UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege:
– transpune Regulamentul (UE) 2024/1309 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor gigabit de comunicații electronice, de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Directivei 2014/61/UE (Regulamentul privind infrastructura gigabit), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 1309 din 8 mai 2024, CELEX: 32024R1309;
– transpune parțial Recomandarea (UE) 2020/1307 a Comisiei din 18 septembrie 2020 privind un set comun de instrumente al Uniunii pentru reducerea costului instalării rețelelor de foarte mare capacitate și asigurarea accesului în timp util și ușor pentru investiții la spectrul de frecvențe radio 5G, cu scopul de a încuraja conectivitatea în sprijinul redresării economice a Uniunii după criza provocată de pandemia de COVID-19, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 305 din 21 septembrie 2020, CELEX: 32020H1307.
1Articolul 1. Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Obiectivul prezentei legi este să faciliteze și să stimuleze dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, și a facilităților asociate, prin măsuri care le asigură furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice accesul pe proprietăți, promovează utilizarea în comun a infrastructurii fizice deja existente și permit instalarea cu mai multă eficiență a unor rețele noi, pentru a reduce timpul necesar și costurile asociate dezvoltării acestor rețele, precum și impactul acestora asupra mediului.
(2) Prezenta lege stabilește condițiile în care se exercită:
a) dreptul de acces al furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice pe proprietatea publică sau privată în scopul construirii, instalării, întreținerii, înlocuirii, extinderii ori relocării rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate și a facilităților asociate;
b) măsurile privind autorizarea și coordonarea lucrărilor civile în scopul facilitării construirii și a extinderii rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, prin reducerea timpului necesar și a costurilor aferente.
(3) În cazul în care oricare dintre dispozițiile prezentei legi intră în contradicție cu dispozițiile Legii comunicațiilor electronice nr. 72/2025 sau ale Legii nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică, dispozițiile relevante ale legilor respective prevalează.
(4) Prezenta lege stabilește cerințele minime pentru atingerea obiectivului stabilit la alin. (1), fără a aduce atingere actelor normative care mențin sau introduc măsuri mai stricte sau mai detaliate decât aceste cerințe minime, în cazul în care aceste măsuri servesc la promovarea utilizării în comun a infrastructurii fizice deja existente sau la facilitarea instalării mai eficiente a unor infrastructuri fizice noi.
(5) Prin derogare de la alin. (4), măsurile menționate nu se introduc sau nu se mențin în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (10) lit. a)–e), alin. (11) și (14), art. 4 alin. (10), art. 5 alin. (3) și (7)–(10), art. 6 alin. (5)–(7) și art. 10 alin. (6)–(8).
(6) Prezenta lege nu aduce atingere responsabilității autorităților publice competente de a proteja securitatea națională și competenței acestora de a proteja alte funcții esențiale ale statului, inclusiv asigurarea integrității teritoriale a statului și menținerea ordinii publice.
(7) Exercitarea dreptului de acces nu poate fi restricționată prin acte normative sau administrative ale autorităților publice centrale sau locale, cu excepția cazurilor justificate în mod obiectiv, proporțional și nediscriminatoriu în temeiul prezentei legi sau al altor legi aplicabile.
(8) Operatorii de rețea, organismele din sectorul public, proprietarii de clădiri comerciale private care nu sunt proprietatea unui operator de rețea sau nu sunt controlate de acesta, precum și titularii dreptului de administrare a proprietăților comune, inclusiv din condominii, nu pot stabili impozite, taxe, tarife, chirii sau alte plăți suplimentare, altele decât cele rezultate din contractele încheiate în condițiile prezentei legi, pentru exercitarea de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice a dreptului de acces pe proprietăți.
(9) Dreptul de acces constituie un drept de uz (folosință), care se exercită în temeiul contractului încheiat cu proprietarul ori cu titularul dreptului de administrare sau de concesiune, după caz, în condițiile prezentei legi, cu respectarea principiului minimei afectări a proprietății și a drepturilor proprietarului și ale titularului dreptului de administrare sau de concesiune a acesteia, după caz, și subzistă pe întreaga durată de funcționare a rețelelor respective.
(1) În sensul prezentei legi, se aplică noțiunile „acces”, „drept exclusiv”, „drept special”, „facilități asociate”, „furnizor de rețele publice de comunicații electronice”, „rețea de comunicații electronice”, „rețea de foarte mare capacitate”, „rețea publică de comunicații electronice”, „punct terminal al rețelei”, „securitatea rețelelor și serviciilor” și „utilizator final”, definite prin Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
(2) În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
1. autorizație – o decizie sau un set de decizii explicite sau implicite luate simultan ori succesiv de către una sau mai multe autorități competente, care sunt necesare în temeiul Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, al Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și al altor acte normative aplicabile pentru ca o întreprindere să efectueze lucrări civile necesare doar pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, și a facilităților asociate;
2. cablaj de fibră optică interior – cabluri din fibră optică existente în spațiul utilizatorului final, inclusiv elementele aflate în coproprietate, destinate să furnizeze servicii de comunicații electronice și să conecteze punctul de acces în clădire cu punctul terminal al rețelei;
3. drept de acces – dreptul acordat unui furnizor de rețele publice de comunicații electronice sau unei întreprinderi autorizate care furnizează o rețea de comunicații electronice, alta decât cea destinată publicului, de a avea acces pe, deasupra, în ori sub terenuri, alte imobile și/sau elemente de infrastructură fizică, aflate în proprietate publică ori privată, după caz, în scopul folosirii acestora pentru construirea, instalarea, operarea (exploatarea), întreținerea, înlocuirea, mutarea și demontarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate;
4. infrastructură fizică:
a) orice element al unei rețele care este menit să găzduiască alte elemente ale unei rețele fără a deveni în sine un element activ al rețelei, cum ar fi țevile, pilonii, conductele, galeriile tehnico-edilitare, colectoarele, canalele, camerele de tragere sau de inspecție, gurile de vizitare, cabinetele, instalațiile de antenă, turnurile și stâlpii, alte structuri verticale, inclusiv coșurile de fum dezafectate, în măsura în care acestea pot fi utilizate ca suport pasiv, precum și clădirile, inclusiv acoperișurile acestora și părți ale fațadelor lor, sau intrările în clădiri și orice alt bun, inclusiv mobilierul stradal, precum stâlpii de iluminat, semnele de circulație, semafoarele, panourile și porțile de taxare, precum și stațiile de autobuz/troleibuz și stațiile de tren;
b) în cazul în care nu fac parte dintr-o rețea și sunt deținute sau controlate de organisme din sectorul public, clădirile, inclusiv acoperișurile acestora și părți ale fațadelor lor, sau intrările în clădiri și orice alt bun, inclusiv mobilierul stradal precum stâlpii de iluminat, semnele de circulație, semafoarele, panourile și porțile de taxare, precum și stațiile de autobuz/troleibuz și stațiile de tren.
Cablurile, inclusiv cablurile de fibră optică și fibra neagră (fibra optică neechipată), precum și elementele rețelelor utilizate pentru furnizarea apei potabile, în sensul definiției de la art. 2 din Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile, nu constituie infrastructuri fizice în sensul prezentei legi;
5. infrastructură fizică interioară – infrastructura fizică sau instalațiile existente în spațiul utilizatorului final, inclusiv elementele aflate în coproprietate, destinate să găzduiască rețele de acces cablate și/sau fără fir, în cazurile în care aceste rețele de acces sunt capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice și să conecteze punctul de acces în clădire cu punctul terminal al rețelei;
6. infrastructură fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică – infrastructura fizică interioară, inclusiv conducte, tuburi, canale, spații de instalare și alte elemente similare, destinată instalării elementelor de fibră optică;
7. lucrări civile – rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții sau de inginerie civilă care este suficient ca atare pentru a îndeplini o funcție economică sau tehnică, care presupune existența unuia sau mai multor elemente ale unei infrastructuri fizice care pot fi utilizate pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, și a facilităților asociate;
8. lucrări de renovare majoră – lucrări civile executate în spațiul utilizatorului final, care includ modificări structurale ale întregii infrastructuri fizice interioare sau ale unei părți substanțiale a acesteia, inclusiv lucrările de renovare majoră a clădirii astfel cum aceasta este definită la art. 4 din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, și care necesită, în conformitate cu Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, o autorizație de construire;
9. operator de rețea:
a) furnizor de rețele publice de comunicații electronice, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 36 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025;
b) întreprindere în sensul definit la art. 4 din Legea concurenței nr. 183/2012, înregistrată în Republica Moldova conform Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, cu care interacționează furnizorul de rețele publice de comunicații electronice și care deține în proprietate, în administrare sau în concesiune și pune la dispoziție o infrastructură fizică destinată să furnizeze:
(i) un serviciu de producere, de transport sau de distribuție a:
– gazelor naturale;
– energiei electrice, inclusiv a rețelelor de iluminat public;
– energiei termice;
– apei, în vederea alimentării cu apă potabilă/tehnologică, inclusiv serviciul de canalizare, epurarea apelor uzate și evacuarea în emisar, apei meteorice, inclusiv colectarea și evacuarea apelor pluviale provenite din precipitații prin rețele de canalizare pluvială;
(ii) servicii de transport, inclusiv căi ferate, drumuri, inclusiv drumuri urbane, tuneluri, porturi și aeroporturi;
10. organisme de drept public – organisme care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) sunt create pentru a răspunde nevoilor de interes general și nu au un caracter industrial sau comercial;
b) au personalitate juridică;
c) îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
(i) sunt finanțate majoritar de autoritățile publice centrale sau locale ori de alte organisme de drept public;
(ii) gestionarea lor este supravegheată de către autoritățile sau organismele menționate la pct. (i);
(iii) au un consiliu administrativ, de conducere sau de supraveghere în care cel puțin o jumătate din membrii acestuia sunt numiți de către autoritățile publice centrale sau locale ori de către alte organisme de drept public;
11. organism din sectorul public – o autoritate publică centrală sau locală, un organism de drept public sau o asociație formată din una sau mai multe astfel de autorități ori din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;
12. punct de acces – punctul fizic, situat în interiorul sau la exteriorul clădirii, accesibil pentru întreprinderile care furnizează ori sunt autorizate să furnizeze rețele publice de comunicații electronice, prin care este pusă la dispoziție conexiunea cu infrastructura fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică.
