Textul legii Caută

Lege nr. 199 din 25.07.2023

pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012

Adoptat
25.07.2023
Publicat
18.08.2023 în Monitorul Oficial Nr. 322-324 art. 575
În vigoare din
18.09.2023
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
Modificat prin 1 act
  1. RP10 din 19.09.23, MO362-363/21.09.23 pag.40
Citat în 1 act

La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

I

Art.I.

Legea concurenței nr. 183/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193–197, art. 667), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul legii, cuvântul „asociație”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „asociere” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune prevederile art. 101–106 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 25 martie 1957, parțial prevederile Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 11 din 14 ianuarie 2019, transpune prevederile Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 001 din 4 ianuarie 2003, și ale Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 024 din 29 ianuarie 2004.”

3. Articolul 3 se completează cu alineatele (6)–(8) cu următorul cuprins:

„(6) Consiliul Concurenței, la exercitarea atribuțiilor conferite de prezenta lege, inclusiv a atribuției de investigare, asigură respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene în materie de concurență și ale Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

(7) Prezenta lege se aplică cu luarea în considerare a jurisprudenței aplicabile a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a altor instrumente de interpretare ale instituțiilor Uniunii Europene.

(8) În cazul în care prezenta lege nu stabilește un termen, procedurile de examinare a cazurilor de încălcare a legislației concurențiale se desfășoară de către Consiliul Concurenței într-un interval de timp rezonabil.”

4. Articolele 4–9 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 4. Noțiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni utilizate în domeniul concurenței semnifică:

acord – orice formă (verbală sau scrisă) de manifestare a voinței comune cu privire la comportamentul pe piață, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente;

acord orizontal – acord sau practică concertată ce se realizează între două sau mai multe întreprinderi independente care funcționează pe piață la același (aceleași) nivel (niveluri);

acord vertical – acord sau practică concertată convenit(ă) între două sau mai multe întreprinderi independente ce acționează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale lanțului de producție sau de distribuție, care se referă la condițiile în care părțile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite produse;

activitate economică – orice activitate care constă în oferirea de produse pe o anumită piață;

asociere de întreprinderi – orice formă de asociere, nonprofit sau având ca scop obținerea de profit, constituită benevol de două sau mai multe întreprinderi, indiferent de forma juridică de organizare, de tipul de finanțare, de modul în care sunt luate deciziile, de caracterul obligatoriu ori facultativ al acestora, precum și de caracterul public al funcțiilor pe care le exercită;

autorizare – acțiune prin care Consiliul Concurenței îi permite solicitantului să își realizeze intenția de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat, eliberându-i un act cu caracter permisiv sub formă de decizie;

cartel – acord sau practică concertată între doi sau mai mulți concurenți care urmărește coordonarea comportamentului concurențial al acestora pe piață sau influențarea parametrilor relevanți ai concurenței prin practici care includ fixarea sau coordonarea prețurilor de achiziție sau de vânzare ori a altor condiții comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producție sau de vânzare, împărțirea piețelor și a clienților, manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricționări ale importurilor sau exporturilor sau acțiuni anticoncurențiale împotriva altor concurenți;

cerere de clemență – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenței, în scris sau verbal, de către o întreprindere sau o persoană fizică ori în numele acesteia sau înregistrare a acestei informări, care prezintă cunoștințele întreprinderii sau ale persoanei fizice în cauză cu privire la un cartel și propriul rol în cadrul acestuia și care a fost redactată în mod specific pentru a fi înaintată autorității de concurență în vederea obținerii imunității la amenzi sau a unei reduceri a amenzilor în cadrul unei politici de clemență, neincluzând dovezile care există indiferent de procedurile de aplicare a legii și indiferent dacă aceste informații se află sau nu în dosarul Consiliului Concurenței, și anume informațiile preexistente;

cifră totală de afaceri – valoare totală a vânzărilor de produse realizată de o întreprindere în cursul perioadei de gestiune, inclusiv la nivel mondial. Cifra totală de afaceri este asimilată:

a) cu suma veniturilor aferente dobânzilor și suma veniturilor neaferente dobânzilor – pentru bănci, instituții care acordă împrumuturi;

b) cu valoarea totală a primelor brute subscrise, inclusiv de reasigurare, – pentru societățile de asigurări;

concentrare economică – operațiuni care au ca rezultat modificări de durată asupra controlului întreprinderilor implicate și, prin urmare, asupra structurii pieței;

concurent – întreprindere independentă care este activă pe o piață relevantă;

concurent potențial – întreprindere independentă care nu este activă pe o piață relevantă, dar care, în cazul unei creșteri permanente a prețurilor relative cu 10%, ar putea efectua investiții suplimentare necesare sau ar putea suporta alte costuri de transformare necesare pentru a intra pe piața relevantă respectivă într-un termen de maximum 3 ani;

concurență – rivalitate economică, existentă sau potențială, între două sau mai multe întreprinderi independente pe o piață relevantă, când acțiunile lor limitează efectiv posibilitățile fiecăreia dintre ele de a influența unilateral condițiile generale de circulație a produselor de pe piața respectivă, stimulează progresul tehnico-științific și creșterea bunăstării consumatorilor;

concurență neloială – orice acțiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenței, care este contrară uzanțelor oneste în activitatea economică;

consumator – utilizator, direct sau indirect, de produse, inclusiv producător care utilizează produse pentru prelucrare, comerciant cu ridicata, comerciant cu amănuntul sau consumator final;

control – posibilitate de a exercita o influență decisivă asupra unei întreprinderi, care decurge din drepturi, din contracte sau din orice alte mijloace, separat sau combinate, ținând seama de circumstanțele de drept și de fapt relevante, în special din:

a) dreptul de proprietate sau de folosință integrală ori parțială asupra activelor unei întreprinderi;

b) drepturi sau contracte care conferă o influență decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.

Controlul este dobândit de persoane sau întreprinderi care sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză sau care, deși nu sunt titulare ale acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea;

decizie a asocierii de întreprinderi – orice manifestare a voinței exprimată de către asocierea de întreprinderi sau de către organele de conducere ale asocierii de întreprinderi, indiferent de forma manifestării sau de caracterul obligatoriu ori facultativ;

drepturi exclusive – drepturi acordate de stat, printr-o autoritate publică, unei întreprinderi, prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, de a furniza un serviciu sau de a efectua o activitate într-o zonă geografică dată;

drepturi speciale – drepturi acordate de stat prin intermediul unui instrument legislativ, de reglementare sau administrativ unui număr limitat de întreprinderi, care, într-o zonă geografică dată, limitează la două sau mai multe numărul întreprinderilor autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate ori desemnează mai multe întreprinderi concurente ca fiind autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate, ori conferă oricărei (oricăror) întreprinderi orice avantaje juridice sau de natură reglementară care afectează în mod semnificativ capacitatea oricărei alte întreprinderi de a presta același serviciu sau de a efectua aceeași activitate în aceeași zonă geografică în condiții în mare parte echivalente;

grup de întreprinderi – întreprindere care exercită controlul și toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta;

influență decisivă – capacitate de a determina comportamentul strategic și tactic al întreprinderii;

imunitate la amenzi – scutire de amenzile care ar fi impuse în mod normal unei întreprinderi pentru participarea sa la un acord cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea sa cu o autoritate de concurență în cadrul unei politici de clemență;

întreprindere – orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată;

întreprindere independentă – orice întreprindere, posibil formată din mai multe entități legale sau persoane fizice, care își stabilește politica de afaceri în mod autonom față de alte întreprinderi;

întreprindere care prezintă caracter de monopol fiscal – întreprindere căreia i s-au atribuit drepturi exclusive de a desfășura o activitate specifică cu scopul de a obține venituri pentru stat;

întreprinderi dependente – întreprinderi care fac parte din același grup de întreprinderi sau sunt controlate de aceeași persoană ori de aceleași persoane;

legislație concurențială – prezenta lege, Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat și alte acte normative adoptate în vederea implementării legilor menționate;

notificare – solicitare, adresată Consiliului Concurenței, de autorizare a intenției de a realiza o operațiune de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat;

piață geografică relevantă – zonă în care întreprinderile sunt implicate în oferta sau cererea de pe piața relevantă a produsului, în care condițiile de concurență sunt suficient de omogene și care poate fi deosebită de zonele geografice învecinate prin condiții de concurență ce diferă în mod apreciabil;

piață relevantă – piață în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurență și care se determină prin raportarea pieței relevante a produsului la piața geografică relevantă;

piață relevantă a produsului – piață a produselor considerate de consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, datorită caracteristicilor fizice, funcționale și prețului;

politică de clemență – instrument privind aplicarea art. 5, pe baza căruia un participant la un cartel, în mod independent de celelalte întreprinderi implicate în acord, cooperează în cadrul unei investigații desfășurate de Consiliul Concurenței, furnizând în mod voluntar informațiile pe care acesta le are despre cartel și despre rolul său în cadrul cartelului și primind în schimb, printr-o decizie, imunitate la amenzi sau o reducere a amenzilor care ar urma să fie impuse pentru implicarea sa în cartel;

poziție dominantă pe piață – poziție de putere economică de care beneficiază o întreprindere, ce îi permite să împiedice menținerea unei concurențe efective pe o piață relevantă, acordându-i posibilitatea de a se comporta, în mare măsură, în mod independent față de concurenți, de clienții săi și, în ultimă instanță, față de consumatori;

practică anticoncurențială – acord anticoncurențial, decizie a asocierii de întreprinderi, practică concertată, abuz de poziție dominantă, acțiune sau inacțiune a autorităților publice de restrângere a concurenței interzise de lege;

practică concertată – formă de coordonare a acțiunilor între întreprinderi independente și/sau grupuri independente de întreprinderi, prin care cooperarea practică dintre acestea înlocuiește în mod intenționat riscurile concurenței fără ca întreprinderile sau grupurile de întreprinderi să fi încheiat un acord în acest sens;

produs – bunuri, lucrări, servicii, inclusiv servicii financiare, destinate vânzării, schimbului sau altor modalități de includere în circuitul civil;

propunere de recunoaștere a săvârșirii încălcării legislației concurențiale – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenței de către o întreprindere sau în numele unei întreprinderi, care cuprinde recunoașterea participării acesteia la o încălcare a legislației concurențiale sau renunțarea de a contesta această participare și asumarea responsabilității pentru încălcarea respectivă, informare redactată în mod specific pentru ca autoritatea de concurență să poată aplica o procedură simplificată sau accelerată;

reducere a amenzii – reducere a cuantumului amenzii care ar fi impusă în mod normal unei întreprinderi pentru săvârșirea unei practici anticoncurențiale cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea ei cu Consiliul Concurenței în cadrul unei politici de clemență;

restrângere semnificativă a concurenței – impact negativ asupra a cel puțin unuia dintre parametrii concurenței pe piață, cum ar fi: prețul, producția, calitatea produsului, varietatea produsului sau inovarea;

servicii de interes economic general – comercializare de produse ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt destinate cetățenilor sau sunt în interesul societății în general;

b) nu mai sunt furnizate sau nu pot fi furnizate în mod satisfăcător și în condiții (cum ar fi: prețul, trăsăturile obiective privind calitatea, continuitatea și accesul la serviciu) compatibile cu interesul public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care își desfășoară activitatea în condiții normale de piață, adică a căror furnizare o întreprindere nu și-ar asuma-o sau nu și-ar asuma-o în aceeași măsură sau în aceleași condiții dacă ar ține seama de propriile interese comerciale;

c) obligația de furnizare este stabilită de o autoritate publică printr-un act normativ sau administrativ sau printr-un contract ori printr-o serie de acte sau contracte care definesc obligațiile întreprinderii în cauză și ale autorității publice, specifice prestării unor astfel de servicii;

trucare a ofertelor – realizare, prin intermediul licitațiilor sau altor forme de concurs de oferte, a acordurilor anticoncurențiale ale întreprinderilor concurente referitoare la prețuri, la împărțirea piețelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor;

unitate economică unică – întreprindere-mamă și filiala acesteia în situația în care acea filială, deși are o personalitate juridică separată, nu decide independent asupra propriei conduite pe piață, dar îndeplinește, sub toate aspectele materiale, instrucțiunile date de întreprinderea-mamă și, prin urmare, formează o singură întreprindere, astfel încât comportamentul anticoncurențial al filialei poate fi imputat și întreprinderii-mamă.

Articolul 5. Interzicerea acordurilor anticoncurențiale

(1) Sunt interzise, fără a fi necesară o decizie prealabilă în acest sens, orice acorduri între întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate (denumite în continuare acorduri) care au ca obiect sau efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, prețurile de cumpărare sau de vânzare ori orice alte condiții de tranzacționare;

b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;

d) participă cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte;

e) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

f) condiționează încheierea contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Acordurile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.

