Textul legii Caută

Lege nr. 181 din 25.07.2014

finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale

Adoptat
25.07.2014
Publicat
08.08.2014 în Monitorul Oficial Nr. 223-230 art. 519
În vigoare din
08.08.2014
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 01.01.2027. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, se aplica versiunea din 31.12.2025 — textul ei este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.

22 de versiuni ale textului
  1. textul afișat aici
  2. la sursă
  3. la sursă
  4. la sursă
  5. la sursă
  6. la sursă
  7. la sursă
  8. la sursă
  9. la sursă
  10. la sursă
  11. la sursă
  12. la sursă
  13. la sursă
  14. la sursă
  15. la sursă
  16. la sursă
  17. la sursă
  18. la sursă
  19. la sursă
  20. la sursă
  21. la sursă
  22. la sursă

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 22 de acte
  1. LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27
  2. LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 31.12.25
  3. LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 31.12.25
  4. LP259 din 21.11.24, MO490-493/26.11.24 art.663; în vigoare 26.11.24
  5. LP49 din 21.03.24, MO138-140/05.04.24 art.207; în vigoare 05.07.24
  6. LP356 din 29.12.22, MO456-459/30.12.22 art.813; în vigoare 01.01.23
  7. LP10 din 12.02.21, MO108-110/30.04.21 art.114; în vigoare 30.10.21
  8. LP257 din 16.12.20, MO353-357/22.12.20 art.288; în vigoare 01.01.21
  9. LP38 din 28.02.20, MO103/14.04.20 art.176; în vigoare 14.05.20
  10. LP6 din 05.02.20, MO63-68/28.02.20 art.48; în vigoare 28.03.20
  11. LP284 din 29.11.18, МО1-5/04.01.19 art.18; în vigoare 04.01.19
  12. LP227 din 01.11.18 МО 441-447 din 30.11.18 art. 703
  13. LP147 din 20.07.18, MO309-320/17.08.18 art.484
  14. LP295 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.58
  15. LP212 din 01.12.17, MO1-6/05.01.18 art.4
  16. LP274 din 15.12.17, MO464-470/29.12.17 art.802
  17. HCC10 din 16.03.17, MO119-126/14.04.17 art.48
  18. HCC32 din 17.11.16, MO40-49/10.02.17 art.9
  19. LP267 din 09.12.16, MO459-471/23.12.16 art.920
  20. LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401
  21. LP242 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.48
  22. LP89 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.257
Citat în 125 de acte

În scopul asigurării dezvoltării durabile a finanţelor publice, consolidării disciplinei bugetar-fiscale şi asigurării gestionării eficiente şi transparente a resurselor financiare publice, prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.1061 din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

1

Articolul 1. Obiectul legii

(1) Prezenta lege determină cadrul juridic general în domeniul finanţelor publice, în special:

a) stabileşte principiile şi regulile bugetar-fiscale;

b) determină componentele bugetului public naţional şi reglementează relaţiile interbugetare;

c) reglementează calendarul bugetar şi procedurile generale privind procesul bugetar;

d) delimitează competenţele şi responsabilităţile în domeniul finanţelor publice.

(2) Actele legislative ce reglementează domenii specifice şi/sau activitatea unor autorităţi/instituţii bugetare, instituții publice nu vor cuprinde prevederi ce ţin de elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor, precum şi alte proceduri aferente procesului bugetar, acestea fiind obiectul exclusiv al prezentei legi.

[Art.1 al.(2) modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

2

Articolul 2. Sfera de aplicare

Dispoziţiile prezentei legi se aplică la elaborarea, aprobarea, executarea, raportarea şi controlul bugetelor şi fondurilor (în continuare – bugete) componente ale bugetului public naţional, la executarea, raportarea și controlul bugetului instituției publice finanțate integral din venituri proprii, precum și la asigurarea monitoringului financiar al activității instituțiilor publice, a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public.

[Art.2 modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

3

Articolul 3. Noţiuni de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

administrator de buget – autoritate bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a unuia dintre bugetele componente ale bugetului public naţional, în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile prevăzute de prezenta lege;

administrator de venituri – autoritate/instituţie bugetară care este împuternicită cu dreptul de colectare/restituire, evidenţă şi control al încasărilor la bugetele componente ale bugetului public naţional şi care poartă responsabilitate pentru corectitudinea calculării şi încasării acestora;

alocaţie bugetară – sumă a mijloacelor financiare aprobată în bugete pentru onorarea angajamentelor bugetare;

angajament – obligaţiune de plată, asumată de către administratorul de buget şi/sau de alte autorităţi/instituţii bugetare în conformitate cu legislaţia;

angajament multianual – obligațiune de plată, asumată de către administratorul de buget și/sau de alte autorități/instituții bugetare în conformitate cu actele normative, pentru o perioadă care depășește un an;

autoritate/instituţie bugetară – entitate de drept public care, conform actelor de constituire, este finanţată de la bugetele componente ale bugetului public naţional;

autoritate bugetară independentă/autonomă – autoritate publică care, conform actelor de constituire, se finanţează de la bugetul de stat şi nu se subordonează Guvernului;

[Art.3 noțiunea ,,autoritate/instituţie publică la autogestiune” exclusă prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

buget – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor ale administrației publice centrale şi locale;

buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului public de asigurări sociale;

buget al autorităţii/instituţiei bugetare – totalitate a resurselor şi a cheltuielilor destinate pentru implementarea activităţilor şi sarcinilor statutare ale autorităţii/instituţiei bugetare;

buget de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor ale administrației publice centrale, cu excepţia funcţiilor proprii sistemului public de asigurări sociale şi sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu alte bugete;

buget public naţional – sinteză a bugetelor constituite în cadrul sistemului bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare;

bugete locale – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile;

cadru bugetar pe termen mediu – document prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în perspectiva de trei ani;

calendar bugetar – plan de activităţi aferente procesului bugetar, în care sînt stabilite termenele de realizare a acestora şi autorităţile responsabile;

card de plată de afaceri (business) – card de plată ataşat la contul de plăţi deschis într-o instituţie financiară, cu autorizaţia Ministerului Finanţelor pe numele unei autorităţi bugetare;

cheltuieli bugetare – totalitate a plăţilor aprobate în buget/efectuate de la buget, cu excepţia celor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului;

clasificaţie bugetară – sistem unificat de coduri ce grupează şi sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilităţii, precum şi normele metodologice de aplicare a acestora;

cont trezorerial – set de caractere alcătuit în baza codurilor clasificației bugetare, care asigură evidența analitică a executării bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare;

cont unic trezorerial – totalitate a conturilor de decontare ale Ministerului Finanțelor în monedă națională și în valută străină, deschise în sistemul de evidență contabilă al Băncii Naționale a Moldovei, considerate ca un tot întreg și destinate efectuării operațiunilor de încasări și plăți ale bugetelor componente ale bugetului public național și ale instituțiilor publice deservite prin sistemul trezorerial;

[Art.3 noțiunea în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

datorie cu termen de achitare expirat (arierat) – obligaţie de plată ce nu mai poate fi contestată, asumată de către autoritatea/instituţia bugetară în baza actelor normative şi juridice în vigoare, termenul de achitare al căreia a expirat şi care a devenit restantă;

decalaj temporar de casă – insuficienţă temporară de mijloace băneşti, prognozată pentru unele perioade ale anului bugetar, necesare pentru efectuarea plăţilor de la bugetele componente ale bugetului public naţional;

decizie bugetară anuală – act juridic al consiliului local prin care se aprobă bugetul local şi se stabilesc reglementări specifice bugetului local pentru anul bugetar respectiv;

finanţe publice – ansamblu al relaţiilor economice aferente formării şi administrării resurselor bugetelor componente ale bugetului public naţional, a datoriei de stat, datoriei unităților administrativ-teritoriale şi a altor active publice;

fonduri ale asigurării obligatorii de asistenţă medicală – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;

inspectare financiară – acţiune de control, în baza principiilor transparenţei şi legalităţii, care constată dacă activitatea economico-financiară, operaţiunile şi tranzacţiile sînt efectuate în conformitate cu actele normative;

instituție publică – persoană juridică de drept public care acționează în regim de putere publică, constituită în scopul realizării funcției statului și a unităților administrativ-teritoriale de prestare a serviciilor publice în sfera de competență a fondatorului instituției respective sau a funcției implementare a programelor și proiectelor de dezvoltare, inclusiv a celor finanțate din surse externe, și care nu desfășoară activitate comercială. Instituția publică se finanțează din venituri bugetare sau integral din venituri proprii;

[Art.3 noțiunea în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

investiții capitale publice – cheltuieli bugetare care vizează reconstrucția, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente și crearea mijloacelor fixe noi, inclusiv prin construcție;

lege bugetară anuală – act legislativ prin care se aprobă, după caz, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi care stabileşte reglementări specifice acestor bugete pentru anul bugetar respectiv;

lege/decizie de modificare a legii/deciziei bugetare anuale – act normativ prin care se modifică, după caz, legea/decizia anterioară prin care a fost adoptat/aprobat bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele locale;

monitoring financiar – proces de selectare, prelucrare şi analiză a indicatorilor activităţii economico-financiare a instituțiilor publice, a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public;

[Art.3 noțiunea modificată prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

performanță – rezultat preconizat și obținut ca urmare a implementării programelor, obiectivelor ca volum de servicii prestate și ca eficiență a utilizării resurselor bugetare;

plan de conturi contabile – nomenclator sistematizat al codurilor conturilor contabile în sistemul bugetar şi normele metodologice de aplicare a acestora;

politică bugetar-fiscală – set de măsuri legate de formarea, administrarea şi utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităţilor de politici economice şi sociale;

proces bugetar – consecutivitate a activităţilor de elaborare, examinare, adoptare, executare şi raportare a bugetelor;

proiect finanțat din surse externe – ansamblu de activități finanțate din granturi și/sau împrumuturi acordate Republicii Moldova, Guvernului și/sau autorităților administrației publice centrale și/sau locale de către organizațiile internaționale și de către alte state pentru atingerea unui obiectiv general și/sau a mai multor obiective specifice, care au un buget definit, ale căror resurse sunt utilizate exclusiv pentru scopurile proiectului/programului și care au un interval de timp definit pentru implementare;

proiect de investiții capitale publice – ansamblu de activități care au un scop comun și clar definit, desfășurate într-un anumit interval de timp, a căror implementare are ca rezultat reconstrucția, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente și crearea mijloacelor fixe noi, inclusiv prin construcție;

redistribuire a alocațiilor bugetare – modificări echilibrate de reduceri și majorări între diferite niveluri ale clasificației bugetare, autorizate de către Guvern, administratorul de buget, autoritățile/instituțiile bugetare;

revizuire a cheltuielilor bugetare – proces de elaborare, aprobare și implementare a măsurilor de eficientizare, bazate pe revizuirea sistematică a cheltuielilor bugetare, a proceselor și a politicilor publice;

relaţii interbugetare – raporturi financiare stabilite între componentele bugetului public naţional prin alocarea de mijloace financiare în sumă absolută cu titlu definitiv sau condiţionat;

repartizare a bugetului – proces de distribuire detaliată, conform clasificaţiei bugetare, a alocaţiilor bugetare aprobate prin legea/decizia bugetară anuală;

responsabilitate bugetar-fiscală – formă de exercitare a funcţiilor şi competenţelor, stabilite de lege, în procesul de gestionare a finanţelor publice, care presupune că politica bugetar-fiscală şi bugetele se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează cu respectarea principiilor şi a regulilor stabilite de prezenta lege, precum şi în conformitate cu alte norme prevăzute de legislaţie;

resurse bugetare – totalitate a veniturilor şi a surselor de finanţare ale bugetului;

sistem bugetar – sistem de bugete reglementate prin lege, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale;

sistem trezorerial – sistem de evidenţă şi monitorizare, prin care se asigură executarea de casă a încasărilor bugetelor componente ale bugetului public naţional şi a plăţilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale, în baza clasificaţiei bugetare şi a planului de conturi contabile;

sold bugetar – diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului. Soldul negativ al bugetului reprezintă deficit, soldul pozitiv – excedent, iar soldul zero reprezintă echilibru bugetar;

sold bugetar primar – diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului, excluzînd cheltuielile pentru plata dobînzilor aferente datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;

sold în cont – suma mijloacelor băneşti înregistrate în conturile bugetelor;

strategie sectorială de cheltuieli – document care stabileşte obiectivele şi priorităţile de politică sectorială corelate cu volumul resurselor bugetare prognozate/planificate pe termen mediu şi care prevede distribuirea resurselor pe programe în cadrul sectorului;

surse de finanţare – totalitate a mijloacelor financiare aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului;

venituri bugetare – mijloace financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu excepţia celor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi сu datoriile bugetului.