3Articolul 3. Accesul la terenuri și la infrastructura fizică existentă
(1) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au drept de acces pe proprietăți în condițiile prezentei legi și ale Legii comunicațiilor electronice nr. 72/2025. Operatorii de rețea și organismele din sectorul public care dețin sau controlează terenuri sau o infrastructură fizică au obligația de a da curs solicitărilor rezonabile de acces la terenurile respective sau la infrastructura fizică respectivă, formulate în scris de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește tariful, în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a unor facilități asociate, precum și de a negocia cu bună-credință cu acești furnizori contractele de acces la terenurile sau la infrastructura fizică pe care o dețin sau o controlează. Solicitările scrise trebuie să precizeze terenurile sau elementele infrastructurii fizice pentru care se solicită accesul, inclusiv intervalul de timp aferent.
(2) Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (în continuare – Agenție) stabilește prin act normativ cerințele procedurale privind forma, conținutul și modalitatea de transmitere a solicitărilor de acces, precum și forma și conținutul contractului-tip de acces.
(3) La cererea unui furnizor de rețele publice de comunicații electronice, persoanele juridice care au calitatea de locatari (arendași) ai unor terenuri sau calitatea de titulari de drepturi asupra unor terenuri, altele decât drepturile de proprietate, pe care se preconizează că vor fi instalate sau au fost deja instalate infrastructuri în vederea introducerii unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale celor de foarte mare capacitate, ori care gestionează contracte de locațiune (arendă) în numele proprietarilor de terenuri, pe de o parte, și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, pe de altă parte, negociază accesul la aceste terenuri cu bună-credință, ținând cont de prevederile actelor normative, inclusiv cu privire la tarif, care respectă prevederile art. 45 alin. (1)–(3) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025 și, după caz, reflectă valoarea de piață, în conformitate cu prevederile Codului civil nr. 1107/2002 și ale altor acte normative aplicabile.
(4) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au obligația de a informa Agenția cu privire la contractele încheiate în temeiul alin. (1)–(3), inclusiv asupra tarifului convenit, în termen de 10 zile lucrătoare de la data încheierii unor astfel de contracte.
(5) Agenția oferă orientări privind termenele și condițiile de acces, în vederea facilitării încheierii unor astfel de contracte.
(6) Proprietarii de clădiri comerciale private care nu sunt proprietatea unui operator de rețea sau nu sunt controlate de către acesta au obligația de a da curs solicitărilor rezonabile de acces, formulate în scris de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, privind clădirile respective, inclusiv acoperișurile acestora, pentru instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a unor facilități asociate în condiții echitabile și rezonabile și la un tarif care să reflecte condițiile pieței, în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
(7) Solicitarea menționată la alin. (6) poate fi formulată numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) clădirea este situată într-o zonă rurală;
b) nu există, în zona vizată, nicio altă rețea de comunicații electronice sau nicio altă rețea de foarte mare capacitate de același tip – fixă sau mobilă – ca cea pe care solicitantul de acces intenționează să o instaleze în zona pentru care este depusă solicitarea de acces și niciun plan de instalare a unei astfel de rețele, potrivit informațiilor disponibile prin intermediul punctului unic de informare digital, instituit în conformitate cu art. 12 alin. (1), la data solicitării;
c) nu există, în zona vizată, o infrastructură fizică deținută sau controlată de operatori de rețea sau de organisme din sectorul public, care să fie adecvată din punct de vedere tehnic pentru instalarea elementelor rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate;
d) accesul solicitat nu afectează siguranța funcționării sistemului electroenergetic, a sistemului de transport sau de distribuție a gazelor naturale ori a altor instalații energetice de importanță strategică, în cazul infrastructurii energetice critice.
(8) Lista categoriilor de clădiri comerciale ce sunt scutite de obligația de a da curs solicitărilor de acces menționate la alin. (6) din motive de siguranță publică, apărare, securitate națională, protecție a mediului sau de sănătate publică este prevăzută în anexa nr. 1. Lista respectivă și criteriile aplicate pentru identificarea categoriilor respective de clădiri se publică prin intermediul punctului unic de informare.
(9) Atunci când stabilesc clauze și condiții echitabile și rezonabile, inclusiv în materie de tarife, pentru acordarea accesului și pentru a evita tarifele excesive, operatorii de rețea și organismele din sectorul public care dețin sau controlează terenuri ori o infrastructură fizică iau în considerare, după caz, cel puțin următoarele:
1) contractele existente și clauzele și condițiile comerciale convenite între furnizorii de rețele publice de comunicații electronice care solicită accesul și operatorii de rețea sau organismele din sectorul public care acordă accesul la terenurile sau la infrastructura fizică respectivă;
2) necesitatea de a asigura posibilitatea echitabilă de recuperare a costurilor suportate de entitatea care acordă accesul la terenurile sale/infrastructura sa fizică, luând în considerare condițiile naționale specifice, modelele de afaceri și orice structură de tarifare instituită pentru a oferi posibilitatea echitabilă de recuperare a costurilor. În cazul rețelelor de comunicații electronice trebuie luate în considerare măsurile corective impuse de Agenție;
3) orice cost suplimentar de întreținere și adaptare care decurge din acordarea accesului la terenurile sau la infrastructura fizică respectivă;
4) impactul accesului solicitat asupra planului de afaceri al entității care acordă accesul, inclusiv investițiile realizate în infrastructura fizică la care a fost solicitat accesul;
5) în cazul specific al accesului la infrastructura fizică a furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice, toate orientările relevante în temeiul alin. (17), în special:
a) viabilitatea economică a investițiilor respective, în funcție de profilul de risc al acestora;
b) necesitatea unui randament echitabil al investițiilor și a unui calendar pentru realizarea acestuia;
c) eventualul impact al accesului asupra concurenței din aval și, în consecință, asupra tarifelor și asupra randamentului investițiilor;
d) eventuala depreciere a activelor rețelei la momentul solicitării accesului;
e) eventualele argumente economice care au justificat investițiile la momentul în care acestea au fost realizate, în special investițiile în infrastructura fizică utilizată pentru asigurarea conectivității; și
f) orice posibilitate oferită anterior solicitantului de acces de a coinvesti în instalarea infrastructurii fizice, în special în temeiul art. 76 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, sau de a o instala în comun;
6) diferitele modele de afaceri ale furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice, astfel încât să se asigure un randament echitabil al investițiilor, care reflectă condițiile relevante de pe piață, în special în cazul întreprinderilor care furnizează predominant facilități asociate și oferă accesul fizic mai multor furnizori de rețele publice de comunicații electronice.
(10) Operatorii de rețea și organismele din sectorul public care dețin sau controlează infrastructuri fizice pot refuza accesul la o infrastructură fizică specifică în baza unuia sau mai multora dintre următoarele motive:
a) infrastructura fizică la care s-a solicitat accesul nu este adecvată din punct de vedere tehnic pentru găzduirea niciunuia dintre elementele rețelei de comunicații electronice, inclusiv ale rețelei de foarte mare capacitate menționate la alin. (1);
b) lipsa spațiului disponibil pentru găzduirea elementelor rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate menționate la alin. (1), inclusiv după luarea în considerare a nevoilor viitoare de spațiu ale operatorilor de rețea și ale organismelor din sectorul public, în măsura în care aceste nevoi au fost demonstrate în mod suficient, inclusiv prin raportare la planurile de investiții disponibile public sau prin rezervarea consecventă a unui procent din capacitatea totală a infrastructurii fizice pentru nevoile viitoare;
c) existența unor motive întemeiate privind siguranța publică, securitatea națională și sănătatea publică, conform actelor normative care reglementează aceste domenii;
d) existența unor motive întemeiate privind integritatea și securitatea oricărei rețele, în special a infrastructurii critice naționale, conform actelor normative;
e) existența unui risc justificat în mod corespunzător de interferențe grave între serviciile de comunicații electronice planificate și celelalte servicii furnizate prin intermediul aceleiași infrastructuri fizice;
f) disponibilitatea altor mijloace viabile de furnizare cu ridicata a accesului fizic pasiv la rețelele de comunicații electronice, adecvate pentru furnizarea unor astfel de rețele, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, și oferite în termene și în condiții echitabile și rezonabile, furnizate de același operator de rețea sau, în cazul specific al zonelor rurale, unde o rețea este exploatată exclusiv cu ridicata și este deținută sau controlată de organisme din sectorul public, furnizate de operatorul unei astfel de rețele.
