Art.I.
Legea nr.1458-XIII din 28 ianuarie 1998 privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26–27, art.169), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) De protecţie de stat, în conformitate cu prezenta lege, beneficiază:
a) persoanele care au declarat organelor de drept despre crimele comise şi au contribuit la depistarea, prevenirea, curmarea şi cercetarea acestora;
b) persoanele care, conform Codului de procedură penală, au statutul de martor şi posedă informaţii despre comiterea unei infracţiuni, despre infractor sau despre alte circumstanţe relevante, adică date şi informaţii care sînt necesare şi hotărîtoare pentru probarea unui act infracţional şi a căror dezvăluire pune în pericol viaţa, sănătatea şi libertatea lor fizică;
c) persoanele bănuite, învinuite, inculpaţii şi reprezentanţii lor legali în procesele penale, persoanele condamnate care au consimţit să coopereze cu organele abilitate la descoperirea, cercetarea şi judecarea infracţiunilor, şi în special să facă declaraţii în procesul penal referitor la infracţiunile comise de către alte persoane;
d) partea vătămată – persoanele cărora le-au fost cauzate, prin infracţiune, un prejudiciu moral, fizic sau material şi reprezentanţii lor legali în procesele penale, precum şi persoanele care sînt prezumate a fi victime ale traficului de fiinţe umane;
e) soţul/soţia persoanelor specificate la lit.a), b) şi c) şi rudele lor apropiate – părinţii şi copiii, înfietorii şi înfiaţii, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii, iar în cazuri excepţionale – şi alte persoane prin intermediul cărora se fac presiuni asupra persoanelor enumerate.”
2. La articolul 3:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Protecţia de stat a persoanelor protejate o asigură organele specializate care decid aplicarea şi efectuarea măsurilor de protecţie de stat.”
alineatul (2) se exclude;
alineatul (3) devine alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:
„(2) Decizia privind aplicarea măsurilor de protecţie de stat, atît ordinare, cît şi extraordinare, se ia de către şefii organelor în a căror structură există subdiviziuni operative speciale care înfăptuiesc protecţia de stat a persoanelor protejate în temeiul unei ordonanţe (încheieri) motivate, emise de ofiţerul de urmărire penală, procuror sau judecător, în a cărui procedură se află declaraţia (informaţia) despre crimă sau dosarul penal, iar după ce sentinţa devine definitivă – şi de către organul respectiv de la locul unde persoana protejată îşi ispăşeşte pedeapsa.”
alineatele (4)–(6) devin alineatele (3)–(5).
3. La articolul 6, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Ofiţerul de urmărire penală, procurorul sau judecătorul, primind declaraţia (informaţia) despre ameninţarea securităţii persoanei protejate, este obligat să verifice această declaraţie (informaţie) şi, în termen de 3 zile, iar în cazurile ce nu permit tărăgănarea, de îndată, să ia decizia de aplicare sau de refuz de a aplica măsurile de protecţie de stat privind persoana respectivă. Asupra deciziei luate de către ofiţerul de urmărire penală, procuror sau judecător se emite o ordonanţă (încheiere) motivată, care este executorie pentru organele ce efectuează măsurile de protecţie şi asistenţă. Refuzul de a aplica măsurile de protecţie şi de asistenţă poate fi atacat la procurorul ierarhic superior careconduceurmărirea penală sau în instanţa judecătorească în conformitate cu art.313 din Codul de procedură penală.
(2) Organul specializat de protecţie de stat stabileşte, în funcţie de circumstanţele concrete, măsurile necesare şi modalităţile de realizare a acestora.”
4. Articolul 8:
după alineatul (2) se introduce un nou alineat (3), cu următorul cuprins:
„(3) La aplicarea măsurilor de protecţie şi de asistenţă faţă de victimele traficului de fiinţe umane, în caz de necesitate se va acorda un răgaz de reflecţie de 30 de zile. În această perioadă este interzisă punerea în executare a oricărui ordin de expulzare emis împotriva acestor persoane.”
alineatul (3) devine alineatul (4).
5. Articolul 11:
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) În caz de necesitate, persoanele identificate ca victime ale traficului de fiinţe umane, la cererea lor personală, vor fi cazate în centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane, pe o perioada de cel mult 30 de zile. Prelungirea termenului iniţial se va face în condiţiile art.17 din Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.”
6. Articolul 18:
la alineatul (2), litera e) se completează în final cu cuvintele „şi datele despre persoanele care efectuează astfel de măsuri”;
alineatul (5) se completează cu literele c) şi d), cu următorul cuprins:
„c) să nu divulge informaţiile despre măsurile de protecţie de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal, a victimelor traficului de fiinţe umane, datele despre persoanele care acordă astfel de protecţie, precum şi despre persoanele care acordă ajutor în combaterea traficului de fiinţe umane;
d) să informeze victimele traficului de fiinţe umane despre drepturile lor, despre autorităţile, organizaţiile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi de protecţie a victimelor traficului.” abrogat prin LP387-XVI din 08.12.2006,MO203-206/975 din 31.12.2006