Textul legii Caută

Lege nr. 100 din 13.06.2025

pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și a aspectelor conexe acestuia)

Adoptat
13.06.2025
Publicat
14.06.2025 în Monitorul Oficial Nr. 317-319 art. 345
În vigoare din
14.06.2025
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
Citat în 13 acte

La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

I

Art.I.

La articolul 9 din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 9, art. 89), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu literele n) și o) cu următorul cuprins:

„n) colectarea copiilor de pe actele de identitate, cu excepția cazurilor prevăzute expres de legislație și a unor cazuri singulare, în situații specifice, care nu implică colectări frecvente și/sau masive ale copiilor de pe actele de identitate;

o) publicarea în rețeaua globală internet a copiilor de pe actele de identitate sau a datelor care reflectă numărul de identificare de stat al persoanei fizice, seria și numărul actului respectiv.”

II

Art.II.

Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 55 alineatul (1), textul „1811,” se exclude, iar după textul „314,” se introduce textul „art. 324 alin. (1),”.

2. La articolul 13418 alineatul (1), cuvintele „și extremismul” se exclud.

3. Capitolul XIII din Partea Generală se completează cu articolul 13426 cu următorul cuprins:

„Articolul 13426. Organizația extremistă și materialele

cu caracter extremist

Prin organizație extremistă sau materiale cu caracter extremist se înțelege organizația respectivă sau materialele respective astfel cum sunt definite acestea în Legea nr. 54/2003 privind contracararea activității extremiste.”

4. Articolul 1811:

alineatul (1):

în dispoziție, cuvântul „Oferirea” se substituie cu textul „Promisiunea, oferirea”;

sancțiunea va avea următorul cuprins:

„se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani cu amendă în mărime de la 750 la 1150 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

sancțiunea alineatului (11) va avea următorul cuprins:

„se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 9000 la 13000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

articolul se completează cu alineatele (12) și (13) cu următorul cuprins:

„(12) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (11) săvârșite:

a) de două sau mai multe persoane;

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) cu folosirea unor mijloace financiare din fonduri publice

se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu amendă în mărime de la 1350 la 1850 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 12000 la 16000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(13) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(12) săvârșite:

a) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale;

b) de către o persoană care cunoștea ori trebuia să cunoască că banii, bunurile, serviciile sau alte foloase, promise, oferite sau date, provin de la un grup criminal organizat, o organizație criminală;

c) de către o persoană care cunoștea ori trebuia să cunoască că banii, bunurile, serviciile sau alte foloase, promise, oferite sau date, provin de la un stat străin, o organizație străină, o entitate anticonstituțională sau de la reprezentanții acestora

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 16000 la 20000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

5. La articolul 1813:

alineatul unic devine alineatul (1);

sancțiunea alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 ani cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 9000 la 13000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) săvârșite:

a) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale;

b) de către o persoană care cunoștea ori trebuia să cunoască că banii, bunurile, serviciile sau alte foloase, promise, oferite sau date, provin de la un grup criminal organizat, o organizație criminală;

c) de către o persoană care cunoștea ori trebuia să cunoască că banii, bunurile, serviciile sau alte foloase, promise, oferite sau date, provin de la un stat străin, o organizație străină, o entitate anticonstituțională sau de la reprezentanții acestora

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 16000 la 20000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

6. La articolul 182:

sancțiunea alineatului (2) va avea următorul cuprins:

„se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 850 la 1150 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 7 ani.”

7. La articolul 264, sancțiunea alineatului (4) se completează cu cuvintele „cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport”.

8. Codul se completează cu articolele 3461 și 3462 cu următorul cuprins:

„Articolul 3461. Conducerea sau organizarea activității

unei organizații extremiste ori

participarea la activitatea acesteia

(1) Conducerea sau organizarea, în orice formă, a activității unei organizații declarate ca fiind extremistă prin hotărâre judecătorească

se pedepsește cu închisoare de la 4 la 8 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 de unități convenționale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Participarea la activitatea unei organizații prevăzute la alin. (1) sau finanțarea, în orice formă, a activității unei astfel de organizații

se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 1500 la 2000 de unități convenționale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care faptele conțin semnele componenței infracțiunii prevăzute la art. 135, 137–1374, 139, 141, 1761, art. 1811 alin. (31), art. 1813 alin. (2), art. 278–2791, 283–285, 2891–2894, art. 290 alin. (4), art. 292 alin. (2), art. 324 alin. (5) lit. b), art. 3241 alin. (3) lit. c), art. 337–3401, 342 și 343.

Articolul 3462. Răspândirea materialelor cu caracter extremist

(1) Răspândirea, distribuirea, etalarea, înstrăinarea sau difuzarea prin intermediul mijloacelor de informare în masă, inclusiv prin intermediul internetului sau al oricărui alt mijloc, a materialelor cu caracter extremist, precum și confecționarea, crearea sau deținerea acestora în scopul răspândirii, distribuirii sau difuzării unor astfel de materiale, dacă fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 1761 alin. (3),

se pedepsește cu amendă de la 500 la 700 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

(2) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) dacă este săvârșită în interesul artei sau al științei, al cercetării sau al educației.”

III

Art.III.

Articolul 24 din Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 185–189, art. 1394), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatele (11) și (21) cu următorul cuprins:

„(11) Beneficiarii activităților filantropice și ai sponsorizărilor nu au dreptul să informeze publicul despre activitățile filantropice și de sponsorizare ale filantropilor și sponsorilor acestora care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale sau care au calitate de competitor electoral. Filantropii și sponsorii care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale sau care au calitate de competitor electoral nu au dreptul să informeze publicul despre activitățile filantropice și de sponsorizare desfășurate.”

„(21) Filantropii și sponsorii care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale asigură publicarea pe paginile web ale partidelor politice din care fac parte, până la 31 martie, a unui raport privind activitățile lor filantropice și de sponsorizare pentru anul calendaristic precedent.”

IV

Art.IV.

Legea nr. 54/2003 privind contracararea activității extremiste (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 56–58, art. 245), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1:

noțiunea „activitate extremistă”:

la litera a):

partea introductivă va avea următorul cuprins:

„activitate a organizației necomerciale, a cultului religios ori a unei părți componente a acestuia, a mijlocului de informare în masă, a unei persoane juridice sau a unei organizații neînregistrate, inclusiv străine, (în continuare, fiecare dintre acestea fiind denumită organizație) ori a persoanei fizice în vederea planificării, organizării, pregătirii sau înfăptuirii unor acțiuni orientate spre:”;

litera se completează cu trei liniuțe noi cu următorul cuprins:

„– profanarea simbolurilor de stat (drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui stat, arborate, utilizate sau intonate public, în scopuri extremiste;

– propagarea ideologiilor fasciste (inclusiv legionară), național-socialiste (naziste), rasiste, șoviniste și/sau xenofobe;

– desfășurarea unor acțiuni separatiste și altor acțiuni care pot afecta caracterul unitar și indivizibil al Republicii Moldova;”

litera b):

în partea introductivă, după textul „răspândirea,” se introduce textul „vânzarea,”;

la liniuța a cincea, după textul „național-socialiste (naziste), ale unei organizații extremiste” se introduce textul „ , a altor atribute ori simboluri care au semnificație rasistă, șovinistă și/sau xenofobă”;

noțiunea „organizație extremistă” va avea următorul cuprins:

„organizație extremistă – organizație, inclusiv străină, inclusă în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive privind:

a) lichidarea sau suspendarea activității organizației respective în legătură cu desfășurarea activității extremiste;

b) constatarea desfășurării activității extremiste de către organizație orientate împotrivă Republicii Moldova și/sau a cetățenilor săi – în cazul organizațiilor străine;

c) constatarea desfășurării activității extremiste de către organizație – în cazul organizațiilor neînregistrate;”

la noțiunea „material cu caracter extremist”, în partea introductivă, textul „materiale destinate difuzării publice, având drept scop” se substituie cu textul „materialele destinate răspândirii, distribuirii sau difuzării publice, emise de către ori în numele unei organizații extremiste, precum și materialele care au drept scop”.

