Textul legii Caută

Lege nr. 294 din 21.12.2007

privind partidele politice

Adoptat
21.12.2007
Publicat
29.02.2008 în Monitorul Oficial Nr. 42-44 art. 119
În vigoare din
29.02.2008
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Ordinea versiunilor la sursă nu este clară: nu se poate stabili aici ce versiune se aplica la 17.11.2026, data preluării textelor din Registru — verifică la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.

29 de versiuni ale textului
  1. la sursă
  2. textul afișat aici
  3. la sursă
  4. la sursă
  5. la sursă
  6. la sursă
  7. la sursă
  8. la sursă
  9. la sursă
  10. la sursă
  11. la sursă
  12. la sursă
  13. la sursă
  14. la sursă
  15. la sursă
  16. la sursă
  17. la sursă
  18. la sursă
  19. la sursă
  20. la sursă
  21. la sursă
  22. la sursă
  23. la sursă
  24. la sursă
  25. la sursă
  26. la sursă
  27. la sursă
  28. la sursă
  29. la sursă

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 28 de acte
  1. LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25
  2. LP130 din 29.05.25, MO293-296/03.06.25 art.330; în vigoare 03.06.25
  3. LP1 din 18.01.24, MO32-35/25.01.24 art.55; în vigoare 25.01.24
  4. LP452 din 28.12.23, MO28-31/23.01.24 art.47; în vigoare 23.01.24
  5. LP220 din 31.07.23, MO318-321/18.08.23 art.560; în vigoare 18.08.23
  6. LP336 din 08.12.22, MO428-430/23.12.22 art.772; în vigoare 01.01.23
  7. LP73 din 31.03.22, MO115-117/20.04.22 art.196; în vigoare 20.04.22
  8. LP162 din 20.07.20, MO199-204/07.08.20 art.438; în vigoare 07.08.20
  9. HCC5 din 25.02.20, MO102/10.04.20 art.51 în vigoare 25.02.20
  10. LP113 din 15.08.19, MO260/17.08.19 art.361; în vigoare 17.08.19
  11. LP78 din 03.05.18, MO195-209/15.06.18 art.336
  12. LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709
  13. LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18
  14. LP78 din 03.05.18, MO195-209/15.06.18 art.336; în vigoare 01.01.19
  15. LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247
  16. LP254 din 01.12.17, MO1-6/05.01.18 art.14
  17. LP241 din 13.10.16, MO388-398/11.11.16 art.799
  18. LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537
  19. LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16
  20. LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291
  21. LP95 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.261
  22. LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15
  23. HCC12 din 04.06.13, MO167-172/02.08.13 art.22; în vigoare 04.06.13
  24. LP192 din 12.07.12, MO190-192/14.09.12 art.646; în vigoare 01.10.12
  25. LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330
  26. LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11
  27. LP81 din 07.05.10, MO87-90/04.06.10 art.250
  28. LP64-XVIII din 12.11.09, MO171-172/27.11.09 art.533
Citat în 40 de acte

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE ŞI PRINCIPII

1

Articolul 1. Partidele politice

(1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.

(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.

(3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale.

(4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale.

2

Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice

(1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

(2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.

(3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor.

3

Articolul 3. Restricţii vizând activitatea partidelor politice

(1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.

(11) Se interzice, ca fiind considerată exercitare frauduloasă a dreptului la asociere politică, crearea și înregistrarea unui nou partid politic și utilizarea unui partid politic înregistrat, pentru a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituțional.

[Art.3 al.(11) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(12) Constatarea calității de partid politic succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se efectuează de către instanța de judecată, ținându-se cont de conexiunile, de similitudinile substanțiale dintre partidele politice respective, dacă se dovedește, prin probe, că partidul politic care a fost creat și urmează a fi înregistrat ori partidul politic înregistrat urmărește continuarea sau reluarea activității unui partid politic declarat neconstituțional. În acest sens, se iau în considerare următoarele circumstanțe:

1) președintele, vicepreședintele partidului politic, membrii organelor executive centrale ale partidului politic, persoana care administrează sau reprezintă partidul la nivel central, indiferent de denumirea pe care o au aceștia conform statutului partidului:

a) au avut un rol sau o participare activă în acțiunile ori în luarea deciziilor care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic respectiv;

b) la momentul săvârșirii faptelor pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional, dețineau calitatea de președinte, vicepreședinte, membru al organelor executive centrale și, fără a susține sau a participa la luarea deciziilor ori la comiterea faptelor care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic, nu s-au disociat public de deciziile sau faptele respective;

c) au legături strânse, colaborează activ și în mod repetat cu partidul politic declarat neconstituțional, oferind o imagine de susținere la nivel de partid politic;

2) organul de conducere al partidului politic la nivel central, conform statutului, sau conducerea de facto a partidului politic a stabilit obiective ori a aprobat desfășurarea de activități împreună cu partidul politic declarat neconstituțional;

