Textul legii Caută

Lege nr. 103 din 25.04.2024

cu privire la denumirile geografice

Adoptat
25.04.2024
Publicat
16.05.2024 în Monitorul Oficial Nr. 209-212 art. 301
În vigoare din
16.08.2024
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

1

Articolul 1. Obiectul și scopul legii

(1) Prezenta lege reglementează modul de atribuire a denumirilor geografice și de redenumire a obiectelor geografice amplasate în limitele administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova (toponime, denumiri de elemente naturale: hidronime, denumiri de elemente geomorfologice, de zone naturale, geologice, litologice, de zone reprezentative ale biodiversității, precum și denumiri de elemente antropice: zone istorice, culturale) prin identificarea, standardizarea, înregistrarea, utilizarea, protejarea (salvgardarea) și controlul acestora.

(2) Scopul legii constă în asigurarea standardizării, utilizării și protejării (salvgardării) denumirilor geografice pentru dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural, turistic, cultural și istoric al Republicii Moldova.

(3) La atribuirea denumirilor geografice, prevederile prezentei legi se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor Legii nr. 764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, ale Legii nr. 66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate, ale Legii nr. 151/2017 cu privire la sistemul de adrese și ale Regulamentului cu privire la modul de soluționare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 741/1996.

2

Articolul 2. Noțiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:

autoritatea administrativă centrală responsabilă de domeniul denumirilor geografice – autoritate responsabilă de coordonarea și implementarea politicilor, strategiilor și a legislației în domeniul denumirilor geografice;

denumire geografică – nume de zonă, regiune, localitate sau de orice alt obiect geografic de interes public sau istoric;

denumire geografică dublă – denumire geografică compusă din două denumiri care se utilizează concomitent pentru același obiect geografic;

denumire geografică oficială – denumire geografică atribuită unui obiect geografic în condițiile prezentei legi și aprobată printr-un act normativ;

denumire geografică neoficială – denumire geografică care nu este aprobată printr-un act normativ;

identificare a denumirii geografice – totalitate a acțiunilor efectuate în scopul recunoașterii denumirilor geografice;

obiect geografic – formațiune integrală și relativ stabilă de pe suprafața Pământului, care există sau a existat în trecut și se caracterizează printr-o amplasare geografică delimitată;

redenumire a obiectului geografic – schimbare a denumirii existente a obiectului geografic în cazurile și în condițiile stabilite de prezenta lege;

registru al denumirilor geografice – totalitate a informațiilor documentate și actualizate conform datelor oficiale, ținute în cadrul Sistemului informațional „Registrul denumirilor geografice” și organizate în conformitate cu cerințele stabilite de cadrul normativ;

Sistemul informațional „Registrul denumirilor geografice” – totalitate a resurselor și tehnologiilor informaționale interdependente destinată păstrării, prelucrării și furnizării de informații cu privire la denumirile geografice standardizate;

stabilire a denumirilor geografice – atribuire a denumirii obiectelor geografice și redenumire a acestora respectând procedura specificată în prezenta lege;

standardizare a denumirilor geografice – stabilire a criteriilor și normelor pentru prezentarea uniformă a denumirilor geografice.

3

Articolul 3. Principii în domeniul denumirilor geografice

În domeniul denumirilor geografice se respectă următoarele principii:

a) principiul legalității – respectarea prevederilor prezentei legi și a cadrului legal conex;

b) principiul univocității – recunoașterea unei singure denumiri oficiale pentru un obiect geografic, la un moment dat, într-o singură limbă;

c) principiul protejării (salvgardării) denumirilor geografice;

d) principiul îmbinării interesului național cu cel al colectivităților locale;

e) principiul respectării condițiilor naturale, geografice, istorice, etnografice, culturale, sociale și de altă natură care pot influența denumirile geografice;

f) principiul transparenței – luarea în considerare a opiniei locuitorilor care domiciliază pe teritoriul din limitele obiectului geografic determinat.

Capitolul II COMPETENȚELE ADMINISTRATIVE ȘI DE REGLEMENTARE

4

Articolul 4. Atribuțiile Guvernului

În vederea punerii în aplicare a procedurii de identificare și stabilire a denumirilor geografice, Guvernul:

a) asigură promovarea politicii de stat în domeniul denumirilor geografice;

b) aprobă programele naționale privind denumirile geografice;

c) aprobă actele normative în domeniul denumirilor geografice;

d) aprobă componența Comisiei naționale pentru denumiri geografice și regulamentul de funcționare a acesteia;

e) aprobă conceptul Sistemului informațional „Registrul denumirilor geografice” și Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului denumirilor geografice.

