Textul legii Caută

Lege nr. 352 din 15.12.2023

pentru modificarea Legii apelor nr. 272/2011

Adoptat
15.12.2023
Publicat
29.12.2023 în Monitorul Oficial Nr. 514 art. 921b
În vigoare din
29.01.2024
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
Citat în 1 act

La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune:

– art. 2 pct. 9 și 17, art. 3 alin. (5), art. 4 alin. (2)–(9), art. 5, art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 11 alin. (4), art. 13 alin. (3), art. 14 alin. (1) și (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, CELEX: 32000L0060, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, așa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014;

– art. 5 alin. (3) și (7) din Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, CELEX: 31991L0676, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 375 din 31 decembrie 1991, așa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.

I

Art.I.

Legea apelor nr. 272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1:

la litera e), textul „faptul acesta fiind necesar pentru o utilizare durabilă, echilibrată și echitabilă a apei” se substituie cu textul „în vederea utilizării durabile, echilibrate și echitabile a apei”;

articolul se completează cu literele g)–j) cu următorul cuprins:

„g) promovarea utilizării durabile a apei și protecția pe termen lung a resurselor de apă disponibile;

h) asigurarea protecției sporite și a îmbunătățirii mediului acvatic, în special prin măsuri de reducere progresivă, stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase;

i) asigurarea reducerii treptate a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare a acestora;

j) contribuirea la atenuarea efectelor inundațiilor și ale secetelor.”

2. Articolul 2:

după noțiunea „aglomerări” se introduc patru noțiuni noi cu următorul cuprins:

„albie majoră (luncă) – porțiune de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari la ieșirea lor din albia minoră;

albie minoră – suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, între maluri, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

apă potabilă – astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile;

ape interioare – totalitatea apelor stătătoare sau curgătoare de pe suprafața solului și a apelor subterane situate în amonte față de linia de bază care servește la măsurarea întinderii apelor teritoriale;”

la noțiunea „autorizație de mediu pentru folosința specială a apei”, cuvintele „de instituția subordonată organului central al administrației publice în domeniul mediului” se substituie cu cuvintele „de către Agenția de Mediu”;

după noțiunea „bilanțul apelor” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„brâul meandrelor – teritoriul dintre liniile care unesc extremele exterioare ale cotiturilor râului în locurile de meandrare intensă;”

la noțiunea „corp de apă de suprafață”, textul „ , ape tranzitorii” se exclude;

după noțiunea „corp de apă de suprafață” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„corp de apă puternic modificat – corp de apă de suprafață al cărui caracter este modificat fundamental ca urmare a modificărilor fizice cauzate de activitatea umană;”

după noțiunea „corp de apă subterană” se introduc patru noțiuni noi cu următorul cuprins:

„corp de apă unic și indivizibil – totalitatea apelor de suprafață, inclusiv terenul fondului apelor și construcțiile hidrotehnice, precum și a apelor subterane cu stratul acvifer și roca impermeabilă care le limitează;

costuri de mediu – valoarea materială a prejudiciilor aduse mediului prin utilizarea neconformă a apei;

costuri ale resurselor – valoarea beneficiilor ratate care ar fi putut fi obținute dacă resursele de apă și capacitatea lor de autorefacere nu ar fi fost reduse de cei care le utilizează;

cumpănă a apelor – linie de separare a scurgerilor precipitațiilor atmosferice pe două pante orientate în direcții opuse; catena muntoasă sau sectorul de teren înalt care desparte două bazine de scurgere;”

după noțiunea „district al bazinului hidrografic” se introduc trei noțiuni noi cu următorul cuprins:

„epuizare a apelor – micșorare a volumului de apă sub nivelul minim admisibil care asigură o stare ecologică bună a corpului de apă;

eutrofizare – poluare a apei cu compuși azotați care provoacă o dezvoltare accelerată a algelor și a vegetalelor din specii superioare ce perturbă echilibrul organismelor prezente în apă și cauzează o degradare a calității apei respective;

fâșie riverană de protecție a apelor – teren, cu dimensiuni stabilite, din componența zonei de protecție a apelor destinat pentru protecția resurselor de apă prin crearea perdelelor forestiere sau prin înierbare;”

după noțiunea „inundații” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„înnămolire – acumulare în albia râului sau în matca bazinului de apă a particulelor organice și anorganice care duce la formarea unui strat de nămol și la micșorarea volumului de apă;”

la noțiunea „lac”, după cuvintele „corp de apă” se introduce cuvântul „interioară”;

după noțiunea „managementul la nivelul bazinului hidrografic” se introduc trei noțiuni noi cu următorul cuprins:

„măsuri suplimentare – măsuri elaborate de comitetul districtului bazinului hidrografic, concepute și puse în aplicare, pe lângă măsurile de bază, în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru ape stabilite în temeiul art. 38;

modificare hidromorfologică – modificare a caracteristicilor fizice ale formei, limitelor și conținutului unui corp de apă;

perdea forestieră de protecție a malului – perdea forestieră situată de-a lungul malului corpului de apă, menită să-l protejeze împotriva eroziunii și alunecărilor de teren;”

după noțiunea „poluant” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„potențial ecologic bun – stare a unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial;”

la noțiunea „pârâu”, după cuvintele „curs de apă” se introduce textul „interior,”;

după noțiunea „pârâu” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„priză de apă – loc de extragere a apei din surse subterane sau loc de captare a apei de suprafață, inclusiv totalitatea construcțiilor și instalațiilor folosite în acest scop; priza de apă poate conține unul sau mai multe izvoare, una sau mai multe fântâni, sonde de apă, instalații de captare a apei;”

la noțiunea „râu”, după cuvintele „curs de apă” se introduce textul „interior,”;

după noțiunea „secetă” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„sondă de apă – galerie minieră cilindrică verticală, forată în scoarța terestră în scopul explorărilor hidrogeologice, monitorizării și captării apelor subterane;”

după noțiunea „valori-limită de emisie” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:

„zonă de protecție a apelor – teritoriu adiacent albiei/cuvetei (limitele corpurilor de apă), cu dimensiuni stabilite și un regim special de activitate economică, destinat pentru prevenirea sau reducerea poluării, înnămolirii corpurilor de apă și epuizării apelor acestora;”.

3. La articolul 3:

alineatul (1):

la litera a), după textul „subterane,” se introduce textul „a terenurilor fondului apelor și a zonelor de protecție,”;

la litera b), după cuvântul „impact” se introduce cuvântul „semnificativ”, iar cuvintele „ar putea dăuna calității apelor” se substituie cu cuvintele „ar putea afecta semnificativ starea corpurilor de apă”;

la alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.”

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Articolul 4. Regimul proprietății în domeniul apei

(1) Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, un element indispensabil pentru viață și societate, un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic, o materie primă pentru activități de producție, o sursă de energie și o cale de transport.

(2) Apele de suprafață și subterane fac parte din domeniul public al statului. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, o resursă strategică de siguranță și securitate națională, care trebuie protejată, tratată și apărată ca atare.

(3) Terenurile fondului apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate publică de domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi sunt cele specificate în Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice.

(4) Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul la folosința apei în condițiile prezentei legi.

(5) Protecția și gestionarea resurselor de apă se realizează în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum și cu prevederile convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte.

(6) Lacurile, lacurile de acumulare, iazurile, heleșteiele și cursurile de apă constituite din terenurile cuvetelor, ale albiilor, ale fâșiilor riverane de protecție a apelor, construcțiile hidrotehnice și apa se gestionează ca corpuri de apă unice și indivizibile.

(7) Pentru edificarea construcțiilor și montarea instalațiilor hidrotehnice cu scop de acumulare a resursei de apă pe terenuri proprietate privată, schimbarea categoriei de destinație a acestor terenuri nu este obligatorie.