2. La articolul 2, litera f) va avea următorul cuprins:

„f) colaborarea statului cu organizațiile și cu persoanele fizice în contracararea activității extremiste;”.

3. La articolul 3, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) prevenirea, depistarea și suprimarea activității extremiste a organizațiilor și a persoanelor fizice.”

4. Articolele 4 și 6 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 4. Entitățile responsabile de contracararea

activității extremiste

(1) Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (în continuare – Serviciu) este organul de stat specializat care, prin activitate contrainformativă și informativă externă, previne, depistează și suprimă activitatea extremistă.

(2) Procuratura Generală desfășoară activitatea de contracarare a activității extremiste prin conducerea sau exercitarea urmăririi penale.

(3) Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile subordonate acestuia desfășoară activitatea de contracarare a activității extremiste prin realizarea activității speciale de investigații, constatarea contravențiilor, exercitarea urmăririi penale, efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat și asigurarea ordinii publice.

(4) Serviciul Vamal desfășoară activitatea de contracarare a activității extremiste prin prevenirea și depistarea acțiunilor de trecere peste frontiera vamală a materialelor cu caracter extremist și a altor bunuri ce pot fi folosite pentru realizarea activității extremiste.

(5) Alte autorități ale administrației publice centrale și ale celei locale participă la contracararea activității extremiste în limita competenței acestora.

(6) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, acordă suport entităților responsabile de contracararea activității extremiste.”

„Articolul 6. Răspunderea organizației pentru

desfășurarea activității extremiste

(1) În Republica Moldova sunt interzise:

a) înființarea și activitatea organizațiilor necomerciale, a cultului religios ori a unei părți componente a acestuia, a mijlocului de informare în masă, a unei persoane juridice sau a unei organizații neînregistrate, ale căror scopuri ori acțiuni sunt orientate spre desfășurarea activității extremiste;

b) înființarea unor reprezentanțe ale organizațiilor străine în privința cărora s‑a constatat, prin hotărâre judecătorească, că desfășoară activitate extremistă orientată împotrivă Republicii Moldova și/sau a cetățenilor săi;

c) participarea, în orice formă, la activitățile unei organizații extremiste;

d) acordarea oricărei forme de suport unei organizații extremiste;

e) desfășurarea activității extremiste;

f) mediatizarea, propagarea sau justificarea activității extremiste ori a unei organizații extremiste.

(2) În cazul în care în activitatea unei organizații aflate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în activitatea a cel puțin unei subdiviziuni a acesteia, se depistează fapte ce denotă activitate extremistă, Serviciul solicită organizației respective ca, în termen de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acțiunilor respective și să informeze Serviciul despre măsurile luate și rezultatele acestora.

(3) Dacă organizația indicată la alin. (2) nu a îndeplinit solicitarea Serviciului în termenul stabilit sau a comis, în interiorul termenului menționat, alte fapte ce denotă activitate extremistă, activitatea organizației poate fi suspendată pe un termen de la 6 la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Serviciului.

(4) Serviciul se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a respecta procedurile indicate la alin. (2), în cazul în care în activitatea unei organizații se depistează fapte ce denotă activitate extremistă manifestată prin cel puțin una dintre următoarele:

a) este amenințată suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea statului;

b) faptele sunt de natură să submineze procesele electorale democratice;

c) faptele sunt realizate prin campanii de dezinformare ori de propagandă a agresiunii militare, a activității extremiste sau teroriste.

(5) Examinarea cererilor menționate la alin. (3) și (4) ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. Hotărârea judecătorească emisă în acest sens este definitivă și executorie, dar poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

(6) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către organizație, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile prin continuarea desfășurării activității, Serviciul poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, suspendarea activității organizației pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective.

(7) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a suspendării activității organizației, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind suspendarea activității organizației, decide, prin încheiere executorie și susceptibilă de recurs, cu privire la suspendarea activității organizației în calitate de măsură asiguratorie, luând în considerare existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile în situația în care organizația va continua desfășurarea activității. Părțile la proces sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată.

(8) Încheierea privind aplicarea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor asiguratorii poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de până la 5 zile.

(9) Pe perioada suspendării activității unei organizații potrivit prevederilor prezentului articol, acesteia îi este interzisă desfășurarea oricărei forme de activitate, precum și fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice, folosirea oricăror tipuri de conturi bancare, cu excepția cazurilor în care sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile organizației, decontări pentru plata impozitelor, taxelor și amenzilor.

(10) În temeiul hotărârii judecătorești definitive privind suspendarea activității organizației, aceasta este inclusă în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist. La expirarea termenului pentru care a fost suspendată activitatea organizației, dacă nu a fost depusă o cerere privind lichidarea acesteia, organizația respectivă este exclusă din registru. În registrul în cauză se înscrie și mențiunea despre faptul dacă hotărârea judecătorească este sau nu irevocabilă.”

5. Legea se completează cu articolele 61–63 cu următorul cuprins:

„Articolul 61. Constatarea caracterului extremist

al organizației

(1) În cazul în care în activitatea unei organizații străine, inclusiv în activitatea a cel puțin unei subdiviziuni a acesteia, se depistează fapte ce denotă activitate extremistă orientată împotrivă Republicii Moldova și/sau a cetățenilor săi, organizația respectivă poate fi declarată ca fiind organizație extremistă prin hotărâre judecătorească, la cererea Serviciului.

(2) În cazul în care în activitatea unei organizații neînregistrate se depistează fapte ce denotă activitate extremistă, aceasta poate fi declarată ca fiind organizație extremistă prin hotărâre judecătorească, la cererea Serviciului.

(3) Examinarea cererilor menționate la alin. (1) și (2) ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. Hotărârea judecătorească emisă în acest sens este definitivă și executorie, dar poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

(4) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către organizația străină, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile prin continuarea desfășurării activității, Serviciul poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, suspendarea activității organizației respective pe teritoriul Republicii Moldova sau interzicerea participării cetățenilor Republicii Moldova la activitățile acesteia, pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective.

(5) La cererea Serviciului, instanța de judecată, în termen de 3 zile de la depunerea cererii privind aplicarea măsurii asiguratorii, decide, prin încheiere executorie și susceptibilă de recurs, cu privire la admiterea sau respingerea cererii respective, luând în considerare existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile în situația în care organizația va continua desfășurarea activității.

(6) Încheierea privind aplicarea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor asiguratorii poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de până la 5 zile.

