Lege nr. 170 din 30.07.2026privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază
Lege nr. 146 din 23.07.2026pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului instituțional și certificarea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului)
Lege nr. 75 din 02.07.2026privind crearea cadrului de reglementare a unor categorii de instituții publice
Lege nr. 34 din 13.03.2025pentru modificarea unor acte normative (declararea averii și a intereselor personale)
Lege nr. 35 din 13.03.2025pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale)
Lege nr. 268 din 28.11.2024pentru modificarea unor acte normative (implementarea suplimentară în cadrul normativ intern a Recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională)
Lege nr. 174 din 11.07.2024pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de activitate a Băncii Naționale a Moldovei)
Lege nr. 174 din 11.11.2021privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului
Lege nr. 150 din 28.10.2021pentru modificarea Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali
Lege nr. 75 din 21.05.2020privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor
În scopul transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141 din 5 iunie 2015, și a prevederilor Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 156 din 19 iunie 2018, precum și în scopul implementării cerințelor standardelor internaţionale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, adoptate de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) în februarie 2012,
Prezenta lege instituie măsuri de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, care să contribuie la asigurarea securității statului, avînd ca scop protejarea sistemului național financiar-bancar, financiar-nebancar și a liber-profesioniștilor, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și ale statului.
(1) Sub incidența prezentei legi cad acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile predicat, acțiunile de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, săvîrșite, direct sau indirect, de către cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum și, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, acțiunile săvîrșite de către aceștia în afara teritoriului Republicii Moldova.
(2) În cazul în care tranzacţia/operaţiunea se efectuează în valută străină, pentru determinarea echivalentului acesteia în lei moldovenești, în scopul implementării prevederilor prezentei legi, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc în raport cu valuta străină, stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării tranzacţiei/operațiunii.
(3) Unitatea de informații financiare a Republicii Moldova este Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, denumit în continuare Serviciu.
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
abordare bazată pe risc – utilizarea unui proces de luare a deciziilor, bazat pe dovezi, pentru a preveni și a combate eficient riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, identificate la nivel operațional, sectorial și național;
activitate – comportament bazat pe un ansamblu de acțiuni, inclusiv tranzacții, care au ca scop obținerea unui rezultat;
activitate sau tranzacție suspectă – activitate sau tranzacție cu bunuri sau bunuri ilicite, inclusiv cu mijloace financiare și fonduri, despre care entitatea raportoare cunoaște sau indică temei de suspiciune că acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile predicat, acțiunile de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori sînt deja realizate;
activ virtual – reprezentare digitală a valorii care nu este emisă ori garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar care poate fi tranzacționată în mod electronic, transferată sau utilizată în scopul efectuării de plăți sau investiții. Activele virtuale nu includ reprezentările digitale ale monedelor fiduciare (fiat), ale valorilor mobiliare și ale altor active financiare stabilite de legislația națională;
agent imobiliar – persoană juridică sau fizică care prestează servicii de intermediere în tranzacții imobiliare, inclusiv de vânzare-cumpărare sau închiriere de bunuri imobile, și care oferă consultanță în acest domeniu în schimbul unui comision prestabilit din valoarea tranzacției;
bancă fictivă – bancă sau instituție ce desfășoară activități echivalente celor ale bancii, care nu are prezență fizică, nu exercită conducere și gestiune reală și care nu este afiliată unui grup financiar reglementat;
bunuri – mijloace financiare, active virtuale, fonduri, venituri, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum și acte sau alte instrumente juridice în orice formă, inclusiv în formă electronică ori digitală, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active);
bunuri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvârșirea unei infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și bunuri convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea unei infracțiuni și beneficiul obținut din aceste bunuri;
bunuri sistate – bunuri care sînt obiect al măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 33;
bunuri suspecte – bunuri despre care entitatea raportoare cunoaște sau indică temei de suspiciune că acestea ar putea fi bunuri ilicite;
certificat de instruire – document tipizat care atestă că titularul a promovat examenul de certificare ca urmare a participării la programul de instruire în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă, organizat în Republica Moldova;
[Art.3 noțiunea introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
client – persoană fizică sau juridică care este în procesul stabilirii unei relații de afaceri sau deja a stabilit o relație de afaceri cu entitatea raportoare, a beneficiat sau beneficiază de serviciile entității raportoare ori desfășoară cu aceasta alte operațiuni cu caracter permanent sau ocazional;
cont anonim – cont al cărui titular nu este identificat;
cont pe nume fictiv – cont deschis pe numele unei persoane care nu este identificată și căreia i se atribuie un nume inventat;
finanțare a terorismului – acțiuni stabilite la art.279 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
furnizor de servicii privind activele virtuale – persoană fizică sau juridică care prestează în calitate de profesionist, pentru/sau în numele altei persoane fizice sau juridice, una sau mai multe dintre următoarele activități sau operațiuni:
a) schimb între activele virtuale și monedele fiduciare;
b) schimb între una sau mai multe forme de active virtuale;
c) transfer de active virtuale;
d) păstrare și/sau administrare a activelor virtuale sau a instrumentelor care conferă dreptul de control asupra activelor virtuale;
e) participare la și prestare de servicii financiare privind oferta unui emitent și/sau vânzarea unui activ virtual;
furnizor de servicii pentru fiducii sau societăți – orice persoană care prestează unor terți, cu titlu profesional, oricare dintre următoarele servicii:
a) constituirea de societăți sau de alte persoane juridice;
b) exercitarea funcției de director sau de secretar al unei societăți, de partener în cadrul unei asocieri sau a unei funcții similare legate de alte persoane juridice ori organizarea ca o altă persoană să exercite astfel de funcții;
c) furnizarea unui sediu social, a unei adrese comerciale, poștale sau administrative și a oricăror altor servicii conexe pentru o societate, o asociere sau orice altă persoană juridică sau construcție juridică;
d) exercitarea funcției de fiduciar în cadrul unei fiducii exprese sau a unei funcții similare în cadrul unei construcții juridice similare ori organizarea ca o altă persoană să exercite astfel de funcții;
e) exercitarea funcției de acționar pe seama unei persoane alta decât o societate cotată pe o piață reglementată care face obiectul cerințelor de divulgare a informațiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau al unor standarde internaționale echivalente ori organizarea ca o altă persoană să exercite o astfel de funcție.
infracțiune predicat – orice infracțiune prevăzută de Codul penal susceptibilă să genereze bunuri care pot face obiectul infracțiunii de spălare a banilor prevăzute la art. 243 din Codul penal nr. 985/2002;
investigații financiare – activități ce constau în colectarea informației, analiza și verificarea tuturor relațiilor financiare și economice, precum și în verificarea clienților care pot fi legați de acțiunile de spălare a banilor, de infracțiunile predicat și de acțiunile de finanțare a terorismului, activități ce țin de identificarea, stabilirea sursei și urmărirea bunurilor utilizate, obținute din aceste infracțiuni, a fondurilor teroriștilor și a altor bunuri care sînt sau pot fi obiect al măsurilor asigurătorii și/sau al confiscării, precum și activități de investigare a dimensiunii rețelei criminale și a gradului de criminalitate aferente. Investigațiile financiare sînt distincte de investigațiile speciale reglementate de Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații;
în privința bunurilor – măsuri care asigură împiedicarea deplasării, transferului, modificării, utilizării sau manipulării bunurilor în orice mod care ar putea avea ca rezultat modificarea volumului, valorii, localizării, proprietății, posesiei, caracterului ori destinației acestora sau orice altă modificare ce ar permite utilizarea bunurilor;
organ de autoreglementare cu funcții de supraveghere – entitate cu statut de personalitate juridică care reprezintă membrii unei profesii și care are un rol în reglementarea acestora, în realizarea anumitor funcții de supraveghere sau de monitorizare și în asigurarea punerii în aplicare a normelor în privința acestora;
persoane cu funcții de conducere de rang superior – responsabili sau angajați care dețin cunoștințe suficiente privind expunerea instituției la riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, care ocupă funcții suficient de înalte pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri și care nu sînt neapărat membri ai consiliului de administrație;
proliferarea armelor de distrugere în masă – acțiuni stabilite la art. 1401 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
relație de afaceri – relație profesională sau comercială legată de activitățile prestate de către entitățile raportoare prevăzute la art.4 alin. (1), despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a fi de o anumită durată;
secret profesional – informații, date și documente, deținute în temeiul prezentei legi, cu privire la o anumită persoană – datele cu caracter personal, datele despre active financiare, relații de afaceri, structura de proprietate, rețeaua de desfacere și despre intențiile de dezvoltare a afacerii, a căror divulgare poate aduce prejudicii persoanei respective;
sistare a activității sau a tranzacției – interzicere temporară a schimbării regimului de proprietate, a transferului, lichidării, transformării, plasării sau mișcării bunurilor ori asumare temporară a custodiei sau a controlului asupra bunului;
spălare a banilor – acțiuni stabilite la art. 243 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
transfer al activelor virtuale – efectuare a unei tranzacții în numele altei persoane fizice sau juridice care transferă un activ virtual de la o adresă sau cont virtual la alta/altul;
tranzacție – acțiuni bazate pe înțelegerea prealabilă între două sau mai multe părți, prin care se transferă, se lichidează, se transformă, se plasează bunuri sau se realizează circulația lor ori care reprezintă contravaloarea furnizării unor servicii;
tranzacție complexă și neordinară – tranzacție realizată printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care nu corespund activității ordinare și/sau nu sînt proprii genului de activitate a clientului;
tranzacție ocazională – tranzacție realizată printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni, de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, în lipsa unei relații de afaceri cu entitatea raportoare;
tranzacții/operațiuni care au legătură între ele – tranzacții/operațiuni a căror valoare este fragmentată/fracționată în tranșe mai mici (prin raportare la limitele impuse de prezenta lege), care au în comun cel puțin unul dintre următoarele elemente: contractul, părțile tranzacțiilor, beneficiarii efectivi, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.
Capitolul IIPREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI FINANȚĂRII TERORISMULUI
(1) Sub incidența prezentei legi cad următoarele persoane fizice și juridice, denumite în continuare entități raportoare:
a) băncile;
b) unitățile de schimb valutar (altele decât băncile);
c) societățile de investiții;
d) societățile de registru, Depozitarul central unic al valorilor mobiliare;
e) asigurătorii sau reasigurătorii și intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări care desfășoară activitate în limitele claselor de asigurări de viață, inclusiv cele cu participarea la investiții;
f) administratorii fondurilor de pensii facultative, societățile de administrare a investițiilor;
g) organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut;
h) agenții imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare este mai mare de 200000 de lei;
i) societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale, cu excepția prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi și a prestatorilor de servicii de inițiere a plății, care activează în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică;
j) avocații, notarii, administratorii autorizați, executorii judecătorești, mediatorii și alți liber profesioniști, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, a valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de valori mobiliare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți, constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă, în numele sau pentru clienții lor, în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile, crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare;
k) organizatorii jocurilor de noroc;
l) auditorii, persoanele juridice și întreprinzătorii individuali care prestează, ca activitate economică sau profesională principală, servicii de contabilitate și consultanță fiscală;
m) alte persoane fizice și juridice care comercializează bunuri (inclusiv persoanele fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase) în sumă de cel puțin 200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plățile sunt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacția este efectuată printr-o operațiune sau prin mai multe operațiuni care au legătură între ele;
n) persoanele fizice/juridice care desfășoară activitate fiduciară, altele decât cele prevăzute la lit. f) și j);
o) persoanele care depozitează, comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, precum și de rezidenții din zone economice libere, dacă valoarea tranzacției sau a tranzacțiilor/operațiunilor ce au legătură între ele este de 200000 de lei sau mai mult;
p) furnizorii de servicii de finanțare participativă;
q) furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăți.
(11) Se interzice pe teritoriul Republicii Moldova activitatea de prestare a serviciilor privind activele virtuale, inclusiv în cazurile în care această activitate este auxiliară/suplimentară activității de bază. Desfășurarea activității contrar interdicției se pedepsește în conformitate cu art. 263 alin. (9) din Codul contravențional nr. 218/2008 sau art.241 alin. (1) lit. b) din Codul penal nr. 985/2002.
(2) Serviciul Vamal, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care informațiile au fost obținute, comunică Serviciului toate informațiile privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile art. 33 și 34 din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, cu excepția valorilor valutare declarate de Banca Națională a Moldovei și bănci.
(3) Serviciul Vamal comunică imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciului informațiile referitoare la cazurile identificate suspecte de import și/sau export în/din țară al valorilor valutare.
(4) Autoritățile publice, altele decât organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art.15 alin. (1), sesizează imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, Serviciul despre cazurile cu privire la posibilele încălcări ale prevederilor prezentei legi, identificate în exercitarea funcțiilor.
(5) Persoanele fizice sau juridice, altele decât cele indicate la alin. (1), pot informa Serviciul despre cazurile devenite cunoscute cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului, utilizând canale ordinare de comunicare – serviciul poștal, e-mail, telefon.
(6) Agenția Servicii Publice comunică imediat Serviciului informațiile referitoare la activitățile sau tranzacțiile suspecte identificate în procesul de prestare a serviciilor publice. Datele respective se comunică în cel mult 24 de ore de la identificarea circumstanțelor care generează suspiciuni.
Articolul 5.Măsurile standarde de precauție privind clienții
(1) Entitățile raportoare aplică măsuri standard de precauție privind clienții:
a) la inițierea relațiilor de afaceri;
b) la efectuarea tuturor tipurilor de tranzacții ocazionale:
– în valoare de peste 20000 de lei – dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;
– în valoare de peste 200000 de lei – dacă tranzacția se efectuează prin una sau mai multe operațiuni care au legătură între ele, ținând cont de cerințele la nivel național;
c) în cazul organizatorilor jocurilor de noroc, în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, în momentul punerii unei mize atunci când efectuează tranzacții în valoare de cel puțin 40 000 de lei, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele;
d) atunci când există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
e) atunci când există suspiciuni privind veridicitatea, suficiența și precizia datelor de identificare obținute anterior;
f) în cazul persoanelor care comercializează bunuri, atunci când efectuează tranzacții ocazionale în numerar în valoare de cel puțin 200000 de lei, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.
(2) Măsurile standarde de precauție privind clienții cuprind:
a) identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă sigură și independentă, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică, a serviciilor de încredere relevante sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de organele cu funcții de supraveghere;
b) identificarea beneficiarului efectiv și adoptarea de măsuri rezonabile, adecvate și bazate pe risc pentru verificarea identității acestuia, utilizând documente, date și informații relevante obținute dintr-o sursă sigură, astfel încât entitatea raportoare să aibă certitudinea că știe cine este beneficiarul efectiv și înțelege structura proprietății și structura de control a clientului;
c) evaluarea și înțelegerea scopului și a naturii dorite ale relației de afaceri și, dacă este necesar, obținerea de informații suplimentare despre acestea;
d) monitorizarea continuă a relației de afaceri, inclusiv examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru a se asigura că tranzacțiile realizate sînt conforme cu informațiile deținute de entitățile raportoare referitoare la client, la profilul activității și la profilul riscului, inclusiv la sursa bunurilor, și că documentele, datele sau informațiile deținute sînt actualizate.
(21) La evaluarea scopului și naturii relației de afaceri, entitățile raportoare sunt obligate să ia în considerare cel puțin unul dintre următorii factori:
a) scopul inițierii relației de afaceri sau al efectuării unei tranzacții ocazionale;
b) tipul serviciilor solicitate;
c) destinația plății;
d) volumul activelor depuse sau mărimea tranzacțiilor efectuate de client;
e) frecvența tranzacțiilor și potențiala durata a relației de afaceri.
(3) În cazul în care nu este posibilă aplicarea măsurilor standard de precauție privind clienții, entitățile raportoare sînt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacție, inclusiv printr-un cont de plăți, să nu stabilească nicio relație de afaceri ori să înceteze o relație de afaceri existentă și să transmit formularele speciale privind raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte Serviciului în conformitate cu prevederile art.11. În acest caz, entitățile raportoare sînt în drept să nu explice clientului motivul refuzului.
