{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"active":true,"adopted":"2024-04-11","articles":{"ro":"/api/art/lp74-2024/ro/index.json","ru":"/api/art/lp74-2024/ru/index.json"},"base_slug":"lp74-2024","category":"laws","citation_status":null,"cited_by":[{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2026-08-24","category":"laws","code":"LP181/2026","slug":"lp181-2026","title":{"ro":"​privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții","ru":"о рынках финансовых инструментов и инвестиционной деятельности"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2026-04-09","category":"laws","code":"LP53/2026","slug":"lp53-2026","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды)"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2025-12-29","category":"laws","code":"LP330/2025","slug":"lp330-2025","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2025-07-10","category":"laws","code":"LP243/2025","slug":"lp243-2025","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2025-02-27","category":"laws","code":"LP32/2025","slug":"lp32-2025","title":{"ro":"pentru modificarea Legii nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat","ru":"о внесении изменений в Закон о частно-государственном партнерстве № 179/2008"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2022-09-30","category":"laws","code":"LP227/2022","slug":"lp227-2022","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"}},{"act_type":{"ro":"Lege","ru":"Закон"},"adopted":"2008-07-10","category":"laws","code":"LP179/2008","slug":"lp179-2008","title":{"ro":"cu privire la parteneriatul public-privat","ru":"о частно-государственном партнерстве"}}],"code":"LP74/2024","doc_id":154133,"emitter":{"ro":"PARLAMENTUL","ru":"ПАРЛАМЕНТ"},"full_name":{"ro":"LEGE Nr. 74 din 11.04.2024 privind acțiunile climatice","ru":"ЗАКОН № 74 от 11.04.2024 о действиях в области климата"},"has_text":true,"html":{"ro":"/ro/act/lp74-2024/","ru":"/ru/act/lp74-2024/"},"in_force_from":"2025-09-22","json":"/api/act/lp74-2024.json","norm_code":"LP74/2024","number":"74","official":false,"publication":{"ro":"Publicat : 16.05.2024 în MONITORUL OFICIAL Nr. 209-212 art. 293","ru":"Опубликован : 16.05.2024 в MONITORUL OFICIAL № 209-212 статья № 293"},"published":"2024-05-16","repealed_on":null,"schema":"legis-reader/act@1","slug":"lp74-2024","snapshot":{"date":"2026-11-17","manifest_sha256":"67a5600042101ee089d77f97dbaf1c4ad5c897f2865e7bfc3100334f1a85c39c"},"source_url":{"pdf":"https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/154133","ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ru"},"status":{"ro":"Modificat","ru":"Изменен"},"status_key":"amended","status_text":{"ro":"Modificat","ru":"Изменен"},"text":{"ro":{"amendments":[{"id":null,"spans":[[0,17,"l7"]],"t":"p","text":"LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26"},{"id":null,"spans":[[0,18,"l25"]],"t":"p","text":"LP330 din 29.12.25, MO662-664/31.12.25 art.810; în vigoare 31.12.25"},{"id":null,"spans":[[0,18,"l26"]],"t":"p","text":"LP243 din 10.07.25, MO445-447/22.08.25 art.612; în vigoare 22.09.25"}],"article_count":62,"body":[{"blocks":[],"id":"s-1","label":"Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE","level":3,"lines":["Capitolul I","DISPOZIȚII GENERALE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-1-p1","spans":[[302,319,"l1"]],"t":"p","text":"(1) Prezenta lege stabilește cadrul normativ în domeniul acțiunilor climatice orientate spre realizarea obiectivului de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung privind temperatura globală prevăzut în Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017, precum și cadrul normativ pentru realizarea de progrese în vederea îndeplinirii obiectivului global în materie de adaptare la schimbările climatice."},{"id":"art-1-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Scopul prezentei legi este de a asigura reducerea treptată și ireversibilă a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea protecției sănătății umane, integrității ecosistemelor și a biodiversității împotriva amenințărilor pe care le reprezintă schimbările climatice, de a consolida capacitatea de adaptare, de a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice și de a spori reziliența climatică, aplicându-se mecanismul financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de dioxid de carbon (în continuare și emisiile de CO2) și principiul „poluatorul plătește”."}],"id":"art-1","label":"Articolul 1.","note_count":0,"num":"1","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Obiectul și scopul legii"},{"blocks":[{"id":"art-2-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Prevederile prezentei legi se aplică emisiilor antropice provenite din surse și reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, care sunt stabilite de Sistemul național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."},{"id":"art-2-p2","spans":[[110,127,"l2"]],"t":"p","text":"(2) Normativele, condițiile și limitele aplicabile gazelor fluorurate cu efect de seră sunt reglementate prin Legea nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră."}],"id":"art-2","label":"Articolul 2.","note_count":0,"num":"2","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Domeniul de aplicare"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezenta lege are următoarele obiective:"},{"id":"art-3-a","spans":[[368,386,"l3"]],"t":"p","text":"a) asigurarea elaborării și punerii în aplicare a documentelor de politici și de planificare pentru realizarea obiectivelor și atingerea țintelor naționale stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și a obiectivelor privind energia și clima stabilite în temeiul Tratatului de constituire a Comunității Energetice la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 117/2009 (în continuare – Tratatul Comunității Energetice);"},{"id":"art-3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) asigurarea planificării alocării mijloacelor financiare necesare, în vederea realizării progresului privind dezvoltarea cu un nivel redus de emisii de gaze cu efect de seră și sporirea rezilienței climatice, în conformitate cu obligațiile stabilite în Acordul de la Paris și în Tratatul Comunității Energetice;"},{"id":"art-3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigurarea monitorizării complete, actuale, transparente, exacte, coerente și comparabile a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și a raportării integrate privind progresul înregistrat în elaborarea și implementarea politicilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice;"},{"id":"art-3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigurarea accesului publicului la informațiile privind planificarea în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al adaptării la schimbările climatice, elaborarea documentelor de politici și de planificare în domeniul atenuării și al adaptării la schimbările climatice și evaluarea realizării acestora."}],"id":"art-3","label":"Articolul 3.","note_count":0,"num":"3","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Obiectivele prezentei legi"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"absorbție sau reținere prin sechestrare – proces, activitate sau mecanism care elimină prin absorbție sau sechestrare din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"adaptare – proces de ajustare, determinat de om, a sistemelor naturale și antropice la variabilitatea climatică curentă sau la viitoarele schimbări climatice în scopul atenuării daunelor sau al explorării oportunităților benefice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"adaptare bazată pe ecosistem – soluție bazată pe mediul natural, care valorifică biodiversitatea și serviciile ecosistemice pentru a reduce vulnerabilitatea și a spori reziliența climatică;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"armator – persoană fizică sau juridică care exploatează o navă, indiferent dacă o exploatează în calitate de proprietar al acesteia sau în alt temei legal;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"autoturism nou – autoturism care nu a mai fost vândut unei persoane care l-a cumpărat cu altă intenție decât cea de a-l vinde sau de a-l furniza unui terț;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"capacitate de adaptare – capacitate a unui sistem de a se adapta la schimbările climatice, inclusiv la variabilitatea climatică și la fenomenele meteorologice extreme, pentru a atenua potențiale daune și de a valorifica oportunitățile emergente sau de a gestiona consecințele;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"călătorie – deplasare a unei nave care începe sau se termină într-un port de escală și este utilizată pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, în scopuri comerciale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"combustibili fosili – surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, precum sunt combustibilii solizi, gazele naturale și petrolul;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"companie de transport maritim – proprietar al navei sau orice altă organizație ori persoană, precum este administratorul sau navlositorul navei nude, care și-a asumat responsabilitatea pentru exploatarea navei în locul proprietarului acesteia și care, odată cu asumarea responsabilității respective, a consimțit să preia toate sarcinile și responsabilitățile impuse de Codul internațional de management pentru siguranța exploatării navelor și pentru prevenirea poluării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"contribuție națională determinată (în continuare – CND) – angajament luat de o țară de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a atenua efectele schimbărilor climatice, în temeiul Acordului de la Paris, document în care sunt stabilite țintele, obiectivele și măsurile naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la schimbările climatice, în vederea realizării obiectivelor globale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"echivalent al dioxidului de carbon – unitate de măsură utilizată pentru a compara emisiile de diferite gaze cu efect de seră pe baza potențialului acestora de încălzire globală;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"efecte adverse ale schimbărilor climatice – modificări ale mediului fizic sau ale organismelor vii, cauzate de schimbările climatice, care au efecte negative semnificative asupra compoziției, stabilității sau productivității ecosistemelor naturale și celor antropice, precum și asupra funcționării sistemelor socioeconomice sau asupra sănătății și bunăstării umane;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"eliminare antropică – absorbție a gazelor cu efect de seră din atmosferă ca urmare a activității umane deliberate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"emisii antropice – eliberare în atmosferă a gazelor cu efect de seră sau a precursorilor acestora de la sursele staționare sau difuze atribuite activităților umane;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"gaze cu efect de seră (în continuare și GES) – amestec de gaze (vapori de apă, dioxid de carbon, metan, oxid de azot, hidrofluorocarburi (HFC)), care sunt constituenți gazoși ai atmosferei, de origine naturală sau antropică, și care absorb temperatura sau radiațiile infraroșii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"instalație – unitate tehnică staționară, în care sunt desfășurate una sau mai multe dintre activitățile specificate în anexa nr. 1, precum și orice alte activități direct asociate cu acestea, care au o legătură de natură tehnică cu activitățile desfășurate în locul respectiv și care ar putea avea efecte asupra emisiilor și a poluării;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"mecanism de ajustare la frontieră a carbonului (în continuare – MAFC) – mecanism de ajustare la frontieră în funcție de emisiile de dioxid de carbon, implementat de Uniunea Europeană, având drept scop reducerea emisiilor de dioxid de carbon, stabilirea unui preț echitabil pentru dioxidul de carbon emis în timpul producției de mărfuri cu emisii ridicate de dioxid de carbon importate în Uniunea Europeană și încurajarea producției industriale mai curate prin intermediul unei metodologii de calculare a emisiilor încorporate, în conformitate cu Acordul de la Paris;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"neutralitate climatică – realizare a unui echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră și reținere prin sechestrare a acestora din atmosferă;"},{"id":null,"spans":[[239,256,"l4"]],"t":"p","text":"Planul național integrat privind energia și clima (în continuare – PNIEC) – document de bază privind planificarea strategică, care determină obiectivele naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.71 alin.(4) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare realizării obiectivelor respective;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"planificare națională a adaptării (în continuare – PNA) – modalitate a planificării și implementării acțiunilor de adaptare la schimbările climatice la nivel național pe termen mediu și lung, în scopul reducerii vulnerabilității și sporirii rezilienței climatice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"potențial de încălzire globală – forțare radiativă cumulativă, prin efecte directe și indirecte, într-un interval de timp specificat, rezultată în urma emisiei unui kilogram de gaz cu efect de seră, în comparație cu forțarea radiativă rezultată din emisia unui kilogram de CO2 într-o perioadă de 100 de ani;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"raport de verificare – document elaborat de către un verificator independent, care este acreditat în conformitate cu standardele de reducere a emisiilor;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"reducere a emisiilor – eliminare sau reținere prin sechestrare a unui sau a mai multor gaze cu efect de seră din atmosferă ori evitare sau reducere a emisiilor unui sau mai multor gaze cu efect de seră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"reziliență climatică – capacitate a sistemelor sociale, economice sau de mediu de a gestiona perturbările climatice, prin reacții de răspuns sau transformări care le mențin funcțiile esențiale, identitatea și structura, precum și capacitatea de adaptare, învățare și transformare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"rezultate de atenuare transferate la nivel internațional – inițiative de cooperare care includ reduceri și eliminări de emisii de GES, verificate și suplimentate, precum și beneficii conexe de atenuare, rezultate din acțiunile de adaptare sau din planurile de diversificare economică, ori metode prin care acestea pot fi realizate, transferate la nivel internațional;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"schimbare climatică – schimbare a modelelor meteorologice, atribuite direct sau indirect unei activități umane, care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se suprapune variabilității naturale a climei, observată pe parcursul unor intervale de timp comparabile;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sechestrare a carbonului – proces prin care carbonul este absorbit din atmosferă și stocat, inclusiv în sol și în vegetație, cu excepția produselor lemnoase recoltate sau a altor tipuri de vegetație care au fost recoltate, curățate sau tăiate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sistem climatic – totalitate formată din atmosferă, hidrosferă, biosferă și geosferă, precum și interacțiunile dintre acestea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"soluții bazate pe natură – măsuri de protecție, de gestionare durabilă și de restabilire a ecosistemelor naturale și a celor modificate, care răspund provocărilor antropice, în mod eficient și adaptabil, și care aduc beneficii oamenilor și naturii;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"sursă – proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"tranziție justă – tranziție către o economie circulară incluzivă și neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile de GES rămase sunt reținute prin sechestrare de către absorbanții acestora, în cadrul căreia sunt create locuri de muncă și este asigurată coeziunea socială;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"verificare – activitate desfășurată de către un verificator pentru a emite raportul de verificare a emisiilor de GES, în temeiul prevederilor legii;"},{"id":null,"spans":[[216,234,"l5"]],"t":"p","text":"verificator – persoană fizică sau juridică care desfășoară activități de verificare în temeiul prevederilor legii, acreditată de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova, în conformitate cu prevederile Legii nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității, sau a cărei acreditare este recunoscută conform legislației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"vulnerabilitate – nivel de sensibilitate sau incapacitate al unui sistem de a face față efectelor negative ale schimbărilor climatice, inclusiv variabilității climatice și fenomenelor meteorologice extreme."}],"id":"art-4","label":"Articolul 4.","note_count":0,"num":"4","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Noțiuni principale"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În vederea atingerii țintelor climatice, până în anul 2030, se aplică următoarele principii:"},{"id":"art-5-a","spans":[],"t":"p","text":"a) principiul stabilirii neutralității climatice până în anul 2050;"},{"id":"art-5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) principiul reducerii echitabile și durabile a emisiilor de GES;"},{"id":"art-5-c","spans":[],"t":"p","text":"c) principiul prevenirii poluării mediului;"},{"id":"art-5-d","spans":[],"t":"p","text":"d) principiul precauției;"},{"id":"art-5-e","spans":[],"t":"p","text":"e) principiul „poluatorul plătește”;"},{"id":"art-5-f","spans":[],"t":"p","text":"f) principiul tranziției juste și echitabile;"},{"id":"art-5-g","spans":[],"t":"p","text":"g) principiul angajamentelor comune în desfășurarea activităților de planificare, raportare și monitorizare;"},{"id":"art-5-h","spans":[],"t":"p","text":"h) principiul transparenței și accesibilității informațiilor și datelor."}],"id":"art-5","label":"Articolul 5.","note_count":0,"num":"5","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Principiile de bază"},{"blocks":[],"id":"s-2","label":"Capitolul II. ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI","level":3,"lines":["Capitolul II","ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Guvernul are următoarele atribuții:"},{"id":"art-6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) aprobă documentele de politici și actele normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice;"},{"id":"art-6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) aprobă cerințele privind mecanismele financiare climatice;"},{"id":"art-6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigură utilizarea eficientă și transparentă a veniturilor generate din prețul pentru emisiile de CO2;"},{"id":"art-6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) coordonează activitatea tuturor autorităților administrației publice cu competențe în domeniul reducerii emisiilor de GES, al consolidării capacității de adaptare și al reducerii vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice."}],"id":"art-6","label":"Articolul 6.","note_count":0,"num":"6","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Guvernului"},{"blocks":[{"id":"art-7-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Comisia națională privind schimbările climatice este un organ interinstituțional, fără personalitate juridică, instituită la nivel de Guvern, cu atribuții de coordonare și aprobare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice și a proiectelor de investiții capitale publice în contextul atenuării și adaptării la schimbările climatice, precum și de management al riscurilor producerii dezastrelor naturale."},{"id":"art-7-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Comisia națională privind schimbările climatice este formată din miniștrii Ministerului Mediului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Energiei, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Afacerilor Interne, sub egida Prim-ministrului."},{"id":"art-7-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Comisia națională privind schimbările climatice este instituită și activează pentru realizarea următoarelor obiective:"},{"id":"art-7-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) promovarea dialogului, cooperării, coordonării și coerenței între sectoarele economiei în procesul de planificare, elaborare, coordonare, implementare și monitorizare a politicilor și acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice;"},{"id":"art-7-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) stimularea includerii măsurilor privind schimbările climatice în documentele de politici privind dezvoltarea social-economică la nivel național și sectorial și facilitarea implementării acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice;"},{"id":"art-7-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) coordonarea și monitorizarea alocării mijloacelor financiare, provenite din surse naționale și internaționale, pentru implementarea acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice în diferite sectoare;"},{"id":"art-7-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigurarea transparenței în realizarea documentelor de politici și acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice."},{"id":"art-7-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Secretariatul Comisiei naționale privind schimbările climatice este asigurat de către Ministerul Mediului."}],"id":"art-7","label":"Articolul 7.","note_count":0,"num":"7","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Comisiei naționale privind schimbările climatice"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Mediului are următoarele atribuții:"},{"id":"art-8-a","spans":[],"t":"p","text":"a) elaborează și promovează documentele de politici și actele normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice, orientate spre progresul privind dezvoltarea cu un nivel redus de emisii de GES și spre sporirea rezilienței climatice, conform Acordului de la Paris;"},{"id":"art-8-b","spans":[],"t":"p","text":"b) asigură respectarea prevederilor tratatelor internaționale în domeniul protecției mediului și al schimbărilor climatice la care Republica Moldova este parte și fundamentarea relațiilor cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional;"},{"id":"art-8-c","spans":[],"t":"p","text":"c) deține calitatea de punct oficial de contact pentru tratatele internaționale în domeniile de aplicare ale legii la care Republica Moldova este parte;"},{"id":"art-8-d","spans":[],"t":"p","text":"d) monitorizează, la nivel național, implementarea actelor normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice;"},{"id":"art-8-e","spans":[],"t":"p","text":"e) cooperează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a CND, a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice și a inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective;"},{"id":"art-8-f","spans":[],"t":"p","text":"f) promovează politici și cooperează în domeniul educației, al formării profesionale, al sporirii nivelului de conștientizare privind schimbările climatice;"},{"id":"art-8-g","spans":[[203,221,"l6"]],"t":"p","text":"g) aprobă anual lista operatorilor de instalații staționare ale căror activități sunt specificate în anexa nr. 1 și care dețin autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu, în conformitate cu Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, în baza datelor raportate de către operatorii respectivi în anul precedent;"},{"id":"art-8-h","spans":[],"t":"p","text":"h) coordonează elaborarea rapoartelor privind implementarea politicilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice;"},{"id":"art-8-i","spans":[],"t":"p","text":"i) asigură elaborarea, actualizarea și aprobarea CND și a inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și a instrumentelor de raportare ale acestora;"},{"id":"art-8-j","spans":[],"t":"p","text":"j) asigură evaluarea corespunzătoare a proiectelor investiționale și a documentelor de politici pentru realizarea acțiunilor climatice;"},{"id":"art-8-k","spans":[],"t":"p","text":"k) efectuează evaluarea climatică pentru toate propunerile relevante de politici noi și de proiecte de investiții, asigurând transparența în procesul de alocare a mijloacelor și în procesul de luare a deciziilor de politici;"},{"id":"art-8-l","spans":[],"t":"p","text":"l) elaborează norme și metodologii pentru analizarea investițiilor din punctul de vedere al capacității de adaptare și al sporirii rezilienței climatice, precum și măsuri de atenuare;"},{"id":"art-8-m","spans":[],"t":"p","text":"m) examinează propunerile privind alocarea mijloacelor financiare din fondurile publice pentru politicile cu impact asupra atenuării și adaptării la schimbările climatice, parvenite din diferite sectoare;"},{"id":"art-8-n","spans":[],"t":"p","text":"n) asigură transparența în procesul de elaborare a documentelor de politici și a actelor normative în domeniul rezilienței climatice;"},{"id":"art-8-o","spans":[],"t":"p","text":"o) coordonează grupul de lucru în domeniul schimbărilor climatice, format din reprezentanții mediului de afaceri, ai mediului academic și ai mediului asociativ."}],"id":"art-8","label":"Articolul 8.","note_count":0,"num":"8","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Mediului"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Energiei are următoarele atribuții:"},{"id":"art-9-a","spans":[],"t":"p","text":"a) evaluează și include în documentele de politici sectoriale pentru activitățile din domeniul energetic, în limita competențelor, prevederi și măsuri ce vizează dezvoltarea sectoarelor economiei naționale cu un nivel redus de emisii de GES și sporirea rezilienței climatice;"},{"id":"art-9-b","spans":[],"t":"p","text":"b) instituie și asigură funcționarea mecanismului de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice;"},{"id":"art-9-c","spans":[],"t":"p","text":"c) participă, în limita competențelor, la elaborarea și implementarea politicilor în domeniul energeticii și al acțiunilor climatice;"},{"id":"art-9-d","spans":[],"t":"p","text":"d) elaborează documente de politici pentru susținerea utilizării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon în sectorul energetic;"},{"id":"art-9-e","spans":[],"t":"p","text":"e) asigură implementarea MAFC-ului în domeniul electricității și al energiei;"},{"id":"art-9-f","spans":[],"t":"p","text":"f) contribuie la asigurarea accesului autorităților administrației publice și al publicului, prin intermediul instituției publice „Centrul Național pentru Energie Durabilă”, la informații privind produsele, tehnologiile, serviciile și noile metode inovative pentru susținerea utilizării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon în sectorul energetic;"},{"id":"art-9-g","spans":[],"t":"p","text":"g) asigură elaborarea și actualizarea PNIEC-ului."}],"id":"art-9","label":"Articolul 9.","note_count":0,"num":"9","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Energiei"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Sănătății are următoarele atribuții:"},{"id":"art-10-a","spans":[],"t":"p","text":"a) evaluează riscurile legate de efectele schimbărilor climatice la adresa stării de sănătate a populației și dezvoltă măsuri pentru a atenua impactul efectelor respective, consolidând reziliența în sectoarele esențiale pentru sănătate și îmbunătățind starea generală de sănătate;"},{"id":"art-10-b","spans":[],"t":"p","text":"b) stabilește prioritățile și include riscurile în documentele de politici sectoriale conform competențelor, elaborând măsurile de adaptare a populației la efectele fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-c","spans":[],"t":"p","text":"c) elaborează metodologiile de evaluare a riscurilor la adresa stării de sănătate a populației, inclusiv măsuri de protecție a grupurilor vulnerabile ale populației, ca urmare a expunerii la anumite fenomene meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-d","spans":[],"t":"p","text":"d) implementează sistemul informatizat de supraveghere și răspuns la fenomenele meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice cu risc pentru populație;"},{"id":"art-10-e","spans":[],"t":"p","text":"e) informează populația cu privire la riscurile pentru sănătate asociate fenomenelor meteorologice extreme ale schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-f","spans":[],"t":"p","text":"f) stabilește prioritatea deciziilor de investiții în funcție de prezența aspectelor legate de adaptarea la schimbările climatice în cadrul proiectelor sectoriale, în vederea protecției sănătății publice prin asigurarea rezilienței instituțiilor medicale față de schimbările climatice și a unui nivel minim de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul sectorului de sănătate;"},{"id":"art-10-g","spans":[],"t":"p","text":"g) mobilizează și alocă, în mod strategic, mijloace financiare pentru extinderea și sporirea rezilienței instituțiilor medicale față de schimbările climatice;"},{"id":"art-10-h","spans":[],"t":"p","text":"h) elaborează și promovează strategii de sănătate publică în domeniul educației, formării profesionale, sporirii nivelului de conștientizare de către populație a impactului fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-i","spans":[],"t":"p","text":"i) supraveghează și elaborează programe și/sau planuri privind măsurile de protecție a sănătății și de asigurare a securității ocupaționale în timpul fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-j","spans":[],"t":"p","text":"j) cooperează cu alte ministere în vederea asigurării cu apă potabilă și a securității alimentare în timpul fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice;"},{"id":"art-10-k","spans":[],"t":"p","text":"k) asigură schimbul intersectorial de date pentru desfășurarea cercetărilor științifico-practice în domeniul sănătății publice, în scopul evaluării și prevenirii riscurilor pentru sănătate și al elaborării măsurilor de adaptare la schimbările climatice."}],"id":"art-10","label":"Articolul 10.","note_count":0,"num":"10","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Sănătății"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are următoarele atribuții:"},{"id":"art-11-a","spans":[],"t":"p","text":"a) evaluează și include în documentele de politici sectoriale, în limita competențelor, prevederi și măsuri pentru sectorul industrial ce vizează dezvoltarea cu un nivel redus de emisii de GES și sporirea rezilienței climatice;"},{"id":"art-11-b","spans":[],"t":"p","text":"b) elaborează documente de politici pentru susținerea utilizării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon în sectorul industrial;"},{"id":"art-11-c","spans":[],"t":"p","text":"c) cooperează cu Ministerul Mediului, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a CND, a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice și a inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective."}],"id":"art-11","label":"Articolul 11.","note_count":0,"num":"11","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale are următoarele atribuții:"},{"id":"art-12-a","spans":[],"t":"p","text":"a) evaluează și include în documentele de politici pentru activitățile din domeniul transportului și dezvoltării regionale, în limita competențelor, prevederi și măsuri ce vizează dezvoltarea cu un nivel redus de emisii de GES și sporirea rezilienței climatice;"},{"id":"art-12-b","spans":[],"t":"p","text":"b) elaborează documente de politici pentru susținerea utilizării tehnologiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES în domeniile de competență și la adaptarea schimbărilor climatice;"},{"id":"art-12-c","spans":[],"t":"p","text":"c) elaborează acte normative cu privire la reducerea impactului emisiilor de GES provenite din sectorul transporturilor și cu privire la îmbunătățirea eficienței consumului de combustibil;"},{"id":"art-12-d","spans":[],"t":"p","text":"d) elaborează ghidul privind consumul de combustibil și emisiile de CO2;"},{"id":"art-12-e","spans":[],"t":"p","text":"e) monitorizează implementarea actelor normative în domeniul reducerii emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul aviației și ale transportului maritim;"},{"id":"art-12-f","spans":[],"t":"p","text":"f) contribuie la asigurarea accesului autorităților administrației publice și al publicului la informații referitoare la tehnologiile cu emisii reduse de carbon în sfera consumului eficient de combustibil și al emisiilor de CO2;"},{"id":"art-12-g","spans":[],"t":"p","text":"g) cooperează cu Ministerul Mediului, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a CND, a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice și a inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective;"},{"id":"art-12-h","spans":[],"t":"p","text":"h) elaborează și promovează documente de politici privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice în procesul de planificare a operațiunilor de urbanism și de amenajare a teritoriului, precum și în cadrul proiectării construcțiilor și a lucrărilor de construcții, inclusiv în vederea diminuării riscurilor producerii dezastrelor naturale;"},{"id":"art-12-i","spans":[],"t":"p","text":"i) elaborează și promovează normativele tehnice în construcții bazându-se pe aspectele legate de atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv în vederea diminuării riscurilor producerii dezastrelor naturale."}],"id":"art-12","label":"Articolul 12.","note_count":0,"num":"12","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are următoarele atribuții:"},{"id":"art-13-a","spans":[],"t":"p","text":"a) include în documentele de politici pentru activitățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare, în limita competențelor, prevederi și măsuri ce vizează dezvoltarea cu un nivel redus de emisii de GES și sporirea rezilienței climatice;"},{"id":"art-13-b","spans":[],"t":"p","text":"b) stabilește în documentele de politici în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale măsuri de intervenție care să contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de GES;"},{"id":"art-13-c","spans":[],"t":"p","text":"c) evaluează riscurile climatice la adresa agriculturii și industriei alimentare și elaborează măsuri de adaptare și de reducere a impactului schimbărilor climatice;"},{"id":"art-13-d","spans":[],"t":"p","text":"d) elaborează metodologiile de evaluare a riscurilor climatice la adresa agriculturii și industriei alimentare;"},{"id":"art-13-e","spans":[],"t":"p","text":"e) cooperează cu Ministerul Mediului, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a CND, a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice și a inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective;"},{"id":"art-13-f","spans":[],"t":"p","text":"f) elaborează măsurile de dezvoltare în domeniul exploatării și schimbării categoriei de folosință a terenurilor și silviculturii (Land Use, Land-Use Change and Forestry, în continuare – LULUCF) și în domeniul agriculturii;"},{"id":"art-13-g","spans":[],"t":"p","text":"g) integrează conceptul de politici agricole inteligente în politicele sectoriale de adaptare la schimbările climatice în vederea reducerii emisiilor de GES."}],"id":"art-13","label":"Articolul 13.","note_count":0,"num":"13","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Muncii și Protecției Sociale are următoarele atribuții:"},{"id":"art-14-a","spans":[],"t":"p","text":"a) elaborează, în limita competențelor, prevederi și măsuri ce vizează consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice și le include în documentele de politici sectoriale în domeniul promovării incluziunii și asistenței sociale și a egalității de gen;"},{"id":"art-14-b","spans":[],"t":"p","text":"b) evaluează riscurile climatice asupra bunăstării grupurilor social-vulnerabile, egalității de gen și elaborează măsuri de adaptare și de diminuare a impactului schimbărilor climatice;"},{"id":"art-14-c","spans":[],"t":"p","text":"c) elaborează metodologiile de evaluare a riscurilor la adresa grupurilor social-vulnerabile, ca urmare a expunerii la riscurile legate de schimbările climatice;"},{"id":"art-14-d","spans":[],"t":"p","text":"d) cooperează cu Ministerul Mediului, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective."}],"id":"art-14","label":"Articolul 14.","note_count":0,"num":"14","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Muncii și Protecției Sociale"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Educației și Cercetării are următoarele atribuții:"},{"id":"art-15-a","spans":[],"t":"p","text":"a) elaborează, în limita competențelor, prevederi și măsuri ce vizează promovarea cunoștințelor pentru formarea competențelor necesare privind prevenirea impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și le include în documentele de politici sectoriale în domeniul educației, cercetării și inovării;"},{"id":"art-15-b","spans":[],"t":"p","text":"b) integrează proiectele ce vizează reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice drept o componentă a politicii de stat în domeniul cercetărilor fundamentale și aplicate, precum și în activitatea de inovare;"},{"id":"art-15-c","spans":[],"t":"p","text":"c) cooperează cu organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării și promovează dezvoltarea studiilor pentru a estima impactul schimbărilor climatice asupra diferitor sisteme socioeconomice și pentru a evalua incertitudinile asociate acestora;"},{"id":"art-15-d","spans":[],"t":"p","text":"d) completează programele de studii și elaborează, în comun cu Ministerul Mediului, materiale didactice privind protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice."}],"id":"art-15","label":"Articolul 15.","note_count":0,"num":"15","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Educației și Cercetării"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Afacerilor Interne exercită, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, următoarele atribuții:"},{"id":"art-16-a","spans":[],"t":"p","text":"a) participă la elaborarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției populației și al teritoriului în caz de pericol sau de declanșare a dezastrelor provocate de schimbările climatice;"},{"id":"art-16-b","spans":[],"t":"p","text":"b) aplică actele normative cu privire la asigurarea protecției populației și a teritoriilor în caz de pericol sau de declanșare a situațiilor excepționale și/sau a incendiilor;"},{"id":"art-16-c","spans":[],"t":"p","text":"c) contribuie la elaborarea normelor și regulilor în domeniul protecției civile și al apărării împotriva incendiilor, întocmește avize asupra proiectelor de standarde, de cerințe tehnice, de norme și reguli ce reglementează domeniul respectiv;"},{"id":"art-16-d","spans":[],"t":"p","text":"d) desfășoară activități de lichidare și de limitare a consecințelor situațiilor de urgență și ale celor excepționale prin intermediul acțiunilor de informare, de cercetări inginerești, chimice, bacteriologice și radiologice, de decontaminare, de evacuare, de adăpostire, de căutare, de salvare-deblocare, de descarcerare, de acordare a primului ajutor calificat, de stingere a incendiilor, de transportare, de asigurare cu apă potabilă, precum și al altor măsuri de protecție a populației și a bunurilor materiale, prin intermediul forțelor proprii sau prin cooperare cu alte structuri;"},{"id":"art-16-e","spans":[],"t":"p","text":"e) cooperează cu Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu în procesul de evaluare a prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor de urgență și ale celor excepționale;"},{"spans":[[31,48,"l7"]],"t":"note","target":"art-16","text":"[Art.16 lit.e) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-16-f","spans":[],"t":"p","text":"f) cooperează cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului în procesul de prevenire și lichidare a consecințelor situațiilor de urgență și ale celor excepționale;"},{"id":"art-16-g","spans":[],"t":"p","text":"g) cooperează cu Ministerul Mediului, prin schimb reciproc de informații și date, în procesul de elaborare și de actualizare a documentelor de politici publice în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice, precum și în procesul de monitorizare și raportare a implementării documentelor respective."}],"id":"art-16","label":"Articolul 16.","note_count":1,"num":"16","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Ministerul Finanțelor are următoarele atribuții:"},{"id":"art-17-a","spans":[],"t":"p","text":"a) asigură integrarea perspectivei de mediu, inclusiv a celei ce vizează capacitatea de adaptare, sporirea rezilienței climatice și măsurile de atenuare, în cadrul metodologic privind procesul de planificare bugetară și privind proiectele de investiții capitale publice, care să conțină și rezultatele evaluărilor de mediu realizate de către Ministerul Mediului;"},{"id":"art-17-b","spans":[],"t":"p","text":"b) elaborează și implementează politici fiscale în vederea promovării practicilor de mediu și a descurajării activităților care contribuie la schimbările climatice, în baza evaluărilor efectuate de către Ministerul Mediului, și determină oportunitatea intervențiilor;"},{"id":"art-17-c","spans":[],"t":"p","text":"c) reprezintă interesele financiare ale țării în cadrul forurilor internaționale și participă la negocierea acordurilor legate de finanțarea acțiunilor climatice."