(7) În temeiul hotărârii judecătorești definitive privind constatarea desfășurării activității extremiste, organizația respectivă se declară ca fiind organizație extremistă și se include în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist. În registrul în cauză se înscrie și mențiunea dacă hotărârea judecătorească respectivă este sau nu irevocabilă.

Articolul 62. Lichidarea organizației

(1) Dacă, pe parcursul suspendării activității unei organizații conform art. 61, aceasta își continuă activitatea sau dacă, pe parcursul unui an de la data expirării termenului de suspendare a activității unei organizații, aceasta comite fapte ce denotă activitate extremistă, Serviciul cere instanței de judecată lichidarea organizației respective.

(2) Examinarea cererilor menționate la alin. (1) ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. Hotărârea judecătorească emisă în acest sens este definitivă și executorie, dar poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

(3) În temeiul hotărârii judecătorești definitive privind lichidarea organizației, aceasta este inclusă în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist. În registrul în cauză se înscrie și mențiunea dacă hotărârea judecătorească respectivă este sau nu irevocabilă.

Articolul 63. Procedura de lichidare a organizației care desfășoară activitate extremistă

(1) Lichidarea organizației înregistrate în Republica Moldova ce desfășoară activitatea extremistă potrivit art. 62 se efectuează de un lichidator numit prin hotărârea de lichidare emisă de instanța de judecată respectivă. Informația privind persoanele desemnate în calitate de lichidatori se notifică Agenției Servicii Publice, care notează în Registrul de stat al persoanelor juridice calitatea oficială a persoanelor respective.

(2) După desemnarea lichidatorului, acesta întocmește inventarul bunurilor organizației, cu indicarea exactă a activelor și pasivelor. Inventarul este semnat de către lichidator și conducătorii organului de conducere al organizației.

(3) Dacă din inventar rezultă un excedent al pasivelor față de active, lichidatorul continuă procedura de lichidare fără a intenta procesul de insolvabilitate.

(4) Lichidatorul este obligat să continue operațiunile în curs de desfășurare, să execute creanțele creditorilor, iar dacă mijloacele bănești disponibile sunt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, acesta este în drept să vândă bunurile organizației. Pentru prejudiciile cauzate din culpă, lichidatorul răspunde atât față de organizația în proces de lichidare, cât și față de terți.

(5) După încheierea procedurii de lichidare a organizației, lichidatorul întocmește bilanțul de lichidare și îl prezintă instanței de judecată care îl aprobă sau îl respinge.

(6) Pentru radierea organizației din Registrul de stat al persoanelor juridice, lichidatorul depune la Agenția Servicii Publice următoarele documente:

a) cererea cu privire la radierea organizației din Registrul de stat al persoanelor juridice;

b) documentele de constituire;

c) actul de predare spre nimicire a ștampilelor, eliberat de organul împuternicit al Poliției;

d) copia de pe avizul despre lichidarea organizației publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(7) Din contul activelor organizației se acoperă, în primul rând, remunerația lichidatorului. În cazul în care organizația nu dispune de active sau activele nu pot acoperi remunerația lichidatorului, achitarea remunerației se trece, prin încheiere judecătorească, în obligația membrilor organului de conducere al organizației, aceștia purtând răspundere subsidiară.”

6. Articolele 7–10 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 7. Răspunderea mijlocului de informare

în masă pentru difuzarea materialelor

cu caracter extremist și desfășurarea

activității extremiste

(1) În Republica Moldova se interzic difuzarea prin mijloacele de informare în masă a materialelor cu caracter extremist, precum și desfășurarea de către acestea a activității extremiste. Prevederile prezentului articol nu împiedică activitatea legală a mass-mediei și a jurnalistului.

(2) În cazul în care un mijloc de informare în masă difuzează materiale cu caracter extremist ori în activitatea acestuia se depistează fapte ce denotă activitate extremistă, se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 6 alin. (2)–(10).

(3) În scopul neadmiterii continuării difuzării de materiale cu caracter extremist, instanța de judecată poate suspenda comercializarea numărului respectiv al publicației periodice ori a tirajului înregistrărilor audio sau video ale programului respectiv ori poate suspenda difuzarea programului audiovizual respectiv, în modul prevăzut la art. 6 alin. (7).

(4) Hotărârea judecătorească privind suspendarea sau încetarea activității mijlocului de informare în masă respectiv constituie temei pentru confiscarea părții necomercializate a tirajului producției mijlocului de informare în masă ce conține materiale cu caracter extremist din locurile de păstrare, din unitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul.

(5) În temeiul hotărârii judecătorești definitive privind suspendarea sau încetarea activității în legătură cu desfășurarea activității extremiste, mijlocul de informare în masă se include în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist.

Articolul 8. Inadmisibilitatea utilizării rețelelor de comunicații electronice și a sistemelor informaționale pentru desfășurarea activității extremiste

(1) Se interzice utilizarea rețelelor de comunicații electronice și a sistemelor informaționale pentru desfășurarea activității extremiste.

(2) În cazul în care într-un sistem informațional este plasat un material ce denotă extremism, directorul Serviciului dispune, prin ordin, furnizorului sistemului informațional respectiv și/sau furnizorului materialului respectiv eliminarea materialului în cauză, dacă aceștia sunt cunoscuți. În cazul în care materialul indicat nu este eliminat în termenul stabilit sau nu este posibilă stabilirea contactului cu furnizorul sistemului informațional și/sau cu furnizorul materialului pentru eliminarea acestuia, directorul Serviciului dispune, prin ordin, furnizorilor de servicii de acces la internet blocarea provizorie, folosind metodele și mijloacele tehnice din posesie, a accesului utilizatorilor serviciilor în cauză la paginile web care conțin materialul respectiv, cu indicarea adreselor URL (Uniform Resource Locator) ale paginilor web la care trebuie blocat provizoriu accesul.

(3) Blocarea provizorie a accesului la materialul prevăzut la alin. (2) se dispune până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești emise în acest sens. Serviciul, în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului privind blocarea provizorie a accesului la paginile web ce conțin materialul ce denotă extremism, este obligat să se adreseze în instanța de judecată, cerând constatarea caracterului extremist al materialului respectiv. Instanța de judecată admite cererea Serviciului dacă constată caracterul extremist al materialului în cauză sau poate declara ca fiind ilegal ordinul privind blocarea provizorie a accesului la materialul respectiv. În cazul declarării ordinului în cauză ca fiind ilegal, Serviciul notifică neîntârziat furnizorul sistemului informațional și/sau furnizorul materialului, și/sau furnizorii de servicii de acces la internet, după caz, cu privire la anularea ordinului respectiv.

(4) Ordinul directorului Serviciului privind eliminarea materialului ce denotă extremism și/sau blocarea provizorie a accesului la paginile web care conțin materialul în cauză se publică neîntârziat pe site-ul web oficial al Serviciului, concomitent fiind adresată o sesizare scrisă furnizorului sistemului informațional respectiv și/sau furnizorului materialului respectiv, și/sau furnizorilor de servicii de acces la internet, după caz, privind executarea ordinului respectiv. Ordinul este notificat furnizorilor pe suport de hârtie sau în formă electronică prin intermediul poștei electronice oficiale a Serviciului. Adresele URL ale paginilor web la care trebuie blocat accesul se comunică în format textual.

