La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Legea nr.1422/1997 privind protecția aerului atmosferic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 44–46, art.312), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Articolul 12. Autorizarea emisiilor de poluanți de la
surse fixe de poluare
(1) Dreptul de a exploata în totalitate ori parțial o instalație și/sau de a desfășura una dintre activitățile industriale și economice cu risc semnificativ de poluare a aerului atmosferic, prevăzute în anexa nr. 2, ori cu risc redus de poluare a aerului atmosferic, prevăzute în anexa nr. 3, se acordă doar în baza autorizaţiei pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare (în continuare – autorizație), eliberată de Agenția de Mediu, care este autoritatea emitentă a actelor permisive în domeniul mediului (în continuare – autoritate emitentă).
(2) Persoanele fizice și juridice care intenționează să exploateze o instalație și/sau să desfășoare una dintre activitățile industriale și economice prevăzute în anexa nr. 2 sau în anexa nr. 3 sunt obligate să solicite și să obțină de la autoritatea emitentă autorizație.
(3) Solicitarea și eliberarea autorizațiilor se realizează:
a) la darea în exploatare a unor instalații noi și/sau la inițierea unor activități noi;
b) pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau pentru desfășurarea activităților existente.
(4) În cazul solicitării autorizației la darea în exploatare a unor instalații noi sau la inițierea unor activități industriale și economice noi, al solicitării autorizației pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau pentru desfășurarea activităților existente, care nu au fost autorizate anterior sau la care au intervenit modificări în procesele tehnologice, în cantitatea emisiilor, în funcționalitatea şi capacitatea surselor de poluare, solicitantul depune, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, următoarele documente:
a) cererea în care se indică informațiile privind: denumirea comercială a operatorului și datele de contact; adresa sediului sau a domiciliului acestuia; numele și prenumele persoanei responsabile şi adresa completă a amplasamentului; instalația sau genul de activitate, integral sau parțial, pentru a cărui desfăşurare se solicită autorizația;
b) un dosar tehnic care să conțină următoarele informații:
– denumirea și caracteristica instalației/activității pentru care se solicită autorizația și capacitățile de producere a acesteia (capacitatea termică instalată (MW)); tipul instalaţiei medii de ardere (motor diesel, turbină cu gaz, motor cu combustibil dual, alt tip de motor sau alt tip de instalaţie medie de ardere); tipul şi proporţia combustibililor utilizaţi; data punerii în funcţiune a instalaţiei, numărul de ore de funcţionare anuale preconizat;
– domeniul de activitate al instalaţiei sau al structurii în care aceasta funcţionează, prevăzut în Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei, adresa amplasamentului unde se află instalația;
– caracteristica amplasamentului instalației pe care se propune desfășurarea activității;
– materia primă și auxiliară, substanțele și sursa de energie utilizate în cadrul instalației sau generate de aceasta;
– sursele de emisie din instalație/din desfășurarea activității, substanțele emise în aer;
– volumul emisiilor prognozate în aer, reieșind din capacitatea de producere;
– tehnologiile propuse și alte tehnologii nonpoluante pentru prevenirea sau, dacă nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer;
– măsurile propuse de asigurare a monitorizării periodice a emisiilor în aer;
– referințe, după caz, la decizia cu privire la evaluarea prealabilă a activității planificate, la acordul de mediu, emise în baza Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și la avizul expertizei ecologice de stat, emis în baza Legii nr. 851/1996 privind expertiza ecologică, pentru activitățile care au fost inițiate până la abrogarea acesteia;
c) compartimentul privind protecția mediului din documentația de proiect a obiectului.
