Articolul 1. Domeniul de reglementare
Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, din protecţia juridică şi din exploatarea invenţiilor.
Lege nr. 50 din 07.03.2008
Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 01.01.2028. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, se aplica versiunea din 26.02.2026 — textul ei este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.
Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, cu amendamentele ulterioare, precum şi a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000,
și transpune:
– Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L157 din 30 aprilie 2004, CELEX: 32004L0048;
– Regulamentul (CE) nr. 816/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 9 iunie 2006, CELEX: 32006R0816;
precum și transpune parțial:
– Directiva 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 213 din 30 iulie 1998, CELEX: 31998L0044;
– Regulamentul (CE) nr.1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 198 din 8 august 1996, CELEX: 31996R1610;
– Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (versiune codificată), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 16 iunie 2009, CELEX: 32009R0469, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/933 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019.
Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, din protecţia juridică şi din exploatarea invenţiilor.
(1) Drepturile asupra unei invenţii sunt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) În conformitate cu prezenta lege, pe teritoriul Republicii Moldova sunt recunoscute şi apărate drepturile ce decurg dintr-un brevet european.
(3) În cazul unor divergenţe între prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile tratatelor internaţionale.
(4) Dispozițiile prezentei legi se aplică mutatis mutandis:
1) brevetelor europene de invenție validate conform Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizația Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene (Acord de validare), semnat la 16 octombrie 2013;
2) brevetelor de invenție acordate și valide pe teritoriul Republicii Moldova:
a) conform Convenției eurasiatice de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994 (în continuare – Convenția eurasiatică), în baza cererilor depuse până la 26 aprilie 2012; sau
b) după data intrării în vigoare a denunțării de către Republica Moldova a Convenției eurasiatice, în baza cererilor a căror dată de depozit este anterioară datei de 26 aprilie 2012.
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
1. Acordul TRIPs – Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, cu modificările ulterioare;
2. brevet – brevet de invenție şi brevet de invenție de scurtă durată;
3. brevet european – brevetul de invenție acordat de către Oficiul European de Brevete (în continuare – OEB) conform Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, cu modificările ulterioare (în continuare – CBE), pe baza cererii de brevet european, care produce efecte pe teritoriul Republicii Moldova;
4. cerere de brevet – cerere depusă în conformitate cu prezenta lege, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, pentru care Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare – AGEPI) este oficiul desemnat sau ales, căreia i s-a atribuit dată de depozit și în care Republica Moldova este desemnată;
5. cerere de brevet european – cerere depusă în conformitate cu CBE, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările şi revizuirile ulterioare (în continuare – PCT), pentru care OEB este oficiul desemnat sau ales, căreia i s-a atribuit dată de depozit și în care Republica Moldova este desemnată;
6. cerere internațională – cerere de protecție a unei invenții depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
7. Convenția de la Paris – Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările ulterioare;
8. depozit național reglementar – orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusă cererea, oricare ar fi fost soarta ulterioară a acesteia;
9. mandatar autorizat – persoană fizică atestată şi înregistrată în modul stabilit, care reprezintă interesele persoanelor fizice şi juridice naționale sau străine şi acordă acestora asistenţa necesară în domeniul protecției obiectelor de proprietate intelectuală;
10. produs farmaceutic – orice produs din sectorul farmaceutic, inclusiv medicamentele de uz uman, ingredientele active și trusele de diagnosticare ex vivo;
11. Regulament de punere în aplicare a CBE – Regulamentul de aplicare a CBE, adoptat prin decizia Consiliului de administrație al Organizației Europene de Brevete din 7 decembrie 2006, cu modificările ulterioare;
12. solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită acordarea unui brevet;
13. titular de brevet – persoană fizică sau juridică căreia îi aparține dreptul conferit de brevet.
(1) Invenţiile sunt protejate prin titlurile de protecţie, conferite în condiţiile prezentei legi, precum şi prin brevetul european.
(2) Invențiile sunt protejate prin următoarele titluri de protecție:
a) brevet de invenție;
b) brevet de invenție de scurtă durată;
c) certificat suplimentar de protecție;
d) brevet european.
(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în măsură egală brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, cu excepţia prevederilor secţiunii a 2-a din capitolul V, care se aplică numai brevetelor de invenţie.
(1) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare AGEPI, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile prezentei legi.
(2) În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii:
a) coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova;
b) elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul protecţiei invenţiilor, aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi;
c) recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet, efectuează procedurile privind validarea efectelor cererilor de brevet european şi a brevetelor europene pe teritoriul Republicii Moldova;
d) ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată;
e) editează Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, denumit în continuare BOPI, şi publică în el date referitoare la cererile de brevet, la brevete şi la certificatele suplimentare de protecţie;
f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale depuse de către solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT, precum și pentru cererile de brevet european, depuse în conformitate cu prevederile CBE;
f1) este unica autoritate națională care realizează cercetarea documentară și întocmește raportul de documentare în vederea aprecierii satisfacerii criteriilor de brevetabilitate pentru a acorda protecție juridică invențiilor;
g) deţine şi administrează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi cu oficiile de brevete din străinătate;
h) ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare a drepturilor prevăzute de prezenta lege;
i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
(3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii de cooperare multilaterală şi bilaterală în domeniu.
(1) Brevetul se acordă pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.
(2) În particular, nu sunt considerate invenţii, în sensul alin. (1):
a) descoperirile, teoriile ştiinţifice, ideile şi metodele matematice;
b) creaţiile estetice;
c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
d) prezentările de informaţii.
(3) Prevederile alin. (2) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor specificate decât în măsura în care cererea de brevet sau brevetul se referă la astfel de obiecte sau activităţi în sine.
(4) Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile în cazul când se referă la:
a) un material biologic izolat din mediul său natural ori produs printr-un procedeu tehnic, chiar dacă anterior se producea în natură;
b) plante sau animale, dacă realizarea tehnică a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;
c) un procedeu microbiologic ori la un alt procedeu tehnic sau la un produs, altul decât un soi de plante ori o rasă de animale, obţinut prin aceste procedee;
d) un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acestui element este identică cu cea a unui element natural.
(1) Nu se acordă brevete, conform prezentei legi, pentru:
a) invenţiile a căror exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei;
b) soiurile de plante şi rasele de animale;
c) procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
c1) plantele sau animalele obținute exclusiv printr-un procedeu esențial biologic;
d) invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene;
e) metodele de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și metodele de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal; această dispoziție nu se aplică produselor, în special substanțelor sau compozițiilor, pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.
(2) Nu se acordă brevete, conform alin. (1) lit. a), în ceea ce privește invențiile biotehnologice, în special pentru:
a) procedeele de clonare a fiinţelor umane;
b) procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;
c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;
d) procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
(1) O invenţie se consideră nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute.
(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conținutul cererilor de brevet, așa cum acestea au fost depuse la AGEPI, al cererilor de brevet european și al cererilor internaționale care desemnează Republica Moldova și au intrat în faza națională, care au o dată de depozit anterioară datei menționate la alin. (2) și care au fost publicate, conform prezentei legi, la sau după această dată.
(4) Dispozițiile alin. (1)–(3) nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă utilizarea substanței sau compoziției respective în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(5) Dispozițiile alin. (1)–(3), de asemenea, nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții menționate la alin. (4), pentru oricare utilizare specifică în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă astfel de utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(1) În aplicarea art. 8, o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă a:
a) unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi;
b) faptului că solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător.
(2) Prevederile alin.(1) lit.b) se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern.
(1) O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.
(2) În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele specificate la art.8 alin.(3), acestea nu sunt luate în considerare la evaluarea activităţii inventive.
(1) O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.
(2) Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.
(1) Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.
(2) Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, în sensul alin.(1), dacă ea nu rezultă în mod direct din stadiul tehnicii conform art. 52 alin. (2) şi prezintă un avantaj tehnic sau practic.
(3) În completarea art.7 nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la:
a) un material biologic;
b) substanţe chimice sau farmaceutice şi procedee de obţinere a acestora.
(4) Prin derogare de la art. 7 alin. (1) lit. e), se acordă brevet de invenție de scurtă durată pentru metode de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și pentru metode de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal.
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet.
(2) O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.
(1) Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia.
(2) În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată conform art.49.
(1) Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor alin. (2)–(4).
(2) Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare.
(3) Invenţiile create în alte condiţii decât cele prevăzute la alin.(2) aparţin salariatului.
(4) Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care invenţia este creată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile conferite de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia inventatorului se va stabili prin contract.
(5) În cazurile prevăzute la alin.(2) şi (4), inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii.
(6) Dacă, în cazurile prevăzute la alin.(2), unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului.
(7) În cazurile prevăzute la alin.(4), când brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenției.
(8) În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată conform alin.(2) sau (4), salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.
(9) În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenția creată şi de valoarea comercială a acesteia.
(10) Procedura de creare şi de utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.
(1) Dacă, până la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită să obţină un brevet conform art.14 alin.(1) este alta decât solicitantul, această persoană, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea menţionată a rămas definitivă, poate:
a) să continue, în locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie;
b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz, cererea iniţială va fi considerată de AGEPI ca fiind retrasă;
c) să ceară respingerea cererii de brevet.
(2) Cererii noi depuse conform alin.(1) din prezentul articol i se vor aplica mutatis mutandis prevederile art.35 alin.(3) şi (4).
(1) Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia.
(2) Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.
(3) În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.
(4) Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obținerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.
(5) Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet.
(6) Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi în publicațiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
(1) Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începând cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie.
(2) Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începând cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare a stadiului tehnicii conform art. 8 şi întocmirea unui raport de documentare însoţit de o opinie privind brevetabilitatea referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai târziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată. În cazul în care se constată că, luând în considerare rezultatele cercetării documentare, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:
a) satisfac cerinţele prezentei legi, se va adopta hotărârea privind prelungirea termenului de valabilitate a brevetului;
b) nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va respinge cererea de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului.
(3) – abrogat.
(1) Cererea de brevet, începând cu data publicării ei şi până la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţia conferită potrivit art.20 alin.(2).
(2) Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada specificată la alin.(1) va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi, ținând cont de buna-credinţă a persoanei care a exploatat invenţia, sau de către instanţa judecătorească, în cazul imposibilităţii de a fi stabilit pe cale amiabilă.
(3) Efectele cererii de brevet prevăzute la alin. (1) se consideră nule în cazul în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum în cazul în care ea a fost considerată retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.
(1) Brevetul de invenție, brevetul de invenție de scurtă durată, brevetul eurasiatic și brevetul european validat și brevetul european acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată de protecție.
(2) Brevetul îi acordă titularului, conform alin. (1), dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
a) fabricarea, oferirea spre vânzare, plasarea pe piață, vânzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ știe sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire;
c) oferirea spre vânzare, plasarea pe piață, vânzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
(3) În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.
(1) Un brevet îi acordă titularului, pe lîngă drepturile specificate la art.20, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său livrarea sau oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii Moldova, unei persoane alta decât persoana îndreptăţită să exploateze invenţia brevetată, a mijloacelor referitoare la un element esenţial al acelei invenţii, pentru punerea în aplicare a acesteia, în cazul în care terţul ştie sau este evident din circumstanţe că aceste mijloace sunt apte şi destinate punerii în aplicare a invenţiei respective.
(2) Prevederile alin.(1) din prezentul articol nu se aplică în cazul când mijloacele de punere în aplicare a invenţiei sunt produsele aflate la moment în comerţ, cu excepţia cazurilor cînd terţul incită persoana căreia i se efectuează livrări să comită acţiunile interzise prin art.20 alin.(2).
(3) Persoanele care efectuează acţiunile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a) şi b) nu sunt considerate a fi părţi îndreptăţite să exploateze invenţia în sensul alin. (1) din prezentul articol.
(1) Drepturile conferite de brevet nu se extind asupra:
a) acţiunilor efectuate într-un cadru privat în scopuri necomerciale;
b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate;
b1) acțiunilor efectuate în scopul obținerii autorizației de punere pe piață a unui produs care constituie obiectul invenției;
c) preparării extemporaneu o singură dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat;
d) folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparținând ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;
e) folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparținând ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, când aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova;
(2) Folosirea specificată la alin.(1) se admite cu condiţia de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ținând cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.
(1) Drepturile conferite de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs a fost plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al acestuia.
(2) Protecţia prevăzută la art.24 alin.(5)–(7) nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic plasat pe piață pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, când reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.
(3) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia, pentru uz agricol, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale pentru reproducere sau multiplicare de către el însuși în ferma sa, în condițiile Regulamentului.
(4) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altor materiale de reproducere animală unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia implică autorizarea fermierului de a utiliza animalele protejate în scopuri agricole. Aceasta include și folosirea animalelor sau a altor materiale de reproducere animală în scopul desfășurării activității sale agricole, dar nu pentru vânzare în cadrul sau în scopul unei activități reproductive comerciale.
(1) Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicărilor.
(2) În perioada de până la acordarea brevetului, întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet este determinată de revendicările cuprinse în cerere aşa cum a fost ea publicată potrivit art.49.
(3) Brevetul, aşa cum a fost acordat sau modificat în procedurile de opoziţie, de limitare sau de nulitate, determină retroactiv întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet în măsura în care această protecţie nu este extinsă.
(4) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se extinde asupra produselor obţinute direct prin procedeul brevetat.
(5) Protecţia conferită de un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra oricărui material biologic obţinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.
(6) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin numitul procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct, obţinut prin reproducere sau multiplicare într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.
(7) Protecţia conferită de un brevet referitor la un produs ce conţine sau reprezintă o informaţie genetică se extinde asupra oricărui alt material în care este încorporat produsul şi în care este cuprinsă şi îşi exercită funcţia informaţia genetică, cu excepţia corpului uman, în diferite stadii de formare şi dezvoltare, şi a elementelor acestuia.
(8) În interpretarea întinderii protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet, instanța va ține seama de instrucțiunile cuprinse în Protocolul privind interpretarea art. 69 din CBE.
(1) Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale și serioase pentru utilizarea invenţiei până la data de depozit ori, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, până la data de prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul acestor pregătiri, în unitatea sa ori pentru necesitățile acesteia, fără plata unei redevențe.
(2) Dreptul utilizatorului anterior, prevăzut la alin.(1), nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului ori prin succesiune legală sau testamentară decât împreună cu unitatea sau cu partea unităţii în care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.
(1) Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale.
(2) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte.
(3) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară.
(4) Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de vânzarea întreprinderii.
(5) Vânzarea întreprinderii în totalitate implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a brevetului, cu excepţia cazurilor când, conform legii, există o clauză contrară sau când aceasta reiese evident din circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de vânzare a întreprinderii.
(6) Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervându-şi dreptul de proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat.
(7) Nu se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.
(8) Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului când transmiterea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.
(9) Sub rezerva cazurilor specificate la art.16 sau la art.63 alin.(1), transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obţinute de terţi până la data transmiterii.
(10) Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în Registrul naţional de cereri de brevet sau în Registrul naţional de brevete, publicând în BOPI informaţia respectivă.
(11) Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.
(1) Un brevet, independent de unitatea titulară, poate să facă obiectul unui gaj sau al unui alt drept real.