(31) Entitățile raportoare, atunci când există o suspiciune privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului, nu vor finaliza măsurile standard de precauție privind clienții dacă consideră în mod rezonabil că acest fapt va determina încălcarea obligației de nedivulgare și vor transmite Serviciului formularul special privind raportarea activității sau tranzacției suspecte în raport cu potențialul client în conformitate cu prevederile art. 11.
(4) Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi anonime, casete de siguranță anonime, conturi pe nume fictive, carnete de economii anonime, să emită și să accepte plăți efectuate prin utilizarea de carduri preplătite anonime, să stabilească ori să continue o relație de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o bancă despre care se știe că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale sau care pune la dispoziție pentru clienții săi conturi anonime.
(41) Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi clienților nerezidenți în scopul efectuării tranzacțiilor în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
(42) Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi pentru/la prestatorii de servicii privind activele virtuale din alte state.
(43) Entitățile raportoare nu efectuează tranzacții ocazionale în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
(44) Entitățile raportoare, la efectuarea tranzacțiilor de către clienții rezidenți în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, nu admit tranzacții cu un volum ce depășește cumulativ echivalentul a 50000 de lei pe parcursul unei luni.
(5) Clienții sînt obligați să prezinte, la cererea entității raportoare, toată informația, documentele și copiile de pe acestea necesare implementării măsurilor standarde de precauție, iar în cazul survenirii circumstanțelor noi legate de beneficiarii efectivi, să actualizeze, din propria inițiativă, datele deja prezentate. Corectitudinea și veridicitatea documentelor prezentate, inclusiv a documentelor prezentate prin mijloace electronice, sunt certificate de către clienți în mod obligatoriu.
(6) Măsurile standard de precauție privind clienții sunt aplicate de către entitățile raportoare atât clienților noi, cât și clienților existenți, prin adoptarea de măsuri adecvate și bazate pe risc. Circumstanțele relevante care pot determina necesitatea aplicării măsurilor standard de precauție clienților existenți includ cel puțin: neaplicarea anterioară a măsurilor standard de precauție privind clienții, perioada aplicării acestora, gradul de adecvare a datelor obținute, noi cerințe normative privind măsurile standard de precauție și/sau modificarea circumstanțelor relevante privind clientul.
(7) În cadrul aplicării măsurilor standarde de precauție privind clienții prevăzute la alin. (2), entitățile raportoare urmează să stabilească și să verifice legalitatea împuternicirilor și identitatea reprezentanților clientului.
(8) Prin derogare de la prevederile alin. (1)lit. b), operațiunea de schimb valutar în numerar cu o valoare care depășește 10000 de lei se efectuează cu prezentarea actelor de identitate, iar datele din acestea urmează a fi înregistrate de către unitatea de schimb valutar.
(9) Pe baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor, care demonstrează existența unui risc scăzut de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, entitățile raportoare prestatoare de servicii de plată și emitente de monedă electronică specificate în Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, cu excepția cazurilor de răscumpărare în numerar sau retragere a numerarului ce depășește suma de 1000 de lei și a cazurilor de operațiuni de plată la distanță, pot aplica măsuri standard de precauție simplificate privind clienții referitoare la moneda electronică în cazurile de respectare a următoarelor condiții:
a) valoarea maximă depozitată electronic nu depășește suma de 3000 de lei;
b) valoarea transferurilor lunare nu depășește suma de 3000 de lei;
c) - abrogată;
d) - abrogată;
e) emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor suspecte.
91) - abrogat.
(10) Procedura și cerințele aferente aplicării măsurilor standarde de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv, sînt elaborate de către entitățile raportoare în baza recomandărilor și instrucțiunilor organelor cu funcții de supraveghere.
(11) În cazul asigurărilor de viață și al asigurărilor cu participarea la investiții prevăzute de legislația cu privire la asigurări, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile prevăzute la alin. (2), aplică următoarele măsuri standarde de precauție privind clienții:
a) consemnează numele persoanei în cazul beneficiarilor care sînt persoane identificate după nume;
b) în cazul beneficiarilor desemnați după caracteristici sau categorie ori prin alte mijloace, obțin unele informații suficiente privind beneficiarii respectivi, astfel încât entitatea raportoare să fie sigură că, la momentul plății, va putea stabili identitatea beneficiarului.
(12) În cazurile menționate la alin.(11), verificarea identității beneficiarilor are loc la momentul plății. În caz de atribuire, totală sau parțială, către un terț a unei asigurări de viață și asigurări cu participarea la investiții prevăzute de legislația cu privire la asigurări, entitățile raportoare care cunosc despre atribuirea respectivă identifică beneficiarul efectiv la momentul atribuirii către persoana fizică sau juridică care primește, pentru beneficiul propriu, valoarea poliței cedate.
(13) În cazul beneficiarilor bunurilor aflate sub orice formă de administrare fiduciară, care sînt desemnați în funcție de caracteristici particulare sau de categorie, entitatea raportoare obține informații suficiente cu privire la beneficiar, astfel încât să se asigure că va putea stabili identitatea beneficiarului la momentul plății sau al exercitării de către beneficiar a drepturilor sale dobândite.
(14) Entitățile raportoare furnizează clienților informațiile solicitate, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, înainte de a stabili o relație de afaceri sau de a efectua o tranzacție ocazională. Informațiile includ, în special, o informare generală cu privire la obligațiile legale care le revin entităților raportoare în temeiul prezentei legi atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.
Articolul 51.Identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice
(1) Identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2)lit. a) se admit în cazul persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, precum și în cazul persoanelor juridice rezidente ai căror reprezentanți, fondatori, administratori și beneficiari efectivi sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
(1) Identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2)lit. a), se admite în cazul persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene care dețin un certificat calificat al cheii publice, eliberat de un prestator de servicii de încredere dintr-un stat membru al Uniunii Europene, precum și în cazul persoanelor juridice rezidente ai căror reprezentanți, fondatori, administratori și beneficiari efectivi sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, sau persoane care dețin un certificat calificat al cheii publice, eliberat de un prestator de servicii de încredere dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Notă: Art.51 al.(1) în redacția LP144 din 19.06.25, MO328/20.06.25 art.374 va intra în vigoare odată cu crearea condițiilor tehnice prevăzute la alin. (4) din art. XII a LP144 din 19.06.25, MO328/20.06.25 art.374
(2) Identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice se realizează în baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor și prin utilizarea uneia sau a mai multor dintre următoarele metode, în funcție de risc:
a) prin mijloace de identificare electronică cu un nivel de securitate suficient și conform cu standardele stabilite în Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere;
b) prin mijloace electronice care asigură cumulativ transmiterea în direct a înregistrării video și audio sau a fotografiei cu elementele de verificare a prezenței fizice, înregistrarea originalului actului de identitate în timpul transmiterii în direct și captarea imaginii faciale a clientului;
c) prin alte mijloace electronice oferite de către un prestator de servicii de încredere calificat, acreditat în condițiile Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
(3) Cerințele privind identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice se stabilesc de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și includ cerințe privind politicile și procedurile necesare, sistemul de control intern, riscurile și măsurile de protecție, cerințele tehnice minime.
(1) Beneficiarul efectiv este orice persoană fizică ce deține sau controlează în ultimă instanță clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o activitate sau o tranzacție.
(2) Noțiunea de beneficiar efectiv include cel puțin:
1) în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ (comercial):
a) persoana fizică/persoanele fizice care deține/dețin sau controlează în ultimă instanță o persoană juridică, alta decât o societate cotată pe o piață reglementată care face obiectul cerințelor de divulgare a informațiilor în conformitate cu standardele internaționale echivalente care asigură transparența corespunzătoare a informațiilor privind exercitarea dreptului de proprietate, prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unei cote-părți din numărul de acțiuni ori din drepturile de vot sau prin participația în capitalul social al persoanei juridice respective, sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace.
Deținerea de către o persoană fizică a 25% plus o acțiune sau participarea acesteia în capitalul social al unei persoane juridice cu peste 25% este un criteriu al exercitării directe a dreptului de proprietate.
Deținerea a 25% plus o acțiune de către o altă persoană juridică care se află sub controlul unei persoane fizice sau de către mai multe persoane juridice care se află sub controlul aceleiași persoane fizice sau participarea acesteia/acestora în capitalul social al unei persoane juridice cu peste 25% este un criteriu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate;
b) persoana fizică care ocupă funcția de administrator al clientului, în cazul în care, după epuizarea tuturor mijloacelor posibile și cu condiția că nu există motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană în calitate de beneficiar efectiv. Entitățile raportoare țin evidența măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare client în parte și o prezintă, la cerere, Serviciului și/sau organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare;
2) în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare, toate persoanele fizice, după cum urmează:
a) constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile legii;
b) fiduciarul/fiduciarii;
c) protectorul/protectorii (dacă există);
d) beneficiarul/beneficiarii fiduciilor sau construcțiilor juridice similare sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora încă nu este identificată, categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcționează fiducia ori construcția juridică similară;
e) oricare altă persoană fizică care exercită controlul în ultimă instanță asupra fiduciei sau a construcției juridice similare prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace;
3) în cazul organizațiilor necomerciale, persoana fizică/persoanele fizice care exercită controlul în ultimă instanță asupra organizației necomerciale;
4) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la pct. 1)–3), și al entităților care administrează și distribuie fonduri:
a) persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile, respectiv, părțile sociale sau acțiunile unei persoane juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificați;
b) grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcționează o persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost identificate;
c) persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puțin 25% din bunurile unei persoane juridice sau entități fără personalitate juridică, inclusiv prin exercitarea puterii de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere sau supraveghere a entității respective.
(3) În cazul în care, în cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clienții, entitățile raportoare constată neconcordanță între informațiile privind beneficiarul efectiv disponibile în Registrul de stat al unităților de drept și în Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare și informațiile privind beneficiarul efectiv prezentate de către client, acestea informează, în termen de 5 zile lucrătoare, Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Servicii Publice. În acest caz, entitățile raportoare sunt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacție, inclusiv printr-un cont de plăți, să nu stabilească nicio relație de afaceri ori să înceteze o relație de afaceri existentă și să solicite imediat clientului actualizarea datelor privind beneficiarul efectiv la organul înregistrării de stat și la Serviciul Fiscal de Stat.
(4) În baza informațiilor transmise de entitățile raportoare, în termen de 5 zile lucrătoare, Agenția Servicii Publice efectuează o notare în Registrul de stat al unităților de drept, iar Serviciul Fiscal de Stat – în Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare, cu privire la existența unei neconcordanțe. După soluționarea neconcordanței, Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat radiază, în termen de 5 zile lucrătoare, notarea din registrele respective.
(5) Până la soluționarea neconcordanței, Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat nu efectuează nicio înregistrare în Registrul de stat al unităților de drept și, respectiv, în Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare referitoare la modificarea actelor de constituire ale persoanei juridice, ale întreprinzătorului individual, ale organizației necomerciale și, respectiv, ale fiduciei și ale construcției juridice similare, precum și referitoare la modificarea datelor înscrise în Registrul de stat, la reorganizarea sau la radierea entităților respective.
(6) Procedura privind efectuarea/radierea notărilor în/din Registrul de stat al unităților de drept și Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare și de soluționare a neconcordanțelor se aprobă prin:
a) ordin al directorului Agenției Servicii Publice – pentru Registrul de stat al unităților de drept;
b) ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat – pentru Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare.
(7) În măsura în care este posibil, Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat realizează procedura menționată la alin. (6) în mod similar. Orice modificare a procedurii de către unul dintre cele două organe se realizează după o consultare prealabilă cu celălalt organ, precum și cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Articolul 6.Evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și abordarea bazată pe risc
(1) Entitățile raportoare sînt obligate să întreprindă acțiuni privind identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu de activitate, ținând cont de evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național. Rezultatele evaluării în domeniul propriu de activitate a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului sunt consemnate într-un raport de evaluare, aprobat de către persoana cu funcție de conducere de rang superior desemnată responsabilă de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din cadrul entității raportoare, și se actualizează anual de entitatea raportoare, iar la cerere se prezintă Serviciului sau organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare.
(2) Entitățile raportoare, în urma rezultatelor evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca acțiunile de prevenire și diminuare a spălării banilor și finanțării terorismului să fie proporționale cu riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate în domeniul propriu de activitate.
(3) Entitățile raportoare asigură implementarea abordării bazate pe risc prin proceduri de identificare, evaluare, monitorizare, gestionare și diminuare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, aprobate de către persoana de conducere responsabilă de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din cadrul entității raportoare.
(4) Entitățile raportoare aplică măsurile de precauție stabilind amploarea lor în funcție de client, riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificat, țară (jurisdicție), relația de afaceri, bun, serviciu sau tranzacție, rețeaua de distribuție.
(5) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție simplificată privind clienții la identificarea riscurilor reduse de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. La identificarea riscurilor sporite de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, acestea aplică măsuri de precauție sporită privind clienții.
(6) În procesul de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, entitățile raportoare utilizează diferite variabile aferente domeniului de activitate, inclusiv destinația unui cont sau scopul relației de afaceri, volumul activelor depuse sau mărimea tranzacțiilor efectuate de client, frecvența și durata relației de afaceri.
(7) Entitățile raportoare trebuie să poată demonstra Serviciului și organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare că amploarea măsurilor de precauție privind clienții prevăzute la art. 5, 7 şi 8 este adecvată, ținând cont de riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate.
(8) Serviciul, în comun cu organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente, organizează, efectuează și actualizează, cel puțin o dată la 3 ani, evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național pentru:
a) optimizarea cadrului normativ, instituțional și de politici în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
b) distribuirea eficientă a resurselor materiale, financiare, umane de către Serviciul, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente;
c) informarea autorităților publice, asociațiilor de profil și entităților raportoare despre riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate la nivel național.
(9) Evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național se consemnează într-un raport de evaluare, care se aprobă prin ordinul directorului sau al directorului adjunct al Serviciului. Raportul se publică pe pagina web oficială a Serviciului, cu excepția informațiilor atribuite la secret de stat și cele care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau date cu caracter personal.
(10) Entitățile raportoare sînt obligate să identifice și să evalueze riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu până la:
a) lansarea și dezvoltarea de produse și servicii noi;
b) utilizarea tehnologiilor noi sau aflate în dezvoltare, atât pentru produsele și serviciile noi, cât și pentru cele existente.
(11) - abrogat.
(12) Pentru identificarea și asigurarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prevăzute la alin. (1), Serviciul, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente trebuie să dispună și să actualizeze datele statistice sub forma unei versiuni consolidate complete în domeniul aflat în competență, care includ cel puțin:
a) date de măsurare a dimensiunii și a importanței diferitor sectoare care intră în domeniul de aplicare al prezentei legi, inclusiv numărul de entități și persoane, precum și date privind importanța economică a fiecărui sector;
b) date de măsurare a etapelor de raportare, de investigare, de urmărire penală, precum și a celor judiciare ale regimului național de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv numărul de rapoarte privind tranzacțiile suspecte, acțiunile întreprinse ca urmare a rapoartelor respective și, anual, date privind numărul de cazuri investigate, numărul de persoane urmărite penal, numărul de persoane condamnate pentru infracțiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, tipul de infracțiuni predicat, precum și valoarea în lei a bunurilor sistate, sechestrate sau confiscate;
c) date privind numărul de solicitări transfrontaliere de informații care au fost efectuate, primite, respinse ori parțial sau complet soluționate.
Articolul 7.Măsurile de precauție simplificată privind clienții
(1) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție simplificată privind clienții atunci când, prin natura lor, pot prezenta un risc redus de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
(2) Măsurile de precauție simplificată privind clienții cuprind măsurile de precauție privind clienții prevăzute la art. 5 alin. (2) în cadrul unei proceduri simplificate aferente riscului redus de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, care include:
a) verificarea identității clientului și a beneficiarului efectiv după stabilirea relației de afaceri, care se realizează cât mai curând posibil, dar nu mai târziu decât o lună de la stabilirea contactului inițial, atunci când aceasta este necesar pentru a nu întrerupe practicile comerciale normale, iar riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului sunt eficient gestionate;
b) reducerea frecvenței actualizării datelor de identificare;
c) reducerea gradului de monitorizare continuă a tranzacției sau a relației de afaceri;
d) limitarea obținerii de informații privind scopul și natura relației de afaceri.