(5) Pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau desfășurarea activităților existente, autorizate anterior, în cazul în care nu au intervenit modificări în procesele tehnologice, în cantitatea emisiilor, în funcționalitatea şi capacitatea surselor de poluare, solicitantul depune, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, următoarele documente:
a) cererea de prelungire a termenului de valabilitate a autorizației, în care se indică informaţiile privind: denumirea comercială și datele de contact ale operatorului; adresa sediului sau a domiciliului acestuia; numele și prenumele persoanei responsabile şi adresa completă a amplasamentului; instalația sau genul de activitate autorizat anterior, pentru a cărui desfăşurare se solicită prelungirea autorizației, numărul autorizației deținute;
b) raportul privind normativele ELA, elaborat la etapa solicitării autorizației precedente;
c) copiile de pe procesele-verbale și/sau de pe actele de control întocmite de Inspectoratul pentru Protecția Mediului pe perioada valabilității autorizației deținute, precum și informațiile despre măsurile întreprinse pentru realizarea prescripțiilor înaintate și eliminarea neconformităților identificate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, dacă au fost asemenea situații.
(6) Cererea de solicitare a prelungirii valabilității autorizației se depune cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de expirare a termenului de valabilitate a acesteia.
(7) Cererea de solicitare a prelungirii valabilității autorizației existente se examinează în termen de 30 de zile lucrătoare. În acest termen, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, la solicitarea autorității emitente, verifică corespunderea amplasamentului cu cea descrisă în cerere.
(8) În cazul în care se decide eliberarea/prelungirea autorizației, cu 5 zile până la expirarea termenului-limită de examinare, autoritatea emitentă transmite, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, o notificare electronică solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării autorizației și necesitatea achitării, prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay), a taxei stabilite, cu transmiterea documentului confirmativ de plată. Taxa percepută pentru eliberarea autorizației se transferă în bugetul de stat.
(9) Autorizația se elaborează conform formularului prezentat în anexa nr. 4 și conține cel puțin următoarele informații:
a) valorile-limită de emisie pentru substanțele poluante, stabilite în conformitate cu documentul normativ CH 245-71/A1:2018 „Norme sanitare de proiectare a întreprinderilor industriale”, aprobat prin Ordinul ministrului economiei și infrastructurii nr.53/2019, care pot fi emise de instalație în cadrul activității respective în cantități semnificative, luându-se în considerare natura acestora și potențialul acestora de a transfera poluarea dintr-un mediu în altul;
b) cerințele de monitorizare a emisiilor, indicând metodologia de măsurare, frecvența și procedura de evidență și evaluare;
c) obligația de a furniza Agenției de Mediu, cel puțin o dată pe an, informația obținută în urma monitorizării emisiilor și alte date necesare, care permit autorității competente să verifice alinierea la cerințele și condițiile de autorizare;
d) obligația de a se înregistra și de a furniza în Sistemul informațional automatizat „Registrul național al emisiilor şi al transferului de poluanți” rapoarte anuale privind emisiile și transferul de poluanți;
e) cerințele privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorcarburi (HFC), perfluorcarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6), emise dintr-o instalație exploatată în cadrul unei activități prevăzute în anexele nr. 2 și nr. 3;
f) măsurile privind unele condiții, altele decât condițiile normale de funcționare, precum operațiunile de pornire și de oprire, scurgerile, defecțiunile, opririle temporare și încetarea definitivă a funcționării;
g) măsurile de prevenire a poluării mediului și de neadmitere a generării poluării semnificative;
h) cerințele de prevenire a accidentelor industriale și limitarea consecințelor;
i) condițiile specifice de protecție a mediului, care trebuie respectate în procesul desfășurării activității;
j) obligația de a furniza informații veridice Inspectoratului pentru Protecția Mediului în procesul desfășurării activității de control și Agenției de Mediu – despre toate modificările efectuate pe parcursul activității.
(10) În sensul alin. (9) lit. a), valorile-limită de emisie pot fi suplimentate sau înlocuite cu parametri ori cu măsuri tehnice echivalente, care asigură un nivel echivalent de protecție a mediului.
(11) Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate a autorizației se aplică pe un formular nou, emis în conformitate cu anexa nr. 4, în care se includ toate informațiile prevăzute la alin. (9). Autorizația/autorizația prelungită se autentifică prin semnătura electronică a conducerii autorității emitente.
