Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 01.01.2027. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, se aplica versiunea din 23.01.2026 — textul ei este la sursă. Potrivit Registrului, din 30.11.2027 se aplică o versiune nouă; textul ei nu este aici — este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.
Lege nr. 258 din 05.11.2026privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Strășeni – Gutinaș, modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni 330 kV
Lege nr. 39 din 26.03.2026pentru modificarea Legii nr. 8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”
Lege nr. 328 din 29.12.2025pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice
Lege nr. 140 din 13.06.2025pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităților administrative centrale)
Lege nr. 88 din 30.04.2025privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV
Lege nr. 33 din 27.02.2025pentru modificarea unor acte normative (consolidarea mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului)
Lege nr. 288 din 13.12.2024privind politica în sectorul acvaculturii și organizarea pieței produselor pescărești și de acvacultură
Lege nr. 259 din 21.11.2024pentru modificarea unor acte normative (facilitarea accesului antreprenorilor locali la piețe de capital externe)
Lege nr. 254 din 15.11.2024privind stabilirea unor condiții speciale de administrare a proprietății publice și de finanțare a sucursalei Universității din Ruse „Angel Kanchev”, Republica Bulgaria, constituită în orașul Taraclia, Republica Moldova
Lege nr. 220 din 31.07.2024pentru modificarea unor acte normative (administrarea și delimitarea după apartenenţă şi pe domenii a infrastructurii de irigare și desecare proprietate publică)
Lege nr. 207 din 25.07.2024pentru modificarea anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice
Lege nr. 174 din 11.07.2024pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de activitate a Băncii Naționale a Moldovei)
Lege nr. 242 din 31.07.2023privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării și privind modificarea unor acte normative
Lege nr. 204 din 20.07.2023pentru modificarea anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice
Lege nr. 214 din 20.07.2023pentru modificarea unor acte normative (asigurarea transferului de atribuții conform Legii nr. 178/2020 pentru modificarea unor acte normative)
Lege nr. 193 din 14.07.2023pentru modificarea unor acte normative (parteneriatul public-privat și administrarea proprietății publice)
Lege nr. 10 din 02.02.2023privind modificarea anexei la Legea nr. 668/1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului
Lege nr. 296 din 27.10.2022privind declararea utilității publice de interes național pentru lucrările de construcție a apeductului magistral Chișinău–Strășeni–Călărași
Lege nr. 238 din 28.07.2022cu privire la acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova bunurilor Societății pe Acțiuni „Barza Albă”
Lege nr. 120 din 12.05.2022privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești
Lege nr. 287 din 16.12.2016pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
Lege nr. 204 din 12.07.2013pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
Lege nr. 166 din 22.07.2011pentru modificarea şi completarea anexei la Legea nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
Lege nr. 347 din 22.12.2005pentru prelungirea acţiunii Legii nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 165 din 22.07.2005pentru completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 287 din 22.07.2004pentru modificarea şi completarea anexei la Legea nr.63-XIV din 25 iunie 1998 cu privire la Concepţia asupra privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic şi a Legii nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic
Lege nr. 274 din 16.07.2004pentru completarea articolului 23 din Legea nr. 627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare
Lege nr. 100 din 01.04.2004privind modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 404 din 17.10.2003pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 144 din 21.03.2003pentru modificarea articolului 5 din Legea nr.1309-XIV din 19 octombrie 2000 cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei
Lege nr. 100 din 07.03.2003privind modificarea şi completarea Legii nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare
Lege nr. 1369 din 10.10.2002pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 1064 din 17.05.2002pentru modificarea şi completarea Legii nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic
Lege nr. 575 din 25.10.2001pentru modificarea Legii nr. 1309-XIV din 19 octombrie 2000 cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei
Lege nr. 396 din 20.07.2001pentru modificarea articolului 13 al Legii nr. 627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare şi a Legii nr. 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 1307 din 19.10.2000pentru modificarea Legii cu privire la privatizare şi a Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 1309 din 19.10.2000cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei
Lege nr. 1204 din 28.07.2000pentru completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 1158 din 26.07.2000pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic
Lege nr. 1012 din 26.05.2000pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 948 din 21.04.2000pentru modificarea anexei nr. 1 a Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 791 din 03.02.2000pentru modificarea şi completarea unor acte legislative cu privire la privatizare
Lege nr. 742 din 12.12.1999pentru modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998
Lege nr. 613 din 01.10.1999pentru modificarea articolului 10 din Legea cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic
(1) Prezenta lege reglementează raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad: proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor. Excepția menționată nu vizează locuințele ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante.
(3) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică procesului de constituire şi activității Depozitarului central unic, a cărui activitate este reglementată prin legea cu privire la Depozitarul central unic.
(4) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică măsurilor, acțiunilor și instrumentelor prevăzute de Legea cu privire la redresarea și rezoluția băncilor.
(5) În privința bunurilor deținute de Banca Națională, dispozițiile prezentei legi se aplică în măsura în care Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei nu prevede altfel.
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
proprietate publică – totalitate a bunurilor domeniului public şi a bunurilor domeniului privat ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
bunuri ale domeniului public al statului/unităților administrativ-teritoriale – bunuri care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes public și care aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale;
bunuri ale domeniului privat al statului/unităților administrativ-teritoriale – bunuri care nu fac parte din domeniul public, dar care aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale;
administrare a proprietăţii publice – activitate ce ţine de exercitarea şi modificarea dreptului de proprietate al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
administrare fiduciară – contract prin care o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fiduciantului;
administrare specială – regim special de administrare a întreprinderii supuse privatizării, care se aplică în cazuri excepţionale, la pregătirea întreprinderii de privatizare;
concesiune – contract prin care statul cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunuri proprietate de stat/municipală care, conform legislaţiei, sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopol al statului, investitorul preluând gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială;
deetatizare a proprietății publice ‒ activitate care include transmiterea patrimoniului public în proprietate privată în condițiile prezentei legi (privatizare), precum și transmiterea în concesiune, administrare fiduciară, alte activități orientate spre diminuarea participării statului sau a unităților administrativ-teritoriale la administrarea proprietății publice;
active neutilizate – fonduri fixe și alte active pe termen lung neutilizate în activitatea curentă de autorități/instituții publice la autogestiune, autorități/instituții bugetare, autorități bugetare independente/autonome, de întreprinderi de stat/municipale și de societăți comerciale cu capital integral sau majoritar public;
bun pasibil de privatizare – pachet de acţiuni, parte (cotă) socială, bun imobil distinct, încăperi nelocuibile, complex de bunuri imobile, teren, alte bunuri care se află în domeniul privat al proprietăţii publice;
listă a bunurilor supuse privatizării – listă, aprobată de Guvern, care include societăţi comerciale cu capital public sau public-privat ale căror acţiuni sau părţi sociale sînt pasibile de privatizare, întreprinderi de stat şi municipale cu sau fără restructurare prealabilă, alte bunuri pasibile de privatizare;
încăperi nelocuibile – spaţii în clădiri, în alte construcţii, inclusiv în anexele blocurilor locative, nedestinate traiului permanent;
participant la privatizare – persoană fizică, persoană juridică sau asociaţie a lor care a prezentat, în modul stabilit de prezenta lege, ofertă sau cerere de participare la privatizare;
vânzător – Agenţia Proprietăţii Publice sau autoritatea administraţiei publice locale care înstrăinează proprietate publică;
cumpărător – participant la privatizare care a procurat proprietate publică în condiţiile prezentei legi;
activitate postprivatizare – activitate, ulterioară privatizării, care include executarea obligaţiilor asumate de cumpărător prin contractul de vânzare-cumpărare, exercitarea controlului asupra executării acestor obligaţii, susţinerea ori sancţionarea cumpărătorului, soluţionarea, după caz, a litigiilor, efectuarea altor activităţi;
societate comercială cu capital public – societate comercială al cărei capital social este format integral din aportul statului sau al unităţii administrativ-teritoriale;
societate comercială cu capital majoritar public – societate comercială în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deţine un pachet de acţiuni sau o parte (cotă) socială ce acordă, la adunarea generală a societăţii comerciale, mai mult de 50% din toate voturile acţionarilor (asociaţilor) ori o altă proporţie care asigură majoritatea simplă de voturi;
întreprindere de stat/municipală ca complex patrimonial unic – un grup de bunuri supuse privatizării, constituit din toate tipurile de bunuri destinate activităților aferente procesului tehnologic al întreprinderii, inclusiv imobile (terenuri transmise în folosință, construcții) și părțile lor componente, utilaje, inventar, materii prime, producție, lucrări și servicii (denumirea de firmă, mărci comerciale și mărci de produs și/sau de serviciu înregistrate, alte mijloace de individualizare a întreprinderii și a producției acesteia, licențe, autorizații și orice alte acte permisive), alte active și drepturi exclusive care aparțin acesteia, precum și pasivele acesteia, cu excepția bunurilor domeniului public al statului.
Articolul 3.Scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice
(1) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în scopul:
a) armonizării proporţiilor şi a structurii proprietăţii publice, precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu funcţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;
b) atragerii în sectorul public al economiei naţionale de investiţii şi asigurării unui management eficient;
c) dezvoltării concurenţei în economia naţională.
(2) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în conformitate cu principiile eficienţei, legalităţii şi transparenţei şi include în particular:
a) determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului public al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, evidenţa acestor bunuri;
b) delimitarea bunurilor proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) sporirea atractivităţii întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital public prin administrare corporativă, alegere pe bază de concurs a administratorilor, stimulare a lor potrivit rezultatelor obţinute şi prin alte modalităţi;
d) prognozarea, planificarea, evidenţa, monitoringul şi supravegherea proprietăţii publice;
e) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale persoanelor juridice în domeniul proprietăţii publice.
(3) Scopurile principale ale deetatizării proprietăţii publice sînt: restructurarea economiei naţionale şi sporirea competitivităţii acesteia prin atragerea de investiţii private, prin asigurarea unui management eficient şi prin alte modalităţi.
(4) Principiile de bază ale deetatizării proprietăţii publice sînt: eficienţa, legalitatea, competitivitatea şi transparenţa, în particular:
a) corelarea direcţiilor, ritmului şi modalităţilor de deetatizare a proprietăţii publice cu strategiile de dezvoltare a ramurilor şi sectoarelor economiei naţionale, precum şi cu priorităţile de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a ţării în ansamblu;
b) sporirea atractivităţii bunurilor pasibile de privatizare prin alegerea unei modalităţi adecvate de restructurare şi de privatizare, prin alte măsuri;
c) atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenţei loiale între participanţi;
d) asigurarea egalităţii în drepturi şi apărarea intereselor legitime ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale participanţilor la privatizare.
Articolul 4.Cadrul legislativ şi normativ al administrării şi deetatizării proprietăţii publice
(1) Raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sînt reglementate de legislaţia civilă, funciară, fiscală, de alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, precum şi terenurile destinate construcţiilor, se privatizează în condiţiile prezentei legi, ale altor legi şi ale regulamentelor aprobate de Guvern.
Articolul 5.Autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice
Autorităţi ale administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice sînt:
a) Guvernul, prin intermediul organelor centrale de specialitate şi al altor autorităţi administrative (denumite în continuare autorităţi ale administraţiei publice centrale) – în privinţa proprietăţii de stat;
b) autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de nivelul întâi, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (denumite în continuare autorităţi ale administraţiei publice locale) – în privinţa proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
Articolul 6.Competenţa Guvernului în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
(1) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:
a) adoptarea hotărârilor privind atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau domeniului privat al statului privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale;
a1) adoptarea hotărârilor privind trecerea întreprinderilor de stat şi a bunurilor imobile proprietate publică a statului din administrarea unei autorităţi a administraţiei publice centrale în administrarea altei autorităţi a administraţiei publice centrale;
a2) adoptarea hotărârilor privind transmiterea segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul unităților administrativ-teritoriale din administrarea statului – gestiunea autorităților administrației publice centrale – în gestiunea unităților administrativ-teritoriale, cu acordul consiliului local de nivelul întâi;
a3) adoptarea hotărârilor privind transmiterea segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale din administrarea statului – gestiunea autorităților administrației publice centrale – în gestiunea unităților administrativ-teritoriale, la solicitarea argumentată a autorității administrației publice locale de nivelul întâi;
b) adoptarea hotărârilor privind delimitarea bunurilor proprietate publică, în condițiile stabilite prin Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice;
c) aprobarea proiectului de listă a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare şi prezentarea lui în Parlament spre aprobare;
d) aprobarea listei bunurilor proprietate publică a statului, listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse pentru concesionare sau pentru alte forme de parteneriat public-privat, precum şi aprobarea condiţiilor parteneriatului public-privat de interes naţional;
e) adoptarea hotărârilor privind restructurarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor de stat privind transmiterea acestora în administrare autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi exercitarea funcţiei de supraveghere a activităţii întreprinderilor respective;
e1) adoptarea hotărârilor privind fondarea societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, precum şi privind iniţierea restructurării, reorganizării sau lichidării societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;
e2) adoptarea hotărârilor privind consolidarea și/sau procurarea pachetelor de acțiuni și a cotelor de participare în societățile cu capital majoritar de stat și/sau de interes național, a acțiunilor băncilor de importanță sistemică, precum și a acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare;
f1) aprobarea, la propunerea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, după consultarea Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, a metodologiei de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și a listei jurisdicțiilor respective, în sensul prezentei legi;
g) alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) În domeniul privatizării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:
a) aprobarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării și a modalității de privatizare a acestora;
b) aprobarea proiectelor individuale de privatizare;
c) aprobarea actelor normative necesare executării prezentei legi;
d) supravegherea procesului de privatizare a proprietăţii publice;
d1)adoptarea hotărârilor privind schimbul de bunuri, inclusiv acţiuni, precum şi privind vânzarea dreptului litigios;
Articolul 7.Atribuţiile autorităţii administrative abilitate cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
(1) Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice.
