Art.I.
Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 117–119, art. 455), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. În cuprinsul legii, cuvintele „certificat complementar de protecție”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „certificat suplimentar de protecție” la forma gramaticală corespunzătoare.
2. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, cu amendamentele ulterioare, precum şi a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000,
și transpune:
– Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L157 din 30 aprilie 2004, CELEX: 32004L0048;
– Regulamentul (CE) nr. 816/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 9 iunie 2006, CELEX: 32006R0816;
precum și transpune parțial:
– Directiva 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 213 din 30 iulie 1998, CELEX: 31998L0044;
– Regulamentul (CE) nr.1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 198 din 8 august 1996, CELEX: 31996R1610;
– Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (versiune codificată), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 16 iunie 2009, CELEX: 32009R0469, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/933 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019.”
3. La articolul 2:
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În conformitate cu prezenta lege, pe teritoriul Republicii Moldova sunt recunoscute şi apărate drepturile ce decurg dintr-un brevet european.”
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Dispozițiile prezentei legi se aplică mutatis mutandis:
1) brevetelor europene de invenție validate conform Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizația Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene (Acord de validare), semnat la 16 octombrie 2013;
2) brevetelor de invenție acordate și valide pe teritoriul Republicii Moldova:
a) conform Convenției eurasiatice de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994 (în continuare – Convenția eurasiatică), în baza cererilor depuse până la 26 aprilie 2012; sau
b) după data intrării în vigoare a denunțării de către Republica Moldova a Convenției eurasiatice, în baza cererilor a căror dată de depozit este anterioară datei de 26 aprilie 2012.”
4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Articolul 3. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
1. Acordul TRIPs – Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, cu modificările ulterioare;
2. brevet – brevet de invenție şi brevet de invenție de scurtă durată;
3. brevet european – brevetul de invenție acordat de către Oficiul European de Brevete (în continuare – OEB) conform Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, cu modificările ulterioare (în continuare – CBE), pe baza cererii de brevet european, care produce efecte pe teritoriul Republicii Moldova;
4. cerere de brevet – cerere depusă în conformitate cu prezenta lege, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, pentru care Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare – AGEPI) este oficiul desemnat sau ales, căreia i s-a atribuit dată de depozit și în care Republica Moldova este desemnată;
5. cerere de brevet european – cerere depusă în conformitate cu CBE, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările şi revizuirile ulterioare (în continuare – PCT), pentru care OEB este oficiul desemnat sau ales, căreia i s-a atribuit dată de depozit și în care Republica Moldova este desemnată;
6. cerere internațională – cerere de protecție a unei invenții depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
7. Convenția de la Paris – Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările ulterioare;
8. depozit național reglementar – orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusă cererea, oricare ar fi fost soarta ulterioară a acesteia;
9. mandatar autorizat – persoană fizică atestată şi înregistrată în modul stabilit, care reprezintă interesele persoanelor fizice şi juridice naționale sau străine şi acordă acestora asistenţa necesară în domeniul protecției obiectelor de proprietate intelectuală;
10. produs farmaceutic – orice produs din sectorul farmaceutic, inclusiv medicamentele de uz uman, ingredientele active și trusele de diagnosticare ex vivo;
11. Regulament de punere în aplicare a CBE – Regulamentul de aplicare a CBE, adoptat prin decizia Consiliului de administrație al Organizației Europene de Brevete din 7 decembrie 2006, cu modificările ulterioare;
12. solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită acordarea unui brevet;
13. titular de brevet – persoană fizică sau juridică căreia îi aparține dreptul conferit de brevet.”
5. Articolul 4:
la alineatul (1), cuvintele „brevetul eurasiatic și cel european validat” se substituie cu cuvintele „brevetul european”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Invențiile sunt protejate prin următoarele titluri de protecție:
a) brevet de invenție;
b) brevet de invenție de scurtă durată;
c) certificat suplimentar de protecție;
d) brevet european.”
6. La articolul 5 alineatul (2), litera f) se completează cu textul „ , precum și pentru cererile de brevet european, depuse în conformitate cu prevederile CBE”.
7. La articolul 6 alineatul (2), în partea introductivă, cuvintele „Nu sunt” se substituie cu textul „În particular, nu sunt”.
8. Articolul 7:
alineatul (1):
la litera a), cuvintele „publicare sau” se exclud;
alineatul se completează cu literele c1) și e) cu următorul cuprins:
„c1) plantele sau animalele obținute exclusiv printr-un procedeu esențial biologic;”
„e) metodele de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și metodele de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal; această dispoziție nu se aplică produselor, în special substanțelor sau compozițiilor, pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.”
la alineatul (2), în partea introductivă, după textul „alin. (1) lit. a),” se introduce textul „în ceea ce privește invențiile biotehnologice,”.
9. La articolul 8:
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conținutul cererilor de brevet, așa cum acestea au fost depuse la AGEPI, al cererilor de brevet european și al cererilor internaționale care desemnează Republica Moldova și au intrat în faza națională, care au o dată de depozit anterioară datei menționate la alin. (2) și care au fost publicate, conform prezentei legi, la sau după această dată.”
articolul se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:
„(4) Dispozițiile alin. (1)–(3) nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă utilizarea substanței sau compoziției respective în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(5) Dispozițiile alin. (1)–(3), de asemenea, nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții menționate la alin. (4), pentru oricare utilizare specifică în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă astfel de utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.”
10. Articolul 12:
la alineatul (2), după cuvintele „stadiul tehnicii” se introduce textul „conform art. 52 alin. (2)”;
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Prin derogare de la art. 7 alin. (1) lit. e), se acordă brevet de invenție de scurtă durată pentru metode de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și pentru metode de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal.”
11. La articolul 15 alineatul (4), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”.
12. La articolul 18, alineatul (3) se abrogă.
13. La articolul 19 alineatul (3), cuvintele „şi în cazul în care ea a fost retrasă” se substituie cu cuvintele „în cazul în care ea a fost considerată retrasă”.
14. Articolul 20:
la alineatul (1), textul „ , brevetul eurasiatic și brevetul european validat” se substituie cu cuvintele „și brevetul european”;
la alineatul (2) literele a) și c), textul „vânzarea, folosirea, transportarea, importul, alt mod de punere în circulație” se substituie cu textul „plasarea pe piață, vânzarea, folosirea, importul”.
15. La articolul 22 alineatul (1), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”.
16. Articolul 23:
la alineatul (1), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”;
la alineatul (2), cuvintele „unui material biologic comercializat sau oferit spre vânzare” se substituie cu cuvintele „unui material biologic plasat pe piață”;
alineatele (3) și (4) vor avea următorul cuprins:
„(3) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia, pentru uz agricol, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale pentru reproducere sau multiplicare de către el însuși în ferma sa, în condițiile Regulamentului.
(4) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altor materiale de reproducere animală unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia implică autorizarea fermierului de a utiliza animalele protejate în scopuri agricole. Aceasta include și folosirea animalelor sau a altor materiale de reproducere animală în scopul desfășurării activității sale agricole, dar nu pentru vânzare în cadrul sau în scopul unei activități reproductive comerciale.”
17. Articolul 24:
la alineatele (1) și (2), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”;
la alineatele (4)–(7), cuvântul „acordată” se substituie cu cuvântul „conferită”;
articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:
„(8) În interpretarea întinderii protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet, instanța va ține seama de instrucțiunile cuprinse în Protocolul privind interpretarea art. 69 din CBE.”
18. La articolul 25, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale și serioase pentru utilizarea invenţiei până la data de depozit ori, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, până la data de prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul acestor pregătiri, în unitatea sa ori pentru necesitățile acesteia, fără plata unei redevențe.”
19. La articolul 26 alineatul (11), cuvântul „numai” se exclude.
20. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
„Articolul 28. Acordarea licenței obligatorii de brevet
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet:
a) pe motivul neexploatării sau al exploatării insuficiente a brevetului;
b) în interes public;
c) în scopul remedierii unei practici anticoncurențiale;
d) în scopul exploatării brevetelor dependente şi a brevetelor pentru soi de plante;
e) în scopul fabricării și vânzării produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică.
(2) Instanța de judecată, în cazul invențiilor în domeniul tehnologiei semiconductorilor, poate acorda licență obligatorie de brevet numai în condițiile utilizării publice a acestora în scopuri necomerciale sau ale necesității de a remedia o practică ce a fost calificată, în baza unei proceduri administrative, drept una anticoncurențială.
(3) Instanța de judecată notifică titularul, fără întârziere, despre depunerea unei cereri de acordare a licenței obligatorii de brevet. Înainte de acordarea unei licențe obligatorii de brevet, instanța de judecată îi acordă titularului posibilitatea să facă observații privind cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet și să transmită instanței de judecată orice informație relevantă privind cererea.”
21. Articolul 282:
la alineatul (6), al doilea enunț se exclude;
alineatul (8) se abrogă.