(3) Entitatea raportoare, în baza evaluării proprii, stabilește factorii care generează riscuri reduse de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție simplificată privind clienții, inclusiv dacă:
a) clientul este o autoritate publică sau întreprindere de stat;
b) clientul este o societate ale cărei valori mobiliare sînt tranzacționate pe o piață reglementată/sistem multilateral de tranzacționare care impune cerințe pentru a asigura transparența adecvată a beneficiarului efectiv;
c) clientul este rezident al jurisdicțiilor prevăzute la lit. d) și e) care îndeplinesc cerințele standardelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
d) țara de destinație (jurisdicția) dispune de un sistem eficient de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului conform standardelor internaționale și este supusă regulat evaluării în acest sens de către organizațiile internaționale de profil;
e) țara de destinație (jurisdicția) are un nivel redus de corupție și de criminalitate conform evaluărilor oficiale;
f) produsele și serviciile financiare sînt limitate și bine definite pentru un cerc de clienți, cu scopul de a spori incluziunea financiară;
g) polițele de asigurare de viață includ prima anuală ce nu depășește valoarea de 20000 de lei sau prima unică ce nu depășește valoarea de 50000 de lei;
h) la achiziționarea polițelor de asigurare pentru sistemele de pensii nu există o clauză de răscumpărare și polița nu poate fi utilizată drept garanție;
i) la achiziționarea sistemelor de pensii, anuităților sau programelor similare care asigură salariaților beneficii de pensii, contribuțiile se realizează prin deduceri de salarii, iar normele sistemului nu permit ca drepturile beneficiarilor să fie transferate.
(4) Măsurile de precauție simplificată privind clienții nu pot fi aplicabile în cazul existenței suspiciunii cu privire la spălarea banilor sau finanțarea terorismului.
(5) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, precum și în baza criteriilor și factorilor stabiliți de către organul cu funcții de supraveghere, acumulează informații suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacțiile sau relațiile de afaceri întrunesc condițiile prevăzute la alin. (3).
Articolul 8.Măsurile de precauție sporită privind clienții
(1) Entitățile raportoare examinează scopul economic și sensul tuturor tranzacțiilor complexe și neordinare, precum și tipurile de tranzacții neordinare, aparent fără scop legal sau economic. Dacă riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este sporit, entitatea raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții proporțional riscului identificat, cu mărirea gradului de monitorizare a relației de afaceri pentru a determina dacă activitatea sau tranzacția este neordinară sau suspectă.
(2) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții, suplimentar celor prevăzute la art. 5, în situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, cel puțin în modul stabilit în prezentul articol, precum și în alte situații, inclusiv prin:
a) obținerea informației suplimentare despre client și beneficiarul efectiv (genul de activitate, volumul activelor, cifra de afacere, altă informație disponibilă în surse publice, internet), precum și actualizarea frecventă a datelor de identificare ale clientului și beneficiarului efectiv;
b) obținerea informației suplimentare despre natura și scopul relației de afaceri;
c) obținerea informației despre sursa bunurilor clientului, ale beneficiarului efectiv și a averii deținute de către client;
d) obținerea informației despre scopul activității sau tranzacției în curs de pregătire, de realizare sau deja realizate;
e) obținerea aprobării de către persoana cu funcții de conducere de rang superior a inițierii sau continuării relației de afaceri;
f) realizarea monitorizării sporite a relației de afaceri prin creșterea numărului și a frecvenței verificărilor efectuate și prin selectarea activităților și tranzacțiilor care necesită o examinare adițională;
g) solicitarea ca prima plată a operațiunilor să se efectueze printr-un cont deschis în numele clientului la o bancă care aplică măsuri similare de precauție privind clienții.
(3) În baza evaluării proprii, entitatea raportoare stabilește factorii care generează riscuri sporite și care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție sporită privind clienții. Factorii care generează riscuri sporite sînt:
a) relațiile de afaceri care se desfășoară în circumstanțe neobișnuite, cum ar fi distanța geografică semnificativă dintre entitatea raportoare și client;
b) clienții care își au reședința în țările (jurisdicțiile) prevăzute la art. 82;
c) clienții care nu se prezintă personal la identificare, cu excepția clienților identificați prin aplicarea mijloacelor electronice;
d) persoanele juridice cu rol de structuri de administrare a bunurilor personale;
e) societățile care au acționari mandatați sau ale căror acțiuni sînt în custodie;
f) activitățile care implică frecvent numerar în proporții considerabile;
g) situațiile în care structura proprietății și structura de control ale persoanei juridice sînt neobișnuite sau excesiv de complexe, având în vedere natura activității desfășurate;
h) serviciile bancare acordate unei persoane fizice în baza unui portofoliu personalizat negociat cu clientul;
i) produsele sau tranzacțiile care ar putea favoriza anonimatul;
j) relațiile de afaceri sau tranzacțiile la distanță, fără anumite măsuri de protecție, cum ar fi semnătura electronică;
k) plățile primite de la terți necunoscuți sau neasociați;
l) produsele noi și practicile comerciale noi, inclusiv mecanismele noi de distribuție și de utilizare a unor tehnologii noi sau în curs de dezvoltare atât pentru produsele noi, cât și pentru produsele preexistente;
m) țările de destinație (jurisdicțiile) care, conform unor surse credibile (evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate), nu dispun de sisteme efective de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
n) țările de destinație (jurisdicțiile) care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupției sau al altor activități infracționale;
o) țările de destinație (jurisdicțiile) care sînt supuse unor sancțiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite de către organizațiile internaționale de profil, conform angajamentelor asumate de către Republica Moldova;
p) țările de destinație (jurisdicțiile) care acordă finanțare sau sprijin pentru activități teroriste sau pe teritoriul cărora activează organizații teroriste desemnate;
q) clienții și tranzacțiile efectuate în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state;
r) alți factori identificați în cadrul evaluării.
(4) În relațiile transfrontaliere de corespondență, entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1)lit.a) și i), suplimentar măsurilor de precauție prevăzute la art. 5, întreprind măsuri ce cuprind:
a) acumularea informațiilor suficiente despre instituția corespondentă pentru a înțelege pe deplin natura activității acesteia și pentru a stabili, din informațiile disponibile public, reputația instituției și calitatea supravegherii;
b) evaluarea controalelor efectuate de instituția corespondentă în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
c) obținerea aprobării de către persoana cu funcții de conducere de rang superior înainte de stabilirea unor relații cu instituțiile corespondente;
d) stabilirea, prin documente în formă scrisă, a responsabilității fiecărei instituții;
e) constatarea faptului că instituția corespondentă a verificat identitatea clienților care au acces direct la conturile instituției corespondente, a aplicat încontinuu măsuri de precauție privind acești clienți și este în măsură să furnizeze, la cerere, date relevante privind măsurile de precauție;
f) aplicarea măsurilor suficiente de protecție în relațiile cu instituțiile corespondente care dispun de politici, controale interne și proceduri insuficiente în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
(5) În tranzacțiile sau în relațiile de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic și cu persoanele asociate persoanelor expuse politic, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție prevăzute la art. 5, întreprind măsuri ce cuprind:
a) elaborarea și implementarea sistemelor adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv a procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client, potențial client sau beneficiarul efectiv al unui client este persoană expusă politic;
b) obținerea aprobării persoanei cu funcții de conducere de rang superior la stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel de clienți;
c) adoptarea măsurilor adecvate privind stabilirea sursei bunurilor implicate în relația de afaceri sau în tranzacția cu astfel de clienți și a sursei averii;
d) efectuarea monitorizării sporite și continue a relației de afaceri.
(51) În tranzacțiile sau în relația de afaceri cu clienții rezidenți care efectuează tranzacții în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție prevăzute la art.5, aplică măsurile de precauție sporită prevăzute de prezentul articol, inclusiv următoarele măsuri:
a) deschiderea conturilor speciale clienților care efectuează tranzacții în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state;
b) implementarea soluțiilor IT specializate în scopul monitorizării sporite a tranzacțiilor efectuate de către clienții rezidenți cu prestatorii de servicii privind activele virtuale, inclusiv pentru stabilirea sursei bunurilor implicate și asigurarea trasabilității tranzacțiilor.
(6) - abrogat.
(7) Entitățile raportoare întreprind măsuri pentru a stabili dacă beneficiarii unei polițe de asigurare de viaţă sau ai unei polițe de asigurare cu participarea la investiții şi/sau, după caz, beneficiarul efectiv al beneficiarului sunt persoane expuse politic, persoane cunoscute ca fiind asociați apropiați sau membri de familie ai persoanelor expuse politic. Măsurile respective se adoptă cel târziu la momentul plății sau la momentul atribuirii, totale sau parțiale, a poliței. În cazul în care au fost identificate riscuri sporite, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție pentru clienți prevăzute la art.5, întreprind următoarele:
a) informează persoana cu funcții de conducere de rang superior înainte de plata veniturilor corespunzătoare poliței de asigurare;
b) efectuează o examinare sporită a întregii relații de afaceri cu asiguratul;
c) raportează Serviciului tranzacția de plată a veniturilor corespunzătoare poliței de asigurare.
(8) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, precum și a criteriilor și factorilor stabiliți de către organul cu funcții de supraveghere, acumulează informații suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacțiile sau relațiile de afaceri întrunesc condițiile prevăzute la alin. (3)–(5).
(1) Persoană expusă politic este persoana fizică care exercită sau a exercitat funcții publice importante, după cum urmează:
a) șefi de stat, șefi de guvern, miniștri și miniștri adjuncți sau secretari de stat;
b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative similare;
c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
d) membri ai curților supreme, ai curților constituționale sau ai altor instanțe judecătorești de nivel înalt ale căror hotărâri nu fac obiectul altor căi de atac decât în circumstanțe excepționale;
e) membri ai curților de conturi sau ai consiliilor băncilor centrale;
f) ambasadori, însărcinați cu afaceri și ofițeri superiori în forțele armate;
g) membri ai organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderilor publice;
h) directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație sau membri cu funcții echivalente în cadrul unei organizații internaționale.
(2) Lista funcțiilor publice importante la nivel național care determină calitatea de persoană expusă politic în conformitate cu prevederile prezentei legi se elaborează de către Serviciu și se publică pe pagina sa web oficială.
(3) Membri de familie ai persoanei expuse politic sunt:
a) soțul/soția unei persoane expuse politic sau o persoană aflată în relații asemănătoare acelora dintre soți cu persoana expusă politic;
b) copiii și soții/soțiile lor sau cu care copiii se află in relații asemănătoare acelora dintre soți;
c) părinții și frații/surorile unei persoane expuse politic.
(4) Persoane cunoscute ca fiind asociați apropiați, atât din punct de vedere profesional, cât și social, ai persoanelor expuse politic includ:
a) persoanele fizice cunoscute ca fiind beneficiarii efectivi, împreună cu o persoană expusă politic, ai unei persoane juridice sau ai unei construcții juridice ori ca având orice altă relație strânsă de afaceri cu o astfel de persoană;
b) persoanele fizice care sunt singurii beneficiari efectivi ai unei entități juridice sau ai unei construcții juridice cunoscute ca fiind înființate în beneficiul de facto al unei persoane expuse politic.
(5) Organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul Republicii Moldova întocmesc lista funcțiilor publice importante, în sensul alin. (1)lit. h), pe care o transmit Serviciului. Serviciul actualizează această listă pe baza datelor și informațiilor comunicate de organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul Republicii Moldova, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări.
(6) Pentru o perioadă de 12 luni de la încetarea exercitării funcției publice importante la nivel național sau internațional, entitățile raportoare iau în considerare riscul sporit pe care persoana expusă politic îl prezintă. După expirarea acestei perioade, în baza unei evaluări a riscului, entitățile raportoare pot decide dacă persoana respectivă mai prezintă sau nu mai prezintă un risc specific persoanelor expuse politic.
Articolul 82.Contramăsurile privind țările (jurisdicțiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și de instituțiile competente ale Uniunii Europene
(1) În relațiile de afaceri sau în cazul tranzacțiilor cu clienții și instituțiile financiare din țările (jurisdicțiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI și de instituțiile competente ale Uniunii Europene, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție sporită prevăzute la art. 8, aplică, în conformitate cu acțiunile solicitate de GAFI și de instituțiile competente ale Uniunii Europene și în dependență de risc, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) limitarea relațiilor de afaceri și/sau a tranzacțiilor ori, după caz, încetarea acestora;
b) evaluarea, modificarea sau, după caz, încetarea relațiilor transfrontaliere de corespondență;
c) efectuarea auditului extern pentru sucursalele sau reprezentanțele entităților raportoare situate în țările (jurisdicțiile) în cauză;
d) închiderea sucursalei, a reprezentanței entității raportoare situate în țările (jurisdicțiile) în cauză.
(2) Serviciul și organele cu funcții de supraveghere pot impune, conform competenței, entităților raportoare să aplice în relațiile de afaceri sau în cazul tranzacțiilor cu clienții și instituțiile financiare din țările (jurisdicțiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI și de instituțiile competente ale Uniunii Europene una sau mai multe măsuri de atenuare a riscurilor asociate țărilor (jurisdicțiilor) în cauză:
a) aplicarea unor elemente suplimentare de măsuri de precauție sporită;
b) aplicarea unei sau a mai multor măsuri dintre cele prevăzute la alin. (1).
(3) Serviciul și organele cu funcții de supraveghere aplică, după caz, conform competenței, una sau mai multe dintre următoarele măsuri în ceea ce privește țările (jurisdicțiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI și de instituțiile competente ale Uniunii Europene:
a) stabilirea unor obligații și mecanisme suplimentare de raportare pentru entitățile raportoare;
b) impunerea unor cerințe sporite de supraveghere și/sau de efectuare a auditului extern pentru sucursalele și reprezentanțele entităților raportoare situate în țările (jurisdicțiile) în cauză, precum și pentru grupurile financiare în ceea ce privește oricare dintre sucursalele, reprezentanțele entităților raportoare situate în țările (jurisdicțiile) în cauză;
c) refuzul stabilirii de către entitățile raportoare a unor sucursale sau reprezentanțe în țările (jurisdicțiile) în cauză ori impunerea unor cerințe suplimentare pentru stabilire;
d) refuzul stabilirii unor sucursale sau reprezentanțe ale instituțiilor financiare din țările (jurisdicțiile) în cauză ori impunerea unor cerințe suplimentare pentru stabilire;
e) alte măsuri necesare pentru atenuarea riscurilor asociate țărilor (jurisdicțiilor) în cauză.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1)–(3) pot fi aplicate și în privința altor țări (jurisdicții) cu risc sporit decât cele desemnate/monitorizate de GAFI și de instituțiile competente ale Uniunii Europene, la solicitarea/decizia Serviciului sau a organelor cu funcții de supraveghere.
(1) În dependență de metoda de identificare aplicată, entitățile raportoare păstrează, pe o perioada de 5 ani de la încetarea relației de afaceri sau de la data efectuării unei tranzacții ocazionale, toate datele aferente tranzacțiilor naționale și internaționale în măsura în care să poată răspunde operativ solicitărilor Serviciului, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și organelor de drept. Datele păstrate trebuie să fie suficiente ca să permită reconstituirea fiecărei tranzacții în maniera în care să servească în caz de necesitate ca probă în cadrul procedurii penale, contravenționale și altor proceduri legale.
(2) Entitățile raportoare păstrează toate documentele și informațiile necesare pentru respectarea măsurilor de precauție privind clienții și beneficiarii efectivi, inclusiv, dacă sunt disponibile, informațiile obținute prin mijloace de identificare electronică, servicii de încredere relevante sau prin orice alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de autoritățile naționale abilitate prin lege, și copiile documentelor de identificare, arhiva conturilor și documentelor primare, corespondența de afaceri, rezultatele analizelor și cercetărilor efectuate, pe o perioadă de 5 ani de la încetarea relației de afaceri sau de la data unei tranzacții ocazionale.
(21) Serviciul sau organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare pot solicita, pentru anumite tipuri de documente și informații dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), prelungirea termenului de păstrare al acestora pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani suplimentari.
