Textul legii Caută

Lege nr. 205 din 28.09.2012

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012–2015 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei

Adoptat
28.09.2012
Publicat
04.01.2013 în Monitorul Oficial Nr. 1-5 art. 04
În vigoare din
04.01.2013
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

1

Art.1.

Se aprobă Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012–2015 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, prezentate în anexe.

2

Art.2.

(1) Guvernul, în cooperare cu organizaţiile nonguvernamentale, în termen de 4 luni:

– va institui structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, care va întruni reprezentanţi ai executivului şi ai societăţii civile, pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei şi a Planului de acţiuni;

– va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative prevăzute în Strategie.

(2) Structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă va prezenta Parlamentului anual, pînă la data de 31 martie, raportul privind executarea prevederilor Planului de acţiuni și, respectiv, privind implementarea Strategiei.

3

Art.3.

Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012–2015 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei, instituit prin Dispoziţia Preşedintelui Parlamentului DD/C-1 nr. 10 din 9 februarie 2012, va monitoriza, alături de structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă instituită de Guvern, implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni.

4

Art.4.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi va exercita controlul asupra executării prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU

Nr. 205. Chişinău, 28 septembrie 2012.

Anexa nr. 1

DE DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII CIVILE PENTRU PERIOADA 2012–2015

Introducere

Dezvoltarea societăţii civile are o importanţă cheie pentru valorile fundamentale, democratice şi pluraliste ale oricărei ţări, dar şi pentru încurajarea implicării sociale a cetăţenilor în procesele de dezvoltare. Dezvoltarea sectorului asociativ reafirmă drepturile constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la libera asociere, libertatea întrunirilor și libertatea de exprimare. Prin activităţile lor, cetăţenii contribuie la o dezvoltare cuprinzătoare, la îmbunătăţirea standardelor de trai şi a calităţii vieţii.

O asemenea contribuţie din partea sectorului asociativ la promovarea şi edificarea unei societăţi democratice implică necesitatea unei cooperări intense cu instituţiile statului. Acţiunile reciproce pot să contribuie semnificativ la progrese în diverse sfere sociale pentru a răspunde adecvat problemelor existente. Organizaţiile societăţii civile (OSC), ca parte integrantă a sistemului social, sînt o formă de exprimare a iniţiativelor cetăţeneşti, facilitînd astfel participarea activă în administrarea proceselor publice. Susţinerea societăţii civile reprezintă o modalitate de stimulare a coeziunii sociale şi de creare a capitalului social durabil. De asemenea, OSC posedă un potenţial economic înalt prin rolul lor de angajatori, contribuind astfel la diminuarea şomajului. Prin urmare, este în interesul Republicii Moldova să susţină dezvoltarea sectorului asociativ, să adopte politici şi un cadru favorabile activității acestuia – actor fundamental în promovarea democraţiei şi a valorilor democratice, partener vital în identificarea şi redresarea problemelor din diverse sfere sociale.

Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012–2015 (în continuare – Strategie) reflectă angajamentul Republicii Moldova de a consolida în mod sistematic condiţiile pentru dezvoltarea rapidă şi progresivă a societăţii civile. Fiind edificată pe principiile încrederii reciproce, parteneriatului, transparenţei, participării, nonpartizanatului politic, Strategia continuă eforturile demarate în cadrul strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009–2011). Documentul a fost elaborat în parteneriat cu Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova, cu susținerea financiară a Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului „Consolidarea societăţii civile în Moldova” (MCSSP), implementat de FHI 360.

Scopul Strategiei este crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unei societăţi civile active, capabile să contribuie progresiv la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, să stimuleze coeziunea ei socială şi să dezvolte capitalul ei social. Dat fiind faptul că nu există o definire general acceptată a termenului de „societate civilă”, în sensul prezentei Strategii este luată ca bază definiţia Organizaţiei Naţiunilor Unite: „entităţi nonprofit, grupuri voluntare de cetăţeni, organizate la nivel local, naţional şi internaţional pentru a scoate în evidenţă probleme de interes public. Totalmente orientate spre şi create de persoane cu interese comune, acestea realizează diverse servicii şi funcţii umanitare, reprezintă nevoile cetăţenilor în faţa structurilor guvernamentale, monitorizează implementarea politicilor şi a programelor şi susţin participarea sectorului civil la nivel comunitar”[1].

Documentul urmăreşte implementarea a trei obiective generale: (I) Consolidarea cadrului de participare a societăţii civile la elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice; (II) Promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile; (III) Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului. În urma realizării Strategiei sînt preconizate următoarele rezultate: (I) Edificarea unui sistem eficient de participare a OSC la procesul decizional; (II) Instituirea mecanismelor adecvate pentru asigurarea viabilităţii financiare a OSC; (III) Înregistrarea unei creşteri semnificative a participării cetăţenilor în activităţile de voluntariat şi în procesele de dezvoltare a ţării.

1. Contextul şi factorii determinanţi ai Strategiei

Strategia continuă eforturile demarate în cadrul strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009–2011), aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 267-XVI din 11 decembrie 2008. Deşi planul de acţiuni al strategiei respective nu a fost aprobat, unele activităţi ce vizează dezvoltarea societăţii civile au fost implementate. Au fost elaborate şi adoptate modificări la Legea cu privire la asociaţiile obşteşti în partea ce ţine de statutul de utilitate publica. Pe lîngă Ministerul Justiţiei a fost creat un grup de lucru pentru modificarea legislaţiei necomerciale. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la voluntariat, astfel iniţiind edificarea unui cadru favorabil pentru desfăşurarea activităţilor de voluntariat. A fost adoptată Legea cu privire la serviciile sociale, care recunoaşte asociaţiile obşteşti drept prestator de servicii sociale. A fost lansat Programului de granturi pentru OSC de tineret şi a fost elaborat cadrul legal respectiv. De asemenea, au fost elaborate indicaţii metodologice cu privire la particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Factorii determinanţi ai Strategiei rezidă în numărul relativ mic de OSC raportat la 1000 de locuitori, proporţia mică a ONG active, nivelul scăzut de participare a OSC la procesul decizional, viabilitatea financiară diminuată a OSC, spiritul civic redus şi lipsa infrastructurii de voluntariat. O descriere mai detaliată a acestor factori este prezentată în secţiunile acestui capitol.

1.1. Societatea civilă din Republica Moldova: date generale

Actualmente în Republica Moldova sînt înregistrate peste 8200 de OSC. Majoritatea organizaţiilor înregistrate (aprox. 65%) sînt localizate în municipiul Chişinău, deşi această unitate teritorial-administrativă reprezintă doar aproximativ 25% din populaţia totală a ţării. Conform estimărilor, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova sînt înregistrate peste 1000 de OSC, care contribuie, intr-o anumită măsură, atît la reprezentarea intereselor cetăţenilor din regiune, cît şi la stabilirea de contacte între cele două maluri ale Nistrului. Republica Moldova are aproximativ 1,9 de OSC raportat la 1000 de locuitori, ceea ce reprezintă un anumit progres comparativ cu Ucraina (1,2) şi cu Federaţia Rusă (1,6). Însă acest număr este excesiv de mic în comparaţie cu alte ţări din regiune, inclusiv România (2,9), Macedonia (5,6), Ungaria (6,6), Croaţia (9,6)[2].

Conform estimărilor, doar circa 25% din numărul total al OSC sînt suficient de active şi dezvoltă diferite proiecte şi iniţiative[3]. Una din cauzele numărului redus de ONG active este lipsa unor surse de finanţare din interiorul ţării prin intermediul finanţărilor publice şi private, cît şi lipsa unor mecanisme de generare a veniturilor prin prestarea de servicii. În Republica Moldova a lipsit ca atare și o politică clară de susţinere şi dezvoltare a sectorului asociativ.

În prezent, OSC din Republica Moldova activează în domenii foarte variate şi sînt implicate în diverse domenii. Analizînd situaţia în termeni cantitativi, constatăm că aproape jumătate dintre organizaţii lucrează fie în domeniul social, fie în cel al educaţiei. Fiecare a zecea organizaţie neguvernamentală lucrează în domeniul drepturilor omului, iar alte 7,4% – în sectorul de tineret. Preocupările faţă de mediul ambiant reprezintă domeniul de activitate pentru 6,5% dintre organizaţii, iar 4,3% sînt interesate de dezvoltarea economică. Mass-media constituie o preocupare pentru 3,4% dintre organizaţii. O evoluţie spectaculoasă în termeni cantitativi au înregistrat organizaţiile din domeniul dezvoltării comunitare[4].

În linii generale, OSC din Republica Moldova activează pentru toate categoriile de cetăţeni. Totuşi, acestea desfăşoară activităţi orientate preponderent în beneficiul copiilor şi al tinerilor (60,3%). Persoanele în etate (bătrînii, pensionarii, veteranii) şi grupurile profesionale beneficiază de susţinerea a 17,8% şi, respectiv, 17% dintre organizaţii. În serviciul femeilor activează 4,6% dintre OSC, iar fiecare a zecea organizaţie neguvernamentală a declarat că instituţiile de stat sînt principalii lor beneficiari. De asemenea, o organizaţie din zece activează în beneficiul persoanelor socialmente defavorizate, iar 7,8% activează în folosul altor OSC. Asociaţiile acordă o atenţie mai mică categoriilor de persoane defavorizate. Astfel, doar 4,6% dintre organizaţii lucrează pentru persoanele cu dizabilităţi, 3% – pentru diverse tipuri de minorităţi şi 2,7% – pentru victimele diferitelor forme de abuz. În acelaşi timp, 7,8% dintre organizaţii activează pentru toţi cetăţenii[5].

Cadrul juridic al OSC nonprofit din Republica Moldova recunoaşte trei forme distincte de organizare: asociaţii obşteşti, fundaţii şi instituţii private. Legislaţia de bază include Legea cu privire la asociaţiile obşteşti (1996), Legea cu privire la fundaţii (1999) și Codul civil (2002). Majoritatea copleşitoare a OSC din Republica Moldova sînt înregistrate în calitate de asociaţii obşteşti. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti a fost modificată în anii 2007 şi, respectiv, 2010 pentru a o aduce în conformitate cu Codul civil şi a stabili reguli mai permisive pentru asociaţiile obşteşti în obţinerea statutului de utilitate publică. În total, 670 de OSC au deţinut statutul de utilitate publică în diferite perioade şi doar aproximativ 40% din aceste organizaţii revendică permanent statutul de utilitate publică. Numărul organizaţiilor din municipiul Chişinău care deţin statutul de utilitate publică oscilează în jurul a 170–190 de organizaţii. În anii 2010–2011, numărul de organizaţii din afara Chişinăului care deţin certificatul de utilitate publică a crescut pînă la 120–130.

1.2. Participarea societăţii civile la procesul decizional

Una dintre problemele actuale majore este înstrăinarea cetăţenilor faţă de procesul de guvernare. În acest context, ca şi în multe altele, societatea civilă constituie un element important al procesului democratic. Aceasta le oferă cetăţenilor o cale alternativă, alături de cea a partidelor politice şi de cea a lobby-urilor, de canalizare a opiniilor diverse şi de asigurare a unor interese variate în procesul de luare a deciziilor.