(3) Dacă s-a stabilit că acordul are ca obiect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, existența unor efecte anticoncurențiale nu trebuie demonstrată de către Consiliul Concurenței pentru a constata că există o restrângere a concurenței în sensul prezentei legi.

(4) Prin natura cartelurilor, ca fiind cele mai grave acorduri anticoncurențiale, se prezumă că acestea, prin obiectul lor, au capacitatea de a împiedica, restrânge sau denatura concurența.

Articolul 6. Exceptarea acordurilor anticoncurențiale

(1) Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplică acordurilor anticoncurențiale sau categoriilor de acorduri anticoncurențiale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) contribuie la îmbunătățirea producerii sau distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic;

b) asigură consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut;

c) nu impun întreprinderilor în cauză restricții care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor menționate la lit. a) și b);

d) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența în ceea ce privește o parte semnificativă a produselor în cauză.

(2) Plenul Consiliului Concurenței are dreptul să adopte acte normative privind exceptarea unor categorii de acorduri de la interdicția stabilită la art. 5 alin. (1).

(3) Acordurile menționate la art. 5 alin. (1) care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol sau care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (2) sunt considerate legale fără a fi necesară emiterea unei decizii în acest sens.

(4) Sarcina probei unei încălcări a art. 5 alin. (1) revine Consiliului Concurenței. În cazurile legate de art. 5 alin. (1), întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care invocă în apărare faptul că acordurile anticoncurențiale beneficiază de exceptare individuală în condițiile alin. (1) din prezentul articol au sarcina de a dovedi că acordurile în cauză îndeplinesc aceste condiții.

(5) În cazul în care un acord face obiectul unei exceptări pe categorii, părțile la acordul anticoncurențial sunt eliberate de obligația impusă prin alin. (4), fiind obligate, în caz de apărare, doar să dovedească că acordul beneficiază de o exceptare pe categorii.

(6) Cartelurile nu beneficiază de exceptările prevăzute în prezentul articol.

Articolul 7. Retragerea exceptărilor

Dacă Consiliul Concurenței constată că acordurile care se încadrează în una din categoriile exceptate provoacă sau pot provoca efecte incompatibile cu condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1), acesta poate retrage beneficiul exceptării stipulat pentru acordurile respective, acționând în cadrul unei investigații. Retragerea beneficiului exceptării nu are efect retroactiv.

Articolul 8. Acordurile anticoncurențiale de importanță minoră

(1) Acordul anticoncurențial se consideră un acord de importanță minoră care poate avea ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței și, implicit, nu restrânge în mod semnificativ concurența în cazul în care:

a) cota de piață cumulată deținută de părțile la acord nu depășește 10% pe niciuna dintre piețele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care sunt concurenți existenți sau potențiali pe una din aceste piețe (acorduri între concurenți);

b) cota de piață deținută de fiecare dintre părțile la acord nu depășește 15% pe niciuna dintre piețele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care nu sunt concurenți existenți sau potențiali pe niciuna dintre piețe (acorduri între neconcurenți).

În cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de un acord între concurenți sau de un acord între neconcurenți, se aplică pragul de 10%.

(2) Atunci când, pe o piață relevantă, concurența este restrânsă de efectul cumulativ al unor acorduri de vânzare de produse încheiate cu diferiți furnizori sau distribuitori, pragurile cotei de piață menționate la alin. (1) sunt reduse la 5%, atât pentru acordurile între concurenți, cât și pentru acordurile între neconcurenți.

(3) Se consideră că acordurile nu restrâng în mod semnificativ concurența în cazul în care cotele de piață ale părților la acord nu depășesc pragurile de 10%, 15% și, respectiv, 5%, menționate la alin. (1) și (2), cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a doi ani calendaristici succesivi.

(4) Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplică acordurilor de importanță minoră, cu excepția celor prevăzute la art. 9.

Articolul 9. Acordurile de importanță minoră interzise

(1) Prevederile art. 8 nu se aplică acordurilor care conțin oricare dintre următoarele restricții grave:

1) în ceea ce privește acordurile dintre concurenți definite la art. 8 alin. (1), restricțiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților, au ca obiect:

a) fixarea prețurilor de vânzare sau de cumpărare;

b) limitarea producției sau a vânzărilor;

c) împărțirea piețelor sau a clienților;

d) participarea cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte;

2) în ceea ce privește acordurile dintre neconcurenți, astfel cum sunt definite la art. 8 alin. (1), restricțiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților, au ca obiect:

a) restrângerea capacității cumpărătorului de a-și stabili prețul de vânzare, fără a aduce atingere posibilității furnizorului de a impune un preț de vânzare maxim sau de a recomanda un preț de vânzare, cu condiția ca acestea din urmă să nu fie echivalente cu un preț de vânzare fix ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părți sau a măsurilor de stimulare practicate de aceasta;

b) restrângerea privind teritoriul pe care cumpărătorul poate vinde produsele ce fac obiectul contractului sau privind clienții cărora le poate vinde produsele respective, cu excepția cazului în care este vorba de una dintre următoarele restricții care nu sunt grave:

– restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă rezervate furnizorului sau cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea restricție nu limitează vânzările efectuate de clienții cumpărătorului;

– restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acționează pe piață în calitate de comerciant cu ridicata;

– restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizați realizate de membrii unui sistem de distribuție selectivă; și

– restrângerea capacității cumpărătorului de a vinde componente destinate incorporării unor clienți care ar putea să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse de furnizor;

c) restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de membrii unui sistem de distribuție selectivă care acționează pe piață în calitate de vânzători cu amănuntul, fără a aduce atingere posibilității de a interzice unui membru al sistemului să își desfășoare activitățile dintr-un sediu secundar neautorizat;

d) restrângerea livrărilor încrucișate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuție selectivă, inclusiv între distribuitori care acționează la diferite niveluri ale comerțului;

e) restricția convenită între un furnizor de componente și un cumpărător care încorporează aceste componente, care limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori sau altor prestatori de servicii care nu au fost desemnați de cumpărător pentru repararea ori întreținerea bunurilor sale;

3) în ceea ce privește acordurile între concurenți, astfel cum sunt definite la art. 8 alin. (1), atunci când concurenții acționează în sensul acordului, la niveluri diferite ale lanțului de producție sau de distribuție și care conțin oricare dintre restricțiile grave prevăzute la pct. 1) și 2).

(2) Se prezumă, până la proba contrară, că acordurile de importanță minoră interzise cad în sfera de aplicare a art. 5. În cazuri individuale, întreprinderile pot demonstra întrunirea condițiilor de exceptare prevăzute la art. 6 alin. (1).”

5. La articolul 10, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Se prezumă, până la proba contrară, că întreprinderile învestite cu drepturi exclusive sau cu drepturi speciale dețin poziție dominantă pe piața relevantă la care se referă aceste drepturi.”

6. La articolul 11:

alineatele (1), (2) și (5) vor va avea următorul cuprins:

„(1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața relevantă. Aceste practici abuzive pot consta în special în:

a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile;

b) limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;

c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;

e) practicarea unui preț excesiv sau a unui preț de ruinare în scopul înlăturării concurenților;

f) refuzul neîntemeiat de a contracta cu un anumit furnizor sau de a face livrări către un anumit beneficiar;

g) ruperea unei relații contractuale stabilite anterior pe piața relevantă pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiții comerciale nejustificate.

(2) Prețul de ruinare poate fi calificat, după caz, ca preț inferior costurilor medii variabile sau ca preț inferior costurilor totale medii dacă sunt determinate ca fiind parte a unui plan de eliminare a unui concurent.”

„(5) Interdicțiile stabilite la alin. (1) nu se aplică dacă întreprinderea dominantă demonstrează că practicile sale sunt justificate, fiind necesare din punct de vedere obiectiv sau producând creșteri semnificative ale eficienței, care compensează orice efecte anticoncurențiale asupra consumatorilor, cu condiția că practicile respective sunt indispensabile și proporționale cu pretinsul scop urmărit de întreprinderea dominantă.”

7. Denumirea secțiunii a 3-a va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 3-a

Acțiunile sau inacțiunile interzise ale autorităților

publice de restrângere, împiedicare sau denaturare

a concurenței”.

8. Articolele 12 și 13 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 12. Acțiunile sau inacțiunile interzise ale

autorităților publice de restrângere,

împiedicare sau denaturare

a concurenței

(1) Sub incidența prezentului articol cad autoritățile publice definite în sensul prevederilor Codului administrativ.

(2) Sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților publice care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum:

a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare;

b) stabilirea de condiții discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege;

c) stabilirea de interdicții sau restricții, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor;

d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă.

(3) În cazuri excepționale pot fi realizate acțiunile sau inacțiunile prevăzute la alin. (2) în condițiile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.

(4) Faptele autorităților publice realizate contrar prevederilor alin. (2) constituie încălcări ale prezentei legi.

(5) Persoanele cu funcție de răspundere din cadrul autorităților publice poartă răspundere în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

Articolul 13. Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenței privind acțiunile sau inacțiunile autorităților publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenței

(1) În cazul în care autoritățile publice nu execută sau nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței, în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta înaintează acțiune în conformitate cu prevederile Codului administrativ, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței, obligarea autorității publice să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operațiune administrativă.

(2) Prin derogare de la termenul prevăzut la art. 209 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, Consiliul Concurenței se adresează în instanța de judecată, în condițiile alin. (1), în termen de 6 luni de la data expirării termenului stabilit în decizie, perioadă în care autoritățile publice aveau obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial.”

9. La articolul 20 alineatul (3), textul „(3)” se substituie cu textul „(1)”.

10. La articolul 22:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Operațiunile de concentrare economică sunt supuse evaluării și urmează a fi notificate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare, atunci când cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operațiunii, depășește 50000000 de lei și există cel puțin două întreprinderi implicate în operațiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 20000000 de lei în anul anterior operațiunii.”

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Prin derogare de la art. 20 alin. (1), după încheierea acordului, punerea în aplicare a unei oferte publice sau preluarea pachetului de control se admite dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) concentrarea economică să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenței, potrivit prevederilor alin. (1);

b) cel care dobândește controlul să nu exercite drepturile de vot sau să facă acest lucru numai pentru a menține valoarea integrală a investiției sale în temeiul unei derogări acordate de Consiliul Concurenței, potrivit prevederilor art. 20 alin. (6).”

11. Articolul 25:

la alineatul (2), partea introductivă se completează cu textul „în privința operațiunilor de concentrare economică notificate și, după caz, în termen rezonabil în cazul investigației operațiunilor de concentrare economică nenotificate”;

articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Termenul prevăzut la alin. (2) se suspendă:

a) de la data comunicării raportului de investigație părților implicate în concentrare economică până la data prezentării de către acestea a observațiilor asupra raportului de investigație sau, în cazul în care observațiile nu au fost prezentate în termenul stabilit, până la data expirării termenului stabilit pentru prezentarea observațiilor;

b) de la data solicitării de către părțile implicate în concentrare economică a audierii pe marginea raportului de investigație până la data desfășurării audierii. Consiliul Concurenței examinează solicitarea de audieri în termen de 3 zile lucrătoare.”

la alineatul (7) partea introductivă, cuvântul „prescripție” se substituie cu cuvântul „decizie”.

12. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

„Articolul 27. Taxa de examinare a notificării

privind concentrarea economică

(1) Prin prezenta lege se instituie taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică.

(2) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se stabilește în mărime de 0,1% din cifra totală de afaceri realizată cumulat pe teritoriul Republicii Moldova de către întreprinderile implicate în concentrarea economică. Taxa de examinare se calculează pe baza cifrei totale de afaceri realizate în anul anterior notificării operațiunii de concentrare economică și nu poate depăși 150000 de lei.

(3) Sunt obligate să achite taxa de examinare persoana, întreprinderea sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenței o notificare a unei operațiuni de concentrare economică.

(4) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se administrează de Consiliul Concurenței prin intermediul unui cont trezorerial. Taxa de examinare se achită pe contul trezorerial al Consiliului Concurenței și se depozitează până la adoptarea în plen a deciziei în temeiul art. 25. Soldurile contului trezorerial de administrare a taxei de examinare a notificării rămân în gestiunea Consiliului Concurenței pentru perioada următoare.