(22) Serviciul stochează datele cu caracter personal obținute în conformitate cu art. 4 alin. (2) pentru o perioadă de 5 ani de la data la care datele au fost obținute. La expirarea perioadei respective, aceste date cu caracter personal se șterg.
(23) Perioada de păstrare poate fi prelungită o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăși 3 ani, în cazul în care:
a) a fost efectuată o evaluare detaliată a necesității și a proporționalității prelungirii, care justifică păstrarea informației în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului; sau
b) a fost efectuată o evaluare detaliată a necesității și a proporționalității prelungirii, care justifică păstrarea informației pentru asigurarea unor controale în ceea ce privește obligația de declarare a numerarului în conformitate cu Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară.
(3) Entitățile raportoare trebuie să dispună de sisteme eficiente și proceduri care să răspundă rapid și în mod complet la toate solicitările și cererile Serviciului și ale organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare privind tranzacțiile și relațiile de afaceri cu clienții.
(4) La cererea Serviciului și organelor cu funcții de supraveghere, entitățile raportoare sînt obligate să prezinte toate informațiile relevante privind relațiile de afaceri cu clienții, precum și natura acestor relații.
(5) La expirarea perioadei de păstrare menționate la alin. (1) și (2), entitățile raportoare șterg datele cu caracter personal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (21).
(6) La expirarea perioadei de păstrare menționate la alin. (1) și (2), Serviciul Fiscal de Stat radiază datele cu caracter personal din Registrul conturilor de plăți și bancare, al casetelor de siguranță ale persoanelor fizice și juridice, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (21).
(1) Persoanele terțe reprezintă entitățile raportoare sau filialele și reprezentanțele acestora prevăzute la art. 4 alin. (1), rezidente sau cele similare situate într-o altă țară (jurisdicție), care sînt supravegheate adecvat și îndeplinesc cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Entitățile raportoare pot să recurgă la informația care aparține persoanelor terțe, pentru a realiza măsurile prevăzute la art. 5 alin. (2)lit. a)–c), în următoarele condiții:
a) entitățile raportoare dispun de posibilitatea de a obține imediat informațiile necesare aferente măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (2)lit. a)–c), deținute de către persoanele terțe;
b) entitățile raportoare adoptă și implementează proceduri eficiente pentru a se asigura că obțin imediat de la persoana terță toate informațiile necesare aferente măsurilor de precauție prevăzute la art. 5 alin. (2), precum și copiile datelor de identificare și alte documente aferente acestor măsuri de precauție;
c) persoanele terțe sunt reglementate și supravegheate adecvat și îndeplinesc cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege, inclusiv măsuri de precauție privind clienții și de păstrare a datelor;
d) persoanele terțe nu sînt rezidente în jurisdicțiile cu risc sporit.
(3) Responsabilitatea finală privind realizarea măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (2)lit. a)–c) revine entității raportoare care apelează la persoane terțe.
(4) - abrogat.
(5) Prevederile alin. (1) nu se aplică în relațiile de externalizare sau de reprezentare în care, pe baza unei dispoziții contractuale, furnizorul serviciilor de externalizare sau agentul trebuie considerat parte a entității raportoare.
(6) - abrogat.
(7) La cererea entităților raportoare, persoanele terţe sînt obligate să ofere, în termen rezonabil, copiile documentelor deținute ca urmare a aplicării măsurilor de precauție privind clienții prevăzute la art. 5 alin. (2), inclusiv datele obținute prin mijloacele de identificare electronică sau alt proces de identificare utilizat la distanță sau electronic.
Articolul 11.Raportarea activităților sau a tranzacțiilor care cad sub incidența prezentei legi
(1) Entitățile raportoare sînt obligate să informeze imediat Serviciul despre bunurile suspecte, activitățile sau tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni predicat și de finanțare a terorismului, care sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sînt deja realizate. Datele privind activitățile, tranzacțiile suspecte și bunurile suspecte se indică în formulare speciale, care se remit Serviciului în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanțelor care generează suspiciuni.
(2) Entitățile raportoare au obligația de a raporta Serviciului activitățile sau tranzacțiile clienților realizate în numerar în valoare de cel puțin 200000 de lei, efectuate printr-o operațiune ori prin mai multe operațiuni care au legătură între ele, în decursul unei luni, începând cu prima zi și terminând cu ultima zi a lunii. Datele privind activitățile sau tranzacțiile efectuate în numerar se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 5 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate activitățile sau tranzacțiile.
(3) Entitățile raportoare au obligația de a raporta Serviciului tranzacțiile clienților realizate printr-o operațiune a cărei valoare este de cel puțin 200000 de lei și care nu se încadrează în prevederile alin. (2). Datele privind tranzacțiile clienților se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 10 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate tranzacțiile.
(31) Entitățile raportoare prevăzute la art.4 alin. (1)lit. a) și i) au obligația de a raporta Serviciului remiterile de bani cu o valoare care reprezintă echivalentul a cel puțin 40000 de lei. Datele privind tranzacțiile clienților se indică într-un formular special, care se remite Serviciului în termen de 5 zile din momentul efectuării tranzacției.
(32) În situația în care tranzacțiile prevăzute la alin. (3) sunt derulate prin intermediul unei entități raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1)lit. a) și i), obligația de raportare revine acesteia. Prin excepție, obligația de raportare se menține pentru notari în calitate de entitate raportoare prevăzută la art. 4 alin. (1)lit. j).
(4) Obligațiile de raportare prevăzute la alin. (2) și (3) nu se aplică în cazurile activităților și tranzacțiilor realizate între băncile, între băncile și Banca Națională a Moldovei, între băncile și Trezoreria de Stat, între Banca Națională a Moldovei și Trezoreria de Stat, între bănci și sistemele de remiteri de bani, între bănci și sisteme internaționale de plată, între emitenți de monedă electronică/prestatori de servicii de plată nebancari și bănci, între emitenți de monedă electronică/prestatori de servicii de plată nebancari și Banca Națională a Moldovei.
(5) - abrogat.
(6) În scopul realizării prevederilor alin.(1)– (32), Serviciul instituie și întreține un canal securizat pentru transmiterea şi primirea formularului special. Formularul special privind raportarea activităților sau tranzacțiilor prevăzute la alin. (1)–(3) se transmite prin canalul securizat în adresa Serviciului conform procedurii stabilite.
(7) - abrogat.
(8) Forma, structura, conținutul, precum și modul de raportare, primire şi confirmare a formularelor speciale sînt prevăzute de instrucțiunea și procedura cu privire la raportarea activităților sau tranzacțiilor, specificate la alin. (1)–(32), care se elaborează și se aprobă de către Serviciul.
(9) Suspiciunea privind activităţile şi tranzacțiile se stabileşte în baza criteriilor obiective şi subiective, în conformitate cu recomandările naționale şi internaţionale în domeniu, inclusiv în baza criteriilor privind tranzacțiile cu jurisdicțiile cu risc sporit sau necooperante, privind lipsa sensului economic al tranzacțiilor, lipsa încrederii în persoanele care participă la activitate sau tranzacție, îndoiala în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor acestora, modul neobișnuit în care se efectuează activitatea sau tranzacția, precum și în baza riscurilor identificate în urma evaluării efectuate în domeniul propriu de activitate.
(10) Serviciul și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare furnizează anual entităților raportoare date cu privire la rezultatele examinării informațiilor recepționate în temeiul prezentei legi.
(11) Prevederile alin. (1)–(32) nu se aplică entităților raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1)lit. j) și l) numai în măsura în care informațiile sunt primite de la unul dintre clienții lor sau sunt obținute în legătură cu acesta în cursul evaluării situației juridice a clientului respectiv sau al îndeplinirii sarcinii de apărare ori de reprezentare a clientului în procese de judecată sau în legătură cu acestea, inclusiv de consiliere privind inițierea sau evitarea proceselor de judecată, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea proceselor de judecată, în timpul acestora sau după acestea.
(12) Persoanele juridice care au deținut calitatea de entități raportoare informează Serviciul despre activitățile sau tranzacțiile clienților potrivit cerințelor alin. (1)–(3) până la stingerea tuturor obligațiilor aferente genului de activitate licențiat/autorizat.
(1) Până la expirarea termenelor prevăzute la art. 9 alin.(1) și (2), entitățile raportoare, angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora sînt obligați să nu divulge clienților ori terților datele despre transmiterea informațiilor, în temeiul prezentei legi, Serviciului și organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare sau datele despre analizele și investigațiile financiare efectuate privind acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile predicat sau acțiunile de finanțare a terorismului care au loc sau care pot avea loc.
(2) Entitatea raportoare, conform instrucțiunilor aprobate de către organele cu funcţii de supraveghere, asigură protecția angajaților și altor persoane fizice care nu sînt angajate în cadrul entității raportoare, dar care participă la gestiunea și activitatea acesteia, de orice amenințare sau acțiune ostilă în legătură cu furnizarea informației în temeiul prezentei legi.
(21) Persoanele fizice expuse la amenințări, la acțiuni ostile, la acțiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă pentru raportarea suspiciunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului fie la nivel intern, fie către Serviciu, au dreptul să depună dezvăluiri privind încălcări ale legii în condiții de siguranță, dreptul la o cale de atac eficientă în vederea apărării drepturilor lor, dreptul să fie recunoscuți în calitate de avertizori de integritate și să beneficieze de protecție în condițiile prevăzute de Legea nr. 165/2023 privind avertizorii de integritate.
(3) Personalului Serviciului îi este interzis să divulge persoanelor terțe datele persoanelor din cadrul entităților raportoare învestite cu atribuții de executare a prezentei legi. Este interzisă divulgarea către terțele persoane a informației care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.
[Art.12 al.(3) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(4) Divulgarea informațiilor cu bună-credință, în scopul aplicării prezentei legi de către entitățile raportoare sau de angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora, nu constituie încălcare a restricțiilor de divulgare a informațiilor, impuse prin contract sau printr-un act legislativ, sau printr-un act administrativ, și nu atrage răspundere chiar și în cazul neconfirmării suspiciunii activității sau tranzacției.
(5) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică:
a) în cazul aceluiași client și aceleiași tranzacții care implică două sau mai multe entități raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1)lit. a)–g), i), j) și l), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităților raportoare nominalizate și instituțiile similare situate într-o altă țară (jurisdicție) care impune cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege, cu condiția să aparțină aceleiași categorii profesionale și să se supună unor obligații similare referitoare la secretul profesional și protecția datelor cu caracter personal;
b) între entitățile raportoare indicate la art.4 alin.(1)lit.j) și l), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităților raportoare nominalizate și instituțiile similare situate în alte țări (jurisdicții) care impun cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege, care își desfășoară activitățile profesionale, fie că sînt angajați sau nu, în cadrul aceleiași persoane juridice sau al unei structuri mai largi la care aparține entitatea și care are proprietari, conducere sau control de conformitate în comun;
c) dacă entitățile raportoare indicate la art.4 alin.(1)lit. j) și l) încearcă să descurajeze un client în a participa la activități ilegale.
(6) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu include dezvăluirea informației către Serviciul și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, inclusiv către organele de autoreglementare cu funcții de supraveghere, și nici divulgarea în scopul aplicării legii.
(7) Furnizarea informației către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal, solicitată conform competenței, nu se consideră a fi divulgare/dezvăluire.
Articolul 13.Politici, controale interne și proceduri
(1) Entitățile raportoare stabilesc politici, proceduri și efectuează controale interne pentru a atenua și a gestiona cu eficacitate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate la nivel național, precum și, nemijlocit, în cadrul entităților raportoare.
(2) Politicile, controalele interne și procedurile respective sînt proporționale cu riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și cu natura și dimensiunea entităților raportoare.
(3) Entitățile raportoare aprobă programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv conform recomandărilor și actelor normative aprobate de organele cu funcții de supraveghere, care conțin cel puțin următoarele:
a) politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern și reguli stricte pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, care includ măsuri de precauție privind clienții, de identificare a tranzacțiilor complexe și neordinare, a tranzacțiilor clienților rezidenți cu prestatorii de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, de raportare, proceduri de evaluare și gestionare a riscurilor, proceduri de gestionare a riscurilor privind condițiile în care un client poate utiliza relația de afaceri înainte de aplicarea măsurilor de verificare a identității și alte măsuri relevante în domeniu;
b) numele persoanelor, inclusiv ale celor cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
c) măsuri de promovare a normelor etice și profesionale în sectorul supravegheat și de prevenire a folosirii entității raportoare, în mod intenționat sau nu, de către grupuri criminale organizate sau de către asociații acestora;
d) un program continuu de instruire a angajaților, selectarea riguroasă a cadrelor în baza criteriului de profesionalism înalt la angajarea acestora;
e) - abrogată.
(31) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în dependență de complexitatea și natura activității entității raportoare supravegheate, în scopul verificării conformității acesteia cu politicile, controalele interne și procedurile respective, stabilesc cerințele privind efectuarea auditului extern.
(4) Entitățile raportoare, cu excepția celor prevăzute la art.4 alin. (1)lit. j) și l), desemnează persoanele învestite cu atribuții de executare a prezentei legi, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, ale căror nume se comunică, în decurs de 5 zile lucrătoare din data desemnării, Serviciului și organelor cu funcții de supraveghere prevăzute la art. 15 alin. (1), împreună cu natura și limitele responsabilităților. Persoanele indicate, precum și alți angajați responsabili au acces la rezultatele măsurilor de precauție privind clienții, inclusiv la datele de identificare și cele despre activitățile și tranzacțiile efectuate, precum și la altă informație relevantă necesară executării prezentei legi.
(41) Entitățile raportoare instituie mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate responsabile de asigurarea conformității și a angajaților care raportează încălcări ale legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
(42) Entitățile raportoare instituie mecanisme interne de raportare de către angajații proprii a situațiilor sau a suspiciunilor în legătură cu acte sau fapte de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului ori de nerespectare a legislației incidente în vigoare sau a procedurilor interne.
(5) Entitățile raportoare comunică și implementează prevederile programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul filialelor, agenților de plată și reprezentanțelor, inclusiv al celor situate în alte țări.
(6) În scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, entitățile raportoare efectuează schimb de date cu filialele, agenții de plată și reprezentanțele deținute, în condițiile respectării cerințelor prezentei legi.
(7) În cazul în care entitățile raportoare au filiale, agenți de plată sau reprezentanțe deținute în alte țări (jurisdicții), în care cerințele minime privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sînt mai puțin stricte decât cele prevăzute de prezenta lege, acestea pun în aplicare cerințele prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecția datelor, în măsura în care dreptul țării (jurisdicției) permite acest lucru.
(8) În cazul în care normele de drept ale altei țări (jurisdicții) nu permit punerea în aplicare a politicilor și a procedurilor prevăzute la alin. (1)–(3), entitățile raportoare asigură ca filialele, agenții de plată și reprezentanțele deținute în țara (jurisdicția) respectivă să aplice măsuri suplimentare pentru a diminua riscurile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și informează organele cu funcții de supraveghere despre acest fapt. Dacă măsurile suplimentare nu sînt suficiente, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare aplică măsuri suplimentare de supraveghere față de entitățile raportoare care dețin filiale, agenți de plată sau reprezentanțe, inclusiv măsuri prin care impun nestabilirea sau terminarea relațiilor de afaceri, refuzul efectuării tranzacțiilor și, dacă este necesar, sistarea activității în țara (jurisdicția) respectivă.
(9) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare elaborează standarde tehnice de reglementare prin care precizează tipul de măsuri suplimentare menționate la alin. (8), precum și măsurile minime care trebuie realizate de entitățile raportoare în cazul în care normele de drept ale altei țări (jurisdicții) nu permit punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (8).
(10) Persoanele entităților raportoare, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului trebuie să dispună de calități şi abilități conform cerințelor stabilite de către organele cu funcții de supraveghere pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare efectuează verificările necesare privind corespunderea acestora cerințelor stabilite.
(11) Entitatea raportoare nu încheie contracte de muncă cu persoanele, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cazul atestării unei reputații compromise. Entitatea raportoare întreprinde măsurile de rigoare în vederea remedierii situației constatate dacă rezultatele verificărilor efectuate de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare au stabilit circumstanțe evidente care provoacă suspiciuni privind reputația persoanelor responsabile menționate.
