Textul legii Caută

Lege nr. 159 din 30.07.2026

privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor rutiere

Adoptat
30.07.2026
Publicat
02.09.2026 în Monitorul Oficial Nr. 407-409 art. 440
În vigoare din
10.09.2026
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Potrivit Registrului, din 01.01.2029 se aplică o versiune nouă; textul ei nu este aici — este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.

2 versiuni ale textului
  1. la sursă
  2. textul afișat aici

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 1 act
  1. RP07 din 07.09.26. MO440-443/10.09.26 pag.12
Citat în 1 act

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege:

– transpune parțial (art. 1 și 2; art. 3 pct. 1–4, 6–22, 29, 34, 39, 47–58, 60, 62–67, 69–71, 73–75; art. 4 alin. (1); art. 6; art. 7 alin. (1); art. 8 alin. (1); art. 9–17; art. 25 și 26; art. 27 alin. (1)–(3); art. 28; art. 29 alin. (1)–(8) și (10); art. 30 și 32; art. 33 alin. (1)–(5); art. 34 alin. (1) și (2); art. 35 și 37; art. 38 alin. (1)–(8); art. 39, 40, 42 și 43; art. 44 alin. (1)–(5); art. 45 alin. (1), (3) și (4); art. 46 alin. (1)–(4); art. 49 alin. (1) și (3); art. 50 alin. (1) și (2); art. 51 alin. (1), (2), (4) și (5); art. 54 alin. (1) și (2); art. 55 și 56; art. 57 alin. (1), (4), (6)–(12); art. 58, 59; art. 61–63; art. 64 alin. (1) și (2); art. 65 și 68; art. 70 alin. (2)–(4); art. 71, 76 și 77) Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri, CELEX: 32013R0168, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 60 din 2 martie 2013, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/2838 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2024;

– transpune parțial (art. 1 și 2; art. 3 pct. 1–28, 30–32, 34–56; art. 4 alin. (1) lit. (a); art. 5 alin. (1)–(2); art. 6 alin. (1), (2), (4)–(9); art. 7; art. 8 alin. (1), (4), (8)–(13); art. 13 alin. (1)–(4), (6)–(9); art. 14; art. 15 alin. (1); art. 16–25; art. 26 alin. (1), (2), (4)–(6); art. 27 alin. (1) și (2); art. 28 alin. (1), (2), (4)–(7); art. 29; art. 30 alin. (1) și (2); art. 31 alin. (1), (2), (4), (6) și (7); art. 32; art. 33 alin. (1), (3)–(5); art. 34–36; art. 37 alin. (1), (3)–(6), (8)–(10); art. 38 alin. (1) și (2); art. 39 și 40; art. 42 alin. (1)–(4), (6) și (7); art. 43 alin. (5); art. 44 alin. (1)–(4); art. 45 alin. (1)–(6); art. 46 și 47; art. 48 alin. (1); art. 49–51; art. 52 alin. (1)–(3); art. 53 alin. (1), (2), (8); art. 54 alin. (1), (2) și (6); art. 55 alin. (1) și (2); art. 56; art. 57 alin. (1); art. 58–60; art. 61 alin. (1)–(10); art. 62–65; art. 67 alin. (1)–(6); art. 68 și 69; art. 70 alin. (1) și (2); art. 71; art. 72 alin. (1) și (2); art. 73 alin. (1)–(5), (15), (16); art. 75 alin. (1) și (2); art. 76; art. 77 alin. (1); art. 78 alin. (1); art. 79–81; art. 84 și 89) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, CELEX: 32018R0858, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 151 din 14 iunie 2018, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1610 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

1

Articolul 1. Obiectul de reglementare

(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic aplicabil pentru organizarea și desfășurarea activităților administrative privind omologarea de tip și omologarea individuală a tuturor vehiculelor rutiere, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate noi prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) Prezenta lege instituie cerințe privind supravegherea pieței pentru vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate care fac obiectul omologării, precum și pentru piesele și echipamentele pentru aceste vehicule.

(3) Prezenta lege nu limitează și nu aduce atingere aplicării cadrului normativ privind siguranța rutieră.

(4) Dacă un tratat internațional care reglementează procedurile de omologare a vehiculelor rutiere sau a pieselor componente, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli și prevederi decât cele prevăzute de legislația națională, se aplică regulile și prevederile tratatului internațional.

2

Articolul 2. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică tuturor vehiculelor:

1) din categoriile M și N și remorcilor acestora din categoria O destinate utilizării pe drumurile publice, inclusiv vehiculelor din aceste categorii concepute și fabricate în una sau mai multe etape, precum și sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate, ca și pieselor și echipamentelor concepute și fabricate pentru a fi instalate pe aceste vehicule și remorcile lor;

2) cu două sau trei roți și cvadriciclurilor din categoria L destinate să circule în rețeaua rutieră publică, inclusiv:

a) motocicletelor „enduro” [L3e-AxE (x=1, 2 sau 3)], motocicletelor „trial” [L3e-AxT (x=1, 2 sau 3)];

b) vehiculelor grele de teren de tip „Quad” (L7e-B);

c) vehiculelor din categoria L proiectate și fabricate în una sau mai multe etape, precum și sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate, ca și pieselor și echipamentelor proiectate și fabricate pentru a funcționa pe aceste vehicule.

(2) Prezenta lege nu se aplică următoarelor tipuri de vehicule:

1) vehiculelor agricole sau forestiere;

2) vehiculelor cu șenile;

3) vehiculelor concepute și fabricate sau adaptate pentru a fi utilizate exclusiv de forțele armate;

4) vehiculelor cu două sau trei roți și cvadriciclurilor:

a) cu o viteză maximă constructivă mai mică de 6 km/h;

b) destinate exclusiv utilizării de către persoanele cu dizabilități fizice;

c) destinate exclusiv a fi conduse de un pieton;

d) destinate utilizării exclusiv în competiții;

e) cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului crește, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h;

f) cu autoechilibrare;

g) neprevăzute cu cel puțin un loc șezând;

h) echipate cu un loc șezând pentru conducător al cărui punct R se află la o înălțime ≤ 540 mm, în cazul categoriilor L1e, L3e și L4e, sau la o înălțime ≤ 400 mm, în cazul categoriilor L2e, L5e, L6e și L7e;

5) vehiculelor concepute și construite pentru a fi folosite de către serviciile de protecție civilă, serviciile de combatere a incendiilor, forțele de menținere a ordinii publice și serviciile medicale de urgență.

(3) Pentru următoarele vehicule, producătorul poate solicita omologarea de tip sau omologarea individuală în temeiul prezentei legi, cu condiția ca vehiculele respective să îndeplinească cerințele normative aplicabile:

a) vehicule concepute și fabricate pentru a fi folosite în principal pe șantiere sau în cariere, porturi sau aeroporturi;

b) vehicule concepute și fabricate sau adaptate pentru a fi folosite de către serviciile de protecție civilă, serviciile de pompieri și forțele de menținere a ordinii publice;

c) orice vehicul autopropulsat conceput și fabricat în mod specific pentru efectuarea de lucrări care, datorită caracteristicilor sale constructive, nu este adecvat pentru transportul de persoane sau pentru transportul de marfă și care nu este un utilaj montat pe șasiul unui autovehicul.

(4) Producătorul poate solicita, în temeiul prezentei legi, omologarea individuală pentru următoarele tipuri de vehicule:

a) vehicule destinate exclusiv curselor automobilistice organizate pe drum;

b) prototipuri de vehicule folosite în circulația rutieră, pe răspunderea unui producător, pentru a efectua un program de încercări specific, cu condiția ca acestea să fi fost special concepute și fabricate în acest scop.

(5) Modul de clasificare și categoriile de vehicule rutiere, inclusiv vehiculele motorizate cu două, trei și patru roți, se stabilesc de Guvern.

(6) Recunoașterea omologărilor UE de tip, a omologărilor individuale și a rezultatelor evaluării conformității efectuate de autoritățile de omologare din Uniunea Europeană se realizează în conformitate cu prezenta lege, fără repetarea procedurilor de testare sau evaluare tehnică, pe baza unei proceduri administrative simplificate.

3

Articolul 3. Noțiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:

1. omologare de tip – procedură prin care o autoritate de omologare certifică faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată respectă cerințele administrative și cerințele tehnice relevante;

2. omologare UE de tip – omologare de tip acordată de o autoritate de omologare dintr-un stat membru al Uniunii Europene în temeiul Regulamentului (UE) 2018/858 sau, după caz, al Regulamentului (UE) nr. 168/2013, a cărei recunoaștere și ale cărei efecte juridice în Republica Moldova sunt stabilite în condițiile prezentei legi, fără a aduce atingere competențelor autorităților Republicii Moldova în materie de supraveghere a pieței;

3. certificat de omologare de tip – document prin care autoritatea de omologare certifică în mod oficial faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată este omologat;

4. omologare de tip pentru întregul vehicul – omologare de tip prin care autoritatea de omologare certifică faptul că un tip de vehicul incomplet, complet sau completat satisface dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

5. omologare națională de tip – procedură prin care autoritatea de omologare din Republica Moldova certifică faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

6. certificat de conformitate – document eliberat de către producător care certifică faptul că un vehicul fabricat este conform cu tipul de vehicul omologat și respectă toate actele de reglementare aplicabile la momentul fabricării lui;

7. omologare individuală a unui vehicul – procedură prin care autoritatea de omologare certifică faptul că un anumit vehicul, unic sau nu, respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile pentru omologarea națională individuală a vehiculelor;

8. omologare de tip pentru un sistem – omologare de tip prin care autoritatea de omologare certifică faptul că un sistem încorporat într-un vehicul de un anumit tip satisface dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

9. omologare de tip a unei unități tehnice separate – procedură prin care autoritatea de omologare certifică faptul că un tip de unitate tehnică separată respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice relevante în raport cu unul sau mai multe tipuri de vehicule;

10. omologare de tip în mai multe etape – procedură prin care una sau mai multe autorități de omologare certifică faptul că, în funcție de stadiul lui de completare, un tip de vehicul incomplet sau completat respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

11. omologare de tip pentru o componentă – omologare de tip prin care autoritatea de omologare certifică faptul că o componentă independentă de un vehicul satisface dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

12. omologare de tip în etape succesive – procedură care constă în colectarea treptată a întregului set de certificate de omologare naționale și/sau UE de tip sau certificate de omologare ONU de tip pentru sistemele, componentele și unitățile tehnice separate aparținând vehiculului și care conduce, în etapa finală, la omologarea de tip a întregului vehicul;

13. omologare de tip într-o singură etapă – procedură prin care autoritatea de omologare certifică, printr-o operație unică, faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată, considerate ca un ansamblu, respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile;

14. omologare de tip mixtă – omologare de tip în etape succesive în cazul căreia una sau mai multe omologări de tip ale unor sisteme sunt obținute în ultima etapă a omologării de tip a întregului vehicul, fără a fi necesară eliberarea certificatelor de omologare de tip pentru sistemele respective;

15. organism național de acreditare – autoritatea prevăzută în Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității care realizează acreditarea și dispune de competențe și atribuții stabilite de prezenta lege;

16. vehicul de bază – vehicul utilizat în etapa inițială a unei omologări de tip în mai multe etape;

17. vehicul incomplet – vehicul a cărui finalizare necesită cel puțin încă o etapă de fabricație pentru a îndeplini toate cerințele tehnice aplicabile prevăzute de prezenta lege;

18. vehicul completat – vehicul rezultat în urma procesului de omologare de tip în mai multe etape care îndeplinește cerințele tehnice relevante prevăzute de prezenta lege;

19. vehicul complet – vehicul care nu trebuie completat pentru a îndeplini cerințele tehnice aplicabile prevăzute de prezenta lege;

20. vehicul – orice autovehicul sau remorca acestuia;

21. autovehicul – vehicul cu motor, care este conceput și fabricat pentru a se deplasa prin propriile sale mijloace, care are cel puțin patru roți, este complet, completat sau incomplet și care are o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h;

22. remorcă – vehicul cu roți fără autopropulsie, conceput și fabricat pentru a fi tractat de un autovehicul, care se poate articula cel puțin în jurul unei axe orizontale perpendiculare pe planul median longitudinal și în jurul unei axe verticale paralele cu planul median longitudinal al autovehiculului de tractare;

23. sistem – ansamblu de dispozitive combinate pentru a permite efectuarea uneia sau a mai multor funcții specifice într-un vehicul și care face obiectul cerințelor din prezenta lege sau din actele de punere în aplicare aprobate în temeiul prezentei legi;

24. componentă – dispozitiv destinat să facă parte dintr-un vehicul, care poate fi omologat de tip independent de un vehicul și care face obiectul cerințelor din prezenta lege și/sau din oricare act normativ pentru punerea în aplicare a prezentei legi, atunci când actul de reglementare specific cuprinde dispoziții exprese în acest sens;

25. unitate tehnică separată – dispozitiv destinat să facă parte dintr-un vehicul, care poate fi omologat de tip separat de vehicul, dar numai în legătură cu unul sau mai multe tipuri specificate de vehicul, și care face obiectul cerințelor din prezenta lege și din actele de punere în aplicare a acesteia, atunci când actul de reglementare prevede dispoziții exprese în acest sens;

26. piese – bunuri utilizate la asamblarea, repararea sau întreținerea unui vehicul, precum și piese de schimb;

27. echipamente – bunuri, altele decât piesele care pot fi adăugate unui vehicul sau pot fi instalate pe acesta;

28. piese sau echipamente originale – piese sau echipamente fabricate în conformitate cu specificațiile și normele de producție prevăzute de producătorul vehiculului pentru producția de piese sau echipamente destinate asamblării vehiculului în cauză; aceasta include piesele sau echipamentele fabricate pe aceeași linie de producție ca acele piese; se prezumă, până la proba contrară, că piesele sau echipamentele constituie piese sau echipamente originale dacă producătorul certifică că prezintă un nivel de calitate egal cu cel al componentelor utilizate la asamblarea vehiculului în cauză și că au fost fabricate în conformitate cu specificațiile și normele de producție ale producătorului vehiculului;

29. piese de schimb – bunuri care urmează să fie instalate în sau pe un autovehicul pentru a înlocui piesele originale ale acestuia, inclusiv bunuri necesare pentru funcționarea autovehiculului, cu excepția combustibilului;

30. siguranță în funcționare – absența oricărui risc inacceptabil de vătămare sau de punere în pericol a sănătății umane sau a unor bunuri ca rezultat al unor pericole provocate de funcționarea defectuoasă a sistemelor mecanice, hidraulice, pneumatice, electrice sau electronice, a componentelor sau a unităților tehnice separate;

31. vehicul de sfârșit de serie – vehicul care face parte dintr-un stoc care nu poate fi pus la dispoziție pe piață sau nu mai poate fi pus la dispoziție pe piață, înmatriculat sau pus în exploatare, datorită intrării în vigoare a unor noi cerințe tehnice în conformitate cu care nu a fost omologat;

32. loc șezând, în sensul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), înseamnă:

a) șa în care stă fie conducătorul, fie un pasager și care este folosită prin încălecare; sau

b) orice scaun în care poate sta cel puțin o persoană de dimensiunile unui manechin antropomorf corespunzător unui adult de sex masculin, de dimensiunea 50 percentile, în cazul conducătorului;

33. vehicul fabricat în serie mică – tip de vehicul al cărui număr de unități care sunt puse la dispoziție pe piață, înmatriculate sau puse în exploatare nu depășește limitele cantitative anuale stabilite;

34. vehicul cu destinație specială – vehicul din categoriile M, N sau O având caracteristici tehnice specifice care îi permit să îndeplinească o funcție ce necesită adaptări sau echipamente speciale;

35. tip de vehicul – grupă de vehicule, inclusiv variante și versiuni ale unei anumite categorii care nu diferă între ele cel puțin în privința următoarelor aspecte:

a) categorie și subcategorie;

b) producător;

c) șasiu, cadru, subcadru, planșeu sau structură la care sunt atașate principalele componente;

d) denumire a tipului dată de producător;

36. supravegherea pieței – activități desfășurate de autoritatea de supraveghere a pieței și măsurile luate de aceasta pentru a se asigura că vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate, precum și piesele și echipamentele puse la dispoziție pe piață sunt conforme cu cerințele prevăzute în legislația aplicabilă și nu pun în pericol sănătatea, siguranța, mediul sau orice alt aspect legat de protecția interesului public;

37. propulsie – un motor termic, un motor electric, o aplicație hibridă ori o combinație a acestor tipuri de motoare sau a oricăror alte motoare;

38. serviciu tehnic – organizație desemnată sau organism desemnat de autoritatea de omologare drept laborator de încercări în vederea efectuării de încercări sau drept organism de evaluare a conformității pentru efectuarea evaluării inițiale și a altor încercări sau inspecții;

39. cilindree înseamnă:

a) pentru motoarele cu piston în mișcare de translație alternativă – volumul nominal baleiat de piston;

b) pentru motoarele cu piston în mișcare de rotație (de tip Wankel) – dublul volumului nominal baleiat de piston;

40. producător – persoană fizică sau juridică responsabilă pentru toate aspectele omologării de tip a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente sau unități tehnice separate sau pentru omologarea individuală ori pentru procesul de autorizare a pieselor și a echipamentelor, pentru asigurarea conformității producției și pentru aspectele privind supravegherea pieței legate de vehiculul, sistemul, componenta, unitatea tehnică separată, piesa și echipamentul respective produse, indiferent dacă persoana respectivă este sau nu direct implicată în toate etapele de proiectare și fabricație a vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate în cauză;

41. reprezentant al producătorului – persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova care a fost desemnată în mod corespunzător de producător să îl reprezinte în fața autorității de omologare sau a autorității de supraveghere a pieței și care acționează în numele producătorului în chestiuni care țin de domeniul de aplicare al prezentei legi;

42. importator – persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova, care introduce pe piață un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament care a fost fabricat/fabricată într-un alt stat;

43. distribuitor – operator economic sau orice altă persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piața Republicii Moldova un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament;

44. operator economic – producătorul, reprezentantul producătorului, importatorul sau distribuitorul;

45. operator independent – persoană fizică sau juridică, alta decât un comerciant autorizat sau un atelier autorizat, care este implicată direct sau indirect în repararea și întreținerea vehiculelor și care include ateliere, producători sau distribuitori de echipamente pentru reparații, de unelte sau de piese de schimb, precum și editori de informații tehnice, cluburi automobilistice, operatori de asistență rutieră, operatori care oferă servicii de inspecție și încercări, operatori care oferă cursuri de formare pentru instalatori, producători și ateliere de echipamente pentru vehicule alimentate cu combustibil alternativ; ateliere, comercianți și distribuitori autorizați din cadrul sistemului de distribuție al unui anumit producător de vehicule, în măsura în care aceștia prestează servicii de reparații și întreținere pentru vehicule în raport cu care aceștia nu fac parte din sistemul de distribuție al producătorului vehiculului;

46. atelier autorizat – persoană fizică sau juridică care prestează servicii de reparații și întreținere pentru vehicule și care operează în cadrul sistemului de distribuție al producătorului;

47. atelier independent – persoană fizică sau juridică care prestează servicii de reparații și întreținere pentru vehicule și care nu operează în cadrul sistemului de distribuție al producătorului;

48. informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculului – toate informațiile, inclusiv toate modificările și completările ulterioare ale acestor informații, care sunt necesare pentru diagnosticarea, efectuarea de lucrări de service și inspectarea unui vehicul, pregătirea acestuia pentru inspecția tehnică, repararea, reprogramarea, reinițializarea unui vehicul sau care sunt necesare pentru sprijinul în diagnosticarea la distanță a unui vehicul ori pentru instalarea de piese și echipamente pe un vehicul și pe care producătorul le furnizează partenerilor săi, comercianților și atelierelor autorizate sau care sunt utilizate de producător pentru reparații și întreținere;

