UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune:
– Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 314 din 5 decembrie 2019, CELEX: 32019L2034, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/2994 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2024;
– art. 1 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 314 din 5 decembrie 2019, CELEX: 32019R2033, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1771 al Comisiei din 13 martie 2024;
– Regulamentul delegat (UE) 2021/2153 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează criteriile în baza cărora anumite firme de investiții trebuie să fie supuse cerințelor Regulamentului (UE) nr. 575/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 436 din 7 decembrie 2021, CELEX: 32021R2153.
Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE
1Articolul 1. Obiectul de reglementare
Prezenta lege stabilește principiile și particularitățile supravegherii prudențiale a firmelor de investiții și a grupurilor de firme de investiții, cerințele de capital inițial aplicabile firmelor de investiții, măsurile administrative și sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a prezentelor norme, precum și modul de asigurare a transparenței în procesul de supraveghere.
2Articolul 2. Domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege se aplică firmelor de investiții autorizate în conformitate cu legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
(2) Sunt subiecți ai prezentei legi, în limita prevederilor art. 54–58, firmele de investiții, altele decât instituțiile de credit, comercianții de mărfuri și de certificate de emisii, organismele de plasament colectiv sau societățile de asigurare/asigurătorii, care sunt autorizate să desfășoare oricare dintre activitățile de tranzacționare pe cont propriu, de subscriere a instrumentelor financiare și/sau de plasare a instrumentelor financiare cu angajament ferm și care corespund cel puțin unuia dintre următoarele criterii pentru a fi aplicate cerințele prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare – Legea nr. 202/2017):
a) valoarea totală a activelor consolidate ale firmei de investiții este mai mare sau egală cu 15 miliarde de euro, calculată ca medie a ultimelor 12 luni, excluzându-se valoarea activelor individuale ale oricărei filiale din străinătate care desfășoară oricare dintre activitățile menționate în prezentul alineat;
b) valoarea totală a activelor consolidate ale firmei de investiții este mai mică de 15 miliarde de euro, iar firma de investiții face parte dintr-un grup în cadrul căruia valoarea totală a activelor consolidate ale tuturor entităților din grup care, în mod individual, au active a căror valoare totală este mai mică de 15 miliarde de euro și care desfășoară oricare dintre activitățile de tranzacționare pe cont propriu, de subscriere a instrumentelor financiare și/sau de plasare a instrumentelor financiare cu angajament ferm este mai mare sau egală cu 15 miliarde de euro, calculată ca medie a ultimelor 12 luni, excluzându-se valoarea activelor individuale ale oricărei filiale din străinătate care desfășoară oricare dintre activitățile menționate în prezentul alineat; sau
c) firma de investiții face obiectul unei decizii a autorității competente de a se supune cerințelor prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017.
(3) Prezenta lege nu se aplică instituțiilor de credit care desfășoară activitate pe piața de capital, a căror supraveghere prudențială este exercitată de Banca Națională a Moldovei (în continuare – Banca Națională) în conformitate cu actele normative care reglementează activitatea instituțiilor de credit.
(4) Prevederile art. 21–30 nu se aplică firmelor de investiții care, în baza actului normativ al Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, îndeplinesc toate condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate.
3Articolul 3. Autoritatea competentă
(1) Comisia Națională a Pieței Financiare (în continuare – Comisia Națională) este autoritatea publică cu atribuții de reglementare, supraveghere și control al serviciilor prestate și al activităților desfășurate pe piața instrumentelor financiare, în conformitate cu legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, de asemenea este autoritatea competentă pentru supravegherea prudențială a firmelor de investiții și a grupurilor de firme de investiții care fac obiectul prezentei legi, prin exercitarea prerogativelor stabilite prin Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare (în continuare – Legea nr. 192/1998).
(2) Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, Comisia Națională emite decizii sub forma actelor normative, precum și note și scrisori cu caracter explicativ sau de recomandare.
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
1. autorizare – procedură de autorizare a unei firme de investiții în conformitate cu legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
2. capital inițial – capitalul necesar pentru autorizarea firmelor de investiții stabilit la art. 11 și 12;
3. comerciant de mărfuri și de certificate de emisii – entitate a cărei activitate principală constă exclusiv în prestarea serviciilor de investiții sau în desfășurarea activităților de investiții legate de instrumentele financiare derivate pe mărfuri, de contractele derivate pe mărfuri și de instrumentele financiare derivate pe certificate de emisii;
4. conducere superioară – astfel cum este definită în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
5. conformitatea cu testul capitalului la nivel de grup – respectarea de către societatea-mamă a unui grup de firme de investiții a cerințelor prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
6. contraparte centrală – astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare;
7. contraparte centrală calificată – contraparte centrală care este autorizată de către o autoritate competentă a statului membru al Uniunii Europene în care este stabilită sau este recunoscută într-o țară terță;
8. control – relație care există între o societate-mamă și o filială în una dintre situațiile prevăzute de noțiunea control, definită la art. 6 din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și în Instrucțiunea privind deținerile directe și indirecte, aprobată prin hotărârea Comisiei Naționale, sau o relație de aceeași natură între orice persoană fizică ori juridică și o entitate;
9. filială – astfel cum este definită în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
10. firmă de investiții – astfel cum este definită în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
11. firmă-mamă de investiții dintr-un stat membru al Uniunii Europene (în continuare – firmă-mamă de investiții din UE) – firmă de investiții dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care face parte dintr-un grup de firme de investiții și care are în calitate de filială o altă firmă de investiții sau o instituție financiară ori care deține o participație într-o astfel de firmă de investiții sau instituție financiară, fără a fi, la rândul său, o filială a unei alte firme de investiții autorizate în orice stat membru al Uniunii Europene ori a unei societăți de investiții holding sau a unei societăți financiare holding mixte înființate într-un stat membru al Uniunii Europene;
12. grup – astfel cum este definit la art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017;
13. grup de firme de investiții – grup de entități format dintr-o societate-mamă și filialele acesteia sau grup de entități care îndeplinesc condițiile obligatorii de raportare financiară, dintre care cel puțin una este o firmă de investiții și din care nu face parte nicio instituție de credit;
14. instituție de credit – astfel cum este utilizată în legislația bancară;
15. instituție financiară – entitate, alta decât o instituție de credit, o firmă de investiții sau un holding pur industrial, a cărei activitate principală constă în dobândirea de participații sau în desfășurarea uneia sau a mai multor activități prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)–l) și o) din Legea nr. 202/2017, inclusiv o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă, o societate de investiții holding, o societate de plată, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, și o societate de administrare a activelor, cu excepția holdingurilor de asigurare și a holdingurilor mixte de asigurare, astfel cum sunt definite la art. 4 din Legea nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare;
16. instrumente financiare derivate – astfel cum sunt definite în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
17. întreprindere prestatoare de servicii auxiliare – societate a cărei activitate principală constă în deținerea sau administrarea de bunuri și de servicii de prelucrare a datelor ori în desfășurarea unei activități similare care este auxiliară activității principale a uneia sau a mai multor firme de investiții;
18. legături strânse – astfel cum sunt definite în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
19. membru compensator – persoană juridică care participă în cadrul unei contrapărți centrale și care răspunde de executarea obligațiilor financiare ce decurg din această participare;
20. organ de conducere – astfel cum este definit în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
21. organ de conducere, în funcția sa de supraveghere – organ de conducere care acționează în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere și monitorizare a procesului decizional al conducerii;
22. politică de remunerare neutră din punctul de vedere al genului – politică de remunerare bazată pe principiul egalității de remunerare între persoanele de sex masculin și cele de sex feminin pentru o muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală;
23. risc sistemic – astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 202/2017;
24. servicii și activități de investiții – astfel cum sunt definite în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
25. situație consolidată – situație ce rezultă din aplicarea cerințelor aferente consolidării prudențiale, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, față de o firmă-mamă de investiții, față de o societate-mamă de investiții holding sau față de o societate-mamă financiară holding mixtă în mod similar cu situația în care entitatea respectivă, împreună cu toate firmele de investiții, instituțiile financiare, întreprinderile prestatoare de servicii auxiliare și agenții delegați din grupul de firme de investiții, ar forma o singură firmă de investiții;
26. societate financiară holding – astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017;
27. societate financiară holding mixtă – astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017;
28. societate-mamă financiară holding mixtă – societate‐mamă a unui grup de firme de investiții care este o societate financiară holding mixtă;
29. societate holding cu activitate mixtă – astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017;
30. societate de investiții holding – instituție financiară ale cărei filiale sunt, fie în exclusivitate, fie în principal, firme de investiții sau instituții financiare, cu condiția ca cel puțin una dintre filiale să fie o firmă de investiții, fără a fi o societate financiară holding;
31. societate-mamă de investiții holding dintr-un stat membru al Uniunii Europene (în continuare – societate-mamă de investiții holding din UE) – societate de investiții holding dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care face parte dintr-un grup de firme de investiții și care nu este, la rândul său, o filială a unei alte firme de investiții autorizate într-un stat membru al Uniunii Europene sau a unei alte societăți de investiții holding dintr-un stat membru al Uniunii Europene;
32. societate-mamă – entitate care controlează una sau mai multe filiale;
33. stat membru gazdă – astfel cum este definit în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
34. stat membru de origine – astfel cum este definit în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
35. sucursală – astfel cum este definită în legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
36. supraveghetor al grupului – autoritate competentă responsabilă de supravegherea respectării testului capitalului la nivel de grup de către o firmă-mamă de investiții din UE și de către o firmă de investiții controlată de o societate-mamă de investiții holding din UE sau de o societate-mamă financiară holding mixtă din UE;
37. țară terță – orice stat care nu este membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European.
Capitolul II ATRIBUȚIILE COMISIEI NAȚIONALE ȘI COOPERAREA ACESTEIA CU ALTE AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII PUBLICE
5Articolul 5. Atribuțiile Comisiei Naționale
(1) Comisia Națională supraveghează activitățile firmelor de investiții și, după caz, activitățile societăților de investiții holding și ale societăților financiare holding mixte pentru a verifica respectarea prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) Comisia Națională exercită competențele prevăzute de Legea nr. 192/1998, de prezenta lege și de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, inclusiv competența de a efectua verificări la fața locului, în conformitate cu prevederile art. 17, în vederea obținerii informațiilor necesare pentru a verifica respectarea de către firmele de investiții și, după caz, de către societățile de investiții holding și societățile financiare holding mixte a prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și pentru a investiga eventualele încălcări ale normelor în cauză.
(3) În realizarea atribuțiilor cu privire la supravegherea prudențială, la efectuarea investigațiilor și la aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională exercită competențele prevăzute de Legea nr. 192/1998, de prezenta lege și de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, acționează în mod independent și dispune de cunoștințele de specialitate, de resursele și de capacitatea operațională necesare.
6Articolul 6. Obligațiile firmelor de investiții
(1) Firmele de investiții furnizează Comisiei Naționale toate informațiile necesare pentru evaluarea respectării de către acestea a prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) Firmele de investiții dispun de mecanisme de control intern și de proceduri administrative și contabile care permit Comisiei Naționale să verifice, în orice moment, respectarea prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) Firmele de investiții asigură înregistrarea tuturor tranzacțiilor, precum și documentarea sistemelor și a proceselor care fac obiectul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, într-un mod care să permită Comisiei Naționale să evalueze, în orice moment, respectarea prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
7Articolul 7. Alte cerințe prudențiale
(1) Comisia Națională este în drept să decidă aplicarea cerințelor prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017, față de o firmă de investiții care desfășoară activități de tranzacționare pe cont propriu, de subscriere a instrumentelor financiare și/sau de plasare a instrumentelor financiare cu angajament ferm dacă valoarea totală a activelor consolidate ale firmei de investiții, calculată ca medie a ultimelor 12 luni, este mai mare sau egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 5 miliarde de euro și dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii:
1) activitățile respective desfășurate de firma de investiții au o asemenea amploare încât, dacă firma în cauză intră în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate, acest lucru ar putea genera un risc sistemic;
2) firma de investiții este un membru compensator și oferă servicii de compensare altor entități din sectorul financiar care nu au calitatea de membru compensator;
3) aplicarea cerințelor prudențiale menționate este justificată în raport cu dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților firmei de investiții în cauză, luând în considerare principiul proporționalității și având în vedere unul sau mai mulți dintre următorii factori:
a) importanța firmei de investiții pentru economia Republicii Moldova sau a Uniunii Europene;
b) importanța activităților transfrontaliere ale firmei de investiții;
c) gradul de interconectare a firmei de investiții cu sistemul financiar.
(2) În sensul alin. (1) pct. 1), se consideră că activitățile unei firme de investiții au o asemenea amploare încât, dacă firma în cauză intră în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate, acest lucru ar putea genera un risc sistemic în cazul în care firma respectivă depășește oricare dintre următoarele praguri:
a) valoarea națională brută totală egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 50 de miliarde de euro a instrumentelor financiare derivate tranzacționate în afara unei piețe reglementate care nu sunt compensate la nivel central;
b) valoarea totală egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 5 miliarde de euro a instrumentelor financiare subscrise și/sau a instrumentelor financiare plasate cu angajament ferm;
c) valoarea totală egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 5 miliarde de euro a creditelor sau împrumuturilor acordate investitorilor pentru a le permite să efectueze tranzacții;
d) valoarea totală egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 5 miliarde de euro a titlurilor de creanță în circulație.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică comercianților de mărfuri și de certificate de emisii, organismelor de plasament colectiv sau societăților de asigurare.