Participarea scăzută a societăţii civile la procesul decizional are la bază o serie de cauze, inclusiv carenţe de ordin legislativ privind asigurarea transparenţei decizionale, practici instituţionale defectuoase la nivelul APC (administraţiei publice centrale) şi APL (administraţiei publice locale), capacitatea redusă a OSC de a participa la procesul de luare a deciziilor, deficienţele sistemului educaţional privind cetăţenia democratică, nivelul social economic de dezvoltare şi, în consecinţă, lipsa unei clase de mijloc viguroase şi interesate în participarea publică, problemele de percepţie prin care participarea publică a ONG era privită drept implicare politică, lipsa de programe ale donatorilor, care ar fi stimulat mai activ participarea societăţii civile.

Deşi există un cadru legislativ consacrat transparenţei decizionale, o serie de prevederi sînt difuze. Legea privind transparenţa în procesul decizional[6] nu prevede în mod expres publicarea proiectelor de decizii, împreună cu anunţul despre iniţierea elaborării acestora, pe paginile web ale autorităţilor APC, ceea ce creează confuzii la aplicare. Termenul-limită de cel mult 15 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor asupra proiectelor de decizii oferă autorităţilor APC posibilitatea de a stabili termene nejustificat de scurte şi astfel de a limita participarea părţilor interesate la procesul decizional. Similar, Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor[7] (în continuare – Regulament), permite informarea discreţionară a societății civile de către autorităţile APC cu privire la proiectele de decizii iniţiate, evitarea informării obligatorii despre începerea elaborării tuturor proiectelor de decizii iniţiate. Regulamentul nu prevede includerea în dosar a recomandărilor parvenite de la societatea civilă, ceea ce duce la diminuarea încrederii cetăţeanului în acest proces. Regulamentul conţine prevederi difuze privind accesul la dosar şi la sinteza recomandărilor, ceea ce duce la plasarea selectivă a acestora pe paginile web ale autorităţilor APC [8].

Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în aplicarea legislaţiei privind transparenţa decizională[9], nu toate autorităţile s-au conformat prevederilor legislaţiei. Conform rapoartelor independente, o parte din paginile web ale autorităţilor APC nu aveau create rubrici speciale dedicate transparenţei decizionale. De asemenea, doar o parte din autorităţile APC au plasat pe paginile lor web oficiale regulile interne privind procedurile de informare, consultare şi participare la procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. În multe cazuri pe paginile web ale autorităţilor APC nu este plasată informaţia privind numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu consultarea publicului cu privire la procesul decizional. Nu toate proiectele de decizii sînt făcute publice, multe dintre acestea sînt postate fără indicarea datei şi a termenului-limită de prezentare a comentariilor. Majoritatea autorităţilor APC nu postează pe paginile lor web sinteza recomandărilor primite şi a deciziilor luate în legătură cu contribuţiile părţilor interesate. Rămîne o practică frecventă adoptarea în regim de urgentă a proiectelor în cadrul şedinţelor de guvern, fără informarea şi consultarea prealabilă a părţilor interesate[10]. La nivel local, există o pagină web în care sînt plasate doar deciziile adoptate (www.actelocale.md), nu şi proiectele de decizii, fapt ce ar facilita participarea OSC şi a constituenţilor acestora la procesul decizional.

O altă cauză care determină diminuarea capacităţilor OSC este lipsa de suport la nivel naţional pentru asociaţiile care monitorizează implementarea politicilor publice şi contribuie activ la identificarea acţiunilor de optimizare a acestora. Deşi în ţările occidentale există numeroase practici pozitive de susţinere din resurse bugetare a ONG care desfăşoară activităţi şi programe de monitorizare a calităţii guvernării („watchdog”), în Republica Moldova aceste practici încă nu au fost implementate. Punerea în aplicare a unor astfel de mecanisme ar contribui semnificativ la creşterea participării OSC la procesele de luare a deciziilor şi de monitorizare a implementării politicilor.

Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă este o activitate complexă care implică o abordare intersectorială şi interinstituţională. Actualmente în Republica Moldova, la nivelul autorităţilor publice centrale, lipseşte o structură de coordonare a cooperării cu societatea civilă. Asemenea structuri există şi activează cu succes în mai multe state europene, inclusiv în Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Macedonia, Slovacia, Cehia, Croaţia[11]. Deşi au fost efectuaţi anumiţi paşi concreţi pentru a asigura un dialog permanent dintre autorităţile publice şi societatea civilă, instituţionalizarea acestei cooperări rămîne a fi problematică. Prin Hotărîrea de Guvern nr. 11 din 19 ianuarie 2010 a fost creat Consiliul Naţional pentru Participare (CNP). Conform documentului, acesta urmează a fi asistat de Direcţia politici, planificare strategică şi asistenţă externă a Cancelariei de Stat. Această structură are o listă cuprinzătoare de atribuţii, însă capacităţi reduse pentru a asigura dialogul şi comunicarea permanentă cu societatea civilă.

Pe de altă parte, sînt multe alte reţele de ONG care se ocupă de politici pentru dezvoltarea sectorului pe care îl reprezintă – Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova, Alianţa ONG active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei, Alianţa Organizaţiilor pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Reţeaua ONG ce activează în domeniul HIV/SIDA, ITS și narcomaniei, Alianţa Anticorupţie, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova, Clubul Politic al Femeilor 50/50. Unele reţele au o experienţă semnificativă de colaborare cu ministerele de resort: de exemplu, Coaliţia pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de Voluntariat și Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova au iniţiat politici de durată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului și cu Ministerul Educaţiei.

1.3. Viabilitatea financiară a OSC

În Republica Moldova au fost înregistrate progrese limitate în implementarea mecanismelor financiare şi fiscale în favoarea OSC. Asigurarea viabilităţii financiare reprezintă un aspect esenţial în dezvoltarea sectorului asociativ din Republica Moldova, iar progresele înregistrare în ultima perioada sînt insuficiente pentru garantarea durabilităţii acestuia.[12] Pe parcursul implementării strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009–2011) s-au înregistrat doar progrese limitate la capitolul politici fiscale pentru consolidarea societăţii civile, însă practic lipseşte un mediu favorabil pentru asigurarea durabilităţii financiare a OSC, inclusiv prin finanţare publică directă şi indirectă, filantropie privată, generare de venituri proprii.[13]

OSC din Moldova sînt excesiv de dependente de sursele de finanţare din exterior. Conform studiilor în acest domeniu, bugetele organizaţiilor neguvernamentale provin, în proporţie de 80–95%, din resursele donatorilor externi[14]. Conform estimărilor, marea majoritate a resurselor financiare ale ONG se formează din granturi (92%), în timp ce serviciile oferite contra plată reprezintă 6% din bugetele organizaţiilor neguvernamentale, iar „alte surse”, cum ar fi cotizaţiile de membru sau donaţiile individuale, reprezintă doar aproximativ 2%[15].

Situaţia în Republica Moldova la acest capitol este alarmantă şi din perspectivă regională. În comparaţie cu situaţia în ţările din regiune, Moldova este ţara avînd cea mai mare dependență de sursele de finanţare din exterior. Astfel, conform unor studii privind durabilitatea financiară a ONG în mai multe ţări europene, inclusiv România, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, marea majoritate a resurselor financiare ale ONG, aproximativ 43%, se formează din modalităţi de generare a veniturilor proprii, inclusiv din cotizaţii de membru, activităţi economice, servicii contra plată, venitul generat de investiţii. În ţările menţionate, suportul sectorului public se poziţionează de asemenea ca o sursă semnificativă de venit şi constituie aproximativ 35%. Această categorie este urmată de surse ce rezultă din filantropia privată (22%), inclusiv din facilităţile fiscale pentru agenţii economici privaţi, facilităţile fiscale individuale, contribuţia voluntarilor[16].

Sursele interne de autofinanţare sînt insuficient de dezvoltate şi valoarea celor existente este redusă. Experienţa internaţională demonstrează că sînt necesare mai multe mecanisme şi instrumente de stimulare a durabilităţii financiare a societăţii civile. Experienţa ţărilor din regiune şi a democraţiilor avansate demonstrează că este necesară instituirea unui climat favorabil pentru punerea în aplicare a celor trei seturi de mecanisme pentru asigurarea viabilităţii financiare ale OSC: (I) finanţarea publică directă şi indirectă – facilităţi/scutiri fiscale, granturi, subsidii bugetare, granturi pentru anumite scopuri de utilitate publică, contracte pentru prestarea unor servicii sociale; (II) filantropia privată – facilităţi fiscale pentru donatori, inclusiv prin deducerea donaţiilor, direcţionarea unui procent din impozitul pe venit al contribuabililor şi (III) generarea de venituri – instituirea unui mediu favorabil pentru desfăşurarea activităţilor economice, facilitarea fiscală a activităţilor de antreprenoriat social etc.

La momentul actual, în cadrul a două ministere există practici pozitive de finanţare publică directă a OSC. Astfel, în cadrul Ministerului Mediului funcţionează Fondul Ecologic care are menirea să colecteze resurse şi să susţină măsurile de protecţie a mediului şi de reconstrucţie a ecosistemelor, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului înconjurător[17]. În mod similar, în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului au fost iniţiate cu succes programe de susţinere a programelor şi proiectelor de tineret desfăşurate de către OSC de tineret[18].

Dintre mecanismele de promovare a filantropiei private, în prezent funcţionează, doar parţial, deducerea donaţiilor. Studiile anterioare au demonstrat că impactul bugetar al mecanismului de filantropie procentuală este nesemnificativ. Efectele pozitive în urma aplicării politicilor menţionate sînt multiple, inclusiv accesibilitatea şi interesul mai mare din partea societăţii civile[19].

În principiu, organizaţiile necomerciale pot desfăşura activităţi economice auxiliare prevăzute de statutele acestora. Această prevedere nu este aplicată în practică din diverse motive, inclusiv datorită faptului că OSC nu cunosc modalităţi practice de aplicare, dar şi din cauza reticenţei autorităţilor. Sectorul necomercial este tratat în Republica Moldova la fel ca organizaţiile comerciale, lipsesc standardele naţionale de contabilitate şi exigenţele relevante de raportare pentru OSC, care ar permite sporirea gradului de cunoaştere de către societate a activităţii organizaţiilor necomerciale.

Dezvoltarea sectorului asociativ este strîns legat de responsabilitatea organizaţiilor neguvernamentale din punctul de vedere al evidenţei contabile, al respectării obligaţiunilor fiscale, al raportării financiare şi de asigurarea transparenţei activităţilor desfăşurate. Analizînd situaţia actuală, putem constata unele impedimente în responsabilizarea organizaţiilor neguvernamentale: absenţa standardelor naţionale de contabilitate pentru ONG, raportare financiară dificilă, similară agenţilor economici, organizaţii neguvernamentale care nu țin evidenţa contabilă şi nu o raportează conform legislaţiei în vigoare. Standardele actuale de contabilitate reflectă esenţa sectorului comercial şi nu evidenţiază informaţia clară despre rezultativitatea şi eficienţa activităţilor OSC pentru beneficiarii acestora[20].

