Textul legii Caută

Lege nr. 281 din 05.10.2023

pentru modificarea unor acte normative (instituirea mecanismului de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică)

Adoptat
05.10.2023
Publicat
14.11.2023 în Monitorul Oficial Nr. 426-429 art. 732
În vigoare din
14.12.2023
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
Citat în 5 acte

La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

I

Art.I.

Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 364–370, art. 620), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Legea se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune parțial:

– Regulamentul (UE) nr. 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018, în versiunea adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. D/2021/14/MC-EnC;

– Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 115 din 25 aprilie 2013, în versiunea adaptată și aprobată prin Deciziile Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. D/2015/09/MC-EnC și nr. 2021/11/MC-EnC, considerând prevederile din Regulamentul (UE) 2022/869 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013.”

2. La articolul 2:

alineatul (1) se completează cu literele g) și h) cu următorul cuprins:

„g) instituirea mecanismului de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice;

h) crearea cadrului normativ pentru facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.”

alineatul (2) se completează cu literele a1) și e1) cu următorul cuprins:

„a1) elaborarea documentelor de politici în domeniul energeticii;”

„e1) dezvoltarea proiectelor de interes comun în cadrul Comunității Energetice, precum și a proiectelor de interes reciproc;”.

3. La articolul 3:

după noțiunea „consumator” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„dezvoltator al proiectului – dezvoltator al proiectului de infrastructură energetică, care poate fi:

a) operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuție sau alt operator ori investitor, care elaborează un proiect de interes comun în cadrul Comunității Energetice sau un proiect de interes reciproc între Republica Moldova și un stat membru al Uniunii Europene;

b) persoană care, în temeiul unui contract de reprezentare, a fost împuternicită să reprezinte fie un grup format din operatorii sistemelor de transport, din operatorii sistemelor de distribuție sau din alți operatori ori investitori, fie un grup mixt, format din persoanele respective, și care are capacitatea de a-și asuma obligații juridice și obligații financiare în numele membrilor grupului care au semnat contractul de reprezentare;”

după noțiunea „energie” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„infrastructură energetică – echipamente sau instalații fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova și alte state părți ale Comunității Energetice și/sau dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene;”

după noțiunea „obiecte energetice” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„obiectivele Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 – atingerea unor valori, calculate în baza țintelor și a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărui stat parte a Comunității Energetice, după cum urmează:

– reducerea minimă, la nivel intern, față de anul 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie realizată până la finele anului 2030;

– atingerea ponderii minime a energiei obținute din surse regenerabile consumate în Comunitatea Energetică – în 2030;

– realizarea obiectivului principal minim privind îmbunătățirea eficienței energetice – în 2030;

– realizarea altor obiective ulterioare;”

după noțiunea „operator de sistem” se introduc patru noțiuni noi cu următorul cuprins:

„politici și măsuri – totalitatea instrumentelor care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în planul național integrat privind energia și clima și/sau la realizarea angajamentelor asumate în temeiul art. 4 alin. (2) lit. a) și b) din Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 404/1995, instrumente care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;

proiect de interes comun în cadrul Comunității Energetice (proiect CE) – proiect necesar pentru realizarea traseelor și a obiectivelor în domeniile prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexă, și care este inclus în lista proiectelor Comunității Energetice, aprobată de Consiliul ministerial al Comunității Energetice;

proiect de interes reciproc (proiect IR) – proiect promovat de Uniunea Europeană în cooperare cu state terțe în temeiul scrisorilor de susținere din partea guvernelor statelor direct afectate sau în temeiul altor acorduri, care vizează instalații ce se încadrează într-una dintre categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct. 1 lit. a), la pct. 3 lit. a) sau la pct. 5 lit. a) ori c) din anexă, care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 și care este inclus în lista proiectelor Uniunii Europene;

punere în funcțiune – dare în exploatare a unei instalații energetice după realizarea acesteia conform proiectului.”

4. La articolul 4 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) aprobă strategia energetică și documentele de politici prevăzute la art. 72, prin derogare de la art. 24 alin. (5) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative;”.

5. La articolul 5:

alineatul (1):

partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii (în continuare – organ central de specialitate în domeniul energeticii) are următoarele atribuții:”;

alineatul se completează cu literele a1) și a2) cu următorul cuprins:

„a1) elaborează și promovează proiectul regulamentului privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice;

a2) elaborează și promovează proiectul strategiei energetice și al planului național integrat privind energia și clima;”

litera e) va avea următorul cuprins:

„e) monitorizează implementarea strategiei energetice și a planului național integrat privind energia și clima, a programelor de stat de dezvoltare și de investiții în domeniul energeticii, elaborează raportul național integrat privind energia și clima prevăzut la art. 73;”

alineatul se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:

„e1) monitorizează implementarea actelor normative în domeniul energeticii;”

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) La elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (1) lit. a1), organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu, cu alte autorități competente.”

la alineatul (2), cuvintele „Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii” se substituie cu cuvintele „Organul central de specialitate în domeniul energeticii”.

6. Legea se completează cu capitolul II1 cu următorul cuprins:

„Capitolul II1

MECANISMUL DE GUVERNANȚĂ ENERGETICĂ

ȘI A ACȚIUNILOR CLIMATICE

Articolul 71. Mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

(1) Mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice reprezintă cadrul normativ și instituțional de bază în domeniul energeticii și al climei, necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă, care să asigure atingerea țintelor și a obiectivelor privind energia și clima, stabilite în documentele de politici prevăzute la art. 72, precum și monitorizarea măsurilor întreprinse și a progreselor înregistrate în acest sens, în conformitate cu prezenta lege și cu regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(2) Mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice se instituie pentru:

a) a pune în aplicare politicile și măsurile stabilite pentru a se asigura, în special pentru prima perioadă din 2025–2030 și în concordanță cu obiectivele Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030, realizarea țintelor și a obiectivelor naționale privind energia și clima, precum și a angajamentelor pe termen lung privind emisiile de gaze cu efect de seră, elaborate în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017, și stabilite în conformitate cu Tratatul de constituire a Comunității Energetice la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 117/2009 (în continuare – Tratatul Comunității Energetice);

b) a stimula cooperarea la nivel internațional, regional și național în vederea asigurării realizării țintelor și a obiectivelor naționale privind energia și clima;

c) a asigura realizarea unei raportări actualizate, transparente, exacte, coerente, comparabile și complete;

d) a contribui la crearea unui cadru normativ cert și predictibil și a unui mediu investițional sigur, precum și pentru a susține utilizarea tuturor oportunităților de dezvoltare economică, de atragere a investițiilor, de creare a locurilor de muncă și de coeziune socială;

e) a asigura că publicul larg beneficiază de posibilități efective de a participa la elaborarea documentelor de politici prevăzute la art. 72.

(3) Mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice se bazează pe strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, pe planul național integrat privind energia și clima, pe raportul național integrat privind energia și clima, pe alte rapoarte elaborate conform legislației cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice.

(4) Mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice se aplică în raport cu cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice în domeniu: securitatea energetică, piața de energie internă, eficiența energetică, decarbonizarea și cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și structurile subordonate acestora fac parte din mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice.

(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și structurile subordonate acestora colaborează prin schimb de informații și date, atât la etapa elaborării documentelor de politici prevăzute la art. 72, cât și la cea a monitorizării și raportării implementării documentelor respective la nivel național, precum și în legătură cu respectarea obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova. Schimbul respectiv de informații și date se efectuează gratuit, cu respectarea prevederilor capitolului VII din Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială.

(7) Cerințele obligatorii privind termenele, structura și formatul, cuprinsul, baza analitică, politicile și măsurile, ipotezele, parametrii și metodologiile utilizate la elaborarea și modificarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a planului național integrat privind energia și clima se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

Articolul 72. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul național integrat privind energia și clima

(1) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 404/1995, și Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017, precum și a angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Tratatul Comunității Energetice.