(11) În cazul refuzului de a acorda accesul astfel cum se prevede la alin. (10), operatorul de rețea sau organismul din sectorul public care deține sau controlează terenurile sau infrastructura fizică vizată comunică solicitantului de acces, în scris, motivele specifice și detaliate ale refuzului, nu mai târziu de o lună de la data primirii solicitării complete de acces, cu excepția infrastructurii critice naționale, astfel cum este definită prin Legea nr. 223/2025 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale, pentru care nu sunt necesare motive specifice și detaliate în comunicarea refuzului către solicitantul de acces.
(12) Agenția sprijină soluționarea solicitărilor de acces la terenurile ori la infrastructura fizică deținută sau controlată de organismele din sectorul public, oferă orientări juridice și tehnice în limitele competențelor sale și facilitează furnizarea de informații prin intermediul punctului unic de informare menționat la art. 12.
(13) Infrastructura fizică care face deja obiectul obligațiilor de acces impuse de Agenție în temeiul Legii comunicațiilor electronice nr. 72/2025 sau care rezultă din aplicarea regulilor privind ajutorul de stat, reglementat de Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat, nu face obiectul obligațiilor prevăzute la alin. (1), (2), (9) și (10) atât timp cât astfel de obligații sunt în vigoare.
(14) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează terenuri sau o infrastructură fizică ori anumite categorii de infrastructură fizică pot să nu aplice alin. (1), (9) și (10) acestei infrastructuri fizice sau acestor categorii de infrastructură fizică din motive de valoare arhitecturală, istorică, culturală (artă), religioasă sau de mediu ori din motive de securitate națională, de apărare, de siguranță și de sănătate publică, în conformitate cu cerințele legislației care reglementează domeniile respective, pe baza unor motive întemeiate și proporționale. Lista infrastructurilor fizice sau a categoriilor de infrastructură fizică deținute ori controlate de organismele din sectorul public, care cad sub incidența prezentului alineat, este prevăzută în anexa nr. 2. Lista respectivă și criteriile aplicate pentru identificarea categoriilor respective de infrastructură fizică se pun la dispoziție prin intermediul punctului unic de informare.
(15) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au dreptul de a oferi acces la infrastructura lor fizică în scopul instalării de rețele altele decât rețelele de comunicații electronice sau facilitățile asociate.
(16) Prin derogare de la alin. (6), prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dreptului de proprietate al proprietarului terenului sau infrastructurii fizice în cazurile în care operatorul de rețea sau organismul din sectorul public nu este proprietarul, nici dreptului de proprietate al oricărei alte părți terțe, cum ar fi proprietarii de terenuri private și deținătorii de proprietăți private, sau, după caz, drepturilor locatarilor (arendașilor) acestora.
(17) La aplicarea prezentului articol se va ține cont, în cea mai mare măsură, de orientările Comisiei Europene și/sau ale Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).
(18) Nu se permite executarea oricăror lucrări civile, precum și accesul, instalarea, amplasarea, exploatarea oricăror elemente de rețea sau facilități asociate, conform prezentei legi, pe/în infrastructurile fizice, inclusiv clădirile deținute, administrate sau controlate sub orice formă de Serviciul de Informații și Securitate, indiferent de regimul juridic al acestora.
(19) Furnizorul de rețele publice de comunicații electronice are obligația de a readuce în starea inițială proprietatea afectată de efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăți sau, prin acordul părților, poate compensa operatorilor de rețea sau organismelor din sectorul public care dețin ori controlează infrastructura fizică, sau proprietarilor de clădiri comerciale private care nu sunt proprietatea unui operator de rețea ori nu sunt controlate de acesta cheltuielile necesare pentru aducerea în starea inițială a proprietății afectate.
(20) În cazul accesului la infrastructura fizică aferentă sistemelor electroenergetice și sistemelor de gaze naturale, condițiile tehnice și de siguranță aplicabile se stabilesc în conformitate cu actele normative din domeniul energiei, iar respectarea acestora este obligatorie pentru furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.
(21) În cazul accesului la infrastructura fizică a drumurilor și al efectuării lucrărilor civile în zona unui drum, în zonele de protecție ale acestuia, precum şi în zona străzilor, condițiile tehnice aplicabile se stabilesc în conformitate cu actele normative din domeniul drumurilor, iar respectarea acestora este obligatorie pentru furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.
(22) Contractul încheiat în condițiile prezentului articol, în baza căruia se exercită dreptul de acces într-un imobil, este opozabil oricărui titular al unui drept real asupra imobilului respectiv, deținătorului cu orice alt titlu, precum și dobânditorilor imobilului.
(23) Persoanele fizice sau juridice care furnizează rețele de comunicații electronice exclusiv pentru necesități proprii, cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, au drept de acces pe proprietățile publice în condițiile prezentei legi.
(24) Acordarea sau menținerea unor drepturi exclusive ori a unor drepturi speciale pentru construirea (instalarea) rețelelor publice de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate pe, deasupra, în ori sub proprietatea publică sau privată, precum și pentru furnizarea rețelelor publice de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, ori a facilităților asociate este interzisă. Clauzele incluse în contractele încheiate, care interzic accesul pe proprietăți sau utilizarea partajată (utilizarea în comun) a terenurilor ori a infrastructurii sau care prevăd drepturi exclusive ori speciale privind instalarea sau furnizarea rețelelor publice de comunicații electronice, sunt nule de drept.
(25) Tarifele pentru accesul la terenurile sau la infrastructura fizică aflate în proprietate publică sau comună, inclusiv din condominii, nu pot depăși tarifele aprobate de Guvern în temeiul art. 45 alin. (1)–(3) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, iar tariful pentru accesul la terenurile sau la infrastructura fizică aflate în proprietate privată trebuie să fie orientat spre tarifele respective, luând în calcul prevederile art. 45 alin. (2) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
4Articolul 4. Transparența în ceea ce privește terenurile sau infrastructura fizică
(1) Pentru a putea solicita accesul la terenuri sau la o infrastructură fizică în conformitate cu art. 3, un furnizor de rețele publice de comunicații electronice are dreptul de a accesa, la cerere, următoarele informații minime privind infrastructura fizică vizată, în format electronic, prin intermediul punctului unic de informare:
a) localizarea georeferențiată și/sau traseul;
b) tipul și utilizarea actuală a infrastructurii vizate;
c) tariful pentru accesul la terenurile sau la infrastructura fizică vizate, în cazul în care este aplicabil;
d) un punct de contact.
(2) Informațiile minime menționate la alin. (1) sunt accesibile în condiții proporționale, nediscriminatorii și transparente și, în orice caz, nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de acces la informații. În cazurile justificate corespunzător, acest termen poate fi prelungit o singură dată cu 5 zile lucrătoare. Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice care solicită accesul sunt informați cu privire la prelungirea termenului respectiv prin intermediul punctului unic de informare.
(3) Orice furnizor de rețele publice de comunicații electronice care solicită acces la informații în temeiul prezentului articol precizează zona geografică în care intenționează să instaleze elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau facilități asociate.
(4) Accesul la informațiile minime menționate la alin. (1) poate fi limitat sau refuzat atunci când acest lucru este necesar pentru a asigura securitatea anumitor clădiri deținute sau controlate de organisme din sectorul public, securitatea rețelelor și integritatea acestora, securitatea națională, securitatea infrastructurii critice naționale, sănătatea sau siguranța publică ori din motive de confidențialitate sau legate de secrete de exploatare și comerciale, conform actelor normative care reglementează aceste domenii.
(5) În plus față de informațiile minime menționate la alin. (1), Agenția poate solicita alte informații privind infrastructura fizică existentă, cum ar fi informațiile privind nivelul de ocupare a infrastructurii fizice vizate.
(6) Operatorii de rețea și organismele din sectorul public au obligația de a pune la dispoziție, în format electronic și prin intermediul punctului unic de informare, cel puțin informațiile minime menționate la alin. (1) și, după caz, informațiile suplimentare menționate la alin. (5), precum și orice actualizare a acestora, fără întârziere. În cazul nerespectării prezentului alineat, Agenția solicită furnizarea informațiilor lipsă prevăzute la alin. (1), în format electronic și prin intermediul punctului unic de informare, în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării, fără a aduce atingere dreptului Agenției de a aplica sancțiunile prevăzute de lege pentru nerespectarea acestei obligații.
(7) Pentru ca perioada de tranziție să fie cât mai scurtă și să nu depășească 12 luni, autoritățile publice locale din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi cu mai puțin de 3 500 de locuitori se scutesc de obligația menționată la alin. (6) până în data de 30 iunie 2028. În cursul acestei perioade de tranziție, autoritățile publice locale respective pregătesc informațiile minime menționate la alin. (1) pentru a fi puse la dispoziție, în format electronic, prin intermediul punctului unic de informare, după data de 30 iunie 2028. În cursul acestei perioade de tranziție, autoritățile publice locale se asigură că informațiile disponibile sunt accesibile, la cerere, furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice.