(5) Ordinul directorului Serviciului privind eliminarea materialului ce denotă extremism și/sau blocarea provizorie a accesului la paginile web care conțin materialul respectiv poate fi contestat în instanța de judecată de către persoanele interesate. Contestarea ordinului în cauză nu suspendă executarea acestuia de către furnizorul sistemului informațional respectiv și/sau furnizorul materialului respectiv, și/sau furnizorii de servicii de acces la internet, după caz.

(6) În cazul în care într-un sistem informațional sunt plasate materiale cu caracter extremist, care au fost declarate ca fiind astfel de către instanța de judecată și care sunt incluse în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist, precum și materiale răspândite, distribuite, emise sau difuzate de către ori în numele unei organizații extremiste, directorul Serviciului dispune, prin ordin, blocarea, folosind metodele și mijloacele tehnice din posesie, a accesului utilizatorilor din Republica Moldova la paginile web care conțin materialele respective, cu indicarea adreselor URL ale paginilor web la care trebuie blocat accesul, ordinul în cauză fiind publicat neîntârziat pe site-ul web oficial al Serviciului, concomitent fiind adresată o sesizare scrisă furnizorilor de servicii de acces la internet privind executarea acestuia.

(7) Furnizorul sistemului informațional și/sau furnizorul materialului, și/sau furnizorii de servicii de acces la internet, după caz, sunt obligați, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la recepționarea sesizării conform alin. (4) sau (6), să elimine materialul indicat în ordin sau să blocheze accesul la paginile web indicate în ordin care conțin materialul respectiv, după caz.

Articolul 9. Contracararea răspândirii materialelor cu caracter extremist

(1) Pe teritoriul Republicii Moldova sunt interzise confecționarea, crearea, deținerea, răspândirea, distribuirea, etalarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, difuzarea prin orice mijloace, inclusiv prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau al internetului, a materialelor cu caracter extremist.

(2) Materialele răspândite, distribuite, emise sau difuzate de către ori în numele unei organizații extremiste sunt considerate de drept materiale cu caracter extremist.

(3) Constatarea caracterului extremist al materialului, altul decât cele menționate la alin. (2), se efectuează de către instanța de judecată în temeiul cererii Serviciului.

(4) Examinarea cererilor menționate la alin. (3) ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. Hotărârea judecătorească emisă în acest sens este definitivă și executorie, dar poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

Articolul 10. Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist

(1) Serviciul ține Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist.

(2) Copia de pe hotărârea judecătorească rămasă definitivă privind lichidarea sau suspendarea activității unei organizații ori privind constatarea desfășurării activității extremiste orientate împotrivă Republicii Moldova și/sau a cetățenilor săi, ori privind constatarea caracterului extremist al unui material se expediază Serviciului care include organizația respectivă sau materialul indicat în hotărârea respectivă în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist.

(3) Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist este ținut în formă electronică și este publicat pe site-ul web oficial al Serviciului.

(4) În Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist se menționează dacă hotărârea judecătorească este irevocabilă sau nu.”

7. Articolul 12:

la alineatul (1), textul „penală, administrativă ori civilă,” se exclude;

alineatul (3):

în primul enunț, cuvintele „al asociației obștești sau religioase ori al unei alte organizații” se substituie cu cuvintele „al organizației”, iar cuvintele „respectiva asociație obștească sau religioasă ori o altă organizație” – cu cuvintele „organizația respectivă”;

în enunțul al doilea, cuvintele „respectiva asociație obștească sau religioasă ori o altă organizație” se substituie cu cuvintele „organizația respectivă”.

8. Legea se completează cu articolul 121 cu următorul cuprins:

„Articolul 121. Persoanele asociate unei organizații

extremiste

(1) Persoane asociate unei organizații extremiste sunt considerate persoanele care:

a) au acordat suport unei organizații la realizarea unor activități care, ulterior, au constituit temei pentru declararea organizației respective ca fiind organizație extremistă;

b) răspândesc materiale cu caracter extremist;

c) participă, în orice formă, la activitățile unei organizații extremiste;

d) acordă orice formă de suport unei organizații extremiste;

e) justifică activitatea unei organizații extremiste;

f) beneficiază de pe urma activităților unei organizații extremiste.

(2) Lista persoanelor asociate organizațiilor extremiste se elaborează și se actualizează de către Serviciu.

(3) Lista prevăzută la alin. (2), precum și modificările acesteia se aprobă de către directorul Serviciului, prin ordin. Ordinul prin care o persoană este inclusă/exclusă în/din lista respectivă se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se notifică destinatarului și poate fi contestat potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.

(4) Serviciul exclude o persoană inclusă în lista prevăzută la alin. (2) dacă au încetat temeiurile și condițiile care au justificat includerea persoanei respective în listă sau persoana a renunțat la interacțiunea cu organizația extremistă ori dacă au survenit alte circumstanțe obiective, legate de interesele statului. O persoană poate fi inclusă în lista prevăzută la alin. (2) pentru un termen de 12 luni, la expirarea acestui termen fiind exclusă din lista respectivă. Dacă în această perioadă persoana continuă să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1), termenul indicat poate fi prelungit, o sigură dată, cu 12 luni.

(5) Persoanele asociate unei organizații extremiste:

1) nu au dreptul să activeze în cadrul organelor securității statului, apărării naționale și ordinii publice;

2) nu au dreptul să activeze în domeniile de importanță pentru securitatea statului legate de:

a) gestionarea deșeurilor radioactive;

b) exploatarea infrastructurii din domeniul energiei, al transporturilor, aerospațial, al apărării;

c) exploatarea tehnologiilor inteligenței artificiale, ale roboticii, semiconductorilor, securității cibernetice, a tehnologiilor aerospațiale, a tehnologiilor din domeniul apărării, a tehnologiilor cuantice și nucleare, a nanotehnologiilor și a biotehnologiilor;

d) producerea mijloacelor de protecție criptografică a informației;

e) producerea și achiziționarea, în scop de comercializare, a mijloacelor de protejare a informațiilor atribuite la secret de stat;

f) producerea de materiale explozive pentru uz industrial și activitățile pentru distribuirea acestora;

g) activitățile destinate asigurării securității aeronautice;

h) proiectarea, producerea, întreținerea și operarea aeronavelor, inclusiv a aeronavelor fără pilot la bord, precum și a componentelor pentru acestea;

i) proiectarea, producerea, întreținerea și operarea sistemelor și componentelor utilizate în cadrul managementului traficului aerian și al furnizării serviciilor de navigație aeriană;

j) proiectarea, întreținerea și operarea aerodromurilor și a heliporturilor, inclusiv a echipamentelor cu impact asupra siguranței acestora;

k) gestionarea aeroporturilor, a autogărilor, a traficului feroviar, a căilor navigabile interne, a porturilor și a cheiurilor pentru traficul navigabil;

l) serviciile de televiziune/serviciile media audiovizuale ale furnizorilor publici;

m) furnizarea de rețele și/sau de servicii de comunicații electronice, mobile sau fixe;

n) furnizarea de servicii în porturile și aeroporturile naționale;

o) producerea, exportul, reexportul, importul armamentelor, al munițiilor și al echipamentelor militare; produsele, tehnologiile și serviciile care pot fi utilizate la fabricarea și folosirea de arme nucleare, chimice, biologice și de rachete;

p) administrarea registrelor publice ale statului și securitatea rețelelor și sistemelor informatice publice;

3) nu sunt admise în zonele de securitate cu acces restricționat prevăzute de lege;

4) sunt supuse controlului în modul stabilit de autoritatea vamală la trecerea frontierei vamale sau la expedierea/primirea de trimiteri poștale.