3) partidul politic a fost constituit, este condus sau este reprezentat la nivel central de către persoane care promovează obiectivele, programele sau ideologia partidului politic declarat neconstituțional;

4) actele și discursurile imputabile partidului politic formează un ansamblu care oferă o imagine clară de activitate comună cu partidul politic declarat neconstituțional;

5) există asemănări dintre structurile partidului politic, organizarea sau funcționarea acestora cu cele ale partidului politic declarat neconstituțional;

6) originea mijloacelor financiare, bunurilor materiale, suportului logistic sau media;

7) orice alte circumstanțe relevante, precum sunt disponibilitatea de a sprijini cumpărarea voturilor, finanțarea ilegală a partidelor politice sau utilizarea altor metode nedemocratice, circumstanțe care permit instanței de judecată să constate continuitatea sau succesiunea partidului politic declarat neconstituțional, comparând acțiunile sau informațiile respective cu cele care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului politic.

[Art.3 al.(12) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(13) Prevederile alin. (11) și (12) se aplică:

a) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. a) – pentru o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale prin care partidul politic a fost declarat neconstituțional;

b) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. b) – pentru o perioadă de 4 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale prin care partidul politic a fost declarat neconstituțional;

c) în raport cu relațiile dintre un partid politic și persoanele, faptele sau circumstanțele prevăzute la alin. (12) pct. 1) lit. c) și pct. 2)–7) – la momentul survenirii premiselor aplicării prevederilor în cauză, dar nu mai târziu de 3 ani de la săvârșirea faptei sau de la survenirea circumstanțelor respective.

[Art.3 al.(13) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1).

(3) Partidele politice nu pot organiza acte de caritate sau de sponsorizare, nu pot practica activități comerciale cu bunuri de consum sau de primă necesitate, inclusiv nu pot face publicitate acestora, nu pot organiza și desfășura activități militare, paramilitare, precum și alte activități interzise prin lege.

(4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege.

(5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora , dacă acestea duc la contestare și defăimare a statului și a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și la alte manifestări ce atentează la regimul constituțional.

(6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.

4

Articolul 4. Atributele partidelor politice

(1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii.

(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea acelorași simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate.

(3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art. 3 alin. (1)–(2).

[Art.4 al.(3) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte.

(5) – abrogat.

(6) Atributele partidelor politice declarate neconstituționale prin hotărâre a Curții Constituționale nu pot fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale, alți concurenți electorali, de către participanți la referendum sau grupuri de inițiativă. Constatarea utilizării unor asemenea atribute constituie temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenția Servicii Publice, în conformitate cu art. 8 alin. (3) din prezenta lege, sau, după caz, pentru refuzul înregistrării în calitate de bloc electoral, concurent electoral, participant la referendum sau grup de inițiativă de către organul electoral competent, în conformitate cu prevederile art. 64, 68, 114, 140, 192, 200, 221 și 231 din Codul electoral nr. 325/2022.

5

Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice

(1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat.

(2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite.

(3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii.

Capitolul II MEMBRII PARTIDELOR POLITICE

6

Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la asociere politică

(1) Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot. Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în conformitate cu prevederile statutului partidului.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în partide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din componenţa lor. Nici o persoană nu poate fi constrânsă să adere sau să nu adere la un partid politic.

(3) Aderând la un partid politic, orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui partid politic.

(4) Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.

(5) Partidele politice țin registre ale membrilor de partid, care sunt actualizate în conformitate cu prevederile art. 71. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale și Agenției Servicii Publice în termenele și formele stabilite de către acestea.

[Art.6 al.(5) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(6) Persoana obține drepturile și obligațiile membrului de partid politic la data înscrierii acesteia în registrul membrilor de partid. Drepturile și obligațiile respective încetează la data înscrierii mențiunii în registrul în cauză despre încetarea calității de membru al partidului politic respectiv.

[Art.6 al.(6) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

7

Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al partidului

(1) Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republicii Moldova depune o cerere scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid.

(2) Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.

(3) Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale.

(4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunând o cerere scrisă la partidul politic respectiv sau la Agenția Servicii Publice.

[Art.7 al.(4) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(5) Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului. Membrii partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale pierd calitatea de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor respective de către Agenția Servicii Publice în termenul stabilit la art. 10 din prezenta lege.

[Art.7 al.(5) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

71

Articolul 71. Registrul membrilor de partid

(1) Partidele politice țin registre ale membrilor de partid ai acestora, care sunt structurate potrivit organizațiilor teritoriale și care sunt actualizate permanent.