(8) Operatorii de rețea și organismele din sectorul public au obligația de a da curs solicitărilor rezonabile de efectuare a unor inspecții la fața locului cu privire la terenuri sau elemente specifice ale infrastructurii lor fizice, la cererea scrisă expresă a unui furnizor de rețele publice de comunicații electronice. Astfel de solicitări specifică terenurile sau elementele infrastructurii fizice în cauză vizate pentru instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate. Acceptul de efectuare a inspecțiilor la fața locului cu privire la terenuri sau elemente specifice ale infrastructurii fizice se acordă în condiții proporționale, nediscriminatorii și transparente, în termen de o lună de la data solicitării, sub rezerva limitărilor prevăzute la alin. (4). Agenția stabilește, prin act normativ, cerințele procedurale privind forma, conținutul și modalitatea de transmitere a solicitărilor de efectuare a inspecțiilor menționate.
(9) Guvernul desemnează infrastructura critică națională sau părți ale acesteia care nu fac obiectul obligațiilor prevăzute la alin. (1), (6) și (8), în condițiile Legii nr. 223/2025 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale.
(10) Prevederile alin. (1), (6) și (8) nu se aplică:
a) infrastructurii fizice care nu este adecvată din punct de vedere tehnic pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate;
b) în cazul în care obligația de a furniza informații cu privire la anumite tipuri de infrastructuri fizice, existentă în temeiul alin. (1), ar fi disproporționată conform deciziei motivate a entității care deține sau controlează infrastructura respectivă, susceptibilă de contestare în condițiile legii, adoptată în urma unei analize cost-beneficiu supuse consultării publice și publicate prin intermediul punctului unic de informare; sau
c) în cazul în care infrastructura fizică nu face obiectul obligațiilor de acces în conformitate cu art. 3 alin. (10).
Criteriile și condițiile de aplicare a oricăror astfel de excepții se publică de Agenție prin intermediul punctului unic de informare și se comunică Comisiei Europene.
(11) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice care obțin acces la informații în temeiul prezentului articol iau măsurile corespunzătoare pentru a asigura respectarea confidențialității și a secretelor comerciale în conformitate cu Legea nr. 384/2023 privind protecția secretelor comerciale. În acest scop, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice asigură confidențialitatea informațiilor și le utilizează numai în scopul instalării rețelelor proprii.
5Articolul 5. Coordonarea lucrărilor civile
(1) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea au dreptul de a negocia acorduri privind coordonarea lucrărilor civile, inclusiv privind repartizarea costurilor, cu furnizorii de rețele publice de comunicații electronice în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate.
(2) Atunci când execută sau intenționează să execute, direct sau indirect, lucrări civile care sunt finanțate integral sau parțial din fonduri publice, organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea au obligația de a da curs, în condiții transparente și nediscriminatorii, oricărei solicitări rezonabile de coordonare a lucrărilor civile respective, formulate în scris de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate. Agenția stabilește, prin act normativ, cerințele procedurale privind forma, conținutul și modalitatea de transmitere a solicitării de coordonare a lucrărilor civile.
(3) Solicitările de coordonare a lucrărilor civile sunt satisfăcute cu condiția îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:
a) coordonarea lucrărilor civile nu implică costuri suplimentare nerecuperabile, inclusiv costuri generate de întârzieri suplimentare, pentru operatorul de rețea sau pentru organismul din sectorul public care deține sau controlează infrastructura fizică vizată și care a avut inițial în vedere lucrările civile în cauză, fără a aduce atingere posibilității părților în cauză de a conveni asupra repartizării costurilor;
b) operatorul de rețea sau organismul din sectorul public care deține sau controlează infrastructura fizică vizată și care a avut inițial în vedere lucrările civile în cauză deține în continuare controlul asupra coordonării lucrărilor;
c) solicitarea este depusă cât mai curând posibil și, atunci când este necesară inclusiv o autorizație pentru efectuarea lucrărilor civile, cu cel puțin o lună înainte de transmiterea proiectului de execuție verificat către autoritățile care acordă autorizațiile.
(4) Solicitările de coordonare a lucrărilor civile formulate de un furnizor de rețele publice de comunicații electronice unei întreprinderi deținute sau controlate de un organism din sectorul public și care furnizează sau este autorizată să furnizeze rețele publice de comunicații electronice pot fi considerate nerezonabile în cazul în care lucrările civile contribuie la instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a celor de foarte mare capacitate, cu condiția ca respectivele rețele să fie situate în zone rurale, să fie deținute sau controlate de organisme din sectorul public și să fie exploatate exclusiv cu ridicata.
(5) Solicitarea de coordonare a lucrărilor civile formulată de un furnizor de rețele publice de comunicații electronice către un alt furnizor de rețele publice de comunicații electronice poate fi considerată nerezonabilă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1) solicitarea se referă la o zonă care a făcut obiectul:
a) unei previziuni privind acoperirea rețelelor în bandă largă, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, în temeiul art. 27 alin. (1)–(6) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025; sau
b) unei invitații de a declara intenția de a instala rețele de foarte mare capacitate în temeiul art. 27 alin. (8)–(10) din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025; sau
c) unei consultări publice privind aplicarea actelor normative privind ajutoarele de stat;
2) furnizorul de rețele publice de comunicații electronice solicitant nu și-a exprimat intenția de a instala rețele de foarte mare capacitate în zona menționată la pct. 1) în cadrul niciuneia dintre cele mai recente proceduri prevăzute la pct. 1), aplicabile la data formulării solicitării de coordonare.
(6) În cazul în care o solicitare de coordonare este considerată nerezonabilă în temeiul alin. (5), furnizorul de rețele publice de comunicații electronice care a refuzat coordonarea lucrărilor civile instalează o infrastructură fizică cu o capacitate suficientă pentru a răspunde unor eventuale nevoi rezonabile viitoare de acces al părților terțe.
(7) Tipurile de lucrări civile considerate ca având o amploare limitată, în ceea ce privește valoarea, dimensiunea ori durata, sau legate de infrastructura critică națională, care sunt exceptate de la obligația de coordonare a lucrărilor civile în temeiul alin. (2) sunt specificate în anexa nr. 3.
(8) Criteriile și condițiile de aplicare a unor derogări pentru tipurile de lucrări civile menționate la alin. (7) se publică de Agenție prin intermediul punctului unic de informare.
(9) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea nu aplică prevederile alin. (2), (3), (5) și (6) în cazul lucrărilor civile care vizează infrastructura critică națională sau care sunt exceptate din motive de securitate națională, în temeiul alin. (7).
(10) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea pot decide să nu aplice prevederile alin. (2), (3), (5) și (6) în cazul lucrărilor civile considerate ca având o amploare limitată în temeiul alin. (7).
(11) La aplicarea prezentului articol se va ține cont în cea mai mare măsură de orientările Comisiei Europene și/sau ale OAREC.
6Articolul 6. Transparența în ceea ce privește lucrările civile planificate
(1) Pentru a facilita negocierea acordurilor privind coordonarea lucrărilor civile menționate la art. 5, orice operator de rețea și orice organism din sectorul public care deține sau controlează o infrastructură fizică pune la dispoziție, în format electronic, prin intermediul punctului unic de informare, următoarele informații minime:
a) localizarea georeferențiată și tipul lucrărilor;
b) elementele de infrastructură fizică vizate;
c) data estimată de începere a lucrărilor și durata acestora;
d) data estimată pentru transmiterea proiectului final de execuție către autoritățile competente pentru acordarea autorizațiilor, după caz;
e) un punct de contact.
(2) Operatorul de rețea și organismul din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică se asigură că informațiile minime menționate la alin. (1) pentru lucrările civile planificate legate de infrastructura lor fizică sunt corecte, actualizate și sunt puse la dispoziție cu promptitudine, prin intermediul punctului unic de informare, de îndată ce informațiile sunt disponibile operatorului de rețea pentru lucrările civile pe care preconizează să le întreprindă în următoarele 6 luni și, întotdeauna atunci când se are în vedere o autorizație, cu cel puțin două luni înainte de prima depunere a cererii de autorizare către autoritatea competentă.
(3) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au dreptul de a accesa, în format electronic, informațiile minime menționate la alin. (1), la cerere motivată, prin intermediul punctului unic de informare, precizând zona geografică în care intenționează să instaleze elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau facilitățile asociate. În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de acces la informații, informațiile solicitate sunt puse la dispoziție în condiții proporționale, nediscriminatorii și transparente. În cazurile justificate corespunzător, acest termen poate fi prelungit o singură dată cu 5 zile lucrătoare.
(4) Accesul la informațiile minime menționate la alin. (1) poate fi limitat sau refuzat numai în cazul în care acest lucru este necesar pentru a asigura securitatea rețelelor și integritatea acestora, securitatea națională, securitatea infrastructurii critice naționale, sănătatea sau siguranța publică ori din motive de confidențialitate sau legate de secrete de exploatare și comerciale.