(4) În cazul în care Comisia Națională decide aplicarea cerințelor prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit unei firme de investiții, conform alin. (1), firma de investiții respectivă este supravegheată în vederea respectării cerințelor prudențiale în conformitate cu prevederile art. 54–58.
(5) În cazul în care Comisia Națională decide revocarea, în conformitate cu prevederile Codului administrativ nr. 116/2018, a deciziei adoptate în temeiul alin. (1), aceasta notifică, fără întârziere, firma de investiții.
(6) Orice decizie adoptată de Comisia Națională în temeiul alin. (1) încetează să se aplice în cazul în care firma de investiții nu mai respectă pragul prevăzut la alin. (1), calculat pentru o perioadă de 12 luni consecutive.
(7) Comisia Națională notifică, fără întârziere, Autoritatea Bancară Europeană (în continuare – ABE) cu privire la orice decizie adoptată în temeiul alin. (1) și al alin. (4)–(6).
8Articolul 8. Cooperarea Comisiei Naționale cu Banca Națională
(1) În exercitarea competențelor prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională cooperează cu Banca Națională.
(2) Comisia Națională și Banca Națională fac schimb, fără întârziere, de orice informații esențiale sau relevante de care dispun în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, necesare pentru exercitarea funcțiilor și a atribuțiilor care le revin.
(3) În sensul alin. (2), schimbul de informații se efectuează în baza acordului interinstituțional de colaborare încheiat între Comisia Națională și Banca Națională.
9Articolul 9. Cooperarea în cadrul Sistemului european de supraveghere financiară
(1) La aplicarea prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională ia în considerare convergența instrumentelor și a practicilor de supraveghere.
(2) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă parte la Sistemul european de supraveghere financiară, cooperează cu bună-credință și respect reciproc deplin, în special pentru a asigura schimbul de informații pertinente, sigure și complete cu alte autorități competente.
(3) Comisia Națională participă la activitățile ABE și, după caz, la activitățile colegiilor de supraveghetori prevăzute la art. 41 alin. (1)–(11).
(4) Comisia Națională asigură respectarea ghidurilor și a recomandărilor emise de ABE și dă curs avertizărilor și recomandărilor emise de Comitetul european pentru risc sistemic (în continuare – CERS).
(5) Comisia Națională cooperează cu CERS.
(6) Atribuțiile și competențele Comisiei Naționale nu aduc atingere îndeplinirii sarcinilor care îi revin în calitate de membru al ABE și al CERS sau în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
10Articolul 10. Dimensiunea supravegherii
În exercitarea atribuțiilor generale, Comisia Națională ia în considerare, în mod corespunzător, efectul potențial al deciziilor sale asupra stabilității sistemului financiar din statele membre vizate și al Uniunii Europene în ansamblu, în special în situații de urgență, în baza informațiilor disponibile la data respectivă.
Capitolul III CAPITALUL INIȚIAL
11Articolul 11. Capitalul inițial al firmelor de investiții
(1) Capitalul inițial al unei firme de investiții la momentul autorizării trebuie să fie cel puțin egal cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 750 de mii de euro în cazul în care aceasta intenționează să furnizeze oricare dintre serviciile de investiții sau să desfășoare oricare dintre următoarele activități de investiții:
a) tranzacționare pe cont propriu;
b) subscriere a instrumentelor financiare și/sau plasare a instrumentelor financiare cu angajament ferm;
c) operare a unui sistem organizat de tranzacționare, în cazul în care firma de investiții respectivă se angajează sau este autorizată să tranzacționeze pe cont propriu.
(2) Capitalul inițial al unei firme de investiții la momentul autorizării trebuie să fie cel puțin egal cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 75 de mii de euro în cazul în care aceasta intenționează să furnizeze oricare dintre serviciile de investiții sau să desfășoare oricare dintre următoarele activități de investiții, fără dreptul de a deține fonduri sau valori mobiliare ale clienților:
a) primire și transmitere de ordine privind unul sau mai multe instrumente financiare;
b) executare a ordinelor în numele clienților;
c) administrare de portofolii;
d) consultanță de investiții;
e) plasare a instrumentelor financiare fără angajament ferm.
(3) Capitalul inițial al unei firme de investiții la momentul autorizării trebuie să fie cel puțin egal cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 150 de mii de euro în cazul în care aceasta intenționează să furnizeze oricare dintre serviciile de investiții sau să desfășoare oricare dintre activitățile de investiții conform legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2).
12Articolul 12. Structura capitalului inițial
Capitalul inițial al unei firme de investiții se constituie în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
Capitolul IV PRINCIPII DE SUPRAVEGHERE PRUDENȚIALĂ
Secțiunea 1 Competențele și atribuțiile Comisiei Naționale în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine și din statul membru gazdă
13Articolul 13. Autoritatea competentă din statul membru de origine
Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei firme de investiții, este responsabilă de supravegherea prudențială a firmei de investiții respective, fără a aduce atingere prevederilor prezentei legi care conferă responsabilități Comisiei Naționale în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă.
14Articolul 14. Cooperarea Comisiei Naționale cu autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene
(1) Comisia Națională cooperează cu autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene în scopul exercitării atribuțiilor care le revin în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, în special prin schimbul, fără întârziere, al următoarelor date privind firmele de investiții:
a) informații privind structura de administrare și structura acționariatului sau a proprietății;
b) informații privind respectarea cerințelor privind fondurile proprii;
c) informații privind respectarea cerințelor privind riscul de concentrare și a cerințelor de lichiditate;
d) informații privind procedurile administrative și contabile, precum și mecanismele de control intern;
e) alți factori relevanți care ar putea influența riscul aferent firmei de investiții.
(2) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei firme de investiții, furnizează, fără întârziere, autorității competente din statul membru gazdă al firmei de investiții respective orice informații și constatări cu privire la problemele și riscurile potențiale pe care firma de investiții le prezintă în raport cu protecția clienților sau cu stabilitatea sistemului financiar din statul membru gazdă, identificate în cadrul supravegherii activităților firmei de investiții respective.
(3) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei firme de investiții, acționează în baza informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din statul membru gazdă, luând toate măsurile necesare pentru a preveni sau a remedia problemele și riscurile potențiale prevăzute la alin. (2).
(4) La cerere, Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei firme de investiții, oferă explicații detaliate autorității competente din statul membru gazdă cu privire la modul în care a luat în considerare informațiile și constatările furnizate de autoritatea competentă din statul membru gazdă.
(5) În scopul evaluării condiției de calcul al marjei, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei firme de investiții, este în drept să solicite autorității competente din statul membru de origine al unui membru compensator să furnizeze informații cu privire la modelul de marjă și parametrii utilizați pentru calcularea cerinței de marjă a firmei de investiții respective.
(6) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unui membru compensator, este în drept să furnizeze autorității competente din statul membru de origine al unei firme de investiții informații cu privire la modelul de marjă și parametrii utilizați pentru calcularea cerinței de marjă a firmei de investiții respective, în scopul evaluării condiției aferente calculului marjei totale solicitate de membrul compensator, marjă care se bazează pe modelul de marjă al membrului compensator.
15Articolul 15. Autoritatea competentă din statul membru gazdă
(1) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă al unei firme de investiții, furnizează autorității competente din statul membru de origine al firmei de investiții respective informațiile relevante pentru ca aceasta să ia toate măsurile necesare pentru a preveni sau a remedia problemele și riscurile potențiale pe care firma de investiții le prezintă în raport cu protecția clienților sau cu stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova.
(2) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă al unei firme de investiții, este în drept să solicite autorității competente din statul membru de origine al firmei de investiții explicații detaliate privind modul în care aceasta din urmă a luat în considerare informațiile furnizate de Comisia Națională în conformitate cu prevederile alin. (1).
(3) În cazul în care, după primirea informațiilor și a constatărilor similare celor prevăzute la art. 14 alin. (2) în legătură cu o firmă de investiții dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă, consideră că autoritatea competentă din statul membru de origine al firmei de investiții nu a luat măsurile necesare prevăzute la alin. (1), aceasta este în drept, după notificarea, în prealabil, a autorității competente din statul membru de origine, a ABE și a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (în continuare – ESMA), să ia măsurile necesare pentru a proteja clienții cărora le sunt prestate serviciile sau pentru a proteja stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova.
16Articolul 16. Interacțiunea cu ABE
(1) Comisia Națională este în drept să sesizeze ABE cu privire la cazul în care cererea de colaborare adresată unei autorități competente dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în special cererea privind schimbul de informații, a fost respinsă sau nu a primit răspuns în termen de 60 de zile de la data transmiterii cererii de către Comisia Națională.
(2) Comisia Națională este în drept să beneficieze de asistența acordată de ABE, din proprie inițiativă, în vederea stabilirii unui acord privind schimbul de informații în temeiul prezentului articol, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritate bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (în continuare – Regulamentul (UE) nr. 1093/2010).
(3) În cazul în care Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul de origine al unei firme de investiții, nu este de acord cu măsurile luate de autoritatea competentă din statul membru gazdă, aceasta este în drept să sesizeze ABE.
17Articolul 17. Verificări și inspecții
(1) În cazul în care o firmă de investiții autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene își desfășoară activitatea prin intermediul unei sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, autoritatea competentă din statul membru de origine, după notificarea Comisiei Naționale, este în drept să efectueze cu personalul propriu sau să dispună efectuarea de către experți externi a verificărilor la fața locului ale informațiilor prevăzute la art. 14 alin. (1), referitoare la firma de investiții respectivă, și să inspecteze sucursala în cauză.
(2) Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă din statul membru gazdă, are competența de a efectua, în scopuri de supraveghere și în măsura în care consideră că acestea sunt relevante pentru stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova, verificări și inspecții la fața locului ale activităților desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova de sucursala unei firme de investiții dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și de a solicita sucursalei în cauză informații cu privire la activitățile desfășurate de aceasta.
(3) Comisia Națională consultă, fără întârziere, autoritatea competentă din statul membru de origine înainte de a efectua verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu alin. (2).
(4) În termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei în urma verificărilor și inspecțiilor la fața locului efectuate în conformitate cu alin. (2), Comisia Națională notifică autorității competente din statul membru de origine informațiile și constatările relevante pentru evaluarea riscurilor aferente firmei de investiții în cauză.
Secțiunea a 2-a Secretul profesional și obligația de raportare
18Articolul 18. Secretul profesional și schimbul de informații confidențiale
(1) Comisia Națională și persoanele care activează sau care au activat în cadrul Comisiei Naționale, inclusiv persoanele cărora le-au fost delegate atribuții prevăzute de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, au obligația de a respecta secretul profesional în conformitate cu prezenta lege și cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) Informațiile confidențiale pe care Comisia Națională și persoanele indicate la alin. (1) le obțin în cadrul exercitării atribuțiilor lor pot fi divulgate numai în formă sintetică sau agregată, astfel încât să nu poată fi identificată nicio firmă de investiții și nicio persoană, fără a aduce atingere cazurilor reglementate de legislația penală.
(3) În cazul în care firma de investiții se află în procedură de insolvabilitate sau în proces de lichidare, informațiile confidențiale care nu privesc terțele părți pot fi divulgate autorităților judiciare, Consiliului Concurenței și organelor de urmărire penală, în conformitate cu legislația națională, în cadrul procedurilor respective, dacă o astfel de divulgare este necesară pentru buna desfășurare a procedurilor menționate.
(4) Comisia Națională utilizează informațiile confidențiale colectate, modificate sau transmise în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții doar în scopul exercitării atribuțiilor care îi revin, în special:
a) pentru a monitoriza respectarea cerințelor prudențiale prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) pentru a aplica sancțiuni;
c) în cadrul unor căi de atac administrative formulate împotriva deciziilor Comisiei Naționale;
d) în cadrul acțiunilor în justiție inițiate în temeiul art. 51.
(5) Subiecții care primesc informații confidențiale în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții trebuie să utilizeze informațiile respective doar în conformitate cu legislația națională.
(6) Comisia Națională este în drept să facă schimb de informații confidențiale în scopurile prevăzute la alin. (4), să stabilească, în mod expres, modul în care acestea trebuie tratate și să limiteze transmiterea ulterioară a informațiilor respective.
(7) Obligația de respectare a secretului profesional, conform alin. (1)–(3), nu împiedică Comisia Națională să furnizeze Comisiei Europene informații confidențiale, în măsura în care informațiile în cauză sunt necesare pentru exercitarea competențelor care îi revin.
(8) Comisia Națională este în drept să furnizeze informații confidențiale ABE, ESMA, CERS, băncilor centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene, Sistemului European al Băncilor Centrale și Băncii Centrale Europene, în calitate de autorități monetare, precum și, după caz, autorităților publice responsabile pentru supravegherea sistemelor de plată și de decontare, în măsura în care informațiile în cauză sunt necesare pentru exercitarea atribuțiilor acestora.