(2) Autoritatea administrativă abilitată cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a statului este Agenţia Proprietăţii Publice, succesor al Agenţiei Privatizare, ale cărei atribuţii sînt stabilite în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative şi al cărei regulament se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei.
(3) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa autoritatății administrative abilitate sînt:
a) asigurarea procesului de delimitare a bunurilor domeniului public și a bunurilor domeniului privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice;
a1) întocmirea proiectului listei bunurilor imobile proprietate publică a statului, în baza materialelor de delimitare obținute în conformitate cu Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice, și prezentarea acestuia Guvernului spre aprobare;
b) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare, în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prezentarea acestui proiect Guvernului spre aprobare şi înaintare în Parlament;
b1) elaborarea viziunilor generale privind obiectivele economice pe termen lung ale întreprinderilor de stat și ale societăților comerciale cu capital public, în corelare cu scopul pentru care acestea au fost create și care definește activitățile predominante ale acestora, și aprobarea acestor viziuni după coordonarea cu organul central de specialitate în a cărui sferă de competență intră domeniul de activitate al întreprinderilor respective;
c) generalizarea proiectelor de liste ale bunurilor proprietate publică a statului, ale lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse de către autorităţile publice centrale pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de parteneriat public-privat, prezentarea acestora Guvernului spre aprobare.
d) exercitarea funcţiilor de fondator al întreprinderilor de stat în numele Guvernului și de deţinător de acţiuni (părţi sociale) în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat;
e) participarea la administrarea întreprinderilor de stat, a societăţilor comerciale cu capital de stat ori cu capital de stat şi privat, inclusiv în componenţa consiliilor acestora;
e1) exercitarea controlului asupra integrității și folosirii eficiente a patrimoniului de stat din administrare, inclusiv coordonarea înstrăinării și gajării activelor, în limitele stabilite de lege, precum și asupra corectitudinii calculării și transferării la timp a dividendelor provenite din acțiunile (cotele sociale) ale statului și a unei părți din profitul net al întreprinderilor de stat;
f) procurarea şi/sau schimbul, în temeiul unei hotărâri de Guvern şi în numele lui, a pachetelor de acţiuni (cotelor sociale) în societăţile comerciale cu capital privat ori cu capital public-privat;
f1) administrarea terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea lor în locaţiune/arendă/superficie, cu excepția terenurilor fondului apelor și a terenurilor aferente drumurilor naționale;
f2) adoptarea deciziilor privind preluarea în administrare a bunurilor proprietate a statului din administrarea economică a societăţilor comerciale fondate în procesul privatizării;
f3) administrarea, în modul stabilit de către Guvern, a terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate publică a statului, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă/superficie, cu excepția terenurilor, proprietate publică a statului, aferente drumurilor naționale și a terenurilor destinate necesităților de securitate și apărare națională pentru utilizare conform destinației și fără dreptul de valorificare a acestora, a terenurilor fondului apelor și a terenurilor fondului silvic, precum și a terenurilor identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau de desecare și a terenurile aferente altor obiective de infrastructură tehnico-edilitară, necesare pentru a exploata, a întreține și a repara sistemele de irigare și/sau desecare proprietate publică a statului, gestionate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și transmise în comodat asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații;
f4) administrarea, în modul stabilit de către Guvern, a terenurilor proprietate publică a statului atribuite domeniului public al statului, determinate în conformitate cu Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă/superficie, cu excepția terenurilor, proprietate publică a statului, aferente drumurilor naționale și a terenurilor destinate necesităților de securitate și apărare națională pentru utilizare conform destinației și fără dreptul de valorificare a acestora, a terenurilor fondului apelor și a terenurilor fondului silvic, precum și a terenurilor identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau de desecare menționate la lit. f3);
f5) administrarea, în modul stabilit de către Guvern, a terenurilor proprietate publică a statului aflate în gestiunea întreprinderilor de stat şi a celor indicate în Lista terenurilor cu destinație agricolă proprietate publică a statului din domeniul public, aprobată prin Legea nr. 3/2025, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă/ comodat/superficie, cu excepția terenurilor fondului apelor și a terenurilor fondului silvic, precum și a terenurilor identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau de desecare menționate la lit. f3);
f6) administrarea, în modul stabilit de Guvern, a sistemelor publice de alimentare cu apă și de canalizare și/sau a părților componente ale acestora, a rețelelor de gaze naturale din domeniul public al statului, inclusiv transmiterea acestora în concesiune către operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, precum și de furnizare a gazelor naturale, după caz;
g) ţinerea registrului patrimoniului public;
h) întocmirea raportului anual privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și prezentarea acestuia Guvernului;
h1) asigurarea publicării anuale pe site-ul web oficial al organului abilitat a informațiilor privind procesul de selectare a membrilor organelor de conducere și de control ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public și ale întreprinderilor de stat, inclusiv criteriile de eligibilitate, calificările necesare, politicile de diversitate aplicate și etapele de evaluare a candidaților;
h2) asigurarea publicării pe site-ul web oficial al organului abilitat a rapoartelor de activitate ale consiliilor de administrație, ale organelor executive și de control ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public și ale întreprinderilor de stat, a raportului anual privind costul serviciilor publice prestate și gradul de acoperire a acestora din surse publice;
i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege sau de regulamentul său.
(4) În domeniul privatizării, de competenţa autoritatății administrative abilitate sînt:
a) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, prezentarea lor Guvernului spre aprobare.
b) asigurarea elaborării proiectelor individuale de privatizare a bunurilor proprietate de stat și prezentarea lor Guvernului spre aprobare;
c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de privatizare a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării şi încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a acestora;
d) participarea la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului şi încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a acestora;
e) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
f) monitoringul şi supravegherea executării de către cumpărători a obligaţiilor asumate în contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat, aplicarea de măsuri în vederea executării acestor obligaţii sau rezoluțiunii contractelor, soluţionarea litigiilor în problemele privatizării;
g) informarea potenţialilor investitori şi societăţii civile despre desfăşurarea procesului de privatizare şi rezultatele lui;
h) gestionarea mijloacelor financiare destinate restructurării/lichidării sau privatizării întreprinderilor ori altor bunuri proprietate de stat;
i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul său.
Articolul 8.Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale și ale autorităților administrative autonome față de Guvern în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice
(1) În domeniul administrării bunurilor proprietate publică, de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sînt:
a) asigurarea dezvoltării economice a ramurilor respective ale economiei naţionale, inclusiv prin atragerea de investiţii şi prin creşterea competitivităţii producţiei, lucrărilor şi serviciilor;
b) asigurarea procesului de delimitare a bunurilor proprietate publică a statului aflate în administrarea autorităților publice respective, în modul stabilit prin Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice;
c) prezentarea de propuneri către autoritatea administrativă abilitată privind includerea bunurilor proprietate a statului în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
d) prezentarea autoritatății administrative abilitate a propunerilor de includere a bunurilor proprietate publică a statului, a lucrărilor şi serviciilor în listele bunurilor proprietate publică a statului, lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, însoţite de studiile de fundamentare/fezabilitate, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de parteneriat public-privat;
e) asigurarea, în temeiul unei hotărâri de Guvern, restructurării, reorganizării sau lichidării întreprinderilor de stat în care exercită funcția de fondator, a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat în care exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale) în limitele legii şi exercitarea funcţiilor de fondator (cofondator) în administrarea acestora;
e1) transmiterea, cu acordul autorităţii administraţiei publice centrale interesate, a bunurilor proprietate publică a statului, cu excepţia celor care se transmit conform art. 6 alin. (1) lit. a1), din administrarea unei autorităţi a administraţiei publice centrale în administrarea altei autorităţi a administraţiei publice centrale;
e2) coordonarea viziunilor generale privind obiectivele economice pe termen lung ale întreprinderilor de stat și ale societăților comerciale cu capital public incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, prevăzută în anexa nr. 1, corelate cu scopul pentru care acestea au fost create și care definește activitățile predominante ale acestora, coroborate cu documentele publice de planificare strategică sectorială;
f) ţinerea evidenţei patrimoniului de stat din ramură, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi administrare fiduciară a bunurilor proprietate de stat din subordine;
g) exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului de stat din ramurile respective, inclusiv coordonarea înstrăinării, gajării şi casării activelor,precum şi asupra corectitudinii calculării şi transferării la timp a dividendelor provenite din acţiunile (cotele sociale) ale statului şi a unei părţi din profitul net al întreprinderilor de stat;
h) prezentarea rapoartelor privind patrimoniul public autoritatății administrative abilitate, în modul stabilit de Guvern;
i) întocmirea rapoartelor anuale privind rezultatele administrării proprietăţii publice şi prezentarea lor Guvernului;
j) informarea societăţii civile despre activitatea ramurii;
k) alte atribuţii stabilite de legislaţie.
(11) Organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor exercită prerogativele rezultate din dreptul de proprietate publică a statului asupra drumurilor naționale și a suprafețelor de teren, proprietate publică a statului, aferente acestora. Administrarea drumurilor naționale și a suprafețelor de teren, proprietate publică a statului, aferente acestora este asigurată de către organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor, prin intermediul Societății pe Acțiuni „Administrația Națională a Drumurilor”, în baza contractelor de concesiune.
(12) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii poate exercita calitatea de fondator, deținător de acțiuni în cadrul întreprinderilor de stat, al societăților comerciale cu capital integral de stat care asigură administrarea și exploatarea rețelelor de transport al energiei electrice de tensiune înaltă (de la 35 kV și mai mare) și a substațiilor electrice aferente acestora.
(13) Prevederile alin. (1) se aplică autorităților administrative autonome față de Guvern în măsura în care nu sunt reglementate și nu contravin dispozițiilor legilor speciale care reglementează activitatea autorităților respective.
(2) În domeniul privatizării, de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sînt:
a) avizarea proiectului de listă a bunurilor proprietate a statului supuse privatizării;
b) avizarea caietelor de sarcini și a proiectelor individuale de privatizare a bunurilor proprietate publică a statului din domeniul de competență al acestora;
b1) elaborarea caietelor de sarcini;
c) participarea la monitoringul executării obligaţiilor postprivatizare ale cumpărătorilor, asumate potrivit contractelor de vânzare-cumpărare, asigurarea condiţiilor care ţin de competenţa autorităţii administraţiei publice centrale şi care sînt necesare executării acestor obligaţii;
Articolul 9.Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice
(1) Împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sînt exercitate de consiliul local în numele unităţii administrativ-teritoriale.
(2) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa autorităţii administraţiei publice locale sînt:
a) asigurarea dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;
b) trecerea bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul sau în proprietatea statului, оri în proprietatea unei alte unităţi administrativ-teritoriale, participarea la procesul de delimitare a patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale şi a patrimoniului statului, inclusiv delimitarea terenurilor localităţilor;
c) exercitarea funcţiilor de deţinător de acţiuni (părţi sociale) în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial al unităţii administrativ-teritoriale;
d) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale nepasibile de privatizare şi prezentarea acestui proiect autoritatății administrative abilitate;
e) fondarea, restructurarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor municipale, a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial al unităţii administrativ-teritoriale, exercitarea funcţiilor de fondator (cofondator) în administrarea acestora;
f) întocmirea şi aprobarea listei bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public local propuse pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi aprobarea condiţiilor parteneriatului public-privat de interes local;
g) întocmirea listelor de întreprinderi pasibile de restructurare sau de lichidare şi prezentarea de extrase din aceste liste spre coordonare autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii;
h) deciderea asupra dării în locaţiune/arendă/superficie sau comodat a terenurilor şi a altor bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale;
i) ţinerea evidenţei patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, a contractelor de locațiune/arendă/superficie, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară;
j) exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale;
k) prezentarea rapoartelor privind patrimoniul public autoritatății administrative abilitate, în modul stabilit de Guvern;
l) întocmirea rapoartelor anuale privind rezultatele activităţii economice locale şi prezentarea lor către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul al doilea;
m) informarea colectivităţii locale despre dezvoltarea economiei locale;
n) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de legislaţia privind administraţia publică locală.
(3) În domeniul privatizării, de competenţa autorităţii administraţiei publice locale sînt:
a) întocmirea şi aprobarea listei de bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale supuse privatizării, prezentarea de extrase din aceste liste spre coordonare autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul ocrotirii sănătăţii, învățământului, culturii;
b) organizarea pregătirii şi desfăşurării, în modul stabilit de Guvern, a procesului de privatizare a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale incluse în lista bunurilor supuse privatizării, precum şi a terenurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, încheierea contractelor de vânzare-cumpărare;
c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate de la întreprinderile municipale şi societăţile comerciale în care unitatea administrativ-teritorială are o cotă de cel puţin 25%, neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare;
c1) elaborarea proiectelor individuale de privatizare a bunurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale, precum și elaborarea caietelor de sarcini;
d) informarea autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi a colectivităţii locale despre desfăşurarea şi rezultatele privatizării bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale;
e) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de legislaţia privind administraţia publică locală.
Articolul 10.Regimul juridic al bunurilor proprietate publică
(1) Bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(2) Bunurile domeniului public sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, în particular:
a) nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;
b) nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;
c) nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;
d) dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;
e) nu pot fi dobândite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.
(3) Bunurile domeniului public pot fi gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de instituţiile publice, de întreprinderile de stat/municipale şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de societăţile comerciale cu capital integral sau parțial al unității administrativ-teritoriale.
(4) Bunurile domeniului public pot fi folosite numai conform destinației şi nu pot fi transmise în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat, inclusiv organizațiilor necomerciale (asociațiilor obștești, fundațiilor, instituțiilor private, cultelor religioase), cu excepția bunurilor (infrastructura de irigare și/sau de desecare) identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau de desecare, precum și a altor obiective de infrastructură tehnico-edilitară și a terenurilor aferente acestora, necesare pentru a exploata, a întreține și a repara sistemele de irigare și/sau de desecare, care se transmit în comodat asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații conform prevederilor Legii nr.171/2010 cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.
