Art.I.
Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 41 se completează cu punctul 65) cu următorul cuprins:
„65) autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului, în condițiile art. 2911;”.
2. La articolul 52 alineatul (1) punctul 16), după textul „efectuarea expertizei judiciare” se introduce textul „ , finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului”.
3. Articolul 64 se completează cu alineatele (32) și (42) cu următorul cuprins:
„(32) Bănuitul este obligat să se prezinte la citarea organului de urmărire penală și să comunice despre schimbarea domiciliului.”
„(42) Bănuitul este informat în scris de către organul de urmărire penală că, în cazul constatării faptului sustragerii de la urmărirea penală, neprezentarea nemotivată pentru înaintarea acuzării nu împiedică finalizarea urmăririi penale și transmiterea cauzei penale în instanța de judecată în lipsa sa.”
4. Articolul 66:
se completează cu alineatul (22) cu următorul cuprins:
„(22) Învinuitul este informat în scris de către organul de urmărire penală că, în cazul constatării faptului sustragerii de la urmărirea penală, neprezentarea nemotivată pentru înaintarea acuzării nu împiedică finalizarea urmăririi penale și transmiterea cauzei penale în instanța de judecată în lipsa sa.”
alineatul (5) se completează cu punctul 11) cu următorul cuprins:
„11) să comunice organului de urmărire penală sau instanței despre schimbarea domiciliului;”.
5. La articolul 69:
alineatul (1) se completează cu punctul 14) cu următorul cuprins:
„14) procesul penal se desfășoară în lipsa învinuitului, inculpatului care se sustrage de la urmărirea penală sau judecată.”
alineatul (2) se completează cu punctul 4) cu următorul cuprins:
„4) învinuitul, inculpatul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată și procesul penal se desfășoară în lipsa acestuia.”
6. Articolul 235 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În cazul citării bănuitului, învinuitului sau inculpatului, acesta este informat de către organul de urmărire penală sau instanța de judecată că neprezentarea nemotivată la organul respectiv nu împiedică finalizarea urmăririi penale, judecarea și pronunțarea hotărârii judecătorești pe fondul cauzei în lipsa persoanei citate în mod legal.”
7. La articolul 2761:
alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Pornirea urmăririi penale în cazul existenței bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor prevăzute la art. 241, 242, 244, 2441, 246, 2461 din Codul penal nr. 985/2002 se dispune de organul de urmărire penală sau de procurorul competent să exercite ori, după caz, să conducă urmărirea penală pentru aceste infracțiuni, în condițiile art. 274 din prezentul cod. Odată cu pornirea urmăririi penale, organul de urmărire penală sau procurorul competent solicită opinia organului competent de control de stat asupra activității de întreprinzător în vederea expunerii cu privire la existența sau nu a încălcării legislației din domeniu și a prejudiciului cauzat prin încălcare. Solicitarea organului de urmărire penală sau a procurorului competent trebuie să conțină exact faptele și informațiile cu privire la care se solicită opinia organului de control. Organul de urmărire penală sau procurorul competent nu are dreptul să dispună sau să solicite organului de control inițierea unui control în sensul Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
(2) Solicitarea organului de urmărire penală sau a procurorului competent adresată în condițiile alin. (1) din prezentul articol se examinează de organul competent de control în termen de 30 de zile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.”
alineatele (4) și (7) se abrogă.
8. Articolul 282 se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:
„(5) În cazul în care învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit în urma investigațiilor de căutare, copia ordonanței de punere sub învinuire se prezintă, contra semnătură, apărătorului până la înaintarea, în condițiile art. 2911, a demersului la judecătorul de instrucție, iar acuzarea se consideră înaintată.
(6) În cazul în care învinuitul se sustrage de la urmărirea penală, iar locul aflării acestuia peste hotarele țării este cunoscut, înaintarea acuzării se dispune prin comisie rogatorie în condițiile art. 2821.”