(2) În registrul menționat la alin. (1) sunt indicate numele și prenumele, data nașterii, numărul de identificare de stat (IDNP), adresa de domiciliu declarată, data efectuării înscrierii în registru, precum și data suspendării sau încetării calității de membru al partidului politic. Înscrierile inițiale în registrul membrilor de partid se efectuează în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării partidului politic. Înscrierile privind modificările ulterioare se efectuează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data dobândirii, suspendării sau încetării calității de membru al partidului politic.

(3) Organele executive centrale ale partidului politic țin registrul membrilor de partid și poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor înscrise, precum și pentru prezentarea acestora. Neprezentarea datelor și informațiilor din registrul membrilor de partid atrage inclusiv aplicarea prevederilor art. 21 alin. (11) cu referire la partidul politic respectiv.

[Art.71 introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

Capitolul III ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE

8

Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic

(1) Partidul politic se supune înregistrării de stat la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente:

a) cererea de înregistrare;

b) statutul partidului;

c) programul partidului;

d) actul de constituire însoțit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de o mie, actele de constituire ale organizațiilor teritoriale ale partidului, lista delegaților participanți la congresul de constituire. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, sexul, data nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnătura membrului. Lista membrilor partidului este însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit lista respectivă și care atestă veridicitatea informațiilor și semnăturilor;

[Art.8 al.(1), lit.d) modificată prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

e) declaraţia privind adresa juridică a partidului;

f) - abrogată.

(2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică.

(3) Agenția Servicii Publice, în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.

(31) Prin derogare de la prevederile alin. (3), în cazul în care, la înregistrarea partidului politic, Agenția Servicii Publice atestă existența unei situații prevăzute la art. 3 alin. (11) și (12), aceasta suspendă procedura administrativă și sesizează Curtea de Apel Centru înaintând o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanței de judecată să se pronunțe pe marginea calității de partid politic succesor al partidului politic a cărui înregistrare este solicitată în raport cu un partid politic declarat neconstituțional. În baza hotărârii judecătorești definitive, Agenția Servicii Publice emite decizia corespunzătoare prevăzută la alin. (3).

[Art.8 al.(31) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(32) În vederea întocmirii și depunerii cererii de chemare în judecată prevăzute la alin. (31), Agenția Servicii Publice este în drept să solicite informații relevante Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale și Comisiei Electorale Centrale.

[Art.8 al.(32) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(4) Decizia prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la Curtea de Apel Centru în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.

[Art.8 al.(4) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(5) Pentru înregistrarea partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în statutul acestuia, se percepe o taxă de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr. 213/2023.

(6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia.

(7) Partidul politic, la data înregistrării sale, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul de stat al persoanelor juridice.

9

Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic

Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărâre a instanţei judecătoreşti competente.

10

Articolul 10. Înregistrarea modificărilor și completărilor statutului și programului partidului politic, ale listei numerice și nominale a președinților, vicepreședinților, membrilor organelor executive centrale ale partidului politic

[Art.10 denumirea în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(1) Statutul și programul partidului politic, precum și lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale pot fi modificate și completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv.

[Art.10 al.(1) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(2) Toate modificările și completările statutului și programului partidului politic, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale se notifică Agenției Servicii Publice în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective.

[Art.10 al.(2) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor prevăzute la alin.(1) se efectuează de Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.

[Art.10 al.(3) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

11

Articolul 11. Evidenţa partidelor politice

(1) - abrogat.

(2) - abrogat.

(3) - abrogat.

(4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenției Servicii Publice. Responsabilă de publicarea acestei informaţii este Agenția Servicii Publice.

(5) Agenția Servicii Publice aduce la cunoștința publică, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei respective, informația privind:

a) înregistrarea partidului politic;

b) lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale;

[Art.11 al.(5), lit.b) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

c) numărul de membri declarat de partidul politic;

d) modificările și completările efectuate în conformitate cu prevederile art. 10.

[Art.11 al.(5), lit.d) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(6) Informația prevăzută la alin. (5) este prezentată, în același termen, Comisiei Electorale Centrale, iar cea prevăzută la alin. (5) lit. b) – Autorității Naționale de Integritate.

[Art.11 al.(6) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(7) În termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenția Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu au dreptul de a participa la alegeri.

[Art.11 al.(7) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

Capitolul IV ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE

Secţiunea 1 Organizarea partidelor politice

12

Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor politice

(1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.

(2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.

13

Articolul 13. Statutul partidului politic

(1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;

b) descrierea simbolurilor permanente;

c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;

e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;

g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;

h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;

i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;

j) organul competent să desemneze candidați pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaților și de modificare a listei de candidați, precum și să decidă participarea la referendumuri;

k) modalitatea încetării activităţii partidului;

l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;

m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;

n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;

o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;

p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.

(2) În statutul partidului politic se va prevedea în mod expres forma juridică de organizare a acestuia – partid politic.

14

Articolul 14. Structura partidului politic

(1) Partidul politic are organe centrale şi organizaţii teritoriale.