19Articolul 19. Cooperarea Comisiei Naționale cu autoritățile competente din țări terțe pentru schimbul de informații
În scopul exercitării atribuțiilor de supraveghere care îi revin în temeiul prezentei legi și al actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și în vederea schimbului de informații, Comisia Națională este în drept să încheie acorduri de cooperare cu autoritățile de supraveghere din țări terțe, inclusiv cu autorități sau organisme din țări terțe responsabile pentru realizarea următoarelor sarcini, cu condiția ca informațiile furnizate să facă obiectul unor garanții ale secretului profesional cel puțin echivalente cu cele prevăzute la art. 18:
a) supravegherea instituțiilor financiare și a piețelor financiare, inclusiv supravegherea entităților financiare autorizate să funcționeze în calitate de contrapărți centrale, în cazul în care contrapărțile centrale au fost recunoscute în conformitate cu legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții;
b) realizarea atribuțiilor în cadrul procedurilor de lichidare sau de faliment a firmelor de investiții ori al procedurilor similare;
c) supravegherea organismelor care intervin în procedurile de lichidare sau de faliment a firmelor de investiții ori în proceduri similare;
d) efectuarea auditului situațiilor financiare anuale ale instituțiilor financiare sau al instituțiilor care administrează sisteme de compensare;
e) supravegherea persoanelor responsabile de efectuarea auditului situațiilor financiare anuale;
f) supravegherea persoanelor active pe piețele de comercializare a certificatelor de emisii, în scopul asigurării unei imagini de ansamblu consolidate asupra piețelor financiare și spot;
g) supravegherea persoanelor active pe piețele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri agricole, în scopul asigurării unei imagini de ansamblu consolidate asupra piețelor financiare și spot.
Capitolul V PROCESUL DE CONTROL
20Articolul 20. Capitalul intern și activele lichide
(1) Firma de investiții care nu îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, trebuie să dispună de mecanisme, de strategii și de procese solide, eficiente și cuprinzătoare pentru a evalua și a menține în permanență cuantumul, tipurile și repartizarea capitalului intern și a activelor lichide pe care le consideră adecvate pentru a acoperi natura și nivelul riscurilor pe care firma de investiții le poate prezenta pentru terți și la care aceasta este sau ar putea fi expusă.
(2) Mecanismele, strategiile și procesele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie adecvate și proporționale în raport cu natura, amploarea și complexitatea activităților desfășurate de firma de investiții în cauză și sunt supuse unor controale interne regulate.
(3) Comisia Națională este în drept să solicite firmei de investiții care îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, să aplice cerințele prevăzute la alin. (1) și (2).
Secțiunea 1 Guvernanța internă, transparența, tratamentul riscurilor și remunerarea
21Articolul 21. Condițiile de aplicare a prezentei secțiuni
(1) În cazul în care o firmă de investiții care nu a îndeplinit toate condițiile prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată îndeplinește ulterior condițiile respective, prevederile prezentei secțiuni încetează să se aplice numai după expirarea termenului de 6 luni de la data îndeplinirii condițiilor respective.
(2) Prevederile prezentei secțiuni încetează să se aplice unei firme de investiții după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) numai dacă aceasta a continuat să îndeplinească, fără întrerupere, condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată și dacă a notificat Comisia Națională în acest sens.
(3) În cazul în care firma de investiții stabilește că nu mai îndeplinește toate condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, aceasta notifică Comisia Națională în acest sens și se conformează prevederilor prezentei secțiuni în termen de 12 luni de la data la care a avut loc evaluarea respectivă.
(4) Firma de investiții aplică prevederile art. 28 în cazul remunerațiilor acordate pentru serviciile furnizate sau pentru performanțele obținute în cursul exercițiului financiar următor celui în care a avut loc evaluarea prevăzută la alin. (3).
(5) În cazul în care firmei de investiții i se aplică prevederile prezentei secțiuni și testul capitalului de grup, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică firmei de investiții pe bază individuală.
(6) În cazul în care firmei de investiții i se aplică prevederile prezentei secțiuni și consolidarea prudențială, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică firmei de investiții pe bază individuală și pe bază consolidată.
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (3), dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică filialelor care sunt incluse în situația consolidată și care sunt stabilite în țări terțe dacă societatea-mamă din Uniunea Europeană poate demonstra Comisiei Naționale că aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este ilegală în temeiul dreptului țării terțe în care sunt stabilite filialele respective.
22Articolul 22. Guvernanța internă
(1) Firma de investiții dispune de mecanisme de guvernanță solide, care includ următoarele elemente:
a) o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente;
b) procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau poate fi expusă firma de investiții ori a riscurilor pe care firma de investiții le prezintă sau le poate prezenta pentru terți, inclusiv a riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărți centrale, ținând seama de condițiile stabilite de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții;
c) mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile sigure;
d) politici și practici de remunerare care promovează o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și sunt în concordanță cu aceasta.
(2) Politicile și practicile de remunerare prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt neutre din punctul de vedere al genului.
(3) La stabilirea mecanismelor de guvernanță solide prevăzute la alin. (1) se iau în considerare prevederile art. 24–29.
(4) Mecanismele de guvernanță solide prevăzute la alin. (1) trebuie să fie adecvate și proporționale în raport cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților desfășurate de firma de investiții.
23Articolul 23. Raportarea pentru fiecare țară în parte
(1) Firma de investiții care deține într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o țară terță o sucursală sau o filială care este o instituție financiară are obligația de a prezenta anual către Comisia Națională următoarele informații pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene și pentru fiecare țară terță:
a) denumirea, natura activităților și sediul oricărei filiale și sucursale;
b) cifra de afaceri;
c) numărul de angajați cu durata normală a timpului de muncă conform programului de funcționare a firmei;
d) profitul sau pierderea înainte de impozitare;
e) impozitul pe venit;
f) subvențiile publice primite.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt auditate în conformitate cu prevederile Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare și sunt anexate la situațiile financiare anuale sau la situațiile financiare consolidate ale firmei de investiții respective.
24Articolul 24. Organul de conducere al firmei de investiții
(1) Organul de conducere al firmei de investiții aprobă și examinează periodic strategiile și politicile referitoare la apetitul pentru risc al firmei de investiții, precum și la gestionarea, monitorizarea și diminuarea riscurilor la care firma de investiții este sau poate fi expusă, ținând seama de mediul macroeconomic și de faza ciclului economic.
(2) Organul de conducere al firmei de investiții alocă timpul necesar pentru examinarea corespunzătoare a aspectelor prevăzute la alin. (1).
(3) Organul de conducere al firmei de investiții alocă resurse suficiente pentru gestionarea tuturor riscurilor semnificative la care firma de investiții este sau poate fi expusă.
(4) Firma de investiții stabilește linii de raportare către organul de conducere pentru toate riscurile semnificative și pentru toate politicile de gestionare a riscurilor, precum și pentru toate modificările aduse acestora.
(5) Firma de investiții care nu îndeplinește criteriile prevăzute la art. 28 alin. (8) lit. a) instituie un comitet de risc format din membri ai organului de conducere care nu dețin funcții executive în cadrul firmei de investiții în cauză.
(6) Membrii comitetului de risc prevăzut la alin. (5) trebuie să dispună de cunoștințele, competențele și expertiza necesare pentru a înțelege pe deplin, a gestiona și a monitoriza strategia de risc și apetitul pentru risc al firmei de investiții.
(7) Membrii comitetului de risc prevăzut la alin. (5) se asigură că comitetul în cauză consiliază organul de conducere cu privire la strategia de risc și apetitul pentru risc, urmărite în prezent sau preconizate de firma de investiții, și sprijină organul de conducere în monitorizarea punerii în aplicare a strategiei respective de către conducerea superioară.
(8) Organul de conducere poartă răspunderea deplină pentru aprobarea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor de risc ale firmei de investiții.
(9) Organul de conducere, în funcția sa de supraveghere, și comitetul de risc al acestuia, dacă a fost instituit, au acces la informații privind riscurile la care firma de investiții este sau poate fi expusă.
25Articolul 25. Tratamentul riscurilor
(1) Firmele de investiții dispun de strategii, de politici, de procese și de sisteme solide pentru identificarea, măsurarea, gestionarea și monitorizarea următoarelor elemente:
a) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru clienți, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii;
b) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru piață, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii;
c) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru firma de investiții, în special ale celor care pot diminua nivelul fondurilor proprii disponibile;
d) riscul de lichiditate pe perioade adecvate, de durate diferite, inclusiv intrazilnice, astfel încât să se asigure că firma de investiții menține niveluri adecvate de resurse lichide, inclusiv pentru abordarea surselor semnificative ale riscurilor prevăzute la lit. a)–c);
e) sursele și efectele semnificative ale riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărți centrale, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii.
(2) Strategiile, politicile, procesele și sistemele menționate la alin. (1) trebuie să fie proporționale cu complexitatea, cu profilul de risc și cu obiectul de activitate ale firmei de investiții, precum și cu nivelul de toleranță la risc, stabilite de organul de conducere, și să reflecte importanța firmei de investiții în fiecare stat membru al Uniunii Europene în care aceasta își desfășoară activitatea.
(3) În sensul alin. (1) lit. a) și alin. (2), Comisia Națională ia în considerare prevederile legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții și ale actelor normative ale Comisiei Naționale emise în aplicarea acestora, referitoare la segregarea fondurilor clienților deținute de o firmă de investiții.
(4) În sensul alin. (1) lit. a), firma de investiții ia în considerare deținerea unei asigurări de răspundere civilă profesională ca instrument eficace în gestionarea riscurilor.
(5) În sensul alin. (1) lit. c), sursele semnificative ale riscurilor pentru firma de investiții includ, după caz, modificări semnificative ale valorii contabile a activelor, inclusiv ale creanțelor asupra agenților delegați, intrarea în dificultate a clienților sau a contrapărților, poziții în instrumente financiare, monede străine și mărfuri, precum și obligații aferente sistemelor de pensii cu prestații predefinite.
(6) În sensul alin. (1) lit. e), Comisia Națională, prin intermediul activității de monitorizare, se asigură că organul de conducere elaborează planuri specifice și obiective cuantificabile, în conformitate cu cerințele privind accesul la contrapărțile centrale, prevăzute de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, în vederea monitorizării și abordării riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărțile centrale care oferă servicii de importanță sistemică semnificativă pentru Uniunea Europeană sau pentru unul ori mai multe dintre statele membre ale acesteia.
(7) Firma de investiții gestionează, în mod adecvat, orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii în cazul în care astfel de riscuri nu sunt reflectate corespunzător în cerințele privind fondurile proprii calculate în baza actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(8) În cazul în care firma de investiții urmează să intre în proces de lichidare sau să își înceteze activitatea, Comisia Națională solicită acesteia ca, ținând seama de viabilitatea și de sustenabilitatea strategiei și a modelului său de afaceri, să asigure că cerințele și resursele pentru menținerea fondurilor proprii și a resurselor lichide sunt adecvate și suficiente până la data lichidării sau a încetării activității, după caz.
(9) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (4) și ale art. 21, dispozițiile alin. (1) lit. a), c) și d) se aplică firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
26Articolul 26. Politici de remunerare
(1) La stabilirea și aplicarea politicii sale de remunerare pentru membrii conducerii superioare, pentru personalul cu competențe de asumare a riscurilor, pentru personalul care exercită funcții de control, precum și pentru orice angajat care beneficiază de o remunerație totală cel puțin egală cu cea mai mică remunerație plătită membrilor conducerii superioare sau personalului cu competențe de asumare a riscurilor a cărui activitate profesională are un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, firma de investiții respectă următoarele principii:
1) politica de remunerare este documentată în mod clar și este proporțională cu dimensiunea, organizarea internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților firmei de investiții;
2) politica de remunerare este neutră din punctul de vedere al genului;
3) politica de remunerare este coerentă cu o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și promovează o astfel de gestionare;
4) politica de remunerare este conformă cu strategia și obiectivele de afaceri ale firmei de investiții și ia în considerare efectele pe termen lung ale deciziilor de investiții adoptate;
5) politica de remunerare include măsuri în vederea evitării conflictelor de interese, încurajează comportamentul responsabil în afaceri și promovează conștientizarea riscurilor și asumarea prudentă a acestora;
6) organul de conducere, în funcția sa de supraveghere a firmei de investiții, adoptă și revizuiește periodic politica de remunerare și își asumă responsabilitatea generală pentru supravegherea punerii în aplicare a politicii respective;
7) punerea în aplicare a politicii de remunerare face obiectul unei evaluări interne centrale și independente, efectuată de către personalul care exercită funcții de control cel puțin o dată pe an;
8) personalul care exercită funcții de control este independent de unitățile operaționale pe care le supraveghează, dispune de autoritatea corespunzătoare și este remunerat în funcție de realizarea obiectivelor aferente funcțiilor sale, indiferent de performanțele sectoarelor operaționale pe care le controlează;
9) remunerarea personalului care exercită funcții de gestionare a riscurilor și de conformitate este supravegheată direct de către comitetul de remunerare prevăzut la art. 29 sau, în cazul în care un astfel de comitet nu a fost instituit, de către organul de conducere, în funcția sa de supraveghere;
10) politica de remunerare stabilește o distincție clară între criteriile aplicate pentru determinarea următoarelor componente ale remunerației:
a) remunerația fixă de bază, care reflectă, în primul rând, experiența profesională relevantă și responsabilitățile organizatorice, astfel cum sunt prevăzute în fișa postului angajatului, ca parte a condițiilor de angajare a acestuia;
b) remunerația variabilă, care reflectă performanțele sustenabile și adaptate la risc ale angajatului, precum și performanțele care depășesc atribuțiile prevăzute de fișa postului angajatului respectiv;
11) componenta fixă reprezintă o proporție suficient de mare din remunerația totală, astfel încât să permită aplicarea unei politici complet flexibile privind componenta variabilă a remunerației, inclusiv posibilitatea de a nu plăti nicio componentă variabilă a remunerației.
