Textul legii Caută

Lege nr. 1422 din 17.12.1997

privind protecţia aerului atmosferic

Adoptat
17.12.1997
Publicat
21.05.1998 în Monitorul Oficial Nr. 44-46 art. 312
În vigoare din
21.05.1998
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Ordinea versiunilor la sursă nu este clară: nu se poate stabili aici ce versiune se aplica la 17.11.2026, data preluării textelor din Registru — verifică la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.

12 versiuni ale textului
  1. la sursă
  2. la sursă
  3. textul afișat aici
  4. la sursă
  5. la sursă
  6. la sursă
  7. la sursă
  8. la sursă
  9. la sursă
  10. la sursă
  11. la sursă
  12. la sursă

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 9 acte
  1. LP369 din 30.11.23, MO488-491/21.12.23 art.862; în vigoare 21.12.23
  2. LP115 din 12.05.23, MO186-189/08.06.23 art.313; în vigoare 08.06.23
  3. LP54 din 10.03.22, MO80-87/25.03.22 art.136; în vigoare 25.04.22
  4. LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338
  5. LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632
  6. LP175 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.535
  7. LP141 din 17.06.16, MO215-216/19.07.16 art.471
  8. LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349
  9. LP340 din 06.07.01, MO97-99/17.08.01 art.771
Citat în 11 acte

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

1

Articolul 1. Obiectivele legii

Prezenta lege are drept obiective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic - component al mediului, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei, cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi/ sau mediul înconjurător.

2

Articolul 2. Sfera de acţiune a legii

Prezenta lege reglementează activitatea persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în cazul în care aceasta, direct sau indirect, afectează sau poate afecta calitatea aerului atmosferic.

3

Articolul 3. Noţiuni de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

aer - amestec unic de gaze (azot şi oxigen, mici cantităţi de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apă şi diverse particule) de importanţă vitală majoră, în care pot vieţui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin hotare şi care, ca urmare a mişcării maselor sale, răspîndeşte urmările influenţei antropogene la distanţe imprevizibile;

calitate a aerului – ansamblu de caracteristici calitative şi cantitative ale aerului atmosferic, care determină starea acestuia;

poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediului;

CMA de poluanţi – concentraţie maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu are acţiune negativă asupra mediului, normative de calitate a aerului localităţilor, criteriu de calitate a aerului;

ELA de poluanţi – emisie limitat admisibilă a poluanţilor evacuaţi, stabilită prin calculul dispersiei în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, care nu depăşesc normativele calităţii aerului, prevăzute pentru populaţie, regnul animal şi vegetal;

raport privind normativele ELA – descriere a cantităţii de ELA, întocmită de laboratoare acreditate în modul stabilit;

autorizație pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare – act eliberat de Agenția de Mediu în care se atestă dreptul titularului de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor autorizației;

ECP de poluanţi - emisii de poluanţi coordonate provizoriu, care, fiind evacuate şi dispersate în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, depăşesc normativele calităţii aerului (CMA) şi pentru care este prevăzut, în volumul ELA, planul de măsuri de micşorare a nivelului de emisii;

CMN - condiţii meteorologice nefavorabile, perioadă în care condiţiile climaterice conduc la concentrarea emisiilor în aerul atmosferic de la suprafaţa solului, emisii care depăşesc normativele calităţii aerului (CMA).

nivel de poluare a aerului – concentraţie a poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonă concretă, stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cu anumite criterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluanţilor, risc pentru sănătatea oamenilor şi/sau mediul înconjurător etc.);

poluare de fond a aerului – poluare a aerului atmosferic în zonele în care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct;

poluare excepţională a aerului – situaţie în care:

1) concentraţia unuia sau a mai mulţi poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte CMA:

a) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;

b) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;

c) de 50 ori şi mai mult;

2) nivelul de radiaţie în aer depăşeşte 0,2 Roentgen/oră;

noxă – agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismelor vii şi/sau a mediului înconjurător;

nocivitate – proprietate a unui poluant de a exercita acţiune dăunătoare asupra omului, a regnului animal şi vegetal;

impact antropic – poluare a aerului atmosferic în urma activităţii umane;

grad de influenţă – concentraţie minimă a unui poluant, capabilă să producă efecte negative asupra organismelor vii şi a bunurilor materiale;

monitorizare a poluării aerului – sistem de supraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţi din aerul atmosferic în scopul estimării nivelului de poluare a acestuia;

norme de protecţie a aerului – ansamblu de măsuri şi reglementări, prevăzute de legislaţie, de prevenire şi combatere a poluării aerului.

Capitolul II COMPETENTA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI AERULUI ATMOSFERIC

4

Articolul 4. Competenţa Guvernului

Guvernul efectuează administrarea în domeniul protecţiei aerului atmosferic prin intermediul Autorităţii centrale de mediu şi gestionare a resurselor naturale, al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum şi al autorităţilor administraţiei publice locale în conformitate cu legislaţia.

5

Articolul 5. Competenţa Autorităţii centrale de mediu şi gestionare a resurselor naturale

Autoritatea centrală de mediu şi gestionare a resurselor naturale:

a) elaborează şi promovează politica ecologică în domeniu;

b) elaborează proiecte de acte normative, inclusiv normativele ELA, programele ecologice şi direcţiile prioritare privind protecţia aerului atmosferic;

d) elaborează sistemul naţional pentru evidenţa de stat a acţiunilor nocive asupra aerului atmosferic;

e) efectuează monitorizarea poluării aerului;

i) informează operativ Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale şi populaţia despre nivelul de poluare a aerului atmosferic, inclusiv în cazurile excepţionale.