(2) Foruri de conducere ca adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor partidului şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, sînt obligatorii pentru fiecare partid politic. Acestea funcţionează atât la nivelul central de conducere a partidului, cât şi la nivelul organizaţiilor teritoriale ale acestuia.

(3) Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

15

Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic

(1) Adunarea generală a membrilor partidului sau a delegaţilor acestuia, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. El poate avea o altă denumire potrivit statutului partidului. Procedura şi periodicitatea convocării acestui organ se stabilesc în statutul partidului politic.

(2) În calitate de delegaţi la lucrările adunării generale a partidului politic pot participa doar membrii partidului respectiv.

Secţiunea a 2-a Activitatea partidelor politice

16

Articolul 16. Drepturile partidelor politice

(1) Toate partidele au drepturi egale de participare la alegeri în condițiile legislației electorale.

(2) În perioada campaniilor electorale, tuturor partidelor politice care participă la campania electorală şi candidaţilor acestora la funcţii elective li se acordă gratuit şi în condiţii de echitate, în modul stabilit de lege, timpi de antenă la posturile publice de radio şi televiziune.

(3) Partidele politice au dreptul de a desfăşura mitinguri, demonstraţii, orice alte întruniri în modul stabilit de lege.

17

Articolul 17. Activitatea partidelor politice

(1) Partidele activează în vederea realizării voinţei lor politice care este exprimată în statutele şi programele lor, înregistrate în modul stabilit, cu respectarea legii.

(2) În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul:

a) să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor;

b) să participe, prin înaintarea de candidaţi, conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr.5-XVI din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la alegerile organizate conform legislaţiei electorale;

c) să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii, să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legea;

d) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege.

18

Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice

(1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor.

(2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificându-le şi completându-le conform procedurii stabilite.

(3) Partidele politice răspund cu propriul lor patrimoniu pentru obligaţiile contractate.

(4) Nici un partid politic nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, la fel ca şi membrii partidelor politice nu răspund pentru obligaţiile partidelor respective.

19

Articolul 19. Deciziile partidelor politice

Deciziile partidelor politice şi ale organizaţiilor lor teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute de statut.

Capitolul V REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDELOR POLITICE

20

Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice

Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii.

21

Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice

(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii și a controlului finanțării partidului politic, ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenția Servicii Publice.

[Art.21 al.(11) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin. (1) și (11), Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea încălcărilor respective.

[Art.21 al.(2) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin. (2). Examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni.

[Art.21 al.(3) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin. (2), cerând limitarea activității partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin. (1) și (11) care amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea și siguranța publică, însoțite de:

a) acțiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare pentru securitatea națională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenților electorali ai acestuia;

e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic;

f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente.

[Art.21 al.(31) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective.

[Art.21 al.(32) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată.

[Art.21 al.(33) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile.

[Art.21 al.(34) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității.

[Art.21 al.(35) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.

[Art.21 al.(4) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor și amenzilor.

(51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se aplică interdicțiile prevăzute la alin. (5).

[Art.21 al.(51) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării, în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele executării.

[Art.21 al.(52) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.

(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei cere instanței de judecată să dizolve partidul respectiv.

[Art.21 al.(7) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art. 3 și la alin. (31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.

[Art.21 al.(8) modificat prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

22

Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice

(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:

a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;

b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;

c) dizolvare prin hotărâre definitivă a Curții de Apel Centru, la cererea Ministerului Justiţiei;

[Art.22 al.(1), lit.c) modificată prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

d) declarare a neconstituționalității partidului prin hotărâre a Curţii Constituţionale;

e) - abrogată;

f) radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice.

(2) Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Afacerilor Interne, a Procuraturii Generale, a Comisiei Electorale Centrale ori a Agenției Servicii Publice, înaintează către Curtea de Apel Centru o acțiune prin care cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puțin unul dintre următoarele temeiuri:

[Art.22 al.(2) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege;

b) pe parcursul unui an de la data la care a devenit executorie hotărârea Curții de Apel Centru privind limitarea activității partidului politic, acesta a comis acțiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;

[Art.22 al.(2), lit.b) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

c) - abrogată;

d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvârșirea unor acte de violenţă;

e) - abrogată;

f) activitatea partidului politic cade sub incidența art. 3 alin. (11) și (12).

[Art.22 al.(2), lit.f) introdusă prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(21) În cazul în care dizolvarea partidului politic este cerută pentru temeiurile prevăzute la alin. (2) lit. b), d) și f) din prezentul articol, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, conform prevederilor art. 21 care se aplică în mod corespunzător.