(12) Dacă nu a fost desemnată persoana responsabilă de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, responsabilitățile în domeniu sînt preluate nemijlocit de către conducător, iar în lipsa acestuia – de către persoana care îl înlocuiește.
(13) Entitățile raportoare asigură condiții adecvate tuturor angajaților pentru a informa, operativ și anonim, persoanele, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului despre încălcarea prevederilor prezentei legi.
(14) Cerințele aferente controlului intern, elaborării și implementării politicilor, programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului se stabilesc şi se aprobă de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare.
Articolul 131.Instruirea și certificarea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă
(1) Instruirea și certificarea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă se asigură de către entitățile raportoare, în funcție de necesitate, cel puțin o dată la 3 ani, pentru:
a) persoana cu funcție de conducere de rang superior desemnată responsabilă de asigurarea conformității politicilor și a procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
b) persoana cu funcție de răspundere desemnată responsabilă de asigurarea conformității politicilor și a procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
c) angajatul entității raportoare abilitat cu funcția de asigurare a conformității politicilor și a procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) nu își pot exercita activitatea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă în lipsa unui certificat valabil de instruire în domeniul respectiv. În cazul în care se constată lipsa acestui certificat, entității raportoare i se acordă un termen de remediere de până la 3 luni pentru asigurarea conformării.
(3) Programul de instruire în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă, procedura de certificare, forma și conținutul certificatului de instruire se stabilesc prin ordinul directorului Serviciului.
(4) În cadrul măsurilor de supraveghere, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare verifică existența și valabilitatea certificatelor de instruire ale persoanelor prevăzute la alin. (1).
[Art.131 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) Organul înregistrării de stat verifică, înregistrează, ține evidența și actualizează datele cu privire la beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, ai întreprinzătorilor individuali, cu excepția instituțiilor/autorităților publice, a întreprinderilor de stat și municipale, a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, la înregistrarea constituirii lor, la înregistrarea modificărilor în datele înscrise privind beneficiarii efectivi în Registrul de stat al unităților de drept, la înregistrarea de stat a persoanelor supuse reorganizării și la radierea acestora din Registrul de stat.
(11) Serviciul Fiscal de Stat verifică, înregistrează, menține și actualizează datele cu privire la beneficiarii efectivi ai fiduciilor și ai construcțiilor juridice similare la înregistrarea constituirii lor, la înregistrarea modificărilor contractului de fiducie/contractului prin care se instituie construcția juridică similară sau ale altor acte juridice în baza cărora fiducia/construcția juridică similară a fost instituită, la modificarea părților, a masei patrimoniale fiduciare și la anularea lor.
(2) Persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, fiduciarii sau persoanele care dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare sunt obligați să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor efectiv, inclusiv detalii privind interesele generatoare de beneficii pentru acesta, să prezinte organului înregistrării de stat și, respectiv, Serviciului Fiscal de Stat, în partea ce ține de fiducii și construcții juridice similare, informația cu privire la beneficiarul efectiv în termen de 30 de zile de la intervenirea modificării datelor acestuia.
(21) Persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, fiduciile și orice construcție juridică similară desemnează o persoană fizică rezidentă responsabilă pentru furnizarea și/sau actualizarea informației cu privire la datele privind beneficiarul efectiv.
(22) Fiduciarul/fiduciarii sau persoanele care dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare, prevăzute la art. 52 alin. (2), comunică statutul pe care îl dețin și furnizează entităților raportoare informațiile respective atunci când, în calitatea lor de fiduciari sau persoane ce dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare, stabilesc o relație de afaceri sau efectuează o tranzacție ocazională în conformitate cu art. 5.
(23) Fiduciarul/fiduciarii și persoanele care dețin o poziție echivalentă în cadrul unei construcții juridice similare, care sunt rezidenți în Republica Moldova sau care administrează o fiducie sau construcție juridică similară în Republica Moldova sunt obligați să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la identitatea părților fiduciei sau ale construcției juridice similare, astfel cum este prevăzut la art. 52 alin. (2) pct. 2). În cazul în care părțile fiduciei sau ale construcției juridice similare sunt persoane juridice, fiducii sau construcții juridice similare, fiduciarul/fiduciarii și persoanele care dețin o poziție echivalentă în cadrul unei construcții juridice similare sunt obligați să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate privind înregistrarea de stat și beneficiarii lor efectivi în conformitate cu prezenta lege.
(3) Este interzisă înregistrarea persoanelor juridice, a întreprinzătorilor individuali, a fiduciilor și a construcțiilor juridice similare în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv și/sau dacă informația prezentată este neveridică sau incompletă.
(31) Beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, ai întreprinzătorilor individuali, ai fiduciilor și ai construcțiilor juridice similare înregistrate în Republica Moldova, inclusiv care dețin acțiuni, drepturi de vot, cote sociale sau exercită controlul prin alte mijloace, au obligația să furnizeze acestor persoane juridice, întreprinzători individuali, fiduciarului/fiduciarilor sau persoanelor ce dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare toate informațiile necesare pentru a se conforma obligațiilor stabilite la alin. (2).
(4) - abrogat.
(5) Datele acumulate de către organul înregistrării de stat, inclusiv cele cu privire la beneficiarii efectivi, sînt furnizate, la cerere, Serviciului, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și entităților raportoare prevăzute la art.4 doar în scopul executării prezentei legi.
(6) Organul înregistrării de stat asigură accesul prompt și nelimitat la datele deținute, conform procedurilor stabilite, pentru Serviciul, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și entitățile raportoare prevăzute la art. 4, fără a alerta entitatea raportoare accesată.
(7) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare mențin, monitorizează și actualizează periodic datele cu privire la beneficiarii efectivi ai entităților supravegheate.
(8) Entitățile raportoare nu se bazează exclusiv pe datele organului înregistrării de stat pentru a îndeplini cerințele referitoare la precauția privind clienții, dar utilizează abordarea bazată pe risc.
(9) Organul înregistrării de stat, la înregistrarea organizației necomerciale, verifică dacă fondatorul, administratorul sau beneficiarul efectiv nu este inclus în lista persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, menționată la art. 34 alin. (11).
(10) Organizația necomercială se înregistrează de către autoritatea competentă doar dacă nu există suspiciuni privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al acesteia la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă.
(11) În cazul stabilirii unor suspiciuni privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al organizației necomerciale la entități și organizații teroriste, autoritatea competentă sesizează imediat Serviciul și Serviciul de Informații și Securitate.
(12) În cazul societăților de investiții, persoana care administrează societatea de investiții este obligată să obțină și să dețină informații adecvate, veridice și actualizate, care includ identitatea clienților, a beneficiarului efectiv al acestora, date cu privire la investițiile efectuate, precum și identitatea fondatorilor și beneficiarilor societății de investiție.
(13) Persoana care administrează societatea de investiții dezvăluie statutul pe care îl are și furnizează în timp util entităților raportoare informațiile necesare în cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clienții.
(14) - abrogat.
(15) - abrogat.
(16) - abrogat.
(17) - abrogat.
(18) - abrogat.
(19) - abrogat.
(20) Serviciul Fiscal de Stat creează, gestionează și actualizează Registrul conturilor de plăti şi bancare, al casetelor de siguranță ale persoanelor fizice și juridice și informația cu privire la beneficiarul efectiv al acestora.
(201) Registrul conturilor de plăți și bancare, al casetelor de siguranță ale persoanelor fizice și juridice trebuie să permită identificarea automatizată, promptă, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți, conturi bancare identificate prin codul IBAN și casete de siguranță.
(202) Registrul conturilor de plăți și bancare, al casetelor de siguranță ale persoanelor fizice și juridice trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:
1) pentru conturile de plăți și bancare:
a) titularul contului: denumirea (în cazul persoanelor juridice), numele, prenumele, data nașterii, numărul de identificare de stat, domiciliul, țara de reședință, cetățenia clientului și/sau a persoanei împuternicite;
b) beneficiarul efectiv: numele, prenumele, data nașterii, numărul de identificare de stat, domiciliul beneficiarului efectiv/beneficiarilor efectivi, țara de reședință, cetățenia, detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute;
c) codul IBAN, data deschiderii și închiderii contului, filiala/sucursala băncii sau a prestatorului de servicii de plată nebancare;
2) pentru casetele de siguranță: denumirea/numele și prenumele clientului și/sau al persoanei împuternicite, numărul de identificare de stat, domiciliul, țara de reședință, numele și prenumele, numărul de identificare de stat al beneficiarului efectiv, țara de proveniență a beneficiarului efectiv, data încheierii contractului cu banca privind prestarea serviciului de păstrare în casete de siguranță, termenul contractului încheiat între bancă și deponent, filiala/sucursala băncii care prestează serviciul de păstrare în casete de siguranță.
(21) Serviciul Fiscal de Stat creează, gestionează și actualizează Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare, care trebuie să conțină inclusiv informațiile privind beneficiarul efectiv al fiduciilor și construcțiilor juridice similare conform art. 52 alin. (2) pct. 2).
(22) Accesul la informația din registrele prevăzute la alin. (1), (20) și (21) este asigurat, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal:
a) Serviciului, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și organelor de drept;
b) entităților raportoare, atunci când aplică măsurile de precauție privind clientul;
c) oricărei persoane fizice sau juridice care demonstrează un interes legitim;
d) oricărei persoane fizice sau juridice care înaintează o cerere scrisă în ceea ce privește o fiducie sau o construcție juridică similară, care deține o participație, care asigură controlul în orice entitate corporativă sau altă entitate juridică, altele decât cele menționate la art. 52 alin. (2) pct. 1), 3) și 4), în mod direct sau indirect, inclusiv prin acțiuni la purtător sau prin control exercitat prin alte mijloace.
Capitolul IIICOMPETENȚA AUTORITĂȚILOR ABILITATE CU EXECUTAREA LEGII
(11) Serviciul poate efectua monitorizarea și verificarea respectării prevederilor prezentei legi de către toate entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1).
(2) În scopul executării prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative, precum și a cerințelor standardelor internaționale în domeniu, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în limitele competențelor:
a) emit ordine, hotărâri, instrucțiuni și alte acte normative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în cazurile prevăzute de lege;
b) aprobă și publică ghiduri și recomandări necesare entităților raportoare supravegheate pentru implementarea prevederilor prezentei legi;
c) monitorizează și verifică aplicarea prevederilor prezentei legi, ale actelor normative subordonate acesteia, ale programelor proprii ale entităților raportoare și ale instrucțiunilor referitoare la aplicarea măsurilor de precauție privind clienții, identificarea clientului și a beneficiarului efectiv, raportarea, păstrarea datelor privind activitățile și tranzacțiile realizate, precum și referitoare la executarea măsurilor și procedurilor aferente controlului intern;
d) solicită documentele și informațiile necesare în scopul stabilit la lit. c).
(21) Organele cu funcție de supraveghere informează agentul constatator, precum și organul de urmărire penală și procuratura la identificarea cazurilor de desfășurare a activității de prestare a serviciilor privind activele virtuale contrar prevederilor art. 4 alin. (11).
(3) Organele cu funcții de supraveghere, în urma rezultatelor evaluării profilului de risc aferent entităților raportoare supravegheate, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca amploarea măsurilor întreprinse în privința acestora să fie proporțională riscurilor identificate. Profilul de risc se revizuiește atât în mod periodic, cât și atunci când există evenimente sau schimbări majore în conducerea și activitățile entităților raportoare.
(4) La utilizarea abordării bazate pe risc, organele cu funcții de supraveghere, cel puțin:
a) identifică și înțeleg clar riscurile sectoriale și naționale de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
b) au acces la toate informațiile relevante privind riscurile sectoriale, naționale și internaționale legate de clienții, produsele și serviciile entităților raportoare;
c) stabilesc frecvența și intensitatea supravegherii, directe sau indirecte, în funcție de profilul de risc al entităților raportoare și riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
(5) În cazul în care entitățile raportoare nu respectă obligațiile prevăzute de prezenta lege, Serviciul și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare pot aplica măsuri și sancțiuni stabilite de legislație. Aplicarea sancțiunilor menționate nu exclude posibilitatea realizării, conform legislației în vigoare, a altor măsuri în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
(6) Pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare sînt obligate:
a) să constate dacă entitățile raportoare utilizează politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern și reguli stricte cu privire la identificarea clienților și beneficiarilor efectivi;
b) să determine dacă entitățile raportoare se conformează programelor proprii, orientate spre prevenirea și, după caz, identificarea activității de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
c) să informeze entitățile raportoare despre tranzacțiile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv despre noile metode și tendințe în acest domeniu;
d) să identifice existența posibilităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului ale entităților raportoare, să întreprindă, după caz, măsuri suplimentare pentru prevenirea folosirii ilegale a acestora și să informeze entitățile raportoare despre eventualele riscuri;
e) să sesizeze celelalte organe cu funcții de supraveghere a entităților raportoare asupra încălcărilor identificate în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, în vederea întreprinderii măsurilor de retragere a actelor permisive, eliberate pentru desfășurarea activității de întreprinzător.
(7) Serviciul coordonează modul de aplicare a prevederilor de la alin. (1)–(6). Serviciul sesizează organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare imediat ce au fost identificate riscuri aferente activității entităților supravegheate.
(8) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în limitele competențelor stabilite de legislație, întreprind măsuri suficiente pentru a preveni instituirea controlului ori obținerea pachetului de acțiuni de control și/sau a cotelor-părți de control al entității raportoare de către infractori și grupuri criminale organizate, complicii lor și/sau acționari care activează concertat.
(9) În sensul alin. (8), la constituirea, reorganizarea entității raportoare sau la majorarea capitalului social, organele cu funcții de supraveghere, cu suportul Serviciului, identifică și verifică persoanele fizice și entitățile care intenționează să devină asociați (acționari), sursa bunurilor și mijloacelor financiare utilizate pentru aportul la capitalul social.
(10) Organele cu funcții de supraveghere prevăzute la alin. (1) lit. a)–g) informează imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul în cazul în care, pe parcursul controalelor pe care le efectuează la entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în oricare alt mod, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului, conform unor proceduri și criterii elaborate de Serviciul în comun cu organele cu funcții de supraveghere.
Articolul 16.Limitarea acțiunii secretelor protejate prin lege
(1) Informația obținută de la entitățile raportoare, în condițiile prezentei legi, de către Serviciul este utilizată doar în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor, infracțiunii predicat și finanțării terorismului.
(2) Transmiterea materialelor, documentelor, inclusiv electronice, notelor și rapoartelor analitice aflate în gestiunea Serviciului către organul de urmărire penală, procuratură, instanța judecătorească, organul cu funcţii de supraveghere a entităților raportoare sau către alte autorități competente naționale ori din alte țări (jurisdicții), în modul şi în condiţiile stabilite de prezenta lege, nu poate fi calificată drept divulgare a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal.
(3) Informațiile obținute în temeiul prezentei legi și transmise (diseminate) de către Serviciu în adresa organelor de drept sau altor autorități competente nu pot fi divulgate ulterior fără acordul prealabil, scris, al Serviciului. De asemenea, acestea nu pot fi admise ca probe în cadrul procedurilor judiciare, civile, administrative sau penale și nu pot fi puse la baza sentinței, cu excepția documentării faptelor ce constituie încălcări în conformitate cu prevederile Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Organele cu funcții de supraveghere pot utiliza, în conformitate cu prevederile prezentei legi, informația transmisă de către Serviciu în procesul de autorizare/licențiere/emitere a unei permisiuni de achiziționare a cotei într-o instituție licențiată/autorizată și la aprobarea persoanelor cu funcții de conducere de rang superior.
(4) Prevederile legale cu privire la secretul comercial, bancar, fiscal, profesional sau datele cu caracter personal nu pot servi drept obstacol pentru accesarea în orice formă, recepționarea, în scopul executării prezentei legi, de către Serviciul și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare a informației (documente, materiale etc.) despre activitățile și tranzacțiile persoanelor fizice și juridice.
(5) Accesul direct al persoanelor terțe la resursele informaționale deținute de Serviciu este interzis. Numai personalul Serviciului are acces la informația din bazele de date deținute de Serviciu.