9. Codul se completează cu articolul 2821 cu următorul cuprins:
„Articolul 2821. Înaintarea acuzării învinuitului aflat
peste hotarele țării
(1) În cazul în care învinuitul se sustrage de la urmărirea penală, iar locul aflării acestuia peste hotarele țării este cunoscut, procurorul se adresează prin comisie rogatorie autorităților din statul în care învinuitul se află pentru a-i fi înaintată acuzarea.
(2) Cererea de comisie rogatorie, suplimentar la cerințele prevăzute la art. 537, va cuprinde solicitări privind:
a) înaintarea acuzării învinuitului în prezența avocatului;
b) explicarea conținutului învinuirii, a drepturilor și obligațiilor învinuitului prevăzute la art. 66;
c) înmânarea copiei de pe ordonanța de punere sub învinuire și de pe informația în scris privind drepturile și obligațiile învinuitului;
d) audierea învinuitului;
e) remiterea actelor care confirmă executarea cererii de comisie rogatorie.
(3) La cererea de comisie rogatorie se anexează ordonanța de punere sub învinuire și informația scrisă privind drepturile și obligațiile învinuitului prevăzute la art. 66.
(4) Se consideră că înaintarea acuzării în condițiile prezentului articol nu a fost posibilă dacă:
a) executarea cererii de comisie rogatorie a fost refuzată de către statul străin;
b) cererea de comisie rogatorie nu a putut fi executată, fiind restituită;
c) în urma adresărilor repetate, nu a parvenit niciun răspuns la cererea de comisie rogatorie.”
10. La articolul 2871 alineatul (1), punctul 1) se completează cu textul „ , cu excepțiile prevăzute la art. 2911”.
11. Codul se completează cu articolul 2911 cu următorul cuprins:
„Articolul 2911. Finalizarea urmăririi penale în lipsa
învinuitului
(1) În cazul în care învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit în urma investigațiilor de căutare ori nu a fost posibilă înaintarea acuzării în conformitate cu prevederile art. 2821, procurorul, prin ordonanță motivată, din oficiu sau la solicitarea organului de urmărire penală, dispune finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, cu informarea apărătorului ales sau a avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat, și înaintează un demers judecătorului de instrucție prin care solicită acordul pentru finalizarea urmăririi penale.
(2) Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului are loc dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) în privința persoanei a fost emisă o ordonanță de punere sub învinuire pentru comiterea unei sau mai multor infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave potrivit Codului penal;
b) învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit și nu a fost posibilă asigurarea prezenței acestuia în fața organului de urmărire penală;
c) în privința învinuitului au fost dispuse investigații de căutare;
d) persoana pusă sub învinuire nu este minoră.
(3) Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului nu este permisă în raport cu alte infracțiuni decât cele specificate la alin. (2) lit. a), cu excepția cazurilor în care infracțiunile sunt comise de aceeași persoană care se sustrage de la urmărirea penală sau al cărei loc de aflare nu a fost stabilit și în privința căreia au fost dispuse investigații de căutare, iar disjungerea va afecta negativ efectuarea deplină și obiectivă a urmării penale și a cercetării judecătorești.
(4) În cazul în care în aceeași cauză penală sunt mai mulți învinuiți, dintre care unul este anunțat în căutare și acesta a comis una dintre infracțiunile specificate la alin. (2) lit. a), procurorul poate dispune finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului care este anunțat în căutare. Urmărirea penală față de ceilalți învinuiți continuă conform procedurii generale.”
12. La articolul 296 alineatul (5), primul enunț se completează cu textul „sau, în cazul înaintării acuzării în condițiile art. 2821 sau finalizării urmăririi penale în condițiile art. 2911, apărătorului”.
13. Articolul 297 se completează cu alineatele (21) și (22) cu următorul cuprins:
„(21) În cazul în care acuzarea a fost înaintată prin comisie rogatorie în condițiile art. 2821 și învinuitul nu a revenit în țară sau judecătorul de instrucție a autorizat finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului în condițiile art. 2911, materialele cauzei penale se prezintă apărătorului, căruia i se înmânează sub recipisă copia rechizitoriului.
(22) În cazul prevăzut la art. 2821, cauza se trimite în judecată doar după executarea cererii de comisie rogatorie de către statul străin.”