(2) Gajul brevetelor se înregistrează în Registrul garanţiilor reale mobiliare conform prevederilor Legii cu privire la gaj. Alte drepturi asupra brevetelor se înregistrează în Registrul naţional de brevete de invenţie la cererea uneia dintre părţi şi devin opozabile faţă de terţi din momentul înregistrării, iar datele despre aceste drepturi se publică în BOPI.
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet:
a) pe motivul neexploatării sau al exploatării insuficiente a brevetului;
b) în interes public;
c) în scopul remedierii unei practici anticoncurențiale;
d) în scopul exploatării brevetelor dependente şi a brevetelor pentru soi de plante;
e) în scopul fabricării și vânzării produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică.
[Art.28 al.(1), lit.e) introdusă prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(2) Instanța de judecată, în cazul invențiilor în domeniul tehnologiei semiconductorilor, poate acorda licență obligatorie de brevet numai în condițiile utilizării publice a acestora în scopuri necomerciale sau ale necesității de a remedia o practică ce a fost calificată, în baza unei proceduri administrative, drept una anticoncurențială.
(3) Instanța de judecată notifică titularul, fără întârziere, despre depunerea unei cereri de acordare a licenței obligatorii de brevet. Înainte de acordarea unei licențe obligatorii de brevet, instanța de judecată îi acordă titularului posibilitatea să facă observații privind cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet și să transmită instanței de judecată orice informație relevantă privind cererea.
(1) Instanța judecătorească poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet fără consimțământul titularului brevetului, conform unei cereri depuse după expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la data eliberării brevetului, aplicându-se termenul care expiră cel mai târziu, în cazul în care titularul brevetului nu a exploatat sau a exploatat insuficient brevetul pe teritoriul Republicii Moldova ori nu a făcut pregătiri efective și serioase în acest scop, cu excepția cazului în care titularul brevetului justifică neexploatarea sau exploatarea insuficientă a acestuia.
(2) Licență obligatorie de brevet, în conformitate cu prevederile alin. (1), se acordă numai în cazul în care persoana interesată a depus eforturi pentru a încheia un contract de licență cu titularul brevetului în condiții și prin modalități comerciale rezonabile, dar nu a reușit să facă acest lucru în termen de 6 luni de la data solicitării încheierii unui astfel de contract.
(3) La stabilirea faptului de neexploatare sau exploatare insuficientă a brevetului nu se va face nicio distincție între produsele de origine autohtonă și cele importate.
(1) Instanța judecătorească poate acorda licență obligatorie de brevet în interes public în cazuri determinate de situații de urgență națională sau de circumstanțe de extremă urgență în domeniile sănătății publice, apărării naționale, agriculturii, protecției mediului, schimbărilor climatice și resurselor naturale, precum și în cazuri de utilizare publică în scopuri necomerciale.
Acordarea licenței obligatorii de brevet în interes public nu este condiționată de obligativitatea persoanei interesate de a negocia un contract de licență cu titularul brevetului.
(2) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public se depune la Curtea de Apel Chișinău și se examinează în termen de 20 de zile calendaristice de la depunere.
(3) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public se depune de către ministerul care asigură realizarea politicii publice în domeniul de activitate de care este responsabil, după cum urmează:
a) în cazul survenirii unei urgențe de sănătate publică – Ministerul Sănătății;
b) în cazul survenirii unei urgențe de apărare națională – Ministerul Apărării;
c) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul agriculturii – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;
d) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul protecției mediului, al schimbărilor climatice și al resurselor naturale – Ministerul Mediului;
e) în cazul utilizării publice în scopuri necomerciale – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public trebuie să conțină:
a) numele entității selectate de minister ca fiind capabilă să asigure producerea obiectului brevetului conform necesităților existente;
b) date/informații privind necesitățile existente, perioada pentru care se solicită acordarea licenței obligatorii de brevet, volumul producției sub licență obligatorie.
(5) Ministerele menționate la alin. (3) stabilesc mecanismul de selectare a entității capabile să asigure producerea obiectului brevetului conform necesităților existente.
(6) În cazul acordării unei licențe obligatorii de brevet în interes public ca urmare a survenirii unei urgențe de sănătate publică, instanța judecătorească, la propunerea Ministerului Sănătății, desemnează o entitate națională capabilă să o exercite.
[Art.282 al.(6) modificat prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(7) Instanța judecătorească, examinând cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public, va adopta o hotărâre în care vor fi prevăzute termenul și condițiile licenței obligatorii, precum și deținătorul licenței.
[Art.282 al.(8) abrogat prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(9) Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
(1) Instanța judecătorească poate acorda licență obligatorie de brevet la cererea oricărei persoane interesate, ca urmare a deciziei Consiliului Concurenței, în scopul remedierii unei practici care a fost calificată, în baza unei proceduri administrative, drept una anticoncurențială, fiind determinată de utilizarea abuzivă a brevetului.
(2) Acordarea licenței obligatorii de brevet în conformitate cu prevederile alin. (1) nu este condiționată de obligativitatea persoanei interesate de a negocia un contract de licență cu titularul brevetului.
(1) În cazul brevetelor dependente şi al brevetelor pentru soi de plantă, instanța de judecată poate acorda licență obligatorie de brevet, la cererea unui titular de brevet sau a unui titular de brevet pentru soi de plantă care nu îşi poate aplica invenția ori soiul de plantă protejat (al doilea brevet) fără să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiția ca invenția sau soiul de plantă revendicat în cel de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanțial în raport cu invenția revendicată în primul brevet. Instanța de judecată poate întreprinde toate măsurile necesare pentru verificarea existenței unei astfel de situații.
(2) Licență obligatorie de brevet în conformitate cu alin. (1) se acordă numai în cazul în care persoana interesată a depus eforturi pentru a încheia un contract de licență cu titularul de brevet în condiții şi prin modalități comerciale rezonabile, dar nu a reușit să facă acest lucru în termen de 6 luni de la data solicitării încheierii unui astfel de contract.
(3) În cazul licenței obligatorii în favoarea unui brevet sau a unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet are dreptul la o licență reciprocă în condiții rezonabile pentru exploatarea invenției brevetate ori a soiului de plantă protejat.
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea de produse farmaceutice în cazul în care aceste produse sunt destinate exportului în țări importatoare eligibile care au nevoie de aceste produse pentru a face față problemelor de sănătate publică.
(2) Se consideră țară importatoare eligibilă:
a) orice țară din cadrul celor mai slab dezvoltate, menționată ca atare pe lista Organizației Națiunilor Unite (în continuare – ONU);
b) orice țară membră a Organizației Mondiale a Comerțului (în continuare – OMC), alta decât țările membre cel mai slab dezvoltate, menționate la lit. a), care a făcut o notificare către Consiliul TRIPs în legătură cu intenția sa de a utiliza sistemul, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial;
c) orice țară care nu este membră a OMC, dar figurează pe lista țărilor cu venit scăzut și cu un produs național brut pe cap de locuitor mai mic de 745 de dolari SUA, întocmită de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și care a notificat direct Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre intenția sa de utilizare a sistemului, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial. Notificarea menționată la alin. (6) pct. 2) lit. b) trebuie să includă declarația țării importatoare că aceasta va utiliza sistemul pentru a face față problemelor de sănătate publică, și nu ca un instrument de atingere a unor obiective de politică industrială sau comercială și că va adopta măsurile menționate la alin. (4) din Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punerea în aplicare a alin. (6) din Declarația de la Doha privind Acordul TRIPs și sănătatea publică, adoptată la data de 14 noiembrie 2001 (în continuare – Decizia privind Declarația de la Doha).
(3) Prin derogare de la alin. (2), orice țară membră a OMC care a făcut o declarație la OMC că nu va utiliza sistemul în calitate de membru importator al OMC nu este o țară importatoare eligibilă.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet privind fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se depune în instanța de judecată și trebuie să conțină:
1) numele și datele de contact ale solicitantului și ale oricărui agent sau reprezentant împuternicit de solicitant să acționeze în numele său în fața instanței de judecată;
2) denumirea comună a produsului farmaceutic sau a produselor farmaceutice pe care solicitantul intenționează să le fabrice și să le vândă la export sub licență obligatorie;
3) cantitatea de produse farmaceutice pe care solicitantul intenționează să o producă sub licență obligatorie;
4) țara sau țările importatoare;
5) după caz, dovada că negocierile anterioare au avut loc cu titularul, în conformitate cu alin. (6) pct. 4);
6) dovada unei solicitări specifice, indicând cantitatea de produs solicitată, din partea:
a) reprezentanților autorizați ai țării sau țărilor importatoare; sau
b) organizației nonguvernamentale care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare; sau
c) organismelor ONU sau a altor organizații internaționale din domeniul sănătății care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare.
(5) Suplimentar prevederilor alin. (4), în cazul în care persoana care solicită o licență obligatorie depune cereri la autoritățile din mai multe țări, pentru același produs, cererea trebuie să conțină informații privind cererile depuse, cantitățile și țările importatoare respective.
(6) Instanța de judecată verifică dacă:
1) fiecare țară importatoare membră a OMC, menționată în cerere, a transmis o notificare către OMC în temeiul Deciziei privind Declarația de la Doha; sau
2) fiecare țară importatoare care nu este membră a OMC, menționată în cerere, a transmis către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării o notificare cu privire la fiecare din produsele cuprinse în cerere, în care:
a) specifică denumirile și cantitățile prevăzute din produsul necesar (produsele necesare);
b) confirmă că țara importatoare respectivă, în cazul în care nu se numără printre țările cel mai slab dezvoltate, a stabilit că are o capacitate de producție insuficientă sau inexistentă în sectorul farmaceutic în ceea ce privește un anumit produs sau anumite produse, în unul dintre modurile prevăzute în anexa la Decizia privind Declarația de la Doha;
c) confirmă că, în cazul în care un produs farmaceutic este brevetat pe teritoriul țării importatoare, respectiva țară importatoare a acordat sau intenționează să acorde o licență obligatorie pentru importul produsului respectiv în conformitate cu art. 31 din Acordul TRIPs și cu dispozițiile Deciziei privind Declarația de la Doha;
3) cantitatea de produs menționată în cerere nu o depășește pe cea notificată OMC de către o țară importatoare care este membră a OMC sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de către o țară importatoare care nu este membră a OMC și dacă, ținând seama de alte licențe obligatorii acordate în altă parte, cantitatea totală de produs autorizată să fie produsă pentru orice țară importatoare nu depășește în mod semnificativ cantitatea notificată de țara respectivă OMC, în cazul țărilor importatoare care sunt membre ale OMC, sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cazul țărilor importatoare care nu sunt membre ale OMC;
4) sunt prezentate dovezi că solicitantul a depus eforturi pentru a obține autorizația de la titular, dar că aceste eforturi nu s-au bucurat de succes în termen de 30 de zile anterioare depunerii cererii. În cazurile de urgență națională sau în alte circumstanțe de extremă urgență ori în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, aceste dovezi nu sunt necesare.
(7) Prevederile alin. (6) pct. 1) și 2) nu aduc atingere flexibilității de care dispun țările cel mai puțin dezvoltate în conformitate cu Decizia Consiliului TRIPs din 27 iunie 2002.
(8) Instanța de judecată respinge cererea în cazul în care nu se respectă oricare dintre condițiile stabilite în prezentul articol și cele aplicabile conform art. 29. Înainte de a respinge cererea, instanța de judecată oferă solicitantului posibilitatea de a remedia iregularitățile constatate și de a fi audiat.
(9) Suplimentar condițiilor aplicabile stabilite conform prezentului articol și celor stabilite conform art. 29, la acordarea licenței obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se vor aplica următoarele condiții:
a) cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub licență nu depășește cantitatea necesară pentru a răspunde nevoilor țării importatoare sau țărilor importatoare menționate în cerere, ținând seama de cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub alte licențe obligatorii acordate în altă parte;
b) exploatarea se limitează strict la toate actele necesare fabricării produsului respectiv în vederea exportului și distribuirii în țara menționată sau țările menționate în cerere. Niciun produs fabricat sau importat sub licență obligatorie nu este oferit spre vânzare sau introdus pe piață în altă țară decât cea menționată în cerere, cu excepția cazului în care o țară importatoare se prevalează de posibilitățile prevăzute la alin. (6) lit. (i) din Decizia privind Declarația de la Doha, pentru a exporta în alte țări, părți la un acord comercial regional, care au aceeași problemă de sănătate;
c) produsele fabricate sub licență sunt clar identificate, prin etichetare sau marcare specifică, în sensul că sunt fabricate în temeiul prezentului articol. Produsele se disting de cele fabricate de titular printr-un ambalaj special și/sau o culoare/formă specială, cu condiția ca această distincție să fie fezabilă și să nu aibă un impact semnificativ asupra prețului. Ambalajul și orice documentație aferentă conțin mențiunea că produsul face obiectul unei licențe obligatorii în temeiul prezentului articol, indicând denumirea autorității competente și orice număr sau referință de identificare și specificând în mod clar că produsul este destinat exclusiv exportului și distribuirii în țara sau în țările importatoare respective. Detaliile cu privire la caracteristicile produsului se pun la dispoziția Serviciului Vamal de către titularul licenței;
d) în cazul în care produsul sau produsele reglementate de licența obligatorie sunt brevetate în țările importatoare menționate în cerere, produsul sau produsele respective se exportă numai în cazul în care aceste țări au eliberat o licență obligatorie pentru importul, vânzarea și/sau distribuția produselor.
(10) Condițiile licenței nu trebuie să aducă atingere metodei de distribuire în țara importatoare.
(11) Înainte de expedierea către țara importatoare menționată/țările importatoare menționate în cerere, titularul licenței publică pe un site web următoarele informații:
a) cantitățile furnizate sub licență și țările importatoare cărora acestea le sunt furnizate;
b) caracteristicile distinctive ale produsului respectiv sau ale produselor respective.
Adresa site-ului web pe care sunt publicate informațiile menționate se comunică instanței de judecată și Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
(12) În cazul în care s-a acordat o licență obligatorie, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale informează cu referire la acest fapt AGEPI, care notifică Consiliul TRIPs despre acordarea licenței și condițiile specifice aferente.
Informațiile furnizate includ următoarele mențiuni:
a) denumirea și adresa titularului licenței;
b) produsul respectiv sau produsele respective;
c) cantitatea ce urmează a fi furnizată;
d) țara sau țările în care urmează să se exporte produsul sau produsele;
e) durata licenței;
f) adresa site-ului web menționat la alin. (11).
(13) Autoritatea competentă de supraveghere a pieței produselor farmaceutice, la solicitarea titularului de brevet sau din proprie inițiativă, poate să solicite accesul la registrele și evidențele ținute de titularul licenței, având drept scop unic verificarea respectării condițiilor licenței, în special a celor referitoare la destinația finală a produselor. Registrele și evidențele conțin dovada exportării produsului, printr-o declarație de export certificată de Serviciul Vamal, precum și dovada importului, adusă de unul dintre organismele prevăzute la alin. (4) pct. 6).
