Art.I.
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 66–75, art. 132), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 509, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, ca efect al dobândirii cu bună-credință, uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.”
2. Articolul 2163 va avea următorul cuprins:
„Articolul 2163. Caracterele moștenirii
Moștenirea este o transmisiune pentru cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă.”
3. Articolul 2170 va avea următorul cuprins:
„Articolul 2170. Decăderea din dreptul de moștenire
a moștenitorului nedemn
(1) Circumstanța care constituie temei pentru decădere din dreptul de moștenire a moștenitorului nedemn trebuie constatată de instanța de judecată.
(2) Acțiunea privind decăderea din dreptul de moștenire a moștenitorului nedemn poate fi intentată de orice persoană în avantajul căreia poate servi înlăturarea moștenitorului nedemn, chiar dacă avantajul va surveni numai după înlăturarea altei persoane.
(3) Acțiunii prevăzute la alin. (2) i se aplică termenele prevăzute la art. 2211.
(4) Consecințele decăderii din dreptul de moștenire a moștenitorului nedemn survin din momentul când hotărârea judecătorească rămâne definitivă.”
4. Articolele 2171 și 2172 se abrogă.
5. Articolul 2174 va avea următorul cuprins:
„Articolul 2174. Efectele decăderii din dreptul de moștenire
a moștenitorului nedemn
(1) Dacă, după acceptarea moștenirii, o persoană este declarată de instanța de judecată ca moștenitor nedemn, aceasta este obligată să restituie tot ceea ce a primit ca moștenire, inclusiv fructele obținute.
(2) Cota succesorală a moștenitorului nedemn decăzut din dreptul de moștenire se împarte egal între ceilalți moștenitori.”
6. La articolul 2175, textul „art. 2171” se substituie cu textul „art. 2170”.
7. La articolul 2178:
alineatul (1) se completează cu cuvintele „și soțul supraviețuitor”;
la alineatul (4), după cuvintele „Copiii defunctului” se introduc cuvintele „și soțul supraviețuitor”.
8. Articolul 2185 se abrogă.
9. La articolul 2186, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Soțul supraviețuitor care vine la moștenirea legală alături de alți moștenitori de clasa întâi poate primi, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu excepția cazului în care acestea sunt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul, și numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.”
10. Articolul 2188 se abrogă.
11. La articolul 2289 alineatul (2), cuvintele „Termenul de renunțare la moștenire a moștenitorului subsecvent” se substituie cu cuvintele „Termenul de acceptare a moștenirii pentru moștenitorul subsecvent”.
12. La articolul 2292 alineatul (1), cuvintele „a avut loc devoluțiunea moștenirii” se substituie cu cuvintele „aceasta s-a deschis”.
13. La articolul 2293, cuvintele „prin devoluțiunea moștenirii și” se substituie cu cuvintele „în raport cu moștenitorul prealabil”.
14. Articolul 2325 va avea următorul cuprins:
„Articolul 2325. Devoluțiunea legatului
Legatarul are dreptul de a cere (devoluțiunea legatului), în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, executarea legatului dacă testamentul nu prevede altfel.”
15. Articolele 2389–2391 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 2389. Opțiunea succesorală
(1) Moștenitorul care este chemat la moștenire în temeiul legii sau al unei dispoziții testamentare poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea. Din momentul acceptării moștenirii, moștenitorul nu mai are dreptul de a renunța la aceasta.
(2) Efectele juridice ale acceptării sau renunțării la moștenire survin în momentul deschiderii moștenirii.
(3) Statul nu poate renunța la moștenirea legală.
Articolul 2390. Acceptarea moștenirii
(1) Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine.
(2) Moștenirea se consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul care desfășoară procedura succesorală o declarație de acceptare a moștenirii în formă autentică înainte de expirarea termenului de acceptare a moștenirii sau când moștenitorul intră în posesia masei succesorale. Declarația de acceptare a moștenirii poate fi autentificată la oricare notar sau altă persoană abilitată să autentifice acte juridice.
(3) Dacă moștenitorul este un minor sau un adult în privința căruia s-a inițiat o procedură de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciară, notarul are obligația să notifice de îndată autoritatea tutelară privind deschiderea moștenirii și necesitatea exercitării dreptului de opțiune succesorală de către moștenitorul respectiv, precum și privind termenul de acceptare a moștenirii. Autoritatea tutelară ia în evidență situația moștenitorului respectiv și acționează în conformitate cu prevederile art. 139 alin. (1) lit. e).
(4) În situația în care, la expirarea termenului de acceptare a moștenirii pentru moștenitorul prevăzut la alin. (3), autoritatea tutelară nu a recepționat nicio cerere de autorizare a actului de acceptare sau de renunțare la moștenire în numele moștenitorului respectiv, aceasta decide de sine stătător asupra acceptării sau renunțării la moștenire în numele moștenitorului.
(5) Decizia luată de autoritatea tutelară în conformitate cu prevederile alin. (4) se comunică notarului în termen de o lună de la data expirării termenului de acceptare a moștenirii și se consideră ca acceptare sau, după caz, ca renunțare depusă în termen.
(6) Dacă moștenitorul a intrat în posesia unei părți din masa succesorală, se consideră că acesta a acceptat întreaga masă succesorală, oriunde s-ar afla și din orice ar consta.