(5) Asupra bunurilor domeniului public se poate constitui servitute numai în cazurile în care această grevare este compatibilă cu uzul sau cu interesul public căruia bunurile îi sînt destinate.
(6) Actele juridice privind înstrăinarea sau dobândirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sînt lovite de nulitate absolută.
(61) Bunurile proprietate publică pot fi transmise în comodat de la autoritățile administrației publice centrale către autoritățile administrației publice locale și de la autoritățile administrației publice locale către entitățile publice, pe o perioadă nedeterminată, în scopul desfășurării activităților educaționale și a activităților conexe procesului educațional.
[Art.10 al.(61) în redacția LP200 din 03.09.26, MO448-451/14.09.26 art. 477; în vigoare 01.01.27]
(62) Dispozițiile prezentei legi privind locațiunea bunurilor proprietate publică se aplică în mod corespunzător raporturilor de comodat, în măsura în care dispozițiile speciale ale prezentei legi referitoare la raporturile de comodat nu prevăd altfel.
[Art.10 al.(62) introdus prin LP200 din 03.09.26, MO448-451/14.09.26 art. 477; în vigoare 01.01.27]
(7) Bunurile domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale pot circula liber, cu excepţia unor categorii de bunuri al căror circuit civil este limitat expres prin lege.
(71) Nu se permite transmiterea în locațiune/superficie/comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a terenurilor din domeniul privat al statului sau al unității administrativ-teritoriale pentru construcția caselor de locuit, cu excepția:
a) terenurilor din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale transmise în proprietate, cu titlu gratuit, la decizia autorității deliberative, persoanelor fizice pentru construcția caselor de locuit în conformitate cu art. 17 alin. (19) din Codul funciar nr. 22/2024;
b) terenurilor proprietate publică a statului/unităților administrativ-teritoriale atribuite pentru construcția exclusivă a locuințelor sociale și de serviciu, cu transmiterea ulterioară a acestor locuințe în administrarea autorității publice pentru care au fost destinate, fiind interzisă orice formă de partajare a dreptului de proprietate asupra terenului sau construcției, care ar permite realizarea unor locuințe parțial private și parțial sociale sau de serviciu;
c) terenurilor proprietate publică a statului/unităților administrativ-teritoriale atribuite societății de proiect parte a unui contract de parteneriat public-privat în conformitate cu prevederile Legii nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat.
(8) Nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri:
a) se înstrăinează cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale;
b) se înstrăinează cu titlu gratuit în procesul privatizării, conform art.43 alin.(3);
c) - abrogată;
d) - abrogat;
e) reprezintă bunuri destinate exercitării independente a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr.411/1995, în conformitate cu interesul public și în limita posibilităților.
(81) Bunurile din domeniul privat al statului sau al unității administrativ-teritoriale pot fi transmise în comodat persoanelor juridice în scopul creării parcurilor industriale, conform prevederilor Legii nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale.
(9) Nu se permite constituirea uzufructului asupra bunurilor proprietate de stat, precum şi asupra bunurilor societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.
Articolul 11.Înregistrarea şi evidenţa bunurilor domeniului public
(1) La înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a altor bunuri proprietate publică în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat, se indică domeniul proprietăţii publice la care se raportă bunul înregistrat.
(2) În evidenţa contabilă a persoanelor juridice în a căror gestiune se află bunuri ale domeniului public, evidenţa contabilă a acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor.
(3) Inventarierea bunurilor domeniului public se efectuează, în modul şi în termenele stabilite de Guvern, de către persoanele juridice care le gestionează.
(4) Inventarul bunurilor domeniului public se generalizează de autorităţile publice şi se transmite autoritatății administrative abilitate.
a) elaborarea şi aprobarea programelor de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale şi a teritoriilor, prezentarea şi examinarea rapoartelor privind îndeplinirea acestor programe;
b) elaborarea şi aprobarea listei bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare;
b1) consolidarea (majorarea) pachetelor de acţiuni şi a cotelor de participare în societățile cu capital majoritar de stat şi/sau de interes naţional;
c) trecerea bunurilor proprietate publică dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul în condiţiile prezentei legi şi ale legislaţiei privind proprietatea publică;
c1) - abrogată;
d) administrarea întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital public;
e) participarea prin reprezentanţi (mandatari) la administrarea societăţilor comerciale cu capital public-privat;
f) realizarea parteneriatului public-privat/concesiunii în condiţiile legii;
g) darea în locaţiune/arendă/superficie sau în comodat ori vânzarea activelor neutilizate de întreprinderile de stat/municipale şi de societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public;
h) reorganizarea/restructurarea întreprinderilor de stat/municipale sau a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, inclusiv prin atragerea de investiţii private, ori, după caz, lichidarea acestora;
i) ţinerea evidenţei patrimoniului public, efectuarea monitoringului economico-financiar şi asigurarea integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului public;
j) desfăşurarea altor activităţi în domeniu prevăzute de legislaţie.
(1) Din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public prevăzute la art.9 și 11 din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi:
a) obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului, ordinea publică;
b) obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu excepţia celor stabilite de lege;
c) valorile materiale incluse în rezervele de stat şi în rezervele de mobilizare;
d) obiectivele a căror activitate constituie monopolul statului;
e) bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental;
f) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fâșiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare;
f1) terenurile proprietate publică, date în arendă/în superficie;
g) căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni;
h) oenotecile care, potrivit legislaţiei în vigoare, fac parte din patrimoniul cultural naţional;
h1) publicaţiile periodice „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, monitoarele oficiale ale raioanelor, ale municipiilor şi monitorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi publicaţiile periodice publice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
i) alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Deopotrivă cu cele indicate la alin.(1), sînt nepasibile de privatizare:
a) întreprinderile de stat care efectuează certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;
b) întreprinderile de stat/municipale, societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;
c) întreprinderile de stat/municipale care editează publicații periodice;
d) instituțiile medico-sanitare publice.
(3) Proiectul de listă a bunurilor nepasibile de privatizare se elaborează de autoritatea administrativă abilitată, în baza propunerilor făcute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Întreprinderile specificate la alin.(2)lit. b) şi c) pot fi incluse în listă doar în baza fundamentării economice, bugetare, sociale şi juridice întocmite de organul abilitat sau, după caz, de autoritatea care exercită funcția de fondator al acestora.
(4) După generalizarea propunerilor privind includerea în lista bunurilor nepasibile de privatizare, autoritatea administrativă abilitată prezintă Guvernului proiectul de listă, care, după aprobare, se prezintă Parlamentului. Lista bunurilor nepasibile de privatizare poate fi modificată, după caz.
(41) - abrogat.
(42) - abrogat.
(5) Lista bunurilor nepasibile de privatizare, prezentată în anexa nr. 1, face parte integrantă a prezentei legi.
Articolul 14.Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică
(1) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică se efectuează în cazul:
a) trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul, în condiţiile legislaţiei privind proprietatea publică;
b) trecerii întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers;
c) trecerii întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale din subordinea unei autorităţi publice în subordinea altei autorităţi publice;
d) în alte cazuri expres prevăzute de legislaţie.
(2) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică din domeniul privat în domeniul public se efectuează numai pentru utilitate publică, în modul stabilit de lege.
(3) Transmiterea cu titlu gratuit a întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers se efectuează în modul stabilit de legislaţie.
(4) Hotărârile de transmitere a întreprinderilor de stat, subdiviziunilor lor sau a bunurilor distincte proprietate a statului se adoptă de Guvern în cazul:
a) transmiterii în proprietate unităților administrativ-teritoriale a întreprinderilor de stat, a subdiviziunilor lor, a bunurilor imobile și mobile proprietate de stat, a bunurilor distincte a căror valoare de piață depășește, pentru fiecare bun în parte, 100 de mii de lei, precum și a cotelor de participare ale statului în societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public;
b) reorganizării întreprinderilor de stat;
c) schimbării subordonării întreprinderilor de stat, subdiviziunilor lor şi bunurilor imobile proprietate a statului în legătură cu reorganizarea autorităţilor administraţiei publice centrale.
(41) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor, precum și a subdiviziunilor instituțiilor publice și ale întreprinderilor de stat, a căror valoare de piață nu depășește 100 de mii de lei fiecare din administrarea autorităților publice centrale în administrarea autorităților administrației publice locale se efectuează prin hotărâre a organului respectiv, cu informarea organului abilitat.
(5) Hotărârile privind reorganizarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau delimitarea administrativ-teritorială vor fi însoţite de lista instituţiilor publice şi de lista întreprinderilor subordonate autorităţii publice antrenate în reorganizare.
(6) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor, precum și a subdiviziunilor instituțiilor publice și ale întreprinderilor de stat, în cadrul unui și aceluiași organ central de specialitate fără reorganizarea persoanelor juridice vizate se efectuează prin hotărâre a organului respectiv, cu informarea organului abilitat.
(61) Transmiterea în comodat a bunurilor proprietate publică a statului către autoritățile administrației publice locale și a bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale către entități publice, în scopuri educaționale, se efectuează în temeiul unui act administrativ al entității publice în a cărei administrare se află bunurile respective.
[Art.14 al.(61) în redacția LP200 din 03.09.26, MO448-451/14.09.26 art. 477; în vigoare 01.01.27]
(7) Procedura transmiterii cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul sau din proprietatea statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers, precum şi din subordinea unei autorităţi publice în subordinea unei alte autorităţi publice, se stabileşte de Guvern.
(1) Întreprinderile de stat/municipale şi valorile mobiliare (cotele de participare) în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat se dau în administrare fiduciară prin concurs public, desfăşurat de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, potrivit unui regulament aprobat de Guvern.
(2) Contractul de administrare fiduciară se elaborează după un contract-model, aprobat de Guvern, se semnează de autoritatea administraţiei publice centrale, în numele Guvernului, sau de autoritatea administraţiei publice locale, la decizia consiliului local.
(3) În cazul în care administratorul fiduciar nu a asigurat atingerea indicilor prevăzuţi de contract, ultimul poate fi rezolvit la cererea organului abilitat/autorității administrației publice locale.
(4) Mijloacele financiare care revin fondatorului administrării fiduciare a bunurilor proprietate publică se transferă la bugetul respectiv.
(1) Activele neutilizate ale instituțiilor publice, ale întreprinderilor de stat/municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public pot fi date în locațiune după cum urmează:
a) în cazul instituțiilor publice constituite de către Guvern – cu acordul Cancelariei de Stat, al ministerului sau al altei autorități administrative centrale competente;
b) în cazul instituțiilor publice constituite de autoritățile administrației publice locale sau de autoritățile de nivel special – cu acordul autorității deliberative a administrației publice locale/Comitetului executiv al Găgăuziei, după caz;
c) în cazul întreprinderilor de stat/municipale, al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public ‒ cu acordul consiliului de administrație/consiliului societății, în cazul transmiterii în locațiune a construcțiilor, a încăperilor, a suprafețelor amenajate, a construcțiilor subterane a căror suprafață nu depășește 200 m2 și a altor bunuri a căror valoare contabilă cumulativă nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii conform ultimelor situații financiare;
d) în alte cazuri decât cele specificate la lit. c) – cu acordul organului abilitat sau, după caz, al autorității administrației publice centrale/locale.
(2) Contractele de locaţiune încheiate fără acordul indicat la alin.(1) sînt lovite de nulitate absolută.
(3) Nu se admite locaţiunea cu drept de răscumpărare (locaţiunea financiară, leasingul financiar) a activelor neutilizate.
(4) Clauzele esenţiale ale contractului de locaţiune a activelor neutilizate sînt următoarele:
a) descrierea obiectului locaţiunii;
b) termenul de locaţiune;
c) componenţa, cuantumul şi termenul de plată a chiriei şi, după caz, condiţiile şi modul de indexare şi/sau de modificare a cuantumului chiriei;
d) modul de restituire a obiectului locaţiunii şi, după caz, condiţiile de prelungire a locaţiunii.
(5) Contractul de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale și ale societăților comerciale neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, poate fi încheiat pe un termen de până la cinci ani.
(51) Termenul contractului de locaţiune a bunurilor imobile ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale din cadrul parcului industrial nu poate depăşi termenul-limită pentru care a fost acordat titlul de parc industrial.
(52) Contractul de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, în situația privatizării întreprinderilor de stat/municipale, poate fi rezolvit la solicitarea proprietarului, iar în cazul societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, la solicitarea administratorului, înainte de expirarea unui termen de 5 ani, cu un preaviz de 3 luni pentru bunurile imobile și de o lună pentru bunurile mobile adresat locatarului.
(6) Determinarea cuantumului chiriei bunurilor instituțiilor publice, ale întreprinderilor de stat/municipale, ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public se efectuează conform modului stabilit de legea bugetului de stat pe anul respectiv. Plata chiriei pentru activele neutilizate se efectuează exclusiv în mijloace bănești.
(7) Procedura transmiterii în locațiune a activelor neutilizate se stabilește de Guvern.
(8) Rezoluțiunea sau modificarea unilaterală a contractelor de locaţiune a activelor neutilizate sînt lovite de nulitate absolută.
Articolul 171.Terenurile proprietate publică a statului
(1) Terenurile proprietate publică a statului transmise în gestiune (comodat) autorităților publice, instituțiilor publice și întreprinderilor de stat, precum și, după caz, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, pot fi date în locațiune/arendă/superficie de către organul abilitat, în modul stabilit de Guvern.
(2) Prețul inițial de expunere la licitație trebuie să fie egal cu cel puțin valoarea de piață a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul normativ calculat în conformitate cu prețul de referință calculat pornind de la tarifele specificate în anexa nr. 2. Pentru terenurile fondului apelor și terenurile fondului silvic, prețul inițial de expunere la licitație se determină în modurile stabilite de legile speciale.