[Art.22 al.(21) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(22) Cererea Ministerului Justiției prin care se cere dizolvarea partidului politic este examinată de către Curtea de Apel Centru în termen de două luni. Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

[Art.22 al.(22) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(23) În cadrul examinării acțiunii Ministerului Justiției privind dizolvarea partidului politic, instanța de judecată, dacă constată că încălcările invocate în acțiune nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului politic, poate dispune, în calitate de măsură alternativă, limitarea activității partidului politic respectiv.

[Art.22 al.(23) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

(3) Hotărârea definitivă a instanței judecătorești cu privire la dizolvarea partidului politic și hotărârea Curții Constituționale prin care se declară neconstituțional un partid politic se remit Ministerului Justiției.

(31) În cazul dizolvării partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției va solicita Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice inițierea procedurii de lichidare a partidului politic respectiv. În cazul declarării neconstituționalității unui partid politic, după recepționarea hotărârii Curții Constituționale, dar nu mai târziu de 3 zile de la această dată, Ministerul Justiției va solicita Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul declarării neconstituționalității partidului politic respectiv.

(4) Pentru lichidarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărârii definitive a judecătoriei sau a hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice.

(41) Comisia de lichidare a partidului politic declarat neconstituțional, constituită conform alin. (4), solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice inițierea procedurii de lichidare a partidului respectiv.

(5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).

221

Articolul 221. Radierea din oficiu a partidului politic

(1) Partidul politic se radiază din Registrul de stat al persoanelor juridice în cazul neprezentării rapoartelor anuale privind gestiunea financiară timp de 2 ani consecutivi.

(2) Radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizie a Agenției Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale.

(3) Procedura de radiere în temeiul alin.(1) este exceptată de la prevederile Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

(4) Decizia privind radierea din oficiu a partidului politic sau privind refuzul radierii poate fi contestată în instanța de judecată în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

23

Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic

(1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului.

(2) În hotărârea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărârea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă.

(31) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art. 22 alin. (1) lit. d), Ministerul Justiției va desemna unul sau mai mulți membri ai comisiei de lichidare, constituită potrivit art. 22 alin. (4), care vor exercita atribuțiile de lichidatori. Repartizarea atribuțiilor între lichidatori se decide în cadrul comisiei de lichidare. Informația privind persoanele desemnate în calitate de lichidatori se comunică Agenției Servicii Publice, prin intermediul aceleiași cereri a comisiei de lichidare prevăzute la art. 22 alin. (41), care va nota în Registrul de stat al persoanelor juridice calitatea oficială a acestor persoane.

(4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde:

a) numele lichidatorilor şi sediul partidului;

b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori;

c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.

(5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntârziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic.

(51) În cazul partidelor politice declarate neconstituționale, prevederile art. 230 alin. (5) din Codul civil nr.1107/2002 nu se aplică. Dacă din inventar rezultă un excedent al pasivelor față de active, lichidatorul va continua procedura de lichidare fără a intenta procesul de insolvabilitate față de partidul politic declarat neconstituțional.

(6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vândă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atât în faţa partidului politic în proces de lichidare, cât şi în faţa terţilor.

(7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii întocmesc bilanțul de lichidare și îl prezintă comisiei de lichidare, care îl aprobă cu votul majorității membrilor săi, cu excepția celor care au fost desemnați în calitate de lichidatori și au participat la întocmirea bilanțului.

(8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, lichidatorii depun la Agenția Servicii Publice următoarele documente:

a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice;

c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat;

d) documentele de constituire (în original);

e) actul de predare spre nimicire a ștampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliției;

f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare.

(10) Din contul activelor partidului politic se acoperă, în primul rând, remunerația lichidatorului. În cazul în care se constată că partidul politic nu dispune de active sau că activele acestuia nu pot acoperi remunerația lichidatorului, achitarea remunerației se trece, prin încheiere judecătorească, în obligația membrilor organului de conducere al partidului politic.

[Art.23 al.(10) introdus prin LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

Capitolul VI PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE

24

Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice

(1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru realizarea sarcinilor lor statutare.

(2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sînt interzise prin lege şi sînt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic.

(4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.

(5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.

25

Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice

(1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt:

a) cotizaţiile de membru de partid;

b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sînt luate la evidenţă în modul stabilit;

c) alocațiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale;

d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3).

(2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decât cele prevăzute la alin.(1).

(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică.

(4) Băncile deschid partidului politic înregistrat cont bancar în termen de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Operațiunile de încasări și plăti ale partidelor politice se efectuează în lei moldovenești și, în cazurile prevăzute de legislația valutară, în valută străină, prin conturi deschise la băncile licențiate din Republica Moldova, cu eliberarea documentelor justificative.

(5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

(6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor.

(7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea.

(8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate.

251

Articolul 251. Cotizațiile de membru

(1) Mărimea și modul de achitare a cotizațiilor de membru se stabilesc în statutul partidului. Procedura detaliată privind modul de încasare a cotizațiilor, ținerea și evidența acestora se aprobă de către organul de conducere al partidului, care va corespunde prevederilor prezentei legi și actelor normative adoptate de Comisia Electorală Centrală. Procedura se aduce la cunoștința Comisiei Electorale Centrale.