22. Articolul 284 va avea următorul cuprins:
„Articolul 284. Acordarea licenței obligatorii de brevet
în scopul exploatării brevetelor dependente
şi a brevetelor pentru soi de plantă
(1) În cazul brevetelor dependente şi al brevetelor pentru soi de plantă, instanța de judecată poate acorda licență obligatorie de brevet, la cererea unui titular de brevet sau a unui titular de brevet pentru soi de plantă care nu îşi poate aplica invenția ori soiul de plantă protejat (al doilea brevet) fără să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiția ca invenția sau soiul de plantă revendicat în cel de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanțial în raport cu invenția revendicată în primul brevet. Instanța de judecată poate întreprinde toate măsurile necesare pentru verificarea existenței unei astfel de situații.
(2) Licență obligatorie de brevet în conformitate cu alin. (1) se acordă numai în cazul în care persoana interesată a depus eforturi pentru a încheia un contract de licență cu titularul de brevet în condiții şi prin modalități comerciale rezonabile, dar nu a reușit să facă acest lucru în termen de 6 luni de la data solicitării încheierii unui astfel de contract.
(3) În cazul licenței obligatorii în favoarea unui brevet sau a unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet are dreptul la o licență reciprocă în condiții rezonabile pentru exploatarea invenției brevetate ori a soiului de plantă protejat.”
23. Legea se completează cu articolele 285 și 286 cu următorul cuprins:
„Articolul 285. Acordarea licenței obligatorii de brevet referitoare
la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate
exportului în țări cu probleme de sănătate publică
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea de produse farmaceutice în cazul în care aceste produse sunt destinate exportului în țări importatoare eligibile care au nevoie de aceste produse pentru a face față problemelor de sănătate publică.
(2) Se consideră țară importatoare eligibilă:
a) orice țară din cadrul celor mai slab dezvoltate, menționată ca atare pe lista Organizației Națiunilor Unite (în continuare – ONU);
b) orice țară membră a Organizației Mondiale a Comerțului (în continuare – OMC), alta decât țările membre cel mai slab dezvoltate, menționate la lit. a), care a făcut o notificare către Consiliul TRIPs în legătură cu intenția sa de a utiliza sistemul, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial;
c) orice țară care nu este membră a OMC, dar figurează pe lista țărilor cu venit scăzut și cu un produs național brut pe cap de locuitor mai mic de 745 de dolari SUA, întocmită de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și care a notificat direct Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre intenția sa de utilizare a sistemului, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial. Notificarea menționată la alin. (6) pct. 2) lit. b) trebuie să includă declarația țării importatoare că aceasta va utiliza sistemul pentru a face față problemelor de sănătate publică, și nu ca un instrument de atingere a unor obiective de politică industrială sau comercială și că va adopta măsurile menționate la alin. (4) din Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punerea în aplicare a alin. (6) din Declarația de la Doha privind Acordul TRIPs și sănătatea publică, adoptată la data de 14 noiembrie 2001 (în continuare – Decizia privind Declarația de la Doha).
(3) Prin derogare de la alin. (2), orice țară membră a OMC care a făcut o declarație la OMC că nu va utiliza sistemul în calitate de membru importator al OMC nu este o țară importatoare eligibilă.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet privind fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se depune în instanța de judecată și trebuie să conțină:
1) numele și datele de contact ale solicitantului și ale oricărui agent sau reprezentant împuternicit de solicitant să acționeze în numele său în fața instanței de judecată;
2) denumirea comună a produsului farmaceutic sau a produselor farmaceutice pe care solicitantul intenționează să le fabrice și să le vândă la export sub licență obligatorie;
3) cantitatea de produse farmaceutice pe care solicitantul intenționează să o producă sub licență obligatorie;
4) țara sau țările importatoare;
5) după caz, dovada că negocierile anterioare au avut loc cu titularul, în conformitate cu alin. (6) pct. 4);
6) dovada unei solicitări specifice, indicând cantitatea de produs solicitată, din partea:
a) reprezentanților autorizați ai țării sau țărilor importatoare; sau
b) organizației nonguvernamentale care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare; sau
c) organismelor ONU sau a altor organizații internaționale din domeniul sănătății care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare.
(5) Suplimentar prevederilor alin. (4), în cazul în care persoana care solicită o licență obligatorie depune cereri la autoritățile din mai multe țări, pentru același produs, cererea trebuie să conțină informații privind cererile depuse, cantitățile și țările importatoare respective.
(6) Instanța de judecată verifică dacă:
1) fiecare țară importatoare membră a OMC, menționată în cerere, a transmis o notificare către OMC în temeiul Deciziei privind Declarația de la Doha; sau
2) fiecare țară importatoare care nu este membră a OMC, menționată în cerere, a transmis către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării o notificare cu privire la fiecare din produsele cuprinse în cerere, în care:
a) specifică denumirile și cantitățile prevăzute din produsul necesar (produsele necesare);
b) confirmă că țara importatoare respectivă, în cazul în care nu se numără printre țările cel mai slab dezvoltate, a stabilit că are o capacitate de producție insuficientă sau inexistentă în sectorul farmaceutic în ceea ce privește un anumit produs sau anumite produse, în unul dintre modurile prevăzute în anexa la Decizia privind Declarația de la Doha;
c) confirmă că, în cazul în care un produs farmaceutic este brevetat pe teritoriul țării importatoare, respectiva țară importatoare a acordat sau intenționează să acorde o licență obligatorie pentru importul produsului respectiv în conformitate cu art. 31 din Acordul TRIPs și cu dispozițiile Deciziei privind Declarația de la Doha;
3) cantitatea de produs menționată în cerere nu o depășește pe cea notificată OMC de către o țară importatoare care este membră a OMC sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de către o țară importatoare care nu este membră a OMC și dacă, ținând seama de alte licențe obligatorii acordate în altă parte, cantitatea totală de produs autorizată să fie produsă pentru orice țară importatoare nu depășește în mod semnificativ cantitatea notificată de țara respectivă OMC, în cazul țărilor importatoare care sunt membre ale OMC, sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cazul țărilor importatoare care nu sunt membre ale OMC;
4) sunt prezentate dovezi că solicitantul a depus eforturi pentru a obține autorizația de la titular, dar că aceste eforturi nu s-au bucurat de succes în termen de 30 de zile anterioare depunerii cererii. În cazurile de urgență națională sau în alte circumstanțe de extremă urgență ori în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, aceste dovezi nu sunt necesare.
(7) Prevederile alin. (6) pct. 1) și 2) nu aduc atingere flexibilității de care dispun țările cel mai puțin dezvoltate în conformitate cu Decizia Consiliului TRIPs din 27 iunie 2002.
(8) Instanța de judecată respinge cererea în cazul în care nu se respectă oricare dintre condițiile stabilite în prezentul articol și cele aplicabile conform art. 29. Înainte de a respinge cererea, instanța de judecată oferă solicitantului posibilitatea de a remedia iregularitățile constatate și de a fi audiat.
(9) Suplimentar condițiilor aplicabile stabilite conform prezentului articol și celor stabilite conform art. 29, la acordarea licenței obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se vor aplica următoarele condiții:
a) cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub licență nu depășește cantitatea necesară pentru a răspunde nevoilor țării importatoare sau țărilor importatoare menționate în cerere, ținând seama de cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub alte licențe obligatorii acordate în altă parte;
b) exploatarea se limitează strict la toate actele necesare fabricării produsului respectiv în vederea exportului și distribuirii în țara menționată sau țările menționate în cerere. Niciun produs fabricat sau importat sub licență obligatorie nu este oferit spre vânzare sau introdus pe piață în altă țară decât cea menționată în cerere, cu excepția cazului în care o țară importatoare se prevalează de posibilitățile prevăzute la alin. (6) lit. (i) din Decizia privind Declarația de la Doha, pentru a exporta în alte țări, părți la un acord comercial regional, care au aceeași problemă de sănătate;
c) produsele fabricate sub licență sunt clar identificate, prin etichetare sau marcare specifică, în sensul că sunt fabricate în temeiul prezentului articol. Produsele se disting de cele fabricate de titular printr-un ambalaj special și/sau o culoare/formă specială, cu condiția ca această distincție să fie fezabilă și să nu aibă un impact semnificativ asupra prețului. Ambalajul și orice documentație aferentă conțin mențiunea că produsul face obiectul unei licențe obligatorii în temeiul prezentului articol, indicând denumirea autorității competente și orice număr sau referință de identificare și specificând în mod clar că produsul este destinat exclusiv exportului și distribuirii în țara sau în țările importatoare respective. Detaliile cu privire la caracteristicile produsului se pun la dispoziția Serviciului Vamal de către titularul licenței;
d) în cazul în care produsul sau produsele reglementate de licența obligatorie sunt brevetate în țările importatoare menționate în cerere, produsul sau produsele respective se exportă numai în cazul în care aceste țări au eliberat o licență obligatorie pentru importul, vânzarea și/sau distribuția produselor.
(10) Condițiile licenței nu trebuie să aducă atingere metodei de distribuire în țara importatoare.