(5) Tipurile de lucrări civile considerate ca având o amploare limitată, determinată în funcție de valoare, dimensiune sau durată, ori cele legate de infrastructura critică națională, precum și situațiile de urgență sau motivele de securitate națională care justifică exceptarea de la obligația prevăzută la alin. (1) și (2) sunt specificate în anexa nr. 4. Criteriile și condițiile de aplicare a unor derogări pentru aceste tipuri de lucrări civile se publică de Agenție prin intermediul punctului unic de informare.
(6) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea nu aplică alin. (1) în cazul lucrărilor civile care vizează infrastructura critică națională sau în situațiile în care există motive de securitate națională, identificate conform alin. (5).
(7) Organismele din sectorul public care dețin sau controlează o infrastructură fizică și operatorii de rețea pot decide să nu aplice alin. (1) în ceea ce privește informațiile referitoare la tipurile de lucrări civile care au o amploare limitată, precum și în cazurile de urgență identificate conform alin. (5).
(8) Infrastructurile fizice deținute, administrate sau controlate sub orice formă de către Serviciul de Informații și Securitate sunt excluse din procesul de digitalizare, cartografiere, publicare sau partajare în cadrul punctului unic de informare.
7Articolul 7. Procedura de acordare a autorizațiilor
(1) Autoritățile competente nu restricționează sau nu împiedică în mod nejustificat instalarea niciunui element al rețelelor de comunicații electronice, inclusiv al rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate.
(2) Autoritățile competente au obligația de a pune la dispoziție, prin intermediul punctului unic de informare, toate informațiile privind condițiile și procedurile aplicabile pentru acordarea autorizațiilor prin intermediul procedurilor administrative și a drepturilor de acces, inclusiv orice informații referitoare la derogările vizând unele sau toate autorizațiile ori drepturile de acces impuse de actele normative, precum și privind modalitățile de depunere a cererilor în format electronic și de obținere a informațiilor privind statutul cererii.
(3) Orice furnizor de rețele publice de comunicații electronice are dreptul de a depune, în format electronic, prin intermediul punctului unic de informare interconectat cu ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive, în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cereri de acordare a tuturor autorizațiilor necesare ori de reînnoire a acestora sau cereri de acordare a drepturilor de acces necesare, precum și de a obține informații cu privire la statutul cererii sale.
(4) Procedura de autorizare și condițiile de emitere a actelor permisive se realizează în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și cu alte acte normative speciale aplicabile.
(5) În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acestora sau în termenul stabilit conform actelor normative, prevalând termenul cel mai scurt, autoritățile competente pot respinge cererile de acordare a autorizațiilor pentru care nu au fost puse la dispoziție informații minime prin intermediul punctului unic de informare, în temeiul art. 6 alin. (1), de către furnizorul de rețele publice de comunicații electronice care solicită autorizația respectivă.
(6) Autoritățile competente acordă sau refuză autorizațiile în termen de 4 luni sau în termenul stabilit conform actelor normative care reglementează domeniul respectiv, prevalând termenul cel mai scurt, de la data primirii unei cereri complete de acordare a unei autorizații.
(7) În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la alin. (6), în cazul în care actele normative nu stabilesc un termen mai scurt, autoritățile competente stabilesc dacă cererea de acordare a unei autorizații este completă. În cazul în care cererea este incompletă, autoritățile competente solicită, în același termen de 20 de zile, completarea acesteia, indicând informațiile sau documentele lipsă. Stabilirea de către autoritatea competentă a faptului că cererea de acordare a unei autorizații este completă nu conduce la suspendarea sau întreruperea perioadei totale de 4 luni sau a altei perioade stabilite conform actelor normative, prevalând termenul cel mai scurt, prevăzute pentru examinarea cererii de autorizare, perioadă care se calculează începând de la data primirii cererii complete.
(8) Termenele menționate la alin. (6) și (7) nu aduc atingere altor termene-limită sau obligații specifice prevăzute pentru buna desfășurare a procedurii, care sunt aplicabile procedurii de acordare a autorizațiilor, inclusiv procedurilor de exercitare a căilor de atac, în conformitate cu actele normative, și nu aduc atingere dispozițiilor care acordă solicitantului drepturi suplimentare sau care urmăresc să asigure acordarea cât mai rapidă a autorizațiilor.
(9) Autoritatea competentă publică în prealabil, prin intermediul punctului unic de informare, motivele pentru care autoritatea competentă poate, în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, acționând din oficiu, să prelungească termenele menționate la alin. (6).
(10) Orice prelungire de termen menționată la alin. (9) trebuie să fie cât mai scurtă posibilă și să nu depășească 4 luni sau un termen mai scurt prevăzut de actele normative, cu excepția situației în care aceasta este necesară pentru respectarea altor termene-limită sau obligații specifice prevăzute pentru buna desfășurare a procedurii, care sunt aplicabile procedurii de acordare a autorizațiilor, inclusiv procedurilor de exercitare a căilor de atac, în conformitate cu actele normative. Nu se solicită o prelungire de termen pentru a obține informațiile lipsă pe care autoritatea competentă a omis să le ceară solicitantului în temeiul alin. (7).
(11) Orice refuz de acordare a unei autorizații se justifică în mod corespunzător, în baza unor criterii obiective, transparente, nediscriminatorii și proporționale, stabilite de prezenta lege și de Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
(12) Autoritățile competente pot reînnoi autorizația acordată unui furnizor de rețele publice de comunicații electronice pentru lucrări civile necesare instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate în cazurile în care, din motive întemeiate în mod obiectiv, lucrările civile nu au putut începe sau nu au putut fi finalizate înainte de expirarea valabilității autorizației. Reînnoirea autorizației se acordă fără cerințe procedurale suplimentare impuse furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice.
(13) Autoritățile competente pot solicita autorizații pentru instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate pe clădiri sau în situri cu valoare arhitecturală, istorică, culturală (artă), religioasă sau de mediu, protejate în temeiul unor acte normative, sau în cazul în care acest lucru este necesar din motive de siguranță publică, de securitate a infrastructurilor critice naționale sau de mediu, dacă obținerea autorizațiilor respective este necesară în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
(14) Autorizațiile necesare pentru instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate nu fac obiectul niciunei taxe sau redevențe în plus față de costurile administrative prevăzute, în mod corespunzător, la art. 21 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător sau de Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
(15) Agenția informează Comisia Europeană, o dată la 3 ani, cu privire la stadiul punerii în aplicare a prezentului articol și cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de acesta.
(16) Procedura stabilită de prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor art. 58 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
(17) Prezentul articol nu aduce atingere actelor normative care introduc măsuri suplimentare pentru ca autoritățile competente să accelereze procedura de acordare a autorizațiilor.
(18) În cadrul documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului, inclusiv al planurilor urbanistice ale municipiilor și orașelor, precum și în proiectele de construire, reabilitare sau de reconstruire a străzilor municipale și orășenești ori a drumurilor publice naționale, inclusiv la realizarea unor tronsoane noi, este prevăzută realizarea unei infrastructuri fizice subterane adecvate instalării rețelelor publice de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate.
8Articolul 8. Absența unei decizii cu privire la cererea de autorizare
(1) În absența unei decizii din partea autorității competente, în termenul aplicabil stabilit la art. 7 alin. (6), autorizația se consideră acordată la expirarea termenului respectiv, cu excepțiile prevăzute la art. 62 alin. (2) din Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. La cerere, furnizorul de rețele publice de comunicații electronice sau orice parte afectată are dreptul de a primi o confirmare scrisă din partea autorității competente că autorizația a fost acordată implicit, după caz. Orice parte terță afectată are dreptul de a interveni în procedura administrativă și de a contesta decizia de acordare a autorizației.
(2) Alin. (1) nu se aplică dacă este disponibilă cel puțin una dintre următoarele căi de atac pentru procedura relevantă de acordare a autorizațiilor:
a) furnizorul de rețele publice de comunicații electronice care a suferit prejudicii ca urmare a nerespectării de către autoritatea competentă a termenului stabilit conform art. 7 alin. (6) are dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudicii, în conformitate cu actele normative;
b) furnizorul de rețele publice de comunicații electronice poate sesiza o instanță de judecată sau o autoritate de supraveghere.
(3) În cazul unei derogări în temeiul alin. (2), la expirarea termenului stabilit conform art. 7 alin. (6) și fără a aduce atingere dreptului furnizorului de rețele publice de comunicații electronice de a solicita imediat măsuri reparatorii potrivit alin. (2), Agenția, la cererea furnizorului vizat, convoacă, fără întârzieri nejustificate, o ședință cu părțile implicate pentru facilitarea soluționării cererii de autorizare. Ședința este convocată în termen de cel mult două luni de la data sesizării Agenției. Fără întârziere, imediat după ședință, Agenția întocmește un proces-verbal al ședinței, care reflectă pozițiile părților implicate și poate stabili, prin decizie, măsuri sau termene pentru asigurarea examinării cererii de autorizare de către autoritatea competentă, în conformitate cu legislația în domeniu.