(12) Suspendarea, reperfectarea, retragerea și anularea autorizaţiei se dispun în cazurile şi condiţiile stabilite de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
(13) Procedura aprobării tacite nu se aplică în procesul de eliberare a autorizațiilor pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare.
(14) Autoritatea emitentă ține Registrul cererilor de eliberare a autorizațiilor, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurând accesul publicului la informațiile din registrele în cauză.”
2. Articolul 13 se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
„g) să raporteze emisiile și transferul de poluanți conform Regulamentului privind Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat de Guvern.”
3. Anexa la lege devine anexa nr. 1.
4. Legea se completează cu anexele nr. 2–4 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 2
LISTA
activităţilor industriale şi economice
cu risc semnificativ de poluare a aerului atmosferic
1. Industria energetică
1) Arderea combustibililor în instalații cu o capacitate termică instalată totală mai mare sau egală cu 50 MW.
2) Rafinarea ţiţeiului şi a gazului.
3) Producerea cocsului.
4) Gazeificarea şi lichefierea:
a) cărbunelui;
b) altor combustibili în instalaţii cu o capacitate termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW.
2. Producerea şi prelucrarea metalelor
1) Arderea şi sinterizarea minereurilor metalice, inclusiv a minereurilor de sulf.
2) Producerea fontei sau a oţelului (topirea primară sau secundară), inclusiv pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producţie ce depăşeşte 2,5 tone pe oră.
3) Prelucrarea metalelor feroase:
a) exploatarea laminoarelor la cald cu o capacitate de peste 20 de tone de oţel brut pe oră;
b) exploatarea de instalaţii de forjare cu ciocan de forjă cu o capacitate mai mare de 50 kJ pe ciocan şi cu o capacitate termică mai mare de 20 MW;
c) aplicarea de straturi protectoare de metale topite, cu un flux de intrare de peste 2 tone de oţel brut pe oră.
4) Exploatare de turnătorii de metale feroase cu o capacitate de producţie mai mare de 20 de tone pe zi.
5) Prelucrarea metalelor neferoase:
a) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice;
b) topirea de metale neferoase şi de produse recuperate, inclusiv realizarea de aliaje, şi exploatarea de turnătorii de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi pentru plumb şi cadmiu sau de peste 20 de tone pe zi pentru toate celelalte metale.
În sensul prezentului subpunct, materia primă secundară reprezintă deșeuri metalice curate (degresate şi lipsite de alte categorii de impurități decât cele metalice), nămoluri, zguri metalice etc.
6) Tratarea de suprafață a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul total al cuvelor de tratare este mai mare de 30 m3. Cuvele folosite pentru pregătirea şi spălarea probelor nu constituie cuve de tratare.
3. Industria mineralelor
1) Producerea de ciment, var şi oxid de magneziu:
a) producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi;
b) producerea varului în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi;
c) producerea oxidului de magneziu în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi.
2) Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 de tone pe zi.
3) Topirea substanţelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 de tone pe zi.
4) Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special ţigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice (gresie, faianţă), obiecte de ceramică sau porţelan, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 m3, cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3.
4. Industria chimică
În sensul activităţilor din această categorie, producerea reprezintă activitatea desfăşurată la scară industrială prin prelucrarea chimică sau biologică a substanţelor sau a grupelor de substanţe menţionate la subpct. 1)–6).
1) Producerea compuşilor chimici organici, cum sunt:
a) hidrocarburile simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);
b) hidrocarburile cu conţinut de oxigen, precum alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii şi amestecurile de esteri, acetaţii, eterii, peroxizii şi răşinile epoxidice;
c) hidrocarburile sulfuroase;
d) hidrocarburile azotoase, precum aminele, amidele, compuşii nitriţi, compuşii nitro sau compuşii nitraţi, nitrilii, cianaţii, izocianaţii;
e) hidrocarburile cu conţinut de fosfor;
f) hidrocarburile halogenate;
g) compuşii organometalici;
h) materialele plastice (polimeri, fibre sintetice şi fibre pe bază de celuloză);
i) cauciucurile sintetice;
j) vopselele şi pigmenţii;
k) agenţii activi de suprafaţă şi agenţii tensioactivi.