(2) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu, în termenele stabilite la nivelul Comunității Energetice și cu respectarea prevederilor regulamentului privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(3) Planul național integrat privind energia și clima (în continuare – PNIEC) determină obiectivele naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art. 71 alin. (4), precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare realizării obiectivelor respective.

(4) PNIEC-ul constituie documentul principal de planificare strategică în domeniu, aprobat de către Guvern, la care sunt ajustate alte planuri sectoriale. PNIEC-ul este conform cu strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung și se elaborează în termenele stabilite la nivelul Comunității Energetice, cu respectarea cerințelor stabilite de prezenta lege și de regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(5) Pentru a asigura realizarea obiectivelor și a contribuțiilor stabilite în PNIEC, organul central de specialitate în domeniul energeticii, la etapa elaborării PNIEC-ului, colaborează cu instituțiile competente din statele părți ale Comunității Energetice, precum și din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) La etapa elaborării PNIEC-ului, proiectul acestuia se consultă cu Secretariatul Comunității Energetice, în termenele stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de către Guvern. Pentru a facilita integrarea pieței și elaborarea de politici și măsuri avantajoase, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectului PNIEC-ului și termenul-limită pentru prezentarea versiunii finale a PNIEC-ului către Secretariatul Comunității Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului pentru Energie și Climă al Comunității Energetice părțile relevante din proiectul PNIEC-ului.

(7) Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează în vederea elaborării documentelor de politici prevăzute la alin. (1) și (3), precum și a evaluărilor de impact asupra mediului, conform competențelor.

Articolul 73. Raportarea și evaluarea progreselor

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în coordonare cu alte autorități publice, și prezintă Secretariatului Comunității Energetice, o dată la doi ani, un raport cu privire la implementarea PNIEC-ului, denumit Raport național integrat privind energia și clima (în continuare – RNIEC).

(2) RNIEC-ul conține informații cu privire la implementarea PNIEC-ului pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art. 71 alin. (4) și include următoarele elemente:

a) informații cu privire la progresele înregistrate în realizarea țintelor și a obiectivelor, a contribuțiilor, stabilite în PNIEC, precum și cu privire la finanțarea și punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor necesare îndeplinirii acestora;

b) raportarea integrată privind energia regenerabilă;

c) raportarea integrată privind eficiența energetică;

d) raportarea integrată privind securitatea energetică;

e) raportarea integrată privind piețele interne de energie;

f) raportarea integrată privind sărăcia energetică;

g) raportarea integrată privind cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(3) RNIEC-ul conține informații cu privire la acțiunile întreprinse la nivel național de adaptare la schimbările climatice, suportul financiar și tehnologic, precum și cu privire la politicile și măsurile, prognozele referitoare la emisiile antropice din surse și rețineri prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, incluse în rapoartele elaborate în temeiul legislației cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice.

(4) Alte cerințe cu privire la elaborarea RNIEC-ului se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în special prin schimb reciproc și continuu de informații și date, cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu în vederea elaborării RNIEC-ului.

Articolul 74. Informarea și consultarea publică

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură informarea publicului larg, precum și a instituțiilor interesate privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice și stabilește acestora un termen de cel puțin 15 zile lucrătoare pentru a se informa, pentru a participa la consultările publice și pentru a-și exprima opiniile cu privire la documentele de politici elaborate și supuse consultărilor publice.

(2) Informațiile corespunzătoare se pun la dispoziția publicului larg cu titlu gratuit, prin intermediul mass-mediei naționale, și se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul asigurării accesului la informațiile de interes public.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură participarea efectivă a publicului larg la elaborarea și consultarea proiectului PNIEC-ului și îl supune consultărilor publice, în conformitate cu actele normative în domeniul transparenței în procesul decizional și al elaborării documentelor de politici, precum și cu respectarea principiilor specifice stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desfășoară consultări publice pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei, în cadrul cărora autoritățile administrației publice locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii, alte părți interesate și publicul larg să poată participa activ și discuta diferite scenarii preconizate pentru politicile și măsurile privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, și să evalueze progresele înregistrate.”

7. La articolul 10:

alineatul (2) se completează cu textul: „În cadrul probei interviului, membrii comisiei adresează un set de întrebări identice fiecărui candidat la ocuparea funcției de director, cu posibilitatea adresării și a unor întrebări de clarificare. Comisia asigură ca niciun candidat să nu cunoască întrebările înainte de proba interviului. Înregistrarea video a probei interviului se publică pe pagina web oficială a Parlamentului după finalizarea acesteia. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunțat pentru concurs nu există cel puțin doi candidați, se organizează concurs repetat.”

la alineatul (5), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) să dețină studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic. La desemnarea candidaților se ia în considerare deținerea titlurilor științifice și experiența de muncă și/sau de cercetare de cel puțin 10 ani în domeniile menționate, dintre care cel puțin 3 ani de experiență în funcții de conducere în cadrul instituțiilor publice, al organizațiilor societății civile, al organizațiilor internaționale sau al întreprinderilor din sectoarele reglementate de Agenție.”

la alineatul (6) litera b), cuvintele „a fost” se substituie cu cuvântul „este”;

la alineatul (12), literele f) și g) se abrogă;

alineatul (131) se abrogă.

8. La articolul 13:

alineatul (1):

se completează cu literele f1) și f2) cu următorul cuprins:

„f1) documentează, creează și menține sisteme informaționale în domeniile de activitate ale acesteia și asigură funcționarea acestora; asigură protecția, securitatea și accesul la datele deținute, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul resurselor și sistemelor informaționale de stat;

f2) asigură efectuarea schimbului de date între sistemele informaționale proprii și cele deținute de autoritățile/instituțiile publice cu atribuții în domeniile de competență ale Agenției sau în domenii conexe activității participanților la piețele reglementate, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), instituită de Guvern, în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date și interoperabilității;”

litera h) va avea următorul cuprins:

„h) constată și examinează contravenții în sectoarele energeticii, în modul și în cazurile prevăzute de prezenta lege și de Codul contravențional;”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Solicitarea informației și a documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se prezintă în formă scrisă sau prin intermediul documentului electronic semnat cu semnătură electronică calificată de către unul dintre directorii Consiliului de administrație, cu indicarea scopului respectiv.”

9. Articolul 14:

la alineatul (1):

litera i) va avea următorul cuprins:

„i) la sesizarea organelor competente, participă la examinarea circumstanțelor și a cauzelor avariilor, incendiilor, electrocutărilor sau exploziilor provocate de centralele electrice și termice, de rețelele electrice și termice sau de instalațiile electrice și termice, cu dreptul de a solicita și a obține informații aferente cazului examinat;”

litera m) se completează cu cuvintele „și monitorizează activitatea acestora”;

alineatul se completează cu litera m1) cu următorul cuprins:

„m1) eliberează acte de corespundere în cazurile stabilite de Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică și în conformitate cu regulamentul de admitere în exploatare a instalațiilor electrice, elaborat și aprobat de către Agenție;”

litera n) va avea următorul cuprins:

„n) verifică competențele personalului electrotehnic al agenților economici, al întreprinderilor electroenergetice, al întreprinderilor termoenergetice și al agenților economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, cu atribuirea grupei de securitate electrică și eliberarea talonului de autorizare în acest sens, în conformitate cu documentul normativ-tehnic corespunzător, aprobat de Agenție potrivit Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică;”

alineatul se completează cu litera r) cu următorul cuprins:

„r) documentează, ține și gestionează, în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2007 cu privire la registre, registrele controalelor tehnice, al autorizațiilor, al actelor de corespundere, al actelor de verificare a competențelor personalului electrotehnic, precum și cel al cererilor aferente activității de supraveghere energetică.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Agenția publică, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina sa web oficială, hotărârile Consiliului de Administrație al Agenției privind aprobarea documentelor normativ‑tehnice în domeniul electroenergetic și în domeniul termoenergetic.”