1.4. Spiritul civic şi voluntariatul

Prima cauză a spiritului civic redus este lipsa infrastructurii de voluntariat. A doua cauză rezidă în accesul insuficient al copiilor şi al tinerilor la servicii de educaţie nonformală de calitate, precum şi la oportunităţi de participare la viaţa socială.

Atitudinea faţă de voluntariat este un aspect important, deoarece societatea moldovenească nu sesizează importanţa activităţilor de interes public neremunerate. Motivele pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat ţin, pe de o parte, de anumite aspecte materiale, de valori, fiind legate de insuficienţa informaţiei, iar pe de altă parte, de neimplicarea activă a ministerelor de resort în implementarea prevederilor Legii voluntariatului şi neajustarea cadrului legal conex acestei legi.

Un alt motiv de neimplicare a cetăţenilor este lipsa elementelor structurale de bază ale unei infrastructuri de voluntariat – cum ar fi centre de voluntariat, reţele de instituţii gazdă şi reţele de firme din business – care să suporte toate tipurile de voluntariat. Această situaţie se datorează lipsei de viziune şi de resurse a actorilor implicaţi (autorităţi publice, societatea civilă şi business) şi faptului că autorităţile publice nu iniţiază parteneriate reale pentru dezvoltarea sectorului de voluntariat.

Lipsa de informaţie şi de implicare în activităţi de voluntariat face ca autorităţile publice, de multe ori şi societatea civilă, să nu conştientizeze cu adevărat importanţa voluntariatului, cu toate că activitatea de voluntariat este recunoscută ca un factor important de compensare a insuficienţei acţiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcţionalitate a pieţelor de servicii, care de asemenea compensează deficitul bugetar, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi mediului infracţional[21].

O altă cauză a spiritului civic redus este accesul insuficient al copiilor şi tinerilor la o educaţie de calitate, inclusiv la educaţia nonformală pentru cetăţenia democratică, activismul social și participarea în procesul decizional. Educaţia sistematică pentru cetăţenia democratică activă, care afectează gradul de informare al persoanelor, formarea opiniei publice şi adoptarea unor valori democratice, implică cooperarea dintre instituţiile de învăţămînt, societatea civilă şi mass-media. Actualmente există lacune evidente în programele sistemului de învăţămînt din Republica Moldova în ceea ce priveşte promovarea de valori, atitudini, cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru participarea activă a cetăţenilor în procesele democratice la nivel politic şi social.

În anul 2009, în Republica Moldova a fost desfăşurată o evaluare a educaţiei nonformale (ENF) pentru a estima contribuţia acesteia în dezvoltarea activismului civic al tinerilor şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor pentru o tranziţie uşoară spre adolescenţă. Constatările evaluărilor asupra valorii educaţiei nonformale sînt încurajatoare. Cu toate acestea studiul relevă şi anumite probleme şi provocări. Tinerii din localităţile rurale, grupurile etnice minoritare şi tinerii cu dizabilităţi sînt prea frecvent excluşi de la participarea în activităţile educaţiei nonformale deoarece nu dispun de informaţie, de acces la infrastructură, precum transportul sau contactele cu instituţiile care oferă asemenea activităţi şi servicii. Lipsește un sistem robust de certificare care ar face ca educaţia nonformală să devină un instrument eficient pentru mulţi tineri, fără a-i compromite flexibilitatea şi adaptabilitatea. Dependenţa excesivă de finanţarea externă poate submina durabilitatea programelor. Evaluarea activităţilor de educaţie nonformală creează dificultăţi deoarece aceste activităţi sînt diverse şi difuze – există diverse variaţii şi diverse termene, acţiuni și rezultate care îngreunează procesul de evaluare.

2. Principiile cooperării dintre autorităţi şi societatea civilă în contextul

Strategiei

Reprezentanţii OSC şi ai autorităţilor publice împărtăşesc aceleaşi valori şi se conduc de următoarele principii în procesul de cooperare:

Activism civic şi implicare

Prin activism civic, în acest context, se subînţelege participarea din proprie iniţiativă a cetăţenilor la viaţa publică şi la procesul de soluţionare a problemelor în cadrul comunităţii locale, ceea ce reprezintă o componentă esenţială a unei societăţi democrate. Autorităţile publice susţin activitatea civică prin crearea unui cadru legal favorabil, prin informarea opiniei publice despre activităţile lor, prin implicarea OSC în procesul de planificare şi de implementare a deciziilor.

Încredere

O societate deschisă şi democratică se bazează pe interacţiunea onestă între actorii din toate sectoarele – public, privat și nonprofit. Deşi ONG şi autorităţile publice au de jucat roluri diferite, obiectivul comun de a îmbunătăţi vieţile oamenilor poate fi atins în mod satisfăcător doar dacă se bazează pe încredere, ceea ce implică transparenţă, respect şi încredere reciprocă.

Parteneriat

Parteneriatele dintre OSC şi autorităţile publice permit implicarea activă şi stabilirea responsabilităţilor astfel încît problemele din societate să fie soluţionate cît mai eficient. Funcţionarea instituţiilor publice în mod transparent creează şi cultivă o mai mare încredere a cetăţenilor şi reconfirmă legitimitatea acestor instituții. Autorităţile publice înţeleg importanţa implicării OSC în soluţionarea problemelor comunităţilor locale, contribuind la dezvoltarea mecanismelor de colaborare existente.

Responsabilitate, transparenţă şi răspundere

Acţionînd în interes public, atît OSC, cît şi autorităţile publice manifestă deschidere, responsabilitate şi răspundere pentru activităţile desfăşurate şi pentru utilizarea resurselor.

Independenţa politică a iniţiativelor civice

OSC promovează principiul nonpartizanatului, care înseamnă nealinierea la nicio ideologie sau politică de partid, păstrarea unei atitudini civice responsabile, susţinînd pluralitatea de opţiuni politice şi ideologice, fiind libere şi independente în stabilirea scopurilor, în luarea deciziilor şi în desfăşurarea activităţilor.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată

În activităţile lor şi în cadrul cooperării, OSC şi autorităţile publice pornesc de la principiul dezvoltării durabile şi echilibrate.

Egalitatea de oportunităţi

Autorităţile publice au ca scop respectarea oportunităţilor egale pentru toţi cetățenii întru realizarea drepturilor fundamentale ale omului. Prin modul său de a fi, OSC verbalizează necesităţile şi interesele diferitelor grupuri sociale, în mod particular ale celor defavorizate şi marginalizate: populaţia săracă, femeile, populaţia de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi şi alte grupuri sociale. Coeziunea socială, ca prioritate a acestei Strategii, poate fi atinsă în cazul în care principiile egalităţii şi nediscriminării vor fi respectate.

3. Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei

Strategia este elaborată pentru a crea un cadru comun pentru toate eforturile de dezvoltare a societăţii civile în Republica Moldova prin acţiuni realiste şi concrete.

Scopul

Strategia are ca scop crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea societăţii civile active, capabile să contribuie progresiv la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, să stimuleze coeziunea ei socială şi să dezvolte capitalul ei social.

Obiective generale

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Este edificat un sistem eficient de participare a OSC în procesul decizionalPonderea proiectelor de decizii consultate cu OSC
Sînt instituite mecanisme adecvate pentru asigurarea viabilităţii financiare a OSCPonderea veniturilor ONG din granturi, activităţi economice, filantropie privată, alte surse
Este înregistrată o creştere semnificativă a participării cetăţenilor la activităţile de voluntariat şi la procesele de dezvoltare a ţăriiNumărul de persoane implicate în activităţi de voluntariat

Obiectiv general 1. Consolidarea cadrului de participare a societăţii

civile la elaborarea şi monitorizarea implementării

politicilor publice

Implementarea acestui obiectiv va fi posibilă prin realizarea a 3 obiective specifice.

Primul obiectiv specific vizează dezvoltarea mecanismului instituţional de colaborare între instituţiile statului şi societatea civilă în procesele de elaborare, monitorizare şi de evaluare a politicilor publice. Urmînd bunele practici din ţările occidentale, autorităţile vor institui la nivelul Guvernului structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă. Va fi consolidată cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă.

Al doilea obiectiv specific ţine de consolidarea capacităţilor de participare a autorităţilor publice şi OSC în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publice. Vor fi desfăşurate activităţi comune de instruire şi programe de stimulare a participării OSC în procesul decizional.

Prin intermediul celui de-al treilea obiectiv specific va fi îmbunătăţit cadrul legal în domeniul transparenţei decizionale. De asemenea, vor fi îmbunătăţite mecanismele existente şi adoptate noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive la toate nivelele. Vor fi coroborate politicile conexe cu dezideratul participării la procesele politice din ţară. Vor fi create şi valorificate noi mecanisme consolidate de participare a OSC la procesul de luare a deciziilor.

Obiective specifice

între autorităţile publice şi societatea civilă

Implementarea acestui obiectiv specific este imperativă pentru a îmbunătăţi condiţiile de participare a OSC în procesele decizionale. Crearea structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilă va fortifica relaţia dintre Guvern şi OSC. De asemenea, modificarea concepţiei de cooperare între Parlament şi societatea civilă va consolida cooperarea dintre autoritatea legislativă şi OSC.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă este instituită şi asigură eficient cooperarea cu OSCNumărul de evenimente organizate; numărul de OSC implicate în activităţile inițiate de structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă
Concepţia de cooperare între Parlament şi societatea civilă este modificată și asigură interacţiunea adecvată dintre forul legislativ şi societatea civilăNumărul de evenimente organizate de Parlament în domeniul transparenţei decizionale şi al cooperării cu OSC; numărul de OSC implicate

de colaborare în procesul de elaborare şi monitorizare

a implementării politicilor publice

Participarea societăţii civile în procesele decizionale depinde în mare măsură de capacităţile autorităţilor de a asigura cooperarea în acest domeniu. Organizarea de instruiri comune ale reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai OSC în domeniul transparenţei decizionale va consolida relaţia dintre instituţiile statului şi societatea civilă şi va contribui implicit la sporirea participării OSC în procesul decizional.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Reprezentanţii autorităţilor publice de toate nivelele şi reprezentanții OSC colaborează activ în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publiceNumărul de autorităţi publice centrale care asigură transparenţa procesului decizional (conform rapoartelor independente de monitorizare)
Autorităţile publice promovează activ participarea OSC la procesele decizionaleNumărul de evenimente organizate; numărul de reprezentanţi ai OSC implicaţi în aceste evenimente

măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii

legislative, cît şi a celei executive de toate nivelele, de la Parlament

şi Guvern pînă la consiliile raionale, locale şi primării

Acest obiectiv este complementar iniţiativelor precedente, promovînd realizarea unui set de măsuri care să asigure participarea OSC atît la nivel central cît şi local. Eliminarea carenţelor de ordin legislativ privind asigurarea transparenţei decizionale, coroborarea politicilor conexe cu dezideratul transparenţei decizionale sînt extrem de importante pentru a asigura participarea plenară a OSC la procesul decizional. Actualizarea şi utilizarea informaţiei privind părţile interesate, împreună cu utilizarea metodelor novatoare de promovare a participării, reprezintă catalizatori suplimentari ai participării OSC la procesele decizionale. Pentru a impulsiona participarea activă a OSC locale se impune crearea unor platforme de publicare a proiectelor de decizii la nivel local. De asemenea, sînt necesare eforturi pentru a promova participarea persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizional.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Cadrul normativ modificat asigură participarea plenară a societăţii civile la procesul decizionalOpiniile experţilor independenţi privind amendarea cadrului normativ
La nivel naţional sînt create mecanisme novatoare de promovare a participării OSC la procesul decizionalNumărul de ONG care au utilizat mecanismele novatoare de participare
La nivel local sînt instituite mecanisme care permit accesul la informaţia privind proiectele de decizii, sintezele recomandărilor și participarea OSC la procesul decizionalPonderea proiectelor de decizii consultate cu OSC la nivel local
Autorităţile au iniţiat examinarea unor modalităţi de a asigura accesibilitatea informaţiei şi promovarea participării persoanelor cu dizabilităţiOpiniile experţilor independenţi privind recomandările propuse în vederea sporirii participării persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizional

Obiectiv general 2. Promovarea şi consolidarea durabilităţii

financiare a societăţii civile

Acest obiectiv general se va realiza prin implementarea a 4 obiective specifice.