49. informații privind sistemul de diagnosticare la bord (în continuare – OBD) al vehiculului – informații generate de un sistem aflat la bordul unui vehicul sau care este conectat la un motor și care este capabil să detecteze o defecțiune și, dacă este cazul, să indice apariția acesteia printr-un sistem de alarmă, să identifice zona probabilă a defecțiunii prin intermediul unor informații stocate în memoria unui calculator și să comunice informațiile respective în exterior;

50. introducere pe piață – punerea la dispoziție pentru prima dată în Republica Moldova a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente, a unei unități tehnice separate, a unei piese sau a unui echipament;

51. punere la dispoziție pe piață – furnizare a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente, a unei unități tehnice separate, a unei piese sau a unui echipament spre distribuire sau utilizare pe piața Republicii Moldova în cadrul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

52. punere în exploatare – prima utilizare în Republica Moldova, potrivit destinației sale, a unui vehicul, sistem, componentă, unitate tehnică separată, piesă sau echipament;

53. înmatriculare – autorizare administrativă pentru punerea în exploatare în traficul rutier a unui vehicul, care implică identificarea acestuia și emiterea unui număr, denumit număr de înmatriculare, ce poate fi permanent sau temporar;

54. metodă de încercare virtuală – simulări pe calculator, inclusiv calcule, pentru a demonstra că un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată îndeplinește cerințele tehnice stabilite într-un act de reglementare, fără a fi necesar să se recurgă la utilizarea fizică a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate;

55. evaluare la fața locului – verificare la sediul unui serviciu tehnic sau al unuia dintre subcontractanții sau la filialele acestuia;

56. cerințe alternative – dispoziții administrative și cerințe tehnice care vizează asigurarea unui nivel de siguranță în funcționare, de protecție a mediului și de securitate în muncă echivalent în cea mai mare măsură posibilă cu nivelul prevăzut de unul sau mai multe dintre actele de reglementare;

57. dată de fabricație a vehiculului – dată la care a fost finalizată fabricarea unui vehicul în conformitate cu omologarea obținută de producător;

58. sistem de diagnosticare la bord sau sistem OBD (on-board diagnostic) – sistem capabil să identifice localizarea probabilă a unei defecțiuni prin intermediul unor coduri de eroare înregistrate în memoria unui calculator;

59. triciclu motorizat – în sensul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), vehicul cu trei roți motorizat care îndeplinește criteriile de clasificare pentru vehiculele din categoria L5e;

60. cvadriciclu – în sensul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), vehicul cu patru roți care îndeplinește criteriile de clasificare pentru vehiculele din categoria L6e sau L7e;

61. vehicul cu autoechilibrare – concept de vehicul bazat pe echilibru instabil inerent care necesită un sistem de control auxiliar pentru menținerea echilibrului și care cuprinde vehicule motorizate cu o roată sau vehicule motorizate cu două roți ori cu două șenile;

62. variantă – vehicule de același tip la care:

a) forma caroseriei prezintă aceleași caracteristici de bază;

b) modul de propulsie și configurația propulsiei sunt aceleași;

c) în cazul în care un motor termic face parte din sistemul de propulsie, ciclul de funcționare a motorului este același;

d) numărul de cilindri și dispunerea acestora sunt aceleași;

e) tipul de cutie de viteze este același;

f) diferența dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată a masei în ordine de mers nu depășește 20 % din valoarea cea mai scăzută;

g) diferența dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată a masei maxim admisibile nu depășește 20 % din valoarea cea mai scăzută;

h) diferența dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată a cilindreei motorului (în cazul unui motor cu ardere internă) nu depășește 30 % din valoarea cea mai scăzută; și

i) diferența dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată a puterii utile a motorului nu depășește 30 % din valoarea cea mai scăzută;

63. versiune a unei variante – vehicul care constă într-o combinație de elemente prezentate în dosarul de omologare;

64. marcă de omologare – simbol grafic și alfanumeric, eliberat de o autoritate națională de omologare în urma finalizării procedurii de omologare, care atestă că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată îndeplinește cerințele administrative și tehnice prevăzute de prezenta lege și de actele de punere în aplicare a acesteia;

65. risc grav – situație în care un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament prezintă un risc semnificativ pentru siguranța rutieră, sănătatea persoanelor, protecția mediului sau alte interese publice protejate de lege, care necesită intervenția fără întârziere a autorităților competente prin aplicarea măsurilor administrative prevăzute de prezenta lege.

Capitolul II OBLIGAȚII GENERALE

Secțiunea 1 Cadrul instituțional și atribuțiile autorităților publice

4

Articolul 4. Cerințe tehnice generale

(1) Vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate sunt admise pentru introducere pe piață, punere la dispoziție pe piață, înmatriculare și utilizare pe drumurile publice dacă respectă cerințele tehnice aprobate pentru categoria de vehicule din care face parte.

(2) Se consideră că vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate nu sunt conforme cu cerințele prezentei legi în următoarele cazuri:

a) dacă nu corespund cu datele cuprinse în certificatele de omologare de tip și în anexele la acestea sau cu datele descriptive din rapoartele de încercare care depășesc nivelul prevăzut de actele de reglementare aplicabile;

b) dacă nu au fost realizate, în conformitate cu toate condițiile stabilite de actul de reglementare aplicabil, criteriile de performanță sau valorile-limită pentru producția de serie prevăzute în acesta;

c) dacă autoritatea de omologare și/sau autoritatea de supraveghere a pieței nu pot reproduce, în conformitate cu toate condițiile prevăzute în actul de reglementare aplicabil, oricare dintre informațiile furnizate de producător în fișa de informații.

(3) La evaluarea conformității în sensul alin. (2) se iau în considerare numai verificările, încercările, inspecțiile și evaluările realizate de autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței, precum și de serviciile tehnice desemnate.

5

Articolul 5. Competențele autorităților

(1) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor se desemnează ca autoritate de reglementare pentru autovehicule rutiere și remorci ale acestora, autovehicule cu două sau trei roți, precum și pentru sistemele, componentele și unitățile tehnice separate destinate vehiculelor respective. Pentru realizarea atribuțiilor de reglementare, organul central de specialitate din domeniul transporturilor are dreptul:

a) să elaboreze și să prezinte Guvernului spre aprobare reglementări tehnice privind vehiculele rutiere și părțile componente;

b) să aprobe regulamente, proceduri, instrucțiuni, cerințe tehnice, ordine și ghiduri pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi.

(2) Agenția Națională Transport Auto se desemnează ca autoritate națională cu funcții și atribuții necesare în domeniul supravegherii pieței pentru autovehicule rutiere și remorci ale acestora, autovehicule cu două sau trei roți, precum și pentru sistemele, componentele și unitățile tehnice separate destinate vehiculelor respective (în continuare – autoritate de supraveghere a pieței). Autoritatea de supraveghere a pieței organizează și efectuează supravegherea pieței, precum și efectuează controale ale vehiculelor, ale sistemelor, ale componentelor și ale unităților tehnice separate care intră pe piață.

(3) Agenția Servicii Publice se desemnează ca autoritate națională cu funcții și atribuții necesare în domeniul omologării (în continuare – autoritate de omologare) pentru autovehicule rutiere și remorci ale acestora, autovehicule cu două sau trei roți, precum și pentru sistemele, componentele și unitățile tehnice separate destinate vehiculelor respective.

(4) Prezenta lege nu interzice, nu limitează și nu împiedică introducerea pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor, a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate care sunt conforme cu cerințele prezentei legi, cu excepția:

a) cazurilor prevăzute expres în cap. X;

b) cazului în care acestea depășesc dimensiunile, greutățile și sarcinile pe osii armonizate, prevăzute în anexa nr. 2 la Legea drumurilor nr. 509/1995, inclusiv dacă li s-a acordat omologarea de tip în conformitate cu prezenta lege.

(5) Autoritatea de supraveghere a pieței, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, are dreptul de acces în incintele operatorilor economici, în orele de lucru, precum și dreptul de a preleva, în măsura necesară și justificată, eșantioane de vehicule, sisteme, componente și unități tehnice separate, în scopul verificării conformității acestora. Condițiile și procedura de prelevare, păstrare, utilizare și restituire a eșantioanelor se stabilesc prin acte normative subordonate prezentei legi.

(6) Autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței, fiecare pe domeniul său de competență:

a) reexaminează și evaluează, cel puțin o dată la patru ani, derularea activităților lor, iar rezultatele reexaminării sunt comunicate organului central de specialitate din domeniul transporturilor;

b) publică pe site-urile lor web oficiale un rezumat al rezultatelor reexaminărilor și evaluărilor periodice efectuate conform lit. a).

(7) Autoritatea de omologare acordă omologare doar pentru vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate care respectă cerințele prezentei legi și reglementările tehnice de implementare a acesteia, precum și prevederile Legii nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier.

6

Articolul 6. Competența organului central de specialitate din domeniul transporturilor

Organul central de specialitate din domeniul transporturilor are următoarele funcții și atribuții:

a) coordonează elaborarea regulamentelor și a reglementărilor tehnice aprobate de Guvern pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi și monitorizează implementarea acestora;

b) aprobă regulamente, proceduri, instrucțiuni, cerințe/condiții tehnice, ordine, ghiduri, metodologii pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi;

c) notifică Comisia Europeană cu privire la autoritățile naționale desemnate pentru procedurile de omologare, de supraveghere a pieței și pentru serviciile tehnice notificate;

d) notifică secretariatul Comisiei Economice pentru Europa a ONU cu privire la autoritățile naționale desemnate pentru procedurile de omologare, de supraveghere a pieței și pentru serviciile tehnice notificate;

e) participă la elaborarea programului național de supraveghere a pieței;

f) aprobă planul anual de supraveghere a pieței prezentat de autoritatea de supraveghere a pieței;

g) evaluează rezultatele activității de omologare și ale activității autorității de supraveghere a pieței și elaborează raportul anual.

7

Articolul 7. Funcțiile și atribuțiile autorității de omologare

(1) Autoritatea de omologare își îndeplinește funcțiile și atribuțiile în mod independent și imparțial, păstrând confidențialitatea în scopul protejării secretelor comerciale, sub rezerva obligației de raportare în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv a obligației de publicare a informațiilor aplicabile în vederea protejării intereselor utilizatorilor.

(2) Autoritatea de omologare are următoarele funcții:

a) omologhează vehiculele rutiere, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate pentru aceste vehicule;

b) desemnează și supraveghează serviciile tehnice;

c) cooperează și face schimb de informații cu autoritățile naționale și cu autoritățile de omologare din alte state.

(3) Autoritatea de omologare are următoarele atribuții:

a) implementează procedurile și cerințele tehnice aprobate la efectuarea procedurilor de omologare și introducerea produselor pe piață;

b) desemnează și monitorizează serviciile tehnice implicate în testare și inspecții;

c) emite certificate de omologare, revizuiește sau retrage certificatele atunci când sunt identificate neconformități și menține o evidență centralizată a certificatelor eliberate;

d) suspendă sau retrage desemnarea serviciilor tehnice neconforme;

e) suspendă sau retrage omologările în caz de neconformitate;

f) notifică altor autorități despre neconformitățile identificate;

g) verifică conformitatea cu toate actele delegate și de punere în aplicare relevante;

h) dispune măsuri administrative privind suspendarea, restrângerea sau retragerea omologărilor, în cazurile prevăzute de prezenta lege.

(4) Pentru exercitarea funcțiilor și atribuțiilor conform prezentei legi, autoritatea de omologare cooperează și face schimb de informații relevante cu:

a) autoritățile publice naționale, cu care face schimb de informații ce țin de exercitarea atribuțiilor sale funcționale;

b) autoritățile de omologare din statele membre ale Uniunii Europene și ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU, pe bază de reciprocitate.

(5) Autoritatea de omologare cooperează și pune la dispoziția autorității de supraveghere a pieței informațiile necesare în legătură cu omologarea de tip a vehiculelor, a sistemelor, a componentelor și a unităților tehnice separate care fac obiectul încercărilor de verificare a conformității și care includ cel puțin informațiile înscrise în certificatul de omologare de tip și în anexele conform cerințelor prezentei legi.

(6) Dacă dispune de probe că un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată nu este conform/conformă prevederilor legale, autoritatea de omologare întreprinde toate măsurile necesare în vederea examinării omologării de tip acordate și, în funcție de abaterile constatate, ia decizia de corectare sau de retragere a omologării de tip.

(7) În cazul vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate care dețin o omologare UE de tip valabilă sau sunt însoțite de un certificat de conformitate UE, autoritatea de omologare exercită exclusiv atribuții de verificare a documentelor și de înregistrare în evidențele naționale, fără efectuarea unor evaluări sau testări tehnice suplimentare.

(8) Atribuțiile de evaluare tehnică, verificare documentară, monitorizare a conformității producției și supraveghere a serviciilor tehnice exercitate de autoritatea de omologare în temeiul prezentei legi constituie un regim juridic dedicat procedurilor de omologare și desemnare a serviciilor tehnice. Aceste atribuții se exercită în limitele procedurilor prevăzute de prezenta lege și de actele normative adoptate pentru punerea în aplicare a acesteia și nu constituie control de stat asupra activității de întreprinzător în sensul Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.

8

Articolul 8. Funcțiile și atribuțiile autorității de supraveghere a pieței

(1) Autoritatea de supraveghere a pieței efectuează verificări periodice, conform competențelor, pentru:

a) a controla respectarea de către vehicule, sisteme, componente și unități tehnice separate a cerințelor relevante;

b) a verifica documentele și, unde este cazul, a efectua încercări în laborator și în trafic pe baza unor eșantioane relevante din punct de vedere statistic.

(2) Încercările în trafic prevăzute la alin. (1) lit. b) se efectuează în colaborare cu subdiviziunea specializată a Inspectoratului General al Poliției, care, în limitele competențelor, asigură monitorizarea vehiculelor în trafic și măsurile necesare de siguranță rutieră.

(3) La efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea de supraveghere a pieței se conduce și ține cont de:

a) principiile în materie de evaluare a riscurilor;

b) reclamațiile justificate; și

c) orice alte informații relevante și/sau rezultate ale încercărilor publicate de părțile terțe care îndeplinesc cerințele prevăzute în actele de punere în aplicare.

(4) Autoritatea de supraveghere a pieței poate conveni cu autoritatea de supraveghere a pieței dintr-un stat membru al Uniunii Europene ca ultima să efectueze încercările necesare.

(5) Autoritatea de supraveghere a pieței are dreptul să solicite operatorilor economici, iar aceștia au obligația să pună la dispoziția autorității, la cerere, copii ale documentelor, ale informațiilor și ale specificațiilor tehnice relevante și necesare pentru demonstrarea conformității produselor, în limitele responsabilităților care le revin potrivit prezentei legi.

(6) În cazul vehiculelor, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate omologate de tip, autoritatea de supraveghere a pieței ține cont în mod corespunzător de certificatele de conformitate, de mărcile de omologare de tip sau de certificatele de omologare de tip prezentate de operatorii economici.

(7) Autoritatea de supraveghere a pieței informează și atenționează utilizatorii privind riscurile identificate în legătură cu orice vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată, pentru a preveni sau a reduce riscul de vătămare sau de producere a daunelor.

(8) Autoritatea de supraveghere a pieței și operatorii economici au obligația să coopereze în privința prevenirii sau reducerii riscurilor provocate de vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate care au fost puse la dispoziție pe piață.

(9) În cazul în care decide să retragă de pe piață un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată, autoritatea de supraveghere a pieței informează operatorul economic vizat și autoritatea de omologare despre această decizie.

(10) Autoritatea de supraveghere a pieței este independentă și imparțială în exercitarea competențelor și a atribuțiilor, păstrând confidențialitatea în scopul protejării secretelor comerciale, sub rezerva obligațiilor:

a) de raportare, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

b) de publicare a informațiilor aplicabile prevăzute de lege, în vederea protejării intereselor utilizatorilor.

(11) Autoritatea de supraveghere a pieței cooperează și face schimb de informații care țin de competența sa și sunt relevante pentru exercitarea eficientă a funcțiilor și a atribuțiilor sale cu alte autorități publice naționale și, în cazurile prevăzute de prezenta lege, aplică sancțiuni.

(12) Autoritatea de supraveghere a pieței își poate coordona activitățile, poate coopera și partaja rezultatele respectivelor activități cu alte autorități de supraveghere a pieței din statele membre ale Uniunii Europene.

(13) Activitățile de supraveghere a pieței exercitate de autoritatea de supraveghere a pieței se realizează potrivit prezentei legi și, după caz, cu aplicarea cadrului normativ privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, în măsura în care acestea constituie control de stat.

Secțiunea a 2-a Obligațiile operatorilor economici

9

Articolul 9. Obligațiile producătorilor

(1) Producătorii se asigură că vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate pe care le-au fabricat și care sunt introduse pe piață au fost fabricate și omologate în conformitate cu cerințele prevăzute de prezenta lege și de actele normative pentru punerea în aplicare a acesteia.

(2) Producătorii sunt responsabili în fața autorității de omologare pentru întreg procesul de omologare și pentru asigurarea conformității producției, indiferent dacă aceștia sunt sau nu implicați direct în toate etapele fabricării vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate.

(3) În cazul omologării de tip în mai multe etape, producătorul este responsabil pentru omologarea și conformitatea producției sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate adăugate în cadrul etapei de completare a vehiculului de care se ocupă producătorul.

(4) Producătorii care modifică componentele, sistemele sau unitățile tehnice separate deja omologate în etapele anterioare sunt responsabili pentru omologarea de tip și conformitatea producției componentelor, a sistemelor sau a unităților tehnice separate modificate.

(5) Producătorii din etapa anterioară furnizează informații producătorilor din etapa ulterioară privind orice modificare care poate afecta omologarea de tip a unei componente, a unui sistem, a unei unități tehnice separate sau omologarea de tip a întregului vehicul. Informațiile sunt furnizate imediat după ce a fost acordată noua extindere a omologării de tip a întregului vehicul, dar nu mai târziu de data începerii producției vehiculului incomplet.

(6) Producătorii care modifică un vehicul incomplet, dacă această modificare conduce la clasificarea vehiculului în altă categorie și la modificarea cerințelor deja evaluate într-o etapă anterioară a omologării de tip, sunt obligați să asigure conformitatea cu cerințele aplicabile pentru categoria de vehicule din care face parte vehiculul modificat.

(7) În scopul omologării de tip, un producător stabilit în afara Republicii Moldova poate fi reprezentat în fața autorității de omologare de către:

a) reprezentantul său unic stabilit în Uniunea Europeană, desemnat în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă în domeniul omologării de tip; sau

b) un reprezentant desemnat în Republica Moldova, în condițiile prezentei legi.

(8) Producătorii stabilesc proceduri care garantează că producția de serie a vehiculelor, a sistemelor, a componentelor și a unităților tehnice separate rămâne în conformitate cu tipul omologat.

(9) Producătorii analizează reclamațiile pe care le primesc referitoare la riscuri, incidente suspectate sau probleme de neconformitate cu vehiculele, sistemele, componentele, unitățile tehnice separate, piesele și echipamentele pe care le-au introdus pe piață și țin evidența reclamațiilor, precum și informează distribuitorii și importatorii cu privire la acestea.

(10) Producătorii asigură indicarea denumirii sale și a datelor de contact prin documentația de omologare, certificatul de conformitate UE și alte documente oficiale prevăzute de prezenta lege. Pentru sisteme, componente și unități tehnice separate, aceste informații se indică, după caz, pe produs, pe ambalaj sau în documentul însoțitor.

(11) Producătorii se asigură că, pe toată perioada în care un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare și de transport nu afectează conformitatea cu cerințele prevăzute de prezenta lege.