4

Articolul 4. Finanţele publice

(1) Finanţele publice cuprind totalitatea resurselor financiare acumulate în numele statului şi distribuite de către stat pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.

(2) În funcţie de nivelul de administrare, finanţele publice se împart în finanţe administrate de Guvern şi finanţe administrate de autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Autorităţile ale administrației publice centrale şi locale asigură gestionarea finanţelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern.

(4) În cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în cazul imposibilității exprimării opiniei asupra situației financiare, autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competența legală de numire în funcție a conducătorului autorităţii/instituţiei bugetare sau al autorității bugetare independente va porni procedura disciplinară față de conducătorul responsabil de perioada auditată.

(5) Prevederile alin. (4) se aplică și în cazul neprezentării fără motive întemeiate a datelor, informațiilor, actelor sau documentelor solicitate de Curtea de Conturi în condițiile și termenele legale, inclusiv în cazul îngrădirii accesului direct și liber, în timp util, la informațiile digitalizate, la bazele de date necesare exercitării corespunzătoare a atribuțiilor legale, sau în cazul împiedicării în orice formă a activității legitime a auditorilor publici aflaţi în exercițiul funcțiunii.

Capitolul II PRINCIPII, REGULI ŞI RESPONSABILITĂŢI

Secţiunea 1 Principiile bugetare

5

Articolul 5. Principiul anualităţii

Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.

6

Articolul 6. Principiul unităţii monetare

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi bugetare se exprimă în monedă naţională.

7

Articolul 7. Principiul unităţii

(1) Toate resursele şi cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se reflectă şi se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se finanţează.

(2) Resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului bugetar se consolidează în bugetul public naţional.

8

Articolul 8. Principiul universalităţii

(1) Toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.

(2) Resursele bugetelor componente ale bugetului public naţional sînt destinate finanţării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relaţii între anumite tipuri de resurse şi cheltuieli.

9

Articolul 9. Principiul balansării

Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare.

10

Articolul 10. Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii

Politica bugetar-fiscală şi prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

11

Articolul 11. Principiul performanţei

(1) Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări.

(2) Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe performanţă.

12

Articolul 12. Principiul transparenţei

(1) Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun consultării publice.

(2) Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod transparent, avînd la bază:

a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;

b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;

c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră clară şi accesibilă.

(3) Вugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice.

13

Articolul 13. Principiul specializării

Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară.

Secţiunea 2 Regulile bugetar-fiscale

14

Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale

Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale sînt:

a) asigurarea disciplinei bugetar-fiscale generale şi a stabilităţii bugetului public naţional pe termen mediu şi lung;

b) asigurarea unui management eficient al datoriei de stat și al datoriei unităților administrativ-teritoriale, cu menţinerea acestora la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;

c) dezvoltarea unui cadru bugetar-fiscal previzibil şi transparent;

d) optimizarea poverii fiscale şi eficientizarea sistemului de administrare fiscală.

15

Articolul 15. Regulile privind politica bugetar-fiscală

(1) Politica bugetar-fiscală se elaborează în concordanţă cu alte politici convergente şi asigură ca nivelul-limită anual al deficitului bugetului public naţional, excluzînd granturile să nu depăşească 2,5% din produsul intern brut. Depăşirea nivelului-limită al deficitului bugetului public naţional se permite în condiţiile existenţei surselor reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale publice finanţate din surse externe și a capacităţilor de valorificare a acestora.

(2) La stabilirea priorităţilor de politici, autorităţile publice responsabile asigură consecvenţa şi continuitatea obiectivelor asumate în contextul cadrului bugetar pe termen mediu.

(3) Derogarea de la regulile stabilite la alin. (1) poate fi admisă doar pentru o perioadă fixă de cel mult trei ani şi doar în caz de:

a) catastrofe naturale şi alte situaţii excepţionale care pun în pericol securitatea naţională;

b) declin al activităţii economice şi/sau dacă nivelul inflaţiei depăşeşte cu 10 puncte procentuale nivelul prognozat/planificat;

c) apariţie a necesităţii de acoperire a soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în caz de criză financiară sistemică, pentru capitalizarea băncilor şi pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei.

(4) În cazul situaţiilor specificate la alin. (3), Guvernul informează Parlamentul despre:

a) motivele care au condiţionat derogarea de la regulile politicii bugetar-fiscale;

b) măsurile pe care Guvernul intenţionează să le întreprindă pentru a se conforma din nou regulilor politicii bugetar-fiscale;

c) termenul în care se planifică să se reînceapă respectarea regulilor politicii bugetar-fiscale.

(5) În perioada aplicării derogării, Guvernul raportează semestrial Parlamentului despre evoluţia indicatorilor macrobugetari, măsurile întreprinse şi pe care planifică să le întreprindă pentru a se conforma regulilor politicii bugetar-fiscale.

16

Articolul 16. Regulile privind soldul bugetului

(1) Nivelul-limită al soldului bugetar se stabileşte prin legile/deciziile bugetare anuale, care prevăd, după caz, sursele de finanţare a deficitului bugetar sau direcţionarea excedentului bugetar.

(2) Orice modificare a soldului bugetar se adoptă doar prin lege/decizie de modificare a bugetului.

17

Articolul 17. Regulile privind impactul financiar

(1) Proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor, cu excepția proiectelor de acte normative ale autorităților administrației publice locale de ambele niveluri, inclusiv a celor cu statut juridic special, se avizează obligatoriu de către Ministerul Finanțelor.

„(11) Proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor, prezentate Ministerului Finanțelor spre avizare, sunt însoțite de nota de fundamentare și fișa financiară integrată în textul acesteia, completate conform metodologiei de analiză a impactului de reglementare aprobată de Guvern. În lipsa fișei financiare, Ministerul Finanțelor restituie proiectele de acte normative fără avizare.

(2) Pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

(3) Stabilirea prin alte acte normative decît legea/decizia bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut destinate anumitor domenii, sectoare sau programe nu se admite.

Secţiunea 3 Competenţe şi responsabilităţi în domeniul finanţelor publice

18

Articolul 18. Rolul Parlamentului

În domeniul finanţelor publice, Parlamentul are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) adoptă acte legislative în domeniul finanţelor publice;

b) adoptă legea privind, după caz, modificările şi completările la legislaţie ce rezultă din politica bugetar-fiscală;

c) adoptă legile bugetare anuale şi legile privind modificarea bugetelor;

d) examinează raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia;

e) aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

19

Articolul 19. Rolul Guvernului

În domeniul finanţelor publice, Guvernul are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul gestionării finanţelor publice, în conformitate cu principiile şi regulile stabilite de prezenta lege;

b) asigură durabilitatea programului de guvernare şi a altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal;

c) asigură administrarea datoriei de stat şi monitorizarea datoriei sectorului public;

c1) asigură anual elaborarea prognozei principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu în cadrul procesului bugetar;

d) aprobă cadrul bugetar pe termen mediu;

e) aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare anuale, precum şi proiectele de legi privind modificarea bugetelor;

f) adoptă hotărîri privind redistribuirea alocaţiilor în condiţiile art.60 alin. (1) lit. a);

g) asigură gestionarea eficientă şi transparentă a fondului de rezervă şi a fondului de intervenţie ale Guvernului;

h) prezintă Parlamentului rapoarte privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia;

i) aprobă regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare din cadrul autorităţilor publice;

j) adoptă acte normative în scopul implementării prezentei legi.

20

Articolul 20. Rolul Ministerului Finanţelor

(1) Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice şi are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) stabileşte activităţile intermediare ale calendarului bugetar şi monitorizează implementarea acestuia, precum şi asigură coordonarea generală a procesului bugetar;

b) elaborează şi asigură implementarea politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege;

c) elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare cadrul bugetar pe termen mediu;

d) examinează propunerile de buget ale autorităţilor ale administrației publice centrale, elaborează şi prezintă Guvernului proiectul legii bugetului de stat pe anul respectiv şi, în caz de necesitate, proiectele de legi privind modificarea acestuia;

e) examinează proiectele legilor anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor locale de nivelul întîi și al doilea, precum şi determină transferurile interbugetare în conformitate cu legislaţia;

f) administrează contul unic trezorerial și asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți ale bugetelor componente ale bugetului public național și ale instituțiilor publice prin contul unic trezorerial și prin alți prestatori de servicii de plată contractați;

[Art.20 al.(1), lit. f) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

g) organizează și asigură funcționarea sistemului trezorerial, administrează bugetul de stat, precum și monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale bugetului public național;

h) participă în Sistemul automatizat de plăţi interbancare;

i) întocmeşte şi publică rapoarte periodice şi anuale privind executarea bugetului de stat, precum şi privind executarea bugetului public naţional;

j) administrează datoria de stat şi garanţiile de stat, precum şi monitorizează datoria sectorului public;

k) efectuează monitoringul financiar al întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

[Art.20 al.(1), lit. k) modificată prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

k1) efectuează monitoringul financiar, supraveghează activitatea instituțiilor publice care activează în domeniul de competență sau în care exercită funcția de fondator, precum și eficiența utilizării patrimoniului acestora;

[Art.20 al.(1), lit. k1) introdusă prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

l) elaborează şi aprobă cadrul metodologic necesar pentru implementarea prezentei legi şi a altor acte normative în domeniul finanţelor publice, precum şi acordă asistenţă metodologică autorităţilor ale administrației publice centrale şi locale în procesul bugetar;

m) asigură procesul de dezvoltare continuă a capacităţilor profesionale ale personalului care activează în domeniul finanţelor publice;

n) avizează proiectele de acte normative cu implicaţii financiare asupra bugetelor, precum şi proiectele de acorduri, memorandumuri, protocoale sau alte documente cu caracter financiar, încheiate cu alte state sau cu organizaţii internaţionale;

o) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

(2) Pentru analiza bugetară şi analiza perspectivelor în domeniul finanţelor publice, Ministerul Finanţelor poate solicita şi dispune de orice informaţie necesară de la oricare autoritate/instituţie publică.