}],"id":"art-17","label":"Articolul 17.","note_count":0,"num":"17","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Ministerului Finanțelor"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Agenția de Mediu are următoarele atribuții:"},{"id":"art-18-a","spans":[],"t":"p","text":"a) asigură implementarea actelor normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice, monitorizează nivelul realizării acestora și raportează, periodic, Ministerului Mediului despre aceasta;"},{"id":"art-18-b","spans":[],"t":"p","text":"b) acordă suport Ministerului Mediului la elaborarea și modificarea actelor normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice;"},{"id":"art-18-c","spans":[],"t":"p","text":"c) eliberează autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu pentru activitățile specificate în anexa nr. 1, care acordă dreptul de a degaja emisiile de GES din întreaga instalație staționară sau dintr-o parte a acesteia, controlată de același operator, cu respectarea cerințelor de evaluare a planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră;"},{"id":"art-18-d","spans":[],"t":"p","text":"d) coordonează planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, prezentat de către operator pentru una sau mai multe dintre activitățile specificate în anexa nr. 1, și monitorizează realizarea acestuia;"},{"id":"art-18-e","spans":[],"t":"p","text":"e) ține Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți (în continuarea – RETP), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 373/2018 cu privire la Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, și recepționează raportul anual privind emisiile de gaze cu efect de seră (în continuarea – RAE), depus prin intermediul acestuia;"},{"id":"art-18-f","spans":[],"t":"p","text":"f) asigură monitorizarea și raportarea emisiilor de GES incluse în inventarul național, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern;"},{"id":"art-18-g","spans":[],"t":"p","text":"g) asigură monitorizarea și implementarea Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și de la activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern;"},{"id":"art-18-h","spans":[],"t":"p","text":"h) asigură monitorizarea și implementarea Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim, aprobat de Guvern;"},{"id":"art-18-i","spans":[],"t":"p","text":"i) elaborează informații și rapoarte; participă la elaborarea rapoartelor, reieșind din acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte, și le prezintă Ministerului Mediului;"},{"id":"art-18-j","spans":[],"t":"p","text":"j) solicită și primește, în mod gratuit și în condițiile legii, date și informații generalizate cu privire la emisiile de GES, precum și stabilește structura și formatul raportării;"},{"id":"art-18-k","spans":[],"t":"p","text":"k) asigură caracterul integral al informațiilor furnizate, corectitudinea și comparabilitatea acestora;"},{"id":"art-18-l","spans":[],"t":"p","text":"l) furnizează, la cerere și în mod gratuit, informații cu privire la indicii de poluare a aerului atmosferic și la emisiile de GES către instituțiile și structurile de cercetare din diferite domenii."}],"id":"art-18","label":"Articolul 18.","note_count":0,"num":"18","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Agenției de Mediu"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Autoritatea Aeronautică Civilă are următoarele atribuții:"},{"id":"art-19-a","spans":[],"t":"p","text":"a) asigură implementarea actelor normative și a documentelor de politici în domeniul aviației și al reducerii emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul aviației;"},{"id":"art-19-b","spans":[],"t":"p","text":"b) monitorizează emisiile de CO2 provenite de la activitățile din domeniul aviației și prezintă periodic datele respective Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu;"},{"spans":[[31,48,"l7"]],"t":"note","target":"art-19","text":"[Art.19 lit.b) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-19-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigură instituirea și funcționarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA);"},{"id":"art-19-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigură elaborarea, actualizarea și aplicarea reglementărilor privind monitorizarea emisiilor de GES, politicilor și măsurilor care contribuie la reducerea acestora prin aplicarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională;"},{"id":"art-19-e","spans":[],"t":"p","text":"e) solicită și primește de la operatorii aerieni, în mod gratuit și în condițiile legii, date și informații generalizate cu privire la emisiile de GES;"},{"id":"art-19-f","spans":[],"t":"p","text":"f) asigură caracterul integral al informațiilor furnizate, corectitudinea și comparabilitatea acestora."}],"id":"art-19","label":"Articolul 19.","note_count":1,"num":"19","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Autorității Aeronautice Civile"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Agenția Navală are următoarele atribuții:"},{"id":"art-20-a","spans":[],"t":"p","text":"a) asigură implementarea reglementărilor privind reducerea emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim, monitorizează și raportează datele privind emisiile de CO2 din activitățile respective, specificate în anexa nr. 1;"},{"id":"art-20-b","spans":[],"t":"p","text":"b) monitorizează emisiile de CO2 provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim și prezintă periodic datele respective Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu;"},{"spans":[[31,48,"l7"]],"t":"note","target":"art-20","text":"[Art.20 lit.b) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-20-c","spans":[],"t":"p","text":"c) solicită și primește de la operatorii transportului maritim, în mod gratuit și în condițiile legii, date și informații generalizate cu privire la emisiile de GES;"},{"id":"art-20-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigură caracterul integral al informațiilor furnizate, corectitudinea și comparabilitatea acestora."}],"id":"art-20","label":"Articolul 20.","note_count":1,"num":"20","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Agenției Navale"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Serviciul Vamal are următoarele atribuții:"},{"id":"art-21-a","spans":[],"t":"p","text":"a) cooperează cu Agenția de Mediu în vederea implementării actelor normative în domeniul reducerii emisiilor de GES și furnizează, în mod gratuit și în condițiile legii, date și informații generalizate necesare pentru compilarea inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră;"},{"id":"art-21-b","spans":[],"t":"p","text":"b) cooperează cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului în procesul de supraveghere și control asupra executării prevederilor prezentei legi și ale actelor normative aprobate în temeiul acesteia;"},{"id":"art-21-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigură caracterul integral al informațiilor furnizate, corectitudinea și comparabilitatea acestora;"},{"id":"art-21-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigură aplicarea MAFC-ului în vederea verificării conținutului de carbon al mărfurilor exportate pentru a determina taxele aferente MAFC-ului; asigură monitorizarea conformității și aplicării MAFC-ului pentru a se asigura că operatorii își respectă obligațiile."}],"id":"art-21","label":"Articolul 21.","note_count":0,"num":"21","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Serviciului Vamal"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Inspectoratul pentru Protecția Mediului are următoarele atribuții:"},{"id":"art-22-a","spans":[],"t":"p","text":"a) efectuează controlul privind respectarea prevederilor prezentei legi și ale actelor normative din domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice;"},{"id":"art-22-b","spans":[],"t":"p","text":"b) efectuează controlul privind respectarea de către operatori a cerințelor în domeniul raportării în RETP și al aplicării mecanismului financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2;"},{"id":"art-22-c","spans":[],"t":"p","text":"c) verifică, în cadrul controalelor planificate sau inopinate, respectarea de către operatori a prevederilor Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și de la activitățile din domeniul aviației, ale Regulamentului privind funcționarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională, precum și a prevederilor Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim, aprobate de Guvern;"},{"id":"art-22-d","spans":[],"t":"p","text":"d) constată cazurile de încălcare a legislației în domeniul reducerii emisiilor de GES și al adaptării la schimbările climatice și aplică sancțiuni conform Codului contravențional; calculează prejudiciul cauzat mediului, ca urmare a încălcării prevederilor actelor normative și ale actelor permisive."}],"id":"art-22","label":"Articolul 22.","note_count":0,"num":"22","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Inspectoratului pentru Protecția Mediului"},{"blocks":[{"spans":[[34,51,"l7"]],"t":"note","target":"art-23","text":"[Art.23 denumirea modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu are următoarele atribuții:"},{"spans":[[44,61,"l7"]],"t":"note","target":"art-23","text":"[Art.23 partea introductivă modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-23-a","spans":[],"t":"p","text":"a) asigură monitorizarea stării și evoluției condițiilor meteorologice și hidrologice pe teritoriul țării în vederea protecției populației contra fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase și a impactului negativ al schimbărilor climatice;"},{"id":"art-23-b","spans":[],"t":"p","text":"b) asigură schimbul operațional de date și informații meteorologice și hidrologice pentru prevenirea potențialelor fenomene periculoase, precum și pentru prevenirea riscurilor asociate cu schimbările climatice și dezastrele naturale;"},{"id":"art-23-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigură schimbul operațional de date și informații în vederea evaluării riscurilor meteorologice, hidrologice și climatologice asupra securității și sănătății publice;"},{"id":"art-23-d","spans":[[243,261,"l8"]],"t":"p","text":"d) furnizează, la cerere și în mod gratuit, Agenției de Mediu, instituțiilor și structurilor de cercetare din diferite domenii informații cu privire la indicii climatici și condițiile climatologice colectate și procesate, conform prevederilor Legii nr. 368/2023 cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică."}],"id":"art-23","label":"Articolul 23.","note_count":2,"num":"23","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Agenția „Moldsilva” are următoarele atribuții:"},{"id":"art-24-a","spans":[],"t":"p","text":"a) coordonează implementarea principiilor de dezvoltare durabilă a pădurilor și a fondului forestier, asigurând corelarea cu politicile de dezvoltare cu un nivel redus de emisii de GES și de sporire a rezilienței climatice;"},{"id":"art-24-b","spans":[],"t":"p","text":"b) evaluează riscurile cu privire la starea vegetației și a pădurilor, asigurând corelarea acțiunilor cu progresele în realizarea obiectivelor de dezvoltare cu un nivel redus de emisii de GES și de sporire a rezilienței climatice, pe care le prezintă anual Agenției de Mediu;"},{"id":"art-24-c","spans":[],"t":"p","text":"c) participă la elaborarea și implementarea documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung și a documentelor de politici privind adaptarea la schimbările climatice;"},{"id":"art-24-d","spans":[],"t":"p","text":"d) în limita competențelor, implementează politicile privind folosirea terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și privind silvicultura; implementează politicile de extindere a fondului forestier și alte acțiuni în vederea promovării măsurilor de extindere și de reabilitare a pădurilor."}],"id":"art-24","label":"Articolul 24.","note_count":0,"num":"24","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile Agenției „Moldsilva”"},{"blocks":[{"id":"art-25-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:"},{"id":"art-25-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) contribuie la realizarea obiectivelor politicii naționale de atenuare a emisiilor antropice de GES și de adaptare la schimbările climatice, în limita competențelor și a mijloacelor financiare disponibile;"},{"id":"art-25-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) elaborează, în raza teritoriului administrat și după necesitate, planuri de acțiuni în domeniile relevante climei și energiei și asigură implementarea și raportarea acestora."},{"id":"art-25-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi elaborează și prezintă anual către Ministerul Mediului raportul privind implementarea planurilor de acțiuni sustenabile pentru energie și climă."}],"id":"art-25","label":"Articolul 25.","note_count":0,"num":"25","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Atribuțiile autorităților administrației publice locale"},{"blocks":[{"id":"art-26-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Operatorii care desfășoară activități ce cad sub incidența prevederilor prezentei legi au următoarele responsabilități:"},{"id":"art-26-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) desfășoară activități industriale și economice, specificate în anexa nr. 1, în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, care acordă dreptul de a degaja emisiile de GES din întreaga instalație staționară sau dintr-o parte a acesteia, controlată de același operator, cu respectarea cerințelor de evaluare a planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră;"},{"id":"art-26-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) asigură corectitudinea și completitudinea tuturor datelor și informațiilor conținute în documentele prezentate Agenției de Mediu, pe toată perioada de valabilitate a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu;"},{"id":"art-26-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) furnizează datele și informațiile necesare pentru facilitarea verificării emisiilor de GES în conformitate cu Regulamentul privind acreditarea și cerințele aplicabile verificatorilor emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat de Guvern;"},{"id":"art-26-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) elaborează planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră și îl coordonează cu Agenția de Mediu. Planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să includă planificarea măsurilor de monitorizare și de raportare a emisiilor de GES, metodologia de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altele, după caz;"},{"id":"art-26-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) raportează trimestrial, prin intermediul RETP-ului, datele privind emisiile și transferul de poluanți legate de activitățile industriale și economice, astfel cum sunt specificate în anexa nr. 1;"},{"id":"art-26-p1-f","spans":[],"t":"p","text":"f) asigură verificarea RAE-ului prezentat spre coordonare sau, după caz, spre validare la Agenția de Mediu de către verificator;"},{"id":"art-26-p1-g","spans":[],"t":"p","text":"g) anual, până la data de 1 decembrie, notifică Agenția de Mediu în cazul în care există sau nu modificări cu privire la informațiile incluse în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu, în planul de monitorizare, în RAE și în anexele aferente acestora."},{"id":"art-26-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Activitățile care fac obiectul mecanismului de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2, altul decât MAFC-ul, sunt desfășurate de către operatori în modul stabilit de Guvern."},{"id":"art-26-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Operatorii care desfășoară activități ce nu fac obiectul prezentei legi trebuie să înregistreze, să monitorizeze, să raporteze și să ia măsuri de reducere a emisiilor de GES în conformitate cu cerințele internaționale, cu cerințele stabilite în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu și cu cerințele aprobate de Guvern."}],"id":"art-26","label":"Articolul 26.","note_count":0,"num":"26","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Responsabilitățile operatorilor"},{"blocks":[],"id":"s-3","label":"Capitolul III. OBIECTIVELE, POLITICILE INTERSECTORIALE ȘI MĂSURILE PRIVIND ACȚIUNILE CLIMATICE","level":3,"lines":["Capitolul III","OBIECTIVELE, POLITICILE INTERSECTORIALE","ȘI MĂSURILE PRIVIND ACȚIUNILE CLIMATICE"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-4","label":"Secțiunea 1. Obiectivele și țintele","level":4,"lines":["Secțiunea 1","Obiectivele și țintele"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-27-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, Guvernul stabilește țintele de reducere a emisiilor de GES în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și ale Comunității Energetice."},{"id":"art-27-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Documentul strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, Programul de dezvoltare cu emisii reduse, PNIEC-ul și alte documente de politici sectoriale determină foaia de parcurs și planurile de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră."},{"id":"art-27-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Obiectivul național privind limitarea și reducerea emisiilor de GES este stabilit în PNIEC."}],"id":"art-27","label":"Articolul 27.","note_count":0,"num":"27","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Țintele de reducere netă a emisiilor de GES"},{"blocks":[{"id":"art-28-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) La stabilirea țintelor naționale de reducere a emisiilor de GES, care includ și reținerea prin sechestrare a acestora de către sursele naturale, se iau în considerare:"},{"id":"art-28-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) reducerea netă a emisiilor de GES la nivelul economiei naționale, comparativ cu nivelul emisiilor din anul de referință 1990;"},{"id":"art-28-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) acoperirea geografică a reducerii emisiilor de GES, care se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova;"},{"id":"art-28-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) acoperirea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluoricarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6) și trifluorură de azot (NF3);"},{"id":"art-28-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) reducerea emisiilor de GES care nu sunt controlate de Protocolul de la Montreal: emisii de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluoricarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6) și trifluorură de azot (NF3);"},{"id":"art-28-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) categoriile de emisii antropice de GES și reținerea prin sechestrare a acestora, inclusiv sectoarele stabilite în țintele naționale de reducere, care corespund categoriilor și sectoarelor prevăzute în ghidurile elaborate de Grupul interguvernamental de experți în schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, în continuare – IPCC): procese industriale și utilizare a produselor, agricultură, folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silviculturii (LULUCF), gestionarea deșeurilor, precum și subsectoarele prevăzute în anexa nr. 1."},{"id":"art-28-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) În procesul de estimare a emisiilor de GES și de reținere prin sechestrare a acestora se utilizează ghidurile IPCC-ului, prin aplicarea valorilor potențialului de încălzire globală într-un interval de timp de 100 de ani, conform Raportului de evaluare al IPCC-ului. Valorile respective se aplică în raportarea cumulativă a emisiilor și absorbțiilor de GES, exprimate în echivalenți de dioxid de carbon."},{"id":"art-28-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) La atingerea țintelor naționale de reducere a emisiilor de GES, care includ și reținerea prin sechestrare a acestora de către sursele naturale, se ia în considerare contribuția sectorului LULUCF, în conformitate cu metodologia de calculare utilizată pentru evaluarea contribuției acestora."},{"id":"art-28-p4","spans":[[44,53,"l9"]],"t":"p","text":"(4) Metodologia de calculare, menționată la alin. (3), este elaborată și aprobată de Ministerul Mediului și are la bază abordarea de producție pentru contabilizarea produselor din lemn recoltat, conform ghidurilor IPCC-ului, excluzând emisiile provenite în urma dezastrelor naturale."},{"id":"art-28-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Mecanismele de piață internaționale, regionale și bilaterale sunt utilizate pentru atingerea țintelor naționale de reducere a emisiilor de GES, în condițiile implementării unor sisteme, care să asigure reduceri reale și verificate ale emisiilor de GES."},{"id":"art-28-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) La stabilirea țintelor naționale de reducere a emisiilor de GES se iau în considerare următoarele:"},{"id":"art-28-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) concluziile științifice recente disponibile, inclusiv concluziile rapoartelor IPCC-ului și ale Consiliului consultativ;"},{"id":"art-28-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) impactul social, economic și de mediu, inclusiv costurile inacțiunii;"},{"id":"art-28-p6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social;"},{"id":"art-28-p6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) eficiența din punctul de vedere al costurilor și economică eficientă;"},{"id":"art-28-p6-e","spans":[],"t":"p","text":"e) competitivitatea economiei, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a sectoarelor care sunt cele mai expuse la relocarea emisiilor de CO2;"},{"id":"art-28-p6-f","spans":[],"t":"p","text":"f) cele mai eficiente tehnologii disponibile, din punctul de vedere al costurilor, al siguranței și al durabilității;"},{"id":"art-28-p6-g","spans":[],"t":"p","text":"g) eficiența energetică, inclusiv principiul „eficiența energetică înainte de toate”, accesibilitatea energiei din punctul de vedere al prețului și siguranța alimentării cu energie;"},{"id":"art-28-p6-h","spans":[],"t":"p","text":"h) necesitatea de a asigura eficacitatea protecției mediului și a evoluției graduale în timp;"},{"id":"art-28-p6-i","spans":[],"t":"p","text":"i) necesitatea de a menține, a gestiona și a îmbunătăți absorbanții naturali pe termen lung, de a proteja și de a reface biodiversitatea;"},{"id":"art-28-p6-j","spans":[],"t":"p","text":"j) oportunitățile de atragere a investițiilor;"},{"id":"art-28-p6-k","spans":[],"t":"p","text":"k) evoluțiile internaționale și eforturile depuse pentru realizarea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și a obiectivului final al CCONUSC."}],"id":"art-28","label":"Articolul 28.","note_count":0,"num":"28","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Stabilirea țintelor naționale de reducere a emisiilor de GES"},{"blocks":[{"id":"art-29-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu, iar planificarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice se efectuează în mod repetat, în baza PNA pentru o perioadă de 4 ani. La sfârșitul fiecărui ciclu al PNA, în baza evaluărilor efectuate, se planifică următoarea PNA în funcție de necesitățile de adaptare identificate. Ministerul Mediului coordonează procesul de planificare națională a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice."},{"id":"art-29-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) PNA constă din următoarele etape:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) stabilirea situației de referință – etapă realizată de către grupurile de lucru sectoriale și intersectoriale, formate din experți în domeniul schimbărilor climatice și specialiști într-un anumit domeniu, în cadrul căreia se desfășoară următoarele activități:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) identificarea riscurilor și a vulnerabilității climatice la nivel sectorial și național;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) efectuarea evaluărilor de impact al riscurilor și vulnerabilității climatice identificate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) identificarea lacunelor de capacitate;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) alte activități de susținere a stabilirii situației de referință;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) formularea PNA prin:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) stabilirea scopului general al PNA;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) stabilirea obiectivelor și a țintelor specifice de adaptare pentru fiecare sector care contribuie la realizarea scopului general al PNA;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) elaborarea foii de parcurs a PNA, care se bazează pe măsurile sectoriale de adaptare și pe documentele de politici naționale și care stabilește abordarea adoptată pentru planificarea procesului de adaptare pentru perioada respectivă;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) identificarea opțiunilor de adaptare și prioritizarea setului de măsuri/acțiuni de adaptare care constă din totalitatea măsurilor/acțiunilor de adaptare la schimbările climatice incluse în politicile sectoriale, precum și din acțiunile comune pentru toate sectoarele (consolidare a capacităților, cercetare, transfer tehnologic, egalitate de gen, alte aspecte intersectoriale relevante pentru procesul de adaptare), orientate spre realizarea scopului, a obiectivelor și spre atingerea țintelor stabilite pentru fiecare PNA;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) aplicarea sistemului de monitorizare și de evaluare a implementării acțiunilor de adaptare, în cadrul căruia:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se stabilește contribuția acțiunilor de adaptare pentru reducerea vulnerabilității, consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice și sporirea rezilienței sistemelor naturale și a celor socioeconomice;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se evaluează eficacitatea politicilor elaborate, utilizarea mijloacelor financiare și resurselor umane;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) se asigură transparența procesului de colectare a datelor pentru evaluarea eficienței acțiunilor de adaptare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) comunicarea, în cadrul căreia, în urma evaluărilor efectuate la sfârșitul implementării PNA:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) se formulează concluziile privind rezultatele implementării măsurilor sectoriale de adaptare la schimbările climatice și a PNA și se comunică publicului larg;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) se elaborează recomandări pentru următorul ciclu al PNA."},{"id":"art-29-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) La stabilirea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice, precum și la identificarea necesităților asociate cu adaptarea obiectivelor sectoriale și ale altor obiective relevante, se iau în considerare următoarele:"},{"id":"art-29-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) concluziile științifice recente;"},{"id":"art-29-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) analiza vulnerabilității la schimbările climatice;"},{"id":"art-29-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) necesitățile pentru evitarea, minimizarea și prevenirea pierderilor și daunelor asociate cu efectele schimbărilor climatice;"},{"id":"art-29-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) necesitatea identificării grupurilor și sectoarelor vulnerabile."}],"id":"art-29","label":"Articolul 29.","note_count":0,"num":"29","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Stabilirea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice"},{"blocks":[{"id":"art-30-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Ministerul Mediului elaborează CND, prin care stabilește țintele naționale climatice intermediare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în conformitate cu Acordul de la Paris. CND se elaborează cu respectarea cerințelor stabilite de CCONUSC, fiind raportată prin intermediul Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice."},{"id":"art-30-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) CND conține obiectivele climatice intermediare revizuite, luându-se în considerare perspectiva pe perioade de 10 ani, se elaborează și se prezintă către Secretariatul CCONUSC începând cu anul 2025 și, ulterior, la fiecare 5 ani."},{"id":"art-30-p3","spans":[[167,185,"l10"]],"t":"p","text":"(3) CND este elaborată în corespundere cu PNIEC-ul, parte componentă a mecanismului de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 174/2017 cu privire la energetică."},{"id":"art-30-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Cerințele privind formatul, structura, conținutul și termenele de raportare, precum și elaborarea, actualizarea, raportarea și evaluarea CND sunt stabilite în temeiul CCONUSC, al Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în temeiul acestora."}],"id":"art-30","label":"Articolul 30.","note_count":0,"num":"30","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Contribuția națională determinată"},{"blocks":[],"id":"s-5","label":"Secțiunea a 2-a. Politici sectoriale","level":4,"lines":["Secțiunea a 2-a","Politici sectoriale"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-31-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Documentul strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung reprezintă documentul principal de planificare strategică, care determină politicile statului și acțiunile pentru realizarea obiectivului privind neutralitatea climatică și contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu CCONUSC și cu Acordul de la Paris."},{"id":"art-31-p2","spans":[[28,37,"l11"]],"t":"p","text":"(2) Documentul menționat la alin. (1) este elaborat de către Ministerul Mediului în corespundere cu Acordul de la Paris."},{"id":"art-31-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Cerințele privind cuprinsul documentului menționat la alin. (1) sunt stabilite în Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-31","label":"Articolul 31.","note_count":0,"num":"31","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Documentul strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung"},{"blocks":[{"id":"art-32-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Documentul de politici de nivel național privind implementarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice este Programul național de adaptare la schimbările climatice (în continuare – PNASC), elaborat de către Ministerul Mediului."},{"id":"art-32-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Scopul PNASC-ului îl constituie integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice și planificarea dezvoltării la toate nivelurile și în toate sectoarele prioritare, pentru a asigura reziliența climatică pe termen mediu și lung a sistemelor economice, sociale și de mediu."},{"id":"art-32-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Procesul de identificare a acțiunilor prioritare de adaptare este transparent și se bazează pe aplicarea unor metode și instrumente de evaluare econometrică relevante (analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficiență, analiza decizională cu multiple criterii)."},{"id":"art-32-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Măsurile și acțiunile de adaptare la schimbările climatice incluse în PNASC sunt orientate asupra categoriilor de populație și sectoarelor celor mai vulnerabile și afectate."},{"id":"art-32-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) La elaborarea documentelor de politici pentru implementarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice se iau în considerare:"},{"id":"art-32-p5-a","spans":[],"t":"p","text":"a) analizele, evaluările progreselor înregistrate și indicatorii în domeniul schimbărilor climatice și vulnerabilității;"},{"id":"art-32-p5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) vulnerabilitatea populației și a sectoarelor afectate, printre care sectorul agricol, sistemele de alimentare cu apă și securitatea alimentară;"},{"id":"art-32-p5-c","spans":[],"t":"p","text":"c) promovarea soluțiilor bazate pe natură și adaptarea bazată pe ecosisteme;"},{"id":"art-32-p5-d","spans":[],"t":"p","text":"d) indicatorii determinați pentru a asigura implementarea politicilor, măsurilor și acțiunilor de adaptare la schimbările climatice;"},{"id":"art-32-p5-e","spans":[],"t":"p","text":"e) necesitățile financiare, tehnologice și de consolidare a capacităților pentru realizarea acestora;"},{"id":"art-32-p5-f","spans":[],"t":"p","text":"f) indicatorii determinați din perspectiva raportului cost-beneficiu."},{"id":"art-32-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Măsurile și acțiunile de adaptare, identificate în documentele de politici, asigură conexiunea între politicile sectoriale și sunt direcționate spre integrarea consecventă a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în acțiunile socioeconomice și de mediu relevante."},{"id":"art-32-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Documentele de politici privind implementarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice sunt supuse consultărilor cu Comisia națională privind schimbările climatice în vederea asigurării alinierii la prioritățile naționale privind schimbările climatice, precum și la prioritățile de dezvoltare durabilă."},{"id":"art-32-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) În cadrul planificării, dezvoltării, realizării și monitorizării politicilor și măsurilor, conținutul documentelor de politici privind implementarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice, cerințele de monitorizare și raportare, principiile și practicile de identificare, clasificare și gestionare a riscurilor producerii dezastrelor naturale, precum și termenele de raportare către Secretariatul CCONUSC și Secretariatul Comunității Energetice sunt aprobate de Guvern."}],"id":"art-32","label":"Articolul 32.","note_count":0,"num":"32","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Documentele de politici privind implementarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice"},{"blocks":[{"id":"art-33-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Autoritățile publice centrale elaborează și promovează cadrul de planificare la nivel sectorial pentru adaptarea la schimbările climatice prin integrarea măsurilor de adaptare în documentele de politici sectoriale."},{"id":"art-33-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Documentele de politici sectoriale care au impact asupra emisiilor de GES sunt elaborate în corespundere cu PNIEC-ul și cu documentul strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung și includ prevederi referitoare la estimarea cantitativă a efectelor emisiilor provenite din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a GES, în conformitate cu cerințele CCONUSC și ale Acordului de la Paris."},{"id":"art-33-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) La identificarea acțiunilor prioritare de adaptare se ia în considerare impactul potențial al schimbărilor climatice asupra diverselor grupuri sociale, inclusiv asupra femeilor, copiilor, persoanelor în etate, persoanelor cu dizabilități, fiind un proces transparent, bazat pe aplicarea unor metode și instrumente de evaluare econometrică relevante (analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficiență, analiza decizională cu criterii multiple)."},{"id":"art-33-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Ministerul Mediului asigură suportul consultativ ministerelor de resort din sectoarele relevante ale economiei naționale pentru identificarea metodologiilor de estimare cantitativă a efectelor emisiilor de GES provenite din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a GES."},{"id":"art-33-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Ministerul Mediului elaborează și pune la dispoziția publicului metodologii pentru planificarea, monitorizarea și raportarea privind reducerea emisiilor de GES și privind adaptarea la schimbările climatice, precum și alte instrumente pentru planificare și raportare."},{"id":"art-33-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Cerințele privind formatul, structura și termenele de raportare, precum și revizuirea rapoartelor sunt stabilite în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice și în Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobate de Guvern."}],"id":"art-33","label":"Articolul 33.","note_count":0,"num":"33","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Documentele de politici sectoriale"},{"blocks":[{"id":"art-34-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Programul privind reducerea metanului stabilește politicile și măsurile pentru realizarea obiectivelor de reducere a impactului pe termen scurt și mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor totale de GES, luându-se în considerare potențialul de încălzire globală și durata de viață, relativ scurtă, a metanului în atmosferă, precum și obiectivele economiei circulare, după caz."},{"id":"art-34-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Ministerul Mediului, în comun cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Energiei, examinează opțiunile de politică pentru a aborda rapid problema emisiilor de metan și elaborează programul privind reducerea metanului."}],"id":"art-34","label":"Articolul 34.","note_count":0,"num":"34","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Programul privind reducerea metanului"},{"blocks":[{"id":"art-35-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Autoritățile administrației publice locale elaborează și implementează planuri de acțiuni sustenabile pentru energie și climă (în continuare – PASEC), care conțin acțiuni de atenuare și adaptare la schimbările climatice. PASEC-urile pot fi elaborate și aprobate ca documente separate sau ca parte a planurilor locale integrate privind energia și clima."},{"id":"art-35-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Unitățile administrativ-teritoriale, în special cele cu un număr mic sau mediu de populație, inclusiv cele amalgamate, pot elabora în comun PASEC-uri pentru anul 2030 cu scopul de a realiza, în mod individual sau colectiv, obiectivul de reducere a emisiilor de GES."},{"id":"art-35-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) PASEC-urile sunt elaborate în corespundere cu PNASC-ul și aprobate până la data de 1 ianuarie 2026."},{"id":"art-35-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Monitorizarea implementării PASEC-urilor este asigurată prin raportarea periodică către Ministerul Mediului."},{"id":"art-35-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Formatul, conținutul, parametrii și metodologiile utilizate în elaborarea, monitorizarea și raportarea PASEC-urilor sunt prevăzute în Ghidul privind acțiunile autorităților administrației publice locale de atenuare și adaptare la schimbările climatice, aprobat prin ordinul ministrului mediului."}],"id":"art-35","label":"Articolul 35.","note_count":0,"num":"35","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Documentele de politici de nivel local"},{"blocks":[{"id":"art-36-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Instituția de monitorizare a mediului colectează datele necesare pentru elaborarea prognozelor naționale privind emisiile de GES și organizează elaborarea prognozelor naționale privind emisiile de GES provenite din surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanți a GES, care sunt structurate pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze și pe sectoare."},{"id":"art-36-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Prognozele naționale privind emisiile de GES sunt estimate cantitativ cu succesiune pentru viitor de 6 ani, care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare."},{"id":"art-36-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Prognozele naționale privind emisiile de GES includ toate politicile și măsurile adoptate la nivel național și cuprind date cu privire la:"},{"id":"art-36-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) previziunile referitoare la politicile și măsurile existente și previziunile cu privire la politicile și măsurile adiționale, în cazul în care sunt disponibile;"},{"id":"art-36-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) previziunile referitoare la emisiile totale de GES și estimările pentru fiecare categorie;"},{"id":"art-36-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) impactul politicilor și al măsurilor, iar în cazul în care astfel de politici și măsuri nu sunt incluse, acest lucru se precizează în mod clar;"},{"id":"art-36-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru prognoze;"},{"id":"art-36-p3-e","spans":[],"t":"p","text":"e) toate referințele relevante la evaluările și rapoartele tehnice care stau la baza prognozelor."},{"id":"art-36-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Instituția de monitorizare a mediului raportează Secretariatului CCONUSC și Secretariatului Comunității Energetice prognozele naționale privind emisiile de GES provenite din surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanți, în termenele specificate în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-36","label":"Articolul 36.","note_count":0,"num":"36","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Prognozele naționale privind emisiile de GES"},{"blocks":[],"id":"s-6","label":"Secțiunea a 3-a. Acțiunile politice pentru reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transportului","level":4,"lines":["Secțiunea a 3-a","Acțiunile politice pentru reducerea consumului de combustibil","și a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transportului"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-37-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) În vederea garantării pentru consumatori a posibilității de a face o alegere în cunoștință de cauză, informațiile privind consumul de carburanți și emisiile de CO2 ale autoturismelor noi, oferite spre vânzare sau spre achiziționare prin leasing, sunt puse la dispoziția acestora."},{"id":"art-37-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Acțiunile privind reducerea emisiilor de CO2 provenite de la autoturismele noi sunt stabilite prin lege."}],"id":"art-37","label":"Articolul 37.","note_count":0,"num":"37","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Consumul de combustibil și emisiile de CO2 provenite de la autoturismele noi"},{"blocks":[{"id":"art-38-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) La plasarea pe piață a autoturismelor noi, agentul economic se asigură că acestea sunt însoțite de eticheta privind consumul de combustibil și emisiile de CO2."},{"id":"art-38-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Formatul și conținutul etichetei privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 se aprobă de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale."},{"id":"art-38-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Se interzice aplicarea etichetei privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 care poate induce în eroare potențialii cumpărători de autoturisme noi și care contravine prevederilor ghidului prevăzut la art. 39 sau ale documentației promoționale."}],"id":"art-38","label":"Articolul 38.","note_count":0,"num":"38","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Eticheta privind consumul de combustibil și emisiile de CO2"},{"blocks":[{"id":"art-39-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale organizează procedura de elaborare și ajustare a ghidului privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 de la autoturismele noi comercializate."},{"id":"art-39-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Ghidul privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 conține, după caz:"},{"id":"art-39-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) o listă, elaborată anual, a tuturor modelelor de autoturisme noi disponibile pentru vânzare, grupate în funcție de marcă și în ordine alfabetică. În cazul în care ghidul este actualizat mai mult de o dată pe an, acesta trebuie să conțină o listă a tuturor modelelor de autoturisme noi disponibile la data publicării actualizării respective;"},{"id":"art-39-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) tipul de carburant, valoarea numerică a consumului oficial de carburant și a emisiilor specifice oficiale de CO2 pentru fiecare model menționat în ghid. Valoarea consumului oficial de carburant este exprimată fie în litri per suta de kilometri (l/100 km), fie în kilometri per litru (km/l), fie printr-o combinație adecvată a celor două formule, și este indicată cu o precizie de o zecimală. Emisiile specifice oficiale de CO2 trebuie să fie exprimate în grame per kilometru (g/km) și rotunjite la cel mai apropiat număr întreg;"},{"id":"art-39-p2-c","spans":[],"t":"p","text":"c) o listă formată din zece modele de autoturisme noi, care pune în evidență pe cele mai performante din punctul de vedere al randamentului energetic, clasificate în ordine crescătoare în funcție de emisiile de CO2 pentru fiecare tip de carburant. Lista include modelul, valoarea numerică a consumului oficial de carburant, precum și emisiile specifice oficiale de CO2;"},{"id":"art-39-p2-d","spans":[],"t":"p","text":"d) recomandări destinate conducătorilor auto care să precizeze că o bună utilizare și o întreținere regulată a vehiculului, precum și un anumit comportament la volan, care implică, de exemplu, evitarea condusului agresiv, rularea cu o viteză moderată, anticiparea frânării, verificarea umflării corespunzătoare a pneurilor, reducerea perioadelor de mers în gol, evitarea transportării de greutăți excesive, îmbunătățesc consumul de carburant și reduc emisiile de CO2 ale autoturismului lor;"},{"id":"art-39-p2-e","spans":[],"t":"p","text":"e) o descriere privind efectele emisiilor de GES, schimbările climatice potențiale și rolul autoturismelor noi, precum și o referință la diferiți carburanți care sunt propuși consumatorului și la implicațiile utilizării acestora asupra mediului, stabiliți în baza celor mai recente date științifice și în conformitate cu prevederile legislației."},{"id":"art-39-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) La plasarea pe piață a autoturismelor noi, agentul economic, în termen de 30 de zile, remite Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale informația privind consumul de combustibil și privind emisiile de CO2 ale autoturismelor noi comercializate."}],"id":"art-39","label":"Articolul 39.","note_count":0,"num":"39","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Ghidul privind consumul de combustibil și emisiile de CO2"},{"blocks":[{"id":"art-40-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Comercianții afișează, într-un loc vizibil, la punctele de vânzare, un anunț care conține datele privind consumul de combustibil și emisiile de CO2."},{"id":"art-40-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Comercianții se asigură că documentația promoțională conține date oficiale privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 ale noului model de autoturism."}],"id":"art-40","label":"Articolul 40.","note_count":0,"num":"40","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Documentația promoțională și promovarea"},{"blocks":[],"id":"s-7","label":"Capitolul IV. MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI A ALTOR INFORMAȚII RELEVANTE. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE","level":3,"lines":["Capitolul IV","MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA EMISIILOR DE GAZE","CU EFECT DE SERĂ ȘI A ALTOR INFORMAȚII RELEVANTE.","MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA ADAPTĂRII","LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-8","label":"Secțiunea 1. Sistemul național de monitorizare","level":4,"lines":["Secțiunea 1","Sistemul național de monitorizare"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-41-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Monitorizarea emisiilor de GES care provin de la sectoarele și categoriile de surse și sechestrare incluse în inventarul național se realizează de către instituția de monitorizare a mediului, în baza Regulamentului privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."},{"id":"art-41-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Estimarea nivelului emisiilor antropice provenite din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a GES, compilate în inventarul național, se realizează prin intermediul Sistemului național de inventariere, care este parte componentă a Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice."},{"id":"art-41-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Evaluarea progresului înregistrat în implementarea obiectivelor CND, a documentului strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a PNASC-ului, a documentelor sectoriale, a PASEC-urilor, precum și a prognozelor privind emisiile antropice provenite din surse sau reținerile prin sechestrare de către absorbanți a GES se realizează prin intermediul Sistemului național pentru politici, măsuri și prognoze."},{"id":"art-41-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Monitorizarea completă, transparentă, exactă, coerentă și comparabilă în timp și raportarea integrală a emisiilor de GES provenite de la activitățile specificate în anexa nr. 1, precum și a datelor privind activitatea instalațiilor staționare și a celor din domeniul aviației civile și al transportului maritim și a informaților privind emisiile de carbon provenite din aviația internațională se realizează prin monitorizarea, raportarea și verificarea de către operator a emisiilor de GES (în continuare – MRV) ."}],"id":"art-41","label":"Articolul 41.","note_count":0,"num":"41","part":"s-8","repealed":false,"t":"article","title":"Cadrul general privind managementul datelor emisiilor de GES"},{"blocks":[{"id":"art-42-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Sistemul de monitorizare, raportare și evaluare privind adaptarea la schimbările climatice este un instrument de bază pentru evaluarea realizării obiectivelor PNA, precum și pentru următoarea PNA. În cadrul fiecărei PNA, sistemul de monitorizare și evaluare este utilizat pentru a monitoriza implementarea acțiunilor de adaptare în conformitate cu scopurile și obiectivele stabilite în PNA."},{"id":"art-42-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Scopul sistemului de monitorizare, raportare și evaluare este de a măsura progresele înregistrate în timp la nivel național, sectorial, administrativ-teritorial, pentru a determina gradul de vulnerabilitate al țării ca urmare a realizării PNA și a măsurilor sectoriale de adaptare la schimbările climatice."},{"id":"art-42-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Sistemul de monitorizare, raportare și evaluare este utilizat pentru:"},{"id":"art-42-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) monitorizarea și evaluarea impactului acțiunilor de adaptare realizate (măsuri de adaptare naționale și sectoriale, programe și proiecte implementate pe teritoriul țării atât de entitățile naționale, cât și de cele internaționale, alte tipuri de intervenții);"},{"id":"art-42-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) raportarea privind realizarea acțiunilor de adaptare, conform indicatorilor de monitorizare;"},{"id":"art-42-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) asigurarea integrării priorităților de adaptare în planificarea sectorială și națională;"},{"id":"art-42-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) asigurarea transparenței procesului de adaptare și a colectării datelor;"},{"id":"art-42-p3-e","spans":[],"t":"p","text":"e) măsurarea și evaluarea rezultatelor și a impactului activităților de adaptare, a investițiilor, a proiectelor, a programelor privind reziliența climatică din perspectiva sensibilității la dimensiunea de gen."},{"id":"art-42-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Sistemul de monitorizare, raportare și evaluare colectează, prin intermediul indicatorilor, datele cu privire la acțiunile de adaptare implementate. Fișa indicatorilor, care conține descrierea fiecărui tip de indicator, termenul de colectare, modul de utilizare în procesul de raportare și evaluare a adaptării la schimbările climatice, este indicată în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului de monitorizare și evaluare privind adaptarea la schimbările climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-42","label":"Articolul 42.","note_count":0,"num":"42","part":"s-8","repealed":false,"t":"article","title":"Monitorizarea și evaluarea adaptării la schimbările climatice"},{"blocks":[],"id":"s-9","label":"Secțiunea a 2-a. Raportarea în cadrul CCONUSC, al Acordului de la Paris și al Tratatului Comunității Energetice","level":4,"lines":["Secțiunea a 2-a","Raportarea în cadrul CCONUSC, al Acordului de la Paris","și al Tratatului Comunității Energetice"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-43-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul CCONUSC, al Acordului de la Paris, al Tratatului Comunității Energetice și în baza datelor și informațiilor recepționate de la autoritățile și instituțiile responsabile care fac parte din Sistemul național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, Ministerul Mediului transmite Secretariatului CCONUSC și Secretariatului Comunității Energetice următoarele:"},{"id":"art-43-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) inventarul național al emisiilor antropice provenite din surse și al reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră;"},{"id":"art-43-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) CND, Raportul bienal de transparență și Raportul național de inventariere;"},{"id":"art-43-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) documentul strategic de politici publice de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung."},{"id":"art-43-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Ministerul Mediului raportează comunicarea națională cu privire la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de Guvern."},{"id":"art-43-p3","spans":[[46,55,"l12"]],"t":"p","text":"(3) Instrumentele de raportare specificate la alin. (1) sunt elaborate în conformitate cu prevederile ghidurilor, aprobate prin deciziile adoptate în cadrul conferințelor părților semnatare ale CCONUSC, ale Acordului de la Paris și ale Tratatului Comunității Energetice."},{"id":"art-43-p4","spans":[[85,94,"l12"],[98,101,"l13"]],"t":"p","text":"(4) Cerințele privind formatul, structura instrumentelor de raportare specificate la alin. (1) și (2), precum și termenele de raportare se stabilesc în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-43","label":"Articolul 43.","note_count":0,"num":"43","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Formatul comun de monitorizare și raportare"},{"blocks":[{"id":"art-44-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Sistemul național de inventariere este elaborat și administrat de către autoritatea competentă corespunzătoare, astfel încât să asigure transparența, acuratețea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral în compilarea inventarului național, în temeiul CCONUSC, al Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în temeiul acestora, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentului privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."},{"id":"art-44-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Sistemul național de inventariere este elaborat și administrat astfel încât să asigure calitatea inventarului național prin parcurgerea etapelor de planificare, pregătire și management al datelor privind activitățile specificate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice."},{"id":"art-44-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Raportul național de inventariere este elaborat de către Agenția de Mediu în baza datelor și informațiilor din inventarul național, conform procedurilor și formatului comun de raportare privind transparența acțiunilor și a suportului oferit, aprobat prin deciziile adoptate în cadrul Acordului de la Paris."},{"id":"art-44-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Cerințele privind formatul, structura și termenele Raportului național de inventariere sunt stabilite în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."},{"id":"art-44-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Autoritățile și instituțiile responsabile care fac parte din Sistemul național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice furnizează, în mod gratuit, informațiile, factorii de emisie și datele privind activitatea acestora necesare pentru a estima emisiile antropice de GES și a le raporta."},{"id":"art-44-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Autoritatea competentă elaborează inventarul național, care conține date ce sunt prezentate Ministerului Mediului, care, la rândul său, le transmite Secretariatului Comunității Energetice și Secretariatului Agenției Europene de Mediu pentru efectuarea evaluării tehnice a acestora, în termenele stabilite în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-44","label":"Articolul 44.","note_count":0,"num":"44","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Raportarea prin intermediul Sistemului național de inventariere"},{"blocks":[{"id":"art-45-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Autoritățile și instituțiile publice responsabile de implementarea documentelor de politici în domeniul reducerii emisiilor antropice de GES și al adaptării la schimbările climatice monitorizează gradul de realizare a acestora și raportează Ministerului Mediului."},{"id":"art-45-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Colectarea și raportarea datelor privind schimbările climatice se efectuează în baza cadrului normativ și a sistemului național creat în conformitate cu prevederile actelor internaționale la care Republica Moldova este parte."}],"id":"art-45","label":"Articolul 45.","note_count":0,"num":"45","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Raportarea implementării documentelor de politici"},{"blocks":[{"id":"art-46-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Sistemul național pentru politici, măsuri şi prognoze asigură cadrul instituțional, juridic şi procedural pentru evaluarea progresului în implementarea politicilor de atenuare a schimbărilor climatice, pentru asigurarea actualității informațiilor raportate, pentru elaborarea prognozelor privind emisiile antropice provenite din surse sau reținerile prin sechestrare de către absorbanți a GES."},{"id":"art-46-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Sistemul național pentru politici, măsuri şi prognoze și Sistemul național de inventariere formează Sistemul național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice."},{"id":"art-46-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Sistemul național pentru politici, măsuri și prognoze este creat și funcționează în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de Guvern, a CCONUSC și a Acordului de la Paris."},{"id":"art-46-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Sistemul național pentru politici, măsuri și prognoze este ținut de către Agenția de Mediu, astfel încât să asigure transparența, acuratețea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al informațiilor furnizate privind politicile, măsurile și prognozele referitoare la emisiile antropice provenite din surse sau reținerile prin sechestrare de către absorbanți a GES."}],"id":"art-46","label":"Articolul 46.","note_count":0,"num":"46","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Raportarea prin intermediul Sistemului național pentru politici, măsuri și prognoze"},{"blocks":[{"id":"art-47-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Ministerul Mediului monitorizează progresul privind realizarea obiectivelor CND prin aplicarea unor indicatori de monitorizare calitativi sau cantitativi."},{"id":"art-47-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Cerințele privind formatul, structura și termenele de raportare vizând progresul realizării obiectivelor CND se stabilesc în temeiul CCONUSC, al Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în temeiul acestora, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentului privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat de Guvern."}],"id":"art-47","label":"Articolul 47.","note_count":0,"num":"47","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Raportarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor CND"},{"blocks":[{"id":"art-48-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Raportarea privind suportul recepționat și privind utilizarea veniturilor din prețul carbonului, prevăzut la art. 57, este efectuată de către Agenția de Mediu o dată la doi ani, după data lansării sistemului de raportare, conform unui regulament aprobat de Guvern."},{"id":"art-48-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Raportul include informațiile cu privire la planificarea și la strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, specificându-se acțiunile implementate și cele planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice, inclusiv informațiile ce reies din cerințele de raportare stabilite în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris."}],"id":"art-48","label":"Articolul 48.","note_count":0,"num":"48","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Raportarea privind suportul recepționat și privind utilizarea veniturilor din prețul carbonului"},{"blocks":[],"id":"s-10","label":"Secțiunea a 3-a. Monitorizarea, raportarea și verificarea","level":4,"lines":["Secțiunea a 3-a","Monitorizarea, raportarea și verificarea"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-49-p1","spans":[[231,249,"l6"],[728,746,"l14"]],"t":"p","text":"(1) La aprobarea desfășurării activităților prevăzute în anexa nr. 1, în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu se include, în mod obligatoriu, componenta privind emisiile de GES, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale. Începând din 30 iunie 2026, autorizațiile integrate de mediu și autorizațiile de mediu se emit cu respectarea cerințelor prevăzute la pct. 7 din Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern, iar autorizațiile emise anterior, valabile în temeiul art. 27 alin. (1) coroborat cu art. 15 alin. (22) din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, pe componenta de GES, se completează cu planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în termen de 3 luni."},{"spans":[[27,44,"l7"]],"t":"note","target":"art-49-p1","text":"[Art.49 al.(1) în redacția LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-49-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Operatorul instalației staționare în care desfășoară una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 și care deține autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu asigură monitorizarea și raportarea anuală a emisiilor de GES, începând cu 1 ianuarie 2027, în baza planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră aprobat."},{"spans":[[30,47,"l7"]],"t":"note","target":"art-49-p2","text":"[Art.49 al.(2) modificat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-49-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Măsurile de reducere a emisiilor de GES planificate, inclusiv metodologia și frecvența monitorizării și raportării acestora, se bazează pe principiile de monitorizare și raportare prevăzute în anexa nr. 2 și se realizează în conformitate cu planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, elaborat de către operatorul instalației staționare și aprobat de către Agenția de Mediu."},{"id":"art-49-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Anual, până la data de 31 martie, operatorul instalației staționare prezintă Agenției de Mediu RAE-ul pentru anul precedent, verificat de către un verificator acreditat, împreună cu raportul de verificare a emisiilor de GES generate în anul calendaristic precedent, elaborat de către verificator."},{"id":"art-49-p5","spans":[[193,202,"l15"]],"t":"p","text":"(5) În cazul în care operatorul instalației staționare nu prezintă un RAE verificat în termenul stabilit sau dacă raportul nu a fost verificat în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 50 alin. (5), Agenția de Mediu efectuează o estimare prudentă a nivelului de emisii de GES al unei instalații, care va înlocui raportul respectiv."},{"id":"art-49-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Cerințele privind formatul, structura de raportare a RAE-ului, procedura de depunere și actele necesare, precum și metodologiile MRV a emisiilor de GES sunt stabilite în Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern."}],"id":"art-49","label":"Articolul 49.","note_count":2,"num":"49","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES provenite de la instalațiile staționare"},{"blocks":[{"id":"art-50-p1","spans":[[92,109,"l5"]],"t":"p","text":"(1) Centrul Național de Acreditare acreditează verificatorii în conformitate cu prevederile Legii nr.235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității."},{"id":"art-50-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Verificatorul verifică RAE-ul prezentat de către operatorul instalației staționare sau de către operatorul de aeronave, în conformitate cu procedura de verificare prevăzută în Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalații staționare și activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern."},{"id":"art-50-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Procedura de verificare a RAE-ului prezentat de compania de transport maritim este prevăzută în Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim, aprobat de Guvern."},{"id":"art-50-p4","spans":[[324,342,"l5"]],"t":"p","text":"(4) Verificatorii acreditați de un centru național de acreditare în statele membre ale Uniunii Europene, care au trecut cu succes evaluarea organizată de Cooperarea Europeană pentru Acreditare, sunt în drept să presteze servicii de verificare la nivel național, conform procedurii de recunoaștere și echivalare prevăzute în Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității."},{"id":"art-50-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Centrul Național de Acreditare, în comun cu Agenția de Mediu, stabilește cerințele aplicabile verificatorilor, procedura de verificare, criteriile de verificare, precum și conținutul raportului de verificare."},{"id":"art-50-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Verificatorul acționează independent de operatorul instalației staționare, de operatorul de aeronave sau de operatorul instalației de transport maritim și este imparțial în exercitarea atribuțiilor de verificare, conform cerințelor prevăzute în Regulamentul privind acreditarea și cerințele aplicabile verificatorilor emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat de Guvern."}],"id":"art-50","label":"Articolul 50.","note_count":0,"num":"50","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Verificarea și acreditarea"},{"blocks":[{"id":"art-51-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) În vederea decarbonizării aviației civile și a încurajării utilizării unor tehnologii mai puțin poluante și a surselor regenerabile prin aplicarea măsurilor economice este instituită schema CORSIA, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind instituirea și funcționarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională, aprobat de Guvern."},{"id":"art-51-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Cerințele privind MRV a emisiilor de GES, inclusiv evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea angajamentelor de reducere a acestora, generate de operatorii aerieni naționali, sunt stabilite în regulamentul prevăzut la alin. (1)."},{"id":"art-51-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Operatorul de aeronave prezintă spre aprobare Autorității Aeronautice Civile planul de monitorizare a emisiilor de CO2, care conține măsurile de monitorizare și raportare a emisiilor de carbon în cadrul CORSIA, cu două luni înainte de atingerea pragului de raportare estimativ de 10000 de tone de CO2 pe an."},{"id":"art-51-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Operatorul de aeronave prezintă spre coordonare Agenției de Mediu planul de monitorizare a emisiilor de CO2, care conține măsurile de monitorizare și raportare a emisiilor de carbon, începând cu 30 iunie 2026 sau înainte de începerea activității din domeniul aviației."},{"spans":[[30,47,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p4","text":"[Art.51 al.(4) modificat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-51-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) RAE-ul operatorului de aeronave, pentru întreaga perioadă de raportare a anului precedent, este verificat de către un verificator acreditat în conformitate cu Regulamentul privind acreditarea și cerințele aplicabile verificatorilor emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat de Guvern."},{"spans":[[27,44,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p5","text":"[Art.51 al.(5) în redacția LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":"art-51-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES, prevăzute la alin. (4), se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și de la activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern."},{"spans":[[30,47,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p6","text":"[Art.51 al.(6) modificat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"}],"id":"art-51","label":"Articolul 51.","note_count":3,"num":"51","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul aviației"},{"blocks":[{"id":"art-52-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul promovării reducerii emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim, armatorii sunt obligați să monitorizeze și să raporteze emisiile de GES pentru fiecare navă și pentru fiecare călătorie, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim, aprobat de Guvern."},{"id":"art-52-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Armatorii prezintă spre înregistrare Agenției de Mediu planul de monitorizare a emisiilor de CO2, care conține măsurile de monitorizare și raportare a emisiilor de carbon, înainte de începerea activității din domeniul transportului maritim."},{"id":"art-52-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Anual, până la data de 31 martie, armatorii sunt obligați să transmită Agenției de Mediu RAE-ul pentru întreaga perioadă de raportare a anului precedent, care să fie verificat de către un verificator acreditat."},{"id":"art-52-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Navele care au ca destinație un port situat pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să raporteze emisiile de GES Agenției de Mediu până la intrarea în port."}],"id":"art-52","label":"Articolul 52.","note_count":0,"num":"52","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES provenite de la activitățile din domeniul transportului maritim"},{"blocks":[{"id":"art-53-p1","spans":[[222,240,"l6"]],"t":"p","text":"(1) Operatorii instalațiilor staționare în care desfășoară un anumit tip de activitate, specificate în anexa nr. 1, sunt înregistrați în Registrul național de emisii și transfer de poluanți, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale și ale Regulamentului privind Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat de Guvern."},{"id":"art-53-p2","spans":[[27,36,"l16"]],"t":"p","text":"(2) Registrul menționat la alin. (1) este parte componentă a Sistemului informațional integrat de mediu, instituit de Ministerul Mediului, care facilitează implementarea angajamentelor privind raportarea prevăzută la art. 44–50."}],"id":"art-53","label":"Articolul 53.","note_count":0,"num":"53","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Sistemul informațional integrat de mediu"},{"blocks":[],"id":"s-11","label":"Capitolul V. TRANSPARENȚA ȘI FINANȚAREA","level":3,"lines":["Capitolul V","TRANSPARENȚA ȘI FINANȚAREA"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-12","label":"Secțiunea 1. Transparența în procesul de luare a deciziilor și cooperarea transfrontalieră","level":4,"lines":["Secțiunea 1","Transparența în procesul de luare a deciziilor","și cooperarea transfrontalieră"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-54-p1","spans":[[310,328,"l17"]],"t":"p","text":"(1) Ministerul Mediului, alte autorități și instituții publice responsabile de politicile sectoriale pun la dispoziția publicului rapoartele privind implementarea documentelor de politici în domeniul reducerii emisiilor antropice de GES și al adaptării la schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional."},{"id":"art-54-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Ministerul Mediului asigură colaborarea cu toate părțile interesate pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social către o societate neutră din punct de vedere climatic și cu reziliență sporită la schimbările climatice, de asemenea asigură ca publicul să beneficieze de posibilități efective de a se informa în timp util, de a participa și de a-și exprima opiniile cu privire la documentele elaborate și supuse consultărilor publice."},{"id":"art-54-p3","spans":[[228,246,"l18"]],"t":"p","text":"(3) Datele privind emisiile de GES, condițiile de mediu și potențialele efecte adverse, precum și consecințele, rezultatele monitorizării și ale controalelor nu pot fi considerate secret comercial în conformitate cu prevederile Legii nr. 384/2023 privind protecția secretelor comerciale."},{"id":"art-54-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Informațiile de interes public se pun la dispoziția publicului cu titlu gratuit, prin intermediul unor mijloace mass-media ușor accesibile și se publică pe pagina web oficială a Ministerului Mediului, cu respectarea prevederilor legislației în domeniul asigurării accesului la informațiile de interes public."},{"id":"art-54-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Ministerul Mediului asigură organizarea procesului incluziv și accesibil la nivel național, regional și local, cu participarea mediului asociativ, a mediului academic, a mediului de afaceri, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la realizarea obiectivelor la nivel național."},{"id":"art-54-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Ministerul Mediului, alte autorități și instituții publice responsabile de politicile sectoriale utilizează toate instrumentele necesare, inclusiv Comisia națională privind schimbările climatice, dialogul pe mai multe niveluri, având ca subiect energia și clima, Pactul Climatic European, pentru a implica cetățenii, mediul asociativ și părțile interesate în scopul promovării dialogului și furnizării informației științifice cu privire la schimbările climatice și la aspectele sociale, precum și cele legate de egalitatea de gen."}],"id":"art-54","label":"Articolul 54.","note_count":0,"num":"54","part":"s-12","repealed":false,"t":"article","title":"Consultarea părților interesate"},{"blocks":[{"id":"art-55-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Ministerul Mediului poartă un dialog pe mai multe niveluri, având ca subiect acțiunile climatice, în cadrul căruia autoritățile administrației publice locale, societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri, investitorii și alte părți interesate, precum și publicul larg pot participa activ și pot discuta despre obiectivele privind neutralitatea climatică și scenariile preconizate pentru politicile în domeniu, inclusiv cele pe termen lung, și pot examina progresele înregistrate."},{"id":"art-55-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor și a contribuțiilor stabilite la nivel național, Ministerul Mediului asigură cooperarea cu statele părți ale Comunității Energetice, cu statele membre ale Uniunii Europene, cu statele vecine și alte state prin schimbul de informații privind cercetarea și dezvoltarea științifică și tehnică, în vederea perfecționării mijloacelor care facilitează realizarea obiectivelor și atingerea țintelor naționale."}],"id":"art-55","label":"Articolul 55.","note_count":0,"num":"55","part":"s-12","repealed":false,"t":"article","title":"Dialogul pe niveluri și cooperarea"},{"blocks":[],"id":"s-13","label":"Secțiunea a 2-a. Prețul carbonului și sistemul de stabilire","level":4,"lines":["Secțiunea a 2-a","Prețul carbonului și sistemul de stabilire"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-56-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) În scopul asigurării reducerii emisiilor de GES în urma desfășurării activităților specificate în anexa nr. 1 și a implementării principiului „poluatorul plătește” se instituie mecanismul financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2."},{"id":"art-56-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Mecanismul financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2 se fundamentează pe principiul „plafonare și comercializare” și/sau „stabilirea prețului carbonului pentru anumite bunuri și/sau servicii” și se stabilește prin lege."},{"id":"art-56-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Cerințele privind calculul și raportarea emisiilor de GES, obligațiile și metodele de plată a prețului pentru emisiile de CO2, lista operatorilor supuși plății pentru emisiile de CO2, criteriile și condițiile pentru scutiri sau reduceri de plată, autoritățile și instituțiile responsabile, precum și procedura de percepere a plăților pentru emisiile de CO2, altele decât cele prevăzute de MAFC, se aprobă de către Guvern."}],"id":"art-56","label":"Articolul 56.","note_count":0,"num":"56","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Mecanismul financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2"},{"blocks":[{"id":"art-57-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Statul asigură susținerea financiară prin elaborarea, promovarea și implementarea documentelor de politici în domeniul atenuării și al adaptării la schimbările climatice la nivel național și sectorial, în limita mijloacelor disponibile."},{"id":"art-57-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Mijloacele financiare din bugetul de stat și alte mijloace financiare care nu contravin legislației sunt utilizate pentru:"},{"id":"art-57-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) implementarea activităților de reducere a emisiilor de GES;"},{"id":"art-57-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) implementarea activităților de sporire a reținerii emisiilor de GES prin sechestrarea acestora;"},{"id":"art-57-p2-c","spans":[],"t":"p","text":"c) creșterea ponderii energiei provenite din surse regenerabile și promovarea tehnologiilor inovative contribuind la tranziția către o economie sigură și durabilă cu emisii reduse de CO2;"},{"id":"art-57-p2-d","spans":[],"t":"p","text":"d) sporirea capacității de sechestrare a emisiilor de GES din sectorul LULUCF;"},{"id":"art-57-p2-e","spans":[],"t":"p","text":"e) combaterea defrișărilor ilicite și sporirea capacității de regenerare și împădurire;"},{"id":"art-57-p2-f","spans":[],"t":"p","text":"f) implementarea activităților de consolidare a capacității de adaptare la schimbările climatice;"},{"id":"art-57-p2-g","spans":[],"t":"p","text":"g) stimularea renovării parcului de vehicule antrenat la prestarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate;"},{"id":"art-57-p2-h","spans":[],"t":"p","text":"h) finanțarea domeniilor de cercetare aferente promovării eficienței energetice și a tehnologiilor curate;"},{"id":"art-57-p2-i","spans":[],"t":"p","text":"i) promovarea eficienței energetice, inclusiv prin oferirea suportului financiar gospodăriilor aflate în situație de sărăcie energetică;"},{"id":"art-57-p2-j","spans":[],"t":"p","text":"j) promovarea și utilizarea tehnologiilor curate și eficiente energetic, inclusiv cogenerarea și trigenerarea, în scopul susținerii financiare pentru abordarea aspectelor sociale generate de schimbările climatice în gospodăriile cu venituri mici și medii, precum și pentru implementarea măsurilor de atenuare și/sau de adaptare la schimbările climatice în cadrul întreprinderilor;"},{"id":"art-57-p2-k","spans":[],"t":"p","text":"k) contribuirea la formarea competențelor și realocarea forței de muncă pentru o tranziție justă spre o economie cu emisii reduse de carbon, în special în regiunile cele mai vulnerabile, în coordonare cu mediul asociativ;"},{"id":"art-57-p2-l","spans":[],"t":"p","text":"l) promovarea captării și stocării geologice a carbonului în condiții de siguranță pentru mediul înconjurător din sectoarele și subsectoarele industriale;"},{"id":"art-57-p2-m","spans":[],"t":"p","text":"m) implementarea tehnologiilor sau investițiilor în tehnologii ce țin de captarea și stocarea carbonului în condiții de siguranță pentru mediul înconjurător din sectoarele și subsectoarele industriale;"},{"id":"art-57-p2-n","spans":[],"t":"p","text":"n) susținerea în îndeplinirea angajamentelor în cadrul Tratatului Comunității Energetice; susținerea autorităților administrației publice locale în implementarea prevederilor Convenției primarilor pentru climă și energie;"},{"id":"art-57-p2-o","spans":[],"t":"p","text":"o) monitorizarea și raportarea emisiilor de GES;"},{"id":"art-57-p2-p","spans":[],"t":"p","text":"p) acțiunile de susținere a activităților mediului asociativ (a organizațiilor societății civile) în domeniul reducerii emisiilor de GES și de adaptare la schimbările climatice;"},{"id":"art-57-p2-q","spans":[],"t":"p","text":"q) desfășurarea activităților Secretariatului Comisiei naționale privind schimbările climatice."},{"id":"art-57-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Asigurarea financiară a activităților de atenuare și adaptare la schimbările climatice se efectuează în baza unor proceduri care să asigure luarea în considerare a tuturor aspectelor legate de climă în procesul luării deciziilor. La prioritizarea finanțării se iau în considerare multiple aspecte, inclusiv sociale, economice și de mediu."}],"id":"art-57","label":"Articolul 57.","note_count":0,"num":"57","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Susținerea financiară a acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice"},{"blocks":[{"id":"art-58-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) La implementarea politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor și atingerea țintelor naționale, Guvernul ia în considerare necesitatea atenuării efectelor emisiilor de GES și a adaptării la schimbările climatice, asigurând că cel puțin o parte din măsurile planificate sunt finanțate ca urmare a aplicării mecanismului financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2."},{"id":"art-58-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Mijloacele financiare colectate în urma aplicării mecanismului financiar de stabilire a prețului pentru emisiile de CO2 sunt gestionate prin intermediul sistemului trezorerial de către Ministerul Finanțelor."},{"id":"art-58-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Mijloacele financiare colectate din plățile de carbon pentru emisiile de CO2 se includ în legea bugetului de stat pentru anul respectiv."}],"id":"art-58","label":"Articolul 58.","note_count":0,"num":"58","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Evidența cheltuielilor legate de schimbările climatice"},{"blocks":[],"id":"s-14","label":"Capitolul VI. COMPETENȚA ÎN EFECTUAREA CONTROLULUI. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN DOMENIUL ACȚIUNILOR CLIMATICE","level":3,"lines":["Capitolul VI","COMPETENȚA ÎN EFECTUAREA CONTROLULUI.","RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI","ÎN DOMENIUL ACȚIUNILOR CLIMATICE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[310,328,"l19"]],"t":"p","text":"Controlul de stat în domeniul acțiunilor climatice este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în vederea asigurării respectării legislației în domeniul acțiunilor climatice și al realizării măsurilor de protecție a mediului. Măsurile de control se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător."}],"id":"art-59","label":"Articolul 59.","note_count":0,"num":"59","part":"s-14","repealed":false,"t":"article","title":"Măsuri de control"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Încălcarea prevederilor prezentei legi și ale actelor normative aprobate în temeiul acesteia atrage, după caz, răspunderea civilă, contravențională sau penală."}],"id":"art-60","label":"Articolul 60.","note_count":0,"num":"60","part":"s-14","repealed":false,"t":"article","title":"Răspunderea pentru încălcarea legislației în domeniul acțiunilor climatice"},{"blocks":[],"id":"s-15","label":"Capitolul VII. DISPOZIȚII FINALE","level":3,"lines":["Capitolul VII","DISPOZIȚII FINALE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-61-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Prezenta lege intră în vigoare peste 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova."},{"id":"art-61-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Guvernul:"},{"id":"art-61-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) în termen de 18 luni de la data publicării prezentei legi, va asigura elaborarea și adoptarea actelor normative necesare pentru implementarea acesteia;"},{"id":"art-61-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta."}],"id":"art-61","label":"Articolul 61.","note_count":0,"num":"61","part":"s-15","repealed":false,"t":"article","title":"Dispoziții finale"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[74,92,"l20"],[146,153,"l21"],[225,242,"l22"]],"t":"p","text":"Autorizațiile emise anterior, considerate valabile în temeiul art. 61 din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, se modifică în temeiul art. 49 alin. (1) din prezenta lege, în termen de 3 luni de la data publicării Legii nr. 53/2026 pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)."},{"spans":[[22,39,"l7"]],"t":"note","target":"art-62","text":"[Art.62 introdus prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Nr. 74. Chișinău, 11 aprilie 2024."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 1"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Categoriile de activități"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"cărora li se aplică mecanismul financiar"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de stabilire a prețului pentru emisiile"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de dioxid de carbon"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Valorile pragurilor specificate în tabel se referă, în general, la capacitățile de producție sau la randamente. În instalația în care se desfășoară una sau mai multe dintre activitățile care fac parte din aceeași categorie de activitate, capacitățile acestora se însumează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. La calcularea puterii termice nominale totale a unei instalații se însumează puterea termică nominală a tuturor unităților tehnice care fac parte din aceasta și în care se ard combustibili în cadrul instalației respective. Aceste unități pot include toate tipurile de cazane, arzătoare, turbine, încălzitoare, furnale, incineratoare, cuptoare de calcinare, etuve, cuptoare, uscătoare, motoare, pile de combustie, instalații de ardere în buclă chimică, facle și instalații de postcombustie termică sau catalitică. Instalațiile cu o putere termică nominală mai mică de 3 MW și instalațiile care utilizează exclusiv biomasă nu sunt luate în calcul. Instalațiile care utilizează exclusiv biomasă includ instalațiile care utilizează combustibili fosili doar la pornirea sau la oprirea instalației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. În cazul în care o instalație deservește o activitate pentru care pragul nu este exprimat ca putere termică nominală totală, pragul pentru activitatea respectivă are prioritate la luarea deciziei privind includerea în listă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. În cazul în care se constată că într-o instalație se depășește pragul de capacitate pentru o activitate menționată în tabelul din prezenta anexă, toate instalațiile în care se ard combustibili, altele decât instalațiile pentru incinerarea deșeurilor periculoase sau municipale, sunt incluse în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu."},{"head":true,"rows":[["Activități","Gaze cu efect de seră",""],["I. Instalațiile staționare","",""],["1","Arderea combustibililor în instalațiile cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW (cu excepția instalațiilor pentru incinerarea deșeurilor periculoase sau municipale)","Dioxid de carbon"],["2","Arderea combustibililor în instalațiile pentru incinerarea deșeurilor municipale cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW","Dioxid de carbon"],["3","Rafinarea uleiurilor, în cazul în care sunt exploatate instalații de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW","Dioxid de carbon"],["4","Producerea cocsului","Dioxid de carbon"],["5","Prăjirea sau sinterizarea, inclusiv peletizarea, a minereurilor metalice (inclusiv a minereurilor sulfidice)","Dioxid de carbon"],["6","Producerea fontei sau a oțelului (topire primară sau secundară), inclusiv instalațiile pentru turnare continuă, cu o capacitate de producție mai mare de 2,5 tone pe oră","Dioxid de carbon"],["7","Producerea sau prelucrarea metalelor feroase (inclusiv a feroaliajelor), în cazul în care sunt exploatate instalații de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW. Prelucrarea include, printre altele, laminoare, reîncălzitoare, cuptoare de recoacere, forje, topitorii, acoperire și decapare","Dioxid de carbon"],["8","Producerea de aluminiu primar sau alumină","Dioxid de carbon și perfluorocarburi"],["9","Producerea de aluminiu secundar, în cazul în care sunt exploatate instalații de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW","Dioxid de carbon"],["10","Producerea sau prelucrarea metalelor neferoase, inclusiv producerea aliajelor, rafinarea, topirea-turnarea etc., în cazul în care sunt exploatate instalații de ardere cu o putere termică nominală totală (incluzând combustibilii folosiți ca agenți de reducere) de peste 20 MW","Dioxid de carbon"],["11","Producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producție de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare, cu o capacitate de producție de peste 50 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["12","Producerea de var sau calcinarea dolomitei sau a magnezitei în cuptoare rotative sau în alte cuptoare, cu o capacitate de producție de peste 50 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["13","Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["14","Fabricarea prin ardere de produse ceramice, în special de țigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, gresie ceramică sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["15","Fabricarea de material izolant din vată minerală, utilizând sticlă, rocă sau zgură, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["16","Uscarea sau calcinarea ghipsului sau fabricarea plăcilor din ipsos și a altor produse din ghips, cu o capacitate de producție de ghips calcinat sau de ghips secundar uscat de peste 20 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["17","Producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase","Dioxid de carbon"],["18","Producerea de hârtie sau carton, cu o capacitate de producție de peste 20 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["19","Producerea de negru de fum, implicând carbonizarea unor substanțe organice precum sunt uleiurile, gudronul, reziduurile de cracare și de distilare, cu o capacitate de producție de peste 50 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["20","Producerea acidului azotic","Dioxid de carbon și oxid de azot"],["21","Producerea acidului adipic","Dioxid de carbon și oxid de azot"],["22","Producerea acidului glioxalic și glioxilic","Dioxid de carbon și oxid de azot"],["23","Producerea amoniacului","Dioxid de carbon"],["24","Producerea substanțelor chimice organice în vrac prin cracare, reformare, oxidare completă sau parțială ori prin procese similare, cu o capacitate de producție care depășește 100 de tone pe zi","Dioxid de carbon"],["25","Producerea de hidrogen (H2) și de gaze de sinteză, cu o capacitate de producție care depășește 5 tone pe zi","Dioxid de carbon"],["26","Producerea de sodă calcinată (Na2CO3) și de bicarbonat de sodiu (NaHCO3)","Dioxid de carbon"],["27","Transportul de gaze cu efect de seră în vederea stocării geologice într-un sit de stocare autorizat, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, cu excepția emisiilor care fac obiectul unei alte activități în temeiul prezentei legi","Dioxid de carbon"],["28","Stocarea geologică a gazelor cu efect de seră într-un sit de stocare în conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, cu excepția emisiilor care fac obiectul unei alte activități în temeiul prezentei legi","Dioxid de carbon"],["II. Aviația","",""],["29","Zborurile între aerodromurile situate în două state diferite, efectuate de către operatorii de aeronave, îndeplinesc următoarele condiții: a) operatorii de aeronave sunt certificați sau înregistrați în Republica Moldova; b) se produc emisii anuale de CO2 mai mari de 10000 de tone din utilizarea aeronavelor, cu o masă maximă certificată la decolare mai mare de 5700 de kg, care efectuează zboruri ce sunt incluse în prezenta anexă, altele decât cele care pleacă și care sosesc în același stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în regiunile ultraperiferice ale aceluiași stat membru, începând cu 1 ianuarie 2021; c) în sensul prezentei litere, nu se iau în considerare emisiile generate de următoarele tipuri de zboruri: - zborurile de stat; - zborurile umanitare; - zborurile medicale; - zborurile militare; - zborurile de stingere a incendiilor; - zborurile precedente și cele ulterioare unui zbor pentru activități umanitare, medicale sau de stingere a incendiilor, cu condiția că zborul în cauză să fi fost efectuat cu aceeași aeronavă și să fi fost necesar pentru desfășurarea acelor activități umanitare, medicale sau de stingere a incendiilor sau pentru repoziționarea aeronavei, după desfășurarea activităților respective, în vederea desfășurării activității sale ulterioare","Dioxid de carbon"],["30","Zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul Republicii Moldova. Această activitate nu include: a) zborurile efectuate exclusiv pentru transportul unui monarh în funcție și al rudelor sale apropiate, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor din țări care nu sunt state membre, aflați în misiune oficială, cu condiția ca o astfel de situație să fie dovedită prin indicatorul corespunzător al statutului zborului din planul de zbor; b) zborurile militare efectuate cu aeronave militare și zborurile serviciilor vamale și de poliție; c) zborurile legate de misiunile de căutare și de salvare, zborurile serviciilor de pompieri, zborurile pentru activități umanitare și zborurile serviciilor medicale de urgență, autorizate de către autoritățile competente corespunzătoare; d) alte zboruri efectuate exclusiv în conformitate cu regulile de zbor la vedere definite în anexa nr. 2 la Convenția de la Chicago; e) zborurile care se încheie pe aerodromul de pe care a decolat aeronava și în timpul cărora nu au fost efectuate aterizări intermediare; f) zborurile de instruire, efectuate exclusiv în scopul obținerii unei licențe sau a unei calificări, în cazul personalului navigant de conducere, dacă acest lucru este dovedit printr-o indicație corespunzătoare din planul de zbor, cu condiția ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri și/sau de marfă sau poziționarea sau transportul aeronavei; g) zborurile efectuate exclusiv în scopul cercetărilor științifice sau în scopul verificării, al testării sau al certificării aeronavei ori a echipamentului de bord sau de sol; h) zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mică de 5700 de kg; i) zborurile efectuate pe rutele în care capacitatea oferită nu depășește 50000 de locuri pe an; j) zborurile care, cu excepția prezentei litere, s-ar încadra în această activitate și sunt efectuate de un operator de transport aerian comercial, care efectuează fie: – mai puțin de 243 de zboruri pe perioadă, pe parcursul a trei perioade consecutive de câte patru luni; fie – zboruri cu emisii anuale totale mai mici de 10000 de tone pe an. Zborurile menționate la lit. l) și m) sau cele efectuate exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor în exercițiu și al rudelor apropiate ale acestora, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor unui stat membru al Uniunii Europene nu pot fi excluse în temeiul prezentei litere; k) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2030, zborurile care, cu excepția prezentei litere, s-ar încadra în această activitate și sunt efectuate de un operator de aeronave necomercial, care efectuează zboruri cu emisii anuale totale mai mici de 1000 de tone pe an, inclusiv emisiile generate de zborurile menționate la lit. l) și m); l) zborurile dinspre aerodromurile situate în Elveția către aerodromurile situate în Spațiul Economic European; m) zborurile dinspre aerodromurile situate în Regatul Unit către aerodromurile situate în Spațiul Economic European",""],["III. Transportul maritim","",""],["31","Navele cu un tonaj brut de peste 5000 de tone, în ceea ce privește emisiile de CO2 generate în timpul călătoriilor acestora de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția Republicii Moldova și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene spre următorul port de escală al acestora, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția Republicii Moldova. De la data de 1 ianuarie 2025, navele de transport general de mărfuri, cu un tonaj brut mai mic de 5000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone, în ceea ce privește emisiile de GES generate în timpul călătoriilor acestora pentru transportul de mărfuri în scopuri comerciale de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția Republicii Moldova și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene spre următorul port de escală al acestora, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția Republicii Moldova, precum și navele de aprovizionare în larg cu un tonaj brut mai mic de 5000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone în ceea ce privește emisiile de GES generate în timpul călătoriilor acestora de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția Republicii Moldova și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene spre următorul port de escală al acestora, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția Republicii Moldova. De la data de 1 ianuarie 2025, navele de aprovizionare în larg, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 5000 de tone în ceea ce privește emisiile de GES generate în timpul călătoriilor acestora de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția Republicii Moldova și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene spre următorul port de escală al acestora, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția Republicii Moldova","Dioxid de carbon, începând cu data de 1 ianuarie 2026, metan și protoxid de azot"]],"t":"table"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 2"}],"id":"art-62","label":"Articolul 62.","note_count":1,"num":"62","part":"s-15","repealed":false,"t":"article","title":"Dispoziții tranzitorii"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"I. Monitorizarea și raportarea emisiilor de GES"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"provenite de la instalațiile staționare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Monitorizarea emisiilor de CO2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Emisiile se monitorizează în baza calculelor sau în baza măsurătorilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Calculul emisiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Calcularea emisiilor se efectuează după următoarea formulă:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"datele privind activitatea × factorii de emisie × factorii de oxidare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Datele privind activitatea (combustibilul utilizat, rata de producție etc.) se monitorizează în baza datelor privind aprovizionarea sau în baza măsurătorilor."},{"id":null,"spans":[[545,562,"l23"]],"t":"p","text":"3) Se utilizează factorii de emisie acceptați. Pentru toți combustibilii se acceptă factorii de emisie specifici activității. Se acceptă factorii impliciți pentru toți combustibilii, cu excepția celor necomerciali (combustibilii din deșeuri, precum anvelope și gaze din procese industriale). Pentru produsele de rafinărie sunt acceptate valorile implicite de către IPCC. Factorul de emisie pentru biomasă, care respectă criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de GES pentru utilizarea biomasei (precum sunt prevăzute de Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile), astfel cum este stabilit în regulamentul menționat la art. 49 alin. (6), se consideră zero."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) În cazul în care la evaluarea factorului de emisie nu se ia în considerare faptul că o parte din carbon nu este oxidată, se utilizează un factor de oxidare suplimentar. În cazul în care au fost calculați factorii de emisie specifici activităților și se ia în considerare oxidarea, utilizarea unui factor suplimentar de oxidare nu este necesară."},{"id":null,"spans":[[69,87,"l6"]],"t":"p","text":"5) Se utilizează factorii impliciți de oxidare, elaborați în temeiul Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, cu excepția cazurilor în care operatorul poate demonstra că factorii specifici activității sunt mai exacți."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) Se efectuează calcule separate pentru fiecare activitate, instalație și pentru fiecare combustibil."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"C. Măsurările emisiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Măsurarea emisiilor se realizează prin intermediul unor metode standardizate sau acceptate și se coroborează cu un calcul ajutător al emisiilor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"D. Monitorizarea emisiilor de alte gaze cu efect de seră"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Se utilizează metode standardizate sau acceptate la nivel național, elaborate de către Comunitatea Energetică sau din cadrul Uniunii Europene."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"E. Raportarea emisiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Fiecare operator trebuie să includă în raportul privind instalația următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datele de identificare a instalației, inclusiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– denumirea instalației;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– adresa instalației, inclusiv codul poștal și țara;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– tipul și numărul de activități, prevăzute în anexa nr. 1, desfășurate în instalație;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de poștă electronică ale persoanei de contact;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– numele proprietarului instalației și al societății fondatoare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru fiecare activitate, prevăzută în anexa nr. 1, desfășurată în locul pentru care se calculează emisiile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– datele privind activitatea;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– factorii de emisie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– factorii de oxidare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– emisiile totale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– gradul de incertitudine;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) pentru fiecare activitate, prevăzută în anexa nr. 1, desfășurată în locul pentru care se măsoară emisiile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– emisiile totale;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– informațiile privind fiabilitatea metodelor de măsurare;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– gradul de incertitudine;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) pentru emisiile din arderi, raportul trebuie să includă, de asemenea, factorul de oxidare, cu excepția cazurilor în care oxidarea a fost luată în considerare la elaborarea unui factor de emisie specific activității."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"II. Monitorizarea și raportarea emisiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"provenite de la activitățile din domeniul aviației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Emisiile sunt monitorizate prin calcul. Calcularea emisiilor se efectuează după următoarea formulă: consumul de combustibil × factori de emisie."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Consumul de combustibil include combustibilul consumat de unitatea de putere auxiliară. Consumul real de combustibil pentru fiecare zbor este utilizat ori de câte ori este posibil și se calculează după următoarea formulă: cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după terminarea alimentării cu combustibil pentru zborul respectiv – cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după alimentare pentru zborul următor + cantitatea de combustibil alimentat pentru zborul următor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) În cazul în care datele reale privind consumul de combustibil nu sunt disponibile, se utilizează metoda standard, pe niveluri, pentru a estima consumul de combustibil pe baza celor mai fiabile informații disponibile."},{"id":null,"spans":[[545,562,"l23"]],"t":"p","text":"4) Se utilizează factorii standard de emisie din liniile directoare ale IPCC-ului pentru inventariere din anul 2006 sau actualizările ulterioare ale liniilor directoare respective, cu excepția cazului în care factorii de emisie specifici activității, identificați de laboratoarele acreditate independente care utilizează metode analitice acceptate la nivel național, sunt mai exacți. Factorul de emisie pentru biomasă care respectă criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de GES pentru utilizarea biomasei (prevăzute de Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv orice ajustări necesare pentru aplicarea acestora în temeiul prezentei legi și orice ajustări necesare pentru aplicarea acestora în temeiul legii menționate), astfel cum este prevăzut în regulamentul menționat la art. 51 alin. (6), se consideră zero. Factorul de emisie aferent kerosenului de aviație (Jet A1 sau Jet A) este de 3,16 (t CO2/t combustibil)."},{"id":null,"spans":[[243,260,"l24"]],"t":"p","text":"5) Până la intrarea în vigoare a regulamentului menționat la art. 51 alin. (6), emisiilor generate de combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, care utilizează hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu art. 267din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, li se atribuie un nivel de emisii zero pentru operatorii de aeronave care le utilizează."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) Pentru fiecare zbor și combustibil se efectuează un calcul separat."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Raportarea emisiilor"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Fiecare operator de aeronave include în raportul prezentat în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (5) următoarele informații:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datele de identificare ale operatorului de aeronave, inclusiv:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. denumirea operatorului de aeronave;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. statul operatorului aerian;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. adresa, inclusiv codul poștal și țara, în cazul în care este diferită, adresa de contact a statului operatorului aerian;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. numerele de înregistrare ale aeronavelor și tipurile de aeronave utilizate, în perioada vizată de raport, pentru desfășurarea activităților de aviație specificate în anexa nr. 1, pentru care entitatea este operatorul aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. numărul și autoritatea emitentă a certificatului de operator aerian, precum și licența de operare în baza căreia sunt desfășurate activitățile din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, pentru care entitatea este operatorul aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de poștă electronică ale persoanei de contact; precum și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. denumirea proprietarului aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) pentru fiecare tip de combustibil pentru care se calculează emisiile:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. consumul de combustibil;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. factorul de emisie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. emisiile cumulate totale, provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. emisiile cumulate provenite de la:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei, care au avut ca punct de plecare un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru, iar ca punct de sosire un aerodrom situat pe teritoriul aceluiași stat membru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– toate celelalte zboruri efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. emisiile cumulate provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei și care:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– au avut ca punct de plecare fiecare stat membru;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– au sosit în fiecare stat membru dintr-o țară terță;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. gradul de incertitudine."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Anexa nr. 3"}],"id":"s-16","label":"PRINCIPIILE DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE","level":3,"lines":["PRINCIPIILE DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"I. Verificarea emisiilor de GES provenite de la instalațiile staționare"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Principiile generale"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Se verifică emisiile de GES rezultate din fiecare dintre activitățile specificate în anexa nr. 1."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Procesul de verificare include verificarea raportului în temeiul art. 51 și monitorizarea efectuată pe parcursul anului precedent. Verificarea abordează fiabilitatea, credibilitatea și acuratețea sistemelor de monitorizare și datele și informațiile raportate cu privire la emisii, în special:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datele privind activitățile care sunt prevăzute în raport, precum și măsurările și calculele conexe;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) selectarea și utilizarea factorilor de emisie;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) calculele care au condus la determinarea emisiilor generale; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) în cazul în care se utilizează măsurări, cât de adecvate sunt alegerea și modul de utilizare a metodelor de măsurare."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Emisiile raportate pot fi validate în cazul în care există date și informații fiabile și credibile care permit determinarea emisiilor cu un grad ridicat de siguranță. Un grad ridicat de certitudine presupune demonstrarea de către operator a următoarelor aspecte:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) datele raportate nu conțin neconcordanțe;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) datele au fost colectate în conformitate cu standardele științifice aplicabile; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) înregistrările relevante privind instalația sunt complete și coerente."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Verificatorul are acces în toate zonele și la toate înregistrările referitoare la subiectul verificării."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) Verificatorul ține cont că instalația este sau nu înregistrată în cadrul Sistemului comunitar de management și audit ecologic (EMAS)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Metodologia"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Analiza strategică"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Verificarea se bazează pe o analiză strategică a tuturor activităților desfășurate în instalație. În acest scop, verificatorul examinează în ansamblu toate activitățile și importanța acestora în ceea ce privește emisiile."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Analiza procesului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Verificarea informațiilor prezentate se realizează în locul în care se află instalația, după caz. Verificatorul recurge la controale prin sondaj pentru a determina fiabilitatea datelor și informațiilor raportate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Analiza riscului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Verificatorul supune evaluării toate sursele de emisii de GES din instalație pentru a determina fiabilitatea datelor privind fiecare sursă care contribuie la totalul emisiilor din instalația respectivă."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. În baza analizei respective, verificatorul identifică explicit acele surse care prezintă un grad ridicat de risc de eroare și alte aspecte ale procedurii de monitorizare și raportare care este posibil să contribuie la apariția unor erori în determinarea emisiilor generale. Este vorba în special de alegerea factorilor de emisie de GES și de calculele necesare pentru a determina nivelul emisiilor provenite din surse individuale. Este acordată o atenție specială surselor care prezintă un risc ridicat de eroare și aspectelor din cadrul procedurii de monitorizare efectuate."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Verificatorul ia în considerare toate metodele eficiente de control al riscului aplicate de operator în vederea reducerii la minimum a gradului de incertitudine."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Raportul"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Verificatorul pregătește un raport privind procesul de validare în care menționează dacă raportul prevăzut la art. 49 alin. (4) este satisfăcător. În raport specifică toate aspectele relevante pentru activitatea desfășurată. Verificatorul declară că raportul prevăzut la art. 49 alin. (4) este satisfăcător în cazul în care declarațiile cu privire la emisiile totale nu prezintă erori semnificative."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) Cerințele minime privind competența verificatorului"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Verificatorul este independent de operator, își desfășoară activitățile cu profesionalism și obiectivitate și înțelege:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– dispozițiile prevăzute de lege, precum și standardele și indicațiile relevante adoptate în conformitate cu art. 49 alin. (4);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– dispozițiile actelor normative secundare și actele administrative relevante pentru activitățile care fac obiectul verificării; și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– generarea tuturor informațiilor privind fiecare sursă de emisie din instalație, în special privind colectarea, măsurarea, calcularea și raportarea datelor."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"II. Verificarea emisiilor de GES provenite"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"de la activitățile din domeniul aviației"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Principiile generale și metodologia, stabilite în prezenta anexă se aplică verificării rapoartelor de emisii provenite de la zborurile care se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"În acest sens:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) la subcompartimentul A pct. 3) se face trimitere la operator, se interpretează ca trimitere la un operator de aeronave, iar la lit. c) a punctului respectiv, trimiterea la instalație se interpretează ca trimitere la aeronava utilizată la efectuarea activităților din domeniul aviației care fac obiectul raportului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) la subcompartimentul A pct. 5) se face trimitere la instalație, se interpretează ca trimitere la operatorul de aeronave;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) la subcompartimentul B pct. 5) se face trimitere la activitățile desfășurate în instalație, se interpretează ca trimitere la activitățile din domeniul aviației care fac obiectul raportului, întreprinse de operatorul de aeronave;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) la subcompartimentul B pct. 2) se face trimitere la locul instalației, se interpretează ca trimitere la locurile folosite de operatorul de aeronave pentru a întreprinde activitățile din domeniul aviației care fac obiectul raportului;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) la subcompartimentul B pct. 3) subpct. 1 și 2 se face trimitere la sursele de emisii din instalație, se interpretează ca trimitere la aeronava pentru care răspunde operatorul de aeronave; precum și"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) la subcompartimentul B pct. 3) subpct. 3 și pct. 5) se face trimitere la operator, se interpretează ca trimitere la un operator de aeronave."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Dispoziții suplimentare privind verificarea rapoartelor de emisie din domeniul aviației."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Verificatorul se asigură, în special, că:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) s-au luat în considerare toate zborurile care intră sub incidența unei activități din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1. În cadrul acestei responsabilități, verificatorul dispune de informații privind orarul și de alte informații de trafic ale operatorului de aeronave, inclusiv de informațiile obținute de la Eurocontrol, la cererea operatorului respectiv;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) există o coerență globală a datelor privind consumul cumulat de combustibil și a datelor privind combustibilul achiziționat sau furnizat prin altă metodă aeronavei care efectuează activitatea de aviație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Dispoziții suplimentare privind verificarea datelor tonă-kilometru prezentate în sensul art. 49 alin. (6)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Principiile generale și metodologia de verificare a rapoartelor privind emisiile în temeiul art. 49 alin. (3) menționate în prezenta anexă se aplică, de asemenea, după caz, la verificarea datelor tonă-kilometru din aviație."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Verificatorul se asigură că, în cererea operatorului în cauză, depusă în conformitate cu regulamentul prevăzut la art.49 alin.(6), au fost luate în considerare doar zborurile efectiv efectuate și care se încadrează în categoria activităților din domeniul aviației, specificate în anexa nr. 1, de care este responsabil operatorul de aeronave. În cadrul acestei responsabilități, verificatorul dispune de informații privind traficul operatorului de aeronave, inclusiv de informațiile obținute de la Eurocontrol, la cererea operatorului respectiv. De asemenea, verificatorul se asigură că sarcina utilă declarată de operatorul de aeronave corespunde înregistrărilor privind sarcinile utile, păstrate de operatorul în cauză în scopul asigurării siguranței zborului."}],"id":"s-17","label":"CRITERIILE PENTRU VERIFICAREA EMISIILOR DE GES","level":3,"lines":["CRITERIILE PENTRU VERIFICAREA","EMISIILOR DE GES"],"t":"part"}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Parlamentul adoptă prezenta lege organică."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Prezenta lege transpune:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) art. 1, art. 2, art. 3a, art. 3g, art. 3ga, art. 3gd, art. 3ge, art. 3h, art. 4–6, art. 10d, art. 12, art. 14, art. 15, art. 15a, art. 18, anexa I, anexa IV și anexa V din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 275 din 25 octombrie 2003 (CELEX: 02003L0087), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) art. 1, art. 15 și art. 16 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021–2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și a Regulamentului (UE) 2018/1999;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) art. 2, art. 4, art. 5, art. 9 și art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 243 din 9 iulie 2021 (CELEX: 32021R1119);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) art. 1–4 și art. 16 din Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 123 din 19 mai 2015 (CELEX: 32015R0757), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/957 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 pentru includerea activităților de transport maritim în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentare și a emisiilor de la alte tipuri de nave;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) art. 1 și art. 3–7 din Directiva 1999/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind disponibilitatea informațiilor cu privire la consumul de carburant și emisiile de CO2 destinate consumatorilor la comercializarea autoturismelor noi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din 18 ianuarie 2000 (CELEX: 31999L0094), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce privește procedura de reglementare cu control – Adaptare la procedura de reglementare cu control – Partea întâi."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP78/2017","href":"/ro/act/lp78-2017/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp78-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru ratificarea Acordului de la Paris","ru":"о ратификации Парижского соглашения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP43/2023","href":"/ro/act/lp43-2023/","id":"l2","kind":"number","slug":"lp43-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind gazele fluorurate cu efect de seră","ru":"о фторированных парниковых газах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP117/2009","href":"/ro/act/lp117-2009/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp117-2009","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice","ru":"о присоединении Республики Молдова к Договору о создании Энергетического сообщества"},"url":null},{"anchor":"art-71","candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ro/act/lp174-2017/#art-71","id":"l4","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP235/2011","href":"/ro/act/lp235-2011/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp235-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii","ru":"о деятельности по аккредитации и оценке соответствия"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ro/act/lp227-2022/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP53/2026","href":"/ro/act/lp53-2026/","id":"l7","kind":"note","slug":"lp53-2026","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды)"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP368/2023","href":"/ro/act/lp368-2023/","id":"l8","kind":"number","slug":"lp368-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică","ru":"о метеорологической и гидрологической деятельности"},"url":null},{"anchor":"art-28-p3","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-28-p3","id":"l9","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ro/act/lp174-2017/","id":"l10","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":"art-31-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-31-p1","id":"l11","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-43-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-43-p1","id":"l12","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-43-p2","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-43-p2","id":"l13","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-15","candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ro/act/lp227-2022/#art-15","id":"l14","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":"art-50-p5","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-50-p5","id":"l15","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-53-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-53-p1","id":"l16","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP239/2008","href":null,"id":"l17","kind":"number","slug":null,"status":"repealed","title":{"ro":"privind transparenţa în procesul decizional","ru":"о прозрачности процесса принятия решений"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP384/2023","href":"/ro/act/lp384-2023/","id":"l18","kind":"number","slug":"lp384-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecția secretelor comerciale","ru":"о защите коммерческой тайны"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP131/2012","href":"/ro/act/lp131-2012/","id":"l19","kind":"number","slug":"lp131-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind controlul de stat","ru":"о государственном контроле предпринимательской деятельности"},"url":null},{"anchor":"art-61","candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ro/act/lp227-2022/#art-61","id":"l20","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":"art-49","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ro/act/lp74-2024/#art-49","id":"l21","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP53/2026","href":"/ro/act/lp53-2026/","id":"l22","kind":"number","slug":"lp53-2026","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды)"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ro/act/lp10-2016/","id":"l23","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":"art-267","candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ro/act/lp10-2016/#art-267","id":"l24","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP330/2025","href":"/ro/act/lp330-2025/","id":"l25","kind":"note","slug":"lp330-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP243/2025","href":"/ro/act/lp243-2025/","id":"l26","kind":"note","slug":"lp243-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"},"url":null}],"masthead":["Republica Moldova","PARLAMENTUL","LEGE Nr. 74 din 11-04-2024","privind acțiunile climatice","Publicat : 16-05-2024 în Monitorul Oficial Nr. 209-212 art. 293"],"note_count":11,"segmentation":"headings","tail":[]},"ru":{"amendments":[{"id":null,"spans":[[0,16,"l7"]],"t":"p","text":"ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26"},{"id":null,"spans":[[0,17,"l26"]],"t":"p","text":"ЗП330 от 29.12.25, MO662-664/31.12.25 ст.810; в силу с 31.12.25"},{"id":null,"spans":[[0,17,"l27"]],"t":"p","text":"ЗП243 от 10.07.25, MO445-447/22.08.25 ст.612; в силу с 16.11.25"}],"article_count":62,"body":[{"blocks":[],"id":"s-1","label":"Глава I. ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ","level":3,"lines":["Глава I","ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-1-p1","spans":[[268,285,"l1"]],"t":"p","text":"(1) Настоящий закон устанавливает нормативную базу для действий в области климата, направленных на выполнение задачи по достижению климатической нейтральности к 2050 году, в целях выполнения долгосрочной задачи, предусмотренной Парижским соглашением, ратифицированным Законом № 78/2017, по глобальной температуре, а также нормативную базу в целях достижения прогресса в выполнении глобальной задачи по адаптации к изменениям климата."