(8) Pentru porturi, debarcadere și cheiuri, schimbarea categoriei de destinație a terenurilor nu este obligatorie.

(9) Bararea cursurilor de apă prin edificarea oricărui tip de construcție hidrotehnică, precum și devierea cursurilor de apă ale râurilor și pâraielor se interzic, exceptările fiind posibile doar pentru anumite necesități de importanță națională și în temeiul unei hotărâri de Guvern.”

5. Legea se completează cu articolele 41–43 cu următorul cuprins:

„Articolul 41.Transmiterea în gestiune a segmentelor

unui curs de apă din administrarea

statului

(1) Transmiterea segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul sau extravilanul unităților administrativ-teritoriale din administrarea statului, gestiunea autorităților administrației publice centrale, în gestiunea unităților administrativ-teritoriale, cu excepția albiilor apelor de frontieră, a râurilor care traversează rezervațiile naturale și terenurile fondului silvic proprietate a statului, se realizează la cerere, prin hotărâre de Guvern, cu acordul consiliului local de nivelul întâi, în temeiul prevederilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și conform regulamentului aprobat de Guvern. Transmiterea poate avea loc doar pentru segmentele cursurilor de apă ale căror terenuri au fost delimitate și înregistrate ca bunuri imobile conform cadrului legal din domeniul cadastrului funciar.

(2) Transmiterea în gestiune a segmentelor unui curs de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosința generală a apei, prevăzut la art. 22.

Articolul 42. Regimul de transmitere în folosință a terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice

(1) Corpurile de apă unice și indivizibile proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locațiune, prin organizare de licitații publice. Pentru situațiile de deținere a dreptului de proprietate privată asupra barajului, pentru care se instituie dreptul de superficie asupra terenului, plata redevenței pentru folosirea terenului se percepe conform prevederilor Legii nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova. Modul de transmitere în posesie și folosință a terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice proprietate publică se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

(2) Prețul normativ al terenurilor fondului apelor ocupate de construcții hidrotehnice se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, și a fertilității medii a solului pe republică și se ajustează cu coeficientul de micșorare de 0,01. La calcularea cuantumului minim al redevenței și a cuantumului minim al chiriei, de expunere la licitație pentru adjudecarea dreptului de posesie și de folosință, prețul normativ se ajustează conform criteriilor prevăzute la alin. (5).

(3) Prețul normativ al terenurilor libere de construcții se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, și a fertilității medii a solului pe republică și se ajustează cu coeficientul de micșorare de 0,8.

(4) Prețul normativ al terenurilor situate în limita fâșiei riverane de protecție a apelor, delimitate și înregistrate în Registrul bunurilor imobile ca bunuri imobile de sine stătătoare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, se calculează prin aplicarea tarifului specificat la poziția III din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

(5) La calcularea cuantumului minim al redevenței și a cuantumului minim al chiriei de expunere la licitație pentru adjudecarea dreptului de posesie și de folosință a terenurilor fondului apelor ocupate de construcții hidrotehnice, prețul normativ se ajustează prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în regulamentul aprobat de Guvern, ținând cont de următoarele criterii:

a) tipul corpului de apă unic și indivizibil (heleșteu cu umplere naturală, heleșteu cu umplere prin pompare, iaz, lac de acumulare artificial, fermă piscicolă cu umplere naturală, fermă piscicolă cu umplere prin pompare, fermă piscicolă (vivieră) flotabilă, lac);

b) amplasarea corpului de apă unic și indivizibil (sat/comună, oraș, mun. Chișinău, mun. Bălți și restul municipiilor);

c) adâncimea medie a corpului de apă unic și indivizibil la nivelul normal de retenție (1,0–1,5 m; 1,5–2,5 m; > 2,5 m);

d) productivitatea (kg/ha) corpului de apă unic și indivizibil (pentru productivitatea de până la 150, 200, 250 și peste 250);

e) suprafața oglinzii apei în coraport cu suprafața totală a corpului de apă unic și indivizibil (pentru coraportul de până la: 10%, 20%, 30%, 40%, 50%, 60%, 70%, 80%, 90%, 100%);

f) mărimea suprafeței totale transmise în posesie și folosință (ha) (pentru următoarele suprafețe: < 50, 51–100, 101–200, 201–400, 401–800, peste 800).

(6) Cuantumul minim al redevenței anuale a construcțiilor hidrotehnice închiriate se calculează în condițiile legii bugetului de stat pentru anul respectiv.

(7) Corpurile de apă unice și indivizibile pot fi transmise în locațiune în scopul valorificării și exploatării acestora pentru piscicultură, pescuit, agrement, irigație și alte activități neinterzise de legislația de mediu.

(8) Veniturile obținute în urma transmiterii în locațiune a corpurilor de apă se acumulează la bugetul de stat sau la bugetele unităților administrativ-teritoriale în corespundere cu apartenența de drept a bunului.

(9) Transmiterea în locațiune a corpurilor de apă nu exonerează beneficiarul de obligația parcurgerii, după caz, a procedurii de evaluare a impactului asupra corpului de apă și/sau de evaluare a biodiversității în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, și nici de obligația obținerii autorizației de mediu pentru folosința specială a apei.

(10) Transmiterea în locațiune a corpurilor de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosința generală a apei, în conformitate cu art. 22.

(11) În zonele amenajate pentru agrement, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor autorizațiilor de mediu pentru folosința specială a apei, eliberate acestora.

Articolul 43. Dreptul de proprietate privată asupra corpurilor de apă

(1) Orice persoană fizică sau juridică poate construi un bazin de apă pe terenul care îi aparține cu drept de proprietate, în condițiile legii, fără bararea și devierea cursurilor de apă.

(2) Proprietarii pe ale căror terenuri sunt construite bazine de apă au dreptul de utilizare a resursei de apă în limitele și în condițiile prezentei legi.”

6. La articolul 5:

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Districtele bazinelor hidrografice sunt divizate în bazine și subbazine.”

la alineatul (5), cuvintele „hotarele subbazinelor și” se substituie cu textul „hotarele bazinelor și subbazinelor, precum și”.

7. Articolul 6:

la litera c), cuvintele „riscuri de prejudiciere gravă sau ireversibilă a resurselor de apă” se substituie cu cuvintele „riscul producerii unui impact semnificativ asupra stării apelor”;

litera e) se completează cu textul „ , inclusiv costurile de mediu și costurile resurselor”.

8. Denumirea capitolului II va avea următorul cuprins:

„Capitolul II

COMPETENȚELE AUTORITĂȚILOR PUBLICE

ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII ȘI PROTECȚIEI RESURSELOR DE APĂ”.

9. La articolul 7 alineatul (1) partea introductivă, cuvintele „folosinței și al protecției apelor” se substituie cu cuvintele „gestionării și protecției resurselor de apă”.

10. La articolul 8:

partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Ministerul Mediului este responsabil de gestionarea și protecția resurselor de apă, de administrarea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice proprietate a statului și:”;

literele b) și c) se abrogă;

la litera e), după cuvintele „interesate la” se introduc cuvintele „consultarea și”;

la litera g), cuvintele „donațiile externe” se substituie cu cuvintele „asistența financiară externă”.

11. Articolul 9 alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „protecției și gestionării apelor” se substituie cu cuvintele „gestionării și protecției resurselor de apă”;

la litera a), textul „de politici,” se exclude;

literele b)–d) vor avea următorul cuprins:

„b) gestionează terenurile fondului apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului;

c) gestionează și întreține corpurile de apă de suprafață și subterane, terenurile fondului apelor, precum și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului, conform art. 50 alin. (2);

d) coordonează și monitorizează crearea și funcționarea comitetelor districtelor bazinelor hidrografice și a comitetelor subbazinelor.”