21

Articolul 21. Rolul autorităţilor ale administrației publice centrale

(1) În domeniul finanţelor publice, autorităţile ale administrației publice centrale au următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) organizează sistemele de planificare, executare, evidență contabilă și raportare a bugetului în cadrul autorității publice respective și asigură funcționarea corectă a unor asemenea sisteme în cadrul autorităților administrative și al instituțiilor bugetare din subordine, precum și în cadrul instituțiilor publice în care exercită funcția de fondator;

[Art.21 al.(1), lit. a) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

b) elaborează, aprobă, asigură implementarea şi raportează strategiile sectoriale de cheltuieli;

c) stabileşte priorităţile de politică sectorială şi asigură conformitatea strategiilor sectoriale de cheltuieli cu documentele de planificare strategică şi cu limitele de cheltuieli prognozate/aprobate în buget;

d) asigură repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli pe bugetele componente ale bugetului public naţional şi pe autorităţi ale administrației publice centrale, în cadrul sectorului de care este responsabil, inclusiv determină transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale;

e) prezintă Ministerului Finanţelor propuneri pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu şi a proiectului legii bugetului de stat, rapoarte financiare, rapoarte de performanţă, alte rapoarte şi informaţii necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, fiind responsabile de prezentarea în termen şi corectitudinea informaţiilor prezentate;

f) participă la argumentarea şi promovarea proiectului cadrului bugetar pe termen mediu şi a legii anuale a bugetului de stat, precum şi a rapoartelor privind executarea bugetului de stat, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor pe domeniile de competenţă;

g) asigură repartizarea şi aprobă limitele de alocaţii bugetare anuale şi indicatorii de performanţă pentru autoritățile administrative și instituțiile din subordine, precum și pentru instituțiile publice în care exercită funcția de fondator, şi monitorizează performanţele financiare şi nefinanciare ale acestora;

[Art.21 al.(1), lit. g) modificată prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

h) asigură publicarea strategiilor sectoriale de cheltuieli şi a bugetelor anuale pe domeniile de competenţă, a rapoartelor privind implementarea acestora, a rapoartelor de performanță;

i) asigură gestionarea alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

j) asigură monitoringul financiar, supraveghează activitatea instituțiilor publice care activează în domeniul de competență sau în care exercită funcția de fondator, precum și eficiența utilizării patrimoniului acestora;

[Art.21 al.(1), lit. j) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

k) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

(2) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice centrale conlucrează cu alte autorități bugetare, inclusiv cu autorități ale administrației publice locale, care, la rândul lor, sunt obligate să colaboreze și să prezinte orice informație necesară.

[Art.21 al.(2) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

211

Articolul 211. Rolul autorităților publice responsabile de revizuirea cheltuielilor bugetare

(1) Guvernul asigură realizarea continuă și sistemică a activităților de revizuire a cheltuielilor bugetare prin:

a) aprobarea anuală, la propunerea Ministerului Finanțelor, a tematicilor și a cadrului de revizuire a cheltuielilor;

b) aprobarea și publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;

c) stabilirea autorităților responsabile și a termenelor de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.

(2) Ministerul Finanțelor, în contextul revizuirii cheltuielilor bugetare:

a) prezintă anual Guvernului, înaintea următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu, propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, rezultate din revizuirea cheltuielilor;

b) include măsurile de eficientizare a cheltuielilor, aprobate de Guvern, în politica bugetar-fiscală aferentă următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu;

c) publică rapoartele anuale ale autorităților administrației publice centrale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.

(3) Revizuirea cheltuielilor se planifică astfel încât să se asigure că aceasta se realizează, cel puțin o dată în 7 ani, în fiecare sector.

22

Articolul 22. Rolul autorităţii ale administrației publice centrale şi a autorității administrative responsabile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) În domeniul finanţelor publice, autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei sociale are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează politicile în domeniul asigurărilor sociale de stat şi asistenţei sociale şi prezintă Ministerului Finanţelor, în baza propunerilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi alte informaţii necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă şi promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanţelor, Guvernul şi cu Parlamentul, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv şi, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea bugetului în cauză;

c) monitorizează şi analizează executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi performanţa în cadrul programelor;

d) înaintează Guvernului propuneri în vederea asigurării stabilităţii financiare a sistemului public de asigurări sociale;

e) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

(2) În domeniul finanţelor publice, Casa Naţională de Asigurări Sociale are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează şi prezintă autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul protecţiei sociale prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi alte informaţii necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmeşte şi prezintă autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul protecţiei sociale proiectul legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat şi, în caz de necesitate, propuneri de modificare a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi furnizează informaţiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare şi promovare a proiectului legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat la Ministerul Finanţelor, Guvern şi Parlament;

d) administrează bugetul asigurărilor sociale de stat şi implementează programele în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi;

e) asigură gestionarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat şi administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi Ministerului Finanţelor rapoarte privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor, şi asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

23

Articolul 23. Rolul autorităţii ale administrației publice centrale şi a autorității administrative responsabile pentru fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medical

(1) În domeniul finanţelor publice, autoritatea administrației publică centrală în domeniul ocrotirii sănătăţii are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează politica în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi prezintă Ministerului Finanţelor, în baza propunerilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi alte informaţii necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă şi promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanţelor, Guvernul şi cu Parlamentul, proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv şi, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

c) monitorizează şi analizează executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi performanţa în cadrul programelor;

d) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

(2) În domeniul finanţelor publice, Compania Naţională de Asigurări în Medicină are următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează şi prezintă autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătăţii prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi alte informaţii necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmeşte şi prezintă autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătăţii proiectul legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi, în caz de necesitate, propuneri de modificare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi furnizează informaţiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare şi promovare a proiectului legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la Ministerul Finanţelor, Guvern şi Parlament;

d) administrează fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi implementează programele în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi;

e) asigură gestionarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorităţii ale administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătăţii şi Ministerului Finanţelor rapoarte privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor, şi asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

24

Articolul 24. Rolul autorităţilor administraţiei publice locale

(1) În domeniul finanţelor publice, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează, aprobă şi administrează bugetele locale cu respectarea principiilor şi regulilor stabilite de prezenta lege şi în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice locale;

b) elaborează prognoze bugetare şi întreprind, în limitele competenţelor, măsuri pentru creşterea bazei fiscale şi asigurarea sustenabilităţii bugetelor locale pe termen mediu şi lung;

c) înaintează, prin intermediul asociaţiilor reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a politicilor sectoriale, precum şi participă la consultările privind relaţiile interbugetare;

d) conlucrează cu autorităţile ale administrației publice centrale şi implementează la nivel local programele şi politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel naţional;

e) publică bugetele locale şi rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor la nivel local;

f) asigură gestionarea resurselor bugetare şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) efectuează monitoringul financiar, supraveghează activitatea instituțiilor publice, a întreprinderilor municipale și a societăților comerciale în care autoritățile administrației publice locale exercită funcția de fondator sau dețin cota majoritară în capitalul social, precum și eficiența utilizării patrimoniului acestora.

[Art.24 al.(1), lit.g) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(2) Alte competenţe specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale sînt prevăzute de legislaţia privind finanţele publice locale şi de alte acte normative.

25

Articolul 25. Rolul instituţiilor bugetare

În domeniul finanţelor publice, instituţiile bugetare au următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:

a) elaborează şi prezintă propuneri de buget;

b) repartizează limitele de alocaţii bugetare conform clasificaţiei bugetare;

c) colectează venituri în condiţiile art.43;

d) îşi asumă angajamente bugetare şi efectuează cheltuieli în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare;

e) implementează şi raportează programele în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi;

f) asigură gestionarea alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) publică bugetele şi rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor;

h) exercită alte competenţe şi responsabilităţi prevăzute de legislaţie.

Capitolul III BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

Secţiunea 1 Structura bugetului public naţional şi relaţiile interbugetare

26

Articolul 26. Componentele bugetului public national

(1) Bugetul public naţional cuprinde:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

d) bugetele locale.

(2) Bugetele menţionate la alin. (1) lit. a)–c) formează bugetul consolidat central.

(3) Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, oraşelor/municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălţi şi Chişinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.

27

Articolul 27. Clasificaţia bugetară

(1) Bugetele se structurează conform clasificaţiei bugetare, care se constituie din:

a) clasificaţia organizaţională;

b) clasificaţia funcţională;

c) clasificaţia programelor;

d) clasificaţia economică;

e) clasificaţia surselor.

(2) Structura componentelor clasificaţiei bugetare şi metodologia de aplicare se aprobă de către Ministerul Finanţelor şi se publică

28

Articolul 28. Veniturile bugetare

(1) Veniturile bugetare se formează din:

a) impozite şi taxe;

b) contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;

c) granturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din surse externe;

c1) venituri colectate de autoritățile/instituțiile bugetare;

d) alte venituri prevăzute de legislaţie.

(2) Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum şi delimitarea lor între componentele bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

29

Articolul 29. Cheltuielile bugetare

(1) Cheltuielile bugetare sînt determinate de alocaţiile bugetare specificate în legile/deciziile bugetare anuale şi includ cheltuieli de personal, prestaţii sociale, cheltuieli de bunuri şi servicii, subvenţii şi transferuri, dobînzi, cheltuieli destinate formării activelor fixe şi alte cheltuieli prevăzute de legislaţie.

(2) Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul autorităţilor/instituţiilor bugetare.

(21) Cheltuielile bugetare pot fi efectuate prin intermediul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, al întreprinderilor de stat și/sau al societăților pe acțiuni în cazul implementării de către acestea a proiectelor finanțate din surse externe conform acordurilor respective.

(3) Delimitarea cheltuielilor între componentele bugetului public naţional se efectuează în funcţie de competenţele şi responsabilităţile financiare prevăzute de legislaţie.

30

Articolul 30. Sursele de finanţare

Sursele de finanţare se formează din:

a) operaţiuni cu instrumente ale datoriei;

b) operaţiuni aferente vînzării şi privatizării patrimoniului public;

c) operaţiuni cu soldurile în conturile bugetului;

d) alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.

31

Articolul 31. Administratorii de bugete

(1) Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanţelor.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat se administrează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

(3) Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se administrează de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

(4) Bugetele locale se administrează de către autorităţile executive locale.

32

Articolul 32. Relaţiile interbugetare

Bugetele componente ale bugetului public naţional se administrează independent unul de altul şi pot fi angajate în relaţii interbugetare în conformitate cu art. 33–35.

33

Articolul 33. Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:

a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli care, potrivit legislaţiei în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.

(2) Volumul transferurilor menţionate la alin.(1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia în domeniul protecţiei sociale.

(3) Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat repartizate prin alte acte normative decât legea bugetului de stat se includ în bugetul asigurărilor sociale de stat în baza dispoziției administratorului de buget.

34

Articolul 34. Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medical

(1) Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se realizează prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat, precum şi prin alte transferuri cu destinaţie specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

(11) Transferurile de la bugetul de stat la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală repartizate prin alte acte normative decât legea bugetului de stat se includ în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în baza dispoziției administratorului de buget.

(2) Volumul transferurilor menţionate la alin. (1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia ce reglementează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi cu alte acte normative în domeniul ocrotirii sănătăţii.

35

Articolul 35. Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale

(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale se realizează prin:

a) transferuri cu destinaţie generală;

b) transferuri cu destinaţie specială.

(2) Mecanismul, criteriile şi modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de legislaţia privind finanţele publice locale şi de alte acte normative.

(3) Transferurile cu destinaţie specială utilizate contrar destinaţiei, constatate în urma controalelor efectuate de către organele abilitate, se restabilesc la bugetul de stat. Concomitent, Ministerul Finanţelor se autorizează să reducă cu suma respectivă volumul transferurilor cu destinaţie specială aprobat în legea bugetară anuală.