},{"id":"art-1-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Целью настоящего закона является обеспечение постепенного и необратимого сокращения выбросов парниковых газов в целях защиты здоровья населения, целостности экосистем и биоразнообразия от угроз, вызванных изменениями климата, повышение адаптационного потенциала и снижение уязвимости общества к изменениям климата, повышение устойчивости к изменениям климата, применяя финансовый механизм ценообразования на выбросы углекислого газа (далее также – CO2) и принцип «загрязнитель платит»."}],"id":"art-1","label":"Статья 1.","note_count":0,"num":"1","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Предмет и цель закона"},{"blocks":[{"id":"art-2-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Положения настоящего закона применяются к антропогенным выбросам от источников и удержаниям путем секвестрации поглотителями парниковых газов, установленных Национальной системой мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденной Правительством."},{"id":"art-2-p2","spans":[[133,142,"l2"]],"t":"p","text":"(2) Нормы, условия и ограничения, применимые к фторированным парниковым газам, регулируются Законом о фторированных парниковых газах № 43/2023."}],"id":"art-2","label":"Статья 2.","note_count":0,"num":"2","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Сфера применения"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Настоящий закон преследует следующие цели:"},{"id":"art-3-a","spans":[[356,374,"l3"]],"t":"p","text":"a) обеспечение разработки и реализации программных документов и документов планирования для выполнения национальных задач и целей, установленных в соответствии с Парижским соглашением, а также задач в области энергетики и климата, установленных в соответствии с Договором о создании Энергетического сообщества, к которому Республика Молдова присоединилась Законом № 117/2009 (далее – Договор об Энергетическом сообществе);"},{"id":"art-3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечение планирования выделения необходимых финансовых средств для достижения прогресса в развитии с низким уровнем выбросов парниковых газов и повышении климатической устойчивости в соответствии с обязательствами, установленными в Парижском соглашении и Договоре об Энергетическом сообществе;"},{"id":"art-3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечение полного, актуального, прозрачного, точного, последовательного и сопоставимого мониторинга выбросов парниковых газов, а также комплексной отчетности о достигнутом прогрессе в разработке и реализации политики по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним;"},{"id":"art-3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечение доступа общественности к информации о планировании в области сокращения выбросов парниковых газов и адаптации к изменениям климата, разработке программных документов и документов планирования в области смягчения последствий изменений климата и адаптации к ним и оценке их реализации."}],"id":"art-3","label":"Статья 3.","note_count":0,"num":"3","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Цели настоящего закона"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для целей настоящего закона следующие понятия используются в значении:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"поглощение или удержание путем секвестрации – процесс, действие или механизм, которые удаляют парниковый газ, аэрозоль или прекурсор парниковых газов путем поглощения или секвестрации из атмосферы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"адаптация – процесс определенного человеком приспособления природных и антропогенных систем к текущей изменчивости климата или будущим изменениям климата в целях смягчения ущерба или изучения возможностей получения выгоды;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"адаптация на основе экосистемы – решение, основанное на естественной среде, использующее биоразнообразие и экосистемные услуги для снижения уязвимости и повышения устойчивости к изменениям климата;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"судовладелец – физическое или юридическое лицо, эксплуатирующее судно, независимо от того, эксплуатирует ли оно его в качестве собственника или на иных законных основаниях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"новый легковой автомобиль – легковой автомобиль, который никогда не продавался лицу, купившему его с иной целью, чем продать или поставить его третьему лицу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"адаптационный потенциал – способность системы приспосабливаться к изменениям климата, включая изменчивость климата и экстремальные погодные явления, в целях смягчения потенциального ущерба и использования возникающих возможностей или управления последствиями;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"рейс – движение судна, которое начинается или заканчивается в порту захода и используется для перевозки пассажиров или товаров в коммерческих целях;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ископаемое топливо – невозобновляемые источники энергии на основе углерода, а также твердое топливо, природный газ и нефть;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"судоходная компания – собственник судна или любая другая организация или лицо, например, управляющий или фрахтователь судна по бербоут-чартеру, который принял на себя ответственность за эксплуатацию судна вместо его собственника и который, принимая на себя эту ответственность, согласился взять на себя все обязанности и ответственность, налагаемые Международным кодексом по управлению безопасной эксплуатацией судов и предотвращению загрязнения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"определяемый на национальном уровне вклад (далее – ОНУВ) – обязательство, взятое на себя страной по сокращению выбросов парниковых газов и смягчению последствий изменений климата в соответствии с Парижским соглашением, документ, в котором изложены национальные цели, задачи и меры по сокращению выбросов парниковых газов и адаптации к изменениям климата для выполнения глобальных задач;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"эквивалент углекислого газа – единица, используемая для сравнения выбросов различных парниковых газов на основе их потенциала глобального потепления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"неблагоприятные последствия изменений климата – изменения физической среды или живых организмов, вызванные изменениями климата, оказывающие существенное вредное воздействие на состав, стабильность или продуктивность природных и антропогенных экосистем, а также на функционирование социально-экономических систем или на здоровье и благополучие человека;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"антропогенное удаление – поглощение парниковых газов из атмосферы в результате целенаправленной деятельности человека;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"антропогенные выбросы – выброс в атмосферу парниковых газов или их прекурсоров из стационарных или диффузных источников, связанный с деятельностью человека;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"парниковые газы (далее также – ПГ) – смесь газов (водяной пар, углекислый газ, метан, окись азота, гидрофторуглероды (ГФУ), являющихся газообразными составляющими атмосферы природного или антропогенного происхождения, поглощающих тепловое или инфракрасное излучение;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"установка – стационарная техническая единица, на которой осуществляется один или несколько видов деятельности, перечисленных в приложении 1, а также любой вид деятельности, непосредственно технически связанный с деятельностью, осуществляемой на соответствующем участке, и способный привести к выбросам и загрязнению;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"механизм трансграничной углеродной корректировки (далее –СВАМ) – механизм регулирования на границе в зависимости от выбросов углекислого газа, реализуемый Европейским Союзом в целях сокращения выбросов углекислого газа, установления справедливой цены на углекислый газ, выделяемый при производстве углеродоемких товаров, поступающих в Европейский Союз, и поощрения более чистого промышленного производства посредством методологии расчета осуществленных выбросов в соответствии с Парижским соглашением;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"климатическая нейтральность – достижение баланса между выбросами парниковых газов и их удержанием путем секвестрации из атмосферы;"},{"id":null,"spans":[[245,254,"l4"]],"t":"p","text":"Национальный интегрированный план по энергии и климату (далее также – НИПЭК) – основной документ стратегического планирования, определяющий национальные задачи по каждому из пяти направлений, указанных в части (4) статьи 71 Закона об энергетике №174/2017, а также соответствующие политики и меры, необходимые для выполнения этих задач;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"национальное адаптационное планирование (далее – НАП) – способ планирования и реализации действий по адаптации к изменениям климата на национальном уровне в среднесрочной и долгосрочной перспективе в целях снижения уязвимости и повышения устойчивости к изменениям климата;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"потенциал глобального потепления – кумулятивное радиационное воздействие путем прямого и косвенного влияния в течение определенного периода времени вследствие выброса одного килограмма парникового газа по сравнению с радиационным воздействием, возникающим в результате выброса одного килограмма CO2 в течение 100 лет;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"отчет о верификации – документ, разработанный независимым верификатором, аккредитованным в соответствии со стандартами сокращения выбросов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"сокращение выбросов – удаление или удержание путем секвестрации одного или нескольких парниковых газов из атмосферы либо предотвращение или сокращение выбросов одного или нескольких парниковых газов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"устойчивость к изменениям климата – способность социальных, экономических или природоохранных систем управлять климатическими нарушениями путем ответного реагирования или преобразований, сохраняющих их основные функции, идентичность и структуру, а также способность к адаптации, обучению и преобразованию;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"передаваемые на международном уровне результаты по смягчению последствий – совместные инициативы, включающие проверенные и дополнительные сокращения и удаления выбросов ПГ, а также связанные с ними выгоды по смягчению последствий, возникающие в результате действий по адаптации или планов диверсификации экономики, либо методы, с помощью которых они могут быть достигнуты, передаваемые на международном уровне;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"изменения климата – изменения погодных условий, прямо или косвенно связанные с деятельностью человека, изменяющие состав атмосферы на глобальном уровне и дополняющие естественную изменчивость климата, наблюдаемую в течение сопоставимых промежутков времени;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"секвестрация углерода – процесс, в ходе которого углерод поглощается из атмосферы и хранится в том числе в почве и растительности, за исключением заготовленных древесных продуктов или других видов растительности, которые были заготовлены, расчищены или вырублены;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"климатическая система – комплекс, образованный атмосферой, гидросферой, биосферой и геосферой, и их взаимодействие;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"природоориентированные решения – меры по защите, устойчивому управлению и восстановлению природных и измененных экосистем, эффективно и адаптивно реагирующих на антропогенные вызовы, приносящие пользу людям и природе;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"источник – процесс, деятельность или механизм, приводящие к выбросу парникового газа, аэрозоля или прекурсора парникового газа в атмосферу;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"справедливый переход – переход к инклюзивной и климатически нейтральной экономике замкнутого цикла, при которой оставшиеся выбросы ПГ удерживаются путем их секвестрации поглотителями, в рамках которой создаются рабочие места и обеспечивается социальная сплоченность;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"верификация – деятельность, осуществляемая верификатором для выдачи отчета о верификации выбросов ПГ в соответствии с положениями закона;"},{"id":null,"spans":[[289,299,"l5"]],"t":"p","text":"верификатор – физическое или юридическое лицо, осуществляющее верификационную деятельность в соответствии с положениями закона, аккредитованное Национальным центром по аккредитации Республики Молдова в соответствии с положениями Закона о деятельности по аккредитации и оценке соответствия № 235/2011, или чья аккредитация признана согласно законодательству;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"уязвимость – уровень восприимчивости или неспособности системы справиться с негативными последствиями изменений климата, включая изменчивость климата и экстремальные погодные явления."}],"id":"art-4","label":"Статья 4.","note_count":0,"num":"4","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Основные понятия"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Для достижения климатических целей к 2030 году применяются следующие принципы:"},{"id":"art-5-a","spans":[],"t":"p","text":"а) принцип установления климатической нейтральности к 2050 году;"},{"id":"art-5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) принцип справедливого и устойчивого сокращения выбросов ПГ;"},{"id":"art-5-c","spans":[],"t":"p","text":"c) принцип предотвращения загрязнения окружающей среды;"},{"id":"art-5-d","spans":[],"t":"p","text":"d) принцип предосторожности;"},{"id":"art-5-e","spans":[],"t":"p","text":"e) принцип «загрязнитель платит»;"},{"id":"art-5-f","spans":[],"t":"p","text":"f) принцип справедливого и равноправного перехода;"},{"id":"art-5-g","spans":[],"t":"p","text":"g) принцип совместных обязательств при осуществлении деятельности по планированию, отчетности и мониторингу;"},{"id":"art-5-h","spans":[],"t":"p","text":"h) принцип прозрачности и доступности информации и данных."}],"id":"art-5","label":"Статья 5.","note_count":0,"num":"5","part":"s-1","repealed":false,"t":"article","title":"Основные принципы"},{"blocks":[],"id":"s-2","label":"Глава II. ПОЛНОМОЧИЯ И ОБЯЗАННОСТИ","level":3,"lines":["Глава II","ПОЛНОМОЧИЯ И ОБЯЗАННОСТИ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Правительство осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) утверждает программные документы и нормативные акты в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) утверждает требования к финансовым климатическим механизмам;"},{"id":"art-6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечивает эффективное и прозрачное использование доходов, получаемых от платы за выбросы CO2;"},{"id":"art-6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) координирует деятельность всех органов публичного управления, обладающих компетенцией в области сокращения выбросов ПГ, повышения адаптационного потенциала и снижения уязвимости к последствиям изменения климата."}],"id":"art-6","label":"Статья 6.","note_count":0,"num":"6","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Правительства"},{"blocks":[{"id":"art-7-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальная комиссия по изменениям климата – это не имеющий правосубъектности межведомственный орган, созданный на правительственном уровне, с полномочиями по координации и утверждению политики в области изменений климата и проектов государственных капитальных вложений в контексте смягчения последствий изменений климата и адаптации к ним, а также по управлению рисками возникновения стихийных бедствий."},{"id":"art-7-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальная комиссия по изменениям климата состоит из министров Министерства окружающей среды, Министерства финансов, Министерства энергетики, Министерства инфраструктуры и регионального развития, Министерства сельского хозяйства и пищевой промышленности, Министерства здравоохранения, Министерства труда и социальной защиты, Министерства образования и исследований и Министерства внутренних дел под эгидой премьер-министра."},{"id":"art-7-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальная комиссия по изменениям климата учреждается и действует в целях выполнения следующих задач:"},{"id":"art-7-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"а) содействие диалогу, сотрудничеству, координации и согласованности между секторами экономики в процессе планирования, разработки, координации, реализации и мониторинга политики и действий в области изменений климата;"},{"id":"art-7-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) стимулирование включения мер по изменениям климата в программные документы социально-экономического развития на национальном и отраслевом уровне и облегчение реализации действий в области изменений климата;"},{"id":"art-7-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) координация и мониторинг выделения финансовых средств из национальных и международных источников для реализации действий в области изменений климата в различных секторах;"},{"id":"art-7-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечение прозрачности реализации программных документов и действий в области изменений климата."},{"id":"art-7-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Делопроизводство Национальной комиссии по изменениям климата обеспечивается Министерством окружающей среды."}],"id":"art-7","label":"Статья 7.","note_count":0,"num":"7","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Национальной комиссии по изменениям климата"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство окружающей среды осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-8-a","spans":[],"t":"p","text":"a) разрабатывает и продвигает программные документы и нормативные акты в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, направленные на продвижение развития со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышение устойчивости к изменениям климата, согласно Парижскому соглашению;"},{"id":"art-8-b","spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечивает соблюдение положений международных договоров в области охраны окружающей среды и изменений климата, стороной которых является Республика Молдова, и создание связей с другими государствами на единогласно признанных принципах и нормах международного права;"},{"id":"art-8-c","spans":[],"t":"p","text":"c) выступает в качестве официального контактного пункта по международным договорам в области правоприменения, стороной которых является Республика Молдова;"},{"id":"art-8-d","spans":[],"t":"p","text":"d) осуществляет на национальном уровне мониторинг внедрения нормативных актов в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-8-e","spans":[],"t":"p","text":"e) сотрудничает с органами центрального и местного публичного управления путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки или обновления ОНУВ, стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, программных документов по адаптации к изменениям климата и национального кадастра выбросов парниковых газов, а также в процессе мониторинга и отчетности по их внедрению;"},{"id":"art-8-f","spans":[],"t":"p","text":"f) продвигает политики и сотрудничает в области образования, профессиональной подготовки, повышения уровня осведомленности об изменениях климата;"},{"id":"art-8-g","spans":[[256,266,"l6"]],"t":"p","text":"g) ежегодно утверждает перечень операторов стационарных установок, виды деятельности которых указаны в приложении 1 и которые обладают комплексным природоохранным разрешением или природоохранным разрешением в соответствии с Законом о промышленных выбросах № 227/2022, на основании данных, представленных соответствующими операторами в предыдущем году;"},{"id":"art-8-h","spans":[],"t":"p","text":"h) координирует разработку отчетов о реализации политики смягчения последствий изменений климата и адаптации к ним;"},{"id":"art-8-i","spans":[],"t":"p","text":"i) обеспечивает разработку, обновление и утверждение ОНУВ и национального кадастра выбросов парниковых газов, а также инструментов их отчетности;"},{"id":"art-8-j","spans":[],"t":"p","text":"j) обеспечивает соответствующую оценку инвестиционных проектов и программных документов для реализации действий в области климата;"},{"id":"art-8-k","spans":[],"t":"p","text":"k) проводит климатическую оценку по всем соответствующим предложениям новой политики и инвестиционных проектов, обеспечивая прозрачность процесса выделения средств и принятия политических решений;"},{"id":"art-8-l","spans":[],"t":"p","text":"l) разрабатывает правила и методологии анализа инвестиций с точки зрения потенциала адаптивности и повышения устойчивости к изменениям климата, а также меры по смягчению последствий;"},{"id":"art-8-m","spans":[],"t":"p","text":"m) рассматривает предложения по выделению финансовых средств из государственных фондов на политику, оказывающую воздействие на смягчение последствий и адаптацию к изменениям климата, поступающие из различных секторов;"},{"id":"art-8-n","spans":[],"t":"p","text":"n) обеспечивает прозрачность процесса разработки программных документов и нормативных актов в области устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-8-o","spans":[],"t":"p","text":"о) координирует рабочую группу в области изменений климата, состоящую из представителей деловой и научной среды и ассоциативного сектора."}],"id":"art-8","label":"Статья 8.","note_count":0,"num":"8","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства окружающей среды"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство энергетики осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-9-a","spans":[],"t":"p","text":"a) оценивает и включает в пределах компетенции в отраслевые программные документы по деятельности в области энергетики положения и меры, направленные на развитие отраслей национальной экономики со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышение устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-9-b","spans":[],"t":"p","text":"b) создает и обеспечивает функционирование механизма регулирования энергетики и действий в области климата;"},{"id":"art-9-c","spans":[],"t":"p","text":"c) участвует в пределах компетенции в разработке и реализации политики в области энергетики и действий в области климата;"},{"id":"art-9-d","spans":[],"t":"p","text":"d) разрабатывает программные документы по поддержке использования низкоуглеродных технологий в энергетическом секторе;"},{"id":"art-9-e","spans":[],"t":"p","text":"e) обеспечивает реализацию СВАМ в области электроэнергетики;"},{"id":"art-9-f","spans":[],"t":"p","text":"f) способствует обеспечению доступа органов публичного управления и общественности посредством публичного учреждения «Национальный центр по устойчивой энергии» к информации об инновационных продуктах, технологиях, услугах и новых методах поддержки использования низкоуглеродных технологий в энергетическом секторе;"},{"id":"art-9-g","spans":[],"t":"p","text":"g) обеспечивает разработку и обновление Национального интегрированного плана по энергии и климату."}],"id":"art-9","label":"Статья 9.","note_count":0,"num":"9","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства энергетики"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство здравоохранения осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-10-a","spans":[],"t":"p","text":"a) оценивает риски для состояния здоровья населения в связи с последствиями изменений климата и разрабатывает меры по смягчению их воздействия, укрепляя устойчивость основных секторов здравоохранения и улучшая общее состояние здоровья;"},{"id":"art-10-b","spans":[],"t":"p","text":"b) устанавливает приоритеты и включает риски в отраслевые программные документы согласно компетенциям с разработкой мер по адаптации населения к последствиям экстремальных погодных явлений, связанных с изменениями климата;"},{"id":"art-10-c","spans":[],"t":"p","text":"c) разрабатывает методологии оценки рисков для состояния здоровья населения, в том числе меры по защите уязвимых групп населения, вследствие воздействия определенных экстремальных погодных явлений, связанных с изменениями климата;"},{"id":"art-10-d","spans":[],"t":"p","text":"d) внедряет информационную систему отслеживания и реагирования на экстремальные погодные явления, связанные с изменениями климата и риском для населения;"},{"id":"art-10-e","spans":[],"t":"p","text":"e) информирует население о рисках для здоровья, связанных с экстремальными погодными явлениями изменений климата;"},{"id":"art-10-f","spans":[],"t":"p","text":"f) устанавливает приоритетность инвестиционных решений в зависимости от наличия аспектов адаптации к изменениям климата в отраслевых проектах в целях охраны здоровья населения путем обеспечения устойчивости медицинских учреждений к изменениям климата и минимального уровня выбросов парниковых газов в секторе здравоохранения;"},{"id":"art-10-g","spans":[],"t":"p","text":"g) мобилизует и стратегически выделяет финансовые средства для расширения и повышения устойчивости медицинских учреждений к изменениям климата;"},{"id":"art-10-h","spans":[],"t":"p","text":"h) разрабатывает и продвигает стратегии общественного здоровья в области образования, профессиональной подготовки, повышения уровня осведомленности общественности о влиянии экстремальных погодных явлений, связанных с изменениями климата;"},{"id":"art-10-i","spans":[],"t":"p","text":"i) осуществляет надзор и разрабатывает программы и/или планы мероприятий по охране здоровья и безопасности труда во время экстремальных погодных явлений, связанных с изменениями климата;"},{"id":"art-10-j","spans":[],"t":"p","text":"j) сотрудничает с другими министерствами в целях обеспечения питьевой водой и продовольственной безопасности во время экстремальных погодных явлений, связанных с изменениями климата;"},{"id":"art-10-k","spans":[],"t":"p","text":"k) обеспечивает межотраслевой обмен данными для осуществления научно-прикладных исследований в области общественного здоровья в целях оценки и предупреждения рисков для здоровья и разработки мер по адаптации к изменениям климата."}],"id":"art-10","label":"Статья 10.","note_count":0,"num":"10","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства здравоохранения"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство экономического развития и цифровизации осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-11-a","spans":[],"t":"p","text":"a) оценивает и включает в пределах компетенции в отраслевые программные документы положения и меры для промышленного сектора по развитию со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышению устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-11-b","spans":[],"t":"p","text":"b) разрабатывает программные документы поддержки использования низкоуглеродных технологий в промышленном секторе;"},{"id":"art-11-c","spans":[],"t":"p","text":"c) сотрудничает с Министерством окружающей среды путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки и обновления ОНУВ, стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, программных документов по адаптации к изменениям климата и национального кадастра выбросов парниковых газов, а также в процессе мониторинга и отчетности по их внедрению."}],"id":"art-11","label":"Статья 11.","note_count":0,"num":"11","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства экономического развития и цифровизации"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство инфраструктуры и регионального развития осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-12-a","spans":[],"t":"p","text":"a) оценивает и включает в пределах компетенций в программные документы по деятельности в области транспорта и регионального развития положения и меры, направленные на развитие со сниженным уровнем выбросов парниковых газов и повышение устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-12-b","spans":[],"t":"p","text":"b) разрабатывает программные документы по поддержке использования технологий, способствующих сокращению выбросов ПГ в областях компетенции и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-12-c","spans":[],"t":"p","text":"c) разрабатывает нормативные акты по снижению воздействия выбросов ПГ в транспортном секторе и повышению эффективности расхода топлива;"},{"id":"art-12-d","spans":[],"t":"p","text":"d) разрабатывает руководство по расходу топлива и выбросам СО2;"},{"id":"art-12-e","spans":[],"t":"p","text":"e) осуществляет мониторинг внедрения нормативных актов в области сокращения выбросов ПГ в результате видов деятельности в области авиации и морского транспорта;"},{"id":"art-12-f","spans":[],"t":"p","text":"f) содействует обеспечению доступа органов публичного управления и общественности к информации о низкоуглеродных технологиях в сфере эффективного расходования топлива и выбросов СО2;"},{"id":"art-12-g","spans":[],"t":"p","text":"g) сотрудничает с Министерством окружающей среды путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки и обновления ОНУВ, стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, программных документов по адаптации к изменениям климата и национального кадастра выбросов парниковых газов, а также в процессе мониторинга и отчетности по их внедрению;"},{"id":"art-12-h","spans":[],"t":"p","text":"h) разрабатывает и продвигает программные документы по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним в процессе планирования градостроительной деятельности и обустройства территории, а также в рамках проектирования сооружений и строительных работ, в том числе в целях снижения рисков возникновения стихийных бедствий;"},{"id":"art-12-i","spans":[],"t":"p","text":"i) разрабатывает и продвигает технические нормы в строительстве с учетом аспектов, связанных со смягчением последствий изменений климата и с адаптацией к ним, в том числе в целях снижения рисков возникновения стихийных бедствий."}],"id":"art-12","label":"Статья 12.","note_count":0,"num":"12","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства инфраструктуры и регионального развития"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство сельского хозяйства и пищевой промышленности осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-13-a","spans":[],"t":"p","text":"a) включает в пределах компетенции в программные документы для деятельности в области сельского хозяйства и пищевой промышленности положения и меры, направленные на развитие со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышение устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-13-b","spans":[],"t":"p","text":"b) устанавливает в программных документах в области сельского хозяйства и развития сельской местности меры вмешательства, способствующие смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним, в том числе путем сокращения выбросов ПГ;"},{"id":"art-13-c","spans":[],"t":"p","text":"c) оценивает климатические риски в сельском хозяйстве и пищевой промышленности и разрабатывает меры по адаптации и снижению воздействия изменений климата;"},{"id":"art-13-d","spans":[],"t":"p","text":"d) разрабатывает методологии оценки климатических рисков в сельском хозяйстве и пищевой промышленности;"},{"id":"art-13-e","spans":[],"t":"p","text":"e) сотрудничает с Министерством окружающей среды путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки и обновления ОНУВ, стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, программных документов по адаптации к изменениям климата и национального кадастра выбросов парниковых газов, а также в процессе мониторинга и отчетности по их внедрению;"},{"id":"art-13-f","spans":[],"t":"p","text":"f) разрабатывает меры по развитию в области использования земель, изменения категории назначения земель и лесного хозяйства (Land Use, Land-Use Change and Forestry, далее – LULUCF) и в области сельского хозяйства;"},{"id":"art-13-g","spans":[],"t":"p","text":"g) интегрирует концепцию разумной сельскохозяйственной политики в отраслевую политику адаптации к изменениям климата с целью сокращения выбросов ПГ."}],"id":"art-13","label":"Статья 13.","note_count":0,"num":"13","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства сельского хозяйства и пищевой промышленности"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство труда и социальной защиты осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-14-a","spans":[],"t":"p","text":"a) разрабатывает в пределах компетенции положения и меры, направленные на повышение потенциала адаптации к изменениям климата и включает их в отраслевые программные документы в области продвижения социальной интеграции и помощи, а также гендерного равенства;"},{"id":"art-14-b","spans":[],"t":"p","text":"b) оценивает климатические риски для благополучия социально уязвимых групп населения, гендерного равенства и разрабатывает меры по адаптации и уменьшению воздействия изменений климата;"},{"id":"art-14-c","spans":[],"t":"p","text":"c) разрабатывает методологии оценки рисков для социально уязвимых групп населения в результате воздействия рисков, связанных с изменением климата;"},{"id":"art-14-d","spans":[],"t":"p","text":"d) сотрудничает с Министерством окружающей среды путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки и обновления стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, программных документов по адаптации к изменениям климата, а также в процессе мониторинга и отчетности по их внедрению."}],"id":"art-14","label":"Статья 14.","note_count":0,"num":"14","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства труда и социальной защиты"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство образования и исследований осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-15-a","spans":[],"t":"p","text":"a) разрабатываeт в пределах компетенции положения и меры, направленные на продвижение знаний для формирования компетенций, необходимых для предотвращения воздействия изменений климата и адаптации к ним, и включает их в отраслевые программные документы в области образования, исследований и инноваций;"},{"id":"art-15-b","spans":[],"t":"p","text":"b) интегрирует проекты, направленные на сокращение выбросов ПГ и адаптацию к изменениям климата, в качестве компонента государственной политики в области фундаментальных и прикладных исследований, а также в инновационной деятельности;"},{"id":"art-15-c","spans":[],"t":"p","text":"c) сотрудничает с организациями публичного права в области исследований и инноваций и продвигает разработку исследований по оценке воздействия изменений климата на различные социально-экономические системы и по оценке связанных с ними неопределенностей;"},{"id":"art-15-d","spans":[],"t":"p","text":"d) совместно с Министерством окружающей среды дополняет учебные программы и разрабатывает учебные материалы по охране окружающей среды и борьбе с изменениями климата."}],"id":"art-15","label":"Статья 15.","note_count":0,"num":"15","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства образования и исследований"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство внутренних дел осуществляет посредством Генерального инспектората по чрезвычайным ситуациям следующие полномочия:"},{"id":"art-16-a","spans":[],"t":"p","text":"а) участвует в разработке и реализации государственной политики в области защиты населения и территории в случае опасности или возникновения стихийных бедствий, вызванных изменениями климата;"},{"id":"art-16-b","spans":[],"t":"p","text":"b) применяет нормативные акты, касающиеся обеспечения защиты населения и территорий, в случае опасности или возникновения чрезвычайных ситуаций и/или пожаров;"},{"id":"art-16-c","spans":[],"t":"p","text":"c) содействует разработке норм и правил в области гражданской защиты и обеспечения пожарной безопасности, составляет заключения по проектам стандартов, технических требований, норм и правил, регулирующих соответствующую область;"},{"id":"art-16-d","spans":[],"t":"p","text":"d) осуществляет работы по ликвидации и ограничению последствий экстренных и чрезвычайных ситуаций посредством деятельности по информированию, инженерным изыскательским работам, по химическим, бактериологическим и радиологическим исследованиям, дезактивации, эвакуации, укрытию, поисковым, аварийно-спасательным работам, по высвобождению, по оказанию первой квалифицированной помощи, пожаротушению, транспортировке, по обеспечению питьевой водой, а также посредством иных мер по защите населения и материального имущества собственными силами или в сотрудничестве с другими структурами;"},{"id":"art-16-e","spans":[],"t":"p","text":"e) сотрудничает с публичным учреждением „Орган метеорологии и мониторинга окружающей среды” в процессе оценки предупреждения и ликвидации последствий экстренных и чрезвычайных ситуаций;"},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-16","text":"[Ст.16 пкт.e) изменен ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-16-f","spans":[],"t":"p","text":"f) сотрудничает с Инспекцией по охране окружающей среды в процессе предупреждения и ликвидации последствий экстренных и чрезвычайных ситуаций;"},{"id":"art-16-g","spans":[],"t":"p","text":"g) сотрудничает с Министерством окружающей среды путем взаимного обмена информацией и данными в процессе разработки и обновления программных документов в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, а также в процессе мониторинга и отчетности по внедрению соответствующих документов."}],"id":"art-16","label":"Статья 16.","note_count":1,"num":"16","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства внутренних дел"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Министерство финансов осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-17-a","spans":[],"t":"p","text":"а) обеспечивает включение природоохранной перспективы, в том числе направленной на адаптационный потенциал, повышение устойчивости к изменениям климата и меры по смягчению последствий, в методологическую основу процесса бюджетного планирования и проектов государственных капитальных вложений, которые должны содержать результаты экологической оценки, проведенной Министерством окружающей среды;"},{"id":"art-17-b","spans":[],"t":"p","text":"b) разрабатывает и внедряет налоговую политику в целях поощрения природоохранной практики и противодействия деятельности, способствующей изменениям климата, на основании оценок, проведенных Министерством окружающей среды, и определяет целесообразность вмешательств;"},{"id":"art-17-c","spans":[],"t":"p","text":"с) представляет финансовые интересы страны на международных форумах и участвует в переговорах по соглашениям, связанным с финансированием действий в области климата."}],"id":"art-17","label":"Статья 17.","note_count":0,"num":"17","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Министерства финансов"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Агентство окружающей среды осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-18-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает внедрение нормативных актов в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, осуществляет мониторинг и предоставляет периодические отчеты Министерству окружающей среды об уровне их выполнения;"},{"id":"art-18-b","spans":[],"t":"p","text":"b) оказывает поддержку Министерству окружающей среды в разработке и внесении изменений в нормативные акты в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-18-c","spans":[],"t":"p","text":"c) выдает комплексное природоохранное разрешение или природоохранное разрешение на виды деятельности, перечисленные в приложении 1, предоставляющее право на выбросы ПГ всей стационарной установкой или ее частью, контролируемой тем же оператором, в соответствии с требованиями оценки плана мониторинга выбросов парниковых газов;"},{"id":"art-18-d","spans":[],"t":"p","text":"d) согласовывает план мониторинга выбросов парниковых газов, представленный оператором для одного или нескольких видов деятельности, перечисленных в приложении 1, и осуществляет мониторинг его выполнения;"},{"id":"art-18-e","spans":[],"t":"p","text":"e) ведет Национальный регистр выбросов и переноса загрязнителей (далее – РВПЗ) в соответствии с требованиями Постановления Правительства о Национальном регистре выбросов и переноса загрязнителей № 373/2018 и получает представленный посредством него ежегодный отчет о выбросах парниковых газов (далее – ЕОВ);"},{"id":"art-18-f","spans":[],"t":"p","text":"f) обеспечивает мониторинг и отчетность о выбросах ПГ, включенных в национальный кадастр, в соответствии с требованиями Положения о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденного Правительством;"},{"id":"art-18-g","spans":[],"t":"p","text":"g) обеспечивает мониторинг и внедрение Положения о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, утвержденного Правительством;"},{"id":"art-18-h","spans":[],"t":"p","text":"h) обеспечивает мониторинг и внедрение Положения о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от видов деятельности в области морского транспорта, утвержденного Правительством;"},{"id":"art-18-i","spans":[],"t":"p","text":"i) разрабатывает информацию и отчеты; участвует в разработке отчетов, исходя из международных соглашений, стороной которых является Республика Молдова, и представляет их Министерству окружающей среды;"},{"id":"art-18-j","spans":[],"t":"p","text":"j) запрашивает и бесплатно получает в соответствии с законом обобщенные данные и информацию о выбросах ПГ, а также устанавливает структуру и формат отчетности;"},{"id":"art-18-k","spans":[],"t":"p","text":"k) обеспечивает полноту предоставленной информации, ее правильность и сопоставимость;"},{"id":"art-18-l","spans":[],"t":"p","text":"l) по запросу и бесплатно передает информацию об индексах загрязнения атмосферного воздуха и выбросах ПГ исследовательским учреждениям и структурам различных областей."