(2) Cotizația de membru poate fi încasată în numerar sau prin operațiuni bancare. La încasarea cotizației de membru în numerar se eliberează bonul de încasare, iar în termen de 5 zile lucrătoare suma se virează în contul bancar al partidului politic.

(3) Informația despre membrul cotizant se transmite Comisiei Electorale Centrale în termenul și în formatul stabilite de actele normative ale acesteia.

(4) Comisia Electorală Centrală face publică informația despre cotizanți în conformitate cu art. 29 alin. (4).

26

Articolul 26. Regimul donațiilor și al altor surse de venit

(1) Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

a) donații în bani, altele decât cotizațiile de membru, proveniți din activitatea de salariat, de întreprinzător individual, de gospodărie țărănească, de deținător de patentă, de agent cu statut independent, precum și din activități independente sau servicii profesionale în sensul art. 5 pct. 35)–36³) din Codul fiscal nr. 1163/1997, desfășurate de către cetățenii Republicii Moldova, din burse, pensii, prestații sociale sau din alte venituri legale, cu excepția ajutorului social;

b) donații sub formă de proprietăți sau bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială (medie de piață). Aceste donații sunt reflectate în contabilitatea partidului politic și evaluate la valoarea lor medie de piață, ele nu trebuie să depășească limitele donațiilor prevăzute la alin. (4) și (5);

(2) Donaţiile în bani pentru un partid politic se efectuează prin operaţiuni bancare (card bancar, transfer direct), iar identitatea donatorului se indică în documentul bancar. În cazul în care donatorul nu deţine un cont bancar şi donaţia se efectuează în numerar, banii se depun în contul bancar al partidului politic. Dacă banii se depun în numerar la sediul partidului politic, persoana fizică va confirma depunerea donaţiei prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, care va fi păstrată şi anexată la documentele contabile. Formularul declaraţiei se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

(3) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu pot depăşi echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.

(4) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăși suma a 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Totodată, acest plafon nu poate depăși 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent, iar în cazul cetățenilor Republicii Moldova care beneficiază doar de burse sau alte prestații sociale, plafonul donației nu poate să depășească un salariu mediu lunar pe economie pe anul respectiv. În cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.

(41) O persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donații în numerar unui sau mai multor partide politice în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv. Donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.

(5) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate.

(6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către:

a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani, cetăţenii în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi;

d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;

e) persoanele juridice care, la data efectuării donației, au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

[Art.26 al.(6), lit.e) în redacția LP100 din 13.06.25, MO317-319/14.06.25 art.345; în vigoare 14.06.25]

e1) persoanele juridice care, în ultimii 3 ani, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achizițiile publice;

f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate;

g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale;

h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.

(7) Nu sînt considerate donaţii activităţile prestate partidului politic pe bază de voluntariat în condiţiile legislaţiei care reglementează aceste activităţi.

(8) Fiecare partid politic trebuie să deschidă un cont bancar special, unde vor fi transferate toate contribuţiile băneşti ce îi sînt acordate, inclusiv donaţiile și cotizaţiile de membru. Rechizitele contului bancar special se plasează pe pagina web a partidului, în cazul existenţei acesteia, se indică în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidului politic şi se comunică Comisiei Electorale Centrale.

(9) Prevederile alin. (6) nu pot fi interpretate și aplicate în sensul limitării susținerii indirecte sau tehnice, suportate de partide politice, familii ale partidelor politice sau entități necomerciale create și finanțate de acestea care sunt afiliate la organizații politice internaționale cu achitarea taxei de membru sau în temeiul unui acord oficial de colaborare cu partide politice din Republica Moldova. Afilierea politică internațională sau acordurile de colaborare care implică susținere indirectă sau tehnică urmează a fi raportate deschis și transparent și nu pot duce la contestare și defăimare a statului și a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și la alte manifestări ce atentează la regimul constituțional.

27

Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat

(1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către Comisia Electorală Centrală. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează:

a) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

b) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;

c) 15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

d) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

e) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

(2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărți conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă.

(3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin. (1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept.

(4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori.

(5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.

(6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă:

a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art. 21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic;

b) îşi pierd personalitatea juridică;

c) sînt în proces de lichidare;

d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat.

(7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept.

(8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol.

