea vieţii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"31. Strategia prevede determinarea gradului dizabilităţii la copii şi a nivelului capacităţii de muncă la adulţi. Se preconizează ca, după evaluarea nivelului capacităţii de muncă şi estimarea procentuală a acesteia, persoanelor cu dizabilităţi să li se ofere oportunităţi reale şi nediscriminatorii de angajare în cîmpul muncii, dreptul la salarizare şi posibilităţi de a contribui la asigurările sociale de stat, ca la atingerea vîrstei de pensionare să obţină şanse legale şi egale de a beneficia de pensie pentru limită de vîrstă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"32. Strategia prevede trecerea de la actualul grad de invaliditate al persoanelor cu dizabilităţi la stabilirea valorii procentuale a capacităţii de muncă, cu recomandări de încadrare în cîmpul muncii, respectiv, cu eliberarea fondurilor în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale de stat care, ulterior, vor putea fi redirecţionate spre programele de orientare, de formare şi de reabilitare profesională, spre alte acţiuni de îmbunătăţire a asistenţei sociale pentru persoanele cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"33. Dezvoltarea reţelei de servicii sociale axate pe incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, care presupune cheltuieli mult mai reduse în comparaţie cu cele de întreţinere în serviciul de îngrijire rezidenţială."}],"id":"s-6","label":"V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE ŞI NEFINANCIARE)","level":3,"lines":["V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR","(FINANCIARE ŞI NEFINANCIARE)"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"34. Implementarea Strategiei presupune patru etape, care se specifică în acţiuni prioritare pentru fiecare an de implementare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"35. Etapa I – anul 2010"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Elaborarea şi aprobarea unui proiect de lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Vor fi efectuate în acest sens studii şi analize experienţelor şi practicilor altor state, în vederea asigurării incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, necesare pentru iniţierea reformei sistemului de protecţie socială în Republica Moldova. Concomitent, va demara la nivel naţional o campanie de informare şi de sensibilizare privind problemele şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"36. Etapa a II-a – anul 2011"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul protecţiei sociale, precum şi a standardelor tehnice în domeniul construcţiilor, în vederea racordării legislaţiei şi a standardelor la noile prevederi ale Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi; reformarea CREMV şi elaborarea unei metodologii noi privind determinarea dizabilităţii la copii şi la adulţi. Campania de informare şi de sensibilizare va avea drept scop mediatizarea reformelor din sistemul de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"37. Etapa a III-a – anul 2012"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Elaborarea şi aprobarea a noi cerinţe de calificare a specialiştilor care determină gradul de dizabilitate, nivelul capacităţii de muncă, precum şi a celor responsabili de orientarea, de formarea şi de reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi. În acest scop se vor organiza o serie de instruiri pentru specialiştii din domeniile vizate. Se vor reglementa serviciile medico-sociale de intervenţie timpurie şi de educaţie incluzivă, urmate de instruirea specialiştilor din acest domeniu. Campania de informare şi de sensibilizare va include mediatizarea rezultatelor obţinute în implementarea Strategiei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"38. Etapa a IV-a – anul 2013"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Definitivarea ajustării cadrului legislativ-normativ la prevederile Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. În acelaşi timp, se vor dezvolta şi se vor diversifica serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, serviciile medico-sociale de intervenţie timpurie şi de educaţie incluzivă, orientarea, formarea şi reabilitarea profesională. Un accent deosebit va fi pus pe asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială, la mediul informaţional şi la piaţa forţei de muncă. Campania de informare va avea drept scop promovarea practicilor de succes pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi şi rezultatele reformei sistemului de protecţie socială."}],"id":"s-7","label":"VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE","level":3,"lines":["VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"39. Strategia va fi implementată în baza Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei în perioada 2010–2013. Monitorizarea şi evaluarea impactului prezentei Strategii se vor efectua prin raportarea anuală Guvernului şi Parlamentului despre executarea ei."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"40. Planul de monitorizare include următoarele componente: a) monito-rizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni în baza indicatorilor Strategiei; b) caracterul executării (reorganizarea instituţională, schimbarea situaţiei grupurilor-ţintă); c) efectele implementării (economice, juridice, sociale etc.); d) implicarea responsabililor în executarea măsurilor prevăzute; e) cheltuielile financiare utilizate; f) termenele de implementare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"41. În planul de monitorizare se va indica sursa de informare. Informarea va conţine date cu caracter calitativ (analiza consecinţelor) şi cantitativ (date statistice)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"42. Sursele informaţionale pentru raportul consolidat vor fi oferite de subdiviziunile Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, de organe de resort, de autorităţi publice locale responsabile de implementarea Strategiei, de rezultatele studiilor şi de rapoarte independente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"43. Rapoartele anuale privind implementarea Strategiei vor fi elaborate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în baza rapoartelor prezentate de autorităţile publice centrale şi locale, de asociaţiile societăţii civile şi de alţi actori implicaţi în reformă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"44. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013) este expus în anexă, parte integrantă a prezentei Strategii."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexă"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"la Strategia de incluziune socială"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a persoanelor cu dizabilităţi"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"(2010–2013)"}],"id":"s-8","label":"VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI DE MONITORIZARE","level":3,"lines":["VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI DE MONITORIZARE"],"t":"part"},{"blocks":[{"head":true,"rows":[["Obiective/Acţiuni","Indicatori de progres","Responsabili","Parteneri","Termen de realizare","Costuri, mii lei"],["Anii","Total","Buget","Donaţii","Neacope- rite",""]],"t":"table"},{"head":true,"rows":[["1","2","3","4","5","6","7","8","9","10"],["1. Racordarea cadrului legislativ-normativ naţional la standardele europene şi la cele internaţionale privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi","","","","","2010","96,0","0,0","96,0","0,0"],["2011","96,0","0,0","96,0","0,0","","","","",""],["2012","96,0","0,0","96,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["1.1. Elaborarea şi adoptarea unei legi privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi","Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, elaborată şi adoptată","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ONG-uri","2010","2010","96,0","0,0","96,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["1.2. Evaluarea, modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul protecţiei sociale a persoanelor cu dizabilităţi în vederea racordării la noua lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi","Numărul de modificări şi completări ale legislaţiei, efectuate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ONG-uri","2011–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","96,0","0,0","96,0","0,0","","","","",""],["2012","96,0","0,0","96,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2. Reorganizarea structurilor şi a instituţiilor responsabile de coordonarea sistemului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi","","","","","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","13 308,1","5 677,4","0,0","7 630,7","","","","",""],["2012","19 536,7","5 677,4","0,0","13 859,3","","","","",""],["2013","13 611,2","5 677,4","0,0","7 933,8","","","","",""],["2.1. Reorganizarea structurii şi a modului de funcţionare a Centrului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CREMV) şi a subdiviziunilor lui teritoriale în Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă (CNDDCM) cu subdiviziunile teritoriale respective","Reformele structurale realizate la nivelul Centrului Republican de Expertiză Medicală Vitală","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor","2011–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","13 233,1","5 677,4","0,0","7 555,7","","","","",""],["2012","13 422,1","5 677,4","0,0","7 744,7","","","","",""],["2013","13 611,2","5 677,4","0,0","7 933,8","","","","",""],["2.2. Numirea, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi în structurile sale teritoriale, a responsabililor de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi","Unităţile responsabile de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, create în cadrul Agenţiei Naţio-nale pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2.3. Atribuirea de competenţe consiliilor medicale consultative din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice în vederea eliberării recomandărilor medicale pentru satisfacerea necesităţilor speciale şi pentru accesarea serviciilor sociale de către persoanele de vîrstă pensionară","Cadrul legislativ-normativ privind activitatea consiliilor medicale consultative a instituţiilor medico-sanitare publice, revizuit","Ministerul Sănătăţii","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","75,0","0,0","0,0","75,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2.4. Crearea în cadrul CNDDCM a unui sistem informaţional automatizat de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi","Sistemul automatizat de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi creat în cadrul Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă)","Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Casa Naţională de Asigurări Sociale","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","6 114,6","0,0","0,0","6 114,6","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3. Elaborarea şi aprobarea unei noi metodologii de determinare a dizabilităţii la copii şi la adulţi, în conformitate cu prevederile Clasificării internaţionale a funcţionalităţii, dizabilităţii şi