(3) Plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente construcțiilor proprietate privată se stabilește în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mică decât prețul de referință calculat conform anexei nr. 2.
(4) Darea în locațiune/arendă a terenurilor proprietate publică din domeniul privat libere de construcții/edificii, a altor bunuri legate solid de pământ în scopul edificării pe acestea a unor construcții capitale nu se admite.
(5) Mijloacele financiare obținute din locațiunea/arenda/superficia proprietății publice a statului se transferă în bugetul de stat.
(6) Pot fi date în superficie terenurile delimitate pentru edificarea unor construcții cu destinație de producere, depozitare, administrative sau cu destinație specială, în condițiile și forma aprobate prin hotărâre de Guvern.
(61) Pot fi date în superficie terenurile agricole destinate plantațiilor perene, conform modului stabilit de Guvern.
(7) Contractul de superficie va fi semnat doar după ce solicitantul contractului de superficie va prezenta proiectul investițional, care va fi anexat la contract.
(8) Contractul de superficie va cuprinde obligatoriu prevederi cu privire la:
a) categoria, destinația, suprafața și locul amplasării terenului;
b) termenul contractului;
c) cuantumul, modul și termenul de achitare a redevenței;
d) lista construcțiilor ce urmează a fi construite, indicând destinația acestora;
e) drepturile și obligațiile părților;
f) modificarea contractului;
g) încetarea contractului;
h) acordul privind edificarea construcțiilor conform proiectului investițional și conform prevederilor alin. (6);
i) interdicții:
– interzicerea privatizării terenului dat în superficie;
– interzicerea transmiterii terenului în proprietate cu titlu gratuit;
j) altele.
(9) Semnarea contractului de superficie cu încălcarea prevederilor alin. (6)–(8) atrage nulitatea absolută a contractului.
(10) Edificarea unei construcții cu o altă destinație decât cea prevăzută de lege sau de contract constituie temei de rezoluțiune a contractului, construcția respectivă devenind de drept parte componentă a terenului, conform art. 460 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, aparținând proprietarului terenului, iar dreptul superficiarului asupra terenului și asupra construcției se radiază.
Articolul 172.Prețul de referință privind valorificarea terenurilor proprietate publică a statului
(1) Prețul de referință al terenului proprietate publică a statului constituie valoarea stabilită conform tarifelor pentru calcularea prețului de referință al terenului specificate în anexa nr. 2, deduse din potențialul natural și economic, exprimată în monedă națională.
(2) Prețul de referință al terenului proprietate publică a statului se aplică în următoarele cazuri:
a) vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a statului;
b) transmiterea în locațiune/arendă/superficie a terenurilor proprietate publică a statului;
c) în alte cazuri prevăzute de actele normative.
(3) În cazul valorificării terenului proprietate publică a statului prin vânzare-cumpărare, transmitere în locațiune/arendă/superficie, instituire a servituții, în situații în care aceasta este compatibilă cu uzul public, prețul inițial de expunere la vânzare, mărimea plății anuale pentru locațiune/arendă/instituirea servituții și plata redevenței în cazul transmiterii terenului în superficie se stabilesc în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mici decât prețul de referință calculat în conformitate cu alin. (4) și (5), cu excepția terenurilor din cadrul parcului industrial.
(4) Prețul de referință la vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor proprietate privată se calculează pornind de la tarifele specificate în anexa nr. 2.
(5) Plata anuală pentru locațiunea/arenda/superficia terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor proprietate privată se stabilește în funcție de destinația terenurilor transmise în locațiune/arendă/superficie.
(6) Tarifele pentru calcularea prețului de referință se stabilesc pentru o unitate convențională (grad-hectar) pe baza indicilor cadastrali (cantitativi și calitativi), conform anexei nr. 2, și se indexează anual de către Parlament, la propunerea Guvernului, în funcție de rata anuală a inflației publicată de Banca Națională a Moldovei.
(1) Activele neutilizate, cu excepția părților componente ale bunurilor imobile (ale clădirilor, ale încăperilor, ale construcțiilor subterane etc.), ale întreprinderilor de stat/municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public a căror valoare de piață cumulativă nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii/societății comerciale conform ultimelor situații financiare pot fi vândute la decizia consiliului de administrație sau a consiliului societății, cu respectarea reglementărilor privind administrarea proprietății publice.
(11) Părțile componente ale bunurilor imobile (ale clădirilor, ale încăperilor, ale construcțiilor subterane etc.) neutilizate aflate în proprietatea întreprinderilor de stat/municipale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public pot fi vândute cu acordul prealabil al organului abilitat/autorității administrației publice locale. Părțile componente ale bunurilor imobile (ale clădirilor, ale încăperilor, ale construcțiilor subterane etc.) neutilizate aflate în gestiunea instituțiilor publice se propun de către autoritățile administrației publice care exercită funcția de fondator pentru a fi incluse în procesul de privatizare conform art. 27.
(12) Activele neutilizate, cu excepția părților componente ale bunurilor imobile (ale clădirilor, ale încăperilor, ale construcțiilor subterane etc.), ale întreprinderilor de stat/municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public a căror valoare de piață cumulativă depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii/societății comerciale conform ultimelor situații financiare pot fi vândute cu aprobarea prealabilă a organului abilitat sau, după caz, a autorităților administrației publice centrale/locale.
(2) Activele neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale, ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, precum şi ale instituţiilor publice, se vând în modul stabilit de Guvern.
(3) Contractul de vânzare-cumpărare a activelor neutilizate încheiat cu încălcarea prevederilor alin.(1) şi (2) este lovit de nulitate absolută.
(4) Mijloacele financiare obţinute din vânzarea activelor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente vânzării lor, sînt folosite prioritar la achitarea restanţelor întreprinderii faţă de bugetul public naţional, iar mijloacele financiare rămase se investesc în dezvoltarea întreprinderii.
(5) Activele neutilizate care reprezintă imobilizări corporale sau necorporale din domeniul privat al statului și sunt deținute de Banca Națională a Moldovei pot fi vândute de către aceasta în modul stabilit de Guvern. Mijloacele financiare obținute din vânzarea bunurilor respective, după acoperirea cheltuielilor aferente vânzării acestora, se înregistrează ca venit al Băncii Naționale a Moldovei.
(6) Încăperile nelocuibile neutilizate, precum şi terenurile care au devenit active neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale sau ale societăţilor comerciale cu capital public, cu excepţia bunurilor imobile din cadrul parcurilor industriale, nu cad sub incidenţa prezentului articol. Terenurile indicate sunt pasibile de privatizare în modul stabilit la art. 54.
Articolul 19.Atragerea de investiţii private în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat
(1) Atragerea de investiţii private pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează prin:
a) plasarea, cu participarea investitorilor privaţi, a acţiunilor emisiunii suplimentare a societăţilor pe acţiuni;
b) desfăşurarea, cu participarea investitorilor privaţi, a emisiunii obligaţiunilor societăţii pe acţiuni;
c) atragerea în societăţile cu răspundere limitată a unor noi asociaţi investitori privaţi sau vânzarea la concurs investiţional a părţii sociale proprietate publică;
d) fondarea, în comun cu investitorii privaţi, a societăţilor comerciale cu capital public-privat;
e) constituirea de parteneriate public-private în condiţiile legii;
f) alte modalităţi prevăzute de legislaţie.
(2) Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în temeiul unui studiu de fezabilitate, aprobat de autoritatea administraţiei publice centrale în coordonare cu autoritatea administrativă abilitată sau de consiliul local.
(3) Selectarea investitorilor privaţi, precum şi atragerea investiţiilor private în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în modul stabilit de Guvern.
(1) Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu.
(2) Registrul patrimoniului public conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu.
(3) Registrul patrimoniului public reflectă caracterul şi valoarea de bilanţ a patrimoniului public, conform situaţiei de la 1 ianuarie al anului de gestiune, al organizaţiilor care dispun de un astfel de patrimoniu, al autorităţilor publice şi al unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
(4) Registrul patrimoniului public include:
a) subregistrul patrimoniului instituţiilor publice;
b) subregistrul patrimoniului întreprinderilor de stat/municipale;
c) subregistrul acţiunilor (cotelor sociale) proprietate publică;
d) subregistrul bunurilor proprietate de stat date în administrare economică societăţilor comerciale;
e) subregistrul parteneriatelor public-private;
e1) subregistrul bunurilor imobile proprietate publică a statului;
f) subregistre speciale.
(5) Registrul patrimoniului public este ţinut de autoritatea administrativă abilitată, în modul stabilit de Guvern.
(6) Autorităţile publice prezintă autoritatății administrative abilitate rapoarte privind valoarea de bilanţ a patrimoniului public, modalităţile şi rezultatele folosirii lui, potrivit situaţiei de la 1 ianuarie al fiecărui an.
(7) Autoritatea administrativă abilitată prezintă, la cerere, autorităţilor publice competente informaţii cu titlu gratuit, iar altor persoane contra plată, al cărei cuantum se aprobă de Guvern.
(8) Autoritatea administrativă abilitată întocmeşte anual balanţa patrimoniului public al Republicii Moldova conform situaţiei de la 1 ianuarie al anului curent şi al celui precedent.
(9) Balanţa patrimoniului public al Republicii Moldova conţine următoarele informaţii:
a) balanţa patrimoniului de stat în întregime pe ţară şi în fiecare ramură a economiei naţionale în parte, în comparaţie cu anul precedent;
b) balanţa patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale în întregime pe ţară şi în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, în comparaţie cu anul precedent;
c) analiza modalităţilor şi eficienţei utilizării patrimoniului public în anul de gestiune, în comparaţie cu anul precedent.
Articolul 21.Monitoringul financiar al proprietăţii publice
(1) Activitatea întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public este supusă monitoringului financiar în scopul consolidării disciplinei financiare şi al sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public.
(2) Monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi al activităţii societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat se efectuează de către Ministerul Finanţelor, iar cel al activităţii întreprinderilor municipale şi al activităţii societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar al unităţii administrativ-teritoriale – de către autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale și al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public se efectuează în conformitate cu prezenta lege și cu un regulament aprobat de Guvern. Rezultatele monitoringului financiar se prezintă autorităților publice care exercită funcția de fondator sau acționar al acestor entități, Curții de Conturi, precum și Guvernului.
(1) Obiect al privatizării pot fi următoarele bunuri proprietate publică:
a) pachetele de acţiuni;
b) părţile sociale;
c) încăperile nelocuibile;
d) construcţiile nefinalizate;
d1) întreprinderile de stat/municipale, ca complexe patrimoniale unice;
e) bunurile imobile, mobile și complexele de bunuri;
f) terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, inclusiv terenurile pentru construcţii, cu excepţia celor nominalizate la art.53 alin.(5);
g) locuințele ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante.
(11) Nu pot fi obiect al privatizării:
a) încăperile nelocuibile din clădirile în care sunt amplasate autorități publice, întreprinderi, organizații şi/sau instituții de stat/municipale, cu excepția încăperilor aflate în subsolul ori la parterul clădirilor respective, în cazul în care în documentația de proiect sau în documentația aferentă inventarierii tehnice este prevăzută amplasarea obiectivelor de menire socială pentru acestea, precum și cu excepția încăperilor aflate în subsol sau la etajele tehnice, în cazul în care acestea nu sunt destinate amplasării elementelor structurale ale obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară;
b) bunurile imobile care constituie patrimoniu cultural național, cu excepția celor permise pentru vânzare/cumpărare în conformitate cu legislația;
c) construcțiile în a căror privință sunt adoptate decizii de demolare în conformitate cu planul general de dezvoltare a localității;
d) încăperile amplasate în zona de protecție a obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară, în pasajele subterane pentru pietoni şi în alte locuri de uz comun;
e) încăperile în care sunt amplasate elemente structurale ale obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară;
f) încăperile al căror cost a fost inclus în costul unor alte bunuri care se privatizează.
(2) Obiect al privatizării pot fi şi bunurile restituite în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în urma rezoluțiunii /anulării contractelor de vânzare-cumpărare, inclusiv drepturile litigioase, bunurile transmise de persoane fizice ori juridice în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi bunurile/drepturile apărute ca urmare a convertirii datoriilor în acţiuni.
(3) Nu pot fi obiect al privatizării bunurile specificate la art.13 şi nici bunurile imobile sau bunurile mobile pasibile de înregistrare de stat, dreptul de proprietate publică asupra cărora nu a fost înregistrat în modul stabilit de lege.
Articolul 24.Aplicarea modalităţilor de privatizare
(1) Privatizarea de acţiuni se efectuează prin următoarele modalităţi principale:
a) vânzare pe piaţa reglementată;sau
b) vânzare prin concurs investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale;sau
c) schimb de acţiuni.
(11) Modalitățile de privatizare a acțiunilor prevăzute la alin. (1)lit. b) și c) pot fi aplicate doar după expunerea acestora la vânzare de cel puțin 3 ori consecutive prin modalitatea prevăzută la alin. (1)lit. a).
(2) Privatizarea cotelor sociale în capitalul social al societăţilor comerciale, construcţiilor nefinalizate, bunurilor imobile, mobile şi complexelor acestora, complexelor patrimoniale unice, terenurilor pentru construcţii, locuințelor ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante, precum şi încăperilor nelocuibile se efectuează prin următoarele modalităţi:
a) vânzare la licitaţie; sau
b) vânzare prin concurs investiţional; sau
c) schimb de acţiuni.
(3) Modalitatea de privatizare a bunurilor stipulate la art. 22 alin. (1)lit. a), b) și d1) se stabilește în baza unei analize economico-financiare.
(31) În cazul expunerii la privatizare a bunurilor care necesită restructurare, capitalizare sau prezintă un interes investițional major, analiza economico-financiară va include și elaborarea unui profil investițional. Profilul investițional va conține evaluarea necesității atragerii de investiții capitale, estimarea volumului necesar de investiții, analiza pieței de desfacere, oportunitatea păstrării profilului de activitate al obiectului privatizării și/sau a îmbunătățirii activității acestuia, având ca scop maximizarea beneficiilor în interesul public. Elaborarea profilului investițional se asigură de către vânzător.