Primul obiectiv ţine de încurajarea participării cetăţenilor şi a sectorului privat pentru susţinerea societăţii civile. Urmînd practicile pozitive ale mai multor ţări din regiune, inclusiv ale Ungariei, României, Slovaciei, Lituaniei, Poloniei, autorităţile publice centrale vor institui un cadru de susţinere fiscală mai favorabil OSC prin filantropia procentuală și facilităţile fiscale pentru activităţi economice.

Prin intermediul celui de-al doilea obiectiv, instituţiile statului vor consolida accesul şi participarea societăţii civile la implementarea politicilor de stat prin intermediul contractării sociale. În baza Legii cu privire la serviciile sociale vor fi adoptate regulamente corespunzătoare şi vor fi consolidate capacităţi la nivelul APC şi APL, fapt care va permite accesul efectiv al OSC la contractele sociale.

Al treilea obiectiv este dedicat creării mecanismelor pentru susţinerea OSC de către stat. Armonizarea politicilor de finanţare a OSC şi examinarea mecanismelor instituţionale suplimentare de susţinere a OSC vor contribui semnificativ la sporirea durabilităţii financiare a ONG.

Al patrulea obiectiv vizează transparenţa financiară şi responsabilitatea societăţii civile. Vor fi valorificate standardele naţionale de contabilitate şi raportare financiară. Instituţiile statului vor examina posibilităţile de amnistiere condiţionată şi repunere în legalitate a OSC care au avut sisteme defectuoase de evidenţă contabilă. OSC vor promova activ şi vor aplica Codul de etică şi de conduită a organizaţiilor necomerciale.

Obiective specifice

pentru susţinerea societăţii civile

Acest obiectiv specific reprezintă elementul cheie al întregii strategii de asigurare a durabilităţii financiare a societăţii civile. Implementarea acestor activităţi serveşte drept un adevărat indicator privind implementarea politicilor de asigurare a durabilităţii financiare a OSC. Prin instituirea filantropiei procentuale, autorităţile publice vor crea un mecanism suplimentar şi complementar de generare a veniturilor OSC. Acest instrument va fi accesibil doar pentru OSC care deţin statutul de utilitate publică. Va fi eficientizat mecanismul existent de generare a donaţiilor prin deducere din venitul impozabil al persoanelor fizice şi juridice. Autorităţile vor asigura facilităţi pentru întreprinderile sociale care activează în beneficiul persoanelor socialmente defavorizate. De asemenea, vor fi întreprinse eforturi pentru a facilita transferul de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul voluntariatului sau prin recunoaşterea unor cheltuieli care s-au soldat cu susţinerea unor activităţi ale OSC.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Politica de direcţionare a unei părţi a impozitului pe venit este folosită de persoanele interesateNumărul de persoane fizice care au utilizat mecanismul de direcţionare a unei părţi din impozitul pe venit
Politica de deducere a donaţiilor este accesibilă și aplicabilăNumărul de persoane fizice care au utilizat mecanismul de deducere a donaţiilor
Cadrul legislativ actualizat asigură un mediu propice desfăşurării de către OSC a activităţilor economice orientate spre implementarea activităţilor statutareNumărul de OSC care au beneficiat de pe urma eliminării restricţiilor
Cadrul legislativ stimulează antreprenoriatul social desfăşurat de către OSCNumărul de întreprinderi sociale create și gestionate de OSC

politicilor de stat prin intermediul contractării sociale

Acest obiectiv specific este complementar obiectivului specific precedent, asigurînd accesul OSC la contractele sociale. Vor fi adoptate regulamente corespunzătoare la nivelul APC şi APL, fapt ce va permite accesul efectiv al OSC la contractele sociale. Identificarea bunelor practici în acest domeniu şi dezvoltarea capacităţilor autorităţilor care implementează contractarea socială vor asigura eficientizarea acestui mecanism.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Mecanism de contractare directă a serviciilor sociale de către OSC, elaborat conform Legii cu privire la serviciile socialeOpiniile experţilor privind regulamentele adoptate în domeniul contractării sociale
Autorităţile utilizează mecanismul de contractare socialăNumărul de ONG care au participat la iniţiativele de contractare socială
Bunele practici identificate şi diseminateNumărul de bune practici identificate şi diseminate

Acest obiectiv specific reprezintă chintesenţa durabilităţii financiare a societăţii civile. Consolidarea accesului la fonduri şi programe de finanţare publică, evaluarea posibilităţilor de instituire a unui Fond naţional de susţinere a societăţii civile şi de transferare a unei părţi din încasările din loterie către OSC din Republica Moldova constituie elemente de bază pentru asigurarea durabilităţii OSC.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Politicile ministerelor de finanţare a OSC sînt armonizate şi există transparenţă în alocarea fondurilorNumărul de ONG care au beneficiat de asistenţă prin intermediul fondurilor şi programelor de finanţare publică
Politica fiscală este revizuită prin prisma facilităţilor la plata TVA pentru OSC deţinătoare de statut de utilitate publicăOpiniile experţilor independenţi privind recomandările propuse şi/sau amendamentele adoptate
Fezabilitatea mecanismelor instituţionale de susţinere a OSC este examinată şi sînt înaintate propuneri corespunzătoare de amendare a legislaţieiOpiniile experţilor independenţi privind recomandările propuse şi/sau amendamentele adoptate

Promovarea transparenţei şi a responsabilităţii societăţii civile este necesară pentru ridicarea legitimităţii OSC în societate şi pentru consolidarea încrederii societăţii față de utilizarea fondurilor publice şi a donaţiilor direcţionate organizaţiilor. Promovarea standardelor naţionale de contabilitate şi raportare financiară pentru OSC este necesară pentru că rezultatele activităţii OSC sînt diferite de cele ale sectorului comercial. În sectorul comercial se evidenţiază profitul şi dividendele plătite acţionarilor. În sectorul necomercial, rezultatul activităţii este beneficiul public şi social realizat, dar şi valoarea şi eficienţa resurselor financiare utilizate. Prin urmare, sînt necesare rapoartele de activitate, rapoartele privind executarea bugetelor, rapoartele referitoare la veniturile, cheltuielile şi circulaţia mijloacelor. Această diferenţă fundamentală poate fi rezolvată doar prin crearea standardului necomercial de contabilitate. Standardele necomerciale de contabilitate există în multe ţări, spre exemplu: în SUA, Spania, Cehia, Marea Britanie. Introducerea unei perioade de graţiere pentru ONG este necesară pentru a aduce în spaţiul legal organizaţiile care, din diverse considerente, nu s-au conformat rigorilor raportării. Promovarea Codului de etică prevede impulsionarea promovării standardelor de autoorganizare a OSC. Codul de etică şi conduită a fost aprobat de Forumul ONG încă în anul 2008 şi revigorat prin rezoluţia Forumului OSC din anul 2010. Forumul a invitat OSC să-şi declare aderenţa la acest Cod şi să promoveze aplicarea activă a Codului. Consiliul ONG a fost împuternicit să interpreteze şi să pună în aplicare prevederile Codului.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Standardele naţionale de contabilitate pentru OSC sînt elaborate, consultate public şi adoptateNumărul/proporţia de ONG care utilizează standardele naţionale de contabilitate
Politica de graţiere pentru OSC este adoptatăNumărul de ONG care s-au conformat standardelor de contabilitate în urma adoptării politicii de graţiere
Codul de etică şi conduită este aplicat în practică de către cele mai importante organizaţii necomercialeNumărul de ONG care au subscris Codului de etică şi conduită; numărul de ONG care aplică în practică Codul de etică
Legislaţia în domeniul organizațiilor necomerciale este modificată pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea OSCOpiniile experţilor independenţi privind modificările adoptate

Obiectiv general 3. Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului

Acest obiectiv va fi realizat prin intermediul a 3 obiective specifice.

Primul obiectiv specific ţine de ajustarea cadrului legislativ în domeniul voluntariatului, dar şi a legislaţiei conexe, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale. Al doilea obiectiv specific este complementar acestor eforturi prin realizarea infrastructurii de voluntariat. Al treilea obiectiv specific rezidă în promovarea educaţiei civice şi a educaţiei nonformale.

Beneficiile aduse de voluntariat vizează folosirea resurselor umane, materiale şi financiare implicate în voluntariatul corporativ, care pot îndeplini cererea tot mai mare de furnizare a unor servicii sociale esenţiale. Voluntariatul contribuie la promovarea democraţiei, a nediscriminării şi a egalităţii şanselor; la punerea în practică a valorilor europene ale solidarităţii, toleranţei şi diversităţii; la creşterea responsabilităţii civice, a participării şi a interacţiunii în societate; la promovarea schimbării şi dezvoltării prin identificarea şi receptivitatea la nevoile comunităţii; la dezvoltarea unei societăţi unitare prin integrare și includere socială, generare de încredere şi solidaritate; la creşterea legăturilor sociale şi a coeziunii sociale; la dezvoltarea capitalului social; la creşterea bunăstării în comunităţi şi în societate; la reducerea sărăciei.

Promovarea cetăţeniei democratice şi a principiilor de participare în sistemul educaţional şi în mass-media este esenţială pentru dezvoltarea unei generaţii active, capabile să se asocieze pentru promovarea interesului public. Vor fi evaluate programele educaţionale din perspectiva transparenţei decizionale, a accesului la informaţie, a participării şi a calităţii de predare. Autorităţile publice vor promova implicarea mass-mediei în procesul de facilitare a transparenţei decizionale. Totodată, educaţia nonformală contribuie semnificativ la dezvoltarea spiritului civic activ. Beneficiile educaţiei nonformale rezidă în dezvoltarea unor abilităţi fundamentale pentru participarea şi integrarea în viaţa socială, în particular pentru persoanele defavorizate şi marginalizate. De asemenea, educaţia nonformală, prin metodele participative utilizate, contribuie la promovarea coeziunii sociale, a toleranţei şi la dezvoltarea capitalului social.

