Textul legii Caută

Lege nr. 1446 din 08.11.2002

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Adoptat
08.11.2002
Publicat
31.12.2002 în Monitorul Oficial Nr. 190-197 art. 1435
În vigoare din
31.12.2002
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
5 versiuni ale textului
  1. textul afișat aici
  2. la sursă
  3. la sursă
  4. la sursă
  5. la sursă

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 4 acte
  1. LP161-XVI din 12.07.07,MO136-140/577 din 31.08.2007
  2. LP39-XVI din 29.02.08,MO99-101/364 din 06.06.2008
  3. LP50-XVI din 07.03.08,MO 117-119/455 din 04.07.2008
  4. LP66-XVI din 27.03.08,MO 134-137/527 din 25.07.2008
Citat în 2 acte

Versiune în vigoare din 25.10.2008 în baza modificărilor prin LP66-XVI din 27.03.08,MO 134-137/527 din 25.07.2008

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. II. – Legea nr.588-XIII din 22 septembrie 1995 privind mărcile şi denumirile de origine a produselor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 150-151, art. 1187) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2:

la alineatul (1), după cuvintele „combinaţie de semne” se introduc cuvintele „susceptibile de reprezentare grafică,”;

articolul se completează cu alineatul (7), avînd următorul cuprins:

„(7) Nu poate fi recunoscută notorie marca care a devenit larg cunoscută în cadrul unui anumit segment de public după data invocării priorităţii unei mărci identice sau similare pentru produse identice pe numele altui solicitant.”

2. La articolul 3 alineatul (2), cuvîntul „denumirea” se substituie prin cuvîntul „indicaţia”.

3. Articolul 4 se completează cu alineatul (5), avînd următorul cuprins:

„(5) În cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova este recunoscută ca marcă notorie o marcă deja înregistrată pentru anumite produse sau servicii, protecţia juridică a mărcii notorii se extinde şi asupra altor produse sau servicii, cu condiţia că folosirea de către o altă persoană a mărcii identice sau similare pentru aceste produse sau servicii va indica o legătură cu titularul mărcii recunoscute notorii în Republica Moldova şi va dăuna intereselor acestuia.”

4. Articolul 7:

titlul articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 7. Temeiurile pentru respingerea cererii de înregistrare

a mărcii, a denumirii de origine a produsului sau a indicaţiei geografice şi cererii de recunoaştere a notorietăţii mărcii”;

alineatul (1) punctul 2):

la litera a), cuvîntul „notorii” se substituie prin cuvîntul „generice”;

la litera d), cuvîntul „denumire” se substituie prin cuvîntul „indicaţie”;

alineatul (2) litera b):

cuvîntul „dispoziţia” se substituie prin cuvîntul „decizia”;

litera se completează în final cu textul: „Organele competente ale Republicii Moldova sînt: Parlamentul – privind folosirea reproducerilor sau imitaţiilor Stemei de Stat şi Drapelului Republicii Moldova; Guvernul – privind folosirea denumirii oficiale sau istorice a statului; ministerele sau departamentele – privind folosirea semnelor, sigiliilor oficiale de control, de garanţie şi de marcare, aprobate de ministerul sau departamentul respectiv.”;

la alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) cu mărcile recunoscute notorii în Republica Moldova, protejate fără înregistrare;”;

alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) Dacă marca, pînă la data depozitului naţional reglementar, a fost folosită în procesul fabricării şi comercializării produselor şi serviciilor cel puţin 5 ani, dobîndind caracter distinctiv, şi este bine cunoscută consumatorilor din Republica Moldova, cererea de înregistrare a ei nu poate fi respinsă în temeiul alin.(1), cu excepţia cazurilor cînd marca este constituită numai dintr-o indicaţie geografică.”;

alineatul (12) va avea următorul cuprins:

„(12) Sînt excluse de la protecţie şi nu pot fi înregistrate denumirile de origine a produselor:

a) care nu îndeplinesc condiţiile specificate la art.3 alin.(1);

b) care încetează să fie protejate;

c) care nu se mai folosesc în ţara respectivă;

d) care sînt false;

e) care ar putea induce în eroare consumatorul;

f) care sînt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.”

articolul se completează cu alineatul (13), avînd următorul cuprins:

„(13) Cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii poate fi respinsă în cazul în care:

a) aceasta nu îndeplineşte condiţiile specificate la art. 8 alin.(11);

b) marca s-a transformat în denumire uzuală;

c) marca contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.”

5. Articolul 8:

titlul articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 8. Cererea de înregistrare a mărcii sau a denumirii

de origine a produsului şi cererea de recunoaştere

a notorietăţii mărcii”;

din alineatul (1), cuvintele „în proprietate industrială,” se exclud;

alineatul (6) se completează cu litera h), avînd următorul cuprins:

„h) decizia organului competent sau consimţămîntul posesorului semnelor enumerate la art.7 alin.(2) lit. b), după caz.”;

articolul se completează cu alineatele (9), (10), (11) şi (12), avînd următorul cuprins:

„(9) Cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii se depune la Comisia de apel a Agenţiei de către persoanele fizice sau juridice personal sau prin intermediul reprezentantului împuternicit printr-o procură.