10

Articolul 10. Obligațiile producătorilor cu privire la vehiculele și echipamentele lor neconforme sau care prezintă un risc grav

(1) Dacă un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament care au fost introduse pe piață sau puse în exploatare nu sunt în conformitate cu prezenta lege sau dacă omologarea de tip a fost acordată pe baza unor date incorecte, producătorul ia măsurile corective necesare pentru a restabili conformitatea vehiculului, sistemului, componentei, unității tehnice separate, piesei sau echipamentului, pentru a le retrage de pe piață sau, după caz, pentru a le rechema.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă vehiculul, sistemul, componenta, unitatea tehnică separată, piesa sau echipamentul introdus sau pus la dispoziție pe piață prezintă un risc grav, producătorul informează imediat autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței în legătură cu riscul și cu toate măsurile adoptate în privința acestuia.

(3) Producătorii păstrează și pun la dispoziția autorității de omologare:

a) în cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 1) – certificatele de omologare de tip și anexele acestora, precum și o copie a certificatelor de conformitate eliberate, pentru o perioadă de 10 ani după încetarea valabilității omologării de tip aplicabile în cazul unui vehicul și de 5 ani după încetarea valabilității omologării de tip aplicabile în cazul unui sistem, al unei componente sau al unei unități tehnice separate;

b) în cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2) – dosarul de omologare și o copie a certificatului de conformitate, pentru o perioadă de 10 ani de la introducerea pe piață a unui vehicul și de 5 ani după introducerea pe piață a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate.

(4) Producătorii au obligația să pună la dispoziția autorității de omologare sau a autorității de supraveghere a pieței, la cererea motivată a acestora, o copie a certificatului de omologare de tip sau a autorizației care demonstrează conformitatea vehiculului, a sistemului, a componentei, a unității tehnice separate, a piesei sau a echipamentului, în limba româna sau engleză.

(5) La cererea motivată a autorității de omologare sau a autorității de supraveghere a pieței, producătorii au obligația să coopereze cu autoritatea respectivă cu privire la orice măsură întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de vehiculul, sistemul, componenta, unitatea tehnică separată, piesa sau echipamentul pe care le-au pus la dispoziție pe piața Republicii Moldova.

11

Articolul 11. Obligațiile reprezentanților producătorului

(1) Reprezentantul producătorului îndeplinește sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător, care include cel puțin următoarele:

a) are acces la certificatul de omologare de tip și la anexele acestora, precum și la certificatul de conformitate în limba româna, pe care le pune la dispoziția autorității de omologare și la autoritatea de supraveghere a pieței pentru o perioadă de 10 ani după încetarea valabilității omologării de tip în cazul unui vehicul și de 5 ani după încetarea valabilității omologării de tip în cazul unui sistem, al unei componente sau al unei unități tehnice separate;

b) la cererea motivată, pune la dispoziția autorității de omologare toate informațiile și documentele necesare pentru a demonstra conformitatea fabricării vehiculului, a sistemului, a componentei sau a unității tehnice separate;

c) cooperează cu autoritatea de omologare și cu autoritatea de supraveghere a pieței, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscului grav prezentat de vehiculele, sistemele, componentele, unitățile tehnice separate, piesele sau echipamentele care fac obiectul mandatului său;

d) informează producătorul cu privire la reclamațiile și rapoartele referitoare la riscuri, incidente suspectate sau probleme de neconformitate care se referă la vehiculele, sistemele, componentele, unitățile tehnice separate, piesele sau echipamentele care fac obiectul mandatului respectiv;

e) are dreptul să își încheie mandatul fără suportarea penalizărilor în cazul în care producătorul acționează contrar obligațiilor care îi revin în temeiul prezentei legi.

(2) Reprezentantul producătorului care își încheie mandatul din motivul prevăzut la alin. (1) lit. e) are obligația să informeze autoritatea de omologare.

12

Articolul 12. Obligațiile importatorilor

(1) Importatorii introduc pe piață doar vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate conforme care fie au primit omologarea de tip, fie îndeplinesc cerințele pentru omologarea națională.

(2) Până la introducerea pe piață:

a) a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate omologate de tip, importatorul se asigură că acestea fac obiectul unui certificat de omologare de tip valabil și că sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată poartă marca de omologare de tip necesară;

b) a unui vehicul, importatorul se asigură că acesta este însoțit de certificatul de conformitate necesar.

(3) Dacă un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată nu respectă cerințele stabilite de prezenta lege și, în special, dacă nu corespunde omologării sale de tip, importatorii nu introduc pe piață, nu permit punerea în exploatare și nici înmatricularea vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate până când conformitatea nu este asigurată.

(4) Importatorul informează producătorul și autoritatea de supraveghere a pieței în cazul în care un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament prezintă un risc grav. În cazul vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate omologate de tip, importatorii informează în această privință și autoritatea de omologare care a acordat omologarea de tip.

(5) Importatorii indică pe vehicul, componentă, pe unitatea tehnică separată, pe piesă sau echipamente numele, denumirea comercială înregistrată sau marca comercială înregistrată, precum și adresa la care pot fi contactați. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indicația se face pe ambalaj sau într-un document care însoțește componenta sau unitatea tehnică separată, piesa sau echipamentele.

(6) Importatorii se asigură că vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată este însoțit/însoțită de instrucțiunile și informațiile prevăzute la art. 56, în limba română.

(7) Pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, importatorii păstrează un registru de reclamații și rechemări referitoare la vehicule, sisteme, componente, unități tehnice separate, piese și echipamente pe care le-au introdus pe piață și informează distribuitorii cu privire la reclamațiile și/sau rechemările efectuate referitoare la riscuri, incidente suspectate sau probleme de neconformitate legate de vehiculele, sistemele, componentele, unitățile tehnice separate, piesele sau echipamentele pe care le-au introdus pe piață.

(8) Importatorii se asigură că, pe toată perioada în care un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare și de transport nu afectează conformitatea cu cerințele prevăzute de prezenta lege.

13

Articolul 13. Obligațiile importatorilor cu privire la vehiculele și echipamentele lor neconforme sau care prezintă un risc grav

(1) Dacă în urma verificărilor se constată că un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament care a fost introdus/introdusă pe piața Republicii Moldova de către un importator nu este în conformitate cu prevederile prezentei legi, importatorul ia măsurile corective necesare pentru restabilirea conformității vehiculului, sistemului, componentei, unității tehnice separate, piesei sau echipamentului, sub supravegherea producătorului, pentru retragerea de pe piață sau pentru rechemare, după caz. Importatorul informează, de asemenea, producătorul și autoritatea de omologare care a acordat omologarea de tip.

(2) Dacă în urma verificărilor se constată că un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament care a fost introdus pe piața Republicii Moldova prezintă un risc grav, importatorii informează imediat și pun la dispoziția autorității de omologare și a autorității de supraveghere a pieței toate informațiile necesare în privința riscului respectiv, precum și informează producătorul.

(3) Suplimentar la acțiunile întreprinse conform alin. (2), importatorii informează autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței cu privire la:

a) măsurile întreprinse de către importator, punând la dispoziție toate informațiile necesare, în special în legătură cu riscul grav;

b) toate măsurile întreprinse de către producător, însoțite de toate informațiile necesare.

(4) Importatorii au obligația să păstreze și, la cerere, să pună la dispoziția autorității de omologare și/sau a autorității de supraveghere a pieței:

a) în cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 1) – o copie a certificatului de omologare de tip și a anexelor la acesta, pentru o perioadă de 10 ani după încetarea valabilității omologării de tip în cazul unui vehicul și de 5 ani după încetarea valabilității omologării de tip în cazul unui sistem, al unei componente sau al unei unități tehnice separate;

b) în cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2) – o copie a certificatului de conformitate, pentru o perioadă de 10 ani de la introducerea pe piață a vehiculului și de 5 ani de la introducerea pe piață a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate.

(5) La cererea motivată a autorităților prevăzute la alin. (4), importatorul pune la dispoziția acestora, în termenul indicat în cerere, informațiile și documentele necesare pentru a demonstra conformitatea vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate. Termenul indicat în cerere nu poate fi mai mic de 10 zile lucrătoare, cu excepția cazului în care se constată existența unui risc grav. Dacă documentele sau informațiile solicitate nu se află în posesia sa, importatorul solicită producătorului furnizarea acestora în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepționării cererii și le transmite autorităților în termen de 3 zile lucrătoare de la data obținerii. Documentele și informațiile se prezintă în limba română sau în limba engleză.

14

Articolul 14. Obligațiile distribuitorilor

(1) Înainte de punerea la dispoziție pe piața Republicii Moldova a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate, distribuitorii se asigură că:

a) acționează în conformitate cu cerințele prezentei legi;

b) vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată poartă plăcuța producătorului sau marca de omologare de tip necesară;

c) vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată este însoțit/însoțită de documentele necesare și de instrucțiunile și informațiile privind siguranța, prevăzute la art. 56, în limba română;

d) producătorul și importatorul au respectat dispozițiile art. 9 alin. (11) și ale art. 12 alin. (5).

(2) Distribuitorii informează imediat producătorul cu privire la toate reclamațiile pe care le primesc referitoare la riscuri, incidente suspectate sau probleme de neconformitate legate de vehiculele, sistemele, componentele, unitățile tehnice separate, piesele sau echipamentele pe care le-au pus la dispoziție pe piața Republicii Moldova.

(3) Distribuitorii se asigură că, pe toată perioada în care un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare și de transport nu afectează conformitatea cu cerințele prevăzute de prezenta lege.

15

Articolul 15. Obligațiile distribuitorilor cu privire la vehiculele și echipamentele lor neconforme sau care prezintă un risc grav

(1) Dacă în urma verificărilor se constată că un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament nu este conform/conformă cu cerințele din prezenta lege, distribuitorii informează în acest sens producătorul, importatorul și autoritatea de omologare care a acordat omologarea de tip și nu le pun la dispoziție pe piața Republicii Moldova, nu le înmatriculează și nici nu le pun în exploatare până când conformitatea nu este asigurată.

(2) Dacă în urma verificărilor se constată că un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament puse la dispoziție pe piața Republicii Moldova de către distribuitori nu este în conformitate cu prezenta lege, aceștia au obligația de a informa:

a) producătorul sau reprezentantul producătorului pentru a se asigura că se întreprind măsurile corective necesare, potrivit prezentei legi, pentru a restabili conformitatea vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate ori pentru a le rechema, dacă este cazul;

b) importatorul;

c) autoritatea de omologare care a acordat omologarea de tip.

(3) Dacă în urma verificărilor se constată că un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament pus pe piața Republicii Moldova prezintă un risc grav, distribuitorii informează imediat despre acest fapt producătorul, importatorul, autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței și pune la dispoziția lor toate informațiile detaliate cu privire la riscul grav vizat și la toate măsurile întreprinse, cu descrierea tuturor măsurilor întreprinse de către producător.

(4) La cererea motivată a autorității de omologare și/sau a autorității de supraveghere a pieței, distribuitorii cooperează cu autoritățile în privința punerii la dispoziție a informațiilor cu privire la toate măsurile întreprinse în vederea eliminării riscurilor prezentate de vehiculul, sistemul, componenta, unitatea tehnică separată, piesa sau echipamentul pe care aceștia le-au pus la dispoziție pe piață, inclusiv a informațiilor specificate la art. 9 alin. (6).

16

Articolul 16. Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

În sensul prezentei legi, importatorul sau distribuitorul este considerat producător și i se aplică obligațiile producătorilor, corespunzător rolului și responsabilităților acestora în lanțul de introducere și punere la dispoziție pe piață, în următoarele cazuri:

a) atunci când importatorul sau distribuitorul pune la dispoziție pe piață sau este responsabil pentru punerea în exploatare a unui vehicul, a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate în numele său sau al mărcii sale comerciale sau atunci când modifică un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată în așa fel încât vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată nu mai este în conformitate cu cerințele aplicabile; sau

b) atunci când importatorul sau distribuitorul pune la dispoziție pe piață sau este responsabil pentru punerea în exploatare a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate pe baza unei omologări ONU de tip acordate pentru un producător din afara Republicii Moldova și în lipsa unui reprezentant autorizat al producătorului pe teritoriul Republicii Moldova.

17

Articolul 17. Identificarea operatorilor economici

Operatorii economici, la solicitare, pun la dispoziția autorității de omologare și/sau a autorității de supraveghere a pieței, pentru o perioadă de 10 ani de la introducerea pe piață a unui vehicul și de 5 ani de la introducerea pe piață a unui sistem, a unei componente, a unei unități tehnice separate, a unei piese sau a unui echipament, datele de identificare ale oricărui operator economic:

a) care le-a furnizat un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament;

b) căruia i-au furnizat un vehicul, un sistem, o componentă, o unitate tehnică separată, o piesă sau un echipament.

Capitolul III PROCEDURI PENTRU OMOLOGAREA DE TIP

18

Articolul 18. Proceduri pentru omologarea națională de tip

(1) La depunerea unei cereri de omologare de tip pentru întregul vehicul, producătorul poate alege una dintre următoarele proceduri:

a) omologarea de tip în etape succesive;

b) omologarea de tip într-o singură etapă;

c) omologarea de tip mixtă.

(2) La depunerea unei cereri de omologare de tip pentru un vehicul incomplet sau completat, producătorul poate alege o omologare de tip în mai multe etape. În cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), omologarea de tip în mai multe etape se aplică doar vehiculelor din subcategoriile L2e-U, L4e, L5e-B, L6e-BU și L7e-CU.

(3) Pentru omologarea de tip a unui sistem, omologarea de tip a unei componente și omologarea de tip a unei unități tehnice separate se aplică doar omologarea de tip într-o singură etapă.

(4) Omologarea de tip în mai multe etape:

a) este acordată unui tip de vehicul incomplet sau completat care, având în vedere stadiul de completare a vehiculului, este în conformitate cu datele din dosarul informativ prevăzut la art. 20;

b) este aplicată vehiculelor complete care au fost transformate sau modificate de un alt producător după completarea lor.

(5) Omologarea de tip pentru ultima etapă a completării se acordă numai după ce autoritatea de omologare a verificat dacă tipul de vehicul omologat în etapa finală este conform, în momentul omologării, cu toate cerințele tehnice aplicabile.

(6) Verificarea prevăzută la alin. (5) include analiza documentelor referitoare la toate cerințele stabilite de omologarea de tip a unui tip de vehicul incomplet acordată pe parcursul procedurii în mai multe etape, inclusiv dacă omologarea de tip a fost acordată pentru o categorie diferită de vehicul.

(7) Alegerea procedurii pentru omologarea de tip prevăzută la alin. (1) nu aduce atingere cerințelor aplicabile pe care tipul de vehicul omologat trebuie să le îndeplinească la momentul acordării omologării de tip pentru întregul vehicul.

(8) Omologarea de tip în mai multe etape poate fi utilizată de către un singur producător, cu condiția ca aceasta să nu fie utilizată pentru a eluda cerințele aplicabile vehiculelor produse într-o singură etapă.

(9) Vehiculele produse de un singur producător nu sunt considerate a fi produse în mai multe etape în sensul art. 39 și 46.

19

Articolul 19. Cererea de omologare de tip

(1) Producătorul prezintă autorității de omologare o cerere însoțită de dosarul informativ.

(2) Pentru un anumit tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată se poate prezenta o singură cerere.

(3) Nu se poate prezenta o nouă cerere în Republica Moldova în ceea ce privește același tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată în cazul în care:

a) o autoritate de omologare dintr-un stat membru al Uniunii Europene a refuzat să acorde o omologare de tip pentru tipul respectiv;

b) o autoritate de omologare dintr-un stat membru al Uniunii Europene a retras omologarea de tip pentru tipul respectiv;

c) producătorul a retras o cerere de omologare de tip pentru tipul respectiv.

(4) Autoritatea de omologare respinge cererea de omologare de tip în cazul în care aceasta vizează:

a) un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată cu o desemnare de tip diferită față de cea dintr-o cerere anterioară, dacă modificările prezentate sunt insuficiente pentru a constitui un tip nou;

b) modificarea unei cereri de omologare anterioare, în cazul în care modificările operate nu justifică constituirea unui tip nou.

(5) O cerere de omologare de tip a unui anumit tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată include o declarație a producătorului prin care se certifică, în conformitate cu alin. (3), că:

a) producătorul nu a solicitat o omologare de tip pentru același tip de la nicio altă autoritate de omologare și nicio altă autoritate de omologare nu a acordat producătorului o astfel de omologare;

b) nicio autoritate de omologare nu a refuzat să acorde omologarea de tip tipului respectiv;

c) nicio autoritate de omologare nu a retras omologarea de tip pentru tipul respectiv;

d) producătorul nu a retras o cerere pentru omologare de tip a tipului respectiv.

(6) Pentru fiecare tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată care urmează a fi omologată se prezintă o cerere separată.

20

Articolul 20. Dosarul informativ

(1) Solicitantul prezintă autorității de omologare un dosar informativ, care conține următoarele:

a) o fișă de informații, elaborată în conformitate cu modelul aprobat de autoritatea de omologare/organul central de specialitate din domeniul transporturilor, pentru omologarea de tip într-o singură etapă, omologarea de tip mixtă a întregului vehicul, omologarea de tip în etape succesive a întregului vehicul și omologarea de tip a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate;

b) setul complet de date, desene, fotografii și alte informații relevante;

c) pentru vehicule, indicarea procedurii sau procedurilor alese în conformitate cu art. 18 alin. (1);

d) orice informație suplimentară prevăzută expres de lege sau de actele de implementare și solicitată de autoritatea de omologare în contextul procedurii de omologare de tip.

(2) Fișa de informații menționată la alin. (1) lit. a) pentru omologarea de tip a întregului vehicul conține un set complet de informații privind caracteristicile tipului de vehicul care sunt necesare autorității de omologare pentru a identifica tipul de vehicul și pentru a desfășura procedura de omologare de tip în mod adecvat.

(3) Producătorul prezintă dosarul informativ autorității de omologare în unul din următoarele formate:

a) în format electronic semnat cu semnătură electronică;

b) pe suport de hârtie semnat olograf.

(4) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor stabilește modelul fișei de informații și părțile dosarului informativ, precum și formatul electronic prevăzut la alin. (3).

21

Articolul 21. Informații suplimentare la cererea pentru omologare de tip

(1) O cerere de omologare de tip în etape succesive conține, pe lângă dosarul informativ prevăzut la art. 20, setul complet de certificate de omologare de tip sau de certificate de omologare ONU de tip și anexele la acestea care sunt necesare în temeiul actelor de punere în aplicare a prezentei legi.

(2) În sensul alin. (1), în cazul omologării de tip a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate, autoritatea de omologare are acces la dosarul informativ și la certificatele de omologare de tip, precum și la anexele la acestea, până în momentul luării deciziei în privința acordării sau refuzului de acordare a omologării de tip a întregului vehicul.

(3) Cererea de omologare de tip într-o singură etapă este însoțită de dosarul informativ.

(4) O cerere de omologare de tip mixtă conține, pe lângă dosarul informativ, certificatele de omologare de tip eliberate conform cerințelor Uniunii Europene sau ale regulamentelor ONU, precum și anexele la acestea, necesare în temeiul actelor normative de punere în aplicare a prezentei legi.

(5) Prin derogare de la alin. (4), în cazul sistemelor pentru care nu a fost prezentat niciun certificat de omologare UE de tip sau niciun certificat de omologare ONU de tip, cererea trebuie să conțină suplimentar:

a) informațiile tehnice necesare pentru omologarea sistemelor respective în cadrul procedurii de omologare a vehiculului;

b) un raport de încercare, eliberat de un serviciu tehnic desemnat, care să ateste conformitatea sistemului cu cerințele tehnice aplicabile, înlocuind astfel certificatul de omologare de tip.

