Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE
1Articolul 1. Obiectul reglementării
(1) Prezenta lege stabilește cadrul legal privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice naționale și evaluarea necesității de a îmbunătăți protecția acestora în scopul creșterii capacității de asigurare a stabilității, securității și siguranței sistemelor economice, sociale și a protecției persoanelor.
(2) Protecția infrastructurilor critice naționale (denumite în continuare și ICN) constituie o componentă a securității naționale.
2Articolul 2. Domeniul de aplicare
Dispozițiile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice de drept public sau de drept privat care desfășoară activități și furnizează servicii esențiale în sectoarele și subsectoarele infrastructurii critice naționale prevăzute la anexa nr. 1.
3Articolul 3. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi, noțiunile utilizate au următoarele semnificații:
1. autoritate publică responsabilă – autoritate/instituție publică, desemnată în condițiile prezentei legi, care, potrivit competențelor și atribuțiilor sale legale, răspunde de organizarea și desfășurarea activităților în domeniile corespunzătoare sectoarelor și subsectoarelor ICN prevăzute la anexa nr. 1 și are în responsabilitate cel puțin o ICN desemnată;
2. evaluarea riscurilor – proces global prin care se determină natura și amploarea unui risc prin identificarea și analiza potențialelor amenințări, puncte vulnerabile și pericole relevante care ar putea conduce la un incident, o perturbare sau la distrugerea ICN;
3. funcții vitale ale statului – procese care au un impact predominant asupra funcționării statului și a căror întrerupere amenință viața sau sănătatea persoanelor ori provoacă daune majore economiei, mediului, ordinii publice și securității naționale;
4. gestionar de infrastructură critică națională – proprietarul, operatorul sau administratorul de infrastructură critică națională, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, care este responsabil de o infrastructură critică națională;
5. informații atribuite la secret de stat – informații cu privire la o ICN ce sunt atribuite la secret de stat în condițiile Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat;
6. informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice – informații cu privire la o ICN ce pot fi utilizate, în cazul divulgării, în scopul planificării și al realizării unor acțiuni care să determine perturbarea sau distrugerea instalațiilor unor ICN. Sunt considerate informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice alte informații decât cele atribuite la secretul de stat;
7. infrastructură critică națională – un activ, o instalație, un echipament, o rețea ori un sistem sau o componentă a unui activ, unei instalații, unui echipament, unei rețele ori a unui sistem, care este necesar(ă) pentru furnizarea unui serviciu esențial;
8. plan de securitate – document de planificare la nivel strategic, cu caracter operativ prin procedurile asociate, elaborat pentru fiecare ICN desemnată, destinat realizării managementului riscurilor la nivelul ICN și care definește scopul, obiectivele, cerințele și măsurile de securitate ale acesteia;
9. praguri critice – valori-limită stabilite în funcție de gravitatea impactului, a perturbării sau a distrugerii unei infrastructuri și care determină identificarea acesteia ca ICN;
10. protecția infrastructurilor critice – ansamblul de procese și activități organizate și desfășurate în scopul asigurării funcționalității, continuității serviciilor și integrității ICN pentru a descuraja, a diminua și a neutraliza o amenințare, un risc sau un punct vulnerabil prin identificarea, implementarea și menținerea măsurilor de securitate, organizatorice, tehnice, procedurale și de altă natură, rezultate în urma derulării proceselor de management al riscului. Protecția infrastructurilor critice cuprinde, într-o enumerare neexhaustivă, activitățile desfășurate pentru identificarea și desemnarea ICN, procesele de management de risc, asigurarea protecției informațiilor sensibile specifice domeniului, realizarea planurilor de securitate ale gestionarilor de ICN, desemnarea ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN, pregătirea personalului, modul de realizare a comunicării și a avertizării timpurii, precum și exerciții, rapoarte, testări ale viabilității planurilor de securitate ale gestionarilor, reevaluări și actualizări ale documentelor elaborate;
11. reziliența infrastructurii critice naționale – capacitatea ICN de a rezista unui incident sau unei perturbări, de a se adapta ca urmare a producerii unui hazard sau a unei amenințări și de a-și reveni în urma acestora pentru a asigura în continuare prestarea serviciilor esențiale societății;
12. servicii esențiale – serviciile, facilitățile ori activitățile indispensabile pentru menținerea funcțiilor societale vitale, a activităților economice vitale, a sănătății și siguranței publice sau a mediului, necesare pentru a asigura un standard minim de trai și de bunăstare a societății și a căror degradare ori întrerupere a furnizării, ca urmare a perturbării ori distrugerii sistemului fizic de bază, ar afecta semnificativ siguranța sau securitatea populației și/sau funcționarea instituțiilor statului.