(14) Cererea de acordare a licenței obligatorii conform prezentului articol, ce vizează cazurile de urgență națională sau alte circumstanțe de extremă urgență sau cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, se depune la Curtea de Apel Chișinău și se examinează în termen de 20 de zile de la depunere. Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
(15) În cazul în care țara importatoare notifică instanța de judecată cu privire la faptul că produsul farmaceutic nu mai există în cantități suficiente pentru satisfacerea nevoilor sale, instanța poate decide, în urma unei cereri depuse de titularul licenței, să modifice condițiile licenței, permițând fabricarea și exportul unor cantități suplimentare de produse, în măsura necesară satisfacerii nevoilor țării importatoare respective. În astfel de cazuri, cererea titularului licenței se prelucrează după o procedură simplificată și accelerată, conform căreia nu se mai solicită informațiile prevăzute la alin. (4) pct. 1) și 2), cu condiția ca titularul licenței să prezinte licența obligatorie inițială.
În cazurile în care se aplică alin. (6) pct. 4), dar nu este un caz de urgență națională, un caz determinat de alte circumstanțe de extremă urgență sau un caz de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs nu este necesară nicio altă dovadă a negocierii cu titularul, cu condiția ca acele cantități suplimentare solicitate să nu depășească 25% din cantitatea acordată în conformitate cu licența inițială.
[Art.285 introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(1) Introducerea produselor fabricate în baza unei licențe acordate în temeiul art. 285 în scopul punerii în liberă circulație, reexportului, plasării într-un regim special este interzisă în Republica Moldova. Aceste prevederi nu se aplică în cazul reexportului în țara importatoare menționată în cerere și identificată pe ambalaj, precum și în documentația aferentă produsului, în cazul plasării într-un regim de tranzit ori de antrepozit vamal și nici în cazul introducerii într-o zonă liberă în scopul reexportului în țara importatoare respectivă.
(2) În cazul în care există motive suficiente pentru a suspecta că produsele fabricate în baza unei licențe obligatorii acordate în conformitate cu art. 285 sunt importate în Republica Moldova contrar dispozițiilor prevăzute la alin. (1), Serviciul Vamal suspendă acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau le reține pentru verificare atât timp cât este necesar, dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare. În cazul unor circumstanțe speciale, Serviciul Vamal poate decide prelungirea termenului cu cel mult 10 zile lucrătoare. La expirarea acestei perioade, produsele sunt eliberate, cu condiția ca toate formalitățile vamale să fi fost respectate.
(3) Serviciul Vamal notifică fără întârziere Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, titularul și producătorul sau exportatorul acestor produse cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă sau la reținerea menționate la alin. (2) și le transmite toate informațiile disponibile cu privire la produsele respective. Aceste acțiuni se realizează cu respectarea prevederilor referitoare la protecția datelor cu caracter personal și a secretelor comerciale, precum și la confidențialitatea profesională și administrativă. Importatorul și, după caz, exportatorul pot furniza Serviciului Vamal informațiile pe care ei le consideră adecvate cu privire la produse.
(4) În cazul în care, în perioada de suspendare sau de reținere, Serviciul Vamal constată că produsele respective erau destinate importului în Republica Moldova contrar interdicției prevăzute la alin. (1), acestea sunt confiscate și distruse în conformitate cu prevederile vamale.
(5) Procedura de suspendare, reținere și confiscare a mărfurilor se efectuează pe cheltuiala importatorului. În cazul în care nu este posibil să se recupereze de la importator, cheltuielile respective se recuperează de la orice altă persoană responsabilă de tentativa de import ilegal.
(6) În cazul în care se stabilește că importul produselor în privinţa cărora a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau al celor reţinute în conformitate cu prevederile prezentului articol nu încalcă interdicția menționată la alin. (1), Serviciul Vamal acordă liberul de vamă produselor pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiția ca formalitățile vamale să fi fost respectate.
(7) Serviciul Vamal notifică Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la confiscarea sau distrugerea produselor, efectuate în conformitate cu prevederile prezentului articol.
(8) Prezentul articol nu se aplică mărfurilor fără caracter comercial, aflate în bagajele personale ale călătorilor, pentru uz personal, în limitele stabilite de prevederile vamale.
[Art.286 introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(1) Odată cu acordarea licenței obligatorii de brevet, instanța judecătorească precizează tipul utilizărilor acoperite de licență, durata licenței, termenele și condițiile ce urmează a fi respectate. Aceste condiții sunt următoarele:
[Art.29 al.(1) partea introductivă modificată prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
a) întinderea și durata exploatării sunt limitate de scopurile pentru care aceasta a fost autorizată;
b) exploatarea este neexclusivă;
c) exploatarea este netransmisibilă, chiar sub forma acordării unei sublicențe, cu excepția transmiterii împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de această exploatare;
d) exploatarea este autorizată în principal pentru aprovizionarea pieței interne, cu excepția cazului în care exploatarea este permisă pentru a remedia o practică anticoncurențială;
e) deținătorul licenței plătește titularului de brevet o remunerație adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizației şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurențială;
[Art.29 al.(1), lit.e) în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
e1) în cazul stipulat la art. 285, la stabilirea remunerației se va ține cont de valoarea economică a utilizării autorizate în cadrul licenței pentru țara sau țările importatoare în cauză, precum și de circumstanțele umanitare sau necomerciale legate de acordarea licenței. Totodată, remunerația nu va depăși cuantumul de 4% din prețul total ce urmează să fie plătit de țara importatoare sau în numele acesteia în cazurile determinate de situații de urgență națională ori de alte circumstanțe de extremă urgență sau în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs;
[Art.29 al.(1), lit.e1) introdusă prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
f) în cazul unei licențe obligatorii în favoarea unui brevet dependent sau a unui brevet pentru soi de plantă, exploatarea autorizată în raport cu primul brevet este netransmisibilă, cu excepția cazului în care al doilea brevet a fost, de asemenea, transmis.
(2) În cazul acordării licenței obligatorii de brevet, titularul brevetului este informat cu privire la acest fapt în aceeași zi sau în ziua lucrătoare imediat următoare.
(3) Instanța judecătorească poate, în baza unei cereri motivate, să decidă încetarea acțiunii licenței obligatorii de brevet acordate în temeiul art. 28 în cazul în care circumstanțele care au condus la acordarea licenței au încetat să mai existe și este clar că nu vor reapărea, cu condiția ca interesele legitime ale persoanelor să fie protejate într-o manieră adecvată. Instanța judecătorească este abilitată să refuze încetarea acțiunii licenței obligatorii de brevet în cazul existenței riscului de reapariție a circumstanțelor care au condus la acordarea acesteia.
(31) Sub rezerva unei protecții corespunzătoare a intereselor legitime ale titularului licenței, la solicitarea titularului de brevet, o licență obligatorie acordată în temeiul art. 285 poate fi retrasă de către instanța de judecată în cazul în care:
a) condițiile licenței nu sunt respectate de către titularul licenței. Ministerul Sănătății este abilitat să controleze, la solicitarea motivată a titularului de brevet sau a titularului licenței, dacă s-au respectat condițiile licenței. Acest control se bazează pe evaluarea făcută în țara importatoare, după caz;
b) țara importatoare nu și-a respectat obligațiile care îi revin în conformitate cu art. 285 alin. (2) lit. c). Înainte de retragerea unei licențe obligatorii, instanța de judecată ține seama de orice opinie exprimată de organismele menționate în art. 285 alin. (4) pct. 6).
[Art.29 al.(31) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(32) Retragerea unei licențe acordate în temeiul art. 285 se notifică Consiliului TRIPs de către AGEPI.
[Art.29 al.(32) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(33) În urma retragerii licenței acordate în temeiul art. 285, instanța de judecată are dreptul să stabilească un termen rezonabil în care titularul licenței să ia măsurile necesare pentru ca orice produs aflat în posesia sau custodia sa, sub autoritatea sa sau sub controlul său să fie redirecționat, pe propria cheltuială, spre țările care au nevoie de produsul respectiv, după cum se prevede la art. 285 alin. (2), sau să i se aplice un alt tratament, după cum recomandă instanța de judecată, prin consultare cu titularul.
[Art.29 al.(33) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(4) Valabilitatea juridică a oricărui act privind acordarea licenței obligatorii de brevet prevăzute la alin. (1) și orice act referitor la remunerația prevăzută în raport cu o astfel de utilizare pot face obiectul unei examinări judiciare.
(5) Hotărârea instanței judecătorești de acordare a licenței obligatorii de brevet sau, după caz, de încetare a acțiunii acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenței, iar mențiunea privind acest fapt se înscrie în Registrul național de brevete de invenție și se publică în BOPI. Licența obligatorie de brevet acordată în situația prevăzută la art.282 se înscrie în Registrul național de brevete de invenție cu titlu gratuit.
(6) Dacă titularul licenței obligatorii de brevet, în termen de un an de la data obținerii acesteia, nu a întreprins nicio acțiune efectivă și serioasă pentru exploatarea invenției, licența obligatorie de brevet poate fi anulată printr-o hotărâre a instanței judecătorești. Valabilitatea licenței obligatorii de brevet încetează de drept dacă titularul licenței, în termen de doi ani de la data obținerii acesteia, nu a început exploatarea invenției.
(1) Fără a aduce atingere prevederilor contractului de licenţă, licențiatul poate iniția o acţiune privind încălcarea drepturilor sale referitor la o cerere de brevet sau la un brevet numai cu acordul solicitantului sau al titularului de brevet.
(2) Titularul unei licenţe exclusive sau al unei licenţe obligatorii poate iniția o acţiune privind încălcarea drepturilor numai în cazul în care titularul de brevet, după o notificare formală, în termen de 2 luni, nu iniţiază singur o astfel de acţiune.
(1) Cererea de brevet se depune la AGEPI de către persoana îndreptăţită conform art.14 alin.(1), personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulament.
(2) Brevetarea în străinătate a invențiilor avându-și originea în Republica Moldova se efectuează numai după depunerea cererii de brevet la AGEPI.
(1) Cererea de brevet se depune în limba română.
(2) Se admite depunerea documentelor aferente cererii în orice altă limbă, cu excepţia celor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi la art. 34 alin. (1) lit. a) şi b).
(3) În cazul în care documentele aferente cererii sunt depuse într-o altă limbă, solicitantul va fi obligat să prezinte, în termen de 3 luni de la data de depozit a cererii de brevet, traducerea acestora în limba română, autentificată notarial sau certificată în modul corespunzător.
(4) Limba română se utilizează în toate procedurile din cadrul AGEPI referitoare la cererea de brevet sau la brevetul acordat.
(1) Cererea de brevet va conţine:
a) solicitarea de eliberare a brevetului;
b) descrierea invenţiei;
c) una sau mai multe revendicări;
d) desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări;
e) un rezumat.
(2) Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere.
(3) Cererea de brevet trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute de Regulament.
(4) În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conţine, după caz, actul prin care se confirmă depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, conform art.36 alin.(2).
(5) În cazul reprezentării solicitantului conform art. 86 alin. (2) şi (3), la cererea de brevet se anexează procura de reprezentare, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia ori, după caz, de la data deschiderii fazei naționale sau de la data depunerii cererii de publicare a brevetului european.
(6) Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului.
(7) În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuși sau el nu este unicul inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează inventatorii şi indică originea dreptului la brevet.
(8) - abrogat.
(9) Documentele prevăzute la alin.(1) lit. a) şi c) şi dovada de achitare a taxei prevăzute la alin.(2) se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia.
(10) În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenţiei a fost înlocuită cu o referire la o cerere anterioară conform art.34 alin.(1) lit.c), solicitantul va prezenta la AGEPI, în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet conținând referirea, o copie certificată a cererii înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă cererea anterioară a fost depusă de o persoană alta decât solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului de a depune cererea.
(1) Dată de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI de către solicitant conţin, cel puţin:
a) o indicaţie conform căreia este solicitată eliberarea brevetului;
b) indicații care să permită identificarea sau contactarea solicitantului;
c) o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau o referire la o cerere depusă anterior.
(2) Referirea la o cerere anterioară va înlocui descrierea şi, după caz, desenele dacă va conţine data de depozit şi numărul cererii anterioare, precum şi denumirea oficiului la care a fost înregistrată această cerere. Această referire trebuie să indice expres faptul că înlocuiește descrierea și orice desen.
(3) În cazul în care una sau mai multe din cerinţele prevăzute la alin.(1) şi, după caz, la alin.(2) nu sunt îndeplinite de cererea depusă iniţial, dată de depozit va fi data la care vor fi îndeplinite ulterior toate aceste cerinţe. Cerinţele ce trebuie îndeplinite ulterior sunt prevăzute în Regulament.
(4) În cazul în care una sau mai multe dintre cerinţele specificate la alin.(1) nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut în Regulament, se consideră că cererea nu a fost depusă.
(5) În cazul în care, la stabilirea datei de depozit, se va constata că în cerere lipseşte o parte a descrierii sau un desen la care se face referire în descriere, AGEPI va cere solicitantului să depună partea lipsă în termenul stabilit în Regulament.
(6) În cazul în care partea lipsă a cererii este depusă la AGEPI în termenul stabilit, dată de depozit a cererii va fi data la care AGEPI a primit partea respectivă sau data la care au fost îndeplinite toate cerinţele prescrise la alin.(1), în funcţie de faptul care dintre aceste date este mai târzie.
(7) În cazul în care partea lipsă a unei cereri în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare este inclusă în cererea anterioară, data de depozit poate fi stabilită, la cererea solicitantului, la data la care AGEPI a primit documentele specificate la alin.(1), cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în Regulament.
(8) În cazul cererii internaţionale sau al cererii de brevet european, data de depozit este data ce rezultă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(1) Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele astfel încât să formeze un singur concept inventiv.
(2) Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin.(1) poate fi divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea AGEPI, prin depunerea unei cereri divizionare, până la luarea unei hotărâri asupra cererii de brevet.
(3) Cererea divizionară poate fi depusă numai pentru elementele care nu depăşesc conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost ea depusă.
(4) Cererile divizionare care îndeplinesc condiţiile alin.(3) sunt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniţiale şi vor beneficia de drepturile de prioritate ale acesteia.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin.(2), cerinţele speciale pe care trebuie să le satisfacă cererea divizionară şi termenul de plată a taxelor sunt prevăzute în Regulament.
(1) Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de clară și completă, astfel încât să poată fi realizată de către un specialist în domeniu.
(2) În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil la care publicul nu a avut acces, condiţiile prevăzute la alin.(1) sunt îndeplinite numai dacă solicitantul dovedeşte printr-un act că, anterior datei de depozit a cererii de brevet sau de prioritate recunoscută, materialul biologic a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaţională sau la o autoritate de depozit desemnată de Guvern.
(1) Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia în ceea ce privește elementele tehnice ale invenţiei.
(2) Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei.
(3) Revendicările determină întinderea protecţiei juridice conferite de brevet prin ansamblul de elemente tehnice ale invenţiei incluse în revendicarea independentă. La determinarea întinderii protecţiei juridice se va ţine cont de orice element echivalent unui element specificat în revendicări, cunoscut până la data de depozit, iar dacă este revendicată prioritatea – până la data priorităţii.
(4) Descrierea şi desenele pot fi folosite numai în scopul interpretării revendicărilor.
(5) - abrogat.