10. Articolul 16:

la alineatul (2), primul enunț va avea următorul cuprins: „Anunțul cu privire la desfășurarea ședinței publice și agenda aferentă se publică, cu cel puțin 5 zile înainte de ziua stabilită pentru organizarea ședinței, pe pagina web oficială a Agenției și/sau se difuzează prin intermediul mass-mediei naționale, și/sau se expediază prin intermediul poștei electronice părților interesate, după caz.”

la alineatul (10), primul enunț va avea următorul cuprins: „În hotărârile Agenției privind aprobarea costurilor de bază, a prețurilor și a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiții, a investițiilor realizate de titularii de licențe, precum și în hotărârile Agenției privind aprobarea consumurilor tehnologice și a pierderilor normative în rețele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art. 118 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiții, consumuri tehnologice și pierderi în rețele, altor componente nejustificate, motivarea Agenției este prezentată titularului de licență în scrisoarea de însoțire a hotărârii respective.”

11. La articolul 17, alineatul (5) se completează cu textul: „Pentru asigurarea evidenței în Registrul de stat al actelor juridice a tuturor actelor normative de reglementare aprobate de Consiliul de administrație al Agenției, în cazul în care un act normativ de reglementare nu a fost înregistrat în termenul stabilit și se consideră înregistrat tacit, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul justiției este obligat să includă în Registrul de stat al actelor juridice actul respectiv, cu atribuirea numărului de înregistrare corespunzător. În termen de două zile lucrătoare de la adresarea Agenției, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul justiției îi comunică acesteia numărul de înregistrare atribuit actului respectiv.”

12. Capitolul VII se abrogă.

13. Legea se completează cu capitolul VII1 cu următorul cuprins:

„Capitolul VII1

PROIECTELE CE ȘI PROIECTELE IR

Principii generale

Articolul 311. Statutul prioritar al proiectelor CE și al proiectelor IR.

(1) Dezvoltatorul unui proiect, potențial proiect CE sau potențial proiect IR, care dorește ca proiectul respectiv să fie recunoscut prin decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice ca fiind proiect de interes comun în cadrul Comunității Energetice sau să fie recunoscut ca proiect de interes reciproc, trebuie să prezinte grupului corespunzător din cadrul Comunității Energetice sau din cadrul Uniunii Europene o cerere, care să cuprindă:

a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuției proiectului în cauză la implementarea obiectivelor Comunității Energetice privind energia și clima pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 al Comunității Energetice, în cazul unui potențial proiect CE, sau a priorităților stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potențial proiect IR;

b) referința la categoria relevantă a potențialului proiect CE sau proiect IR, stabilită în anexă;

c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute în anexă, precum și/sau a altor criterii și condiții, stabilite la nivelul Comunității Energetice, în cazul unui potențial proiect CE, și/sau a criteriilor și condițiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potențial proiect IR;

d) în cazul unui potențial proiect CE sau proiect IR care este suficient de avansat, o analiză cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunității Energetice, în cazul unui potențial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Uniunii Europene, în cazul unui potențial proiect IR;

e) alte informații și documente relevante pentru evaluarea unui potențial proiect CE sau proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunității Energetice sau din cadrul Uniunii Europene.

(2) Obiectele vizate de proiectele de interes comun în cadrul Comunității Energetice și de proiectele de interes reciproc au statut de proiecte prioritare și se consideră obiecte de importanță strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic național.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este desemnat în calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea și coordonarea eliberării actelor permisive necesare pentru proiectarea, construcția și punerea în funcțiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE și de proiectele IR (în continuare –proces de autorizare a proiectelor CE sau IR).

(4) În calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE și a proiectelor IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează eliberarea actelor permisive necesare de către autoritățile administrației publice centrale de specialitate, de către autoritățile administrației publice locale și de către alte autorități publice (în continuare – autorități implicate) și monitorizează respectarea de către autoritățile implicate a termenelor stabilite în calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau a proiectelor IR, astfel încât dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obțină actele permisive necesare în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 312 alin. (1).

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii inițiază crearea unui grup de lucru, la nivelul Guvernului, în care participă, reieșind din competențele legale, persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităților implicate. În cadrul grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabilește, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR și după consultarea autorităților implicate, un calendar al procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau IR, în care să fie indicate termenele de emitere a deciziilor pentru fiecare dintre autoritățile implicate.

(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR. În cazul în care autoritatea implicată estimează că decizia privind eliberarea unui act permisiv nu va fi emisă în termenul stabilit, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu prezentarea cauzelor nerespectării termenului. În acest caz, organul central de specialitate în domeniul energeticii, după consultarea dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, propune grupului de lucru modificarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăși termenul maxim stabilit la art.312 alin. (1), și informează despre aceasta grupul corespunzător din cadrul Comunității Energetice, responsabil de lista proiectelor CE, sau din cadrul Uniunii Europene, responsabil de lista proiectelor IR.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistență dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR și îi prezintă informații cu privire la actele normative și cerințele aplicabile în legătură cu eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv.

(8) Atribuțiile de facilitare și coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR pot fi delegate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorități ori instituții publice, cu respectarea următoarelor condiții:

a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunității Energetice cu privire la delegarea funcțiilor de facilitare și coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR și publică pe pagina sa web oficială notificarea respectivă;

b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate ori instituție publică ca punct de contact unic pentru dezvoltatorul proiectului respectiv, care facilitează și coordonează prezentarea tuturor documentelor și a informațiilor relevante.

(9) Proiectele CE se includ în planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani, stabilite la art. 34 din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică. Proiectelor CE li se acordă prioritate la implementarea planurilor de dezvoltare respective.

(10) În cazul în care implementarea proiectului CE sau a proiectului IR implică luarea deciziilor atât în Republica Moldova, cât și în una sau mai multe state părți ale Comunității Energetice și/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, după necesitate, cu instituțiile competente din statele respective și întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării și a coordonării eficiente și eficace a eforturilor în legătură cu procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, în special în legătură cu eliberarea actelor permisive de mediu necesare.

(11) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE, de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunității Energetice, sau a unui coordonator al proiectului IR, de către Comisia Europeana, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu el și coordonează cu acesta activitățile legate de implementarea proiectului respectiv.

(12) Pentru a asigura transparența activității și informarea publicului larg cu privire la prevederile actelor normative aplicabile în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează și publică pe pagina sa web oficială un ghid care să conțină informații cu privire la:

a) actele normative pe care se bazează deciziile și avizele corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;

b) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcția și punerea în funcțiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;

c) numele și datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum și ale celor din cadrul altor autorități și ale părților interesate;

d) fluxul de lucru, cu evidențierea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv un calendar orientativ al etapelor și descrierea procesului decizional;

e) domeniul de aplicare, structura și nivelul de detaliere a documentelor care urmează să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;

f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR și mijloacele prin care publicul larg poate participa la proces.

Articolul 312. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR

(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfășoară în două etape: etapa prealabilă și etapa de autorizare propriu-zisă. Durată întregului proces de autorizare a proiectelor CE sau IR nu poate depăși termenul de 3 ani și 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 9 luni a termenului stabilit pentru desfășurarea celor două etape.