28

Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat

(1) Prin decizia organului de conducere al partidului politic, alocațiile de la bugetul de stat pot fi utilizate, inclusiv în susținerea grupurilor de inițiativă înregistrate de partidul politic sau a campaniilor electorale în condițiile stabilite de Codul electoral, pentru următoarele destinații:

a) cheltuieli pentru locațiunea, întreținerea și funcționarea sediilor;

b) cheltuieli pentru retribuirea muncii (cheltuieli de personal);

c) cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor;

d) cheltuieli pentru consultanță politică;

e) cheltuieli pentru presă și materiale promoționale;

f) cheltuieli pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare;

g) cheltuieli pentru organizarea activităților cu caracter politic;

h) cheltuieli de deplasare în străinătate;

i) cheltuieli pentru primirea delegațiilor din străinătate;

j) cheltuieli pentru plata cotizațiilor către organizațiile politice internaționale la care este afiliat partidul politic;

k) cheltuieli pentru telecomunicații și dezvoltarea aplicațiilor sau a paginilor web necesare activității partidului politic;

l) investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidului politic;

m) cheltuieli de protocol, birotică și comision bancar;

n) cheltuieli pentru combustibili/carburanți și transport;

o) cheltuieli pentru executarea actelor judecătorești și/sau a altor acte ale instituțiilor statului;

p) cheltuieli pentru consultanța juridică, achitarea onorariilor avocaților, ale executorilor și ale experților;

q) cheltuieli pentru sondaje de opinie naționale și locale;

r) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestații publice, seminare și alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfășurate în țară;

s) cheltuieli pentru programe pentru tineret și femei;

t) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu).

(2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decât cele prevăzute la alin. (1).

(21) 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării și încurajării participării femeilor în procesele politic și electoral, iar 10% din valoarea alocațiilor primite vor fi utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor în procesele politic și electoral. În cazul partidelor politice în care există organizații ale femeilor și ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizațiile în cauză.

(3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decât cele prevăzute la alin. (1) și (21) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei.

(4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.

(5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii.

29

Articolul 29. Rapoartele privind gestiunea financiară ale partidului politic

(1) Partidul politic prezintă Comisiei Electorale Centrale, iar cel beneficiar de alocații de la bugetul de stat prezintă și Curții de Conturi, rapoarte în format electronic privind gestiunea financiară, după cum urmează:

a) semestrial, până la 15 iulie și 15 ianuarie;

b) anual, până la 31 martie;

c) în termen de 10 zile de la aprobarea, de către organul competent al partidului, a deciziei privind reorganizarea sau autodizolvarea partidului politic.

(2) Partidul politic beneficiar de alocații de la bugetul de stat prezintă, până la data de 10 a fiecărei luni, informația privind cheltuielile partidului din aceste alocații pentru luna precedentă și informația privind efectivul salariaților și al persoanelor angajate remunerate din alocații.

(3) Rapoartele și informațiile menționate la alin. (1) și (2) sunt verificate și analizate de Comisia Electorală Centrală. Pentru a verifica corectitudinea și veridicitatea datelor din rapoarte, Comisia Electorală Centrală poate solicita partidelor politice, instituțiilor publice, agenților economici/persoanelor juridice private informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii și controlului finanțării partidelor politice, după caz, contractele, declarațiile privind donațiile în numerar și alte documente. Partidele politice, instituțiile publice, agenții economici/persoanele juridice private sunt obligate să prezinte în termen de două săptămâni informațiile solicitate. La cerere și în funcție de circumstanțe sau de natura informației solicitate, acest termen poate fi redus sau extins de către Comisia Electorală Centrală.

(4) Toată informația conținută în rapoartele partidelor politice privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate, cu excepția IDNP-ului persoanei fizice, datei și lunii nașterii, domiciliului sau reședinței temporare a acesteia, se face publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepționarea rapoartelor, precum și pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenței acestora.

(5) Termenul de afișare în spațiul public a datelor menționate la alin. (4) este de 5 ani, iar termenul de stocare pe suporturile și mijloacele electronice ale Comisiei Electorale Centrale este de 15 ani. În interiorul termenelor de stocare, orice persoană identificată poate solicita Comisiei Electorale Centrale accesul la rapoartele financiare dacă urmărește un scop jurnalistic (care include orice cercetare a organizațiilor din domeniul asociativ sau mass-media).

(6) Modelul raportului privind gestiunea financiară, procedura de completare și prezentare a acestuia, alte formulare ce vizează gestiunea financiară a partidelor politice se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Raportul privind gestiunea financiară conține informații cu privire la:

a) bunurile și veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;

b) toate donațiile și cotizațiile partidului politic: suma, numele și prenumele donatorului/cotizantului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna și anul nașterii, locul de muncă, funcția deținută (ocupația/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, sursele de venit sau finanțare ale donatorului – în cazul persoanei fizice; suma donată, denumirea și numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice;

c) obligațiile și cheltuielile partidului politic, altele decât cele din perioada electorală, grupate pe cheltuieli pentru activități operaționale și cheltuieli pentru alte activități;

d) situațiile financiare pentru perioada corespunzătoare ale persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic.