sănătăţii","","","","","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","160,9","0,0","124,8","36,1","","","","",""],["2012","737,7","0,0","0,0","737,7","","","","",""],["2013","496,0","0,0","0,0","496,0","","","","",""],["3.1 Studierea şi sintetizarea experienţei internaţionale în domeniul determinării dizabilităţii şi a capacităţii de muncă","Vizite de studiu şi conferinţe internaţionale în domeniul dizabilităţii şi al capacităţii de muncă desfăşurate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă), Ministerul Sănătăţii","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","36,1","0,0","0,0","36,1","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3.2. Elaborarea şi aprobarea unei metodologii de determinare a gradului de dizabilitate la copii","Actele normative cu referinţă la metodologia de determinare a gradului de dizabilitate, elaborate şi aprobate","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, (Consiliul Naţional pentru Determinarea Diza-bilităţii şi a Capaci-tăţii de Muncă)","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","62,4","0,0","62,4","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3.3. Elaborarea şi aprobarea unei metodologii de determinare a dizabilităţii şi a capacităţii de muncă la persoanele adulte","Actele normative cu referinţă la metodologia de determinare a dizabilităţii şi a capacităţii de muncă, elaborate şi aprobate","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, (Consiliul Naţional pentru Determinarea Diza-bilităţii şi a Capaci-tăţii de Muncă)","Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","62,4","0,0","62,4","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3.4. Elaborarea şi aprobarea cerinţelor de calificare pentru specialiştii care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă","Cerinţele de calificare pentru specialiştii care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă, elaborate şi aprobate","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","124,8","0,0","0,0","124,8","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3.5. Elaborarea şi aprobarea unor programe de instruire continuă a specialiştilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă","Programele de instru-ire continuă a specia-liştilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă, elaborate şi aprobate","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","124,8","0,0","0,0","124,8","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["3.6. Organizarea instruirii specialiştilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă","Instruirea specialiş-tilor care determină gradul de dizabilitate şi nivelul capacităţii de muncă, desfăşurată","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Educaţiei, mediul academic, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","376,1","0,0","0,0","376,1","","","","",""],["2013","384,0","0,0","0,0","384,0","","","","",""],["3.7. Organizarea instruirii specialiştilor din Serviciul de stat de ocupare a forţei de muncă şi reabilitare profesională din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi al structurilor sale teritoriale","Instruirea specialişti-lor din Serviciul de stat de ocupare a forţei de muncă şi reabili-tare profesională din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi al structu-rilor sale teritoriale, desfăşurată","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Educaţiei, mediul academic, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","112,0","0,0","0,0","112,0","","","","",""],["2013","112,0","0,0","0,0","112,0","","","","",""],["4. Diversificarea serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi","","","","","2010","2 546,0","0,0","2 546,0","0,0"],["2011","2 130,0","0,0","2 130,0","0,0","","","","",""],["2012","192,0","0,0","192,0","0,0","","","","",""],["2013","1 064,0","872,0","192,0","0,0","","","","",""],["4.1. Acordarea diferitelor forme de asistenţă socială în funcţie de necesităţile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi, care se stabilesc în următoa-rele domenii: viaţa cotidiană, dezvoltarea personalităţii, activitatea profesională şi activitatea socială","Planuri individuale de asistenţă socială, elaborate şi implementate","Autorităţile publice locale","Autorităţile publice locale, ONG-uri","2010–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["4.2. Elaborarea regulamentelor de organizare şi de funcţio-nare, precum şi a standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale comunitare destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.","Regulamentele de organizare şi de funcţionare, precum şi standardele minime de calitate pentru fiecare serviciu, elaborate şi aprobate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2013","2010","192,0","0,0","192,0","0,0"],["2011","192,0","0,0","192,0","0,0","","","","",""],["2012","192,0","0,0","192,0","0,0","","","","",""],["2013","192,0","0,0","192,0","0,0","","","","",""],["4.3. Crearea de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.","Numărul serviciilor sociale create (12 servicii)","Autorităţile publice locale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2013","2010","2 354,0","0,0","2 354,0","0,0"],["2011","1 938,0","0,0","1 938,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["4.4. Identificarea modalităţilor de asigurare a durabilităţii serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi: locuinţe protejate, case comunitare, asistenţă parentală profesionistă pentru copii cu dizabilităţi, plasament de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale, asistent personal etc.","Numărul serviciilor sociale implementate şi funcţionale (12 servicii)","Autorităţile publice locale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","872,0","872,0","0,0","0,0","","","","",""],["5. Instituirea serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie","","","","","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","196,9","0,0","0,0","196,9","","","","",""],["2013","295,4","0,0","0,0","295,4","","","","",""],["5.1. Elaborarea unui cadru normativ privind instituirea şi reglementarea activităţii serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie pentru copiii de la 0 – la 3 ani","Cadrul normativ privind instituirea şi modul de activitate a serviciului medico-social de intervenţie timpurie pentru copiii de la 0 la 3 ani, elaborat","Ministerul Sănătăţii","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["5.2. Organizarea instruirii specialiştilor implicaţi în procesul de acordare a serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie","Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de acordare a serviciilor de intervenţie timpurie, realizată","Ministerul Sănătăţii","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012–2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","196,9","0,0","0,0","196,9","","","","",""],["2013","295,4","0,0","0,0","295,4","","","","",""],["6. Adaptarea programelor educaţionale la necesităţile speciale ale copiilor cu dizabilităţi","","","","","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","254,8","0,0","0,0","254,8","","","","",""],["2013","124,8","0,0","0,0","124,8","","","","",""],["6.1. Evaluarea necesităţilor educaţionale ale copiilor cu dizabilităţi","Necesităţile educaţionale evaluate","Ministerul Educaţiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","130,0","0,0","0,0","130,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["6.2. Perfecţionarea, din perspectiva incluziunii sociale a copiilor cu dizabilităţi, a cadrului legislativ-normativ din domeniul învăţămîntului","Cadrul legislativ-normativ din domeniul învăţămîntului din perspectiva incluziunii sociale, îmbunătăţit","Ministerul Educaţiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","124,8","0,0","0,0","124,8","","","","",""],["6.3. Elaborarea unui nomenclator de servicii educaţionale pentru susţinerea incluziunii sociale în funcţie de dizabilitatea copilului şi de potenţialul său","Nomenclatorul de servicii educaţionale pentru susţinerea incluziunii sociale în funcţie de gradul de dizabilitate, elaborat","Ministerul Educaţiei","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","124,8","0,0","0,0","124,8","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["6.4. Elaborarea şi aprobarea unui program de instruire continuă a pedagogilor care lucrează cu copii cu dizabilităţi","Programul de instruire continuă a pedago-gilor care lucrează cu copii cu dizabilităţi, elaborat şi aprobat","Ministerul Educaţiei","Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, instituţiile de învăţămînt superior","2013","2011","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["7. Dezvoltarea unui mecanism eficient de acordare a serviciilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi","","","","","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","156,0","0,0","156,0","0,0","","","","",""],["2012","312,0","0,0","0,0","312,0","","","","",""],["2013","156,0","0,0","0,0","156,0","","","","",""],["7.1. Elaborarea de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă a unor mecanisme de determinare a necesităţilor de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi","Mecanismul de determinare a necesităţilor de orientare, formare şi reabilitare profesională, elaborat şi aprobat","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă","Ministerul Sănătăţii, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2011","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","78,0","0,0","78,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["7.2. Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de orientare, de formare şi de reabilitare profesională şi la alte servicii oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Cadrul legislativ-normativ, administrativ şi organizatoric privind orientarea, formarea şi reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi, elaborat şi aprobat","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă","Ministerul Sănătăţii, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2011–2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","78,0","0,0","78,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["7.3. Elaborarea unui cadru metodic de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi","Cadrul metodic de orientare, de formare şi de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, elaborat şi aprobat","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă","Ministerul Sănătăţii, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["7.4. Elaborarea unor mecanisme de stimulare a angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi","Mecanismele de stimulare a angajatorilor, elaborate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Economiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["7.5. Încurajarea activităţii la domiciliu a persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii în vigoare, utilizarea noilor tehnologii informaţionale, precum şi a activităţilor de muncă la distanţă","Mecanismele de stimulare a activităţii la domiciliu, îmbunătăţite","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Economiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["7.6. Elaborarea unor mecanisme de dezvoltare şi de susţinere a întreprinderilor care oferă condiţii de muncă adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","Mecanismele de dezvoltare şi de susţinere a întreprinderilor care oferă condiţii de muncă adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, elaborate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Economiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["7.7. Optimizarea normativelor de rezervare a locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilităţi în întreprinderi, instituţii şi organizaţii","Mecanismele de rezervare a locurilor de muncă, îmbunătăţite","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă","Ministerul Economiei, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["8. Adaptarea infrastructurii sociale la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","","","","","2010","74,4","0,0","74,4","0,0"],["2011","156,0","0,0","156,0","0,0","","","","",""],["2012","156,0","0,0","0,0","156,0","","","","",""],["2013","390,0","0,0","0,0","390,0","","","","",""],["8.1. Revizuirea standardelor tehnice şi actelor normative pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială","Numărul de standarde tehnice şi de acte normative, revizuite","Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2013","2010","74,4","0,0","74,4","0,0"],["2011","156,0","0,0","156,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["8.2. Elaborarea de recomandări metodice privind adaptarea obiectivelor de menire socială (din domeniul sănătăţii, asistenţei sociale, instruirii, culturii) la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","Recomandările metodice privind adaptarea mediului public de stat, elaborate şi aprobate","Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2012","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["8.3. Elaborarea de recomandări privind adaptarea transportului public la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","Recomandările privind adaptarea transportului public, elaborate şi aprobate","Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale","Autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["8.4. Elaborarea de recomandări privind adaptarea locuinţelor la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","Recomandările de adaptare a locuinţelor la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, elaborate şi aprobate","Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale","Autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["8.5. Elaborarea de recomandări privind adaptarea sistemelor informaţionale, mass-mediei (televiziunea şi radioul, presa, internetul etc.) la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi","Recomandările privind adaptarea sistemelor informaţionale, mass-mediei la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, elaborate şi difuzate","Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["8.6. Elaborarea de recomandări privind utilizarea limbajului mimico-gestual în sistemul informaţional","Recomandările privind utilizarea limbajului mimico-gestual în sistemul informaţional, elaborate","Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului","ONG-uri şi parteneri internaţionali","2013","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","78,0","0,0","0,0","78,0","","","","",""],["9. Informarea publicului larg despre procesul de implementare a Strategiei","","","","","2010","54,5","0,0","54,5","0,0"],["2011","161,5","0,0","161,5","0,0","","","","",""],["2012","197,2","0,0","0,0","197,2","","","","",""],["2013","184,2","0,0","0,0","184,2","","","","",""],["9.1. Organizarea anuală a campaniilor de marketing social cu referinţă la drepturile şi la oportunităţile de integrare socială a persoanelor cu dizabilităţi","Campaniile de marketing social, realizate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2013","2010","39,7","0,0","39,7","0,0"],["2011","67,6","0,0","67,6","0,0","","","","",""],["2012","93,6","0,0","0,0","93,6","","","","",""],["2013","80,6","0,0","0,0","80,6","","","","",""],["9.2. Organizarea de seminare, conferinţe şi de alte evenimente publice despre reformarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi","Numărul de seminare, conferinţe şi de evenimente publice, organizate","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","2010–2013","2010","14,8","0,0","14,8","0,0"],["2011","93,9","0,0","93,9","0,0","","","","",""],["2012","103,6","0,0","0,0","103,6","","","","",""],["2013","103,6","0,0","0,0","103,6","","","","",""],["9.3. Colaborarea cu mass-media în scopul informării populaţiei despre măsurile de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, despre problemele cu care acestea se confruntă şi despre impactul reformelor în domeniul dizabilităţii","Numărul de apariţii media cu referinţă la situaţia persoanelor cu dizabilităţi şi la reforma în domeniul dizabilităţii","Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei","Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autorităţile publice locale, ONG-uri şi parteneri internaţionali","Permanent","2010","0,0","0,0","0,0","0,0"],["2011","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2012","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["2013","0,0","0,0","0,0","0,0","","","","",""],["Total costul strategiei","","","","","2010","2 770,9","0,0","2 770,9","0,0"],["2011","16 168,5","5 677,4","2 824,3","7 666,8","","","","",""],["2012","21 679,3","5 677,4","288,0","15 713,9","","","","",""],["2013","16 321,6","6 549,4","192,0","9 580,2","","","","",""],["Total","56 940,3","17904,2","6 075,2","32 960,9","","","","",""]],"t":"table"}],"id":"s-9","label":"PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI (2010–2013)","level":3,"lines":["PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ","A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI (2010–2013)"],"t":"part"}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP821/1991","href":null,"id":"l1","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind protecţia socială a invalizilor","ru":"о социальной защите инвалидов"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP547/1995","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"învăţămîntului","ru":"об образовании"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CP1163/1997","href":"/ro/act/cp1163-1997/","id":"l3","kind":"number","slug":"cp1163-1997","status":"in_corpus","title":{"ro":"COD FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA","ru":"НАЛОГОВЫЙ КОДЕКС"},"url":null}],"masthead":["Republica Moldova","PARLAMENTUL","LEGE Nr. 169 din 09-07-2010","pentru aprobarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)","Publicat : 12-10-2010 în Monitorul Oficial Nr. 200-201 art. 660"],"note_count":0,"segmentation":"headings","tail":[]},"ru":{"amendments":[],"article_count":5,"body":[{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Утвердить Стратегию социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.), представленную в приложении."}],"id":"art-1","label":"Ст.1.","note_count":0,"num":"1","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Реализация указанной Стратегии обеспечивается за счет и в пределах ассигнований, предусмотренных в соответствующих бюджетах, а также в пределах средств, поступающих из других источников, согласно законодательству."}],"id":"art-2","label":"Ст.2.","note_count":0,"num":"2","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Центральным отраслевым органам публичного управления и органам местного публичного управления принять необходимые меры по реализации Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.) в пределах предоставленных полномочий и ежегодно до 1 марта представлять отчет Министерству труда, социальной защиты и семьи о достигнутых результатах."}],"id":"art-3","label":"Ст.3.","note_count":0,"num":"3","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерству труда, социальной защиты и семьи: осуществлять мониторинг и координирование процесса реализации Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.); обобщать сведения и представлять ежегодно до 1 апреля Правительству и Правительственному совету по проблемам лиц с ограниченными возможностями отчет о реализации указанной Стратегии."}],"id":"art-4","label":"Ст.4.","note_count":0,"num":"4","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правительству обеспечить исполнение настоящего закона и ежегодно до 15 апреля информировать Парламент о реализации Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.). ПРЕДСЕДАТЕЛЬ ПАРЛАМЕНТА Михай ГИМПУ № 169. Кишинэу, 9 июля 2010 г."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"СТРАТЕГИЯ СОЦИАЛЬНОЙ ИНТЕГРАЦИИ ЛИЦ С ОГРАНИЧЕННЫМИ ВОЗМОЖНОСТЯМИ (2010–2013 гг.) ВВЕДЕНИЕ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Стратегия социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.) (далее – Стратегия) является стратегическим документом по проблемам лиц с ограниченными возможностями в Республике Молдова. Лицами с ограниченными возможностями являются лица с продолжительными физическими, психическими, интеллектуальными или сенсорными ограничениями возможностей, которые наряду с препятствиями различного характера могут мешать полному и эффективному участию этих лиц в жизни общества наравне с другими лицами. Несмотря на предпринимаемые на протяжении последних лет меры как на национальном, так и на местном уровнях, недостаточный доступ лиц с ограниченными возможностями к услугам социальной инфраструктуры и образования, барьеры и ограничения в трудоустройстве, в основном медицинский принцип установления инвалидности, а также преобладание институциональных форм социальной защиты продолжают оставаться главными вызовами действующей системы социальной защиты указанной категории лиц. В целях реализации задач обеспечения социальных прав населения, повышения уровня жизни и продвижения социального благополучия, которые стоят перед Республикой Молдова в связи с ратификацией пересмотренной Европейской социальной хартии, Стратегия обеспечивает гармонизацию национальной законодательной базы с европейской. Уделяя особое внимание вопросам приведения национальной законодательной базы в соответствие с международными стандартами в связи с подписанием 30 марта 2007 года Республикой Молдова Конвенции Организации Объединенных Наций о правах лиц с ограниченными возможностями (далее – Конвенция), настоящая Стратегия подтверждает приверженность Республики Молдова обеспечению эффективной реализации прав лиц с ограниченными возможностями. Предусмотренные Стратегией мероприятия соответствуют положениям Конвенции, являющимся обязательными для выполнения. Таким образом, Стратегия является необходимым предварительным условием для ратификации и последующей реализации положений Конвенции. В контексте европейской интеграции Республики Молдова предусматриваемые Стратегией меры базируются на общей законодательной основе, устанавливающей политики Европейского Союза в области лиц с ограниченными возможностями. Следовательно, развитие национальной сети услуг, предназначенных для социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями, основывается на положительном опыте государств–членов Европейского Союза, базирующемся