Rezumatul servește numai ca mijloc de informare tehnică. Rezumatul nu poate fi luat în considerare pentru alte scopuri, în special pentru interpretarea întinderii protecţiei solicitate sau pentru aplicarea art.8 alin.(3).
(1) O persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate sau de certificat de utilitate în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, în scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni de la data de depozit a primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.
(2) Dreptul de prioritate este recunoscut pentru orice depozit care este echivalentul unui depozit național reglementar conform legislației naționale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale din domeniu. Prin efectul dreptului de prioritate, data priorității este considerată ca fiind data depozitului cererii de brevet pentru aplicarea art. 8 alin. (2) și (3), art. 14 alin. (2) și art. 52 alin. (2).
(3) Dreptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Transmiterea unui drept de prioritate se face în scris, cedentul decăzând din dreptul de prioritate referitor la prima cerere.
(1) Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declarație de revendicare a priorității, o copie de pe cererea anterioară şi, în cazul în care valabilitatea revendicării priorității este relevantă pentru determinarea brevetabilității invenției, o traducere a acesteia în limba română, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată.
(2) O declarație conform căreia cererea de brevet depusă la AGEPI este o traducere completă a cererii anterioare poate fi depusă în cazurile stabilite de Regulament.
(3) Pentru o cerere de brevet se pot revendica priorități multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Se pot revendica, după caz, priorități multiple pentru aceeași revendicare de brevet. Dacă sunt revendicate priorități multiple, termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi priorități.
(4) În cazul în care se revendică una sau mai multe priorități pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată.
(5) În cazul în care anumite elemente ale invenției pentru care se revendică prioritatea nu sunt cuprinse în revendicările formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiția ca documentele cererii anterioare să dezvăluie clar aceste elemente.
(6) Solicitantul sau succesorul în drepturi al acestuia are dreptul să revendice într-o cerere ulterioară o prioritate a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pentru aceeași invenție dacă revendicarea priorității se face în termen de 12 luni de la data de depozit a cererii anterioare (prioritate internă). În acest caz, cererea anterioară se consideră retrasă.
(7) Prioritatea se revendică odată cu depunerea cererii sau în termen de două luni de la data depunerii cererii de brevet, cu achitarea, în termenul menționat, a taxei stabilite pentru fiecare prioritate revendicată, şi se justifică prin documentul de prioritate.
(8) Documentul care justifică revendicarea priorității conform art. 39 alin. (1), copia de pe cererea anterioară, certificată de autoritatea la care această cerere a fost depusă, şi, după caz, traducerea acesteia sau declarația conform alin. (2) se depun de către solicitant în termen de 16 luni de la data celei mai vechi priorități sau, după caz, în termen de 4 luni de la data deschiderii fazei naționale.
(9) În cazul în care solicitantul revendică un drept de prioritate ce aparține inițial altei persoane, este necesară transmiterea dreptului de prioritate în scris, printr-un act juridic semnat de părți înainte de data de depunere a cererii ulterioare care revendică prioritatea. Documentele de transmitere a dreptului de prioritate, care indică temeiul juridic al dreptului cesionarului de a revendica prioritatea primului depozit, se depun la AGEPI odată cu revendicarea priorității sau în termen de 16 luni de la data priorității primei cereri.
(10) Nerespectarea termenelor specificate la alin. (7)–(9), precum şi neachitarea taxei pentru revendicarea priorității au ca efect nerecunoașterea priorității revendicate.
(1) Solicitantul poate cere corectarea sau suplimentarea unei revendicări a priorităţii referitor la cererea de brevet în termen de 16 luni de la data de prioritate sau, în cazul în care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, în termen de 16 luni de la data de prioritate modificată, fiind aplicat termenul care expiră mai devreme, cu condiţia ca cererea de corectare sau de suplimentare să fie depusă la AGEPI în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet.
(2) Depunerea cererii, conform alin.(1), este supusă plăţii unei taxe stabilite. În cazul în care taxa nu este plătită, se va considera că cererea nu a fost depusă.
(3) Dacă cererea specificată la alin.(1) din prezentul articol este depusă după ce solicitantul a cerut publicarea anticipată a cererii, conform art.49 alin.(2), se va considera că ea nu a fost depusă.
(4) În cazul în care corectarea sau suplimentarea revendicării priorităţii conduce la modificarea datei de prioritate, orice termen calculat de la data de prioritate aplicată anterior, care încă nu a expirat, se va calcula de la data de prioritate modificată.
(1) În cazul în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare într-o cerere de brevet ulterioară, care a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.39 alin.(1), dar nu mai târziu decât după 2 luni de la expirarea acestui termen, AGEPI poate restabili dreptul de prioritate dacă, odată cu depunerea cererii de brevet, solicitantul a prezentat o cerere de restabilire a drepturilor şi un demers care confirmă faptul că diligența cerută de circumstanţe a fost exercitată sau că nerespectarea termenului a fost neintenționată.
(2) Cererea de restabilire a drepturilor, specificată la alin.(1) din prezentul articol, se depune în termen de 2 luni de la data expirării perioadei de prioritate prevăzute la art.39 alin.(1), dar nu mai târziu de finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicarea cererii în cauză conform art.49.
(3) Cererea de restabilire a drepturilor va fi însoţită de plata unei taxe stabilite; în caz contrar, se va considera că această cerere nu a fost depusă.
(4) În cazul în care copia cererii anterioare nu a fost prezentată la AGEPI în termenul prevăzut la art. 40 alin. (8), AGEPI poate restabili dreptul de prioritate sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
a) solicitantul a prezentat, în acest sens, la AGEPI un demers până la expirarea termenului stabilit la art. 40 alin. (8);
b) solicitantul a prezentat la AGEPI o confirmare a demersului prezentat la oficiul care a înregistrat cererea anterioară, care atestă că copia cererii anterioare a fost solicitată într-un termen ce nu a depășit 14 luni de la data de depozit a acestei cereri anterioare;
c) copia certificată a cererii anterioare a fost prezentată la AGEPI în termen de o lună de la data la care oficiul unde a fost înregistrată cererea anterioară a eliberat solicitantului copia respectivă.
(1) Fără a aduce atingere competențelor OEB de a acționa ca oficiu desemnat sau ales în conformitate cu art. 153 din CBE, solicitantul unei cereri internaționale care dorește să obțină un brevet în Republica Moldova va depune la AGEPI, în termen de 31 de luni de la data de depozit a cererii internaționale sau de la data priorității:
a) cererea care să conțină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naționale;
b) copia de pe cererea internațională și traducerea în limba de stat a cererii internaționale, certificată în modul corespunzător;
c) dovada de achitare a taxei stabilite.
(2) În cazul în care nu sunt satisfăcute cerinţele alin. (1) sau dacă traducerea documentelor cererii internaţionale nu este depusă la AGEPI în termen de 3 luni de la data deschiderii fazei naţionale, precum şi dovada de achitare a taxei nu este depusă în termen de 2 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cererea internațională se respinge.
(3) Publicarea unei cereri internaţionale va produce efectele protecţiei provizorii, prevăzute la art.19, de la data publicării traducerii cererii internaţionale în limba română.
(1) Persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul în Republica Moldova pot opta pentru depunerea unei cereri internaționale la AGEPI, care acționează în calitate de oficiu receptor în conformitate cu prevederile PCT.
(2) Cererea internațională se depune în limba engleză, franceză, germană sau rusă, cu respectarea dispozițiilor PCT, ale Regulamentului de aplicare a PCT și ale Regulamentului.
(3) Cererea internațională depusă la AGEPI în calitate de oficiu receptor într-o altă limbă decât cele menționate la alin. (2) se transmite în termen de o lună de către AGEPI Biroului Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și se consideră ca fiind primită de AGEPI în numele Biroului Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale în calitate de oficiu receptor.
(1) O cerere de brevet european căreia i-a fost acordată o dată de depozit și care desemnează Republica Moldova va fi echivalentă cu o cerere de brevet, beneficiind, după caz, de prioritatea revendicată în cererea de brevet european, oricare ar fi soarta ulterioară a acesteia.
(2) Cererea de brevet european publicată conferă provizoriu aceeași protecție de care beneficiază o cerere de brevet în conformitate cu prezenta lege, de la data la care o traducere în limba româna a revendicărilor din cererea de brevet european publicată a fost făcută publică de către AGEPI.
(3) Cererea de brevet european se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (2) în cazul în care aceasta a fost retrasă, a fost considerată ca fiind retrasă, a fost respinsă sau în cazul în care desemnarea Republicii Moldova în cererea de brevet european a fost retrasă sau a fost considerată retrasă.
(1) Un brevet european care desemnează Republica Moldova conferă, sub rezerva alin. (2)–(5), aceleași drepturi ca și cele conferite de un brevet în conformitate cu prezenta lege, de la data publicării de către OEB în Buletinul European de Brevete a mențiunii privind acordarea brevetului european.
(2) În termen de 3 luni de la data la care mențiunea privind acordarea brevetului european a fost publicată în Buletinul European de Brevete, titularul de brevet depune la AGEPI traducerea în limba română a fasciculului de brevet, însoțită de o solicitare de publicare, și achită taxa stabilită pentru publicare. Totodată, în cazul în care textul fasciculului de brevet şi cel al revendicărilor conține semne de referință folosite în desene, aceste desene se atașează la traducere.
(3) Dacă, în urma unei opoziții sau a unei cereri de limitare depuse la OEB, brevetul european este menținut într-o formă modificată, în termen de 3 luni de la data publicării avizului privind hotărârea OEB de menținere a brevetului european în formă modificată, titularul de brevet depune la AGEPI traducerea în limba română a fasciculului de brevet în formă modificată și achită taxa de publicare.
(4) Solicitarea publicării traducerii depuse conform alin. (2) sau, după caz, alin. (3) trebuie să satisfacă condițiile prevăzute de Regulament. Traducerea se consideră depusă odată cu achitarea taxei de publicare.
(5) AGEPI publică orice traducere depusă conform alin. (2) sau, după caz, alin. (3) și înscrie brevetul european în Registrul național de brevete. AGEPI eliberează, la solicitare, certificat privind recunoașterea efectelor brevetului european în Republica Moldova.
(6) Dacă traducerea specificată la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), sub rezerva stabilită în prezentul alineat, nu este depusă în termen, brevetul european este considerat nul ab initio pentru Republica Moldova. Traducerea, însoțită de solicitarea de publicare și de dovada achitării taxei de publicare, poate fi depusă într-un termen suplimentar de 3 luni de la expirarea termenului stabilit la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), cu condiția achitării unei plăți suplimentare de 100% la taxa de publicare a fasciculului de brevet.
(7) Un brevet european și cererea de brevet european pe care se bazează acesta se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (1) și la art. 44 alin. (2), în măsura în care brevetul a fost revocat sau a fost limitat în cursul procedurilor de opoziție, limitare sau revocare în fața OEB.
(1) Textul unei cereri de brevet european sau al unui brevet european redactat în limba utilizată pentru proceduri în fața OEB va fi textul autentic pentru orice proceduri în Republica Moldova.
(2) În cazul în care cererea de brevet european sau brevetul european în traducere conferă o protecție mai restrânsă decât cea conferită de cererea de brevet european sau de brevetul european în limba utilizată pentru proceduri în fața OEB, o astfel de traducere este considerată autentică, cu excepția procedurilor de revocare.
(3) Solicitantul, în cazul unei cereri de brevet european publicate, sau titularul de brevet european cu efecte în Republica Moldova poate depune oricând o versiune corectată a traducerii. Traducerea corectată a revendicărilor unei cereri de brevet european publicate sau traducerea corectată a fasciculului unui brevet european produce efect din momentul când acestea vor fi făcute accesibile publicului de către AGEPI.
(4) Orice persoană care, cu bună-credință, utilizează invenția sau a făcut pregătiri efective și serioase de utilizare a invenției, fără ca această utilizare să constituie o încălcare a cererii de brevet european sau a brevetului european în traducerea inițială, poate, după ce traducerea corectată produce efect, să continue o asemenea utilizare în întreprinderea sa sau pentru necesitățile acesteia, fără plată.
În cazul în care un brevet european și un brevet au aceeași dată de depozit sau, dacă a fost revendicată o prioritate, aceeași dată de prioritate a fost acordată aceleiași persoane sau succesorului acesteia în drepturi, brevetul nu va produce efecte, în măsura în care acoperă aceeași invenție ca și brevetul european, de la data expirării termenului pentru depunerea unei opoziții privind brevetul european fără să fi fost depusă o opoziție sau de la data la care procedura de opoziție a avut drept rezultat o hotărâre de menținere a brevetului european.
(1) O cerere de brevet european şi un brevet european vor avea, în raport cu o cerere de brevet şi cu un brevet, acelaşi efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, ca şi cererea de brevet şi brevetul în conformitate cu prezenta lege.
(2) O cerere de brevet și un brevet vor avea, în raport cu un brevet european, același efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, pe care îl au în raport cu un brevet.
(1) O cerere de brevet european poate fi transformată, la cererea solicitantului, într-o cerere de brevet în următoarele cazuri:
a) cererea de brevet european este considerată retrasă conform art. 77 alin. (3) din CBE;
b) în alte cazuri în care cererea de brevet european este respinsă, retrasă sau considerată retrasă.
(2) În cazul menționat la alin. (1) lit. a), cererea de transformare se depune la AGEPI.
(3) În cazurile menționate la alin. (1) lit. b), cererea de transformare se depune la OEB, care o transmite la AGEPI dacă Republica Moldova este menționată în aceasta.
(4) Cererea de transformare se depune în termen de 3 luni de la data la care cererea de brevet european a fost respinsă, retrasă sau considerată retrasă. Cererea de transformare se consideră depusă odată cu achitarea taxei de transformare. În caz contrar, cererea se consideră nedepusă.
(5) Efectul cererii de brevet european prevăzut la art. 66 din CBE încetează dacă cererea de transformare nu este depusă în termenul stabilit.
(6) În termen de 3 luni de la data înregistrării la AGEPI a cererii de transformare, solicitantul depune la AGEPI copia cererii de brevet european, traducerea în limba română a textului inițial al cererii de brevet european și, dacă este cazul, a textului astfel cum a fost modificat în urma procedurilor în fața OEB și achită taxele stabilite.
(7) AGEPI publică, în termen de 3 luni, orice traducere depusă conform alin. (6).
(8) Dacă traducerea menționată la alin. (6) nu este depusă în termenul stabilit, cererea de transformare se respinge.
(1) O cerere de brevet european poate fi depusă la:
a) OEB;
b) AGEPI, în conformitate cu art. 75 alin. (1) lit. b) din CBE.
(2) O cerere de brevet european depusă la AGEPI are aceleași efecte precum cele pe care le-ar obține dacă ar fi fost depusă la aceeași dată la OEB, cu condiția că AGEPI transmite cererea respectivă la OEB în termen rezonabil.
(3) Cererea de brevet european poate fi depusă la AGEPI în limba engleză, germană sau franceză.
(4) Cererea de brevet european divizionară se depune direct la OEB.
