Art.I.
Legea nr. 330/1999 cu privire la cultura fizică și sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 83–86, art. 399), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
„Articolul 34. Protecția socială a sportivilor
de performanță
(1) Sportivii cetățeni și rezidenți ai Republicii Moldova care au obținut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe olimpice sau paralimpice (inclusiv cei care au participat în calitate de membri ai echipelor sportive ale fostei URSS) au dreptul, la cerere și cu confirmarea autorității centrale de specialitate, la o indemnizație lunară viageră dacă întrunesc cumulativ următoarele condiții:
a) au împlinit vîrsta de 35 de ani;
b) au fost membri ai loturilor naționale timp de cel puțin 8 ani.
(2) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 2 salarii medii pe economie, se achită lunar în lei și nu este impozabilă.
(3) La stabilirea cuantumului indemnizației viagere se utilizează datele privind salariul mediu pe economie, comunicate de Biroul Național de Statistică, pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.
(4) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) se acordă începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul și-a anunțat retragerea din activitate. La revenirea acestuia în activitate, plata indemnizației se suspendă.
(5) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizației viagere sportivilor de performanță se alocă din bugetul de stat și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Modul de calcul și de plată a indemnizației viagere se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.
(6) Plata indemnizației viagere se efectuează, în funcție de nivelul performanței sportive, în mărime de:
a) 100% – pentru prima medalie de aur obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;
b) 90% – pentru prima medalie de argint obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;
c) 80% – pentru prima medalie de bronz obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de argint obținută la campionatele mondiale, ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;
d) 70% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de argint obținută la campionatele europene;
e) 60% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele europene;
f) 50% din valoarea indemnizației corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a)–c) – pentru următoarele medalii de aur obținute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.
(7) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel de campion european, indemnizația viageră acordată pentru cea mai bună performanță se cumulează cu cea pentru performanța inferioară la nivel de 50%.
(8) Sportivii care au fost sancționați pentru încălcarea legislației antidoping sînt privați de dreptul de a beneficia de indemnizația viageră prevăzută în prezentul articol.”
2. Legea se completează cu articolul 341 cu următorul cuprins:
„Articolul 341. Protecția socială a antrenorilor
sportivilor de performanță
(1) Antrenorii cetățeni și rezidenți ai Republicii Moldova care au pregătit sportivi medaliați la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale ori la campionatele europene de seniori la probe olimpice sau paralimpice (inclusiv cei care au activat în calitate de antrenori ai echipelor sportive din fosta URSS) au dreptul la o indemnizație viageră dacă întrunesc cumulativ următoarele condiții:
a) au împlinit vîrsta legală de pensionare;
b) au un stagiu de activitate de cel puțin 20 de ani în calitate de antrenor;
c) au pregătit sportivi în ultima perioadă de minimum 4 ani, în calitate de antrenor la probele individuale sau pe echipe, obținînd cu aceștia medalii la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.
(2) Antrenorii care întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot depune pentru confirmare o cerere la autoritatea centrală de specialitate.
(3) La stabilirea cuantumului indemnizației viagere se utilizează datele privind salariul mediu pe economie, comunicate de Biroul Național de Statistică, pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.
(4) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizației viagere antrenorilor se alocă din bugetul de stat și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Modul de calcul și de plată a indemnizației viagere se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.
(5) Plata indemnizației viagere acordate antrenorilor se efectuează lunar în lei, în funcție de nivelul performanțelor sportivilor antrenați de ei, în mărime de:
a) un salariu mediu pe economie (100%) – pentru prima medalie de aur la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;
b) 90% – pentru prima medalie de argint obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;
c) 80% – pentru prima medalie de bronz obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;
d) 70% – pentru prima medalie de argint obținută la campionatele mondiale;
e) 60% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele mondiale sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;
f) 50% – pentru prima medalie de argint obținută la campionatele europene;
g) 40% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele europene.
(6) Pentru antrenorii ai căror sportivi cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu titlul de campion mondial sau titlul de campion mondial cu titlul de campion european, indemnizația viageră acordată pentru cea mai bună performanță a sportivului se cumulează cu cea acordată pentru performanța inferioară la nivelul de 50%.
(7) Nu sînt eligibili antrenorii ai căror sportivi au sancțiuni nestinse pentru încălcarea legislației antidoping.”