2) Producerea compuşilor chimici anorganici, cum sunt:
a) gazele, precum amoniacul, clorul sau acidul clorhidric, fluorul sau acidul fluorhidric, oxizii de carbon, compuşii sulfului, oxizii de azot, hidrogenul, dioxidul de sulf, clorura de carbonil;
b) acizii, precum acidul cromic, acidul hidrofluoric, acidul fosforic, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleumul, acizii sulfuroşi;
c) bazele, precum hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodiu;
d) sărurile, precum clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul de sodiu, nitratul de argint;
e) nemetalele, oxizii metalici sau alţi compuşi anorganici, precum carbura de calciu, siliciul, carbura de siliciu.
3) Producerea îngrăşămintelor (simple sau complexe) pe bază de fosfor, azot sau potasiu.
4) Fabricarea produselor fitosanitare sau a biocidelor.
5) Fabricarea produselor farmaceutice, inclusiv a produselor intermediare.
6) Producerea de explozivi.
5. Gestionarea deşeurilor
1) Eliminarea sau recuperarea deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi:
a) tratarea biologică;
b) tratarea fizico-chimică;
c) mixarea sau malaxarea anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la subpct. 1) şi 2);
d) reambalarea anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la subpct. 1) şi 2);
e) recuperarea/regenerarea solvenţilor;
f) reciclarea/recuperarea materialelor anorganice, altele decât metalele sau compuşii metalici;
g) regenerarea acizilor sau a bazelor;
h) recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării;
i) recuperarea componentelor din catalizatori;
j) recuperarea sau alte reutilizări ale uleiurilor;
k) acumularea la suprafaţă.
2) Eliminarea sau recuperarea deşeurilor în instalaţii de incinerare şi de coincinerare a deşeurilor:
a) în cazul deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 3 tone pe oră;
b) în cazul deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi.
3) Eliminarea deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 de tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi, cu excepţia activităţilor definite în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi diversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern:
a) tratarea biologică;
b) tratarea fizico-chimică;
c) pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare;
d) tratarea zgurii şi a cenuşii;
e) tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora.
4) Recuperarea sau o combinaţie de recuperare şi eliminare a deşeurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi, cu excepţia activităţilor definite în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi diversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern:
a) tratarea biologică;
b) pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare;
c) tratarea zgurii şi a cenuşii;
d) tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora.
În cazul în care singura activitate de tratare a deşeurilor desfăşurată este fermentarea aerobă, pragul de capacitate pentru activitatea respectivă este de 100 de tone pe zi.
5) Depozitarea de deşeuri în depozite care primesc peste 10 tone pe zi sau cu o capacitate totală de peste 25000 de tone de deşeuri, cu excepţia depozitelor pentru deşeurile inerte.
6) Depozitarea temporară a deşeurilor periculoase care nu cad sub incidenţa subpct. 5) înaintea oricărei dintre activităţile enumerate la subpct. 1), 2), 5) şi 7), cu o capacitate totală de peste 50 de tone, cu excepţia depozitării temporare pe amplasamentul unde sunt generate deşeurile, înaintea colectării acestora.
7) Depozitarea subterană a deşeurilor periculoase, cu o capacitate totală de peste 50 de tone.
6. Alte activităţi
1) Producerea în instalaţii a:
a) celulozei din lemn sau din alte materiale fibroase;
b) hârtiei sau cartonului, cu o capacitate de producţie de peste 20 de tone pe zi;
c) unui sau mai multor tipuri de panouri pe bază de lemn, precum panouri din aşchii de lemn numite OSB (oriented strand board), plăci aglomerate sau panouri fibrolemnoase, cu o capacitate de producţie mai mare de 600 m3 pe zi.