(11) Înainte de expedierea către țara importatoare menționată/țările importatoare menționate în cerere, titularul licenței publică pe un site web următoarele informații:
a) cantitățile furnizate sub licență și țările importatoare cărora acestea le sunt furnizate;
b) caracteristicile distinctive ale produsului respectiv sau ale produselor respective.
Adresa site-ului web pe care sunt publicate informațiile menționate se comunică instanței de judecată și Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
(12) În cazul în care s-a acordat o licență obligatorie, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale informează cu referire la acest fapt AGEPI, care notifică Consiliul TRIPs despre acordarea licenței și condițiile specifice aferente.
Informațiile furnizate includ următoarele mențiuni:
a) denumirea și adresa titularului licenței;
b) produsul respectiv sau produsele respective;
c) cantitatea ce urmează a fi furnizată;
d) țara sau țările în care urmează să se exporte produsul sau produsele;
e) durata licenței;
f) adresa site-ului web menționat la alin. (11).
(13) Autoritatea competentă de supraveghere a pieței produselor farmaceutice, la solicitarea titularului de brevet sau din proprie inițiativă, poate să solicite accesul la registrele și evidențele ținute de titularul licenței, având drept scop unic verificarea respectării condițiilor licenței, în special a celor referitoare la destinația finală a produselor. Registrele și evidențele conțin dovada exportării produsului, printr-o declarație de export certificată de Serviciul Vamal, precum și dovada importului, adusă de unul dintre organismele prevăzute la alin. (4) pct. 6).
(14) Cererea de acordare a licenței obligatorii conform prezentului articol, ce vizează cazurile de urgență națională sau alte circumstanțe de extremă urgență sau cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, se depune la Curtea de Apel Chișinău și se examinează în termen de 20 de zile de la depunere. Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
(15) În cazul în care țara importatoare notifică instanța de judecată cu privire la faptul că produsul farmaceutic nu mai există în cantități suficiente pentru satisfacerea nevoilor sale, instanța poate decide, în urma unei cereri depuse de titularul licenței, să modifice condițiile licenței, permițând fabricarea și exportul unor cantități suplimentare de produse, în măsura necesară satisfacerii nevoilor țării importatoare respective. În astfel de cazuri, cererea titularului licenței se prelucrează după o procedură simplificată și accelerată, conform căreia nu se mai solicită informațiile prevăzute la alin. (4) pct. 1) și 2), cu condiția ca titularul licenței să prezinte licența obligatorie inițială.
În cazurile în care se aplică alin. (6) pct. 4), dar nu este un caz de urgență națională, un caz determinat de alte circumstanțe de extremă urgență sau un caz de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs nu este necesară nicio altă dovadă a negocierii cu titularul, cu condiția ca acele cantități suplimentare solicitate să nu depășească 25% din cantitatea acordată în conformitate cu licența inițială.
Articolul 286. Interzicerea importului și intervenția Serviciului Vamal
(1) Introducerea produselor fabricate în baza unei licențe acordate în temeiul art. 285 în scopul punerii în liberă circulație, reexportului, plasării într-un regim special este interzisă în Republica Moldova. Aceste prevederi nu se aplică în cazul reexportului în țara importatoare menționată în cerere și identificată pe ambalaj, precum și în documentația aferentă produsului, în cazul plasării într-un regim de tranzit ori de antrepozit vamal și nici în cazul introducerii într-o zonă liberă în scopul reexportului în țara importatoare respectivă.
(2) În cazul în care există motive suficiente pentru a suspecta că produsele fabricate în baza unei licențe obligatorii acordate în conformitate cu art. 285 sunt importate în Republica Moldova contrar dispozițiilor prevăzute la alin. (1), Serviciul Vamal suspendă acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau le reține pentru verificare atât timp cât este necesar, dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare. În cazul unor circumstanțe speciale, Serviciul Vamal poate decide prelungirea termenului cu cel mult 10 zile lucrătoare. La expirarea acestei perioade, produsele sunt eliberate, cu condiția ca toate formalitățile vamale să fi fost respectate.
(3) Serviciul Vamal notifică fără întârziere Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, titularul și producătorul sau exportatorul acestor produse cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă sau la reținerea menționate la alin. (2) și le transmite toate informațiile disponibile cu privire la produsele respective. Aceste acțiuni se realizează cu respectarea prevederilor referitoare la protecția datelor cu caracter personal și a secretelor comerciale, precum și la confidențialitatea profesională și administrativă. Importatorul și, după caz, exportatorul pot furniza Serviciului Vamal informațiile pe care ei le consideră adecvate cu privire la produse.
(4) În cazul în care, în perioada de suspendare sau de reținere, Serviciul Vamal constată că produsele respective erau destinate importului în Republica Moldova contrar interdicției prevăzute la alin. (1), acestea sunt confiscate și distruse în conformitate cu prevederile vamale.
(5) Procedura de suspendare, reținere și confiscare a mărfurilor se efectuează pe cheltuiala importatorului. În cazul în care nu este posibil să se recupereze de la importator, cheltuielile respective se recuperează de la orice altă persoană responsabilă de tentativa de import ilegal.
(6) În cazul în care se stabilește că importul produselor în privinţa cărora a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau al celor reţinute în conformitate cu prevederile prezentului articol nu încalcă interdicția menționată la alin. (1), Serviciul Vamal acordă liberul de vamă produselor pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiția ca formalitățile vamale să fi fost respectate.
(7) Serviciul Vamal notifică Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la confiscarea sau distrugerea produselor, efectuate în conformitate cu prevederile prezentului articol.
(8) Prezentul articol nu se aplică mărfurilor fără caracter comercial, aflate în bagajele personale ale călătorilor, pentru uz personal, în limitele stabilite de prevederile vamale.”
24. Articolul 29:
alineatul (1):
în partea introductivă, după textul „acoperite de licență,” se introduce textul „durata licenței,”;
litera e) va avea următorul cuprins:
„e) deținătorul licenței plătește titularului de brevet o remunerație adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizației şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurențială;”
alineatul se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:
„e1) în cazul stipulat la art. 285, la stabilirea remunerației se va ține cont de valoarea economică a utilizării autorizate în cadrul licenței pentru țara sau țările importatoare în cauză, precum și de circumstanțele umanitare sau necomerciale legate de acordarea licenței. Totodată, remunerația nu va depăși cuantumul de 4% din prețul total ce urmează să fie plătit de țara importatoare sau în numele acesteia în cazurile determinate de situații de urgență națională ori de alte circumstanțe de extremă urgență sau în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs;”
articolul se completează cu alineatele (31)–(33) cu următorul cuprins:
„(31) Sub rezerva unei protecții corespunzătoare a intereselor legitime ale titularului licenței, la solicitarea titularului de brevet, o licență obligatorie acordată în temeiul art. 285 poate fi retrasă de către instanța de judecată în cazul în care:
a) condițiile licenței nu sunt respectate de către titularul licenței. Ministerul Sănătății este abilitat să controleze, la solicitarea motivată a titularului de brevet sau a titularului licenței, dacă s-au respectat condițiile licenței. Acest control se bazează pe evaluarea făcută în țara importatoare, după caz;
b) țara importatoare nu și-a respectat obligațiile care îi revin în conformitate cu art. 285 alin. (2) lit. c). Înainte de retragerea unei licențe obligatorii, instanța de judecată ține seama de orice opinie exprimată de organismele menționate în art. 285 alin. (4) pct. 6).
(32) Retragerea unei licențe acordate în temeiul art. 285 se notifică Consiliului TRIPs de către AGEPI.
(33) În urma retragerii licenței acordate în temeiul art. 285, instanța de judecată are dreptul să stabilească un termen rezonabil în care titularul licenței să ia măsurile necesare pentru ca orice produs aflat în posesia sau custodia sa, sub autoritatea sa sau sub controlul său să fie redirecționat, pe propria cheltuială, spre țările care au nevoie de produsul respectiv, după cum se prevede la art. 285 alin. (2), sau să i se aplice un alt tratament, după cum recomandă instanța de judecată, prin consultare cu titularul.”
25. Articolul 33:
la alineatul (4), textul „ , care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia” se exclude;
alineatul (5) se completează cu textul „ori, după caz, de la data deschiderii fazei naționale sau de la data depunerii cererii de publicare a brevetului european”;
la alineatul (6), cuvintele „și date care să permită stabilirea identității acestuia” se exclud;
alineatul (8) se abrogă.
26. Articolul 34:
alineatul (2) se completează cu următorul enunț: „Această referire trebuie să indice expres faptul că înlocuiește descrierea și orice desen.”
la alineatul (8), după cuvintele „cererii internaționale” se introduc cuvintele „sau al cererii de brevet european”.
27. La articolul 36 alineatul (1), textul „ , completă și corectă din punct de vedere științific și tehnic” se substituie cu cuvintele „și completă”.
28. Articolul 37:
la alineatul (1), cuvântul „prin” se substituie cu cuvintele „în ceea ce privește”;
la alineatul (3), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”;
alineatul (5) se abrogă.