(5) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se restituie persoanelor și/sau întreprinderilor care au înaintat Consiliului Concurenței notificarea operațiunii de concentrare economică dacă operațiunea nu cade sub incidența prezentei legi sau partea a renunțat la concentrarea economică notificată până la inițierea investigației în temeiul art. 25 alin. (1) lit. c). După adoptarea de către Plenul Consiliului Concurenței a deciziei în temeiul art. 25 asupra notificării concentrării economice, taxa de examinare se încasează în contul trezorerial al Consiliului Concurenței de administrare a acestei taxe.

(6) Din momentul informării părților în temeiul art. 25 alin. (1) lit. a) sau al informării Consiliului Concurenței despre renunțare la concentrare în termenul stabilit la alin. (5), Consiliul Concurenței, în termen de 30 de zile, restituie mijloacele bănești achitate pentru examinarea notificării.

(7) Taxa de examinare încasată de către Consiliul Concurenței în urma adoptării în plen a deciziei în temeiul art. 25 asupra notificării concentrării economice constituie venit al Consiliului Concurenței și este trecută în contul veniturilor anului de gestiune.

(8) Consiliul Concurenței poate utiliza venitul obținut din taxa de examinare a notificărilor privind concentrarea economică pentru expertize, studii de piață, pregătirea profesională a personalului Consiliului Concurenței, obținerea accesului la baze de date sau pentru abonarea la ediții periodice de specialitate necesare activității Consiliului Concurenței.”

13. La articolul 28:

alineatul (2) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a ajutorului de stat.”

articolul se completează cu alineatul (9) cu următorul cuprins:

„(9) În cazul de cartel realizat prin trucarea ofertelor în cadrul licitațiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, este considerată ca piață relevantă a produsului obiectul acestor proceduri.”

14. Articolul 31 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul cartelurilor realizate prin trucarea ofertelor în cadrul licitațiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, nu se calculează cota de piață, concurența realizându-se în cadrul procedurilor respective.”

15. La articolul 32:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Consiliul Concurenței este o autoritate publică autonomă, independentă și imparțială față de alte autorități, responsabilă față de Parlament, asigurând aplicarea și respectarea legislației ce vizează:

a) domeniul concurenței;

b) domeniul ajutorului de stat reglementat de Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat;

c) domeniul publicității comerciale sub aspectul asigurării drepturilor și intereselor întreprinderilor reglementat de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate;

d) domeniul de reglementare a serviciilor de transport feroviar conform atribuțiilor stabilite de Codul transportului feroviar nr. 19/2022;

e) domeniul practicilor comerciale neloiale în limitele atribuțiilor stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.”

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Consiliul Concurenței este asigurat cu personal înalt calificat în număr suficient și cu suficiente resurse financiare, tehnice și tehnologice care sunt necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor și pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor prevăzute de lege.”

la alineatul (3), cuvântul „filiale” se substituie cu cuvântul „subdiviziuni”.

16. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

„Articolul 33. Activitatea Consiliului Concurenței

(1) Consiliul Concurenței activează potrivit prevederilor Constituției, ale prezentei legi, ale altor acte normative și este independent în exercitarea atribuțiilor sale.

(2) Organizarea și activitatea Consiliului Concurenței se bazează pe principiile autonomiei, independenței și colegialității.

(3) În scopul garantării independenței Consiliului Concurenței în aplicarea prevederilor prezentei legi, acesta își duce la îndeplinire sarcinile și își exercită atribuțiile în mod imparțial și în interesul asigurării eficace și uniforme a aplicării dispozițiilor legii, sub rezerva cerințelor de proporționalitate în materie de răspundere.

(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenței și angajații Consiliului Concurenței, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege:

a) nu sunt supuși intervențiilor politice și altor influențe din exterior;

b) nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea niciunei autorități publice sau întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor care le revin și în exercitarea atribuțiilor lor de aplicare a legii, fără a aduce atingere dreptului Parlamentului și Guvernului de a adopta/aproba norme de politică generală care nu sunt legate de investigații utile de cunoaștere a pieței sau proceduri specifice de aplicare a legii.

(5) Consiliul Concurenței întocmește anual un raport privind activitatea sa. Raportul respectiv se aprobă de către Plenul Consiliului Concurenței și se remite Parlamentului până la data de 1 iunie. Raportul se prezintă Parlamentului în ședință plenară de către președintele Consiliului Concurenței.

(6) Raportul privind activitatea Consiliului Concurenței conține:

a) raportul financiar anual și, după caz, raportul auditului de performanță;

b) informații despre activitățile Consiliului Concurenței în realizarea atribuțiilor stabilite de prezenta lege;

c) informații despre direcțiile prioritare de activitate ale Consiliului Concurenței pentru anul următor;

d) informații despre numiri și destituiri ale membrilor Plenului Consiliului Concurenței;

e) informații despre volumul resurselor alocate și orice modificare cu privire la acest volum în comparație cu anii precedenți;

f) alte informații stabilite de Consiliul Concurenței.”

17. Legea se completează cu articolul 331 cu următorul cuprins:

„Articolul 331. Conflictul de interese

(1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, membrii Plenului și angajații Consiliului Concurenței sunt obligați să respecte regimul juridic al restricțiilor și limitărilor prevăzute de Legea integrității nr. 82/2017, de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și de Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

(2) La expirarea mandatului sau în caz de demisie a membrilor Plenului Consiliului Concurenței, aceștia primesc o indemnizație unică egală cu 10 salarii medii pe economie.

(3) Indemnizația specificată la alin. (2) nu se acordă dacă membrul Plenului Consiliului Concurenței a activat în funcția respectivă mai puțin de 2 ani sau a fost eliberat din funcție pentru motive imputabile acestuia, indicate în hotărârea de Parlament, precum și în cazul reîncadrării în câmpul muncii pe parcursul perioadei de 1 an după demisie sau eliberare din funcție.”

18. Articolul 34:

la alineatul (1), textul „din domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității” se substituie cu textul „concurențiale, a publicității comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale”;

la alineatul (2), cuvintele „legislative și” se exclud.

19. Articolele 35 și 36 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 35. Structura Consiliului Concurenței

(1) Consiliul Concurenței este constituit din Plenul Consiliului Concurenței și Aparatul executiv al Consiliului Concurenței.

(2) Plenul Consiliului Concurenței este un organ colegial decizional compus din 5 membri, inclusiv un președinte și doi vicepreședinți, care sunt, respectiv, președinte și vicepreședinți ai Consiliului Concurenței. Membrii Plenului Consiliului Concurenței exercită funcții de demnitate publică.

(3) Aparatul executiv al Consiliului Concurenței este compus din subdiviziuni specializate și operaționale și, după caz, subdiviziuni teritoriale. Personalul Aparatului executiv al Consiliului Concurenței include funcționari publici, care cad sub incidența Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, și personal de deservire tehnică, ale cărui drepturi și obligații sunt reglementate de legislația muncii.

(4) Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței se aprobă de Plenul Consiliului Concurenței.

(5) În scopul exercitării eficace a atribuțiilor prevăzute de lege și menținerii personalului calificat al Consiliului Concurenței, salarizarea se reexaminează anual în funcție de condițiile economice din țară și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin la nivelul prognozat al ratei inflației.

(6) Consiliul Concurenței asigură formarea inițială și instruirea profesională continuă a personalului și, în acest scop, dispune de resurse financiare și tehnice suficiente.

Articolul 36. Finanțarea Consiliului Concurenței

(1) Consiliul Concurenței se finanțează de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală, inclusiv din veniturile obținute din:

a) taxa de examinare a notificărilor privind concentrările economice prevăzută la art. 27;

b) încasări din serviciile prestate contra plată;

c) alte venituri prevăzute de legislație.

(2) În vederea aplicării eficace a prezentei legi, Guvernul alocă fondurile bugetare adecvate solicitate de Consiliul Concurenței pentru exercitarea în mod corespunzător, în condiții de independență, a atribuțiilor sale. Bugetul alocat Consiliului Concurenței cuprinde resurse necesare, adecvate pentru asigurarea numărului optim de personal calificat, pregătirea profesională, salarizarea, stimularea și acordarea garanțiilor sociale, pentru dotarea tehnică și logistică, pentru întreținerea aparatului central și a subdiviziunilor teritoriale și pentru alte activități aferente desfășurării activității sale.

(3) Bugetul Consiliului Concurenței se elaborează, se aprobă și se administrează conform principiilor, regulilor și procedurilor prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.

(4) Structura organizatorică și efectivul-limită de personal ale Consiliului Concurenței se aprobă de Parlament, la propunerea motivată a președintelui Consiliului Concurenței.

(5) Consiliul Concurenței dispune de independența necesară în cheltuirea bugetului alocat în scopul îndeplinirii sarcinilor încredințate, fără a aduce atingere normelor și procedurilor bugetare naționale.

(6) Sumele ce reprezintă amenzi sau alte sancțiuni aplicate de Consiliul Concurenței se fac venit la bugetul de stat, în condițiile legii.”

20. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În exercițiul funcției, membrii Plenului și angajații Consiliului Concurenței exclud orice interes personal care ar putea influența îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndeplinirea obligațiilor lor și/sau cu îndeplinirea atribuțiilor de aplicare a legii de natură să conducă la un conflict de interese.”

21. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

„Articolul 39. Atribuțiile Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței are următoarele atribuții principale:

a) promovează cultura concurențială;

b) elaborează actele normative necesare pentru implementarea legislației concurențiale, a publicității, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuțiilor sale;

c) avizează proiectele de acte normative ce pot avea impact anticoncurențial;

d) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislația concurențială, a publicității, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuțiilor sale;

e) investighează practicile anticoncurențiale, concurența neloială și alte încălcări ale legislației concurențiale, în limitele atribuțiilor sale;

f) examinează și constată încălcări ale Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate ce vizează publicitatea comercială în cazul în care sunt afectate drepturile întreprinderilor;

g) realizează atribuții de reglementare a transportului feroviar în condițiile Codului transportului feroviar nr. 19/2022;

h) examinează plângerile și constată practicile comerciale neloiale în limitele atribuțiilor stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

i) sesizează organele de urmărire penală sau alte organe competente asupra posibilelor fapte de încălcare a legislației;

j) adoptă decizii prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;

k) autorizează, monitorizează și raportează ajutorul de stat;

l) înaintează în instanța de judecată acțiuni privind cazurile ce țin de atribuțiile sale;

m) realizează alte atribuții în conformitate cu legislația.”

22. Legea se completează cu articolul 391 cu următorul cuprins:

„Articolul 391. Investigații utile de cunoaștere a pieței

și analiza unor sectoare economice

(1) În scopul studierii anumitor piețe și identificării problemelor de concurență, Consiliul Concurenței poate desfășura investigații utile de cunoaștere a pieței sau analize ale unor sectoare economice.

(2) Informațiile obținute în cadrul investigațiilor utile de cunoaștere a pieței sau analizelor sectoarelor economice, dacă prezintă semne de încălcare a legislației concurențiale, pot servi drept temei de inițiere a investigației concurențiale din oficiu. Rezultatele investigației utile de cunoaștere a pieței sunt publicate pe pagina web oficială a Consiliului Concurenței.

(3) Neprezentarea informației, prezentarea informației neautentice sau incomplete către Consiliul Concurenței de către întreprinderi, asocieri de întreprinderi, autorități publice sau persoane fizice, care a fost solicitată în scopul efectuării investigațiilor utile sau analizelor unor sectoare economice, se sancționează în conformitate cu prevederile Codului contravențional.”

23. La articolul 40 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) poartă răspundere în fața Parlamentului pentru îndeplinirea de către Consiliul Concurenței a atribuțiilor acestuia, în limitele prevăzute de prezenta lege;”.

24. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

„Articolul 41. Atribuțiile Plenului Consiliului Concurenței

(1) Plenul Consiliului Concurenței are următoarele atribuții:

a) exercită conducerea Consiliului Concurenței în conformitate cu legislația;

b) aprobă limita numărului de unități de personal și schema de încadrare a Consiliului Concurenței, care ulterior se prezintă spre aprobare Parlamentului;

c) dispune elaborarea și adoptă acte normative necesare executării legislației concurențiale, a publicității comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenței sale;

d) emite avize pentru proiectele de acte normative care reglementează activitatea economică și pot avea impact anticoncurențial sau propune modificarea actelor normative care au sau pot avea un impact anticoncurențial;

e) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislația concurențială, a publicității comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenței sale;

f) ia decizii de respingere a plângerii privind presupusele încălcări ale legislației concurențiale;

g) dispune inițierea, conexarea, separarea, disjungerea sau redeschiderea investigațiilor privind presupusele încălcări ale legislației concurențiale;

h) examinează rapoarte de investigație, formulează observații cu privire la acestea și, după caz, dispune investigarea suplimentară și alte măsuri ce se impun, în limitele competenței sale;

i) examinează propunerile de redeschidere a investigației sau de revocare ori de anulare a actelor administrative, în cazurile prevăzute de lege;

j) dispune aplicarea de măsuri interimare, în condițiile prevăzute de lege;

k) dispune asupra oportunității/inoportunității inițierii discuțiilor privind angajamentele propuse de întreprinderi și, după caz, ia decizii privind acceptarea/respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi;

l) ia decizii de constatare a încălcării legislației concurențiale, după caz, de impunere a măsurilor corective, de aplicare a politicii de clemență, de aplicare a sancțiunilor sau de încetare a investigației ori alte decizii prevăzute de prezenta lege în urma investigațiilor efectuate, în limitele competenței sale;

m) dispune acceptarea propunerilor părților de soluționare pe cale amiabilă a cazurilor de concurență neloială și încetarea investigației;

n) dispune retragerea beneficiului exceptării de la prevederile art. 5, stabilit prin regulamentul adoptat de Plen pentru unele categorii de acorduri, dacă constată că acestea nu mai îndeplinesc prevederile art. 6 alin. (1);

o) ia decizii de refuz, de autorizare și de autorizare condiționată a concentrărilor economice sau de revocare a unei decizii adoptate în conformitate cu art. 25;

p) ia decizii de constatare a faptului că măsura notificată nu constituie ajutor de stat, decizii de autorizare a ajutorului de stat, de autorizare condiționată, de incompatibilitate, de interzicere a ajutorului de stat și de recuperare a ajutorului utilizat abuziv sau ilegal;

q) asigură aplicarea și executarea eficientă a deciziilor proprii;

r) dispune inițierea, din oficiu, a investigației utile de cunoaștere a pieței;

s) urmărește aplicarea legislației concurențiale, a publicității comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum și din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenței sale;

t) face recomandări Guvernului și autorităților publice, în diverse sectoare economice, pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea concurenței și prevenirea restrângerii semnificative a concurenței;

u) aprobă raportul anual de activitate al Consiliului Concurenței și alte rapoarte prevăzute de lege, care se publică pe pagina web oficială a acestuia;

v) ia decizii de modificare sau anulare a propriilor acte administrative, avize și rapoarte emise în îndeplinirea atribuțiilor ce decurg din prezenta lege sau din alte acte normative;

w) exercită alte atribuții prevăzute de lege.

(2) Plenul Consiliului Concurenței poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura în cazul în care:

a) intervine o schimbare esențială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;

b) întreprinderile acționează contrar angajamentelor asumate și acceptate prin decizia Plenului;

c) decizia a fost fundamentată pe informații furnizate care sunt incomplete, inexacte sau care induc în eroare.

(3) Plenul Consiliului Concurenței, în cazul în care nu este necesară adoptarea unei hotărâri, dispoziții, decizii sau prescripții, poate pune în discuție în ședință și soluționa unele chestiuni ce țin de exercitarea atribuțiilor sale, prin consemnarea înscrierilor protocolare în procesul-verbal al ședinței Plenului.”

25. La articolul 42, alineatul (12) va avea următorul cuprins:

„(12) Membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt obligați să participe la ședințele Plenului Consiliului Concurenței și să voteze „pentru” sau „contra” adoptării actelor administrative ale Plenului Consiliului Concurenței, cu excepția situației prevăzute la art. 38 alin. (1).”

26. La articolul 45:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Membrii Plenului Consiliului Concurenței nu au dreptul de a se abține de la vot, cu excepția situației prevăzute la art. 38 alin. (1). În cazul unei opinii separate, aceasta se anexează la actul administrativ adoptat.”

la alineatul (6), ultimul enunț va avea următorul cuprins: „Hotărârile Plenului Consiliului Concurenței intră în vigoare în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.”

27. La articolul 46, alineatele (2), (4-7) vor avea următorul cuprins:

„(2) Deciziile sunt acte administrative prin care, după caz, se constată încălcarea legislației concurențiale, încetarea investigației sau respingerea plângerii, impunerea măsurilor corective sau a măsurilor interimare, acceptarea sau respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi, aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, soluționarea notificărilor privind concentrările economice și a notificărilor de acordare a ajutorului de stat, aprobarea rapoartelor de activitate și a rapoartelor privind ajutorul de stat, precum și alte acțiuni conform atribuțiilor.”

„(4) Prin dispoziții se inițiază investigații ale presupuselor încălcări ale legislației concurențiale, conexarea, separarea sau redeschiderea procedurii, precum și se inițiază investigații utile pentru cunoașterea pieței.

(5) Prin prescripții se obligă autoritățile publice să înceteze încălcarea legii și/sau să înlăture efectele negative aduse prin încălcarea legii, inclusiv să abroge sau să modifice un act normativ sau un act administrativ individual, să efectueze anumite operațiuni administrative sau să se abțină de la efectuarea lor.

(6) Hotărârile sunt acte cu caracter normativ prin care se adoptă, se modifică sau se abrogă actele necesare pentru asigurarea și organizarea activității Consiliului Concurenței și actele normative necesare pentru aplicarea prezentei legi, cum ar fi cele care vizează:

a) organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței;

b) organizarea, funcționarea și atribuțiile Consiliului de experți de pe lângă Consiliul Concurenței;

c) evaluarea acordurilor anticoncurențiale, acordurile anticoncurențiale care nu intră în sfera de aplicare a art. 5 și exceptarea unor categorii de acorduri anticoncurențiale;

d) stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă;

e) concentrările economice;

f) acceptarea, evaluarea și monitorizarea angajamentelor propuse de întreprinderi sau asocierile de întreprinderi;

g) raportarea, evidența, notificarea, evaluarea, autorizarea și monitorizarea ajutorului de stat;

h) aplicarea procedurii simplificate în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârșirea unei practici anticoncurențiale în conformitate cu art. 731;

i) alte aspecte ce țin de îndeplinirea atribuțiilor ce decurg din legislația concurențială și din domeniul reglementării transportului feroviar, în limitele atribuțiilor.

(7) Plenul Consiliului Concurenței elaborează și adoptă actele normative necesare aplicării prezentei legi, prevăzute la alin. (6) lit. c)–g), în concordanță cu prevederile Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.”

28. Articolele 47 și 48 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 47. Modul de contestare a actelor

administrative ale Consiliului

Concurenței

(1) Deciziile și prescripțiile Consiliului Concurenței, precum și ordinele prevăzute la art. 56 alin. (3) și art. 57 pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

(2) Dispozițiile prevăzute la art. 46 alin. (4) se contestă numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația.

(3) Ordinele adoptate de Consiliul Concurenței în aplicarea art. 56 alin. (17) și a art. 60 alin. (5), precum și decizia Plenului Consiliului Concurenței emisă în temeiul art. 572 alin. (1) pot fi contestate, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare. Aceste cauze se soluționează în procedură accelerată.

(4) Intentarea acțiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea actelor administrative ale Consiliului Concurenței până la soluționarea cauzei în fond de instanța de judecată, dacă instanța nu dispune altfel.

(5) Contestarea ordinelor emise de președintele Consiliului Concurenței în temeiul art. 56 alin. (3) și art. 57 nu suspendă efectuarea inspecției dispuse.

(6) În cazul în care decizia contestată în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor a fost anulată, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, suma corespunzătoare a amenzii se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 45 de zile.

(7) Instanța de judecată nu poate anula decizia Consiliului Concurenței care este legală în fond, în cazul constatării unor încălcări procedurale care nu influențează fondul cauzei și care nu au dus la limitarea dreptului la apărare al părților implicate, însă poate trimite cauza la reinvestigare la Consiliul Concurenței.

Articolul 48. Antrenarea experților și a specialiștilor

(1) Pe lângă Consiliul Concurenței poate fi constituit temporar, ca organ consultativ, Consiliul de experți. Modul de constituire, componența și atribuțiile acestui organ se stabilesc de către Plenul Consiliului Concurenței.

(2) Consiliul Concurenței poate antrena specialiști și experți pentru consultații, pentru efectuarea expertizelor și a analizelor necesare. Aceștia pot emite opinii, care nu sunt obligatorii.

(3) Experții și specialiștii antrenați de către Consiliul Concurenței asigură respectarea legislației privind conflictul de interese și privind asigurarea confidențialității informațiilor, în baza declarațiilor pe propria răspundere.”

29. La articolul 49 alineatul (2), cuvintele „acțiuni anticoncurențiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislației concurențiale”.

30. La articolul 51:

denumirea articolului și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

„Articolul 51. Plângerea privind presupusele încălcări

ale legislației concurențiale

(1) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislației concurențiale este cererea care vizează o problemă de concurență și care este depusă la autoritatea de concurență conform procedurii și condițiilor stabilite de prezenta lege. Plângerea trebuie să conțină informațiile cuprinse în Formularul de plângere, aprobat prin hotărâre de Plenul Consiliului Concurenței.”

articolul se completează cu alineatul (21) care va avea următorul cuprins:

„(21) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislației concurențiale poate fi transmisă în formă electronică. Dacă se transmite în formă electronică, plângerea trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.”

la alineatul (4), cuvintele „acțiuni anticoncurențiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislației concurențiale”;

articolul se completează cu alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins:

„(8) Dacă după expedierea deciziei Plenului Consiliului Concurenței se depune o nouă plângere de către același autor, în privința acelorași părți și aceluiași obiect și temei, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial.

(9) Dacă plângerea adresată Consiliului Concurenței conține și aspecte ce țin de competența altor autorități publice, o copie a plângerii cu probele anexate se remite autorității publice competente, urmând ca Plenul Consiliului Concurenței să se expună doar asupra aspectelor ce țin de atribuțiile sale.”

31. Articolul 52:

la alineatul (1), cuvintele „acțiuni anticoncurențiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislației concurențiale”;

articolul se completează cu alineatele (7)–(9) cu următorul cuprins:

„(7) Informațiile obținute legal de angajații Consiliului Concurenței pot fi utilizate ca probe indiferent dacă sunt făcute în scris, verbal sau în formă electronică ori înregistrată. Consiliul Concurenței poate lua în considerare ca dovezi relevante mesajele electronice, indiferent dacă acestea apar ca necitite sau au fost șterse.

(8) Informațiile obținute legal de către Consiliul Concurenței în cadrul unei proceduri, în cazul în care este necesar, pot fi utilizate ca probe în cadrul altor investigații.

(9) În realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenței poate utiliza în calitate de probe informațiile și documentele colectate de către alte autorități publice, organele de urmărire penală și de către subiecții care efectuează activitatea specială de investigații, informațiile obținute de la terți, precum și de la autoritățile de concurență din alte state.”

32. La articolul 53, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Examinarea preliminară a plângerii privind presupusele încălcări ale legislației concurențiale se efectuează în termen de 45 de zile lucrătoare de la data recepționării.”

33. Legea se completează cu articolele 531 și 532 cu următorul cuprins:

„Articolul 531. Conexarea, separarea și disjungerea

procedurilor de examinare a cazurilor

de încălcare a legislației concurențiale

(1) Pentru eficientizarea activității, Consiliul Concurenței este în drept să examineze mai multe plângeri într-o procedură comună când există o conexiune cu privire la obiect și/sau părți. Fiecare autor al plângerii participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de ceilalți participanți.

(2) Pentru eficientizarea activității Consiliului Concurenței, Plenul Consiliului Concurenței poate dispune conexarea unei investigații la o altă investigație atunci când între acestea există conexiune cu privire la obiect și/sau părți.

(3) Pentru eficientizarea activității Consiliului Concurenței, Plenul Consiliului Concurenței este în drept să separe:

a) o investigație inițiată în baza plângerii care vizează mai multe probleme de concurență invocate de autorul plângerii în mai multe investigații, dacă consideră că examinarea lor separată este posibilă fără a afecta examinarea acestora;

b) o investigație, împărțind în două sau, după caz, în mai multe investigații, atunci când este posibilă finalizarea examinării unora din faptele investigate fără a afecta restul investigației pentru care este necesară continuarea examinării cazului.

(4) Pentru eficientizarea activității Consiliului Concurenței, Plenul Consiliului Concurenței este în drept să dispună, prin înscriere protocolară, disjungerea unei investigații.

Articolul 532. Prioritizarea cazurilor

(1) Consiliul Concurenței este în drept să își stabilească prioritățile pentru îndeplinirea sarcinilor de aplicare a prevederilor prezentei legi, în funcție de potențialul impact asupra concurenței efective, de interesul public sau de importanța strategică a sectorului economic vizat.

(2) În măsura în care este obligat să examineze plângeri, Plenul Consiliului Concurenței este în drept să respingă astfel de plângeri pe motiv că nu consideră că plângerile respective constituie o prioritate în ceea ce privește analizarea cazurilor.