(7) Raportul privind gestiunea financiară se semnează de către trezorierul partidului politic și de conducătorul partidului politic/persoana care asigură interimatul, fapt confirmat de Agenția Servicii Publice. Ambii poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor prezentate, precum și pentru neprezentarea acestora.

30

Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice

(1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi.

(2) Auditul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia.

(3) Instituţiile menţionate la alin. (1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

(4) Instituția bancară la care partidul politic are deschis cont bancar curent și/sau cont destinat alocațiilor de la bugetul de stat prezintă Comisiei Electorale Centrale, semestrial, precum și la cererea acesteia, informația despre toate încasările și plățile din aceste conturi.

31

Articolul 31. Auditul situațiilor financiare și misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară

(1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei sunt obligate să efectueze auditul situațiilor financiare, precum și misiuni pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară, cel puțin o dată la trei ani. Rapoartele auditorului cu privire la situațiile financiare și rapoartele asupra procedurilor convenite privind gestiunea financiară se expediază Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocații de la bugetul de stat – și Curții de Conturi, cel târziu la data de 15 mai.

(2) Entitatea de audit se selectează de către partidul politic. Pentru efectuarea auditului situațiilor financiare și a misiunii pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară pot fi desemnate doar persoane care, pe parcursul a cel puțin 5 ani precedenți, nu au fost membri de partid, trezorieri în campania electorală, contabili sau responsabili de finanțe în cadrul partidului politic auditat.

(3) Auditul situațiilor financiare se efectuează conform prevederilor legislației naționale în domeniu și standardelor internaționale de audit.

(4) Misiunile pe baza procedurilor convenite privind gestiunea financiară se efectuează conform prevederilor Standardului internațional privind serviciile conexe 4400 „Misiuni pe baza procedurilor convenite” și în baza metodologiei aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(5) Rapoartele auditorului cu privire la situațiile financiare și rapoartele asupra procedurilor convenite privind gestiunea financiară se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepționare, precum și pe paginile web oficiale ale partidelor politice.

Capitolul VI1 RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA DISPOZIŢIILOR LEGALE ÎN DOMENIUL FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE

311

Articolul 311. Încălcarea prevederilor privind donațiile și cotizațiile de membru

(1) În cazul în care un partid politic primește cotizații sau donații cu încălcarea prevederilor art. 251 și 26, inclusiv în cazul primirii cotizațiilor sau donațiilor care depășesc plafoanele stabilite, acesta este obligat, în termen de 3 zile, să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii.

(2) În cazul nerespectării cerinței prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală emite o somație scrisă adresată partidului politic, prin care îi solicită să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii, să înlăture încălcarea și să informeze comisia despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somației.

(3) Neexecutarea somației Comisiei Electorale Centrale constituie contravenție și se sancționează în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

(4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin. (3), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic respectiv de dreptul la alocațiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.

312

Articolul 312. Încălcarea prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice

(1) Constituie încălcări ale prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice:

a) încălcarea modului de evidență și utilizare a patrimoniului partidului politic;

b) neprezentarea sau prezentarea tardivă de către partidul politic la Comisia Electorală Centrală a rapoartelor privind gestiunea financiară;

c) denaturarea și/sau ascunderea premeditată, prezentarea în volum incomplet sau prezentarea neveridică a informației, neprezentarea sau prezentarea incompletă a datelor de identificare ale donatorilor sau ale cotizanților;

d) utilizarea contrar destinației a alocațiilor de la bugetul de stat pentru partidul politic.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) sunt pasibile de răspundere conform legislației.

(3) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin. (1), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic de dreptul la alocațiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.

313

Articolul 313. Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice

(1) Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorităţi sau instituţii publice, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a devenit cunoscută.

(2) Sesizarea trebuie să conţină datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării, descrierea faptelor ce ar putea constitui încălcări, indicarea probelor care confirmă încălcarea şi semnătura persoanei care o depune.

Capitolul VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

32

Articolul 32.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.28, care se va aplica cu începere de la 1 iulie 2017 pentru alegerile în Parlament şi de la 1 iulie 2015 pentru alegerile locale generale.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice.

33

Articolul 33.

(1) Reglementările referitoare la partidele politice se aplică şi organizaţiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot.

(2) Prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care prezenta lege nu stabileşte altfel.

34

Articolul 34.

(1) Guvernul:

a) în termen de 3 luni:

- va elabora şi va prezenta Parlamentului în modul stabilit propuneri privind procedura detaliată de declarare a partidelor politice ca fiind neconstituţionale;

- va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 alocaţii pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu reglementările prezentei legi.

(2) Partidele politice şi organizaţiile social-politice, pînă la 1 octombrie 2008, vor aduce în concordanţă cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii şi funcţionării lor, precum şi întreaga lor activitate.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr. 294-XVI. Chişinău, 21 decembrie 2007.