(6) O cerere de omologare de tip în mai multe etape conține cel puțin următoarele informații:

1) în prima etapă, acele părți ale dosarului informativ și acele certificate de omologare de tip sau certificate de omologare ONU de tip ori, dacă este cazul, rapoarte de încercare care sunt relevante pentru stadiul de completare a vehiculului de bază;

2) în cea de a doua etapă și în etapele ulterioare:

a) acele părți ale dosarului informativ și acele certificate de omologare de tip sau certificate de omologare ONU de tip care sunt relevante pentru stadiul de completare curent;

b) o copie a certificatului de omologare de tip a întregului vehicul acordat în stadiul anterior de fabricație a vehiculului;

c) detalii complete privind orice modificare sau completare adusă vehiculului de producător.

(7) În cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), cererea de omologare de tip în mai multe etape este însoțită de dosarul informativ, precum și de setul complet de certificate de omologare de tip necesare.

(8) În cazul omologării de tip în mai multe etape a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate, autoritatea de omologare are acces la dosarul informativ corespunzător până în momentul acordării sau al refuzului omologării.

(9) Informațiile prevăzute la alin. (6) se prezintă în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (4).

(10) Autoritatea de omologare și serviciile tehnice pot solicita producătorului, printr-o cerere motivată, să furnizeze informații și clarificări tehnice strict legate de documentele deja depuse, conform listei oficiale a actelor necesare pentru dosarul de omologare, în măsura în care acestea sunt necesare pentru verificarea conformității și pentru aplicarea cerințelor privind încercările prevăzute de lege sau pentru facilitarea efectuării acestora. Solicitările nu pot avea ca efect introducerea unor cerințe noi și nici extinderea dosarului de omologare.

Capitolul IV DESFĂȘURAREA PROCEDURILOR PENTRU OMOLOGAREA DE TIP

22

Articolul 22. Dispoziții generale privind procedurile pentru omologarea de tip

(1) Pentru fiecare tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată poate fi acordată doar o singură omologare de tip.

(2) Autoritatea de omologare acordă omologarea de tip numai după ce verifică conformitatea aranjamentelor de producție prevăzute la art. 29 și îndeplinirea cerințelor aplicabile de către vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată în cauză.

(3) Autoritatea de omologare care a primit o cerere în conformitate cu art. 19 acordă o omologare națională de tip doar după ce verifică corespunderea cu cerințele stabilite de prezenta lege.

(4) Autoritatea de omologare pregătește un dosar de omologare, care constă în:

a) dosarul informativ prevăzut la art. 20;

b) rapoarte de încercare;

c) celelalte documente adăugate la dosarul informativ de către serviciul tehnic sau de către autoritatea de omologare în îndeplinirea atribuțiilor lor conform prezentei legi.

(5) Dosarul de omologare poate fi păstrat în format electronic. Acesta include un cuprins care precizează clar toate paginile și formatul fiecărui document și care înregistrează în ordine cronologică orice modificare a omologării naționale de tip. Autoritatea de omologare păstrează dosarul de omologare timp de 10 ani după încetarea valabilității omologării de tip în cauză.

(6) Autoritatea de omologare refuză acordarea unei omologări de tip în cazul în care constată că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată care, deși este conformă cu cerințele aplicabile, prezintă totuși un risc grav pentru siguranță sau poate dăuna în mod grav mediului înconjurător ori sănătății publice.

(7) În cazul prevăzut la alin. (6), autoritatea de omologare poate trimite, la solicitarea autorităților de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene, un dosar detaliat în care explică motivele deciziei sale și prezintă argumente în sprijinul constatărilor sale.

(8) În conformitate cu art. 18 alin. (5), în cazul procedurilor de omologare de tip în etape succesive, mixtă și în mai multe etape, autoritatea de omologare refuză acordarea unei omologări de tip în cazul în care constată că sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate nu sunt conforme cu cerințele prevăzute de prezenta lege.

(9) Autoritatea de omologare poate informa autoritățile de omologare din statele care au acordat omologări de tip sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate, în cazul survenirii prevederilor alin. (8).

(10) Autoritatea de omologare poate prezenta, la solicitarea autorităților de omologare din statele membre ale Uniunii Europene, în formă de fișiere electronice securizate, informații despre omologările de tip pe care le-a acordat, modificat, refuzat sau retras.

23

Articolul 23. Notificarea privind omologarea de tip

(1) La emiterea sau modificarea certificatului de omologare național de tip, autoritatea de omologare pune la dispoziția autorității de supraveghere a pieței o copie a certificatului de omologare de tip pentru fiecare tip de vehicul, sistem, componentă și unitate tehnică separată pentru care s-a acordat o omologare de tip, precum și anexele la aceasta, inclusiv rapoartele de încercare prevăzute la art. 26.

(2) Autoritatea de omologare informează fără întârziere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, autoritățile de omologare din statele membre ale Uniunii Europene despre refuzul acordării sau despre retragerea oricărei omologări naționale de tip, precizând motivele deciziei sale.

24

Articolul 24. Certificatul de omologare de tip

(1) Certificatul de omologare de tip conține următoarele anexe:

a) dosarul de omologare prevăzut la art. 22 alin. (4);

b) rapoartele de încercare prevăzute la art. 26, în cazul omologării de tip a unui sistem, a unei componente sau a unei unități tehnice separate, ori fișa rezultatelor încercărilor, în cazul omologării de tip a întregului vehicul;

c) în cazul omologării de tip a întregului vehicul, numele și specimenul de semnătură ale persoanei sau persoanelor autorizate să semneze certificatele de conformitate și o declarație privind funcția lor în cadrul persoanei juridice;

d) în cazul omologării de tip a întregului vehicul, un specimen completat al certificatului de conformitate pentru acel tip de vehicul.

(2) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor stabilește modelul pentru certificatul de omologare de tip, pentru sistemul de numerotare și pentru fișa rezultatelor încercărilor, inclusiv formatele electronice aplicabile.

(3) Pentru fiecare tip de vehicul, sistem, componentă și unitate tehnică separată, autoritatea de omologare efectuează următoarele operații:

a) completează toate secțiunile relevante ale certificatului de omologare național de tip, inclusiv anexele acestuia;

b) redactează descrierea dosarului de omologare conform prevederilor art. 22 alin. (4);

c) emite producătorului certificatul de omologare de tip completat și anexele acestuia.

(4) În cazul omologării de tip a cărei perioadă de valabilitate a fost limitată sau cu privire la care anumite dispoziții din prezenta lege nu se aplică, certificatul de omologare de tip precizează restricțiile respective sau dispozițiile relevante care nu se aplică.

(5) În cazul în care producătorul unui vehicul optează pentru procedura de omologare de tip mixtă, autoritatea de omologare completează dosarul de omologare, cu menționarea rapoartelor de încercare, în cazul sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate pentru care nu a fost emis niciun certificat de omologare național de tip.

(6) În sensul alin. (5), autoritatea de omologare identifică exact în dosarul de omologare cerințele tehnice din actele de reglementare pentru care a fost încercat vehiculul.

(7) În cazul în care producătorul unui vehicul optează pentru procedura de omologare de tip într-o singură etapă, autoritatea de omologare anexează la certificatul de omologare de tip o listă a actelor de reglementare relevante în conformitate cu modelul aprobat.

25

Articolul 25. Dispoziții speciale privind omologările de tip pentru sisteme, componente și unități tehnice separate

(1) O omologare de tip se acordă pentru un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată care este în conformitate cu datele din dosarul informativ și care îndeplinește cerințele tehnice specificate în actele de punere în aplicare a prezentei legi.

(2) În cazul în care componentele sau unitățile tehnice separate, indiferent dacă sunt sau nu destinate reparațiilor, service-ului sau întreținerii, fac la rândul lor obiectul unei omologări de tip de sistem pentru un vehicul, nu este necesară omologarea de tip suplimentară a componentelor sau unităților tehnice separate, dacă nu se prevede o astfel de omologare de tip în actele de punere în aplicare a prezentei legi.

(3) În cazul în care o componentă sau o unitate tehnică separată își îndeplinește funcția sau prezintă o caracteristică specifică numai împreună cu alte părți ale vehiculului, iar din acest motiv conformitatea poate fi verificată numai în situația în care componenta sau unitatea tehnică separată respectivă funcționează împreună cu părțile respective ale vehiculului, domeniul de aplicare al omologării naționale de tip pentru componenta sau unitatea tehnică separată este limitat în consecință.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), certificatul de omologare de tip specifică orice restricții de utilizare a componentei sau a unității tehnice separate și precizează condițiile speciale de instalare a respectivei componente sau unități tehnice separate pe un vehicul.

(5) În cazul în care componenta sau unitatea tehnică separată prevăzută la alin. (3) și (4) este instalată pe un vehicul, autoritatea de omologare verifică, în momentul omologării vehiculului, respectarea de către componenta sau unitatea tehnică separată a tuturor restricțiilor de utilizare aplicabile privind utilizarea sau condițiile de instalare.

26

Articolul 26. Încercările necesare pentru omologarea de tip

(1) Pentru acordarea omologărilor naționale de tip, autoritatea de omologare verifică conformitatea cu cerințele prezentei legi prin intermediul unor încercări adecvate efectuate de serviciile tehnice desemnate.

(2) Elementele fundamentale ale testelor, inclusiv cerințele tehnice pentru care s-a verificat conformitatea prin încercări, se înregistrează într-un raport de încercare.

(3) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă actele de stabilire a formatului rapoartelor de încercare.

(4) Producătorul pune la dispoziția autorității de omologare și furnizează serviciilor tehnice vehiculele, sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate necesare în temeiul actelor de punere în aplicare a prezentei legi, pentru efectuarea încercărilor prevăzute.

(5) Sunt efectuate acele încercări ale vehiculelor, ale sistemelor, ale componentelor și ale unităților tehnice separate care sunt necesare și reprezentative pentru tipul care urmează a fi omologat.

(6) În cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), producătorul poate selecta, de comun acord cu autoritatea de omologare, un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată care, deși nu este reprezentativă pentru tipul care urmează a fi omologat, întrunește mai multe dintre cele mai nefavorabile caracteristici din punctul de vedere al nivelului de performanță prevăzut.

(7) La selectarea prevăzută în alin. (6) pot fi folosite metode de încercare virtuale pentru a facilita luarea deciziilor în timpul procesului de selecție.

(8) În cazul în care pentru parametrii și condițiile folosite pentru efectuarea încercărilor adecvate menționate la alin. (1) se prevede o gamă de valori, serviciile tehnice pot alege orice valoare din gama respectivă.

(9) La cererea producătorului și cu acordul autorității de omologare, pot fi folosite metode de încercare virtuale, în conformitate cu prevederile actelor de punere în aplicare a prezentei legi, ca alternative la încercările necesare.

27

Articolul 27. Măsuri privind conformitatea producției

(1) Autoritatea de omologare care acordă o omologare de tip întreprinde măsurile necesare pentru a verifica dacă producătorul fabrică vehiculele, sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate în conformitate cu tipul omologat.

(2) Măsurile indicate la alin. (1) pot fi întreprinse, în caz de necesitate, în cooperare cu autoritățile de omologare din state membre ale Uniunii Europene.

(3) Pentru a verifica dacă un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată este conform/conformă tipului omologat, autoritatea de omologare ia măsurile necesare pentru a efectua verificările și încercările pe eșantioane prelevate la sediul producătorului, inclusiv la unitățile de producție ale acestuia, care sunt necesare pentru omologarea de tip.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), autoritatea de omologare întreprinde măsurile necesare pentru a efectua verificările corespunzătoare sau încercări cu frecvența prevăzută în actele de punere în aplicare a prezentei legi.

(5) În cazul omologării de tip, autoritatea de omologare întreprinde măsurile necesare pentru a verifica dacă producătorul respectă obligațiile prevăzute în actele de punere în aplicare a prezentei legi, în special dacă, în scopul respectării respectivelor obligații, producătorul a modificat sau a completat informațiile privind OBD-urile vehiculelor și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.

(6) În cazurile în care autoritatea de omologare, după acordarea omologării de tip, stabilește că producătorul nu mai produce vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate în conformitate cu tipul omologat ori cu cerințele prezentei legi sau stabilește că certificatele de conformitate nu mai sunt conforme cu prevederile art. 34 și 35 chiar dacă producția continuă, aceasta face demersurile necesare și se asigura că producătorul respectă și se conformează măsurilor de asigurare a conformității producției sau, în caz contrar, poate aplica măsuri restrictive necesare în conformitate cu prevederile actelor de punere în aplicare a prezentei legi, inclusiv retragerea omologării de tip.

28

Articolul 28. Finanțarea activităților de omologare

(1) Serviciile de omologare și de desemnare a serviciilor tehnice sunt prestate contra cost de autoritatea de omologare în condițiile alin. (5).

(2) Activitatea autorității de supraveghere a pieței este finanțată din contul și în limita alocată în acest scop din bugetul de stat.

(3) Serviciile tehnice care solicită desemnarea plătesc tarifele stabilite în condițiile alin. (5). Tarifele se stabilesc luând în calcul necesitatea acoperirii costurilor aferente evaluării, desemnării și monitorizării respectivelor servicii tehnice.

(4) Veniturile obținute din tarifele prevăzute la alin. (1) și (3) se încasează de către autoritatea de omologare. Modul de stabilire, încasare și utilizare a acestor venituri se aplică în conformitate cu prevederile Legii nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice și cu legislația aplicabilă.

(5) Metodologia de calculare a tarifelor prevăzute în prezentul articol se aprobă de către Guvern, iar nomenclatorul serviciilor și mărimea tarifelor se stabilesc în condițiile Legii nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice și ale Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

Capitolul V MODIFICĂRILE ȘI VALABILITATEA OMOLOGĂRILOR DE TIP

Secțiunea 1 Modificările omologării de tip pentru vehiculele din categoriile M, N și O

29

Articolul 29. Modificările omologării de tip

(1) Producătorul informează autoritatea de omologare, în cazul omologării de tip, cu privire la orice modificare a datelor din dosarul de omologare, inclusiv orice schimbare în dosarul cu documentația extinsă în temeiul actelor de punere în aplicare a prezentei legi.

(2) Autoritatea de omologare:

a) decide dacă schimbarea prevăzută la alin. (1) necesită o modificare, sub forma unei revizuiri sau a unei extinderi a omologării naționale de tip, în conformitate cu art. 30, sau dacă respectiva schimbare necesită o nouă omologare de tip;

b) în cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2), poate decide, în urma consultării cu producătorul, necesitatea acordării unei noi omologări de tip.

(3) În cazul în care autoritatea de omologare constată că o modificare necesită repetarea inspecțiilor sau a încercărilor, aceasta informează producătorul despre acest fapt.

(4) În cazul în care autoritatea de omologare constată, pe baza inspecțiilor sau a încercărilor prevăzute la alin. (3), că sunt îndeplinite în continuare cerințele pentru omologarea de tip, se aplică procedurile prevăzute la art. 30.

(5) În cazul în care autoritatea de omologare are temei să constate că modificările în ceea ce privește datele din dosarul de omologare nu pot fi acoperite de o extindere a omologării de tip existente, aceasta refuză să modifice omologarea de tip și dispune solicitarea de către producător a unei noi omologări de tip.

30

Articolul 30. Revizuirile și extinderile omologărilor de tip

(1) O modificare este considerată o revizuire în cazul în care autoritatea de omologare constată că, în pofida modificării datelor din dosarul de omologare, respectivul tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată îndeplinește în continuare cerințele aplicabile pentru tipul respectiv și că, prin urmare, nu este necesară repetarea inspecției sau a încercării.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea de omologare:

a) emite paginile revizuite din dosarul de omologare, după caz marcând fiecare pagină revizuită pentru a indica în mod clar natura modificării și data noii emiteri; sau

b) emite o versiune actualizată și consolidată a dosarului de omologare, însoțită de o descriere detaliată a modificărilor.

(3) Modificarea este considerată o extindere atunci când autoritatea de omologare are temei să constate că datele din dosarul de omologare au fost modificate și în oricare dintre următoarele situații:

a) sunt necesare noi inspecții sau încercări pentru a verifica respectarea în continuare a cerințelor pe care s-a bazat actuala omologare de tip;

b) a fost modificată oricare dintre informațiile din certificatul de omologare de tip, cu excepția anexelor acestuia; sau

c) pentru tipul omologat de vehicul, de sistem, de componentă sau de unitate tehnică separată intră în vigoare noi cerințe.

(4) În cazul unei extinderi conform prevederilor alin. (3), autoritatea de omologare emite un certificat de omologare național de tip actualizat, care:

a) este însoțit de un număr de extindere și include extinderile succesive deja acordate;

b) specifică în mod clar motivul extinderii și data noii emiteri;

c) prevede durata de valabilitate, dacă este aplicabilă.

(5) Ori de câte ori sunt emise pagini modificate ale dosarului de omologare sau o versiune consolidată și actualizată a acestuia, descrierea dosarului de omologare este modificată în consecință, astfel încât să indice data celei mai recente extinderi sau revizuiri sau data celei mai recente consolidări a versiunii actualizate.

(6) Nu este necesară nicio extindere a omologării de tip a unui tip de vehicul în cazul în care noile cerințe prevăzute la alin. (3) lit. c) sunt, din punct de vedere tehnic, irelevante pentru tipul de vehicul respectiv sau se referă la alte categorii de vehicule decât cea din care face parte tipul în cauză.

31

Articolul 31. Valabilitatea omologării de tip

(1) Omologarea de tip se acordă:

a) conform termenelor stabilite la alin. (2) pentru vehiculele prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 1);

b) pe durată nelimitată pentru vehiculele prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2).

(2) La 7 ani de la ultima actualizare a dosarului de omologare în cazul unui certificat de omologare națională de tip a întregului vehicul pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 și la 10 ani pentru vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3 și O, autoritatea de omologare verifică dacă tipul de vehicul respectă toate actele de reglementare care sunt relevante pentru tipul respectiv.

(3) În cazul în care autoritatea de omologare efectuează verificarea prevăzută la alin. (2), nu este necesar ca încercările prevăzute la art. 26 să fie repetate.

(4) Omologarea națională de tip își încetează valabilitatea în oricare dintre următoarele cazuri:

a) în cazul în care pentru tipul omologat de vehicul, de sistem, de componentă sau de unitate tehnică separată devin obligatorii noi cerințe pentru punerea la dispoziție pe piață, înmatriculare sau punerea în exploatare, iar omologarea națională de tip nu poate fi extinsă din motivele prevăzute la art. 30 alin. (3) lit. c);

b) în cazul în care o verificare efectuată în conformitate cu alin. (1) și (2) constată că vehiculul nu respectă toate actele de reglementare care sunt relevante pentru tipul respectiv;

c) în cazul în care producția de vehicule în conformitate cu tipul omologat de vehicul este oprită definitiv în mod voluntar, fapt considerat a surveni atunci când niciun vehicul de tipul în cauză nu a fost fabricat în cei doi ani precedenți; cu toate acestea, astfel de omologări de tip își mențin valabilitatea în scopul înmatriculării sau al punerii în exploatare atât timp cât nu se aplică lit. a);

d) în cazul în care omologarea națională de tip a fost retrasă în conformitate cu art. 27 alin. (6);

e) în cazul în care valabilitatea certificatului de omologare națională de tip expiră din cauza unor motive și restricții prevăzute la art. 37 alin. (8);

f) în cazul în care omologarea de tip s-a dovedit a fi bazată pe declarații false, rezultate falsificate ale încercării sau în cazul în care nu au fost dezvăluite date care ar fi condus la refuzul de a acorda omologarea de tip.

(5) În cazul în care omologarea de tip a întregului vehicul pentru o singură variantă a unui tip de vehicul sau pentru o singură versiune a unei variante își încetează valabilitatea, omologarea de tip a întregului vehicul pentru tipul de vehicul respectiv își încetează valabilitatea doar în privința variantei sau versiunii respective.

(6) În cazul în care producția unui anumit tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată este oprită definitiv, producătorul notifică de îndată acest fapt autorității de omologare care a acordat omologarea națională de tip respectivă.

(7) În termen de o lună de la primirea notificării prevăzute la alin. (6), autoritatea de omologare informează autoritățile de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene.