(3) Consiliul Concurenței are dreptul de a respinge plângeri și pe alte motive stabilite de legislație.”

34. Articolul 54 va avea următorul cuprins:

„Articolul 54. Solicitarea informațiilor

(1) În scopul exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Concurenței are dreptul să solicite și să obțină gratuit, asigurând confidențialitatea informației, de la întreprinderi, asocieri de întreprinderi, persoane fizice și autorități publice orice documente și informații necesare, inclusiv în format digital, care sunt accesibile și pot fi relevante pentru aplicarea legii, fără a putea invoca protecția secretului de stat, a secretului urmăririi penale, a secretului bancar, a secretului comercial, a secretului fiscal, a secretului profesional (cu excepția secretului profesional prevăzut la art. 55 din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură), a datelor cu caracter personal și a altor informații confidențiale, dacă prezenta lege nu prevede altfel.

(2) Consiliul Concurenței solicită în scris informațiile necesare, indică temeiul juridic și scopul solicitării informațiilor și stabilește un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, care este de cel puțin 3 zile lucrătoare, precum și specifică sancțiunile prevăzute de lege.

(3) Solicitările de informații trebuie să fie proporționale și să nu oblige întreprinderile și asocierile de întreprinderi să recunoască faptul că au comis o încălcare, acestea fiind obligate să răspundă la întrebări factuale și să furnizeze documente chiar dacă acestea pot fi folosite pentru a stabili împotriva lor sau a altei întreprinderi existența unei încălcări.

(4) Obligația de a furniza informațiile solicitate în numele întreprinderii sau al asocierii de întreprinderi și al autorității publice în cauză revine proprietarilor întreprinderilor ori reprezentanților întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi sau autorităților publice, iar în cazul asocierilor care nu au personalitate juridică, obligația îi revine persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Avocații împuterniciți să acționeze în mod corespunzător vor furniza informațiile în numele clienților lor. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi poartă răspundere pentru neprezentarea informațiilor sau furnizarea informațiilor incomplete, inexacte sau care induc în eroare, în conformitate cu prezenta lege.”

35. Legea se completează cu articolul 541 cu următorul cuprins:

„Articolul 541. Interviul

(1) În scopul exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Concurenței are dreptul de a convoca la interviu orice reprezentant împuternicit al întreprinderii, al asocierii de întreprinderi, orice reprezentant legal al autorității publice, precum și orice persoană fizică, în cazul în care un astfel de reprezentant sau o astfel de persoană ar putea deține informații relevante.

(2) În vederea realizării interviului prevăzut la alin. (1), Consiliul Concurenței transmite o solicitare scrisă, prin orice metodă disponibilă și eficientă, întreprinderii, asocierii de întreprinderi, autorității publice sau persoanei fizice, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi intervievate, a temeiului juridic, a scopului, a datei și locului desfășurării interviului, precum și a sancțiunilor prevăzute de prezenta lege.

(3) În cazul în care Consiliul Concurenței urmează să intervieveze angajați ai întreprinderilor, ai asocierilor de întreprinderi sau ai autorităților publice supuse investigației, întreprinderile, asocierile de întreprinderi sau autoritățile publice în cauză vor asigura prezența angajaților săi la interviu.

(4) Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, video, teleconferință sau alte mijloace electronice. Consiliul Concurenței poate înregistra sub orice formă declarațiile făcute de persoanele intervievate. O copie a înregistrării trebuie pusă la dispoziția persoanei intervievate pentru aprobare, care, în termenul stabilit, poate comunica orice corectare ce trebuie făcută în declarație. Corectările vor fi comunicate în scris.

(5) În cadrul interviului realizat în procesul investigației cazului, pentru prezentarea informației neautentice, incomplete sau neprezentarea informației solicitate, persoanele fizice neangajate la întreprinderea supusă investigației sau persoanele cu funcție de răspundere din cadrul autorităților publice se sancționează în conformitate cu prevederile Codului contravențional.”

36. Articolul 55 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Dispoziția de inițiere a investigației se notifică autorului plângerii, întreprinderii, asocierii de întreprinderi sau autorității publice care fac obiectul investigației într-un termen rezonabil de la emitere, fără a periclita buna desfășurare a investigației.”

37. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Articolul 56. Efectuarea inspecțiilor

(1) La investigarea cazurilor de încălcare a legislației concurențiale, efectuarea inspecțiilor de către Consiliul Concurenței se desfășoară în conformitate cu prezenta lege.

(2) Inspecția reprezintă un instrument procedural de obținere a informațiilor și a documentelor necesare, indiferent de suportul pe care se găsesc și locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenței pentru investigarea încălcării legislației concurențiale.

(3) În scopul efectuării investigațiilor dispuse conform art. 55, Consiliul Concurenței poate să efectueze inspecțiile necesare la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică. Efectuarea inspecțiilor este dispusă prin ordin emis de către președintele Consiliului Concurenței, în care se indică scopul și obiectul inspecției, data la care începe inspecția, sancțiunile prevăzute de lege, precum și dreptul de a contesta ordinul în instanța de judecată.

(4) Inspecția este efectuată de către angajații Consiliului Concurenței, împuterniciți în baza delegației de inspecție, cu excepția debutanților, dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru investigația presupusului caz de încălcare a legislației concurențiale, inițiată prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecției.

[Art.I pct.37 modificat prin RP10 din 19.09.23, MO362-363/21.09.23 pag.40]

(5) La efectuarea inspecțiilor pot participa, după caz, experți sau specialiști în anumite domenii împuterniciți de către Consiliul Concurenței prin delegația de inspecție și/sau reprezentanții altor autorități, în cazurile prevăzute de lege.

(6) Inspecția se desfășoară între orele 09:00 și 18:00 și se efectuează în prezența subiectului supus inspecției sau a reprezentantului acestuia. Inspecția poate continua și după ora 18:00 numai cu acordul subiectului supus inspecției sau al reprezentantului acestuia.

(7) La desfășurarea inspecției, angajații Consiliului Concurenței prezintă subiectului supus inspecției copia dispoziției de inițiere a investigației, ordinul menționat la alin. (3) și delegația de inspecție în care se indică împuternicirile acestora.

(8) În cazul în care nu este nicio persoană în încăperea în care urmează a fi efectuată inspecția, angajații Consiliului Concurenței autorizați să desfășoare inspecția sunt obligați:

a) înainte de începerea acesteia, să întreprindă toate acțiunile rezonabile pentru a informa persoana care ocupă sau operează încăperea despre intenția de a efectua inspecția;

b) după ce persoana respectivă a fost informată, să-i ofere acesteia sau reprezentantului ei posibilitatea rezonabilă de a asista la efectuarea inspecției.

Comunicarea ordinului de inspecție și a delegației de inspecție în lipsa reprezentantului subiectului supus inspecției sau a oricărui angajat al subiectului supus inspecției se poate efectua prin mijloace care asigură transmiterea conținutului acestor acte și confirmarea expedierii. În acest caz, comunicarea se consideră îndeplinită la data și ora expedierii.

(9) Dacă comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalitățile prevăzute la alin. (7) și (8), ordinul de inspecție și copia dispoziției de inițiere a investigației se afișează la adresa destinată desfășurării inspecției, fapt confirmat în procesul-verbal al inspecției, în care vor fi indicate data și ora afișării actelor. În cazul în care încăperea nu este ocupată sau persoana care o ocupă este absentă temporar, angajații Consiliului Concurenței, după desfășurarea inspecției, vor părăsi încăperea lăsând-o în starea de siguranță în care au găsit-o.

(10) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecției au dreptul de a inspecta și de a obține toate informațiile legate de obiectul și scopul investigației de la subiectul supus inspecției, inclusiv în format digital, indiferent de suportul pe care sunt stocate și locul aflării acestora.

(11) Pe parcursul inspecției, utilizând echipamente tehnice și/sau programe specializate, persoanele delegate pentru efectuarea inspecției pot să ia sau să obțină, sub orice formă, copii sau extrase din registre sau documente și, în cazul în care consideră că este oportun, să le ridice și să continue prelucrarea acestora la sediul Consiliului Concurenței. După caz, pentru a asigura integritatea probelor, pot fi ridicate originalele registrelor sau ale documentelor. Ridicarea registrelor și a documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă. Registrele și documentele ridicate în baza prezentei legi pot fi reținute cel mult 3 luni.

(12) Explicațiile solicitate de către persoanele delegate pentru efectuarea inspecției de la reprezentantul sau angajații subiectului supus inspecției se înregistrează sub orice formă. La cerere, o copie a înregistrării este transmisă subiectului supus inspecției. În cazul în care s-au cerut explicații unui angajat al subiectului supus inspecției care nu a fost împuternicit de subiectul supus inspecției să dea explicații în numele acestuia, în termenul stabilit în procesul-verbal, subiectul supus inspecției urmează să prezinte în scris rectificările sau completările la explicații.

(13) În contextul inspecțiilor, Consiliul Concurenței poate solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sunt obligate să acorde asistența necesară persoanelor delegate pentru efectuarea inspecției în exercițiul funcțiunii, în conformitate cu legea.

(14) Comunicările dintre subiectul supus inspecției și avocatul acestuia, realizate în cadrul și în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al subiectului supus inspecției, care are legătură cu obiectul investigației, nu pot fi folosite ca probă în cursul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței.

(15) Obligația de a proba îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (16) revine subiectului supus inspecției. Dacă subiectul supus inspecției nu dovedește caracterul protejat al comunicării, aceasta se sigilează și se ridică, în două exemplare. În procesul-verbal de inspecție se stabilește un termen în care subiectul supus inspecției urmează să remită probele și explicațiile de natură a demonstra caracterul protejat.

(16) Președintele Consiliului Concurenței decide, de urgență, cu privire la caracterul protejat al comunicării pe baza cererii și a probelor și argumentelor prezentate de subiectul supus inspecției. Dacă președintele Consiliului Concurenței respinge cererea privind caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care ordinul poate fi contestat, potrivit alin. (17), sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanței de judecată devine irevocabilă.

(17) Ordinul președintelui Consiliului Concurenței de respingere a cererii cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacat în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(18) Rezultatul inspecției este consemnat într-un proces-verbal privind efectuarea inspecției, care se întocmește în două exemplare, se numerotează fiecare pagină și se semnează pe fiecare pagină de către toate persoanele delegate care au efectuat inspecția și de reprezentantul subiectului supus inspecției.

(19) Un exemplar al procesului-verbal se înmânează, prin confirmarea înscrisă pe acesta, subiectului supus inspecției, care este obligat să confirme, prin semnătura reprezentantului sau a altei persoane desemnate, primirea procesului-verbal. În cazul în care reprezentantul subiectului supus inspecției refuză să primească sau să confirme prin semnătură primirea procesului-verbal, pe procesul-verbal se face mențiunea corespunzătoare și acesta, fiind semnat, se expediază prin poștă sau prin mijloace electronice subiectului supus inspecției.

(20) În cazul în care desfășurarea inspecției a fost înregistrată în format video, înregistrarea este parte a dosarului și se eliberează subiectului supus inspecției, la solicitare, în vederea exercitării dreptului la apărare.

(21) Termenul de efectuare a unei inspecții se stabilește în funcție de gravitatea presupusei încălcări, de durata acesteia, precum și de alte criterii care ar afecta durata de efectuare a inspecției, și nu poate depăși 10 zile lucrătoare.”

38. Legea se completează cu articolele 561 și 562 cu următorul cuprins:

„Articolul 561. Drepturile și obligațiile Consiliului

Concurenței în cadrul inspecțiilor

(1) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecției au următoarele drepturi:

a) să intre în orice incintă, pe orice teren și în orice mijloc de transport ale întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi;

b) să examineze registrele și alte documente privind activitatea economică, indiferent de suportul pe care sunt stocate, și să acceseze orice informație care este accesibilă subiectului care face obiectul inspecției;

c) să ia sau să obțină, sub orice formă, copii sau extrase din registre și alte documente privind activitatea economică și, în cazul în care consideră că este oportun, să continue realizarea de astfel de căutări de informații și selectarea de copii sau extrase la sediul Consiliului Concurenței;

d) să sigileze orice incintă destinată activității economice și orice registru și document aflate în raport cu obiectul și scopul investigației pe perioada inspecției (dar nu mai mult de 72 de ore) și în măsura necesară inspecției, fără a suspenda activitatea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi supuse inspecției;

e) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsul acestora;

f) să solicite schimbarea parolei/blocarea unor conturi de utilizator și/sau de e-mail pe durata și în măsura necesară inspecției;

g) să caute și să copieze, utilizând echipamente tehnice și/sau programe specializate, documente, fișiere sau alte informații stocate pe dispozitive care nu sunt identificate cu precizie în prealabil;

h) să folosească echipamente tehnice și programe specializate de restabilire, copiere și analiză a informației, indiferent de forma și suportul de stocare.