2) Pretratarea (operaţiuni de spălare, înălbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile sau a textilelor, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi.
3) Tăbăcirea blănurilor şi a pieilor, cu o capacitate de tratare de peste 12 tone de produse finite pe zi.
4) Exploatarea abatoarelor cu o capacitate de prelucrare a carcaselor de peste 50 de tone pe zi.
5) Tratarea şi prelucrarea, cu excepţia ambalării, a următoarelor materii prime, care au fost, în prealabil, prelucrate sau nu, în vederea fabricării produselor alimentare ori a hranei pentru animale numai din:
a) materii prime de origine animală, altele decât laptele, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone produse finite pe zi;
b) materii prime de origine vegetală, cu o capacitate de producţie de peste 300 de tone de produse finite pe zi sau de 600 de tone pe zi în cazul în care instalaţia funcţionează pentru o perioadă de cel mult 90 de zile consecutive pe an;
c) materii prime de origine vegetală şi animală, în produse combinate sau separate, cu o capacitate de producţie de produse finite, exprimată în tone, de peste:
– 75, dacă A este mai mare sau egal cu 10; ori
– [300 – (22, 5 × A)] în toate celelalte cazuri,
unde „A” reprezintă proporţia de materie de origine animală (exprimată în % din greutate) din cantitatea care intră la calculul capacităţii de producţie de produse finite.
Ambalajul nu este inclus în greutatea finală a produsului.
Prevederile de la subpct. 5) lit. c) nu sunt aplicabile doar în cazul în care materia primă este laptele.
6) Tratarea şi prelucrarea exclusiv a laptelui, în cazul în care cantitatea de lapte primită este mai mare de 200 de tone pe zi (valoare medie anuală).
În sensul prezentului subpunct, se consideră zi de exploatare intervalul orar corespunzător funcţionării instalaţiei în decursul a 24 de ore.
7) Eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale ori a deşeurilor animale, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi.
8) Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor în amplasamente cu o capacitate de peste:
a) 40000 de locuri pentru păsări de curte;
b) 2000 de locuri pentru porci pentru producţia de carne (cu o greutate ce depăşeşte 30 de kg);
c) 750 de locuri pentru scroafe.
9) Tratarea de suprafaţă a substanţelor, a obiectelor sau a produselor, utilizând solvenţi organici, în special pentru învelire, imprimare, acoperire, degresare, impermeabilizare, glazurare, vopsire, curăţare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent organic mai mare de 150 kg pe oră sau mai mare de 200 de tone pe an.
În sensul prezentului subpunct, capacitatea de consum exclude cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
10) Producerea de cărbune (cărbune sărac în gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.
11) Captarea fluxurilor de dioxid de carbon (CO2) provenite de la instalaţiile care cad sub incidenţa prezentei legi, în scopul stocării geologice a dioxidului de carbon.
12) Conservarea lemnului şi a produselor din lemn cu produse chimice, cu o capacitate de producţie mai mare de 75 m3 pe zi, alta decât tratarea lemnului exclusiv contra mucegaiului.
13) Tratarea independentă a apelor uzate care nu cad sub incidenţa Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern.
anexa nr. 3
anexa nr. 4
La compartimentul II din anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170–175, art. 494), cu modificările ulterioare, poziția 60 va avea următorul cuprins:
| 60 | Autorizație pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare | Agenția de Mediu | Inspectoratul pentru Protecția Mediului | Categoria de risc de poluare a aerului atmosferic: 2000 de lei – risc redus; 4000 de lei – risc semnificativ | 5 ani |
|---|
La articolul 45 din Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.141–150, art. 252), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) art.11–13, art.20 alin.(3) și ale anexelor nr.1–4, care rămân în vigoare până la intrarea în vigoare a Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale;”.
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 115. Chișinău, 12 mai 2023.