(4) Privatizarea publicaţiilor periodice publice se efectuează conform prevederilor Legii privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice.
(5) În cazul vânzării unei cote-părți din locuințele ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante, ceilalți coproprietari au un drept de preempțiune în privința cotei-părți care se vinde.
a) persoanele juridice de drept public, instituţiile publice, întreprinderile de stat/municipale, societăţile comerciale în al căror capital social pachetul de acţiuni sau cota socială proprietate publică constituie cel puţin 25%;
b) persoanele care au participat anterior la privatizare şi nu au îndeplinit condiţiile contractului de vânzare-cumpărare, din a căror vină contractele de vânzare-cumpărare au fost rezolvite sau declarate nule;
c) persoanele juridice aflate în proces de lichidare benevolă sau în proces de insolvabilitate;
d) persoanele fizice și juridice care sunt înregistrate, au reședința sau desfășoară activitatea economică principală în jurisdicții ori regiuni autonome ce nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) care sunt înregistrate, au reședința sau desfășoară activitatea economică principală în astfel de jurisdicții ori regiuni autonome;
e) persoanele fizice și juridice care au restricții în conformitate cu art. 6 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului;
f) persoanele fizice și juridice care au primit refuz al aprobării prealabile în conformitate cu art. 9 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului;
g) persoanele fizice și juridice care au restricții în conformitate cu art. 5 și 6 din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale;
h) persoanele juridice care se află în proces de insolvabilitate ca urmare a hotărârii judecătorești;
i) persoanele fizice și juridice care, în ultimii doi ani anteriori datei depunerii cererii de participare, nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, a taxelor și a contribuțiilor de asigurări sociale conform prevederilor legale aplicabile în Republica Moldova sau în statul de rezidență;
j) persoanele juridice care au încălcat obligațiile aplicabile în domeniul mediului, al muncii și al asigurărilor sociale, în cazul în care vânzătorul demonstrează, prin orice mijloace adecvate, acest fapt;
k) persoanele juridice care se fac vinovate de o abatere profesională ce le pune la îndoială integritatea, în cazul în care vânzătorul demonstrează, prin orice mijloace adecvate, acest fapt;
l) persoanele fizice și juridice care au încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței, în cazul în care acest fapt se constată prin decizie a organului abilitat în acest sens;
m) persoanele juridice care sunt incluse în Lista de interdicție a operatorilor economici;
n) angajații vânzătorului și membrii comisiei de privatizare;
o) rudele de gradul I și II ale membrilor comisiei de privatizare.
(11) Dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute la alin. (1)lit. o) este o declarație pe propria răspundere semnată de membrii comisiei de privatizare.
(2) Nu pot participa concomitent la privatizarea unui şi aceluiaşi bun:
a) persoana juridică şi alt participant la privatizare care exercită control asupra acestei persoane juridice sau persoana juridică ce exercită control asupra unui alt participant la privatizare, sau persoana juridică şi un alt participant la privatizare care se găsesc sub un control comun; sau
b) persoanele juridice ai căror administratori sînt soţi, rude sau afini până la gradul doi inclusiv sau la care aceste persoane deţin, singuri sau împreună, control asupra unui alt participant la privatizare;
c) soţii, rudele sau afinii de până la gradul doi inclusiv.
(3) Prin control, în sensul alin.(2), se înţelege pachetul de acţiuni sau cota socială ce constituie cel puţin 25% din capitalul social al persoanei juridice.
(4) Dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la alin.(2) este o declaraţie pe proprie răspundere semnată de participantul la privatizare.
(5) Prevederile alin.(2)–(4) nu se referă la cumpărătorii de acţiuni proprietate publică pe piaţa reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare.
(6) Сonstatarea incompatibilităţii de orice formă, prevăzute la alin.(1) şi (2), dă vânzătorului dreptul să excludă participantul la privatizare din orice fază a acestui proces. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu o astfel de persoană poate fi declarat nul.
(7) Nulitatea contractului de vânzare-cumpărare care a intervenit în condiţiile alin.(6) are ca efect restituirea în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale a bunului privatizat, cu reţinerea despăgubirii din suma pe care persoana vinovată a plătit-o în legătură cu faptul că a încheiat şi/sau a executat contractul de vânzare-cumpărare.
(1) Întreprinderile de stat/municipale, societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, alte bunuri proprietate publică neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare pot fi privatizate după ce vor fi înscrise în lista bunurilor supuse privatizării, aprobată de Guvern sau de autoritatea administraţiei publice locale. Excepţie de la această regulă fac terenurile aferente bunurilor supuse privatizării şi bunurilor private, precum şi bunurile specificate la art. 22 alin. (2).
(2) Proiectul de listă a bunurilor supuse privatizării se elaborează de autoritatea administrativă abilitată sau de autoritatea administraţiei publice locale.
(3) Avizele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, propunerile acţionarilor (asociaţilor) societăţilor comerciale şi cele ale altor beneficiari referitor la proiectul de listă a bunurilor supuse privatizării au un caracter consultativ.
(4) În lista bunurilor supuse privatizării pot fi incluse:
a) întreprinderile de stat/municipale, ca complexe patrimoniale unice, şi societăţile comerciale cu capital public sau public-privat;
b) încăperile nelocuibile;
b1) locuințele ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante;
c) bunurile imobile, mobile și complexele de bunuri;
d) bunurile pasibile de privatizare în baza unor proiecte individuale;
e) construcţiile nefinalizate a căror edificare a fost finanţată de la bugetul de stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
f) terenurile din domeniul privat al proprietăţii publice atribuite pentru construcţii.
(5) În lista bunurilor supuse privatizării se indică:
a) întreprinderea şi sediul ei;
b) valoarea nominală a unei acţiuni şi numărul de acţiuni supuse privatizării;
c) cuantumul capitalului social şi cota socială proprietate publică în acesta;
d) altă informaţie, după caz.
(6) Lista bunurilor proprietate a statului supuse privatizării şi lista bunurilor proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale supuse privatizării se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, după caz, în presa locală.
(7) Actele juridice de privatizare a bunurilor neînscrise în lista bunurilor supuse privatizării sînt lovite de nulitate absolută. Excepţie de la această regulă fac terenurile aferente bunurilor supuse privatizării sau bunurilor private.
(1) În procesul de pregătire a bunurilor de privatizare, vânzătorul instituie comisiile de privatizare respective, procedurile instituirii şi funcţionării cărora se stabilesc în regulamente aprobate de Guvern.
(2) La data intrării în vigoare a hotărârii de aprobare a listei bunurilor proprietate a statului supuse privatizării, autorităţile administraţiei publice centrale sînt obligate, la solicitarea autoritatății administrative abilitate, să asigure prezentarea materialelor necesare pentru expunerea bunurilor la privatizare.
(3) În privinţa întreprinderilor de stat/municipale sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar public incluse în lista bunurilor supuse privatizării sînt interzise, fără acordul scris al autoritatății administrative abilitate sau al consiliului local, următoarele acţiuni:
a) înstrăinarea/transmiterea bunurilor imobile (clădirilor, încăperilor, construcțiilor subterane etc.), precum și a mijloacelor fixe a căror valoare contabilă cumulativă depășește 1% din valoarea totală a activelor întreprinderii conform ultimelor situații financiare;
b) depunerea în gaj, transmiterea în administrare fiduciară sau în concesiune;
c) modificarea capitalului social ori a cotei sociale ce aparţin statului sau unităţii administrativ-teritoriale;
Articolul 29.Organizarea procesului de pregătire a bunurilor de privatizare
În cadrul pregătirii bunului de privatizare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:
a) efectuează, după caz, restructurarea întreprinderii supuse privatizării ulterioare;
b) organizează inventarierea şi evaluarea patrimoniului supus privatizării, asigură pregătirea informaţiei despre cuantumul creanţelor şi obligaţiilor financiare ale întreprinderii;
c) soluţionează problemele ce ţin de înregistrarea (reînregistrarea) bunurilor pasibile de înregistrare de stat, de grevările publice ale bunurilor supuse privatizării, după caz;
d) în cazul existenţei, în cadrul bunului supus privatizării, a unor bunuri din rezervele de stat, din rezervele de mobilizare sau ale obiectivelor protecţiei civile, informează din timp autorităţile împuternicite să administreze aceste bunuri despre privatizarea bunului şi necesitatea stabilirii modalităţii de folosire ulterioară a bunurilor;
e) aprobă condiţiile sociale şi investiţionale de privatizare a patrimoniului public;
(1) La pregătirea de privatizare a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar public, în cazuri excepţionale (lipsa administratorului întreprinderii sau organului de conducere, tărăgănarea restructurării sau a privatizării etc.), autoritatea administrativă abilitată sau consiliul local poate institui, în condiţiile legii, o administrare specială.
(2) Сonstituirea administrării speciale se efectuează prin:
a) eliberarea din funcţie a administratorului întreprinderii de stat/municipale sau al societăţii comerciale cu capital majoritar public şi desemnarea unui nou administrator;
b) încetarea împuternicirilor reprezentantului (mandatarului) statului sau al unităţii administrativ-teritoriale în societăţile comerciale cu capital public-privat şi desemnarea unui nou reprezentant (mandatar);
c) alte măsuri, după caz.
(3) În cadrul administrării speciale, administratorul şi contabilul-şef sînt obligaţi să asigure:
a) inventarierea patrimoniului (activului şi pasivului) întreprinderii;
b) confruntarea creanţelor şi obligaţiilor financiare ale întreprinderii;
c) actualizarea bilanţului contabil al întreprinderii;
d) rezoluțiunea sau anularea, în modul stabilit, a contractelor ilegale sau evident inechitabile;
e) întreprinderea unor alte măsuri prevăzute de lege.
Articolul 31.Restructurarea şi reorganizarea întreprinderilor în cadrul administrării speciale
(1) Restructurarea întreprinderii de stat/municipale sau a societăţii comerciale cu capital public supuse privatizării se efectuează conform unui plan de restructurare şi privatizare a întreprinderii, aprobat de autoritatea administrativă abilitată sau de consiliul local.
(2) Elaborarea şi realizarea planului de restructurare şi privatizare ulterioară a întreprinderii se efectuează din contul ei. Dacă întreprinderea nu funcţionează, elaborarea şi realizarea planului pot fi efectuate din contul autoritatății administrative abilitate sau al autorităţii administraţiei publice locale.
(3) Elaborarea planului de restructurare şi privatizare ulterioară a întreprinderii şi controlul asupra executării lui se efectuează în conformitate cu un regulament aprobat de organul abilitat sau de consiliul local/Comitetul executiv al Găgăuziei.
(4) Reorganizarea întreprinderii supuse privatizării se efectuează după o procedură aprobată de Guvern.
(5) Societatea comercială constituită prin reorganizarea întreprinderii de stat/municipale devine succesorul ei în drepturi.
(1) În cazul bunurilor supuse privatizării prin concurs, inclusiv în bază de proiect individual, precum şi în cazurile stabilite de autoritatea administrativă abilitată sau de consiliul local, se va efectua inventarierea patrimoniului (activului şi pasivului) întreprinderii sau bunului distinct.
(2) Cheltuielile de inventariere a patrimoniului sînt suportate de întreprinderea supusă privatizării sau, după caz, de vânzător.
(3) În urma inventarierii activelor întreprinderii supuse privatizării, se întocmesc:
a) proces-verbal privind bunurile care se includ în componenţa patrimoniului supus privatizării;
b) lista bunurilor din rezervele de stat, din rezervele de mobilizare, ale obiectivelor de protecţie civilă, ale infrastructurii comunale şi a altor bunuri din domeniul public care se transmit statului sau unităţii administrativ-teritoriale, sau întreprinderii în baza unui contract de întreţinere a acestor bunuri;
c) lista bunurilor de menire neproductivă (social-culturală, de deservire etc.), care se transmit statului sau unităţii administrativ-teritoriale, sau întreprinderii în baza unui contract de întreţinere.
(4) Bunurile aflate în litigiu, în urmărire, precum şi cele supuse înregistrării de stat, însă neînregistrate, se înscriu într-o listă separată, cu menţiunile respective.
(5) În baza inventarierii patrimoniului întreprinderii supuse privatizării, se actualizează bilanţul contabil al întreprinderii.
Articolul 33.Certificatul de datorii ale întreprinderii la buget
(1) În procesul inventarierii patrimoniului întreprinderii supuse privatizării, organul fiscal eliberează, în termenele stabilite de legislaţia fiscală, un certificat de datorii la buget ale întreprinderii.
(2) Certificatul de datorii la buget, eliberat de organul fiscal, va reflecta datoriile întreprinderii supuse privatizării la orice tip de impozite şi taxe la bugetul public naţional, inclusiv penalităţile şi amenzile, precum şi orice datorie, în formă de credit şi garanţie de stat, faţă de Ministerul Finanţelor.
(3) Certificatul de datorii la buget, eliberat conform alin.(2), este o probă exclusivă şi irevocabilă a datoriilor întreprinderii supuse privatizării la bugetul public naţional, la data întocmirii sale.
Articolul 35.Grevările publice ale obiectelor privatizării
(1) Cumpărătorului i se poate stabili, în condiţiile legii, obligaţia de a permite folosirea limitată, în interes public, a terenurilor şi a altor bunuri imobile supuse privatizării.
(2) Informaţia privind grevările publice se include în comunicatul informativ, în contractul de vânzare-cumpărare şi, după caz, în registrul bunurilor imobile, precum şi în alte registre.
(3) Grevarea publică are forţă juridică pentru toate actele juridice ulterioare efectuate în raport cu bunul privatizat până la încetarea sa.