(2) În sensul alin. (1) pct. 11), firma de investiții stabilește raporturi adecvate între componenta variabilă și componenta fixă a remunerației totale în politica sa de remunerare, ținând seama de activitățile sale economice și de riscurile asociate acestora, precum și de impactul diferitelor categorii de personal prevăzute la alin. (1) asupra profilului de risc al firmei de investiții.
(3) Firma de investiții stabilește și aplică principiile prevăzute la alin. (1) în mod adecvat în raport cu dimensiunea și organizarea sa internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților sale.
27Articolul 27. Limitări privind remunerarea
În cazul în care firma de investiții face obiectul unor instrumente de rezoluție, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția firmelor de investiții:
a) firma de investiții respectivă nu plătește nicio remunerație variabilă membrilor organului de conducere;
b) dacă remunerația variabilă plătită personalului, altul decât membrii organului de conducere, este incompatibilă cu menținerea de către firma de investiții a unei baze solide de capital și cu revenirea acesteia la o situație financiară stabilă într-un termen scurt, remunerația variabilă se limitează la o parte din veniturile nete.
28Articolul 28. Remunerația variabilă
(1) Firma de investiții se asigură că orice remunerație variabilă acordată și plătită categoriilor de personal prevăzute la art. 26 alin. (1) îndeplinește cumulativ următoarele cerințe, în aceleași condiții prevăzute la art. 26 alin. (3):
1) în cazul în care remunerația variabilă este legată de performanță, valoarea totală a remunerației variabile se bazează pe o evaluare combinată a performanței individuale, a performanței unității operaționale în cauză și a rezultatelor generale ale firmei de investiții. Evaluarea se bazează pe o perioadă multianuală, ținând seama de faza ciclului economic al firmei de investiții și de riscurile specifice activității acesteia;
2) la evaluarea performanței individuale se iau în considerare atât criteriile financiare, cât și criteriile nefinanciare;
3) remunerația variabilă nu afectează capacitatea firmei de investiții de a asigura și de a menține o bază solidă de capital;
4) remunerația variabilă garantată nu este permisă, cu excepția celei acordate personalului nou-angajat, numai pentru primul an de angajare și în cazul în care firma de investiții dispune de o bază solidă de capital;
5) plățile aferente încetării anticipate a contractului individual de muncă reflectă performanțele obținute în timp de către persoana în cauză și nu recompensează incapacitatea sau abaterile profesionale;
6) pachetele salariale legate de compensarea sau preluarea drepturilor cuvenite în temeiul contractelor încheiate pentru perioade de angajare anterioare sunt aliniate la interesele pe termen lung ale firmei de investiții;
7) la evaluarea performanțelor, utilizată ca bază pentru calcularea componentei variabile a remunerației, se ține seama de toate tipurile de riscuri actuale și viitoare, precum și de costul capitalului și al lichidității impuse în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
8) la alocarea componentei variabile a remunerației în cadrul firmei de investiții se ține seama de toate tipurile de riscuri actuale și viitoare;
9) cel puțin 50% din remunerația variabilă este reprezentată de oricare dintre următoarele instrumente:
a) acțiuni;
b) instrumente legate de acțiuni;
c) instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivelul 2 sau alte instrumente care pot fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 de bază sau a căror valoare poate fi redusă și care reflectă în mod adecvat calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității;
d) instrumente fără numerar care reflectă instrumentele portofoliilor administrate.
În cazul în care firma de investiții nu emite niciunul dintre instrumentele menționate în prezentul punct, Comisia Națională este în drept să aprobe utilizarea unor mecanisme alternative care îndeplinesc aceleași obiective;
10) cel puțin 40% din remunerația variabilă este reportată pe o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani, după caz, în funcție de faza ciclului economic al firmei de investiții, de natura activității acesteia, de riscurile aferente acesteia și de activitățile desfășurate de persoana în cauză, cu excepția cazului în care valoarea remunerației variabile este deosebit de ridicată, situație în care proporția remunerației variabile care trebuie reportată este de cel puțin 60%;
11) remunerația variabilă este redusă cu până la 100% în cazul în care performanța financiară a firmei de investiții este slabă sau negativă, inclusiv prin aplicarea mecanismelor de tip malus sau de recuperare (clawback) care fac obiectul criteriilor stabilite de firma de investiții, vizând în special situațiile în care persoana în cauză:
a) a desfășurat sau a participat la desfășurarea în mod necorespunzător a unei activități care a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru firma de investiții;
b) este considerată că nu mai îndeplinește cerințele privind competența profesională și onestitatea;
12) beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt aliniate la strategia de afaceri, la obiectivele, la valorile și la interesele pe termen lung ale firmei de investiții.
(2) În sensul prevederilor alin. (1):
a) persoanele prevăzute la art. 26 alin. (1) nu recurg la strategii de acoperire personală sau la asigurări legate de remunerație ori de răspundere pentru a submina principiile prevăzute la alin. (1);
b) remunerația variabilă nu este plătită prin intermediul instrumentelor financiare sau al metodelor/mecanismelor care facilitează nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 9), instrumentele prevăzute la punctul respectiv fac obiectul unei politici adecvate de conservare, concepută astfel încât să alinieze stimulentele acordate persoanelor la interesele pe termen lung ale firmei de investiții, precum și la interesele creditorilor și clienților acesteia.
(4) Comisia Națională este în drept să impună restricții cu privire la tipul și la caracteristicile instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9) sau să interzică utilizarea anumitor instrumente pentru remunerația variabilă.
(5) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 10), remunerația variabilă reportată nu se dobândește mai rapid decât pe o bază proporțională.
(6) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 12), în cazul în care raporturile de muncă ale unui angajat cu firma de investiții încetează înainte ca acesta să atingă vârsta de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt reținute de către firma de investiții, pentru o perioadă de 5 ani, sub forma instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9).
(7) În cazul în care un angajat atinge vârsta de pensionare și se pensionează, beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt plătite angajatului în cauză sub forma instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9), sub rezerva respectării unei perioade de reținere de 5 ani.
(8) Prevederile alin. (1) pct. 9) și 10) și alin. (6) și (7) nu se aplică:
a) firmelor de investiții ale căror active bilanțiere și extrabilanțiere au, în medie, o valoare mai mică sau egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 100 de milioane de euro în perioada de 4 ani imediat anterioară unui exercițiu financiar dat;
b) persoanelor a căror remunerație variabilă anuală nu depășește echivalentul în lei moldovenești al sumei de 50 de mii de euro și nu reprezintă mai mult de un sfert din remunerația anuală totală a persoanei respective.
29Articolul 29. Comitetul de remunerare
(1) Firmele de investiții care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 28 alin. (8) lit. a) au obligația de a institui un comitet de remunerare.
(2) Comitetul de remunerare prevăzut la alin. (1) are o componență echilibrată din perspectiva genului și își exercită atribuțiile în mod competent, obiectiv și independent cu privire la politicile și practicile de remunerare, precum și la stimulentele create pentru gestionarea riscurilor, a capitalului și a lichidității.
(3) Comitetul de remunerare poate fi instituit la nivel de grup.
(4) Comitetul de remunerare răspunde de elaborarea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au repercusiuni asupra riscurilor și asupra gestionării riscurilor în cadrul firmei de investiții în cauză și pe care organul de conducere trebuie să le adoptate.
(5) Președintele și membrii comitetului de remunerare sunt membri ai organului de conducere care nu exercită funcții executive în cadrul firmei de investiții în cauză.
(6) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (4), comitetul de remunerare ține seama de interesul public, precum și de interesele pe termen lung ale acționarilor, ale investitorilor și ale altor părți interesate ale firmei de investiții.
30Articolul 30. Supravegherea politicilor de remunerare
(1) Comisia Națională colectează informațiile publicate de către firma de investiții în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și informațiile furnizate de aceasta privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați și utilizează informațiile respective pentru a compara tendințele și practicile de remunerare.
(2) Firma de investiții furnizează Comisiei Naționale informații privind numărul persoanelor fizice din cadrul firmei de investiții a căror remunerație este mai mare sau egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 1 milion de euro pentru fiecare exercițiu financiar, defalcate pe intervale valorice corespunzătoare echivalentului în lei moldovenești al sumei de 1 milion de euro, inclusiv informații privind responsabilitățile de serviciu ale acestora, sectorul operațional în cauză, precum și principalele componente ale salariului, primele, indemnizațiile pe termen lung și contribuțiile la pensie.
(3) Firma de investiții transmite Comisiei Naționale, la cerere, cifrele aferente remunerației totale a fiecărui membru al organului de conducere sau al conducerii superioare.
(4) Comisia Națională transmite informațiile prevăzute la alin. (1)–(3) către ABE.
Secțiunea a 2-a Procesul de supraveghere și evaluare realizat de Comisia Națională
31Articolul 31. Analiza de supraveghere și evaluare
(1) Comisia Națională analizează, în măsura în care este relevant și ținând seama de dimensiunea, profilul de risc și modelul de afaceri al firmei de investiții, strategiile, procesele, mecanismele și măsurile puse în aplicare de firma de investiții pentru a se conforma prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții și evaluează următoarele elemente, după caz și dacă este necesar, pentru a asigura gestionarea și acoperirea adecvată a riscurilor firmei de investiții:
a) riscurile prevăzute la art. 25;
b) repartizarea geografică a expunerilor firmei de investiții;
c) modelul de afaceri al firmei de investiții;
d) evaluarea riscului sistemic;
e) riscurile care pun în pericol securitatea rețelelor și a sistemelor informatice utilizate de firma de investiții pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea proceselor, datelor și activelor acesteia;
f) expunerea firmei de investiții la riscul de rată a dobânzii rezultat din activități din afara portofoliului de tranzacționare;
g) mecanismele de guvernanță ale firmei de investiții și capacitatea membrilor organului de conducere de a-și exercita atribuțiile.
(2) În sensul alin. (1), în cazul în care firma de investiții deține o asigurare de răspundere civilă profesională, Comisia Națională ia în considerare acest lucru la efectuarea evaluării prevăzute la alin. (1).
(3) În sensul alin. (1) lit. a), Comisia Națională evaluează și monitorizează evoluția practicilor firmei de investiții privind gestionarea riscului de concentrare rezultat din expunerile acesteia față de contrapărțile centrale, inclusiv a planurilor elaborate în conformitate cu art. 25 alin. (1), precum și progresele înregistrate în ceea ce privește adaptarea modelului său de afaceri la reglementările prevăzute de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții.
(4) Comisia Națională stabilește frecvența și gradul de detaliere ale analizei și evaluării prevăzute la alin. (1), ținând seama de dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților desfășurate de firma de investiții în cauză și, după caz, de importanța sistemică a acesteia, precum și de principiul proporționalității.
(5) Comisia Națională adoptă, după caz, un program de supraveghere prudențială pentru firmele de investiții pe care le supraveghează, luând în considerare elementele de analiză și evaluare prevăzute la alin. (1)–(3).
(6) Actualizarea analizei de supraveghere și evaluare se efectuează cel puțin o dată pe an pentru firmele de investiții în privința cărora s-a stabilit un program de supraveghere prudențială.
(7) Comisia Națională decide, de la caz la caz, dacă și în ce formă se efectuează analiza de supraveghere și evaluare în privința firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, atunci când este necesar, ținând seama de dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților desfășurate de firmele de investiții respective.
(8) În sensul alin. (4) se aplică prevederile legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, precum și ale actelor normative ale Comisiei Naționale emise în aplicarea acesteia, referitoare la protejarea de către firma de investiții a instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților.
(9) La efectuarea analizei și evaluării prevăzute la alin. (1) lit. g), Comisia Națională are acces la ordinea de zi, la procesele-verbale și la documentele justificative ale reuniunilor organului de conducere și ale comitetelor acestuia, precum și la rezultatele evaluării interne sau externe a performanțelor organului de conducere.
32Articolul 32. Analiza continuă a autorizării utilizării modelelor interne
(1) Comisia Națională analizează în mod regulat, și cel puțin o dată la 3 ani, respectarea de către firma de investiții a cerințelor privind autorizarea utilizării modelelor interne potrivit modului de calcul al cerinței de fonduri proprii aferente riscului de poziție (K-NPR), în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) În sensul alin. (1), Comisia Națională ia în considerare, în special, modificările intervenite în activitatea firmei de investiții, precum și punerea în aplicare a modelelor interne respective pentru produsele noi, analizează și evaluează dacă firma de investiții utilizează, pentru modelele interne respective, tehnici și practici elaborate în mod corespunzător și actualizate.
(3) Comisia Națională se asigură că deficiențele semnificative identificate de modelele interne ale firmei de investiții în ceea ce privește acoperirea riscurilor sunt remediate sau ia măsuri pentru atenuarea consecințelor deficiențelor respective, inclusiv prin impunerea unor majorări de capital sau a unor factori de multiplicare mai mari.