}],"id":"art-18","label":"Статья 18.","note_count":0,"num":"18","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Агентства окружающей среды"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Орган гражданской авиации осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-19-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает внедрение нормативных актов и программных документов в области авиации и сокращения выбросов ПГ в результате видов деятельности в области авиации;"},{"id":"art-19-b","spans":[],"t":"p","text":"b) осуществляет мониторинг выбросов CO2 в результате видов деятельности в области авиации и представляет соответствующие данные публичному учреждению „Орган метеорологии и мониторинга окружающей среды”;"},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-19","text":"[Ст.19 пкт.b) изменен ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-19-c","spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечивает создание и функционирование Схемы компенсации и сокращения выбросов углерода для международной авиации (CORSIA);"},{"id":"art-19-d","spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечивает разработку, обновление и применение нормативных актов по мониторингу выбросов ПГ, политик и мер, способствующих их сокращению, путем применения Схемы компенсации и сокращения выбросов углерода для международной авиации;"},{"id":"art-19-e","spans":[],"t":"p","text":"e) запрашивает и бесплатно получает от эксплуатантов воздушного судна в соответствии с законом обобщенные данные и информацию о выбросах ПГ;"},{"id":"art-19-f","spans":[],"t":"p","text":"f) обеспечивает полноту предоставляемой информации, ее правильность и сопоставимость."}],"id":"art-19","label":"Статья 19.","note_count":1,"num":"19","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Органа гражданской авиации"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Агентство водного транспорта осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-20-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает внедрение положений по сокращению выбросов ПГ от видов деятельности в области морского транспорта, осуществляет мониторинг и представляет данные о выбросах CO2 от соответствующих видов деятельности, указанных в приложении 1;"},{"id":"art-20-b","spans":[],"t":"p","text":"b) осуществляет мониторинг выбросов CO2 от соответствующих видов деятельности в области морского транспорта и периодически представляет соответствующие данные публичному учреждению „Орган метеорологии и мониторинга окружающей среды”;"},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-20","text":"[Ст.20 пкт.b) изменен ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-20-c","spans":[],"t":"p","text":"c) запрашивает и бесплатно получает от операторов морского транспорта в соответствии с законом обобщенные данные и информацию о выбросах ПГ;"},{"id":"art-20-d","spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечивает полноту предоставляемой информации, ее правильность и сопоставимость."}],"id":"art-20","label":"Статья 20.","note_count":1,"num":"20","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Агентства водного транспорта"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Таможенная служба осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-21-a","spans":[],"t":"p","text":"a) сотрудничает с Агентством окружающей среды для внедрения нормативных актов в области сокращения выбросов ПГ и бесплатно предоставляет в соответствии с законом обобщенные данные и информацию, необходимые для составления национального кадастра выбросов парниковых газов;"},{"id":"art-21-b","spans":[],"t":"p","text":"b) сотрудничает с Инспекцией по охране окружающей среды в процессе надзора и контроля за исполнением положений настоящего закона и нормативных актов, утвержденных в соответствии с ним;"},{"id":"art-21-c","spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечивает полноту предоставляемой информации, ее правильность и сопоставимость;"},{"id":"art-21-d","spans":[],"t":"p","text":"d) обеспечивает применение СВАМ для верификации содержания углерода в экспортируемых товарах в целях определения сборов, касающихся СВАМ; обеспечивает мониторинг соответствия и применения СВАМ для обеспечения соблюдения операторами своих обязательств."}],"id":"art-21","label":"Статья 21.","note_count":0,"num":"21","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Таможенной службы"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Инспекция по охране окружающей среды осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-22-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает контроль за соблюдением положений настоящего закона и нормативных актов в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-22-b","spans":[],"t":"p","text":"b) осуществляет контроль за соблюдением операторами требований в области отчетности в РВПЗ и применения финансового механизма установления цены на выбросы CO2;"},{"id":"art-22-c","spans":[],"t":"p","text":"c) проверяет в ходе планового или внезапного контроля соблюдение эксплуатантами требований Положения о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, Положения о функционировании Схемы компенсации и сокращения выбросов углерода для международной авиации, а также требований Положения о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от видов деятельности в области морского транспорта, утвержденного Правительством;"},{"id":"art-22-d","spans":[],"t":"p","text":"d) устанавливает случаи нарушения законодательства в области сокращения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата и применяет санкции в соответствии с Кодексом о правонарушениях; рассчитывает ущерб, нанесенный окружающей среде в результате нарушения положений нормативных актов и разрешительных документов."}],"id":"art-22","label":"Статья 22.","note_count":0,"num":"22","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Инспекции по охране окружающей среды"},{"blocks":[{"spans":[[29,45,"l7"]],"t":"note","target":"art-23","text":"[Ст.23 наименование изменено ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Публичное учреждение „Орган метеорологии и мониторинга окружающей среды” осуществляет следующие полномочия:"},{"spans":[[30,46,"l7"]],"t":"note","target":"art-23","text":"[Ст.23 вводная часть изменена ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-23-a","spans":[],"t":"p","text":"a) обеспечивает мониторинг состояния и эволюции метеорологических и гидрологических условий на территории страны в целях защиты населения от опасных метеорологических и гидрологических явлений и негативного воздействия изменений климата;"},{"id":"art-23-b","spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечивает оперативный обмен метеорологическими и гидрологическими данными и информацией для предупреждения потенциально опасных явлений, а также для предотвращения рисков, связанных с изменениями климата и стихийными бедствиями;"},{"id":"art-23-c","spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечивает оперативный обмен данными и информацией для оценки метеорологических, гидрологических и климатических рисков для общественной безопасности и общественного здоровья;"},{"id":"art-23-d","spans":[[281,291,"l8"]],"t":"p","text":"d) по запросу и бесплатно передает Агентству окружающей среды, учреждениям и исследовательским структурам в различных областях информацию о климатических показателях и условиях, собранную и обработанную согласно положениям Закона о метеорологической и гидрологической деятельности № 368/2023."}],"id":"art-23","label":"Статья 23.","note_count":2,"num":"23","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия публичного учреждения „Орган метеорологии и мониторинга окружающей среды”"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Агентство «Moldsilva» осуществляет следующие полномочия:"},{"id":"art-24-a","spans":[],"t":"p","text":"a) координирует реализацию принципов устойчивого развития лесов и лесного фонда, обеспечивая согласование с политикой развития со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышения устойчивости к изменениям климата;"},{"id":"art-24-b","spans":[],"t":"p","text":"b) оценивает риски, связанные с состоянием растительности и лесов, обеспечивая согласование действий с прогрессом в выполнении задач развития со сниженным уровнем выбросов ПГ и повышения устойчивости к изменениям климата, которые ежегодно представляет Агентству окружающей среды;"},{"id":"art-24-c","spans":[],"t":"p","text":"c) участвует в разработке и внедрении стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов и программных документов по адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-24-d","spans":[],"t":"p","text":"d) в пределах компетенций реализует политику использования земель, изменения категории назначения земель и лесного хозяйства; реализует политику расширения лесного фонда и другие действия в целях содействия мерам по расширению и восстановлению лесов."}],"id":"art-24","label":"Статья 24.","note_count":0,"num":"24","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия Агентства «Moldsilva»"},{"blocks":[{"id":"art-25-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Органы местного публичного управления осуществляют следующие полномочия:"},{"id":"art-25-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) содействуют выполнению задач национальной политики по снижению антропогенных выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата в пределах компетенций и доступных финансовых средств;"},{"id":"art-25-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) разрабатывают в пределах управляемой территории и по мере необходимости планы действий в областях, связанных с климатом и энергетикой, и обеспечивают их выполнение и отчетность."},{"id":"art-25-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Орган местного публичного управления первого уровня ежегодно разрабатывает и представляет Агентству окружающей среды отчет о выполнении планов устойчивых действий в области энергетики и климата."}],"id":"art-25","label":"Статья 25.","note_count":0,"num":"25","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Полномочия органов местного публичного управления"},{"blocks":[{"id":"art-26-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Операторы, осуществляющие виды деятельности, подпадающие под действие настоящего закона, имеют следующие обязанности:"},{"id":"art-26-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) осуществляют промышленные и экономические виды деятельности, указанные в приложении 1, на основании комплексного природоохранного разрешения или природоохранного разрешения, предоставляющего право на выбросы ПГ всей стационарной установкой или ее частью, контролируемой тем же оператором, с соблюдением требований оценки плана мониторинга выбросов парниковых газов;"},{"id":"art-26-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) обеспечивают правильность и полноту всех данных и информации, содержащихся в документах, представленных Агентству окружающей среды, в течение всего срока действия комплексного природоохранного разрешения или природоохранного разрешения;"},{"id":"art-26-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) предоставляют данные и информацию, необходимые для облегчения проверки выбросов ПГ в соответствии с Положением об аккредитации и требованиях к верификаторам выбросов парниковых газов, утвержденным Правительством;"},{"id":"art-26-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) разрабатывают план мониторинга выбросов парниковых газов и согласовывают его с Агентством окружающей среды. План мониторинга выбросов парниковых газов должен включать планирование мер по мониторингу и отчетности по выбросам ПГ, методологию мониторинга выбросов парниковых газов и другие меры в зависимости от обстоятельств;"},{"id":"art-26-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) ежеквартально представляют посредством РВПЗ данные о выбросах и переносе загрязнителей, связанных с видами промышленной и экономической деятельности, предусмотренными приложением 1;"},{"id":"art-26-p1-f","spans":[],"t":"p","text":"f) обеспечивают проверку ЕОВ, представленного на согласование или в зависимости от обстоятельств на утверждение Агентству окружающей среды верификатором;"},{"id":"art-26-p1-g","spans":[],"t":"p","text":"g) ежегодно до 1 декабря уведомляют Агентство окружающей среды в случае наличия или отсутствия изменений в информации, включенной в комплексное природоохранное разрешение или в природоохранное разрешение, план мониторинга, ЕОВ и приложения к ним."},{"id":"art-26-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Виды деятельности, подпадающие под действие механизма установления цены на выбросы CO2, иного чем СВАМ, осуществляются операторами в порядке, установленном Правительством."},{"id":"art-26-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Операторы, осуществляющие виды деятельности, не подпадающие под действие настоящего закона, обязаны регистрировать, осуществлять мониторинг, отчитываться и принимать меры по снижению выбросов ПГ в соответствии с международными требованиями, требованиями, установленными в комплексном природоохранном разрешении или в природоохранном разрешении, и требованиями, утвержденными Правительством."}],"id":"art-26","label":"Статья 26.","note_count":0,"num":"26","part":"s-2","repealed":false,"t":"article","title":"Обязанности операторов"},{"blocks":[],"id":"s-3","label":"Глава III. ЗАДАЧИ, МЕЖОТРАСЛЕВЫЕ ПОЛИТИКИ И МЕРЫ, ОТНОСЯЩИЕСЯ К ДЕЙСТВИЯМ В ОБЛАСТИ КЛИМАТА","level":3,"lines":["Глава III","ЗАДАЧИ, МЕЖОТРАСЛЕВЫЕ ПОЛИТИКИ И МЕРЫ,","ОТНОСЯЩИЕСЯ К ДЕЙСТВИЯМ В ОБЛАСТИ КЛИМАТА"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-4","label":"Часть 1. Задачи и цели","level":4,"lines":["Часть 1","Задачи и цели"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-27-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях достижения климатической нейтральности к 2050 году Правительство устанавливает цели по сокращению выбросов ПГ в соответствии с обязательствами, принятыми в соответствии с Рамочной конвенцией Организации Объединенных Наций об изменении климата (РКИК ООН) и Энергетического сообщества."},{"id":"art-27-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Стратегический документ государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, Программа развития с низким уровнем выбросов, Национальный интегрированный план по энергии и климату и другие отраслевые программные документы определяют дорожную карту и планы действий по снижению выбросов парниковых газов."},{"id":"art-27-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальная задача по ограничению и сокращению выбросов ПГ установлена в НИПЭК."}],"id":"art-27","label":"Статья 27.","note_count":0,"num":"27","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Целевые показатели по чистому сокращению выбросов ПГ"},{"blocks":[{"id":"art-28-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) При установлении национальных целей по сокращению выбросов ПГ, которые также включают их удержание путем секвестрации природными источниками, учитывается следующее:"},{"id":"art-28-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) чистое сокращение выбросов ПГ в пределах национальной экономики по сравнению с уровнем выбросов в базовом 1990 году;"},{"id":"art-28-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) географический охват сокращения выбросов ПГ, применяемый на всей территории Республики Молдова;"},{"id":"art-28-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) охват выбросов двуокиси углерода (СО2), метана (СН4), окиси азота (N2O), гидрофторуглеродов (ГФУ), перфторуглеродов (ПФУ), гексафторида серы (SF6) и трифторида азота (NF3);"},{"id":"art-28-p1-d","spans":[],"t":"p","text":"d) сокращение выбросов ПГ, не контролируемых Монреальским протоколом: выбросы двуокиси углерода (CO2), метана (CH4), окиси азота (N2O), гидрофторуглеродов (ГФУ), перфторуглеродов (ПФУ), гексафторида серы (SF6) и трифторида азота (NF3);"},{"id":"art-28-p1-e","spans":[],"t":"p","text":"e) категории антропогенных выбросов ПГ и их удержание путем секвестрации, включая сектора, установленные национальными целями по сокращению, соответствующие категориям и секторам, предусмотренным руководствами, разработанными Межправительственной группой экспертов по изменениям климата (Intergovernmental Panel on Climate Change, далее – IPCC): промышленные процессы и использование продукции, сельское хозяйство, использование земель, изменение категории назначения земель и лесное хозяйство (LULUCF), управление отходами, а также и подотраслями, предусмотренными приложением 1."},{"id":"art-28-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) В процессе оценки выбросов ПГ и их удержания путем секвестрации используются руководства IPCC путем применения значения потенциала глобального потепления на 100-летнем временном горизонте согласно Оценочному докладу IPCC. Соответствующие значения применяются в совокупной отчетности о выбросах и поглощениях ПГ, выраженных в эквивалентах углекислого газа."},{"id":"art-28-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) При достижении национальных целей по сокращению выбросов ПГ, включающих их удержание путем секвестрации природными источниками, учитывается вклад сектора LULUCF в соответствии с методологией расчета, используемой для оценки его вклада."},{"id":"art-28-p4","spans":[[37,46,"l9"]],"t":"p","text":"(4) Методология расчета, указанная в части (3), разрабатывается и утверждается Министерством окружающей среды и основывается на производственном подходе к учету заготовленных древесных продуктов, согласно руководствам IPCC, исключая выбросы, вызванные стихийными бедствиями."},{"id":"art-28-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Международные, региональные и двусторонние рыночные механизмы используются для достижения национальных целей по сокращению выбросов ПГ в рамках внедрения систем, обеспечивающих реальное и проверенное сокращение выбросов ПГ."},{"id":"art-28-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) При установлении национальных целей по сокращению выбросов ПГ учитываются следующие элементы:"},{"id":"art-28-p6-a","spans":[],"t":"p","text":"a) последние доступные научные заключения, включая заключения отчетов IPCC и Консультативного совета;"},{"id":"art-28-p6-b","spans":[],"t":"p","text":"b) социальное, экономическое и природоохранное воздействие, включая издержки бездействия;"},{"id":"art-28-p6-c","spans":[],"t":"p","text":"c) необходимость обеспечения справедливого и социально справедливого перехода;"},{"id":"art-28-p6-d","spans":[],"t":"p","text":"d) эффективность с точки зрения затрат и продуктивной экономики;"},{"id":"art-28-p6-e","spans":[],"t":"p","text":"e) конкурентоспособность экономики, в частности малых и средних предприятий и секторов, наиболее подверженных перемещению выбросов CO2;"},{"id":"art-28-p6-f","spans":[],"t":"p","text":"f) самые передовые доступные технологии, экономически эффективные, безопасные и устойчивые;"},{"id":"art-28-p6-g","spans":[],"t":"p","text":"g) энергоэффективность, включая принцип «энергоэффективность превыше всего», доступность энергии с точки зрения стоимости и надежность энергоснабжения;"},{"id":"art-28-p6-h","spans":[],"t":"p","text":"h) необходимость обеспечения эффективности охраны окружающей среды и постепенного развития во времени;"},{"id":"art-28-p6-i","spans":[],"t":"p","text":"i) необходимость поддержания, управления и улучшения природных поглотителей в долгосрочной перспективе, а также защиты и восстановления биоразнообразия;"},{"id":"art-28-p6-j","spans":[],"t":"p","text":"j) возможности привлечения инвестиций;"},{"id":"art-28-p6-k","spans":[],"t":"p","text":"k) международный прогресс и усилия, предпринимаемые для выполнения долгосрочных задач Парижского соглашения и конечной задачи РКИК ООН."}],"id":"art-28","label":"Статья 28.","note_count":0,"num":"28","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Установление национальных целей по сокращению выбросов ПГ"},{"blocks":[{"id":"art-29-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Адаптация к изменениям климата является непрерывным процессом и планирование действий по адаптации к изменениям климата осуществляется многократно на основании НАП в течение четырех лет. В конце каждого цикла НАП на основании проведенных оценок планируется следующий НАП в зависимости от выявленных потребностей в адаптации. Министерство окружающей среды координирует процесс национального планирования действий по адаптации к изменениям климата."},{"id":"art-29-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) НАП состоит из следующих этапов:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) установление базовой ситуации – этап, осуществляемый отраслевыми и межотраслевыми рабочими группами, состоящими из экспертов в области изменений климата и специалистов определенной сферы, в рамках которого осуществляются следующие виды деятельности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) выявление климатических рисков и уязвимостей на отраслевом и национальном уровне;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) проведение оценок воздействия выявленных климатических рисков и уязвимостей;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) выявление изъянов потенциала;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) другие виды деятельности по поддержке установления базовой ситуации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) формулирование НАП путем:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) установления общей цели НАП;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) установления конкретных задач и целей по адаптации для каждого сектора, способствующих достижению общей цели НАП;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) подготовки дорожной карты НАП, основывающейся на отраслевых мерах по адаптации, национальных программных документах и устанавливающей подход, применяемый для планирования процесса адаптации на соответствующий период;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) выявление вариантов адаптации и приоритизация комплекса мер/действий по адаптации, состоящих из совокупности мер/действий по адаптации к изменениям климата, включенных в отраслевые политики, а также из совместных действий для всех секторов (укрепление потенциала, исследования, передача технологий, гендерное равенство, другие межотраслевые аспекты, имеющие отношение к процессу адаптации), ориентированных на достижение цели и целевых показателей, выполнение задач установленных для каждого НАП;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) применение системы мониторинга и оценки осуществления действий по адаптации, в рамках которой:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) устанавливается вклад действий по адаптации в снижение уязвимости, укрепление потенциала адаптации к изменениям климата и повышение устойчивости природных и социально-экономических систем;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) оценивается эффективность разрабатываемых политик, использование финансовых средств и кадровых ресурсов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) обеспечивается прозрачность процесса сбора данных для оценки эффективности действий по адаптации;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) коммуникация, в рамках которой вследствие оценки, проведенной в конце реализации НАП:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) формулируются выводы по результатам реализации отраслевых мер по адаптации к изменениям климата и НАП, которые доводятся до сведения широкой общественности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) разрабатываются рекомендации для следующего цикла НАП."},{"id":"art-29-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) При установлении задач по адаптации к изменениям климата, а также выявлении потребностей, связанных с адаптацией отраслевых и других соответствующих задач, учитывается следующее:"},{"id":"art-29-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) последние научные заключения;"},{"id":"art-29-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) анализ уязвимости к изменениям климата;"},{"id":"art-29-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) необходимость избегать, минимизировать и предотвращать потери и ущерб, связанные с последствиями изменений климата;"},{"id":"art-29-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) необходимость выявления уязвимых групп и секторов."}],"id":"art-29","label":"Статья 29.","note_count":0,"num":"29","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Установление задач по адаптации к изменениям климата"},{"blocks":[{"id":"art-30-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Министерство окружающей среды разрабатывает ОНУВ, устанавливающий промежуточные национальные климатические цели для выполнения обязательств, взятых на себя в соответствии с Парижским соглашением. ОНУВ разрабатывается с соблюдением требований, установленных РКИК ООН, будучи представляемым посредством Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата."},{"id":"art-30-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) ОНУВ содержит пересмотренные промежуточные климатические задачи с учетом десятилетних периодов в перспективе, которые разрабатываются и представляются Секретариату РКИК ООН начиная с 2025 года, а далее – каждые пять лет."},{"id":"art-30-p3","spans":[[180,190,"l10"]],"t":"p","text":"(3) ОНУВ разрабатываются в соответствии с НИПЭК, составной частью механизма регулирования энергетики и действий в области климата в соответствии с положениями Закона об энергетике № 174/2017."},{"id":"art-30-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Требования к формату, структуре, содержанию, срокам отчетности, а также разработке, обновлению, отчетности и оценке ОНУВ устанавливаются в соответствии с РКИК ООН, Парижским соглашением и принятыми на их основании решениями."}],"id":"art-30","label":"Статья 30.","note_count":0,"num":"30","part":"s-4","repealed":false,"t":"article","title":"Определяемый на национальном уровне вклад"},{"blocks":[],"id":"s-5","label":"Часть 2. Отраслевые политики","level":4,"lines":["Часть 2","Отраслевые политики"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-31-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Стратегический документ государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов является основным документом стратегического планирования, определяющим государственную политику и действия для выполнения задачи по климатической нейтральности и способствующим выполнению обязательств, взятых на себя Республикой Молдова в соответствии с РКИК ООН и Парижским соглашением."},{"id":"art-31-p2","spans":[[16,25,"l11"]],"t":"p","text":"(2) Указанный в части (1) документ разработан Министерством окружающей среды в соответствии с Парижским соглашением."},{"id":"art-31-p3","spans":[[41,50,"l11"]],"t":"p","text":"(3) Требования к содержанию указанного в части (1) документа устанавливаются Положением о механизме регулирования энергетики и действий в области климата, утвержденным Правительством."}],"id":"art-31","label":"Статья 31.","note_count":0,"num":"31","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Стратегический документ государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов"},{"blocks":[{"id":"art-32-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Программным документом по реализации действий по адаптации к изменениям климата на национальном уровне является Национальная программа адаптации к изменению климата (далее – НПАИК), разработанная Министерством окружающей среды."},{"id":"art-32-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Целью НПАИК является интеграция мер по адаптации к изменениям климата и планирование развития на всех уровнях и во всех приоритетных секторах для обеспечения среднесрочной и долгосрочной устойчивости экономических, социальных и природоохранных систем к изменениям климата."},{"id":"art-32-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Процесс выявления приоритетных действий по адаптации прозрачен, основан на применении соответствующих эконометрических методов и инструментов оценки (анализ затрат-выгод, анализ эффективности затрат, анализ решений с несколькими критериями)."},{"id":"art-32-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Меры и действия по адаптации к изменениям климата, включенные в НПАИК, ориентированы на наиболее уязвимые и пострадавшие группы населения и сектора."},{"id":"art-32-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) При разработке программных документов по реализации действий по адаптации к изменению климата учитывается следующее:"},{"id":"art-32-p5-a","spans":[],"t":"p","text":"a) анализ, оценки достигнутого прогресса и показатели, касающиеся изменений климата и уязвимости;"},{"id":"art-32-p5-b","spans":[],"t":"p","text":"b) уязвимость населения и затронутых секторов, включая сельское хозяйство, системы водоснабжения, а также продовольственную безопасность;"},{"id":"art-32-p5-c","spans":[],"t":"p","text":"c) продвижение решений, основанных на природе, и адаптация на основе экосистем;"},{"id":"art-32-p5-d","spans":[],"t":"p","text":"d) показатели, определяемые для обеспечения реализации политики, мер и действий по адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-32-p5-e","spans":[],"t":"p","text":"e) финансовые, технологические потребности и потребности в укреплении потенциала для их реализации;"},{"id":"art-32-p5-f","spans":[],"t":"p","text":"f) показатели, определяемые с точки зрения затрат и выгод."},{"id":"art-32-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Меры и действия по адаптации, определенные в программных документах, обеспечивают связь между отраслевыми политиками и направлены на последовательную интеграцию действий по адаптации к изменениям климата в соответствующие социально-экономические и природоохранные действия."},{"id":"art-32-p7","spans":[],"t":"p","text":"(7) Программные документы по реализации действий по адаптации к изменениям климата подлежат обсуждению с Национальной комиссией по изменениям климата в целях обеспечения согласованности с национальными приоритетами в области изменений климата, а также приоритетами устойчивого развития."},{"id":"art-32-p8","spans":[],"t":"p","text":"(8) При планировании, разработке, реализации и мониторинге политик и мер содержание программных документов по реализации действий по адаптации к изменению климата, требования к мониторингу и отчетности, принципы и практика выявления, классификации и управления рисками возникновения стихийных бедствий, а также сроки представления отчетности Секретариату РКИК ООН и Секретариату Энергетического сообщества утверждаются Правительством."}],"id":"art-32","label":"Статья 32.","note_count":0,"num":"32","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Программные документы по реализации действий по адаптации к изменениям климата"},{"blocks":[{"id":"art-33-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Центральные органы публичной власти разрабатывают и продвигают основу отраслевого планирования по адаптации к изменениям климата путем интеграции мер по адаптации в отраслевые программные документы."},{"id":"art-33-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Отраслевые программные документы, влияющие на выбросы парниковых газов, разрабатываются в соответствии с НИПЭК и стратегическим документом государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов и включают положения о количественной оценке последствий выбросов от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ в соответствии с требованиями РКИК ООН и Парижского соглашения."},{"id":"art-33-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) При выявлении приоритетных действий по адаптации учитывается потенциальное влияние изменений климата на различные социальные группы, включая женщин, детей, лиц пожилого возраста, лиц с ограниченными возможностями, будучи прозрачным процессом, основанным на применении соответствующих эконометрических методов и инструментов оценки (анализ затрат-выгод, анализ экономической эффективности, анализ решений с многочисленными критериями)."},{"id":"art-33-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Министерство окружающей среды обеспечивает консультативную поддержку профильным министерствам в соответствующих отраслях национальной экономики для определения методологий количественной оценки последствий выбросов ПГ от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ."},{"id":"art-33-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Министерство окружающей среды разрабатывает и предоставляет общественности методологии планирования, мониторинга и отчетности по сокращению выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, а также другие инструменты планирования и отчетности."},{"id":"art-33-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Требования к формату, структуре и срокам отчетности, а также к пересмотру отчетов устанавливаются Положением о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата и Положением о механизме регулирования энергетики и действий в области климата, утвержденных Правительством."}],"id":"art-33","label":"Статья 33.","note_count":0,"num":"33","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Отраслевые программные документы"},{"blocks":[{"id":"art-34-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Программа сокращения выбросов метана устанавливает политики и меры для выполнения задач по снижению краткосрочного и среднесрочного воздействия выбросов метана на общий объем выбросов ПГ с учетом потенциала глобального потепления и относительно короткого времени жизни метана в атмосфере, а также цели экономики замкнутого цикла в зависимости от обстоятельств."},{"id":"art-34-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Министерство окружающей среды совместно с Министерством сельского хозяйства и пищевой промышленности и Министерством энергетики рассматривают варианты политики для быстрого решения проблемы выбросов метана и разрабатывает программу сокращения выбросов метана."}],"id":"art-34","label":"Статья 34.","note_count":0,"num":"34","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Программа сокращения выбросов метана"},{"blocks":[{"id":"art-35-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Органы местного публичного управления разрабатывают и реализуют планы устойчивых действий в области энергетики и климата, содержащие действия по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним (далее –ПУДЭК). ПУДЭК могут разрабатываться и утверждаться как отдельные документы или как часть местных планов по энергетике и климату."},{"id":"art-35-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Административно-территориальные единицы, в частности с малой или средней численностью населения, в том числе объединенные, могут совместно разрабатывать ПУДЭК на 2030 год с целью индивидуального или коллективного выполнения задачи по сокращению выбросов ПГ."},{"id":"art-35-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) ПУДЭК разрабатываются в соответствии с НПАИК и утверждаются до 1 января 2026 года."},{"id":"art-35-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Мониторинг реализации ПУДЭК обеспечивается путем предоставления периодических отчетов Министерству окружающей среды."},{"id":"art-35-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Формат, содержание, параметры и методологии, используемые при разработке, мониторинге и отчетности по ПУДЭК, предусматриваются Руководством по действиям органов местного публичного управления по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним, утвержденным приказом министра окружающей среды."}],"id":"art-35","label":"Статья 35.","note_count":0,"num":"35","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Программные документы местного уровня"},{"blocks":[{"id":"art-36-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Учреждение по мониторингу окружающей среды собирает необходимые данные для разработки национальных прогнозов по выбросам ПГ и организует разработку национальных прогнозов по выбросам ПГ от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ, которые структурированы по видам газов или группам газов и по секторам."},{"id":"art-36-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальные прогнозы по выбросам ПГ оцениваются количественно с последовательностью в шесть лет, непосредственно следующих за отчетным годом, заканчивающейся цифрами 0 или 5."},{"id":"art-36-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальные прогнозы по выбросам ПГ включают в себя все политики и меры, принятые на национальном уровне, и содержат данные, касающиеся:"},{"id":"art-36-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) прогнозов по существующим политикам и мерам, а также прогнозов по дополнительным политикам и мерам, если таковые имеются;"},{"id":"art-36-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) прогнозов по общим выбросам парниковых газов и оценок по каждой категории;"},{"id":"art-36-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) воздействия политик и мер, а если такие политики и меры не включены, делается четкая отметка;"},{"id":"art-36-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) результатов анализа чувствительности, проведенного для прогнозов;"},{"id":"art-36-p3-e","spans":[],"t":"p","text":"e) всех соответствующих ссылок на оценки и технические отчеты, на которых основаны прогнозы."},{"id":"art-36-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Учреждение по мониторингу окружающей среды представляет национальные прогнозы по выбросам ПГ от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями Секретариату РКИК ООН и Секретариату Энергетического сообщества в сроки, указанные в Положении о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденном Правительством."}],"id":"art-36","label":"Статья 36.","note_count":0,"num":"36","part":"s-5","repealed":false,"t":"article","title":"Национальные прогнозы по выбросам ПГ"},{"blocks":[],"id":"s-6","label":"Часть 3. Действия в области политики по снижению расхода топлива и выбросов CO2 в сфере транспорта","level":4,"lines":["Часть 3","Действия в области политики по снижению","расхода топлива и выбросов CO2","в сфере транспорта"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-37-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях гарантирования потребителям возможности сделать осознанный выбор им предоставляется информация о расходе топлива и выбросах CO2 новыми легковыми автомобилями, предлагаемыми для продажи или приобретения в лизинг."},{"id":"art-37-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Действия по снижению выбросов CO2 новыми легковыми автомобилями устанавливаются законом."}],"id":"art-37","label":"Статья 37.","note_count":0,"num":"37","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Расход топлива и выбросы углекислого газа новыми легковыми автомобилями"},{"blocks":[{"id":"art-38-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) При размещении на рынке новых легковых автомобилей хозяйствующий субъект должен обеспечить их сопровождение этикеткой о расходе топлива и выбросах CO2."},{"id":"art-38-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Формат и содержание этикетки о расходе топлива и выбросах CO2 утверждаются Министерством инфраструктуры и регионального развития."},{"id":"art-38-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Запрещается нанесение этикетки о расходе топлива и выбросах CO2, которая может ввести в заблуждение потенциальных покупателей новых легковых автомобилей и противоречит положениям руководства, предусмотренного статьей 39, или рекламной документации."}],"id":"art-38","label":"Статья 38.","note_count":0,"num":"38","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Этикетка о расходе топлива и выбросах СО2"},{"blocks":[{"id":"art-39-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Министерство инфраструктуры и регионального развития организует процедуру составления и корректировки руководства по расходу топлива и выбросам CO2 новыми продаваемыми легковыми автомобилями."},{"id":"art-39-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Руководство по расходу топлива и выбросам СО2 содержит в зависимости от обстоятельств:"},{"id":"art-39-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) ежегодно разрабатываемый перечень всех новых моделей легковых автомобилей, доступных для продажи, сгруппированных по маркам и расположенных в алфавитном порядке. В тех случаях, когда руководство обновляется более одного раза в год, оно должно включать список всех новых моделей легковых автомобилей, доступных на дату опубликования соответствующего обновления;"},{"id":"art-39-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) вид топлива, числовое значение официального расхода топлива и официальных удельных выбросов CO2 для каждой модели, указанной в руководстве. Величина официального расхода топлива выражается либо в литрах на 100 километров (л/100 км), либо в километрах на литр (км/л), либо в соответствующей комбинации этих двух параметров и указывается с точностью до одной десятой. Официальные удельные выбросы CO2 должны быть выражены в граммах на километр (г/км) и округлены до ближайшего целого числа;"},{"id":"art-39-p2-c","spans":[],"t":"p","text":"c) перечень, сформированный из десяти новых моделей самых энергоэффективных легковых автомобилей, расположенных в порядке возрастания по выбросам CO2 для каждого вида топлива. Перечень должен включать модель, числовое значение официального расхода топлива и официальные удельные выбросы СО2;"},{"id":"art-39-p2-d","spans":[],"t":"p","text":"d) рекомендации для автоводителей о том, что надлежащее использование и регулярное техническое обслуживание транспортного средства, а также определенное поведение при вождении, включая, например, отказ от агрессивного вождения, вождение на умеренной скорости, предвидение торможения, проверка надлежащего накачивания шин, сокращение времени работы на холостом ходу, отказ от перевозки чрезмерного веса улучшают расход топлива и снижают выбросы CO2 их автомобиля;"},{"id":"art-39-p2-e","spans":[],"t":"p","text":"e) описание последствий выбросов ПГ, потенциальных изменений климата и роли новых легковых автомобилей, а также ссылку на различные виды топлива, предлагаемые потребителю, и последствия их использования для окружающей среды, основанные на последних научных данных и в соответствии с законодательными требованиями."},{"id":"art-39-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) При выпуске на рынок новых легковых автомобилей хозяйствующий субъект в течение 30 дней направляет Министерству инфраструктуры и регионального развития информацию о расходе топлива и выбросах CO2 продаваемых новых легковых автомобилей."