12. Legea se completează cu articolul 91 cu următorul cuprins:

„Articolul 91. Atribuțiile Agenției de Mediu

În domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, Agenția de Mediu are următoarele atribuții:

a) participă la elaborarea și implementarea actelor normative privind gestionarea și protecția resurselor de apă, prezintă propuneri de modificare și completare a acestora;

b) participă la implementarea documentelor de politici și a tratatelor internaționale de mediu în domeniul managementului resurselor de apă, inclusiv în domeniul gestionării riscurilor de inundații și a secetei, la care Republica Moldova este parte;

c) stabilește limitele de utilizare a apei, precum și valorile-limită pentru deversările de poluanți în apele de suprafață în funcție de gradul de poluare existent;

d) eliberează, reperfectează, retrage autorizația de mediu pentru folosința specială a apei, precum și prelungește, suspendă și reia valabilitatea acesteia în conformitate cu prezenta lege și cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător;

e) asigură realizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra corpului de apă și de evaluare a biodiversității în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

f) asigură monitorizarea și evaluarea modificărilor hidromorfologice ale corpurilor de apă;

g) identifică, clasifică și delimitează corpurile de apă;

h) creează și asigură funcționarea sistemului de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane;

i) administrează rețeaua națională de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane;

j) elaborează programe de monitorizare a stării și a folosinței apelor de suprafață și asigură implementarea acestora;

k) asigură funcționarea Laboratorului pentru calitatea apei și efectuează măsurări, analize și investigații privind calitatea apelor de suprafață și subterane în conformitate cu programele de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane și/sau la solicitarea persoanelor fizice și juridice interesate;

l) ține evidența statistică de stat a fondului apelor, a utilizării apelor, a terenurilor fâșiilor riverane de protecție a apelor și a zonelor de protecție, a zonelor protejate, administrează datele, resursele și sistemele informaționale de stat în domeniul apelor;

m) produce indicatorii de mediu în domeniul apelor.”

13. La articolul 10 alineatul (2) litera c), după cuvântul „hidrografice” se introduce textul „ , precum și planurile de gestionare a riscului de inundații”.

14. La articolul 11, literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

„a) administrează terenurile fondului apelor, construcțiile hidrotehnice proprietate a unităților administrativ-teritoriale;

b) își deleagă reprezentanți în comitetele districtelor bazinelor hidrografice și în comitetele subbazinelor, prin decizie a consiliului local;”.

15. Articolul 13:

în denumirea articolului, după cuvântul „monitorizarea” se introduce cuvântul „stării”;

articolul se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins:

„(11) Monitoringul științific al stării resurselor de apă se efectuează de către instituțiile de cercetare, inclusiv în baza rezultatelor și informației primare obținute de la Agenția de Mediu.

(12) Programele de monitorizare a stării apelor de suprafață și subterane și a zonelor protejate se elaborează cu scopul formării unei viziuni coerente și complete asupra stării apelor din cadrul fiecărui district al bazinului hidrografic:

a) în cazul apelor de suprafață, aceste programe se referă la monitorizarea volumului și nivelului sau ratei debitului, în măsura în care acestea prezintă importanță pentru starea ecologică și chimică și potențialul ecologic, precum și la monitorizarea stării ecologice și chimice și a potențialului ecologic;

b) în cazul apelor subterane, aceste programe se referă la monitorizarea stării chimice și cantitative;

c) în cazul zonelor protejate, aceste programe se completează cu specificațiile conținute în legislația Uniunii Europene, pe baza căreia s-a stabilit fiecare zonă protejată.”

16. La articolul 14 alineatul (1), primul enunț va avea următorul cuprins: „Cadastrul de stat al apelor este ținut de către Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”, care asigură crearea, administrarea și mentenanța acestuia.”

17. La articolul 17:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 17. Documentele de politici și planificare

în domeniul gestionării și protecției

resurselor de apă”;

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „naționale în domeniul resurselor de apă” se substituie cu cuvintele „și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă”;

alineatul se completează cu litera g1) cu următorul cuprins:

„g1) programele de măsuri privind protecția apelor de suprafață;”

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Documentele de politici și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă se supun, după caz, evaluării strategice de mediu în conformitate cu Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(3) Informarea și consultarea publicului interesat cu privire la documentele de politici și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, supuse evaluării strategice de mediu, se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.”

18. Articolul 18:

în denumirea articolului, cuvântul „naționale” se substituie cu cuvintele „și planificare”;

la alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Documentele de politici și planificare privind apele uzate se aprobă conform legislației și conțin prevederi referitoare la:”;

la alineatul (2), cuvintele „subdiviziunea sa teritorială” se substituie cu sintagma „Agenția de Mediu”, iar cuvântul „naționale” se substituie cu cuvintele „și planificare”.

19. Articolul 19:

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvântul „naționale” se substituie cu cuvintele „și planificare”;

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) identificarea și evaluarea impactului antropic asupra stării apelor de suprafață și subterane;”

alineatul se completează cu literele g)–j) cu următorul cuprins:

„g) evaluarea caracteristicilor corpurilor de apă, cu indicarea corpurilor de apă artificiale și puternic modificate și a corpurilor de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu;

h) estimarea presiunilor hidromorfologice;

i) analiza economică a folosinței apei;

j) alte prevederi relevante aprobate de Guvern.”

articolul se completează cu alineatele (21) și (22) cu următorul cuprins:

„(21) Planul de gestionare a bazinului hidrografic cuprinde măsuri de bază și măsuri suplimentare, ținând seama de caracteristicile bazinului hidrografic, de presiunile generate de activitățile umane și de impactul acestora asupra mediului, precum și de analiza economică a folosinței apei, și urmărind îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterană.

(22) Procedura de analiză a presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.”

la alineatul (3), textul „procedura de evaluare strategică de mediu,” se exclude.

20. Articolul 191:

la alineatul (2) partea introductivă, textul „prin intermediul Registrului zonelor protejate, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor” se substituie cu textul „prin Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor””;

alineatele (3) și (5) se abrogă.

21. Articolul 192:

alineatul (1):

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) sonde de apă, fântâni;”

alineatul se completează cu litera h) cu următorul cuprins:

„h) alte construcții hidrotehnice conform normativului NCM D.01.03-2007.”

la alineatul (2), textul „prin intermediul Registrului construcțiilor hidrotehnice, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor” se substituie cu textul „prin Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor””;

alineatele (3) și (4) se abrogă.

22. Articolul 20:

în denumirea articolului, cuvintele „societății civile” se substituie cu cuvintele „publicului interesat”;

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „supunere la dezbatere” se substituie cu cuvântul „consultare”;

litera a) se completează cu textul „ , cu cel puțin 3 ani înainte de începutul perioadei de referință a planului”;

litera b) se completează cu textul „ , cu cel puțin doi ani înainte de începutul perioadei de referință a planului”;

litera c) se completează cu textul „ , cu cel puțin un an înainte de începutul perioadei de referință a planului”;

la alineatul (3), cuvintele „supuse dezbaterii” se substituie cu textul „menționate la alin. (1)”;

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Alin. (2) și (3) se aplică inclusiv versiunii actualizate a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.”

23. Articolul 21:

la alineatul (1):

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) colectarea, transportarea, epurarea apelor uzate și deversarea lor în emisar;”

literele d) și e) se abrogă;

alineatul (2) se completează cu literele e)–i) cu următorul cuprins:

„e) să respecte cerințele de calitate a mediului pentru ape, aprobate de Guvern, și condițiile de folosință a resurselor de apă, inclusiv cele stabilite în autorizația de mediu pentru folosința specială a apei;

f) să folosească resursele de apă cu respectarea regimului de folosință a zonelor de protecție a apelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor;

g) să asigure epurarea apelor uzate înainte de a fi deversate în emisar;

h) să informeze imediat Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu privire la apariția unor situații de urgență care afectează sau pot afecta starea corpurilor de apă și să ia, după caz, măsuri de prevenire sau minimizare a consecințelor acestora;

i) să compenseze prejudiciile cauzate mediului în conformitate cu legislația de mediu.”