[Art.16 al.(5) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(6) Schimbul de informații dintre Serviciul și entitățile raportoare, aferent executării prezentei legi, este protejat astfel, încât să garanteze protecția deplină a cererilor de informații.
(7) Serviciul, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, entitățile raportoare, angajații acestora poartă răspundere, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru divulgarea, contrar cerințelor prezentei legi, a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea nelegitimă a datelor obținute în exercițiul funcției.
(8) Entitățile raportoare, angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora sînt exonerați de răspundere disciplinară, civilă, contravențională și penală ca urmare a aplicării măsurilor de precauție privind clienții, a încheierii relațiilor de afaceri, a aplicării măsurilor asigurătorii, a transmiterii cu bună-credință a informației către Serviciul și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, precum și ca urmare a efectuării altor acțiuni în scopul executării prevederilor prezentei legi, cu excepția cazurilor când aceste acțiuni au fost săvârșite cu rea-credință, din neglijență și/sau prin abuz de serviciu.
(9) Prevederile alin. (8) se aplică operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal cu condiția că entitățile menționate în acest alineat pot proba scopul, temeiul legal și legătura de cauzalitate dintre informațiile prelucrate și exercitarea acestor sarcini.
Articolul 17.Cooperarea națională și internațională
(1) Serviciul poate face schimb de informații, din proprie inițiativă sau la cerere, în baza reciprocității, prin canale protejate de comunicare și cu promptitudine, cu instituții similare sau cu alte autorități competente din alte țări (jurisdicții), care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea solicitări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv în ceea ce privește recuperarea produselor acestor infracțiuni.
(2) Informațiile primite de Serviciu de la o instituție similară prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar organelor de drept și autorităților competente, numai cu autorizația prealabilă a unității de informații financiare care a furnizat informațiile, și pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate.
(3) Serviciul desemnează cel puțin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informații din partea unităților de informații financiare din alte țări (jurisdicții).
(4) Serviciul, la cererea organelor de drept sau a autorităților competente la nivel național, motivată de suspiciuni de spălare a banilor, infracțiuni predicat sau de finanțare a terorismului, va disemina informațiile deținute către acestea. Cererea de informații cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: faptele relevante, contextul, motivele cererii și modul în care se vor utiliza informațiile furnizate.
(5) Decizia privind transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (4) aparține Serviciului, iar în cazul netransmiterii, acesta motivează organelor de drept și autorităților competente solicitante refuzul schimbului de informații.
(6) La examinarea și prelucrarea informației și documentelor recepționate de către Serviciul în cadrul cooperării internaționale se aplică regimul juridic de examinare și prelucrare prevăzut pentru informațiile obţinute în temeiul prezentei legi.
(7) Pentru toate informațiile primite de la Serviciu în cadrul cooperării naționale și internaționale, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și organele de drept prezintă Serviciului, în termene rezonabile, informații detaliate cu privire la rezultatul examinării acestora. Lipsa informației detaliate cu privire la rezultatul examinării informațiilor furnizate anterior poate constitui temei pentru suspendarea schimbului de informații în cadrul cooperării naționale și internaționale.
(8) În cazul în care există motive de fapt pentru a presupune că furnizarea informației ar avea un impact negativ asupra investigațiilor penale sau analizelor în curs de desfășurare ori, în circumstanțe excepționale, în cazul în care divulgarea informațiilor ar fi în mod clar disproporțională față de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice ori ar fi irelevantă în ceea ce privește scopurile pentru care a fost solicitată, Serviciul nu dă curs cererilor de informații prevăzute la alin. (1).
(9) - abrogat.
(10) - abrogat.
(11) - abrogat.
(12) Entitățile raportoare, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte autorități publice oferă asistență și suport informațional necesar Serviciului în procesul cooperării cu organizațiile internaționale de profil.
(1) Serviciul este o autoritate publică independentă în raport cu celelalte persoane juridice și fizice, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, și funcționează ca organ central de specialitate autonom și independent.
(2) Serviciul are drept scop prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și contribuie la asigurarea securității statului în conformitate cu prezenta lege.
(3) Serviciul își exercită atribuțiile funcționale liber, fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independența și autonomia acestuia, de asemenea este suficient dotat cu resurse umane, financiare și tehnice în măsura în care să asigure o activitate eficientă la nivel național și internațional.
(4) Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial şi de alte atribute necesare în vederea executării obligațiilor ce îi revin în temeiul legii.
(5) Sediul Serviciului se află în municipiul Chişinău.
(6) Structura şi efectivul-limită ale Serviciului se aprobă de Guvern, la propunerea directorului Serviciului.
(1) În scopul executării prevederilor prezentei legi, Serviciul are următoarele atribuții:
a) primește, înregistrează, analizează, prelucrează și transmite organelor competente informațiile privind activitățile și tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni predicat și de finanțare a terorismului, prezentate de entitățile raportoare, precum și altă informație relevantă obținută în temeiul prevederilor prezentei legi;
b) informează organele de drept competente imediat ce stabilește suspiciuni cu privire la spălarea banilor, finanțarea terorismului sau la alte infracțiuni, precum și Serviciul de Informații și Securitate în partea ce ține de finanțarea terorismului;
c) notifică entitățile raportoare, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și alte autorități competente cu privire la riscurile aferente spălării banilor și finanțării terorismului, noile tendințe și tipologii în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, încălcările stabilite în domeniile de competență și lacunele în actele normative în partea ce ține de prevenirea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
d) efectuează investigații financiare în condițiile prezentei legi;
e) înaintează, în conformitate cu prevederile legislației, propuneri privind perfecționarea cadrului normativ în vigoare și ajustarea acestuia la reglementările și standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
f) emite, în scopul executării prezentei legi, ordine, regulamente, recomandări, instrucțiuni și ghiduri;
f1) - abrogată;
g) supraveghează respectarea de către entitățile raportoare a prevederilor prezentei legi, inclusiv raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte;
h) organizează, desfășoară, asigură și participă la instruirea entităților raportoare, a organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, precum și a angajaților, a persoanelor cu funcții de răspundere și a reprezentanților entităților raportoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă;
[Art.19 al.(1), lit. h) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
i) coordonează activitatea autorităților competente în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
j) cooperează și efectuează schimb de informații cu autoritățile și instituțiile naționale, din alte țări (jurisdicții), precum și cu organizațiile internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
k) reprezintă Republica Moldova la diferite foruri și organizații internaționale de specialitate, precum și acumulează, pregătește și prezintă organizațiilor internaționale progresele naționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
l) participă la pregătirea și desfășurarea conferințelor practico-științifice, seminarelor și schimbului de experiență în domeniu, la nivel național și internațional;
m) creează și menține un sistem informațional în domeniul său de activitate, inclusiv pagina web oficială, și asigură funcționarea acestuia, precum și protecția, securitatea și accesul limitat la datele deținute;
n) colectează și analizează materialul statistic referitor la eficiența sistemului de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv numărul rapoartelor, activităților și tranzacțiilor suspecte, datele despre aplicarea măsurilor asigurătorii, valoarea bunurilor sechestrate și/sau confiscate provenite din infracțiuni de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
o) elaborează documente de politici naționale în domeniu, inclusiv Strategia națională de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, și coordonează implementarea acestora;
p) inițiază, coordonează, supraveghează și participă în procesul de evaluare națională a riscurilor aferente spălării banilor și finanțării terorismului;
q) înaintează către organele competente demersuri cu privire la înlăturarea cauzelor și condițiilor ce nu permit realizarea eficientă a politicilor și programelor naționale în domeniu;
r) emite decizii de sistare a executării de către entitățile raportoare a activităților sau tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni predicat, de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă sau decizii de sistare a bunurilor suspecte;
s) verifică și constată corectitudinea aplicării de către entitățile raportoare a prevederilor prezentei legi, programelor proprii ale entităților raportoare și instrucțiunilor emise;
t) constată și examinează faptele ce constituie încălcări conform Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor;
u) aplică sancțiuni conform Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor;
v) oferă, la solicitarea organului de urmărire penală, informaţiile deţinute cu privire la activităţile şi tranzacţiile suspecte, în condiţiile prezentei legi;
w) exercită alte atribuții potrivit prezentei legi.
(2) Personalul Serviciului nu poate desfășura alte activități remunerate, cu excepţia activităților ştiinţifice, didactice, sportive și de creaţie.
[Art.19 al.(2) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(3) Serviciul elaborează și prezintă Guvernului, până la 30 aprilie, raportul anual de activitate, care se publică ulterior pe pagina web oficială a Serviciului.
(4) Autoritățile publice naționale, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare oferă Serviciului acces gratuit și online la resursele informaționale, inclusiv la cele care conțin date cu caracter personal, necesare atingerii scopului executării prezentei legi.
(5) Serviciul examinează informațiile despre activitățile și tranzacțiile suspecte de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, parvenite și din alte surse decât cele prevăzute la art.4, inclusiv în baza autosesizării.
(1) Serviciul, în temeiul, limitele și în scopul prevăzute de prezenta lege, are dreptul:
1) să solicite entităților raportoare, precum și, după caz, altor autorități și instituții publice competente:
a) aplicarea măsurilor de precauție în funcție de riscul asociat anumitor clienți, produse, servicii, jurisdicții și relații de afaceri;
b) aplicarea măsurilor asigurătorii;
2) să solicite și să primească în termenul indicat în solicitare:
a) informații și documente necesare, de care dispun entitățile raportoare, clienții acestora, autoritățile și instituțiile publice competente și autoritățile administrației publice, în vederea determinării caracterului suspect al activităților sau al tranzacțiilor;
b) informații deținute de către entitățile raportoare cu privire la monitorizarea activităților și a tranzacțiilor complexe și neordinare, aplicarea măsurilor de precauție privind clienții, beneficiarii efectivi și relațiile de afaceri;
c) informații de la persoanele fizice și juridice, rezidente și nerezidente, referitoare la activitățile și tranzacțiile realizate sau în curs de pregătire;
d) - abrogată;
e) documente aferente măsurilor de precauție privind clienții, programelor și controlului intern;
f) informația relevantă de la autoritățile și instituțiile competente cu privire la rezultatul examinării sesizărilor remise în conformitate cu prevederile prezentei legi.
3) să solicite organelor competente efectuarea controalelor în scopul stabilirii sensului economic al operațiunilor, a naturii relațiilor de afaceri, a sursei bunurilor, a beneficiarului efectiv, precum și respectarea regimului fiscal în limita competenței deținute;
4) - abrogat;
5) să mențină accesul la resursele informaționale necesare și să gestioneze pagina sa web oficială, în care plasează informația relevantă cu privire la activitatea pe care o desfășoară;
6) să solicite informația necesară de la instituțiile competente, inclusiv serviciile sau instituțiile similare din alte țări (jurisdicții), și să prezinte răspunsuri la cererile parvenite;
7) să semneze acorduri, memorandumuri privind cooperarea și schimbul de informații cu autoritățile naționale, serviciile competente din alte țări (jurisdicții) și organizațiile internaționale de profil.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se exercită de către Serviciu, inclusiv la solicitările parvenite de la serviciile cu competențe similare din alte țări (jurisdicții).
Articolul 21.Numirea şi eliberarea din funcţie a conducerii Serviciului
(1) Serviciul este condus de un director, asistat de un director adjunct.
[Art.21 al.(1) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(2) Funcția de director al Serviciului și cea de director adjunct al Serviciului sunt funcții de demnitate publică, reglementate de Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Directorul Serviciului se numește în funcţie de către Guvern pentru un mandat de 5 ani.
(4) Persoana care candidează la funcţia de director al Serviciului trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
a) deține cetățenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
b) are studii superioare de licență absolvite cu diplomă de licență sau cu o diplomă echivalentă și studii superioare de master absolvite cu diplomă de master sau cu o diplomă echivalentă în domeniul științelor economice sau al dreptului;
[Art.21 al.(4), lit. b) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
c) are cel puţin 7 ani de experiență de lucru în domeniul studiilor superioare deținute;
d) are o reputație ireproșabilă;
e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
g) nu are antecedente penale;
h) cunoaşte limba română;
i) cunoaşte principiile funcționării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activității liber-profesioniștilor;
j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanțării terorismului.
(5) Directorul adjunct al Serviciului se numește în funcţie de către Guvern, la propunerea directorului Serviciului, pentru un mandat de 5 ani și trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
b) are studii superioare de licență absolvite cu diplomă de licență sau cu o diplomă echivalentă și studii superioare de master absolvite cu diplomă de master sau cu o diplomă echivalentă în domeniul științelor economice sau al dreptului;
[Art.21 al.(5), lit.b) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
c) are cel puţin 5 ani de experienţă de lucru în domeniul studiilor superioare deținute;
d) are o reputaţie ireproşabilă;
e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
g) nu are antecedente penale;
h) cunoaşte limba română;
i) cunoaşte principiile funcţionării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activității liber-profesioniștilor;
j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(6) Directorul și directorul adjunct ai Serviciului sînt inamovibili pe perioada exercitării mandatului.
[Art.21 al.(6) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(7) Mandatul directorului Serviciului și cel al directorului adjunct al Serviciului încetează în caz de:
a) demisie;
b) deces;
c) expirare;
d) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
e) atingere a vârstei de pensionare;
f) revocare.
(8) Temeiurile prevăzute la alin. (7)lit. a)–e) se constată în şedinţă de Guvern prin adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de cauza ce determină încetarea mandatului.
(9) Revocarea din funcţie a directorului Serviciului sau a directorului adjunct al Serviciului are loc în cazul în care:
a) nu a depus declaraţia de avere şi interese personale ori a refuzat să o depună;
b) a obținut calitatea de membru al unui partid politic;
c) sentinţa de condamnare în privința acestuia a rămas definitivă și irevocabilă;
d) din motive de sănătate, este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;
e) a fost declarat dispărut fără veste, în condițiile legii;
f) - abrogată.
(10) Revocarea din funcţie a directorului se efectuează de Guvern.
(11) Revocarea din funcţie a directorului adjunct se efectuează de Guvern, la propunerea directorului.
(12) Funcţia de director al Serviciului şi cea de director adjunct al Serviciului sînt incompatibile cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, sportive și de creaţie.
a) conduce, organizează şi controlează activitatea Serviciului şi este responsabil de exercitarea atribuţiilor Serviciului;
b) adoptă decizii ce ţin de primirea, înregistrarea, analiza, prelucrarea şi transmiterea către organele competente a informaţiilor privind activităţile şi tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat şi de finanţare a terorismului, prezentate de entităţile raportoare, precum şi a altei informaţii relevante obţinute în temeiul prevederilor prezentei legi;
c) - abrogată;
d) reprezintă Serviciul în relaţiile cu alte autorităţi și organizații naționale, cu instituțiile similare din alte țări (jurisdicții) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
e) iniţiază şi semnează, în condiţiile legii, acorduri de cooperare cu autorităţile și organizațiile naţionale, instituţiile similare din alte țări (jurisdicții) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
f) stabilește atribuțiile directorului adjunct;
[Art.22 al.(1), lit.f) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
g) numește în funcții, modifică, suspendă și dispune încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu ale personalului Serviciului;
[Art.22 al.(1), lit.g) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
h) aprobă statul de personal și schema de încadrare ale Serviciului în conformitate cu structura şi efectivul-limită aprobate de Guvern;
[Art.22 al.(1), lit.h) modificată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
i) soluționează, conform legislaţiei, chestiunile ce ţin de stabilirea sporurilor la salariu şi de acordarea primelor;
j) aprobă Regulamentul de activitate al Serviciului;
k) aprobă metodologii, instrucțiuni, ghiduri şi recomandări pentru activitatea Serviciului, precum şi pentru entităţile raportoare şi organele cu funcţii de supraveghere a acestora;
l) asigură regimul de confidenţialitate şi protecţie a secretului de stat, comercial, bancar, profesional, precum și a datelor cu caracter personal;
m) aprobă planul anual de activitate al Serviciului;
n) prezintă Guvernului raportul anual de activitate;
o) inițiază, desfăşoară şi adoptă decizii pe cauze disciplinare privind încălcarea obligaţiilor profesionale, a disciplinei de serviciu şi a conduitei profesionale a personalului Serviciului;
p) aprobă prin ordin modelul, conținutul, elementele de securitate, regimul de evidență, condițiile de emitere, de modificare, de retragere și de anulare a legitimației de serviciu.