Capitolul II ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
4Articolul 4. Coordonarea națională
(1) Coordonarea, la nivel național, a activităților privind identificarea, desemnarea și protecția ICN se realizează de către Prim-ministru, prin intermediul consilierului desemnat.
(2) Responsabilitatea pentru organizarea și desfășurarea activităților necesare implementării prezentei legi, dar și realizarea cooperării între autoritățile publice responsabile și structurile neguvernamentale îi revine Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – MAI), prin intermediul Centrului Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice (în continuare – și CNCPIC), care va fi punctul național de contact în relația cu instituțiile similare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și cu alte structuri internaționale cu activități și atribuții în domeniu.
(3) CNCPIC este instituit în cadrul Inspectoratului de Management Operațional din subordinea MAI, la nivel de direcție autonomă.
(4) CNCPIC asigură planificarea strategică, coordonarea, monitorizarea permanentă și controlul asupra stadiului implementării activităților reglementate prin prezenta lege.
5Articolul 5. Grupul de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice
(1) Sub coordonarea consilierului desemnat al Prim-ministrului, potrivit art. 4 alin. (1), se instituie și funcționează Grupul de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice (în continuare – GLIPIC).
(2) Componența, atribuțiile și modul de organizare și funcționare al GLIPIC se stabilesc prin dispoziție de Guvern.
6Articolul 6. Rapoartele de evaluare privind protecția infrastructurilor critice
(1) Autoritățile publice responsabile efectuează, împreună cu gestionarii de ICN, o evaluare a riscurilor, a amenințărilor și a punctelor vulnerabile în sectoarele/subsectoarele ICN, în termen de un an de la desemnarea lor în cadrul subsectoarelor respective. Evaluarea conține inclusiv propuneri cu privire la necesitatea îmbunătățirii protecției ICN desemnate.
(2) Autoritățile publice responsabile, împreună cu gestionarii de ICN, elaborează anual rapoarte de evaluare privind riscurile și incidentele semnificative, de asemenea privind evoluția amenințărilor și existența unor puncte vulnerabile în sectoarele și subsectoarele ICN, și formulează propuneri cu privire la necesitatea îmbunătățirii protecției acestora, pe care le înaintează CNCPIC în vederea elaborării unui raport de evaluare integrat, care va fi înaintat spre aprobare Guvernului.
(3) Documentele menționate la alin. (2) se transmit CNCPIC până la data de 15 ianuarie a anului următor în vederea elaborării raportului de evaluare anual privind stadiul de protecție a infrastructurilor critice la nivel național.
(4) Gestionarii de ICN au obligația de a informa autoritățile publice responsabile despre orice modificare ce poate avea impact asupra protecției ICN desemnate.
(5) Pe raportul anual prevăzut la alin. (3) se aplică parafa de secretizare corespunzătoare informațiilor atribuite la secretul de stat pe care le conține, în conformitate cu prevederile Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat.
7Articolul 7. Atribuțiile Centrului Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice
(1) MAI, prin intermediul CNCPIC, sprijină autoritățile publice responsabile și gestionarii de ICN, asigurându-le accesul la informațiile privind cele mai bune practici și metode disponibile, facilitează participarea la acțiunile coordonate de către Comisia Europeană în materie de formare și de schimb de informații privind noile evoluții tehnice în materie de protecție a infrastructurii critice și organizează cooperarea între autoritățile publice responsabile la nivel național, precum și colaborarea acestora și a gestionarilor de ICN cu instituțiile similare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și cu alte structuri internaționale cu activități și atribuții în domeniu.
(2) CNCPIC are următoarele atribuții principale:
a) elaborează proiecte de acte normative în domeniul protecției infrastructurilor critice și documente de planificare strategică specifice, pe care le supune analizei reprezentanților autorităților publice responsabile reprezentate în GLIPIC, în vederea inițierii ulterioare, de către MAI, a procedurilor legale de avizare și promovare;
b) elaborează și actualizează normele metodologice privind evaluarea riscurilor, privind realizarea, echivalarea și revizuirea planurilor de securitate ale gestionarilor de ICN, structura-cadru a planurilor de securitate ale gestionarilor de ICN și atribuțiile ofițerului de legătură pentru securitatea ICN din cadrul structurii specializate desemnate la nivelul autorităților publice responsabile și la nivelul gestionarilor de ICN, care, prin intermediul MAI, sunt aprobate de Guvern;
c) sprijină, la solicitarea autorităților publice responsabile, procesul de elaborare a instrucțiunilor, regulamentelor, normelor și a standardelor de securitate sectoriale în domeniul protecției infrastructurilor critice;
d) elaborează, supune dezbaterii în cadrul GLIPIC și, prin intermediul MAI, propune spre aprobare Guvernului metodologia de autorizare a ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN;
e) evaluează anual și ori de câte ori se impune, pe baza datelor furnizate de autoritățile publice responsabile, riscurile, amenințările și punctele vulnerabile ale ICN și informează Prim-ministrul, prin intermediul consilierului desemnat, cu privire la necesitatea îmbunătățirii nivelului de protecție al acestora;
f) asigură secretariatul tehnic permanent al GLIPIC;
g) elaborează și propune spre aprobare Guvernului planul anual de verificare a stadiului de implementare a legislației privind protecția infrastructurii critice de către autoritățile publice responsabile și de către gestionarii de ICN;
h) asigură consultanță de specialitate pentru autoritățile publice responsabile și pentru gestionarii de ICN desemnate, la solicitarea acestora;
i) monitorizează stadiul de elaborare a planurilor de securitate ale gestionarilor de ICN la nivel național, precum și de testare a viabilității acestora prin exerciții;
j) reprezintă structura desemnată din cadrul MAI în condițiile art. 8;
k) elaborează liniile directoare privind modalitățile de realizare a managementului protecției infrastructurii critice;
l) organizează, coordonează și sprijină programele de formare profesională inițială și continuă, inclusiv certificarea periodică, destinate ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN, cu accent pe evaluarea riscurilor, securitatea fizică, gestionarea incidentelor și pe răspunsul la crize.