14. La articolul 300, alineatul (1) se completează cu textul „ , precum și demersurile privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului”.
15. La articolul 301 alineatul (1), după textul „a altor comunicări,” se introduce textul „finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului,”.
16. Codul se completează cu articolul 3051 cu următorul cuprins:
„Articolul 3051. Modul de examinare a demersurilor
referitoare la autorizarea finalizării
urmăririi penale în lipsa învinuitului
(1) Demersul referitor la autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului se examinează în ședință închisă în termen de 5 zile, cu participarea obligatorie a procurorului și a apărătorului ales sau desemnat din oficiu.
(2) În demersul procurorului se indică: fapta care face obiectul învinuirii, prevederile legale în care aceasta se încadrează și pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, circumstanțele, însoțite de probe pertinente, din care rezultă bănuiala rezonabilă că învinuitul a săvârșit fapta, circumstanțele care confirmă că învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau că locul aflării acestuia nu a fost stabilit, măsurile întreprinse în vederea găsirii învinuitului însoțite de probe pertinente, circumstanțele care justifică continuarea urmăririi penale în absența învinuitului, argumentele și circumstanțele de fapt și lista probelor în susținerea demersului, inclusiv lista martorilor care urmează a fi audiați referitor la circumstanțele care ar confirma sau infirma sustragerea de la urmărirea penală sau imposibilitatea stabilirii locului aflării învinuitului.
(3) În timpul examinării demersului, judecătorul de instrucție are dreptul, din oficiu sau la cererea părților, să audieze martori, să examineze cererile părților sau să examineze alte probe relevante pentru a decide dacă au fost întreprinse toate măsurile necesare în vederea identificării locului aflării învinuitului și că acesta se sustrage de la urmărirea penală sau că locul aflării lui nu este stabilit.
(4) În urma examinării demersului și a materialelor prezentate, judecătorul de instrucție adoptă o încheiere motivată privind respingerea demersului procurorului, în cazul în care nu sunt întrunite cerințele legale sau în cazul în care nu a fost demonstrat că învinuitul se sustrage de la urmărirea penală și acesta a fost anunțat în căutare, sau privind admiterea demersului procurorului. În încheierea judecătorului de instrucție se indică motivele de fapt și de drept invocate la respingerea sau admiterea demersului procurorului.
(5) Adresarea repetată cu demers privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului în privința aceleiași persoane în aceeași cauză, după respingerea demersului precedent, se admite numai dacă apar circumstanțe noi ce servesc temei pentru a constata că învinuitul se sustrage de la urmărirea penală și că nu a fost posibilă identificarea locului aflării lui.
(6) Încheierea judecătorului de instrucție poate fi contestată cu recurs în termen de 15 zile de la data pronunțării.”
17. La articolul 321, alineatul (2) se completează cu punctul 4) cu următorul cuprins:
„4) finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului în condițiile art. 2911.”
18. La titlul II, capitolul V se completează cu secțiunea a 3-a cu următorul cuprins:
„Secțiunea a 3-a
Reluarea examinării cauzei penale în cazul judecării
în lipsa persoanei condamnate
Articolul 4655. Cererea de reluare a examinării cauzei penale
(1) Persoana judecată și condamnată în lipsa ei poate depune o cerere de reluare a examinării cauzei penale în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost adusă la cunoștință, contra semnătură, hotărârea instanței de judecată.
(2) Examinarea cauzei penale nu poate fi reluată în cazul în care:
a) persoana condamnată a fost informată despre procesul penal și a lipsit în mod nejustificat de la judecarea cauzei;
b) persoana condamnată a avut un apărător ales care a participat la judecarea cauzei în prima instanță;
c) persoana condamnată, fiind informată despre sentința de condamnare, nu a declarat apel sau și-a retras apelul;
d) persoana condamnată a solicitat să fie judecată în lipsa ei.
(3) În cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecate și condamnate în lipsa ei, cererea de reluare a examinării cauzei penale se depune în termen de 30 de zile de la predarea condamnatului autorităților Republicii Moldova și comunicarea hotărârii de condamnare.