Secţiunea 2 Fondurile de urgenţă

36

Articolul 36. Fondul de rezervă şi fondul de intervenţie ale Guvernului

(1) Prin legea bugetară anuală în cadrul bugetului de stat pot fi create:

a) fondul de rezervă – pentru finanţarea cheltuielilor urgente care survin pe parcursul anului bugetar şi care nu au fost posibil de anticipat şi, respectiv, de prevăzut în bugetul aprobat;

b) fondul de intervenţie – pentru finanţarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, în caz de epidemii, precum şi în alte situaţii excepţionale.

(2) Fondul de rezervă şi fondul de intervenţie se administrează în baza regulamentelor aprobate de Guvern.

(3) Pe parcursul anului bugetar, volumul aprobat al fondului de intervenţie poate fi suplimentat cu donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, oferite pentru scopurile menţionate la alin. (1) lit. b).

37

Articolul 37. Fondul de rezervă al autorităţii administraţiei publice locale

(1) Prin decizia bugetară anuală în cadrul bugetului local poate fi creat fondul de rezervă pentru finanţarea cheltuielilor urgente care survin pe parcursul anului bugetar şi care nu au fost posibil de anticipat şi, respectiv, de prevăzut în bugetul aprobat.

(2) Fondul de rezervă al autorităţii administraţiei publice locale se administrează în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Secțiunea 3 Datoria sectorului public

38

Articolul 38. Plafonul datoriei de stat şi plafonul datoriei unităţilor administrativ-teritoriale

(1) Plafonul datoriei de stat şi cel al garanţiilor de stat la sfîrşitul anului bugetar se aprobă prin legea bugetului de stat pe anul respectiv.

(2) Plafonul datoriei unităţilor administrativ-teritoriale şi cel al garanţiilor autorităţilor administraţiei publice locale la sfîrşitul anului bugetar se aprobă prin decizia bugetară pe anul respectiv, în condiţiile Legii privind finanţele publice locale și ale Legii cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat.

39

Articolul 39. Reglementări specifice datoriei sectorului public

Procedurile şi responsabilităţile privind formarea, aprobarea, administrarea şi raportarea datoriei de stat, datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public se stabilesc prin legislaţia care reglementează datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat şi prin alte acte normative.

Secţiunea 4 Investiţiile capitale publice

40

Articolul 40. Gestionarea investiţiilor capitale publice

(1) Cheltuielile pentru investiţiile capitale publice finanţate de la buget se planifică, se execută şi se raportează ca parte integrantă a bugetului respectiv, cu respectarea procedurilor bugetare stabilite de prezenta lege.

(2) Cheltuielile pentru proiectele de investiţii capitale publice se includ în buget doar dacă au fost respectate procedurile de pregătire a acestora, avînd la bază rezultatele evaluării tehnico-economice, analiza cost-eficacitate şi alte analize de fundamentare.

(3) Alocarea resurselor pentru investiţii capitale publice se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

a) alocarea preponderentă a resurselor pentru finalizarea proiectelor în curs de desfăşurare;

b) proiectele noi de investiţii capitale publice trebuie să rezulte din priorităţile Guvernului/autorităţilor administraţiei publice locale, prevăzute în documentele de planificare strategică.

(4) Autoritățile administrației publice centrale și locale asigură implementarea, monitorizarea și raportarea proiectelor de investiții capitale publice din domeniile de competență.

(5) Autoritățile administrației publice centrale prezintă Ministerului Finanțelor, trimestrial, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestru, rapoarte privind nivelul de executare a alocațiilor bugetare, gradul de implementare și performanța proiectelor de investiții capitale publice conform cerințelor stabilite de Ministerul Finanțelor.

41

Articolul 41. Reglementări specifice investiţiilor capitale publice

Cadrul metodologic privind modul de pregătire, evaluare, aprobare, implementare şi raportare a proiectelor de investiţii capitale publice, precum şi responsabilităţile de gestionare a acestora se reglementează de către Guvern.

Secţiunea 5 Bugetele autorităţilor/instituţiilor bugetare

42

Articolul 42. Cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare

(1) Cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se finanţează din:

a) veniturile colectate de autorităţile/instituţiile bugetare;

b) resursele proiectelor finanţate din surse externe;

c) veniturile generale şi sursele de finanţare ale bugetului de la care se finanţează autoritatea/instituţia bugetară respectivă.

(2) Autoritatea/instituţia bugetară se finanţează de la un singur buget.

(3) Cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se aprobă, se execută şi se raportează fără divizare pe surse de acoperire.

43

Articolul 43. Veniturile colectate de autorităţile /instituţiile Bugetare

(1) Veniturile colectate de autorităţile/instituţiile bugetare se constituie din:

a) venituri de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

b) venituri din darea în locațiune sau în arendă a patrimoniului public;

c) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate legal în posesia autorităţilor/instituţiilor bugetare.

(2) Metodologia de calculare a tarifelor la lucrările și serviciile contra plată efectuate și/sau prestate de către autoritățile/instituțiile bugetare se aprobă de către Guvern.

[Art.43 al.(2) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(21) Nomenclatorul lucrărilor și serviciilor contra plată efectuate și/sau prestate de către autoritățile/instituțiile bugetare și mărimea tarifelor la lucrări și servicii, calculată în baza metodologiei de calculare a tarifelor aprobată de Guvern, se stabilesc de către autoritatea ierarhic superioară/fondatorul acestora, cu excepția cazurilor în care aceasta ține de competența Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

[Art.43 al.(21) introdus prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(3) Veniturile colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare se utilizează, alături de veniturile generale şi sursele de finanţare, pe măsura încasării lor pentru finanţarea cheltuielilor aprobate în bugetele acestora, fără a fi condiţionate pentru anumite cheltuieli.

(4) Dacă pe parcursul anului bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează venituri peste volumul aprobat, veniturile ce depăşesc volumul aprobat se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor în volumul aprobat.

(5) Dacă pe parcursul anului bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează venituri în volum mai mic decît cel aprobat, acestea vor efectua cheltuieli în volum diminuat cu suma respectivă a veniturilor neîncasate.

(6) Veniturile cu destinaţie, instituite prin acte legislative cu caracter special (fondurile speciale), se direcţionează integral către programele corespunzătoare de cheltuieli.

44

Articolul 44. Resursele aferente proiectelor finanţate din surse externe

(1) Resursele aferente proiectelor finanţate din surse externe se administrează în conformitate cu prevederile acordurilor respective, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

(11) Se interzice utilizarea mijloacelor băneşti din conturile proiectelor finanţate din surse externe, acordate conform destinaţiei prevăzute în acordurile de finanțare, în alte scopuri decît cele prevăzute de acordurile respective.

(2) Mijloacele băneşti prevăzute la alin. (1) neutilizate pînă la data încheierii anului bugetar sînt accesibile pentru utilizare în aceleaşi scopuri în anul bugetar următor doar dacă acestea sînt prevăzute în bugetele corespunzătoare.

(3) Autoritățile administrației publice centrale prezintă Ministerului Finanțelor, lunar, dar nu mai târziu de data de 5 a lunii următoare, rapoarte privind nivelul de executare a alocațiilor bugetare, gradul de implementare și performanța proiectelor finanțate din surse externe conform cerințelor stabilite de Ministerul Finanțelor.

45

Articolul 45. Sumele obţinute din vînzarea activelor fixe şi a bunurilor materiale

(1) Sumele provenite din vînzarea activelor fixe sau a materialelor rezultate în urma demontării şi dezmembrării acestora, precum şi din vînzarea bunurilor materiale, care aparţin autorităţilor/instituţiilor bugetare, se încasează la bugetul de la care acestea se finanţează.

(2) Modul de comercializare a activelor fixe şi a altor bunuri materiale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare se stabileşte de Guvern.

Secțiunea 51 Bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

451

Articolul 451. Cheltuielile instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

Cheltuielile instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii se asigură din:

a) veniturile constituite din prestarea contra plată a serviciilor conform statutului instituției;

b) alte mijloace bănești intrate legal în posesia instituției.

452

Articolul 452. Veniturile instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

Veniturile instituțiilor publice din prestarea contra plată a serviciilor conform statutului instituției se formează conform nomenclatorului de servicii și mărimii tarifelor la aceste servicii, calculate în baza metodologiei de calculare a tarifelor aprobată de Guvern, stabilite de către fondatorul acestora, cu excepția cazurilor în care aceasta ține de competența Parlamentului, în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

453

Articolul 453. Principiile de gestionare a finanțelor de către instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii

(1) Instituțiile publice:

a) dispun de conturi deschise în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor;

b) țin evidența contabilă conform Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 și standardelor de contabilitate;

c) prezintă Ministerului Finanțelor rapoarte periodice în termenele și modul stabilite de către acesta.

(2) Soldurile de mijloace bănești ale instituțiilor publice înregistrate la conturile deschise în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor la data încheierii anului bugetar sunt tranzitorii în anul bugetar următor și sunt accesibile spre utilizare conform destinației în limitele bugetelor aprobate ale instituțiilor publice.

(3) Depășirea veniturilor asupra cheltuielilor ale instituțiilor publice, cu excepția instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală și a instituțiilor publice de învățământ superior, înregistrată la data încheierii anului de gestiune conform situațiilor financiare, se transferă la buget până la data de 31 martie a anului următor.

(4) Activitatea instituțiilor publice este supusă auditului public extern, auditului intern, în cazul în care instituțiile au instituită în structura organizatorică o subdiviziune de audit intern, precum și verificării din partea organelor de control în conformitate cu legislația.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică și instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală și instituțiilor publice de învățământ superior.

[ Secțiunea 51 introdusă prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

Capitolul IV PROCESUL BUGETAR

Secţiunea 1 Anul bugetar şi calendarul bugetar

46

Articolul 46. Anul bugetar

Anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

47

Articolul 47. Calendarul bugetar

(1) La nivel central, principalele activităţi şi termene-limită ale calendarului bugetar sînt:

a) Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi prezintă Parlamentului, în caz de necesitate, proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative – pînă la 1 iunie;

b) Parlamentul adoptă, după caz, modificări şi completări la legislaţie ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul următor – pînă la 15 iulie;

c) Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia pe anul bugetar în curs – pînă la 15 septembrie;

d) Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare pe anul următor – pînă la 15 octombrie;

e) Parlamentul adoptă legile bugetare pe anul următor – pînă la 1 decembrie;

f) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi prezintă spre auditare Curţii de Conturi rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – pînă la 15 aprilie a anului următor anului bugetar încheiat;

g) Curtea de Conturi efectuează auditul rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat şi prezintă raportul de audit Guvernului și Parlamentului – pînă la 1 iunie;

h) Guvernul aprobă și prezintă Parlamentului rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat – pînă la 1 iunie;

i) Parlamentul aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat – pînă la 15 iulie;

j) copia raportului anual privind executarea bugetului de stat, cea a raportului anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat și cea a raportului anual privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru anul bugetar încheiat, se remit Președintelui Republicii Moldova pentru informare.

(2) La nivel local, principalele activităţi şi termene-limită ale calendarului bugetar sînt:

a) autoritatea executivă locală elaborează şi prezintă consiliului local proiectul bugetului local pe anul următor – pînă la 20 noiembrie;

b) consiliul local adoptă bugetul local pe anul următor – pînă la 10 decembrie;

c) autoritatea executivă locală prezintă consiliului local raportul anual privind executarea bugetului local pentru anul bugetar încheiat – pînă la 15 martie;

d) consiliul local aprobă raportul anual privind executarea bugetului local pentru anul bugetar încheiat – pînă la 1 aprilie.