5

Articolul 5. Atribuțiile autorității administrative centrale responsabile de domeniul denumirilor geografice

Autoritatea administrativă centrală responsabilă de domeniul denumirilor geografice exercită următoarele atribuții:

a) elaborează proiecte de acte normative în domeniul denumirilor geografice;

b) coordonează și monitorizează implementarea politicii de stat în domeniul denumirilor geografice;

c) stabilește regulile de identificare, standardizare, înregistrare, utilizare și protejare (salvgardare) a denumirilor geografice;

d) asigură activitatea Comisiei naționale pentru denumiri geografice;

e) elaborează și propune Guvernului spre aprobare planul de acțiuni pentru denumiri geografice;

f) creează, administrează şi exercită competențele de posesor al Registrului denumirilor geografice;

g) asigură înregistrarea denumirilor geografice în Registrul denumirilor geografice;

h) asigură interoperabilitatea Registrului denumirilor geografice cu geoportalele tematice;

i) asigură schimbul de date dintre Registrul denumirilor geografice și alte sisteme și resurse informaționale de stat în conformitate cu cadrul normativ din domeniul interoperabilității și al schimbului de date;

j) asigură furnizarea informației din Registrul denumirilor geografice;

k) asigură conformitatea datelor cu cerințele infrastructurii naționale de date spațiale în Registrul denumirilor geografice;

l) elaborează și prezintă rapoartele anuale către Guvern.

6

Articolul 6. Atribuțiile autorităților administrației publice centrale

Autoritățile administrației publice centrale responsabile de aprobarea denumirilor geografice ce cad sub incidența prevederilor art. 1 alin. (1):

a) implementează politica de stat în domeniul denumirilor geografice în limita competențelor;

b) solicită avizul consultativ al Comisiei naționale pentru denumiri geografice;

c) stabilesc denumirile geografice ale obiectelor de importanță națională conform domeniului de competență, în urma consultărilor publice;

d) elaborează acte normative de stabilire a denumirilor geografice pentru obiectele geografice.

7

Articolul 7. Atribuțiile autorităților administrației publice locale

(1) Autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi stabilesc denumirea obiectelor amplasate în limitele unității administrativ-teritoriale, cu excepția celor ce țin de competența autorităților administrației publice locale de nivelul doi sau de nivel special și a celor ce țin de competența autorităților administrației publice centrale de specialitate.

(2) Autoritățile administrației publice locale de nivelul doi sau de nivel special stabilesc denumirea obiectelor amplasate pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componența unității administrativ-teritoriale respective.

(3) Autoritățile administrației publice locale de toate nivelurile:

a) organizează consultări publice pe marginea cererii de stabilire a denumirilor geografice ale obiectelor amplasate în limitele unității administrativ-teritoriale;

b) solicită avizul consultativ al Comisiei naționale pentru denumiri geografice.

8

Articolul 8. Atribuțiile Comisiei naționale pentru denumiri geografice

(1) Comisia națională pentru denumiri geografice este un organ colegial cu statut consultativ, creat pe lângă autoritatea administrativă centrală responsabilă de domeniul denumirilor geografice.

(2) Comisia națională pentru denumiri geografice este compusă din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile administrației publice centrale, asociațiile reprezentative ale autorităților administrației publice locale, Comitetul executiv al Găgăuziei, mediul academic și societatea civilă.

(3) Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru denumiri geografice, precum și componența acesteia, se aprobă de Guvern.

(4) Comisia națională pentru denumiri geografice:

a) examinează cererile de stabilire a denumirilor geografice;

b) emite un aviz consultativ asupra cererilor de stabilire a denumirilor geografice conform solicitărilor.

Capitolul III MODUL DE ATRIBUIRE A DENUMIRILOR GEOGRAFICE ȘI DE REDENUMIRE A OBIECTELOR GEOGRAFICE

9

Articolul 9. Atribuirea denumirilor geografice

(1) Denumirea geografică se atribuie pentru următoarele obiecte:

a) toponime;

b) gară, aeroport, aerodrom, port, far, doc, pod;

c) regiune și zonă geografică;

d) obiect geografic sau topografic de interes public sau istoric (cu excepția celor specificate în Legea nr. 151/2017 cu privire la sistemul de adrese și Legea nr. 66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate).

(2) Pentru evidențierea prin denumire a unui obiect geografic nespecificat la alin. (1), acestuia îi poate fi atribuită o denumire geografică.

10

Articolul 10. Stabilirea denumirilor geografice

(1) Stabilirea denumirilor geografice se realizează în timpul cartografierii teritoriului, al cercetărilor toponimice sau în timpul pregătirii cererii pentru atribuirea denumirii geografice.