(8) În cazul în care un certificat de omologare de tip este pe cale să își înceteze valabilitatea, producătorul este obligat să notifice autoritatea de omologare despre acest fapt.

(9) La primirea notificării efectuate de producător conform alin. (8), autoritatea de omologare comunică autorităților de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene toate informațiile relevante pentru punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate, după caz.

(10) În ceea ce privește vehiculele, comunicarea prevăzută la alin. (9) precizează data la care a fost fabricat ultimul vehicul produs și numărul de identificare (VIN) al acestuia.

Secțiunea a 2-a Modificările omologării de tip pentru vehiculele din categoria L

32

Articolul 32. Modificările omologării de tip pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri

(1) În cazul unei extinderi, autoritatea de omologare actualizează toate secțiunile relevante din certificatul de omologare de tip, anexele acestuia și descrierea dosarului de omologare, certificatul actualizat și anexele lui fiind puse la dispoziția solicitantului în termen optim.

(2) În cazul unei revizuiri, documentele revizuite sau, după caz, versiunea consolidată sau actualizată, inclusiv descrierea revizuită a dosarului de omologare, sunt puse în termen optim la dispoziția solicitantului de către autoritatea de omologare.

(3) Autoritatea de omologare notifică, la solicitarea autorităților de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene, orice modificare adusă omologărilor de tip.

33

Articolul 33. Punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor

(1) Fără a aduce atingere art. 43 și 44, vehiculele pentru care omologarea de tip a întregului vehicul este obligatorie sau pentru care producătorul a obținut o astfel de omologare de tip în temeiul prezentei legi se pun la dispoziție pe piață, se înmatriculează sau sunt puse în exploatare dacă sunt însoțite de un certificat de conformitate eliberat în conformitate cu prevederile art. 36.

(2) În cazul în care vehiculele prevăzute la alin. (1) sunt incomplete, punerea la dispoziție pe piață a acestora este permisă, dar autoritatea competentă pentru înmatricularea vehiculelor din Republica Moldova refuză înmatricularea unor astfel de vehicule.

Capitolul VI CERTIFICATUL DE CONFORMITATE ȘI MARCAJELE

34

Articolul 34. Certificatul de conformitate pe suport de hârtie

(1) Producătorul emite un certificat de conformitate sub forma unui document pe suport de hârtie, care însoțește fiecare vehicul, complet, incomplet sau completat, fabricat în conformitate cu tipul de vehicul omologat, de un model prevăzut în actele de punere în aplicare a prezentei legi.

(2) Certificatul de conformitate pe suport de hârtie este conceput astfel încât să prevină falsificarea și:

a) descrie principalele caracteristici ale vehiculului, precum și performanțele tehnice ale acestuia în termeni concreți;

b) include data de fabricație a vehiculului;

c) se înmânează gratuit cumpărătorului odată cu vehiculul. Înmânarea certificatului nu poate fi condiționată de o cerere explicită sau de transmiterea de informații suplimentare producătorului.

(3) Emiterea de către producător a certificatului de conformitate pe suport de hârtie care însoțește fiecare vehicul este opțională cu condiția că acesta pune la dispoziție un certificat de conformitate în format electronic.

(4) Pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data la care a fost fabricat vehiculul, producătorul emite, la cererea proprietarului vehiculului, un duplicat al certificatului de conformitate pe suport de hârtie, contra unei plăți care nu depășește costul de emitere a duplicatului. Cuvântul „duplicat” este perfect vizibil pe fața oricărui duplicat al certificatului.

(5) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă actele de punere în aplicare privind certificatul de conformitate pe suport de hârtie, care includ:

a) modelul certificatului de conformitate;

b) elementele de securitate, pentru a împiedica falsificarea certificatului de conformitate;

c) specificația privind modalitatea de semnare a certificatului de conformitate.

(6) Certificatul de conformitate pe suport de hârtie se redactează în limba română și limba engleză.

(7) Persoana autorizată să semneze certificatul de conformitate pe suport de hârtie face parte din personalul producătorului și este autorizată în mod corespunzător să reprezinte asumarea responsabilității juridice a producătorului cu privire la proiectarea și la fabricația vehiculului sau cu privire la conformitatea producției vehiculului.

(8) Certificatul de conformitate pe suport de hârtie se completează integral și nu conține alte restricții de utilizare a vehiculului decât cele prevăzute de prezenta lege și de actele pentru punerea în aplicare a acesteia.

(9) În cazul unui vehicul de bază incomplet, producătorul completează doar rubricile din certificatul de conformitate pe suport de hârtie care sunt relevante în ceea ce privește gradul de completare a vehiculului.

(10) În cazul unui vehicul incomplet sau completat, producătorul completează doar rubricile din certificatul de conformitate pe suport de hârtie care privesc adăugirile sau modificările efectuate în stadiul actual al omologării și, după caz, anexează toate certificatele de conformitate pe suport de hârtie care au fost emise în etapele anterioare.

(11) În cazul vehiculelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 2):

a) omologate în conformitate cu dispozițiile art. 37, certificatul de omologare conține în titlu expresia „Omologare provizorie”;

b) omologate în conformitate cu dispozițiile art. 39, certificatul de omologare conține în titlu expresia „Pentru vehicule complete/completate omologate de tip în serii mici”, iar în imediata sa apropiere se indică anul de producție, urmat de un număr secvențial cuprins între 1 și numărul-limită aprobat de autoritatea de omologare, specificând, pentru fiecare an de producție, poziția vehiculului respectiv în cadrul producției alocate în anul în cauză.

35

Articolul 35. Certificatul de conformitate în format electronic

(1) Fără a aduce atingere art. 34 alin. (1), producătorul pune la dispoziția autorității de omologare care a acordat omologarea de tip pentru întregul vehicul, sub formă de date structurate în format electronic, certificatul de conformitate, în corespundere cu actele de punere în aplicare prevăzute la alin. (4), astfel încât certificatul de conformitate să poată fi accesat de către autoritatea de supraveghere a pieței și de către autoritatea competentă pentru înmatriculare.

(2) În privința tipurilor de vehicule care dețin certificatul de omologare de tip a unui stat membru al Uniunii Europene pentru vehicule fabricate în serii mici, autoritatea de omologare poate exonera producătorii de obligația prevăzută la alin. (1), conform condițiilor stabilite în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(3) Autoritatea de omologare care primește certificatul de conformitate în format electronic oferă acces numai pentru citirea certificatului de conformitate, iar în cazul vehiculelor fabricate în mai multe etape, astfel de acces se oferă producătorului din etapa ulterioară.

(4) Ținând cont de datele care sunt indicate în certificatul de conformitate pe suport de hârtie, organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare privind certificatele de conformitate în format electronic, care includ:

a) formatul și structura de bază ale elementelor de date din cadrul certificatelor de conformitate în format electronic și mesajele utilizate în cadrul schimbului;

b) cerințele minime privind schimbul securizat de date, inclusiv prevenirea coruperii datelor și a folosirii abuzive a datelor și măsurile de garantare a autenticității datelor electronice, cum ar fi utilizarea semnăturii digitale;

c) modalitățile pentru schimbul de date din cadrul certificatului de conformitate în format electronic;

d) cerințele minime pentru identificatorul unic specific vehiculului și pentru formatul informațiilor pentru cumpărător;

e) accesul, menționat la alin. (3), doar pentru citire;

f) derogări pentru producătorii de anumite categorii de vehicule și tipuri de vehicule produse în serii mici.

(5) Autoritatea de omologare poate face schimb de certificate de conformitate în format electronic cu state membre ale Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor sale, în condițiile prezentului articol.

36

Articolul 36. Plăcuțele producătorului și marcajele de omologare

(1) Producătorul vehiculului aplică pe fiecare vehicul fabricat în conformitate cu tipul omologat:

a) o plăcuță a producătorului;

b) plăcuțe suplimentare, indicații sau simboluri, cu marcajele prevăzute de prezenta lege și de actele pentru punerea în aplicare a acesteia.

(2) Producătorul unei componente sau al unei unități tehnice separate aplică pe fiecare componentă și unitate tehnică separată fabricată în conformitate cu tipul omologat, indiferent dacă aceasta face parte dintr-un sistem:

a) marca de omologare de tip prevăzută de actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi sau a regulamentului CEE-ONU aplicabil;

b) cel puțin denumirea comercială sau marca comercială a producătorului, precum și numărul tipului sau un număr de identificare, în cazul în care nu este prevăzută aplicarea unei astfel de mărci de omologare de tip, pe componenta sau unitatea tehnică separată respectivă.

(3) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare în vederea stabilirii modelului pentru marca de omologare.

(4) Operatorii economici introduc și pun la dispoziție pe piață doar acele vehicule, componente și unități tehnice separate care sunt marcate în conformitate cu cerințele prezentei legi.

Capitolul VII TEHNOLOGII SAU CONCEPTE NOI

37

Articolul 37. Derogări pentru tehnologii sau concepte noi

(1) Producătorul poate solicita o omologare de tip pentru un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată care încorporează tehnologii sau concepte noi care nu sunt conforme cu prevederile prezentei legi sau ale actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) Autoritatea de omologare acordă omologarea de tip prevăzută la alin. (1) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1) cererea de omologare de tip precizează motivele pentru care tehnologiile sau conceptele noi în cauză determină incompatibilitatea vehiculelor, a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate cu prevederile actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi;

2) în cererea de omologare de tip sunt descrise:

a) implicațiile pentru siguranță și pentru mediu ale tehnologiilor sau ale conceptelor noi;

b) măsurile luate pentru a se garanta că, în comparație cu cerințele pentru care se solicită derogarea, este asigurat un nivel de siguranță și de protecție a mediului cel puțin echivalent;

3) sunt prezentate rezultate ale încercărilor care dovedesc că este îndeplinită condiția de la pct. 2 lit. b), însoțite de descrieri relevante.

(3) Acordarea omologărilor de tip prin derogare în cazul tehnologiilor sau al conceptelor noi face obiectul unei proceduri stabilite expres în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă actele de punere în aplicare pentru stabilirea procedurii cu privire la acordarea dreptului prevăzut la alin. (1).

(5) Autoritatea de omologare poate acorda o omologare de tip provizorie, valabilă numai pe teritoriul Republicii Moldova, pentru un tip de vehicul vizat în derogarea solicitată.

(6) Caracterul provizoriu și valabilitatea teritorială limitată ale omologării de tip figurează în titlul certificatului de omologare de tip și în titlul certificatului de conformitate.

(7) Autoritatea de omologare poate accepta pe teritoriul Republicii Moldova omologarea UE de tip provizorie.

(8) Actele de punere în aplicare menționate la alin. (3) stabilesc dacă autorizațiile fac obiectul vreunei restricții, în special în ceea ce privește numărul maxim de vehicule care intră sub incidența autorizației.

(9) În toate cazurile, omologarea națională de tip este valabilă cel puțin 36 de luni.

(10) În cazul în care acordarea autorizației este refuzată, autoritatea de omologare informează titularul omologării de tip provizorii că aceasta va fi revocată în termen de 6 luni de la data emiterii actului de punere în aplicare.

(11) Vehiculele care au fost produse în conformitate cu omologarea de tip provizorie înainte de încetarea valabilității acesteia pot fi introduse pe piață, înmatriculate sau puse în exploatare în Republica Moldova dacă a fost acceptată omologarea de tip provizorie.

38

Articolul 38. Ajustarea cadrului de reglementare

(1) În cazul în care a fost acordată omologarea de tip provizoriu în temeiul art. 37, autoritatea prevăzută la art. 37 alin. (4) ia imediat măsurile necesare pentru adaptarea actelor normative în cauză la ultimele evoluții tehnologice, în sensul ridicării restricțiilor.

(2) În cazul în care derogarea acordată în temeiul art. 37 se referă la un regulament ONU, organul central de specialitate din domeniul transporturilor înaintează propuneri pentru modificarea regulamentului ONU în cauză, în conformitate cu procedura aplicabilă în temeiul Acordului privind adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme pentru vehicule cu roți, echipamente și piese care pot fi montate și/sau pot fi utilizate pe vehiculele cu roți și condițiile pentru recunoașterea omologărilor pe baza acestor prescripții, la care Republica Moldova este parte.

Capitolul VIII VEHICULE PRODUSE ÎN SERII MICI

39

Articolul 39. Omologarea de tip a vehiculelor produse în serii mici

(1) Producătorii pot solicita o omologare națională de tip a vehiculelor produse în serii mici.

(2) Autoritatea de omologare poate decide să exonereze orice tip de vehicul prevăzut la alin. (1) de obligația de a respecta una sau mai multe dintre cerințele prezentei legi sau ale actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi, în situația în care aplicarea acestora este incompatibilă cu particularitățile constructive sau cu destinația specifică a vehiculului, cu condiția că sunt aplicate eficient cerințele alternative.

(3) În cazul omologării de tip a vehiculelor produse în serii mici, autoritatea de omologare acceptă sistemele, componentele și unitățile tehnice separate care sunt omologate de tip în conformitate cu cerințele stabilite în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) Certificatului de omologare de tip pentru vehicule produse în serii mici i se acordă un număr unic în conformitate cu un sistem de numerotare armonizat, cu indicarea:

a) statului care a acordat omologarea de tip;

b) faptului că omologarea este una acordată pentru o serie mică la nivel național.

(5) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare în vederea stabilirii modelului și a sistemului de numerotare pentru certificatul de omologare națională de tip a vehiculelor produse în serii mici, cu mențiunea „Certificat de omologare națională de tip pentru vehicule produse în serii mici” și precizarea conținutului și a naturii derogărilor acordate în temeiul alin.(2).

(6) La solicitarea producătorului se expediază, prin scrisoare recomandată sau prin poșta electronică, autorităților de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene desemnate de producător o copie a certificatului de omologare de tip pentru vehicule produse în serii mici și a anexelor acestuia.

40

Articolul 40. Valabilitatea omologări de tip a vehiculelor produse în serii mici

(1) Omologarea națională de tip a vehiculelor produse în serii mici este valabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) La cererea producătorului, autoritatea de omologare trimite, prin scrisoare recomandată sau prin e-mail, autorităților de omologare ale statelor membre ale Uniunii Europene indicate de producător o copie a certificatului de omologare de tip pentru vehicule produse în serii mici, inclusiv părțile relevante din dosarul de omologare.

(3) Autoritatea de omologare poate accepta omologarea de tip emisă de un stat membru al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care are motive rezonabile să creadă că cerințele tehnice naționale în temeiul cărora a fost omologat tipul de vehicul nu sunt echivalente cu cerințele stabilite de prezenta lege și actele de punere în aplicare a acesteia.

(4) În cazul în care autoritatea de omologare primește o solicitare similară cu cea prevăzută la alin. (2), inclusiv toate documentele indicate, de la o autoritate de omologare a unui stat membru al Uniunii Europene la solicitarea unui producător, autoritatea de omologare comunică autorității de omologare dintr-un stat membru al Uniunii Europene decizia sa de a accepta sau a refuza omologarea de tip.

(5) La cererea unui solicitant care intenționează să introducă pe piață, să înmatriculeze sau să pună în exploatare într-un stat un vehicul care deține o omologare de tip pentru vehicule produse în serii mici, autoritatea de omologare pune la dispoziția autorității naționale a celuilalt stat, indicat de către solicitant, o copie a certificatului de omologare de tip, inclusiv părțile relevante din dosarul de omologare.

Capitolul IX OMOLOGĂRI INDIVIDUALE ALE VEHICULELOR

41

Articolul 41. Omologarea individuală a vehiculelor

(1) Prezentul capitol nu se aplică vehiculelor incomplete.

(2) Autoritatea de omologare poate acorda omologare individuală pentru vehiculele, inclusiv cele cu destinație specială, care respectă cerințele prevăzute de actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(3) Cererea de omologare individuală a vehiculului este prezentată de către proprietarul vehiculului, de către producător, de către reprezentantul producătorului sau de către importator.

(4) Autoritatea de omologare nu solicită și nu efectuează încercări distructive pentru a stabili dacă vehiculul îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (2), dar folosește în schimb orice informație relevantă furnizată de către solicitant în acest scop.

(5) Certificatul de omologare individuală a unui vehicul cuprinde:

a) numărul unic atribuit în conformitate cu sistemul de numerotare armonizat;

b) mențiunea „Republica Moldova";

c) denumirea autorității de omologare, data eliberării și semnătura persoanei împuternicite;

d) categoria, marca, tipul, varianta și versiunea vehiculului, precum și denumirea comercială a acestuia, dacă există;

e) numărul de identificare al vehiculului;

f) denumirea și adresa producătorului, iar în cazul vehiculelor modificate, și ale persoanei care a efectuat modificarea;

g) caracteristicile tehnice ale vehiculului, inclusiv masele, dimensiunile, numărul de locuri, motorul, nivelul emisiilor și nivelul de zgomot;

h) rezultatele încercărilor și ale verificărilor efectuate în vederea omologării individuale;

i) exceptările acordate, cu indicarea cerințelor tehnice în privința cărora au fost acordate;

j) restricțiile de utilizare, dacă acestea au fost stabilite.

(6) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare a prezentei legi în vederea stabilirii modelului și a sistemului de numerotare pentru certificatele naționale de omologare individuală ale vehiculelor.

(7) Autoritatea de omologare permite introducerea pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor care au un certificat de omologare UE individuală valabil, cu condiția că respectă cerințele aplicabile din prezenta lege și din actele de punere în aplicare a prezentei legi.

42

Articolul 42. Proceduri de omologare individuală a vehiculelor

(1) Pentru un anumit vehicul, unic sau nu, autoritatea de omologare poate acorda o derogare de la obligația de a respecta una sau mai multe cerințe ale prezentei legi sau ale actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi dacă se constată o incompatibilitate între caracteristicile constructive ale vehiculului și cerințele tehnice specifice, cu condiția că sunt aplicate efectiv cerințele alternative corespunzătoare.

(2) O cerere de omologare individuală a vehiculului poate fi depusă de către proprietarul vehiculului, de către producător, de către reprezentantul producătorului sau de către importator.

(3) În scopul unei omologări individuale a vehiculului, autoritatea de omologare acceptă sistemele, componentele și unitățile tehnice separate care sunt omologate de tip în conformitate cu cerințele prevăzute de actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) În cazul în care vehiculul este conform cu descrierea anexată la cerere și cu cerințele alternative relevante, autoritatea de omologare emite un certificat național de omologare individuală a vehiculului.

(5) Certificatului de omologare individuală a vehiculului i se acordă un număr unic, în conformitate cu un sistem de numerotare armonizat, cu mențiunea „Republica Moldova” și identificarea cerințelor pe care vehiculul le respectă.

(6) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare în vederea stabilirii modelului și a sistemului de numerotare armonizat pentru certificatul de omologare individuală a vehiculului.

43

Articolul 43. Valabilitatea omologării individuale a vehiculului

(1) Prezentul articol se aplică vehiculelor care au fost omologate de tip în conformitate cu cerințele prezentei legi și care au fost modificate înainte de prima înmatriculare sau de punerea lor în exploatare.

(2) Valabilitatea omologării individuale a vehiculului se limitează la teritoriul Republicii Moldova.

(3) La cerere, autoritatea de omologare îi pune la dispoziție solicitantului o declarație privind cerințele tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat, în cazul în care acesta dorește să pună la dispoziție pe piață, să înmatriculeze sau să pună în exploatare într-un alt stat un vehicul căruia i s-a acordat o omologare individuală.

(4) Autoritatea de omologare poate permite punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare pe teritoriul țării a unui vehicul căruia un alt stat membru al Uniunii Europene i-a acordat o omologare națională individuală în conformitate cu prevederile art. 42, cu excepția cazului în care are motive rezonabile să creadă că respectivele cerințe alternative în baza cărora vehiculul a fost omologat nu sunt echivalente cu prevederile legislației naționale sau că vehiculul nu este conform cu cerințele prezentei legi și ale actelor pentru punerea în aplicare a acesteia.