(2) Etapa prealabilă reprezintă perioada dintre inițierea procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR și înregistrarea de către autoritatea administrației publice locale a cererii privind eliberarea autorizației de construire depuse de dezvoltatorul proiectului respectiv. Etapa prealabilă include și depunerea dosarului pentru eliberarea actelor permisive de mediu necesare. Etapa prealabilă trebuie să dureze cel mult doi ani. Termenul de doi ani se calculează începând cu data la care organul central de specialitate în domeniul energeticii a comunicat dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR că notificarea sa privind inițierea procesului de autorizare este acceptată.

(3) Pentru a iniția procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, prin intermediul documentului electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau prin document pe suport de hârtie, semnat de către unul dintre directorii consiliului de administrație al dezvoltatorului, o notificare cu privire la inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, la care anexează o descriere detaliată a proiectului respectiv, inclusiv indicându-se documentele de care dispune pentru eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR, precum și un raport privind consultările publice efectuate, prevăzut la art. 313 alin. (9).

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea și documentele anexate la aceasta, indicate la alin. (3), tuturor autorităților implicate, care îi notifică, în termen de două luni, dacă dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR deține toate documentele necesare pentru a obține actele permisive corespunzătoare.

(5) În termen de 3 luni de la recepționarea notificării indicate la alin. (4) din prezentul articol, organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR fie că acesta dispune de toate documentele necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare și că notificarea sa privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau IR este acceptată, iar procesul de autorizare se consideră inițiat, fie că proiectul CE sau proiectul IR nu corespunde criteriilor stabilite în ghidul menționat la art. 311 alin. (12), cu indicarea motivelor refuzului și a informațiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea cauzelor care au stat la baza refuzului.

(6) Etapa prealabilă poate fi divizată în trei stadii, în funcție de acțiunile care urmează a fi întreprinse:

a) după confirmarea notificării privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în colaborare cu autoritățile implicate și, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, identifică domeniul de aplicare, precum și informațiile și documentele care trebuie prezentate de către dezvoltator pentru eliberarea actelor permisive necesare. Lista de verificare indicată la art. 311 alin. (12) lit. e) stă la baza acestei identificări;

b) în baza informației identificate conform lit. a) din prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii întocmește, în cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR respectiv. În cazul proiectelor CE și al proiectelor IR transfrontaliere, instituțiile responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele implicate colaborează pentru a ajusta calendarele întocmite la nivel național și pregătesc un calendar comun;

c) după depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a documentelor necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare, la solicitarea autorităților implicate, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite de la dezvoltatorul proiectului respectiv informații care nu au fost prezentate de acesta, deși au fost identificate ca fiind necesare conform lit. a) din prezentul alineat, sau informații suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanțe.

(7) Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR se coordonează cu autoritățile implicate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art. 311 alin. (5). Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR trebuie să includă cel puțin informații cu privire la:

a) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcția și punerea în funcțiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv;

b) autoritățile publice, părțile interesate și publicul larg care ar putea fi afectat;

c) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR și durata acestora;

d) etapele principale care trebuie parcurse în vederea eliberării actelor permisive necesare și termenele aferente;

e) resursele planificate de autoritățile implicate și eventualele resurse suplimentare necesare.

(8) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informații complete și exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum și pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv.

(9) Autoritatea/autoritățile implicate din cadrul administrației publice locale notifică, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a cererii privind eliberarea autorizației de construire și, după caz, cu privire la faptul că dosarul depus este incomplet, iar dezvoltatorului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informațiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanțe în conformitate cu Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

(10) La data înregistrării de către autoritatea administrației publice locale a cererii privind eliberarea autorizației de construire, etapa de autorizare propriu-zisă se consideră inițiată și durează cel mult un an și șase luni. În cazul în care proiectul CE sau proiectul IR urmează a fi implementat pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, dezvoltatorul respectiv poate depune cererea pentru obținerea autorizației de construire concomitent la mai multe autorități ale administrației publice locale, iar etapa de autorizare propriu-zisă se consideră inițiată la data primei înregistrări a cererii privind eliberarea autorizației de construire.

Articolul 313. Consultările publice în legătura cu implementarea proiectelor CE și a proiectelor IR

(1) În termen de 3 luni de la inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR în conformitate cu art. 312 alin. (5), dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează și prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerințele stabilite în ghidul menționat la art. 311 alin. (12) și trebuie să includă cel puțin informațiile referitoare la:

a) părțile interesate;

b) măsurile preconizate, inclusiv locațiile și datele generice propuse pentru ședințele consultărilor publice;

c) calendarul ședințelor planificate în cadrul consultărilor publice;

d) resursele umane alocate pentru consultările publice.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul indicat la alin. (1) și, în termen de 3 luni de la prezentarea acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ține cont de orice formă de participare și de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, cu condiția că participarea și consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerințelor cu privire la transparență, stabilite la alin. (4).

(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR intenționează să-l modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii și să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate în domeniul energeticii.

(4) Pentru a încuraja participarea publicului larg și a asigura informarea și consultarea continuă a publicului larg în legătură cu implementarea proiectelor CE sau a proiectelor IR trebuie respectate următoarele principii:

a) părțile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau proiect IR, inclusiv autoritățile administrației publice locale, centrale și regionale relevante, proprietarii de terenuri și persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construit obiectul infrastructurii energetice vizat de proiectul respectiv, publicul larg, asociațiile sau organizațiile, constituite conform legii, sunt informate și consultate, în mod deschis și transparent, la etapa incipientă, astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR în acest sens;

b) în cazul în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau proiect IR, în măsura posibilităților, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, iar fiecare subiect este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locații geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică în mod clar în notificarea privind consultările publice;

c) comentariile și obiecțiile părților interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora.

(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea completă privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să organizeze cel puțin o consultare publică. În cadrul consultării publice, părțile interesate menționate la alin. (4) lit. a) sunt informate cu privire la proiectul CE sau proiectul IR la etapa incipientă, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii, să fie identificat, după caz, întreg impactul posibil, în conformitate cu actele normative în vigoare, ținându-se cont de considerațiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice, și să fie identificate subiectele relevante pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR. Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică pe pagina web menționată la alin. (10) un raport în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice, indicând modificările aduse proiectului privind amplasamentul, traseul și concepției proiectului CE sau IR ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare.

(6) În cadrul consultărilor publice organizate în conformitate cu alin. (5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puțin următoarele acțiuni:

a) să elaboreze și să publice o broșură informativă de cel mult 15 pagini care să prezinte, în mod clar și concis, un sumar al scopului și al calendarului preliminar de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, informații relevante privind dezvoltarea planificată a rețelei de transport sau de distribuție, după caz, rutele alternative luate în considerare, impactul posibil, inclusiv de natură transfrontalieră, și eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broșura informativă se publică până la desfășurarea consultării publicului larg și trebuie să indice suplimentar adresa platformei Secretariatului Comunității Energetice și pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul menționat la art. 311 alin. (12);

b) să informeze cu privire la proiectul CE sau la proiectul IR toate părțile interesate prin intermediul paginii web create în conformitate cu alin. (10) din prezentul articol și prin intermediul mass-mediei naționale;

c) să invite, prin forma unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naționale, toate părțile interesate afectate de implementarea proiectului CE sau a proiectului IR pentru participare la ședințe în vederea abordării unor subiecte specifice.

(7) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova și/sau una sau mai multe state părți ale Comunității Energetice, și/sau unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin. (5) nu trebuie să depășească două luni din momentul în care a fost inițiată prima consultare publică în unul din statele implicate.

(8) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altui sau altor state părți ale Comunității Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (adoptată la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1546/1993, informațiile relevante se prezintă autorității responsabile pentru facilitarea și coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică în notificarea privind procesul de consultare dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenționează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prezentul articol.