(2) La stabilirea denumirilor geografice:

a) se iau în considerare caracteristicile geografice, istorice, etnice, lingvistice ale populației locale, precum și activitatea ei de bază;

b) se exclud denumirile asemănătoare sau cele care pot crea confuzii;

c) se exclud denumirile incompatibile cu istoria, tradițiile și cultura specifică zonei.

(3) Stabilirea denumirilor geografice poate fi inițiată de către:

a) autoritățile administrației publice centrale;

b) autoritățile administrației publice locale;

c) grupuri de experți (lingviști, geografi, istorici), persoane fizice sau juridice care au afiliere (desfășoară activitate) cu obiectul denumirilor geografice.

(4) Procedura de atribuire a denumirilor geografice:

a) cererea de stabilire a denumirilor geografice din partea grupului de experți /persoane fizice sau juridice se înaintează autorităților administrației publice locale sau, în cazul obiectelor de importanță națională, autorităților administrației publice centrale;

b) autoritatea responsabilă organizează consultări publice;

c) autoritatea responsabilă solicită avizul consultativ al Comisiei naționale pentru denumiri geografice pe marginea solicitării de stabilire a denumirilor geografice;

d) Comisia națională pentru denumiri geografice verifică corectitudinea denumirii propuse și expediază avizul autorităților administrației publice centrale sau, după caz, autorităților administrației publice locale, care adoptă o decizie în acest sens;

e) denumirea geografică aprobată de autoritățile publice centrale sau, după caz, de autoritățile publice locale se prezintă spre înregistrare în Registrul denumirilor geografice împreună cu dosarul de stabilire.

(5) Dosarul de stabilire a denumirii geografice conține următoarele date:

a) decizia privind stabilirea denumirii geografice;

b) descrierea succintă și tipul obiectului geografic;

c) schița amplasamentului obiectului geografic diferențiat în spațiu elaborată de către inițiator în formă liberă, utilizând seturi de date spațiale disponibile, inclusiv din surse libere și gratuite;

d) inițiatorul.

(6) Procedura de stabilire, standardizare, înregistrare și utilizare a denumirilor geografice se reglementează de autoritatea administrativă centrală responsabilă în domeniul denumirilor geografice.

11

Articolul 11. Cerințe pentru atribuirea denumirii geografice

(1) Denumirea obiectelor infrastructurii de transport și inginerești, inclusiv a aeroporturilor, aerodromurilor, gărilor, porturilor, docurilor, podurilor și a altor obiecte, derivă, de regulă, de la denumirea așezărilor, a părților componente ale acestora sau de la obiecte geografice lângă care sunt amplasate.

(2) Denumirea geografică trebuie să reflecte opiniile locuitorilor din teritoriul în care este amplasat obiectul geografic, să indice trăsăturile caracteristice ale acestui obiect sau particularitățile și activitățile populației, să ia în considerare condițiile naturale, geografice, istorice, naționale, etnografice, culturale, sociale, dar și caracteristicile zonei în care este situat obiectul.

(3) Se interzice atribuirea denumirii geografice:

a) mai multor obiecte geografice omogene în cadrul unei unități administrativ-teritoriale;

b) care nu are asocieri cu patrimoniul natural, istoric și cultural;

c) care este constituită doar din cifre;

d) care este constituită doar din abrevieri;

e) care contravine intereselor și legislației naționale.

12

Articolul 12. Cerințe pentru redenumirea obiectului geografic

(1) Redenumirea obiectelor geografice este admisă dacă:

a) două sau mai multe obiecte geografice omogene din cadrul unei unități administrativ-teritoriale au aceeași denumire, fapt care îngreunează identificarea acestora sau creează confuzii;

b) prin aceasta se redă obiectului geografic denumirea sa istorică;

c) prin aceasta se redă obiectului geografic denumirea cunoscută pe scară largă în trecut și în prezent;

d) a fost schimbată destinația obiectului geografic;

e) ortografia actuală a denumirii geografice în limba română sau în altă limbă nu respectă regulile de ortografiere ale limbii respective și nu corespunde tradițiilor de utilizare a denumirii în acea limbă.

(2) Cerințele pentru atribuirea denumirii obiectului geografic se aplică și în cazul redenumirii obiectului geografic.

13

Articolul 13. Publicitatea denumirilor geografice

(1) Autoritatea administrativă centrală responsabilă de domeniul denumirilor geografice promovează denumirile geografice standardizate.

(2) Datele din Registrul denumirilor geografice sunt publice.

Capitolul IV CERINȚE PENTRU DENUMIRI GEOGRAFICE

14

Articolul 14. Limba denumirilor geografice

(1) Denumirile geografice se redau în limba română.

(2) În ariile locuite tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă, denumirile geografice se redau în limba română și în limbile minorității respective.