(3) În aplicarea art. 4 alin. (4), MAI, prin intermediul personalului desemnat din cadrul CNCPIC, desfășoară activități de control în baza planului elaborat în condițiile alin. (2) lit. g) din prezentul articol, constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale în condițiile legii.
8Articolul 8. Instituirea și administrarea mecanismului de comunicare și avertizare timpurie
(1) La nivelul MAI, prin intermediul CNCPIC, poate fi instituit un mecanism de comunicare și avertizare timpurie (în continuare – MeCAT), destinat asigurării managementului integrat al protecției ICN, având rolul de sistem național securizat de informare în domeniul protecției ICN.
(2) MeCAT asigură cadrul unitar al schimbului de informații privind incidentele, amenințările, punctele vulnerabile și riscurile identificate în legătură cu aceste tipuri de infrastructuri, necesare atât în procesul de prevenție și combatere a riscurilor și amenințărilor, cât și pentru diminuarea impactului generat de incapacitatea de a menține serviciile esențiale furnizate de ICN.
(3) MeCAT este dezvoltat, operat și protejat în conformitate cu cerințele de securitate cibernetică și informațională prevăzute de Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică, inclusiv prin cooperarea cu autoritățile naționale competente în domeniul securității cibernetice și al informațiilor clasificate/ atribuite la secret de stat.
9Articolul 9. Autoritățile publice responsabile
(1) Lista autorităților publice responsabile se stabilește prin hotărâre de Guvern, la propunerea MAI, conform informațiilor deținute de CNCPIC.
(2) Autoritățile publice responsabile au următoarele atribuții:
a) stabilesc criteriile sectoriale și pragurile critice aferente și elaborează, după caz, metodologii specifice de lucru pentru aplicarea acestora în vederea identificării potențialelor ICN;
b) coordonează activitățile specifice procesului de identificare a ICN în sectorul lor de responsabilitate;
c) propun desemnarea ICN conform sectoarelor aflate în responsabilitatea lor;
d) informează, la solicitare, CNCPIC asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;
e) informează MAI, prin intermediul CNCPIC, asupra stadiului identificării ICN din sectorul lor de responsabilitate;
f) verifică modul de îndeplinire de către gestionarii de ICN a obligațiilor stabilite prin prezenta lege și sesizează CNCPIC privind încălcările constatate;
g) avizează planurile de securitate ale gestionarilor de ICN aflate în sectorul lor de responsabilitate;
h) stabilesc măsuri de reducere a punctelor vulnerabile ale ICN din sectorul lor de responsabilitate și de îmbunătățire a rezilienței acestora;
i) asigură resursele financiare necesare organizării și desfășurării activităților specifice domeniului protecției infrastructurilor critice pentru ICN aflate în sectorul lor de responsabilitate, în limita bugetului alocat;
j) notifică CNCPIC cu privire la participarea personalului propriu și a celui din cadrul gestionarilor de ICN din sectorul lor de responsabilitate la activitățile internaționale specifice domeniului protecției infrastructurilor critice și prezintă GLIPIC aspectele discutate în cadrul activităților la care au participat;
k) participă, la solicitarea CNCPIC, la activitățile de control organizate în condițiile art. 7 alin. (3).
(3) În cazul în care o autoritate publică responsabilă este, concomitent, și gestionară a unei infrastructuri critice naționale, aceasta exercită atribuțiile corespunzătoare fiecărei calități deținute în parte, cu respectarea principiului separării funcționale.