24. La articolul 22:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Se consideră folosință generală a apei desfășurarea activităților care implică captarea de ape subterane sau de suprafață dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii, în următoarele scopuri:

a) satisfacerea nevoilor personale, casnice sau ale propriei exploatații agricole;

b) adăparea animalelor;

c) scăldat;

d) captarea și folosința apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situație de urgență.”

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Dreptul de folosință generală a apelor subterane, în temeiul alin. (1), se referă la apele subterane atribuite primelor acvifere, captate prin intermediul sondelor de apă, fântânilor, izvoarelor, cu excepția cazurilor în care aceste acvifere au rezervele de apă evaluate în urma unor prospecțiuni hidrogeologice detaliate și sunt aprobate de către Comisia de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile.”

la alineatul (3), cuvintele „și agrement” se exclud;

la alineatul (4), după cuvântul „generală” se introduc cuvintele „și specială”.

25. La articolul 23 alineatul (2):

litera a) se completează cu textul „ , inclusiv pentru prelucrarea produselor alimentare și în agroindustrie”;

la litera b), după cuvântul „tehnice” se introduce textul „ , menajere”, iar textul „ , inclusiv la prelucrarea produselor alimentare și în agroindustrie” se exclude.

26. La articolul 25:

alineatul (1) se completează cu textul „în formă electronică, prin Sistemul informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP)”;

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvântul „solicitantului” se exclude;

la litera a), după cuvintele „corpul de apă” se introduc cuvintele „de suprafață”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) pașaportul prizei de apă (pașaportul sondei de apă forate în baza documentației tehnice – pentru ape subterane; pașaportul stației de captare a apei situate pe apă sau în vecinătatea acesteia – pentru ape de suprafață);”

la litera d), textul „barajelor,” se exclude;

la litera e), cuvintele „și volumul de ape uzate” se substituie cu textul „și/sau volumul de ape uzate care se vor deversa în emisar, după caz”;

litera f) se abrogă;

literele g)–j) vor avea următorul cuprins:

„g) rezultatele analizelor privind proprietățile fizico-chimice și microbiologice ale apei corpurilor de apă, efectuate într-un laborator acreditat, cu excepția corpurilor de apă care fac obiectul monitoringului sistematic;

h) contractul pentru folosirea sectorului de subsol cu rezerve evaluate și aprobate și raportul de constatare al Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”, care confirmă absența apelor de suprafață în zona în care urmează a fi desfășurată activitatea, în cazul folosinței apelor subterane;

i) contractul de prestare a serviciului public de canalizare, în cazul lipsei unui sistem public de canalizare sau a unei stații proprii de epurare care ar respecta condițiile de deversare a apelor uzate în emisar;

j) acordul autorității administrației publice locale pentru utilizarea apelor subterane eliberat în conformitate cu art. 19 alin. (5) din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.”

alineatul (31):

la litera a), textul „lit. a), b) și d) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a)–j)” se substituie cu textul „lit. a) și b) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a)–g), i) și, după caz, actele prevăzute la alin. (2) lit. h) și j)”;

la litera b), textul „alin. (2) lit. b)–h) și j)” se substituie cu textul „alin. (2) lit. b)–e), g), h) și j)”;

la litera c), textul „lit. e) – actele prevăzute la alin. (2) lit. b), d), e), g) și j)” se substituie cu textul „lit. d) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d)–g)”;

la litera d), textul „lit. b), d)–f) și j)” se substituie cu textul „lit. a), b), d), e) și g)”;

la litera e), textul „f),” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (32) cu următorul cuprins:

„(32) Pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) lit. e), adițional la actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), e) și g) din același articol, solicitantul anexează:

a) descrierea procesului de epurare și deversare a apei în emisar;

b) descrierea cantității și compoziției poluanților din apele deversate în emisar;

c) certificatul de acreditare a laboratorului de măsurare și monitorizare a volumului și calității apelor deversate în emisar, pe care îl deține, sau contractul de prestări servicii cu un laborator acreditat în acest sens, în conformitate cu Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.”

la alineatul (4), după cuvintele „să afișeze” se introduce textul „ , în termen de 5 zile de la data depunerii cererii conform alin. (1),”, iar cuvintele „recepționării cererii de către instituție” se substituie cu cuvintele „afișării anunțului”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Agenția de Mediu examinează cererea și documentele anexate și:

a) în cazul în care constată că setul de documente este incomplet sau neconform, suspendă termenul stabilit pentru eliberarea autorizației și notifică imediat solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, cu referire la suspendare, informându-l cu privire la cerințele care nu sunt îndeplinite și indicând expres ce trebuie să prezinte și/sau să efectueze acesta pentru ca cererea să-i poată fi procesată;

b) în cazul în care se constată că setul de documente este complet și conform, solicită, prin intermediul ghișeului unic, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepționării cererii, examinarea acesteia de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului și, după caz, de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.”

articolul se completează cu alineatele (51) și (52) cu următorul cuprins:

„(51) Autoritățile menționate la alin. (5) lit. b) prezintă Agenției de Mediu, prin intermediul ghișeului unic, avizele de coordonare corespunzătoare în termen de 10 zile lucrătoare de la recepționarea notificării din partea Agenției de Mediu. În cazul neprezentării avizului în termenul indicat, survine aprobarea tacită a avizului solicitat.

(52) În caz de necesitate, Agenția de Mediu sesizează Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu referire la necesitatea verificării în teren a informațiilor indicate în cerere cu privire la corpul de apă, la construcțiile hidrotehnice, precum și la alte construcții destinate folosinței apelor indicate în cerere, inclusiv cu antrenarea, dacă e cazul, a reprezentanților autorităților specificate la alin. (5) lit. b).”

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Termenul de examinare a cererii de solicitare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este de 30 de zile lucrătoare de la data recepționării setului complet de documente necesare. În cazul solicitării autorizației de mediu pentru folosința specială a apei pe termen lung, Agenția de Mediu prelungește termenul de examinare a cererii cu 10 zile lucrătoare, informând în scris solicitantul, cu privire la această prelungire, până la expirarea termenului stabilit pentru examinare.”

alineatul (8) se abrogă.

27. Articolul 26:

la alineatul (1) partea introductivă, cifrele „12” se substituie cu cifra „6”;

la alineatul (2) partea introductivă, cifrele „25” se substituie cu cifrele „12”.

28. La articolul 27:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Rezultatele examinării cererilor de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se consemnează de către Agenția de Mediu prin elaborarea și eliberarea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei sau, după caz, prin emiterea deciziei de refuz al eliberării autorizației.”

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Autorizația de mediu pentru folosința specială a apei se eliberează contra cost. Costul acesteia este reglementat în conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.”

alineatul (2):

se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) planurile de gestionare a riscurilor de inundații și a secetei;”

literele d) și f) vor avea următorul cuprins:

„d) rezultatele evaluării impactului asupra mediului și/sau evaluării biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;”

„f) rezultatele audierilor publice prevăzute la art. 25 alin. (4) și (6).”

la alineatul (5), textul „ , fără respectarea procedurii prealabile” se exclude.

29. Articolul 28:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) perioada și volumul de apă pe care titularul ei este în drept să îl capteze și să îl folosească, prin referire fie la un volum fix, fie la o cotă-parte din flux;”

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvintele „obligă titularul să respecte următoarele condiții generale” se substituie cu textul „include prevederi referitoare la obligațiile titularului de a respecta condițiile specifice activității autorizate cu privire la”;

alineatul se completează cu literele h)–l) cu următorul cuprins:

„h) evidența, după caz, a apelor subterane sau a apelor de suprafață captate și a apelor uzate deversate în mediu;

i) monitorizarea emisiilor în apele de suprafață, în apele subterane și în cele uzate, după caz, și raportarea rezultatelor monitorizării către Agenția de Mediu în modul stabilit de Guvern;

j) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile;

k) respectarea normelor de exploatare tehnică a structurilor hidraulice;

l) lichidarea structurilor hidraulice care nu sunt supuse unei utilizări ulterioare.”

la alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „obligă titularul să respecte” se substituie cu cuvintele „include și”.