(5) Taxele de procedură pentru cererile de brevet european se plătesc în conformitate cu dispozițiile CBE, cu Regulamentul de punere în aplicare a CBE și cu Regulile privind taxele, adoptate prin decizia Consiliului de administrație al Organizației Europene de Brevete din 7 decembrie 2006, cu modificările ulterioare.
(1) Cererile de brevet referitoare la invențiile care conţin informaţii a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale a Republicii Moldova sunt retrase de la AGEPI, în baza hotărârii unei comisii abilitate de Guvern, în termen de 30 de zile de la data depunerii lor, cu înștiințarea solicitantului.
(2) O invenție avându-și originea în Republica Moldova poate fi brevetată în străinătate numai după expirarea termenului specificat la alin.(1).
(1) AGEPI examinează, în conformitate cu Regulamentul, dacă cererea de brevet şi invenţia care constituie obiectul ei satisfac condiţiile prevăzute de lege. În acest scop, AGEPI efectuează examinarea formală şi preliminară şi, la cerere, examinarea de fond a cererii de brevet.
(2) AGEPI are dreptul să-i ceară solicitantului elementele suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul naţional reglementar constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate, oferindu-i un termen pentru răspuns în condițiile Regulamentului. În cazul în care răspunsul nu este prezentat în termenul stabilit, procedura de examinare se suspendă în conformitate cu Regulamentul. Dacă solicitantul nu depune o solicitare de repunere în termenul omis în condițiile Regulamentului, cererea de brevet se consideră retrasă.
(1) În cadrul examinării formale, AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface condiţiile de formă prevăzute în Regulament şi condiţiile pentru a-i atribui data de depozit conform art.34.
(2) În cazul în care cererea de brevet nu este conformă cu una sau mai multe cerinţe prevăzute la art.34, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să îndeplinească cerinţele respective în termenul prescris în Regulament.
(3) Dacă, în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă informaţiile necesare sau nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.34, se consideră că cererea nu a fost depusă; acest fapt este comunicat solicitantului.
(4) Cererea de brevet căreia i s-a atribuit data de depozit se înregistrează în Registrul național de cereri de brevet de invenție, după caz, Registrul național de cereri de brevet de invenție de scurtă durată. Până la publicarea cererii de brevet datele din ea sunt confidenţiale.
(1) În cazul în care unei cereri de brevet i se atribuie dată de depozit, AGEPI efectuează examinarea preliminară.
(2) În cadrul examinării preliminare, AGEPI verifică dacă:
a) cererea de brevet satisface cerințele art. 32 alin. (3) și ale art. 33;
b) obiectul invenţiei este brevetabil în sensul art.6 alin. (2) şi art.7 şi, în cazul brevetelor de invenţie de scurtă durată, în sensul art.12 alin.(3);
c) cererea de brevet satisface, la prima vedere, cerinţele art.35;
d) sunt satisfăcute cerinţele art. 40 alin. (7)–(9) referitor la revendicarea priorităţii şi, după caz, recunoaşte prioritatea revendicată;
e) sunt satisfăcute cerinţele art.86;
f) este achitată taxa de examinare, în cazul cererii de brevet de invenție de scurtă durată.
(3) În cazul în care se constată existenţa unor deficienţe ce pot fi corectate, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să remedieze aceste deficienţe în conformitate cu Regulamentul.
(4) În cazul în care, după examinarea efectuată conform alin.(2) din prezentul articol, se constată că nu sunt satisfăcute cerinţele art.32 alin.(3) şi ale art.33 alin.(9) şi (10), precum şi ale art. 86, cererea de brevet se respinge. Nerespectarea de către solicitant a prevederilor art.40 în ceea ce priveşte revendicarea priorităţii conduce la pierderea acestui drept pentru cerere.
(5) În cazul în care în cererea de brevet nu este menţionat inventatorul, conform art.33 alin.(6), şi nu a fost remediată această omisiune într-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet sau, dacă este revendicată o prioritate, de la data priorităţii, cererea de brevet se consideră ca fiind retrasă.
(6) În cazul când invenţia revendicată nu este brevetabilă în sensul art.6 alin. (2) şi art.7 şi, după caz, în sensul art.12 alin.(3), AGEPI adoptă hotărârea de respingere a cererii, care se comunică solicitantului.
(7) În cazul în care taxa de examinare a cererii de brevet de invenție de scurtă durată nu se achită odată cu taxa de depunere sau în termen de 4 luni de la data de depozit, cererea se respinge.
(1) Cererea de brevet de se publică la expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit sau, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, de la data priorităţii. Componenţa datelor pentru publicare în BOPI se stabileşte de AGEPI.
(2) La cererea solicitantului şi cu condiţia plăţii unei taxe stabilite, cererea de brevet poate fi publicată înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(1).
(3) Cererea de brevet se face publică simultan cu publicarea hotărârii de acordare a brevetului în cazul în care acordarea brevetului a devenit efectivă înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin.(1).
(4) Cererile internaţionale se publică până la expirarea termenului de 6 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cu condiţia respectării cerinţelor stabilite la art.43 alin.(1).
(5) Publicarea prevăzută la alin.(1) va cuprinde descrierea, revendicările şi, după caz, desenele, aşa cum au fost depuse aceste documente, rezumatul şi, ca anexă, raportul de documentare, în cazul în care ultimul este disponibil la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare. Dacă raportul de documentare nu a fost publicat odată cu cererea, el va fi publicat ulterior separat.
(6) Nu se publică cererile de brevet care au fost retrase, au fost considerate retrase ori au fost respinse şi pentru care posibilitățile de contestare au fost epuizate până la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare.
(7) Pentru brevetele de invenție de scurtă durată, cererea se publică odată cu publicarea hotărârii de acordare a brevetului, iar raportul de documentare se publică după întocmirea acestuia în baza documentării efectuate conform art.18 alin.(2) sau art.50.
Solicitantul poate cere, cu condiţia plăţii taxei stabilite, efectuarea unei cercetări documentare a stadiului tehnicii, ale cărei rezultate vor face posibilă aprecierea brevetabilităţii invenţiei. Cercetarea documentară pentru o cerere de brevet publicată poate fi cerută de orice persoană interesată, cu condiţia plăţii taxei stabilite. În baza cercetării documentare, AGEPI sau un alt oficiu cu care AGEPI a încheiat un acord în acest sens va întocmi un raport de documentare sau un raport de documentare însoţit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în modul stabilit de Regulament, pe baza revendicărilor, ținând cont de descriere şi, după caz, de desene.
(1) În urma unei solicitări scrise, AGEPI examinează dacă cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Examinarea de fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni, cu excluderea termenelor pentru corespondenţă şi cu condiţia satisfacerii prevederilor art.48. Cererea de examinare poate fi depusă până la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet sau de la data deschiderii fazei naţionale, iar în cazul cererii divizionare – în termen de 6 luni de la depunerea acesteia, fiind aplicat termenul care expiră mai târziu. Cererea se consideră depusă doar după plata taxei de examinare şi nu poate fi retrasă.
(3) Dacă cererea de examinare nu a fost depusă până la expirarea termenului prevăzut la alin.(2), cererea de brevet se consideră retrasă.
(4) În cadrul examinării de fond, AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface, în special, cerinţele prevăzute la art.6–11, la art.36 şi 37.
(5) Dacă, în cadrul examinării, se constată că cererea de brevet sau invenţia care face obiectul ei nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în prezenta lege, AGEPI va notifica solicitantul, ori de câte ori este necesar, să prezinte observațiile sale şi să modifice cererea conform art.87 într-un termen care-i va fi fixat.
(6) În cazul în care, în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă răspunsul la notificarea care i-a fost adresată în conformitate cu alin.(5), cererea de brevet se consideră retrasă.
(7) În urma examinării de fond a cererii de brevet, pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet.
(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică brevetelor de invenţie de scurtă durată.
(1) În scopul acordării unui brevet de invenţie de scurtă durată, AGEPI efectuează examinarea formală şi preliminară a cererii de brevet în conformitate cu prevederile art.47 şi 48 şi verifică dacă invenţia revendicată satisface cerinţele art. 11 şi 12.
(2) În cadrul examinării conform alin. (1), AGEPI efectuează o documentare a stadiului tehnicii, ce cuprinde brevetele, cererile de brevet și modelele de utilitate depuse la AGEPI, cererile de brevet european, brevetele europene care desemnează Republica Moldova, cererile internaționale care desemnează Republica Moldova și au intrat în faza națională, care au o dată de depozit anterioară datei de depozit a cererii examinate și care au fost publicate, conform prezentei legi, la sau după această dată, cererile depuse la Oficiul Eurasiatic de Brevete până la data de 26 aprilie 2012 conform Convenției eurasiatice, brevetele acordate în baza cererilor depuse până la data de 26 aprilie 2012 conform Convenției eurasiatice și documentele de brevet privind certificatele de autor ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, precum şi cunoștințele de ordin general incluse în surse destinate publicului larg căruia acestea i-au devenit accesibile până la data de depozit a cererii de brevet.
(3) În cazul în care se va constata că cererea de brevet este conformă cu prevederile alin. (1) și alin.(2), AGEPI va adopta hotărârea de acordare a brevetului de invenţie de scurtă durată.
(4) În cazul în care se va constata că cererea de brevet de scurtă durată nu este conformă cu prevederile alin. (1) și alin.(2), AGEPI va adopta hotărârea de respingere a cererii.
(1) AGEPI decide acordarea brevetului în cazul în care constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac cerinţele prevăzute de prezenta lege şi dacă s-a stabilit, în condiţiile prevăzute de Regulament, că solicitantul este de acord cu textul descrierii şi al revendicărilor cu care AGEPI intenţionează să elibereze brevetul.
(2) În cazul în care AGEPI constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia nu satisfac cerinţele prevăzute de prezenta lege, cererea de brevet se respinge, cu excepţia cazului când prezenta lege prevede o altă procedură.
(3) Hotărârile AGEPI trebuie să indice motivele în a căror bază acestea au fost adoptate şi se pot întemeia numai pe motivele asupra cărora părţile interesate au avut oportunitatea să-şi expună punctul de vedere.
(4) Hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet va avea efect la data publicării în BOPI a menţiunii privind hotărârea.
(5) Menţiunea privind hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet se publică la expirarea termenului în care hotărârea menţionată a putut fi contestată conform prevederilor prezentei legi.
(6) AGEPI publică, simultan cu menţiunea privind hotărârea de acordare a brevetului, şi fasciculul de brevet conținând descrierea, revendicările, raportul de documentare şi, după caz, desenele.
(1) Cererea de brevet de invenţie poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie de scurtă durată până la data publicării menţiunii privind hotărârea de acordare a brevetului de invenţie sau, cel târziu, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărârii de respingere a cererii de brevet, în condiţiile prevăzute de Regulament.
(2) Cererea de brevet de scurtă durată poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie până la adoptarea hotărârii de acordare a brevetului de scurtă durată.
(3) Cererilor de brevet care rezultă din transformarea efectuată conform alin.(1)–(2) li se va aplica data de depozit şi, după caz, data de prioritate a cererii iniţiale.
(4) Transformarea cererii, prevăzută la alin.(1)–(3), este supusă plăţii taxei stabilite.
(1) Una şi aceeaşi invenţie poate face obiectul unei cereri de brevet de invenţie şi al unei cereri de brevet de invenție de scurtă durată.
(2) Solicitarea ambelor titluri de protecţie poate fi efectuată prin depunerea de către acelaşi solicitant a cererilor respective concomitent la aceeaşi dată.
(3) În cazul în care solicitantul a depus o cerere de brevet de invenţie şi o cerere de brevet de invenție de scurtă durată pentru una şi aceeaşi invenţie:
a) brevetul de invenție de scurtă durată se va considera nul după eliberarea brevetului de invenţie;
b) cerere de brevet de invenție de scurtă durată, în curs de examinare la data adoptării hotărârii de acordare a brevetului de invenţie, se va considera ca fiind retrasă la această dată.
(4) Dispoziţiile alin. (3) din prezentul articol nu se vor aplica în cazul în care titularul brevetului renunţă la acesta conform art. 66 sau drepturile conferite de brevet s-au stins prin neplata taxei de menţinere în vigoare, conform art.61.
(1) Solicitantul are dreptul să retragă cererea de brevet oricând până la data adoptării unei hotărâri referitor la această cerere.
(2) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi, cererea de brevet se retrage numai cu acordul fiecăruia dintre aceştia.
(3) În cazul în care solicitant este altul decât inventatorul, el are obligaţia concomitent cu depunerea solicitării scrise la AGEPI, să comunice inventatorului intenţia sa de a renunţa la cerere. În acest caz, inventatorul, în termen de 2 luni de la data la care solicitantul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la cerere, are dreptul preferenţial de a cere continuarea procedurilor referitor la cerere în calitate de solicitant.
(1) În termen de 6 luni de la data publicării mențiunii privind hotărârea de acordare a brevetului de invenție sau în termen de 3 luni de la data publicării mențiunii privind hotărârea de acordare a brevetului de invenție de scurtă durată, orice persoană poate face opoziție la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la Comisia de contestații a AGEPI.
(2) Opoziţia va fi făcută în scris şi se va baza pe următoarele motive:
a) obiectul brevetului nu este brevetabil în sensul art.6–11 şi, după caz, în sensul art.12;
b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza;
c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri depuse în conformitate cu art. 16, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă.
(3) Opoziţia depusă are efect suspensiv. Opoziţia nu va fi luată în considerare decât după plata taxei stabilite.
(4) În cazul în care AGEPI constată că cel puţin unul dintre motivele opoziţiei specificate la alin.(2) este împotriva acordării brevetului, se va revoca hotărârea respectivă. În caz contrar, opoziţia se va respinge.
(5) În cazul în care AGEPI constată că, luând în considerare modificările aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziţie, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:
a) satisfac cerinţele prezentei legi, se va decide menţinerea în vigoare a hotărârii de acordare a brevetului, cu operarea modificărilor de rigoare, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute de Regulament;
b) nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va revoca hotărârea de acordare a brevetului.
(6) În cazul în care un brevet a fost modificat conform alin. (5), AGEPI va publica, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conținând, în forma modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.
(1) Orice hotărâre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI de către orice persoană care este afectată de hotărâre.
(2) Contestarea prevăzută la alin.(1) are efect suspensiv.
(3) Contestaţia se va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărârii, şi va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite.
(1) În cursul examinării contestaţiei, care se desfăşoară conform prevederilor Regulamentului şi Regulamentului privind Comisia de contestaţii a AGEPI, părţile vor fi invitate, ori de câte ori este necesar, să depună, într-un termen fixat de comisie, observaţiile lor asupra notificărilor care le sunt adresate sau asupra comunicărilor primite de la celelalte părţi.
(2) După examinarea contestaţiei, Comisia de contestaţii fie va adopta o hotărâre definitivă asupra acesteia, fie va remite cazul spre reexaminare subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotărârea contestată.
(3) Hotărârea Comisiei de contestaţii a AGEPI se publică în BOPI.
(4) Hotărârea Comisiei de contestații a AGEPI se comunică părților și poate fi atacată conform legislației.