6

Articolul 6. Competenţa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:

a) promovează politica de asigurare a calităţii aerului corespunzătoare securităţii sănătăţii şi bunăstării oamenilor;

b) elaborează normativele CMA de poluanţi şi gradul de influenţă fizică nocivă a acestora asupra aerului atmosferic;

c) estimează starea de sănătate a populaţiei în raport cu nivelul de poluare a aerului şi eventualele daune pentru sănătatea oamenilor;

d) înaintează pretenţiile pentru repararea prejudiciilor cauzate sănătăţii oamenilor;

e) exercită controlul de stat asupra respectării normativelor CMA de poluanţi;

f) examinează documentele şi ia decizii în cazurile de încălcare a legislaţiei privind protecţia aerului atmosferic referitoare la ocrotirea sănătăţii; ·

g) stabileşte dimensiunile zonelor de protecţie sanitară pentru obiectele cu surse de poluanţi chimiei şi fizici ai atmosferei;

i) participă la examinarea pretenţiilor de reparare a prejudiciilor cauzate sănătăţii oamenilor;

7

Articolul 7. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale:

a) elaborează măsurile de amenajare şi de creare a spaţiilor verzi în localităţi;

b) asigură planificarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acţiunilor nocive ale poluanţilor asupra aerului atmosferic;

c) asigură informarea sistematică şi operativă a populaţiei, a persoanelor fizice şi juridice interesate asupra nivelului de poluare a aerului;

Capitolul III PARTICIPAREA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI ŞI A PERSOANELOR FIZICE LA REALIZAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE A AERULUI ATMOSFERIC

8

Articolul 8. Modul de participare a asociaţiilor obşteşti şi a persoanelor fizice la realizarea măsurilor de protecţie a aerului atmosferic

(1) Asociaţiile obşteşti-şi persoanele fizice pot să participe la realizarea măsurilor de protecţie a atmosferei, la elaborarea şi examinarea proiectelor de programe ecologice, de scheme regionale complexe, de alte documente, pot să solicite şi să primească informaţia necesară privind starea aerului atmosferic.

(2) Asociaţiile obşteşti şi persoanele fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului, precum şi cu statutele şi regulamentele organizaţiilor menţionate, pentru neonorarea obligaţiunilor · asumate privind protecţia aerului atmosferic.

(3) Autorităţile publice sînt obligate să ţină cont de propunerile asociaţiilor obşteşti şi ale persoanelor fizice la elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a aerului atmosferic.

Capitolul IV NORMATIVELE CALITĂŢII AERULUI

9

Articolul 9. Normativele calităţii aerului

În scopul evaluării calităţii aerului, se stabilesc normativele CMA de poluanţi şi gradul de influenţă fizică nocivă a acestora asupra atmosferei şi sănătăţii oamenilor.

10

Articolul 10. Normativele CMA de poluanţi şi gradul de influenţă fizică nocivă asupra atmosferei

(1) Normativele CMA de poluanţi, inclusiv de microorganisme patogene şi substanţe biologic nocive, precum şi concentraţiile admisibile de radionuclizi în aerul atmosferic se stabilesc de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale şi sînt unice pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

(2) In caz de necesitate, pentru o perioadă concretă de timp, în unele raioane se stabilesc normativele CMA de poluanţi şi gradul de influenţă fizică nocivă asupra aerului atmosferic mai drastice în comparaţie cu cele stabilite.

(3) Normativele CMA de poluanţi, gradul de influenţă fizică nocivă asupra atmosferei şi metodele de determinare a acestora se aprobă şi se pun în aplicare în modul stabilit de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

(4) Folosirea substanţelor pentru care nu sînt stabilite CMA de poluanţi este interzisă.

11

Articolul 11. Normativele ELA de poluanţi şi gradul de influenţă nocivă asupra atmosferei

(1) În scopul protecţiei aerului atmosferic, se stabilesc normativele ELA de poluanţi pentru sursele fixe şi mobile de poluare.

(2) Normativele ELA de poluanţi se stabilesc la un astfel de nivel încît substanţele evacuate de toate sursele existente în zona respectivă, ţinîndu-se cont de perspectiva dezvoltării ei, să nu depăşească CMA de poluanţi.

(3) La stabilirea ELA de poluanţi se iau în consideraţie factorii de poluare a atmosferei, datele inventarierii anuale a emisiilor de noxe ale fiecărei surse de poluare, normativele în vigoare ale CMA de poluanţi .şi nivelul poluării de fond a aerului.

(4) În cazul în care procesele tehnologice nu permit reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă pînă la nivelul necesar, se admite aplicarea de emisii coordonate provizoriu, elaborîndu-se măsuri concrete privind reducerea emisiilor în perioade de timp strict determinate.

12

Articolul 12. Autorizarea emisiilor de poluanți de la surse fixe de poluare

(1) Dreptul de a exploata în totalitate ori parțial o instalație și/sau de a desfășura una dintre activitățile industriale și economice cu risc semnificativ de poluare a aerului atmosferic, prevăzute în anexa nr. 2, ori cu risc redus de poluare a aerului atmosferic, prevăzute în anexa nr. 3, se acordă doar în baza autorizaţiei pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare (în continuare – autorizație), eliberată de Agenția de Mediu, care este autoritatea emitentă a actelor permisive în domeniul mediului (în continuare – autoritate emitentă).

(2) Persoanele fizice și juridice care intenționează să exploateze o instalație și/sau să desfășoare una dintre activitățile industriale și economice prevăzute în anexa nr. 2 sau în anexa nr. 3 sunt obligate să solicite și să obțină de la autoritatea emitentă autorizație.

(3) Solicitarea și eliberarea autorizațiilor se realizează:

a) la darea în exploatare a unor instalații noi și/sau la inițierea unor activități noi;

b) pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau pentru desfășurarea activităților existente.