на следующих принципах: a) соблюдение основных прав и свобод человека; b) предупреждение и пресечение дискриминации; c) равное отношение при найме на работу и обеспечении занятости; d) защита от пренебрежительного отношения и злоупотреблений; e) повышение ответственности сообщества; f) консультирование с лицами с ограниченными возможностями при разработке и внедрении предназначенных для них услуг; g) индивидуальное планирование и предоставление услуг для лиц с ограниченными возможностями; h) поддержка и укрепление естественной среды проживания лиц с ограниченными возможностями (семья и сообщество) и предупреждение их размещения в учреждениях интернатного типа; i) обеспечение участия лиц с ограниченными возможностями в социальной, экономической и культурной жизни сообщества. В Стратегии устанавливаются цели и действия на среднесрочный период, необходимые для согласованной реализации международных положений по защите прав лиц с ограниченными возможностями, принятых Республикой Молдова. Цель Стратегии, необходимые задачи и действия были разработаны в соответствии с Рекомендациями Rec(2006)5 Комитета министров государствам–членам Совета Европы о Плане действий Совета Европы по содействию правам и полноправному участию лиц с ограниченными возможностями в общественной жизни: улучшение качества жизни лиц с ограниченными возможностями (2006–2015 гг.). Разработка Стратегии вытекает из необходимости стратегического планирования и согласования мер, необходимых для реформирования системы социальной защиты лиц с ограниченными возможностями, с учетом существующей законодательной и стратегической базы, достижений и упущений уже реализованных стратегических политик. В целях комплексного координирования процесса секторального планирования публичных политик положения Стратегии соотнесены с основополагающими документами в области социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями, утвержденными Парламентом и Правительством Республики Молдова. Социальная интеграция предусматривает комплекс многопрофильных мер в области юстиции, социальной защиты, занятости рабочей силы, здравоохранения, образования, транспорта, дорог, строительства, культуры, информирования и коммуникаций в отношении лиц, находящихся в ситуации социального отчуждения, в целях создания и развития возможностей по обеспечению показателей качества жизни этих лиц, эквивалентных показателям сообщества, в котором они живут. Стратегия представляет собой операциональное продолжение мер Национальной стратегии развития, касающихся развития человеческих ресурсов, повышения уровня занятости и продвижения социальной интеграции, в частности изменения методики оценки и установления ограничения возможностей."}],"id":"art-5","label":"Ст.5.","note_count":0,"num":"5","part":null,"repealed":false,"t":"article","title":""},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[2561,2589,"l1"],[3818,3846,"l1"],[11082,11108,"l2"],[12794,12822,"l1"],[14181,14218,"l3"],[14674,14702,"l1"]],"t":"p","text":"1. Проблема социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями становится все более актуальной в процессе реализации социальных политик для многих государств. 2. При анализе аспектов, негативно воздействующих на социальную интеграцию лиц с ограниченными возможностями в Республике Молдова, был выявлен целый ряд трудностей: a) отсутствие единой политики и взаимосвязанной законодательной основы в области социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; b) несогласованность национальной законодательной базы с европейскими и международными стандартами в области обеспечения прав лиц с ограниченными возможностями; c) отсутствие единой системы регистрации и учета лиц с ограниченными возможностями; d) преобладание медицинских методов установления инвалидности, не поощряющих социальную интеграцию; e) низкий уровень социальных выплат, повышающий риск бедности для лиц с ограниченными возможностями; f) преобладание институциональных форм социальной защиты детей с ограниченными возможностями, что непосредственно влияет на семейные отношения и создает трудности для их социальной интеграции; g) отсутствие медико-социальных услуг по раннему вмешательству в целях предупреждения и минимизации негативных последствий для развития и здоровья детей младшего возраста; h) сохраняющаяся слаборазвитая система включения в образовательный процесс лиц с ограниченными возможностями; i) низкий уровень трудоустройства лиц с ограниченными возможностями вследствие роста конкуренции на рынке рабочей силы, недостаточная согласованность между областями занятости рабочей силы и областью социальной защиты указанной категории лиц; j) лимитированный доступ лиц с ограниченными возможностями к объектам социальной инфраструктуры; k) равнодушие общества к проблемам лиц с ограниченными возможностями. 3. Основополагающая база в отношении лиц с ограниченными возможностями представлена в Республике Молдова только несколькими документами, касающимися социальной защиты данной категории населения, к тому же эти документы не отвечают принципу взаимной согласованности и часто не имеют финансового покрытия. В последние годы проводилось мало исследований и разработок в области социальной защиты лиц с ограниченными возможностями, что объясняет имеющиеся трудности в разработке политик в данной области. 4. Законодательная база в области прав лиц с ограниченными возможностями не унифицирована с точки зрения определений и терминов, касающихся физических, психических, интеллектуальных и сенсорных ограничений. Несмотря на то, что Закон о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года определяет понятия “инвалид” и “социальная защита инвалидов” и устанавливает меры социальной защиты для данных категорий лиц, он носит формальный характер в связи с отсутствием финансового покрытия и механизмов реализации. 5. Анализ статистических данных за последние годы свидетельствует о тенденции постоянного роста как количества лиц с ограниченными возможностями, так и показателя инвалидности. Если в 2002 году общее число лиц с ограниченными возможностями составляло 141 400 человек, то на 1 января 2010 года оно достигло 176 253 человек. Удельный вес женщин среди лиц с ограниченными возможностями составляет около 48%, а мужчин – 52%. Приблизительно 60% от общего числа лиц с ограниченными возможностями проживают в сельской местности. По возрастному составу среди лиц с ограниченными возможностями превалируют лица в возрасте от 40 до 59 лет, составляя более двух третей об общего числа. Среди болезней, на основании которых была установлена инвалидность, в последние пять лет преобладают кардиоваскулярные заболевания (20,6%), злокачественные опухоли (19,3%), психические и поведенческие расстройства (9,9%) и заболевания костно-мышечной системы (7,2%). 6. В соответствии с Законом о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года “социальная защита инвалидов означает создание государством условий для их индивидуального развития и реализации ими своих способностей, прав и свобод наравне со всеми остальными гражданами”. В настоящее время социальная защита лиц с ограниченными возможностями обеспечивается посредством: a) пенсий и социальных выплат; b) социальных услуг; c) медицинских услуг; d) воспитания и обучения; e) трудоустройства; f) налоговых льгот; g) доступности социальной инфраструктуры. 6.1. Пенсии и социальные выплаты. Число лиц с ограниченными возможностями, получающих пенсии через посредство государственной системы социального обеспечения, постоянно растет. Несмотря на то, что по сравнению с общей численностью населения число лиц с разной группой инвалидности относительно невелико и составляет 4,9%, в соотношении с числом получателей пенсий этот показатель составляет около 24,8%. Таким образом, каждый четвертый получатель пенсии относится к категории лиц с группой инвалидности. 6.1.1. Средний размер пенсий по инвалидности в последние 7 лет постоянно увеличивался и в 2009 году был в 3,4 раза больше, чем в 2002 году (в 2002 г. – 163,00 лея, в 2009 г. – 655,74 лея). Этот рост был обусловлен изменением гарантированного минимума и индексацией пенсий начиная с 2003 года. Анализ размера выплат за указанный период свидетельствует о том, что размер пенсий по инвалидности увеличивался медленнее, чем размер средней заработной платы. Так, в 2002 году средняя заработная плата составляла 691,0 лея, а в 2009 году – 2747,6 лея, увеличившись примерно в 4 раза. Средний размер пенсии по инвалидности в 2009 году составлял 24% от средней заработной платы. 6.1.2. Социальные выплаты, получаемые лицами с ограниченными возможностями, включают в себя следующие виды: a) государственные социальные выплаты; b) адресные компенсации; c) компенсации на проезд в общественном городском, пригородном и междугородном транспорте (за исключением такси); d) компенсация расходов по транспортному обслуживанию лиц с нарушениями опорно-двигательного аппарата; e) единовременная материальная помощь из Республиканского фонда социальной поддержки населения и местных фондов социальной поддержки населения; f) социальная помощь; g) пособия; h) ежемесячные государственные пособия. 6.1.3. Число лиц с ограниченными возможностями, получающих социальные пособия, постоянно растет. Так, число получателей адресных компенсаций возросло с 245 668 человек в 2003 году до 276 070 человек в 2009 году, а число лиц, получающих государственные социальные пособия, за этот период увеличилось с 36 035 человек до 43 282 человек. 6.2. Социальные услуги являются важной формой социальной защиты лиц с ограниченными возможностями. В настоящее время социальные услуги ориентированы в основном на удовлетворение первоочередных нужд (питание, проживание, одежда и т.д.) и предоставляются, как правило, в интернатных учреждениях. Услуги, альтернативные интернатному уходу, направленные на реабилитацию и социальную интеграцию, продолжают предоставляться большей частью органами местного публичного управления в партнерстве с сектором общественных объединений. 6.2.1. Социальные учреждения для детей, подростков и взрослых с ограниченными возможностями. В Республике Молдова действуют 109 социальных центров, созданных местными органами публичной власти в сотрудничестве с Фондом социальных инвестиций и различными благотворительными организациями при поддержке государственного бюджета. Услугами этих центров пользуются 4820 пожилых людей и лиц с ограниченными возможностями. В числе указанных учреждений действуют 29 домов для престарелых и лиц с ограниченными возможностями для 791 пользователя; 6 центров размещения для 134 пользователей; 32 дневных центра для 2170 пользователей; 3 центра медико-социальной реабилитации для 291 пользователя; 39 смешанных центров (услуги по дневному уходу и размещению) для 1506 пользователей. Для оказания социальных услуг детям с ограниченными возможностями в настоящее время в Республике Молдова действуют 2 центра размещения детей с ограниченными возможностями, 19 дневных центров и 5 смешанных центров. 6.2.2. Услуга по уходу на дому. В 2009 году эту услугу предоставляли 2518 социальных работников для 25 953 человек. Из общего числа лиц, воспользовавшихся услугой по уходу на дому, около 20% составляют лица с ограниченными возможностями. На данный момент услуга по уходу на дому дополнена медико-социальными услугами по реабилитации и социальной интеграции, предоставляемыми сектором общественных объединений через посредство многодисциплинарных групп с привлечением сообщества и семей лиц с ограниченными возможностями. 