9Articolul 9. Derogări de la procedurile de acordare a autorizațiilor
(1) Lucrările civile specificate la art. 150 alin. (1) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 sau care se încadrează la oricare dintre următoarele categorii nu sunt supuse niciunei proceduri de acordare a autorizațiilor în sensul art. 7, cu excepția cazului în care o astfel de autorizație este necesară în conformitate cu art. 150 alin. (4) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 sau cu alte acte normative:
a) lucrări de reparare și întreținere care au o amploare limitată în ceea ce privește valoarea, dimensiunea, impactul și durata lor, dar fără a se limita la aceste aspecte;
b) modernizări tehnice limitate ale lucrărilor sau ale instalațiilor existente, cu impact limitat; ori
c) lucrări civile la scară mică, necesare pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, având o amploare limitată în ceea ce privește valoarea, dimensiunea, impactul sau durata lor, dar fără a se limita la aceste aspecte.
(2) Informațiile privind tipurile de lucrări civile care cad sub incidența prevederilor alin. (1) se publică de autoritatea competentă prin intermediul punctului unic de informare.
(3) Prin derogare de la alin. (1), obținerea autorizației pentru instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, sau a facilităților asociate poate fi impusă prin Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 sau prin alte acte normative, în următoarele situații:
a) pentru instalarea pe o infrastructură fizică sau pe anumite categorii de infrastructură fizică protejate, în conformitate cu actele normative, din motive de valoare arhitecturală, istorică, culturală (artă), religioasă sau de mediu ori din alte motive; sau
b) în cazul în care acest lucru este necesar din motive de siguranță publică, de apărare, de securitate națională, de mediu sau de sănătate publică ori pentru a proteja securitatea infrastructurii critice naționale.
(4) Exercitarea dreptului de acces în vederea instalării, modificării, extinderii, retehnologizării, demontării sau relocării rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a rețelelor de foarte mare capacitate, și a facilităților asociate pe sau în blocurile de locuit se face în baza unui contract încheiat între furnizorul de rețele publice de comunicații electronice și asociația de proprietari, reprezentată de administrator, fără a fi necesară o împuternicire specială din partea adunării generale a asociației, potrivit Legii nr. 187/2022 cu privire la condominiu.
10Articolul 10. Infrastructura fizică și cablajele de fibră optică interioare
(1) Toate clădirile nou-construite și clădirile supuse unor lucrări de renovare majoră, inclusiv elementele aflate în proprietate comună, pentru care au fost depuse cereri de acordare a autorizațiilor de construire după data de 1 ianuarie 2028, sunt echipate cu o infrastructură fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică și cu un cablaj de fibră optică interior, inclusiv cu conexiuni până la punctul fizic în care utilizatorul final se conectează la rețeaua publică.
(2) Toate blocurile de locuit nou-construite și blocurile de locuit supuse unor lucrări de renovare majoră, pentru care au fost depuse cereri de acordare a autorizațiilor de construire după data de 1 ianuarie 2028, sunt echipate cu un punct de acces.
(3) Până în data de 1 ianuarie 2028, toate clădirile, inclusiv elementele acestora aflate în proprietate comună, care sunt supuse unor renovări majore, astfel cum acestea sunt definite prin Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, sunt echipate cu o infrastructură fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică și cu un cablaj de fibră optică interior, inclusiv cu conexiuni până la punctul fizic în care utilizatorul final se conectează la rețeaua publică, dacă acest lucru nu sporește în mod disproporționat costurile lucrărilor de renovare și este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate blocurile de locuit supuse unor astfel de renovări majore sunt, de asemenea, echipate cu un punct de acces.
(4) Până în data de 1 ianuarie 2028, organismul național de standardizare, la propunerea organului central de specialitate care elaborează, promovează și realizează politica Guvernului în domeniul comunicațiilor electronice, adoptă ca standarde naționale, în consultare cu părțile interesate și bazându-se pe cele mai bune practici din sector, standardele sau specificațiile tehnice relevante care sunt necesare pentru punerea în aplicare a alin. (1)–(3). Aceste standarde sau specificații tehnice permit desfășurarea activităților obișnuite de întreținere a cablajelor individuale de fibră optică utilizate de fiecare furnizor de rețele publice de comunicații electronice pentru a furniza servicii prin intermediul rețelelor de comunicații electronice, inclusiv prin rețelele de foarte mare capacitate, și stabilesc cel puțin:
a) specificațiile punctului de acces în clădire și specificațiile interfeței de fibră optică;
b) specificațiile cablurilor;
c) specificațiile prizelor;
d) specificațiile țevilor sau microconductelor;
e) specificațiile tehnice necesare pentru a preveni interferențele electromagnetice și a asigura compatibilitatea cu instalațiile electrice interioare;
f) raza minimă de îndoire;
g) specificațiile tehnice pentru instalația de cablare.
(5) Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică asigură respectarea standardelor moldovenești sau a specificațiilor tehnice menționate la alin. (4) prin intermediul controlului general de stat al calității în construcții, potrivit Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
(6) Alin. (1)–(3) nu se aplică anumitor categorii de clădiri, în cazul în care respectarea acestora ar fi disproporționată în ceea ce privește costurile pentru proprietarii individuali sau coproprietari, în baza următoarelor criterii obiective:
a) costul estimat numai al lucrărilor de echipare cu un punct de acces și cu o infrastructură fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică și cu un cablaj de fibră optică interior, inclusiv cu conexiuni până la punctul fizic în care utilizatorul final se conectează la rețeaua publică, este mai mare decât costul estimat al tuturor lucrărilor de renovare majoră a clădirii fără echiparea cu infrastructura menționată, cu excepția cazului în care există acordul scris al proprietarului sau al asociației de proprietari prin care se acceptă suportarea acestor costuri suplimentare;
b) echiparea cu un punct de acces și cu o infrastructură fizică interioară pregătită pentru rețele prin fibră optică și cu un cablaj de fibră optică interior, inclusiv cu conexiuni până la punctul fizic în care utilizatorul final se conectează la rețeaua publică, nu este posibilă din cauza cerințelor normelor tehnice în construcții.
(7) Tipurile de clădiri, cum ar fi categoriile specifice de monumente, clădiri istorice, clădiri militare și clădiri utilizate în scopuri de securitate națională, astfel cum acestea sunt definite în actele normative din domeniu, care sunt scutite de obligațiile prevăzute la alin. (1)–(3) sau cărora aceste obligații li se aplică cu adaptările tehnice corespunzătoare sunt specificate în anexa nr. 5.
(8) Informațiile privind categoriile de clădiri menționate la alin. (7) se publică prin intermediul punctului unic de informare.
11Articolul 11. Accesul la infrastructura fizică interioară
(1) Sub rezerva alin. (3) și fără a aduce atingere drepturilor de proprietate, orice furnizor de rețele publice de comunicații electronice are dreptul de a-și instala rețeaua pe cheltuială proprie, până la punctul de acces.
(2) Sub rezerva alin. (3), orice furnizor de rețele publice de comunicații electronice are dreptul de a accesa orice infrastructură fizică interioară existentă în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv ale rețelelor de foarte mare capacitate, în cazul în care duplicarea este imposibilă din punct de vedere tehnic sau neviabilă din punct de vedere economic.
(3) Orice deținător al unui drept de a utiliza punctul de acces și infrastructura fizică interioară are obligația de a da curs, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește tariful, după caz, tuturor solicitărilor rezonabile de acces, formulate în scris de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, precum și de a negocia cu bună-credință cu acești furnizori contracte de acces la infrastructura fizică pe care o dețin sau controlează. Agenția stabilește, prin act normativ, procedurile privind forma, conținutul și modalitatea de transmitere a solicitărilor de acces, precum și forma și conținutul contractului-tip de acces.
(4) În cazul refuzului de a acorda accesul, deținătorul dreptului de a utiliza punctul de acces și infrastructura fizică interioară comunică solicitantului de acces, în scris, nu mai târziu de o lună de la data primirii solicitării complete de acces, motivele specifice și detaliate ale refuzului.
(5) Contractul încheiat în condițiile prezentului articol, în baza căruia se exercită dreptul de acces la infrastructura fizică interioară, este opozabil oricărui titular al unui drept real asupra imobilului respectiv, deținătorului cu orice alt titlu, precum şi dobânditorilor imobilului.
(6) În absența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele prin fibră optică, orice furnizor de rețele publice de comunicații electronice are dreptul de a amplasa punctul terminal al propriei rețele în spațiul abonatului, sub rezerva acordului proprietarului și/sau al respectivului abonat, în conformitate cu actele normative aplicabile în domeniu, utilizând infrastructura fizică interioară existentă, în măsura în care aceasta este disponibilă și accesibilă în conformitate cu prevederile alin. (3)–(5), cu condiția reducerii la minimum a impactului asupra proprietății private a părților terțe.
(7) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dreptului de proprietate al proprietarului punctului de acces ori al infrastructurii fizice interioare, în cazurile în care titularul unui drept de utilizare a infrastructurii respective sau a punctului de acces nu este proprietarul acestora, nici dreptului de proprietate al părților terțe, cum ar fi proprietarii de terenuri și de clădiri.
(8) La aplicarea prezentului articol se va ține cont în cea mai mare măsură de orientările Comisiei Europene și/sau ale OAREC.
(9) Proprietarul sau gestionarul infrastructurii fizice interioare a unei clădiri existente ori nou-construite are obligația de a acorda, la cererea altor furnizori de rețele publice de comunicații electronice, dreptul de acces și utilizare partajată a infrastructurii respective, în condiții echivalente, transparente și nediscriminatorii, cu respectarea principiului proporționalității, în vederea furnizării de servicii de comunicații electronice utilizatorilor finali.