44

Articolul 44. Dispoziții specifice

Procedurile stabilite la art. 41 și 42 se pot aplica în cazul unui anumit vehicul fabricat în mai multe etape, însă nu substituie o etapă intermediară din cadrul derulării normale a unei omologări de tip în mai multe etape și nu se aplică pentru obținerea omologării etapei inițiale a unui vehicul.

Capitolul X PUNEREA LA DISPOZIȚIE PE PIAȚĂ, ÎNMATRICULAREA SAU PUNEREA ÎN EXPLOATARE

45

Articolul 45. Punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor

(1) Vehiculele pentru care omologarea de tip a întregului vehicul este obligatorie sau pentru care producătorul a obținut omologarea de tip respectivă se pun la dispoziție pe piață, se înmatriculează sau sunt puse în exploatare dacă sunt conforme cu cerințele stabilite la art. 48–50 și sunt însoțite de un certificat de conformitate valabil emis în conformitate cu prevederile art. 34 și 35.

(2) Înmatricularea și punerea în exploatare a vehiculelor incomplete:

a) pot fi refuzate atât timp cât vehiculele rămân incomplete;

b) nu se folosesc cu scopul de a eluda aplicarea art. 46.

(3) Vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate care sunt însoțite de o omologare UE de tip valabilă sau de un certificat de conformitate UE pot fi introduse sau puse la dispoziție pe piață în baza unei proceduri de recunoaștere administrativă simplificată, în condițiile prezentei legi.

(4) Recunoașterea administrativă simplificată constă în verificarea documentelor justificative și în înscrierea acestora în evidențele autorității de omologare, fără reluarea procedurilor de omologare, testare sau evaluare tehnică.

(5) Respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) nu limitează și nu aduce atingere competențelor autorităților naționale de a adopta măsuri restrictive sau corective în condițiile prevăzute de prezenta lege.

46

Articolul 46. Punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor de sfârșit de serie

(1) Autoritatea competentă pentru înmatricularea vehiculelor poate înmatricula vehiculele conforme unui tip de vehicul a cărui omologare de tip nu mai este valabilă și autoritatea de omologare poate autoriza punerea la dispoziție pe piață și punerea în exploatare a acestora, cu condiția ca acele vehicule aflate pe teritoriul Republicii Moldova să fi făcut obiectul unei omologări de tip valabile în momentul fabricării și nu au fost înmatriculate sau puse în exploatare înainte de expirarea termenelor prevăzute la alin. (2).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică doar:

a) în cazul vehiculelor complete, pentru o perioadă de 12 luni de la data expirării valabilității omologării de tip;

b) în cazul vehiculelor completate, pentru o perioadă de 18 luni de la data expirării valabilității omologării de tip.

(3) Producătorul care acționează în corespundere cu prevederile alin. (1) prezintă autorității de omologare o cerere care conține specificarea motivelor tehnice și economice ce împiedică vehiculele respective să îndeplinească noile cerințe tehnice.

(4) Autoritatea de omologare decide, în termen de până la 3 luni de la primirea unei cereri depuse în condițiile alin. (3), dacă permite înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor respective pe teritoriul Republicii Moldova și, în caz afirmativ, numărul acelor vehicule.

(5) Autoritatea competentă pentru înmatriculare aplică măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că numărul de vehicule care urmează a fi înmatriculate sau puse în exploatare în cadrul procedurii stabilite la prezentul articol este controlat în mod eficient.

(6) Numărul de vehicule de sfârșit de serie nu depășește fie 10 % din numărul de vehicule înmatriculate în cei doi ani precedenți, fie 100 de vehicule, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două cifre.

(7) Pe certificatul de conformitate al vehiculelor puse în exploatare în conformitate cu această procedură se include o intrare care definește vehiculele drept „sfârșit de serie”.

47

Articolul 47. Punerea la dispoziție pe piață sau punerea în exploatare a componentelor și a unităților tehnice separate

(1) Componentele și unitățile tehnice separate, inclusiv cele destinate serviciilor postvânzare, pot fi puse la dispoziție pe piață sau pot fi puse în exploatare cu condiția că:

a) îndeplinesc cerințele stabilite în prezenta lege și actele pentru punerea în aplicare a acesteia;

b) sunt marcate în conformitate cu prevederile art. 36;

(2) Autoritatea de omologare poate permite punerea la dispoziție pe piață sau punerea în exploatare a componentelor și a unităților tehnice separate care:

a) fac obiectul unei derogări în temeiul art. 37 sau care urmează să fie instalate pe vehicule ce fac obiectul omologărilor acordate în conformitate cu art. 39–41 privind componenta sau unitatea tehnică separată în cauză;

b) urmează a fi utilizate la vehicule a căror omologare de tip în temeiul prezentei legi nu a fost necesară în momentul în care vehiculele respective au fost puse la dispoziție pe piață, înmatriculate sau puse în exploatare.

Capitolul XI CLAUZE DE SIGURANȚĂ

48

Articolul 48. Evaluarea privind vehiculele și componentele în privința cărora există suspiciuni de risc grav sau de neconformitate

(1) În cazul în care autoritatea de supraveghere a pieței dispune de informații, de date tehnice sau de indicii de neconformitate, în baza propriilor activități de supraveghere a pieței sau a unor informații comunicate de autoritatea de omologare ori de un producător sau în baza unor reclamații, că un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată prezintă un risc grav pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau în privința altor aspecte legate de protecția interesului public care cade sub incidența prezentei legi ori nu se conformează cerințelor prevăzute de aceasta, autoritatea de supraveghere evaluează vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată în cauză în raport cu cerințele aplicabile prevăzute de prezenta lege.

(2) Operatorii economici care cad sub incidența alin. (1) și autoritatea de omologare cooperează pe deplin cu autoritatea de supraveghere a pieței, inclusiv prin transmiterea rezultatelor tuturor verificărilor sau ale încercărilor relevante efectuate în conformitate cu art. 27.

49

Articolul 49. Procedurile aplicate vehiculelor și componentelor care prezintă un risc grav sau de neconformitate

(1) În cazul în care, în urma efectuării evaluării conform art. 48, autoritatea de supraveghere a pieței constată că un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată prezintă un risc grav pentru sănătatea sau siguranța persoanelor ori în privința altor aspecte legate de protecția interesului public care intră sub incidența prezentei legi, aceasta solicită operatorului economic vizat să ia imediat toate măsurile corective adecvate pentru a garanta că vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată în cauză nu mai prezintă riscul respectiv în momentul introducerii pe piață, al înmatriculării sau al punerii în exploatare.

(2) Operatorii economici vizați de acțiunile prevăzute la alin. (1) au obligația de a coopera în deplină măsură cu autoritatea de omologare și cu autoritatea de supraveghere a pieței.

(3) În cazul în care, în urma efectuării evaluării în temeiul art. 48, autoritatea de supraveghere a pieței constată că un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată nu este conformă cu prevederile prezentei legi, dar nu prezintă un risc grav astfel cum se menționează la alin. (1), aceasta solicită ca operatorul economic să ia toate măsurile corective adecvate într-o perioadă de timp rezonabilă, stabilită de autoritatea de supraveghere a pieței, astfel încât să aducă un vehicul, un sistem, o componentă sau o unitate tehnică separată în conformitate cu cerințele normative aplicabile.

(4) La stabilirea perioadei de timp prevăzute la alin. (3), autoritatea de supraveghere a pieței ia în calcul că termenul este proporțional cu gravitatea neconformității pentru a se asigura că vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată în cauză este conformă în momentul introducerii pe piață, al înmatriculării sau al punerii în exploatare.

(5) În conformitate cu obligațiile prevăzute la art. 9–17, operatorii economici se asigură că sunt luate toate măsurile corective necesare în privința tuturor vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate în cauză pe care aceștia le-au introdus pe piață, le-au înmatriculat sau le-au pus în exploatare în Republica Moldova.

(6) În cazul în care operatorii economici nu iau măsuri corective adecvate în termenul prevăzut la alin. (1)–(3) sau în cazul în care riscul impune măsuri de acțiune rapidă, autoritatea de supraveghere a pieței și autoritatea de omologare, conform competențelor, iau toate măsurile restrictive provizorii necesare pentru a interzice sau a restricționa punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor, a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate în cauză pe piața Republicii Moldova ori pentru a le retrage de pe piață sau pentru a le rechema.

(7) În cazul în care are temei rezonabil să considere că neconformitatea nu se limitează la teritoriul național, autoritatea de omologare poate informa celelalte autorități de omologare din statele membre ale Uniunii Europeană cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile impuse operatorului economic.

(8) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare în vederea stabilirii unei clasificări a gravității neconformității și a măsurilor corespunzătoare pe care autoritățile naționale le iau pentru a asigura aplicarea eficientă a prezentului articol.

50

Articolul 50. Măsuri corective și restrictive

(1) În cazul adoptării măsurilor corective sau restrictive în conformitate cu art. 49, autoritatea care dispune aplicarea măsurilor informează cealaltă autoritatea națională prevăzută la același articol, autoritatea de înmatriculare și autoritatea de omologare din alt stat cu privire la constatările sale.

(2) Informațiile furnizate conform alin. (1) includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate în cauză, a originii lor, a naturii presupusei neconformități și a riscului implicat, a tipului și a duratei măsurilor corective și restrictive naționale adoptate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant.

(3) Autoritatea prevăzută la alin. (1) care adoptă măsuri corective sau restrictive precizează, de asemenea, dacă riscul sau neconformitatea se datorează neîndeplinirii de către vehicul, de către sistem, de către componentă sau de către unitatea tehnică separată a cerințelor legate de sănătatea și siguranța persoanelor, de protecția mediului sau de alte aspecte referitoare la protecția interesului public sau se datorează lacunelor din actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) În cazul în care o măsură corectivă este considerată drept justificată, măsura respectivă se pune gratuit la dispoziția deținătorilor de înmatriculări pentru vehiculele afectate.

(5) În cazul în care s-au executat reparații pe cheltuiala deținătorului înmatriculării înainte de adoptarea măsurii corective, producătorul rambursează costul acestor reparații până la costul reparațiilor necesare în conformitate cu măsura corectivă respectivă.

51

Articolul 51. Omologarea de tip neconformă

(1) În cazul în care, în urma activităților de supraveghere a pieței sau pe baza unor informații obiective, autoritatea de omologare constată că vehiculele, sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate puse la dispoziție pe piață în baza unei omologări UE de tip valabile prezintă un risc grav pentru siguranță sau o neconformitate cu cerințele aplicabile din prezenta lege, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, măsuri restrictive cu privire la efectele respectivei omologări pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru protecția interesului public, au caracter proporțional și temporar și nu constituie o reevaluare tehnică generală a omologării UE de tip.

(3) Autoritatea de omologare notifică autoritatea de omologare din statul membru al Uniunii Europene care a acordat omologarea UE de tip cu privire la măsurile adoptate și motivele care au stat la baza acestora.

(4) Dispozițiile art. 48–50 se aplică în mod corespunzător vehiculelor, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care fac obiectul măsurilor prevăzute de prezentul articol și care au fost deja puse la dispoziție pe piață.

52

Articolul 52. Piesele sau echipamentele care pot prezenta un risc grav pentru buna funcționare a sistemelor esențiale

(1) Piesele sau echipamentele care pot prezenta un risc grav pentru buna funcționare a sistemelor esențiale pentru siguranța vehiculului sau pentru performanța lui de mediu nu sunt introduse pe piață, nu sunt puse în exploatare și sunt interzise, cu excepția cazului în care au fost autorizate de autoritatea de omologare.

(2) Autorizațiile prevăzute la alin. (1) se aplică doar pentru numărul restrâns de piese sau echipamente incluse în lista prevăzută la alin. (3).

(3) Autoritatea de omologare înaintează propuneri în vederea modificării actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi pentru a ține seama de evoluțiile tehnice și de reglementare prin stabilirea și actualizarea listei de piese sau echipamente pe baza unei evaluări a următoarelor:

a) măsura în care există un risc grav pentru siguranța sau performanța de mediu a vehiculelor care sunt echipate cu piesele sau echipamentele respective;

b) efectul potențial asupra consumatorilor și asupra producătorilor de pe piața postvânzare al unei eventuale autorizații pentru piesele sau echipamentele respective.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică pieselor sau echipamentelor originale și nici pieselor sau echipamentelor care aparțin unui sistem omologat de tip în conformitate cu prevederile actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi, cu excepția cazului în care omologarea de tip se referă la alte aspecte decât riscul grav prevăzut la alin. (1).

(5) Prevederile alin. (1) nu se aplică pieselor sau echipamentelor care sunt fabricate în mod exclusiv pentru vehiculele de curse.

(6) Piesele sau echipamentele enumerate în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi, care sunt utilizate atât pentru curse, cât și pentru circulația pe drumuri publice se pun la dispoziție pe piață doar pentru vehiculele destinate utilizării pe drumuri publice.

53

Articolul 53. Cerințe conexe pentru piese și echipamente care pot prezenta un risc grav pentru buna funcționare a sistemelor esențiale

(1) Producătorul de piese sau echipamente poate solicita autorizația prevăzută la art. 52 alin. (1) printr-o cerere prezentată autorității de omologare, însoțită de un raport de încercare redactat de un serviciu tehnic care certifică faptul că piesele sau echipamentele pentru care se solicită autorizația sunt conforme cu cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) Producătorul menționat la alin. (1) poate depune doar o singură cerere pentru fiecare tip de piesă sau de echipament.

(3) Cererea de autorizare include detaliile producătorului pieselor sau echipamentelor, tipul, numerele de identificare și codul pieselor sau echipamentelor, denumirea producătorului vehiculului, tipul de vehicul și, după caz, anul fabricării, precum și orice altă informație care permite identificarea vehiculului pe care urmează să fie instalate piesele sau echipamentele.

(4) Autoritatea de omologare autorizează introducerea pe piață și punerea în exploatare a pieselor sau echipamentelor dacă constată, ținând seama de raportul de încercare prevăzut la alin. (1) și de alte probe stabilite de autoritatea de omologare, că piesele sau echipamentele în cauză sunt conforme cu cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(5) În cazul stabilit la alin. (4), autoritatea de omologare eliberează producătorului un certificat de autorizare.

(6) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor aprobă acte de punere în aplicare în vederea stabiliri modelului și a sistemului de numerotare pentru certificatul de autorizare prevăzut la alin. (5).

(7) Producătorul informează imediat autoritatea de omologare care a emis autorizația asupra oricărei modificări care afectează condițiile în care aceasta a fost emisă.

(8) În baza informației recepționate conform alin. (7), autoritatea de omologare decide dacă autorizația trebuie revizuită sau dacă trebuie emisă o nouă autorizație și dacă sunt necesare alte încercări.

(9) În sensul alin. (7) și (8), producătorul se asigură că piesele și echipamentele sunt produse și continuă să fie produse potrivit condițiilor în care a fost emisă autorizația.

(10) Autoritatea de omologare efectuează un control efectiv al conformității producției înainte de emiterea oricărei autorizații în baza procedurilor de efectuare a acestuia.

(11) În cazul în care are temei rezonabil să considere că nu mai sunt îndeplinite condițiile de eliberare a autorizației, autoritatea de omologare solicită producătorului să ia măsurile necesare pentru a asigura aducerea în conformitate a pieselor sau echipamentelor.

(12) În cazul prevăzut la alin. (11), autoritatea de omologare poate retrage autorizația:

a) în cazul unei situații de urgență cu un grad de pericol sporit;

b) în cazul în care producătorul nu răspunde autorității sau nu ia măsurile necesare stabilite de aceasta.

(13) La cererea unei autorități publice competente sau a unui stat membru al Uniunii Europene, autoritatea de omologare îi expediază acesteia, în termen de o lună de la primirea cererii respective, o copie a certificatului de autorizare emis, însoțită de anexe, sub forma unui fișier electronic securizat.

(14) În caz de dezacord cu autorizația emisă de un stat membru al Uniunii Europene, autoritatea de omologare prezintă Comisiei Europene motivele dezacordului pentru examinarea acestora și soluționarea dezacordului.

Capitolul XII REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE

54

Articolul 54. Regulamentele ONU necesare pentru omologarea de tip

(1) Regulamentele ONU sau modificările la acestea la care Republica Moldova este parte sau pe care Republica Moldova le aplică și care sunt prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi fac parte din cerințele pentru omologarea de tip a vehiculelor, a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate. Lista regulamentelor ONU aplicabile în cadrul procesului de omologare se aprobă de Guvern. Autoritatea de omologare asigură publicarea pe site-ul său web oficial a textului integral al regulamentelor aplicabile.

(2) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor va iniția aducerea prezentei legi în concordanță cu regulamentul ONU sau a modificărilor la acesta în cazul în care Republica Moldova a votat în favoarea unui regulament ONU sau a unei modificări a acestuia în scopul omologării de tip a întregului vehicul. Amendamentele legislative respective specifică datele de la care regulamentul ONU sau modificările la acesta urmează să fie obligatorii.

55

Articolul 55. Echivalența regulamentelor ONU în scopul omologării de tip

(1) Regulamentele ONU sau modificările la acestea la care Republica Moldova este parte sau pe care le aplică și care sunt prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi sunt recunoscute ca fiind echivalente cu cerințele tehnice corespunzătoare prevăzute de prezenta lege și de actele pentru punerea în aplicare a acesteia, în măsura în care reglementează aceleași cerințe tehnice aplicabile vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate.

(2) Autoritatea de omologare acceptă omologările de tip acordate în conformitate cu regulamentele ONU prevăzute la alin. (1) și, după caz, mărcile de omologare relevante în locul omologărilor și mărcilor de omologare echivalente acordate în conformitate cu prezenta lege și cu actele pentru punerea în aplicare a acesteia.

Capitolul XIII COMUNICAREA INFORMAȚIILOR TEHNICE

56

Articolul 56. Informații destinate utilizatorilor

(1) Producătorul nu poate comunica informații tehnice legate de caracteristicile tipului de vehicul, sistem, componentă, unitate tehnică separată, piesă sau echipament prevăzut de prezenta lege sau de actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi care sunt diferite de caracteristicile omologării de tip acordate de către autoritatea de omologare.

(2) Producătorul pune la dispoziția utilizatorilor toate informațiile relevante, precum și instrucțiunile care descriu orice condiție specială sau restricție privind utilizarea unui vehicul, a unui sistem, a unei componente, a unei unități tehnice separate, a unei piese sau a unui echipament.

(3) Informațiile prevăzute la alin. (2), furnizate de producător, sunt puse la dispoziție în manualul de utilizare în limba româna, în condițiile stabilite prin actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

57

Articolul 57. Informații destinate producătorilor

(1) Producătorii de vehicule pun la dispoziția producătorilor de sisteme, componente, unități tehnice separate, de piese sau echipamente datele necesare, conform cerințelor prezentei legi, pentru omologarea de tip a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate sau pentru obținerea autorizației prevăzute la art. 52 alin. (1).

(2) Producătorii de vehicule pot impune un acord obligatoriu producătorilor de sisteme, componente, unități tehnice separate, piese sau echipamente pentru a proteja confidențialitatea informațiilor care nu fac parte din domeniul public, inclusiv a celor legate de drepturile de proprietate intelectuală.

(3) Producătorii de sisteme, componente, unități tehnice separate, piese sau echipamente furnizează producătorilor de vehicule toate informațiile detaliate cu privire la restricțiile care se aplică omologărilor lor de tip și care sunt fie prevăzute de art. 25 alin. (3)–(5), fie prevăzute de un act pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

Capitolul XIV ACCESUL LA INFORMAȚIILE PRIVIND REPARAREA ȘI ÎNTREȚINEREA VEHICULELOR

58

Articolul 58. Furnizarea informațiilor privind OBD-urile vehiculelor și a informațiilor privind repararea și întreținerea vehiculelor

(1) Producătorii le oferă operatorilor independenți acces nelimitat, standardizat și nediscriminatoriu la informații privind:

a) OBD-urile vehiculelor;

b) echipamentele de diagnosticare;

c) alte echipamente, instrumente, inclusiv privind referințele complete ale software-urilor aplicabile, privind descărcările disponibile ale acestora;

d) repararea și întreținerea vehiculelor.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt prezentate într-un mod ușor accesibil, în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic.