(4) Autoritățile publice responsabile și structurile abilitate conform legii se asigură că informațiile clasificate/atribuite la secret de stat cu privire la protecția ICN, utilizate la nivel național, precum și cele transmise instituțiilor similare ale statelor membre ale Uniunii Europene, Comisiei Europene, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și altor structuri internaționale cu activități și atribuții în domeniu nu sunt utilizate în alt scop decât cel al protecției infrastructurii critice.
10Articolul 10. Atribuțiile gestionarilor de infrastructuri critice naționale
Gestionarii de ICN au următoarele atribuții:
a) desemnează un ofițer de legătură pentru securitatea ICN aflate în responsabilitatea lor. Această obligație nu presupune neapărat instituirea unei noi poziții;
b) elaborează pentru fiecare ICN din responsabilitatea lor planuri de securitate în conformitate cu normele metodologice menționate la art. 7 alin. (2) lit. b) și le transmit spre avizare autorității publice responsabile în termen de 30 de zile de la data solicitării;
c) desfășoară activitățile referitoare la protecția ICN desemnate aflate în responsabilitatea lor;
d) participă, la solicitarea autorităților publice responsabile sau a CNCPIC, la activitățile specifice domeniului conform obligațiilor ce decurg din prezenta lege și din cadrul normativ subsecvent;
e) participă, potrivit competențelor, la operaționalizarea MeCAT;
f) informează autoritățile publice responsabile cu privire la orice modificare ce poate avea impact asupra protecției ICN desemnate;
g) informează autoritățile publice responsabile și CNCPIC cu privire la participarea la activități naționale/internaționale specifice domeniului protecției infrastructurilor critice și la aspectele discutate în cadrul acestor activități;
h) implementează măsuri de reducere a punctelor vulnerabile ale ICN aflate în responsabilitatea lor și de îmbunătățire a rezilienței acestora;
i) asigură autorizarea ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN, desemnați pentru fiecare ICN aflată în responsabilitatea lor;
j) asigură resursele financiare necesare organizării și desfășurării activităților referitoare la protecția ICN aflate în responsabilitatea lor în conformitate cu planul de securitate instituit.
11Articolul 11. Structura specializată/compartimentul specializat în domeniul infrastructurilor critice naționale
(1) Autoritățile publice responsabile și gestionarii de ICN au obligația de a institui/desemna o structură specializată/un compartiment specializat în domeniul ICN, care va îndeplini și rolul de punct de contact pentru aspectele ce țin de securitatea ICN între gestionarii de ICN și autoritățile publice responsabile.
(2) Autoritățile publice responsabile și gestionarii de ICN au obligația de a desemna un ofițer de legătură pentru securitatea ICN, care va îndeplini și rolul de punct de contact pentru aspectele ce țin de securitatea ICN între gestionarii de ICN și autoritățile publice responsabile.
(3) Structura/compartimentul prevăzut la alin. (1) este condus de un ofițer de legătură pentru securitatea ICN care, la solicitare sau în caz de necesitate, are dreptul/obligația de a sesiza direct conducătorul autorității publice responsabile sau al gestionarului de ICN cu privire la orice subiecte ce țin de ICN.
(4) Personalul din cadrul structurii specializate/compartimentului specializat în domeniul ICN răspunde de elaborarea, aplicarea, evaluarea și actualizarea permanentă a planului de măsuri elaborat la nivelul autorității publice responsabile, respectiv a planurilor de securitate ale gestionarilor de ICN.
(5) Autoritățile publice responsabile stabilesc și implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofițerii de legătură pentru securitatea ICN de la nivelul gestionarilor de ICN, în scopul realizării unui schimb de date relevante privind riscurile și amenințările identificate în legătură cu ICN, asigurând securitatea informațiilor sensibile referitoare la protecția ICN conform cadrului normativ.
(6) În termen de un an de la desemnarea unei ICN, autoritatea publică responsabilă și gestionarul de ICN au obligația să asigure pregătirea ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN respective, precum și a personalului desemnat să îndeplinească atribuții în domeniul protecției infrastructurilor critice în unitățile de învățământ pentru formare și dezvoltare profesională acreditate, în condițiile legii. Guvernul asigură în timp util disponibilitatea unităților de învățământ acreditate și a programelor de formare și dezvoltare profesională corespunzătoare.
(7) Ofițerii de legătură pentru securitatea ICN sunt evaluați și autorizați periodic în condițiile stabilite prin metodologia de autorizare care se aprobă de Guvern.
(8) Autoritățile publice responsabile, precum și gestionarii de ICN au obligația să asigure participarea ofițerilor de legătură pentru securitatea ICN la programele de formare profesională inițială și continuă organizate sau coordonate de CNCPIC, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare și prin eliberarea acestora de la alte atribuții pe durata formării, în condițiile stabilite de legislația din domeniul muncii.