12Articolul 12. Instituirea punctului unic de informare digital
(1) Se instituie un punct unic de informare digital la nivel național, constând într-o interfață comună pentru utilizatori, care asigură accesul integrat la punctele unice de informare digitalizate ale autorităților competente, inclusiv la ghișeul unic instituit în conformitate cu Legea nr. 161/2011 privind implementarea ghișeului unic în desfășurarea activității de întreprinzător.
(2) Punctul unic de informare pune la dispoziție instrumente digitale adecvate, cum ar fi portaluri web, baze de date, platforme digitale sau aplicații digitale, pentru a permite exercitarea online a tuturor drepturilor și respectarea tuturor obligațiilor prevăzute de prezenta lege.
(3) Instrumentele digitale puse la dispoziție în conformitate cu alin. (2) pot fi interconectate ori integrate total sau parțial cu alte instrumente digitale deja existente sau în curs de dezvoltare, care să sprijine punctul unic de informare menționat la alin. (1), după caz, pentru a evita suprapunerea instrumentelor digitale.
(4) Organul central de specialitate care elaborează, promovează și realizează politica Guvernului în domeniul comunicațiilor electronice, în colaborare cu Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, asigură crearea Sistemului informațional „Sistemul de cartografiere a acoperirii cu internet în bandă largă și Punctul unic de informare”.
(5) Agenției i se atribuie calitatea de posesor și de deținător al Sistemului informațional „Sistemul de cartografiere a acoperirii cu internet în bandă largă și Punctul unic de informare”.
13Articolul 13. Reducerea amprentei de mediu a rețelelor și evaluarea impactului asupra mediului
(1) Organul central de specialitate care elaborează, promovează și realizează politica Guvernului în domeniul comunicațiilor electronice, în colaborare cu Ministerul Mediului, elaborează un ghid cu cele mai bune practici pentru stimularea instalării rețelelor de comunicații electronice cu amprentă de mediu redusă, în special în ceea ce privește consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră aferente, care conține inclusiv:
a) informații privind criteriile de evaluare a sustenabilității viitoarelor rețele de comunicații electronice din punctul de vedere al mediului;
b) informații privind stimulentele oferite furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice pentru instalarea unor rețele sustenabile din punctul de vedere al mediului.
(2) În cazul în care legislația din domeniul mediului impune o evaluare a impactului rețelelor de comunicații electronice asupra mediului și, în special, atunci când autoritățile elaborează cadrul pentru aprobarea dezvoltării viitoare a proiectelor, Ministerul Mediului, în colaborare cu organul central de specialitate care elaborează, promovează și realizează politica Guvernului în domeniul comunicațiilor electronice, face schimb de bune practici cu autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene privind modul în care se efectuează evaluarea de mediu și se iau în considerare rezultatele acesteia în etapa în care efectele asupra mediului pot fi identificate și evaluate, cum ar fi etapa în care furnizorii de rețele publice de comunicații electronice prezintă planurile generale pentru proiectele care implică instalarea concretă a rețelelor.
14Articolul 14. Soluționarea litigiilor
(1) Fără a aduce atingere posibilității de a sesiza o instanță de judecată, orice parte are dreptul de a sesiza Agenția cu privire la litigiile care pot apărea:
a) în cazul în care se refuză acordarea accesului la terenuri sau la infrastructura fizică existentă ori nu s-a ajuns la un acord privind termenele și condițiile specifice, inclusiv în materie de tarif, în termen de o lună de la data primirii solicitării de acces în temeiul art. 3;
b) în legătură cu drepturile și obligațiile prevăzute la art. 4 și 6, inclusiv în cazul în care informațiile solicitate nu sunt furnizate în termenele aplicabile;
c) în cazul în care nu s-a ajuns la un acord privind coordonarea lucrărilor civile în temeiul art. 5 alin. (2) și (3) în termen de o lună de la data primirii solicitării oficiale de coordonare a lucrărilor civile; sau
d) în cazul în care nu s-a ajuns la un acord privind accesul la infrastructura fizică interioară, menționat la art. 11 alin. (2) sau (3), în termen de o lună de la data primirii solicitării oficiale de acces.
(2) Ținând seama pe deplin de principiul proporționalității și de principiile stabilite în orientările relevante ale Comisiei Europene și ale OAREC, Agenția emite o decizie cu caracter obligatoriu și executoriu pentru soluționarea litigiului:
a) în termen de 4 luni de la data primirii solicitării de soluționare a litigiului, în ceea ce privește litigiile menționate la alin. (1) lit. a);
b) în termen de o lună de la data primirii solicitării de soluționare a litigiului, în ceea ce privește litigiile menționate la alin. (1) lit. b)–d).
(3) Termenele menționate la alin. (2) pot fi prelungite numai în circumstanțe excepționale, justificate în mod corespunzător.
(4) În ceea ce privește litigiile menționate la alin. (1) lit. a), c) și d), decizia Agenției poate consta în stabilirea unor clauze și condiții echitabile și rezonabile, inclusiv în materie de tarif, după caz.
(5) Agenția își publică deciziile adoptate pe marginea litigiilor respectând principiile confidențialității și protecției secretelor comerciale. Punctul unic de informare asigură accesul la deciziile publicate de Agenție.
(6) În cazul în care litigiul se referă la accesul la infrastructura unui furnizor de rețele publice de comunicații electronice, se iau în considerare, după caz, obiectivele prevăzute la art. 5 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
(7) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului persoanelor de a se adresa direct instanțelor de judecată competente, în condițiile legii.
(8) Prezentul articol completează căile de atac specificate la art. 31 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, precum și căile de atac din procedura administrativă și procedurile judiciare reglementate de Codul administrativ nr. 116/2018 și nu aduce atingere acestora.
15Articolul 15. Autoritățile competente
(1) Autoritatea competentă care îndeplinește sarcinile atribuite organismului național de soluționare a litigiilor, în conformitate cu art. 14 alin. (1), este Agenția.
(2) Agenția este distinctă din punct de vedere juridic și independentă din punct de vedere funcțional de orice operator de rețea și de orice organism din sectorul public care deține sau controlează terenuri sau o infrastructură fizică, de proprietarii de clădiri comerciale private ori de deținătorii dreptului de a utiliza punctul de acces și infrastructura fizică interioară implicați în litigiu.
(3) Agenția acționează independent și obiectiv la examinarea și soluționarea litigiilor care îi sunt prezentate, fără a solicita sau accepta instrucțiuni din partea altor autorități sau organisme. Acest lucru nu exclude supravegherea în conformitate cu actele normative aplicabile din domeniu. Deciziile Agenției pot fi suspendate, revocate sau anulate doar de Agenție sau de instanța de judecată, în conformitate cu Codul administrativ nr. 116/2018. Deciziile Agenției nu se supun controlului de oportunitate.
(4) În cazul insuficienței mijloacelor financiare din bugetul său, Agenția poate percepe plăți pentru acoperirea costurilor efective legate de îndeplinirea sarcinilor de autoritate competentă de soluționare a litigiilor, prevăzute de prezenta lege, în cuantumul stabilit printr-un regulament aprobat de Consiliul de administrație al Agenției.
(5) Părțile implicate într-un litigiu sunt obligate să coopereze pe deplin cu Agenția.
(6) Funcțiile punctului unic de informare menționate la art. 3–7, 9, 10, 12 și 14 sunt îndeplinite de Agenție, care asigură funcționarea Sistemului informațional „Sistemul de cartografiere a acoperirii cu internet în bandă largă și Punctul unic de informare”. Pentru a acoperi costurile efective aferente exercitării acestor funcții, în cazul insuficienței mijloacelor financiare din bugetul său, Agenția percepe plăți pentru utilizarea punctului unic de informare în cuantumul stabilit printr-un regulament aprobat de Consiliul de administrație al Agenției.
(7) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător autorității competente care îndeplinește funcțiile punctului unic de informare.
(8) Agenția își exercită competențele în mod imparțial, transparent și în timp util. Agenția se asigură că deține resurse tehnice, financiare și umane adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor care îi sunt atribuite.
(9) Agenția asigură publicarea informației privind sarcinile îndeplinite de fiecare autoritate competentă prin intermediul punctului unic de informare, în special atunci când aceste sarcini sunt atribuite mai multor autorități competente sau atunci când sarcinile atribuite sunt modificate.
(10) Agenția informează Comisia Europeană privind desemnarea tuturor autorităților competente însărcinate, în conformitate cu prezentul articol, să exercite funcții în temeiul prezentei legi, precum și privind responsabilitățile ce le revin și orice modificare a acestora, înainte ca desemnarea autorităților respective sau modificarea survenită să producă efecte.
(11) Orice decizie luată de o autoritate competentă poate face obiectul unei căi de atac în conformitate cu Codul administrativ nr. 116/2018.
(12) Orice decizie emisă de Agenție este document executoriu în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Codului administrativ nr. 116/2018 și ale Codului de executare nr. 443/2004.
(13) Prevederile art. 31 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025 se aplică în mod corespunzător oricărei căi de atac introduse în temeiul alin. (11).