Obiective specifice

în conformitate cu recomandările europene, cu Legea

voluntariatului și cu Regulamentul de aplicare

a Legii voluntariatului

Modificarea cadrului legislativ şi instituţional în corespundere cu standardele internaţionale în domeniul voluntariatului reprezintă o precondiţie esenţială pentru consolidarea spiritului civic activ. Aceasta va duce la realizarea drepturilor voluntarilor şi la valorificarea beneficiilor pe care le poate aduce voluntariatul. Totodată, sînt necesare mecanisme de stimulare a diverselor forme de voluntariat.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Cadrul normativ de bază este modificat conform standardelor internaţionale şi celor europene din domeniul voluntariatuluiOpiniile experţilor independenţi privind amendamentele adoptate
Actele normative ale ministerelor de resort asigură un cadru favorabil pentru desfăşurarea diverselor forme de voluntariatNumărul de acte normative ale ministerelor de resort modificate în corespundere cu recomandările europene, cu Legea voluntariatului și cu Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului; opiniile experţilor independenţi privind amendamentele aprobate

structuri naţionale ale infrastructurii de voluntariat

Acest obiectiv specific este indispensabil pentru realizarea efectivă a activităţilor de voluntariat. Crearea principalelor structuri naţionale ale infrastructurii de voluntariat va face posibilă extinderea practicilor de voluntariat la nivel regional şi local. Realizarea de campanii naţionale de sensibilizare şi promovare a beneficiilor potenţiale ale voluntariatului va contribui semnificativ la dezvoltarea spiritului de voluntariat la nivel naţional. Elaborarea şi valorificarea programei de bază în domeniul voluntariatului pentru studenţi şi coordonatorii de voluntari vor permite asigurarea unui cadru durabil pentru această activitate.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Structurile naţionale ale infrastructurii de voluntariat asigură extinderea practicilor de voluntariat la nivel regional şi localNumărul de structuri naţionale create; numărul de iniţiative privind extinderea infrastructurii de voluntariat, elaborate şi aprobate
Programa de bază în domeniul voluntariatului este elaborată, aprobată şi utilizată în practicăNumărul de persoane instruite în baza curriculei
Baza naţională de date privind voluntariatul este funcţionalăNumărul de voluntari incluşi în baza națională de date; numărul de instituţii gazdă care au utilizat baza națională de date
Autorităţile promovează activ voluntariatul şi beneficiile aferente acestei activităţiNumărul de evenimente organizate de autorităţi în domeniul voluntariatului; numărul de documente de politici aprobate; numărul de persoane sensibilizate/ informate cu privire la beneficiile voluntariatului

Autorităţile publice centrale şi OSC vor promova activ educaţia nonformală. Instituirea unui sistem de validare a educaţiei nonformale va contribui la creşterea eficienţei acestui instrument. Prin susţinerea iniţiativelor OSC în acest domeniu şi asigurarea accesibilităţii informaţiei vor fi asigurate oportunităţi de instruire şi integrare efectivă în societate a grupurilor socialmente defavorizate.

Activităţi

Rezultate preconizateIndicatori de progres
Curricula educaţională este ajustată din perspectiva educației pentru cetăţenia democratică, a transparenţei decizionale și a accesului la informaţieNumărul de recomandări formulate şi aprobate privind ajustarea curriculei educaţionale; opiniile experţilor independenţi privind recomandările formulate şi aprobate
Mass-media este implicată activ în promovarea participării civice în procesele decizionaleNumărul de jurnalişti instruiţi; proporţia de jurnalişti instruiţi care au elaborat produse media dedicate transparenţei decizionale
Sistemul de certificare a educaţiei nonformale este instituit şi aplicat la nivel naţionalNumărul de OSC care au obţinut certificate în domeniul educaţiei nonformale
Grupurile socialmente defavorizate, inclusiv persoanele cu dizabilităţi, sînt antrenate în activităţi de educaţie civică nonformalăNumărul de persoane cu dizabilităţi implicate în activităţi de educaţie nonformală

4. Procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei

În procesul implementării Strategiei de dezvoltare a societăţii civile din Republica Moldova pentru anii 2012–2015 va fi efectuată monitorizarea periodică a realizării acţiunilor şi evaluarea rezultatelor obţinute pentru ca, după caz, să fie operate modificările necesare.

Procesul de implementare a Strategiei, şi în special a Planului de acţiuni, va fi coordonat de către structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, care va întruni reprezentanţi din partea executivului şi reprezentanţi din partea societăţii civile. Ministerele relevante vor prezenta rapoarte către structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, în baza cărora această structură va prezenta Parlamentului anual, pînă la data de 31 martie, rapoarte privind executarea prevederilor Planului de acţiuni şi ale Strategiei.

Monitorizarea implementării Strategiei din partea societăţii civile se va realiza prin intermediul a cîtorva instrumente. Primul instrument va fi reprezentat de Grupul de lucru actual, creat printr-o dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului și care a fost implicat în elaborarea Strategiei. Acesta se va exprima asupra implementării Strategiei şi a Planului de acţiuni. Al doilea instrument presupune audierile şi discuţiile, în cadrul cărora vor fi formulate concluzii şi recomandări, ce vor fi examinate în cadrul şedinţei comisiei parlamentare specializate care, la rîndul ei, după audierile necesare ale Grupului de lucru şi ale instituţiilor responsabile pentru implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni, va adopta un aviz pe marginea dezbaterilor. Anual, vor fi organizate dezbateri în plenul Parlamentului pentru a examina progresele înregistrate în implementarea Strategiei, aceasta reprezentînd un al treilea element de monitorizare a Strategiei.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi încheiat odată cu evaluarea finală a rezultatelor obţinute după cei patru ani de implementare.

Pentru asigurarea implementării Strategiei, OSC vor elabora rapoarte anuale independente şi le vor prezenta autorităţilor publice vizate, iar Parlamentul şi Guvernul vor asigura accesul OSC la informaţia care vizează realizarea prevederilor Strategiei. Totodată, OSC vor asista autorităţile publice, prin toate mijloacele disponibile, în activitatea de implementare şi coordonare a acţiunilor Strategiei.

5. Implicaţii financiare

Implementarea Strategiei presupune o serie de costuri şi cheltuieli financiare necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Pentru implementarea Strategiei a fost elaborat Planul de acţiuni, care include şi referinţe cu privire la resursele necesare de ordin financiar şi resursele de personal.

Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei vor fi următoarele:

– bugetul de stat, în limitele mijloacelor alocate/aprobate pentru instituţiile implicate;

– proiectele şi programele de asistenţă tehnică şi financiară externă din partea donatorilor;

– sponsorizările şi alte surse acceptate în condiţiile legii.

LISTA ABREVIERILOR

APC–administraţia publică centrală
APL–administraţia publică locală
ONG–organizaţie neguvernamentală
OSC–organizaţii ale societăţii civile.