30. În denumirea articolului 29, cuvântul „Titularul” se substituie cu cuvântul „Cesiunea”.

31. Articolul 30:

în denumirea articolului, cuvintele „Modificarea și suspendarea” se substituie cu textul „Reperfectarea, suspendarea și reluarea valabilității”;

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvântul „modificată” se substituie cu cuvântul „reperfectată”;

litera a) se completează cu cuvintele „de la data depunerii cererii”;

la litera b), după textul „temporar,” se introduce textul „prin decizia Agenției de Mediu,”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) la schimbarea numelui sau a denumirii titularului, la modificarea unor alte date reflectate în autorizația de mediu pentru folosința specială a apei, fără actualizarea cărora nu poate fi identificată legătura dintre autorizație, titular și obiectul actului.”

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvântul „Autorizația” se substituie cu cuvintele „Valabilitatea autorizației”;

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) în caz de adoptare de către instanța de judecată a hotărârii privind suspendarea valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;”

alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) în caz de evacuare a apei din corpul de apă fără coordonare prealabilă cu instituțiile competente.”

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Pe perioada suspendării valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, desfășurarea activității pentru care a fost eliberată autorizația de mediu pentru folosința specială a apei este interzisă. Decizia Agenției de Mediu privind suspendarea se aplică, conform alin. (2) lit. b), până la adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive.”

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Valabilitatea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este reluată după înlăturarea tuturor circumstanțelor care au condus la suspendare. Termenul de valabilitate a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei nu se prelungește pe perioada de suspendare a valabilității acesteia.”

32. Articolul 31:

în denumirea articolului, cuvintele „Încetarea și retragerea” se substituie cu cuvântul „Retragerea”;

alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Agenția de Mediu retrage autorizația de mediu pentru folosința specială a apei:

a) la cererea titularului;

b) în cazul depistării ulterioare a unor date neautentice în documentele prezentate Agenției de Mediu pentru solicitarea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;

c) în cazul necesității de a realoca resurse de apă pentru un alt scop în conformitate cu utilitatea publică și/sau cu planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic relevant;

d) în cazul constatării că apa pentru care a fost eliberată autorizația de mediu pentru folosința specială a apei nu a fost utilizată în decurs de 3 ani consecutivi;

e) în cazul neînlăturării în termenul stabilit de lege a circumstanțelor care au dus la suspendarea valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;

f) în cazul constatării că autorizația de mediu pentru folosința specială a apei a fost cesionată fără respectarea prevederilor art. 29.

(2) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea oricărui temei menționat la alin. (1), Agenția de Mediu emite o decizie de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, care se aduce la cunoștința titularului în mod electronic, prin SIA GEAP.”

la alineatul (3), textul „retragerii prevăzute la alin. (2)” se substituie cu textul „retragerii în temeiul prevăzut la alin. (1) lit. c)”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), Inspectoratul pentru Protecția Mediului emite decizia de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei și, în decurs de 3 zile lucrătoare, se adresează în instanța de judecată competentă pentru ca aceasta să valideze prescrierea retragerii autorizației în conformitate cu procedura stabilită în Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.”

articolul se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:

„(5) Decizia de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei poate fi contestată de către titularul autorizației în instanța de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(6) La expirarea valabilității și la retragerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, titularul încetează utilizarea corpului de apă, asigură conservarea sau lichidarea structurilor hidraulice și a altor instalații situate pe corpurile de apă și ia măsuri de protecție a mediului legate de încetarea utilizării corpului de apă.”

33. La articolul 32 alineatul (2) partea introductivă, după textul „apei,” se introduce textul „pentru un termen echivalent cu cel pentru care a fost eliberată, dacă nu au intervenit modificări în activitatea autorizată anterior”.

34. Articolul 33 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” identifică iazurile și lacurile de acumulare care urmează a fi lichidate și întocmește o listă în acest sens, conform Metodologiei de identificare a iazurilor și lacurilor de acumulare destinate lichidării, aprobată de Guvern.”

35. Legea se completează cu articolul 371 cu următorul cuprins:

„Articolul 371. Cerințele de prelevare a probelor de apă

(1) Prelevarea probelor pentru determinarea proprietăților fizico-chimice și microbiologice ale apei corpului de apă se realizează de către specialiști în domeniu din cadrul laboratoarelor acreditate în conformitate cu standardele europene și internaționale de prelevare, adoptate de Institutul de Standardizare din Moldova.

(2) Procedura de prelevare a probelor de apă și lista indicatorilor fizico-chimici și microbiologici care necesită a fi testați pentru autorizarea activităților specificate la art. 23 alin. (2) se stabilesc prin instrucțiune aprobată prin ordin al directorului Agenției de Mediu.

(3) Procedura de prelevare a probelor de apă destinată consumului uman și lista indicatorilor fizico-chimici și microbiologici în cazul prelevării probelor de apă destinată consumului uman se stabilesc cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile.

(4) Analiza probelor de apă se efectuează exclusiv în laboratoare acreditate în conformitate cu Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.”

36. Articolul 38:

se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) În cazul în care pentru un anumit corp de apă se aplică mai multe obiective de mediu, se urmărește obiectivul de mediu care prevede cele mai stricte cerințe.”

alineatul (2):

la litera a), cuvintele „de cea mai proastă stare ecologică și chimică a sa” se substituie cu cuvintele „pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale ecologice și chimice”;

la litera b), cuvintele „de cea mai proastă stare cantitativă și chimică a sa” se substituie cu cuvintele „pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale cantitative și chimice”;

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Procedura de clasificare a stării ecologice a apei și potențialul ecologic se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.”

la alineatul (4), după cuvântul „Măsurile” se introduc cuvintele „și termenele-limită de realizare a acestora”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Comitetul districtului bazinului hidrografic poate solicita Guvernului prelungirea termenelor-limită de realizare a măsurilor specificate la alin. (4), cu condiția ca nicio deteriorare suplimentară să nu afecteze starea corpurilor de apă afectate și cu condiția constatării că termenele-limită nu pot fi respectate din cel puțin unul dintre următoarele motive:

a) nivelul îmbunătățirilor necesare poate fi atins numai în mod treptat, într-un interval de timp care depășește programul stabilit, din motive ce țin de fezabilitatea tehnică;

b) realizarea îmbunătățirilor necesare în termenele-limită prestabilite ar determina costuri disproporționate;

c) condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul-limită prestabilit.”

articolul se completează cu alineatele (51) și (52) cu următorul cuprins:

„(51) Prelungirea termenului-limită, motivele acestei prelungiri, calendarul prevăzut pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru aducerea corpurilor de apă, în mod treptat, la starea cerută până la termenul-limită prelungit, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaționale și planificarea implementării acestora se expun în mod expres în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

(52) Prelungirea termenului-limită nu poate depăși două reactualizări ulterioare ale planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, cu excepția cazurilor în care condițiile naturale sunt de așa natură încât obiectivele de mediu pentru ape nu pot fi îndeplinite în această perioadă. În planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic reactualizat se include o revizuire a modului de punere în aplicare a acestor măsuri și un rezumat al tuturor măsurilor suplimentare.”

la alineatul (6), cuvintele „derogării acordate” se substituie cu cuvintele „prelungirii termenului-limită”.

37. Legea se completează cu articolele 381–384 cu următorul cuprins:

„Articolul 381. Desemnarea corpurilor de apă de

suprafață ca fiind artificiale sau puternic

modificate

(1) Desemnarea corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate se realizează în scopul asigurării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și al îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane.