(6) Băncile, societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale în calitate de prestatori de servicii de plată și/sau de emitenți de monedă electronică, precum și furnizorii de servicii financiare informează Serviciul, în termen de 5 zile lucrătoare, despre efectuarea sau primirea oricăror tipuri de tranzacții financiare de către persoanele asociate unei organizații extremiste:

– în valoare de peste 2000 de lei – dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;

– în valoare de peste 20000 de lei – dacă tranzacția se efectuează prin una sau mai multe operațiuni care au legătură între ele.

(7) Băncile, societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale în calitate de prestatori de servicii de plată și/sau de emitenți de monedă electronică, precum și furnizorii de servicii financiare aplică măsurile de precauție privind persoanele asociate unei organizații extremiste, care includ:

a) identificarea beneficiarului efectiv și luarea de măsuri pentru verificarea identității acestuia, astfel încât să aibă certitudinea că se cunoaște cine este beneficiarul efectiv;

b) evaluarea și înțelegerea scopului și a naturii dorite ale relației de afaceri și, dacă este necesar, obținerea de informații suplimentare despre acestea;

c) monitorizarea continuă a relației de afaceri, inclusiv examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru a se asigura că tranzacțiile efectuate sunt conforme și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate.

(8) În cazul în care nu este posibilă aplicarea măsurilor de precauție, persoanele indicate la alin. (7) sunt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacție, inclusiv printr-un cont de plăți, să nu stabilească nicio relație de afaceri ori să înceteze o relație de afaceri existentă și să raporteze Serviciului activitățile sau tranzacțiile suspecte.”

9. La articolul 13 alineatul (1), textul „Legii nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea și desfășurarea întrunirilor” se substituie cu textul „Legii nr. 26/2008 privind întrunirile”.

10. La articolul 14 alineatul (1), textul „asociațiilor obștești, religioase” se substituie cu textul „organizațiilor, a”.

V

Art.V.

Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 20:

la alineatul (3), textul „privind infracțiunile de corupție, cele conexe actelor de corupție,” se substituie cu textul „privind infracțiunile de corupție și cele conexe actelor de corupție, în special privind infracțiunile prevăzute la art. 181–182 din Codul penal nr. 985/2002,”;

articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) În cauzele penale prevăzute la art. 181–182 din Codul penal nr. 985/2002, urmărirea penală urmează a fi terminată într-un termen de cel mult 6 luni. Termenul de urmărire penală poate fi prelungit motivat de către procuror, cu informarea Procurorului General în cazul fiecărei prelungiri. Cauzele respective se examinează de către prima instanță în cel mult 4 luni, iar de către instanța de apel – în cel mult două luni, termene care pot fi prelungite prin încheierea instanței respective.”

2. La articolul 1381 alineatul (2) și articolul 1383 alineatul (2), cifrele „346” se substituie cu cifrele „3461”.

3. La articolul 2702 alineatul (1) punctul 2), cifrele „346” se substituie cu cifrele „3461”.

4. Articolul 322:

se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

„(31) În cazul în care inculpatul are mai mulți apărători, amânarea ședinței de judecată nu poate fi dispusă dacă cel puțin unul dintre aceștia este prezent la judecarea cauzei.”

la alineatul (5), textul „care depășește 5 zile” se substituie cu textul „care depășește 3 zile”.

5. La articolul 342 alineatul (2), după textul „dispunerea expertizei judiciare,” se introduce textul „prelungirea termenelor de examinare a cauzelor prevăzute la art. 20 alin. (41),”.

6. Articolul 351 se completează cu alineatul (33) cu următorul cuprins:

„(33) În cauzele penale care au ca obiect săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 181–182 din Codul penal nr. 985/2002, prima ședință de judecată are loc în cel mult 20 de zile de la data distribuirii cauzei. Stabilirea ședințelor de judecată pentru cauzele respective se realizează cu prioritate, cu fixarea ședințelor în zile consecutive sau apropiate. În cazul în care instanța de judecată a fixat pentru zilele respective ședințe de judecată pe alte categorii de cauze, instanța poate decide amânarea judecării celorlalte cauze pentru a asigura judecarea cu prioritate a cauzelor penale privind infracțiunile prevăzute la art. 181–182 din Codul penal nr. 985/2002.”

VI

Art.VI.

Legea nr. 294/2007 privind partidele politice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 42–44, art. 119), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 se completează cu alineatele (11)–(13) cu următorul cuprins:

„(11) Se interzice, ca fiind considerată exercitare frauduloasă a dreptului la asociere politică, crearea și înregistrarea unui nou partid politic și utilizarea unui partid politic înregistrat, pentru a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituțional.

(12) Constatarea calității de partid politic succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se efectuează de către instanța de judecată, ținându-se cont de conexiunile, de similitudinile substanțiale dintre partidele politice respective, dacă se dovedește, prin probe, că partidul politic care a fost creat și urmează a fi înregistrat ori partidul politic înregistrat urmărește continuarea sau reluarea activității unui partid politic declarat neconstituțional. În acest sens, se iau în considerare următoarele circumstanțe:

1) președintele, vicepreședintele partidului politic, membrii organelor executive centrale ale partidului politic, persoana care administrează sau reprezintă partidul la nivel central, indiferent de denumirea pe care o au aceștia conform statutului partidului:

a) au avut un rol sau o participare activă în acțiunile ori în luarea deciziilor care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic respectiv;

b) la momentul săvârșirii faptelor pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional, dețineau calitatea de președinte, vicepreședinte, membru al organelor executive centrale și, fără a susține sau a participa la luarea deciziilor ori la comiterea faptelor care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic, nu s-au disociat public de deciziile sau faptele respective;

c) au legături strânse, colaborează activ și în mod repetat cu partidul politic declarat neconstituțional, oferind o imagine de susținere la nivel de partid politic;

2) organul de conducere al partidului politic la nivel central, conform statutului, sau conducerea de facto a partidului politic a stabilit obiective ori a aprobat desfășurarea de activități împreună cu partidul politic declarat neconstituțional;

3) partidul politic a fost constituit, este condus sau este reprezentat la nivel central de către persoane care promovează obiectivele, programele sau ideologia partidului politic declarat neconstituțional;

4) actele și discursurile imputabile partidului politic formează un ansamblu care oferă o imagine clară de activitate comună cu partidul politic declarat neconstituțional;

5) există asemănări dintre structurile partidului politic, organizarea sau funcționarea acestora cu cele ale partidului politic declarat neconstituțional;

6) originea mijloacelor financiare, bunurilor materiale, suportului logistic sau media;

7) orice alte circumstanțe relevante, precum sunt disponibilitatea de a sprijini cumpărarea voturilor, finanțarea ilegală a partidelor politice sau utilizarea altor metode nedemocratice, circumstanțe care permit instanței de judecată să constate continuitatea sau succesiunea partidului politic declarat neconstituțional, comparând acțiunile sau informațiile respective cu cele care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului politic.