(4) În cazul în care, pentru modelele interne de calculare a riscului pentru piață, sunt înregistrate depășiri numeroase, stabilite în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, care indică faptul că modelele interne nu sunt sau nu mai sunt suficient de precise, Comisia Națională revocă autorizarea utilizării modelelor interne sau impune măsuri adecvate pentru a se asigura că modelele interne sunt îmbunătățite cu promptitudine în termenul prevăzut de Comisia Națională.
(5) În scopul analizei prevăzute la alin. (1), Comisia Națională ține seama de analizele și ghidurile elaborate de ABE cu privire la criteriile de referință privind modul în care firmele de investiții trebuie să utilizeze modelele interne, precum și privind modul în care modelele interne respective trebuie aplicate în cazul unor riscuri sau expuneri similare.
(6) În cazul în care o firmă de investiții autorizată să utilizeze modele interne nu mai îndeplinește cerințele pentru aplicarea modelelor interne respective, Comisia Națională solicită firmei de investiții fie să demonstreze că impactul neîndeplinirii cerințelor în cauză este nesemnificativ, fie să prezinte un plan de remediere și termenul necesar pentru asigurarea conformării cu aceste cerințe.
(7) În cazul în care Comisia Națională constată că planul prevăzut la alin. (6) riscă să nu aibă drept rezultat conformarea deplină sau că termenul stabilit pentru asigurarea conformării nu este suficient, Comisia Națională solicită firmei de investiții să îmbunătățească planul prezentat.
(8) În cazul în care Comisia Națională constată că firma de investiții riscă să nu se conformeze în termenul stabilit sau că aceasta nu a demonstrat în mod satisfăcător că impactul neîndeplinirii cerințelor pentru aplicarea modelelor interne este nesemnificativ, Comisia Națională revocă autorizarea utilizării modelelor interne sau limitează această autorizare la domeniile de activitate conforme sau la domeniile de activitate în care conformarea poate fi asigurată într-un termen corespunzător.
Secțiunea a 3-a Măsuri și competențe de supraveghere
33Articolul 33. Măsuri de supraveghere
Comisia Națională impune firmelor de investiții să întreprindă, într-un stadiu incipient, măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor în oricare dintre următoarele situații:
a) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta lege sau de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) Comisia Națională dispune de elemente de probă potrivit cărora este probabil ca firma de investiții să încalce prevederile prezentei legi sau ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții în următoarele 12 luni.
34Articolul 34. Competențe de supraveghere
(1) Comisia Națională exercită competențele prevăzute de Legea nr. 192/1998, de prezenta lege și de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții pentru a interveni în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere, în activitatea firmelor de investiții în mod eficace și proporțional.
(2) În sensul prevederilor art. 25, 31, art. 32 alin. (6)–(8) și ale art. 33, precum și în vederea aplicării actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională exercită următoarele competențe:
a) impune firmei de investiții să dețină fonduri proprii la un nivel mai ridicat față de cerințele de fonduri proprii stabilite de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, în condițiile art. 35, sau să ajusteze fondurile proprii și activele lichide necesare în cazul unei modificări semnificative a activității economice a firmei de investiții respective;
b) impune consolidarea măsurilor, a proceselor, a mecanismelor și a strategiilor puse în aplicare de firma de investiții în conformitate cu prevederile art. 20 și 22;
c) impune firmei de investiții să prezinte, în termen de un an de la data constatării neconformării activității sale, un plan pentru revenirea la respectarea cerințelor de supraveghere prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, stabilește un termen-limită pentru punerea în aplicare a planului respectiv și solicită îmbunătățirea planului respectiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și termenul-limită;
d) impune firmei de investiții să aplice o anumită politică de constituire a provizioanelor sau un anumit tratament al activelor din perspectiva cerințelor de fonduri proprii;
e) restrânge sau limitează activitățile, operațiunile ori rețeaua firmei de investiții sau solicită cesiunea activităților care prezintă riscuri excesive pentru soliditatea financiară a unei firme de investiții;
f) impune reducerea riscului inerent activităților, produselor și sistemelor firmei de investiții, inclusiv a celui inerent activităților externalizate;
g) impune firmei de investiții limitarea remunerației variabile la un anumit procent din veniturile nete în cazul în care remunerația respectivă nu este compatibilă cu menținerea unei baze solide de capital;
h) impune firmei de investiții să utilizeze profiturile sale nete pentru consolidarea fondurilor proprii;
i) restricționează sau interzice distribuirile ori plățile sub formă de dobânzi efectuate de firma de investiții către acționari, asociați sau deținători de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, în cazul în care restricția sau interdicția respectivă nu constituie un eveniment de nerambursare pentru firma de investiții;
j) impune cerințe de raportare suplimentare sau cerințe de raportare mai frecvente, suplimentar față de cele prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, inclusiv raportarea privind situația capitalurilor și a pozițiilor de lichiditate;
k) impune cerințe de lichiditate specifice în conformitate cu art. 37;
l) solicită publicarea unor informații suplimentare;
m) solicită firmei de investiții să reducă riscurile la adresa securității rețelelor și a sistemelor informatice pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea proceselor, a datelor și a activelor acesteia;
n) impune firmei de investiții să reducă expunerile față de o contraparte centrală sau să realinieze expunerile din conturile sale de compensare în conformitate cu legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, în cazul în care există un risc de concentrare excesivă generat de expunerile față de contrapartea centrală respectivă.
(3) În sensul alin. (2) lit. j), Comisia Națională este în drept să impună firmei de investiții cerințe de raportare suplimentare sau cerințe de raportare mai frecventă numai dacă informațiile care trebuie raportate nu dublează informațiile deja raportate și dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
a) se aplică unul dintre cazurile prevăzute la art. 33;
b) este necesar să se colecteze dovezile prevăzute la art. 33 lit. b);
c) informațiile suplimentare sunt solicitate în scopul procesului de analiză de supraveghere și evaluare prevăzut la art. 31.
(4) În sensul alin. (3), informațiile sunt considerate dublate în cazul în care Comisia Națională dispune deja de informații identice sau în mare măsură identice ori în cazul în care informațiile respective pot fi dezvoltate sau pot fi obținute de către Comisia Națională prin alte mijloace decât prin impunerea unei cerințe de raportare a informațiilor respective de către firma de investiții.
(5) Comisia Națională nu solicită informații suplimentare în cazul în care informațiile respective sunt puse deja la dispoziția sa într-un alt format sau la un nivel de granularitate diferit de cel al informațiilor suplimentare care trebuie raportate, iar formatul sau nivelul de granularitate diferit nu împiedică Comisia Națională să dezvolte informațiile care sunt în mare măsură similare.
35Articolul 35. Cerințe de fonduri proprii suplimentare
(1) Comisia Națională impune cerința de fonduri proprii suplimentare prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a) numai în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu art. 31 și 32, constată că o firmă de investiții se află în una dintre următoarele situații:
a) firma de investiții este expusă unor riscuri sau unor elemente de risc ori prezintă riscuri pentru alții, care sunt semnificative și nu sunt acoperite sau nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de fonduri proprii, în special de cerințele calculate pe baza factorilor K, prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 20 și 22, iar alte măsuri de supraveghere sunt insuficiente pentru a îmbunătăți în mod adecvat practicile, procesele, mecanismele și strategiile într-un termen adecvat;
c) ajustările referitoare la evaluarea prudentă a portofoliului de tranzacționare sunt insuficiente pentru a permite firmei de investiții să își vândă sau să își acopere pozițiile într-un termen scurt fără a suporta pierderi semnificative în condiții normale de piață;
d) analiza efectuată în conformitate cu art. 32 indică faptul că nerespectarea cerințelor pentru aplicarea modelelor interne autorizate va avea ca rezultat niveluri necorespunzătoare de capital;
e) firma de investiții nu reușește, în mod repetat, să stabilească sau să mențină un nivel adecvat al fondurilor proprii suplimentare, în conformitate cu prevederile art. 36.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că riscurile sau elementele de risc nu sunt acoperite sau nu sunt acoperite în mod suficient de cerințele de fonduri proprii prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții numai în cazul în care cuantumul, tipurile și repartizarea capitalului considerate adecvate de către Comisia Națională în urma analizei de supraveghere a evaluării desfășurate de firma de investiții în conformitate cu art. 20 alin. (1) sunt mai mari decât cerința de fonduri proprii aplicabilă firmei de investiții prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) În sensul alin. (2), capitalul considerat adecvat poate include riscuri sau elemente de risc care sunt excluse în mod explicit de la cerința de fonduri proprii prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(4) Comisia Națională stabilește nivelul fondurilor proprii suplimentare impus în conformitate cu art. 34 alin. (2) lit. a) ca fiind diferența dintre capitalul considerat adecvat conform prevederilor alin. (2) și (3) și cerința de fonduri proprii prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(5) Comisia Națională impune firmei de investiții să îndeplinească cerința de fonduri proprii suplimentare prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a) cu fonduri proprii, cu respectarea următoarelor condiții:
a) cel puțin trei sferturi din cerința de fonduri proprii suplimentare trebuie să fie îndeplinite cu fonduri proprii de nivelul 1;
b) cel puțin trei sferturi din fondurile proprii de nivelul 1 trebuie să fie constituite din fonduri proprii de nivelul 1 de bază;
c) fondurile proprii în cauză nu pot fi utilizate pentru îndeplinirea niciuneia dintre cerințele privind fondurile proprii stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(6) Comisia Națională motivează în scris decizia de impunere a cerinței de fonduri proprii suplimentare, prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a), prin descrierea detaliată a evaluării elementelor indicate la alin. (1)–(5).
(7) Descrierea evaluării prevăzută la alin. (6) include, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), o expunere explicită a motivelor pentru care nivelul de capital stabilit în conformitate cu art. 36 alin. (1) nu mai este considerat suficient.
(8) Comisia Națională poate impune firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, o cerință de fonduri proprii suplimentare, în conformitate cu prevederile alin. (1)–(7), în baza unei evaluări de la caz la caz și în cazul în care acest lucru este justificat.
36Articolul 36. Orientări privind ajustarea nivelului fondurilor proprii suplimentare
(1) Ținând seama de principiul proporționalității și în funcție de dimensiunea, importanța sistemică, natura, amploarea și complexitatea activităților firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională este în drept să solicite firmelor de investiții respective să dispună de niveluri ale fondurilor proprii care, în temeiul art. 20, sunt în suficientă măsură mai ridicate decât cerințele privind fondurile proprii stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții și prin prezenta lege, inclusiv cerințele de fonduri proprii suplimentare prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. a), pentru a se asigura că fluctuațiile economice ciclice nu conduc la încălcarea cerințelor respective și nu pun în pericol capacitatea firmei de investiții de a-și lichida și de a-și înceta activitatea în mod ordonat.
(2) Comisia Națională analizează, după caz, nivelul fondurilor proprii determinat în conformitate cu alin. (1) pentru fiecare firmă de investiții care nu îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, și comunică, după caz, firmei de investiții în cauză concluziile analizei efectuate, inclusiv eventualele așteptări legate de ajustarea nivelului fondurilor proprii stabilit conform alin. (1).
(3) Comisia Națională stabilește termenul la care firma de investiții trebuie să finalizeze ajustarea nivelului fondurilor proprii în conformitate cu alin. (2).
37Articolul 37. Cerințele specifice privind lichiditatea
(1) Comisia Națională impune cerințele specifice privind lichiditatea prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k) numai în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu art. 31 și 32, constată că o firmă de investiții care nu îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată sau care îndeplinește condițiile respective, dar nu a fost scutită de la îndeplinirea cerinței de lichiditate în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, se află în una dintre următoarele situații:
a) firma de investiții este expusă riscului de lichiditate sau unor elemente de risc de lichiditate care sunt semnificative și nu sunt acoperite ori nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 20 și 22 și practicile, procesele, mecanismele și strategiile nu vor fi îmbunătățite suficient și într-un termen adecvat prin alte măsuri administrative.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că riscul de lichiditate sau elementele de risc de lichiditate nu sunt acoperite ori nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții numai în cazul în care cuantumul și tipurile de lichiditate considerate adecvate de către Comisia Națională în urma analizei de supraveghere a evaluării desfășurate de firma de investiții în conformitate cu art. 20 alin. (1) sunt mai mari decât cerința de lichiditate aplicabilă firmei de investiții prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) Comisia Națională stabilește cerințele specifice privind lichiditatea impuse în temeiul art. 34 alin. (2) lit. k) ca fiind diferența dintre lichiditatea considerată adecvată în temeiul alin. (2) și cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(4) Comisia Națională impune firmei de investiții să îndeplinească cerințele specifice privind lichiditatea prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k) cu activele lichide, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(5) Comisia Națională motivează în scris decizia de impunere a cerinței de lichiditate specifice prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k), prin descrierea detaliată a evaluării elementelor prevăzute la alin. (1)–(3).
38Articolul 38. Cooperarea cu autoritățile de rezoluție
Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă și autoritate de rezoluție, asigură schimbul intern de informații între structura care exercită atribuțiile aferente autorității competente și structura care exercită atribuțiile aferente autorității de rezoluție cu privire la orice cerință de fonduri proprii suplimentare impusă în temeiul art. 34 alin. (2) lit. a) unei firme de investiții care intră în domeniul de aplicare a legislației privind redresarea și rezoluția firmelor de investiții, precum și cu privire la eventualele așteptări legate de ajustarea prevăzută la art. 36 alin. (2) în ceea ce privește firma de investiții respectivă.