(2) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecției au următoarele obligații:

a) să comunice subiectului supus inspecției ordinul de efectuare a inspecției, delegația de inspecție și dispoziția de inițiere a investigației;

b) să informeze subiectul supus inspecției despre drepturile și obligațiile acestuia;

c) să efectueze inspecția în conformitate cu împuternicirile atribuite.

Articolul 562. Drepturile și obligațiile subiectului supus inspecției

(1) Subiectul supus inspecției are următoarele drepturi:

a) să ia cunoștință de conținutul dispoziției de inițiere a investigației, al ordinului de inspecție și al delegației de inspecție și să obțină câte o copie de pe acestea;

b) să prezinte probe în cadrul efectuării inspecției;

c) să prezinte explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției;

d) să identifice informațiile ce constituie secret comercial, comunicările care au un caracter protejat și alte informații confidențiale, formulând, în acest sens, o cerere motivată către Consiliul Concurenței, și, după caz, să prezinte versiunea neconfidențială a acestor informații, cu aceeași valoare probantă ca a versiunii confidențiale;

e) să obțină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul inspecției și lista acestora;

f) să fie asistat de avocat. Lipsa acestuia nu poate fi invocată ca motiv de amânare a începerii sau continuării inspecției;

g) să obțină un exemplar al procesului-verbal privind efectuarea inspecției.

(2) Subiectul supus inspecției are următoarele obligații:

a) să permită angajaților Consiliului Concurenței, fără întârziere, începerea și derularea inspecției;

b) să se supună inspecției și să îndeplinească indicațiile angajaților Consiliului Concurenței delegați pentru efectuarea inspecției;

c) să faciliteze, pe întreaga durată a inspecției, accesul la toate documentele și informațiile solicitate;

d) să furnizeze într-o formă completă documentele, informațiile, înregistrările și evidențele solicitate, inclusiv copiile acestora, precum și orice explicații necesare, fără a putea invoca caracterul confidențial al acestora;

e) la inspectarea echipamentelor electronice de calcul, de comunicații, a echipamentelor și/sau mediilor de stocare/arhivare, să desemneze persoane care să ofere suportul necesar angajaților Consiliului Concurenței pe parcursul inspecției. Lipsa acestor persoane nu poate constitui motiv de amânare a începerii sau continuării inspectării respectivelor echipamente și/sau medii de stocare/arhivare;

f) să pună la dispoziție și să asigure accesul la toate echipamentele și programele folosite, inclusiv la cele care nu se află fizic în spațiul inspectat, dar pot fi accesate din acel spațiu, să furnizeze parolele și cheile de criptare/decriptare necesare, inclusiv cele de administrator local și/sau de rețea și să asigure suportul necesar pentru utilizarea echipamentelor și programelor specializate.”

39. Articolul 57:

la alineatele (2) și (5), textul „art. 56 alin. (1)” se substituie cu textul „art. 56 alin. (3)”;

la alineatul (7), textul „ , dacă instanța de recurs nu dispune altfel” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Prevederile prezentului articol se aplică mutatis mutandis în cazul solicitării de la furnizorii rețelei și/sau serviciilor de comunicații electronice a datelor de trafic aferente serviciilor de comunicații electronice furnizate.”

40. Legea se completează cu articolele 571 și 572 cu următorul cuprins:

„Articolul 571. Angajamente

(1) Pe durata procedurii de investigație privind presupusul acord anticoncurențial sau abuz de poziție dominantă, până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenței, întreprinderile sau asocierile de întreprinderi supuse investigației pot formula propuneri de angajamente în scopul înlăturării îngrijorărilor Plenului Consiliului Concurenței care au determinat inițierea investigației.

(2) Dacă importanța pedepsei și a descurajării comportamentului investigat prevalează, sunt exceptate de la aplicarea la angajamente faptele de gravitate mare, cum ar fi cartelurile și formele abuzului de poziție dominantă care au avut consecințe deosebit de grave pentru piață și au produs consecințe și efecte iremediabile.

(3) Înainte de adoptarea deciziei în temeiul art. 41 alin. (1) lit. k), Consiliul Concurenței publică un rezumat al cauzei și conținutul esențial al angajamentelor sau al acțiunii viitoare propuse. Terții interesați pot să își prezinte observațiile într-un termen stabilit în publicarea efectuată, care nu poate fi mai mic de o lună. La publicare se va lua în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretului comercial.

(4) Dacă întreprinderile sau asocierile de întreprinderi au propus angajamente, Plenul Consiliului Concurenței poate:

a) accepta angajamentele, prin decizie, dacă stabilește că angajamentele propuse sunt suficiente pentru protecția concurenței și aplicarea acestora conduce la înlăturarea problemei ce a determinat inițierea investigației, și înceta investigația cazului în privința întreprinderii care și-a asumat angajamente;

b) respinge angajamentele, prin decizie, și continua acțiunile procedurale ce se impun ca urmare a inițierii investigației, dacă angajamentele nu întrunesc condițiile prevăzute la lit. a), dacă identifică dificultăți de punere în aplicare a angajamentelor propuse sau de monitorizare a îndeplinirii acestora. Această soluție a Consiliului Concurenței este comunicată în scris întreprinderii care a propus angajamente.

(5) Consiliul Concurenței monitorizează îndeplinirea de către întreprindere sau asocierea de întreprinderi a angajamentelor acceptate prin decizia Plenului Consiliului Concurenței.

(6) Plenul Consiliului Concurenței are dreptul să redeschidă investigația finalizată cu acceptarea angajamentelor propuse de întreprindere sau asocierea de întreprinderi:

a) în cazul în care intervine o schimbare esențială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia cu angajamente;

b) în cazul în care întreprinderile sau asocierile de întreprinderi în cauză acționează contrar angajamentelor asumate;

c) în cazul în care decizia a fost fundamentată pe informații incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părți.

(7) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi pot formula propuneri de angajamente și în cazul operațiunilor de concentrare economică în scopul compatibilizării acestora cu un mediu concurențial normal, potrivit art. 25.

Articolul 572. Măsurile interimare

(1) Plenul Consiliului Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii de constatare a unei încălcări concurențiale, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte de încălcare concurențială care trebuie eliminate fără întârziere.

(2) Decizia menționată la alin. (1) trebuie să fie proporțională și să se aplice fie pe o durată determinată, care poate fi reînnoită în măsura în care acest lucru este necesar și adecvat, fie până la adoptarea deciziei finale.

(3) Decizia menționată la alin. (1) poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, conform prevederilor Codului administrativ.

(4) Consiliul Concurenței monitorizează aplicarea măsurilor interimare impuse.”

41. La articolul 58:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Înainte de adoptarea deciziei privind presupusele încălcări ale normelor de procedură prevăzute la art. 68, se întocmește un raport care va conține faptele constatate și probele pe care se întemeiază concluziile raportorului. Până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenței, părțile implicate pot să prezinte observațiile lor în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare.”

la alineatul (4), după cuvintele „constatările din raportul de investigație” se introduce textul „și pe alte probe pe care își întemeiază decizia,”.

42. Articolul 59:

la alineatul (1), cuvintele „în urma finalizării investigației” se exclud;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) După întocmirea raportului de investigație, o copie a versiunii neconfidențiale a raportului se transmite pentru informare părților și, după caz, altor persoane vizate de investigație. La solicitare, o copie a versiunii neconfidențiale a raportului de investigație se transmite persoanelor a căror audiere a fost admisă conform prevederilor art. 64 alin. (3).”

la alineatul (3), după cuvântul „părțile” se introduc cuvintele „și alte persoane cărora le-a fost transmis raportul”;

la alineatul (6), cuvântul „secretariatului” se exclude;

articolul se completează cu alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins:

„(8) În cazul în care, după transmiterea raportului de investigație, sunt identificate sau prezentate noi elemente de probă pe care Consiliul Concurenței intenționează să le utilizeze sau în cazul în care Consiliul Concurenței intenționează să își modifice calificarea juridică a faptelor investigate în defavoarea întreprinderilor în cauză, Consiliul Concurenței transmite un supliment la raportul de investigație și oferă posibilitate întreprinderilor să prezinte observații asupra acestuia.

(9) În caz de necesitate, după transmiterea raportului de investigație, Plenul Consiliului Concurenței poate solicita întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi, precum și autorităților publice, orice informații și documente necesare în legătură cu circumstanțele de fapt sau de drept ale investigației în derulare, pentru aplicarea atribuțiilor prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. l), o) și p).”

43. La articolul 60:

alineatul (1) se completează cu următorul enunț: „Accesul la dosar este acordat părților în cauză cu condiția ca informațiile din dosar să fie utilizate numai în cadrul procedurii în cauza desfășurată de Consiliul Concurenței sau al eventualei proceduri judiciare conexe.”

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Părțile în cauză care fac obiectul procedurilor desfășurate de Consiliul Concurenței au dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenței, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele comerciale și alte informații confidențiale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informațiile a căror dezvăluire ar putea afecta concurența, la informațiile confidențiale și documentele interne ale Consiliului Concurenței, la observațiile altor părți la raportul de investigație, la corespondența Consiliului Concurenței cu autoritățile de concurență din alte state, la informațiile protejate de alte legi. Accesul la dosar se acordă la cererea scrisă a părților în cauză, după transmiterea de către Consiliul Concurenței a raportului de investigație.

(3) Consiliul Concurenței asigură ca accesul la declarațiile de clemență sau la propunerile de recunoaștere a săvârșirii încălcării legislației concurențiale să se acorde numai părților care fac obiectul procedurii și numai în scopul exercitării dreptului acestora la apărare în cadrul unei proceduri judiciare.”

articolul se completează cu alineatele (4)–(6) cu următorul cuprins:

„(4) Consiliul Concurenței poate acorda părților acces suplimentar la documentele primite după comunicarea raportului de investigație în etapele ulterioare ale procedurii, în cazul în care aceste documente constituie probe noi ce vizează partea respectivă.

(5) Accesul la documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul cauzei și obținerea copiilor și/sau extraselor pot fi dispuse prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

(6) Accesul la dosar este acordat părților la investigație, cu condiția ca informația din dosar să fie folosită numai de partea căreia i-a fost oferit accesul, sau succesorilor în drepturi și obligații ori celor care continuă activitatea economică a acestora numai în cadrul procedurii respective desfășurate de Consiliul Concurenței sau procedurii judiciare eventuale aferente.”

44. Articolele 61– 63 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 61. Modalitățile de acces la dosarul

examinat de Consiliul Concurenței

(1) Președintele Consiliului Concurenței permite părților accesul la dosar și obținerea, la cerere, contra cost, a copiilor pe suport de hârtie sau în format electronic.

(2) Părților li se comunică data stabilită pentru accesul la dosar în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(3) Accesul se acordă la forma originală a dosarului, cu excepția cazului în care se acordă acces la versiuni neconfidențiale ale informațiilor originale sau la un rezumat, unde confidențialitatea poate fi asigurată numai prin rezumarea informațiilor relevante.

(4) Consiliul Concurenței nu are obligația să furnizeze traducerea documentelor din dosar.

Articolul 62. Tratamentul documentelor și informațiilor din dosar

(1) Documentele, informațiile obținute ca urmare a unei solicitări de informații sau în cadrul inspecției care nu au legătură cu obiectul investigației și nu au stat la baza adoptării deciziei se returnează.

(2) În cazul documentelor cu acces restricționat, accesul se acordă, dacă este posibil, la versiunea neconfidențială a acestor documente transmise de întreprinderea care a invocat protecția secretelor comerciale sau a altor informații confidențiale. Când confidențialitatea poate fi asigurată, accesul se acordă la varianta neconfidențială a informațiilor prezentată de întreprinderea care a furnizat informația. Întreprinderea prezintă varianta neconfidențială a informațiilor furnizate Consiliului Concurenței într-un termen stabilit. Dacă întreprinderea nu prezintă varianta neconfidențială a informațiilor, se consideră că documentele și informațiile nu conțin secrete comerciale sau alte informații confidențiale.

(3) Procesele-verbale întocmite în baza interviurilor sunt accesibile după înlăturarea din conținutul lor a informațiilor ce constituie secret comercial sau a altor informații confidențiale identificate de întreprinderi.

Articolul 63. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidențial al informațiilor din dosar

(1) Informațiile ce pot constitui secret comercial sunt definite de Codul civil.