(4) În cazul solicitării autorizației la darea în exploatare a unor instalații noi sau la inițierea unor activități industriale și economice noi, al solicitării autorizației pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau pentru desfășurarea activităților existente, care nu au fost autorizate anterior sau la care au intervenit modificări în procesele tehnologice, în cantitatea emisiilor, în funcționalitatea şi capacitatea surselor de poluare, solicitantul depune, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, următoarele documente:

a) cererea în care se indică informațiile privind: denumirea comercială a operatorului și datele de contact; adresa sediului sau a domiciliului acestuia; numele și prenumele persoanei responsabile şi adresa completă a amplasamentului; instalația sau genul de activitate, integral sau parțial, pentru a cărui desfăşurare se solicită autorizația;

b) un dosar tehnic care să conțină următoarele informații:

– denumirea și caracteristica instalației/activității pentru care se solicită autorizația și capacitățile de producere a acesteia (capacitatea termică instalată (MW)); tipul instalaţiei medii de ardere (motor diesel, turbină cu gaz, motor cu combustibil dual, alt tip de motor sau alt tip de instalaţie medie de ardere); tipul şi proporţia combustibililor utilizaţi; data punerii în funcţiune a instalaţiei, numărul de ore de funcţionare anuale preconizat;

– domeniul de activitate al instalaţiei sau al structurii în care aceasta funcţionează, prevăzut în Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei, adresa amplasamentului unde se află instalația;

– caracteristica amplasamentului instalației pe care se propune desfășurarea activității;

– materia primă și auxiliară, substanțele și sursa de energie utilizate în cadrul instalației sau generate de aceasta;

– sursele de emisie din instalație/din desfășurarea activității, substanțele emise în aer;

– volumul emisiilor prognozate în aer, reieșind din capacitatea de producere;

– tehnologiile propuse și alte tehnologii nonpoluante pentru prevenirea sau, dacă nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer;

– măsurile propuse de asigurare a monitorizării periodice a emisiilor în aer;

– referințe, după caz, la decizia cu privire la evaluarea prealabilă a activității planificate, la acordul de mediu, emise în baza Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și la avizul expertizei ecologice de stat, emis în baza Legii nr. 851/1996 privind expertiza ecologică, pentru activitățile care au fost inițiate până la abrogarea acesteia;

c) compartimentul privind protecția mediului din documentația de proiect a obiectului.

(5) Pentru exploatarea instalațiilor existente și/sau desfășurarea activităților existente, autorizate anterior, în cazul în care nu au intervenit modificări în procesele tehnologice, în cantitatea emisiilor, în funcționalitatea şi capacitatea surselor de poluare, solicitantul depune, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, următoarele documente:

a) cererea de prelungire a termenului de valabilitate a autorizației, în care se indică informaţiile privind: denumirea comercială și datele de contact ale operatorului; adresa sediului sau a domiciliului acestuia; numele și prenumele persoanei responsabile şi adresa completă a amplasamentului; instalația sau genul de activitate autorizat anterior, pentru a cărui desfăşurare se solicită prelungirea autorizației, numărul autorizației deținute;

b) raportul privind normativele ELA, elaborat la etapa solicitării autorizației precedente;

c) copiile de pe procesele-verbale și/sau de pe actele de control întocmite de Inspectoratul pentru Protecția Mediului pe perioada valabilității autorizației deținute, precum și informațiile despre măsurile întreprinse pentru realizarea prescripțiilor înaintate și eliminarea neconformităților identificate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, dacă au fost asemenea situații.

(6) Cererea de solicitare a prelungirii valabilității autorizației se depune cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de expirare a termenului de valabilitate a acesteia.

(7) Cererea de solicitare a prelungirii valabilității autorizației existente se examinează în termen de 30 de zile lucrătoare. În acest termen, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, la solicitarea autorității emitente, verifică corespunderea amplasamentului cu cea descrisă în cerere.

(8) În cazul în care se decide eliberarea/prelungirea autorizației, cu 5 zile până la expirarea termenului-limită de examinare, autoritatea emitentă transmite, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, o notificare electronică solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării autorizației și necesitatea achitării, prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay), a taxei stabilite, cu transmiterea documentului confirmativ de plată. Taxa percepută pentru eliberarea autorizației se transferă în bugetul de stat.

(9) Autorizația se elaborează conform formularului prezentat în anexa nr. 4 și conține cel puțin următoarele informații:

a) valorile-limită de emisie pentru substanțele poluante, stabilite în conformitate cu documentul normativ CH 245-71/A1:2018 „Norme sanitare de proiectare a întreprinderilor industriale”, aprobat prin Ordinul ministrului economiei și infrastructurii nr.53/2019, care pot fi emise de instalație în cadrul activității respective în cantități semnificative, luându-se în considerare natura acestora și potențialul acestora de a transfera poluarea dintr-un mediu în altul;

b) cerințele de monitorizare a emisiilor, indicând metodologia de măsurare, frecvența și procedura de evidență și evaluare;

c) obligația de a furniza Agenției de Mediu, cel puțin o dată pe an, informația obținută în urma monitorizării emisiilor și alte date necesare, care permit autorității competente să verifice alinierea la cerințele și condițiile de autorizare;

d) obligația de a se înregistra și de a furniza în Sistemul informațional automatizat „Registrul național al emisiilor şi al transferului de poluanți” rapoarte anuale privind emisiile și transferul de poluanți;

e) cerințele privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorcarburi (HFC), perfluorcarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6), emise dintr-o instalație exploatată în cadrul unei activități prevăzute în anexele nr. 2 și nr. 3;

f) măsurile privind unele condiții, altele decât condițiile normale de funcționare, precum operațiunile de pornire și de oprire, scurgerile, defecțiunile, opririle temporare și încetarea definitivă a funcționării;

g) măsurile de prevenire a poluării mediului și de neadmitere a generării poluării semnificative;

h) cerințele de prevenire a accidentelor industriale și limitarea consecințelor;

i) condițiile specifice de protecție a mediului, care trebuie respectate în procesul desfășurării activității;

j) obligația de a furniza informații veridice Inspectoratului pentru Protecția Mediului în procesul desfășurării activității de control și Agenției de Mediu – despre toate modificările efectuate pe parcursul activității.

(10) În sensul alin. (9) lit. a), valorile-limită de emisie pot fi suplimentate sau înlocuite cu parametri ori cu măsuri tehnice echivalente, care asigură un nivel echivalent de protecție a mediului.

(11) Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate a autorizației se aplică pe un formular nou, emis în conformitate cu anexa nr. 4, în care se includ toate informațiile prevăzute la alin. (9). Autorizația/autorizația prelungită se autentifică prin semnătura electronică a conducerii autorității emitente.