(1) În cazul în care nu au fost făcute opoziții și/sau contestații împotriva hotărârii de acordare a brevetului, conform secțiunii a 2-a din capitolul IV, sau când opoziția și/sau contestația depuse au fost respinse, AGEPI eliberează brevetul persoanei îndreptățite, cu condiția achitării taxelor stabilite, și publică în BOPI mențiunea privind eliberarea brevetului.
(2) Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată şi un brevet nu poate fi revocat pe motiv că vânzarea produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor restricţii prevăzute de legislaţia naţională.
(3) Data eliberării brevetului este data la care menţiunea privind eliberarea lui este publicată în BOPI. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de AGEPI.
(4) Brevetele eliberate se înscriu în Registrul naţional de brevete de invenţie.
(5) În cazul în care taxele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au fost achitate după publicarea menţiunii privind hotărârea de acordare a brevetului în condiţiile Regulamentului, brevetul nu se eliberează. Menţiunea privind stingerea drepturilor se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.
(1) Pentru menţinerea în vigoare a brevetului se plătesc taxe anuale în conformitate cu art.93.
(2) Taxa de menţinere în vigoare a brevetului se plăteşte după publicarea menţiunii privind hotărârea de acordare a brevetului şi se consideră efectiv plătită dacă această plată s-a efectuat în termenul stabilit.
(3) În cazul în care taxa de menţinere în vigoare a brevetului nu a fost plătită în termenul stabilit, ea poate fi plătită într-un termen de 6 luni de la data expirării termenului prescris pentru plată, cu condiţia achitării unei taxe suplimentare.
(1) În cazul în care un brevet a fost eliberat unei persoane neîndreptățite, persoana recunoscută, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, ca fiind îndreptăţită la brevet, conform art.14, poate, fără a aduce prejudicii oricăror altor drepturi sau acţiuni, să revendice transmiterea brevetului pe numele său în calitate de titular.
(2) În cazul în care persoana este îndreptăţită numai în privinţa unei părţi a brevetului, ea poate să revendice, în conformitate cu alin.(1), ca brevetul să-i fie transmis în calitate de cotitular.
(3) Drepturile specificate la alin.(1) şi (2) pot fi apărate în justiţie în termenul de prescripție stabilit conform legii, care începe să curgă de la data la care menţiunea privind acordarea brevetului a fost publicată în BOPI.
(4) Depunerea unei cereri în instanţa judecătorească va face obiectul înscrierii în Registrul naţional de brevete de invenţie. O copie autentificată a hotărârii judecătoreşti va fi prezentată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind hotărârea instanţei judecătoreşti se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie. Hotărârea menţionată produce efecte pentru terţi de la data publicării în BOPI.
(1) În cazul schimbării titularului de brevet, ca rezultat al procedurii prevăzute la art.62, licenţele şi orice alte drepturi se vor stinge din momentul înscrierii persoanei îndreptăţite la brevet în Registrul naţional de brevete de invenţie.
(2) Dacă, până la depunerea cererii în instanţa judecătorească, titularul brevetului sau titularul licenţei a exploatat invenția pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri efective şi serioase în acest scop, el poate continua această exploatare, cu condiţia că va solicita o licenţă neexclusivă de la noul titular de brevet înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie. Asemenea solicitare se va efectua în termenul prevăzut de Regulament. Licenţa va fi acordată pentru o perioadă şi în condiţii rezonabile.
(3) Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care titularul de brevet sau titularul de licenţă a acționat cu rea-credinţă în momentul când a început exploatarea invenției sau pregătirile în acest scop.
(1) Brevetul acordat de AGEPI, precum şi un brevet european pot fi declarate nule, în totalitate sau în parte, din următoarele motive:
a) obiectul brevetului nu este brevetabil în sensul art.6–11 şi, după caz, în sensul art.12;
b) brevetul nu dezvăluie invenția suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa;
c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse conform art.16, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;
d) protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;
e) titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevet conform art.14 sau, în cazul invențiilor salariaţilor, conform art.15.
(2) În cazul când motivele de nulitate afectează doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta în limitarea corespunzătoare a acestui brevet, prin modificarea revendicărilor, descrierii sau desenelor.
(3) - abrogat.
(4) Efectele brevetului prevăzute la art.19–23 sunt considerate ca fiind nule de la început, în măsura în care brevetul, în tot sau în parte, a fost declarat nul.
(5) Efectul retroactiv al nulităţii brevetului nu aduce atingere:
a) hotărârilor în acţiunile privind încălcarea drepturilor, care au intrat în vigoare anterior hotărârii de nulitate;
b) contractelor încheiate anterior hotărârii de nulitate, în măsura în care ele au fost executate anterior acestei hotărâri. Totuşi, poate fi revendicată, pe motive de echitate, rambursarea sumelor, plătite în virtutea contractului, într-un cuantum justificat de circumstanţe.
(1) Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată oricând pe durata valabilităţii brevetului şi poate fi fondată doar pe motivele specificate la art.64.
(2) Orice persoană poate iniţia în instanţa judecătorească o acţiune în nulitate a brevetului. Pentru cazurile prevăzute la art.64 alin.(1) lit.e), acţiunea poate fi iniţiată numai de către persoana îndreptăţită să fie înscrisă în Registrul naţional de brevete de invenţie în calitate de titular al brevetului sau poate fi iniţiată în comun de către persoanele îndreptăţite să fie înscrise în calitate de cotitulari ai acestui brevet în conformitate cu art.62.
(3) Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată chiar dacă drepturile conferite de brevet s-au stins ori dacă titularul a renunţat la brevet.
(4) În cazul în care o acțiune în nulitate a unui brevet european este înaintată după inițierea procedurii de opoziție în fața OEB în temeiul art. 99 din CBE sau a procedurii de limitare ori revocare în temeiul art. 105a din CBE, instanța de judecată suspendă acțiunea înaintată până la definitivarea procedurilor menționate în fața OEB.
(5) Hotărârea de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte, este comunicată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind nulitatea se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.
(1) Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunând în acest sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decât în totalitatea sa.
(2) Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI.
(3) Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său.
(1) La cererea titularului de brevet, depusă la AGEPI şi supusă plăţii taxei stabilite, brevetul poate face obiectul unei limitări, cu condiţia ca brevetul, în forma modificată, să respecte cerinţele de protecţie. Limitarea se face prin modificarea descrierii, revendicărilor sau desenelor.
(2) Cererea de limitare nu poate fi prezentată în perioada când este formulată o opoziţie sau când o procedură de nulitate se examinează în instanţă.
(3) Cererea de limitare poate fi depusă numai cu acordul persoanei care beneficiază de un drept real înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie sau pe al cărei nume a fost făcută înscrierea conform art.62 alin.(4).
(4) În cazul când, în urma procedurii privind nulitatea brevetului, se constată că, ținând cont de modificările prezentate de titular, motivele de nulitate prevăzute la art.64 nu sunt contrare menţinerii brevetului, se va lua hotărârea de limitare a acestuia. Dacă se va constata că modificările nu sunt admisibile, cererea de limitare se va respinge.
(5) În cazul când brevetul este modificat conform alin.(1), AGEPI publică, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conținând, în formă modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.
(1) Drepturile conferite de brevet se sting în cazul în care:
a) expiră durata legală de protecţie prevăzută la art.18;
b) titularul renunţă la brevet în condiţiile art.66;
c) taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la timp.
(2) Stingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se consideră ca având efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale.
(3) AGEPI publică în BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor conferite de brevet.
În sensul prezentei secțiuni, următoarele noțiuni semnifică:
1. brevet de bază – brevet de invenție care protejează un produs, un procedeu de obținere a unui produs sau o punere în aplicare a unui produs și care este desemnat de titularul său în cadrul procedurilor de obținere a unui certificat suplimentar de protecție;
2. cerere de prelungire – cerere de prelungire a duratei certificatului suplimentar de protecție al cărui obiect este un produs în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice;
3. producător – persoană stabilită în Republica Moldova în numele căreia se realizează producerea unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs, în scopul exportului sau al stocării;
4. produs – principiul activ/substanța activă sau compoziția de principii active/substanțe active dintr-un medicament/produs fitosanitar;
5. produs fitosanitar – substanță activă și preparat conținând una sau mai multe substanțe active, prezentate în forma în care sunt furnizate utilizatorului și destinate:
a) protejării plantelor sau produselor din plante împotriva tuturor organismelor dăunătoare ori de a preveni acțiunea acestor organisme, în măsura în care aceste substanțe sau preparate nu sunt altfel definite de lege;
b) influențării proceselor vitale ale plantelor, dar nu ca substanțe nutritive (de exemplu, regulatorii de creștere a plantelor);
c) păstrării produsele din plante;
d) distrugerii plantelor nedorite; sau
e) distrugerii unor porțiuni din plante, precum și opririi sau prevenirii creșterii nedorite a plantelor.
(1) Orice produs protejat de un brevet pe teritoriul Republicii Moldova și supus, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, înainte de plasarea sa pe piață, unei proceduri de autorizare administrativă în temeiul legislației poate face obiectul unui certificat suplimentar de protecție (în continuare – certificat), în condițiile și în conformitate cu modalitățile prevăzute de prezenta lege.
(2) Dreptul la certificat aparține titularului de brevet de bază sau succesorului în drepturi al acestuia.
(3) Certificatul produce efecte, la expirarea duratei legale a brevetului de bază, pentru o durată egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de brevet de bază şi data primei autorizații de plasare pe piață a produsului, conform alin. (1), redusă cu 5 ani.
(4) Fără a aduce atingere alin. (3), durata certificatului nu poate depăși 5 ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază, cu condiția achitării taxei stabilite de menținere în vigoare a certificatului.
(5) La calcularea duratei certificatului pentru un produs, în calitate de produs fitosanitar, autorizația provizorie de comercializare nu este luată în considerare decât dacă este imediat urmată de o autorizație definitivă privind același produs.
(6) În limitele protecției conferite de brevetul de bază, protecția conferită de certificat se extinde numai asupra produsului care face obiectul autorizației prevăzute la alin. (1) şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca medicament sau ca produs fitosanitar, autorizate până la expirarea certificatului.
(7) Dispozițiile prezentei legi referitoare la brevete se aplică mutatis mutandis certificatelor în lipsa unor prevederi contrare şi cu excepția procedurii de opoziție prevăzute în secțiunea a 2-a din capitolul IV.
(1) Cererea de certificat se depune la AGEPI în termen de 6 luni de la data la care produsul, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, a obținut autorizația de plasare pe piață, menționată la art. 72 alin. (1) lit. b). Dacă autorizația a fost eliberată înainte de acordarea brevetului de bază, cererea se depune în termen de 6 luni de la data acordării brevetului. Cererea se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite.
(2) Cererea de certificat trebuie să conțină:
a) o cerere de acordare a certificatului;
b) o copie de pe autorizația de plasare pe piață, menționată la art. 72 alin. (1) lit. b), prin care se identifică produsul și care cuprinde, în special, numărul și data autorizației, precum și rezumatul caracteristicilor produsului în conformitate cu legislația;
c) în cazul în care autorizația menționată la lit. b) nu este prima autorizație de plasare pe piață a produsului, în calitate de medicament sau produs fitosanitar – indicația de identitate a produsului astfel autorizat și indicația dispoziției legale în temeiul căreia această procedură de autorizație a intervenit, precum și o copie de pe această autorizație în varianta publicată într-o sursă oficială.
(3) Cererea de acordare a certificatului trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în Regulament.
(4) Mențiunea cererii de certificat se publică de AGEPI în conformitate cu condițiile Regulamentului.
(1) AGEPI decide acordarea certificatului și introduce datele despre certificat în Registrul național de brevete de invenție dacă cererea de certificat menționată la art. 71 alin. (1) corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament şi dacă, la data depunerii acesteia, produsul care face obiectul ei corespunde următoarelor condiții:
a) este protejat printr-un brevet de bază în vigoare în Republica Moldova;
b) a obținut prima autorizație validă de plasare pe piață, în conformitate cu legislația, în calitate de medicament sau produs fitosanitar, şi se încadrează în limita revendicărilor din brevet;
c) nu a constituit anterior obiectul unui certificat în Republica Moldova.
(2) AGEPI, sub rezerva alin. (3), respinge cererea de certificat dacă aceasta sau produsul care face obiectul ei nu corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament.
(3) În cazul în care cererea de certificat nu corespunde condițiilor stabilite de prezenta lege și de Regulament, AGEPI notifică iregularitățile constatate și acordă un termen de 3 luni pentru remedierea acestora. În cazul în care iregularitățile constatate nu sunt remediate în termenul acordat, AGEPI respinge cererea de certificat.
(4) Mențiunea privind acordarea certificatului sau privind respingerea cererii de certificat se publică în BOPI în corespundere cu prevederile Regulamentului.
(5) Titularul mai multor brevete care se referă la unul şi același produs, în calitate de produs fitosanitar, nu poate obține decât un singur certificat pentru produsul în cauză. Totuși, când două sau mai multe cereri care se referă la același produs fitosanitar, aflate în curs de examinare, provin de la doi sau mai mulți titulari de brevete diferite, fiecare dintre acești titulari poate obține un certificat pentru acest produs.
(6) Decizia de acordare a certificatului pentru un produs, în calitate de produs fitosanitar, poate fi atacată în vederea rectificării duratei certificatului în cazul în care data primei autorizații de plasare a produsului pe piață, conținută în cererea de certificat, așa cum este prevăzut în art. 71 alin. (2), este incorectă.
(1) În cazul unui brevet al cărui obiect este un produs, în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective sunt reflectate în informațiile referitoare la produsul pentru care s-a eliberat o autorizație de plasare pe piață, duratele certificatului menționate la art. 70 alin. (3) și (4) se prelungesc, la cerere, cu 6 luni. Perioada prevăzută la art. 70 alin. (3) poate fi prelungită o singură dată.
(2) Cererea de prelungire a duratei certificatului în temeiul alin. (1) poate fi depusă la AGEPI după acordarea certificatului, odată cu depunerea cererii de certificat sau atunci când cererea de certificat este în curs de examinare, cu condiția îndeplinirii cerințelor corespunzătoare stabilite la alin. (3), respectiv, alin. (4), precum și a celor stabilite de Regulament.
(3) Atunci când cererea de certificat include o cerere de prelungire a duratei, cererea de certificat, suplimentar condițiilor specificate la art. 71 alin. (2), trebuie să conțină:
a) o copie de pe declarația care atestă conformitatea cu un plan de investigație pediatrică aprobat, deja realizat, astfel cum se prevede la alin. (1);
b) atunci când este necesar, suplimentar copiei de pe autorizația de plasare pe piață prevăzută la art. 71 alin. (2) lit. b) – dovada că deține autorizațiile de plasare pe piață a produsului, în calitate de medicament, pentru care au fost realizate studii pediatrice.
(4) Atunci când o cerere de certificat este în curs de examinare, o cerere de prelungire a duratei, în conformitate cu alin. (1), cuprinde elementele menționate la alin. (3), precum și o mențiune a cererii de certificat deja depusă.
(5) Cererea de prelungire a duratei unui certificat deja acordat se depune nu mai târziu decât cu doi ani înainte de expirarea acestuia.
(6) Prin derogare de la alin. (5), cererea de prelungire a duratei unui certificat acordat până la data de 1 ianuarie 2028 se depune nu mai târziu decât cu 6 luni înainte de expirarea certificatului respectiv.