6.2.3. Столовые социальной помощи. В Республике Молдова функционируют 130 столовых социальной помощи, услугами которых ежемесячно пользуются 5906 пожилых людей, а также взрослых лиц и детей с ограниченными возможностями, детей из социально уязвимых семей. Эта услуга финансируется преимущественно органами местного публичного управления и Республиканским фондом социальной поддержки населения через посредство местных фондов социальной поддержки населения. 6.2.4. Услуги по санаторно-курортной реабилитации. Ежегодно путевки для санаторного лечения предоставляются около 8900 пожилым лицам и взрослым лицам с ограниченными возможностями. Пожилым лицам и взрослым лицам с ограниченными возможностями такие путевки предоставляются бесплатно один раз в три года; инвалидам войны это право предоставляется ежегодно или один раз в два года путем оплаты денежной стоимости этой услуги; лицам, сопровождающим инвалидов I группы, которые не могут самостоятельно передвигаться, предоставляется скидка в размере 70% от стоимости путевки. 6.2.5. Обеспечение вспомогательными техническими средствами. Лица с ограниченными возможностями, постоянно проживающие на территории Республики Молдова, имеют право на получение бесплатно или на льготных условиях вспомогательных средств для индивидуального медицинского лечения, протезно-ортопедических изделий, ортопедической обуви, специальных средств для индивидуального ухода, защиты и передвижения, сигнализаторов, звукоусиливающей аппаратуры и др. 6.3. Медицинские услуги. Система обязательного медицинского страхования предоставляет лицам с ограниченными возможностями услуги по неотложной медицинской помощи, первичной медицинской помощи, амбулаторному лечению, медицинские консультации и обследования в объеме, предусмотренном единой программой обязательного медицинского страхования на соответствующие годы. Статус ребенка-инвалида и условия присвоения степени поражения входят в компетенцию врачебно-консультативного консилиума территориального государственного учреждения здравоохранения. Методология оценки основывается на медицинской модели, не способствующей социальной (образовательной) интеграции этой категории детей. 6.4. Воспитание и обучение. Лица с ограниченными возможностями имеют право на воспитание, обучение и профессиональную подготовку в учебных заведениях. Согласно действующему законодательству они могут обучаться в средних специальных и высших учебных заведениях, а также получать социальную стипендию. Обеспечение общежитием этой категории лиц осуществляется по необходимости. 6.4.1. Специальное образование. Согласно статье 33 Закона об образовании № 547-XIII от 21 июля 1995 года специальное образование является неотъемлемой частью системы образования. В настоящее время в специальных учебно-воспитательных учреждениях размещены около 4000 детей, из которых 240 – с недостатками зрения, 385 – с недостатками слуха, 281 – с опорно-двигательными нарушениями и 3094 – с умственными отклонениями. 6.4.2. Воспитание и обучение детей с ограниченными возможностями на дому осуществляются в случае, когда им не могут быть обеспечены необходимые условия в учебных заведениях, в соответствии с медицинским диагнозом и рекомендациями медико-психопедагогических служб. 6.4.3. Реализация права на образование в рамках общеобразовательной системыосуществляется спорадически по причине низкой адаптации путей доступа в учреждения образования, недостатка специальной меблировки, учебных программ и т.д. Низкий уровень социальной интеграции детей с ограниченными возможностями в рамках этой системы обусловлен также отсутствием юридических норм, определяющих статус вспомогательного педагогического персонала, который должен состоять из специалистов в области педагогики, специальной психопедагогики, оказывающих поддержку детям с ограниченными возможностями в целях интеграции их в общеобразовательный процесс. В последние годы наблюдается тенденция (со стороны родителей) зачисления детей с ограниченными возможностями в общеобразовательные учебные заведения. Республика Молдова обладает положительным опытом в данной области, который во многих случаях поддерживается сектором общественных объединений и/или осуществляется в партнерстве с местными органами публичной власти и носит спорадический характер. 6.5. Трудоустройство. Согласно Закону о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года лица с ограниченными возможностями подлежат трудоустройству на тех же предприятиях, на которых они потеряли трудоспособность. В случае, когда предприятие не может обеспечить соответствующее место работы, трудоустройство осуществляется через посредство Агентства занятости населения и его территориальных структур. В соответствии с указанным законом органы местного публичного управления утверждают перечни должностей и профессий, подлежащих преимущественному замещению лицами с ограниченными возможностями, а также устанавливают нормативы по бронированию на предприятиях, в учреждениях и организациях рабочих мест для этих лиц в размере не менее 5% от общей численности работников. Работодатель, не обеспечивающий бронирования рабочих мест для лиц с ограниченными возможностями или уклоняющийся от их трудоустройства, производит отчисления в фонд безработных в размере среднегодовой заработной платы за каждое необеспеченное рабочее место. Несмотря на то, что закон предусматривает механизм обеспечения рабочими местами лиц с ограниченными возможностями и разграничивает ответственность различных учреждений за его реализацию, до настоящего времени отсутствует согласованная социальная политика по интеграции этих лиц на рынке рабочей силы или по предоставлению услуг профессиональной ориентации и подготовки. 6.6. Налоговые льготы. Согласно Налоговому кодексу № 1163-XIII от 24 апреля 1997 года аннуитеты в виде выплат социального страхования (пособий) являются источниками дохода, не облагаемыми налогом. Сумма личного освобождения для лиц с ограниченными возможностями составляет 12 000 леев в год, а налогоплательщик – физическое лицо–резидент имеет право на освобождение в сумме 8100 леев ежегодно на каждого инвалида с детства, находящегося у него на содержании. 6.7. Доступ к социальной инфраструктуре. Закон о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года предусматривает создание центральными и местными органами публичной власти, предприятиями, учреждениями и организациями специальных условий для свободного доступа лиц с разной группой инвалидности (в том числе пользующихся креслами-колясками) в жилые дома, объекты социального и производственного назначения, а также для беспрепятственного пользования общественным транспортом и подъездными дорогами. 6.7.1. Адаптация объектов социального назначения, новых, а также существующих жилых домов, общественного транспорта для обеспечения свободного доступа лиц с ограниченными возможностями. Эти переделки большей частью чисто формальные и не соответствуют реальным потребностям лиц с ограниченными возможностями, а осуществляемые инвестиции минимальны. 6.7.2. Доступ к информации лиц с недостатками слуха не обеспечен путем перевода на язык жестов информационных передач, в том числе юридического характера, транслируемых основными телевизионными каналами Республики Молдова. 7. Равнодушие общества к проблемам лиц с ограниченными возможностями. Социальное исключение лиц с ограниченными возможностями посредством ограничения их доступа к социальной инфраструктуре, несовершенство законодательной базы, недостатки системы социальной защиты являются дискриминационными признаками, основывающимися на предрассудках, равнодушии и нетерпимом отношении к основным потребностям лиц с ограниченными возможностями. SWOT-анализ Сильные стороны: a) Республика Молдова подписала международные документы, регламентирующие основные принципы политики в области защиты и социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; b) существующие законодательные и нормативные акты в области защиты лиц с ограниченными возможностями предусматривают право на обучение, социальную помощь и обеспечение, трудоустройство, налоговые льготы и др.; c) государство определяет создание условий для социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями одним из своих приоритетов; d) международные организации положительно влияют на развитие социального сектора путем финансирования и технической помощи; e) инфраструктура системы социальной и медицинской помощи лицам с ограниченными возможностями функциональна на национальном и местном уровнях, в ней работают квалифицированные специалисты; f) лица с ограниченными возможностями получают пенсии и пособия по инвалидности, которые ежегодно индексируются, а также другие социальные выплаты (адресные компенсации для покрытия расходов по транспортному обслуживанию лиц с нарушениями опорно-двигательного аппарата, для проезда на городском, пригородном и междугородном общественном транспорте и т.д.); g) механизм установления социальных выплат реформируется по принципу потребностей, а не в зависимости от категории, что позволяет осуществлять эффективное перенаправление финансовых средств в область социальной помощи лицам с ограниченными возможностями; h) система социальных услуг диверсифицирована посредством таких форм, как уход на дому, социальные столовые, санаторно-курортная реабилитация, обеспечение вспомогательными техническими средствами, предусмотренными исключительно для лиц с ограниченными возможностями; i) существует положительная практика инклюзивного воспитания лиц с ограниченными возможностями в секторе общественных объединений страны. Слабые стороны: a) действующая законодательная база не соответствует принципам социальной интеграции, являющейся неотъемлемым правом лиц с ограниченными возможностями; b) нормативные акты не предусматривают четких механизмов реализации законодательной базы; не разработаны и не утверждены стандарты качества, мониторинга и лицензирования медико-социальных услуг, предоставляемых лицам с ограниченными возможностями; c) сеть медико-социальных услуг по раннему вмешательству слабо развита, что не позволяет осуществлять меры по предупреждению и минимизации негативных последствий путем обеспечения оказания своевременной и качественной медико-психосоциальной помощи как детям с ограниченными возможностями, так и их семьям; d) система обучения детей с ограниченными возможностями является сегрегационной и не обеспечивает в достаточной мере инклюзивное воспитание; e) отсутствует согласованность между системой образования и системой социальной защиты лиц с ограниченными возможностями; f) действующая модель медицинской экспертизы жизнеспособности основана на медицинском принципе, который не способствуют интеграции (реинтеграции) в общество и трудоустройству лиц с ограниченными возможностями; g) отсутствует хорошо развитая система профессиональной ориентации, подготовки и реабилитации лиц с ограниченными возможностями, которая бы способствовала оценке и восстановлению их навыков социальной интеграции и трудоустройству; h) размер пенсии по инвалидности и социальные выплаты не обеспечивают удовлетворение первостепенных нужд лиц с ограниченными возможностями; i) социальные выплаты частично продолжают устанавливаться в зависимости от категорий, а не с учетом потребностей, что влечет необоснованное расходование финансовых средств, предназначенных для системы социальной защиты; j) инфраструктура медико-социальных услуг, предоставляемых лицам с ограниченными возможностями, функционирует преимущественно на основе медицинской модели и не соответствует принципам социальной интеграции; k) не установлены четкие требования и критерии по адаптации зданий социального назначения, транспортных средств к потребностям лиц с ограниченными возможностями, а также по обеспечению доступа этих лиц к указанным учреждениям и средствам; l) ресурсы государственного бюджета являются недостаточными для обеспечения потребностей лиц с ограниченными возможностями в воспитании, обучении, социальной и медицинской помощи; m) механизм приобретения социальных услуг является нечетким, что не позволяет неправительственным организациям и частному сектору активно участвовать в предоставлении комплексных услуг; n) доступ к средствам массовой информации лиц с нарушениями зрения и слуха ограничен; o) научные исследования в области социальной защиты лиц с ограниченными возможностями в последние годы были неунифицированными и малочисленными. Возможности: a) активная, ответственная и открытая позиция ответственных лиц, центральных органов публичной власти (Министерство труда, социальной защиты и семьи, Министерство здравоохранения, Министерство просвещения и т.