29. Articolul 39:
la alineatul (1), textul „ , de certificat de utilitate sau de certificat de autor” se substituie cu cuvintele „sau de certificat de utilitate”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Dreptul de prioritate este recunoscut pentru orice depozit care este echivalentul unui depozit național reglementar conform legislației naționale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale din domeniu. Prin efectul dreptului de prioritate, data priorității este considerată ca fiind data depozitului cererii de brevet pentru aplicarea art. 8 alin. (2) și (3), art. 14 alin. (2) și art. 52 alin. (2).”
30. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
„Articolul 40. Revendicarea priorității
(1) Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declarație de revendicare a priorității, o copie de pe cererea anterioară şi, în cazul în care valabilitatea revendicării priorității este relevantă pentru determinarea brevetabilității invenției, o traducere a acesteia în limba română, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată.
(2) O declarație conform căreia cererea de brevet depusă la AGEPI este o traducere completă a cererii anterioare poate fi depusă în cazurile stabilite de Regulament.
(3) Pentru o cerere de brevet se pot revendica priorități multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Se pot revendica, după caz, priorități multiple pentru aceeași revendicare de brevet. Dacă sunt revendicate priorități multiple, termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi priorități.
(4) În cazul în care se revendică una sau mai multe priorități pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată.
(5) În cazul în care anumite elemente ale invenției pentru care se revendică prioritatea nu sunt cuprinse în revendicările formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiția ca documentele cererii anterioare să dezvăluie clar aceste elemente.
(6) Solicitantul sau succesorul în drepturi al acestuia are dreptul să revendice într-o cerere ulterioară o prioritate a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pentru aceeași invenție dacă revendicarea priorității se face în termen de 12 luni de la data de depozit a cererii anterioare (prioritate internă). În acest caz, cererea anterioară se consideră retrasă.
(7) Prioritatea se revendică odată cu depunerea cererii sau în termen de două luni de la data depunerii cererii de brevet, cu achitarea, în termenul menționat, a taxei stabilite pentru fiecare prioritate revendicată, şi se justifică prin documentul de prioritate.
(8) Documentul care justifică revendicarea priorității conform art. 39 alin. (1), copia de pe cererea anterioară, certificată de autoritatea la care această cerere a fost depusă, şi, după caz, traducerea acesteia sau declarația conform alin. (2) se depun de către solicitant în termen de 16 luni de la data celei mai vechi priorități sau, după caz, în termen de 4 luni de la data deschiderii fazei naționale.
(9) În cazul în care solicitantul revendică un drept de prioritate ce aparține inițial altei persoane, este necesară transmiterea dreptului de prioritate în scris, printr-un act juridic semnat de părți înainte de data de depunere a cererii ulterioare care revendică prioritatea. Documentele de transmitere a dreptului de prioritate, care indică temeiul juridic al dreptului cesionarului de a revendica prioritatea primului depozit, se depun la AGEPI odată cu revendicarea priorității sau în termen de 16 luni de la data priorității primei cereri.
(10) Nerespectarea termenelor specificate la alin. (7)–(9), precum şi neachitarea taxei pentru revendicarea priorității au ca efect nerecunoașterea priorității revendicate.”
31. La articolul 41 alineatul (3), textul „ , cu excepția cazului când această solicitare a fost retrasă până la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare” se exclude.
32. La articolul 42 alineatul (4), textul „art. 40 alin. (9)” se substituie, în ambele cazuri, cu textul „art. 40 alin. (8)”.
33. La articolul 43 alineatul (1), cuvântul „Solicitantul” se substituie cu textul „Fără a aduce atingere competențelor OEB de a acționa ca oficiu desemnat sau ales în conformitate cu art. 153 din CBE, solicitantul”.
34. Legea se completează cu articolul 431 cu următorul cuprins:
„Articolul 431. Cererea internațională depusă la AGEPI
în calitate de oficiu receptor
(1) Persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul în Republica Moldova pot opta pentru depunerea unei cereri internaționale la AGEPI, care acționează în calitate de oficiu receptor în conformitate cu prevederile PCT.
(2) Cererea internațională se depune în limba engleză, franceză, germană sau rusă, cu respectarea dispozițiilor PCT, ale Regulamentului de aplicare a PCT și ale Regulamentului.
(3) Cererea internațională depusă la AGEPI în calitate de oficiu receptor într-o altă limbă decât cele menționate la alin. (2) se transmite în termen de o lună de către AGEPI Biroului Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și se consideră ca fiind primită de AGEPI în numele Biroului Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale în calitate de oficiu receptor.”
35. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
„Articolul 44. Cererea de brevet european care
desemnează Republica Moldova
(1) O cerere de brevet european căreia i-a fost acordată o dată de depozit și care desemnează Republica Moldova va fi echivalentă cu o cerere de brevet, beneficiind, după caz, de prioritatea revendicată în cererea de brevet european, oricare ar fi soarta ulterioară a acesteia.
(2) Cererea de brevet european publicată conferă provizoriu aceeași protecție de care beneficiază o cerere de brevet în conformitate cu prezenta lege, de la data la care o traducere în limba româna a revendicărilor din cererea de brevet european publicată a fost făcută publică de către AGEPI.
(3) Cererea de brevet european se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (2) în cazul în care aceasta a fost retrasă, a fost considerată ca fiind retrasă, a fost respinsă sau în cazul în care desemnarea Republicii Moldova în cererea de brevet european a fost retrasă sau a fost considerată retrasă.”
36. Articolele 441–443 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 441. Efectele brevetului european
în Republica Moldova
(1) Un brevet european care desemnează Republica Moldova conferă, sub rezerva alin. (2)–(5), aceleași drepturi ca și cele conferite de un brevet în conformitate cu prezenta lege, de la data publicării de către OEB în Buletinul European de Brevete a mențiunii privind acordarea brevetului european.
(2) În termen de 3 luni de la data la care mențiunea privind acordarea brevetului european a fost publicată în Buletinul European de Brevete, titularul de brevet depune la AGEPI traducerea în limba română a fasciculului de brevet, însoțită de o solicitare de publicare, și achită taxa stabilită pentru publicare. Totodată, în cazul în care textul fasciculului de brevet şi cel al revendicărilor conține semne de referință folosite în desene, aceste desene se atașează la traducere.
(3) Dacă, în urma unei opoziții sau a unei cereri de limitare depuse la OEB, brevetul european este menținut într-o formă modificată, în termen de 3 luni de la data publicării avizului privind hotărârea OEB de menținere a brevetului european în formă modificată, titularul de brevet depune la AGEPI traducerea în limba română a fasciculului de brevet în formă modificată și achită taxa de publicare.
(4) Solicitarea publicării traducerii depuse conform alin. (2) sau, după caz, alin. (3) trebuie să satisfacă condițiile prevăzute de Regulament. Traducerea se consideră depusă odată cu achitarea taxei de publicare.
(5) AGEPI publică orice traducere depusă conform alin. (2) sau, după caz, alin. (3) și înscrie brevetul european în Registrul național de brevete. AGEPI eliberează, la solicitare, certificat privind recunoașterea efectelor brevetului european în Republica Moldova.
(6) Dacă traducerea specificată la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), sub rezerva stabilită în prezentul alineat, nu este depusă în termen, brevetul european este considerat nul ab initio pentru Republica Moldova. Traducerea, însoțită de solicitarea de publicare și de dovada achitării taxei de publicare, poate fi depusă într-un termen suplimentar de 3 luni de la expirarea termenului stabilit la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), cu condiția achitării unei plăți suplimentare de 100% la taxa de publicare a fasciculului de brevet.
(7) Un brevet european și cererea de brevet european pe care se bazează acesta se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (1) și la art. 44 alin. (2), în măsura în care brevetul a fost revocat sau a fost limitat în cursul procedurilor de opoziție, limitare sau revocare în fața OEB.
Articolul 442. Textul autentic al cererii de brevet european sau al brevetului european
(1) Textul unei cereri de brevet european sau al unui brevet european redactat în limba utilizată pentru proceduri în fața OEB va fi textul autentic pentru orice proceduri în Republica Moldova.
(2) În cazul în care cererea de brevet european sau brevetul european în traducere conferă o protecție mai restrânsă decât cea conferită de cererea de brevet european sau de brevetul european în limba utilizată pentru proceduri în fața OEB, o astfel de traducere este considerată autentică, cu excepția procedurilor de revocare.
(3) Solicitantul, în cazul unei cereri de brevet european publicate, sau titularul de brevet european cu efecte în Republica Moldova poate depune oricând o versiune corectată a traducerii. Traducerea corectată a revendicărilor unei cereri de brevet european publicate sau traducerea corectată a fasciculului unui brevet european produce efect din momentul când acestea vor fi făcute accesibile publicului de către AGEPI.