(3) Denumirile obiectelor geografice amplasate în zona frontierei de stat și corpurile de apă de suprafață se redau în limba română.

(4) Denumirile obiectelor geografice în materialele cartografice se redau în limba română sau într-o limbă străină, după necesitate. La scrierea denumirii geografice într-o limbă străină care are la bază altă grafie decât cea latină se respectă standardele internaționale de transliterare.

15

Articolul 15. Denumirea geografică oficială

Un obiect geografic poate avea o singură denumire geografică oficială într-un anumit moment, în limba română, care este stabilită printr-un act normativ.

16

Articolul 16. Denumirea geografică neoficială

(1) Denumirea geografică a unui obiect geografic se consideră neoficială dacă nu a fost standardizată în condițiile prezentei legi și nu este stabilită printr-un act normativ.

(2) Denumirea geografică neoficială poate fi utilizată pe hărți între paranteze, lângă sau sub denumirea oficială și poate fi înscrisă în Registrul denumirilor geografice.

17

Articolul 17. Denumirea geografică dublă

Dacă pentru un obiect geografic studiat se utilizează concomitent două denumiri geografice, denumirea oficială poate conține ambele denumiri, prima fiind cea mai uzuală, separate prin cratimă.

Capitolul V IDENTIFICAREA ȘI STANDARDIZAREA DENUMIRILOR GEOGRAFICE

18

Articolul 18. Identificarea denumirilor geografice

(1) Denumirile geografice se identifică în temeiul publicațiilor cartografice, enciclopedice, bibliotecare, statistice, arhivistice și istorice, precum și prin consultarea cetățenilor care locuiesc pe teritoriile respective.

(2) Identificarea denumirilor geografice înscrise în surse istorice se realizează prin consultarea istoricilor, a geografilor, a lingviștilor, a altor specialiști, paralel cu efectuarea lucrărilor cartografice sau a cercetărilor toponimice.

19

Articolul 19. Standardizarea denumirilor geografice

Activitatea de standardizare a denumirilor geografice se efectuează prin ajustarea și determinarea ortografierii uniforme a denumirilor geografice, luând în considerare interesele naționale și locale, geografice, istorice, naturale, etnografice, sociale, culturale și alte condiții, precum și rezultatele cercetărilor științifice.

Capitolul VI ÎNREGISTRAREA, UTILIZAREA ȘI PROTEJAREA (SALVGARDAREA) DENUMIRILOR GEOGRAFICE

20

Articolul 20. Înregistrarea denumirilor geografice

Denumirile geografice se supun înregistrării de stat în Registrul denumirilor geografice de către autoritatea administrativă centrală responsabilă de domeniul denumirilor geografice.

21

Articolul 21. Utilizarea denumirilor geografice

(1) Denumirile geografice oficiale sunt utilizate în documentația autorităților publice centrale și locale, în produsele cartografice, în locații, pe indicatoare, în materialele educaționale, bibliotecare, enciclopedice etc.

(2) Denumirea geografică dublă va fi utilizată astfel cum este înscrisă în Registrul denumirilor geografice.

(3) În literatura de specialitate se utilizează denumirea geografică oficială în limba română sau într-o altă limbă în conformitate cu art. 14.

22

Articolul 22. Protejarea (salvgardarea) denumirilor geografice

(1) Denumirile geografice sunt protejate de stat.

(2) Nu este admisă redenumirea neautorizată a denumirilor geografice.

23

Articolul 23. Controlul utilizării denumirilor geografice

(1) Controlul asupra corectitudinii utilizării denumirilor geografice și evidența stabilirii denumirilor geografice sunt efectuate de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică în conformitate cu criteriile de control.

(2) Criteriile de control pentru utilizarea denumirilor geografice includ:

a) conformitatea cu registrele oficiale;

b) precizia și coerența;

c) respectarea restricțiilor legale;

e) monitorizarea și raportarea.

(3) Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică constată contravenții, examinează cauze contravenționale și aplică sancțiuni în domeniu, în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

24

Articolul 24. Finanțarea lucrărilor în domeniul denumirilor geografice

Finanțarea în domeniul denumirilor geografice se efectuează din contul bugetului de stat și al altor surse legale și se acordă pentru:

a) stabilirea, standardizarea și înregistrarea denumirilor geografice;

b) crearea, dezvoltarea și menținerea Sistemului informațional „Registrul denumirilor geografice”;

c) elaborarea și publicarea atlaselor, a literaturii de specialitate în domeniul denumirilor geografice, precum și a hărților.

Capitolul VII DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

25

Articolul 25. Dispoziții finale și tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba actele normative necesare executării prevederilor acesteia.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 103. Chișinău, 25 aprilie 2024.