(13) Prevederile alin. (11) și (12) se aplică:

a) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. a) – pentru o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale prin care partidul politic a fost declarat neconstituțional;

b) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. b) – pentru o perioadă de 4 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale prin care partidul politic a fost declarat neconstituțional;

c) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele, faptele sau circumstanțele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. c) și pct. 2)–7) – la momentul survenirii premiselor aplicării prevederilor în cauză, dar nu mai târziu de 3 ani de la săvârșirea faptei sau de la survenirea circumstanțelor respective.”

2. La articolul 4 alineatul (3), textul „art. 3 alin. (1) și (2)” se substituie cu textul „art. 3 alin. (1)–(2)”.

3. La articolul 6:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Partidele politice țin registre ale membrilor de partid, care sunt actualizate în conformitate cu prevederile art. 71. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale și Agenției Servicii Publice în termenele și formele stabilite de către acestea.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Persoana obține drepturile și obligațiile membrului de partid politic la data înscrierii acesteia în registrul membrilor de partid. Drepturile și obligațiile respective încetează la data înscrierii mențiunii în registrul în cauză despre încetarea calității de membru al partidului politic respectiv.”

4. La articolul 7:

alineatul (4) se completează cu cuvintele „la partidul politic respectiv sau la Agenția Servicii Publice”;

alineatul (5) se completează cu următorul enunț: „Membrii partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale pierd calitatea de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor respective de către Agenția Servicii Publice în termenul stabilit la art. 10 din prezenta lege.”

5. Capitolul II se completează cu articolul 71 cu următorul cuprins:

„Articolul 71. Registrul membrilor de partid

(1) Partidele politice țin registre ale membrilor de partid ai acestora, care sunt structurate potrivit organizațiilor teritoriale și care sunt actualizate permanent.

(2) În registrul menționat la alin. (1) sunt indicate numele și prenumele, data nașterii, numărul de identificare de stat (IDNP), adresa de domiciliu declarată, data efectuării înscrierii în registru, precum și data suspendării sau încetării calității de membru al partidului politic. Înscrierile inițiale în registrul membrilor de partid se efectuează în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării partidului politic. Înscrierile privind modificările ulterioare se efectuează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data dobândirii, suspendării sau încetării calității de membru al partidului politic.

(3) Organele executive centrale ale partidului politic țin registrul membrilor de partid și poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor înscrise, precum și pentru prezentarea acestora. Neprezentarea datelor și informațiilor din registrul membrilor de partid atrage inclusiv aplicarea prevederilor art. 21 alin. (11) cu referire la partidul politic respectiv.”

6. Articolul 8:

la alineatul (1), litera d) se completează cu următorul enunț: „Lista membrilor partidului este însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit lista respectivă și care atestă veridicitatea informațiilor și semnăturilor.”

articolul se completează cu alineatele (31) și (32) cu următorul cuprins:

„(31) Prin derogare de la prevederile alin. (3), în cazul în care, la înregistrarea partidului politic, Agenția Servicii Publice atestă existența unei situații prevăzute la art. 3 alin. (11) și (12), aceasta suspendă procedura administrativă și sesizează Curtea de Apel Centru înaintând o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanței de judecată să se pronunțe pe marginea calității de partid politic succesor al partidului politic a cărui înregistrare este solicitată în raport cu un partid politic declarat neconstituțional. În baza hotărârii judecătorești definitive, Agenția Servicii Publice emite decizia corespunzătoare prevăzută la alin. (3).

(32) În vederea întocmirii și depunerii cererii de chemare în judecată prevăzute la alin. (31), Agenția Servicii Publice este în drept să solicite informații relevante Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale și Comisiei Electorale Centrale.”

la alineatul (4), cuvântul „judecătorie” se substituie cu sintagma „Curtea de Apel Centru”.

7. La articolul 10:

denumirea articolului, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„Articolul 10. Înregistrarea modificărilor și completărilor

statutului și programului partidului politic,

ale listei numerice și nominale a președinților,

vicepreședinților, membrilor organelor

executive centrale ale partidului politic

(1) Statutul și programul partidului politic, precum și lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale pot fi modificate și completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv.

(2) Toate modificările și completările statutului și programului partidului politic, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale se notifică Agenției Servicii Publice în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective.”

la alineatul (3), cuvintele „operate în statutul sau programul partidului politic” se substituie cu textul „prevăzute la alin. (1)”.

8. Articolul 11:

la alineatul (5), literele b) și d) vor avea următorul cuprins:

„b) lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale;”

„d) modificările și completările efectuate în conformitate cu prevederile art. 10.”

alineatul (6) se completează cu textul „ , iar cea prevăzută la alin. (5) lit. b) – Autorității Naționale de Integritate”;

alineatul (7) se completează cu următorul enunț: „Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu au dreptul de a participa la alegeri.”

9. Articolul 21:

la alineatul (11), textul „ , în termenul și formatul stabilite de Comisia Electorală Centrală” se substituie cu textul „ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenția Servicii Publice”;

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin. (1) și (11), Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea încălcărilor respective.

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin. (2). Examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni.”

articolul se completează cu alineatele (31)–(35) cu următorul cuprins:

„(31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin. (2), cerând limitarea activității partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin. (1) și (11) care amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea și siguranța publică, însoțite de:

a) acțiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare pentru securitatea națională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenților electorali ai acestuia;

e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic;

f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente.

(32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective.

(33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată.

(34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile.

(35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității.”

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.”

articolul se completează cu alineatele (51) și (52) cu următorul cuprins:

„(51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se aplică interdicțiile prevăzute la alin. (5).

(52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării, în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele executării.”

la alineatul (7), cuvintele „va cere judecătoriei” se substituie cu cuvintele „cere instanței de judecată”;

alineatul (8) se completează cu textul „ , cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art. 3 și la alin. (31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”

10. Articolul 22:

la alineatul (1) litera c), cuvântul „judecătoriei” se substituie cu sintagma „Curții de Apel Centru”;

alineatul (2):

partea introductivă și litera b) vor avea următorul cuprins:

„Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Afacerilor Interne, a Procuraturii Generale, a Comisiei Electorale Centrale ori a Agenției Servicii Publice, înaintează către Curtea de Apel Centru o acțiune prin care cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puțin unul dintre următoarele temeiuri:”;

„b) pe parcursul unui an de la data la care a devenit executorie hotărârea Curții de Apel Centru privind limitarea activității partidului politic, acesta a comis acțiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;”

alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) activitatea partidului politic cade sub incidența art. 3 alin. (11) și (12).”

articolul se completează cu alineatele (21)–(23) cu următorul cuprins:

„(21) În cazul în care dizolvarea partidului politic este cerută pentru temeiurile prevăzute la alin. (2) lit. b), d) și f) din prezentul articol, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, conform prevederilor art. 21 care se aplică în mod corespunzător.

(22) Cererea Ministerului Justiției prin care se cere dizolvarea partidului politic este examinată de către Curtea de Apel Centru în termen de două luni. Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

(23) În cadrul examinării acțiunii Ministerului Justiției privind dizolvarea partidului politic, instanța de judecată, dacă constată că încălcările invocate în acțiune nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului politic, poate dispune, în calitate de măsură alternativă, limitarea activității partidului politic respectiv.”