(4) Orice persoană care, cu bună-credință, utilizează invenția sau a făcut pregătiri efective și serioase de utilizare a invenției, fără ca această utilizare să constituie o încălcare a cererii de brevet european sau a brevetului european în traducerea inițială, poate, după ce traducerea corectată produce efect, să continue o asemenea utilizare în întreprinderea sa sau pentru necesitățile acesteia, fără plată.
Articolul 443. Protecția simultană
În cazul în care un brevet european și un brevet au aceeași dată de depozit sau, dacă a fost revendicată o prioritate, aceeași dată de prioritate a fost acordată aceleiași persoane sau succesorului acesteia în drepturi, brevetul nu va produce efecte, în măsura în care acoperă aceeași invenție ca și brevetul european, de la data expirării termenului pentru depunerea unei opoziții privind brevetul european fără să fi fost depusă o opoziție sau de la data la care procedura de opoziție a avut drept rezultat o hotărâre de menținere a brevetului european.”
37. Legea se completează cu articolele 444–446 cu următorul cuprins:
„Articolul 444. Drepturi anterioare și drepturi care
au luat naștere la aceeași dată
(1) O cerere de brevet european şi un brevet european vor avea, în raport cu o cerere de brevet şi cu un brevet, acelaşi efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, ca şi cererea de brevet şi brevetul în conformitate cu prezenta lege.
(2) O cerere de brevet și un brevet vor avea, în raport cu un brevet european, același efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, pe care îl au în raport cu un brevet.
Articolul 445. Transformarea cererii
(1) O cerere de brevet european poate fi transformată, la cererea solicitantului, într-o cerere de brevet în următoarele cazuri:
a) cererea de brevet european este considerată retrasă conform art. 77 alin. (3) din CBE;
b) în alte cazuri în care cererea de brevet european este respinsă, retrasă sau considerată retrasă.
(2) În cazul menționat la alin. (1) lit. a), cererea de transformare se depune la AGEPI.
(3) În cazurile menționate la alin. (1) lit. b), cererea de transformare se depune la OEB, care o transmite la AGEPI dacă Republica Moldova este menționată în aceasta.
(4) Cererea de transformare se depune în termen de 3 luni de la data la care cererea de brevet european a fost respinsă, retrasă sau considerată retrasă. Cererea de transformare se consideră depusă odată cu achitarea taxei de transformare. În caz contrar, cererea se consideră nedepusă.
(5) Efectul cererii de brevet european prevăzut la art. 66 din CBE încetează dacă cererea de transformare nu este depusă în termenul stabilit.
(6) În termen de 3 luni de la data înregistrării la AGEPI a cererii de transformare, solicitantul depune la AGEPI copia cererii de brevet european, traducerea în limba română a textului inițial al cererii de brevet european și, dacă este cazul, a textului astfel cum a fost modificat în urma procedurilor în fața OEB și achită taxele stabilite.
(7) AGEPI publică, în termen de 3 luni, orice traducere depusă conform alin. (6).
(8) Dacă traducerea menționată la alin. (6) nu este depusă în termenul stabilit, cererea de transformare se respinge.
Articolul 446. Depunerea cererii de brevet european
(1) O cerere de brevet european poate fi depusă la:
a) OEB;
b) AGEPI, în conformitate cu art. 75 alin. (1) lit. b) din CBE.
(2) O cerere de brevet european depusă la AGEPI are aceleași efecte precum cele pe care le-ar obține dacă ar fi fost depusă la aceeași dată la OEB, cu condiția că AGEPI transmite cererea respectivă la OEB în termen rezonabil.
(3) Cererea de brevet european poate fi depusă la AGEPI în limba engleză, germană sau franceză.
(4) Cererea de brevet european divizionară se depune direct la OEB.
(5) Taxele de procedură pentru cererile de brevet european se plătesc în conformitate cu dispozițiile CBE, cu Regulamentul de punere în aplicare a CBE și cu Regulile privind taxele, adoptate prin decizia Consiliului de administrație al Organizației Europene de Brevete din 7 decembrie 2006, cu modificările ulterioare.”
38. La articolul 47 alineatul (4), cuvintele „Registrul național de cereri de brevete” se substituie cu textul „Registrul național de cereri de brevet de invenție, după caz, Registrul național de cereri de brevet de invenție de scurtă durată”.
39. Articolul 48:
la alineatul (2):
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) cererea de brevet satisface cerințele art. 32 alin. (3) și ale art. 33;”
la litera b), după textul „art. (6)” se introduce textul „alin. (2)”;
la litera d), textul „art. 40 alin. (8)–(11)” se substituie cu textul „art. 40 alin. (7)–(9)”;
alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:
„f) este achitată taxa de examinare, în cazul cererii de brevet de invenție de scurtă durată;”
la alineatul (6), după textul „art. 6” se introduce textul „alin. (2)”, iar ultimul enunț se exclude;
articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
„(7) În cazul în care taxa de examinare a cererii de brevet de invenție de scurtă durată nu se achită odată cu taxa de depunere sau în termen de 4 luni de la data de depozit, cererea se respinge.”
40. La articolul 49 alineatul (6), după cuvintele „au fost retrase” se introduce textul „ , au fost considerate retrase”.
41. La articolul 50, după cuvântul „AGEPI” se introduc cuvintele „sau un alt oficiu cu care AGEPI a încheiat un acord în acest sens”.
42. La articolul 52, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În cadrul examinării conform alin. (1), AGEPI efectuează o documentare a stadiului tehnicii, ce cuprinde brevetele, cererile de brevet și modelele de utilitate depuse la AGEPI, cererile de brevet european, brevetele europene care desemnează Republica Moldova, cererile internaționale care desemnează Republica Moldova și au intrat în faza națională, care au o dată de depozit anterioară datei de depozit a cererii examinate și care au fost publicate, conform prezentei legi, la sau după această dată, cererile depuse la Oficiul Eurasiatic de Brevete până la data de 26 aprilie 2012 conform Convenției eurasiatice, brevetele acordate în baza cererilor depuse până la data de 26 aprilie 2012 conform Convenției eurasiatice și documentele de brevet privind certificatele de autor ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, precum şi cunoștințele de ordin general incluse în surse destinate publicului larg căruia acestea i-au devenit accesibile până la data de depozit a cererii de brevet.”
43. La articolul 53 alineatul (2), cuvintele „se adoptă hotărârea de respingere a cererii de brevet” se substituie cu cuvintele „cererea de brevet se respinge”.
44. Articolul 55:
în cuprinsul articolului, cuvintele „cerere de brevet de scurtă durată”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „cerere de brevet de invenție de scurtă durată” la forma gramaticală corespunzătoare;
la alineatul (3) litera a), cuvintele „brevetul de scurtă durată” se substituie cu cuvintele „brevetul de invenție de scurtă durată”.
45. La articolul 57 alineatul (1), după cuvintele „hotărârea de acordare a brevetului” se introduce textul „de invenție sau în termen de 3 luni de la data publicării mențiunii privind hotărârea de acordare a brevetului de invenție de scurtă durată”.
46. Articolul 64:
la alineatul (1), în partea introductivă, cuvântul „validat” se exclude;
alineatul (3) se abrogă.
47. Articolul 65:
la alineatul (3), cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”;
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul în care o acțiune în nulitate a unui brevet european este înaintată după inițierea procedurii de opoziție în fața OEB în temeiul art. 99 din CBE sau a procedurii de limitare ori revocare în temeiul art. 105a din CBE, instanța de judecată suspendă acțiunea înaintată până la definitivarea procedurilor menționate în fața OEB.”
48. În cuprinsul articolului 68, cuvântul „acordate” se substituie cu cuvântul „conferite”.
49. Articolele 69–72 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 69. Noțiuni
În sensul prezentei secțiuni, următoarele noțiuni semnifică:
1. brevet de bază – brevet de invenție care protejează un produs, un procedeu de obținere a unui produs sau o punere în aplicare a unui produs și care este desemnat de titularul său în cadrul procedurilor de obținere a unui certificat suplimentar de protecție;
2. cerere de prelungire – cerere de prelungire a duratei certificatului suplimentar de protecție al cărui obiect este un produs în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice;
3. producător – persoană stabilită în Republica Moldova în numele căreia se realizează producerea unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs, în scopul exportului sau al stocării;
4. produs – principiul activ/substanța activă sau compoziția de principii active/substanțe active dintr-un medicament/produs fitosanitar;
5. produs fitosanitar – substanță activă și preparat conținând una sau mai multe substanțe active, prezentate în forma în care sunt furnizate utilizatorului și destinate:
a) protejării plantelor sau produselor din plante împotriva tuturor organismelor dăunătoare ori de a preveni acțiunea acestor organisme, în măsura în care aceste substanțe sau preparate nu sunt altfel definite de lege;
b) influențării proceselor vitale ale plantelor, dar nu ca substanțe nutritive (de exemplu, regulatorii de creștere a plantelor);
c) păstrării produsele din plante;
d) distrugerii plantelor nedorite; sau
e) distrugerii unor porțiuni din plante, precum și opririi sau prevenirii creșterii nedorite a plantelor.