(7) Cererea de prelungire a duratei unui certificat deja acordat conține elementele menționate la alin. (3), precum și o copie de pe certificatul deja acordat.
(8) Cererea de prelungire a duratei certificatului trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în Regulament și se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite.
(9) Prevederile art. 72 alin. (1)–(4) se aplică mutatis mutandis cererii de prelungire a duratei certificatului.
(10) Mențiunea cererii de prelungire a duratei unui certificat, depusă după acordarea certificatului sau atunci când cererea de certificat este în curs de examinare, precum și mențiunea acordării prelungirii duratei unui certificat sau a respingerii cererii de prelungire a duratei certificatului se publică în BOPI în corespundere cu condițiile Regulamentului.
(11) Prelungirea duratei certificatului este revocată atunci când a fost acordată contrar alin. (1).
(12) Orice persoană poate depune o cerere de revocare a prelungirii duratei certificatului în instanța de judecată, care, în temeiul prezentei legi, este responsabilă de anularea brevetului de bază respectiv.
(13) În cazul în care prelungirea duratei certificatului este revocată, în conformitate cu alin. (11) și (12), notificarea acestui fapt se publică în BOPI de către AGEPI.
(1) Sub rezerva art. 70 alin. (6), certificatul conferă aceleași drepturi ca și brevetul de bază și este supus acelorași limitări și acelorași obligații.
(2) Prin derogare de la alin. (1), certificatul care se referă la un medicament nu conferă protecție împotriva anumitor acte, care altfel ar necesita consimțământul titularului certificatului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) actele constau în:
a) producerea unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs în scopul exportului către țările în care protecția nu există sau a expirat; sau
b) orice act conex strict necesar pentru producerea în Republica Moldova, astfel cum este menționată la lit. a), sau pentru exportul propriu-zis; sau
c) producerea, cu cel mult 6 luni înainte de expirarea certificatului, a unui produs sau a unui medicament care conține respectivul produs, în scopul stocării, pentru a introduce respectivul produs sau medicamentul care conține respectivul produs pe piață după expirarea certificatului corespunzător; sau
d) orice act conex strict necesar pentru producere, astfel cum este menționată la lit. c), sau pentru stocarea propriu-zisă, cu condiția ca un astfel de act conex să fie efectuat cu cel mult 6 luni înainte de expirarea certificatului;
2) producătorul notifică, prin mijloace adecvate și documentate, AGEPI și îi comunică titularului certificatului informațiile enumerate la alin. (5) cu cel puțin 3 luni înainte de data începerii producerii sau cu cel puțin 3 luni înainte de primul act conex anterior producerii, care ar fi altfel interzisă în temeiul protecției conferite de un certificat, aplicându-se data care survine mai întâi. Notificarea menționată este supusă unei taxe stabilite;
3) dacă informațiile menționate la alin. (5) se modifică, producătorul notifică AGEPI și îl informează pe titularul certificatului înainte ca aceste modificări să intre în vigoare. Notificarea menționată este supusă unei taxe stabilite;
4) în cazul produselor sau al medicamentelor care conțin astfel de produse, produse exclusiv pentru export, producătorul garantează că pe ambalajul exterior al produsului sau al medicamentului care conține produsul respectiv, menționat la pct. 1) lit. a), și, dacă este posibil, pe ambalajul său direct se aplică mențiunea „export MD”;
5) producătorul îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (9) și, dacă este cazul, pe cele de la alin. (2) pct. 2) și 3).
[Art.722 al.(2) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(3) Excepția menționată la alin. (2) nu se aplică pentru niciun act/nicio activitate efectuat/efectuată pentru importul în Republica Moldova de produse sau medicamente care conțin astfel de produse, doar în scopul reambalării, reexportului sau stocării.
[Art.722 al.(3) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(4) Informațiile furnizate titularului certificatului în scopurile menționate la alin. (2) pct. 2) și 3) se folosesc exclusiv pentru a verifica dacă sunt respectate cerințele prevăzute de prezenta lege și, după caz, pentru a înainta acțiuni în justiție în caz de nerespectare.
[Art.722 al.(4) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(5) În sensul alin. (2) pct. 2), producătorul furnizează următoarele informații:
a) numele și adresa producătorului;
b) o mențiune care să precizeze dacă producerea este în scopul exportului, al stocării sau atât în scopul exportului, cât și al stocării;
c) numărul certificatului suplimentar de protecție;
d) pentru medicamentele care urmează să fie exportate în țări terțe – numărul de referință al autorizației de plasare pe piață sau al echivalentului unei asemenea autorizații în fiecare țară în care se exportă, de îndată ce acesta este pus la dispoziția publicului.
[Art.722 al.(5) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(6) Notificarea AGEPI în temeiul alin. (2) pct. 2) și 3) de către producător se perfectează pe formularul-tip aprobat de AGEPI.
[Art.722 al.(6) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(7) Nerespectarea cerințelor prevăzute la alin. (5) lit. d) în raport cu o țară terță nu afectează decât exporturile către țara respectivă și, în consecință, respectivele exporturi nu beneficiază de excepție.
[Art.722 al.(7) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(8) Producătorul se asigură că medicamentele care sunt produse în temeiul alin. (2) pct. 1) lit. a) nu au un cod de identificare unic în sensul legislației privind medicamentele.
[Art.722 al.(8) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(9) Producătorul se asigură, prin mijloace adecvate și documentate, că orice persoană aflată într-un raport contractual cu producătorul care efectuează acte care intră sub incidența alin. (2) pct. 1) este pe deplin informată și este conștientă de următoarele:
a) faptul că actele respective intră sub incidența alin. (2);
b) faptul că plasarea pe piață, importul ori reimportul produsului sau al medicamentului care conține un astfel de produs menționat la alin. (2) pct. 1) lit. a) sau plasarea pe piață a produsului sau a medicamentului care conține un astfel de produs menționat la alin. (2) pct. 1) lit. c) ar putea încălca drepturile conferite de certificatul menționat la alin. (2) dacă și atât timp cât acest certificat este valabil.
[Art.722 al.(9) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(10) AGEPI, în termen de o lună, publică informațiile menționate la alin. (5), împreună cu data notificării informațiilor respective, precum și orice modificare a informațiilor notificate în conformitate cu alin. (2) pct. 3).
[Art.722 al.(10) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(11) Prevederile alin. (2):
1) se aplică certificatelor pentru care s-au depus cereri de certificat:
a) la 1 ianuarie 2028 sau ulterior acestei date;
b) înainte de 1 ianuarie 2028 și care încep să producă efecte la acea dată sau ulterior acelei date. Alin. (2) se aplică unor asemenea certificate doar de la 2 ianuarie 2028;
2) nu se aplică certificatelor care încep să producă efecte înainte de 1 ianuarie 2028.
[Art.722 al.(11) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(1) Valabilitatea certificatului încetează:
a) la sfârșitul perioadei menționate la art. 70 alin. (3) și (4) și la art. 721 alin. (1);
b) în cazul în care titularul certificatului renunță la acesta înainte de expirarea duratei legale de protecție;
c) în cazul în care taxa anuală de menținere în vigoare în conformitate cu art. 93 alin. (4) nu a fost achitată în termenul stabilit;
d) în cazul în care și atât timp cât produsul acoperit de certificat nu mai este autorizat să fie plasat pe piață ca urmare a retragerii autorizației sau autorizațiilor de plasare pe piață corespunzătoare.
(2) AGEPI este abilitată să decidă cu privire la încetarea valabilității certificatului în temeiul alin. (1) lit. d), fie din oficiu, fie la cererea unui terț.
(3) AGEPI publică în BOPI mențiunea încetării valabilității certificatului în temeiul alin. (1).
(1) Certificatul este declarat nul în cazul în care:
a) a fost eliberat contrar art.72 alin. (1);
b) drepturile conferite de brevetul de bază s-au stins, în conformitate cu art. 68, înainte de expirarea duratei legale de protecție;
c) brevetul de bază a fost declarat nul sau a fost limitat într-o asemenea măsură încât produsul pentru care s-a acordat certificatul nu mai este protejat prin revendicările brevetului de bază ori, după stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de bază, există motive care justifică declararea nulității sau limitarea brevetului.
(2) În cazul în care brevetul de bază este declarat nul numai pentru o parte a produsului care face obiectul autorizației de plasare pe piață, certificatul se declară nul numai pentru partea corespunzătoare.
(3) Orice persoană poate înainta o acțiune privind declararea nulității certificatului în instanța de judecată, în temeiul prezentei legi, pentru anularea brevetului de bază corespunzător.
(4) AGEPI publică în BOPI mențiunea declarării nulității certificatului în temeiul alin. (1).
(1) Încălcarea drepturilor recunoscute şi protejate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravențională sau penală, după caz.
(2) Măsurile, procedurile şi mijloacele de reparare stabilite în prezentul capitol au scopul de a asigura respectarea drepturilor şi a obligațiilor prevăzute de prezenta lege. Acestea se aplică în mod corect şi echitabil, nu sunt complicate în mod inutil sau costisitoare şi presupun termene rezonabile, astfel încât să nu atragă întârzieri nejustificate.
(3) Aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a mijloacelor de reparare va fi una eficientă, proporțională şi disuasivă, va evita crearea obstacolelor în calea comerțului legal şi va oferi protecție împotriva folosirii lor abuzive.
(4) Dispozițiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.
(1) Orice persoană fizică sau juridică, alte entități interesate care au pretenții fată de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet sunt în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
(2) Sunt în drept să înainteze o acțiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art. 20–23 următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenția brevetată, în special licențiații;
c) alte persoane fizice sau juridice care sunt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) Persoana ale cărei drepturi sunt încălcate poate să ceară instanței de judecată apărarea drepturilor în termenul general de prescripție extinctivă.
(4) Un produs se consideră fabricat conform invenției protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenției inclus într-o revendicare independentă.
(5) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de invenție de scurtă durată, instanța de judecată solicită opinia privind brevetabilitatea invenției şi suspendă procesul până la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI şi însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului de brevet sau a persoanelor terțe interesate.
(6) Examinarea acțiunii va fi suspendată până la soluționarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.
(1) Orice persoană poate iniția o acțiune contra titularului de brevet sau beneficiarului licenței exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfășoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art. 20 şi 21.
(2) Dacă poziția titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin. (1) sau dacă titularul nu şi-a determinat poziția în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acțiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
(1) Până la înaintarea unei acțiuni, precum și în cadrul unei acțiuni privind încălcarea drepturilor, la cererea reclamantului, care, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale, prezintă probe accesibile şi suficiente în susținerea pretențiilor privind încălcarea drepturilor sale sau iminența unei astfel de încălcări, instanța de judecată competentă poate să dispună măsuri provizorii pentru asigurarea probelor.
(2) Măsurile de asigurare a probelor pot să includă descrierea detaliată a produselor în litigiu, cu sau fără prelevare de eșantioane, sau sechestrul produselor în litigiu şi, după caz, al materialelor şi al instrumentelor utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi al documentelor referitoare la ele.
(3) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanța de judecată este în drept:
a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse sub rezerva depunerii de către reclamant a unei cauțiuni sau a unei garanții echivalente, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (9), compensarea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(5) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor se efectuează de instanța de judecată sau de o altă autoritate competentă în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă.
(6) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă la cunoștința părții afectate imediat, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(7) La cererea părților afectate are loc o revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, pentru a se decide, în termen rezonabil de la notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, anulate sau confirmate.
(8) Măsurile de asigurare a probelor sunt anulate la cererea pârâtului, care îşi păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune în instanța de judecată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(9) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau oricărei omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a drepturilor protejate de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
(1) La solicitarea unei părți care prezintă dovezi suficiente şi rezonabile că pretențiile sale sunt fondate, precum şi informații că anumite probe se află în gestiunea părții adverse, instanța de judecată poate dispune ca probele să fie prezentate de cealaltă parte, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(2) În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanța de judecată poate dispune, la solicitarea unei părți, prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale care se află sub controlul părții adverse, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(3) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informațiile necesare sau tergiversează cu rea-credință prezentarea acestor informații, fapt ce împiedică soluționarea litigiului, instanța de judecată se pronunță în privința admiterii sau respingerii acțiunii în baza informațiilor prezentate, inclusiv a plângerii sau a pretenției prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informații, cu condiția oferirii posibilității de audiere a părților privind pretențiile sau elementele de probă ale acestora.
(4) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanța de judecată poate cere pârâtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probațiunii se va ține cont de interesele legitime ale pârâtului în privința asigurării protecției secretelor comerciale.
(5) În cazul în care pârâtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet este considerat, până la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanțe:
a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
b) dacă există o probabilitate substanțială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat şi titularul de brevet nu a reușit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
(1) În cadrul unei acțiuni referitoare la încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată şi rezonabilă a reclamantului, instanța de judecată competentă poate dispune ca informațiile privind originea şi rețelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept prevăzut de prezenta lege să fie furnizate de persoana care a încălcat drepturile sau de orice altă persoană în privința căreia s-a constatat că:
a) are în posesie produse care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege la scară comercială;
b) utilizează, la scară comercială, servicii care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
c) furnizează, la scară comercială, produse sau servicii utilizate în activități prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
d) a fost indicată de către persoana menționată la lit. a), b) sau c) ca fiind implicată în acțiuni de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.
(2) Informațiile menționate la alin. (1) cuprind, după caz:
a) denumirea şi adresa producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deținătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vânzătorilor angro şi cu amănuntul;
b) cantitățile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul produselor sau serviciilor respective.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică fără să aducă atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul să obțină informații mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informațiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
c) reglementează răspunderea pentru abuzul de drept la informare;
d) dau posibilitatea de a fi refuzată furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alin. (1) să recunoască participarea sa nemijlocită sau cea a rudelor apropiate la încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet; sau
e) reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
(1) Dacă s-a constatat încălcarea sau iminența încălcării drepturilor prevăzute de prezenta lege, instanța de judecată poate, la cererea reclamantului, să instituie măsuri de asigurare împotriva pârâtului şi/sau a intermediarilor, şi anume:
a) să pronunțe o încheiere cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept prevăzut de prezenta lege, de a interzice cu titlu provizoriu continuarea pretinselor încălcări ale dreptului vizat, sub rezerva aplicării unor sancțiuni pecuniare, sau de a admite continuarea acțiunilor, cu condiția depunerii unei cauțiuni suficiente să asigure despăgubirea reclamantului;
b) să dispună sechestrarea sau confiscarea produselor presupuse că încalcă un drept prevăzut de prezenta lege, în scop de prevenire a plasării sau răspândirii acestora în circuitul comercial.
(2) În cazul unei încălcări comise la scară comercială, instanța de judecată competentă poate dispune, dacă partea vătămată demonstrează existența unor circumstanțe susceptibile să compromită compensarea prejudiciilor, asigurarea acțiunii prin sechestrarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanei care se presupune că a încălcat drepturile, inclusiv blocarea conturilor sale bancare şi a altor active ale acesteia. În acest scop, instanța de judecată competentă poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informația relevantă.