(12) Suspendarea, reperfectarea, retragerea și anularea autorizaţiei se dispun în cazurile şi condiţiile stabilite de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(13) Procedura aprobării tacite nu se aplică în procesul de eliberare a autorizațiilor pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare.

(14) Autoritatea emitentă ține Registrul cererilor de eliberare a autorizațiilor, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurând accesul publicului la informațiile din registrele în cauză.

Capitolul V REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII DE PROTECŢIE A AERULUI ATMOSFERIC

13

Articolul 13. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie generatoare de emisii poluante

Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie generatoare de emisii poluante în aerul atmosferic sînt obligate:

a) s ă întreprindă acţiuni de ordin economico-organizatoric, tehnic şi de altă natură pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor şi reglementărilor autorizaţiilor de emisie, să respecte normele de protecţie a aerului;

b) să ia măsuri în scopul reducerii emisiilor de poluanţi;

c) să asigure menţinere a în bună stare, funcţionarea eficientă şi continuă şi controlul instalaţiilor, utilajelor şi aparatelor pentru purificarea emisiilor;

d) să ţină evidenţa permanentă a compoziţiei , calităţii şi cantităţii emisiilor de poluanţi în atmosferă;

e) să creeze reţeaua de automonitorizare şi înregistrare automată a emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic, precum şi de folosire a unei metodologii unitare de culegere şi prelucrare primară a datelor, cu transmiterea lor către subdiviziunile teritoriale de mediu;

f) să respecte principiul “cel care poluează - plăteşte” în limitele normelor stabilite, cu transferul taxelor respective pentru emisiile de poluanţi către fondurile ecologice;

g) să raporteze emisiile și transferul de poluanți conform Regulamentului privind Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat de Guvern.

14

Articolul 14. Limitarea, suspendarea sau interzicerea emisiilor de poluanţi

(1) În cazul în care sînt depăşite CMA, Inspectoratul pentru Protecția Mediului este în drept să aplice sancţiuni în limitele stabilite de Codul cu privire la contravenţiile administrative.

(2) În cazul în care sînt depăşite ELA, Inspectoratul pentru Protecția Mediului poate cere suspendarea activităţii beneficiarului de resurse naturale în condiţiile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

15

Articolul 15. Măsurile de protecţie a aerului atmosferic în situaţii excepţionale

Despre cazurile de depăşire a normativelor ELA de poluanţi, ca urmare a poluării excepţionale a aerului, conducătorii întreprinderilor sînt obligaţi să informeze de îndată autorităţile care exercită controlul de stat în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi autorităţile administraţiei publice locale şi să ia măsurile corespunzătoare pentru lichidarea cauzelor şi consecinţelor poluării aerului atmosferic în modul stabilit.

16

Articolul 16. Măsurile privind reducerea emisiilor de poluanţi, provocate de condiţiile meteorologice nefavorabile

Fiind avertizaţi despre o eventuală sporire a concentraţiei de poluanţi în aerul atmosferic, provocată de condiţii meteorologice nefavorabile, agenţii economici care au normativele aprobate pentru ELA de poluanţi sînt obligaţi să realizeze, în vederea reducerii emisiilor de poluanţi, măsuri coordonate cu autorităţile care exercită controlul de stat în domeniul protecţiei aerului atmosferic.

17

Articolul 17. Reglementarea emisiilor de poluanţi de la mijloacele de transport

(1) Emisiile de poluanţi în aerul atmosferic de la mijloacele şi utilajele de transport nu trebuie să depăşească normativele ELA.

(2) Ministerele, alte autorități administrative centrale, agenţii economici, ocupaţi cu proiectarea, producerea, repararea şi exploatarea mijloacelor şi utilajelor de transport, sînt obligaţi să elaboreze şi să realizeze măsuri complexe pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, precum şi a zgomotelor şi vibraţiilor produse de aceste mijloace de transport şi utilaje.

(3) Se interzice:

a) producerea și exploatarea mijloacelor de transport cu emisii care depășesc normativele ELA de poluanți;

b) producerea, importul, transportul, depozitarea, comercializarea pe piața internă și utilizarea produselor petroliere etilate, a absorbantelor și aditivelor halogenate pentru aceste produse, precum și a tetrametilplumbului (CAS nr. 75-74-1, unde CAS – registrul Chemical Abstracts Service) și a tetraetilplumbului (CAS nr. 78-00-2).

(4) Controlul de stat asupra respectării normativelor ELA de poluanţi, produsă de mijloacele şi utilajele de transport, se efectuează de către autorităţile abilitate cu acest drept la intrarea lor în ţară şi pe întreg teritoriul ei. Regulile de control se stabilesc prin lege.

18

Articolul 18. Reglementarea gradului de influenţă fiziză nocivă asupra atmosferei

(1 ) Autorităţile administraţiei publice locale şi agenţi economici sînt obligaţi să elaboreze şi să realizeze măsuri în vederea prevenirii, reducerii şi eliminării impactului dăunător asupra atmosferei al proceselor radiante, vibraţiilor, undelor sonore, inclusiv al radiaţiilor şi zgomotelor.

(2) În cazurile prevăzute de legislaţie , toate influenţele fizice nocive asupra aerului atmosferic se permit numai cu condiţia respectării normativelor limitat admisibile.

19

Articolul 19. Metodele de combatere a zgomotelor industriale şi de altă provenienţă

(1) În scopul combaterii zgomotelor industriale se cere:

a) stabilirea pragului fonic şi elaborarea reglementărilor pentru limitarea zgomotelor;

b) implementarea proceselor tehnologice silenţioase·

c) perfecţionarea construcţiei mijloacelor şi utilajelor de transport, precum şi a condiţiilor de exploatare a acestora;

d) întreţinerea căilor ferate şi rutiere, a îmbrăcămintei rutiere în stare adecvată;

e) amplasarea aeroporturilor, construcţiilor şi utilajelor industriale şi de altă natură, generatoare de zgomote la anumite distanţe de zonele locative;

f) elaborarea măsurilor organizatorice pentru prevenirea şi reducerea zgomotelor de provenienţă menajeră.