(3) Operatorii independenți prevăzuți la alin. (1) au acces la serviciile de diagnosticare la distanță utilizate de către producători și de către distribuitori și ateliere autorizate.

(4) În sensul alin. (1), producătorii furnizează o structură standardizată, sigură și accesibilă la distanță pentru a permite atelierelor independente să realizeze operații care implică accesul la sistemul de siguranță al vehiculului.

(5) Informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor sunt prezentate într-un mod ușor accesibil, astfel încât să poată fi prelucrate de operatorii independenți prin instrumente de tehnologie a informațiilor și software-uri ușor accesibile.

(6) Informațiile privind OBD-urile vehiculelor și informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor sunt publicate pe site-urile web ale producătorilor folosind un format standardizat stabilit de către autoritatea de omologare sau, dacă acest lucru nu este realizabil din cauza naturii informațiilor, într-un alt format adecvat.

(7) Pentru operatorii independenți, alții decât atelierele, informațiile prevăzute la alin. (5) și (6) sunt prezentate într-un format care poate fi citit automat și poate fi prelucrat electronic cu ajutorul unor instrumente de tehnologie a informațiilor și software-uri ușor accesibile și care le permite operatorilor independenți să își îndeplinească sarcinile asociate activității lor comerciale în cadrul lanțului de aprovizionare de pe piața pieselor de schimb.

(8) În următoarele cazuri, este suficient ca producătorul să furnizeze rapid informațiile solicitate într-un format ușor de accesat atunci când un operator independent solicită acest lucru:

a) pentru tipurile de vehicule care fac obiectul unei omologări de tip a vehiculelor produse în serii mici;

b) pentru vehiculele cu destinație specială;

c) pentru tipurile de vehicule din categoriile O1 și O2 care nu utilizează instrumente de diagnosticare sau comunicații fizice ori fără fir cu unitatea sau unitățile de control electronic de la bord în scopul diagnosticării sau al reprogramării vehiculelor lor;

d) pentru etapa finală a omologării de tip, în cazul procedurii de omologare de tip în mai multe etape, atunci când etapa finală vizează numai o caroserie care nu conține sisteme de control electronic al vehiculului și toate sistemele de control electronic al vehiculului de bază rămân neschimbate.

(9) Actele normative pentru punerea în aplicarea a prezentei legi stabilesc detalierea și cerințele tehnice privind:

a) accesul la OBD-urile vehiculelor;

b) accesul la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, în special la specificațiile tehnice referitoare la modul în care urmează să fie furnizate informații privind OBD-urile vehiculelor.

(10) Producătorii pun la dispoziția operatorilor independenți, precum și a comercianților și a atelierelor autorizate, materiale pentru formare.

(11) Producătorii au obligația să asigure accesibilitatea permanentă a informațiilor privind repararea și întreținerea vehiculelor, cu excepția cazului în care este necesară întreținerea sistemului informatic, fapt despre care anunță în prealabil.

(12) Producătorii pun la dispoziție orice modificări și completări ulterioare ale informațiilor privind OBD-urile vehiculelor și ale celor privind repararea și întreținerea vehiculelor pe site-urile lor web, concomitent cu punerea la dispoziția atelierelor autorizate.

(13) În scopul fabricării și întreținerii pieselor de schimb sau de rezervă compatibile cu OBD-urile, precum și a dispozitivelor de diagnosticare și a echipamentelor de încercare, producătorii furnizează, fără discriminare, informațiile relevante privind OBD-urile vehiculelor și informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor oricărui producător sau atelier de componente, de dispozitive de diagnosticare sau de echipamente de încercare interesat.

(14) În scopul proiectării, fabricării și reparării echipamentelor auto pentru vehiculele alimentate cu combustibil alternativ, producătorii furnizează, fără discriminare, informațiile relevante privind OBD-urile vehiculelor și informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor oricăror producători, instalatori sau ateliere de echipamente destinate vehiculelor alimentate cu combustibil alternativ interesați.

(15) Atunci când datele referitoare la repararea și întreținerea unui vehicul sunt păstrate într-o bază de date centrală a producătorului vehiculului sau în numele acestuia, atelierele independente au acces gratuit la aceste date și pot introduce informații privind reparațiile și activitățile de întreținere pe care le-au efectuat.

(16) Prezentul capitol nu se aplică vehiculelor care fac obiectul unor omologări individuale ale vehiculelor.

(17) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor inițiază modificarea actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi pentru a ține seama de evoluțiile tehnice și de reglementare sau de a preveni abuzul prin actualizarea cerințelor referitoare la accesul la informațiile privind OBD-urile vehiculelor și la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, inclusiv activitățile de reparații și întreținere susținute prin rețele wireless de arie largă și prin adoptarea și integrarea standardelor prevăzute la alin. (5)–(7).

(18) La inițierea modificărilor prevăzute la alin. (17), organul central de specialitate din domeniul transporturilor ține cont de actuala tehnologie a informației, de progresele tehnologice previzibile în materie de vehicule, de standardele moldovenești în vigoare care adoptă standarde internaționale ISO și de posibilitatea existenței unui standard ISO internațional.

59

Articolul 59. Obligații referitoare la titularii mai multor omologări de tip

(1) În cazul unei omologări de tip mixte, în etape succesive sau în mai multe etape, producătorul are obligația de a comunica atât producătorului final, cât și operatorilor independenți informațiile privind repararea și întreținerea sistemului, componentei sau unității tehnice separate în cauză sau privind etapa respectivă.

(2) În cazul omologării de tip în mai multe etape, producătorul final este responsabil de asigurarea accesului la informațiile privind OBD-urile vehiculelor și la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor în ceea ce privește etapa sa sau etapele lui de fabricație și legătura cu etapa sau etapele anterioare.

60

Articolul 60. Tarife pentru accesul la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor

(1) Producătorul poate percepe tarife rezonabile și proporționale pentru accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) nu țin cont de frecvența accesării acestora de către operatorul independent.

(3) Accesul la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor este oferit gratuit autorității de omologare și autorității de supraveghere a pieței.

(4) Producătorul furnizează informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, inclusiv privind serviciile tranzacționale precum reprogramarea sau asistența tehnică, pe bază orară, zilnică, lunară și anuală.

(5) Tarifele pentru accesul la informațiile prevăzute la alin. (4) variază în funcție de perioadele respective pentru care se acordă accesul.

(6) Pe lângă accesul pe bază de durată, producătorii pot oferi accesul pe bază de tranzacții, tarifele fiind percepute per tranzacție și nu țin cont de durata pentru care este acordat accesul.

(7) În cazul în care producătorul oferă ambele sisteme de acces, atelierele independente aleg sistemele de acces, fie pe bază de durată, fie pe bază de tranzacții.

61

Articolul 61. Dovada respectării obligațiilor referitoare la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor

(1) Producătorul care a solicitat omologarea de tip pune la dispoziția autorității de omologare dovada conformității cu prezentul capitol în termen de 6 luni de la data respectivei omologări de tip.

(2) Dacă dovada conformității nu este furnizată în termenul menționat la alin. (1), autoritatea de omologare ia măsurile corespunzătoare în conformitate cu art. 62.

62

Articolul 62. Respectarea obligațiilor referitoare la accesul la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor

(1) Autoritatea de omologare poate, în orice moment, fie din proprie inițiativă, fie în baza unei reclamații sau a unei evaluări efectuate de un serviciu tehnic, să verifice dacă producătorul respectă cerințele stabilite în prezentul capitol și certificatul producătorului de acces la informațiile privind OBD-urile vehiculelor și la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor menționate în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) În cazul în care constată că producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile referitoare la accesul la informațiile privind OBD-urile vehiculelor și la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, autoritatea de omologare, pentru a remedia situația, întreprinde una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) suspendarea omologării de tip;

b) retragerea omologării de tip;

c) aplicarea amenzii;

d) alte măsuri administrative adoptate în conformitate cu art. 77.

(3) În cazul în care un operator independent sau un reprezentant al operatorului independent depune o reclamație către autoritatea de omologare privind nerespectarea de către producător a prevederile prezentului capitol, autoritatea purcede la efectuarea unui audit în vederea verificării respectării de către producător a articolelor vizate în reclamație.

(4) Autoritatea de omologare poate solicita de la producătorul vehiculului mijloace de probă care demonstrează că sistemul utilizat de producător este în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(5) În termen de 3 luni de la depunerea reclamației, autoritatea de omologare comunică subiecților prevăzuți la alin. (3) rezultatele verificării.

(6) La efectuarea auditului, autoritatea de omologare poate solicita unui serviciu tehnic sau unui expert independent să efectueze o evaluare în scopul verificării dacă obligațiile referitoare la accesul la informațiile privind OBD-urile vehiculelor și la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor au fost respectate.

Capitolul XV SERVICIILE TEHNICE

63

Articolul 63. Autoritatea de omologare responsabilă pentru servicii tehnice

(1) Autoritatea de omologare:

a) este responsabilă pentru evaluarea, desemnarea, notificarea și monitorizarea serviciilor tehnice și, după caz, a subcontractanților sau a filialelor respectivelor servicii tehnice;

b) decide, în condițiile alin. (2), cazurile când evaluarea și monitorizarea serviciilor tehnice și, după caz, a subcontractanților sau a filialelor respectivelor servicii tehnice sunt efectuate de către organismul național de acreditare.

(2) Evaluarea și monitorizarea serviciilor tehnice, în vederea desemnării și menținerii desemnării, se realizează, de regulă, pe acreditarea efectuată de organismul național de acreditare, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil în domeniul acreditării. În cazul în care acreditarea nu este disponibilă pentru domeniul respectiv sau nu poate fi obținută într-un termen rezonabil, autoritatea de omologare poate efectua evaluarea competenței serviciului tehnic printr-o procedură proprie de evaluare, cu condiția documentării rezultatelor evaluării și a demonstrării competenței serviciului tehnic.

(3) Evaluarea și monitorizarea serviciilor tehnice sunt efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.

(4) Autoritatea de omologare nu oferă servicii de consultanță în condiții comerciale sau concurențiale.

(5) Autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței furnizează statelor membre ale Uniunii Europene care le solicită informații cu privire la procedurile lor de evaluare, desemnare și notificare a serviciilor tehnice și de monitorizare a serviciilor tehnice, precum și în legătură cu orice modificare a procedurilor.

64

Articolul 64. Desemnarea serviciilor tehnice

(1) Autoritatea de omologare desemnează servicii tehnice pentru a desfășura una sau mai multe dintre următoarele categorii de activități, în funcție de domeniul lor de competență:

a) categoria A: încercările specificate în prezenta lege și în actele pentru punerea în aplicare a acesteia;

b) categoria B: supravegherea încercărilor specificate în prezenta lege și în actele pentru punerea în aplicare a acesteia, inclusiv pregătirea acestor încercări, în cazul în care ele au loc în cadrul unităților producătorului sau ale unei părți terțe;

c) categoria C: evaluarea și monitorizarea periodică a procedurilor producătorului destinate controlului conformității producției;

d) categoria D: supravegherea sau efectuarea încercărilor sau a inspecțiilor pentru supravegherea conformității producției.

(2) Autoritatea de omologare poate fi desemnată în calitate de serviciu tehnic pentru una sau mai multe dintre categoriile de activități menționate la alin. (1), cu condiția respectării cerințelor privind competența, imparțialitatea și independența aplicabile serviciilor tehnice. Desemnarea în acest caz se realizează prin act administrativ al conducătorului autorității de omologare, iar activitățile aferente serviciului tehnic sunt exercitate de către subdiviziuni distincte și autonome față de cele care îndeplinesc atribuțiile de autoritate de omologare.

(3) Un serviciu tehnic se instituie în conformitate cu legislația Republicii Moldova și dispune de personalitate juridică, cu excepția serviciilor tehnice care aparțin autorității de omologare și a serviciilor tehnice interne acreditate care aparțin producătorului, astfel cum este prevăzut la art. 68.

(4) Un serviciu tehnic încheie o asigurare de răspundere pentru activitățile sale.

(5) Serviciile tehnice ale unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel care a fost desemnat în conformitate cu art. 68, pot fi desemnate doar dacă un acord bilateral între Republica Moldova și țara în cauză prevede posibilitatea de a desemna aceste servicii tehnice.

(6) Procedura prevăzută la alin. (5) nu împiedică un serviciu tehnic stabilit în temeiul legislației Republicii Moldova, în conformitate cu alin. (3), să deschidă filiale în alte țări, cu condiția ca respectivele filiale să fie gestionate și controlate direct de serviciul tehnic desemnat.

(7) Procedura de desemnare a serviciilor tehnice, inclusiv condițiile generale, criteriile și etapele de desemnare, se aprobă prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

65

Articolul 65. Independența serviciilor tehnice

(1) Un serviciu tehnic, inclusiv personalul său, este independent și îndeplinește activitățile pentru care a fost desemnat cu un înalt nivel de integritate profesională și de competență tehnică necesare în domeniul în care funcționează și este liber de orice presiune și stimulent, îndeosebi financiare, care i-ar putea influența aprecierea sau rezultatele activităților de evaluare din partea persoanelor interesate de rezultatele activităților în cauză.

(2) Un serviciu tehnic este o organizație sau un organism terț care nu este implicat în procesul de proiectare, fabricație, furnizare sau întreținere a vehiculului, a sistemului, a componentei sau a unității tehnice separate pe care o evaluează, o supune încercărilor sau o inspectează.

(3) Se consideră că o societate comercială sau o organizație care reprezintă întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea sau întreținerea vehiculelor, a sistemelor, a componentelor sau a unităților tehnice separate pe care le evaluează, le supune încercărilor sau le inspectează îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1) dacă independența sa și absența oricărui conflict de interese sunt demonstrate autorității de omologare de tip.

(4) Un serviciu tehnic, personalul său de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea activităților pentru care sunt desemnate în conformitate cu art. 64 alin. (1) nu proiectează, nu produc, nu furnizează și nu întrețin vehiculele, sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate pe care le evaluează și nici nu reprezintă părți angajate în aceste activități.

(5) Limitarea prevăzută la alin. (3) nu exclude utilizarea respectivelor vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate care sunt necesare pentru funcționarea serviciului tehnic și nici utilizarea în scopuri personale a unor astfel de vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate.

(6) Un serviciu tehnic se asigură că activitățile filialelor sale sau ale subcontractanților săi nu afectează confidențialitatea, obiectivitatea sau imparțialitatea categoriilor de activități pentru care a fost desemnat.

(7) Personalul unui serviciu tehnic păstrează secretul profesional referitor la toate informațiile obținute în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentei legi, cu excepțiile aplicabile în raport cu autoritatea de omologare și, după caz, în raport cu organismul național de acreditare sau în cazurile prevăzute expres de legislație.

66

Articolul 66. Competența serviciilor tehnice

(1) Un serviciu tehnic are dreptul să presteze toate activitățile pentru care solicită să fie desemnat în conformitate cu art. 64 alin. (1) dacă poate demonstra că dispune de capacitățile prevăzute la alin. (2) și (3) din prezentul articol.

(2) În cazul prevăzut la art. 63 alin. (2), serviciul tehnic demonstrează organismului național de acreditare care efectuează evaluarea sau monitorizarea serviciului tehnic respectiv că îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) personalul său deține competențele corespunzătoare, cunoștințele tehnice specifice, formarea profesională necesară și o experiență suficientă și adecvată pentru a desfășura activitățile pentru care solicită să fie desemnat;

b) deține descrieri ale procedurilor relevante pentru desfășurarea activităților pentru care solicită să fie desemnat, ținând seama în mod corespunzător de gradul de complexitate al tehnologiei vehiculului, sistemului, componentei sau unității tehnice separate respective, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție. Serviciul tehnic demonstrează transparența și reproductibilitatea procedurilor respective;

c) deține mijloacele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor legate de categoria sau categoriile de activități pentru care solicită să fie desemnat și accesul la toate echipamentele și instalațiile necesare.

(3) Un serviciu tehnic demonstrează, de asemenea, că posedă competențele necesare, cunoștințele tehnice specifice și o experiență demonstrată pentru a efectua încercări și inspecții în vederea evaluării conformității vehiculelor, a sistemelor, a componentelor și a unităților tehnice separate în raport cu prezenta lege și că respectă standardele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) În sensul alin. (3), standardele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi nu se aplică ultimei etape a procedurii naționale în mai multe etape, prevăzută la art. 44.

(5) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor inițiază modificarea actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi în ceea ce privește cerințele pentru evaluarea serviciilor tehnice.

(6) Serviciile de încercare, inspecție și evaluare tehnică efectuate de serviciile tehnice în cadrul procedurilor de omologare se prestează contra plată.

67

Articolul 67. Filiale și subcontractanți ai serviciilor tehnice

(1) Serviciile tehnice pot subcontracta, cu acordul autorității de omologare, unele dintre categoriile de activități pentru care au fost desemnate în conformitate cu art. 64 alin. (1) sau pot dispune ca aceste activități să fie realizate de o filială.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), serviciul tehnic are obligația și responsabilitatea ca subcontractantul sau filiala să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 64–66 și informează autoritatea de omologare în acest sens.

(3) Serviciile tehnice poartă întreaga responsabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanții sau filialele lor, indiferent de locul în care acestea sunt stabilite.

(4) Serviciul tehnic pune la dispoziția autorității de omologare documentele relevante privind evaluarea efectuată de către autoritatea de omologare sau acreditarea efectuată de către organismul național de acreditare al subcontractantului ori al filialei, inclusiv privind sarcinile îndeplinite de acestea.

68

Articolul 68. Servicii tehnice interne ale producătorului

(1) Un serviciu tehnic intern al unui producător poate fi desemnat drept serviciu tehnic în cazul activităților din categoria A, însă doar în privința cerințelor tehnice stabilite în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) Un serviciu tehnic intern constituie o parte separată și distinctă a societății producătorului și nu este implicat în proiectarea, fabricarea, furnizarea sau întreținerea vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate pe care le evaluează.

(3) Un serviciu tehnic intern îndeplinește următoarele cerințe:

a) a fost acreditat de organismul național de acreditare și îndeplinește cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi;

b) serviciul tehnic intern, inclusiv personalul acestuia, este identificabil din punctul de vedere al organizării întreprinderii și aplică metode de raportare în cadrul întreprinderii producătorului din care face parte, ceea ce asigură imparțialitatea sa și demonstrează această imparțialitate față de autoritatea de omologare relevantă și de organismul național de acreditare;

c) nici serviciul tehnic intern, nici personalul acestuia nu au dreptul să fie antrenați în nicio activitate care poate intra în conflict cu independența și integritatea în legătură cu realizarea activităților pentru care au fost desemnați;

d) prestează servicii doar pentru întreprinderea producătorului din care face parte.

(4) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor inițiază modificarea actelor normative pentru a ține seama de evoluțiile tehnice și în materie de reglementare prin actualizarea listei actelor de reglementare și a restricțiilor pe care acestea le conțin.

69

Articolul 69. Evaluarea și desemnarea serviciilor tehnice

(1) Serviciul tehnic solicitant adresează autorității de omologare o cerere oficială în care solicită să fie desemnat în conformitate cu prevederile actelor pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) specifică categoriile de activități pentru care serviciul tehnic solicită să fie desemnat.

(3) Înainte ca autoritatea de omologare să desemneze un serviciu tehnic, în cazul în care evaluarea serviciilor tehnice se realizează pe baza acreditării, organismul național de acreditare îl evaluează în conformitate cu o listă de acțiuni de îndeplinit în cadrul evaluării care acoperă cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(4) Procedura prevăzută la alin. (3) include o evaluare la fața locului la sediul serviciului tehnic solicitant, precum și, dacă este cazul, o evaluare a tuturor filialelor sau subcontractanților situați atât în interiorul, cât și în exteriorul Republicii Moldova.