Capitolul III IDENTIFICAREA, DESEMNAREA ȘI PROTECȚIA INFRASTRUCTURII CRITICE NAȚIONALE
12Articolul 12. Identificarea infrastructurii critice naționale
(1) În conformitate cu procedura de identificare prevăzută la anexa nr. 2, autoritățile publice responsabile identifică potențialele ICN ce corespund criteriilor sectoriale și intersectoriale și se încadrează în definiția prevăzută la art. 3 pct. 7).
(2) Criteriile sectoriale și pragurile critice aferente, definite în funcție de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite ICN, se stabilesc prin ordine ale conducătorilor autorităților publice responsabile, potrivit sectoarelor aflate în responsabilitatea lor.
(3) Criteriile intersectoriale ce stau la baza identificării ICN sunt următoarele:
a) criteriul privind victimele, evaluat în funcție de numărul posibil de decese sau vătămări;
b) criteriul privind efectele economice, evaluat în funcție de importanța pierderilor economice și/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului;
c) criteriul privind efectul asupra populației, evaluat în funcție de impactul asupra încrederii acesteia, de suferința fizică sau de perturbarea vieții cotidiene, inclusiv de pierderea de servicii esențiale.
(4) Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru identificarea ICN.
(5) Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, definite în funcție de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri, se stabilesc de Guvern.
(6) Persoanele juridice de drept public sau de drept privat care desfășoară activități și furnizează servicii esențiale de interes național în sectoarele și subsectoarele prevăzute la anexa nr. 1 au obligația de a participa, la solicitarea autorităților publice responsabile sau a CNCPIC, la procesul de identificare și de desemnare a ICN.
(7) Pentru stabilirea criteriilor sectoriale/intersectoriale și a pragurilor critice aferente, autoritățile publice responsabile pot colabora și cu alte autorități sau persoane juridice în condițiile în care ICN ar putea genera efecte în sectorul de responsabilitate al acestora.
(8) Sectoarele/subsectoarele stabilite pentru punerea în aplicare a prezentei legi sunt cele prevăzute la anexa nr. 1, iar autoritățile publice responsabile pot identifica ulterior și alte sectoare.
13Articolul 13. Desemnarea infrastructurii critice naționale
(1) În urma procesului de identificare a potențialelor ICN, autoritățile publice responsabile propun MAI, prin intermediul CNCPIC, desemnarea unei/unor ICN.
(2) Lista ICN desemnate se aprobă de către Guvern.
(3) Autoritățile publice responsabile informează gestionarii de infrastructuri cu privire la desemnarea acestora ca ICN în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de desemnare.
14Articolul 14. Protecția infrastructurilor critice naționale
(1) În termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN, gestionarul de ICN elaborează un plan de securitate și îl transmite spre avizare autorității publice responsabile. Cu acordul conducătorului CNCPIC, termenul poate fi extins, dar nu mai mult decât cu 6 luni.
(2) Planul de securitate identifică ICN și soluțiile de securitate existente sau care urmează să fie puse în aplicare pentru protecția acesteia, în conformitate cu normele metodologice menționate la art. 7 alin. (2) lit. b).
(3) Cerințele minime privind conținutul planului de securitate al gestionarului de ICN sunt prevăzute în anexa nr. 3 și la art. 7 alin. (2) lit. b).
(4) Autoritatea publică responsabilă se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul său de responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN, că există un plan de securitate al gestionarului sau un echivalent al acestuia.
(5) În cazul în care gestionarul de ICN deține un document care îndeplinește cerințele minime privind conținutul planului de securitate, acesta este evaluat, testat și, dacă este necesar, revizuit și actualizat, fiind recunoscut ca un echivalent al planului de securitate.
(6) Planul de securitate este implementat, evaluat, testat și, dacă este necesar, revizuit și actualizat de către gestionarul de ICN periodic, la intervale de cel mult doi ani, precum și ori de câte ori este necesar.
15Articolul 15. Protecția informațiilor
(1) Autoritățile publice responsabile și structurile abilitate conform legii se asigură că informațiile clasificate/atribuite la secret de stat cu privire la protecția ICN, utilizate la nivel național, precum și cele transmise instituțiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene, Comisiei Europene, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și altor structuri internaționale cu activități și atribuții în domeniu nu sunt utilizate în alt scop decât cel al protecției infrastructurilor critice.
(2) În caz de necesitate, informațiile sensibile privind protecția ICN sunt clasificate/atribuite la secret de stat în condițiile legii. Diseminarea acestor informații se face în strictă conformitate cu cadrul normativ, atât în relația cu autoritățile publice responsabile și cu gestionarii de ICN, cât și cu instituțiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și cu alte structuri internaționale cu activități și atribuții în domeniu.
(3) Orice persoană care operează cu informații clasificate/atribuite la secret de stat în temeiul prezentei legi este supusă unei verificări de securitate conform prevederilor Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat.