(2) Un corp de apă de suprafață poate fi desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat în cazul în care:

1) modificarea caracteristicilor hidromorfologice ale corpului de apă respectiv necesare pentru a obține o stare ecologică bună ar avea un impact negativ semnificativ asupra:

a) mediului;

b) navigației, inclusiv asupra instalațiilor portuare sau asupra activităților de recreere;

c) activităților pentru care este necesară stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, producerea energiei electrice sau irigațiile;

d) reglării nivelului apelor, protecției împotriva inundațiilor și drenării solurilor;

e) altor activități de dezvoltare umană durabilă la fel de importante;

2) din motive ce țin de fezabilitatea tehnică sau de costuri disproporționate, obiectivele urmărite de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă nu pot fi atinse în mod rezonabil prin alte mijloace care să constituie o opțiune ecologică mult mai bună.

(3) Desemnarea unui corp de apă de suprafață ca fiind artificial sau puternic modificat se justifică în detaliu în planul de gestionare a bazinului hidrografic.

(4) Procedura de monitorizare și evaluare a modificărilor hidromorfologice, procedura de identificare și desemnare a corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.

Articolul 382. Obiective de mediu mai puțin stricte pentru ape

În cazul în care se constată că anumite corpuri de apă sunt puternic afectate de activitatea umană sau condițiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele de mediu pentru ape stabilite conform art. 38 alin. (1) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective de mediu mai puțin stricte pentru ape dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) necesitățile ecologice și socioeconomice determinate de activitatea umană nu pot fi satisfăcute prin alte mijloace care să constituie o opțiune ecologică mult mai bună, fără să implice costuri disproporționate;

b) se asigură atingerea unei stări ecologice bune sau a unui potențial ecologic bun pentru corpurile de apă de suprafață, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau a poluării;

c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterană, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau a poluării;

d) nu se produce o deteriorare ulterioară a stării corpurilor de apă afectate;

e) obiectivele de mediu mai puțin stricte pentru ape, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt specificate în planurile de gestionare a districtului bazinului hidrografic prevăzute la art. 19, aceste obiective fiind revizuite o dată la 6 ani.

Articolul 383. Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă

Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu încalcă cerințele prezentei legi dacă acest fapt este rezultatul unor fenomene naturale, al unui impediment care justifică neexecutarea obligației sau al altor fenomene care nu au putut fi prevăzute, în special inundații majore, perioade de secetă prelungite sau accidente, și doar în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) se iau toate măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea în continuare a stării apei și pentru a nu compromite îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape în cazul altor corpuri de apă care nu au fost afectate de aceste împrejurări;

b) condițiile în care împrejurările pot fi declarate excepționale sau imposibil de prevăzut, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați, sunt indicate în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

c) măsurile care trebuie luate în aceste împrejurări excepționale sunt incluse în programul de măsuri și nu împiedică refacerea calității corpului de apă după dispariția acestor împrejurări;

d) efectele unor împrejurări excepționale sau imposibil de prevăzut se analizează anual și, sub rezerva motivelor prevăzute la art. 38 alin. (5), se iau toate măsurile practice cu scopul de a readuce corpul de apă, în cel mai scurt timp posibil, la starea anterioară efectelor acelor împrejurări;

e) în ultima versiune revizuită a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic se include un rezumat al efectelor împrejurărilor și ale măsurilor luate sau care urmează a fi luate în conformitate cu lit. a) și d).

Articolul 384. Neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape

(1) Obiectivele de mediu pentru ape, stabilite conform art. 38 alin. (1), nu se consideră neîndeplinite dacă:

a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, după caz, a unui potențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterană;

b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la o stare foarte bună la o stare bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități umane desfășurate în scopul dezvoltării durabile.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt luate toate măsurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;

b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, iar obiectivele sunt revizuite o dată la 6 ani;

c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau deteriorări aduse sănătății umane, menținerii securității umane ori dezvoltării durabile;

d) din motive ce țin de fezabilitatea tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, obiectivele urmărite prin modificările sau deteriorările aduse corpului de apă nu pot fi realizate prin alte mijloace care ar constitui o opțiune ecologică mult mai bună.

(3) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) și (2) din prezentul articol, ale art. 38 alin. (5)–(52), precum și ale art. 381–383, trebuie să se asigure că aplicarea acestora nu împiedică sau nu compromite îndeplinirea obiectivelor stabilite conform art. 38 alin. (1) în cazul altor corpuri de apă din cadrul aceluiași district al bazinului hidrografic și că acest lucru este în conformitate cu prevederile legale în materie de mediu.

(4) Măsurile pentru asigurarea aplicării noilor prevederi, inclusiv a prevederilor alin. (1) și (2) din prezentul articol, ale art. 38 alin. (5)–(52), precum și ale art. 381–383, garantează cel puțin același nivel de protecție cu cel existent în prezenta lege.”

38. La articolul 39:

alineatul unic devine alineatul (1) și se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) modalitatea de determinare a aglomerărilor umane;”

articolul se completează cu alineatele (2) și (3) cu următorul cuprins:

„(2) Cerințele specifice privind identificarea și delimitarea aglomerărilor se stabilesc prin metodologie aprobată de Guvern.

(3) Lista aglomerărilor identificate conform metodologiei stipulate la alin. (2) se aprobă de către Guvern.”

39. La articolul 41:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru activitățile planificate care implică deversarea apei uzate sau un alt proces de poluare a apei, autorizația de mediu pentru folosința specială a apei se eliberează numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau de evaluare a biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Apele uzate pot fi reutilizate în condițiile aprobate de Guvern.”

40. La articolul 42 alineatul (1):

litera d) va avea următorul cuprins:

„d) descrierea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate și de deversare în emisar;”

la litera e), cuvintele „deșeurilor și a poluanților” se substituie cu cuvintele „apelor uzate”.

41. Articolul 43 se completează cu alineatele (3)–(5) cu următorul cuprins:

„(3) În scopul desemnării și revizuirii zonelor vulnerabile la nitrați, Agenția de Mediu, în comun cu Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, asigură:

1) supravegherea concentrației nitraților în apele dulci:

a) la nivelul secțiunilor reprezentative pentru apele de suprafață – cel puțin o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase și de inundații;

b) la nivelul secțiunilor reprezentative de prelevare din pânza freatică – la intervale regulate;

2) reluarea, cel puțin o dată la 4 ani, a programelor de supraveghere;

3) în secțiunile de control în care concentrația de nitrați din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l și nu a apărut niciun factor nou de creștere probabilă a conținutului de nitrați – reluarea, o dată la 8 ani, a programelor de supraveghere;

4) verificarea, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor de suprafață dulci.

(4) Programele de acțiuni prevăzute la alin. (2) lit. c) țin seama de:

a) datele științifice și tehnice disponibile privind cantitățile respective de azot de origine agricolă sau provenind din alte surse;

b) condițiile de mediu din regiunile în cauză.

(5) Programele de acțiuni, inclusiv orice măsură suplimentară adoptată în vederea îndeplinirii obiectivelor acestor programe de acțiuni, se reexaminează și, după caz, se revizuiesc cel puțin o dată la 4 ani.”

42. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Articolul 45. Folosința apelor subterane

(1) Apele subterane cu proprietăți potabile sunt destinate, în primul rând, pentru alimentarea cu apă a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației.

(2) Folosința specială a apei subterane conform art. 23 se efectuează în baza autorizației de mediu pentru folosința specială a apei.

(3) Utilizarea apelor subterane în scop de irigare se permite numai în zonele în care nu există ape de suprafață și numai pe baza unor studii hidrogeologice.”