(4) Grevarea publică poate înceta înainte de termen sau poate fi modificată prin hotărâre de autoritatea administrativă abilitată ori de consiliul local în cazul:
a) decăderii sau schimbării interesului public în grevare;
b) devenirii imposibile a grevării publice sau înrăutăţirii esenţiale a posibilităţii de folosire conform destinației a bunului imobil grevat.
(5) În cazul în care încalcă grevările publice stabilite în contractul de vânzare-cumpărare, cumpărătorul, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, poate fi obligat:
a) să execute în natură condiţiile grevării publice;
b) să repare paguba cauzată statului sau unităţii administrativ-teritoriale.
Articolul 36.Transmiterea activelor nepasibile de privatizare
(1) Bunurile din rezervele de stat, din rezervele de mobilizare sau ale obiectivelor protecției civile nepasibile de privatizare care se află la balanța întreprinderii supuse privatizării sau în gestiunea întreprinderii privatizate se transmit:
a) autorității administrației publice locale, instituției publice, întreprinderii de stat/municipale sau societății comerciale cu capital public, prin actul de transmitere, cu titlu gratuit; ori
b) întreprinderii de stat/municipale sau societății comerciale privatizate, pentru întreținere, în bază de contract.
(2) Cumpărătorul are obligaţia de a întreţine în bază de contract bunurile care nu au fost incluse în componenţa patrimoniului supus privatizării, dar care sînt legate, prin construcţie şi/sau prin locul amplasării lor, de bunurile imobile supuse privatizării.
(3) Contractul de întreţinere a bunurilor specificate la alin.(2) se încheie de către autoritatea administraţiei publice centrale sau locale.
(4) Plata pentru întreţinerea bunurilor specificate la alin.(2) o efectuează statul, prin intermediul autorităţii administraţiei publice centrale, sau unitatea administrativ-teritorială respectivă, prin intermediul autorităţii administraţiei publice locale.
(5) Bunurile indicate la alin.(2) se reflectă în evidenţa contabilă a întreprinderii privatizate, în contul extrabilanţier respectiv şi în anexele la bilanţul contabil.
(6) Bunurile de menire socială care, anterior, au fost date întreprinderilor privatizate cu drept de administrare economică nu pot fi înstrăinate de acestea, ci se transmit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau a întreprinderilor de stat/municipale, sau a societăţilor comerciale cu capital public ori se privatizează drept complexe de bunuri imobile.
(7) Bunurile distincte specificate la alin.(2) şi (6) nu pot fi puse sub urmărire pentru obligaţiile întreprinderii şi nici incluse în masa debitoare a acesteia.
(1) La privatizarea acţiunilor sau cotelor sociale care constituie cel puţin 1/3 din capitalul social al societăţii comerciale, precum şi a construcţiilor nefinalizate, a bunurilor imobile, mobile sau a complexelor de bunuri, a complexelor patrimoniale unice, locuințelor ajunse în proprietatea statului ca rezultat al moștenirii vacante, a încăperilor nelocuibile, a terenurilor pentru construcţii, vânzătorul întocmeşte dosarul bunului supus privatizării.
(2) Dosarul bunului supus privatizării se întocmeşte din documentele prezentate de administratorul bunului sau de instituţia publică la a cărei balanţă se află construcţia nefinalizată, încăperea nelocuibilă sau un alt asemenea bun distinct supus privatizării, din alte documente, după caz.
(3) Administratorul şi alte persoane cu funcţie de răspundere ale întreprinderii supuse privatizării sau ale instituţiei publice au obligaţia să prezinte documentele, necesare întocmirii dosarului bunului supus privatizării, în termenul indicat în solicitare, confirmând prin semnătură plenitudinea şi caracterul veridic al datelor comunicate.
(4) Persoanele specificate la alin.(3) poartă răspundere pentru prezentarea de informaţie neveridică sau pentru prezentarea tardivă a documentelor, sau pentru neprezentarea lor la dosarul bunului supus privatizării.
(1) Bunurile proprietate publică înscrise în lista bunurilor supuse privatizării se expun la privatizare conform deciziei vânzătorului.
(2) Decizia vânzătorului prevede:
a) denumirea (componenţa) bunului expus la privatizare, alte date ce individualizează bunul;
b) lista bunurilor care nu constituie obiect al privatizării, după caz;
c) modalitatea de privatizare;
d) preţul iniţial, în afara cazului de privatizare fără anunţul preţului;
e) alte date, după caz.
(3) În temeiul deciziei de expunere a bunului la privatizare se întocmeşte un comunicat informativ, care trebuie să conţină informaţii despre bunul supus privatizării corespunzător modalităţii de privatizare.
(4) Comunicatul informativ privind expunerea bunului la privatizare trebuie să fie semnat de vânzător şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, după caz, în presa locală.
(5) Nu se admit restricţii sau condiţii speciale la vânzarea de acţiuni ale statului din societăţile pe acţiuni până la înstrăinarea tuturor acţiunilor statului supuse privatizării din aceste societăţi.
(6) Asupra participanţilor la privatizare care achiziţionează acţiuni proprietate publică nu se răsfrânge obligaţia de a efectua ofertă publică privind achiziţionarea acţiunilor societăţii privatizate, obligaţie stabilită de legislaţia privind societăţile pe acţiuni şi de legislaţia privind piaţa de capital.
Articolul 39.Vânzarea de acţiuni pe piaţa reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare
(1) Acţiunile supuse privatizării se vând pe piaţa reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare conform regulilor acestora şi procedurilor stabilite în regulament, aprobat de Guvern.
(2) Vânzătorul şi operatorul de piaţă sau operatorul de sistem vor informa potenţialii investitori şi societatea civilă despre preţurile şi volumul vânzărilor de acţiuni proprietate publică şi vor întreprinde măsuri pentru asigurarea transparenţei procesului de privatizare.
(1) Procedurile de organizare şi desfăşurare a licitaţiei cu strigare/electronice la privatizarea patrimoniului public se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern.
(2) La licitaţia cu strigare/electronică, condiţia de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare.
(1) Prin concurs investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale, întreprinderi de stat/municipale, terenuri libere de construcții/edificii, alte bunuri legate solid de pământ, precum şi complexe de bunuri imobile.
(2) - abrogat.
(3) Se consideră investiţional concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, îşi asumă obligaţii investiţionale, preponderent capitale.
(4) Vânzătorul stabilește anumite cerinţe faţă de participanţii la concursul investiţional în funcţie de specificul bunului supus privatizării şi al obligaţiilor postprivatizare cu caracter economic, investiţional şi de altă natură, stipulate în caietul de sarcini. Сerinţele menţionate se indică în comunicatul informativ şi în contractul de vânzare-cumpărare.
(5) Procedurile de organizare şi desfăşurare a concursului investiţional se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern.
(1) Procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei cu reducere/electronice se stabileşte în regulament, aprobat de Guvern.
(2) Preţul iniţial de vânzare la licitaţia cu reducere/electronică se stabileşte astfel încât să nu fie mai mic decât preţul iniţial indicat în comunicatul informativ de vânzare a bunului la ultimul concurs sau la ultima licitaţie cu strigare/electronică.
Articolul 43.Privatizarea fără anunţul preţului iniţial, privatizarea cu titlu gratuit şi vânzarea de acţiuni în condiţiile ofertei publice
(1) Privatizarea fără anunţul preţului iniţial se permite numai în cazurile stabilite de Guvern.
(2) La privatizarea fără anunţul preţului iniţial a pachetelor de acţiuni sau a cotelor sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale, precum şi a bunurilor imobile, mobile sau a complexelor de bunuri, construcţiilor nefinalizate, criteriul de bază al stabilirii câștigătorului este volumul investiţiilor necesare revitalizării bunului expus la vânzare.
(3) Pachetele de acţiuni expuse de cel puţin 6 ori la privatizare şi nevândute se transmit, cu titlu gratuit, prin hotărâre a vânzătorului, emitentului lor ca acţiuni de tezaur dacă cota acţiunilor este mai mică de 10% din capitalul social al emitentului. Dacă însă cota are un alt cuantum, acţiunile pot fi transmise cu titlu gratuit emitentului numai la decizia Guvernului.
(4) Privatizarea fără anunţul preţului iniţial şi privatizarea cu titlu gratuit se efectuează în modul stabilit de Guvern.
(5) În cazul în care acţionarul societăţii pe acţiuni în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deţine un pachet de acţiuni cu drept de vot a făcut de sine stătător sau cu persoane afiliate o ofertă publică de procurare a acţiunilor acestei societăţi, conform cerinţelor legislaţiei, vânzătorul este în drept să vândă la preţul propus în oferta publică acţiunile proprietate publică, dacă aceste acţiuni:
a) sînt incluse în lista bunurilor supuse privatizării; şi
b) constituie mai puţin de 10% din numărul total de acţiuni cu drept de vot plasate de societatea pe acţiuni.
Articolul 44.Privatizarea în bază de proiecte individuale
(1) Bunurile proprietate publică de o importanţă deosebită pentru economia naţională sau pentru economia locală se privatizează prin concurs investiţional, în bază de proiecte individuale, cu suportul unui consultant financiar independent.
(2) Proiectul individual de privatizare se elaborează de organul abilitat sau autoritățile administrației publice locale şi se aprobă de Guvern.
(3) Proiectul individual de privatizare va conţine:
a) analiza activităţii financiare şi a competitivităţii producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate);
b) valoarea patrimoniului;
c) mărimea pachetului de acţiuni (cotei sociale) expus la vânzare;
d) modul de vânzare a acţiunilor (cotei sociale) şi condiţiile de plată a preţului de vânzare;
e) complexul de măsuri organizatorice, tehnologice, investiţionale şi de altă natură necesare;
f) obligaţiile minime postprivatizare ale cumpărătorului;
g) alte clauze ce ţin de particularităţile bunului supus privatizării.
(1) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează în scopul majorării pachetelor de acţiuni ale statului în societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public și/sau de o importantă deosebită pentru economia națională.
(2) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează prin:
a) procurarea de către stat a pachetelor de acţiuni proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice;
b) schimbul de bunuri, inclusiv acţiuni, pasibile privatizării pe acţiuni proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice;
c) participarea la oferte publice.
(3) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
Articolul 46.Respingerea ofertei sau a cererii de privatizare din cauza actelor de corupţie
(1) Comisia de privatizare respinge oferta sau cererea de privatizare în cazul în care se constată documentar că participantul la privatizare care a prezentat-o a propus ori a consimţit să propună oricărui membru al comisiei o favoare sub orice formă, o angajare sau un alt serviciu ca recompensă pentru anumite acţiuni (inacţiuni) sau decizii în avantajul său.
(2) Respingerea ofertei sau a cererii de privatizare din motivele indicate la alin.(1) se va consemna în proces-verbal şi se va comunica în scris participantului la privatizare.
(3) Vânzătorul va raporta organelor competente fiecare caz de corupţie, în modul stabilit de legislaţie.
Capitolul IVPARTICULARITĂŢILE PRIVATIZĂRII UNOR CATEGORII DE BUNURI
Articolul 47.Achitarea datoriilor certe ale statului faţă de participanţii la privatizare
(1) Datoriile certe ale statului faţă de participanţii la privatizare pot fi achitate, la solicitarea acestora, din contul acţiunilor societăţilor pe acţiuni supuse privatizării, în care cota statului nu depăşeşte 33%.
(2) Lista societăţilor pe acţiuni supuse privatizării ale căror acţiuni se află în proprietatea statului şi se vor folosi la achitarea datoriilor certe ale statului faţă de participanţii la privatizare se aprobă de Guvern.
(3) Datoriile certe ale statului faţă de participanţii la privatizare se achită în modul şi în termenele stabilite de Guvern.
(1) Obiectivele nefinalizate a căror construcţie a fost finanţată de la bugetul public şi la care lucrările de construcţie şi de montaj au fost sistate ulterior se privatizează:
a) prin vânzare la licitaţie, în modul stabilit de Guvern, în cazul în care au fost incluse în lista construcţiilor nefinalizate supuse privatizării;
b) prin includere în capitalul social al societăţii comerciale, cu majorarea corespunzătoare a cotei publice.
(2) În procesul pregătirii de privatizare a construcţiei nefinalizate, organizaţia la a cărei balanţă se află construcţia este obligată:
a) să o înregistreze în registrul bunurilor imobile;
b) să remită vânzătorului extras din registrul bunurilor imobile, precum şi documentaţia de proiect şi deviz, actele de primire-predare a lucrărilor efectuate, în termen de o lună de la data solicitării.
(21) Construcțiile nefinalizate indicate la alin. (1) amplasate pe teren proprietate publică și atribuite la domeniul privat al statului și/sau al unităților administrativ-teritoriale pot fi expuse la vânzare împreună cu terenul aferent acestor bunuri.
(3) În cazul în care lipsesc, documentele indicate la alin.(2) se restabilesc, cu titlu gratuit, la cererea vânzătorului, de către instituţiile publice, întreprinderile de stat/municipale şi de către autorităţile administraţiei publice respective.
Articolul 52.Formarea şi privatizarea complexului de bunuri imobile
(1) Complexul de bunuri imobile se formează în baza construcţiilor nefinalizate, bunurilor imobile ale domeniului privat al statului, al unității administrativ-teritoriale care sunt înregistrate în evidența contabilă a vânzătorului, bunurilor imobile restituite autorităţilor administraţiei publice în urma lichidării întreprinderilor, bunurilor imobile neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat supuse restructurării şi privatizării ulterioare, precum şi, după caz, a terenurilor aferente acestor bunuri.
(2) Includerea în complexul de bunuri imobile a celor din domeniul ocrotirii sănătăţii, învățământului, culturii şi al gospodăriei comunale se efectuează cu acordul prealabil scris al autorităţii publice centrale de specialitate.
(3) Complexul de bunuri imobile se formează fără fondarea în baza lui a unei persoane juridice şi are ca scop eficientizarea privatizării.
(4) Complexul de bunuri imobile supus privatizării se expune la vânzare împreună cu terenul aferent acestor bunuri, cu excepția cazului în care terenul se află în proprietatea unei alte persoane și/sau este atribuit domeniului public.