(2) Persoanele fizice sînt obligate să respecte cerinţele stabilite de lege în scopul combaterii zgomotelor de provenienţă menajeră în locuinţe, în curţile caselor, pe străzi, în locurile de odihnă şi în alte locuri publice.

20

Articolul 20. Condiţiile de amplasare, proiectare, construcţie, reconstrucţie, extindere şi dare în exploatare a obiectivelor cu impact asupra aerului atmosferic

(1) Planificarea, amplasarea, proiectarea, construcția și darea în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective noi, reconstrucția și extinderea celor în funcțiune cu perfecționarea proceselor tehnologice și a utilajelor existente, precum și implementarea unor tehnologii și utilaje moderne cu impact asupra atmosferei au loc numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau documentația de proiect a fost supusă expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) În cazurile indicate la alin.(l), se cere să se prevadă captarea (purificarea) , utilizarea şi neutralizarea deşeurilor si noxelor sau eliminarea definitivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă, respectarea altor legi care conţin norme privind protecţia acesteia.

(3) În scopul protecției aerului atmosferic, a altor componente de mediu și a ecosistemelor, precum și în scopul prevenirii impactului poluării atmosferice asupra sănătății omului, se interzice fabricarea, importul, introducerea pe piața internă, comercializarea, folosirea în procesele tehnologice și la efectuarea lucrărilor de construcții a produselor pentru construcții și a produselor chimice prevăzute în anexa la prezenta lege.

(4) Se interzice exploatarea întreprinderilor, instalaţiilor si altor obiective care nu corespund cerinţelor de protecţie a aerului atmosferic stabilite prin prezenta lege.

(5) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie la obiectivele generatoare de poluanţi sînt obligate să doteze sursele de poluare, indiferent de termenul dării lor în exploatare, cu instalaţii, utilaje şi aparate pentru purificarea emisiilor.

(6) În cazul imposibilităţii reducerii emisiilor de poluanţi şi a influenţei nocive asupra aerului atmosferic de către întreprinderi, instalaţii şi alte obiective pînă la nivelul normativelor stabilite, acestea îşi încetează activitatea sau, se reprofilează.

21

Articolul 21. Asigurarea protecţiei aerului atmosferic la proiectarea, construcţia, reconstrucţia şi extinderea localităţilor

(1) Proiectarea, construcţia, reconstrucţia şi extinderea localităţilor se efectuează conform normelor şi regulilor sanitaro – igienice şi ecologice vizînd protecţia aerului atmosferic.

(2) Activitățile planificate prevăzute la alin.(1) se evaluează de către Agenția de Mediu în conformitate cu prevederile Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

[Art.21 al.(2) în redacția LP369 din 30.11.23, MO488-491/21.12.23 art.862; în vigoare 21.12.23]

22

Articolul 22. Respectarea cerinţelor de protecţie a aerului atmosferic la implementarea de descoperiri ştiinţifice, de invenţii, de noi sisteme tehnologice, la importul utilajului

Se interzic implementarea de descoperiri ştiinţifice, de invenţii şi propuneri de raţionalizare, de noi sisteme tehnologice, de substanţe şi materiale, precum şi importul utilajului tehnologic, al altor obiecte, al substanţelor şi materialelor, care nu corespund prevederilor prezentei legi şi altor legi care conţin norme privind protecţia aerului atmosferic şi nu sunt asigurate cu mijloace tehnice de control al emisiilor de poluanţi.

23

Articolul 23. Protecţia aerului atmosferic la extragerea minereurilor, amplasarea şi exploatarea tericoanelor, haldelor şi gunoiştilor

(1) Extragerea minereurilor, lucrările de dinamitare amplasarea şi exploatarea tericoanelor, haldelor şi gunoiştilor se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) Se interzic amplasarea în localităţi a tericoanelor haldelor, gunoiştilor, depozitarea deşeurilor industriale, agricole, menajere, care sînt surse de poluare a aerului atmosferic cu noxe şi substanţe cu miros urît, precum şi distrugerea (incinerarea) acestor deşeuri de către persoanele fizice şi juridice pe teritoriul localităţilor şi în afara acestora, cu excepţia cazurilor cînd distrugerea (incinerarea) se efectuează cu ajutorul instalaţiilor speciale şi se respectă prevederile prezentei legi.

(3) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să depoziteze deşeurile ce poluează aerul atmosferic în locuri special amenajate pe teritoriul întreprinderilor lor în condiţiile stabilite de Legea nr. 1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

25

Articolul 25. Reglementarea consumului de aer atmosferic pentru necesităţile de producţie

(2) La proiectarea întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective consumatoare de aer, precum şi la elaborarea şi perfecţionarea proceselor tehnologice şi a utilajului aplicate la astfel de întreprinderi şi obiective, se vor preconiza măsuri care să asigure un consum minim de aer atmosferic pentru necesităţile de producţie.

26

Articolul 26. Reglementarea impactului antropic asupra factorilor climaterici

Activităţile persoanelor fizice şi juridice pentru modificarea artificială a stării aerului atmosferic şi a fenomenelor atmosferice în scopuri economice pot fi efectuate numai în condiţiile prezentei legi.

27

Articolul 27. Stimularea realizării măsurilor de protecţie a aerului atmosferic

Persoanelor fizice şi juridice care elaborează şi implementează tehnologii moderne nepoluante pentru atmosferă li se acordă facilităţile fiscale prevăzute de legislaţie.

Capitolul VI EVIDENŢA ŞI CONTROLUL DE STAT IN DOMENIUL PROTECŢIEI AERULUI ATMOSFERIC

28

Articolul 28. Evidenţa de stat a influenţelor nocive asupra aerului atmosferic

(1) Sînt supuse evidenţei de stat obiectivele cu influenţă nocivă asupra aerului atmosferic, tipurile Şi volumele noxelor emise de ele în aer, precum şi parametrii calitativi şi cantitativi ai efectelor nocive asupra acestuia.