(3) Activităţile intermediare ale calendarului bugetar şi termenele de realizare ale acestora se stabilesc de către Ministerul Finanţelor.

Secţiunea 2 Elaborarea şi aprobarea bugetului

48

Articolul 48. Cadrul bugetar pe termen mediu

(1) Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi îl prezintă spre informare Parlamentului.

(2) Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanţelor, în comun cu alte autorităţi publice responsabile, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege.

(3) Cadrul bugetar pe termen mediu cuprinde:

a) cadrul macroeconomic;

b) politica bugetar-fiscală;

c) cadrul macrobugetar;

d) cadrul de cheltuieli.

(4) Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care au implicaţii asupra bugetului.

(5) Politica bugetar-fiscală include:

a) politica de venituri, inclusiv modificări ale impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind administrarea veniturilor;

b) politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile stabilite în baza documentelor de planificare strategică;

c) politica în domeniul datoriei de stat şi al datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;

d) analiza riscurilor bugetar-fiscale ce pot avea efect substanţial asupra situaţiei bugetar-fiscale.

(6) Cadrul macrobugetar, exprimat în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut, cuprinde:

a) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;

b) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;

c) soldul primar al bugetului public naţional;

d) soldul bugetului public naţional şi al componentelor acestuia;

e) soldul datoriei de stat și al datoriei unităților administrativ-teritoriale, inclusiv interne și externe;

f) soldul garanţiilor de stat și al garanțiilor unităților administrativ-teritoriale.

(7) Cadrul de cheltuieli cuprinde limitele sectoriale de cheltuieli ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia, inclusiv transferurile interbugetare.

b) limitele de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţi ale administrației publice centrale.

(8) Cadrul bugetar pe termen mediu poate conţine şi alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor le consideră importante pentru reflectare în acest document.

(9) Informaţia prezentată în cadrul bugetar pe termen mediu reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, precum şi prognozele pentru trei ani ulteriori

50

Articolul 50. Circulara privind elaborarea bugetelor anuale

(1) Ministerul Finanţelor emite, anual, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, circulara privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget adresată autorităţilor ale administrației publice centrale şi locale.

(2) Circulara cuprinde particularităţi specifice privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar respectiv.

(3) În baza circularei emise de Ministerul Finanţelor, autorităţile ale administrației publice centrale şi autorităţile executive locale organizează procesul de elaborare a propunerilor/proiectelor de buget şi emit circularele corespunzătoare adresate instituţiilor bugetare subordonate.

51

Articolul 51. Propunerile/proiectele de buget

(1) Autorităţile bugetare elaborează şi prezintă Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta, propuneri pentru elaborarea proiectului bugetului de stat.

(2) Autorităţile ale administrației publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează, corespunzător, proiectele bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă pentru avizare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta.

(21) Autoritățile menționate la alin. (1) și (2) și autoritățile bugetare independente/autonome planifică în propunerile/proiectele de buget cheltuielile necesare pentru realizarea competențelor în limitele de cheltuieli/transferuri interbugetare cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu, cu respectarea următoarelor priorități:

a) cheltuielile de personal, inclusiv contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, a compensațiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale;

b) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat;

c) cheltuielile pentru servicii energetice și comunale;

d) cheltuielile pentru servicii informaționale și de telecomunicații.

(3) Autorităţile executive locale de toate nivelurile întocmesc proiectele bugetelor locale corespunzătoare, iar autorităţile executive locale de nivelul al doilea întocmesc sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale, pe care o prezintă pentru consultare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta.

(4) Propunerile/proiectele de buget cuprind indicatorii realizaţi în ultimii doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, propunerile de buget pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru doi ani ulteriori.

(5) Propunerile/proiectele de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu metodologia de planificare a bugetului, avînd la bază:

a) cadrul macroeconomic, politica bugetar-fiscală, politicile sectoriale, precum şi limitele de cheltuieli/transferuri interbugetare, cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu;

b) performanţa realizată/asumată în cadrul programelor autorităţilor publice pe domeniile de competenţă;

c) particularităţile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea bugetelor anuale.

(6) Procedura de elaborare a proiectelor bugetelor locale se reglementează prin Legea privind finanţele publice locale.

511

Articolul 511. Bugetul autorităţii bugetare independente /autonome

(1) Autoritatea bugetară independentă/autonomă elaborează proiectul de buget în conformitate cu prevederile art.51 alin.(5) din prezenta lege.

(2) Proiectul bugetului autorităţii bugetare independente/autonome se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, de către această autoritate şi se înaintează Guvernului, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat care va fi prezentat Parlamentului spre adoptare.

(3) Autoritatea bugetară independentă/autonomă prezintă Parlamentului, după caz, obiecţiile la proiectul de buget aprobat de către Guvern pentru soluţionarea divergenţelor.

52

Articolul 52. Examinarea şi consultarea propunerilor proiectelor de bugete

(1) Propunerile de buget ale autorităţilor ale administrației publice centrale, şi ale autorităţilor bugetare independente/autonome proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, proiectul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor locale de nivelul întîi și al doilea se examinează de către Ministerul Finanţelor.

(2) Rezultatele examinării propunerilor/proiectelor de buget se supun consultării cu autorităţile publice corespunzătoare, în conformitate cu procedura stabilită de Ministerul Finanţelor.

(3) Dacă propunerile de buget nu respectă cerinţele specificate la art. 51 alin. (5), Ministerul Finanţelor respinge propunerile de buget şi solicită ajustarea lor în termenul stabilit de acesta.

(4) Dacă autorităţile ale administrației publice centrale nu aliniază propunerea de buget la cerinţele necesare în termenul stabilit, Ministerul Finanţelor este în drept să ajusteze unilateral propunerea de buget cu includerea ulterioară în proiectul legii bugetare anuale.

(5) Divergenţele autorităţilor ale administrației publice centrale, nesoluţionate în cadrul consultărilor bugetare la Ministerul Finanţelor se soluţionează în cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la Guvern , iar în cazul autorităţilor bugetare independente/autonome – în cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la Parlament.

(6) Procesul de examinare şi consultare a propunerilor la proiectele bugetelor locale se reglementează prin Legеa privind finanţele publice locale.

53

Articolul 53. Legile bugetare anuale

(1) Ministerul Finanţelor, autorităţile ale administrației publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează, corespunzător, proiectele legii anuale a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă Guvernului spre examinare în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(2) Legile bugetare anuale conţin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor corespunzătoare şi reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum şi anexe.

(3) Anexele la legea bugetului de stat cuprind:

a) indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat;

b) componenţa veniturilor bugetului de stat;

c) bugetele autorităţilor ale administrației publice centrale şi bugetele autorităţilor bugetare independente/autonome;

d) transferurile către bugetele locale, inclusiv investiţiile capitale publice;

e) alte date relevante.

(4) Anexele la legea bugetului asigurărilor sociale de stat cuprind:

a) sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) programele de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) alte date relevante.

(5) Anexele la legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cuprind:

a) sinteza fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

b) programele de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

c) alte date relevante.

(6) Nota de fundamentare la proiectul legii bugetare anuale cuprinde informaţii de fundamentare a proiectului de buget, inclusiv performanţa în cadrul programelor incluse în buget, factorii care au influenţat alocarea resurselor, precum şi explicaţii privind eventualele abateri de la limitele de cheltuieli aprobate în cadrul bugetar pe termen mediu. Informaţia prezentată în nota de fundamentare la proiectul de buget reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, indicatorii planificaţi pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru cel puţin doi ani ulteriori.

(7) Bugetele se prezintă spre aprobare conform clasificaţiei organizaţionale şi clasificaţiei programelor, precum şi conform clasificaţiei economice pentru asigurarea controlului anumitor indicatori bugetari din partea Parlamentului.

(8) Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

54

Articolul 54. Examinarea şi adoptarea legilor bugetare anuale

(1) Parlamentul examinează şi adoptă legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(2) Responsabilă de examinarea proiectelor legilor bugetare anuale în Parlament este comisia permanentă a Parlamentului în domeniul bugetului şi finanţelor.

(3) Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi:

a) prima lectură: se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează şi se aprobă indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului);

b) a doua lectură: proiectul legii se examinează şi se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu.

(4) Modificările propuse de Parlament la proiectele legilor bugetare anuale trebuie să fie conforme principiilor şi regulilor bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege.

55

Articolul 55. Deciziile bugetare anuale

(1) Autorităţile executive locale elaborează proiectele de decizii bugetare anuale în conformitate cu reglementările specifice stabilite prin Legea privind finanţele publice locale şi le prezintă spre aprobare consiliilor locale corespunzătoare în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(2) Formatul de prezentare a deciziilor bugetare anuale este similar formatului de prezentare a legii bugetului de stat pe anul respectiv, prevăzut la art. 53.

(3) La aprobarea bugetelor locale autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile sînt obligate să respecte limitele de transferuri interbugetare.

(4) Consiliile locale examinează şi adoptă deciziile bugetare anuale în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(5) În termen de 30 de zile de la data publicării legii bugetului de stat pe anul respectiv sau a legii privind modificarea acesteia, autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile aduc bugetele corespunzătoare aprobate sau, după caz, modificate în concordanţă cu prevederile legii menţionate.

(6) În caz de nerespectare a prevederilor alin. (5), efectuarea transferurilor cu destinaţie generală la bugetele locale respective se suspendă pînă la efectuarea ajustărilor corespunzătoare.

56

Articolul 56. Intrarea în vigoare şi publicarea legilor/deciziilor bugetare anuale

Legile/deciziile bugetare anuale intră în vigoare la 1 ianuarie a anului bugetar sau la data indicată în text, care nu trebuie să preceadă data publicării.

57

Articolul 57. Bugetul provizoriu

(1) Dacă legea/decizia bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte de expirarea anului bugetar, administratorul de buget emite dispoziţia privind aplicarea bugetului provizoriu.

(2) Bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului şi ţinînd cont de următoarele particularităţi:

a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a fi finalizate în anul bugetar curent;

b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia aprobată în buget pe anul precedent.

c) aprobarea volumului transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul de la care se efectuează aceste transferuri.

(3) În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent.

(4) Finanţarea cheltuielilor bugetului provizoriu se efectuează cu respectarea procedurilor generale privind executarea bugetului. Excepţie fac cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, care se efectuează în conformitate cu angajamentele asumate.

(5) Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare a legilor/deciziilor bugetare anuale.

(6) Toate operaţiunile efectuate în contul bugetului provizoriu se transferă în contul bugetului adoptat pe anul curent.

58

Articolul 58. Repartizarea bugetului adoptat

(1) După publicarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, Ministerul Finanţelor comunică autorităţilor ale administrației publice centrale limitele anuale de alocaţii bugetare, repartizate pe nivele agregate ale clasificaţiei economice, iar autorităţilor administraţiei publice locale – transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale.

(2) În termen de 15 zile de la data publicării legilor/deciziilor bugetare anuale, autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, asigură repartizarea alocaţiilor bugetare în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Finanţelor.

(3) Bugetele repartizate ale autorităţilor/instituţiilor bugetare servesc drept temei pentru iniţierea executării bugetului.

59

Articolul 59. Prognozele trimestriale şi monitorizarea indicatorilor bugetare

(1) În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul Finanţelor elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia.

(2) Pe parcursul anului bugetar, Ministerul Finanţelor monitorizează executarea bugetelor în raport cu prognozele trimestriale prevăzute la alin. (1) şi întreprinde măsuri în vederea respectării nivelului aprobat al soldului bugetar.