Anexa nr. 2

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile

pentru perioada 2012–2015

Obiectiv general 1. Consolidarea cadrului de participare a societăţii civile la elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice
Obiectiv specific 1.1. Dezvoltarea mecanismelor instituţionale de colaborare între autorităţile publice şi societatea civilă
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 1.1.1. Elaborarea cadrului legal şi instituirea, la nivelul Guvernului, a structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilăAcţiunea 1.1.1.1. Elaborarea studiului de fezabilitate privind instituirea structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilăAnul 201225000Cancelaria de StatONGStudiul elaborat include analiza costurilor şi a beneficiilor în urma realizării Strategiei
Acţiunea 1.1.1.2. Elaborarea modificărilor la cadrul legislativ pentru instituirea structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilăAnul 2013Ministerul Justiţiei, Cancelaria de StatConsiliul Naţional pentru Participare, Consiliul Naţional al ONGNumărul de modificări formulate şi adoptate; structura de cooperare–funcţională
Acţiunea 1.1.1.3. Desfăşurarea evenimentelor de promovare a cooperării dintre Guvern şi societatea civilăAnii 2013–2015200000Cancelaria de Stat, structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilăConsiliul Naţional al ONGNumărul de evenimente desfăşurate; numărul de reprezentanţi ai ONG care au participat la evenimente
Activitatea 1.1.2. Consolidarea mecanismului de cooperare între Parlament şi societatea civilăAcţiunea 1.1.2.1. Realizarea studiului privind eficienţa cooperării dintre Parlament şi societatea civilăAnul 201225000ParlamentulConsiliul Naţional al ONGStudiul elaborat include informaţia privind proiectele de acte normative consultate cu societatea civilă; numărul evenimentelor desfăşurate de Parlament cu participarea societăţii civile
Acţiunea 1.1.2.2. Elaborarea şi adoptarea amendamentelor la Concepția de cooperare între Parlament şi societatea civilăAnul 2013ParlamentulConsiliul Naţional al ONGNumărul de amendamente elaborate; numărul de amendamente adoptate
Acţiunea 1.1.2.3. Desfăşurarea activităţilor de cooperare între Parlament și societatea civilăAnii 2012–2015ParlamentulConsiliul Naţional al ONGNumărul de activități desfăşurate; numărul de reprezentanţi ai ONG care au participat la activități
Obiectiv specific 1.2. Consolidarea capacităţilor funcţionarilor de stat şi ale OSC de colaborare în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publice
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 1.2.1. Instruirea adecvată a persoanelor responsabile de asigurarea transparenţei decizionale la toate nivelele şi a reprezentanților OSCAcţiunea 1.2.1.1. Elaborarea curriculei de instruire în domeniul participării şi transparenţei decizionaleAnul 201340000Academia de Administrare PublicăONGCurricula elaborată participativ, numărul de ore academice/ subiecte dedicate transparenţei decizionale
Acţiunea 1.2.1.2. Desfăşurarea de instruiri comune ale reprezentanţilor autorităţilor publice centrale și locale şi ale reprezentanților societăţii civileAnii 2014–2015100000Academia de Administrare PublicăONGNumărul de instruiri, numărul de participanţi, distribuiți pe sexe, mediu rural/urban, vîrste
Activitatea 1.2.2. Organizarea evenimentelor de stimulare a participării OSC, mass-mediei și autorităţilor publice la procesele decizionaleAcţiunea 1.2.2.1. Organizarea evenimentelor de premiere a OSC și mass-mediei care promovează participarea/participă la procesele decizionale, precum și a autorităţilor care asigură progresiv transparenţa decizionalăAnii 2013–2015400000Consiliul Naţional al ONGONGNumărul de evenimente și numărul de premianţi, informaţie distribuită după sex, mediu rural/ urban, vîrstă
Acţiunea 1.2.2.2. Organizarea evenimentelor care să stimuleze participarea cetăţenilor la procesul decizionalAnii 2013–2015200000Autorităţile publice centrale şi localeConsiliul Naţional al ONG, Consiliul Naţional pentru ParticipareNumărul de evenimente și numărul de persoane informate, distribuite pe sexe, mediu rural/urban, vîrstă
Obiectiv specific 1.3. Îmbunătăţirea mecanismelor existente şi adoptarea unor noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive de toate nivelele, de la Parlament şi Guvern pînă la consiliile raionale, locale şi primării
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 1.3.1. Modificarea legislaţiei de bază şi a celei conexe pentru a elimina carenţele în domeniul asigurării transparenţei decizionaleAcţiunea 1.3.1.1. Realizarea studiului privind carenţele din domeniul transparenţei decizionale şi recomandările corespunzătoareAnul 201225000Cancelaria de StatONGStudiu realizat; numărul de recomandări formulate; opiniile experţilor independenţi
Acţiunea 1.3.1.2. Modificarea cadrului normativ privind asigurarea transparenţei decizionale şi adoptarea modificărilor în cauzăAnul 2013Ministerul JustiţieiONGNumărul de amendamente elaborate; numărul de amendamente adoptate
Activitatea 1.3.2. Crearea, la nivel naţional, a mecanismelor novatoare de promovare a participării OSC la procesul decizionalAcţiunea 1.3.2.1. Utilizarea mecanismelor prevăzute în Planul de acţiuni pentru o guvernare deschisă pe anii 2012–2013, în vederea promovării transparenţei decizionaleAnii 2012–2013Centrul de Guvernare Electronică, Cancelaria de StatConsiliul Naţional pentru ParticipareNumărul de mecanisme utilizate; numărul de utilizatori
Acţiunea 1.3.2.2. Crearea mecanismului de notificare a ONG privind proiectele de deciziiAnul 2012Cancelaria de StatConsiliul Naţional pentru ParticipareNumărul de ONG care au utilizat mecanismul
Acţiunea 1.3.2.3. Modificarea Instrucţiunii metodologice de calcul al indicatorilor pentru raportul autorităţii publice privind transparenţa în procesul decizional, pentru a asigura distribuția mai bună a informaţiei (numărul de recomandări parvenite de la fiecare ONG, mediile rural/urban etc.)Anul 2013Cancelaria de StatConsiliul Naţional pentru ParticipareInformaţia privind participarea ONG, distribuită în funcție de mediul rural/urban etc.
Acţiunea 1.3.2.4. Utilizarea metodelor novatoare de promovare a participării, inclusiv prin intermediul tehnologiilor web 2Anii 2012–2015Centrul de Guvernare Electronică, Cancelaria de StatONGNumărul de metode novatoare utilizate
Acţiunea 1.3.2.5. Actualizarea bazelor de date ale părţilor interesate, inclusiv la nivel local şi asigurarea accesibilităţii acestei informaţiiAnii 2012–2015Autorităţile publice centrale şi localeConsiliul Naţional pentru Participare, ONGAccesibilitatea bazelor de date; opiniile experţilor/ONG privind calitatea bazelor de date
Activitatea 1.3.3. Crearea, la nivel local, a mecanismelor care să permită accesibilitatea informaţiei privind proiectele de decizii, sintezele recomandărilor și participarea OSC la procesul decizionalAcţiunea 1.3.3.1. Crearea unei platforme de publicare a proiectelor de decizii la nivel localAnul 2013Autorităţile publice localeONGPonderea unităţilor teritorial- administrative de nivelele 1 și 2 care au publicat proiecte de decizii pe platformele create
Acţiunea 1.3.3.2. Instituirea unor mecanisme de colectare şi compilare a informaţiei privind asigurarea transparenţei decizionale la nivel localAnul 2013Autorităţile publice localeONGNumărul de autorităţi publice locale care au elaborat rapoarte privind transparenţa în procesul decizional
Acţiunea 1.3.3.3. Elaborarea şi aprobarea instrucţiunilor metodologice de implementare a legislaţiei privind transparenţa în procesul decizionalAnul 2013Cancelaria de Stat, Ministerul JustiţieiONGNumărul de autorităţi publice locale care utilizează instrucţiunile metodologice
Activitatea 1.3.4. Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizionalAcţiunea 1.3.4.1. Organizarea şedinţelor de lucru, meselor rotunde, seminarelor, conferinţelor cu participarea reprezentanţilor asociaţiilor obşteşti şi ai persoanelor cu dizabilităţi în vederea identificării soluţiilor pentru sporirea participării persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizionalAnii 2012–2015100000Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiONGNumărul de şedinţe de lucru, mese rotunde, seminare, conferinţe organizate; numărul de recomandări formulate; numărul de recomandări acceptate/ aprobate
Acţiunea 1.3.4.2. Implicarea asociaţiilor obşteşti care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilităţi în procesul decizionalAnii 2013–201550000Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Cancelaria de StatONGNumărul de asociaţii obşteşti care au participat la procesul decizional
Obiectiv general 2. Promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile
Obiectiv specific 2.1. Încurajarea participării cetăţenilor şi a sectorului privat în susţinerea societăţii civile
ActivităţiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 2.1.1. Asigurarea dreptului la direcţionarea unei părţi din impozitul pe venit (2%) al persoanei fizice sau juridice către organizaţiile necomerciale deţinătoare de statut de utilitate publicăAcţiunea 2.1.1.1. Elaborarea studiului de politici privind mecanismele specifice de direcţionare a unei părţi din impozitAnii 2012–201320000Ministerul Finanţelor, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Centrul analitic independent „Expert-Grup”Consiliul Național al ONGStudiu elaborat; propunerea de politică publică și opţiunile de implementare prezentate
Acţiunea 2.1.1.2. Elaborarea modificărilor normative în vederea realizării politicii recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2013Ministerul Finanţelor, CReDOConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.1.1.3. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2013Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2014
Acţiunea 2.1.1.4. Desfăşurarea campaniei de informare naţională despre aplicarea legii cu privire la direcţionare; organizarea instruirii pentru beneficiarii şi implementatorii legiiAnii 2014–2015200000Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Consiliul Național al ONGConsiliul Național al ONGNumărul de spoturi publicitare elaborate şi plasate; numărul de materiale informaţionale elaborate şi distribuite; pagina www.2%.md elaborată, avînd toate informaţiile relevante; numărul de seminare regionale cu reprezentanţi ai inspectoratelor fiscale, realizate
Acţiunea 2.1.1.5. Elaborarea evaluărilor anuale ex-post privind implementarea politicii şi discutarea rezultatelor acestoraAnul 201440000Ministerul Finanţelor, CReDO, Centrul analitic independent „Expert-Grup”Consiliul Național al ONGEvaluările elaborate şi prezentate pentru discuţii; modificări şi îmbunătăţiri operate
Activitatea 2.1.2. Eficientizarea mecanismului de deducere a donaţiilor şi extinderea acestui mecanism pentru persoanele fiziceAcţiunea 2.1.2.1. Elaborarea modificărilor normative în vederea implementării politicii recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2012Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.1.2.2. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2013Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2014
Acţiunea 2.1.2.3. Elaborarea evaluărilor anuale ex-post privind implementarea politicii şi discutarea rezultatelor acestoraAnul 201540000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGEvaluările elaborate şi prezentate pentru discuţii; modificări şi îmbunătăţiri operate
Activitatea 2.1.3. Eliminarea restricţiilor pentru desfăşurarea activităţilor economice, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoareAcţiunea 2.1.3.1. Elaborarea modificărilor normative în vederea implementării politicii recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2012Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.1.3.2. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2013Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2014
Acţiunea 2.1.3.3. Elaborarea evaluărilor anuale ex-post privind implementarea politicii şi discutarea rezultatelor acestoraAnul 201540000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGEvaluările elaborate şi prezentate pentru discuţii; modificări şi îmbunătăţiri operate
Activitatea 2.1.4. Valorificarea antreprenoriatului social şi instituirea de facilităţi corespunzătoareAcţiunea 2.1.4.1. Elaborarea studiului de politici privind mecanismele specifice de facilitare a antreprenoriatului socialAnul 201225000Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiConsiliul Național al ONGPropunerea de politică publică și opţiunile de implementare prezentate
Acţiunea 2.1.4.2. Elaborarea modificărilor normative în vederea implementării politicii recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2012Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.1.4.3. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2013Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2014
Acţiunea 2.1.4.4. Elaborarea evaluărilor anuale ex-post privind implementarea politicii şi discutarea rezultatelor acestoraAnul 201440000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGEvaluări elaborate şi prezentate pentru discuţii; modificări şi îmbunătăţiri operate
Obiectiv specific 2.2. Sporirea accesului şi a participării societăţii civile la implementarea politicilor de stat prin intermediul contractării sociale
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 2.2.1. Instituirea mecanismului de contractare directă a serviciilor şi lucrărilor publice de către OSCAcţiunea 2.2.1.1. Realizarea studiului privind oportunităţile de contractare a serviciilor şi lucrărilor publice de către OSCAnul 201325000Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul FinanţelorONGStudiul include bunele practici din domeniul contractării sociale și recomandări privind modificarea cadrului normativ
Acţiunea 2.2.1.2. Elaborarea modificărilor legislative necesare privind contractarea directă a serviciilor şi lucră-rilor publice de către OSCAnul 2013Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul JustiţieiONGNumărul de amendamente propuse; opiniile experţilor independenţi privind amendamentele propuse
Acţiunea 2.2.1.3. Elaborarea evaluărilor anuale ex-post privind implementarea politicii şi discutarea rezultatelor acestoraAnii 2014–201540000Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiONGEvaluările anuale oferă analiza comparativă a calităţii, costurilor şi gradului de satisfacţie a beneficiarilor
Activitatea 2.2.2. Dezvoltarea capacităţilor autorităţilor care implementează contractarea socialăAcţiunea 2.2.2.1. Instruirea personalului autorităţilor care implementează contractarea socialăAnii 2014–2015200000Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiONGNumărul de instruiri realizate; numărul de persoane instruite
Activitatea 2.2.3. Promovarea bunelor practici în contractarea socialăAcţiunea 2.2.3.1. Organizarea de evenimente (ateliere de lucru, mese rotunde, conferinţe) privind contractarea serviciilor sociale de către OSCAnii 2014–201520000Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiONGNumărul de evenimente și numărul de participanţi, informaţie distribuită în funcție de sex, mediu rural/urban, tipul instituţiei
Obiectiv specific 2.3. Crearea mecanismelor pentru susţinerea OSC de către stat
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 2.3.1. Asigurarea accesului OSC la fondurile şi programele de finanţare publică prin extinderea şi/sau îmbunătăţirea mecanismelor existente şi identificarea unor instrumente suplimentareAcţiunea 2.3.1.1. Elaborarea studiului de politici privind mecanismele programelor de finanţare a OSCAnul 201225000Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul MediuluiConsiliul Național al ONGStudiul elaborat şi discutat cu beneficiarii şi cu factorii decizionali
Acţiunea 2.3.1.2. Elaborarea modificărilor normative în vederea implementării opţiunii de politici recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2013Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul MediuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.3.1.3. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2013Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare
Activitatea 2.3.2. Promovarea propunerilor de amendare a politicii bugetar-fiscale pe termen mediu în vederea instituirii mecanismelor de plată a (restituire de) TVA pentru OSC deținătoare de statut de utilitate publică la procurarea de bunuri și serviciiAcţiunea 2.3.2.1. Elaborarea studiului de politici privind mecanismele de plată a (restituire de) TVA pentru OSCAnul 201325000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGStudiul elaborat şi discutat cu beneficiarii şi cu factorii decizionali
Acţiunea 2.3.2.2. Elaborarea modificărilor normative în vederea implementării opţiunii de politici recomandate şi elaborarea notei informativeAnul 2013Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.3.2.3. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2014Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare
Activitatea 2.3.3. Introducerea unor mecanisme instituţionale suplimentare pentru susţinerea OSC (fonduri specializate şi/sau Fondul naţional de susţinere a societăţii civile)Acţiunea 2.3.3.1. Realizarea studiului de fezabilitate privind introducerea unor mecanisme instituţionale suplimentare de susţinere a OSCAnul 201325000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGStudiul elaborat şi consultat cu partenerii relevanţi examinează posibilitatea instituirii unor fonduri specializate sau a unui Fond naţional de susținere a OSC şi oportunitatea transferării unei părţi a încasărilor din loterie către OSC prin intermediul acestor fonduri
Acţiunea 2.3.3.2. În funcţie de constatări, modificarea cadrului normativ în vederea instituirii mecanismelor suplimentare de susţinere a OSCAnul 2013Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, ParlamentulConsiliul Naţional al ONGNumărul de amendamente elaborate; numărul de amendamente adoptate
Obiectiv specific 2.4. Promovarea transparenţei şi responsabilităţii societăţii civile
ActivităţiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 2.4.1. Ajustarea standardelor naţionale de contabilitate şi raportare financiară pentru activitatea OSCAcţiunea 2.4.1.1. Elaborarea studiului de politici privind standardul de contabilitate al organizațiilor necomerciale, bazat pe bunele practici ale ţărilor europeneAnul 201225000Ministerul Finanţelor, CReDO, Asociaţia Contabililor și Auditorilor ProfesioniștiConsiliul Național al ONGStudiul elaborat şi discutat cu beneficiarii şi cu factorii decizionali
Acţiunea 2.4.1.2. Elaborarea standardului de contabilitate pentru organizațiile necomerciale şi a modificărilor corespunzătoare la Codul fiscalAnul 201325000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Acţiunea 2.4.1.3. Examinarea şi adoptarea modificărilor normativeAnul 2014Ministerul Finanţelor, Comisia economie, buget şi finanţe a ParlamentuluiConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative este examinat şi avizat de comisiile permanente, adoptat de către plenul Parlamentului și pus în aplicare; standardul de contabilitate al organizațiilor necomerciale este adoptat de Ministerul Finanţelor
Acţiunea 2.4.1.4. Desfăşurarea unei campanii naţionale de informare despre aplicarea standardului de contabilitate al organizațiilor necomercialeAnul 2014100 000Consiliul Național al ONGConsiliul Național al ONGNumărul de spoturi publicitare elaborate şi plasate; numărul de materiale informative adresate beneficiarilor potențiali ai legii, elaborate şi distribuite; numărul de seminare regionale cu participarea reprezentanţilor inspectoratelor fiscale realizate; inclusiv 10 seminare pentru organizaţiile necomerciale
Activitatea 2.4.2. Introducerea unei perioade de graţie pentru OSC în vederea conformării cu standardele de contabilitate fără a fi supuse amenzilor sau penalităţilor pentru omiterile anterioareAcţiunea 2.4.2.1. Elaborarea studiului de politici privind necesitatea perioadei de graţie şi modul de aplicare a acesteiaAnul 201210 000Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGStudiul elaborat şi discutat cu beneficiarii şi cu factorii decizionali
Acţiunea 2.4.2.2. Elaborarea modificărilor normativeAnul 2012Ministerul FinanţelorConsiliul Național al ONGProiectul modificărilor normative avizat de autorităţile relevante şi aprobat de Guvern
Activitatea 2.4.3. Promovarea Codului de etică şi conduită al organizaţiilor necomercialeAcţiunea 2.4.3.1. Formarea unui Consiliu de etică în cadrul Consiliului Național al ONGAnul 2012Consiliul Național al ONGONGRegulamentul Consiliului de etică elaborat, pagina www.consiliulong.md actualizată conţinînd informații despre Codul de etică și conduită al organizaţiilor necomerciale
Acţiunea 2.4.3.2. Desfăşurarea unei campanii de informare naţională privind Codul de etică și conduită al organizaţiilor necomercialeAnii 2012–2013Consiliul Național al ONGONGNumărul de spoturi publicitare elaborate şi plasate, numărul de materiale informaţionale elaborate şi distribuite; 5 seminare regionale cu participarea reprezentanţilor inspectoratelor fiscale, realizate; 10 seminare – pentru organizaţiile necomerciale
Acţiunea 2.4.3.3. Examinarea de către Consiliul de etică a cazurilor şi plîngerilorAnul 2013Consiliul Național al ONGONGNumărul de cazuri examinate
Activitatea 2.4.4. Crearea unui cadru favorabil dezvoltării societăţii civile în Republica MoldovaAcţiunea 2.4.4.1. Realizarea unui studiu privind starea societăţii civile în Republica MoldovaAnul 201540000Structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilăConsiliul Național al ONGStudiul elaborat examinează aspecte ce ţin de participarea OSC la procesele decizionale, durabilitatea financiară a OSC, implicarea OSC în activităţi de educaţie şi voluntariat
Acţiunea 2.4.4.2. Elaborarea unor instrumente de colectare şi sintetizare a informaţiei cu privire la societatea civilăAnii 2013–2014Biroul Naţional de StatisticăConsiliul Național al ONGNumărul de recomandări propuse; numărul de recomandări aprobate; opiniile experţilor independenţi
Acţiunea 2.4.4.3. Modificarea legislaţiei în vederea asigurării transparenţei şi a responsabilităţii OSCAnii 2012–2015Ministerul Justiţiei, autorităţile publice centraleONGNumărul de acte normative elaborate și adoptate
Obiectiv general 3. Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului
Obiectiv specific 3.1. Ajustarea cadrului normativ de bază şi a celui conex în conformitate cu recomandările europene, cu Legea voluntariatului și cu Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 3.1.1. Ajustarea cadrului normativ de bază în conformitate cu standardele internaţionale şi cele europene din domeniul voluntariatuluiAcţiunea 3.1.1.1. Ajustarea Legii voluntariatului şi a Regulamentului de aplicare a Legii voluntariatului (inclusiv din perspectiva voluntariatului internaţional şi păstrării datelor cu privire la voluntariat)Anul 2015Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de recomandări formulate; opiniile experţilor independenţi
Acţiunea 3.1.1.2. Elaborarea regulamentului de funcţionare a Comisiei de certificare şi control privind îndeplinirea standardelor minime de calitate de către instituţiile gazdăAnul 2012Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatRegulamentul aprobat include prevederi privind secretariatul comisiei; modelul formularului de aplicare pentru obţinerea statutului de instituţie gazdă, întocmit; modelul chestionarului de evaluare a îndeplinirii standardelor minime de calitate, întocmit
Acţiunea 3.1.1.3. Elaborarea nomenclatorului care stabileşte domeniile de formare profesională corespunzătoare domeniilor de utilitate publică, în vederea acordării creditelor educaţionale şi recunoașterii vechimii în muncăAnul 2013Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor privind nomenclatorul adoptat; numărul de beneficiari
Activitatea 3.1.2. Crearea mecanismelor necesare ajustării cadrului normativ conex, pentru a fi în concordanţă cu recomandările europene, cu Legea voluntariatului şi cu Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatuluiAcţiunea 3.1.2.1. Modificarea cadrului normativ conex pentru a institui mecanismul de recunoaştere a perioadei de prestare a activității de voluntariat ca experienţă şi vechime în muncăAnul 2013Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de recomandări formulate; numărul de recomandări adoptate/aprobate
Acţiunea 3.1.2.2. Elaborarea listei complete a domeniilor de utilitate publică şi a activităţilor de utilitate publică aferenteAnul 2012Ministerul Justiţiei, Comisia de CertificareSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatLista elaborată include domeniile de utilitate publică și exemple de activităţi de utilitate publică corespunzătoare
Acţiunea 3.1.2.3. Ajustarea cadrului normativ conex pentru a institui mecanisme de abilitare a cetăţenilor străini pentru prestarea activităţii de voluntariat (inclusiv facilitarea obţinerii vizei de intrare şi a vizei de reşedinţă în Republica Moldova pe durata desfăşurării activităţii de voluntariat)Anul 2013Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Biroul Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor InterneSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi privind amendamentele adoptate; numărul de cetăţeni străini care au beneficiat de posibilitatea de a presta activităţi de voluntariat în baza noilor prevederi
Acţiunea 3.1.2.4. Ajustarea cadrului normativ conex privind participarea studenţilor la activităţi de voluntariat la nivel european şi internaţional şi privind măsurile de promovare a voluntariatului în rîndul studenţilorAnul 2013Ministerul EducaţieiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatRegulamentele Ministerului Educaţiei conțin prevederi ce ţin de participarea studenţilor la activităţi de voluntariat la nivel european şi internaţional şi privind aplicarea măsurilor de promovare a voluntariatului în rîndul studenţilor; numărul de studenţi care au beneficiat de aceste norme
Acţiunea 3.1.2.5. Elaborarea mecanismelor legale şi ajustarea cadrului normativ conex privind scutirea voluntarilor de la plata impozitului pe venit și rambursarea cheltuielilor aferente activităţilor de voluntariatAnul 2012Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de StatSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi privind amendamentele adoptate; existența prevederilor normative şi a formularului standard privind rambursarea cheltuielilor voluntarilor; numărul de instituţii gazdă şi numărul de voluntari care au beneficiat de noile prevederi
Acţiunea 3.1.2.6. Elaborarea mecanismelor şi a formularelor statistice de raportare a activității de voluntariat pentru instituţiile gazdăAnul 2014Biroul Naţional de StatisticăSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile instituţiilor gazdă privind formularele aprobate; numărul de instituţii gazdă care au raportat date utilizînd formularele statistice
Acţiunea 3.1.2.7. Elaborarea mecanismelor legale şi ajustarea cadrului normativ conex privind ocuparea forţei de muncă în vederea folosirii forţei de muncă angajate şi a celei voluntare, precum şi a implicării şomerilor în activităţi de voluntariatAnii 2013–2014Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi; existenţa unui mecanism de consiliere şi asistenţă a persoanelor care nu-și găsesc un loc de muncă în vederea implicării acestora în activități de voluntariat; existenţa unui mecanism de implicare a şomerilor, inclusiv a persoanelor aflate în şomaj tehnic, în activităţi de voluntariat
Obiectiv specific 3.2. Promovarea voluntariatului prin intermediul principalelor structuri naţionale ale infrastructurii de voluntariat
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 3.2.1. Crearea principalelor structuri ale infrastructurii de voluntariat şi planificarea măririi numărului acestoraAcţiunea 3.2.1.1. Crearea grupului de lucru consultativ la nivel naţional şi a reţelei de grupuri de lucru consultative locale în domeniul voluntariatuluiAnul 2013Autorităţile publice centraleSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi; diversitatea grupurilor de lucru înființate
Acţiunea 3.2.1.2. Sprijinirea înfiinţării Centrului Naţional de Voluntariat Independent și a Şcolii Naţionale a Coordonatorilor de VoluntariAnii 2012–2013100000Autorităţile publice centraleSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi; numărul de beneficiari
Acţiunea 3.2.1.3. Dezvoltarea a 3 centre regionale de voluntariat şi planificarea măririi numărului acestoraAnii 2014–2015300000Autorităţile publice centraleSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de centre regionale înființate; numărul de beneficiari
Activitatea 3.2.2. Promovarea educaţiei în spiritul voluntariatuluiAcţiunea 3.2.2.1. Elaborarea unei curricule de bază pentru instruirea coordonatorilor de voluntari şi a studenţilor instituţiilor de învăţămînt superiorAnul 2012Ministerul EducaţieiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi privind calitatea curriculei
Acţiunea 3.2.2.2. Stabilirea modalităţii de certificare a instruirii coordonatorilor de voluntari în cadrul Şcolii Naţionale a Coordonatorilor de VoluntariAnii 2013–2014Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de coordonatori de voluntari certificaţi
Activitatea 3.2.3. Realizarea bazei naţionale de date privind voluntariatulAcţiunea 3.2.3.1. Adaptarea paginii www.cnv.md astfel încît ea să devină o bază naţională de date cu privire la voluntariat şi conectarea la aceasta a paginilor web ale instituţiilor/organizaţiilor cu statut de instituţie gazdă pentru activităţi de voluntariatAnii 2012–201320000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatPagina web adaptată conţine informaţii referitoare la ofertele şi solicitările de voluntariat; numărul de accesări; numărul de beneficiari
Acţiunea 3.2.3.2. Crearea unui modul de interconectare a bazei de date de pe pagina www.cnv.md cu baza de date națională privind ocuparea forţei de muncă a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de MuncăAnii 2013–2014Ministerul Tineretului şi Sportului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de Voluntariat, Centrul de Guvernare ElectronicăPagina www.cnv.md este interconectată cu baza naţională de date privind ocuparea forţei de muncă; numărul de accesări; numărul de beneficiari
Activitatea 3.2.4. Promovarea beneficiilor potenţiale ale voluntariatuluiAcţiunea 3.2.4.1. Organizarea Săptămînii Naţionale a Voluntariatului, a Festivalului Voluntarilor şi a Conferinţei Naţionale a VoluntariatuluiAnii 2012–2015500000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de evenimente organizate; numărul de participanţi
Acţiunea 3.2.4.2. Desfăşurarea de campanii media în vederea implicării voluntarilor în diverse domeniiAnii 2013–2015300000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de evenimente organizate; numărul de participanţi; opiniile participanţilor
Acţiunea 3.2.4.3. Elaborarea şi promovarea Codului etic al voluntarului care va include standardele etice şi principiile implicăriiAnii 2013–201420000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi privind Codul etic; numărul de instituţii care au subscris Codului etic
Acţiunea 3.2.4.4. Elaborarea şi promovarea Codului de bune practici în domeniul voluntariatuluiAnii 2013–201420000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi privind Codul de bune practici; numărul de entităţi juridice care au utilizat Codul de bune practici
Acţiunea 3.2.4.5. Realizarea studiului privind contribuția voluntariatului în combaterea şi reducerea sărăcieiAnul 201425000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatOpiniile experţilor independenţi cu privire la studiul realizat
Acţiunea 3.2.4.6. Elaborarea unor studii privind promovarea de politici publice în domeniul voluntariatului (pentru fiecare tip de voluntariat)Anii 2012–2014125000Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de studii realizate pe tipuri de voluntariat: voluntariatul tinerilor; voluntariatul internațional; voluntariatul sportiv; voluntariatul cultelor (religios); voluntariatul vîrstnicilor 50+; voluntariatul de grup (familiar, şcolar etc.), voluntariatul spontan (de tip „Hai, Moldova!”).
Acţiunea 3.2.4.7. Asigurarea instituţiilor gazdă cu carnete de voluntar şi cu registre de voluntariatAnii 2012–2015Ministerul Tineretului şi SportuluiSecretariatul Coaliţiei pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de VoluntariatNumărul de carnete de voluntar tipărite; numărul de registre de evidenţă a voluntarilor tipărite; numărul de registre de evidenţă a contractelor de voluntariat şi a certificatelor nominale de voluntariat tipărite; numărul de registre de evidenţă a carnetelor de voluntar tipărite
Obiectiv specific 3.3. Promovarea educaţiei civice
ActivitățiAcţiuniTermen de executareSurse de finanţareResponsabiliParteneriIndicatori de progres
bugetare (lei)alte surse (lei)
Activitatea 3.3.1. Evaluarea curriculei „Educaţia civică” din perspectiva transparenţei decizionale, a accesului la informaţie, a participării şi a calităţii de predareAcţiunea 3.3.1.1. Elaborarea unui studiu privind conformitatea curriculei şcolare cu principiile participării democraticeAnul 2015Ministerul EducaţieiONGOpiniile experţilor independenţi pe marginea studiului
Acţiunea 3.3.1.2. În funcţie de constatările studiului efectuat în cadrul acţiunii 3.3.1.1, elaborarea modificărilor la curricula şcolarăAnul 2015Ministerul EducaţieiONGNumărul de modificări propuse; numărul de modificări acceptate
Acţiunea 3.3.1.3. Instruirea profesorilor în domeniul educației pentru cetăţenia democratică, al participării publice și al transparenţei decizionaleAnii 2012–2015 (anual)200000Ministerul EducaţieiONGNumărul de instruiri desfăşurate; numărul de persoane instruite; rezultatele pre- şi post- testare
Activitatea 3.3.2. Promovarea implicării mass-mediei în procesul de facilitare a transparenţei decizionaleAcţiunea 3.3.2.1. Instruirea jurnaliştilor în domeniul transparenţei decizionaleAnul 2013100000Academia de Administrare PublicăONGNumărul de instruiri desfăşurate; numărul de jurnalişti instruiţi
Acţiunea 3.3.2.2. Realizarea unui studiu privind oportunitatea publicării în mass-media a informației privind iniţierea consultărilor pe marginea proiectelor de deciziiAnul 201325000Cancelaria de StatONGOpiniile experţilor independenţi; numărul de practici pozitive reflectate
Acţiunea 3.3.2.3. Desfăşurarea unor acţiuni de promovare a practicii publicării în mass-media a informaţiei ce ține de transparenţa decizionalăAnii 2013–2015200000Autorităţile publice centrale şi localeONGNumărul de acţiuni/evenimente desfăşurate; numărul de informații ce țin de transparenţa decizională publicate în mass-media
Activitatea 3.3.3. Instituirea unui sistem solid de recunoaştere a educaţiei nonformaleAcţiunea 3.3.3.1. Realizarea unui studiu privind practicile internaţionale şi regionale de recunoaştere a educaţiei nonformaleAnul 201225000Autorităţile publice centraleConsiliul Național al Tineretului din MoldovaStudiul realizat include informaţii privind bunele practici examinate; opiniile experţilor privind recomandările formulate în studiu
Acţiunea 3.3.3.2. Modificarea legislaţiei în vederea instituirii sistemului naţional de validare a educaţiei nonformaleAnul 2013Autorităţile publice centraleConsiliul Național al Tineretului din MoldovaNumărul de recomandări formulate; numărul de recomandări aprobate şi adoptate
Activitatea 3.3.4. Promovarea educaţiei civice nonformale, inclusiv în rîndul persoanelor cu dizabilitățiAcţiunea 3.3.4.1. Desfăşurarea unor evenimente de informare şi conştientizare publică privind mecanismul naţional de recunoaştere a educaţiei nonformaleAnii 2013–2015100000Autorităţile publice centraleConsiliul Național al Tineretului din MoldovaNumărul de evenimente organizate
Acţiunea 3.3.4.2. Asigurarea accesului la informaţia privind oportunităţile educației nonformale, cu o atenţie deosebită asupra nevoilor persoanelor cu dizabilităţiAnii 2013–2015Autorităţile publice centrale şi localeMinisterul Tineretului şi SportuluiNumărul persoanelor cu dizabilităţi care au beneficiat de oportunităţile educației nonformale; opiniile persoanelor cu dizabilităţi privind accesibilitatea informaţiei ce ţine de educația nonformală; numărul de ONG implicate