(9) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează un raport care să reflecte rezultatele consultărilor publice de până la inițierea procesului de autorizare. Raportul respectiv se anexează la notificarea privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, care se prezintă de dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art. 312 alin. (3). Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază raportul în cauză organului central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și autorităților administrației publice locale care urmează să examineze cererile privind eliberarea autorizațiilor de construire, astfel încât să fie identificate eventualele probleme ce trebuie soluționate în legătură cu proiectul CE sau proiectul IR.

(10) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze și să actualizeze o pagină web care să conțină cel puțin următoarele informații relevante despre proiectul respectiv:

a) broșura informativă în formă electronică, elaborată în conformitate cu alin. (6) lit. a);

b) un rezumat în formă electronică de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;

c) calendarul de implementare a proiectului respectiv și perioada planificată pentru desfășurarea consultărilor publice, cu indicarea datelor și a locurilor unde se preconizează organizarea consultărilor, precum și a subiectelor relevante care se propun a fi discutate;

d) modalitatea în care poate fi obținut setul complet de documente relevante pentru consultările publice și datele de contact ale persoanelor responsabile;

e) modalitatea în care pot fi transmise comentariile și obiecțiile în cadrul consultărilor publice și datele de contact ale persoanelor responsabile;

f) un link către paginile web oficiale ale organului central de specialitate în domeniul energeticii și Secretariatului Comunității Energetice.

(11) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informațiile relevante despre proiect și prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice nu se comunică publicului larg informațiile care constituie secret comercial, precum și alte informații oficiale cu accesibilitate limitată.

Principii specifice privind investițiile în cadrul

proiectelor CE cu impact transfrontalier

Articolul 314. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii

(1) Agenția publică pe pagina web oficială setul de indicatori și valorile de referință corespunzătoare ale costurilor unitare de investiție pentru proiecte comparabile din sectoarele relevante ale energeticii, care pot fi utilizate de dezvoltatorii proiectelor CE pentru efectuarea analizei cost-beneficiu. Setul de indicatori și valorile de referință respective se elaborează de Agenție în cooperare cu autoritățile de reglementare din statele care sunt parte a Comunității Energetice, în cadrul platformei Comitetului de reglementare al Comunității Energetice, în condițiile și termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunității Energetice.

(2) Costurile de investiție realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) și la pct. 3 din anexa la prezenta lege, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova și la una sau mai multe state părți ale Comunității Energetice și care țin de competența autorităților de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din statul/statele părți ale Comunității Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra pieței și sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din statul/statele respective.

(3) Principiul indicat la alin. (2) se aplică în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăților pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăți efectuate în legătură cu investiția în cauză.

(4) Costurile de investiție menționate la alin. (2) nu includ costurile aferente întreținerii și exploatării obiectelor de infrastructură energetică noi construite în cadrul implementării proiectelor CE.

(5) În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct. 1 lit. a)–d) și la pct. 3 din anexă, prevederile alin. (2) din prezentul articol se aplică în cazul în care cel puțin un dezvoltator al proiectului CE solicită Agenției acest lucru pentru toate costurile de investiție sau pentru o parte a acestora. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulți dezvoltatori, Agenția solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiție comună în conformitate cu art. 315. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct. 1 lit. e) și la pct. 2 din anexă, prevederile alin. (2) din prezentul articol pot fi aplicate în cazul în care cel puțin un dezvoltator al proiectului respectiv solicită Agenției acest lucru.

(6) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin. (2), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenția, cel puțin o dată pe an și până la punerea în funcțiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, cu privire la progresele înregistrate în acest sens, precum și cu privire la costurile identificate și riscurile asociate implementării proiectului în cauză.

(7) După ce un proiect CE din categoria menționată la alin. (2) este evaluat ca fiind suficient de avansat și se estimează că este pregătit pentru a intra în faza de construcție în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul proiectului respectiv prezintă Agenției și autorităților de reglementare din statele părți ale Comunității Energetice, din statele membre ale Uniunii Europene, implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorități de reglementare implicate), o cerere de investiție în conformitate cu art. 315.

Articolul 315. Depunerea și examinarea cererii de investiție

(1) Cererea de investiție trebuie să conțină inclusiv solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție și să fie însoțită de:

a) analiza cost-beneficiu actualizată specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunității Energetice și cu luarea în considerare a beneficiilor care depășesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă;

b) un plan de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluția financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct. 3 din anexă, planul de afaceri trebuie să fie însoțit de rezultatele testelor de piață;

c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în legătură cu aceasta.

(2) Cererea de investiție se elaborează după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din statele în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunității Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulți dezvoltatori, aceștia depun o cerere de investiție comună.

(3) Agenția este obligată să păstreze confidențialitatea informațiilor care constituie secret comercial sau a altor informații cu accesibilitate limitată, obținute în cadrul și în legătură cu examinarea cererii de investiție.

(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiție la ultima autoritate de reglementare implicată, Agenția, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE și prin coordonare cu autoritățile de reglementare implicate, decide cu privire la:

a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție realizate în mod eficient, pe care va trebui să le suporte fiecare operator de sistem în cadrul proiectului respectiv, precum și cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanți; sau

b) respingerea cererii de investiție, integral sau parțial, dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenție și autoritățile de reglementare relevante, concluzionează că proiectul CE sau o parte a acestuia nu aduce un beneficiu net semnificativ în niciunul dintre statele autorităților de reglementare relevante.

(5) Agenția include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiție realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiție pentru proiectele CE, adoptate în cadrul Comunității Energetice și în conformitate cu alocarea costurilor de investiție care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul CE în cauză. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică pe teritoriul Republicii Moldova, Agenția evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiție în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem.

(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție, Agenția, după consultarea operatorilor sistemelor de transport, trebuie să ajungă la un acord cu autoritățile de reglementare implicate care să fie bazat inclusiv pe informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)–b), dar fără a se limita la acestea. Evaluarea efectuată în legătură cu aceasta trebuie să ia în considerare toate scenariile relevante ce țin de planificarea rețelelor de transport și trebuie să permită efectuarea unei analize solide a contribuției proiectului CE la implementarea politicilor energetice ale Comunității Energetice în ceea ce privește decarbonizarea, integrarea piețelor de energie, concurența, durabilitatea și securitatea aprovizionării cu energie.

(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție se ține cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obținute din:

a) gestionarea congestiilor sau din alte plăți conexe;

b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemului de transport, stabilit în conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică.

(8) La luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție, Agenția ține cont de costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectelor respective în statele implicate, precum și de necesitatea de a asigura un cadru de finanțare stabil pentru dezvoltarea proiectelor CE, reducând, în același timp, la minimum necesitățile de sprijin financiar. În cazul în care un proiect CE atenuează externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-un stat parte a Comunității Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene care se află la originea externalității negative, această atenuare nu se consideră beneficiu transfrontalier și nu poate fi considerat temei pentru alocarea costurilor către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de aceste externalități negative.

(9) Hotărârile Agenției privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web oficială a Agenției.

(10) Agenția, în cooperare cu autoritățile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunității Energetice și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene despre decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție și prezintă informații relevante cu privire la decizia respectivă, inclusiv:

a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce privește tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;

b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin. (1) lit. b);

c) externalitățile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE la nivel național sau regional, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză.

(11) La stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenția ține cont de costurile reale ale investiției suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care costurile respective corespund principiului eficienței economice, ținându-se cont de mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiție.

(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (4), Agenția nu ajunge la un acord cu autoritățile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiție și, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenția informează despre acest lucru Comitetul de reglementare al Comunității Energetice, Secretariatul Comunității Energetice și Comisia Europeană.

(13) În circumstanțele stabilite la alin. (10) sau la solicitarea comună a Agenției și a autorităților de reglementare implicate, cererea de investiție se examinează de Comitetul de reglementare al Comunității Energetice în conformitate cu procedura stabilită în cadrul Tratatului Comunității Energetice.