Articolul 70. Certificatul suplimentar de protecție
(1) Orice produs protejat de un brevet pe teritoriul Republicii Moldova și supus, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, înainte de plasarea sa pe piață, unei proceduri de autorizare administrativă în temeiul legislației poate face obiectul unui certificat suplimentar de protecție (în continuare – certificat), în condițiile și în conformitate cu modalitățile prevăzute de prezenta lege.
(2) Dreptul la certificat aparține titularului de brevet de bază sau succesorului în drepturi al acestuia.
(3) Certificatul produce efecte, la expirarea duratei legale a brevetului de bază, pentru o durată egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de brevet de bază şi data primei autorizații de plasare pe piață a produsului, conform alin. (1), redusă cu 5 ani.
(4) Fără a aduce atingere alin. (3), durata certificatului nu poate depăși 5 ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază, cu condiția achitării taxei stabilite de menținere în vigoare a certificatului.
(5) La calcularea duratei certificatului pentru un produs, în calitate de produs fitosanitar, autorizația provizorie de comercializare nu este luată în considerare decât dacă este imediat urmată de o autorizație definitivă privind același produs.
(6) În limitele protecției conferite de brevetul de bază, protecția conferită de certificat se extinde numai asupra produsului care face obiectul autorizației prevăzute la alin. (1) şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca medicament sau ca produs fitosanitar, autorizate până la expirarea certificatului.
(7) Dispozițiile prezentei legi referitoare la brevete se aplică mutatis mutandis certificatelor în lipsa unor prevederi contrare şi cu excepția procedurii de opoziție prevăzute în secțiunea a 2-a din capitolul IV.
Articolul 71. Cererea de certificat
(1) Cererea de certificat se depune la AGEPI în termen de 6 luni de la data la care produsul, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, a obținut autorizația de plasare pe piață, menționată la art. 72 alin. (1) lit. b). Dacă autorizaţia a fost eliberată înainte de acordarea brevetului de bază, cererea se depune în termen de 6 luni de la data acordării brevetului. Cererea se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite.
(2) Cererea de certificat trebuie să conțină:
a) o cerere de acordare a certificatului;
b) o copie de pe autorizația de plasare pe piață, menționată la art. 72 alin. (1) lit. b), prin care se identifică produsul și care cuprinde, în special, numărul și data autorizației, precum și rezumatul caracteristicilor produsului în conformitate cu legislația;
c) în cazul în care autorizația menționată la lit. b) nu este prima autorizație de plasare pe piață a produsului, în calitate de medicament sau produs fitosanitar – indicația de identitate a produsului astfel autorizat și indicația dispoziției legale în temeiul căreia această procedură de autorizație a intervenit, precum și o copie de pe această autorizație în varianta publicată într-o sursă oficială.
(3) Cererea de acordare a certificatului trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în Regulament.
(4) Mențiunea cererii de certificat se publică de AGEPI în conformitate cu condițiile Regulamentului.
Articolul 72. Acordarea certificatului
(1) AGEPI decide acordarea certificatului și introduce datele despre certificat în Registrul național de brevete de invenție dacă cererea de certificat menționată la art. 71 alin. (1) corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament şi dacă, la data depunerii acesteia, produsul care face obiectul ei corespunde următoarelor condiții:
a) este protejat printr-un brevet de bază în vigoare în Republica Moldova;
b) a obținut prima autorizație validă de plasare pe piață, în conformitate cu legislația, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, şi se încadrează în limita revendicărilor din brevet;
c) nu a constituit anterior obiectul unui certificat în Republica Moldova.
(2) AGEPI, sub rezerva alin. (3), respinge cererea de certificat dacă aceasta sau produsul care face obiectul ei nu corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament.
(3) În cazul în care cererea de certificat nu corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament, AGEPI notifică iregularitățile constatate și acordă un termen de 3 luni pentru remedierea acestora. În cazul în care iregularitățile constatate nu sunt remediate în termenul acordat, AGEPI respinge cererea de certificat.
(4) Mențiunea privind acordarea certificatului sau privind respingerea cererii de certificat se publică în BOPI în corespundere cu prevederile Regulamentului.
(5) Titularul mai multor brevete care se referă la unul şi același produs, în calitate de produs fitosanitar, nu poate obține decât un singur certificat pentru produsul în cauză. Totuși, când două sau mai multe cereri care se referă la același produs fitosanitar, aflate în curs de examinare, provin de la doi sau mai mulți titulari de brevete diferite, fiecare dintre acești titulari poate obține un certificat pentru acest produs.
(6) Decizia de acordare a certificatului pentru un produs, în calitate de produs fitosanitar, poate fi atacată în vederea rectificării duratei certificatului în cazul în care data primei autorizații de plasare a produsului pe piață, conținută în cererea de certificat, așa cum este prevăzut în art. 71 alin. (2), este incorectă.”
50. Legea se completează cu articolele 721–724 cu următorul cuprins:
„Articolul 721. Prelungirea duratei certificatului
(1) În cazul unui brevet al cărui obiect este un produs, în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective sunt reflectate în informațiile referitoare la produsul pentru care s-a eliberat o autorizație de plasare pe piață, duratele certificatului menționate la art. 70 alin. (3) și (4) se prelungesc, la cerere, cu 6 luni. Perioada prevăzută la art. 70 alin. (3) poate fi prelungită o singură dată.
(2) Cererea de prelungire a duratei certificatului în temeiul alin. (1) poate fi depusă la AGEPI după acordarea certificatului, odată cu depunerea cererii de certificat sau atunci când cererea de certificat este în curs de examinare, cu condiția îndeplinirii cerințelor corespunzătoare stabilite la alin. (3), respectiv, alin. (4), precum și a celor stabilite de Regulament.
(3) Atunci când cererea de certificat include o cerere de prelungire a duratei, cererea de certificat, suplimentar condițiilor specificate la art. 71 alin. (2), trebuie să conțină:
a) o copie de pe declarația care atestă conformitatea cu un plan de investigație pediatrică aprobat, deja realizat, astfel cum se prevede la alin. (1);
b) atunci când este necesar, suplimentar copiei de pe autorizația de plasare pe piață prevăzută la art. 71 alin. (2) lit. b) – dovada că deține autorizațiile de plasare pe piață a produsului, în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice.
(4) Atunci când o cerere de certificat este în curs de examinare, o cerere de prelungire a duratei, în conformitate cu alin. (1), cuprinde elementele menționate la alin. (3), precum și o mențiune a cererii de certificat deja depusă.
(5) Cererea de prelungire a duratei unui certificat deja acordat se depune nu mai târziu decât cu doi ani înainte de expirarea acestuia.
(6) Prin derogare de la alin. (5), cererea de prelungire a duratei unui certificat acordat până la data de 1 ianuarie 2028 se depune nu mai târziu decât cu 6 luni înainte de expirarea certificatului respectiv.
(7) Cererea de prelungire a duratei unui certificat deja acordat conține elementele menționate la alin. (3), precum și o copie de pe certificatul deja acordat.
(8) Cererea de prelungire a duratei certificatului trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în Regulament și se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite.
(9) Prevederile art. 72 alin. (1)–(4) se aplică mutatis mutandis cererii de prelungire a duratei certificatului.
(10) Mențiunea cererii de prelungire a duratei unui certificat, depusă după acordarea certificatului sau atunci când cererea de certificat este în curs de examinare, precum și mențiunea acordării prelungirii duratei unui certificat sau a respingerii cererii de prelungire a duratei certificatului se publică în BOPI în corespundere cu condițiile Regulamentului.
(11) Prelungirea duratei certificatului este revocată atunci când a fost acordată contrar alin. (1).
(12) Orice persoană poate depune o cerere de revocare a prelungirii duratei certificatului în instanța de judecată, care, în temeiul prezentei legi, este responsabilă de anularea brevetului de bază respectiv.
(13) În cazul în care prelungirea duratei certificatului este revocată, în conformitate cu alin. (11) și (12), notificarea acestui fapt se publică în BOPI de către AGEPI.
Articolul 722. Efectele certificatului
(1) Sub rezerva art. 70 alin. (6), certificatul conferă aceleași drepturi ca și brevetul de bază și este supus acelorași limitări și acelorași obligații.