60

Articolul 60. Redistribuirea alocaţiilor bugetare

(1) Pe parcursul anului bugetar, redistribuirea alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv sau modificate prin legi se permite:

a) în baza hotărârilor de Guvern – între subprogramele autorităților bugetare (în cadrul unei autorități sau între autorități diferite), cu excepția autorităților independente, până la 10 la sută din volumul alocațiilor aprobate la subprogramele respective prin legea bugetului de stat pe anul respectiv sau modificate prin legi, și între proiecte de investiții capitale publice în cadrul unei autorități a administrației publice centrale;

b) cu autorizarea Ministerului Finanțelor, în modul stabilit de acesta, – între categoriile economice în cadrul unei autorități bugetare, fără majorarea cheltuielilor de personal, fără modificarea cheltuielilor pentru investiții capitale publice, a transferurilor interbugetare și fără modificarea alocațiilor aprobate pe subprograme;

c) autorităților/instituțiilor bugetare – în cazul altor redistribuiri decât cele prevăzute la lit. a) și b) care nu afectează limitele de alocații bugetare aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv sau modificate prin legi. Redistribuirea alocațiilor bugetare de către autoritățile/instituțiile bugetare se efectuează în modul stabilit de Ministerul Finanțelor.

(2) Limita prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se aplică în cazul repartizării alocaţiilor fondurilor de urgenţă şi altor alocaţii centralizate aprobate în buget.

(3) Redistribuirea alocațiilor aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sau prin legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv sau modificate prin legi se permite:

a) în baza hotărârilor de Guvern – între subprogramele aprobate prin legile menționate, până la 10 la sută din volumul alocațiilor aprobate sau modificate prin legi la subprogramele respective;

b) cu autorizarea administratorilor bugetelor respective, în modul stabilit de aceștia, – în cazul altor redistribuiri decât cele prevăzute la lit. a), fără majorarea cheltuielilor de personal și fără modificarea cheltuielilor pentru investiții capitale publice.

(4) Redistribuirea alocațiilor bugetare conform alin. (1) și (3) se efectuează începând cu 1 aprilie și până la 30 noiembrie a anului bugetar. Propunerile privind redistribuirea alocațiilor prezentate după 15 noiembrie a anului bugetar nu se admit spre examinare.

(5) Competenţele privind redistribuirea alocaţiilor bugetelor locale în cadrul deciziei bugetare anuale se stabilesc prin Legea privind finanţele publice locale.

(6) Se interzice redistribuirea ulterioară a alocaţiilor repartizate din fondurile de rezervă şi de intervenţie.

(7) Prin derogare de la alin. (1) lit. a), Ministerul Finanțelor se autorizează să redistribuie, la cererea întemeiată a autorităților bugetare supuse reorganizării, resursele și cheltuielile autorităților bugetare ca urmare a reorganizării instituționale a acestora, fără modificarea indicatorilor stabiliți ai bugetului de stat la venituri și cheltuieli.

(8) Prin derogare de la alin. (1) lit. b), Ministerul Finanțelor se autorizează să modifice transferurile între bugetul de stat și bugetele locale în următoarele cazuri:

a) delegarea, în temei legal, a unor competențe sau retragerea lor;

b) trecerea, în modul stabilit, a unor instituții din subordinea autorităților administrației publice locale în subordinea autorităților administrației publice centrale și viceversa;

c) trecerea unor instituții din subordinea autorităților administrației publice locale de nivelul întâi în subordinea autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea și viceversa;

d) realizarea acțiunilor/măsurilor în cadrul proiectelor finanțate din surse externe, care, conform condițiilor stabilite prin acordurile corespunzătoare, prevăd transferuri la bugetele locale.

(9) Prin derogare de la alin. (1) lit. b), Ministerul Finanțelor poate fi autorizat cu alte redistribuiri de alocații în cazul unor împuterniciri stabilite prin legea bugetului de stat pe anul respectiv.

61

Articolul 61. Modificarea legii/deciziei bugetare anuale

(1) Dacă pe parcursul anului se atestă tendinţe de înrăutăţire a soldului bugetului şi/sau apare necesitatea revizuirii cheltuielilor bugetare, administratorul de buget lansează procedura de modificare a bugetului corespunzător.

(2) Autorităţile/instituţiile bugetare pot înainta propuneri de modificare a bugetelor în modul şi în termenul stabilit de administratorii bugetelor de la care acestea se finanţează.

(21) În cazul în care se atestă un nivel scăzut de executare a cheltuielilor autorităților/instituțiilor bugetare (cu excepția celor independente/autonome), Ministerul Finanțelor, ca administrator al bugetului de stat, se autorizează să lanseze unilateral procedura de modificare a bugetului în lipsa propunerilor din partea acestora.

(3) Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor/deciziilor privind modificarea bugetelor sînt similare celor pentru legile/deciziile bugetare anuale.

(4) Orice propunere de modificare a legilor/deciziilor bugetare anuale trebuie să fie însoţită de o notă de fundamentare, care va cuprinde concluziile privind executarea bugetului respectiv în perioada precedentă şi estimările privind executarea scontată a bugetului pînă la finele anului bugetar în curs, precum şi impactul financiar al modificărilor pentru următorii trei ani.

(5) În cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificari ale indicatorilor generali (veniturile, cheltuielile și soldul bugetului) ai bugetelor componente ale bugetului public naţional, care se adoptă , de regulă,nu mai degrabă de 1 iulie şi nu mai tîrziu de 15 noiembrie, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 69 alin. (4).

(6) Ministerul Finanțelor, ca administrator al bugetului de stat, se autorizează să modifice, pe parcursul anului bugetar, la cererea întemeiată a autorităților bugetare, indicatorii stabiliți ai bugetului de stat la venituri și cheltuieli în cuantumul granturilor, al donațiilor, al sponsorizărilor și al altor mijloace intrate cu titlu gratuit în posesia autorităților/instituțiilor bugetare sau a bugetului de stat, fără modificarea soldului bugetului de stat.

Secţiunea 3 Executarea bugetului

62

Articolul 62. Contul unic trezorerial

(1) Încasările la şi plăţile de la bugetele componente ale bugetului public naţional în monedă naţională se efectuează prin virament prin contul unic trezorerial, iar cele în valută străină – prin conturi deschise în Banca Naţională a Moldovei şi instituţiile financiare, în conformitate cu legislaţia valutară.

(2) Administratorii de bugete pot angaja/acorda, în bază contractuală, împrumuturi cu scadenţă în acelaşi an bugetar de la /la bugetele componente ale bugetului public naţional, gestionate prin contul unic trezorerial, destinate acoperirii decalajelor temporare de casă.

(3) Administratorii de bugete pot angaja, în bază contractuală, de la instituţii financiare împrumuturi destinate acoperirii decalajelor temporare de casă cu scadenţă în acelaşi an bugetar.

(4) Soldul mijloacelor bănești temporar libere, gestionate prin contul unic trezorerial, poate fi plasat sub formă de depozite la Banca Națională a Moldovei și în valori mobiliare de stat.

(5) Se interzice autorităţilor/instituţiilor bugetare:

a) să deschidă conturi bancare pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin instituţiile financiare, cu excepţia cardurilor de plată de afaceri (business), deschise cu autorizaţia Ministerului Finanţelor pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de delegarea în interes de serviciu peste hotare a conducătorilor de rang înalt ai autorităţilor ale administrației publice centrale. Modul de deschidere şi gestionare a cardurilor de plată de afaceri (business) se stabileşte de către Ministerul Finanţelor;

b) să acorde/contracteze împrumuturi.

(7) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină pot angaja prestatori de servicii de plată , care activează pe teritoriul Republicii Moldova, pentru efectuarea unor operaţiuni ce ţin de executarea de casă a bugetelor.

(8) Procedura de selectare a băncilor comerciale , ca prestatori de servicii de plată, pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de casă a bugetelor se face o dată la trei ani în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice.

(9) Mijloacele financiare primite de la bugetele componente ale bugetului public naţional de către instituțiile publice, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni ai căror fondatori/acționari sînt autorităţile ale administrației publice centrale şi locale, în baza listei acestora aprobate în legea bugetară anuală, se gestionează prin contul unic trezorerial.

[Art.62 al.(9) modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(10) Ministerul Finanțelor poate utiliza temporar soldurile de mijloace financiare din contul unic trezorerial pentru acoperirea decalajelor temporare de casă ale bugetului de stat, cu rambursarea acestora până la sfârșitul anului bugetar și fără a afecta executarea plăților finanțate din contul bugetelor componente ale bugetului public național și al entităților care se gestionează prin contul unic trezorerial.

(11) Se interzice împrumutul mijloacelor financiare, acordate cu destinaţie conform acordurilor de finanțare, din resursele aferente proiectelor finanţate din surse externe.

63

Articolul 63. Executarea de casă a bugetului

(1) Încasările bugetelor componente ale bugetului public naţional şi plăţile bugetului de stat şi ale bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial conform metodei de casă.

(2) Evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetare prin sistemul trezorerial se asigură prin conturi trezoreriale bazate pe clasificaţia bugetară şi pe planul de conturi contabile.

64

Articolul 64. Prognoza şi managementul lichidităţilor

(1) În termen de 30 de zile de la data adoptării legilor/deciziilor bugetare anuale, dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie a anului bugetar, administratorii de bugete elaborează, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Finanţelor, prognozele de lichidităţi ale bugetelor corespunzătoare pe an cu repartizare lunară.

(2) Prognozele menţionate la alin. (1) al prezentului articol se actualizează periodic, cu respectarea nivelului trimestrial al soldului bugetar, stabilit în condiţiile art. 59.

65

Articolul 65. Încasările bugetare

(1) Colectarea veniturilor şi a altor încasări aprobate în bugetele componente ale bugetului public naţional se asigură de către administratorii de venituri stabiliţi prin actele normative care instituie aceste venituri.

(2) În cazul în care legislaţia nu prevede autoritatea responsabilă de administrarea anumitor venituri bugetare, Ministerul Finanţelor desemnează administratorii veniturilor bugetare respective.

(3) Toate plăţile calculate, dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public naţional pînă la data încheierii anului bugetar se încasează în contul bugetelor respective pe anul viitor.

66

Articolul 66. Gestionarea angajamentelor

(1) Autorităţile/instituţiile bugetare sînt responsabile pentru asumarea, achitarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor, în conformitate cu legislaţia care reglementează achiziţiile publice şi cu alte acte normative.

(2) Asumarea angajamentelor de către autorităţile/instituţiile bugetare se permite doar în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare, luînd în considerare datoriile înregistrate la finele anului precedent.

(3) Se permite asumarea angajamentelor multianuale pe o perioadă de până la trei ani pentru proiecte de investiții capitale publice, în limitele cheltuielilor prognozate în acest scop pe anii respectivi.

Valoarea angajamentelor multianuale se ajustează anual în conformitate cu alocațiile bugetare aprobate în acest scop pe anul bugetar respectiv.

Pentru proiecte de investiții capitale publice cu valoarea mai mare de 200 de milioane de lei, se permite extinderea termenului angajamentelor multianuale pe o perioadă de până la doi ani cu acordul Guvernului.