(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiție nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenției aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică și ale Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale.

(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunității Energetice.

(16) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis și proiectelor IR.

Articolul 316. Stimulente pentru proiectele CE

(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construcția, operarea sau întreținerea obiectului de infrastructură energetică care ține de competența Agenției, fapt stabilit prin comparația cu riscurile asociate în mod normal proiectelor de infrastructură asemănătoare, Agenția poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea, în conformitate cu legile sectoriale, a unor stimulente pentru proiectul în cauză.

(2) Procedura și criteriile de identificare și evaluare a riscurilor asociate investițiilor în infrastructura energetică se stabilesc în metodologia elaborată și aprobată de către Agenție. La elaborarea metodologiei respective, Agenția ține cont de recomandările emise în acest sens de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene.

(3) Stimulentele prevăzute la alin. (1) nu se oferă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunității Energetice.

(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenția ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu efectuate în conformitate cu metodologiile relevante, stabilite în cadrul Comunității Energetice, și, în special, de externalitățile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunității Energetice. Concomitent, Agenția examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate și justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparație cu o alternativă caracterizată prin riscuri reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenție includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport, riscurile legate de recuperarea parțială a costurilor și riscurile de dezvoltare.

(5) Oferirea stimulentelor prevăzute de prezentul articol se bazează pe specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE, ținându-se cont de practicile existente și de recomandările emise în acest sens în cadrul Tratatului Comunității Energetice și în cadrul Uniuni Europene. Stimulentele pot include:

a) măsuri specifice privind investițiile anticipate;

b) măsuri privind recunoașterea costurilor suportate în mod eficient până la punerea în funcțiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE;

c) oferirea unei rentabilități suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;

d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenție ca fiind necesare și adecvate.

Articolul 317. Implementarea și monitorizarea proiectelor CE și a proiectelor IR

(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare pentru proiectul respectiv, care să conțină și un calendar de implementare a acestuia, privind:

a) studiile de fezabilitate și de proiectare, elaborate ținându-se cont inclusiv de considerațiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice și de necesitatea respectării legislației de mediu și a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;

b) construcția și punerea în funcțiune a obiectelor infrastructurii energetice;

c) calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR prevăzut la art. 312 alin. (7).

(2) Operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE sau proiectelor IR în zona lor de activitate.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează, la nivel național, progresele înregistrate în implementarea proiectelor CE și prezintă, anual, grupului corespunzător al Comunității Energetice un raport cu privire la progresele sau întârzierile în implementarea proiectelor CE, inclusiv întârzierile aferente procesului de autorizare, precum și, după caz, cauzele unor astfel de întârzieri.

(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului includerii unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor Comunității Energetice, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează și prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii și Agenției câte un raport cu privire la fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă. Raportul trebuie să conțină informații cu privire la:

a) progresele înregistrate în proiectarea, construcția și punerea în funcțiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de eliberare a actelor permisive și procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislației de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum și cu privire la măsurile luate aferent adaptării la schimbările climatice;

b) după caz, întârzierile în comparație cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora și alte dificultăți întâmpinate;

c) după caz, propuneri de modificare a calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR, care să vizeze ajustarea termenelor.

(5) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menționat la alin. (4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Secretariatului Comunității Energetice și grupului corespunzător raportul menționat la alin. (4), completat cu informații cu privire la progresele și, după caz, la întârzierile în implementarea proiectelor de pe lista Comunității Energetice, în ceea ce privește procesul de autorizare, precum și la cauzele unor astfel de întârzieri. Contribuția autorităților competente la elaborarea raportului se evidențiază în mod distinct, iar raportul este redactat fără a modifica textul introdus de dezvoltatorii proiectului.

(6) În cazul în care obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcțiune în termenul stabilit conform calendarului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voința dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:

a) Agenția acționează în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică sau în conformitate cu art. 42 alin. (7) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale pentru a asigura realizarea investiției respective;

b) în cazul în care Agenția nu poate aplica măsurile prevăzute la lit. a) din prezentul alineat, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data punerii în funcțiune stabilită în calendarul de implementare a proiectului respectiv, să aleagă o parte terță pentru a finanța sau construi integral sau parțial obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR;

c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE nu a ales o parte terță conform lit. b) din prezentul alineat, Agenția, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligației respective, poate desemna o parte terță care să finanțeze sau să construiască obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, iar dezvoltatorul proiectului CE este obligat să o accepte;

d) în cazul în care Agenția acționează conform prevederilor stabilite la lit. c) din prezentul alineat, operatorul de sistem în a cărui zonă de activitate se află investiția este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părții terțe toate informațiile necesare pentru realizarea investiției respective, să racordeze obiectul nou de infrastructură energetică la rețeaua de transport sau de distribuție, după caz, și să depună toate eforturile pentru a facilita implementarea investiției, precum și exploatarea și întreținerea sigură, fiabilă și eficientă a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR.

(7) În cazul proiectelor care au fost excluse din lista proiectelor Comunității Energetice se pierd toate drepturile și obligațiile, stabilite pentru proiectele CE conform prevederilor prezentului capitol.

(8) Prin derogare de la alin. (7) din prezentul articol, în cazul unui proiect care a fost exclus din lista proiectelor Comunității Energetice, dar în raport cu care organul central de specialitate în domeniul energeticii a confirmat acceptarea notificării privind inițierea procesului de autorizare a proiectului CE, conform art.312 alin.(5), se mențin drepturile și obligațiile, stabilite pentru proiectele CE conform prezentului capitol, cu excepția situației în care proiectul respectiv a fost exclus din cauza că includerea acestuia în lista proiectelor de interes comun ale Comunității Energetice s-a realizat în baza unor informații incorecte, care au reprezentat factorul determinant pentru includerea respectivă, sau în care proiectul respectiv nu corespunde acquis-ului Comunității Energetice.”

14. Articolul 32 se completează cu alineatele (6) și (7) cu următorul cuprins:

„(6) PNIEC-ul indicat la art. 72, vizând perioada 2025–2030, va fi elaborat și prezentat Secretariatului Comunității Energetice până la 30 iunie 2024, cu consultarea prealabilă a proiectului.

(7) Primul RNIEC indicat la art. 73 va fi elaborat și prezentat Secretariatului Comunității Energetice până la 15 martie 2025.”

15. Legea se completează cu o anexă cu următorul cuprins:

„Anexă

Categorii de infrastructuri energetice dezvoltate

în cadrul proiectelor CE și proiectelor IR.

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Categoriile de infrastructuri energetice care urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectelor CE și proiectelor IR sunt:

1. În sectorul electroenergetic:

a) liniile electrice aeriene de transport de tensiune înaltă și foarte înaltă, situate pe teritoriul Republicii Moldova sau care traversează frontiera de stat, dacă au fost concepute pentru o tensiune de cel puțin 220 kV, și liniile electrice de transport în cablu, subterane și submarine, dacă au fost concepute pentru o tensiune de minimum 150 kV. Potențialul proiect CE care vizează dezvoltarea categoriilor de infrastructuri energetice menționate în prezenta literă trebuie să ducă la majorarea capacității rețelei electrice de transport și/sau a capacității disponibile pentru fluxurile comerciale de energie electrică la frontiera de stat a Republicii Moldova cu una sau mai multe state părți ale Comunității Energetice, având drept efect majorarea capacității de transport transfrontaliere la frontiera de stat cu aceste state părți ale Comunității Energetice cu cel puțin 500 MW, în comparație cu situația în care infrastructura energetică respectivă nu ar fi pusă în funcțiune;

b) orice echipament sau instalație care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice menționată la lit. a) și care permite transportul de energie electrică din surse regenerabile offshore de la siturile de producție offshore (infrastructură energetică pentru energia electrică din surse regenerabile offshore). Potențialul proiect CE care ține de stocarea energiei electrice trebuie să vizeze o capacitate instalată de cel puțin 225 MW și să ofere o capacitate de stocare care permite o producție anuală netă de energie electrică de 250 GWh/an;

c) instalațiile de stocare a energiei, individuale sau în formă agregată, utilizate pentru stocarea permanentă ori temporară a energiei în infrastructuri energetice situate la suprafață sau subterane ori în situri geologice, cu condiția să fie conectate direct la linii electrice de înaltă tensiune de transport sau de distribuție, concepute pentru o tensiune de cel puțin 110 kV;

d) orice echipament esențial sau instalație esențială pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță, securitate și eficiență a sistemelor menționate la lit. a)–c), inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control la toate nivelurile de tensiune și la stațiile electrice;

e) în ceea ce privește rețelele electrice inteligente: orice echipamente sau instalații, sisteme și componente digitale care integrează tehnologii informaționale și ale comunicațiilor, prin platforme digitale operaționale, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât și pentru distribuția energiei electrice la tensiune medie și înaltă, care au ca scop asigurarea unei rețele de transport și de distribuție a energiei electrice mai eficiente și mai inteligente, creșterea capacității de integrare a unor noi forme de producere, stocare și consum de energie și facilitarea unor noi modele de afaceri și structuri de piață. Potențialul proiect CE care vizează rețelele electrice inteligente trebuie să fie conceput pentru echipamente și instalații de înaltă tensiune și de tensiune medie și să implice fie doar operatorii sistemelor de transport, fie operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție, fie operatorii sistemelor de distribuție din Republica Moldova și cel puțin un alt stat parte a Comunității Energetice. Potențialul proiect CE poate implica numai operatorii sistemelor de distribuție, cu condiția că aceștia provin din Republica Moldova și din cel puțin un alt stat parte a Comunității Energetice și că interoperabilitatea dintre operatorii respectivi este asigurată. Potențialul proiect CE trebuie să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele criterii:

– implică cel puțin 50 de mii de utilizatori de sistem, producători, consumatori sau prosumatori de energie electrică;

– captează o zonă de consum de cel puțin 300 GWh/an;

– cel puțin 20% din consumul de energie electrică aferent proiectului CE respectiv provin din resurse regenerabile variabile.

Nu este necesar ca potențialul proiect CE să implice o frontieră fizică comună.

2. În ceea ce privește rețelele inteligente de gaze, oricare dintre următoarele echipamente sau instalații, menite să permită și să faciliteze integrarea în rețeaua de gaze a unei game largi de gaze obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a gazelor obținute din surse regenerabile, inclusiv biometanul sau hidrogenul: sistemele și componentele digitale, care integrează tehnologii informaționale și ale comunicațiilor, sistemele de control și tehnologiile bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea, în mod interactiv și inteligent, a producerii, a transportului, a distribuției, a stocării și a consumului de gaze în cadrul unei rețele de gaze, inclusiv echipamentele care să permită fluxuri în revers de la nivelul distribuției și până la nivelul transportului, inclusiv modernizările fizice aferente, dacă sunt indispensabile funcționării echipamentelor și instalațiilor în vederea integrării gazelor obținute cu emisii scăzute de carbon și, în special, a celor obținute din surse regenerabile.

3. În ceea ce privește hidrogenul:

a) conductele de transport pentru transportul de hidrogen, în special, la presiune înaltă, inclusiv infrastructura de gaze naturale reconfigurată, oferind acces mai multor utilizatori de sistem în mod transparent și nediscriminatoriu. Potențialul proiect CE care vizează transportul hidrogenului trebuie să permită transportul hidrogenului peste frontiera de stat a Republicii Moldova cu alte state părți ale Comunității Energetice sau să mărească capacitatea de transport transfrontalier al hidrogenului la frontiera de stat cu alte state părți ale Comunității Energetice cu cel puțin 10%, în comparație cu situația anterioară punerii în funcțiune a infrastructurii vizate de potențialul proiect CE, trebuie să demonstreze, în mod suficient, că este o parte esențială a unei rețele planificate de transport transfrontalier al hidrogenului și să ofere dovezi suficiente privind planurile existente și privind cooperarea cu statele vecine și cu operatorii de sistem;

b) instalațiile de stocare conectate la conductele de transport pentru transportul de hidrogen de înaltă presiune menționate la lit. a);

c) instalațiile de recepție, stocare și regazificare sau de decompresie pentru hidrogenul lichefiat ori pentru hidrogenul încorporat în alte substanțe chimice, având scopul de a injecta hidrogenul, dacă este cazul, în rețea. Potențialul proiect CE care vizează instalațiile de recepție a hidrogenului sau de stocare a hidrogenului trebuie să asigure aprovizionarea, directă sau indirectă, cel puțin a Republicii Moldova și a unui altui stat parte a Comunității Energetice;

d) orice echipament esențial sau instalație esențială pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului pe bază de hidrogen sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare;

e) orice echipament sau instalație care permite utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivați din hidrogen în sectorul transporturilor.

Toate categoriile indicate la lit. a)–d) pot fi reconstruite și/sau reconfigurate din rețele de gaze naturale în rețele de hidrogen sau în o combinație a acestora.

4. În ceea ce privește instalațiile de electroliză:

1) electrolizoarele:

a) care au o capacitate de cel puțin 50 MW, furnizate de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un singur proiect coordonat și care, în cazul unui potențial proiect CE, aduc beneficii directe sau indirecte cel puțin Republicii Moldova și unui alt stat parte a Comunității Energetice;

b) a căror producție respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de 70% în raport cu combustibilul fosil de referință de 94 g echivalent CO2/MJ. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață trebuie să includă emisiile indirecte. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

c) care au o funcție legată de rețea, în special în vederea flexibilității generale a sistemului și a eficienței generale a sistemului rețelelor de energie electrică și de hidrogen;

2) echipamentele aferente, inclusiv instalația de racordare la rețeaua de gaze.

5. În ceea ce privește dioxidul de carbon:

a) conductele specializate, diferite de rețeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, în scopul stocării geologice definitive a dioxidului de carbon;

b) instalațiile fixe pentru lichefierea, stocarea tampon și convertizoare ale dioxidului de carbon, în vederea transportării ulterioare a acestuia prin conducte și în moduri de transport dedicate, precum sunt navele, șlepurile, camioanele și trenurile;

c) fără a aduce atingere interdicțiilor de stocare geologică a dioxidului de carbon, stabilite prin actele normative în vigoare, instalațiile de suprafață și de injectare, asociate cu infrastructura dintr-o formațiune geologică care este utilizată pentru stocarea geologică permanentă a dioxidului de carbon, în cazul în care acestea nu implică utilizarea dioxidului de carbon pentru recuperarea intensificată a hidrocarburilor și sunt necesare pentru a permite transportul și stocarea transfrontalieră a dioxidului de carbon;

d) orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului de electroliză respectiv, inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control.”

II

Art.II.

Articolul 6 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309–320, art.476), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Planul național integrat privind energia și clima se elaborează de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii în conformitate cu cerințele stabilite de Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și de regulamentul aprobat de Guvern privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice și se aprobă de către Guvern.”

alineatele (2) și (3) se abrogă;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Instituția publică de suport, în cooperare cu instituția desemnată de organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu, elaborează un raport cu privire la implementarea Planului național integrat privind energia și clima în anul precedent de gestiune, pe care îl prezintă organului ierarhic superior și Guvernului pentru informare și îl publică pe pagina sa web oficială. Raportul elaborat în conformitate cu prezentul alineat nu substituie raportul național integrat privind energia și clima, care se elaborează în conformitate cu prevederile Legii nr.174/2017 cu privire la energetică în contextul implementării mecanismului de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice.”