(14) Dreptul la o cale de atac în conformitate cu alin. (11) nu aduce atingere dreptului părților de a sesiza instanța națională competentă cu privire la litigiu.
(15) Agenția, în limita competențelor stabilite prin prezenta lege și prin Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025, asigură respectarea prezentei legi de către:
a) operatorii de rețea și organismele din sectorul public care dețin sau controlează terenuri sau o infrastructură fizică;
b) proprietarii de clădiri comerciale private care nu sunt proprietatea unui operator de rețea sau nu sunt controlate de acesta, deținătorii dreptului de a utiliza punctul de acces și infrastructura fizică interioară;
c) furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.
Dispozițiile Legii comunicațiilor electronice nr. 72/2025 referitoare la misiunea, funcțiile de bază, atribuțiile principale, drepturile și organizarea activității Agenției se aplică în mod corespunzător și în domeniile reglementate prin prezenta lege.
(16) Agenția colaborează cu alte instituții relevante, inclusiv cu autoritățile de reglementare sectorială, în vederea asigurării accesului pe proprietăți și a utilizării partajate a infrastructurii fizice.
16Articolul 16. Sancțiuni
Pentru orice încălcare a dispozițiilor prezentei legi sau a hotărârilor și deciziilor obligatorii emise de Agenție în temeiul acesteia, Agenția aplică sancțiuni, măsuri sau prescripții, după caz, prevăzute de Codul contravențional nr. 218/2008, de Codul administrativ nr. 116/2018 și de Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025.
17Articolul 17. Raportare și monitorizare
Agenția furnizează informațiile solicitate de Comisia Europeană cu privire la aplicarea prezentei legi în termenele stabilite de către aceasta.
18Articolul 18. Dispoziții finale și tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. 3–9, art. 10 alin. (1), (2), (5)–(8), art. 11, 13, 14, 16 și 17, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2028.
(2) Guvernul, până la data de 1 ianuarie 2028:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea legislației în conformitate cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege, va asigura elaborarea și va adopta actele normative necesare punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi.
(3) Agenția, până la data de 1 ianuarie 2028, va aduce actele sale de reglementare în conformitate cu prezenta lege.
(4) Prevederile legilor bugetare anuale ce țin de determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică nu se aplică raporturilor juridice reglementate de prezenta lege.
(5) Contractele de acces încheiate până la data de 1 ianuarie 2028 rămân valabile până la data expirării acestora, iar părțile au obligația de a respecta drepturile și obligațiile prevăzute atât de contractele respective, cât și de prezenta lege și alte acte normative aplicabile. Furnizorul de rețele publice de comunicații electronice nu poate fi obligat la niciun acord de natură contractuală care, în defavoarea sa, exclude aplicarea dispozițiilor prezentei legi, derogă de la acestea sau le modifică efectele.
(6) Prezenta lege se aplică inclusiv contractelor aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2028. În acest scop:
a) pentru contractele (sau orice act juridic similar) aflate în derulare, operatorii de rețea, organismele din sectorul public care dețin sau controlează terenuri sau o infrastructură fizică, proprietarii de clădiri comerciale private care nu sunt proprietatea unui operator de rețea sau nu sunt controlate de acesta ori deținătorii dreptului de a utiliza punctul de acces și infrastructura fizică interioară au obligația ca, la solicitarea scrisă a furnizorului de rețele publice de comunicații electronice, să modifice, în termen de 90 de zile de la primirea solicitării, contractele respective în vederea conformării acestora cu dispozițiile prezentei legi. În cazul în care, în termenul respectiv, părțile nu ajung la un acord, oricare dintre părți poate sesiza Agenția în vederea soluționării litigiului;
b) modificarea contractelor aflate în derulare se realizează prin încheierea unui contract nou sau prin acorduri adiționale, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile.
(7) Dispozițiile prezentei legi nu afectează dreptul de acces obținut până la data intrării în vigoare a acesteia.
(8) La data de 1 ianuarie 2028 se abrogă Legea nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 100–105, art. 194), cu modificările ulterioare.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 106. Chișinău, 11 iunie 2026.
Anexa nr. 1
LISTA
categoriilor de clădiri comerciale care sunt scutite
de obligația de a da curs solicitărilor de acces la clădirile
respective din motive de siguranță publică, apărare,
securitate națională, protecție a mediului sau de sănătate
publică
1. Clădirile obiectivelor industriale potențial periculoase de clasele I și II de pericol, conform Legii nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase.
2. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau păstrarea produselor chimice periculoase, conform Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice, și a substanțelor periculoase, conform Legii nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase.
3. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau comercializarea explozivilor de uz civil, conform Legii nr. 67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil.
4. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau comercializarea articolelor pirotehnice, conform Legii nr. 143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice.
5. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau comercializarea armelor și/sau a munițiilor, conform Legii nr. 130/2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă.
Anexa nr. 2
LISTA
infrastructurilor fizice sau a categoriilor de infrastructură
fizică deținute ori controlate de organismele din sectorul public,
pentru care se aplică excepții de la obligațiile de acces din
motive de valoare arhitecturală, istorică, culturală, religioasă,
de mediu, de securitate națională sau de sănătate publică
1. Infrastructurile fizice cu caracter militar sau secret ori cele aferente domeniului ordinii și siguranței publice, stabilite prin ordine ale ministrului apărării, ministrului afacerilor interne și ale directorului Serviciului de Informații și Securitate.
2. Infrastructurile fizice ale misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova, stabilite prin ordine ale ministrului afacerilor externe.
3. Infrastructurile fizice ale sistemului administrației penitenciare, conform Legii nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare.
4. Infrastructurile fizice ale obiectivelor industriale potențial periculoase de clasele I și II de pericol, conform Legii nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase.
5. Infrastructurile fizice care reprezintă monumente istorice, de artă sau de arhitectură, conform Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor.
6. Infrastructurile fizice cu pericol biologic sporit, stabilite prin ordine ale ministrului sănătății, ministrului mediului și ale ministrului agriculturii și industriei alimentare.
Anexa nr. 3
TIPURILE DE LUCRĂRI CIVILE
considerate ca având o amploare limitată, în ceea
ce privește valoarea, dimensiunea ori durata, sau legate
de infrastructura critică națională, care sunt exceptate de
la obligația de coordonare a lucrărilor civile
1. Lucrările civile specificate la art. 150 din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
2. Lucrările civile de intervenție urgentă menționate la art. 148 alin. (12) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
3. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la obiectivele industriale și instalațiile tehnice potențial periculoase, stabilite prin Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase.
4. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la infrastructurile fizice ale operatorilor rețelelor de energie termică, conform Legii nr. 92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării.
5. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la infrastructurile fizice ale operatorilor rețelelor de gaze naturale, conform Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale.
6. Lucrările civile pentru construcția sau reconstrucția infrastructurilor critice naționale, stabilite prin ordine ale ministrului apărării și ministrului afacerilor interne în condițiile Legii nr. 223/2025 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale.
7. Lucrările civile de înlăturare a avariilor și cele executate în limitele zonelor de protecție sanitară a obiectelor sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare, conform Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.
8. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la infrastructurile fizice din gestiunea operatorilor de sistem, conform Legii nr. 164/2025 cu privire la energia electrică.
Anexa nr. 4
TIPURILE DE LUCRĂRI CIVILE
considerate ca având o amploare limitată, în funcție
de valoare, dimensiune ori durată, sau legate de infrastructura
critică națională, precum și situațiile de urgență sau motivele de
securitate națională, pentru care nu se aplică obligația de
furnizare a informațiilor minime
1. Lucrările civile specificate la art. 150 din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
2. Lucrările civile de intervenție urgentă menționate la art. 148 alin. (12) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
3. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la obiectivele industriale și instalațiile tehnice potențial periculoase, stabilite prin Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase.
4. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la infrastructurile fizice ale operatorilor rețelelor de energie termică, conform Legii nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării.
5. Lucrările civile pentru înlăturarea consecințelor avariilor la infrastructurile fizice ale operatorilor rețelelor de gaze naturale, conform Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale.
6. Lucrările civile pentru construcția sau reconstrucția infrastructurilor critice naționale, stabilite prin ordine ale ministrului apărării și ministrului afacerilor interne în condițiile Legii nr. 223/2025 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale.
7. Lucrările civile de înlăturare a avariilor și cele executate în limitele zonelor de protecție sanitară a obiectelor sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare, conform Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.
Anexa nr. 5
TIPURILE DE CLĂDIRI care sunt scutite de obligațiile prevăzute la
10art.10. alin. (1)–(3) sau cărora aceste obligații li se aplică cu adaptările tehnice corespunzătoare
1. Clădirile istorice și clădirile militare specificate în Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
2. Clădirile care reprezintă monumente istorice, de artă sau de arhitectură, conform Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor.
3. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau comercializarea armelor și/sau a munițiilor, conform Legii nr. 130/2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă.
4. Clădirile utilizate pentru depozitarea sau comercializarea explozivilor de uz civil, conform Legii nr. 67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil.
5. Clădirile militare și clădirile utilizate în scopuri de securitate națională, stabilite prin ordine ale ministrului apărării și ministrului afacerilor interne.