(2) Prin derogare de la alin. (1), certificatul care se referă la un medicament nu conferă protecție împotriva anumitor acte, care altfel ar necesita consimțământul titularului certificatului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) actele constau în:
a) producerea unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs în scopul exportului către țările în care protecția nu există sau a expirat; sau
b) orice act conex strict necesar pentru producerea în Republica Moldova, astfel cum este menționată la lit. a), sau pentru exportul propriu-zis; sau
c) producerea, cu cel mult 6 luni înainte de expirarea certificatului, a unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs, în scopul stocării, pentru a introduce respectivul produs sau medicamentul care conține respectivul produs pe piață după expirarea certificatului corespunzător; sau
d) orice act conex strict necesar pentru producere, astfel cum este menționată la lit. c), sau pentru stocarea propriu-zisă, cu condiția ca un astfel de act conex să fie efectuat cu cel mult 6 luni înainte de expirarea certificatului;
2) producătorul notifică, prin mijloace adecvate și documentate, AGEPI și îi comunică titularului certificatului informațiile enumerate la alin. (5) cu cel puțin 3 luni înainte de data începerii producerii sau cu cel puțin 3 luni înainte de primul act conex anterior producerii, care ar fi altfel interzisă în temeiul protecției conferite de un certificat, aplicându-se data care survine mai întâi. Notificarea menționată este supusă unei taxe stabilite;
3) dacă informațiile menționate la alin. (5) se modifică, producătorul notifică AGEPI și îl informează pe titularul certificatului înainte ca aceste modificări să intre în vigoare. Notificarea menționată este supusă unei taxe stabilite;
4) în cazul produselor sau al medicamentelor care conțin astfel de produse, produse exclusiv pentru export, producătorul garantează că pe ambalajul exterior al produsului sau al medicamentului care conține produsul respectiv, menționat la pct. 1) lit. a), și, dacă este posibil, pe ambalajul său direct se aplică mențiunea „export MD”;
5) producătorul îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (9) și, dacă este cazul, pe cele de la alin. (2) pct. 2) și 3).
(3) Excepția menționată la alin. (2) nu se aplică pentru niciun act/nicio activitate efectuat/efectuată pentru importul în Republica Moldova de produse sau medicamente care conțin astfel de produse, doar în scopul reambalării, reexportului sau stocării.
(4) Informațiile furnizate titularului certificatului în scopurile menționate la alin. (2) pct. 2) și 3) se folosesc exclusiv pentru a verifica dacă sunt respectate cerințele prevăzute de prezenta lege și, după caz, pentru a înainta acțiuni în justiție în caz de nerespectare.
(5) În sensul alin. (2) pct. 2), producătorul furnizează următoarele informații:
a) numele și adresa producătorului;
b) o mențiune care să precizeze dacă producerea este în scopul exportului, al stocării sau atât în scopul exportului, cât și al stocării;
c) numărul certificatului suplimentar de protecție;
d) pentru medicamentele care urmează să fie exportate în țări terțe – numărul de referință al autorizației de plasare pe piață sau al echivalentului unei asemenea autorizații în fiecare țară în care se exportă, de îndată ce acesta este pus la dispoziția publicului.
(6) Notificarea AGEPI în temeiul alin. (2) pct. 2) și 3) de către producător se perfectează pe formularul-tip aprobat de AGEPI.
(7) Nerespectarea cerințelor prevăzute la alin. (5) lit. d) în raport cu o țară terță nu afectează decât exporturile către țara respectivă și, în consecință, respectivele exporturi nu beneficiază de excepție.
(8) Producătorul se asigură că medicamentele care sunt produse în temeiul alin. (2) pct. 1) lit. a) nu au un cod de identificare unic în sensul legislației privind medicamentele.
(9) Producătorul se asigură, prin mijloace adecvate și documentate, că orice persoană aflată într-un raport contractual cu producătorul care efectuează acte care intră sub incidența alin. (2) pct. 1) este pe deplin informată și este conștientă de următoarele:
a) faptul că actele respective intră sub incidența alin. (2);
b) faptul că plasarea pe piață, importul ori reimportul produsului sau al medicamentului care conține un astfel de produs menționat la alin. (2) pct. 1) lit. a) sau plasarea pe piață a produsului sau a medicamentului care conține un astfel de produs menționat la alin. (2) pct. 1) lit. c) ar putea încălca drepturile conferite de certificatul menționat la alin. (2) dacă și atât timp cât acest certificat este valabil.
(10) AGEPI, în termen de o lună, publică informațiile menționate la alin. (5), împreună cu data notificării informațiilor respective, precum și orice modificare a informațiilor notificate în conformitate cu alin. (2) pct. 3).
(11) Prevederile alin. (2):
1) se aplică certificatelor pentru care s-au depus cereri de certificat:
a) la 1 ianuarie 2028 sau ulterior acestei date;
b) înainte de 1 ianuarie 2028 și care încep să producă efecte la acea dată sau ulterior acelei date. Alin. (2) se aplică unor asemenea certificate doar de la 2 ianuarie 2028;
2) nu se aplică certificatelor care încep să producă efecte înainte de 1 ianuarie 2028.
Articolul 723. Încetarea valabilității certificatului
(1) Valabilitatea certificatului încetează:
a) la sfârșitul perioadei menționate la art. 70 alin. (3) și (4) și la art. 721 alin. (1);
b) în cazul în care titularul certificatului renunță la acesta înainte de expirarea duratei legale de protecție;
c) în cazul în care taxa anuală de menținere în vigoare în conformitate cu art. 93 alin. (4) nu a fost achitată în termenul stabilit;
d) în cazul în care și atât timp cât produsul acoperit de certificat nu mai este autorizat să fie plasat pe piață ca urmare a retragerii autorizației sau autorizațiilor de plasare pe piață corespunzătoare.
(2) AGEPI este abilitată să decidă cu privire la încetarea valabilității certificatului în temeiul alin. (1) lit. d), fie din oficiu, fie la cererea unui terț.
(3) AGEPI publică în BOPI mențiunea încetării valabilității certificatului în temeiul alin. (1).
Articolul 724. Nulitatea certificatului
(1) Certificatul este declarat nul în cazul în care:
a) a fost eliberat contrar art.72 alin. (1);
b) drepturile conferite de brevetul de bază s-au stins, în conformitate cu art. 68, înainte de expirarea duratei legale de protecție;
c) brevetul de bază a fost declarat nul sau a fost limitat într-o asemenea măsură încât produsul pentru care s-a acordat certificatul nu mai este protejat prin revendicările brevetului de bază ori, după stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de bază, există motive care justifică declararea nulității sau limitarea brevetului.
(2) În cazul în care brevetul de bază este declarat nul numai pentru o parte a produsului care face obiectul autorizației de plasare pe piață, certificatul se declară nul numai pentru partea corespunzătoare.
(3) Orice persoană poate înainta o acțiune privind declararea nulității certificatului în instanța de judecată, în temeiul prezentei legi, pentru anularea brevetului de bază corespunzător.
(4) AGEPI publică în BOPI mențiunea declarării nulității certificatului în temeiul alin. (1).”
51. Articolele 73–84 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 73. Încălcarea drepturilor
(1) Încălcarea drepturilor recunoscute şi protejate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravențională sau penală, după caz.
(2) Măsurile, procedurile şi mijloacele de reparare stabilite în prezentul capitol au scopul de a asigura respectarea drepturilor şi a obligațiilor prevăzute de prezenta lege. Acestea se aplică în mod corect şi echitabil, nu sunt complicate în mod inutil sau costisitoare şi presupun termene rezonabile, astfel încât să nu atragă întârzieri nejustificate.
(3) Aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a mijloacelor de reparare va fi una eficientă, proporțională şi disuasivă, va evita crearea obstacolelor în calea comerțului legal şi va oferi protecție împotriva folosirii lor abuzive.
(4) Dispozițiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.
Articolul 74. Acțiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, alte entități interesate care au pretenții fată de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet sunt în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
(2) Sunt în drept să înainteze o acțiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art. 20–23 următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenția brevetată, în special licențiații;
c) alte persoane fizice sau juridice care sunt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) Persoana ale cărei drepturi sunt încălcate poate să ceară instanței de judecată apărarea drepturilor în termenul general de prescripție extinctivă.
(4) Un produs se consideră fabricat conform invenției protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenției inclus într-o revendicare independentă.
(5) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de invenție de scurtă durată, instanța de judecată solicită opinia privind brevetabilitatea invenției şi suspendă procesul până la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI şi însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului de brevet sau a persoanelor terțe interesate.
(6) Examinarea acțiunii va fi suspendată până la soluționarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.
Articolul 75. Acțiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniția o acțiune contra titularului de brevet sau beneficiarului licenței exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfășoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art. 20 şi 21.
(2) Dacă poziția titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin. (1) sau dacă titularul nu şi-a determinat poziția în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acțiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
Articolul 76. Măsuri de asigurare a probelor
(1) Până la înaintarea unei acțiuni, precum și în cadrul unei acțiuni privind încălcarea drepturilor, la cererea reclamantului, care, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale, prezintă probe accesibile şi suficiente în susținerea pretențiilor privind încălcarea drepturilor sale sau iminența unei astfel de încălcări, instanța de judecată competentă poate să dispună măsuri provizorii pentru asigurarea probelor.
(2) Măsurile de asigurare a probelor pot să includă descrierea detaliată a produselor în litigiu, cu sau fără prelevare de eșantioane, sau sechestrul produselor în litigiu şi, după caz, al materialelor şi al instrumentelor utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi al documentelor referitoare la ele.
(3) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanța de judecată este în drept:
a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse sub rezerva depunerii de către reclamant a unei cauțiuni sau a unei garanții echivalente, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (9), compensarea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(5) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor se efectuează de instanța de judecată sau de o altă autoritate competentă în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă.