д.) и компетентных органов (Республиканский центр врачебной экспертизы жизнеспособности, Национальное агентство занятости населения и т.д.) относительно актуальности и важности реализации реформ в области социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; b) готовность международных организаций–доноров содействовать процессу реформирования в области социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; c) ответственность и высокая степень мотивации неправительственных организаций к участию в процессе социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; d) возможность использования в качестве основы для последующих реформ существующей системы социального обеспечения и социальной помощи, профессиональной подготовки и ориентации, медицинской помощи и помощи в образовании; e) наличие отчетов, анализов, программ о положении лиц с ограниченными возможностями; f) наличие положительного опыта в области адаптации публичных зданий и пространств к потребностям лиц с ограниченными возможностями. Риски: a) недостаточное понимание некоторыми задействованными лицами текущего положения, целей и задач реформы; b) стереотипное отношение в определенных социальных кругах к лицам с ограниченными возможностями, проблемам, с которыми они сталкиваются, а также методам решения этих проблем; c) ограниченные финансовые средства в национальном публичном бюджете для оказания соответствующей поддержки процессу реализации реформы."}],"id":"s-1","label":"I. ОПИСАНИЕ ТЕКУЩЕГО ПОЛОЖЕНИЯ","level":3,"lines":["I. ОПИСАНИЕ ТЕКУЩЕГО ПОЛОЖЕНИЯ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[657,685,"l1"],[4131,4159,"l1"],[5102,5130,"l1"]],"t":"p","text":"8. Использование в документах политик и законодательных актах устаревших понятий по сравнению с современными международными недискриминационными терминами порождает дискриминационное отношение к лицам с ограниченными возможностями. 8.1. Отсутствие узаконенного и унифицированного понятия ограничения возможностей остается одной из проблем действующей нормативно-законодательной базы. Так, действующее законодательство по-разному применяет такие понятия, как “инвалиды”, “лица с отклонениями” и “лица с ограниченными возможностями” по отношению к одной и той же категории лиц. 8.2. Определение понятия “инвалид” согласно Закону о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года включает лиц с ограниченными возможностями в отдельную категорию населения со специальными правами на социальную помощь и защиту. Создавая дискриминационное отношение, базирующееся, в частности, на медицинской модели, существующее определение инвалидности акцентирует внимание на утрате (полностью или частично) определенных умений, а не на способностях, которые остались у лиц с ограниченными возможностями и позволяют реализовать их человеческий потенциал, а также гарантировать соблюдение основных прав человека, обеспечение равенства шансов и участия в полном объеме в жизни общества. 8.3. Определение понятия “инвалид” и подобных юридических понятий необходимо пересмотреть таким образом, чтобы они не создавали дискриминационных ассоциаций и в то же время соответствовали европейским и международным стандартам в области права, социальной защиты и медицины. 9. Методология установления инвалидности не содействует социальной интеграции. При установлении инвалидности преобладает медицинская модель, которая ориентирована на лечение, защиту и сегрегацию и не предусматривает социальную интеграцию, соблюдение прав и предоставление равных возможностей или участие в полном объеме лиц с ограниченными возможностями в социально-экономической жизни общества. 10. Недостаточная финансовая поддержка. Несмотря на то, что средний размер пенсии по инвалидности и других социальных выплат постоянно растет, он не гарантирует необходимый минимум для обеспечения достойного уровня жизни. 11. Слабое развитие социальных услуг для лиц с ограниченными возможностями. В действующей системе социальной помощи нет четкого указания относительно приоритетности социальных услуг для лиц с ограниченными возможностями. Несмотря на то, что некоторые социальные услуги являются важной формой социальной защиты лиц с ограниченными возможностями, доступ к качественным социальным услугам по сравнению с другими категориями населения остается довольно ограниченным. 12. Отсутствие медико-социальных услуг по раннему вмешательству в целях предупреждения нарушения здоровья, раннего и качественного вмешательства для поддержки семей, в которых растет ребенок с ограниченными возможностями или существует риск его появления. 13. Недостаточное развитие системы инклюзивного образования. Доступ к образованию лиц с ограниченными возможностями в нашей стране все еще очень ограничен. Отсутствуют образовательные программы инклюзивного характера как на дошкольном, так и на школьном уровне. Ограниченный доступ в детские сады, школы, высшие учебные заведения и другие объекты социального назначения не обеспечивает право лиц с ограниченными возможностями на обучение и участие в общественно-культурной жизни. Не поощряется прием лиц с ограниченными возможностями в высшие учебные заведения. 14. Отсутствует последовательная социальная интеграция лиц с ограниченными возможностями на рынке труда и их обеспечение услугами по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации. Несмотря на то, что действующая социальная политика предусматривает меры по участию в рынке труда лиц с ограниченными возможностями, количество и качество механизмов и форм обеспечения услугами по профессиональной ориентации и подготовке остаются недостаточными. 15. Физическая среда/социальная инфраструктура не адаптирована к потребностям лиц с ограниченными возможностями. Доступ этих лиц к информационной среде очень ограничен. Несмотря на то, что Закон о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 года гарантирует свободный доступ лиц с ограниченными возможностями в жилые дома, объекты социального и производственного назначения, к сожалению, в большинстве случаев здания строятся без соответствующих архитектурных приспособлений, а меры по санкционированию за несоблюдение технических стандартов не применяются. Технические условия (стандарты) строительства подъездных путей являются устаревшими. Информационная среда также не приспособлена необходимым образом к потребностям лиц с ограниченными возможностями, что препятствует их свободному доступу к информации. 16. Равнодушное отношение общества к проблемам лиц с ограниченными возможностями и дискриминация по причине нарушения здоровья. Большая часть прав лиц с ограниченными возможностями регламентируется в нормативно-законодательных актах, однако зачастую они остаются декларативными из-за отсутствия механизма практического применения. 16.1. Закон о социальной защите инвалидов № 821-XII от 24 декабря 1991 годагарантирует право этих лиц на социальные услуги, труд, социальную помощь, создание объединений, защищающих их права, и т.д. Однако положения указанного закона носят формальный характер из-за отсутствия механизмов их реализации и финансового покрытия. 16.2. Мониторинг соблюдения прав лиц с ограниченными возможностями на обучение, медицинскую помощь, труд, доступ к информации, к культурной жизни и т.д. осуществляется спорадически и недостаточно. Законодательство в данной области является несогласованным, что обусловливает отсутствие комплексного подхода к решению проблем лиц с ограниченными возможностями. Применяя сегрегационный принцип в области защиты прав лиц с ограниченными возможностями, действующая система создает и усиливает их зависимость от социальных выплат (пенсий, пособий, компенсаций), не содействует активной реабилитации этих лиц и не стимулирует приверженность к образу жизни на основе экономического, социального и культурного участия. По этой причине многие лица с ограниченными возможностями продолжают оставаться исключенными из социальной жизни."}],"id":"s-2","label":"II. ОСНОВНЫЕ ПРОБЛЕМЫ","level":3,"lines":["II. ОСНОВНЫЕ ПРОБЛЕМЫ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"17. Основная цель Стратегии заключается в приведении системы социальной защиты лиц с ограниченными возможностями в соответствие с европейскими и международными стандартами в целях обеспечения социальной интеграции и соблюдения основных прав и свобод этих лиц. 18. Специфические задачи: a) приведение национальной нормативно-законодательной базы в соответствие с европейскими и международными стандартами по защите прав лиц с ограниченными возможностями; b) реорганизация структур и учреждений, ответственных за координирование системы социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями; c) разработка и утверждение новой методологии определения ограничения возможностей у детей и взрослых в соответствии с положениями Международной классификации функциональности, инвалидности и здоровья; d) диверсификация социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями; e) создание медико-социальных служб по раннему вмешательству; f) адаптация образовательных программ к специальным потребностям детей с ограниченными возможностями; g) развитие эффективного механизма предоставления услуг по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации лиц с ограниченными возможностями; h) адаптация социальной инфраструктуры к потребностям лиц с ограниченными возможностями; i) информирование широкой общественности о ходе реализации Стратегии."