11. Articolul 23 se completează cu alineatul (10) cu următorul cuprins:

„(10) Din contul activelor partidului politic se acoperă, în primul rând, remunerația lichidatorului. În cazul în care se constată că partidul politic nu dispune de active sau că activele acestuia nu pot acoperi remunerația lichidatorului, achitarea remunerației se trece, prin încheiere judecătorească, în obligația membrilor organului de conducere al partidului politic.”

12. La articolul 26 alineatul (6), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) persoanele juridice care, la data efectuării donației, au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;”.

VII

Art.VII.

Articolul 18 din Legea nr. 26/2008 privind întrunirile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 80, art. 261), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:

,,(3) În cazul în care în cadrul întrunirii sunt colectate semnături ale cetățenilor pentru susținerea unor inițiative sau pentru consultarea asupra unor probleme de interes deosebit de nivel local, regional sau național, listele respective completate trebuie să conțină cel mult următoarele date referitoare la persoanele care își exprimă opinia pe problema abordată: nume, prenume, anul nașterii, localitatea de domiciliu, numărul de telefon și semnătura.

(4) Organizatorul asigură prelucrarea datelor indicate la alin. (3) doar în scopul pentru care acestea au fost colectate, precum și în condițiile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.”

VIII

Art.VIII.

Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78–84, art. 100), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 471 alineatul (1), după textul „pentru sine sau pentru o altă persoană,” se introduce textul „sau acceptarea promisiunii ori a ofertei acestora,”.

2. Codul se completează cu articolul 472 cu următorul cuprins:

„Articolul 472. Coruperea privind întrunirile organizate

(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, a mijloacelor financiare care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul participării la întruniri organizate, dacă fapta nu constituie corupere electorală pasivă sau infracțiune, prin care se urmărește:

a) încălcarea ordinii publice sau periclitarea activității instituțiilor publice;

b) încălcarea moralității publice, a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale altor persoane;

c) publicitatea politică,

se sancționează cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.

(2) Promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu i se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate, dacă fapta nu constituie o infracțiune, prin care se urmărește:

a) încălcarea ordinii publice sau periclitarea activității instituțiilor publice;

b) încălcarea moralității publice, a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale altor persoane;

c) publicitatea politică,

se sancționează cu amendă de la 500 la 1000 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.

(3) Persoana care a săvârșit fapta prevăzută la alin. (1) este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (2).”

3. La articolul 49:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Neprezentarea sau prezentarea tardivă a informațiilor și documentelor solicitate de organul electoral, precum și neexecutarea hotărârii acestuia

se sancționează cu amendă de la 15 la 40 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 20 la 70 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcții de răspundere, cu amendă de la 50 la 100 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Neexecutarea repetată a hotărârii Comisiei Electorale Centrale

se sancționează cu amendă de la 100 la 200 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 150 la 400 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 400 de unități convenționale aplicată persoanei juridice și/sau cu privarea de dreptul de a desfășura anumite activități pe un termen de la 3 luni la un an.”

la alineatul (4), după cuvântul „Fotografierea” se introduce textul „ , înregistrarea video”.

4. Codul se completează cu articolul 511 cu următorul cuprins:

„Articolul 511. Colectarea semnăturilor de către

persoane neautorizate

Colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la o funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului de către persoane care nu sunt înregistrate în acest sens conform legislației în vigoare

se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.”

5. Articolul 52:

la alineatul (1), dispoziția va avea următorul cuprins:

„Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei votării, precum și în perioada electorală, până la începerea campaniei electorale,”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Efectuarea agitației electorale în perioada electorală de către organizațiile necomerciale, sindicate, patronate, subiecții neînregistrați în calitate de competitori electorali, de către reprezentanții cultelor religioase sau ai părților componente ale acestora, inclusiv în lăcașele de cult,

se sancționează cu amendă de la 100 la 140 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 400 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 500 la 800 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”

6. Articolul 67 se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins:

„(11) Desfășurarea întrunirilor și a altor evenimente publice contrar prevederilor declarației prealabile

se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale.

(12) Organizarea transportării și/sau transportarea persoanelor la întruniri și evenimente publice, organizate de partidele politice și/sau de competitorii electorali, în lipsa actelor de notificare privind desfășurarea întrunirii sau a evenimentului public respectiv

se sancționează cu amendă de la 120 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 350 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.”

7. La articolul 364 alineatul (10), dispoziția va avea următorul cuprins:

„Producerea, distribuirea, furnizarea și/sau difuzarea publicității politice care nu întrunesc condițiile Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate și ale Codului electoral nr. 325/2022, precum și producerea, distribuirea, furnizarea și/sau difuzarea informațiilor despre activitățile de filantropie sau sponsorizare contrar prevederilor art. 24 din Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare”.

8. La articolul 3653 alineatul (3), în dispoziție, cuvintele „fascist ori extremist” se exclud.

9. La articolul 3655, dispoziția se completează cu textul „ , dacă atributele sau simbolurile respective nu constituie materiale cu caracter extremist”.

10. La articolul 400 alineatul (1), textul „art. 47, 471,” se substituie cu textul „art. 47–472,”.

11. La articolul 402 alineatul (1), după textul „265,” se introduce textul „2651,”.

12. Articolul 4237:

la alineatul (1), după cifrele „51” se introduce textul „ , 511”;

alineatul (2) se completează cu cuvintele „de nivelul al doilea”.

13. La articolul 440, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În cel mult 15 zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să verifice sesizarea și să întreprindă măsurile prevăzute de prezentul capitol. Dacă există temeiuri rezonabile, agentul constatator, prin decizie motivată, prelungește termenul de examinare a cauzei contravenționale, care nu poate depăși termenul general de prescripție, sau emite o decizie asupra cauzei.”

IX

Art.IX.

Articolul 26 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170–175, art. 492), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

la alineatul (4), al doilea enunț se exclude;

articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) În cadrul controlului, Centrul poate decide suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, până la luarea unei decizii finale, în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal ar putea genera riscuri la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale unui număr considerabil de subiecți ai datelor cu caracter personal, ținându-se cont de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării datelor, precum și de amploarea și frecvența prelucrării. Deciziile emise în condițiile prezentului alineat pot fi contestate în instanța de judecată în termen de 5 zile. Termenul de examinare a contestațiilor în cauză de către instanța de judecată este de 5 zile.”

X

Art.X.

Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 113–118, art. 373), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 20:

la alineatul (3), cuvintele „la demersul motivat al procurorului” se substituie cu cuvintele „la demersul motivat al procurorului desemnat în acest sens de către procurorul-șef sau de către adjunctul procurorului-șef”;

articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

„(31) La examinarea demersului în vederea autorizării măsurilor speciale de investigații prevăzute la art. 27 alin. (1) pct. 1) participă procurorul desemnat în acest sens de către procurorul-șef sau de către adjunctul procurorului-șef.”

2. La articolul 27, alineatul (3) se completează cu literele c) și d) cu următorul cuprins:

„c) relevării și prevenirii fraudelor electorale sau a interferențelor ilegale în procesul electoral;

d) relevării și prevenirii criminalității organizate, a actelor de corupție și celor conexe actelor de corupție, a spălării banilor și finanțării terorismului.”

XI

Art.XI.

