Art.I.
Legea nr. 94/2007 cu privire la reţeaua ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 90–93, art. 395), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Legea se completează cu preambulul cu următorul cuprins:
„Prezenta lege transpune parțial prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992.”
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
„Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
coridor ecologic – element liniar sau liniar difuz care asigură legăturile funcţionale şi terestre între elementele reţelei ecologice, precum şi integritatea lor la scară largă;
elemente ale reţelei ecologice – terenuri ale reţelei ecologice care au o destinaţie funcţională complementară de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice: zone-nucleu, zone-tampon, coridoare ecologice, zone de reconstrucţie ecologică;
hartă a reţelei ecologice – model spaţial în care se indică amplasarea elementelor funcţionale ale reţelei ecologice;
patrimoniu natural − ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, al conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
proiectul constituirii sau reconstrucţiei ecologice a elementului reţelei ecologice – documentaţie tehnică ce conţine informaţie despre amplasarea şi destinaţia elementului reţelei ecologice, descrierea detaliată a măsurilor privind crearea sau reconstrucţia lui;
reţea ecologică locală – reţea ecologică constituită la nivel local (raion, zonă geografică etc.), care nu este inclusă integral în reţeaua ecologică naţională, ci doar anumite elemente ale ei în cazul corespunderii criteriilor stabilite pentru reţeaua ecologică naţională; în baza acestor criterii, anumite elemente ale reţelei ecologice locale îşi pot schimba funcţionalitatea;
reţea ecologică naţională – reţea ecologică constituită la nivel naţional din teritorii ale habitatelor, peisajelor şi elementelor lor, unite fizic şi funcţional, care au o deosebită importanţă din punctul de vedere ştiinţific şi estetic, al valorii şi conservării diversităţii biologice, al menţinerii balanţei geosistemice;
reţea ecologică paneuropeană – reţea ecologică constituită la nivel european, ce uneşte reţelele ecologice naţionale şi este formată din teritorii, unite fizic şi funcţional, reprezentînd elemente naturale şi seminaturale de peisaj, care necesită a fi conservate şi gestionate pentru asigurarea stării favorabile a ecosistemelor, habitatelor, speciilor şi peisajelor de importanţă europeană;
Reţeaua Emerald – reţea ecologică constituită din zone speciale de conservare, fiind parte componentă a reţelei ecologice naţionale, reprezentînd extinderea în ţările ne-membre ale Uniunii Europene a reţelei ecologice europene coerente de zone speciale de conservare „NATURA 2000”;
sit – arie definită geografic, a cărei suprafaţă este clar delimitată;
sit de importanţă naţională – sit care, în regiunea biogeografică de care aparţine, contribuie semnificativ la menţinerea sau restabilirea unui tip de habitat natural ori a uneia din speciile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea regnului vegetal nr. 239/2007 într-un stadiu de conservare favorabil, de asemenea, poate contribui semnificativ la coerenţa reţelei Emerald (NATURA 2000) şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea respectivă;
zonă de reconstrucţie ecologică – arie supusă reconstrucţiei ecologice şi/sau geomorfologice (împădurire, restabilire a învelişului vegetal, recultivare) în calitate de viitor element al reţelei ecologice;
zonă-nucleu – teritoriu cu o valoare deosebită pentru conservarea habitatelor, speciilor şi peisajelor;
zonă-tampon – teritoriu care îndeplineşte funcţia de protecţie a zonei-nucleu sau care are o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului geosistemic; în funcţie de funcţionalitate, zona-tampon poate fi: zonă-tampon de protecţie sau zonă-tampon geosistemică;
zonă de interes special pentru conservare – sit de importanţă europeană comună în care sînt prevăzute măsurile de conservare necesare pentru menţinerea ori restabilirea la un stadiu de conservare favorabil a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.”
3. Articolul 3 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Reţeaua Emerald se constituie în scopul protejării zonelor de interes special pentru conservare, datorată prezenţei habitatelor şi a speciilor de interes special pentru conservare.”
4. Articolul 5 se completează cu literele k)–q) cu următorul cuprins:
„k) coordonează selectarea siturilor eligibile pentru a fi identificate ca situri de importanţă internaţională şi pentru a fi desemnate ca zone speciale de conservare;
l) identifică bunurile patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
m) coordonează activităţile ce ţin de desemnarea zonelor de interes special pentru conservare spre a fi incluse în Reţeaua Emerald;
n) asigură supravegherea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale incluse în Reţeaua Emerald;
o) asigură elaborarea şi aprobarea planurilor de management pentru zonele de interes special pentru conservare incluse în Reţeaua Emerald şi pentru speciile pentru care zonele respective au fost desemnate;
p) asigură elaborarea, la fiecare şase ani, a unui raport privind punerea în aplicare a măsurilor de conservare a speciilor de floră şi a tipurilor de habitate naturale. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de Secretariatul Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), este transmis Comitetului permanent al Convenţiei şi adus la cunoştinţa publicului;
q) promovează educaţia şi informarea generală cu privire la necesitatea protejării zonelor de interes special pentru conservare în scopul conservării biodiversităţii.”
5. Legea se completează cu articolul 101 cu următorul cuprins:
„ Articolul 101. Constituirea reţelei Emerald
(1) Reţeaua Emerald este formată din zone de interes special pentru conservare.
(2) Constituirea reţelei Emerald implică 3 etape:
I etapă – evaluarea naţională a resurselor naturale şi identificarea speciilor şi a habitatelor care necesită protecţie şi selectarea siturilor Emerald;
a II-a etapă – evaluarea ştiinţifică a siturilor candidate pentru a verifica dacă acestea corespund cerinţelor Reţelei Emerald, propunerea unor situri suplimentare, dacă este cazul, şi prezentarea siturilor candidate la Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979) în vederea aprobării;
a III-a etapă – desemnarea naţională a siturilor Emerald aprobate de Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979) şi aplicarea măsurilor de gestiune, monitorizare şi informare pentru fiecare dintre siturile desemnate.
(3) Managementul zonelor de interes special pentru conservare se efectuează conform unor planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi conform măsurilor legale, administrative sau contractuale în scopul de a evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care zonele respective au fost desemnate.
(4) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul zonei de interes special pentru conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, separat sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate privind efectele potenţiale asupra zonei de interes special pentru conservare, avînd în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
(5) Zonele de interes special pentru conservare se desemnează prin hotărîre a Guvernului şi vor face parte din Reţeaua Emerald după recunoaşterea statutului lor de către Comitetului permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979).”