[Art.22 al.(1), lit.p) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), directorul Serviciului emite ordine, decizii şi dispoziţii.
(3) Directorul adjunct se subordonează directorului Serviciului și organizează activitatea în cadrul Serviciului în limitele împuternicirilor ce îi sunt atribuite. În lipsa directorului Serviciului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de către directorul adjunct.
[Art.22 al.(3) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) În cadrul Serviciului activează persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici cu statut special și alte categorii de personal.
(2) Ofițerul de informații financiare este funcționar public cu statut special.
(3) Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special sunt reglementate de prezenta lege și de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
(4) Ofițerii de informații financiare dispun de drepturile și garanțiile prevăzute de prezenta lege și se supun obligațiilor, interdicțiilor și incompatibilităților stabilite de aceasta.
(5) Atribuțiile ofițerilor de informații financiare se stabilesc prin regulamentul de activitate al Serviciului, iar sarcinile specifice din fișele de post sunt aprobate de directorul Serviciului.
[Art.23 în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 231.Drepturile ofițerului de informații financiare
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, ofițerul de informații financiare are următoarele drepturi:
a) să acceseze, în condițiile legii, informațiile necesare exercitării atribuțiilor Serviciului, inclusiv informații cu accesibilitate limitată;
b) să prelucreze date cu caracter personal în exercițiul funcției;
c) să solicite și să primească informațiile, datele și documentele necesare realizării atribuțiilor sale de la entitățile raportoare, organele de drept, autoritățile publice și de la alte persoane juridice sau persoane fizice;
d) să beneficieze de instruire și formare profesională inițială și continuă în vederea menținerii și dezvoltării competențelor sale profesionale;
e) să fie protejat împotriva oricărei imixtiuni, influențe sau presiuni ilegale în exercițiul funcției și să beneficieze de garanții privind riscul profesional justificat;
f) să înainteze propuneri privind perfecționarea procedurilor interne, a metodologiilor de analiză și a cadrului normativ aferent domeniului prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
g) să solicite efectuarea unei cercetări de serviciu în cazul în care consideră că i-au fost lezate drepturile, reputația profesională sau demnitatea în legătură cu exercițiul funcției;
h) să beneficieze de protecția datelor sale cu caracter personal și a identității sale în condițiile prezentei legi și ale legislației privind secretul de stat și protecția informațiilor cu accesibilitate limitată;
i) să beneficieze de echipamentele, instrumentele de lucru, acces securizat la sistemele informaționale și la mijloacele necesare exercitării funcției sale;
j) să beneficieze de salariu și de alte drepturi bănești în conformitate cu sistemul de salarizare în sectorul bugetar și cu prevederile prezentei legi;
k) să beneficieze de garanții sociale și de asistență medicală în condițiile legii;
l) să beneficieze de garanțiile și măsurile de protecție prevăzute de lege, corespunzător riscurilor profesionale și condițiilor speciale în care își desfășoară activitatea;
m) să beneficieze de alte drepturi prevăzute de lege.
[Art.231 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 232.Obligațiile ofițerului de informații financiare
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, ofițerul de informații financiare are următoarele obligații:
a) să respecte Constituția Republicii Moldova, prezenta lege, actele normative aferente domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și reglementările interne ale Serviciului;
b) să exercite atribuțiile funcției cu profesionalism, imparțialitate, integritate, loialitate și confidențialitate;
c) să asigure respectarea și protejarea secretului de stat, a informațiilor cu accesibilitate limitată, a secretului profesional, a datelor cu caracter personal, precum și a informațiilor sensibile gestionate de Serviciu;
d) să asigure confidențialitatea informațiilor la care are acces și să nu le utilizeze în alte scopuri decât cele prevăzute de lege;
e) să mențină integritatea, securitatea și exactitatea datelor și a informațiilor prelucrate în exercițiul funcției și să prevină accesul neautorizat la acestea;
f) să declare și să evite orice situație de conflict de interese și să respecte regimul incompatibilităților și restricțiilor stabilite de lege pentru funcționarii publici cu statut special;
g) să manifeste o conduită ireproșabilă, disciplină, imparțialitate, independență față de influențe politice sau de orice altă natură, precum și un comportament corespunzător exigențelor statutului special al funcției sale;
h) să raporteze imediat către conducerea Serviciului orice situație care poate compromite independența operațională, securitatea informațională, imparțialitatea sau buna desfășurare a activității Serviciului;
i) să execute ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici în condițiile legii;
j) să se abțină de la divulgarea informațiilor obținute în exercițiul funcției, inclusiv după încetarea raporturilor de serviciu, pe durata termenelor de secretizare stabilite de legislație;
k) să respecte regulile și instrucțiunile interne privind deplasările peste hotarele Republicii Moldova în interes de serviciu, inclusiv obligațiile de a proteja datele și informațiile gestionate, de a evita orice comportament care poate afecta imaginea Serviciului sau poate compromite integritatea activității acestuia și de a raporta imediat orice incident relevant survenit pe durata deplasării.
[Art.232 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 233.Incompatibilități și restricții aplicabile ofițerului de informații financiare
(1) Funcția de ofițer de informații financiare este incompatibilă cu:
a) calitatea de membru al unui partid politic, al unei organizații social-politice, al altor structuri cu caracter politic sau cu implicarea în activități cu caracter politic;
b) desfășurarea altor activități remunerate, cu excepția activităților științifice, didactice, sportive sau de creație;
c) desfășurarea sau implicarea, directă sau prin intermediul unei persoane terțe, în activități de întreprinzător, precum și acordarea de sprijin altor persoane în astfel de activități;
d) calitatea de fondator, asociat, acționar, administrator sau de membru al organelor executive, de conducere sau de control ale persoanelor juridice, cu excepțiile prevăzute de lege;
e) reprezentarea intereselor unor persoane terțe în raport cu Serviciul;
f) orice altă activitate, raport ori situație susceptibilă să genereze un conflict de interese sau care poate afecta independența operațională, imparțialitatea, integritatea, confidențialitatea sau credibilitatea Serviciului.
(2) Ofițerului de informații financiare îi este interzis:
a) să utilizeze informațiile obținute în exercițiul funcției, precum și sistemele informaționale, mijloacele tehnice, materialele și alte bunuri ale statului în alte scopuri decât cele de serviciu;
b) să facă uz de calitatea sa oficială sau de informațiile obținute în exercițiul funcției pentru obținerea de avantaje, privilegii sau alte foloase pentru sine ori pentru alte persoane;
c) să accepte daruri, recompense, servicii, avantaje sau alte beneficii care îi pot afecta imparțialitatea sau integritatea;
d) să divulge sau să utilizeze neautorizat informațiile obținute în exercițiul funcției, inclusiv după încetarea raporturilor de serviciu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
e) să favorizeze, în virtutea funcției deținute, activitatea de întreprinzător a unor persoane fizice sau persoane juridice;
f) să intervină, direct sau indirect, în interes personal sau în interesul altor persoane în exercitarea atribuțiilor Serviciului;
g) să influențeze, să compromită sau să afecteze procedurile interne, analizele operaționale ori schimburile de informații ale Serviciului;
h) să furnizeze declarații publice privind activitatea Serviciului fără autorizarea conducerii Serviciului;
i) să ascundă sau să omită informații privind fapte ori situații care pot compromite securitatea informațională, independența operațională, imparțialitatea sau integritatea Serviciului;
j) să întreprindă orice acțiune susceptibilă să afecteze independența sau credibilitatea Serviciului.
(3) Ofițerul de informații financiare este obligat să informeze de îndată despre apariția unei situații de incompatibilitate, de conflict de interese sau a oricărei alte situații prevăzute de prezentul articol și să întreprindă măsurile necesare pentru înlăturarea situației respective în termen de 30 de zile de la data apariției sau constatării acesteia, dacă legea nu prevede un alt termen.
(4) Dacă situația de incompatibilitate nu este înlăturată în termenul prevăzut la alin. (3), raporturile de serviciu ale ofițerului de informații financiare încetează în condițiile prezentei legi.
(5) Încălcarea prevederilor prezentului articol atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, în condițiile legii.
[Art.233 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, directorul Serviciului, directorul adjunct al acestuia și ofițerii de informații financiare se identifică prin legitimația de serviciu.
(2) Legitimația de serviciu confirmă identitatea titularului și funcția deținută de acesta în cadrul Serviciului.
(3) Titularul legitimației de serviciu este obligat:
a) să păstreze legitimația în condiții care să prevină deteriorarea, sustragerea sau utilizarea neautorizată a acesteia;
b) să comunice imediat Serviciului pierderea, furtul, deteriorarea sau orice incident de compromitere a elementelor de securitate ale acesteia;
c) să restituie legitimația în caz de suspendare, modificare sau de încetare a raporturilor de serviciu.
(4) Pierderea, furtul sau deteriorarea elementelor de securitate ale legitimației de serviciu atrage anularea de drept a acesteia și emiterea unei legitimații noi în condițiile stabilite prin actele interne ale Serviciului.
(5) Utilizarea legitimației de serviciu în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, precum și neinformarea cu privire la pierderea, furtul sau deteriorarea acesteia constituie abateri disciplinare și atrag răspunderea juridică în condițiile legii.
[Art.234 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) La numirea în funcția publică cu statut special de ofițer de informații financiare în cadrul Serviciului se stabilește o perioadă de probă de până la 6 luni. Perioada de probă nu va include perioada aflării persoanei în concediu medical sau alte perioade în care aceasta a absentat de la serviciu din motive întemeiate, confirmate documentar.
(2) Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în ordinul de numire în funcție. În lipsa acestei clauze se consideră că persoanei nu i s-a stabilit o perioadă de probă.
(3) Pe durata exercitării funcției de ofițer de informații financiare nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.
(4) Perioada de probă are drept scop integrarea persoanei, verificarea aptitudinilor sale profesionale și a capacității sale de a exercita atribuțiile funcției.
(5) În perioada de probă, ofițerul de informații financiare debutant este obligat să participe la programul de instruire inițială în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă.
(6) Cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă se inițiază procedura de evaluare a activității ofițerului de informații financiare debutant, care constă în verificarea nivelului de cunoaștere a specificului activității Serviciului, a competențelor sale profesionale și a modului în care el îndeplinește atribuțiile funcției.
(7) Procedura de evaluare a activității ofițerului de informații financiare debutant, criteriile de apreciere a performanțelor sale profesionale și modul de documentare a rezultatului evaluării se stabilesc prin ordinul directorului Serviciului.
[Art.24 în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 25.Temeiurile încetării activității în cadrul Serviciului
(1) Activitatea în cadrul Serviciului încetează în caz de:
a) demisie;
[Art.25 al.(1), lit.b) abrogată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
c) transfer într-o altă autoritate publică;
d) numire a persoanei într-o funcţie electivă;
[Art.25 al.(1), lit.d) modificată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
d1) reducere a efectivului de personal sau lichidare a funcției, ca urmare a modificării sau a aprobării unui nou stat de personal;
[Art.25 al.(1), lit.d1) modificată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
e) - abrogată;
f) persoana nu a obținut cel puțin calificativul „satisfăcător” în urma perioadei de probă;
[Art.25 al.(1), lit.f) modificată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
g) necorespundere cu funcţia deţinută, constatată de conducerea Serviciului, dacă lipsește o funcţie inferioară vacantă sau dacă este respinsă funcţia propusă;
h) încălcare gravă sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu;
i) tăinuire a unor fapte care împiedică angajarea în serviciu;
j) rămânere definitivă și irevocabilă a unei sentințe de condamnare;
k) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
k1) împlinire a vârstei de 63 de ani;
[Art.25 al.(1), lit.k1) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
k2) constatare a incapacității de a îndeplini atribuțiile de serviciu, stabilită prin certificat medical;
[Art.25 al.(1), lit.k2) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
k3) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau de refuz de a o depune, în conformitate cu Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;
[Art.25 al.(1), lit.k3) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
k4) stabilire, printr-un act de constatare rămas definitiv, a încălcării prevederilor art. 233;
[Art.25 al.(1), lit.k4) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
l) deces.
(2) Nu se admite eliberarea persoanei din funcție în perioada aflării sale în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu o boală sau un traumatism, în perioada concediului de maternitate, a concediului paternal, a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei, a concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani, a concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilități, cu excepția cazului în care persoana își încetează activitatea din proprie inițiativă.
[Art.25 al.(2) în redacția LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
În condiţiile prezentei legi se consideră că nu are o reputaţie profesională ireproşabilă şi nu poate candida la orice funcţie în cadrul Serviciului persoana:
a) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost absolvită de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere;
b) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă principală sau complementară, prin hotărâre judecătorească definitivă;
c) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţii şi al restricţiilor;
d) în privința căreia s-a constatat, printr-un act definitiv al autorității competente, încălcarea prevederilor legale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
[Art.26 lit.d) introdusă prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 27.Garanţii şi dreptul la risc profesional în exercitarea atribuţiilor
(1) Directorul, directorul adjunct ai Serviciului și ofițerii de informații financiare nu poartă răspundere pentru acțiunile efectuate, în scopul executării prezentei legi, într-o situație de risc profesional justificat chiar dacă au fost cauzate prejudicii, inclusiv patrimoniale, drepturilor și intereselor ocrotite de lege. Riscul se consideră justificat dacă acțiunile decurg în mod obiectiv din informația, faptele și circumstanțele cunoscute, iar scopul legii nu putea fi atins prin acțiuni ce nu ar fi implicat riscul, luîndu-se toate măsurile posibile pentru a preîntâmpina consecințele negative.
[Art.27 al.(1) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, directorul, directorul adjunct ai Serviciului și ofițerii de informații financiare nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere contravenţională sau penală decât la cererea Procurorului General.
[Art.27 al.(2) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 28.Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea ofițerului de informații financiare
[Art.28 denumirea modificată prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) În exercitarea atribuţiilor, ofițerul de informații financiare se subordonează numai conducătorului său nemijlocit. Nimeni altcineva nu are dreptul de a exercita imixtiuni în activitatea acestuia.
[Art.28 al.(1) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(2) Cerinţele ofițerului de informații financiare adresate persoanelor fizice şi juridice şi acţiunile întreprinse de el se consideră legitime atâta timp cât organul de drept sau persoana cu funcţie de răspundere, împuternicite să exercite controlul asupra activităţii lui şi asupra respectării legalităţii în timpul acestei activităţi, nu demonstrează contrariul.
[Art.28 al.(2) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(3) Este interzisă orice formă de imixtiune, influență, presiune, ingerință, intimidare sau acțiune care poate afecta independența, imparțialitatea sau obiectivitatea ofițerului de informații financiare în exercitarea atribuțiilor stabilite de prezenta lege.
[Art.28 al.(3) introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) Protecţia socială a personalului Serviciului se efectuează în conformitate cu Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
[Art.30 al.(1) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(2) În cazul decesului angajatului în exerciţiul funcţiei, familia lui şi persoanele întreţinute de acesta primesc un ajutor unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 10 ani ale defunctului în ultima lui funcţie în cadrul Serviciului. Minorilor care au fost întreţinuţi de cel decedat li se acordă un ajutor lunar suplimentar echivalent cu suma medie a salariului lunar al acestuia în ultima lui funcţie, până la atingerea vârstei de 18 ani.
(3) Prejudiciul cauzat bunurilor angajatului Serviciului sau bunurilor rudelor acestuia pînă la gradul I în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu se repară integral, cu drept de regres împotriva persoanelor culpabile. Cuantumul mijloacelor financiare respective se stabilește și se acordă în temeiul hotărârii irevocabile a instanţei de judecată.
(4) Personalul Serviciului are dreptul la asistenţă medicală şi la tratament medical (ambulatoriu şi staţionar) din contul statului în modul stabilit de Guvern.
[Art.30 al.(4) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(5) Personalul Serviciului este asigurat obligatoriu de la bugetul de stat şi din alte surse prevăzute în acest scop.