III

Art.III.

Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69–77, art. 117), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul legii, cuvintele „planul național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „planul național integrat privind energia și clima” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Planul național integrat privind energia și clima

Planul național integrat privind energia și clima se elaborează de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii în conformitate cu cerințele stabilite în Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și în regulamentul aprobat de Guvern privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice și se aprobă de către Guvern.”

IV

Art.IV.

Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.413), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, noțiunea „electrician autorizat” va avea următorul cuprins:

„electrician autorizat – persoană fizică autorizată de organul supravegherii energetice de stat cu dreptul de a executa instalații electrice și centrale electrice și, respectiv, cu dreptul de a întocmi documentația aferentă lucrărilor efectuate;”.

2. La articolul 4 alineatul (1):

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) aprobă strategia energetică și documentele de politici prevăzute la art. 72 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;”

litera o) se abrogă.

3. La articolul 7, alineatul (1) se completează cu literele g4) și t) cu următorul cuprins:

„g4) elaborează și aprobă Normele de amenajare a rețelelor de iluminat public;”

„t) adoptă decizii, coordonate cu autoritățile de reglementare ale statelor părți contractante ale Comunității Energetice, cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiții în proiectele de infrastructură energetică, în conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, pe care urmează sa le suporte fiecare operator de sistem în proiectele de infrastructură transfrontalieră.”

4. La articolul 8 alineatul (1), litera n) va avea următorul cuprins:

„n) constată și examinează contravenții în sectorul electroenergetic, în modul și în cazurile prevăzute de prezenta lege și de Codul contravențional;”.

5. La articolul 9:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Cu excepția situațiilor ce țin de examinarea și de soluționarea neînțelegerilor dintre participanții pieței energiei electrice, pentru asigurarea executării legilor, Consiliul de administrație adoptă, în numele Agenției, hotărâri. În hotărârile Agenției privind aprobarea costurilor de bază, a prețurilor reglementate, a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiții, a investițiilor realizate de titularii de licențe, precum și în hotărârile privind aprobarea consumurilor tehnologice și a pierderilor normative în rețelele electrice se indică temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art. 118 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiții, consumuri tehnologice și pierderi de energie electrică, altor componente nejustificate, motivarea Agenției este prezentată titularului de licență în scrisoarea de însoțire a hotărârii respective.”

articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) În cazul situațiilor excepționale în sectorul electroenergetic, confirmate în modul stabilit de lege, sau al subiectelor ce țin de securitatea aprovizionării cu energie electrică, proiectele de hotărâri, proiectele de decizii pot fi supuse elaborării și aprobării/emiterii în regim de urgență, fără respectarea prevederilor prezentului articol. Argumentarea necesității de a adopta hotărârea/de a emite decizia în regim de urgență se aduce la cunoștința publicului larg în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la aprobare/emitere, prin publicarea acesteia pe pagina web oficială a Agenției, prin afișare la sediul acesteia într-un spațiu accesibil publicului larg și/sau prin difuzare în mass-media națională.”

6. La articolul 23 alineatul (1) litera f), textul „aprobate de Guvern în conformitate cu art. 4 alin. (1) lit. o)” se exclude.

7. La articolul 30 alineatul (11), cuvintele „în conformitate cu strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu strategia energetică și cu planul național integrat privind energia și clima”.

8. La articolul 34 alineatul (2), în partea introductivă, cuvintele „ținând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ținând cont de strategia energetică și de planul național integrat privind energia și clima”.

9. La articolul 45 alineatul (3), în partea introductivă, cuvintele „ținând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ținând cont de strategia energetică și de planul național integrat privind energia și clima”.

V

Art.V.

Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.415), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) aprobă strategia energetică și documentele de politici prevăzute la art. 72 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;”.

2. La articolul 7, alineatul (1) se completează cu litera r1) cu următorul cuprins:

„r1) adoptă decizii, coordonate cu autoritățile de reglementare ale statelor părți ale Comunității Energetice vizate, cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiții în proiectele de infrastructură energetică, în conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;”.

3. La articolul 8 alineatul (1), litera n) va avea următorul cuprins:

„n) constată și examinează contravenții în sectorul gazelor naturale, în modul și în cazurile prevăzute de prezenta lege și de Codul contravențional;”.

4. La articolul 39 alineatul (10), cuvintele „în conformitate cu strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu strategia energetică și cu planul național integrat privind energia și clima”.

5. La articolul 42 alineatul (2), în partea introductivă, cuvintele „ținând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ținând cont de strategia energetică și de planul național integrat privind energia și clima”.

6. La articolul 49 alineatul (3), în partea introductivă, cuvintele „ținând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ținând cont de strategia energetică și de planul național integrat privind energia și clima”.

VI

Art.VI.

Legea nr.120/2022 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back‑to‑Back Vulcănești (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 158, art. 278) se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) bunurile imobile proprietate privată și cele aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, aferente proiectului menționat și situate în extravilanul și/sau intravilanul următoarelor localități: or. Vulcănești, satele Dezghingea, Congazcicul de Sus, Chirsova, Congaz, Svetlâi (UTA Găgăuzia); satele Borceag, Iujnoe, Burlăceni (raionul Cahul); satele Albota de Sus, Albota de Jos, Balabanu, Novosiolovca, Aluatu, Salcia, Musaitu, Vinogradovca (raionul Taraclia); satul Borogani (raionul Leova); or. Cimișlia, satele Ivanovca Nouă, Gura Galbenei, Gradiște, Valea Perjei, Ecaterinovca, Javgur, Cenac, Lipoveni, Topala (raionul Cimișlia); satele Buțeni și Fârlădeni (raionul Hâncești); satele Zâmbreni, Costești, Hansca, Molești (raionul Ialoveni) și comuna Băcioi (municipiul Chișinău);”.

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. – Guvernul va întreprinde și va asigura, prin intermediul Unității consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, realizarea măsurilor necesare pentru exproprierea bunurilor imobile proprietate publică și/sau privată, utilizate în lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești, precum și pentru exproprierea dreptului de folosință asupra acestora sau a altor drepturi reale asupra bunurilor imobile necesare pentru lucrările de construcție de utilitate publică de interes național, identificate potrivit documentației de proiect elaborate în conformitate cu legislația, inclusiv va acorda suportul necesar instituțiilor abilitate în scopul transmiterii și înregistrării drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică din extravilanul și/sau intravilanul următoarelor localități: or. Vulcănești, satele Dezghingea, Congazcicul de Sus, Chirsova, Congaz, Svetlâi (UTA Găgăuzia); satele Borceag, Iujnoe, Burlăceni (raionul Cahul); satele Albota de Sus, Albota de Jos, Balabanu, Novosiolovca, Aluatu, Salcia, Musaitu, Vinogradovca (raionul Taraclia); satul Borogani (raionul Leova); or. Cimișlia, satele Ivanovca Nouă, Gura Galbenei, Gradiște, Valea Perjei, Ecaterinovca, Javgur, Cenac, Lipoveni, Topala (raionul Cimișlia); satele Buțeni și Fârlădeni (raionul Hâncești); satele Zâmbreni, Costești, Hansca, Molești (raionul Ialoveni) și comuna Băcioi (municipiul Chișinău).”

VII

Art.VII.

(1) Guvernul:

a) în termen de 10 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aproba regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice, indicat la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;

b) va asigura republicarea Legii nr. 174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 364–370, art. 620), cu modificările ulterioare.

(2) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va elabora și va publica pe pagina web oficială ghidul prevăzut la art. 311 alin. (12) din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică.

(3) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va elabora și va aproba metodologia stabilită la art. 316 alin.(2) din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 281. Chișinău, 5 octombrie 2023.