(31) Se permite autorităților/instituțiilor bugetare asumarea angajamentelor multianuale, pe o perioada de până la trei ani, pentru achizițiile de bunuri, lucrări și servicii a căror perioadă de realizare este mai mare de un an, altele decât cele menționate la alin. (3), în limitele cheltuielilor prognozate în acest scop pe anii respectivi. Valoarea angajamentelor multianuale se ajustează anual în corespundere cu alocațiile bugetare aprobate în acest scop pe anul bugetar respectiv. Modalitatea și lista bunurilor, a lucrărilor/serviciilor pentru care se permite asumarea angajamentelor multianuale sunt stabilite de către Guvern.

(4) Autorităţile/instituţiile bugetare sînt obligate să revadă relaţiile contractuale cu furnizorii de mărfuri şi servicii şi să reducă cheltuielile dacă pe parcursul anului bugetar alocaţiile bugetare au fost diminuate ca urmare a modificării bugetului.

(5) Se interzice încheierea de către autoritățile/instituțiile bugetare a contractelor cu efectuarea plăților anticipate (avans) pentru achiziționarea mărfurilor, serviciilor și lucrărilor, cu excepția:

a) lucrărilor de construcții și reparații capitale, a căror valoare nu depășește 10 la sută din limita anuală stabilită pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice și procurării de materiale și utilaj, în cazul în care contractele de antrepriză încheiate între beneficiari și antreprenori prevăd astfel, cu confirmarea ulterioară a sumelor plătite prin volume de lucrări executate efectiv pe parcursul anului de gestiune;

b) mărfurilor, serviciilor și lucrărilor care nu cad sub incidența Legii privind achizițiile publice.

(6) Termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor persoanelor fizice sau juridice față de autoritatea/instituția bugetară pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor (cu excepția achizițiilor de arme, muniții, sisteme de armament, tehnică cu destinație militară, piese de schimb și accesorii aferente acestora, a serviciilor de întreținere a echipamentului militar) în mărimea plății anticipate (avansului) nu poate depăși 60 de zile de la data primirii avansului.

67

Articolul 67. Plăţile bugetare

(1) În procesul executării bugetelor, autorităţile/instituţiile bugetare efectuează plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi în conformitate cu prognozele de lichidităţi ale bugetelor.

(11) Autorităţile/instituţiile bugetare vor efectua plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate după stingerea datoriilor cu termen de achitare expirat.

(2) Finanţarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorităţi:

a) onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;

b) cheltuielile de personal, inclusiv contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizaţiilor, a compensaţiilor, a alocaţiilor şi a ajutoarelor sociale;

b1) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat;

c) cheltuielile pentru servicii energetice și comunale;

c1) cheltuielile pentru servicii informaționale și de telecomunicații;

d) cheltuielile din fondurile de urgenţă.

(3) La efectuarea altor cheltuieli decît cele stipulate la alin.(2), priorităţile de cheltuieli se stabilesc de către conducătorul autorităţii/instituţiei bugetare.

(4) Plăţile legate de serviciul datoriei, inclusiv pentru obligaţiunile provenite din acordarea garanţiilor, se efectuează în termenele şi în condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma aprobată în buget pentru acest scop.

(41) Plățile legate de cumpărarea de către stat, în conformitate cu art. 541 din Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, a acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică și societățile de asigurare sau de reasigurare prin decizia organului executiv al băncii și, respectiv, al societății de asigurare sau de reasigurare, ca urmare a anulării acțiunilor neînstrăinate ale foștilor deținători asupra cărora au devenit incidente prevederile legislației aferente activității bancare și, respectiv, activității de asigurare sau de reasigurare, se efectuează indiferent de faptul dacă sunt sau nu prevăzute mijloace pentru acest scop în legea bugetului de stat pentru anul în curs.

(5) Toate plăţile executate pînă la data încheierii anului bugetar, indiferent de perioada pentru care acestea se efectuează, se înregistrează şi se reflectă în evidenţa contabilă ca plăţi ale anului bugetar curent.

(6) Datoriile autorităţilor/instituţiilor bugetare din anii precedenţi se achită de către acestea din contul şi în limita bugetelor autorităţilor/instituţiilor respective aprobate pe anul bugetar curent.

68

Articolul 68. Plăţile în baza documentelor executorii

(1) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz, autorităţilor/instituţiilor bugetare respective după rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.

(2) În cazul neexecutării documentului executoriu emis în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive în termen de 3 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului judecătoresc iniţierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de executare.

(21) Recursul declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti definitive privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare suspendă termenul de executare a hotărîrii judecătoreşti prevăzut la alin.(2).

(3) Plăţile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se efectuează în limita bugetului aprobat al autorităţii/ instituţiei bugetare, cu excepția resurselor aferente proiectelor finanțate din surse externe.

(4) Suma plăţilor pentru executare silită nu poate depăşi 20 la sută din bugetul aprobat al autorităţii/instituţiei bugetare pe anul respectiv, cu excepția resurselor aferente proiectelor finanțate din surse externe.

(41) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul recepționării.

(42) Onorariul executorului judecătoresc pentru executarea silită a documentului executoriu va fi calculat în conformitate cu Codul de executare, dar nu va depăși 5 000 de lei.

(43) Actele de executare silită ale executorului judecătoresc care nu corespund prevederilor legale în vigoare și/sau nu sînt însoțite de documentul executoriu în original și de dovada expirării termenului prevăzut la alin. (2) se restituie fără executare.

(5) Pentru documentele executorii care au parvenit prin intermediul executorului judecătoresc cu încălcarea procedurii stabilite la alin. (1) al prezentului articol, debitorul va fi scutit de plata onorariului şi a altor cheltuieli de executare prevăzute la art. 36–41 din Codul de executare.

69

Articolul 69. Blocarea alocaţiilor bugetare

(1) În procesul executării bugetului, administratorii de bugete sînt autorizaţi să blocheze temporar anumite alocaţii de la bugetul respectiv, cu excepţia plăţilor pentru deservirea datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:

a) dacă analiza executării scontate a bugetelor atestă înrăutăţirea nivelului soldului bugetar, aprobat prin legea/decizia bugetară anuală şi stabilit ca prognoze trimestriale în baza art.59;

b) dacă limitele de alocaţii în proiectul bugetului care urmează a fi aprobat sînt mai mici decît cele din bugetul provizoriu care se execută;

c) dacă sînt iniţiate propuneri de reducere a alocaţiilor fie prin redistribuire, fie prin modificarea bugetului.

(2) În perioada de blocare temporară a alocaţiilor, autorităţile/instituţiile bugetare nu îşi pot asuma noi angajamente de cheltuieli.

(3) Blocarea alocaţiilor poate fi efectuată pe o perioadă ce nu depăşeşte 60 de zile, cu informarea autorităţilor/instituţiilor bugetare şi a Guvernului sau, după caz, a consiliilor locale despre circumstanţele ce au determinat această acţiune.

(4) În cazul în care acţiunile aferente blocării alocaţiilor nu asigură menţinerea soldului bugetar în limitele stabilite de legea/decizia bugetară anuală, administratorii de bugete, în termen de cel puţin 20 de zile pînă la expirarea perioadei de blocare, întocmesc şi prezintă proiectul legii/deciziei privind modificarea bugetului respectiv.

(5) Perioada de blocare a alocațiilor, efectuată în condițiile alin. (1), expiră, după caz:

a) la data indicată în decizia de blocare;

b) la data intrării în vigoare a legii/deciziei bugetare anuale;

c) la data intrării în vigoare a legii/deciziei privind modificarea bugetelor respective.

70

Articolul 70. Încheierea anului bugetar

(1) În ultima zi lucrătoare a anului nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi bugetare ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar.

(2) La data încheierii anului bugetar alocaţiile bugetare nevalorificate, precum şi soldurile de mijloace băneşti din conturile trezoreriale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare se închid, cu excepţia soldurilor proiectelor finanţate din surse externe.

(3) În cazul instituţiilor bugetare amplasate peste hotarele ţării, soldurile mijloacelor bănești şi înregistrate în conturile acestora la data încheierii anului bugetar se utilizează în anul bugetar următor în contul finanţării de la buget a alocaţiilor aprobate.

(4) Soldurile de mijloace băneşti din conturile bugetelor componente ale bugetului public naţional, înregistrate la data încheierii anului bugetar, sînt tranzitorii pe anul bugetar următor şi sînt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale.

(5) Dacă la finele anului bugetar volumul real înregistrat al deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţii de asistenţă socială, este mai mic decît volumul transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale va restitui diferenţa la bugetul de stat în primul trimestru al anului bugetar viitor, în baza raportului anual privind executarea bugetului.

Secţiunea 4 Evidenţa contabilă şi raportarea bugetului

71

Articolul 71. Evidenţa contabilă în sistemul bugetar

(1) Evidenţa contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza Legii contabilităţii nr. 113/2007 şi în conformitate cu planul de conturi contabile şi cu metodologia elaborată şi aprobată de către Ministerul Finanţelor.

(2) Evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se asigură în baza planurilor de conturi contabile proprii, cu utilizarea sistemelor informaţionale specifice domeniilor de activitate.

72

Articolul 72. Rapoartele periodice privind executarea bugetelor

(1) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi publică lunar rapoarte privind executarea bugetelor pe care le administrează.

(2) Autorităţile executive locale întocmesc şi publică rapoarte privind executarea bugetelor locale, în conformitate cu periodicitatea şi cerinţele stabilite de Legea privind finanţele publice locale.

(3) Raportul privind executarea bugetului public naţional se întocmeşte şi se publică lunar de către Ministerul Finanţelor.

(4) Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(5) Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor componente ale bugetului public naţional se stabileşte de Ministerul Finanţelor.

73

Articolul 73. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor

(1) Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective şi se prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.

(2) Rapoartele prezentate de Guvern se examinează de către Parlament şi se aprobă în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(3) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor locale pentru anul bugetar încheiat se întocmesc de către autorităţile executive locale şi se aprobă de către consiliile locale în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

(4) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate şi cuprind:

a) caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respectiv, dinamica şi tendinţele indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi;

b) evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget;

c) nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare în raport cu indicatorii planificaţi, cu executarea din anul precedent şi cu explicarea cauzelor devierilor;

d) explicaţii la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;

e) nivelul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale în raport cu limitele stabilite;

f) nivelul de realizare a performanţei în cadrul programelor;

g) alte informaţii relevante.

(5) La examinarea şi prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă autorităţile ale administrației publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind implementarea programelor şi performanţa realizată în domeniile de competenţă.

(6) După aprobarea de către Parlament/consiliile locale, rapoartele anuale se publică în modul şi în termenul stabilit de legislaţie.

74

Articolul 74. Rapoartele financiare

Autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor.

Capitolul V MONITORINGUL FINANCIAR

75

Articolul 75. Obiectul monitoringului financiar

Monitoringului financiar se supun:

a) instituțiile publice, cu excepţia celor responsabile exclusiv faţă de Parlament;

[Art.75 lit.a) modificată prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

b) întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public.

76

Articolul 76. Responsabilitatea pentru monitoringul financiar

(1) Monitoringul financiar al activității, întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat se efectuează de către Ministerul Finanțelor.

[Art.76 al.(1) modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(2) Organele centrale de specialitate ale administrației publice și alte autorități administrative asigură monitoringul financiar și supravegherea activității instituțiilor publice care activează în domeniul de competență sau în care exercită funcția de fondator, precum și supravegherea eficienței utilizării patrimoniului acestora.

[Art.76 al.(2) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(3) Monitoringul financiar și supravegherea activității instituțiilor publice, întreprinderilor municipale și societăților comerciale în care autoritățile administrației publice locale exercită funcția de fondator sau dețin cota majoritară în capitalul social se efectuează de către autoritățile administrației publice locale.