39Articolul 39. Cerințe de publicare pentru firma de investiții
(1) Comisia Națională este îndrept să solicite:
a) firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, să publice informațiile indicate în actul normativ menționat, mai mult de o dată pe an, și să stabilească termene pentru această publicare;
b) firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, precum și firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme mici și neinterconectate și care emit instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, să utilizeze mijloace și spații de informare specifice, în special site-urile web ale firmei de investiții, pentru publicarea informațiilor, altele decât situațiile financiare;
c) societăților-mamă să publice anual, fie integral, fie prin trimitere la informații echivalente, o descriere a formei juridice, precum și a guvernanței și a structurii organizatorice a grupului de firme de investiții, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) și (2) și ale legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
(2) Concomitent cu publicarea informațiilor în conformitate cu alin. (1), acestea se transmit și către Comisia Națională, cu respectarea următoarele cerințe:
1) să fie prezentate într-un format care permite extragerea datelor;
2) să conțină inclusiv:
a) toate denumirile firmei de investiții sau ale societății-mamă la care se referă informațiile respective;
b) identificatorul entității juridice a firmei de investiții sau al societății-mamă;
c) categoria de dimensiune a firmei de investiții sau a societății-mamă care transmite informațiile, precum și a persoanei juridice la care se referă informațiile respective;
d) tipul informațiilor puse la dispoziția publicului în mod voluntar sau în temeiul actelor normative;
e) o mențiune care să indice dacă informațiile conțin date cu caracter personal.
(3) Comisia Națională, în calitate de organism de colectare, furnizează informațiile prezentate în conformitate cu alin. (2) în punctul unic de acces european (ESAP), înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2859 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 de înființare a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare și pentru piețele de capital, precum și pentru durabilitate, cu respectarea cerințelor de la alin. (2).
Capitolul VI SUPRAVEGHEREA GRUPURILOR DE FIRME DE INVESTIȚII
Secțiunea 1 Supravegherea grupurilor de firme de investiții pe bază consolidată și supravegherea conformării cu testul capitalului la nivel de grup
40Articolul 40. Supraveghetorul grupului
(1) Supravegherea pe bază consolidată sau supravegherea conformării cu testul capitalului la nivel de grup se exercită de către Comisia Națională în următoarele situații:
a) în cazul în care o firmă de investiții deține calitatea de societate-mamă și are filiale într-un stat membru al Uniunii Europene;
b) în cazul în care societatea-mamă a unei firme de investiții este o societate-mamă de investiții holding sau o societate-mamă financiară holding mixtă;
c) în cazul în care două sau mai multe firme de investiții autorizate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene au aceeași societate-mamă de investiții holding din UE sau aceeași societate-mamă financiară holding mixtă din UE, cu condiția ca societatea de investiții holding sau societatea financiară holding mixtă să fie stabilită pe teritoriul Republicii Moldova;
d) în cazul în care societățile-mamă a două sau a mai multor firme de investiții autorizate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene cuprind mai multe societăți de investiții holding sau societăți financiare holding mixte ale căror sedii centrale se află în state membre diferite ale Uniunii Europene, inclusiv în Republica Moldova, iar în fiecare dintre aceste state există o firmă de investiții, cu condiția ca firma de investiții din Republica Moldova să aibă cel mai mare total al activului bilanțier;
e) în cazul în care două sau mai multe firme de investiții autorizate în Uniunea Europeană au aceeași societate-mamă de investiții holding din UE sau aceeași societate-mamă financiară holding mixtă din UE și niciuna dintre aceste firme de investiții nu a fost autorizată în statul membru al Uniunii Europene în care a fost înființată societatea de investiții holding sau societatea financiară holding mixtă, cu condiția ca firma de investiții din Republica Moldova să aibă cel mai mare total al activului bilanțier.
(2) Comisia Națională, împreună cu celelalte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene, pot, de comun acord, să renunțe la aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1) lit. c)–e) în cazul în care aplicarea acestora nu ar fi adecvată pentru exercitarea unei supravegheri eficace pe bază consolidată sau a unei supravegheri eficace a conformării cu testul capitalului la nivel de grup, având în vedere firmele de investiții în cauză și importanța activităților acestora în statele membre relevante ale Uniunii Europene, și să desemneze o altă autoritate competentă pentru efectuarea supravegherii pe bază consolidată sau a supravegherii conformării cu testul capitalului la nivel de grup.
(3) În situația prevăzută la alin. (2), înainte de adoptarea unei astfel de decizii, Comisia Națională, împreună cu celelalte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene, oferă societății-mamă de investiții holding din UE, societății-mamă financiare holding mixte din UE sau, după caz, firmei de investiții cu cel mai mare total al activului bilanțier posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la decizia pe care intenționează să o adopte.
(4) Comisia Națională, împreună cu celelalte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene, notifică Comisia Europeană și ABE cu privire la orice decizie adoptată în conformitate cu prevederilor alin. (2).
(5) În cazul în care survine o situație de urgență, inclusiv o situație prevăzută la art. 18 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, sau o situație în care se manifestă evoluții negative ale piețelor care ar putea pune în pericol lichiditatea pieței și stabilitatea sistemului financiar în oricare dintre statele membre în care au fost autorizate entități ale unui grup de firme de investiții, Comisia Națională, în situația în care este desemnată în conformitate cu alin. (1)–(4) în calitate de supraveghetor al grupului, avertizează ABE, CERS și autoritățile competente relevante cât mai curând posibil, în conformitate cu prevederile art. 18 și 19 din prezenta lege, și comunică toate informațiile esențiale pentru exercitarea atribuțiilor care le revin.
41Articolul 41. Colegiile de supraveghetori
(1) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului desemnat în conformitate cu art. 40, este în drept să instituie, după caz, colegii de supraveghetori pentru a facilita exercitarea atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului articol și pentru a asigura coordonarea și cooperarea cu autoritățile de supraveghere relevante din țările terțe, în special în cazul în care acest lucru este necesar în scopul calculării factorului K aferent „marjei de compensare date” (K-CMG), în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și pentru a face schimb de informații relevante privind modelul de marjă cu autoritățile de supraveghere ale contrapărților centrale calificate, de asemenea pentru a actualiza informațiile respective.
(2) Colegiile de supraveghetori elaborează un cadru care să permită Comisiei Naționale, în calitate de supraveghetor al grupului, ABE și celorlalte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene să îndeplinească:
a) exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 40 alin. (5);
b) coordonarea cererilor de informații în cazul în care acest lucru este necesar pentru facilitarea supravegherii pe bază consolidată, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
c) coordonarea cererilor de informații în cazul în care mai multe autorități competente ale firmelor de investiții care fac parte din același grup trebuie să solicite fie autorității competente a statului membru de origine al unui membru compensator, fie autorității competente a contrapărții centrale calificate informații privind modelul de marjă și parametrii utilizați pentru calcularea cerinței de marjă a firmelor de investiții în cauză;
d) schimbul de informații între toate autoritățile competente, precum și schimbul de informații cu ABE, în conformitate cu art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, și cu ESMA, în conformitate cu art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de supraveghere pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei;
e) stabilirea unui acord între autoritățile competente privind delegarea voluntară a sarcinilor și a responsabilităților, după caz;
f) sporirea eficienței supravegherii prin evitarea dublării inutile a cerințelor de supraveghere.
(3) Colegiile de supraveghetori pot fi instituite, după caz, în situația în care sucursalele unui grup de firme de investiții aflat sub conducerea unei firme de investiții din UE, a unei societăți-mamă de investiții holding din UE sau a unei societăți-mamă financiare holding mixte din UE sunt situate într-o țară terță.
(4) Din colegiul de supraveghetori fac parte următoarele autorități:
a) autoritățile competente responsabile cu supravegherea sucursalelor unui grup de firme de investiții aflat sub conducerea unei firme de investiții din UE, a unei societăți-mamă de investiții holding din UE sau a unei societăți-mamă financiare holding mixte din UE;
b) după caz, autoritățile de supraveghere din țări terțe, sub rezerva respectării cerințelor de confidențialitate considerate de către toate autoritățile competente ca fiind echivalente cu cerințele prevăzute la art. 18 și 19 din prezenta lege.
(5) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului desemnat în conformitate cu art. 40, prezidează reuniunile colegiului de supraveghetori și adoptă decizii în cadrul acestuia.
(6) Comisia Națională transmite, în prealabil, tuturor membrilor colegiului de supraveghetori informațiile complete cu privire la organizarea reuniunilor prevăzute la alin. (5), la principalele subiecte de pe ordinea de zi, precum și la activitățile supuse examinării.
(7) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului, informează, în timp util, membrii colegiului de supraveghetori cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunilor acestuia și la acțiunile întreprinse.
(8) La adoptarea deciziilor, Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului, ia în considerare relevanța activității de supraveghere ce urmează să fie planificată sau coordonată de către autoritățile prevăzute la alin. (4).
(9) Colegiile de supraveghetori se înființează și funcționează în baza unor acorduri scrise.
(10) În cazul în care oricare dintre autoritățile competente vizate nu este de acord cu decizia adoptată de Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului, cu privire la funcționarea colegiilor de supraveghetori, autoritatea competentă respectivă poate sesiza ABE și poate solicita asistența acesteia în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(11) În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, la inițiativa ABE, autoritățile competente pot beneficia de asistența ABE în cazul unui dezacord cu privire la funcționarea colegiilor de supraveghetori prevăzute de prezentul articol.
(12) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului, și autoritățile competente prevăzute la alin. (4) își comunică reciproc toate informațiile relevante, inclusiv cu privire la:
a) identificarea formei juridice și de guvernanță a grupului de firme de investiții, inclusiv structura organizatorică a firmei de investiții, cuprinzând toate entitățile reglementate și nereglementate, sucursalele nereglementate și societățile-mamă, precum și autoritățile competente ale entităților reglementate din cadrul grupului de firme de investiții;
b) procedurile de colectare a informațiilor de la firmele de investiții din cadrul unui grup de firme de investiții și de verificare a informațiilor respective;
c) eventualele evoluții negative înregistrate de firmele de investiții sau de alte entități din cadrul unui grup de firme de investiții, care ar putea afecta grav activitatea firmelor de investiții;
d) eventualele sancțiuni majore și măsuri excepționale luate de autoritățile competente în conformitate cu dispozițiile de drept intern;
e) impunerea unei cerințe de fonduri proprii specifice în temeiul dispozițiilor de drept intern.
(13) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului sau de autoritate competentă pentru o firmă de investiții din cadrul grupului, este în drept să sesizeze ABE, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, în cazul în care anumite informații relevante au fost comunicate în conformitate cu alin. (12) cu întârzieri nejustificate sau în cazul în care o cerere de cooperare care vizează în special schimbul de informații relevante a fost respinsă ori nu i s-a dat curs într-un termen rezonabil.
(14) Înainte de adoptarea unei decizii cu impact semnificativ asupra atribuțiilor de supraveghere ale altor autorități competente, Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă, se consultă cu celelalte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la:
a) modificările structurii acționariatului, ale structurii organizatorice sau de conducere ale firmelor de investiții din cadrul unui grup de firme de investiții, care necesită aprobarea sau autorizarea din partea autorităților competente;
b) sancțiunile majore impuse firmelor de investiții de către autoritățile competente sau orice alte măsuri excepționale luate de către autoritățile respective;
c) cerințele specifice de fonduri proprii impuse în temeiul art. 34.
(15) Comisia Națională, în calitate de supraveghetor al grupului, este consultată înainte de impunerea unor sancțiuni majore sau de aplicarea oricăror alte măsuri excepționale de către autoritățile competente, astfel cum este prevăzut la alin. (14) lit. b).
(16) Prin derogare de la prevederile alin. (14), Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă, nu are obligația de a consulta alte autorități competente din statele membre ale Uniunii Europene în situații de urgență sau în cazul în care o astfel de consultare ar putea pune în pericol eficacitatea deciziilor sale. În aceste cazuri, Comisia Națională informează fără întârziere autoritățile competente în cauză cu privire la decizia de a nu le consulta.
42Articolul 42. Verificarea informațiilor referitoare la entitățile aflate pe teritoriul Republicii Moldova
(1) În cazul în care o autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să verifice informațiile privind firmele de investiții, societățile de investiții holding, societățile financiare holding mixte, instituțiile financiare, întreprinderile prestatoare de servicii auxiliare, societățile holding cu activitate mixtă sau filialele acestora care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv filialele care sunt societăți de asigurare, și adresează o solicitare în acest sens către Comisia Națională, Comisia Națională efectuează verificarea respectivă în conformitate cu alin. (2).
(2) După primirea unei solicitări conform alin. (1), Comisia Națională ia una dintre următoarele măsuri:
a) efectuează verificarea, în limitele competențelor sale;
b) acordă autorității competente solicitante permisiunea de a efectua verificarea respectivă;
c) solicită unui auditor sau unui expert să efectueze verificarea în mod imparțial și să raporteze rezultatele obținute într-un termen optim.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c), autoritatea competentă care a formulat solicitarea poate participa la efectuarea verificării.
Secțiunea a 2-a Societățile de investiții holding, societățile financiare holding mixte și societățile holding cu activitate mixtă
43Articolul 43. Dispoziții generale
(1) Societățile de investiții holding și societățile financiare holding mixte sunt supuse supravegherii conformării cu testul capitalului la nivel de grup.