43. Articolul 46 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Procedura de evaluare a stării corpurilor de apă subterană, precum și cea de clasificare a corpurilor de apă subterană se stabilește prin metodologie aprobată de Guvern.”

44. La articolul 47:

alineatul unic devine alineatul (1), în care:

litera a) se abrogă;

litera e) va avea următorul cuprins:

„e) atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice centrale și locale implicate în gestionarea fenomenului de secetă și consecințele secetei;”

articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) Planul de gestionare a secetei este parte componentă a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.”

45. Capitolul VIII va avea următorul cuprins:

„Capitolul VIII

ZONELE ȘI FÂȘIILE RIVERANE

DE PROTECȚIE A APELOR

Articolul 50. Întreținerea corpurilor de apă, a zonelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor

(1) Întreținerea corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, care se bazează pe respectarea obiectivelor de mediu pentru ape menționate la art. 38, include:

a) consolidarea malurilor de râuri, a albiilor corpurilor de apă;

b) asigurarea capacității de evacuare a albiilor de râuri și înlăturarea aluviunilor excedentare;

c) înlăturarea vegetației excesive din albia minoră;

d) înlăturarea obiectelor și a deșeurilor de la suprafața apei, de pe terenurile fondului apelor și din zonele de protecție a apelor;

e) inventarierea anuală și evaluarea stării construcțiilor hidrotehnice ale iazurilor și lacurilor antropice din țară;

f) alte lucrări.

(2) Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” este responsabilă de întreținerea corpurilor de apă de suprafață și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, precum și a construcțiilor hidrotehnice, stabilite de Guvern.

(3) Autoritățile administrației publice centrale, locale sau alți posesori privați sunt responsabili de întreținerea corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, precum și a construcțiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor.

(4) Posesorii de terenuri riverane, în urma preavizării, permit accesul pe acestea reprezentanților responsabili de întreținere, precum și transportarea și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor necesare îndeplinirii atribuțiilor de întreținere.

Articolul 51. Limitele zonelor de protecție a apelor

(1) Zonele de protecție a apelor se instituie pentru a crea un regim favorabil corpurilor de apă, pentru a preveni sau a reduce poluarea, colmatarea (înnămolirea) și epuizarea acestora, distrugerea speciilor de floră și faună acvatică, a habitatelor, precum și pentru a reduce fluctuațiile de scurgere de-a lungul cursurilor de apă și în jurul altor corpuri de apă.

(2) Zona de protecție a apelor râurilor include lunca râului, primele terase supraluncă, muchiile și povârnișurile abrupte ale malurilor principale, râpile și văgăunile care intră nemijlocit în valea râului.

(3) În zona de protecție a corpurilor de apă se instituie un regim special de activitate economică, prevăzut la art. 52.

(4) În cazul folosirii resurselor de apă de suprafață pentru alimentarea centralizată cu apă în scopul satisfacerii necesităților de apă potabilă, în locurile de captare a apei se stabilesc zone de protecție sanitară, care prevăd un regim de exploatare special.

(5) Lățimea zonelor de protecție a apelor se stabilește de-a lungul malurilor corpurilor de apă, de la limita albiei minore/cuvetei, dar nu mai departe de cumpăna apelor:

a) pentru pâraie – cel puțin 15 m;

b) pentru râuri, iazuri, lacuri, inclusiv lacuri de acumulare – cel puțin 500 m;

c) pentru râurile Nistru, Prut și Dunăre – cel puțin 1000 m.

(6) Prevederile alin. (5) nu sunt aplicabile în cazul porturilor, debarcaderelor și cheiurilor.

Articolul 52. Regimul de desfășurare a activităților în zonele de protecție a apelor

(1) Activitățile planificate în zonele de protecție a apelor care pot avea un impact semnificativ asupra corpurilor de apă se supun în prealabil procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau de evaluare a biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(2) În limitele zonelor de protecție a apei se interzice:

a) utilizarea pesticidelor pe fâșii cu o lățime de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei;

b) amenajarea cimitirelor umane, a cimitirelor de animale, a depozitelor de deșeuri, a câmpurilor de filtrare;

c) deversarea apelor reziduale netratate în sol și în cursurile de apă;

d) amplasarea fermelor și complexelor zootehnice;

e) tăierea arborilor și arbuștilor (cu excepția tăierilor de îngrijire, de igienă, de conservare și a reconstrucției ecologice pe parchete cu o suprafață de până la 1,0 ha, dacă se respectă termenul de alăturare și se creează condiții ecologice favorabile regenerării speciilor de bază);

f) construcția, amplasarea și exploatarea depozitelor pentru păstrarea îngrășămintelor minerale, pesticidelor, obiectelor pentru prepararea soluțiilor de pesticide și utilizarea acestor soluții, a întreprinderilor de prelucrare secundară a hârtiei și celulozei, a întreprinderilor chimice, a tăbăcăriilor (inclusiv a întreprinderilor de prelucrare primară a pieilor brute), a colectoarelor de ape reziduale de la fermele și complexele zootehnice;

g) extragerea, în scop de comercializare, a sedimentelor solide (nisip, prundiș, pietriș, pietre) din albia minoră a râului.

(3) Sedimentele solide (nisip, prundiș, pietriș, pietre) obținute în urma efectuării lucrărilor de amenajare și menținere (întreținere, curățare) a șenalului navigabil și a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, ale căilor portuare de acces și ale locurilor de acostare și staționare a navelor în porturi se reamplasează în amontele râurilor.

(4) Sedimentele solide sub formă de nămol obținute în urma efectuării lucrărilor de amenajare și menținere (întreținere, curățare) a șenalului navigabil și a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, a căilor portuare de acces și ale locurilor de acostare și staționare a navelor în porturi se depozitează în locuri special amenajate, coordonate cu Agenția de Mediu, și doar în urma efectuării analizelor fizico-chimice de laborator.

(5) Modul de identificare, amenajare și avizare a locurilor pentru depozitarea sedimentelor se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

Articolul 53. Folosirea terenurilor din zonele de protecție a apelor și regimul de aplicare a pesticidelor și îngrășămintelor

(1) Terenurile din zonele de protecție a apelor, cu excepția fâșiilor riverane de protecție a apelor și a sectoarelor luncilor înmlăștinite, pot fi plantate cu orice fel de culturi agricole, inclusiv cu plante multianuale.

(2) În zonele de protecție a apelor, în afara fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat și fără vânt, cu mijloace terestre.

(3) Aplicarea pesticidelor în limitele fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite local, în cazuri excepționale de răspândire epifitotică a dăunătorilor și bolilor, sub supravegherea strictă a specialiștilor de profilul respectiv și cu avizul Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”.

(4) Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice în limitele fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite numai sub brazdă.

Articolul 531. Limitele fâșiilor riverane de protecție a apelor

(1) Limita exterioară a fâșiei riverane de protecție a apelor se stabilește de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă, în funcție de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului, particularitățile de folosire a corpului de apă, precum și de existența luncii înmlăștinite.

(2) Pentru cursurile de apă, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește, în funcție de lungimea acestora, în următoarele mărimi:

a) pentru pâraie până la 10 km – cel puțin 5 m;

b) pentru râuri mici de la 10 la 100 km – cel puțin 20 m;

c) pentru râuri mijlocii de la 100 la 200 km – cel puțin 50 m;

d) pentru râuri mari peste 200 km – cel puțin 100 m.

(3) Pentru iazurile și lacurile de acumulare situate în albiile cursurilor de apă, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește la o distanță indicată în proiectele de execuție sau în regulamentele de exploatare, iar în lipsa acestora – în funcție de lungimea cursului și de caracterul pantelor aferente. Pentru lacurile și iazurile antierozionale (neamplasate pe cursuri de apă), în lipsa unor proiecte de execuție, fâșiile se stabilesc la o distanță de minimum 15 metri de la nivelul pragului deversorului de ape mari al barajului.