[Art.76 al.(3) modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(4) Procedurile și cerințele specifice privind efectuarea monitoringului financiar al activității instituțiilor publice, întreprinderilor de stat/municipale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public se elaborează de către Ministerul Finanțelor, în comun cu organul abilitat cu administrarea și deetatizarea patrimoniului public, și se aprobă de Guvern.

[Art.76 al.(4) modificat prin LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

(5) Organele centrale de specialitate ale administrației publice și alte autorități administrative prezintă rezultatele monitoringului financiar autorităților publice competente, Ministerului Finanțelor și Guvernului. Rezultatele monitoringului financiar se iau în considerare în procesul de luare a deciziilor privind administrarea și deetatizarea patrimoniului public.

[Art.76 al.(5) în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

Capitolul VI CONTROLUL FINANCIAR ŞI AUDITUL PUBLIC EXTERN

77

Articolul 77. Controlul financiar public intern

(1) Activităţile efectuate în cadrul procesului bugetar şi operaţiunile legate de gestionarea finanţelor publice sînt obiect al controlului financiar public intern.

(2) Principiile şi modul de organizare a sistemului de control intern managerial, a activităţii de audit intern, precum şi a funcţiei de coordonare şi armonizare centralizată în domeniul controlului financiar public intern, se reglementează prin legislaţia privind controlul financiar public intern.

78

Articolul 78. Controlul financiar public extern și coordonarea antifraudă

(1) Controlul financiar public extern și coordonarea antifraudă se realizează de către Inspectoratul Control Financiar de Stat în baza unui regulament aprobat de Guvern.

(2) Controlul financiar public extern include activitățile de inspectare financiară și de control al fondurilor de asistență externă, rambursabile sau nerambursabile.

(3) Inspectarea financiară se realizează la:

a) autoritățile/instituțiile bugetare;

b) autoritățile bugetare independente/autonome și instituțiile publice – pe aspecte ce țin de corectitudinea utilizării alocațiilor financiare obținute din bugetul public național și din prestarea serviciilor, a gestionării/utilizării patrimoniului public, precum și ce țin de conformarea la regulile aplicabile în domeniul achizițiilor publice;

[Art.75 al.(3), lit.b), (în partea inspectării financiare a instituțiilor publice), în redacția LP327 din 29.12.25, MO665/31.12.25 art.814; în vigoare 01.01.27]

c) întreprinderile de stat/municipale, societățile comerciale în al căror capital social statul deține o cotă-parte de cel puțin 25 la sută, precum și la persoanele afiliate acestora – pe aspecte ale gestionării/utilizării resurselor financiare și/sau patrimoniului public;

d) beneficiarii desemnării procentuale din impozitul pe venit;

e) alte persoane fizice sau juridice – pe aspecte ale administrării patrimoniului public și utilizării resurselor bugetului public național și a mijloacelor primite de la entitățile specificate la lit. a)–d).

(4) Controlul fondurilor de asistență externă, rambursabile sau nerambursabile, se realizează la beneficiarii primari/secundari ai acestor fonduri.

(5) Inspectarea financiară se inițiază:

a) la solicitarea prim-ministrului;

b) la indicația ministrului finanțelor, care, prin intermediul Inspectoratului Control Financiar de Stat, planifică inspectări financiare în funcție de riscurile evaluate;

c) la solicitarea Curții de Conturi.

(6) Controlul fondurilor de asistență externă se inițiază la solicitarea autorității naționale de management sau a altor autorități naționale implicate în sistemul de management și control.

(7) Coordonarea antifraudă reprezintă un ansamblu de acțiuni privind protecția intereselor financiare ale statului și ale finanțatorilor externi, care se realizează prin:

a) consolidarea cooperării interinstituționale, comunicarea și schimbul de date dintre autoritățile specializate/desemnate în lupta antifraudă și mecanismul de coordonare și management al asistenței externe;

b) generarea și diseminarea rapoartelor analitice privind neregulile și suspiciunile de fraudă;

c) monitorizarea și evaluarea rapoartelor analitice privind neregulile și suspiciunile de fraudă;

d) efectuarea și/sau asistarea autorităților împuternicite de finanțatorii asistenței externe în efectuarea controalelor și inspectărilor la fața locului, în scopul prevenirii și combaterii cazurilor de fraudă și nereguli;

e) efectuarea unui nou control dacă rezultatele controlului exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare ori dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existența unor semne de nereguli sau suspiciuni de fraudă.

(8) Autoritățile implicate în lupta antifraudă și subiecții raportori de nereguli și/sau suspiciuni de fraudă furnizează informațiile aferente neregulilor sau suspiciunilor de fraudă pentru exercitarea atribuțiilor menționate la alin. (7), în modul stabilit de Guvern.

79

Articolul 79. Auditul public extern

Modul de formare, gestionare şi utilizare a resurselor bugetului public naţional, precum şi de administrare a patrimoniului public, se supune auditului public extern în conformitate cu legislaţia.

Capitolul VII RESTRICŢII, PENALITĂŢI ŞI RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

80

Articolul 80. Restricţii şi penalităţi

(1) Se interzice dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat şi ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanţelor, cu excepţia executării ordinelor incaso ale organelor abilitate cu dreptul de executare silită, de suspendare a operaţiunilor în conturile bancare ale contribuabilului şi de sechestrare sau de percepere, în mod incontestabil, a mijloacelor băneşti din conturile bancare şi/sau trezoreriale.

(2) În cazul neexecutării obligației contractuale pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor achitate în avans, de la persoanele fizice sau juridice care au primit din partea autorităților/instituțiilor bugetare mijloace financiare sub formă de plăți anticipate (avans) se percepe la bugetul de stat o sumă calculată din mărimea avansului neexecutat în funcție de rata de bază aplicată de Banca Națională a Moldovei la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, pe perioada de neexecutare a obligației respective. În cazul expirării termenului de acțiune a contractului, la buget se percep concomitent și mijloacele financiare neutilizate (datoria debitoare) la momentul controlului.

(3) Se interzice dezafectarea de la buget a mijloacelor pentru acordare de împrumuturi persoanelor fizice şi juridice. Excepţie fac împrumuturile acordate Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar şi resursele recreditate în condiţiile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, precum şi cele destinate acordării de credite fără dobîndă concurenţilor electorali.

(4) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor recreditate din surse interne şi externe prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor şi a altor plăţi aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea împrumuturilor acordate cu garanţie de stat, organele abilitate cu dreptul de executare silită, de suspendare a operaţiunilor în conturile bancare ale contribuabilului şi de sechestrare sau de percepere, în mod incontestabil, a mijloacelor băneşti din conturile bancare şi/sau trezoreriale vor percepe în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele respective şi de la persoanele care au beneficiat de împrumuturi recreditate şi împrumuturi acordate cu garanţie de stat, sumele nerambursate.

(5) Stingerea datoriilor expirate aferente împrumuturilor acordate şi/sau recreditate de Ministerul Finanţelor, precum şi a împrumuturilor achitate din contul bugetului de stat conform garanţiei de stat, se va efectua în următoarea succesiune penalitatea, dobînda şi alte plăţi, suma principală a împrumutului;

(6) Mijloacele bugetare, inclusiv cele exprimate prin bunuri materiale, utilizate de către autorităţile/instituţiile bugetare, contrar prevederilor actelor normative, pentru acordare de împrumut sau de ajutor financiar persoanelor fizice şi juridice se percep integral de la acestea şi se varsă la bugetul respectiv fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor. Pentru întreaga perioadă de utilizare a acestor mijloace, de la persoanele menţionate se percepe la bugetul respectiv o sumă calculată în funcţie de rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt.

(7) Sancţiunile specificate la alin. (2) şi (6) se aplică de către Inspectoratul Control Financiar de Stat în baza rezultatelor inspectărilor efectuate.

(8) Pentru neplata în termenele stabilite de actele normative a plăţilor la bugetele componente ale bugetului public naţional se aplică majorări de întîrziere în mărimea şi în modul stabilit de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

(9) Pentru autorităţile/instituţiile bugetare şi alţi beneficiari de mijloace bugetare care nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate, nu au înlăturat în termenele stabilite încălcările şi neajunsurile depistate, precum şi nu au prezentat alte rapoarte/documente/informaţii solicitate, Ministerul Finanţelor suspendă temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor/ instituţiilor bugetare şi a altor beneficiari de mijloace bugetare.

81

Articolul 81. Formele de răspundere juridică

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul VIII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

82

Articolul 82. Intrarea în vigoare şi abrogările

(1) Prezenta lege întră în vigoare la 1 ianuarie 2015, cu excepţia art.10, art.15-17, art.18 lit.b) şi d), art.19 lit.d), f) şi g), art.20 alin.(1) lit.b), c) şi k), art.21 alin.(1) lit.j), art.24 alin.(1) lit.e) şi g), art.29-30, art.36, art.37, art.47 alin.(1) lit.a)-c), art.48, art.49, art.54 alin.(4), art.59 - 61, art.64, art.67-69, art.70 alin.(3), art.72 alin(4), art.74-76, art.81, care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2016.

(2) Începînd cu 1 ianuarie 2015 se abrogă art.1-5, art.8, art.13, art.131-132, art.134-136, art.15-16, art.19-22, art.24-35, art.37, art.39, art.44-48, art.50-53, art.55 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, ediţie specială).

(3) Începînd cu 1 ianuarie 2016 se abrogă:

Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, ediţie specială);

Legea nr.1228-XIII din 27 iunie 1997 despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 57–58, art. 511);

art. X din Legea nr. 1440-XV din 8 noiembrie 2002 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 178–181, art. 1354);

art. IX din Legea nr. 430-XV din 31 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 239–242, art. 956);

art. XXIII din Legea nr. 154-XVI din 21 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 126–128, art. 611);

art. IV din Legea nr. 335-XVI din 16 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 1–4, art. 22);

art. XVI şi art. XXIV din Legea nr. 268-XVI din 28 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 142–145, art. 702);

art. IV din Legea nr. 231-XVI din 2 noiembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 180–183, art. 693);art. IV din Legea nr. 107-XVI din 16 mai 2008 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 107–109, art. 417);

art. II din Legea nr. 172-XVI din 10 iulie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.134-137, art.543);

art. X şi art. XV din Legea nr. 108-XVIII din 17 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 193–196, art. 609);

art. III din Legea nr. 63 din 23 aprilie 2010 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 75–77, art. 213);

art. III din Legea nr. 72 din 4 mai 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 94–97, art. 270);

art. IX din Legea nr. 48 din 26 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 53, art. 114);

Legea nr. 167 din 22 iulie 2011 pentru modificarea articolului 55 din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 131–133, art. 417);

art. IV din Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 13–14, art. 32);

art. VIII din Legea nr. 178 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 190–192, art. 644);

art. II din Legea nr. 241 din 2 noiembrie 2012 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 242–244, art. 777).

83

Articolul 83. Prevederi tranzitorii

(1) Implementarea bugetării bazate pe performanţă de către autorităţile administraţiei publice locale se efectuează pe etape, în conformitate cu planul de activitate a Guvernului.

(2) În anul 2015, articolele 8, 11, 27, 42, 43, 44, se pun în aplicare doar în scopuri de elaborare a bugetului.

84

Articolul 84. Prioritatea legii

Actele normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

85

Articolul 85. Ajustarea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

Guvernul, în termen de un an de la data publicării prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea actelor legislative în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

c) va asigura elaborarea şi aprobarea actelor normative pentru implementarea prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Igor CORMAN

Nr. 181. Chişinău, 25 iulie 2014.