(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în egală măsură informațiilor exprimate verbal în timpul reuniunilor în cadrul cărora se discută subiecte sensibile privind protecția ICN.
Capitolul IV DISPOZIȚII FINALE
17Articolul 17. Aplicarea prezentei legi
Procesul de identificare și de desemnare a ICN se încheie în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se revizuiește periodic, cel puțin o dată în an, pentru identificarea și desemnarea noilor infrastructuri.
18Articolul 18. Dispoziții finale
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Guvernul:
a) în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va adopta actele normative necesare pentru implementarea acesteia;
b) în termen de două luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi, va desemna lista autorităților publice responsabile prevăzute la art. 9 alin. (1);
c) în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va adopta componența, atribuțiile și modul de organizare ale GLIPIC, în conformitate cu art. 5 alin. (2);
d) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va adopta pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, în conformitate cu art. 12 alin. (5);
e) în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va adopta lista privind ICN desemnate, în conformitate cu art. 13.
(3) Ordinele conducătorilor autorităților publice responsabile, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a), se emit în termen de două luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind desemnarea autorităților publice responsabile în conformitate cu art. 9 alin. (1).
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 223. Chișinău, 10 iulie 2025.
Anexa nr. 1
LISTA
sectoarelor și subsectoarelor infrastructurii
critice naționale (ICN)
| Sector | Subsector | Tipul furnizorului de servicii |
|---|
| 1 | 2 | 3 |
| 1. Energetică | 1.1. Energie electrică | 1.1.1. Furnizor central de energie electrică, astfel cum acesta este definit la art. 3 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile |
| 1.1.2. Furnizor, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică | | |
| 1.1.3. Operator al sistemului de distribuție, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică | | |
| 1.1.4. Operator al sistemului de transport, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică | | |
| 1.1.5. Producător, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică | | |
| 1.1.6. Operator al pieței energiei electrice desemnat, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică | | |
| 1.1.7. Participant la piață, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, care furnizează servicii de agregare, de consum dispecerizabil sau de stocare de energie, inclusiv agregatorul, astfel cum acesta este definit la art. 3 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile | | |
| 1.1.8. Operatori ai unui punct de reîncărcare care sunt responsabili de gestionarea și exploatarea unui punct de reîncărcare, care furnizează un serviciu de reîncărcare utilizatorilor finali, inclusiv în numele și în contul unui furnizor de servicii de mobilitate | | |
| 1.2. Încălzire centralizată și răcire centralizată | Furnizor, astfel cum acesta este definit la art. 5 din Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării | |
| 1.3. Piața produselor petroliere | 1.3.1. Transportator, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere | |
| 1.3.2. Importator, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere | | |
| 1.3.3. Entitate centrală de stocare | | |
| 1.4. Gaze naturale | 1.4.1. Furnizor, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale | |
| 1.4.2. Operator al sistemului de distribuție, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale | | |
| 1.4.3. Operator al sistemului de transport, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale | | |
| 1.4.4. Operator al instalației de stocare, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale | | |
| 1.4.5. Operatori ai sistemului de gaze naturale lichefiate (GNL) | | |
| 1.4.6. Întreprindere de gaze naturale, astfel cum aceasta este definită la art. 2 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale | | |
| 1.4.7. Operatori ai instalațiilor de rafinare și de tratare a gazelor naturale | | |
| 1.5. Hidrogen | Operatori de producție, stocare și transport de hidrogen | |
| 2. Transport | 2.1. Transport aerian | 2.1.1. Transportator aerian, astfel cum acesta este definit la art. 3 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică |
| 2.1.2. Operator aeroportuar, astfel cum acesta este definit la art. 3 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică | | |
| 2.1.3. Aeroport, astfel cum acesta este definit la art. 3 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică | | |
| 2.1.4. Persoane juridice care gestionează și exploatează instalații auxiliare în cadrul aeroporturilor | | |
| 2.1.5. Agent aeronautic, astfel cum acesta este definit la art. 5 din Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017, care furnizează serviciul de control al traficului aerian (ATC), astfel cum acesta este definit la același articol din codul menționat | | |
| 2.2. Transport feroviar | 2.2.1. Administratorul infrastructurii, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 | |
| 2.2.2. Întreprindere feroviară, astfel cum aceasta este definită la art. 2 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 | | |
| 2.2.3. Operatorul unei infrastructuri de servicii, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 | | |