(2) Membrii organului de conducere al unei societăți de investiții holding sau al unei societăți financiare holding mixte trebuie să dispună de o reputație suficient de bună și de cunoștințele, competențele și experiența necesare pentru a exercita în mod eficace atribuțiile care le revin, luând în considerare rolul specific al unei societăți de investiții holding sau al unei societăți financiare holding mixte.
44Articolul 44. Societatea holding cu activitate mixtă
(1) În cazul în care societatea-mamă a unei firme de investiții este o societate holding cu activitate mixtă, Comisia Națională este în drept:
a) să solicite societății holding cu activitate mixtă să furnizeze orice informație care ar putea fi relevantă pentru supravegherea firmei de investiții respective;
b) să supravegheze tranzacțiile dintre firma de investiții și societatea holding cu activitate mixtă, precum și filialele acesteia din urmă, și să impună firmei de investiții să dispună de procese adecvate de gestionare a riscurilor și de mecanisme adecvate de control intern, inclusiv de proceduri riguroase de raportare și de contabilitate, pentru identificarea, măsurarea, monitorizarea și controlul tranzacțiilor respective.
(2) Comisia Națională efectuează, cu personal propriu sau poate dispune efectuarea de către experți externi a verificărilor la fața locului ale informațiilor primite de la societățile holding cu activitate mixtă și de la filialele acestora.
45Articolul 45. Evaluarea supravegherii exercitate de țări terțe și alte tehnici de supraveghere
(1) În cazul în care două sau mai multe firme de investiții, care sunt filiale ale aceleiași societăți-mamă al cărei sediu central se află într-o țară terță, nu fac obiectul unei supravegheri eficace la nivel de grup, Comisia Națională evaluează dacă firmele de investiții sunt supuse, de către autoritatea de supraveghere din țara terță, unei supravegheri echivalente cu supravegherea stabilită de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) În cazul în care, în urma evaluării prevăzute la alin. (1), se constată că nu se exercită o supraveghere echivalentă, Comisia Națională dispune aplicarea unor tehnici de supraveghere corespunzătoare care să asigure realizarea obiectivelor supravegherii aferente consolidării prudențiale și îndeplinirea testului capitalului la nivel de grup, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) Tehnicile de supraveghere prevăzute la alin. (2) se stabilesc de Comisia Națională, în cazul în care aceasta ar deține calitatea de supraveghetor al grupului în ipoteza în care societatea-mamă ar fi fost stabilită în Uniunea Europeană, după consultarea celorlalte autorități competente vizate.
(4) Orice măsură luată în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3) se notifică celorlalte autorități competente vizate, ABE și Comisiei Europene.
(5) În cazul în care Comisia Națională ar deține calitatea de supraveghetor al grupului în ipoteza în care societatea-mamă ar fi stabilită în Uniunea Europeană, Comisia Națională este în drept, în special, să solicite înființarea unei societăți de investiții holding sau a unei societăți financiare holding mixte în cadrul Uniunii Europene, precum și aplicarea prevederilor aferente consolidării prudențiale și a testului capitalului la nivel de grup, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, respectivei societăți de investiții holding sau societății financiare holding mixte.
46Articolul 46. Cooperarea cu autoritățile de supraveghere din țările terțe
Comisia Națională este în drept să solicite Comisiei Europene transmiterea de recomandări Consiliului Uniunii Europene în vederea negocierii, cu una sau mai multe țări terțe, a unor acorduri privind mijloacele de supraveghere a conformării cu testul capitalului la nivel de grup în cazul:
a) firmelor de investiții a căror societate-mamă are sediul central într-o țară terță;
b) firmelor de investiții stabilite într-o țară terță a căror societate-mamă are sediul central în Uniunea Europeană.
Capitolul VII SANCȚIUNI, MĂSURI ADMINISTRATIVE ȘI PROCEDURI AFERENTE
47Articolul 47. Sancțiuni și măsuri administrative
(1) Comisia Națională stabilește și aplică sancțiuni și măsuri administrative pentru încălcarea prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) Sunt pasibile de sancțiuni administrative următoarele fapte săvârșite de firma de investiții, de membrii organului de conducere al unei firme de investiții, precum și de persoanele fizice responsabile de încălcare, care intră sub incidența prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții:
a) nerespectarea prevederilor art. 22 privind obligația de a institui mecanisme de guvernanță internă, inclusiv ținând seama de cerințele prevăzute de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
b) nerespectarea obligației și a termenului de raportare a informațiilor sau furnizarea către Comisia Națională a informațiilor incomplete ori inexacte privind cerințele de fonduri proprii prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
c) nerespectarea obligației și a termenului de transmitere către Comisia Națională a informațiilor privind riscul de concentrare sau furnizarea informațiilor incomplete inexacte, cu încălcarea prevederilor actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
d) expunerea la un risc de concentrare care depășește limitele stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, fără a aduce atingere prevederilor aferente obligației de notificare în cazul depășirii limitelor respective și aferente calculului expunerilor mari din portofoliul de tranzacționare (K‐CON);
e) neîndeplinirea obligației de a deține active lichide, prin încălcări repetate sau sistematice ale prevederilor aferente cerințelor de lichiditate stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, fără a aduce atingere prevederilor actelor normative ale Comisiei Naționale privind reducerea temporară a cerinței de lichiditate;
f) nerespectarea regimului de raportare și de publicare a informațiilor prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și/sau de furnizare a informațiilor incomplete sau inexacte;
g) efectuarea de plăți către deținătorii de instrumente incluse în fondurile proprii ale firmei de investiții în cazurile în care actele normative ale Comisiei Naționale interzic astfel de plăți către deținătorii de instrumente incluse în fonduri proprii;
h) încălcarea prevederilor Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
i) admiterea de către firma de investiții a unei sau mai multor persoane care nu respectă cerințele față de membrii organului de conducere potrivit legislației privind piețele instrumentelor financiare să fie numite sau să își mențină calitatea de membru al organului de conducere;
j) nerespectarea obligației impuse de Comisia Națională față de firma de investiții de a reduce expunerile față de o contraparte centrală sau de a realinia expunerile din conturile lor de compensare în conformitate cu legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții;
k) prezentarea incorectă a situațiilor financiare sau a expunerilor, ca urmare a efectuării unor operațiuni fictive și fără acoperire reală.
(3) Încălcările prevăzute la alin. (2), cu excepția celei indicate la lit. h), se sancționează după cum urmează:
a) avertisment public, publicat pe site-ul web oficial al Comisiei Naționale;
b) emiterea unei decizii prin care se impune persoanei fizice sau juridice responsabile să înceteze comportamentul ilicit și să se abțină de la repetarea comportamentului respectiv;
c) interzicerea pentru membrii organului de conducere al firmei de investiții și pentru persoanele fizice responsabile de încălcare, în temeiul prezentei legi, de a exercita funcții în cadrul firmei de investiții pentru o perioadă cuprinsă între 30 de zile și doi ani;
d) suspendarea, pentru o perioadă de până la 90 de zile, în temeiul unei decizii de suspendare emise de Comisia Națională, a autorizației acordate firmei de investiții dacă aceasta nu mai îndeplinește cerințele prudențiale prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții sau măsurile dispuse de Comisia Națională potrivit art. 34 alin. (2) și art. 37;
e) în cazul persoanelor juridice, amendă de la 10 mii de lei moldovenești până la 10% din valoarea totală netă anuală a cifrei de afaceri, inclusiv venitul investițional;
f) în cazul persoanelor juridice, amendă de la 10 mii de lei moldovenești până la dublul cuantumului profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, dacă profiturile în cauză sau pierderile pot fi calculate;
g) în cazul persoanelor fizice, amendă de la 5 mii de lei până la 95 de milioane 808 mii de lei moldovenești.
(4) În cazul constatării unor deficiențe care, ținând seama de natura și gravitatea acestora, nu se încadrează în categoria încălcărilor prevăzute la alin. (2), Comisia Națională este în drept să aplice inclusiv următoarele măsuri:
a) atenționarea membrilor organului de conducere al unei firme de investiții și a persoanelor fizice din cadrul firmei de investiții responsabile de comiterea încălcării pentru faptele constatate de o gravitate scăzută;
b) dispunerea, în sarcina firmei de investiții, a elaborării și a implementării unui plan de măsuri în scopul remedierii deficiențelor constatate și/sau al prevenirii apariției/materializării unor riscuri în activitatea firmei de investiții.
(5) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) pot fi aplicate cumulativ cu una sau mai multe sancțiuni complementare prevăzute la alin. (4).
(6) În cazul în care o firmă de investiții prevăzută la alin. (3) lit. e) este o filială, cifra de afaceri reprezintă venitul brut rezultat din conturile consolidate ale societății-mamă de cel mai înalt rang din exercițiul financiar precedent.
(7) Încălcarea prevăzută la alin. (2) lit. h) atrage sancțiuni în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor.
(8) La stabilirea tipului de sancțiune și a cuantumului amenzilor prevăzute la alin. (2)–(7), în scopul asigurării caracterului eficient, proporțional și descurajator, Comisia Națională ia în considerare principiul proporționalității și al raționamentului calificat, precum și toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:
a) gravitatea și durata încălcării;
b) gradul de responsabilitate al persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;
c) capacitatea financiară a persoanelor fizice sau juridice responsabile de încălcare, inclusiv cifra de afaceri totală a persoanelor juridice sau venitul anual al persoanelor fizice;
d) importanța profitului obținut sau a pierderii evitate de persoanele juridice responsabile de încălcare;
e) orice pierderi suferite de terți ca urmare a încălcării;
f) gradul de cooperare cu autoritățile competente relevante;
g) încălcările anterioare comise de persoanele fizice sau juridice responsabile de încălcare;
h) eventualele consecințe sistemice ale încălcării.
(9) Aplicarea sancțiunilor în temeiul prezentului articol nu exclude posibilitatea aplicării pedepselor conform Codului penal nr. 985/2002.
(10) Modul de aplicare și de executare a sancțiunilor prevăzute de prezentul capitol se stabilește prin actele normative ale Comisiei Naționale.
(11) În conformitate cu prevederile prezentului capitol, Comisia Națională este în drept să impună societăților de investiții holding, societăților financiare holding mixte și societăților holding cu activitate mixtă sau membrilor organului de conducere ale acestora sancțiunile ori măsurile administrative prevăzute la alin. (3) lit. a)–c) și e)–g) pentru nerespectarea prevederilor art. 43 alin. (2), ale art. 44 alin. (1) și ale art. 45 alin. (5).
48Articolul 48. Competențe de investigare
Comisia Națională exercită competențele prevăzute de Legea nr. 192/1998, de prezenta lege și de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, în vederea îndeplinirii funcțiilor sale de supraveghere, control, investigare și colectare a informațiilor necesare, inclusiv:
1) competența de a solicita informații de la:
a) firmele de investiții stabilite pe teritoriul Republicii Moldova;
b) societățile de investiții holding stabilite pe teritoriul Republicii Moldova;
c) societățile financiare holding mixte stabilite pe teritoriul Republicii Moldova;
d) societățile holding cu activitate mixtă stabilite pe teritoriul Republicii Moldova;
e) angajații entităților prevăzute la lit. a)–d);
f) părțile terțe către care entitățile prevăzute la lit. a)–d) au externalizat anumite funcții sau activități operaționale;
2) competența de a efectua toate investigațiile necesare în privința oricărei persoane prevăzute la pct. 1) care își are sediul ori își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv dreptul:
a) de a solicita prezentarea documentelor de către persoanele prevăzute la pct. 1);
b) de a examina evidențele și registrele persoanelor prevăzute la pct. 1) și de a obține copiile de pe acestea sau extrasele din acestea;
c) de a obține explicații scrise sau orale de la persoanele prevăzute la pct. 1) sau de la reprezentanții ori personalul acestora;
d) de a intervieva orice altă persoană relevantă în scopul colectării informațiilor referitoare la obiectul investigației desfășurate;
3) competența de a efectua toate inspecțiile necesare la sediile comerciale ale persoanelor juridice prevăzute la pct. 1), precum și la sediile oricăror alte societăți supuse supravegherii respectării testului capitalului la nivel de grup, în cazul în care Comisia Națională deține calitatea de supraveghetor al grupului, sub rezerva notificării prealabile a celorlalte autorități competente în cauză.
49Articolul 49. Publicarea informațiilor privind sancțiunile și măsurile administrative
(1) Comisia Națională publică pe site-ul său web oficial, în termen de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului de contestare prealabilă prevăzut la art. 51, informațiile privind sancțiunile și măsurile administrative aplicate în conformitate cu prevederile art. 47, împotriva cărora nu a fost exercitată sau nu mai poate fi exercitată nicio cale de atac.
(2) Informațiile publicate în conformitate cu alin. (1) includ date privind tipul și natura încălcării, precum și numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice împotriva căreia se aplică sancțiunea sau măsura administrativă.
(3) Informațiile indicate la alin. (2) se publică numai după informarea persoanei în cauză cu privire la sancțiunile sau măsurile administrative aplicate, în măsura în care publicarea este necesară și proporțională.
(4) În cazul sancțiunilor și al măsurilor administrative aplicate în conformitate cu prevederile art. 47 împotriva cărora se exercită o cale de atac, Comisia Națională publică pe site-ul său web oficial informații privind stadiul de examinare a căii de atac și rezultatul acesteia.