(3) Instanța de judecată, cu privire la măsurile menționate la alin. (1) și (2), este în drept să solicite reclamantului să prezinte orice dovadă disponibilă în mod rezonabil, pentru a dobândi cu suficientă certitudine convingerea că acesta este titularul dreptului și că dreptul acestuia a fost încălcat sau că această încălcare este iminentă.
(4) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă imediat la cunoștința părții afectate, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(5) O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc, la cererea părților afectate, pentru a se decide, în termen rezonabil, după notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, revocate sau confirmate.
(6) Măsurile de asigurare sunt anulate la cererea pârâtului, care își păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune pe fond în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(7) Instanța de judecată poate dispune măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) cu condiția ca reclamantul să depună o cauțiune sau o garanție echivalentă, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (8), repararea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(8) În cazul în care măsurile de asigurare sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a unui drept prevăzut de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
(1) Fără a scuti de plata oricăror despăgubiri datorate titularului de drepturi în urma încălcării şi fără compensare de orice gen, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului, să fie întreprinse măsuri corespunzătoare cu privire la produsele considerate ca provenind din încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi, după caz, cu privire la materialele şi echipamentul care au servit la crearea sau confecționarea acelor produse. Asemenea măsuri prevăd:
a) retragerea provizorie din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă din circuitul comercial; sau
c) distrugerea.
(2) Măsurile specificate la alin. (1) se realizează pe cheltuiala pârâtului, cu excepția cazului când există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanța de judecată se conduce de principiul echității, luând în considerare gravitatea încălcării, măsurile de corecție dispuse, precum şi interesele persoanelor terțe.
(1) Dacă prin hotărâre judecătorească se constată o încălcare a unui drept ce decurge dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate pronunța o încheiere prin care pârâtul sau intermediarul să fie somat să înceteze orice acțiune ce constituie o încălcare a drepturilor menționate. În acest scop, instanța de judecată poate cere depunerea de către pârât a unei cauțiuni sau garanții echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri și împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt utilizate de un terț pentru a încălca drepturile asupra brevetului.
(2) Nerespectarea încheierii menționate la alin. (1) va antrena, după caz, aplicarea unei sancțiuni pecuniare repetate pentru a asigura executarea acesteia.
În cazuri corespunzătoare şi la cererea persoanei pasibile a fi subiectul măsurilor prevăzute la art. 80 și 81, instanța de judecată poate să dispună plata unei despăgubiri pecuniare în locul aplicării măsurilor prevăzute la art. 80 și 81 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) persoana a acționat fără intenție sau din imprudență;
b) executarea măsurilor ce ar trebui stabilite ar cauza pentru acea persoană un prejudiciu disproporționat în raport cu fapta săvârșită;
c) plata unei despăgubiri este, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
(1) La cererea părții prejudiciate, instanța de judecată competentă dispune persoanei care a încălcat un drept prevăzut de prezenta lege şi care a acționat cu bună ştiinţă sau având motive suficiente de a ști acest lucru plata către reclamant a unor despăgubiri adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încălcarea dreptului său.
(2) La stabilirea despăgubirii, instanța de judecată competentă:
a) va lua în considerare toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele economice negative suportate de partea prejudiciată, în special venitul ratat, orice beneficiu fără justă cauză realizat de persoana care a încălcat drepturile şi, dacă este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) ca alternativă la lit. a), poate hotărî, dacă este cazul, să stabilească o valoare forfetară pentru despăgubiri, pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care persoana care a încălcat drepturile ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul respectiv, prevăzut de prezenta lege.
(3) Atunci când persoana a încălcat drepturile fără a avea știință de aceasta sau fără a avea motive rezonabile de a ști aceasta, instanța de judecată poate dispune recuperarea beneficiilor sau plata unor despăgubiri care pot fi prestabilite.
(1) În cadrul acțiunilor privind încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat drepturile, măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia și publicarea ei integrală sau parțială.
(2) Instanța de judecată competentă poate ordona şi măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
(1) Sub rezerva aplicării prevederilor alin.(2), în procedurile stabilite prin prezenta lege nici o persoană nu este obligată să fie reprezentată în faţa AGEPI printr-un mandatar autorizat.
(2) Persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul în Republica Moldova trebuie să fie reprezentate, în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta lege, de un mandatar autorizat şi să acționeze prin intermediul acestuia, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) depunerea cererii de brevet;
b) plata taxelor;
c) depunerea unei cereri anterioare.
(3) Persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul în Republica Moldova pot fi reprezentate în faţa AGEPI de un angajat al lor.
(4) Reprezentarea se efectuează în baza unei procuri înregistrate la AGEPI, în condiţiile şi în termenele prevăzute de Regulament.
(5) Mandatarii autorizaţi activează în baza Regulamentului privind mandatarii autorizaţi în proprietatea intelectuală, aprobat de Guvern.
(1) O cerere de brevet sau un brevet poate fi modificat în timpul procedurilor în faţa AGEPI, în conformitate cu Regulamentul. În orice caz, solicitantul poate să modifice, din proprie iniţiativă, cel puţin o dată descrierea, revendicările şi desenele, cu condiţia achitării taxei stabilite.
(2) Cererea de brevet sau brevetul nu poate fi modificat într-un asemenea mod încât obiectul său să depăşească conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă.
(3) Brevetul nu poate fi modificat într-un asemenea mod încât să se extindă protecţia pe care acesta o acordă.
(1) AGEPI poate proceda din oficiu la examinarea faptelor sau la revocarea hotărârilor sale pe motiv de neîndeplinire a condiţiilor prevăzute de prezenta lege; această examinare nu se va limita la analiza faptelor, probelor, argumentelor sau documentelor prezentate de către părţi.
(2) AGEPI nu este obligată să ţină cont de faptele sau de probele pe care părţile nu le-au invocat sau nu le-au prezentat în termenul stabilit.
(1) După publicarea cererii de brevet, orice terţ poate, în orice procedură în faţa AGEPI, să prezinte, în conformitate cu Regulamentul, observaţii referitor la brevetabilitatea invenţiei care constituie obiectul cererii de brevet.
(2) Persoanele terţe nu obţin calitatea de parte în procedurile în faţa AGEPI.
(1) Termenele prescrise de prezenta lege sau de Regulament pentru o acţiune într-o procedură în faţa AGEPI referitor la o cerere de brevet sau la un brevet pot fi prelungite printr-o cerere depusă la AGEPI până la expirarea termenului prescris. Perioada de prelungire a termenului nu poate constitui mai mult de 6 luni de la data expirării termenului prescris.
(2) Cererea de prelungire este supusă plăţii unei taxe stabilite; în cazul neplăţii taxei, se va considera că cererea de prelungire nu a fost depusă.
(3) Prevederile prezentului articol nu se aplică termenelor prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, precum şi la art.15 alin.(6), art.32 alin.(3), art.33 alin.(9) şi (10), art.39–42, art. 43 alin. (1) și (2), art. 441 alin. (2), (3) şi (6), art.51 alin.(2), art.57 alin.(1), art.58 alin.(3), art.61, art.71 alin.(1), art.91 alin.(2) şi art.92 alin.(2).
(1) În cazul în care solicitantul nu a respectat un termen prescris pentru o procedură în faţa AGEPI, el poate solicita repunerea în termenul omis şi continuarea procedurii referitor la cererea de brevet.
(2) Solicitarea se face în scris, în termen de până la 6 luni de la data expirării termenului prescris. Acţiunea omisă trebuie realizată în acest termen-limită. Solicitarea se va considera ca fiind depusă numai după plata taxei de repunere în termenul omis. În cazul nerespectării condițiilor stabilite în prezentul alineat, solicitarea se respinge.
(3) Fac excepţie de la repunere în termenul omis termenele specificate la art.90 alin.(3).
(4) În cazul acceptării solicitării de repunere în termenul omis, efectul legal al nerespectării termenului se va considera ca nefiind produs.
(1) Solicitantul sau titularul de brevet care, în pofida faptului că diligenţa cerută de circumstanţe a fost exercitată, a fost împiedicat să respecte un termen prescris de AGEPI va fi repus în drepturi, la o cerere depusă la AGEPI, dacă nerespectarea termenului are drept consecinţă directă respingerea cererii de brevet sau a unei solicitări, considerarea cererii de brevet ca fiind retrasă, anularea brevetului ori pierderea unui alt drept sau a unui mijloc de remediere.
(2) Cererea de repunere în drepturi se prezintă de către solicitant în scris, în termen de 2 luni de la încetarea cauzei care l-a împiedicat să acţioneze, dar nu mai târziu de 12 luni de la expirarea termenului nerespectat. Dacă cererea în cauză se referă la revalidarea brevetului în legătură cu neplata taxei anuale de menţinere în vigoare, curgerea termenului de 12 luni începe la data expirării termenului prevăzut la art.61 alin.(3).
(3) Cererea de repunere în drepturi trebuie să cuprindă motivele pe care se bazează. Cererea se consideră depusă la data când s-a plătit taxa stabilită pentru repunerea în drepturi.
(31) În cazul repunerii în drepturi, hotărârea subdiviziunii se revocă.
(4) Prevederile alin.(1) nu se aplică termenelor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol, precum şi la art.15 alin.(6), art.16 alin.(1), art.41 şi 42 și art. 57 alin. (1).
(5) În cazul când o persoană, cu bună-credinţă, a început exploatarea sau a făcut pregătiri efective şi serioase pentru exploatarea invenţiei care face obiectul unei cereri de brevet publicate sau al unui brevet în perioada cuprinsă între pierderea unui drept la care s-a făcut referire în alin.(1) şi publicarea menţiunii privind repunerea în acest drept, ea poate să continue exploatarea invenţiei numai în întreprinderea proprie sau pentru necesităţile acesteia, fără a depăşi volumul existent şi fără a plăti vreo despăgubire.
(1) Procedurile efectuate de AGEPI referitor la cererile de brevet şi brevetele acordate şi eliberate, prevăzute de prezenta lege şi de Regulament, sunt supuse taxelor. Orice procedură efectuată în baza unei cereri se consideră solicitată de la data achitării taxei stabilite.
(2) Taxele pentru acţiunile ce ţin de protecţia invenţiilor, cuantumul lor şi termenele de plată se stabilesc de Guvern.
(3) Taxele se plătesc de solicitant, de titularul de brevet, precum şi de alte persoane fizice sau juridice interesate.
(4) Taxele de menţinere în vigoare a brevetului şi a certificatului se plătesc pentru fiecare an calculat de la data de depozit a cererii de brevet şi pentru fiecare an de valabilitate a certificatului în modul stabilit de regulamentul cu privire la taxe.
(41) Taxele anuale de menţinere în vigoare a unui brevet european se plătesc la AGEPI pentru anii care urmează după anul în care menţiunea privind eliberarea brevetului european a fost publicată de OEB. În cazul în care taxele anuale pentru brevetul european sunt scadente în cele 2 luni de la data la care a fost publicată mențiunea privind acordarea brevetului european, aceste taxe se consideră valabil achitate dacă această plată s-a efectuat în cadrul termenului menționat.
(5) Taxele plătite, cu excepţia taxei pentru depunerea cererii de brevet, se restituie plătitorului, la cererea acestuia, în cazul când procedurile pentru care acestea au fost plătite nu au început.
(6) Taxa plătită într-un cuantum mai mic decât cel stabilit se ia în considerare după achitarea diferenţei, iar procedura începe la data când taxa este achitată integral.
(7) În cazul în care se solicită efectuarea procedurilor de examinare de fond și cercetare documentară în regim de urgenţă, taxa se majorează cu 100%, iar termenul de efectuare a acţiunilor respective se reduce de 2 ori.
(8) Opozițiile şi contestaţiile din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale se examinează gratuit în cazul în care acestea acţionează în interesul statului sau în interes public.
(1) Comisia de contestaţii a AGEPI examinează litigiile privind:
a) acordarea brevetului sau respingerea cererii de brevet;
b) acordarea sau refuzul oricărui drept de prioritate;
c) divizarea cererii de brevet;
d) retragerea cererii de brevet sau renunţarea la brevet;
e) limitarea protecţiei prin brevet;
f) repunerea în drepturi.
(2) Judecătoriile examinează litigiile conform competenţei stabilite în Codul de procedură civilă.
(1) AGEPI ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată, în care sunt înscrise datele a căror înregistrare este prevăzută de prezenta lege şi de Regulament. Regulile de ținere a registrelor se stabilesc în Regulament.
(2) Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată sunt deschise inspectării publice. Datele din Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie şi Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată sunt confidenţiale până la publicarea cererii.
(3) AGEPI poate elibera, la cerere, extrase din registre, cu respectarea prevederilor alin.(2) şi cu condiţia plăţii taxei stabilite.
(1) Documentele cuprinse în dosarul cererii de brevet care încă nu a fost publicată sunt deschise inspectării publice numai cu acordul solicitantului.
(2) Persoana care demonstrează că solicitantul s-a folosit de cererea sa de brevet pentru a acţiona împotriva ei poate să consulte dosarul înaintea publicării cererii de brevet şi fără acordul solicitantului, cu condiţia respectării confidenţialităţii.
(3) După publicarea cererii de brevet, dosarul cererii şi al brevetului acordat pe baza acestei cereri poate fi deschis inspectării publice, la solicitare, sub rezerva restricţiilor prevăzute în Regulament.
(4) Până la publicarea cererii de brevet, AGEPI poate să comunice terţilor şi poate să facă publice informaţiile specificate în Regulament.
(5) Contractele de cesiune, licenţă, gaj şi franchising sau alte documente anexate la cererea de înregistrare a acestor contracte sunt deschise inspectării publice doar în cazul existenţei acordului expres al părţilor contractante sau în temeiul hotărârii instanţei judecătoreşti, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării, cu excepţia art.75, 76, 77 şi 78, care vor fi puse în aplicare odată cu intrarea în vigoare a modificărilor corespunzătoare operate în Codul de procedură civilă.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr.461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie;
b) art.12 şi art.13 din Legea zootehniei nr.412-XIV din 27 mai 1999.
(3) Prezenta lege nu aduce atingere brevetelor şi certificatelor de înregistrare a modelului de utilitate obţinute şi valide pe teritoriul Republicii Moldova anterior intrării în vigoare a acesteia, precum şi procedurii de reînnoire a înregistrării modelului de utilitate. Pentru certificatul de model de utilitate se aplică mutatis mutandis dispoziţiile referitoare la menţinerea în vigoare, renunţarea, limitarea, anularea brevetului, decăderea anticipată din drepturi a titularului de brevet şi restabilirea drepturilor.
(4) Prezenta lege nu se va aplica cererilor de brevet şi cererilor de înregistrare a modelului de utilitate pentru care nu a fost finalizată procedura desfăşurată conform Legii nr.461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie şi a Regulamentului provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.456 din 26 iulie 1993.
(5) Prevederile alin.(2) se vor aplica brevetelor şi certificatelor de înregistrare a modelului de utilitate în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desfăşoară procedura de opoziție sau încă nu a expirat perioada de opoziţie.
Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, inclusiv va propune modificări în Codul de procedură civilă;
b) va aduce propriile acte normative în concordanţă cu prezenta lege.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU
Nr.50-XVI. Chişinău, 7 martie 2008.