(2) Evidenţa de stat a influenţelor nocive asupra aerului atmosferic se ţine din contul statului, după un sistem unic elaborat de Agenţia de Mediu, informaţia respectivă fiind transmisă ulterior Departamentului Statisticii. Informaţiile privind influenţele nocive asupra aerului atmosferic sînt accesibile populaţiei.

29

Articolul 29. Monitorizarea poluării aerului

(1) Monitorizarea poluării aerului se realizează de către Serviciul "Hidrometeo", în modul stabilit de legislaţie.

(2) Selectarea, acumularea, păstrarea, căutarea şi prelucrarea informaţiei despre starea aerului atmosferic se efectuează conform unui sistem unic elaborat şi aprobat de Serviciul "Hidrometeo".

(3) Serviciul "Hidrometeo" asigură sistematic persoanele fizice şi juridice cu informaţii şi prognoze asupra nivelului de poluare a atmosferei, generat ă de activităţile economice şi condiţiile meteorologice.

(4) În cazul în care, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a emisiilor sporite de poluanţi şi a altor influenţe, nocive asupra aerului atmosferic, în unele zone e· te periclitat ă sănătatea oamenilor, organele Serviciului "Hidrometeo" sunt obligate să informeze de îndată Guvernul, organele respective ale controlului de stat, autorităţile administraţiei publice locale, populaţia şi conducerea întreprinderilor interesate.

(5) La primirea informaţiilor privind poluarea aerului atmosferic, Guvernul, alte autorităţi abilitate vor lua măsuri urgente pentru reducerea intensităţii emisiilor de poluanţi şi lichidarea altor efecte nocive asupra atmosferei.

30

Articolul 30. Controlul de stat în domeniul protecţiei aerului atmosferic

(1) Controlul de stat în domeniul protecţiei aerului atmosferic se efectuează pentru a asigura respectarea prezentei legi, a normativelor ELA de poluanţi, a gradului stabilit de influenţă fizică nocivă asupra atmosferei, a altor legi care conţin norme privind protecţia aerului atmosferic.

(2) Controlul de stat în domeniul protecţiei aerului atmosferic este exercitat de către Agenţia de Mediu şi organul de stat de supraveghere a sănătăţii publice, în modul stabilit de legislaţie.

Capitolul VII RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA PREZENTEI LEGI

32

Articolul 32. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

Persoanele fizice şi juridice poartă răspundere administrativă sau penală pentru încălcarea prevederilor prezentei legi în caz de:

a) depăşire a normativelor ELA de poluanţi;

b) depăşire a normativelor influenţei fizice nocive asupra aerului atmosferic;

d) încălcare a regulilor de exploatare şi neutilizare a utilajului, aparatajului, instalaţiilor care servesc pentru purificarea şi controlul emisiilor în atmosferă;

e) dare în exploatare a întreprinderilor noi şi a celor reconstruite, a instalaţiilor şi a altor obiective neconforme cu prezenta lege şi cu alte acte legislative care conţin norme privind protecţia aerului atmosferic

f) producere şi exploatare a mijloacelor de trans;ort la care concentraţia emisiei de poluanţi depăşeşte normativele CMA de poluanţi;

g) implementare a descoperirilor ştiinţifice, invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, de noi sisteme tehnologice, substanţe şi materiale, precum şi aplicare a utilajului tehnologic şi a altor obiecte, substanţe şi materiale de import neconforme cu reglementările naţionale privind protecţia aerului atmosferic şi neînzestrate cu certificate de calitate a producţiei şi cu mijloace tehnice de control al emisiilor de poluanţi;

33

Articolul 33. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea prevederilor prezentei legi

(1) Persoanele fizice şi juridice care prin activitatea lor au contribuit la poluarea aerului atmosferic sînt obligate să repare prejudiciul cauzat în modul prevăzut de legislaţie .

(2) Repararea prejudiciului se face benevol sau în baza deciziei instanţei judecătoreşti, în corespundere cu taxele aprobate şi metodologia de calculare a cuantumului plăţii pentr prejudiciul cauzat, iar în lipsa acestora - în mărimea cheltuielilor suportate de facto pentru restabilirea stării aerului atmosferic luîndu-se în calcul pierderile suportate.

Capitolul VIII SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

34

Articolul 34. Soluţionarea litigiilor în domeniul protecţiei aerului atmosferic

(1) Litigiile în domeniul protecţiei aerului atmosferic sunt soluţionate de către autorităţile abilitate sau instanţele judecătoreşti, In modul prevăzut de legislaţie .

(2) Litigiile dintre persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova şi persoanele fizice şi juridice din alte ţări în domeniul protecţiei aerului atmosferic sunt examinate în modul stabilit prin convenţiile şi acordurile internaţionale şi interstatale la care Republica Moldova este parte.

Capitolul IX COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ŞI ACORDURILE INTERNAŢIONALE

35

Articolul 35. Cooperarea internaţională

Republica Moldova cooperează cu alte ţări şi cu organismele internaţionale în domeniul protecţiei aerului atmosferic.

36

Articolul 36. Acorduri internaţionale

În cazul în care un acord internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele specificate în prezenta lege, se aplică normele acordului internaţional.

Capitolul X DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

37

Articolul 37. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării

38

Articolul 38.

Guvernul, în termen de 2 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 17 decembrie 1997.

Nr. 1422 - XIII.

Anexă nr.1

LISTA

produselor pentru construcții și produselor chimice interzise

1. Produsele pentru construcții, produsele chimice şi alte articole care constau din azbest sau care conţin azbest, indiferent de natura sau originea acestora. În sensul prezentului punct, termenul „azbest” desemnează următorii silicaţi fibroşi:

a) actinolit (CAS nr. 77536-66-4);

b) amosit (CAS nr. 12172-73-5);

c) antofilit (CAS nr. 77536-67-5);

d) crocidolit (CAS nr. 12001-28-4);

e ) tremolit (CAS nr. 77536-68-6).

Restricțiile nu se referă la silicatul fibros crisotil (CAS nr. 12001-29-5 și nr. 132207-32-0).