}],"id":"art-39","label":"Статья 39.","note_count":0,"num":"39","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Руководство по расходу топлива и выбросам углекислого газа СО2"},{"blocks":[{"id":"art-40-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Коммерсанты должны размещать на видном месте в точках продаж информацию с данными о расходе топлива и выбросах СО2."},{"id":"art-40-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Коммерсанты должны обеспечивать, чтобы рекламные материалы включали официальные данные о расходе топлива и выбросах СО2 новой моделью автомобиля."}],"id":"art-40","label":"Статья 40.","note_count":0,"num":"40","part":"s-6","repealed":false,"t":"article","title":"Рекламная документация и продвижение"},{"blocks":[],"id":"s-7","label":"Глава IV. МОНИТОРИНГ И ОТЧЕТНОСТЬ ПО ВЫБРОСАМ ПАРНИКОВЫХ ГАЗОВ И ДРУГОЙ НЕОБХОДИМОЙ ИНФОРМАЦИИ. МОНИТОРИНГ И ОЦЕНКА АДАПТАЦИИ К ИЗМЕНЕНИЯМ КЛИМАТА","level":3,"lines":["Глава IV","МОНИТОРИНГ И ОТЧЕТНОСТЬ ПО ВЫБРОСАМ","ПАРНИКОВЫХ ГАЗОВ И ДРУГОЙ НЕОБХОДИМОЙ","ИНФОРМАЦИИ. МОНИТОРИНГ И ОЦЕНКА АДАПТАЦИИ","К ИЗМЕНЕНИЯМ КЛИМАТА"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-8","label":"Часть 1. Национальная система мониторинга","level":4,"lines":["Часть 1","Национальная система мониторинга"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-41-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Мониторинг выбросов ПГ секторами и категориями источников и секвестрации, включенными в национальный кадастр, осуществляется учреждением по мониторингу окружающей среды на основании Положения о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденного Правительством."},{"id":"art-41-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Оценка уровня антропогенных выбросов от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ, внесенных в национальный кадастр, осуществляется посредством Национальной системы инвентаризации, являющейся составной частью Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата."},{"id":"art-41-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Оценка прогресса в реализации задач ОНУВ, стратегического документа государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов, НПАИК, отраслевых документов, ПУДЭК, а также прогнозов в отношении антропогенных выбросов от источников или удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ осуществляется посредством Национальной системы политик, мер и прогнозов."},{"id":"art-41-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Полный, прозрачный, точный, последовательный и сопоставимый во времени мониторинг и полная отчетность о выбросах парниковых газов в результате видов деятельности, перечисленных в приложении 1, а также полное представление данных о деятельности стационарных установок и установок в области гражданской авиации, морского транспорта и информации о выбросах углерода международной авиацией достигаются путем мониторинга, отчетности и верификации оператором выбросов парниковых газов (далее – МОВ)."}],"id":"art-41","label":"Статья 41.","note_count":0,"num":"41","part":"s-8","repealed":false,"t":"article","title":"Общая основа управления данными о выбросах ПГ"},{"blocks":[{"id":"art-42-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Система мониторинга, отчетности и оценки адаптации к изменениям климата является основным инструментом для оценки реализации задач НАП, а также для следующего НАП. В рамках каждого НАП система мониторинга и оценки используется для мониторинга выполнения действий по адаптации в соответствии с целями и задачами, изложенными в НАП."},{"id":"art-42-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Целью системы мониторинга, отчетности и оценки является измерение достигнутого во времени прогресса на национальном, отраслевом, административно-территориальном уровнях для определения степени уязвимости страны вследствие реализации НАП и отраслевых мер по адаптации к изменениям климата."},{"id":"art-42-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Система мониторинга, отчетности и оценки используется:"},{"id":"art-42-p3-a","spans":[],"t":"p","text":"a) для мониторинга и оценки воздействия реализуемых действий по адаптации (национальные и отраслевые меры по адаптации, программы и проекты, реализуемые на территории страны как национальными, так и международными структурами, другие виды вмешательств);"},{"id":"art-42-p3-b","spans":[],"t":"p","text":"b) для отчетности о реализации действий по адаптации согласно показателям мониторинга;"},{"id":"art-42-p3-c","spans":[],"t":"p","text":"c) для обеспечения интеграции приоритетов адаптации в отраслевое и национальное планирование;"},{"id":"art-42-p3-d","spans":[],"t":"p","text":"d) для обеспечения прозрачности процесса адаптации и сбора данных;"},{"id":"art-42-p3-e","spans":[],"t":"p","text":"e) для измерения и оценки результатов и влияния действий по адаптации, инвестиций, проектов, программ по устойчивости к изменениям климата с точки зрения гендерной чувствительности."},{"id":"art-42-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Система мониторинга, отчетности и оценки собирает данные о реализованных действиях по адаптации посредством показателей. Лист показателей, содержащий описание каждого вида показателей, срок сбора, способ использования в процессе отчетности и оценки адаптации к изменениям климата, устанавливается Положением о создании и функционировании Системы мониторинга и оценки адаптации к изменениям климата, утвержденным Правительством."}],"id":"art-42","label":"Статья 42.","note_count":0,"num":"42","part":"s-8","repealed":false,"t":"article","title":"Мониторинг и оценка адаптации к изменениям климата"},{"blocks":[],"id":"s-9","label":"Часть 2. Отчетность в рамках РКИК ООН, Парижского соглашения и Договора об Энергетическом сообществе","level":4,"lines":["Часть 2","Отчетность в рамках РКИК ООН,","Парижского соглашения","и Договора об Энергетическом сообществе"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-43-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях соблюдения обязательств, взятых на себя в рамках РКИК ООН, Парижского соглашения, Договора об Энергетическом сообществе и на основании данных и информации, полученных от ответственных органов и учреждений, являющихся частью Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, Министерство окружающей среды представляет Секретариату РКИК ООН и Секретариату Энергетического сообщества следующее:"},{"id":"art-43-p1-a","spans":[],"t":"p","text":"a) национальный кадастр антропогенных выбросов от источников и удержаний путем секвестрации поглотителями парниковых газов;"},{"id":"art-43-p1-b","spans":[],"t":"p","text":"b) ОНУВ, Двухгодичный отчет о прозрачности и Национальный отчет об инвентаризации;"},{"id":"art-43-p1-c","spans":[],"t":"p","text":"c) стратегический документ государственной политики долгосрочного развития с низким уровнем выбросов."},{"id":"art-43-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Министерство окружающей среды представляет национальное сообщение о смягчении последствий изменений климата и адаптации к ним в соответствии с Парижским соглашением и Положением о механизме управления энергетикой и действиями в области климата, утвержденным Правительством."},{"id":"art-43-p3","spans":[[37,46,"l12"]],"t":"p","text":"(3) Средства отчетности, указанные в части (1), разрабатываются в соответствии с положениями руководств, утвержденных решениями, принятыми в рамках конференций сторон, подписавших РКИК ООН, Парижского соглашения и Договора об Энергетическом сообществе."},{"id":"art-43-p4","spans":[[68,78,"l12"],[81,84,"l13"]],"t":"p","text":"(4) Требования к формату, структуре средств отчетности, указанных в частях (1) и (2), а также сроки отчетности устанавливаются Положением о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденным Правительством."}],"id":"art-43","label":"Статья 43.","note_count":0,"num":"43","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Единый формат мониторинга и отчетности"},{"blocks":[{"id":"art-44-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальная система инвентаризации разрабатывается и управляется соответствующим компетентным органом таким образом, чтобы обеспечить прозрачность, точность, последовательность, сопоставимость и полноту при составлении национального кадастра в соответствии с РКИК ООН, Парижским соглашением и решениями, принятыми на их основании, а также в соответствии с требованиями Положения о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденного Правительством."},{"id":"art-44-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальная система инвентаризации разрабатывается и управляется таким образом, чтобы обеспечить качество национального кадастра путем прохождения этапов планирования, подготовки и управления данными о видах деятельности, указанных в приложении 1 к Постановлению Правительства о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата № 1277/2018."},{"id":"art-44-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальный отчет об инвентаризации разрабатывается Агентством окружающей среды на основании данных и информации из национального кадастра согласно процедурам и общему формату отчетности о прозрачности действий и оказанной поддержке, утвержденным решениями, принятыми в рамках Парижского соглашения."},{"id":"art-44-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Требования к формату, структуре и срокам Национального отчета об инвентаризации устанавливаются Положением о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденным Правительством."},{"id":"art-44-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Ответственные органы и учреждения, являющиеся частью Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, бесплатно передают информацию, факторы выбросов и данные о их деятельности, необходимые для оценки антропогенных выбросов ПГ и отчетности о них."},{"id":"art-44-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Компетентный орган разрабатывает национальный кадастр, содержащий данные, представляемые Министерству окружающей среды, которое в свою очередь направляет их Секретариату Энергетического сообщества и Секретариату Европейского агентства по окружающей среде для их технической оценки в сроки, предусмотренные Положением о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденным Правительством."}],"id":"art-44","label":"Статья 44.","note_count":0,"num":"44","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Отчетность посредством Национальной системы инвентаризации"},{"blocks":[{"id":"art-45-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Органы публичной власти и публичные учреждения, ответственные за внедрение программных документов в области сокращения антропогенных выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, осуществляют мониторинг степени их выполнения и отчитываются перед Министерством окружающей среды."},{"id":"art-45-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Сбор и представление данных об изменениях климата осуществляются на основании нормативной базы и национальной системы, созданной в соответствии с положениями международных актов, стороной которых является Республика Молдова."}],"id":"art-45","label":"Статья 45.","note_count":0,"num":"45","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Отчетность о внедрении программных документов"},{"blocks":[{"id":"art-46-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Национальная система политик, мер и прогнозов обеспечивает институциональную, правовую и процедурную основу для оценки прогресса в реализации политики по смягчению последствий изменений климата, для обеспечения актуальности сообщаемой информации, для разработки прогнозов в отношении антропогенных выбросов от источников или удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ."},{"id":"art-46-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Национальная система политик, мер и прогнозов и Национальная система инвентаризации составляют Национальную систему мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата."},{"id":"art-46-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Национальная система политик, мер и прогнозов создается и действует на основании положения, утвержденного постановлением Правительства, РКИК ООН и Парижского соглашения."},{"id":"art-46-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Национальная система политик, мер и прогнозов находится в ведении Агентства окружающей среды, обеспечивая прозрачность, точность, последовательность, сопоставимость и полноту сообщаемой информации о политиках, мерах и прогнозах в отношении антропогенных выбросов от источников или удержаний путем секвестрации поглотителями ПГ."}],"id":"art-46","label":"Статья 46.","note_count":0,"num":"46","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Отчетность посредством Национальной системы политик, мер и прогнозов"},{"blocks":[{"id":"art-47-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Министерство окружающей среды отслеживает прогресс в выполнении задач по ОНУВ, применяя качественные или количественные индикаторы мониторинга."},{"id":"art-47-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Требования к формату, структуре, срокам отчетности о прогрессе в выполнении задач по ОНУВ устанавливаются в соответствии с РКИК ООН, Парижским соглашением и решениями, принятыми на их основании, а также в соответствии с требованиями Положения о создании и функционировании Национальной системы мониторинга и отчетности о выбросах парниковых газов и другой необходимой информации об изменениях климата, утвержденного Правительством."}],"id":"art-47","label":"Статья 47.","note_count":0,"num":"47","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Отчетность о прогрессе, достигнутом в выполнении задач по ОНУВ"},{"blocks":[{"id":"art-48-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Составление отчетности о полученной поддержке и использовании доходов от цены на углерод, предусмотренных статьей 57, осуществляется Агентством окружающей среды один раз в два года после даты запуска системы отчетности согласно положению, утвержденному Правительством."},{"id":"art-48-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Отчет включает информацию о национальных планах и стратегиях адаптации к изменениям климата, указывая реализованные и запланированные действия для облегчения адаптации к изменениям климата, включая информацию, вытекающую из требований к отчетности, установленных в соответствии с РКИК ООН и Парижским соглашением."}],"id":"art-48","label":"Статья 48.","note_count":0,"num":"48","part":"s-9","repealed":false,"t":"article","title":"Отчетность о полученной поддержке и использовании доходов от цены на углерод"},{"blocks":[],"id":"s-10","label":"Часть 3. Мониторинг, отчетность и верификация","level":4,"lines":["Часть 3","Мониторинг, отчетность и верификация"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-49-p1","spans":[[275,285,"l6"],[760,770,"l14"]],"t":"p","text":"(1) При одобрении осуществления видов деятельности, предусмотренных приложением 1, в комплексное природоохранное разрешение или в природоохранное разрешение обязательно включается компонент, касающийся выбросов ПГ, в соответствии с положениями Закона о промышленных выбросах № 227/2022. Начиная с 30 июня 2026 года комплексные природоохранные разрешения и природоохранные разрешения выдаются с соблюдением требований, предусмотренных пунктом 7 Положения о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, утвержденного Правительством, а ранее выданные разрешения, действительные на основании части (1) статьи 27 в сочетании с частью (22) статьи 15 Закона о промышленных выбросах № 227/2022, по компоненту ПГ дополняются планом мониторинга выбросов парниковых газов в трехмесячный срок."},{"spans":[[24,40,"l7"]],"t":"note","target":"art-49-p1","text":"[Ст.49 ч.(1) в редакции ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-49-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Оператор стационарной установки, на которой осуществляется один из видов деятельности, указанных в приложении 1, и которая имеет комплексное природоохранное разрешение или природоохранное разрешение, обеспечивает мониторинг и ежегодную отчетность о выбросах ПГ начиная с 1 января 2027 года на основании утвержденного плана мониторинга выбросов парниковых газов."},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-49-p2","text":"[Ст.49 ч.(2) изменена ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-49-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Мероприятия по сокращению планируемых выбросов ПГ, включая методологию и периодичность их мониторинга и отчетности по ним, основываются на принципах мониторинга и отчетности, предусмотренных приложением 2, и осуществляются в соответствии с планом мониторинга выбросов парниковых газов, разработанным оператором стационарной установки и утвержденным Агентством окружающей среды."},{"id":"art-49-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Оператор стационарной установки ежегодно до 31 марта представляет Агентству окружающей среды ЕОВ за предыдущий год, проверенный аккредитованным верификатором, вместе с отчетом о верификации выбросов парниковых газов, произведенных в предыдущем календарном году, разработанным верификатором."},{"id":"art-49-p5","spans":[[163,172,"l15"]],"t":"p","text":"(5) Если оператор стационарной установки не представил в установленный срок проверенный ЕОВ или отчет не был проверен в соответствии с требованиями, изложенными в части (5) статьи 50, Агентство окружающей среды осуществляет расчетную оценку уровня выбросов парниковых газов от установки, которая заменит соответствующий отчет."},{"id":"art-49-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Требования к формату, структуре отчетности ЕОВ, порядку представления и необходимым документам, а также методологии по МОВ, касающихся выбросов парниковых газов, устанавливаются Положением о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, утвержденным Правительством."}],"id":"art-49","label":"Статья 49.","note_count":2,"num":"49","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Мониторинг, отчетность и верификация выбросов парниковых газов от стационарных установок"},{"blocks":[{"id":"art-50-p1","spans":[[154,164,"l5"]],"t":"p","text":"(1) Национальный центр по аккредитации аккредитует верификаторов в соответствии с положениями Закона о деятельности по аккредитации и оценке соответствия № 235/2011."},{"id":"art-50-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Верификатор проверяет ЕОВ, представленный оператором стационарной установки или эксплуатантом воздушного судна, в соответствии с процедурой верификации, установленной Положением о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, утвержденным Правительством."},{"id":"art-50-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Процедура верификации ЕОВ, представленного судоходной компанией, предусмотрена Положением о мониторинге, отчетности и верификации выбросов углекислого газа от морского транспорта, утвержденным Правительством."},{"id":"art-50-p4","spans":[[387,397,"l5"]],"t":"p","text":"(4) Верификаторы, аккредитованные национальным центром аккредитации в государствах – членах Европейского Союза, успешно прошедшие оценку, организованную Европейским сотрудничеством по аккредитации, вправе предоставлять услуги по верификации на национальном уровне согласно процедуре признания и эквивалентности, установленной Законом о деятельности по аккредитации и оценке соответствия № 235/2011."},{"id":"art-50-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Национальный центр по аккредитации совместно с Агентством окружающей среды устанавливает требования, применимые к верификаторам, процедуру верификации, критерии верификации, а также содержание отчета о верификации."},{"id":"art-50-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Верификатор действует независимо от оператора стационарной установки, эксплуатанта воздушного судна или оператора установки морского транспорта и является беспристрастным при осуществлении функций по верификации согласно требованиям, предусмотренным Положением об аккредитации и требованиях к верификаторам выбросов парниковых газов, утвержденным Правительством."}],"id":"art-50","label":"Статья 50.","note_count":0,"num":"50","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Верификация и аккредитация"},{"blocks":[{"id":"art-51-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях декарбонизации гражданской авиации и поощрения использования менее загрязняющих технологий и возобновляемых источников путем применения экономических мер создается схема CORSIA в соответствии с требованиями Положения о создании и функционировании Схемы компенсации и сокращения выбросов углерода для международной авиации, утвержденного Правительством."},{"id":"art-51-p2","spans":[[232,242,"l16"]],"t":"p","text":"(2) Требования к МОВ, касающиеся выбросов ПГ, включая оценку прогресса, достигнутого в выполнении обязательств по сокращению выбросов, производимых национальными эксплуатантами воздушных судов, изложены в положении, предусмотренном частью (1)."},{"id":"art-51-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Эксплуатант воздушного судна представляет для утверждения Органу гражданской авиации план мониторинга выбросов CO2, содержащий меры по мониторингу и отчетности о выбросах углерода в соответствии с CORSIA, за два месяца до достижения расчетного порога отчетности в 10000 тонн CO2 в год."},{"id":"art-51-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Эксплуатант воздушного судна представляет для согласования Агентству окружающей среды план мониторинга выбросов CO2, содержащий меры по мониторингу и отчетности о выбросах углерода, начиная с 30 июня 2026 года или до начала деятельности в области авиации."},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p4","text":"[Ст.51 ч.(4) изменена ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-51-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) ЕОВ эксплуатанта воздушного судна за весь отчетный период предыдущего года проверяется аккредитованным верификатором в соответствии с Положением об аккредитации и требованиях к верификаторам выбросов парниковых газов, утвержденным Правительством."},{"spans":[[24,40,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p5","text":"[Ст.51 ч.(5) в редакции ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":"art-51-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Мониторинг, отчетность и верификация выбросов ПГ, предусмотренные частью (4), осуществляются в соответствии с Положением о мониторинге, отчетности и верификации выбросов парниковых газов от стационарных установок и видов деятельности в области авиации, утвержденным Правительством."},{"spans":[[22,38,"l7"]],"t":"note","target":"art-51-p6","text":"[Ст.51 ч.(6) изменена ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"}],"id":"art-51","label":"Статья 51.","note_count":3,"num":"51","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Мониторинг, отчетность и верификация выбросов ПГ от видов деятельности в области авиации"},{"blocks":[{"id":"art-52-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях содействия сокращению выбросов ПГ в результате видов деятельности в области морского транспорта судовладельцы обязаны проводить мониторинг и сообщать о выбросах ПГ от каждого судна и каждого рейса в соответствии с Положением о мониторинге, отчетности и верификации выбросов углекислого газа от морского транспорта, утвержденным Правительством."},{"id":"art-52-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Судовладельцы представляют Агентству окружающей среды для регистрации план мониторинга выбросов CO2, который содержит меры по мониторингу и отчетности по выбросам углерода, прежде чем начать деятельность в области морского транспорта."},{"id":"art-52-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Ежегодно до 31 марта судовладельцы обязаны представлять в Агентство окружающей среды ЕОВ за весь отчетный период предыдущего года, который проверяется аккредитованным верификатором."},{"id":"art-52-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Суда, направляющиеся в порт, расположенный на территории Республики Молдова, обязаны сообщать о выбросах парниковых газов Агентству окружающей среды до входа в порт."}],"id":"art-52","label":"Статья 52.","note_count":0,"num":"52","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Мониторинг, отчетность и верификация выбросов парниковых газов в результате видов деятельности в области морского транспорта"},{"blocks":[{"id":"art-53-p1","spans":[[254,264,"l6"]],"t":"p","text":"(1) Операторы стационарных установок, на которых осуществляется определенный вид деятельности, указанный в приложении 1, регистрируются в Национальном регистре выбросов и переноса загрязнителей в соответствии с положениями Закона о промышленных выбросах № 227/2022 и Положением о Национальном регистре выбросов и переноса загрязнителей, утвержденным Правительством."},{"id":"art-53-p2","spans":[[25,34,"l17"]],"t":"p","text":"(2) Регистр, указанный в части (1), является составной частью Интегрированной природоохранной информационной системы, созданной Министерством окружающей среды, способствующей выполнению обязательств по отчетности, предусмотренной статьями 44–50."}],"id":"art-53","label":"Статья 53.","note_count":0,"num":"53","part":"s-10","repealed":false,"t":"article","title":"Интегрированная природоохранная информационная система"},{"blocks":[],"id":"s-11","label":"Глава V. ПРОЗРАЧНОСТЬ И ФИНАНСИРОВАНИЕ","level":3,"lines":["Глава V","ПРОЗРАЧНОСТЬ И ФИНАНСИРОВАНИЕ"],"t":"part"},{"blocks":[],"id":"s-12","label":"Часть 1. Прозрачность в принятии решений и трансграничное сотрудничество","level":4,"lines":["Часть 1","Прозрачность в принятии решений","и трансграничное сотрудничество"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-54-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Министерство окружающей среды, органы публичной власти и публичные учреждения, ответственные за отраслевую политику, предоставляют общественности отчеты о внедрении программных документов в области сокращения антропогенных выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата в соответствии с положениями Закона о прозрачности процесса принятия решений № 239/2008."},{"id":"art-54-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Министерство окружающей среды обеспечивает сотрудничество со всеми заинтересованными сторонами, чтобы предоставить им возможность и средства для активного содействия справедливому и социально равноправному переходу к климатически нейтральному обществу с повышенной устойчивостью к изменениям климата, а также обеспечивает, чтобы общественности были предоставлены эффективные возможности для своевременного информирования, участия и выражения своего мнения по документам, подготовленным и подлежащим публичному обсуждению."},{"id":"art-54-p3","spans":[[261,271,"l18"]],"t":"p","text":"(3) Данные о выбросах ПГ, состоянии окружающей среды и потенциальных неблагоприятных воздействиях, а также о последствиях, результатах мониторинга и контроля не могут считаться коммерческой тайной в соответствии с положениями Закона о защите коммерческой тайны № 384/2023."},{"id":"art-54-p4","spans":[],"t":"p","text":"(4) Общественно значимая информация предоставляется общественности бесплатно посредством легкодоступных средств массовой информации и публикуется на официальной веб-странице Министерства окружающей среды с соблюдением положений законодательства в области обеспечения доступа к общественно значимой информации."},{"id":"art-54-p5","spans":[],"t":"p","text":"(5) Министерство окружающей среды обеспечивает организацию инклюзивного и доступного процесса на национальном, региональном и местном уровнях с участием ассоциативного сектора, научной, деловой среды, граждан и гражданского общества для обмена передовой практикой и определения действий, способствующих выполнению задач на национальном уровне."},{"id":"art-54-p6","spans":[],"t":"p","text":"(6) Министерство окружающей среды, другие органы публичной власти и публичные учреждения, ответственные за отраслевую политику, используют все необходимые инструменты, включая Национальную комиссию по изменениям климата, многоуровневый диалог по энергетике и климату, Европейский климатический пакт, для вовлечения граждан, ассоциативной среды и заинтересованных сторон в целях продвижения диалога и предоставления научной информации об изменениях климата и о социальных аспектах, а также о гендерном равенстве."}],"id":"art-54","label":"Статья 54.","note_count":0,"num":"54","part":"s-12","repealed":false,"t":"article","title":"Консультации заинтересованных сторон"},{"blocks":[{"id":"art-55-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Министерство окружающей среды проводит многоуровневый диалог по действиям в области климата, в рамках которого органы местного публичного управления, гражданское общество, научная и деловая среда, инвесторы и другие заинтересованные стороны, а также широкая общественность могут активно участвовать и обсуждать задачи по климатической нейтральности и сценарии, предусмотренные для политики в этой области, включая долгосрочную политику, и анализировать достигнутый прогресс."},{"id":"art-55-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Для обеспечения выполнения задач и вкладов, установленных на национальном уровне, Министерство окружающей среды обеспечивает сотрудничество с государствами – членами Энергетического сообщества, государствами – членами Европейского Союза, соседними государствами и другими государствами путем обмена информацией о научно-технических исследованиях и разработках в целях совершенствования средств, способствующих выполнению задач и достижению национальных целей."}],"id":"art-55","label":"Статья 55.","note_count":0,"num":"55","part":"s-12","repealed":false,"t":"article","title":"Многоуровневый диалог и сотрудничество"},{"blocks":[],"id":"s-13","label":"Часть 2. Цена на углерод и система ценообразования","level":4,"lines":["Часть 2","Цена на углерод и система ценообразования"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-56-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) В целях обеспечения сокращения выбросов ПГ от видов деятельности, перечисленных в приложении 1, и реализации принципа «загрязнитель платит» устанавливается финансовый механизм ценообразования на выбросы СО2."},{"id":"art-56-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Финансовый механизм ценообразования на выбросы СО2 основывается на принципе «ограничения и торговли» и/или «углеродного ценообразования на определенные товары и/или услуги» и устанавливается законом."},{"id":"art-56-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Требования к расчету и отчетности по выбросам ПГ, обязанность и способы уплаты цены на выбросы СО2, список операторов, которым надлежит уплачивать за выбросы СО2, критерии и условия освобождения или уменьшения платежа, ответственные органы и учреждения, а также процедура взимания платежей за выбросы СО2, кроме предусмотренных СВАМ, утверждаются Правительством."}],"id":"art-56","label":"Статья 56.","note_count":0,"num":"56","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Финансовый механизм ценообразования на выбросы CO2"},{"blocks":[{"id":"art-57-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Государство обеспечивает финансовую поддержку путем разработки, продвижения и реализации программных документов в области смягчения последствий изменений климата и адаптации к ним на национальном и отраслевом уровнях в пределах доступных средств."},{"id":"art-57-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Финансовые средства из государственного бюджета и другие финансовые средства, не противоречащие законодательству, используются:"},{"id":"art-57-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) для осуществления видов деятельности по снижению выбросов ПГ;"},{"id":"art-57-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) для осуществления видов деятельности по повышению уровня удержания выбросов ПГ путем их секвестрации;"},{"id":"art-57-p2-c","spans":[],"t":"p","text":"c) для увеличения доли энергии из возобновляемых источников и продвижения инновационных технологий, способствуя переходу к безопасной и устойчивой низко-углеродной экономике;"},{"id":"art-57-p2-d","spans":[],"t":"p","text":"d) для увеличения мощностей по секвестрации выбросов ПГ в секторе LULUCF;"},{"id":"art-57-p2-e","spans":[],"t":"p","text":"e) для борьбы с незаконной вырубкой лесов и наращивания потенциала восстановления и облесения;"},{"id":"art-57-p2-f","spans":[],"t":"p","text":"f) для осуществления видов деятельности по укреплению потенциала по адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-57-p2-g","spans":[],"t":"p","text":"g) для стимулирования обновления парка транспортных средств, задействованных в обеспечении автотранспортных перевозок пассажиров по регулярным маршрутам;"},{"id":"art-57-p2-h","spans":[],"t":"p","text":"h) для финансирования научно-исследовательских областей, связанных с продвижением энергоэффективности и чистых технологий;"},{"id":"art-57-p2-i","spans":[],"t":"p","text":"i) для продвижения энергоэффективности, в том числе путем оказания финансовой поддержки домохозяйствам, находящимся в условиях энергетической бедности;"},{"id":"art-57-p2-j","spans":[],"t":"p","text":"j) для поощрения и использования чистых и энергоэффективных технологий, включая когенерацию и тригенерацию, в целях оказания финансовой поддержки для решения социальных аспектов, вызванных изменениями климата, в домохозяйствах с низким и средним уровнем доходов, а также для реализации мер по смягчению последствий изменений климата и/или адаптации к ним на предприятиях;"},{"id":"art-57-p2-k","spans":[],"t":"p","text":"k) для содействия профессиональной подготовке и перераспределению рабочей силы в целях справедливого перехода к низкоуглеродной экономике, в частности в наиболее уязвимых регионах, в тесной координации с ассоциативной средой;"},{"id":"art-57-p2-l","spans":[],"t":"p","text":"l) для продвижения в безопасных для окружающей среды условиях улавливания и геологического хранения углерода в отраслях и подотраслях промышленности;"},{"id":"art-57-p2-m","spans":[],"t":"p","text":"m) для внедрения технологий или инвестиций в технологии, связанные с улавливанием и хранением углерода в безопасных для окружающей среды условиях в отраслях и подотраслях промышленности;"},{"id":"art-57-p2-n","spans":[],"t":"p","text":"n) для поддержки выполнения обязательств по Договору о создании Энергетического сообщества, поддержки органов местного публичного управления в реализации положений Соглашения мэров по климату и энергии;"},{"id":"art-57-p2-o","spans":[],"t":"p","text":"o) для мониторинга и отчетности по выбросам ПГ;"},{"id":"art-57-p2-p","spans":[],"t":"p","text":"р) для действий по поддержке деятельности ассоциативной среды (организаций гражданского общества) в области снижения выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата;"},{"id":"art-57-p2-q","spans":[],"t":"p","text":"q) для осуществления деятельности Секретариата Национальной комиссии по изменениям климата."},{"id":"art-57-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Финансовое обеспечение деятельности по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним осуществляется на основании процедур, обеспечивающих учет всех аспектов, связанных с климатом, в процессе принятия решений. При определении приоритетности финансирования учитывается широкий спектр вопросов, включая социальные, экономические и природоохранные."}],"id":"art-57","label":"Статья 57.","note_count":0,"num":"57","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Финансовая поддержка действий по смягчению последствий изменений климата и адаптации к ним"},{"blocks":[{"id":"art-58-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) При реализации политик и мер, необходимых для выполнения задач и достижения национальных целей, Правительство учитывает необходимость смягчения последствий выбросов ПГ и адаптации к изменениям климата, обеспечивая финансирование хотя бы части запланированных мер вследствие применения финансового механизма ценообразования на выбросы СО2."},{"id":"art-58-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Финансовые средства, собранные вследствие применения финансового механизма ценообразования на выбросы СО2, управляются посредством казначейской системы Министерством финансов."},{"id":"art-58-p3","spans":[],"t":"p","text":"(3) Финансовые средства, собранные от углеродных платежей за выбросы CO2, включаются в закон о государственном бюджете на соответствующий год."}],"id":"art-58","label":"Статья 58.","note_count":0,"num":"58","part":"s-13","repealed":false,"t":"article","title":"Учет расходов, связанных с изменениями климата"},{"blocks":[],"id":"s-14","label":"Глава VI. КОМПЕТЕНЦИЯ ОСУЩЕСТВЛЕНИЯ КОНТРОЛЯ. ОТВЕТСТВЕННОСТЬ ЗА НАРУШЕНИЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВА О ДЕЙСТВИЯХ В ОБЛАСТИ КЛИМАТА","level":3,"lines":["Глава VI","КОМПЕТЕНЦИЯ ОСУЩЕСТВЛЕНИЯ КОНТРОЛЯ.","ОТВЕТСТВЕННОСТЬ ЗА НАРУШЕНИЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВА","О ДЕЙСТВИЯХ В ОБЛАСТИ КЛИМАТА"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[353,363,"l19"]],"t":"p","text":"Государственный контроль действий в области климата осуществляет Инспекция по охране окружающей среды в целях обеспечения соблюдения законодательства о действиях в области климата и реализации мер по охране окружающей среды. Контрольные меры осуществляются в соответствии с положениями Закона о государственном контроле предпринимательской деятельности № 131/2012."}],"id":"art-59","label":"Статья 59.","note_count":0,"num":"59","part":"s-14","repealed":false,"t":"article","title":"Меры контроля"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Нарушение положений настоящего закона и утвержденных в соответствии с ним нормативных актов влечет за собой в зависимости от обстоятельств гражданскую, правонарушительную или уголовную ответственность."}],"id":"art-60","label":"Статья 60.","note_count":0,"num":"60","part":"s-14","repealed":false,"t":"article","title":"Ответственность за нарушения законодательства о действиях в области климата"},{"blocks":[],"id":"s-15","label":"Глава VII. ЗАКЛЮЧИТЕЛЬНЫЕ ПОЛОЖЕНИЯ","level":3,"lines":["Глава VII","ЗАКЛЮЧИТЕЛЬНЫЕ ПОЛОЖЕНИЯ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":"art-61-p1","spans":[],"t":"p","text":"(1) Настоящий закон вступает в силу по истечении 18-месячного срока со дня его опубликования в Официальном мониторе Республики Молдова."},{"id":"art-61-p2","spans":[],"t":"p","text":"(2) Правительству:"},{"id":"art-61-p2-a","spans":[],"t":"p","text":"a) в 18-месячный срок со дня опубликования настоящего закона обеспечить разработку и принятие нормативных актов, необходимых для его внедрения;"},{"id":"art-61-p2-b","spans":[],"t":"p","text":"b) в шестимесячный срок со дня вступления в силу настоящего закона привести свои нормативные акты в соответствие с ним."}],"id":"art-61","label":"Статья 61.","note_count":0,"num":"61","part":"s-15","repealed":false,"t":"article","title":"Заключительные положения"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[[109,119,"l20"],[145,154,"l21"],[155,164,"l22"],[347,356,"l23"]],"t":"p","text":"Выданные ранее разрешения, считающиеся действительными на основании статьи 61 Закона о промышленных выбросах № 227/2022, изменяются на основании части (1) статьи 49 настоящего закона в трехмесячный срок со дня опубликования Закона о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды) № 53/2026."},{"spans":[[15,31,"l7"]],"t":"note","target":"art-62","text":"[Ст.62 введена ЗП53 от 09.04.26, МО183-185/24.04.26 ст.150; в силу с 25.04.26]"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"ПРЕДСЕДАТЕЛЬ ПАРЛАМЕНТА Игорь ГРОСУ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"№ 74. Кишинэу, 11 апреля 2024 г."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 1"}],"id":"art-62","label":"Статья 62.","note_count":1,"num":"62","part":"s-15","repealed":false,"t":"article","title":"Переходные положения"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Пороговые значения, указанные в таблице, как правило, относятся к производственным мощностям или объемам производства. На установке, где осуществляется один или несколько видов деятельности, относящихся к одной и той же категории деятельности, их мощности суммируются."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. При расчете общей номинальной тепловой мощности установки суммируется номинальная тепловая мощность всех технических единиц, входящих в ее состав, в которых сжигается топливо в рамках соответствующей установки. Эти единицы могут включать в себя все типы котлов, печных горелок, турбин, нагревателей, горнов, мусоросжигательных печей, кальцинаторов, печей для обжига, печей, сушилок, двигателей, топливных элементов, установок по сжиганию с химическим циклом, факелов и установок для тепловой или каталитической обработки после сжигания. Установки с номинальной тепловой мощностью менее 3 МВт и установки, использующие исключительно биомассу, не принимаются во внимание. Установки, использующие исключительно биомассу, включают в себя установки, которые используют ископаемое топливо только при запуске или остановке установки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Если установка обслуживает деятельность, для которой пороговое значение не выражено в виде общей номинальной тепловой мощности, пороговое значение для соответствующей деятельности имеет приоритет при принятии решения о включении в список."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. Если установлено, что на какой-либо установке превышается порог мощности для деятельности, указанной в таблице настоящего приложения, все установки, на которых сжигается топливо, за исключением установок по сжиганию опасных или муниципальных отходов, должны быть включены в комплексное природоохранное разрешение или в природоохранное разрешение."