(5) Comisia Națională publică, în mod anonim, informațiile cu privire la sancțiunile și măsurile administrative aplicate în conformitate cu art. 47 în oricare dintre următoarele situații:
a) sancțiunea sau măsura a fost aplicată unei persoane fizice, iar publicarea datelor cu caracter personal ale persoanei respective se dovedește a fi disproporționată;
b) publicarea ar pune în pericol o anchetă penală aflată în curs de desfășurare sau stabilitatea piețelor financiare;
c) publicarea ar cauza un prejudiciu disproporționat firmei de investiții sau persoanelor fizice implicate.
(6) Comisia Națională menține informațiile publicate în temeiul prezentului articol pe site-ul său web oficial pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Datele cu caracter personal incluse în informațiile respective pot fi menținute pe site-ul web oficial al Comisiei Naționale doar cu respectarea prevederilor Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal.
(7) Comisia Națională transmite ABE informații cu privire la sancțiunile și măsurile administrative aplicate în temeiul art. 47, la căile de atac exercitate împotriva sancțiunilor și măsurilor administrative respective, precum și la soluționarea acestora.
(8) Comisia Națională are acces la baza de date centralizată, menținută de ABE, care cuprinde informații cu privire la sancțiunile și măsurile administrative care i-au fost aduse la cunoștință de autoritățile competente.
50Articolul 50. Raportarea încălcărilor
(1) În vederea raportării cu promptitudine către Comisia Națională a încălcărilor potențiale sau reale ale prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, dispozițiile privind mecanismele și canalele de raportare prevăzute de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții se aplică în mod corespunzător.
(2) Firma de investiții instituie proceduri adecvate pentru raportarea, la nivel intern, de către angajați, a încălcărilor, prin intermediul unui canal specific și independent, asigurând:
a) protecția adecvată a angajaților săi care raportează încălcări comise în cadrul firmei de investiții împotriva represaliilor, discriminării sau altor tipuri de tratament inechitabil aplicate de firma de investiții;
b) protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea, precum și ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcarea respectivă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal;
c) norme clare care să garanteze confidențialitatea identității persoanei care raportează încălcările comise în cadrul firmei de investiții, cu excepția cazurilor în care legislația impune divulgarea în cadrul unor investigații suplimentare sau al unor proceduri administrative ori judiciare ulterioare.
51Articolul 51. Dreptul la o cale de atac
Actele Comisiei Naționale sunt supuse controlului de legalitate în instanțele de judecată conform procedurii stabilite de Codul administrativ nr. 116/2018 și normelor Legii nr. 192/1998, numai după contestarea acestora la Comisia Națională, în ordinea procedurii prealabile, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului.
Capitolul VIII OBLIGAȚIA DE A INFORMA ABE ȘI PUBLICAREA INFORMAȚIILOR DE CĂTRE COMISIA NAȚIONALĂ
52Articolul 52. Informarea ABE
Comisia Națională notifică ABE cu privire la:
a) analiza de supraveghere și evaluare prevăzută la art. 31;
b) metodologia utilizată pentru luarea deciziilor prevăzute la art. 34–36;
c) sancțiunile prevăzute la art. 47.
53Articolul 53. Cerințe de publicare
(1) Comisia Națională publică integral pe site-ul web oficial sau la o adresă electronică unică următoarele informații:
a) textul actelor cu putere de lege, al actelor administrative și al recomandărilor generale adoptate în conformitate cu prezenta lege;
b) modalitățile de exercitare a opțiunilor și a drepturilor disponibile în conformitate cu prezenta lege și cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
c) criteriile generale și metodologiile utilizate în procesul de supraveghere și evaluare prevăzut la art. 31;
d) datele statistice agregate cu privire la aspectele principale ale punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv numărul și natura măsurilor de supraveghere luate în conformitate cu art. 34 alin. (2) lit. a), precum și sancțiunile aplicate în conformitate cu art. 47.
(2) Informațiile publicate în conformitate cu dispozițiile alin. (1) trebuie să fie suficient de cuprinzătoare și exacte pentru a permite efectuarea unei comparații relevante între modalitățile în care autoritățile competente din diferite state membre ale Uniunii Europene aplică prevederile alin. (1) lit. b)–d).
(3) Comisia Națională actualizează periodic informațiile publicate în conformitate cu alin. (1).
Capitolul IX PREVEDERI APLICABILE UNOR FIRME DE INVESTIȚII
54Articolul 54. Domeniul de aplicare și autoritatea competentă
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică firmelor de investiții prevăzute la art. 2 alin. (2).
(2) Comisia Națională este autoritatea competentă pentru autorizarea, reglementarea și supravegherea firmelor de investiții prevăzute la art. 2 alin. (2).
(3) La aplicarea prevederilor alin. (2), competențele și atribuțiile Băncii Naționale aferente cerințelor prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017 se consideră aplicabile Comisiei Naționale.
55Articolul 55. Cerințele prudențiale aplicabile
(1) Firmele de investiții prevăzute la art. 2 alin. (2) aplică cerințele prudențiale stabilite pentru instituțiile de credit în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017, inclusiv obligațiile de raportare, de dezvăluire și de publicare a informațiilor.
(2) La aplicarea prevederilor alin. (1), orice referință la Banca Națională din Legea nr. 202/2017 se consideră drept referință la Comisia Națională.
(3) În sensul alin. (1), forma, modul, termenele și periodicitatea raportării, ale dezvăluirii și ale publicării informațiilor sunt stabilite de către Comisia Naționala, în conformitate cu cerințele Comisiei Naționale.
56Articolul 56. Supravegherea
(1) În toate cazurile în care, în scopul supravegherii pe bază consolidată a firmelor de investiții, în cuprinsul Legii nr. 202/2017 se face trimitere la instituții de credit, această trimitere se consideră a fi făcută la firme de investiții, după caz.
(2) În cazul în care o societate-mamă financiară holding sau o societate-mamă financiară holding mixtă are ca filiale atât o instituție de credit, cât și o firmă de investiții, cerințele privind acoperirea riscurilor prevăzute de Legea nr. 202/2017 se aplică atât supravegherii instituțiilor de credit, cât și, după caz, supravegherii firmelor de investiții.
(3) În cazul în care o firmă de investiții are ca societate-mamă o instituție de credit, doar instituția de credit este supusă supravegherii pe bază consolidată de către Banca Națională, în condițiile Legii nr. 202/2017 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora.
(4) În cazul în care o societate financiară holding are ca sucursală cel puțin o instituție de credit și o firmă de investiții, doar instituția de credit este supusă supravegherii pe bază consolidată de către Banca Națională, în condițiile Legii nr. 202/2017 și ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia.
57Articolul 57. Cooperarea
(1) Comisia Națională cooperează cu Banca Națională și cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene în vederea îndeplinirii sarcinilor ce decurg din prevederile Legii nr. 202/2017 și ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, în ceea ce privește supravegherea prudențială a firmelor de investiții prevăzute la art. 2 alin. (2), în special în cazul în care serviciile și activitățile de investiții sunt furnizate în baza liberei circulații a serviciilor sau prin înființarea de sucursale.
(2) Supravegherea prudențială a unei firme de investiții dintr-un stat membru al Uniunii Europene este responsabilitatea autorităților competente din statul membru de origine, fără a aduce atingere competențelor Comisiei Naționale.
(3) Prevederile alin. (2) nu împiedică exercitarea supravegherii pe bază consolidată în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017.
(4) Măsurile luate de Comisia Națională față de firmele de investiții din alte state membre ale Uniunii Europene care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova nu pot institui un tratament discriminatoriu sau restrictiv pe considerente legate de faptul că firmele de investiții în cauză sunt autorizate în alte state membre ale Uniunii Europene.
58Articolul 58. Sancționarea
(1) Comisia Națională este competentă să dispună față de firmele de investiții care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (2), precum și față de persoanele responsabile care încalcă prevederile Legii nr. 202/2017 și ale reglementărilor subordonate sau nu se conformează recomandărilor formulate, măsurile necesare și/sau să aplice sancțiuni în scopul înlăturării deficiențelor și a cauzelor acestora.
(2) Măsurile care pot fi dispuse de către Comisia Națională pentru a asigura redresarea, într-un termen optim, a situației entităților menționate la alin. (1) sunt stabilite prin Legea nr. 202/2017.
(3) În cazurile în care cerințele prudențiale stabilite prin Legea nr. 202/2017 și prin reglementările emise în aplicarea acestora nu sunt respectate sau nu s-a dat curs recomandărilor formulate, Comisia Națională aplică sancțiuni în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017 și ale legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
Capitolul X DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
59Articolul 59. Dispoziții finale
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iunie 2027, cu excepția art. 7 alin. (1) pct. 3) lit. a), în partea ce vizează Uniunea Europeană, alin. (4) și (7), art. 9, art. 10, art. 14–17, art. 18 alin. (7) și (8), art. 21 alin. (7), art. 25 alin. (6), art. 27, art. 30 alin. (4), art. 32 alin. (5), art. 38, art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (1) lit. c)–e) și alin. (2)–(5), art. 41, art. 42, art. 45 alin. (4), în partea ce vizează ABE și Comisia Europeană, și alin. (5), art. 46, art. 47 alin. (9), art. 49 alin. (7) și (8) și art. 52, care intră în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
(2) Comisia Națională, până la data de 1 iunie 2027, va adopta actele normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi și/sau va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta.
(3) Societățile de investiții licențiate în temeiul Legii nr. 171/2012 privind piața de capital, în termen de 6 luni de la data de 1 iunie 2027, își vor aduce activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) La data de 1 iunie 2027, articolele 38 și 1411 din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital se abrogă.
60Articolul 60. Dispoziții tranzitorii
(1) Prin derogare de la art. 11, firmele de investiții aplică majorarea graduală a capitalului inițial după cum urmează:
a) pentru firmele de investiții care prestează serviciile și/sau desfășoară activitățile prevăzute la art. 11 alin. (2) – echivalentul în lei moldovenești al sumei de 65 de mii de euro la data intrării în vigoare a prezentei legi și echivalentul în lei moldovenești al sumei de 75 de mii de euro la data de 1 ianuarie 2030;
b) pentru firmele de investiții care prestează serviciile și/sau desfășoară activitățile prevăzute la art. 11 alin. (3) –echivalentul în lei moldovenești al sumei de 100 de mii de euro la data intrării în vigoare a prezentei legi și echivalentul în lei moldovenești al sumei de 150 de mii de euro la data de 1 ianuarie 2030;
c) pentru firmele de investiții care prestează serviciile și/sau desfășoară activitățile prevăzute la art. 11 alin. (1) – echivalentul în lei moldovenești al sumei de 550 de mii de euro la data intrării în vigoare a prezentei legi și echivalentul în lei moldovenești al sumei de 750 de mii de euro la data de 1 ianuarie 2030.
(2) Echivalentul în lei moldovenești al sumelor indicate în euro în cuprinsul prezentei legi se determină prin conversia sumelor exprimate în euro, pe baza cursului oficial mediu anual comunicat de Banca Națională pentru anul fiscal precedent anului pentru care se aplică respectivele sume.
(3) Până la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană:
a) în cazul apariției grupurilor de firme de investiții, supravegherea se efectuează în conformitate cu art. 40 alin. (1) lit. a) și b), cu art. 43, 44 și cu art. 45 alin. (1)–(4) din prezenta lege, corespunzător cu trimiterile la societatea de investiții holding, societatea-mamă de investiții holding, societatea financiară holding mixtă și societatea-mamă financiară holding mixtă din UE, care se consideră a fi trimiteri la societatea de investiții holding, societatea-mamă de investiții holding, societatea financiară holding mixtă și societatea-mamă financiară holding mixtă din Republica Moldova;
b) firmelor de investiții cu filiale și/sau sucursale înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în temeiul legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții li se aplică inclusiv prevederile art. 40 alin. (1) lit. a) și b);
c) sintagma „Uniunea Europeană” din art. 45 alin. (3) se interpretează ca sintagma „Republica Moldova”;
d) țară terță se consideră orice stat.
(4) Până la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Comisia Națională este în drept să încheie acorduri bilaterale cu:
a) autoritățile competente responsabile de supravegherea prudențială a firmelor de investiții din statele membre ale Uniunii Europene;
b) ABE și ESMA în vederea statutului de observator cu rol consultativ.
(5) La data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană:
a) trimiterile la actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014;
b) cuvintele „și oferă servicii de compensare altor entități din sectorul financiar care nu au calitatea de membru compensator” din art. 7 alin. (1) pct. 2) se exclud, iar alin. (2) din același articol se abrogă, urmând a fi aplicabile prevederile Regulamentului (UE) 2021/2153 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează criteriile în baza cărora anumite firme de investiții trebuie să fie supuse cerințelor Regulamentului (UE) nr. 575/2013;
c) articolul 2 alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Prin derogare de la alin. (1), prezenta lege nu se aplică firmelor de investiții menționate la art. 1 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014, acestea fiind supravegheate în conformitate cu prevederile art. 54–58 din prezenta lege.”
(6) În termen de 30 de zile de la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Comisia Națională notifică Comisia Europeană, ABE, ESMA cu privire la desemnarea acesteia în calitate de autoritate publică competentă, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1).
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 162. Chișinău, 30 iulie 2026.