(6) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă la cunoștința părții afectate imediat, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(7) La cererea părților afectate are loc o revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, pentru a se decide, în termen rezonabil de la notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, anulate sau confirmate.
(8) Măsurile de asigurare a probelor sunt anulate la cererea pârâtului, care îşi păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune în instanța de judecată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(9) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau oricărei omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a drepturilor protejate de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
Articolul 77. Prezentarea și asigurarea probelor în cadrul acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) La solicitarea unei părți care prezintă dovezi suficiente şi rezonabile că pretențiile sale sunt fondate, precum şi informații că anumite probe se află în gestiunea părții adverse, instanța de judecată poate dispune ca probele să fie prezentate de cealaltă parte, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(2) În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanța de judecată poate dispune, la solicitarea unei părți, prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale care se află sub controlul părții adverse, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(3) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informațiile necesare sau tergiversează cu rea-credință prezentarea acestor informații, fapt ce împiedică soluționarea litigiului, instanța de judecată se pronunță în privința admiterii sau respingerii acțiunii în baza informațiilor prezentate, inclusiv a plângerii sau a pretenției prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informații, cu condiția oferirii posibilității de audiere a părților privind pretențiile sau elementele de probă ale acestora.
(4) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanța de judecată poate cere pârâtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probațiunii se va ține cont de interesele legitime ale pârâtului în privința asigurării protecției secretelor comerciale.
(5) În cazul în care pârâtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet este considerat, până la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanțe:
a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
b) dacă există o probabilitate substanțială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat şi titularul de brevet nu a reușit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
Articolul 78. Dreptul la informare
(1) În cadrul unei acțiuni referitoare la încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată şi rezonabilă a reclamantului, instanța de judecată competentă poate dispune ca informațiile privind originea şi rețelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept prevăzut de prezenta lege să fie furnizate de persoana care a încălcat drepturile sau de orice altă persoană în privința căreia s-a constatat că:
a) are în posesie produse care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege la scară comercială;
b) utilizează, la scară comercială, servicii care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
c) furnizează, la scară comercială, produse sau servicii utilizate în activități prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
d) a fost indicată de către persoana menționată la lit. a), b) sau c) ca fiind implicată în acțiuni de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.
(2) Informațiile menționate la alin. (1) cuprind, după caz:
a) denumirea şi adresa producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deținătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vânzătorilor angro şi cu amănuntul;
b) cantitățile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul produselor sau serviciilor respective.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică fără să aducă atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul să obțină informații mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informațiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
c) reglementează răspunderea pentru abuzul de drept la informare;
d) dau posibilitatea de a fi refuzată furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alin. (1) să recunoască participarea sa nemijlocită sau cea a rudelor apropiate la încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet; sau
e) reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
Articolul 79. Măsurile de asigurare a acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă s-a constatat încălcarea sau iminența încălcării drepturilor prevăzute de prezenta lege, instanța de judecată poate, la cererea reclamantului, să instituie măsuri de asigurare împotriva pârâtului şi/sau a intermediarilor, şi anume:
a) să pronunțe o încheiere cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept prevăzut de prezenta lege, de a interzice cu titlu provizoriu continuarea pretinselor încălcări ale dreptului vizat, sub rezerva aplicării unor sancțiuni pecuniare, sau de a admite continuarea acțiunilor, cu condiția depunerii unei cauțiuni suficiente să asigure despăgubirea reclamantului;
b) să dispună sechestrarea sau confiscarea produselor presupuse că încalcă un drept prevăzut de prezenta lege, în scop de prevenire a plasării sau răspândirii acestora în circuitul comercial.
(2) În cazul unei încălcări comise la scară comercială, instanța de judecată competentă poate dispune, dacă partea vătămată demonstrează existența unor circumstanțe susceptibile să compromită compensarea prejudiciilor, asigurarea acțiunii prin sechestrarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanei care se presupune că a încălcat drepturile, inclusiv blocarea conturilor sale bancare şi a altor active ale acesteia. În acest scop, instanța de judecată competentă poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informația relevantă.
(3) Instanța de judecată, cu privire la măsurile menționate la alin. (1) și (2), este în drept să solicite reclamantului să prezinte orice dovadă disponibilă în mod rezonabil, pentru a dobândi cu suficientă certitudine convingerea că acesta este titularul dreptului și că dreptul acestuia a fost încălcat sau că această încălcare este iminentă.
(4) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă imediat la cunoștința părții afectate, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(5) O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc, la cererea părților afectate, pentru a se decide, în termen rezonabil, după notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, revocate sau confirmate.
(6) Măsurile de asigurare sunt anulate la cererea pârâtului, care își păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune pe fond în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(7) Instanța de judecată poate dispune măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) cu condiția ca reclamantul să depună o cauțiune sau o garanție echivalentă, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (8), repararea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(8) În cazul în care măsurile de asigurare sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a unui drept prevăzut de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
Articolul 80. Măsuri corective
(1) Fără a scuti de plata oricăror despăgubiri datorate titularului de drepturi în urma încălcării şi fără compensare de orice gen, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului, să fie întreprinse măsuri corespunzătoare cu privire la produsele considerate ca provenind din încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi, după caz, cu privire la materialele şi echipamentul care au servit la crearea sau confecționarea acelor produse. Asemenea măsuri prevăd:
a) retragerea provizorie din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă din circuitul comercial; sau
c) distrugerea.
(2) Măsurile specificate la alin. (1) se realizează pe cheltuiala pârâtului, cu excepția cazului când există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanța de judecată se conduce de principiul echității, luând în considerare gravitatea încălcării, măsurile de corecție dispuse, precum şi interesele persoanelor terțe.
Articolul 81. Asigurarea executării hotărârii judecătorești
(1) Dacă prin hotărâre judecătorească se constată o încălcare a unui drept ce decurge dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate pronunța o încheiere prin care pârâtul sau intermediarul să fie somat să înceteze orice acțiune ce constituie o încălcare a drepturilor menționate. În acest scop, instanța de judecată poate cere depunerea de către pârât a unei cauțiuni sau garanții echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri și împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt utilizate de un terț pentru a încălca drepturile asupra brevetului.
(2) Nerespectarea încheierii menționate la alin. (1) va antrena, după caz, aplicarea unei sancțiuni pecuniare repetate pentru a asigura executarea acesteia.
Articolul 82. Măsuri alternative
În cazuri corespunzătoare şi la cererea persoanei pasibile a fi subiectul măsurilor prevăzute la art. 80 și 81, instanța de judecată poate să dispună plata unei despăgubiri pecuniare în locul aplicării măsurilor prevăzute la art. 80 și 81 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) persoana a acționat fără intenție sau din imprudență;
b) executarea măsurilor ce ar trebui stabilite ar cauza pentru acea persoană un prejudiciu disproporționat în raport cu fapta săvârșită;
c) plata unei despăgubiri este, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
Articolul 83. Despăgubirile
(1) La cererea părții prejudiciate, instanța de judecată competentă dispune persoanei care a încălcat un drept prevăzut de prezenta lege şi care a acționat cu bună ştiinţă sau având motive suficiente de a ști acest lucru plata către reclamant a unor despăgubiri adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încălcarea dreptului său.
(2) La stabilirea despăgubirii, instanța de judecată competentă:
a) va lua în considerare toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele economice negative suportate de partea prejudiciată, în special venitul ratat, orice beneficiu fără justă cauză realizat de persoana care a încălcat drepturile şi, dacă este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) ca alternativă la lit. a), poate hotărî, dacă este cazul, să stabilească o valoare forfetară pentru despăgubiri, pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care persoana care a încălcat drepturile ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul respectiv, prevăzut de prezenta lege.
(3) Atunci când persoana a încălcat drepturile fără a avea știință de aceasta sau fără a avea motive rezonabile de a ști aceasta, instanța de judecată poate dispune recuperarea beneficiilor sau plata unor despăgubiri care pot fi prestabilite.
Articolul 84. Publicarea hotărârilor judecătorești
(1) În cadrul acțiunilor privind încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat drepturile, măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia și publicarea ei integrală sau parțială.
(2) Instanța de judecată competentă poate ordona şi măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.”
52. Articolul 85 se abrogă.
53. La articolul 90 alineatul (3), textul „art. 442 alin. (6), (7) şi (10)” se substituie cu textul „art. 441 alin. (2), (3) şi (6)”, iar textul „art. 70” – cu textul „art.71”.
54. La articolul 91:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 91. Repunerea în termenul omis și continuarea
procedurii după nerespectarea termenului”;
la alineatul (2), textul „ ; în caz contrar” se substituie cu textul „ . În cazul nerespectării condițiilor stabilite în prezentul alineat”.
55. La articolul 92 alineatul (4), textul „art. 40 alin. (6),” se exclude.
56. La articolul 93 alineatul (41), cuvântul „validat” se exclude.