| 2.3. Transport pe apă | 2.3.1. Persoane juridice care efectuează transportul pasagerilor și/sau transportul încărcăturilor, astfel cum aceste activități sunt reglementate de Legea nr. 176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | |
| 2.3.2. Persoane juridice care efectuează transportul maritim de mărfuri și pasageri, astfel cum aceste activități sunt reglementate de Codul navigației maritime comerciale al Republicii Moldova nr. 599/1999 | | |
| 2.3.3. Port maritim, astfel cum acesta este definit la art. 77 alin. (1) din Codul navigației maritime comerciale al Republicii Moldova nr. 599/1999 | | |
| 2.3.4. Administrația portului maritim, astfel cum aceasta este definită la art. 80 din Codul navigației maritime comerciale al Republicii Moldova nr. 599/1999 | | |
| 2.3.5. Administrații portuare, astfel cum acestea sunt definite la art. 51 din Legea nr. 176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova | | |
| 2.3.6. Persoane juridice care efectuează lucrări și gestionează și/sau exploatează echipamente în cadrul porturilor | | |
| 2.3.7. Persoane juridice care operează serviciul de trafic maritim (STM), astfel cum acest serviciu este definit la pct. 6 din Regulamentul privind stabilirea Sistemului de informare și monitorizare a traficului navelor maritime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 413/2021 | | |
| 2.4. Transport rutier | 2.4.1. Persoane juridice responsabile cu controlul gestionării traficului rutier | |
| 2.4.2. Operatori de sisteme de transport inteligente | | |
| 3. Sectorul bancar | | Bancă, astfel cum aceasta este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor |
| 4. Infrastructuri ale pieței financiare | | 4.1. Societate de investiții, astfel cum aceasta este definită la art. 6 din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, care exploatează un sistem multilateral de tranzacționare (MTF), astfel cum acesta este definit la același articol din legea menționată |
| 4.2. Operator de piață, astfel cum acesta este definit la art. 6 din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital | | |
| 4.3. Contraparte centrală, astfel cum aceasta este definită la art. 3 din Legea nr. 183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăti și de decontare a instrumentelor financiare | | |
| 4.4. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare | | |
| 5. Sectorul sănătate | | 5.1. Prestatori de servicii medicale, astfel cum aceștia sunt reglementați la art. 4 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995 |
| 5.2. Întreprinderile și instituțiile farmaceutice, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 3 din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care efectuează cercetări de elaborare a medicamentelor, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 din Legea nr. 153/2025 cu privire la medicamente | | |
| 5.3. Întreprinderi și instituții farmaceutice care desfășoară activități de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, menționate în secțiunea C, diviziunea a 21-a din CAEM‑2 | | |
| 5.4. Producător de dispozitive medicale, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 din Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale, considerate a fi esențiale în contextul unei urgențe de sănătate publică | | |
| 6. Alimentare cu apă și canalizare | | Operator, astfel cum acesta este definit la art. 4 din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare |
| 7. Infrastructură digitală | | 7.1. Furnizori de servii de înregistrare a numelor de domenii și furnizorii de servicii de sistem de nume de domenii (DNS), cu excepția registratorului național al domeniului național de nivel superior „.md” |
| | 7.2. Registratorul național al domeniului național de nivel superior „.md” |
| 7.3. Furnizori ai unui punct de schimb de internet (IXP – internet exchange point) | | |
| 7.4. Furnizori de servicii de cloud computing | | |
| 7.5. Furnizori de servicii de centre de date | | |
| 7.6. Furnizori de rețele de furnizare de conținut | | |
| 7.7. Prestatori de servicii de încredere, astfel cum aceștia sunt definiți la art. 2 din Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere | | |
| 7.8. Furnizor de rețele publice de comunicații electronice, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025 | | |
| 7.9. Furnizori de servicii de comunicații electronice accesibile publicului, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 din Legea comunicațiilor electronice nr. 72/2025 | | |
| 8. Gestionarea serviciilor TIC (business-to-business) | | 8.1.Furnizori de servicii gestionate |
| 8.2. Furnizori de servicii de securitate gestionate | | |
| 9. Administrație publică | | 9.1. Persoane juridice de drept public, cu excepția autorităților administrației publice locale |
| 9.2 Autorități ale administrației publice locale | | |
| 10. Spațiu | | Operatori de infrastructură terestră, deținută, gestionată și operată de persoanele juridice de drept public sau cele de drept privat, care sprijină furnizarea de servicii spațiale, cu excepția furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice |
| 11. Servicii poștale și de curierat | | 11.1. Furnizor de servicii poștale, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016 |
| 11.2. Serviciul de curierat, astfel cum acesta este definit la art. 2 din Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016 | | |