(2) Alte informații decât secretele comerciale pot fi considerate ca fiind confidențiale în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Informațiile confidențiale pot include informații care ar permite părților să-i identifice pe autorii plângerii sau pe terți, atunci când aceștia din urmă au un temei motivat, probat în scris, de a rămâne anonimi. După caz, alte informații confidențiale pot fi reprezentate de informațiile transmise de către terți despre întreprinderile implicate care ar putea exercita o presiune considerabilă din punct de vedere economic și comercial asupra concurenților sau asupra partenerilor comerciali, clienților și/sau furnizorilor respectivi ai întreprinderilor implicate.

(3) Informațiile ce constituie secret comercial și alte informații confidențiale din dosar se marchează cu sigla „Conține informații confidențiale”.

(4) Pentru ca o informație să fie considerată confidențială, persoana fizică, întreprinderea, asocierea de întreprinderi sau autoritatea publică care invocă respectarea interesului legitim de a-și proteja secretele și alte informații confidențiale trebuie să adreseze Consiliului Concurenței o cerere motivată, care va conține și identificarea părților față de care informațiile sale sunt considerate confidențiale.

(5) Accesul la informațiile confidențiale furnizate de către autoritățile publice se acordă doar cu acordul acestor autorități.

(6) Cererea de acordare a caracterului confidențial trebuie să aibă ca obiect informațiile ce pot constitui secrete comerciale sau corespund descrierii pentru alte informații confidențiale. Consiliul Concurenței examinează temeiul cererii de acordare a caracterului confidențial. Atunci când nu acceptă cererea, Consiliul Concurenței trebuie să răspundă solicitantului în termen de 15 zile lucrătoare de la recepționarea cererii.

(7) Calificarea unei informații ca fiind secret comercial sau altă informație confidențială nu împiedică Consiliul Concurenței să divulge sau să utilizeze o astfel de informație dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare.”

45. Articolul 64:

la alineatul (4), textul „administrației publice, să asiste la audiere” se substituie cu textul „publice, să asiste la audiere fizic sau de la distanță, prin intermediul mijloacelor electronice,”;

la alineatul (5), după cuvintele „să participe la audieri” se introduce textul „fizic sau de la distanță, prin intermediul mijloacelor electronice,”.

46. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

„Articolul 65. Adoptarea și comunicarea deciziilor

(1) După examinarea observațiilor prezentate de părți asupra raportului de investigație și, după caz, după desfășurarea audierilor și examinarea informațiilor acumulate suplimentar la solicitarea Plenului, Plenul Consiliului Concurenței:

a) adoptă decizia de încetare a investigației cazului, deoarece pe parcursul desfășurării acesteia nu au fost descoperite probe suficiente privind încălcarea legislației concurențiale care ar justifica aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni;

b) adoptă decizia de constatare a încălcării legislației concurențiale și, după caz, de aplicare a sancțiunilor;

c) dispune investigarea suplimentară a cazului;

d) adoptă alte decizii sau prescripții prevăzute la art. 41.

(2) Dacă constată o încălcare a legislației concurențiale, Plenul Consiliului Concurenței solicită întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi și autorităților publice să înceteze respectiva încălcare. În acest scop, Plenul Consiliului Concurenței poate impune, prin decizie, orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sunt proporționale cu încălcarea comisă și sunt necesare pentru încetarea efectivă a încălcării.

(3) Decizia menționată la alin. (2) se bazează pe constatările și probele la care părțile în cauză au avut acces și asupra cărora au avut posibilitate de a prezenta observații, cu condiția respectării regulilor de acces la informații confidențiale. Deciziile și prescripțiile Plenului Consiliului Concurenței se comunică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării, prin modalitățile de notificare prevăzute de Codul administrativ.

(4) Deciziile și prescripțiile Plenului Consiliului Concurenței se publică pe pagina web a Consiliului Concurenței. Publicarea deciziilor și a prescripțiilor se face cu luarea în considerare a interesului legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor comerciale.”

47. Articolul 66:

la alineatul (1), textul „asociaţiile de întreprinderi, autorităţile administraţiei publice” se substituie cu textul „asocierile de întreprinderi, autoritățile publice”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a deciziilor Plenului Consiliului Concurenței prin care sunt aplicate sancțiuni potrivit prezentei legi, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului administrativ.”

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a altor decizii decât aplicarea sancțiunilor, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului de executare.”

48. La articolul 67, alineatele (3) și (4) vor avea următorul cuprins:

„(3) Pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, ca bază de calcul se ia în considerare cifra de afaceri totală realizată de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul anterior sancționării. Atunci când o încălcare depășește teritoriul Republicii Moldova, Consiliul Concurenței estimează valoarea totală a vânzărilor de produse care au legătură cu încălcarea pentru sectorul geografic care depășește teritoriul Republicii Moldova.

(4) În cazul în care cifra totală de afaceri realizată în anul anterior sancționării nu este înregistrată, se ia în considerare ultimul an anterior sancționării în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi a realizat o cifră de afaceri.”

49. La articolul 68, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Plenul Consiliului Concurenței are dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menționate la art. 20 alin. (2) lit. b) sau întreprinderilor ori asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporționale și disuasive în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență:

1) ca răspuns la o solicitare făcută în temeiul art. 54, acestea furnizează informații sau documente inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori nu furnizează în termenul stabilit informațiile sau documentele solicitate;

2) acestea furnizează informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, confirmare, notificare sau completare a acesteia, potrivit prevederilor art. 22;

3) în timpul inspecțiilor desfășurate potrivit art. 56, acestea prezintă registrele sau celelalte documente solicitate, aflate în raport cu scopul și obiectul investigației, în formă incompletă;

4) acestea refuză să se supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu art. 56 sau 57;

5) acestea obstrucționează desfășurarea inspecțiilor potrivit art. 56 sau 57:

a) refuză oferirea accesului la încăperile sau echipamentele electronice supuse inspectării;

b) refuză prezentarea documentelor, a registrelor, a informațiilor, indiferent de modalitatea de stocare a acestora, în formă incompletă sau eronată;

c) întreprind măsuri de distrugere totală sau parțială a documentelor, a registrelor, a informațiilor, inclusiv de pe echipamentele electronice sau mediile de stocare a informației;

d) refuză, împiedică, creează obstacole, tergiversează sau oferă acces limitat la registre, documente, informații ori la echipamente electronice sau medii de stocare a informației, inclusiv prin neoferirea parolelor de acces la acestea;

e) dau indicații angajaților de a nu comunica cu echipa de inspecție sau a limita acțiunile acesteia;

6) ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu art. 56 alin. (14), acestea:

a) dau un răspuns inexact sau care induce în eroare;

b) nu rectifică, în termenul stabilit de către Consiliul Concurenței, un răspuns inexact, incomplet sau care induce în eroare;

c) nu dau un răspuns complet sau refuză să răspundă cu privire la fapte care au legătură cu obiectul și scopul inspecției;

7) sigiliile aplicate în conformitate cu art. 561 alin. (1) lit. d) au fost deteriorate;

8) în cazul unui interviu desfășurat în cadrul investigației, acestea nu se prezintă sau nu asigură prezentarea persoanelor solicitate la interviul dispus în temeiul art. 541 ori se prezintă la interviu, dar refuză de a fi intervievate sau, în cadrul interviului, nu furnizează sau furnizează informații neautentice, incomplete sau care induc în eroare.”

50. La articolul 69:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În funcție de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:

a) fapte de gravitate mică: nivelul de bază se stabilește în cuantum de până la 0,25% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67;

b) fapte de gravitate medie: nivelul de bază se stabilește în cuantum de la 0,25% la 0,5% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67;

c) fapte de gravitate mare: nivelul de bază se stabilește în cuantum de la 0,5% la 0,75% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67.”

la alineatul (4), textul „lit. d) și f)” se substituie cu textul „pct. 4) și 7)”.

51. La articolul 70, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform prevederilor art. 69 și 70, amenda nu poate depăși un nivel maxim de 1% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancționării.”

52. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

„Articolul 71. Faptele ce constituie încălcări ale

normelor materiale ale legislației

concurențiale

Plenul Consiliului Concurenței are dreptul să aplice, prin decizie, întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporționale și disuasive în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență, aceste întreprinderi sau asocieri de întreprinderi:

a) încalcă prevederile art. 5 și 11;

b) nu respectă o măsură corectivă dispusă printr-o decizie în temeiul art. 41 alin. (1) lit. l);

c) nu respectă o decizie prin care se dispun măsuri interimare, în temeiul art. 572;

d) nu respectă un angajament care devine obligatoriu printr-o decizie, în temeiul art. 571;

e) nu notifică o concentrare economică, definită la art. 22 alin. (1), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepția cazurilor în care sunt autorizate în mod expres în acest sens în conformitate cu art. 20 alin. (5) sau printr-o decizie adoptată în temeiul art. 20 alin. (6);

f) realizează o operațiune de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (5);

g) pun în aplicare o operațiune de concentrare economică declarată incompatibilă cu mediul concurențial printr-o decizie a Consiliului Concurenței, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) lit. a).”

53. La articolul 72, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Nivelul de bază al amenzii calculat pentru gravitatea faptei constituie:

a) până la 2% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67, pentru faptele de gravitate mică: acordurile anticoncurențiale verticale care au un impact redus asupra pieței sau care afectează o parte limitată a acesteia; încălcările prevăzute la art. 71 lit. e), f) și g) referitoare la operațiuni de concentrare economică în privința cărora Consiliul Concurenței emite o decizie de autorizare fără obiecții, deoarece nu există îndoieli privind compatibilitatea cu mediul concurențial sau deoarece îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurențial au fost înlăturate prin modificările propuse de întreprinderi și acceptate de Consiliul Concurenței; încălcările prevăzute la art. 11 care au un impact redus asupra pieței sau care afectează o parte limitată a acesteia;

b) de la 2% la 4% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67, pentru faptele de gravitate medie: acordurile anticoncurențiale orizontale sau verticale, cu excepția celor prevăzute la lit. a) și c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art. 11, cu excepția celor prevăzute la lit. a) și c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art. 71 lit. e), f) și g) referitoare la operațiuni de concentrare economică în privința cărora Consiliul Concurenței, în urma desfășurării unei investigații, poate adopta o decizie de autorizare condiționată;

c) de la 4% la 8% din cifra totală de afaceri, în sensul art. 67, pentru faptele de gravitate mare: cartelurile, abuzul de poziție dominantă care a produs consecințe sau efecte iremediabile; încălcările prevăzute la art. 71 lit. e), f) și g) referitoare la operațiuni de concentrare economică în privința cărora Consiliul Concurenței, în urma desfășurării unei investigații, poate adopta o decizie prin care va declara operațiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurențial.”

54. Legea se completează cu articolele 721 și 722 cu următorul cuprins:

„Articolul 721. Amenda aplicată unităților economice

unice

(1) Consiliul Concurenței este în drept să aplice noțiunea de întreprindere, ca unitate economică ce poate fi constituită din mai multe persoane fizice și/sau juridice, pentru a atrage la răspundere întreprinderea-mamă și a-i impune amenzi pentru comportamentul uneia dintre filialele acesteia în cazul în care întreprinderea-mamă și filiala ei constituie o singură unitate economică.

(2) Când întreprinderea‑mamă și filiala sa constituie o singură întreprindere, deși filiala are personalitate juridică distinctă, dar nu decide în mod independent comportamentul său pe piață, aplicând în esență instrucțiunile care îi sunt date de întreprinderea-mamă, Consiliul Concurenței este în drept să adreseze întreprinderii‑mamă decizia prin care aplică amenzi acesteia, fără să fie necesară stabilirea implicării nemijlocite a întreprinderii-mamă în cadrul acelei încălcări constatate.

(3) Consiliul Concurenței este în drept să considere întreprinderea‑mamă răspunzătoare în solidar cu filiala ei pentru plata amenzii aplicate acesteia din urmă, cu excepția cazului în care întreprinderea‑mamă prezintă elemente de probă suficiente de natură să demonstreze că filiala sa s-a comportat în mod independent pe piață.

Articolul 722. Amenda aplicată succesorilor legali sau economici

Dacă în cadrul întreprinderii care a participat la săvârșirea unei încălcări a legislației concurențiale au avut loc modificări juridice sau organizatorice ori dacă întreprinderea a încetat să mai existe, Consiliul Concurenței atrage la răspundere succesorii legali sau economici ai întreprinderii date și aplică succesorilor legali sau economici amenzile pentru încălcarea legislației concurențiale.”