[Art.30 al.(5) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
Articolul 301.Stimularea profesională a ofițerului de informații financiare
(1) Pentru rezultate deosebite în activitatea profesională, ofițerii de informații financiare pot fi stimulați cu:
a) diplome;
b) premii unice;
c) premii sau sporuri salariale, în limitele și în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
(2) Stimulările se acordă prin ordinul directorului Serviciului, în temeiul evaluării activității ofițerului de informații financiare și în limita mijloacelor financiare aprobate prin bugetul de stat.
(3) Criteriile generale și procedura de acordare a stimulărilor se stabilesc printr-un regulament intern aprobat de directorul Serviciului, cu respectarea principiilor legalității, proporționalității, obiectivității, nediscriminării și transparenței.
[Art.301 introdus prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(1) Serviciul este finanţat de la bugetul de stat.
(2) Serviciul estimează cheltuielile aferente activităţii sale şi îşi planifică bugetul anual.
(3) Serviciul are buget propriu, care se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice şi responsabilităţile bugetar-fiscale.
(4) Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Serviciului trebuie să acopere costul estimativ al tuturor activităţilor sale, astfel încît acesta să exercite efectiv, eficient şi plenar activităţile sale, inclusiv cele care ţin de reprezentare şi participare în cadrul organizaţiilor internaționale de profil.
(5) Mărimea şi modul de salarizare a personalului Serviciului sînt stabilite în conformitate cu prevederile legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
[Art.32 al.(5) modificat prin LP146 din 23.07.26, MO375-378/13.08.26 art.391; în vigoare 13.08.26]
(7) Activitatea Serviciului se supune controlului Curţii de Conturi.
(1) În conformitate cu competențele funcționale, entitățile raportoare, Agenția Servicii Publice, Serviciul, organele de drept și judiciare aplică măsuri eficiente pentru identificarea, urmărirea, sistarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor provenite din spălarea banilor, din infracțiunile predicat, din finanțarea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă.
(2) Entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice, din oficiu sau la solicitare, se abțin de la executarea activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, pentru un termen de 5 zile lucrătoare, dacă stabilesc suspiciuni care pot indica despre acțiuni de spălare a banilor, infracțiuni predicat, acțiuni de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori deja realizate, și informează imediat Serviciul, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul abținerii.
(3) Măsurile aplicate conform prevederilor alin.(2) încetează din oficiu la expirarea termenului pentru care au fost aplicate. Masurile aplicate conform alin.(2) pot înceta înainte de expirarea termenului doar în baza permisiunii scrise a Serviciului.
(4) În cazul stabilirii suspiciunilor de spălare a banilor sau de comitere a infracțiunilor predicat, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în baza informațiilor parvenite în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv a solicitărilor autorităților competente din alte jurisdicții, în scopul aplicării măsurilor asigurătorii, Serviciul emite decizii de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, precum și decizii de sistare a bunurilor suspecte, pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare.
(5) La recepționarea deciziei Serviciului, entitatea raportoare, autoritatea și/sau instituția de drept public sunt obligate:
a) să înregistreze decizia, indicând data și ora exactă;
b) să sisteze imediat executarea activităților sau tranzacțiilor suspecte, să sisteze bunurile suspecte pe termenul indicat în decizie, cu excepția operațiunilor de suplimentare a contului;
c) să informeze imediat Serviciul privind valoarea bunurilor sistate sau disponibilul de mijloace bănești în conturile bancare;
d) în momentul parvenirii solicitărilor din partea clientului sau a reprezentantului acestuia privind efectuarea unor activități, tranzacții sau operațiuni cu bunuri sistate, să elibereze o copie a deciziei Serviciului.
(6) Decizia de sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte devine executorie din momentul recepționării acesteia de către entitatea raportoare.
(7) Serviciul poate anula decizia de sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte până la expirarea termenului indicat dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat emiterea acestor decizii.
(8) - abrogat.
(9) - abrogat.
(10) Până la expirarea termenului prevăzut la alin.(4), Serviciul întreprinde toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în scopul transmiterii materialelor către organele de drept sau autoritățile competente pentru adoptarea deciziilor ulterioare.
(11) Deciziile Serviciului emise în baza prevederilor alin. (4) pot fi contestate în modul stabilit de legislație.
(12) - abrogat.
(13) - abrogat.
(14) - abrogat.
(15) - abrogat.
(16) - abrogat.
(17) Prin derogare de la prevederile alin. (2), entitatea raportoare și Agenția Servicii Publice efectuează activitatea sau tranzacția suspectă dacă abținerea de la executarea acesteia este imposibilă sau poate crea impedimente la urmărirea beneficiarilor unei activități sau tranzacții suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni predicat, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, cu informarea imediată, dar nu mai târziu de 24 de ore, a Serviciului atât despre activitatea sau tranzacția efectuată, cât și despre motivele neabținerii. Prevederile prezentului alineat nu aduc atingere obligațiilor ce rezultă din executarea sancțiunilor financiare aferente activităților teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă.
Articolul 34.Implementarea sancțiunilor financiare aferente activităților teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masa
(1) Entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice aplică imediat măsuri restrictive în privința bunurilor, inclusiv a celor obținute din sau generate de bunuri care aparțin sau sînt deținute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile și entitățile incluse în lista menționată la alin. (11), precum și de persoanele juridice care aparțin sau sînt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri și entități.
(2) Entitățile raportoare se abțin de la executarea de activități și tranzacții care sunt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori sunt deja realizate în favoarea sau beneficiul, direct sau indirect, deținute sau controlate integral sau în comun cu persoanele, grupurile și entitățile incluse în lista menționată la alin. (11), precum și al persoanelor juridice care aparțin sau sunt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri și entități.
(3) Măsurile restrictive prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică imediat și se mențin pe un termen nedeterminat. Acestea se ridică doar la data indicată în decizia privind ridicarea măsurii restrictive, comunicată de Serviciu în conformitate cu alin. (10).
(4) Entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice transmit neîntârziat informația privind aplicarea măsurii restrictive către Serviciu, în termen de cel mult 24 de ore din momentul aplicării măsurii restrictive, care, la rândul său, informează neîntârziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru transmiterea informației organelor și autorităților competente ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene.
(5) Entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice acceptă plăți suplimentare, efectuate de o parte terță, sau majorarea valorii bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive prevăzute la alin. (1) și (2) și extind aplicabilitatea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare. Informația privind extinderea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare se transmite neîntârziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciului, care acționează în conformitate cu alin. (4).
(6) În cazul unor îndoieli sau suspiciuni care nu permit stabilirea unei convingeri ferme privind identitatea persoanei, grupului sau entității incluse în lista menționată la alin. (11), entitățile raportoare informează neîntârziat despre aceasta, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul. În termen de cel mult 24 de ore, Serviciul, după consultarea Serviciului de Informații și Securitate, informează entitatea raportoare despre necesitatea de aplicare sau neaplicare a măsurilor restrictive.
(7) Entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice nu stabilesc relații de afaceri cu persoanele, grupurile sau entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, incluse în lista menționată la alin. (11). Despre refuzul de a stabili relații de afaceri cu acestea, entitățile raportoare informează neîntârziat Serviciul, în termen de cel mult 24 de ore, prezentând toate datele deținute cu privire la acest caz.
(8) La solicitarea persoanei, grupului, entității sau a oricărei alte părți interesate, Serviciul, în coordonare cu Serviciul de Informații și Securitate, în conformitate cu prevederile rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite relevante, poate autoriza efectuarea plăților, din contul bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive, pentru:
a) asigurarea minimului de trai existent conform indicilor oficiali calculați pentru Republica Moldova;
b) tratamentul medical urgent;
c) achitarea taxelor și impozitelor la buget și a primelor de asigurare obligatorie;
d) alte cheltuieli extraordinare sau legate de menținerea bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive.
(9) Decizia Serviciului privind autorizarea sau refuzul autorizării plăților menționate la alin. (8) poate fi contestată în procedura de contencios administrativ, iar încheierea judecătorului poate fi atacată cu recurs, în modul stabilit de legislație.
(10) Decizia privind ridicarea măsurii restrictive se adoptă de către Serviciul de Informații și Securitate în temeiul modificărilor intervenite privind excluderea unei ori a unor persoane, grupuri sau entități din listele menționate la alin. (11)lit. a)–c) sau al modificării listei menționate la alin. (11)lit. d) în cazul dispariției criteriilor care au constituit temei pentru includerea persoanei, grupului sau entității în lista suplimentară. Decizia se adoptă imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul modificării, și se comunică Serviciului pentru informarea ulterioară de către acesta a entității raportoare care a aplicat măsura restrictivă.
(11) Lista persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive include:
a) lista Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste;
b) lista Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități de proliferare a armelor de distrugere în masă;
c) lista Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste;
d) lista suplimentară a Serviciului de Informații și Securitate cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste;
e) - abrogată.
(12) Listele Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă se aplică direct și au efect imediat pe teritoriul Republicii Moldova.
(13) Lista suplimentară a Serviciului de Informații și Securitate cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste se aplică și are efect imediat după publicarea acesteia pe pagina web oficială a Serviciului.
(14) Criteriile care stau la baza identificării, includerii și excluderii unor categorii din lista suplimentară se aprobă de către Serviciul de Informații și Securitate. Lista suplimentară include:
a) persoanele fizice care săvârșesc sau încearcă să săvârșească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvârșirea acestuia;
b) grupurile sau entitățile care săvârșesc sau încearcă să săvârșească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvârșirea acestuia;
c) persoanele juridice, grupurile sau alte entități care aparțin sau sînt controlate de una sau mai multe persoane, grupuri sau entități menționate la lit. a) și b);
d) persoanele fizice sau juridice, grupurile sau alte entități care acționează în numele sau la ordinul uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entități menționate la lit. a) și b).
(15) Serviciul de Informații și Securitate aduce la cunoștința persoanelor, grupurilor și entităților vizate despre faptul includerii acestora în listă, motivele includerii și căile legale de contestare a deciziei.
(16) Serviciul de Informații și Securitate elaborează, actualizează și publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista consolidată a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, care include toate categoriile listelor menționate la alin. (11) lit. a)–d).
(17) Informația privind modificarea listelor menționate la alin. (11)lit. a)–d), care vizează includerea sau excluderea uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entități, se transmite imediat de către Serviciul de Informații și Securitate entităților raportoare, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și Serviciului.
(18) Pentru a asigura aplicabilitatea și efectul juridic al listelor persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, în conformitate cu alin. (12) și (13), entitățile raportoare monitorizează permanent paginile web oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene și Serviciului de Informații și Securitate.
(19) Organizațiile și persoanele incluse în mod eronat în lista organizațiilor și persoanelor cu privire la care există informații despre implicarea lor în proliferarea armelor de distrugere în masă sau care fac obiectul excluderii din aceasta în conformitate cu alin. (11), dar care nu sunt excluse din lista specificată, se adresează Serviciului de Informații și Securitate cu o cerere motivată scrisă cu privire la excluderea lor din lista specificată. Serviciul de Informații și Securitate, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii unei astfel de cereri, ia una dintre următoarele decizii motivate:
a) excluderea organizației sau a persoanei din lista specificată;
b) refuzul de a satisface cererea.
Serviciul de Informații și Securitate informează solicitantul cu privire la decizia luată. Decizia Serviciului de Informații și Securitate poate fi contestată conform legislației în vigoare.
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, pecuniară, penală sau alte tipuri de răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) În cazul nerespectării prevederilor prezentei legi şi ale actelor subordonate acestei legi, față de entitățile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) sînt aplicate următoarele tipuri de sancțiuni:
a) declarația publică în mass-media, în care se identifică persoana fizică sau juridică și natura încălcării;
b) prescripția prin care se impune persoanei fizice sau juridice încetarea comportamentului respectiv și abținerea de la repetarea acestuia;
c) retragerea sau suspendarea autorizației, licenței de activitate, în cazul în care activitatea entității raportoare constituie obiectul autorizării sau licențierii;
d) interdicția temporară de a exercita funcții de conducere în entitățile raportoare de către oricare persoană cu funcții de conducere de rang superior într-o entitate raportoare sau de către oricare altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare;
e) sancțiuni pecuniare sub formă de amendă:
– în mărime dublă din valoarea beneficiului rezultat din încălcarea obligațiilor prevăzute de prezenta lege, în cazul în care beneficiul respectiv poate fi stabilit, sau în mărimea echivalentului în lei al sumei de până la 1000000 de euro, calculat conform cursului oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării;
– în mărime de până la echivalentul în lei al sumei de 5000000 de euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării, sau 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent – pentru entitățile raportoare de la art. 4 alin. (1)lit. a), c)–g), i), p) și q).
(3) Procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor sunt reglementate prin Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor.
Articolul 36.Protecția datelor cu caracter personal
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentei legi se efectuează în condițiile Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
(2) Acțiunile prevăzute de prezenta lege, care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, constituie o activitate care servește unui interes public în conformitate cu art. 2 alin. (2) lit. d), cu art. 5 alin. (5) lit. d) și cu art. 32 alin. (5) lit. g) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
(3) Subiectul datelor cu caracter personal este repus în drepturile restrânse numai după încetarea situației care justifică prelucrarea acestora în temeiul prezentei legi, dar nu mai mult de 5 ani de la data prelucrării datelor cu caracter personal pentru fiecare caz în parte.
(4) Serviciul poate transmite transfrontalier date cu caracter personal, în condițiile prevăzute la art. 32 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în adresa țărilor (jurisdicțiilor) care asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. La transmiterea datelor cu caracter personal, Serviciul informează asupra caracterului confidențial al informațiilor transmise, necesității prelucrării datelor cu caracter personal pe un termen necesar atingerii scopului pentru care a fost transmisă, precum și asupra necesității informării neîntârziate în cazul producerii unor incidente de securitate.
(5) Controlul asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal cu cerinţele prezentei legi se efectuează de către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepția art. 35 alin. (2) lit. e), care va intra în vigoare la data adoptării legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii, şi a art. 14 alin. (20), care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
(2) Sancțiunile prevăzute la art. 35 alin. (2) lit. e) se aplică doar încălcărilor săvârșite de la data intrării în vigoare a legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 141–145, art. 597) se abrogă.
(4) Toate drepturile și obligațiile Centrului Național Anticorupție și ale Serviciului din cadrul Centrului Național Anticorupție în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, care rezultă din tratatele și acordurile, inclusiv internaționale, încheiate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se transmit Serviciului nou-creat.
(5) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege.
(6) Guvernul, în termen de 30 de zile:
a) va numi directorul și directorii adjuncți ai Serviciului nou-creat, în condițiile prezentei legi;
b) va aproba structura și efectivul-limită ale Serviciului nou-creat, la propunerea directorului Serviciului;
c) va identifica și va asigura Serviciul nou-creat cu sediu și resurse corespunzătoare îndeplinirii atribuțiilor acestuia.
(7) Centrul Național Anticorupție va transmite, în termen de 20 de zile de la data publicării prezentei legi, din gestiunea sa în gestiunea Serviciului nou-creat, mijloacele financiare și bunurile utilizate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului de către Serviciul din cadrul Centrului Național Anticorupție.
(8) Prin derogare de la art. 23 și 24, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul care a activat în cadrul Serviciului din cadrul Centrului Național Anticorupție va fi angajat, prin transfer, în cadrul Serviciului, în funcțiile nou- create în conformitate cu legislația muncii.
(9) Șeful Serviciului și șeful adjunct al acestuia, aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor exercita atribuțiile până la numirea în funcție a directorului și directorilor adjuncți ai Serviciului nou-creat, în conformitate cu prezenta lege.
(10) Serviciul nou-creat, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va adopta actele, regulamentele, ghidurile necesare pentru executarea prezentei legi.
(11) Entitățile prevăzute la art. 15, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi, vor aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.
(12) Entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1), în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, vor adopta documentele de politici interne în concordanță cu prezenta lege.
(13) Până la instituirea canalului electronic securizat, entitățile raportoare vor remite Serviciului nou-creat formularul special privind raportarea activităților sau a tranzacțiilor prevăzute la art.11 alin.(1)–(3) în formă scrisă, pe suport de hârtie.