| 12. Gestionarea deșeurilor | | Titularii autorizației pentru gestionarea deșeurilor, astfel cum aceasta este definită la art. 2 pct. 1) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, cu excepția întreprinderilor pentru care gestionarea deșeurilor nu reprezintă principala activitate economică |
| 13. Fabricarea, producția și distribuția de substanțe chimice | | Producător și distribuitor, astfel cum aceștia sunt definiți la art. 4 pct. 17) și pct. 7) din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice |
| 14. Producția, prelucrarea și distribuția de alimente | | Întreprindere din domeniul alimentar, astfel cum aceasta este definită la art. 2 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor |
| 15. Fabricare | 15.1. Fabricarea dispozitivelor medicale și a dispozitivelor medicale pentru diagnosticarea in vitro | Producătorii de dispozitive medicale și/sau de dispozitive medicale pentru diagnosticarea in vitro, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 din Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale, cu excepția celor menționate la poziția 5.4 |
| 15.2. Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice | Întreprinderile care desfășoară oricare dintre activitățile economice menționate în secțiunea C diviziunea 26 din CAEM-2 | |
| 15.3. Fabricarea echipamentelor electrice | Întreprinderile care desfășoară oricare dintre activitățile economice menționate în secțiunea C diviziunea 27 din CAEM-2 | |
| 15.4. Fabricarea altor mașini și echipamente n.c.a. | Întreprinderile care desfășoară oricare dintre activitățile economice menționate în secțiunea C diviziunea 28 din CAEM-2 | |
| 15.5. Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și a semiremorcilor | Întreprinderile care desfășoară oricare dintre activitățile economice menționate în secțiunea C diviziunea 29 din CAEM-2 | |
| 15.6. Fabricarea altor echipamente de transport | Întreprinderile care desfășoară oricare dintre activitățile economice menționate în secțiunea C diviziunea 30 din CAEM-2 | |
| 16. Furnizori digitali | | 16.1. Furnizori de piețe online |
| 16.2. Furnizori de motoare de căutare online | | |
| 16.3. Furnizori de platforme de servicii de socializare în rețea | | |
| 17. Cercetare | | Organizație din domeniile cercetării și inovării, astfel cum aceasta este definită la art. 15 din Codul cu privire la știință și inovare nr. 259/2004 |
| 18. Securitate națională | 18.1. Apărarea țării, ordinea publică și securitatea națională | Persoanele juridice de drept public a căror activitate de bază ține de apărarea țării, ordinea publică și securitatea națională |
| 18.2. Frontiere, migrație și azil | Persoanele juridice de drept public a căror activitate de bază ține de domeniul frontierei de stat, migrației și azilului | |
| 18.3. Industria națională de securitate, capacități și instalații de producție și depozitare | Persoanele juridice de drept public sau privat a căror activitate de bază ține de industria națională de securitate, capacitățile și instalațiile de producție și de depozitare | |
| 18.4. Situații de urgență | Persoanele juridice de drept public a căror activitate de bază reprezintă gestionarea situațiilor de urgență | |
| 18.5. Justiție și penitenciare | Persoanele juridice de drept public a căror activitate de bază se desfășoară în domeniile justiției și penitenciarelor | |
Anexa nr. 2
PROCEDURA DE IDENTIFICARE
a infrastructurilor critice care pot fi desemnate
drept infrastructuri critice naționale
1. Autoritățile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept ICN prin parcurgerea următoarelor etape consecutive. O potențială ICN care nu satisface cerințele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICN și este exclusă din procedură.
2. Autoritatea publică responsabilă împreună cu gestionarii de ICN identifică potențialele ICN, parcurgând următoarele etape:
a) etapa 1 – aplicarea criteriilor și a pragurilor critice sectoriale;
b) etapa 2 – evaluarea preliminară prin aplicarea definiției prevăzute la art. 3 pct. 7);
c) etapa 3 – aplicarea criteriilor și a pragurilor critice intersectoriale;
d) etapa 4 – formularea propunerilor pentru desemnarea ICN.
Anexa nr. 3
PROCEDURA
privind planul de securitate al gestionarului de ICN
1. Prin planul de securitate al gestionarului de ICN vor fi identificate ICN și soluțiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecția acestora.
2. Planul de securitate al gestionarului de ICN va acoperi cel puțin următoarele aspecte:
a) identificarea elementelor importante;
b) efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de amenințări majore, pe punctele vulnerabile ale fiecărui element și pe impactul potențial;
c) identificarea, selectarea și stabilirea priorităților în ceea ce privește contramăsurile și procedurile, făcându-se distincție între măsurile permanente de securitate, care identifică investițiile de securitate indispensabile și mijloacele relevante pentru a fi utilizate în orice situație. În acest capitol vor fi incluse informații referitoare la măsurile de ordin general, cum sunt măsurile tehnice (inclusiv instalarea de mijloace de detectare, de control al accesului, de protecție și de prevenire), măsurile organizatorice (inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor și a crizelor), măsurile de control și verificare, comunicare, sensibilizare și formare, măsurile de securitate graduale, care pot fi activate în funcție de diferitele niveluri de risc și amenințare, precum și măsurile în domeniul securității sistemelor de informații.