(7) Moștenitorul care a intrat în posesia masei succesorale nu are dreptul să dispună de aceasta până la expirarea termenului de acceptare a moștenirii și până la primirea certificatului de moștenitor.
(8) Dacă moștenitorul testamentar nu știa de modificarea ori de revocarea testamentului sau dacă moștenitorul legal care nu știa despre existența testamentului a intrat în posesia masei succesorale, sau dacă moștenitorii testamentari sau legali nu știau despre existența unui alt testament ori despre existența unor moștenitori legali mai apropiați, acestora le rămân fructele obținute de la masa succesorală până la intentarea acțiunii prevăzute la art. 2403, fiind de asemenea în drept să ceară restituirea integrală a cheltuielilor făcute cu masa succesorală.
(9) Dacă, în cazurile prevăzute la alin. (8), bunurile care intră în masa succesorală sunt vândute până la intentarea acțiunii prevăzute la art. 2403, vânzarea-cumpărarea se consideră valabilă, iar mijloacele obținute din vânzare se predau moștenitorului legal/testamentar.
Articolul 2391. Termenul de acceptare a moștenirii
(1) Termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei.
(2) Dacă dreptul de a accepta moștenirea apare în cazul în care ceilalți moștenitori nu o acceptă, aceasta trebuie acceptată în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungește până la 3 luni.
(3) Prin derogare de la alin. (1), termenul de acceptare a moștenirii începe să curgă:
a) de la data nașterii moștenitorului – dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii;
b) de la data înregistrării decesului la organul de stare civilă – dacă înregistrarea se face în baza unei hotărâri judecătorești prin care se declară decesul celui care a lăsat moștenirea;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său – dacă testamentul care cuprinde acest legat este găsit după deschiderea moștenirii;
d) de la data la care moștenitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa succesorală – dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.
(4) În baza cererii moștenitorului care a omis termenul de acceptare a moștenirii, notarul care desfășoară procedura succesorală poate prelungi termenul de acceptare a moștenirii sau poate stabili un nou termen de acceptare dacă moștenitorul a omis termenul din motive întemeiate, iar ceilalți moștenitori nu obiectează.
(5) În cazul în care nu sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (4), cererea de prelungire a termenului de acceptare a moștenirii se soluționează de către instanța de judecată.
(6) În cazul prevăzut la alin. (4), moștenitorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din masa succesorală rămasă, iar dacă acest lucru nu este posibil – echivalentul în bani al părții ce i se cuvine din masa succesorală rămasă.”
16. Articolele 2399 și 2400 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 2399. Moștenirea dreptului de moștenire
(1) Dreptul de moștenire și dreptul de a renunța la moștenire se transmit moștenitorilor (transmisie succesorală).
(2) În cazul în care moștenitorul moare până la expirarea termenului de acceptare a moștenirii fără a exercita dreptul în cauză, acest termen nu expiră înainte de expirarea termenului de acceptare a moștenirii lăsate de moștenitor.
(3) În cazul în care sunt mai mulți moștenitori ai moștenitorului, fiecare poate să accepte sau să renunțe la partea din moștenire care corespunde cotei sale succesorale.
Articolul 2400. Efectele renunțării
(1) Se consideră că nu a dobândit niciodată moștenirea persoana care a renunțat la moștenire. Dispozițiile art. 2401 alin. (1) rămân aplicabile.
(2) Dreptul la moștenire trece la persoana care ar fi moștenit în cazul în care cel care a renunțat nu ar fi fost în viață la momentul deschiderii moștenirii.
(3) Notarul care desfășoară procedura succesorală este obligat să comunice despre renunțare la moștenire persoanei care dobândește moștenirea în rezultatul renunțării. Notarul este obligat să permită oricărei persoane care are un interes legitim să ia cunoștință de renunțare.”
17. Articolul 2404 se abrogă.
18. La articolul 2453, cuvintele „pentru renunțarea la moștenirea lăsată” se substitui cu cuvintele „de acceptare a moștenirii lăsate”.
19. Articolul 2485 se abrogă.
20. La articolul 2486, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Dacă cel care a lăsat moștenirea are mai mulți moștenitori (comoștenitori), cotele lor succesorale, până la primirea certificatului de moștenitor, aparțin tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic (indiviziune). Fiecare comoștenitor poate dispune de cota sa succesorală. Contractul prin care comoștenitorul dispune de cota sa succesorală trebuie autentificat notarial.”
21. La articolul 2492, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Administrarea masei succesorale revine în comun moștenitorilor care au acceptat moștenirea. Din momentul acceptării moștenirii de către moștenitori, notarul dispune încetarea măsurilor de custodie a masei succesorale luate în temeiul prevederilor art. 2412 alin. (1) lit. c). Fiecare comoștenitor este obligat față de ceilalți să participe la măsurile necesare pentru administrarea corespunzătoare. Fiecare comoștenitor poate lua măsurile necesare de conservare fără participarea celorlalți.”
22. La articolul 2498, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Fiecare comoștenitor care a acceptat moștenirea poate cere, în orice moment după expirarea termenului de acceptare a moștenirii, partajul masei succesorale, în măsura în care din art. 2499–2501 nu rezultă altceva.”
23. La articolul 2524, după cuvântul „Moștenitorii” se introduc cuvintele „care au acceptat moștenirea”.
24. La articolul 2530 alineatul (2), textul „părinții defunctului, precum și soțul supraviețuitor” se substituie cu textul „precum și părinții defunctului,”.