55. Articolul 73:

se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) La individualizarea amenzii ce urmează a fi impusă unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, Consiliul Concurenței este în drept să țină seama de orice compensație plătită persoanelor prejudiciate în urma unei tranzacții.”

alineatul (6) se abrogă;

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform art. 72 și 73, amenda nu poate depăși un nivel maxim de 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancționării.”

56. Legea se completează cu articolul 731 cu următorul cuprins:

„Articolul 731. Acordarea unui tratament favorabil

întreprinderilor sau asocierilor de

întreprinderi care recunosc săvârșirea

unei practici anticoncurențiale

(1) În cazul încălcărilor prevăzute la art. 71 lit. a), dacă întreprinderea sau asocierea de întreprindere recunoaște, în mod expres, săvârșirea practicii anticoncurențiale și, după caz, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor și/sau a efectelor încălcării, Consiliul Concurenței poate aplica o reducere a amenzii între 10% și 30% din nivelul de bază determinat potrivit art. 72.

(2) Reducerea cuantumului amenzii în temeiul alin. (1) este posibilă doar pe baza unei solicitări scrise formulate de întreprinderea sau asocierea de întreprindere interesată. Solicitarea va conține recunoașterea clară și neechivocă a răspunderii pentru încălcare, precum și o declarație privind cuantumul maxim al amenzii pe care întreprinderea este dispusă să o plătească. În decizia Consiliului Concurenței se vor menționa cuantumul amenzii determinat anterior aplicării dispozițiilor alin. (1), precum și cuantumul amenzii rezultat în urma reducerii acordate pentru recunoaștere. În situația în care Consiliul Concurenței nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere sau asocierea de întreprindere, nu se va acorda o reducere a amenzii și recunoașterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu.

(3) În cazul în care, înainte de comunicarea raportului de investigație, întreprinderea sau asocierea de întreprindere transmite o propunere privind formularea unei recunoașteri în condițiile alin. (2), Consiliul Concurenței va putea aplica o procedură simplificată în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârșirea unei practici anticoncurențiale, stabilită conform unui regulament aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Concurenței.

(4) Contestarea de către întreprindere sau asocierea de întreprindere a deciziei Consiliului Concurenței în privința aspectelor care fac obiectul recunoașterii atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin. (1) referitor la reducerea cuantumului amenzii. La solicitarea Consiliului Concurenței, instanța va soluționa acțiunea înlăturând beneficiul reducerii acordat pentru recunoaștere și va stabili amenda în consecință.

(5) În cazurile care implică părți ce beneficiază de aplicarea politicii de clemență, dar nu sunt exonerate de amendă, reducerea cuantumului amenzii ca urmare a recunoașterii va fi adăugată reducerii aplicate în urma procedurii de clemență, fără ca însumate să depășească 50% din nivelul de bază determinat.”

57. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„Articolul 75. Aplicarea amenzii unei asocieri

de întreprinderi

(1) În cazul în care amenda se aplică unei asocieri de întreprinderi, se ia în considerare cifra totală de afaceri a membrilor acesteia. Cuantumul maxim al amenzii nu poate depăși 10% din cifra totală de afaceri realizată de fiecare membru activ pe piața afectată de încălcarea comisă de asociere.

(2) În cazul în care asocierea de întreprinderi nu are capacitate de a-și onora obligațiile de plată, Consiliul Concurenței poate dispune membrilor asocierii să acopere suma amenzii aplicate.

(3) În cazul în care sumele solicitate nu s-au acordat asocierii de întreprinderi în termenul stabilit de Plenul Consiliului Concurenței, plata amenzii sau a diferenței rămase se solicită direct de la fiecare întreprindere ai cărei reprezentanți au fost membri în organele de decizie ale asocierii respective.

(4) Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (2) și (3), nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenței este cerută de la membrii asocierii care au fost activi pe piața relevantă pe care a fost constatată și sancționată încălcarea legislației concurențiale.

(5) Plenul Consiliului Concurenței nu solicită plata în temeiul alin. (3) sau (4) întreprinderilor care demonstrează că nu au pus în aplicare decizia asocierii care a dus la încălcare sau că nu au avut cunoștință de existența acesteia ori că s-au distanțat activ de decizia asocierii înaintea inițierii investigației.

(6) Suma care revine spre plată fiecărei întreprinderi membru al asocierii în condițiile alin. (2)–(4) nu poate depăși 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în anul anterior sancționării.”

58. La articolul 76, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Plenul Consiliului Concurenței poate aplica, prin decizie, persoanelor menționate la art. 20 alin. (2) lit. b), întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi penalități eficace, proporționale și disuasive în sumă de până la 5% din cifra totală de afaceri zilnică medie, realizată de întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în cauză în anul anterior sancționării, pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:

a) să înceteze o încălcare a prevederilor art. 5 sau art. 11, în conformitate cu o decizie luată în temeiul art. 65;

b) să respecte o decizie prin care se dispun măsuri interimare în temeiul art. 572;

c) să respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie adoptată în temeiul art. 571;

d) să furnizeze în mod complet și corect informațiile și documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art. 54;

e) să se supună inspecției dispuse în condițiile art. 56;

f) să se prezinte la interviul convocat în conformitate cu art. 541;

g) să respecte o condiție, o măsură corectivă sau o obligație impusă printr-o decizie adoptată în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) sau alin. (2) lit. c).”

59. La articolul 77, alineatul (1) se completează cu următorul enunț: „Nivelul de bază al amenzii pentru concurența neloială se determină în funcție de gravitatea și durata faptei.”

60. Articolul 81 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Dacă are un interes legitim de a acționa în acest mod, Plenul Consiliului Concurenței poate constata că s-a comis o încălcare în trecut.”

61. Articolul 82 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Termenul de prescripție se suspendă pe perioada în care actele administrative ale Plenului Consiliului Concurenței formează obiectul unei proceduri judiciare.”

62. Articolul 84 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Consiliul Concurenței are obligația să asigure, la cererea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care solicită clemență, confidențialitatea cu privire la identitatea acesteia, până la momentul comunicării raportului de investigație.”

63. Articolul 86:

la alineatul (1), literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

„a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informații și elemente probatorii care, în opinia Consiliului Concurenței, permit declanșarea investigației și/sau desfășurarea inspecției;

b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenței nu deținea suficiente elemente pentru inițierea investigației și/sau efectuarea inspecției.”

la alineatul (2) punctul 1) litera a):

partea introductivă va avea următorul cuprins:

„o declarație a participării la acord, care să includă:”

litera se completează cu două liniuțe noi cu următorul cuprins:

„– precizarea referitoare la neaplicarea măsurilor de constrângere a altor întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să participe la presupusul acord sau să rămână parte a acestuia;

– informații despre orice cerere de clemență anterioară sau posibil transmisă pe viitor oricărei alte autorități de concurență sau autorităților de concurență din alte state în legătură cu presupusul acord;”.

64. La articolul 87 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informații și elemente probatorii ce vor permite Consiliului Concurenței să constate încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1);”.

65. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

„Articolul 88. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi

excluse de la beneficiul imunității la amendă

(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care au întreprins măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să se alăture unui acord sau să își mențină participarea în cadrul acestuia nu pot beneficia de imunitate la amenzi.

(2) Întreprinderile și asocierile de întreprinderi prevăzute la alin. (1) pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii dacă îndeplinesc cerințele și condițiile prevăzute de prezenta lege.”

66. La articolul 89:

alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care dezvăluie participarea la un acord anticoncurențial, dar care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea imunității, pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii față de nivelul care le-ar fi fost aplicat în mod normal.

(2) Pentru a putea beneficia de reducerea prevăzută la alin. (1), întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenței elemente probatorii referitoare la pretinsa încălcare a legii, inclusiv participarea sa, care să aducă o contribuție suplimentară semnificativă în raport cu cele aflate deja în posesia acestuia și trebuie să îndeplinească condițiile generale pentru acordarea clemenței.”

la alineatul (7), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„În toate deciziile emise, la sfârșitul procedurii de investigație, în cazul în care au fost depuse cereri pentru reducerea cuantumului amenzii, Consiliul Concurenței determină nivelul reducerii de care va beneficia întreprinderea sau asocierea de întreprinderi, raportat la amenda care i-ar fi fost aplicată în mod normal:”.

67. La articolul 90:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Orice întreprindere sau asociere de întreprinderi care dorește aplicarea politicii de clemență trebuie să se adreseze Consiliului Concurenței.”

la alineatul (2):

litera a) se completează cu o liniuță nouă cu următorul cuprins:

„– asigură disponibilitatea directorilor, a managerilor și a altor angajați pentru intervievare la Consiliul Concurenței și depune eforturi rezonabile pentru asigurarea disponibilității foștilor directori, manageri și alți angajați pentru intervievare;”

literele b) și c) vor avea următorul cuprins:

„b) a încetat implicarea în presupusul acord cel târziu imediat după depunerea cererii de clemență, a cererii de acordare a numărului de ordine sau a cererii oficiale, cu excepția cazului în care, pentru a asigura integritatea investigațiilor sau a inspecțiilor, Consiliul Concurenței solicită altfel;

c) nu a dezvăluit intenția sa de depunere a unei cereri pentru clemență sau a unor elemente ale cererii, altele decât cele depuse la oricare autoritate de concurență din alte state.”

68. La articolul 91, alineatul (6) se completează cu textul „ , indiferent dacă cererea pentru imunitate este prezentată formal sau prin solicitarea unui număr de ordine.”

69. La articolul 92 alineatul (5), cuvântul „clemență” se substituie cu cuvântul „reducere”.

70. Capitolul VIII se completează cu articolul 921 cu următorul cuprins:

„Articolul 921. Solicitarea unui număr de ordine

(1) Un participant la acord poate contacta Consiliul Concurenței manifestându-și voința de a depune o cerere pentru clemență. În acest sens, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate solicita acordarea unui număr de ordine, pentru a furniza informațiile prevăzute de prezenta secțiune, cu scopul de a-și asigura prioritatea în ceea ce privește ordinea de înregistrare a cererilor de clemență. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi justifică cererea sa de obținere a unui număr de ordine.

(2) Consiliul Concurenței poate acorda numărul de ordine pe o perioadă care va fi specificată de la caz la caz, dar nu mai puțin de 10 zile lucrătoare, pentru a permite colectarea informațiilor și a elementelor probatorii necesare.

(3) Pentru a putea obține un număr de ordine, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenței informații referitoare la numele și adresa sa, părțile la presupusa înțelegere, produsele/serviciile și teritoriile afectate, tipul înțelegerii, durata estimată a încălcării, precum și o scurtă descriere a modalității de funcționare a presupusei înțelegeri. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie, de asemenea, să informeze Consiliul Concurenței cu privire la cererile pentru clemență adresate sau pe care intenționează să le adreseze autorităților de concurență din alte state cu privire la presupusa înțelegere.

(4) Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi care beneficiază de un număr de ordine nu poate să completeze solicitarea prin înaintarea unei cereri formale sub formă ipotetică.

(5) Dacă întreprinderea sau asocierea de întreprinderi completează cererea în termenul stabilit de Consiliul Concurenței, se consideră că informațiile și elementele probatorii furnizate au fost transmise la data depunerii cererii inițiale.

(6) Dacă solicitarea nu este completată în termenul stabilit, Consiliul Concurenței o respinge. În cazul în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi solicită din nou clemență, iar aceasta nu a fost încă acordată condiționat, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi nu va mai avea posibilitatea să recurgă la sistemul numărului de ordine sau la cererea formală sub formă ipotetică. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate înainta Consiliului Concurenței doar o cerere formală prin care să furnizeze imediat toate informațiile și elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii.”

II

Art.II.

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția:

a) pct. 50 partea ce modifică alin. (3) al art. 69, pct. 53 și pct. 54 din art. I, care se pun în aplicare în termen de 3 ani de la data publicării prezentei legi;

b) prevederilor ce se referă la atribuțiile Consiliului Concurenței în domeniul de reglementare a transportului feroviar, care intră în vigoare odată cu prevederile Codului transportului feroviar nr. 19/2022.

(2) Plângerile și cauzele ale căror proceduri de examinare de către Consiliul Concurenței nu s-au finalizat până la data intrării în vigoare a prezentei legi se examinează conform normelor de procedură prevăzute de prezenta lege și normelor materiale, inclusiv celor privind răspunderea pentru încălcarea legislației concurențiale prevăzute de legea în vigoare la data comiterii încălcării.

(3) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) Guvernul va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta;

b) Consiliul Concurenței va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege și va adopta actele necesare implementării acesteia.

(4) Guvernul va asigura republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Legii concurenței nr. 183/2012.

VICEPREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Mihail POPȘOI

Nr. 199. Chișinău, 20 iulie 2023.