}],"id":"s-3","label":"III. ОСНОВНАЯ ЦЕЛЬ И СПЕЦИФИЧЕСКИЕ ЗАДАЧИ","level":3,"lines":["III. ОСНОВНАЯ ЦЕЛЬ И СПЕЦИФИЧЕСКИЕ ЗАДАЧИ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"19. В целях приведения национальной нормативно-законодательной базы в соответствие с европейскими и международными стандартами по защите прав лиц с ограниченными возможностями будут предприняты следующие меры: 19.1. Разработка и принятие Закона о социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями. 19.2. Оценка, внесение изменений и дополнений в законодательство в области социальной защиты лиц с ограниченными возможностями в целях приведения его в соответствие с новым Законом о социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями. Ожидаемые результаты: a) соответствие национальной нормативно-законодательной базы международным стандартам по защите прав лиц с ограниченными возможностями; b) повышение социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями. 20. В целях реорганизации структур и учреждений, ответственных за координирование системы социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями, будут предприняты следующие меры: 20.1. Реорганизация структуры и порядка функционирования Республиканского центра врачебной экспертизы жизнеспособности (РЦВЭЖ) и его территориальных подразделений в Национальный консилиум установления ограничения возможностей и трудоспособности (НКУОВТ) с соответствующими территориальными подразделениями. НКУОВТ будет определять как степень ограничения возможностей ребенка, так и степень ограничения возможностей и уровень трудоспособности взрослых. 20.2. Назначение ответственных за трудоустройство лиц с ограниченными возможностями в рамках Национального агентства занятости населения (НАЗН) и его территориальных структур. 20.3. Наделение врачебно-консультационных консилиумов государственных учреждений здравоохранения полномочиями по выдаче медицинских рекомендаций, относящихся к удовлетворению специальных потребностей и к обеспечению доступа к социальным услугам лиц пенсионного возраста. 20.4. Создание в рамках НКУОВТ автоматизированной информационной системы учета лиц с ограниченными возможностями. Ожидаемые результаты: a) повышение эффективности управления системой социальной защиты лиц с ограниченными возможностями; b) повышение доступа лиц с ограниченными возможностями к социальным услугам и выплатам; c) повышение доступа лиц с ограниченными возможностями к рынку труда; d) снижение расходов на печатание и размножение промежуточных документов, оформляемых различными структурами социальной защиты. 21. В целях разработки и утверждения новой методики определения степени ограничения возможностей у детей и взрослых в соответствии с положениями Международной классификации функциональности, инвалидности и здоровья будут предприняты следующие меры: 21.1. Изучение и обобщение международного опыта в области определения ограничения возможностей и трудоспособности. 21.2. Разработка и утверждение методики определения степени ограничения возможностей у детей. 21.3. Разработка и утверждение методики определения степени ограничения возможностей и уровня трудоспособности у взрослых. 21.4. Разработка и утверждение квалификационных требований для специалистов, определяющих степень ограничения возможностей и уровень трудоспособности. 21.5. Разработка и утверждение программ непрерывного обучения специалистов, определяющих степень ограничения возможностей и уровень трудоспособности. 21.6. Организация обучения специалистов, определяющих степень ограничения возможностей и уровень трудоспособности. 21.7. Организация обучения специалистов Государственной службы занятости населения и их профессиональной реабилитации в рамках НАЗН и его территориальных структур. Ожидаемые результаты: a) повышение эффективности предоставления социальных выплат и социальных услуг лицам с ограниченными возможностями; b) улучшение качества услуг, предоставляемых лицам с ограниченными возможностями сотрудниками соответствующих публичных структур; c) повышение эффективности услуг по профессиональной реабилитации и увеличение помощи лицам с ограниченными возможностями при трудоустройстве. 22. В целях диверсификации социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями, будут предприниматься следующие меры: 22.1. Предоставление различных форм социальной помощи в зависимости от специальных потребностей лиц с ограниченными возможностями, которые устанавливаются в следующих областях: повседневная жизнь, развитие личности, профессиональная и социальная деятельность. 22.2. Разработка положений об организации и функционировании, а также разработка минимальных стандартов качества предоставляемых сообществом социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями, как то: защищенное жилье, общинный дом, патронатное воспитание для детей с ограниченными возможностями, размещение взрослых с умственными нарушениями в домах семейного типа, персональный ассистент и т.д. 22.3. Создание социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями, как то: защищенное жилье, общинный дом, патронатное воспитание для детей с ограниченными возможностями, размещение взрослых с умственными нарушениями в домах семейного типа, персональный ассистент и т.д. 22.4. Определение способов обеспечения стабильности социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями, как то: защищенное жилье, общинный дом, патронатное воспитание для детей с ограниченными возможностями, размещение взрослых с умственными нарушениями в домах семейного типа, персональный ассистент и т.д. Ожидаемые результаты: a) индивидуализированное предоставление социальных услуг с учетом специальных потребностей лиц с ограниченными возможностями; b) улучшение качества жизни лиц с ограниченными возможностями; c) интеграция на уровне сообщества лиц с ограниченными возможностями; d) предупреждение институционализации лиц с ограниченными возможностями. 23. В целях создания медико-социальных служб по раннему вмешательству будут предприняты следующие меры: 23.1. Разработка нормативной базы по созданию и регламентированию деятельности медико-социальных служб по раннему вмешательству для детей в возрасте 0–3 года; 23.2. Организация подготовки специалистов, участвующих в предоставлении медико-социальных услуг по раннему вмешательству. Ожидаемые результаты: a) уменьшение количества детей с тяжелыми формами ограничения возможностей; b) улучшение состояния здоровья детей с ограниченными возможностями; c) уменьшение количества детей с ограниченными возможностями, помещенных в службы интернатного типа на продолжительный срок. 24. В целях адаптации образовательных программ к специальным потребностям детей с ограниченными возможностями будут предприняты следующие меры: 24.1. Оценка образовательных потребностей детей с ограниченными возможностями. 24.2. Совершенствование нормативно-законодательной базы в области образования исходя из перспективы социальной интеграции детей с ограниченными возможностями. 24.3. Разработка перечня образовательных услуг для поддержки социальной интеграции в зависимости от ограничения возможностей ребенка и его потенциала. 24.4. Разработка и утверждение программы непрерывного обучения педагогов, работающих с детьми с ограниченными возможностями. Ожидаемые результаты: a) увеличение числа детей с ограниченными возможностями, зачисленных в общеобразовательные учреждения; b) улучшение качества образовательных услуг для детей и молодежи с ограниченными возможностями; c) повышение доступа детей и молодежи с ограниченными возможностями к различным образовательным услугам независимо от характера ограничения возможностей; d) обеспечение образовательной, социальной и профессиональной интеграции детей и молодежи с ограниченными возможностями. 25. В целях развития эффективного механизма предоставления услуг по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации лиц с ограниченными возможностями будут предприняты следующие меры: 25.1. Разработка НКУОВТ механизмов определения потребностей по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации лиц с ограниченными возможностями. 25.2. Облегчение доступа лиц с ограниченными возможностями к услугам по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации и к другим услугам, предоставляемым НАЗН. 25.3. Разработка методической основы по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации лиц с ограниченными возможностями. 25.4. Разработка механизмов стимулирования работодателей, предоставляющих рабочие места для лиц с ограниченными возможностями. 25.5. Поощрение работы на дому лиц с ограниченными возможностями в соответствии с действующим трудовым законодательством, использования новых информационных технологий, а также работы на расстоянии и др. 25.6. Разработка механизмов по развитию и поддержке предприятий, создающих условия труда, адаптированные к потребностям лиц с ограниченными возможностями. 25.7. Совершенствование нормативов резервирования рабочих мест для лиц с ограниченными возможностями на предприятиях, в учреждениях и организациях. Ожидаемые результаты: a) увеличение числа трудоустроенных лиц с ограниченными возможностями; b) уменьшение числа лиц с ограниченными возможностями, зависящих от социальных выплат; c) повышение качества жизни лиц с ограниченными возможностями; d) обеспечение равных шансов для лиц с ограниченными возможностями при трудоустройстве. 26. В целях адаптации социальной инфраструктуры к потребностям лиц с ограниченными возможностями будут предприняты следующие меры: 26.1. Пересмотр технических стандартов и нормативных актов в целях обеспечения доступа лиц с ограниченными возможностями к социальной инфраструктуре. 26.2. Разработка методических рекомендаций по адаптации объектов социального назначения (в области здравоохранения, социальной помощи, образования, культуры) к потребностям лиц с ограниченными возможностями. 26.3. Разработка рекомендаций по адаптации общественного транспорта к потребностям лиц с ограниченными возможностями. 26.4. Разработка рекомендаций по адаптации жилых зданий к потребностям лиц с ограниченными возможностями. 26.5. Разработка рекомендаций по адаптации информационных систем, средств массовой информации (телевидение, радио, пресса, интернет и т.д.) к потребностям лиц с ограниченными возможностями. 26.6. Разработка рекомендаций по использованию языка жестов в информационной системе. Ожидаемые результаты: a) повышение доступа лиц с ограниченными возможностями к социальной инфраструктуре и к информационной среде; b) повышение социального участия лиц с ограниченными возможностями. 27. В целях информирования широкой общественности о ходе реализации Стратегиибудут предприняты следующие меры: 27.1. Ежегодная организация кампаний по социальному маркетингу, освещающих права и возможности лиц с ограниченными возможностями в области социальной интеграции. 27.2. Организация семинаров, конференций и других публичных мероприятий по реформированию системы социальной защиты лиц с ограниченными возможностями. 27.3. Сотрудничество со средствами массовой информации в целях информирования населения о мерах по социальной защите лиц с ограниченными возможностями, проблемах, с которыми они сталкиваются, и результатах реформ в данной области. Ожидаемые результаты: a) повышение уровня осознания населением проблем и прав лиц с ограниченными возможностями; b) рост числа выдвигаемых гражданским обществом инициатив в целях развития и диверсификации услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями; c) обеспечение прозрачности выдвигаемых инициатив и программ, относящихся к области ограниченных возможностей; d) улучшение отношения населения к лицам с ограниченными возможностями; e) облегчение социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями."}],"id":"s-4","label":"IV. МЕРЫ, НЕОБХОДИМЫЕ ДЛЯ ДОСТИЖЕНИЯ ЦЕЛЕЙ И ОЖИДАЕМЫХ РЕЗУЛЬТАТОВ","level":3,"lines":["IV. МЕРЫ, НЕОБХОДИМЫЕ ДЛЯ ДОСТИЖЕНИЯ ЦЕЛЕЙ И ОЖИДАЕМЫХ РЕЗУЛЬТАТОВ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"28. Реализация основной цели Стратегии станет существенной поддержкой и основным фундаментом для приведения системы социальной защиты лиц с ограниченными возможностями в соответствие с европейскими и международными стандартами в целях соблюдения их основных прав и свобод. 29. Расходы на техническую помощь соответствуют потребностям реализации специфических задач Стратегии согласно Плану действий по реализации Стратегии и включают, в частности, расходы на: a) приведение национальной нормативно-законодательной базы в соответствие с европейскими и международными стандартами по защите прав лиц с ограниченными возможностями; b) разработку и утверждение новой методики определения степени ограничения возможностей у детей и взрослых в соответствии с положениями Международной классификации функциональности, инвалидности и здоровья; c) разработку положений об организации и функционировании, а также разработку минимальных стандартов качества предоставляемых сообществом социальных услуг, предназначенных для лиц с ограниченными возможностями, как то: защищенное жилье, общинный дом, патронатное воспитание для детей с ограниченными возможностями, размещение взрослых с умственными нарушениями в домах семейного типа, персональный ассистент и т.д.; d) развитие эффективного механизма предоставления услуг по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации лиц с ограниченными возможностями; e) пересмотр технических стандартов и нормативных актов в целях обеспечения доступа лиц с ограниченными возможностями к социальной инфраструктуре. 30. Постепенная реализация Стратегии предполагает реформирование системы социальной защиты лиц с ограниченными возможностями в соответствии с принципами социальной интеграции, которые могут быть оценены посредством: a) изменения методики установления ограниченных возможностей, что является предварительным условием, позволяющим создать возможности для предоставления лицам с ограниченными возможностями рациональных и эффективных мер социальной защиты; b) продвижения услуг по профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации; трудоустройства; поощрения работодателей к созданию рабочих мест для лиц с ограниченными возможностями, что будет способствовать росту числа трудоустроенных лиц с ограниченными возможностями; c) предоставления социальной помощи, которая позволит лицам с ограниченными возможностями проявить себя активными членами общества и тем самым улучшить качество своей жизни. 31. Стратегия предусматривает установление степени ограничения возможностей у детей и уровня трудоспособности у взрослых. Предполагается, что после определения уровня трудоспособности лицам с ограниченными возможностями будут предоставлены реальные и недискриминационные возможности для трудоустройства, право на оплату труда и возможности для внесения взносов государственного социального страхования, чтобы по достижении пенсионного возраста они могли получить равные и законные права на пенсию по возрасту. 32. Стратегия предполагает перенос акцента с существующей оценки степени инвалидности лиц с ограниченными возможностями на определение уровня их трудоспособности с рекомендацией по трудоустройству и соответственно с выделением фондов в государственный бюджет и бюджет государственного социального страхования, которые впоследствии могут быть перераспределены на программы профессиональной ориентации, подготовки и реабилитации, а также на другие меры по улучшению социальной защиты лиц с ограниченными возможностями. 33. Развитие сети социальных услуг, направленных на интеграцию лиц с ограниченными возможностями, предполагает осуществление значительно меньших затрат по сравнению с затратами на содержание этих лиц в службах интернатного типа."}],"id":"s-5","label":"V. ОЦЕНКА ВОЗДЕЙСТВИЯ И РАСХОДОВ (ФИНАНСОВЫХ И НЕФИНАНСОВЫХ)","level":3,"lines":["V. ОЦЕНКА ВОЗДЕЙСТВИЯ И РАСХОДОВ (ФИНАНСОВЫХ И НЕФИНАНСОВЫХ)"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"34. Реализация Стратегии предполагает четыре этапа, которые включают приоритетные для каждого этапа действия. 35. Этап I – 2010 год Разработка и принятие проекта Закона о социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями в соответствии с Конвенцией ООН о правах лиц с ограниченными возможностями. В связи с этим будут осуществлены исследования и анализ опыта и практики других стран по обеспечению социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями, необходимые для инициирования реформы системы социальной защиты в Республике Молдова. Одновременно на национальном уровне развернется кампания по информированию и привлечению внимания общественности к проблемам и правам лиц с ограниченными возможностями. 36. Этап II – 2011 год Внесение изменений и дополнений в законодательство в области социальной защиты, а также в технические стандарты в области строительства в целях приведения их в соответствие с новыми положениями Закона о социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями, реформирование РЦВЭЖ и разработка новой методики определения ограничения возможностей у детей и взрослых. Кампания по информированию и привлечению внимания будет направлена на освещение в средствах массовой информации реформ в системе социальной защиты лиц с ограниченными возможностями. 37. Этап III – 2012 год Разработка и утверждение новых квалификационных требований к специалистам, определяющим степень ограничения возможностей и уровень трудоспособности, а также к специалистам, ответственным за профессиональную ориентацию, подготовку и реабилитацию лиц с ограниченными возможностями. В связи с этим будет организовано обучение специалистов в данной области. Будут регламентированы медико-социальные услуги по раннему вмешательству и инклюзивному обучению с последующим обучением специалистов в данных областях. Кампания по информированию и привлечению внимания будет освещать в средствах массовой информации результаты, достигнутые в ходе реализации Стратегии. 38. Этап IV – 2013 год Завершение приведения нормативно-законодательной базы в соответствие с положениями Закона о социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями. Одновременно будут развиваться и диверсифицироваться социальные услуги, предназначенные для лиц с ограниченными возможностями, медико-социальные услуги по раннему вмешательству, услуги по инклюзивному обучению, профессиональной ориентации, подготовке и реабилитации. Особое внимание будет уделено обеспечению доступа лиц с ограниченными возможностями к социальной инфраструктуре, информационной среде и к рынку труда. Информационная кампания будет направлена на продвижение успешного опыта в области социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями и результатов реформы системы социальной защиты."}],"id":"s-6","label":"VI. ЭТАПЫ РЕАЛИЗАЦИИ","level":3,"lines":["VI. ЭТАПЫ РЕАЛИЗАЦИИ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"39. Реализация Стратегии осуществляется на основе Плана действий по реализации Стратегии на 2010–2013 годы. Мониторинг и оценка воздействия настоящей Стратегии будут осуществляться посредством ежегодного представления Правительству и Парламенту отчета о ее выполнении. 40. План осуществления мониторинга включает в себя следующие компоненты: a) мониторинг процесса реализации мер, предусмотренных в Плане действий, на основании показателей Стратегии; b) характер выполнения (институциональная реорганизация, изменение положения целевых групп); c) результаты внедрения (экономические, юридические, социальные и др.); d) привлечение ответственных к выполнению предусмотренных мер; e) произведенные финансовые расходы; f) сроки внедрения. 41. В плане осуществления мониторинга будет указан источник информации. Информация должна содержать данные качественного (с анализом последствий) и количественного характера (статистические данные). 42. Информационными источниками для сводного отчета будут служить материалы подразделений Министерства труда, социальной защиты и семьи, других центральных органов публичного управления, компетентных органов, органов местного публичного управления, ответственных за реализацию Стратегии, а также результаты исследований и независимых отчетов. 43. Годовые отчеты о реализации Стратегии будут разрабатываться Министерством труда, социальной защиты и семьи на основании отчетов, представленных центральными и местными органами публичной власти, ассоциациями гражданского общества и другими участниками реформы. 44. План действий по реализации Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.) представлен в приложении, являющемся неотъемлемой частью настоящей Стратегии."},{"id":null,"spans":[[0,10,"l4"]],"t":"p","text":"Приложение"}],"id":"s-7","label":"VII. ПРОЦЕДУРЫ ОТЧЕТА И МОНИТОРИНГА","level":3,"lines":["VII. ПРОЦЕДУРЫ ОТЧЕТА И МОНИТОРИНГА"],"t":"part"}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Парламент принимает настоящий ординарный закон."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP821/1991","href":null,"id":"l1","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind protecţia socială a invalizilor","ru":"о социальной защите инвалидов"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP547/1995","href":null,"id":"l2","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"învăţămîntului","ru":"об образовании"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"CP1163/1997","href":"/ru/act/cp1163-1997/","id":"l3","kind":"number","slug":"cp1163-1997","status":"in_corpus","title":{"ro":"COD FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA","ru":"НАЛОГОВЫЙ КОДЕКС"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":null,"href":"https://www.legis.md/UserFiles/Image/RU/LP/anexa%20LP%20Nr_%20169%20din%2009_07_2010_ru.doc","id":"l4","kind":"external","slug":null,"status":"external","title":null,"url":"https://www.legis.md/UserFiles/Image/RU/LP/anexa%20LP%20Nr_%20169%20din%2009_07_2010_ru.doc"}],"masthead":["Республика Молдова","ПАРЛАМЕНТ","ЗАКОН № 169 от 09-07-2010","об утверждении Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.)","Опубликован : 12-10-2010 в Monitorul Oficial № 200-201 статья № 660"],"note_count":0,"segmentation":"inferred","tail":[]}},"text_version":{"applies_on_snapshot":true,"date":"2010-10-12","doc_id":24024,"next_after_text":null,"next_date":null,"snapshot_date":"2026-11-17","snapshot_version":{"date":"2010-10-12","doc_id":24024,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ru"}}},"title":{"ro":"pentru aprobarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)","ru":"об утверждении Стратегии социальной интеграции лиц с ограниченными возможностями (2010–2013 гг.)"},"versions":[{"date":"2010-10-12","doc_id":24024,"has_text":true,"is_latest":true,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=24024&lang=ru"}}],"year":2010}