(10) Cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii trebuie să se refere la o singură marcă.

(11) Cererea de recunoaştere a notorietăţii trebuie să conţină:

a) numele, prenumele, adresa şi semnătura solicitantului, în cazul unei persoane fizice, sau denumirea, adresa juridică şi semnătura reprezentantului, în cazul unei persoane juridice;

b) numele, prenumele, adresa şi semnătura reprezentantului în proprietate industrială, în cazul depunerii cererii prin intermediul acestuia;

c) reproducerea şi descrierea mărcii;

d) indicarea datei de la care se solicită recunoaşterea mărcii ca fiind notorie.

(12) La cererea de recunoaştere a notorietăţii se anexează:

a) documentele ce conţin informaţii privind titularul sau utilizatorul mărcii;

b) documentele ce demonstrează recunoaşterea notorietăţii mărcii în cadrul unui anumit segment de public;

c) lista produselor sau serviciilor pentru care se utilizează marca, precum şi lista altor acţiuni respective privind utilizarea acesteia;

d) documentul care confirmă începutul şi perioada utilizării mărcii;

e) procura în cazul depunerii cererii prin intermediul reprezentantului;

f) documentul care atestă achitarea taxei, în cazul în care aceasta este prevăzută.”

6. Articolele 16 şi 17 vor avea următorul cuprins:

“Articolul 16. Publicarea cererii de înregistrare a mărcii

sau a denumirii de origine a produsului

şi a cererii de recunoaştere a notorietăţii mărcii

În termen de 3 luni de la data luării deciziei privind publicarea cererii de înregistrare a mărcii sau a denumirii de origine a produsului şi în termen de o lună de la data primirii cererii de recunoaştere a notorietăţii mărcii, Agenţia publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, denumit în continuare Buletin Oficial, datele cu privire la cererea de înregistrare a mărcii sau a denumirii de origine a produsului şi cu privire la cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii. Conţinutul datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

17

Articolul 17. Contestaţia împotriva înregistrării mărcii sau denumirii de origine a produsului

şi împotriva recunoaşterii notorietăţii mărcii

(1) Orice persoană este în drept, în termen de 3 luni de la data publicării datelor cu privire la cererea de înregistrare a mărcii sau denumirii de origine a produsului sau cu privire la cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii, să depună o contestaţie la Comisia de apel a Agenţiei împotriva înregistrării mărcii sau denumirii de origine a produsului ori împotriva recunoaşterii notorietăţii mărcii.

(2) În cazul în care a fost depusă o contestaţie împotriva înregistrării ori împotriva recunoaşterii notorietăţii mărcii, Agenţia, în termen de 10 zile, comunică acest fapt solicitantului.

(3) Contestaţia împotriva înregistrării ori împotriva recunoaşterii notorietăţii mărcii se examinează în termen de 3 luni de la data depunerii ei. Decizia cu privire la contestaţie se comunică, în termen de 10 zile, atît solicitantului, cît şi persoanei care a depus această contestaţie.

(4) Decizia Comisiei de apel a Agenţiei poate fi atacată în instanţa judecătorească în termen de 6 luni de la data adoptării ei.”

7. Articolul 18 se completează cu alineatul (5), avînd următorul cuprins:

„(5) În cazul în care a fost luată o decizie de recunoaştere a notorietăţii mărcii, Agenţia înregistrează marca notorie în Registrul naţional al mărcilor notorii.”

8. Articolul 19:

alineatul unic devine alineatul (1);

articolul se completează cu alineatul (2), avînd următorul cuprins:

„(2) Datele referitoare la recunoaşterea notorietăţii mărcii, înscrise în Registrul naţional al mărcilor notorii, se publică de către Agenţie în Buletinul Oficial în termen de 3 luni de la data luării deciziei privind recunoaşterea notorietăţii mărcii.”

9. Articolul 20 se completează cu alineatul (5), avînd următorul cuprins:

„(5) Durata protecţiei juridice a mărcii notorii este nelimitată.”

10. Articolul 26 se completează cu alineatul (7), avînd următorul cuprins:

„(7) Orice persoană este în drept, în termen de 5 ani de la înregistrarea mărcii, să ceară Comisiei de apel a Agenţiei anularea înregistrării mărcii în baza existenţei unei mărci notorii în Republica Moldova. Pentru depunerea cererii de anulare a înregistrării sau pentru interzicerea folosirii mărcilor înregistrate ori folosite cu rea-intenţie nu se stabileşte nici un termen. abrogat prin LP66-XVI din 27.03.08,MO 134-137/527 din 25.07.2008

Art. V. – La articolul 2 alineatul (3) din Legea nr.655-XIV din 29 octombrie 1999 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1-4, art.4), cuvintele „în proprietate industrială,” se exclud.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUGENIA OSTAPCIUC

Chişinău, 8 noiembrie 2002.

Nr.1446-XV.