Codul electoral nr. 325/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 426–427, art. 770), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 16 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcții publice sau funcții de demnitate publică prin hotărâre judecătorească definitivă ori printr-un act de constatare definitiv. Organele electorale sunt informate despre existența restricțiilor de către Ministerul Justiției, Autoritatea Națională de Integritate și/sau de către Ministerul Afacerilor Interne;”.

2. Articolul 35:

la alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) doi membri sunt desemnați de către consiliul local de nivelul al doilea în a cărui rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripție respectiv, cu excepția consiliului electoral de circumscripție pentru secțiile de votare din străinătate și a consiliului electoral de circumscripție pentru secțiile de votare pentru localitățile din stânga Nistrului;”

alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componența consiliului electoral de circumscripție cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a consiliului electoral respectiv, numărul necesar de candidaturi se completează de către consiliile locale. Dacă acestea nu prezintă candidaturi, precum și în cazul în care, după prezentarea candidaturilor de către toți subiecții cu acest drept, numărul acestora nu este suficient sau componența consiliului electoral de circumscripție constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de către Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali. În cazul în care entitățile specificate la alin. (121) și (131) nu prezintă candidaturile lor în componența consiliilor electorale respective sau dacă, după prezentarea candidaturilor de către toți subiecții cu acest drept, numărul acestora nu este suficient ori componența consiliului electoral de circumscripție constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de către Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali.”

articolul se completează cu alineatele (121) și (131) cu următorul cuprins:

„(121) Membrii consiliului electoral de circumscripție pentru secțiile de votare din străinătate sunt desemnați cu cel puțin 65 de zile înainte de ziua alegerilor, după cum urmează:

a) doi membri sunt desemnați de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv;

b) doi membri sunt desemnați de către Ministerul Afacerilor Externe;

c) câte un membru este desemnat de către fiecare partid politic reprezentat în Parlament.”

„(131) Membrii consiliului electoral de circumscripție pentru secțiile de votare pentru localitățile din stânga Nistrului sunt desemnați cu cel puțin 65 de zile înainte de ziua alegerilor, după cum urmează:

a) doi membri sunt desemnați de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv;

b) doi membri sunt desemnați de către Cancelaria de Stat;

c) câte un membru este desemnat de către fiecare partid politic reprezentat în Parlament.”

3. La articolul 42 alineatul (1), litera a) se completează cu textul „și să exercite/să admită influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale”.

4. Articolul 53 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) În limita plafonului prevăzut la alin. (1) se includ și donațiile sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, precum și lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață.”

5. Articolul 54:

la alineatul (5), litera d) se completează cu textul „ , precum și de către persoanele juridice care, la data efectuării donației, au restanțe la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”;

alineatul (6) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) să utilizeze și să beneficieze de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, de lucrări și servicii în orice formă, oferite cu titlu oneros, fără plata în avans a acestora.”

6. Articolul 56 se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

„(31) Cheltuielile aferente punerii în aplicare a actelor judecătorești și/sau a actelor altor autorități și instituții publice ce urmează a fi executate de către grupurile de inițiativă sau de către concurenții electorali după închiderea contului cu mențiunea ,,Fond electoral”/,,Destinat grupului de inițiativă” sunt suportate după cum urmează:

a) în cazul grupurilor de inițiativă – de către conducătorul grupului de inițiativă;

b) în cazul candidaților/listelor de candidați desemnați de partide politice – de către partidele politice;

c) în cazul candidaților/listelor de candidați desemnați de blocuri electorale – de către partidele politice constituente ale blocului electoral, potrivit procedurii asumate conform art. 64 alin. (5) lit. f);

d) în cazul candidaților independenți – de către candidatul respectiv.”

7. Articolul 57 alineatul (4):

la punctul 1), litera c) se completează cu textul „și nu poate să depășească 30% din cuantumul anual al burselor sau altor prestații sociale de care a beneficiat în anul calendaristic precedent”;

la punctul 2), litera a) se completează cu textul „ , dar nu mai mult de 30% din venitul anual al persoanei juridice respective înregistrat pentru anul calendaristic precedent”.

8. La articolul 102:

alineatul (2) se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:

„c1) lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral;”

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali drept sancțiune complementară sancțiunea prevăzută la alin. (2) lit. c1) pentru o perioadă de la 6 luni la 4 ani doar în cazul aplicării repetate a oricărei sancțiuni prevăzute la alin. (2) pe parcursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea grupurilor de inițiativă și/sau a campaniei electorale. Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali drept sancțiune complementară sancțiunea prevăzută la alin. (2) lit. c) pentru o perioadă de la două luni la un an doar după aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) lit. c1).”

XII

Art.XII.

Articolul 3 din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 204–207, art. 358) se completează cu punctul 131) cu următorul cuprins:

„131) desfășoară activități în conformitate cu prevederile Legii nr. 54/2003 privind contracararea activității extremiste;”.

XIII

Art.XIII.

Legea nr. 179/2023 privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 267–270, art. 455) se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9 alineatul (1):

punctul 1) va avea următorul cuprins:

„1) cu autorizarea directorului Serviciului sau a directorului adjunct împuternicit:

a) identificarea abonatului sau utilizatorului unei rețele de comunicații electronice ori al unui serviciu al societății informaționale;

b) urmărirea vizuală;”

la punctul 2) litera k), textul „urmărirea vizuală și/sau documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și” se exclude.

2. La articolul 14 alineatul (1), textul „prevăzute la art. 9 alin. (1) pct. 2)” se exclude.

3. Articolul 33:

în denumirea articolului, textul „și/sau documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum” se exclude;

la alineatul (1), textul „și/sau documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice” se exclude.

XIV

Art.XIV.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. XI pct. 2) cu privire la modificarea art. 35 din Codul electoral nr. 325/2022, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

(2) Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, Agenția Servicii Publice, în termen de două luni de la data publicării acesteia, va revizui și va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.

(3) Până la crearea condițiilor tehnice necesare, partidele politice prezintă Agenției Servicii Publice registrele actualizate ale membrilor de partid, în formă electronică și pe suport de hârtie, care să fie semnate de către persoanele responsabile ale partidului respectiv.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, cauzele inițiate până la intrarea în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri de chemare în judecată formulate în temeiul prevederilor Legii nr. 54/2003 privind contracararea activității extremiste sau ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice și reținute spre examinare de către judecătorii cu respectarea normelor de competență se strămută la Curtea de Apel Centru într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de faza la care se află cauzele respective.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 385 lit. d) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, în cazul apelurilor declarate până la intrarea în vigoare a prezentei legi în cauzele prevăzute la alin. (4) din prezentul articol, dacă instanța de apel constată că s-au încălcat temeiurile prevăzute la art. 388 alin. (1) lit. b), d) și i) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, aceasta emite o nouă hotărâre în locul primei instanțe.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 445 lit. c1) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, în cazul recursurilor declarate până la intrarea în vigoare a prezentei legi în cauzele prevăzute la alin. (4) din prezentul articol, dacă Curtea Supremă de Justiție a constatat neatragerea de către prima instanță în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre, aceasta trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel care s-a pronunțat în cauza respectivă.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 453 alin. (61) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, în cazul în care o hotărâre emisă în cauzele prevăzute la alin. (4) din prezentul articol și examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel dacă eroarea judiciară vizează prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 100. Chișinău, 13 iunie 2025.