[1] http://www.ngo.bham.ac.uk/Definingfurther.htm

[2] Cifrele sînt aproximative şi au fost calculate în baza studiului 2010 NGO Sustainability Index, disponibil online la http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/reports/2011/2010complete_document.pdf

[3] Contact (2011). Studiul „Transparenţa şi durabilitatea financiară a organizaţiilor neguvernamentale din Moldova”, p. 6. http://www.fhi360.md/files/Raportul_Studiu_de_Transparenta_si_durabilitatea_ONG_Final.pdf

[4] PNUD (2007). Studiu privind dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova, p. 7–13. http://www.undp.md/publications/doc/Studiu_DSC.pdf

[5] Ibid

[6] Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008.

[7] Aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 96 din 16 februarie 2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional.

[8] ADEPT (2011). Raport final de monitorizare a respectării transparenţei decizionale. Iulie – decembrie 2011, accesibil online la http://www.e-democracy.md/files/final-report-transparency-2011.pdf

[9] Raport de monitorizare şi evaluare a realizării reformei administraţiei publice centrale în Republica Moldova, anul 2010, accesibil online la http://cancelaria.gov.md/lib.php?l=ro&idc=333&

[10] ADEPT (2011). Raport final de monitorizare a respectării transparenţei decizionale. Iulie – decembrie 2011, accesibil online la http://www.e-democracy.md/files/final-report-transparency-2011.pdf

[11] ECNL, ICNL (2011). European Practices on Implementation of Policy Documents and Liaison Offices that Support Civil Society Development. http://www.icnl.org/research/resources/ngogovcoop/paperpol.pdf

[12] Rezoluţiile Forumului ONG din 15–16 decembrie 2008, http://consiliulong.md/ro/forum/show/2

[13] Rezoluţiile Forumului ONG din ediția VI, 23-24 iunie 2011, Chișinău, http://consiliulong.md/ro/forum/show/8, şi Forumul ONG din Republica Moldova, ediţia a V-a, desfăşurat în perioada 15–16 decembrie 2008, la Chişinău, http://consiliulong.md/ro/forum/show/2, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO (2011). Consolidarea financiară a societăţii civile prin introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozit către organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

[14] USAID (2011). 2010 NGO Sustainability Index, p. 141.

[15] Contact (2011). Studiul „Transparenţa şi durabilitatea financiară a organizaţiilor neguvernamentale din Moldova”, p. 6.

[16] ICNL (2005). Laws and Other Mechanisms for Promoting NGO Financial Stability, p. 2.

[17] Hotărîrea de Guvern nr. 988 din 21 septembrie 1998.

[18] Hotărîrea de Guvern nr. 1213 din 27 decembrie 2010.

[19] Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO (2011). Consolidarea financiară a societăţii civile prin introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozit către organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

[20] Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO (2010). Evaluarea impactului modificărilor legislative referitoare la utilitatea publică asupra organizaţiilor obşteşti.

[21] TDV (2012). Studiul „Infrastructura voluntariatului corporativ în Republica Moldova: potenţial şi cale de urmat”, p. 7–9, disponibil online la http://tdvmoldova.wordpress.com/biblioteca-virtuala/