(4) Cererea de reluare a examinării cauzei penale se depune personal sau prin apărător la instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului cauzei.
(5) Cererea de reluare a examinării cauzei penale depusă după expirarea termenului stabilit în prezentul articol se consideră depusă în termen dacă instanța de judecată constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar din momentul aducerii la cunoștință, contra semnătură, a hotărârii instanței de judecată nu au trecut mai mult de 3 luni.
Articolul 4656. Soluționarea cererii de reluare a examinării cauzei penale
(1) La primirea cererii de reluare a examinării cauzei penale, judecătorul fixează termenul pentru examinarea admisibilității cererii, cu citarea procurorului și a părților interesate.
(2) Dacă persoana care a solicitat reluarea examinării cauzei penale se află în stare de arest, inclusiv într-o altă cauză penală, președintele ședinței de judecată dispune aducerea ei la judecată și solicită desemnarea unui avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, dacă aceasta nu are apărător ales.
(3) Instanța de judecată, ascultând părțile, examinează dacă cererea a fost formulată în condițiile prevăzute la art. 4655 și dacă motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară, asupra căreia instanța s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă.
(4) Instanța de judecată, în baza celor constatate, dispune, prin încheiere, admiterea cererii de reluare a examinării cauzei penale sau respingerea cererii. În cazul în care cererea de reluare a examinării cauzei penale a fost admisă, iar instanța de judecată care a examinat admisibilitatea cererii este alta decât cea care a judecat cauza în primă instanță, cauza pentru reluarea examinării cauzei penale în ordinea prevăzută la art. 4657 este expediată la instanța care a judecat cauza în primă instanță.
(5) Odată cu admiterea cererii de reluare a examinării cauzei penale, precum și în tot cursul reexaminării cauzei, instanța de judecată poate dispune suspendarea, în tot sau în parte, a executării sentinței supuse reexaminării.
(6) Instanța de judecată, la demersul procurorului, poate aplica măsurile prevăzute la art. 175 alin. (3).
(7) Încheierea prin care a fost admisă cererea de reluare a examinării cauzei penale poate fi atacată odată cu fondul.
(8) Încheierea prin care a fost respinsă cererea de reluare a examinării cauzei penale poate fi atacată cu recurs.
Articolul 4657. Examinarea cauzei după admiterea cererii de reluare a examinării cauzei penale
(1) Examinarea cauzei după admiterea cererii de reluare a examinării cauzei penale se desfășoară conform regulilor de procedură privind judecarea în primă instanță.
(2) Instanța de judecată, la cererea părților, poate examina din nou probele administrate în cursul judecăților anterioare și poate administra probe noi.
Articolul 4658. Hotărârile după reluarea examinării cauzei penale
(1) După reluarea examinării cauzei penale în conformitate cu art. 4657, instanța de judecată pronunță o nouă hotărâre conform prevederilor art. 382–399 și art. 410, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Hotărârea instanței de judecată pronunțată după reluarea examinării cauzei penale poate fi supusă apelului și recursului conform prevederilor art. 400 și 420.”
19. La articolul 531, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Raporturile cu ţările străine sau curțile internaționale, organismele şi agențiile de specialitate ale Uniunii Europene referitoare la asistenţa juridică în materie penală sunt reglementate de prezentul capitol şi de prevederile Legii nr. 371/2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală. Dispoziţiile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi alte obligaţii internaţionale ale Republicii Moldova vor avea prioritate în raport cu dispoziţiile prezentului capitol.
(2) În cazul în care Republica Moldova este parte la mai multe acte internaţionale de asistenţă juridică la care este parte şi statul sau autoritatea de la care se solicită asistenţa juridică ori statul sau autoritatea care solicită asistenţa juridică şi între normele acestor acte apar divergenţe sau incompatibilităţi, se aplică prevederile tratatului care asigură o protecţie mai benefică a drepturilor şi libertăţilor omului.”
20. La titlul III capitolul IX, secțiunea a 5-a se abrogă.