(5) vânzarea terenului înainte de privatizarea bunurilor care se află pe el este lovită de nulitate absolută.
(1) Privatizarea terenurilor aferente bunurilor care se privatizează şi bunurilor private se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia funciară şi cu alte acte legislative. Procedura privatizării lor se stabileşte prin regulament, aprobat de Guvern.
(2) Actele în al căror temei proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează, iar rectificarea înregistrării în registrul bunurilor imobile se efectuează la cererea autoritatății administrative abilitate cu dreptul de administrare a terenului.
(3) După privatizarea de către două sau mai multe persoane a tuturor părţilor (încăperilor nelocuibile) ale clădirii sau ale construcţiei, coproprietarii acesteia sînt în drept:
a) să încheie contract de locaţiune a terenului aferent bunului privatizat; sau
b) să dobândească în proprietate comună pe cote-părţi terenul respectiv.
(4) La privatizarea terenului aferent bunului privatizat, cumpărătorului nu i se transmite şi dreptul de proprietate asupra obiectivelor infrastructurii inginereşti care se folosesc pentru asigurarea necesităţilor publice.
(5) Nu pot fi privatizate terenurile:
a) din domeniul public;
b) aferente bunurilor din rezervele de stat, din rezervele de mobilizare sau aferente bunurilor obiectivelor de protecţie civilă nepasibile de privatizare;
c) poluate cu substanţe chimice sau radioactive ori infectate cu preparate biologice periculoase;
c1) terenurile proprietate publică, date în arendă/în superficie;
d) care, potrivit unor alte acte legislative, nu pot fi înstrăinate.
Articolul 54.Vânzarea terenurilor libere de construcții
(1) Terenurile proprietate publică din domeniul privat libere de construcții/edificii, alte bunuri legate solid de pământ înscrise în lista bunurilor supuse privatizării se vând prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern.
(2) Prețul inițial de expunere la licitație trebuie să fie egal cu cel puțin valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul de referință calculat conform tarifelor indicate în anexa nr. 2. Terenul proprietate publică din domeniul privat liber de construcții care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde la licitație proprietarilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur proprietar de teren adiacent terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător, terenul menționat poate fi vândut direct proprietarului unic al terenului adiacent la un preț egal cu cel puțin valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul de referință calculat conform tarifelor indicate în anexa nr. 2.
Articolul 541.Cumpărarea și deetatizarea acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică sau a acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare
(1) Guvernul cumpără acțiuni ale băncilor de importanță sistemică în scopul expunerii acestora la vânzare. Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului alineat, necesitatea implicării statului în vânzarea acțiunilor băncilor de importanță sistemică este determinată de autoritatea națională macroprudențială, desemnată conform Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, la expirarea termenului de 3 luni de la expunerea acțiunilor la vânzare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare.
(2) Guvernul poate cumpăra și, ulterior, vinde acțiuni ale societăților de asigurare sau de reasigurare dacă determină că cumpărarea acestor acțiuni în scopul expunerii lor la vânzare este în interes public. Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului alineat, Guvernul stabilește necesitatea implicării statului în vânzarea acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare, a căror cumpărare este determinată ca fiind în interes public, la expirarea termenului de 3 luni de la expunerea acțiunilor la vânzare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare.
(3) Prevederile prezentului articol se aplică doar în cazul acțiunilor noi ale băncilor de importanță sistemică sau al acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare, a căror cumpărare este determinată de Guvern ca fiind în interes public, emise prin decizia organului executiv al băncii, al societății de asigurare sau de reasigurare ca urmare a anulării acțiunilor neînstrăinate ale foștilor deținători asupra cărora au devenit incidente prevederile legislației aferente activității bancare/activității de asigurare sau reasigurare, care vizează anularea acțiunilor în cazul achiziționării/dobândirii acestora fără aprobarea/avizul prealabil al Băncii Naționale a Moldovei sau în cazul retragerii aprobării/avizului prealabil deținătorilor de deținere/participație calificată din motivul nerespectării cerințelor privind calitatea acționariatului.
(4) Cumpărarea acțiunilor conform alin. (1) și (2) se efectuează în temeiul unei hotărâri de Guvern, al antecontractului și al aprobării/avizului prealabil pentru dobândirea sau majorarea deținerii/participației calificate în capitalul social al băncii ori al societății de asigurare sau de reasigurare acordată de Banca Națională a Moldovei achizitorului potențial al acestor acțiuni.
(5) Antecontractul prevăzut la alin. (4) se negociază și se încheie între Guvern și un achizitor potențial al acțiunilor emise de banca de importanță sistemică sau al acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare, a căror cumpărare este determinată de Guvern ca fiind în interes public. Negocierile între părțile antecontractului se inițiază la propunerea autorității naționale macroprudențiale, în cazul acțiunilor băncilor de importanță sistemică, și la propunerea Guvernului, în cazul acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare.
(6) Antecontractul prevăzut la alin. (4) trebuie să conțină prevederi referitoare cel puțin la:
a) prețul de cumpărare a acțiunilor de către achizitorul potențial, care nu poate fi mai mic decât prețul la care acestea au fost cumpărate de Guvern plus costurile suportate la cumpărarea-vânzarea acestor acțiuni;
b) perioada în care achizitorul potențial va cumpăra acțiunile, care nu poate depăși perioada menționată la alin. (8);
c) obligația achizitorului potențial de a participa la licitațiile desfășurate în condițiile alin. (10) și de a propune, în cadrul acestora, cumpărarea acțiunilor la un preț egal cu cel puțin prețul prevăzut la lit. a);
d) obligațiile statului contra evicțiunii și viciilor bunului vândut, care nu trebuie să depășească valoarea achiziției, exprimată în euro la data efectuării acesteia, majorată cu până la 3% anual în funcție de data revendicării, pe un termen de 5 ani de la data încheierii contractului, cu deducerea oricăror dividende sau a altor forme de distribuții obținute de către cumpărător în perioada de deținere a dreptului de proprietate;
e) expunerea acțiunilor la vânzare de către Guvern, ca pachet unic, conform alin. (10);
f) alte condiții agreate între părți.
(7) La cumpărarea și deetatizarea acțiunilor băncilor de importanță sistemică ori a acțiunilor societăților de asigurare sau de reasigurare conform prezentului articol se prezumă că, în virtutea legii, Guvernul și autoritățile împuternicite de către acesta, Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice îndeplinesc criteriile ce țin de calitatea achizitorului potențial, prevăzute de cadrul legal aferent activității bancare și activității de asigurare sau de reasigurare, și dețin aprobarea/avizul prealabil al Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea/achiziționarea unei dețineri/participații calificate în capitalul social al băncilor ori al societăților de asigurare sau de reasigurare.
(8) Perioada totală de deținere de către Guvern a dreptului de proprietate asupra acțiunilor cumpărate potrivit prezentului articol nu trebuie să depășească 90 de zile de la data cumpărării acțiunilor. În această perioadă, Guvernul este obligat să asigure o guvernare corporativă sănătoasă a băncilor de importanță sistemică și a societăților de asigurare sau de reasigurare în al căror capital deține acțiuni, respectând cadrul legal aferent activității băncilor și activității de asigurare sau de reasigurare, precum și ținând cont de cele mai bune practici internaționale în domeniul guvernării corporative, inclusiv prin comportamentul organului de conducere al respectivelor bănci și societăți de asigurare sau de reasigurare, care presupune administrarea acestora în mod profesionist și pe baze comerciale.
(9) În perioada prevăzută la alin. (8) nu pot fi adoptate decizii privind achitarea de către bancă ori de către societatea de asigurare sau de reasigurare a dividendelor, precum și decizii privind modificarea componenței organului de conducere a acestora din motivul schimbării componenței acționarilor, ca rezultat al deținerii de către stat a unei dețineri/participații calificate în capitalul social al băncii ori al societății de asigurare sau de reasigurare.
(10) Guvernul expune la vânzare, ca pachet unic, acțiunile pe care le deține potrivit alin. (1) și (2), pe piața reglementată, prin intermediul licitației cu strigare. Condițiile de vânzare a acțiunilor trebuie să fie aceleași pentru toți achizitorii potențiali care dețin aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei și să corespundă prevederilor antecontractului menționate la alin. (6), aprobat prin hotărâre de Guvern. Contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor se încheie între cumpărătorul acțiunilor și Guvern.
(11) Prețul inițial de vânzare a acțiunilor cumpărate conform alin. (1) și (2) se stabilește de către Guvern, dar nu trebuie să fie mai mic decât prețul la care acestea au fost cumpărate plus costurile suportate la cumpărarea-vânzarea acestor acțiuni.
(12) La efectuarea, conform prezentului articol, a tranzacțiilor cu acțiuni prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică taxe și plăți percepute de autoritățile publice, conform legislației privind piața de capital, iar în cazul vânzării acțiunilor prin licitație, cererea pentru desfășurarea licitației conform alin. (1), (2) și (10) se depune, pe adresa pieței reglementate, în termen de 7–60 de zile până la data desfășurării licitației.
(13) Dacă acțiunile nu se vând în termenul prevăzut la alin. (8), prin derogare de la prevederile art. 78 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, organul executiv al băncii care a emis acțiunile etatizate cumpără acțiunile nevândute de Guvern în limita profitului net al emitentului, cu respectarea cerințelor față de capital stabilite în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei. Prețul de cumpărare a acțiunilor constituie prețul la care acestea au fost cumpărate de Guvern plus costurile suportate la cumpărarea-vânzarea acestor acțiuni, cu aplicarea unei rate de dobândă egale cu rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat pentru perioada de deținere a acțiunilor de către Guvern.
(14) Dacă acțiunile nu se vând în termenul prevăzut la alin. (8), prin derogare de la prevederile art. 78 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, organul executiv al societății de asigurare sau de reasigurare care a emis acțiunile etatizate cumpără acțiunile nevândute de către Guvern în limitele profitului net al emitentului, cu respectarea cerințelor de solvabilitate și lichiditate conform cadrului normativ privind activitatea de asigurare sau reasigurare. Prețul de cumpărare a acțiunilor constituie prețul la care acestea au fost cumpărate de Guvern plus costurile suportate la cumpărarea-vânzarea acestor acțiuni, cu aplicarea unei rate de dobândă egale cu rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat pentru perioada de deținere a acțiunilor de către Guvern.
Articolul 55.Forma contractului de vânzare-cumpărare
(1) Contractul de vânzare-cumpărare se încheie în forma prevăzută de legislaţie, în baza rezultatelor licitaţiei, ale concursului sau ale privatizării prin altă modalitate stabilită de prezenta lege.
(2) Contractul de vânzare-cumpărare se autentifică notarial în cazurile prevăzute de lege sau prin acord al părţilor. Cheltuielile de autentificare sînt suportate de cumpărător.
Articolul 56.Trecerea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat
(1) Dreptul de proprietate asupra bunului privatizat trece la cumpărător după plata integrală a preţului bunului.
(2) Dreptul de proprietate asupra bunului imobil ori asupra unui alt bun privatizat, care, conform legii, este supus înregistrării de stat, trece la cumpărător la data înregistrării.
(3) Drept temei pentru înregistrarea de stat a trecerii dreptului de proprietate asupra bunului privatizat serveşte contractul de vânzare-cumpărare şi, după caz, actul de predare-primire a bunului sau dispoziţia de transmitere a acţiunilor (cote sociale). Cheltuielile de înregistrare sînt suportate de cumpărător.
Articolul 57.Mijloacele de garantare a executării contractelor de vânzare-cumpărare
(1) Executarea contractelor de vânzare-cumpărare se garantează în modul stabilit de prezenta lege, de legislaţia civilă, contravenţională şi penală, precum şi de clauzele acestor contracte.
(2) Până la executarea integrală a obligaţiilor postprivatizare prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare, cumpărătorul nu este în drept, fără acordul prealabil scris al vânzătorului:
a) să vândă, să dea în gaj ori să înstrăineze/transmită în orice alt mod obiectul contractului, inclusiv activele pe termen lung ale întreprinderii;
b) să transfere, integral sau parţial, obligaţiile sale contractuale;
c) să modifice capitalul social al societăţii comerciale cumpărate ori să decidă asupra reorganizării ei.
(3) Restricţiile indicate la alin.(2) se înscriu în registrul respectiv în baza contractului de vânzare-cumpărare. Restricţiile se radiază din registru în baza certificatului vânzătorului privind achitarea integrală a bunului vândut şi/sau privind îndeplinirea de către cumpărător a tuturor obligaţiilor postprivatizare prevăzute în contract.
(4) Dacă cumpărătorul bunului privatizat nu îndeplineşte obligaţiile postprivatizare, contractul de vânzare-cumpărare poate fi rezolvit în condiţiile prezentei legi.
(5) În cazul indicat la alin.(4), cumpărătorului i se restituie suma plătită pentru bunul privatizat, din ea reţinându-se valoarea prejudiciului cauzat:
a) întreprinderii privatizate, inclusiv valoarea prejudiciului efectiv, legat de diminuarea valorii de piaţă a activelor nete (cuantumului capitalului propriu) ale acesteia la data restituirii în comparaţie cu data privatizării;
b) vânzătorului, inclusiv cheltuielile suportate de acesta la privatizarea bunului şi venitul ratat prin scăderea preţului de vânzare a bunului, expus în repetate rânduri la privatizare, în comparaţie cu privatizarea iniţială.
Articolul 58.Finanţarea administrării şi privatizării bunurilor proprietate publică
(1) Finanțarea procesului de restructurare şi privatizare a bunurilor proprietate publică se efectuează din bugetul de stat şi bugetele locale, în limitele alocațiilor aprobate prin legea/decizia bugetară anuală.