(5) Evaluarea se realizează de către organismul național de acreditare, iar serviciul tehnic solicitant furnizează autorității de omologare un certificat de acreditare valabil și raportul de evaluare corespunzător care atestă că serviciul tehnic îndeplinește cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi în ceea ce privește categoriile de activități pentru care serviciul tehnic solicită desemnarea.

(6) Serviciile tehnice care verifică doar instalarea corectă a componentelor din categoriile O1 și O2 sunt scutite de evaluare.

(7) Valabilitatea desemnării serviciilor tehnice este de 5 ani.

(8) Pentru serviciile tehnice proprii ale autorității de omologare, conformitatea cu prezenta lege se demonstrează printr-o evaluare realizată de auditori independenți.

(9) Auditorii pot aparține aceleiași organizații prevăzute la alin. (8), cu condiția de a fi administrați în mod autonom față de personalul implicat în activitatea evaluată și cu condiția ca aceștia să respecte cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

70

Articolul 70. Modificările și reînnoirea desemnărilor serviciilor tehnice

(1) În cazul în care a constatat sau a fost informată că un serviciu tehnic nu mai îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta lege, autoritatea de omologare restricționează, suspendă sau retrage desemnarea, după caz, în funcție de gravitatea încălcării cerințelor sau a neîndeplinirii acestora.

(2) Autoritatea de omologare poate notifica autorităților de omologare din statele membre ale Uniunii Europene despre orice restricție, suspendare sau retragere a unei desemnări.

(3) În caz de restricționare, de suspendare sau de retragere a desemnării sau în cazul în care serviciul tehnic și-a încetat activitatea, autoritatea de omologare păstrează dosarele serviciului tehnic respectiv la dispoziția autorității de supraveghere a pieței ori transferă dosarele respective către un alt serviciu tehnic ales de producător de comun acord cu serviciul tehnic respectiv.

(4) În cazul în care desemnarea serviciilor tehnice de către o autoritate de omologare a unui stat membru al Uniunii Europene a fost restricționată, suspendată sau retrasă, certificatele de omologare UE de tip care au fost emise pe baza unor rapoarte de inspecție și încercare emise de serviciile tehnice respective rămân valabile, cu excepția cazului în care omologările de tip respective își pierd valabilitatea în conformitate cu art. 31 alin. (4) lit. (f).

(5) Extinderile domeniului de aplicare al desemnării serviciului tehnic care conduc la desemnarea unei categorii suplimentare de activități menționate la art. 64 alin. (1) se evaluează în conformitate cu procedura prevăzută la art. 69.

(6) Extinderile domeniului de aplicare al desemnării unui serviciu tehnic pot fi efectuate în conformitate cu procedurile prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(7) Desemnarea unui serviciu tehnic este reînnoită doar după ce autoritatea de omologare a verificat și a evaluat dacă serviciul tehnic continuă să respecte cerințele prezentei legi. Evaluarea se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la art. 69.

71

Articolul 71. Monitorizarea serviciilor tehnice

(1) Autoritatea de omologare monitorizează continuu serviciile tehnice pentru a asigura conformitatea cu cerințele prevăzute la art. 64–68, 74 și 75, precum și cu cerințele din actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică niciunei activități ale serviciilor tehnice care sunt supravegheate de organismul național de acreditare în conformitate cu art. 67 alin. (1) pentru a asigura conformitatea cu cerințele prevăzute în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(3) Serviciile tehnice pun la dispoziție, la cerere, toate informațiile și documentele relevante care sunt necesare pentru a permite autorității de omologare sau organismului național de acreditare să verifice respectarea cerințelor aplicabile.

(4) Serviciile tehnice informează autoritatea de omologare însărcinată cu desemnarea sau organismul național de acreditare cu privire la orice modificare, în special referitoare la personal, la instalații, la filiale sau la subcontractanți, care poate afecta conformitatea cu cerințele prevăzute la art. 64–68, 74 și 75, precum și din actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi, sau capacitatea lor de a efectua sarcinile de evaluare a conformității referitoare la vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate pentru care au fost desemnate.

(5) Serviciile tehnice răspund la cererile formulate de autoritatea de omologare cu privire la evaluările conformității pe care le-au efectuat.

(6) Autoritatea de omologare se asigură că serviciul tehnic își îndeplinește obligația prevăzută la alin. (2).

(7) Serviciul tehnic și autoritatea de omologare împuternicită cu desemnarea pot solicita ca orice informație transmisă autorității de omologare a unui alt stat membru al Uniunii Europene să fie tratată confidențial.

(8) Cel puțin o dată la fiecare 30 de luni, autoritatea de omologare însărcinată cu desemnarea evaluează dacă fiecare serviciu tehnic aflat în responsabilitatea sa continuă să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 64–68, 74 și 75, precum și în actele pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(9) Evaluarea prevăzută la alin. (8) include o evaluare la sediul fiecărui serviciu tehnic de care este responsabilă.

(10) În termen de două luni de la data finalizării evaluării serviciului tehnic, autoritatea de omologare pune la dispoziția statelor membre ale Uniunii Europene, la solicitarea acestora, rapoartele cu privire la activitățile sale de monitorizare. Respectivele rapoarte conțin un rezumat al evaluării, care este pus la dispoziția publicului pe site-ul web oficial al autorității de omologare.

72

Articolul 72. Contestarea competenței serviciilor tehnice

(1) Autoritatea de omologare investighează toate cazurile în care este sesizată privind competența unui serviciu tehnic sau privind respectarea de către un serviciu tehnic a cerințelor și responsabilităților care îi revin în temeiul prezentei legi. Autoritatea de omologare poate începe astfel de investigații din proprie inițiativă.

(2) Autoritatea de omologare investighează responsabilitatea serviciului tehnic în cazul în care este demonstrat sau există motive întemeiate să se considere că:

a) o omologare de tip a fost acordată pe baza unor informații false;

b) rezultatele încercării au fost falsificate;

c) nu au fost dezvăluite informații sau specificații tehnice care ar fi condus la refuzul de a acorda omologarea de tip.

(3) Autoritatea de omologare se asigură că toate informațiile sensibile obținute pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate confidențial.

73

Articolul 73. Schimbul de informații cu privire la serviciile tehnice

(1) Autoritatea de omologare are dreptul să se consulte pe bază de reciprocitate cu alte autorități de omologare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la întrebări cu relevanță generală pentru punerea în aplicare a cerințelor prevăzute de prezenta lege referitoare la evaluarea, desemnarea și monitorizarea serviciilor tehnice.

(2) Autoritatea de omologare informează organismul național de acreditare responsabil de acreditarea unui anumit serviciu tehnic cu privire la orice constatări relevante pentru acreditare.

(3) Organismul național de acreditare informează autoritatea de omologare cu privire la constatările sale.

74

Articolul 74. Obligații privind funcționarea serviciilor tehnice

(1) Serviciile tehnice își desfășoară activitățile pentru care au fost desemnate în conformitate cu art. 64 alin. (1).

(2) Serviciile tehnice au obligația:

a) să permită autorității de omologare să observe performanțele serviciului tehnic în timpul încercării pentru omologarea de tip;

b) să furnizeze, la cererea autorității de omologare, informații cu privire la categoriile de activități pentru care au fost desemnate.

(3) În cazul în care constată că un producător nu respectă cerințele prevăzute de prezenta lege, serviciul tehnic raportează această neconformitate autorității de omologare, pentru ca aceasta să solicite producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare.

(4) În cazul în care nu au fost luate măsurile corective corespunzătoare în vederea eliminării neconformităților prevăzute la alin. (3), autoritatea de omologare nu emite un certificat de omologare de tip.

75

Articolul 75. Obligații ale serviciilor tehnice privind informarea

(1) Serviciile tehnice informează autoritatea de omologare în ceea ce privește:

a) orice neconformitate observată care poate implica refuzul, restricționarea, suspendarea sau retragerea certificatului de omologare de tip;

b) orice circumstanță care afectează domeniul de aplicare și condițiile desemnării lor;

c) orice cerere de informare cu privire la activitățile lor primită de la autoritatea de supraveghere a pieței.

(2) La cererea autorității de omologare, serviciile tehnice furnizează informații cu privire la:

a) activitățile efectuate în limita domeniului de aplicare al desemnării;

b) orice activitate pe care au efectuat-o, suplimentar la cele prevăzute la lit. a);

c) activitățile transfrontaliere și subcontractările.

Capitolul XVI ÎNCĂLCĂRI, MĂSURI ADMINISTRATIVE ȘI SANCȚIUNI FINANCIARE

76

Articolul 76. Încălcări

(1) Încălcarea prezentei legi atrage, după caz, răspundere administrativă, prin aplicarea măsurilor și sancțiunilor prevăzute de aceasta, precum și răspundere civilă, în condițiile legislației aplicabile.

(2) La stabilirea sancțiunilor, autoritățile de stat competente se asigură că acestea sunt efective, proporționale și cu efect de descurajare.

(3) Sancțiunile aplicate trebuie să fie proporționale cu gravitatea neconformității și cu numărul de vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate neconforme puse la dispoziție pe piața Republicii Moldova.

(4) Sancțiunile se aplică pentru următoarele încălcări săvârșite de operatori economici și servicii tehnice:

a) falsul în declarații în timpul procedurilor de omologare sau în cadrul măsurilor corective ori restrictive impuse în conformitate cu cap. XI;

b) falsificarea rezultatelor la încercările pentru omologarea de tip sau pentru supravegherea pieței;

c) nedeclararea datelor sau a specificațiilor tehnice care ar putea duce la rechemarea vehiculelor, a sistemelor, a componentelor și a unităților tehnice separate sau la refuzul ori retragerea certificatului de omologare de tip;

d) neconformitatea serviciilor tehnice din punctul de vedere al cerințelor pentru desemnarea lor.

(5) Pe lângă tipurile de încălcări prevăzute la alin. (4), sancțiuni se aplică și pentru următoarele încălcări săvârșite de operatori economici:

a) refuzul de a acorda acces la informații;

b) punerea la dispoziție pe piață a vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate care fac obiectul omologării, dar nu sunt omologate;

c) falsificarea de documente, certificate de conformitate, plăcuțe ale producătorului sau mărci de omologare;

d) intervenția neautorizată asupra vehiculului și asupra sistemelor acestuia.

(6) Pe lângă tipurile de încălcări prevăzute la alin. (4) și (5), sancțiuni se aplică și pentru cel puțin următoarele încălcări săvârșite de producători:

a) falsificarea rezultatelor încercărilor pentru conformitatea în funcționare în cadrul omologării de tip privind emisiile;

b) proiectarea, construirea și asamblarea de vehicule care încorporează dispozitive de manipulare sau strategii de manipulare care fac ca un vehicul neconform să pară conform cu prezenta lege;

c) proiectarea, construirea și asamblarea de vehicule din categoriile M1, M2, M3, N1, N2 și N3 care nu dispun de sistemele impuse de avertizare a conducătorului auto privind emisiile de gaze de evacuare în exces sau de sistemele impuse de avertizare a conducătorului auto cu privire la nivelul scăzut de reactiv.

(7) Printre tipurile de încălcări săvârșite de operatorii independenți care sunt supuse sancțiunilor se numără cel puțin intervenția neautorizată asupra vehiculului și asupra sistemelor acestuia.

(8) Aplicarea sancțiunilor administrative nu exonerează operatorul economic sau serviciul tehnic de obligația înlăturării neconformităților constatate.

(9) În cazul în care, în exercitarea atribuțiilor sale, autoritatea competentă constată indicii privind săvârșirea unei contravenții sau infracțiuni, aceasta sesizează organele competente, în condițiile legii.

(10) Actele administrative emise în temeiul prezentei legi pot fi contestate în condițiile și potrivit procedurii stabilite de Codul administrativ nr. 116/2018.

77

Articolul 77. Măsuri administrative

(1) În cazul în care constată neconformități ale vehiculelor, sistemelor, componentelor, unităților tehnice separate, pieselor sau echipamentelor cu cerințele prezentei legi și ale actelor normative adoptate pentru implementarea acesteia, autoritatea de supraveghere a pieței aplică, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri administrative:

a) solicitarea adoptării măsurilor corective necesare pentru restabilirea conformității;

b) interzicerea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau punerii în exploatare;

c) restricționarea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau punerii în exploatare;

d) retragerea de pe piață;

e) rechemarea produselor de la utilizatori sau consumatori;

f) obligarea operatorului economic de a informa utilizatorii, consumatorii sau alte persoane vizate cu privire la neconformitățile ori riscurile constatate.

(2) Autoritatea de omologare aplică, după caz, următoarele măsuri administrative:

a) suspendarea, retragerea sau refuzul omologării de tip;

b) suspendarea sau retragerea desemnării serviciului tehnic, în condițiile prezentei legi.

(3) Măsurile administrative prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică proporțional cu natura și gravitatea neconformității constatate, precum și cu riscul prezentat pentru siguranța rutieră, sănătatea publică, protecția mediului sau alte interese publice prevăzute de lege.

(4) Autoritatea competentă prevăzută la alin. (1) și (2) stabilește un termen rezonabil pentru realizarea măsurilor corective, care nu depășește 30 de zile, cu excepția cazului în care neconformitatea constatată prezintă un risc grav, situație în care măsurile administrative pot fi aplicate în termene mai scurte sau imediat.

(5) Autoritatea de supraveghere a pieței aplică măsurile administrative aferente supravegherii pieței și sancțiunile administrative pecuniare prevăzute de prezenta lege conform competențelor stabilite.

(6) Măsurile administrative se dispun prin acte administrative motivate și pot fi aplicate independent sau cumulativ, în funcție de natura încălcării, gravitatea neconformității, nivelul riscului, numărul produselor afectate și necesitatea protecției interesului public.

78

Articolul 78. Sancțiuni

(1) Pentru încălcările prevăzute la art. 76, autoritatea de supraveghere a pieței aplică operatorilor economici și serviciilor tehnice sancțiuni pecuniare, în condițiile prezentei legi.

(2) Sancțiunile pecuniare prevăzute la alin. (1) trebuie:

a) să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare;

b) să nu depășească mărimea de până la 5 % din cifra de afaceri anuală realizată în ultimul exercițiu financiar încheiat anterior datei constatării faptei.

(3) La individualizarea sancțiunii pecuniare se ține cont, după caz, de:

a) gravitatea și durata încălcării;

b) numărul vehiculelor, sistemelor, componentelor, unităților tehnice separate, pieselor sau echipamentelor afectate;

c) nivelul riscului generat pentru siguranța rutieră, sănătatea publică, protecția mediului sau alte interese publice protejate de lege;

d) caracterul repetat al încălcării;

e) existența intenției sau a neglijenței;

f) conduita operatorului economic sau a serviciului tehnic după constatarea încălcării;

g) gradul de cooperare cu autoritatea competentă;

h) măsurile adoptate pentru înlăturarea neconformității și limitarea consecințelor acesteia;

i) beneficiul economic obținut sau care putea fi obținut prin săvârșirea încălcării.

(4) Sancțiunea administrativă pecuniară se aplică prin act administrativ motivat, emis în condițiile Codului administrativ nr. 116/2018.

(5) Înainte de aplicarea sancțiunii pecuniare, persoanei vizate i se asigură dreptul de a fi audiată și de a prezenta explicații, documente și probe, în condițiile Codului administrativ nr. 116/2018.

(6) Aplicarea sancțiunii pecuniare nu exclude aplicarea măsurilor administrative prevăzute la art. 77 și nu exonerează persoana vizată de obligația înlăturării neconformităților constatate.

(7) Actele administrative emise în temeiul prezentului articol pot fi contestate în condițiile Codului administrativ nr. 116/2018.

79

Articolul 79. Evidența măsurilor administrative și a sancțiunilor

(1) Autoritatea de omologare ține evidența măsurilor administrative aplicate potrivit competențelor stabilite de prezenta lege.

(2) Autoritatea de supraveghere a pieței ține evidența măsurilor administrative și a sancțiunilor pecuniare aplicate potrivit competențelor stabilite de prezenta lege.

(3) Evidența prevăzută la alin. (1) și (2) are caracter administrativ și nu constituie evidență contravențională sau penală.

(4) Evidența se utilizează pentru asigurarea trasabilității actelor administrative, monitorizarea conformării, identificarea caracterului repetat al încălcărilor, evaluarea riscurilor, schimbul de informații între autoritățile competente și aplicarea coerentă a măsurilor administrative și a sancțiunilor.

(5) Modul de ținere a evidenței, categoriile de informații incluse, termenul de păstrare, precum și condițiile de acces și utilizare a informațiilor se stabilesc de Guvern, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

(6) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor utilizează informațiile prevăzute la alin. (1) în vederea elaborării politicilor publice și modificărilor cadrului normativ din domeniu.

Capitolul XVII DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

80

Articolul 80. Intrarea în vigoare și aplicarea

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2029.

(2) Prezenta lege se aplică vehiculelor și pieselor componente introduse pe piață după data prevăzută la alin. (1) conform cerințelor tehnice aprobate în raport cu aceste produse.

(3) La data intrării în vigoare a tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană:

a) dispozițiile prezentei legi care reglementează domenii acoperite de actele Uniunii Europene direct aplicabile în materie de omologare și supraveghere a pieței își încetează aplicarea în măsura în care dublează sau contravin acestora;

b) Guvernul asigură, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, armonizarea actelor normative subordonate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă.

(4) Guvernul, în termen de 24 de luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova:

a) va modifica actele sale normative în conformitate cu prevederile acesteia, va elabora și va aproba modul de clasificare și categoriile de vehicule rutiere, inclusiv vehiculele motorizate cu două, trei și patru roți;

b) va modifica structura organizațională a autorității de omologare și a autorității de supraveghere a pieței și va aloca surse financiare, în scopul punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, conform noilor structuri organizaționale modificate.

(5) Organul central de specialitate din domeniul transporturilor, în termen de 24 de luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, asigură aplicarea prezentei legi prin emiterea actelor administrative necesare.

(6) Autoritatea de omologare și autoritatea de supraveghere a pieței, în termen de 24 luni de la data publicării prezentei legi, vor modifica actele lor în conformitate cu prezenta lege.

(7) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile competente nu refuză acordarea omologării de tip și nu interzic introducerea pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor care respectă legislația în vigoare la data solicitării.

81

Articolul 81. Dispoziții tranzitorii

(1) Prezenta lege nu invalidează nicio omologare de tip a întregului vehicul și nicio omologare acordată vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate înainte de intrarea sa în vigoare. Aceste omologări rămân valabile până la expirare sau până la revizuirea acestora conform prezentei legi.

(2) Autoritatea de omologare poate acorda extinderi și revizuiri ale omologărilor de tip pentru întregul vehicul și ale omologărilor de tip pentru vehiculele, sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate prevăzute la alin. (1), în conformitate cu art. 29 și 30.

(3) Serviciile tehnice pot fi desemnate numai dacă respectă cerințele prezentei legi.

82

Articolul 82. Modificarea unor acte normative conexe

I. Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 11–21, art. 6), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 81 se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) exercitarea funcțiilor și atribuțiilor de autoritate în domeniul supravegherii pieței.”

2. Articolul 14 se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) exercitarea funcțiilor și atribuțiilor de autoritate în domeniul omologării pentru vehicule rutiere.”

[Art.82 pct.I subpct.2 modificat prin RP07 din 07.09.26. MO440-443/10.09.26 pag.12]

II. În anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170–175, art. 494), cu modificările ulterioare, compartimentul II se completează cu poziția 91 cu următorul cuprins:

91Desemnare a serviciului tehnicAgenția Servicii PubliceConform metodologiei de calcul aprobate de către Guvern5 ani

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 159. Chișinău, 30 iulie 2026.