},{"head":true,"rows":[["Виды деятельности","Парниковые газы",""],["I. Стационарные установки","",""],["1","Сжигание топлива на установках с общей номинальной тепловой мощностью, превышающей 20 МВт (за исключением установок, сжигающих опасные или муниципальные отходы)","Углекислый газ"],["2","Сжигание топлива на установках по сжиганию муниципальных отходов с общей номинальной тепловой мощностью, превышающей 20 МВт","Углекислый газ"],["3","Нефтепереработка, в случае если эксплуатируются установки по сжиганию с общей номинальной тепловой мощностью, превышающей 20 МВт","Углекислый газ"],["4","Производство кокса","Углекислый газ"],["5","Обжиг или спекание, включая окомкование, металлических руд (включая сульфидные руды)","Углекислый газ"],["6","Производство чугуна или стали (первичная или вторичная плавка), в том числе установки непрерывного литья заготовок производительностью, превышающей 2,5 тонн в час","Углекислый газ"],["7","Производство или переработка черных металлов (включая ферросплавы), в случае если эксплуатируются установки по сжиганию с общей номинальной тепловой мощностью, превышающей 20 МВт. Переработка включает среди прочего прокатные станы, перегреватели, печи для отжига, кузницы, литейные цеха, нанесение покрытий и травление","Углекислый газ"],["8","Производство первичного алюминия или глинозема","Углекислый газ и перфторуглероды"],["9","Производство вторичного алюминия, в случае если эксплуатируются установки по сжиганию с общей номинальной тепловой мощностью, превышающей 20 МВт","Углекислый газ"],["10","Производство или обработка цветных металлов, включая производство сплавов, рафинирование, плавку и литье и т. д., в случае если эксплуатируются установки по сжиганию с общей номинальной тепловой мощностью (включая топливо, используемое в качестве восстановителей), превышающей 20 МВт","Углекислый газ"],["11","Производство цементного клинкера во вращающихся обжиговых печах с производственной мощностью, превышающей 500 тонн в день, или в других печах с производственной мощностью, превышающей 50 тонн в день","Углекислый газ"],["12","Производство извести или обжиг доломита или магнезита во вращающихся печах или других печах с производственной мощностью, превышающей 50 тонн в день","Углекислый газ"],["13","Производство стекла, включая стекловолокно, с плавильной мощностью, превышающей 20 тонн в день","Углекислый газ"],["14","Производство путем обжига керамических изделий, в частности кровельной черепицы, кирпича, огнеупорного кирпича, керамической плитки, керамогранита или фарфоровых изделий, с производственной мощностью, превышающей 75 тонн в день","Углекислый газ"],["15","Производство изоляционного материала из минеральной ваты с использованием стекла, камня или шлака с плавильной мощностью, превышающей 20 тонн в день","Углекислый газ"],["16","Сушка или обжиг гипса или производство гипсовых плит и других гипсовых изделий с производственной мощностью, превышающей 20 тонн кальцинированного гипса или сухого вторичного гипса в день","Углекислый газ"],["17","Производство целлюлозы из древесины или других волокнистых материалов","Углекислый газ"],["18","Производство бумаги или картона с производственной мощностью, превышающей 20 тонн в день","Углекислый газ"],["19","Производство технического углерода, включающее карбонизацию органических веществ, таких как масла, смолы, остатки крекинга и дистилляции, с производственной мощностью, превышающей 50 тонн в день","Углекислый газ"],["20","Производство азотной кислоты","Углекислый газ и окись азота"],["21","Производство адипиновой кислоты","Углекислый газ и окись азота"],["22","Производство глиоксалевой и глиоксиловой кислоты","Углекислый газ и окись азота"],["23","Производство аммиака","Углекислый газ"],["24","Производство сыпучих органических химикатов путем крекинга, риформинга, полного или частичного окисления либо аналогичных процессов с производственной мощностью, превышающей более 100 тонн в день","Углекислый газ"],["25","Производство водорода (H2) и синтез-газа с производственной мощностью, превышающей 5 тонн в день","Углекислый газ"],["26","Производство кальцинированной соды (Na2CO3) и бикарбоната натрия (NaHCO3)","Углекислый газ"],["27","Транспортировка парниковых газов для геологического хранения в месте, разрешенном в соответствии с положениями приложения 1 к Закону об оценке воздействия на окружающую среду № 86/2014, за исключением выбросов, являющихся предметом другой деятельности в соответствии с настоящим законом","Углекислый газ"],["28","Геологическое хранение парниковых газов в месте хранения в соответствии с приложенем 1 к Закону об оценке воздействия на окружающую среду № 86/2014, за исключением выбросов, являющихся предметом другой деятельности в соответствии с настоящим законом","Углекислый газ"],["II. Авиация","",""],["29","Полеты между аэродромами, расположенными в двух разных государствах, выполняемые эксплуатантами воздушных судов, удовлетворяющими следующим условиям: a) эксплуатанты воздушных судов, сертифицированные или зарегистрированные в Республике Молдова; b) производятся, начиная с 1 января 2021 года, ежегодные выбросы CO2 в размере, превышающем 10000 тонн в результате использования воздушных судов с максимальной сертифицированной взлетной массой, превышающей 5700 кг, осуществляющих полеты, охватываемые настоящим приложением, за исключением воздушных судов, вылетающих из одного и того же государства–члена ЕС и прибывающих в него, включая самые отдаленные регионы того же государства-члена; c) для целей настоящего пункта не учитываются выбросы от следующих видов полетов: – государственные полеты; – гуманитарные полеты; – медицинские полеты; – военные полеты; – противопожарные полеты; – полеты предшествующие или следующие за гуманитарным, медицинским или противопожарным полетами, при условии, что такие полеты выполнялись на том же воздушном судне и были необходимы для выполнения соответствующих гуманитарных, медицинских или противопожарных мероприятий или для передислокации воздушного судна после выполнения соответствующих действий с целью осуществления своей следующей деятельности","Углекислый газ"],["30","Полеты с аэродрома, расположенного на территории Республики Молдова. Эта деятельность не включает: a) полеты, выполняемые исключительно для перевозки правящего монарха и его/ее ближайших родственников, глав государств, глав правительств и министров стран, не являющихся государствами-членами, находящимися с официальным визитом, при условии, что такая ситуация подтверждается соответствующим индикатором статуса полета в плане полета; b) военные полеты на военных воздушных судах и полеты таможенных и полицейских служб; c) полеты, связанные с поисково-спасательными операциями, полеты пожарной службы, гуманитарные полеты и полеты служб неотложной медицинской помощи, санкционированными соответствующими компетентными органами; d) другие полеты, выполняемые исключительно в соответствии с правилами полетов, определенными в приложении 2 к Чикагской конвенции; e) полеты, заканчивающиеся на аэродроме, с которого вылетело воздушное судно, и во время которых не было промежуточных посадок; f) тренировочные полеты, выполняемые исключительно в целях получения лицензии или квалификации, в случае руководящего летного экипажа, если это подтверждается соответствующим указанием в плане полета, при условии, что целью полета не является перевозка пассажиров и/или груза или размещение или перевозка воздушного судна; g) полеты, выполняемые исключительно в целях научных исследований или в целях проверки, испытаний или сертификации воздушного судна либо бортового или наземного оборудования; h) полеты, выполняемые воздушными судами с максимальной сертифицированной взлетной массой менее 5700 кг; i) полеты, выполняемые на маршрутах, вместимость которых не превышает 50000 кресел в год; j) полеты, которые, за исключением настоящего пункта, подпадают под данную деятельность, выполняются коммерческим авиаперевозчиком, выполняющим: – либо менее 243 полетов за период в течение трех последовательных четырехмесячных периодов, – либо полеты с суммарными годовыми выбросами, не превышающими 10000 тонн в год. Полеты, указанные в пунктах l) и m), или выполняемые исключительно для перевозки с официальным поручением правящих монархов и их ближайших родственников, глав государств, глав правительств и министров государства – члена Европейского Союза, не могут быть исключены в соответствии с настоящим пунктом; k) со дня вступления в силу настоящего закона до 31 декабря 2030 года полеты, которые, за исключением этого пункта, подпадают под эту деятельность и выполняются некоммерческим эксплуатантом воздушного судна, выполняющим полеты с общим годовым объемом выбросов менее 1000 тонн в год, включая выбросы от полетов, указанных в пунктах l) и m); l) полеты с аэродромов, расположенных в Швейцарии, на аэродромы, расположенные в Европейской экономической зоне; m) полеты с аэродромов, расположенных в Соединенном Королевстве, на аэродромы, расположенные в Европейской экономической зоне",""],["III. Морской транспорт","",""],["31","Суда с валовой вместимостью, превышающей 5000 тонн, с точки зрения выбросов CO2 во время их рейсов из последнего порта захода в порт захода, находящийся под юрисдикцией Республики Молдова, и из порта захода, находящегося под юрисдикцией государства – члена Европейского Союза, в следующий порт их захода, а также в портах захода, находящихся под юрисдикцией Республики Молдова. С 1 января 2025 года грузовые суда общего назначения с валовой вместимостью, не превышающей 5000 тонн, но не менее 400 тонн с точки зрения выбросов ПГ, образующихся во время их рейсов для перевозки грузов в коммерческих целях, из последнего порта захода в порт захода, находящийся под юрисдикцией Республики Молдова, и из порта захода, находящегося под юрисдикцией государства – члена Европейского Союза, в следующий порт их захода, а также в пределах портов захода, находящихся под юрисдикцией Республики Молдова, а также морские суда снабжения с валовой вместимостью, не превышающей 5000 тонн, но не менее 400 тонн с точки зрения выбросов парниковых газов, образующихся во время их рейсов из последнего порта захода в порт захода, находящийся под юрисдикцией Республики Молдова, и из порта захода, находящегося под юрисдикцией государства –члена Европейского Союза, в следующий порт их захода, а также в пределах портов захода, находящихся под юрисдикцией Республики Молдова. С 1 января 2025 года морские суда снабжения с валовой вместимостью, равной или превышающей 5000 тонн, с точки зрения выбросов ПГ, образующихся во время их рейсов из последнего порта захода в порт захода, находящийся под юрисдикцией Республики Молдова, и из порта захода, находящегося под юрисдикцией государства –члена Европейского Союза, в следующий порт их захода, а также в портах захода, находящихся под юрисдикцией Республики Молдова","Углекислый газ, начиная с 1 января 2026 года метан и окись азота"]],"t":"table"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 2"}],"id":"s-16","label":"КАТЕГОРИИ ВИДОВ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ, НА КОТОРЫЕ РАСПРОСТРАНЯЕТСЯ ФИНАНСОВЫЙ МЕХАНИЗМ ЦЕНООБРАЗОВАНИЯ НА ВЫБРОСЫ УГЛЕКИСЛОГО ГАЗА","level":3,"lines":["КАТЕГОРИИ ВИДОВ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ,","НА КОТОРЫЕ РАСПРОСТРАНЯЕТСЯ ФИНАНСОВЫЙ МЕХАНИЗМ","ЦЕНООБРАЗОВАНИЯ НА ВЫБРОСЫ УГЛЕКИСЛОГО ГАЗА"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"I. Мониторинг и отчетность по выбросам ПГ от стационарных установок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Мониторинг выбросов CO2"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Мониторинг выбросов осуществляется на основании расчетов или измерений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Расчет выбросов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Расчет выбросов осуществляется по следующей формуле:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"данные об активности × коэффициенты эмиссии × коэффициенты окисления."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Данные о деятельности (использованное топливо, производительность и т. д.) мониторируются на основании данных о поставках или измерений."},{"id":null,"spans":[[654,663,"l24"]],"t":"p","text":"3) Используются принятые коэффициенты выбросов. Для всех видов топлива принимаются коэффициенты выбросов, характерные для конкретного вида деятельности. Коэффициенты по умолчанию принимаются для всех видов топлива, за исключением некоммерческих видов топлива (топливо из отходов, таких как шины и газы, образующиеся в результате промышленных процессов). Для продуктов нефтепереработки значения по умолчанию принимаются IPCC. Коэффициент эмиссии биомассы, который соответствует критериям устойчивости и критериям сокращения выбросов ПГ при использовании биомассы, как предусмотрено Законом о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016 и как установлено в положении, указанном в части (6) статьи 49, считается равным нулю."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Если при оценке коэффициента выбросов не учитывается факт, что часть углерода не окисляется, используется дополнительный коэффициент окисления. Если были рассчитаны коэффициенты выбросов для конкретных видов деятельности и учтено окисление, использование дополнительного коэффициента окисления не требуется."},{"id":null,"spans":[[110,120,"l6"]],"t":"p","text":"5) Используются стандартные факторы окисления, разработанные в соответствии с Законом о промышленных выбросах № 227/2022, за исключением случая, если оператор может продемонстрировать, что факторы, характерные для конкретной деятельности, являются более точными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) Отдельные расчеты производятся по каждому виду деятельности, установки и топлива."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"C. Измерения выбросов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Измерения выбросов проводятся посредством стандартизированных или принятых методов и подтверждаются вспомогательным расчетом выбросов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"D. Мониторинг выбросов других парниковых газов"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Используются стандартизированные или принятые на национальном уровне методы, разработанные Энергетическим сообществом или в рамках Европейского Союза."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"E. Отчетность по выбросам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Каждый оператор должен включать в отчет об установке следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) идентификационные данные установки, в том числе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– название установки;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– адрес установки, включая почтовый индекс и страну;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– вид и количество видов деятельности, перечисленных в приложении 1, осуществляемых на установке;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– адрес, номер телефона, номер факса и адрес электронной почты контактного лица;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– наименование собственника установки и компании-учредителя;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для каждого вида деятельности, предусмотренного приложением 1, осуществляемого в месте, для которого рассчитываются выбросы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– данные о деятельности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– коэффициенты выбросов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– факторы окисления;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– общие выбросы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– степень неопределенности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) для каждого вида деятельности, предусмотренного приложением 1, осуществляемого в месте, для которого измеряются выбросы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– общие выбросы;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– сведения о достоверности методов измерения;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– степень неопределенности;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) для выбросов от сжигания отчет должен также включать коэффициент окисления, за исключением случаев если окисление не было учтено при разработке коэффициента выбросов, характерного для вида деятельности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"II. Мониторинг и отчетность по выбросам в результате"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"видов деятельности в области авиации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Мониторинг выбросов углекислого газа"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Выбросы мониторируются расчетным путем. Расчет выбросов осуществляется по следующей формуле: расход топлива × коэффициенты выбросов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Расход топлива включает топливо, потребляемое вспомогательной силовой единицей. Фактический расход топлива для каждого полета по возможности используется и рассчитывается по следующей формуле: количество топлива, содержащегося в баках воздушного судна после завершения заправки топливом для соответствующего полета, – количество топлива, содержащегося в баках воздушного судна после заправки для последующего полета, + количество топлива для последующего полета."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Если данные о фактическом расходе топлива недоступны, для оценки расхода топлива на основании наиболее достоверной доступной информации используется стандартный многоуровневый метод."},{"id":null,"spans":[[649,658,"l24"]],"t":"p","text":"4) Используются стандартные коэффициенты выбросов из руководящих принципов IPCC по инвентаризации 2006 года или последующих обновлений соответствующих руководящих принципов, за исключением случаев, когда факторы выбросов, относящиеся к конкретным видам деятельности, идентифицированные независимыми аккредитованными лабораториями, использующими принятые на национальном уровне аналитические методы, являются более точными. Коэффициент выбросов для биомассы, соответствующий критериям устойчивости и критериям сокращения выбросов ПГ при использовании биомассы (предусмотренным Законом о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016, включая любые корректировки, необходимые для их применения в соответствии с настоящим законом, и любые корректировки, необходимые для их применения в соответствии с указанным законом), как это предусмотрено положением, указанным в части (6) статьи 51, считается равным нулю. Коэффициент эмиссии авиационного керосина (Jet A1 или Jet A) составляет 3,16 (т CO2/т топлива)."},{"id":null,"spans":[[302,311,"l25"]],"t":"p","text":"5) До вступления в силу положения, указанного в части (6) статьи 51, выбросам от топлива из возобновляемых источников небиологического происхождения, использующих водород из возобновляемых источников в соответствии со статьей 267 Закона о продвижении использования энергии из возобновляемых источников № 10/2016, присваивается нулевой уровень выбросов для эксплуатантов воздушных судов, использующих их."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6) Для каждого полета и топлива производится отдельный расчет."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Отчетность по выбросам"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Каждый эксплуатант воздушного судна включает в отчет, представляемый в соответствии с положениями части (5) статьи 51, следующую информацию:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) идентификационные данные эксплуатанта воздушного судна, в том числе:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. наименование эксплуатанта воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. статус эксплуатанта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. адрес, включая почтовый индекс и страну, если он отличается, контактный адрес государства-эксплуатанта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. регистрационные номера воздушных судов и типы воздушных судов, использовавшихся в течение периода, охватываемого отчетом, для осуществления видов деятельности в области авиации, перечисленных в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. номер и орган-эмитент, выдавший сертификат эксплуатанта, а также лицензию на эксплуатацию, на основании которых осуществляются виды деятельности в области авиации, перечисленные в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. адрес, номер телефона, номер факса и адрес электронной почты контактного лица; а также"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"7. наименование собственника воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) для каждого вида топлива, для которого рассчитываются выбросы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. расход топлива;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. коэффициент выбросов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. общие совокупные выбросы от всех полетов, выполненных в течение периода, охватываемого отчетом, относящихся к категориям видов деятельности в области авиации, перечисленных в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4. совокупные выбросы:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– от всех полетов, выполненных в течение периода, охватываемого отчетом, относящихся к категориям видов деятельности в области авиации, указанных в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна, вылетающего с аэродрома, расположенного на территории государства-члена, и прибывающего на аэродром, расположенный на территории того же государства-члена;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– от всех других полетов, выполненных в течение периода, охватываемого отчетом, относящихся к категориям видов деятельности в области авиации, указанных в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5. совокупные выбросы от всех полетов, выполненных в течение периода, охватываемого отчетом, относящихся к категории видов деятельности в области авиации, указанных в приложении 1, в отношении которых субъект является эксплуатантом воздушного судна и которые:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– имеют в качестве исходного пункта каждое государство-член;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– прибыли в каждое государство-член из третьей страны;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"6. степень неопределенности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Приложение 3"}],"id":"s-17","label":"ПРИНЦИПЫ МОНИТОРИНГА И ОТЧЕТНОСТИ","level":3,"lines":["ПРИНЦИПЫ МОНИТОРИНГА И ОТЧЕТНОСТИ"],"t":"part"},{"blocks":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"I. Верификация выбросов ПГ от стационарных установок"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"A. Общие принципы"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Верифицируются выбросы ПГ в результате каждого из видов деятельности, указанных в приложении 1."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Процесс верификации включает проверку отчета в соответствии со статьей 51 и мониторинг, осуществленный в течение предыдущего года. Верификация затрагивает вопросы надежности, достоверности и точности систем мониторинга и представляемых данных и информации о выбросах, в частности:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) данные о видах деятельности, предусмотренных в отчете, и связанных с ними измерениях и расчетах;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) выбор и использование коэффициентов выбросов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) расчеты, ведущие к определению общих выбросов; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) если используются измерения, то целесообразность выбора и способа применения методов измерений."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Заявленные выбросы могут быть подтверждены при наличии надежных и заслуживающих доверия данных и информации, позволяющих определить выбросы с высокой степенью достоверности. Высокая степень достоверности предполагает, что оператор должен продемонстрировать следующее:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) сообщаемые данные не содержат противоречий;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) данные были собраны в соответствии с применимыми научными стандартами; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) соответствующие записи об установке являются полными и согласованными."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Верификатор должен иметь доступ ко всем зонам и всем записям, относящимся к предмету проверки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) Верификатор должен принять во внимание, зарегистрирована ли установка в рамках Системы экологического менеджмента и аудита сообщества (EMAS)."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"B. Методология"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Стратегический анализ"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Верификация основывается на стратегическом анализе всех видов деятельности, выполняемых на установке. В этих целях верификатор должен изучить в целом все виды деятельности и их значимость с точки зрениявыбросов."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Анализ процесса"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Верификация представленной информации проводится по месту нахождения установки при необходимости. Верификатор использует выборочные проверки для определения достоверности представленных данных и информации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Анализ риска"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Верификатор оценивает все источники выбросов ПГ от установки, чтобы определить достоверность данных по каждому источнику, влияющему на общие выбросы от соответствующей установки."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. На основании этого анализа верификатор четко определяет те источники, которые представляют высокий уровень риска ошибок, а также другие аспекты процедуры мониторинга и отчетности, которые могут способствовать возникновению ошибок при определении общих выбросов. Это касается, в частности, выбора коэффициентов выбросов ПГ и расчетов, необходимых для определения уровня выбросов от отдельных источников. Особое внимание уделяется источникам с высоким риском ошибки, а также аспектам в рамках проводимой процедуры мониторинга."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3. Верификатор должен учитывать все эффективные методы контроля рисков, применяемые эксплуатантом, с целью минимизации степени неопределенности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"4) Отчет"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Верификатор составляет отчет о процессе подтверждения, в котором указывается, является ли удовлетворительным отчет, предусмотренный частью (4) статьи 49. В отчете указываются все аспекты, имеющие отношение к проводимой деятельности. Верификатор должен заявить, что отчет, предусмотренный частью (4) статьи 49, является удовлетворительным, если заявленные общие выбросы не содержат существенных ошибок."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"5) Минимальные требования к компетентности верификатора"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Верификатор должен быть независим от эксплуатанта, осуществлять свою деятельность профессионально и объективно и понимать:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– положения, предусмотренные законом, а также соответствующие стандарты и указания, принятые в соответствии с частью (4) статьи 49;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– положения подзаконных нормативных актов и административных актов, имеющих отношение к видам деятельности, подлежащим проверке; и"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"– формирование всей информации о каждом источнике выбросов от установки, в частности, по сбору данных, измерению, расчету и отчетности."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"II. Верификация выбросов ПГ в результате"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"видов деятельности в области авиации"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1) Общие принципы и методология, установленные в настоящем приложении, применяются к проверке отчетов о выбросах от полетов, относящихся к видам деятельности в области авиации, указанным в приложении 1."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"В этом смысле:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) в пункте 3) подраздела A ссылка на эксплуатанта толкуется как ссылка на эксплуатанта воздушного судна, а в соответствующем подпункте пункта c) ссылка на установку толкуется как ссылка на воздушное судно, используемое для осуществления видов деятельности в области авиации, охватываемых отчетом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) в пункте 5) подраздела A ссылка на установку толкуется как ссылка на эксплуатанта воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) в пункте 5) подраздела B ссылка на виды деятельности, осуществляемые на установке, толкуется как ссылка на виды деятельности в области авиации, охватываемые отчетом, осуществляемые эксплуатантом воздушного судна;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) в пункте 2) подраздела B ссылка на место установки толкуется как ссылка на место, используемое эксплуатантом воздушного судна для осуществления видов деятельности в области авиации, охватываемых отчетом;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) в подпунктах 1 и 2 пункта 3) подраздела B ссылки на источники выбросов от установки толкуются как ссылки на воздушное судно, за которое несет ответственность эксплуатант воздушного судна; а также"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"f) в подпункте 3 пункта 3) и пункте 5) подраздела B ссылки на оператора толкуются как ссылки на эксплуатанта воздушного судна."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2) Дополнительные положения о проверке отчетов о выбросах в области авиации."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Верификатор, в частности, обеспечивает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) чтобы были учтены все полеты, относящиеся к видам деятельности в области авиации, указанным в приложении 1. В рамках этой обязанности верификатор должен располагать расписанием движения и другой информацией о движении эксплуатанта воздушного судна, включая информацию, полученную от Евроконтроля по запросу соответствующего эксплуатанта;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) чтобы существовала общая согласованность данных о совокупном расходе топлива и данных о топливе, закупленном или иным образом поставленном воздушному судну, осуществляющему авиационную деятельность."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"3) Дополнительные положения, касающиеся проверки данных о тонно-километрах, представляемых для целей части (6) статьи 49."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"1. Общие принципы и методология проверки отчетов о выбросах в соответствии с частью (3) статьи 49, указанные в настоящем приложении, применяются также в зависимости от обстоятельств к проверке данных об авиационных тонно-километрах."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"2. Верификатор обеспечивает, чтобы в заявке соответствующего эксплуатанта, поданной в соответствии с положением, предусмотренным частью (6) статьи 49, были учтены только фактически выполненные полеты, относящиеся к категории видов деятельности в области авиации, указанным в приложении 1, за которые несет ответственность эксплуатант воздушного судна. В рамках этой обязанности верификатор должен располагать информацией о движении эксплуатанта воздушного судна, включая информацию, полученную от Евроконтроля по запросу соответствующего эксплуатанта. Верификатор также должен убедиться в том, что полезная нагрузка, заявленная эксплуатантом воздушного судна, соответствует записям о полезной нагрузке, хранящимся этим эксплуатантом в целях обеспечения безопасности полетов."}],"id":"s-18","label":"КРИТЕРИИ ВЕРИФИКАЦИИ ВЫБРОСОВ ПГ","level":3,"lines":["КРИТЕРИИ ВЕРИФИКАЦИИ ВЫБРОСОВ ПГ"],"t":"part"}],"head":[{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"UE"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Парламент принимает настоящий органический закон."},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"Настоящий закон перелагает:"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"a) статьи 1, 2, 3а, 3g, 3ga, 3gd, 3ge, 3h, 4–6, 10d, 12, 14, 15, 15а, 18, приложения I, IV и V Директивы 2003/87/ЕС Европейского парламента и Совета от 13 октября 2003 года об учреждении системы торговли квотами на выброс парниковых газов в Союзе и об изменении Директивы 96/61/EC (текст, имеющий отношение к ЕЭП), опубликованной в Официальном журнале Европейского Союза L 275 от 25 октября 2003 года (CELEX: 02003L0087), с последующими изменениями, внесенными Директивой (ЕС) 2023/959 Европейского парламента и Совета от 10 мая 2023 года об изменении Директивы 2003/87/EC, устанавливающей систему торговли квотами на выбросы парниковых газов в рамках Союза, и Решения (ЕС) 2015/1814, касающегося создания и функционирования резерва стабильности рынка для системы торговли квотами на выбросы парниковых газов Союза;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"b) статьи 1, 15 и 16 Регламента (ЕС) 2018/1999 Европейского парламента и Совета от 11 декабря 2018 года по управлению энергетическим союзом и борьбе с изменением климата, изменяющего регламенты (ЕС) № 663/2009 и (ЕС) № 715/2009 Европейского парламента и Совета, директивы 94/22/EC, 98/70/EC, 2009/31/EC, 2009/73/EC, 2010/31/ЕС, 2012/27/ЕС и 2013/30/ЕС Европейского парламента и Совета, директивы 2009/119/EC и (ЕС) 2015/652 Совета, и отменяющего Регламент (ЕС) № 525/2013 Европейского парламента и Совета (текст, имеющий отношение к ЕЭП), опубликованного в Официальном журнале Европейского Союза L 328 от 21 декабря 2018 года (CELEX: 32018R1999), с последующими изменениями, внесенными Регламентом (ЕС) 2023/857 Европейского парламента и Совета от 19 апреля 2023 года, изменяющего Регламент (ЕС) 2018/842 об обязательном ежегодном сокращении выбросов парниковых газов государствами-членами в период с 2021 по 2030 год, способствующий действиям в области климата для выполнения обязательств по Парижскому соглашению и Регламенту (ЕС) 2018/1999;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"c) статьи 2, 4, 5, 9 и 11 Регламента (ЕС) 2021/1119 Европейского парламента и Совета от 30 июня 2021 года об установлении рамок для достижения климатической нейтральности и о внесении изменений в Регламенты (ЕС) № 401/2009 и (ЕС) 2018/1999 («Закон о европейском климате»), опубликованного в Официальном журнале Европейского Союза L 243 от 9 июля 2021 года (CELEX: 32021R1119);"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"d) статьи 1–4 и 16 Регламента (ЕС) 2015/757 Европейского парламента и Совета от 29 апреля 2015 года о мониторинге, отчетности и проверке выбросов углекислого газа на морском транспорте и внесении изменений в Директиву 2009/16/EC (текст, имеющий отношение к ЕЭП), опубликованного в Официальном журнале Европейского Союза L 123 от 19 мая 2015 года (CELEX: 32015R0757), с последующими изменениями, внесенными Регламентом (ЕС) 2023/957 Европейского парламента и Совета от 10 мая 2023 года о внесении изменений в Регламент (ЕС) 2015/757 с целью включения деятельности в области морского транспорта в систему ЕС по торговле квотами на выбросы, а также мониторинга, отчетности и проверки дополнительных выбросов парниковых газов и выбросов от других типов судов;"},{"id":null,"spans":[],"t":"p","text":"e) статьи 1 и 3–7 Директивы 1999/94/ЕС Европейского парламента и Совета от 13 декабря 1999 года о доступности для потребителей информации об экономии топлива и объеме выбросов углекислого газа в отношении реализации новых легковых автомобилей, опубликованной в Официальном журнале Европейского Союза L 12 от 18 января 2000 года (CELEX: 31999L0094), с последующими изменениями, внесенными Регламентом (ЕС) № 1137/2008 Европейского парламента и Совета от 22 октября 2008 года, адаптирующим к Решению 1999/468/ЕС Совета некоторые акты, подпадающие под процедуру, предусмотренную статьей 251 договора, в отношении процедуры регулирования с проверкой – Адаптация к процедуре регулирования с проверкой – Часть первая."}],"links":[{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP78/2017","href":"/ru/act/lp78-2017/","id":"l1","kind":"number","slug":"lp78-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru ratificarea Acordului de la Paris","ru":"о ратификации Парижского соглашения"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP43/2023","href":"/ru/act/lp43-2023/","id":"l2","kind":"number","slug":"lp43-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind gazele fluorurate cu efect de seră","ru":"о фторированных парниковых газах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP117/2009","href":"/ru/act/lp117-2009/","id":"l3","kind":"number","slug":"lp117-2009","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice","ru":"о присоединении Республики Молдова к Договору о создании Энергетического сообщества"},"url":null},{"anchor":"art-71","candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ru/act/lp174-2017/#art-71","id":"l4","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP235/2011","href":"/ru/act/lp235-2011/","id":"l5","kind":"number","slug":"lp235-2011","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii","ru":"о деятельности по аккредитации и оценке соответствия"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ru/act/lp227-2022/","id":"l6","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP53/2026","href":"/ru/act/lp53-2026/","id":"l7","kind":"note","slug":"lp53-2026","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды)"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP368/2023","href":"/ru/act/lp368-2023/","id":"l8","kind":"number","slug":"lp368-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică","ru":"о метеорологической и гидрологической деятельности"},"url":null},{"anchor":"art-28-p3","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-28-p3","id":"l9","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP174/2017","href":"/ru/act/lp174-2017/","id":"l10","kind":"number","slug":"lp174-2017","status":"in_corpus","title":{"ro":"cu privire la energetică","ru":"об энергетике"},"url":null},{"anchor":"art-31-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-31-p1","id":"l11","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-43-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-43-p1","id":"l12","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-43-p2","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-43-p2","id":"l13","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-15","candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ru/act/lp227-2022/#art-15","id":"l14","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":"art-50-p5","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-50-p5","id":"l15","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-51-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-51-p1","id":"l16","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-53-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-53-p1","id":"l17","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP384/2023","href":"/ru/act/lp384-2023/","id":"l18","kind":"number","slug":"lp384-2023","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind protecția secretelor comerciale","ru":"о защите коммерческой тайны"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP131/2012","href":"/ru/act/lp131-2012/","id":"l19","kind":"number","slug":"lp131-2012","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind controlul de stat","ru":"о государственном контроле предпринимательской деятельности"},"url":null},{"anchor":"art-61","candidates":[],"code":"LP227/2022","href":"/ru/act/lp227-2022/#art-61","id":"l20","kind":"number","slug":"lp227-2022","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind emisiile industriale","ru":"о промышленных выбросах"},"url":null},{"anchor":"art-49-p1","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-49-p1","id":"l21","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":"art-49","candidates":[],"code":"LP74/2024","href":"/ru/act/lp74-2024/#art-49","id":"l22","kind":"self","slug":"lp74-2024","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP53/2026","href":"/ru/act/lp53-2026/","id":"l23","kind":"number","slug":"lp53-2026","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative (reforma autorităților subordonate Ministerului Mediului)","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты (реформа органов, подведомственных Министерству окружающей среды)"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ru/act/lp10-2016/","id":"l24","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":"art-267","candidates":[],"code":"LP10/2016","href":"/ru/act/lp10-2016/#art-267","id":"l25","kind":"number","slug":"lp10-2016","status":"in_corpus","title":{"ro":"privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile","ru":"о продвижении использования энергии из возобновляемых источников"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP330/2025","href":"/ru/act/lp330-2025/","id":"l26","kind":"note","slug":"lp330-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"},"url":null},{"anchor":null,"candidates":[],"code":"LP243/2025","href":"/ru/act/lp243-2025/","id":"l27","kind":"note","slug":"lp243-2025","status":"in_corpus","title":{"ro":"pentru modificarea unor acte normative","ru":"о внесении изменений в некоторые нормативные акты"},"url":null}],"masthead":["Республика Молдова","ПАРЛАМЕНТ","ЗАКОН № 74 от 11-04-2024","о действиях в области климата","Опубликован : 16-05-2024 в Monitorul Oficial № 209-212 статья № 293"],"note_count":11,"segmentation":"headings","tail":[]}},"text_version":{"applies_on_snapshot":true,"date":"2026-04-25","doc_id":154133,"next_after_text":null,"next_date":null,"snapshot_date":"2026-11-17","snapshot_version":{"date":"2026-04-25","doc_id":154133,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ru"}}},"title":{"ro":"privind acțiunile climatice","ru":"о действиях в области климата"},"versions":[{"date":"2026-04-25","doc_id":154133,"has_text":true,"is_latest":true,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=154133&lang=ru"}},{"date":"2025-12-31","doc_id":152657,"has_text":false,"is_latest":false,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=152657&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=152657&lang=ru"}},{"date":"2025-11-16","doc_id":143228,"has_text":false,"is_latest":false,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143228&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143228&lang=ru"}},{"date":"2025-09-22","doc_id":150618,"has_text":false,"is_latest":false,"source_url":{"ro":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150618&lang=ro","ru":"https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150618&lang=ru"}}],"year":2024}