(2) În cheltuielile de restructurare şi privatizare a bunurilor proprietate publică intră şi cheltuielile aferente:
a) pregătirii de privatizare a bunurilor proprietate publică, inclusiv cheltuielile de evaluare a patrimoniului, de audit şi de restructurare a întreprinderilor pasibile de privatizare care nu funcţionează;
b) restabilirii documentaţiei de proiect şi deviz a construcţiei nefinalizate supuse privatizării;
c) pregătirii dosarelor la bunurile supuse privatizării, publicării comunicatelor informative şi a rezultatelor privatizării;
c1) achitării serviciilor prestate de entitatea care ține evidența deținătorilor de valori mobiliare;
d) desfăşurării licitaţiilor şi a concursurilor, inclusiv în bază de contracte încheiate cu organizaţiile selectate prin concurs public;
e) informării investitorilor şi a societăţii civile despre desfăşurarea privatizării şi rezultatele ei;
f) soluţionării litigiilor judecătoreşti izvorâte din raporturile de administrare şi de restructurare a bunurilor proprietate publică supuse privatizării;
g) desfăşurării activităţii postprivatizare, inclusiv cheltuielile de soluţionare a litigiilor de privatizare;
h) dotării tehnice a vânzătorului;
h1) desfăşurării activităţilor ce ţin de lichidarea/reorganizarea întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public;
i) unor alte acţiuni prevăzute de lege.
(3) Mijloacele financiare indicate la alin.(1) şi (2) se utilizează în modul stabilit de Guvern.
(1) Activităţile postprivatizare se desfăşoară în următoarele direcţii principale:
a) executarea obligaţiilor contractuale, inclusiv a obligaţiilor investiţionale, sociale şi de altă natură asumate de cumpărători prin contracte de vânzare-cumpărare;
a1) respectarea regimului de incompatibilități prevăzut la art. 26 alin. (1)lit. d);
b) exercitarea de către vânzători a controlului asupra executării obligaţiilor asumate de cumpărători prin contracte de vânzare-cumpărare;
c) monitoringul activităţii economico-financiare a întreprinderilor privatizate;
d) modificarea sau încetarea contractelor de vânzare-cumpărare, după caz;
e) soluţionarea litigiilor de privatizare;
f) întreprinderea unor alte acţiuni în domeniu prevăzute de lege.
(2) Activităţile postprivatizare sînt coordonate de vânzător.
(3) Pentru efectuarea controalelor postprivatizare şi expertizelor, precum şi pentru soluţionarea litigiilor de privatizare, vânzătorul poate să antreneze specialişti cu experienţă în domeniile respective.
Articolul 61.Susţinerea întreprinderilor în perioada postprivatizare
Susţinerea de către stat şi de către unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor în perioada postprivatizare se efectuează prin:
a) apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor privatizate;
b) crearea unui climat investiţional favorabil;
c) atragerea asistenţei tehnice la elaborarea şi realizarea business-planurilor de către întreprinderile mici şi mijlocii create în procesul privatizării;
Articolul 62.Apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor privatizate
(1) Statul garantează dreptul de proprietate asupra bunurilor privatizate. Caracterul licit al privatizării se prezumă.
(2) Apărarea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat se asigură în modul prevăzut de lege şi de contractul de vânzare-cumpărare.
(3) Statul nu garantează dreptul de proprietate asupra bunurilor amplasate în localităţile din stânga Nistrului şi în municipiul Bender, privatizate fără coordonare cu Guvernul Republicii Moldova în modul stabilit.
(1) Supravegherea postprivatizare se exercită asupra executării obligaţiilor asumate de cumpărători:
a) prin contracte de vânzare-cumpărare;
b) prin contracte de întreţinere a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare сonform art.36 alin.(2);
c) prin contracte de locaţiune a terenurilor aferente bunurilor privatizate, rămase în proprietate publică.
(11) Supravegherea postprivatizare privind respectarea regimului de incompatibilități stabilit la art. 26 alin. (1)lit. d)–f) are loc prin controlul periodic din partea vânzătorului al reședinței și al activității economice principale a cumpărătorului. În cazul în care depistează încălcarea regimului de incompatibilități respectiv după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorul înștiințează cumpărătorul cu privire la obligația de remediere a încălcării regimului de incompatibilități în termen de cel mult 3 luni. În caz de neconformare, contractul de vânzare-cumpărare este rezolvit. Încălcarea regimului de incompatibilități din partea cumpărătorului scutește vânzătorul de obligația de a achita orice despăgubiri.
(2) Supravegherea asupra executării obligaţiilor cumpărătorului potrivit contractului de vânzare-cumpărare se efectuează în privinţa:
a) conformităţii sumei, modului şi termenelor de plată a preţului bunului privatizat cu clauzele respective din contract;
b) păstrării de către întreprinderea privatizată a genurilor de activitate stipulate în contract;
c) conformităţii naturii, volumului şi termenelor de efectuare a investiţiilor contractuale;
d) executării obligaţiilor contractuale de natură tehnologică;
e) executării obligaţiilor contractuale de natură socială;
e1) capitalizării investiţiilor efectuate în societatea comercială privatizată;
f) respectării unor alte obligaţii contractuale, după caz.
(3) În procesul supravegherii postprivatizare, vânzătorul este în drept să ia cunoştinţă de registrele contabile, documentaţia tehnică şi de altă natură aferentă executării obligaţiilor contractuale, iar la faţa locului, de patrimoniul respectiv şi de integritatea lui.
(4) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în contractul de întreţinere a bunului nepasibil de privatizare se exercită în privinţa:
a) conformităţii condiţiilor de întreţinere a bunului cu cele prevăzute în contract;
b) utilizării şi păstrării integrităţii obiectului contractului;
c) respectării unor alte obligaţii contractuale.
(5) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în contractul de locaţiune a terenului aferent se exercită de către locator în privinţa:
a) folosinţei terenului conform destinației;
b) respectării cerinţelor ecologice şi de mediu;
c) conformităţii sumei, modului şi termenelor de plată pentru folosinţa terenului cu clauzele respective ale contractului de locaţiune;
d) respectării unor alte obligaţii contractuale asumate de cumpărător, după caz.
(6) În cazul depistării de încălcare a obligaţiilor asumate de cumpărător, vânzătorul are dreptul:
a) să declare rezoluțiunea, prin acordul părţilor sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, a contractului de vânzare-cumpărare; ori
b) să înainteze acţiune în revendicare a bunurilor proprietate publică depistate în posesiunea şi folosinţa cumpărătorului care însă nu au fost reflectate în bilanţul contabil sau în actul de predare-primire, sau în componenţa construcţiei nefinalizate, sau în suprafaţa încăperii nelocuibile privatizate; şi
c) să ceară, în modul stabilit, plata de penalităţi şi repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalităţi; şi, după caz,
d) să înainteze demers în organele de urmărire penală.
(7) La îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul eliberează un certificat cumpărătorului în care se atestă că acesta din urmă a executat toate obligaţiile contractuale, ceea ce are ca efect încetarea dreptului de supraveghere postprivatizare.
(8) Reprezentantul vânzătorului abilitat să exercite funcţiile de supraveghere postprivatizare nu este în drept să le exercite asupra întreprinderii în care există conflict de interese. În cazul în care soţul sau soţia, copiii, rudele sau afinii săi de până la gradul doi inclusiv au un interes patrimonial în întreprinderea supusă supravegherii, reprezentantul este obligat să informeze vânzătorul despre conflictul de interese şi să-şi decline atribuţiile de supraveghere a întreprinderii.
(1) Investiţiile private efectuate în societatea pe acţiuni privatizată conform contractului de vânzare-cumpărare, încheiat ca rezultat al concursului investiţional, sînt folosite la majorarea capitalului propriu al societăţii pe acţiuni exclusiv:
a) prin subscrierea, contra investiţii, a cumpărătorului (investitorului) la acţiunile emisiunii suplimentare, publice sau închise, efectuate de societatea pe acţiuni privatizată; şi/sau
b) prin crearea unei rezerve prevăzute de legislaţie drept parte integrantă a capitalului propriu al societăţii pe acţiuni.
(2) Emisiunea suplimentară de acţiuni, care prevede subscrierea la ele contra investiţii efectuate potrivit contractului de vânzare-cumpărare, se va desfăşura în conformitate cu legislaţia privind societăţile pe acţiuni, cu legislaţia privind piaţa de capital şi cu prezenta lege.
(3) Emisiunea suplimentară de acţiuni, care prevede subscrierea la ele contra investiţii efectuate potrivit contractului de vânzare-cumpărare, se efectuează după încetarea supravegherii postprivatizare în legătură cu executarea tuturor în termen de un an sau, după caz, pe parcursul executării contractului de vânzare-cumpărare, cu acordul prealabil scris al vânzătorului.
(4) Acordul indicat la alin. (3) se eliberează în cazul în care cumpărătorul realizează în termenele stabilite investiţiile asumate şi alte obligaţii contractuale.
(5) Acţiunile emisiunii suplimentare se grevează la cererea vânzătorului până la realizarea integrală a obligaţiilor contractuale.
(6) În cazul în care contractul de vânzare-cumpărare încheiat prin concurs a fost declarat nul, sînt nule şi acţiunile subscrise contra investiţii efectuate în procesul executării contractului.
(7) Investiţiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare nu pot fi efectuate în contul împrumutului luat sub orice formă de la întreprinderea privatizată.
(8) Investiţiile efectuate de cumpărător nu pot fi folosite în subscrierea la obligaţiunile pe care le plasează societatea pe acţiuni privatizată sau în stingerea datoriilor cumpărătorului faţă de societatea pe acţiuni.
(9) Investiţiile efectuate în societatea cu răspundere limitată potrivit contractului de vânzare-cumpărare se capitalizează în conformitate cu prezentul articol.
Articolul 65.Modificarea şi încetarea contractului de vânzare-cumpărare
(1) Modificările contractului de vânzare-cumpărare nu pot afecta condițiile de privatizare privind preţul și termenul de achitare stabilite în contract, stingerea datoriilor asumate, volumul total al investiţiilor, termenul final de realizare a programului investiţional.
(2) Contractul de vânzare-cumpărare încetează prin:
a) executare a tuturor obligaţiilor lui;
b) rezoluțiune cu acordul părţilor;
c) rezoluțiune în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
d) anulare în modul stabilit de lege.
(3) Contractul de vânzare-cumpărare poate fi rezolvit la cererea uneia dintre părţi numai în cazul încălcării esenţiale, definite în lege sau în contract.
(4) În cazul în care cumpărătorul nu plăteşte integral preţul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare sau nu îndeplineşte obligaţiile contractuale, vânzătorul iniţiază procedura de rezoluțiune a contractului, inclusiv prin instanţă de judecată.
(5) În cazul în care contractul de vânzare-cumpărare este rezolvit sau anulat din vina vânzătorului, despăgubirea cumpărătorului se efectuează de la bugetul respectiv.
Articolul 67.Soluţionarea litigiilor de privatizare
(1) Litigiile de privatizare pot fi soluţionate pe cale amiabilă, în arbitraj sau pe cale judiciară.
(2) Litigiile de privatizare care nu au fost soluţionate pe cale amiabilă sau în arbitraj sînt de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova, după competenţa acestora.
(3) Termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani.
(4) La soluţionarea litigiilor de privatizare se aplică legea materială şi procedurală a Republicii Moldova.
Articolul 68.Păstrarea documentelor de privatizare
Documentele ce ţin de încheierea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a bunurilor supuse privatizării se păstrează la vânzător, cumpărător şi la întreprinderea privatizată timp de 5 ani, după care se predau în arhivă în modul stabilit.
Articolul 69.Transparenţa administrării şi deetatizării
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor prezenta gratuit, la cererea autoritatății administrative abilitate, materialele şi informaţiile necesare executării prezentei legi.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea vor prezenta anual Guvernului, până la 15 aprilie, rapoarte privind totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul precedent.
(3) Guvernul va prezenta anual în Parlament, până la 1 iunie, un raport privind totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii publice pentru anul precedent.
(4) Informaţia despre totalurile procesului de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice se face accesibilă prin plasarea pe site-ul web oficial al organului abilitat:
a) a balanţei anuale a patrimoniului public al Republicii Moldova;
b) a raportului anual al Guvernului privind rezultatele administrării şi deetatizării proprietăţii publice;
c) a raportului anual al autoritatății administrative abilitate privind veniturile din privatizare şi cheltuielile de restructurare, lichidare şi privatizare a bunurilor;
d) a rapoartelor semestriale ale autoritatății administrative abilitate privind desfăşurarea deetatizării şi rezultatele ei.
(5) Persoanele care încalcă prezenta lege, precum şi alte acte normative în partea ce ţine de privatizare poartă răspundere disciplinară, contravenţională, civilă şi, după caz, penală.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) În situaţiile juridice de privatizare în curs de realizare la data intrării în vigoare a prezentei legi, în a căror privinţă au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare, se vor aplica prevederile actelor legislative în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
Legea nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.61–63, art.337), cu modificările ulterioare;
Legea nr.1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.59–60, art.518), cu modificările ulterioare;
Legea nr.57-XIV din 10 iunie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Tverskoi vinzavod” (Federaţia Rusă) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.60–61, art.415);
Legea nr.69-XIV din 2 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Viorica-Cosmetic” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72–73, art.481);
Legea nr.75-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Orlovski vinodelceski zavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77–78, art.525);
Legea nr.76-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Penzenski vinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77–78, art.527), cu modificările ulterioare;
Legea nr.77-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Ufimski vinzavod «Dacia-Fenix»” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77–78, art.529), cu modificările ulterioare;
Legea nr.78-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Barnaulski moldvinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77–78, art.531), cu modificările ulterioare;
Legea nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.19–21, art.76), cu modificările ulterioare;
Legea nr.566-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Moldtelecom” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118–119, art.554);
Legea nr.1309-XIV din 19 octombrie 2000 cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.166–168, art.1209), cu modificările ulterioare;
Hotărârea Parlamentului nr.1377-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la aprobarea proiectului individual de privatizare a S.A. „Votkinski vinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.82–83, art.672), cu modificările ulterioare.