Produsele pentru construcţii şi alte articole cu conţinut de azbest, interzise prin prezentul punct, care erau deja instalate sau se aflau în utilizare înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 141 din 17 iunie 2016 se utilizează în continuare pînă la eliminarea lor sau pînă la încheierea ciclului lor de viaţă.

2. Cimentul și amestecurile cu ciment dacă acestea conțin, atunci cînd sînt hidratate, o cantitate de crom hexavalent solubil mai mare de 0,0002% din totalul greutății de ciment uscat.

3. Carbonații de plumb (CAS nr. 598-63-0 și nr. 1319-46-6) și sulfații de plumb (CAS nr. 7446-14-2 și nr. 15739-80-7), compușii de mercur, de arsen, de cadmiu, precum și compușii organostanici, ca atare sau în amestecuri, atunci cînd aceste substanțe sau amestecurile respective sînt destinate utilizării:

a) în vopsele;

b) pentru conservarea lemnului, precum și în tratarea lemnului;

c) în tratarea apelor industriale, indiferent de utilizarea acestora;

d) pentru impregnarea textilelor industriale cu regim intens de utilizare și a firelor textile utilizate la producerea acestora;

e) în produsele pentru pardoseli și pentru acoperirea pereților.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 141 din 17 iunie 2016 este interzisă introducerea pe piață a lemnului tratat cu substanțele menționate și a vopselelor cu conținutul acestora.

4. Poluanții organici persistenți, reglementați de Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004, și de Protocolul privind poluanții organici persistenți la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, ratificat prin Legea nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002, la care Republica Moldova este parte.

Anexa nr. 2

LISTA

activităţilor industriale şi economice

cu risc semnificativ de poluare a aerului atmosferic

1. Industria energetică

1) Arderea combustibililor în instalații cu o capacitate termică instalată totală mai mare sau egală cu 50 MW.

2) Rafinarea ţiţeiului şi a gazului.

3) Producerea cocsului.

4) Gazeificarea şi lichefierea:

a) cărbunelui;

b) altor combustibili în instalaţii cu o capacitate termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW.

2. Producerea şi prelucrarea metalelor

1) Arderea şi sinterizarea minereurilor metalice, inclusiv a minereurilor de sulf.

2) Producerea fontei sau a oţelului (topirea primară sau secundară), inclusiv pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producţie ce depăşeşte 2,5 tone pe oră.

3) Prelucrarea metalelor feroase:

a) exploatarea laminoarelor la cald cu o capacitate de peste 20 de tone de oţel brut pe oră;

b) exploatarea de instalaţii de forjare cu ciocan de forjă cu o capacitate mai mare de 50 kJ pe ciocan şi cu o capacitate termică mai mare de 20 MW;

c) aplicarea de straturi protectoare de metale topite, cu un flux de intrare de peste 2 tone de oţel brut pe oră.

4) Exploatare de turnătorii de metale feroase cu o capacitate de producţie mai mare de 20 de tone pe zi.

5) Prelucrarea metalelor neferoase:

a) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice;

b) topirea de metale neferoase şi de produse recuperate, inclusiv realizarea de aliaje, şi exploatarea de turnătorii de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi pentru plumb şi cadmiu sau de peste 20 de tone pe zi pentru toate celelalte metale.

În sensul prezentului subpunct, materia primă secundară reprezintă deșeuri metalice curate (degresate şi lipsite de alte categorii de impurități decât cele metalice), nămoluri, zguri metalice etc.

6) Tratarea de suprafață a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul total al cuvelor de tratare este mai mare de 30 m3. Cuvele folosite pentru pregătirea şi spălarea probelor nu constituie cuve de tratare.

3. Industria mineralelor

1) Producerea de ciment, var şi oxid de magneziu:

a) producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi;

b) producerea varului în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi;

c) producerea oxidului de magneziu în cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi.

2) Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 de tone pe zi.

3) Topirea substanţelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 de tone pe zi.

4) Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special ţigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice (gresie, faianţă), obiecte de ceramică sau porţelan, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 m3, cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3.

4. Industria chimică

În sensul activităţilor din această categorie, producerea reprezintă activitatea desfăşurată la scară industrială prin prelucrarea chimică sau biologică a substanţelor sau a grupelor de substanţe menţionate la subpct. 1)–6).

1) Producerea compuşilor chimici organici, cum sunt:

a) hidrocarburile simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

b) hidrocarburile cu conţinut de oxigen, precum alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii şi amestecurile de esteri, acetaţii, eterii, peroxizii şi răşinile epoxidice;

c) hidrocarburile sulfuroase;

d) hidrocarburile azotoase, precum aminele, amidele, compuşii nitriţi, compuşii nitro sau compuşii nitraţi, nitrilii, cianaţii, izocianaţii;

e) hidrocarburile cu conţinut de fosfor;

f) hidrocarburile halogenate;

g) compuşii organometalici;

h) materialele plastice (polimeri, fibre sintetice şi fibre pe bază de celuloză);

i) cauciucurile sintetice;

j) vopselele şi pigmenţii;

k) agenţii activi de suprafaţă şi agenţii tensioactivi.

2) Producerea compuşilor chimici anorganici, cum sunt:

a) gazele, precum amoniacul, clorul sau acidul clorhidric, fluorul sau acidul fluorhidric, oxizii de carbon, compuşii sulfului, oxizii de azot, hidrogenul, dioxidul de sulf, clorura de carbonil;

b) acizii, precum acidul cromic, acidul hidrofluoric, acidul fosforic, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleumul, acizii sulfuroşi;

c) bazele, precum hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodiu;

d) sărurile, precum clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul de sodiu, nitratul de argint;

e) nemetalele, oxizii metalici sau alţi compuşi anorganici, precum carbura de calciu, siliciul, carbura de siliciu.

3) Producerea îngrăşămintelor (simple sau complexe) pe bază de fosfor, azot sau potasiu.

4) Fabricarea produselor fitosanitare sau a biocidelor.

5) Fabricarea produselor farmaceutice, inclusiv a produselor intermediare.