(4) Pentru heleșteie și bazinele de apă, lățimea fâșiei riverane de protecție a apelor se stabilește la o distanță indicată în proiectul de execuție, iar în lipsa acestuia, hotarul fâșiei coincide cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al construcției hidrotehnice.

(5) Pe sectoarele cursurilor de apă cu procese intense de formare a albiei, fâșia riverană de protecție a apelor se stabilește de la brâul meandrelor, iar pentru izvoarele cursurilor de apă – în funcție de lungimea cursului și de caracterul pantelor aferente.

(6) De-a lungul sectoarelor îndiguite ale cursurilor de apă, hotarul fâșiei riverane de protecție a apelor se unește cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al digului de protecție contra inundațiilor.

(7) Pe sectoarele cursurilor de apă ce intră în componența sistemelor de hidroameliorare, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește luându-se în considerare particularitățile de construcție și de exploatare a elementelor acestor sisteme și cerințele prezentei legi.

(8) Pentru cursurile de apă sau pentru unele sectoare ale acestora a căror albie a fost adâncită și/sau îndreptată ori a fost conectată la canale consolidate, tuburi sau alte construcții hidrotehnice, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește în funcție de lungimea cursului de apă și de caracterul pantelor adiacente.

(9) Dimensiunile fâșiilor riverane de protecție a apelor în teritoriul localităților se stabilesc conform documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului. În lipsa acestei documentații, dimensiunile fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilesc în procesul de delimitare a terenului, ținându-se cont de criteriile stabilite de prezentul articol, iar materialele de delimitare se coordonează cu entitatea care gestionează resursa de apă.

(10) Malurile corpurilor de apă din perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor se consolidează, în mod obligatoriu, prin plantarea de arbori și arbuști hidrofili.

Articolul 532. Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor

(1) Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor se marchează pe teren prin perdele forestiere, drumuri, diguri de protecție contra inundațiilor și se unesc, de regulă, cu lizierele plantațiilor forestiere, cu hotarele contururilor landșafturilor și terenurilor agricole.

(2) Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor se marchează pe teren și prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instalează, după caz, de către autoritățile administrației publice centrale sau locale sau de către posesorii privați în a căror gestiune se află corpul de apă.

Articolul 533. Folosirea terenurilor din fâșiile riverane de protecție a apelor

(1) Teritoriul fâșiilor riverane de protecție a apelor se folosește pentru crearea perdelelor forestiere, pentru fânaț și restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile și deltele râurilor.

(2) În perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor pot fi amplasate prize de apă și instalații mobile în scopul alimentării cu apă a populației și al irigării terenurilor agricole, cu notificarea prealabilă a Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”.

(3) Construcția în fâșiile riverane de protecție a apelor se permite în modul stabilit de Guvern.

(4) În cazul folosirii pentru fânaț a terenului aflat în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor autorități, acestea stabilesc modul de folosire a terenului pentru fânaț și monitorizează folosirea acestuia conform destinației.

(5) În cazul restabilirii locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile și deltele râurilor, regimul de folosire a terenurilor din fâșiile riverane de protecție a apelor se stabilește de către Agenția de Mediu.

(6) Adăparea vitelor se efectuează în locuri special amenajate, atribuite de comun acord cu autoritățile administrației publice locale. Mânarea vitelor la adăpare prin fâșiile riverane de protecție a apelor se efectuează pe cărări stabilite în acest scop, amplasate de-a curmezișul fâșiilor riverane de protecție a apelor.

(7) În limitele fâșiilor riverane de protecție a apelor se interzice aratul terenurilor.

Articolul 534. Perdelele forestiere de protecție a malurilor

(1) Perdelele forestiere de protecție a malurilor se formează în limitele fâșiei riverane de protecție a apelor și sunt obligatorii pentru malurile corpurilor de apă ale căror sectoare sunt supuse eroziunii.

(2) Terenurile perdelelor forestiere de protecție a malurilor se gestionează de către Agenția „Moldsilva”.

(3) Perdelele forestiere de protecție a malului se amplasează de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă. Lățimea lor se stabilește în funcție de tipul malului și lungimea cursului de apă, în următoarele mărimi:

1) pentru râuri de până la 50 km ale căror maluri sunt:

a) convexe –15 m;

b) concave – 20 m;

c) rectilinii – 15 m;

2) pentru râuri de la 50 până la 100 km ale căror maluri sunt:

a) convexe – 20 m;

b) concave – 30 m;

c) rectilinii – 20 m;

3) pentru râuri de la 100 până la 200 km ale căror maluri sunt:

a) convexe – 30 m;

b) concave – 50 m;

c) rectilinii – 30 m;

4) pentru râuri de peste 200 km ale căror maluri sunt:

a) convexe – 40 m;

b) concave – 70 m;

c) rectilinii – 40 m.

(4) În luncile cursurilor de apă, pe terenurile agricole de calitate superioară, lățimea perdelelor forestiere de protecție a malurilor se stabilește în mărime de la 5 la 15 m, cu consolidarea obligatorie a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbuști hidrofili.

(5) Pe cursul superior al cursurilor de apă până la locul de intrare a albiei în lunci, malurile și terenurile aferente urmează să fie împădurite cu arbori și arbuști. Lățimea perdelei forestiere se stabilește în funcție de gradul de eroziune a pantei, în mărime de cel puțin 15 metri.

(6) Dacă pe fâșiile riverane de protecție a apelor se află plaje de nisip, perdelele forestiere de protecție a malurilor se amplasează începând cu hotarul superior al plajei.

Articolul 535. Zonele umede

(1) Identificarea și delimitarea ariilor sau a suprafețelor calificate ca fiind zone umede se efectuează conform Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

(2) Calitățile specifice și importanța zonelor umede trebuie luate în considerare la punerea în aplicare a prezentei legi și la elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

(3) Nu se permite drenarea, utilizarea și convertirea zonelor umede. Acestea trebuie utilizate într-un mod durabil, astfel încât să fie protejate natura și caracteristicile lor esențiale.”

46. Articolul 54 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Prevederile alin. (1) și (2) nu influențează finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi.”

47. Articolul 56:

la alineatul (1), cuvintele „de inspecție și” se exclud;

la alineatul (2) litera b), textul „ , de a recolta probe de apă” se exclude.

48. La articolul 57:

alineatul (1) se completează cu textul „și aplică, dacă este cazul, sancțiuni conform Codului contravențional”;

alineatul (2) se abrogă.

49. Articolul 60 alineatul (1):

la litera b), cuvântul „planurilor” se substituie cu cuvintele „documentelor de politici și planificare”;

alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) mecanisme de cooperare cu alte țări în vederea considerării efectelor transfrontaliere asupra calității mediului marin al țărilor din aceeași regiune sau subregiune marină și a atingerii unei stări ecologice bune în regiunea sau subregiunea marină în cauză.”

50. În cuprinsul legii:

sintagma „organul central al administrației publice în domeniul mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Mediului” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepția articolului 14 alineatul (1);

sintagma „instituția competentă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Agenția de Mediu” la forma gramaticală corespunzătoare;

sintagma „autoritatea administrativă de gestionare a apelor”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”” la forma gramaticală corespunzătoare.

II

Art.II.

(1) Prezenta lege intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I pct. 19 în partea ce se referă la art. 19 alin. (22), pct. 34 în partea ce se referă la art. 33 alin. (4), pct. 36 în partea ce se referă la art. 38 alin (21), pct. 37 în partea ce se referă la art. 381, pct. 43 în partea ce se referă la art. 46 alin. (3), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.

(2) Guvernul, în termen de 24 de luni de la data publicării prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea cadrului normativ în concordanță cu prezenta lege;

b) va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.43, art. 482).

(4) Guvernul va asigura republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Legii apelor nr.272/2011.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 352. Chișinău, 15 decembrie 2023.