6) Producerea de explozivi.

5. Gestionarea deşeurilor

1) Eliminarea sau recuperarea deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi:

a) tratarea biologică;

b) tratarea fizico-chimică;

c) mixarea sau malaxarea anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la subpct. 1) şi 2);

d) reambalarea anterior prezentării pentru oricare dintre celelalte activităţi enumerate la subpct. 1) şi 2);

e) recuperarea/regenerarea solvenţilor;

f) reciclarea/recuperarea materialelor anorganice, altele decât metalele sau compuşii metalici;

g) regenerarea acizilor sau a bazelor;

h) recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării;

i) recuperarea componentelor din catalizatori;

j) recuperarea sau alte reutilizări ale uleiurilor;

k) acumularea la suprafaţă.

2) Eliminarea sau recuperarea deşeurilor în instalaţii de incinerare şi de coincinerare a deşeurilor:

a) în cazul deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 3 tone pe oră;

b) în cazul deşeurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi.

3) Eliminarea deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 de tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi, cu excepţia activităţilor definite în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi diversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern:

a) tratarea biologică;

b) tratarea fizico-chimică;

c) pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare;

d) tratarea zgurii şi a cenuşii;

e) tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora.

4) Recuperarea sau o combinaţie de recuperare şi eliminare a deşeurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multor dintre următoarele activităţi, cu excepţia activităţilor definite în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi diversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern:

a) tratarea biologică;

b) pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare;

c) tratarea zgurii şi a cenuşii;

d) tratarea în tocătoare a deşeurilor metalice, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora.

În cazul în care singura activitate de tratare a deşeurilor desfăşurată este fermentarea aerobă, pragul de capacitate pentru activitatea respectivă este de 100 de tone pe zi.

5) Depozitarea de deşeuri în depozite care primesc peste 10 tone pe zi sau cu o capacitate totală de peste 25000 de tone de deşeuri, cu excepţia depozitelor pentru deşeurile inerte.

6) Depozitarea temporară a deşeurilor periculoase care nu cad sub incidenţa subpct. 5) înaintea oricărei dintre activităţile enumerate la subpct. 1), 2), 5) şi 7), cu o capacitate totală de peste 50 de tone, cu excepţia depozitării temporare pe amplasamentul unde sunt generate deşeurile, înaintea colectării acestora.

7) Depozitarea subterană a deşeurilor periculoase, cu o capacitate totală de peste 50 de tone.

6. Alte activităţi

1) Producerea în instalaţii a:

a) celulozei din lemn sau din alte materiale fibroase;

b) hârtiei sau cartonului, cu o capacitate de producţie de peste 20 de tone pe zi;

c) unui sau mai multor tipuri de panouri pe bază de lemn, precum panouri din aşchii de lemn numite OSB (oriented strand board), plăci aglomerate sau panouri fibrolemnoase, cu o capacitate de producţie mai mare de 600 m3 pe zi.

2) Pretratarea (operaţiuni de spălare, înălbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile sau a textilelor, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi.

3) Tăbăcirea blănurilor şi a pieilor, cu o capacitate de tratare de peste 12 tone de produse finite pe zi.

4) Exploatarea abatoarelor cu o capacitate de prelucrare a carcaselor de peste 50 de tone pe zi.

5) Tratarea şi prelucrarea, cu excepţia ambalării, a următoarelor materii prime, care au fost, în prealabil, prelucrate sau nu, în vederea fabricării produselor alimentare ori a hranei pentru animale numai din:

a) materii prime de origine animală, altele decât laptele, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone produse finite pe zi;

b) materii prime de origine vegetală, cu o capacitate de producţie de peste 300 de tone de produse finite pe zi sau de 600 de tone pe zi în cazul în care instalaţia funcţionează pentru o perioadă de cel mult 90 de zile consecutive pe an;

c) materii prime de origine vegetală şi animală, în produse combinate sau separate, cu o capacitate de producţie de produse finite, exprimată în tone, de peste:

– 75, dacă A este mai mare sau egal cu 10; ori

– [300 – (22, 5 × A)] în toate celelalte cazuri,

unde „A” reprezintă proporţia de materie de origine animală (exprimată în % din greutate) din cantitatea care intră la calculul capacităţii de producţie de produse finite.

Ambalajul nu este inclus în greutatea finală a produsului.

Prevederile de la subpct. 5) lit. c) nu sunt aplicabile doar în cazul în care materia primă este laptele.

6) Tratarea şi prelucrarea exclusiv a laptelui, în cazul în care cantitatea de lapte primită este mai mare de 200 de tone pe zi (valoare medie anuală).

În sensul prezentului subpunct, se consideră zi de exploatare intervalul orar corespunzător funcţionării instalaţiei în decursul a 24 de ore.

7) Eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale ori a deşeurilor animale, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi.

8) Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor în amplasamente cu o capacitate de peste:

a) 40000 de locuri pentru păsări de curte;

b) 2000 de locuri pentru porci pentru producţia de carne (cu o greutate ce depăşeşte 30 de kg);

c) 750 de locuri pentru scroafe.

9) Tratarea de suprafaţă a substanţelor, a obiectelor sau a produselor, utilizând solvenţi organici, în special pentru învelire, imprimare, acoperire, degresare, impermeabilizare, glazurare, vopsire, curăţare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent organic mai mare de 150 kg pe oră sau mai mare de 200 de tone pe an.

În sensul prezentului subpunct, capacitatea de consum exclude cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

10) Producerea de cărbune (cărbune sărac în gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.

11) Captarea fluxurilor de dioxid de carbon (CO2) provenite de la instalaţiile care cad sub incidenţa prezentei legi, în scopul stocării geologice a dioxidului de carbon.

12) Conservarea lemnului şi a produselor din lemn cu produse chimice, cu o capacitate de producţie mai mare de 75 m3 pe zi, alta decât tratarea lemnului exclusiv contra mucegaiului.

13) Tratarea independentă a apelor uzate care nu cad sub incidenţa Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat de Guvern.

anexa nr. 3

anexa nr. 4