La sursă, textul nu este împărțit pe articole; articolele sunt deduse după numerotare.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 198 alineatul (1), cuvintele „pentru prima dată” se exclud.
2. La articolul 205 alineatul (1) litera i), cuvintele „fără escortă sau însoțire” se substituie cu cuvintele „neînsoțiți în afara penitenciarului”.
3. Codul se completează cu articolul 2111 cu următorul cuprins:
„Articolul 2111. Contul de peculiu al condamnatului
(1) Fiecare condamnat dispune de cont de peculiu, prin intermediul căruia, în perioada executării pedepsei, se efectuează operațiuni de plată conform prevederilor legale.
(2) Mijloacele bănești obținute din munca prestată de către condamnat în perioada executării pedepsei se transferă în contul de peculiu al acestuia.
(3) La cererea condamnatului, în contul său de peculiu pot fi transferate pensia, indemnizațiile sau alte plăți sociale, precum și mijloacele bănești obținute în baza unei hotărâri judecătorești sau moștenite în procedură succesorală.
(4) Contul de peculiu poate fi alimentat și din alte surse decât cele prevăzute la alin. (2) și (3).
(5) Condamnatul poate transfera mijloace bănești din contul său de peculiu către soț/soție, copii, părinți, precum și către alte persoane, în condițiile legii.
(6) Administrația penitenciarului poate refuza sau suspenda temporar alimentarea contului de peculiu ori efectuarea transferurilor din contul de peculiu numai în cazul existenței unor indicii obiective și documentate privind proveniența ilicită a mijloacelor bănești, exercitarea de presiuni asupra condamnatului sau altor persoane, extorcarea, exploatarea, finanțarea activităților interzise, spălarea banilor ori afectarea securității penitenciare.
(7) Refuzul sau suspendarea prevăzută la alin. (6) se comunică condamnatului în scris, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, și poate fi contestată de către acesta în condițiile legii.
(8) Pentru fiecare condamnat se constituie un fond de eliberare destinat facilitării reintegrării sociale după liberare. Cuantumul-țintă al fondului de eliberare este echivalent cu un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs.
(9) Administrația penitenciarului reține lunar 10% din salariul net al condamnatului pentru fondul de eliberare.
(10) Suma acumulată în fondul de eliberare este indisponibilă pe perioada executării pedepsei privative de libertate, cu excepția cazurilor temeinic justificate privind achitarea obligațiilor de întreținere, despăgubirea victimelor, cheltuielile medicale urgente, asistența juridică, situațiile familiale excepționale ori alte circumstanțe obiective.
(11) Condamnatul are dreptul să primească, la cerere, informații privind operațiunile efectuate prin contul de peculiu și fondul de eliberare.
(12) La data eliberării, administrația penitenciarului achită condamnatului suma acumulată în contul de peculiu, inclusiv suma acumulată în fondul de eliberare.”
4. Articolul 216 va avea următorul cuprins:
„Articolul 216. Dreptul condamnatului de a se deplasa
neînsoțit în afara penitenciarului
(1) Dreptul de a se deplasa neînsoțit în afara penitenciarului poate fi acordat condamnatului aflat în regim de resocializare dacă acesta a executat cel puțin 1/3 din termenul pedepsei stabilit prin sentință, este caracterizat pozitiv și, conform recomandărilor psihologului, poate beneficia de acest drept, iar specificul muncii la care este antrenat sau al instruirii în care este încadrat impune acordarea acestui drept.
(2) Dreptul de a se deplasa neînsoțit în afara penitenciarului se acordă condamnatului prin dispoziția scrisă a directorului penitenciarului, care aprobă orarul și itinerarul deplasărilor condamnaților.
(3) Condamnații care beneficiază de dreptul de a se deplasa neînsoțiți în afara penitenciarului sunt supuși monitorizării electronice sau, după caz, altor forme de supraveghere prevăzute de lege.
(4) Condamnații care beneficiază de dreptul de a se deplasa neînsoțiți în afara penitenciarului se dețin în încăperi separate de ceilalți condamnați. Prin dispoziție scrisă a directorului penitenciarului, acestora li se poate permite să locuiască în afara penitenciarului, în spații puse la dispoziție în cadrul sistemului administrației penitenciare sau autorizate în condițiile stabilite de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(5) Regulile privind comportamentul condamnaților și procedura de organizare a deplasărilor neînsoțite în afara penitenciarului se stabilesc prin ordinul directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(6) În cazul în care condamnatul încalcă regimul din penitenciar, orarul sau itinerarul deplasărilor, precum și în cazul dispariției necesității de deplasare în afara penitenciarului, directorul penitenciarului este în drept să anuleze dispoziția menționată la alin. (2).”
5. La articolul 218:
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
„(2) În scopul asigurării reabilitării sociale a condamnaților, administrația penitenciarului este în drept să contracteze serviciile prevăzute la alin. (1), prestate de asociații obștești, întreprinderi sociale sau întreprinderi sociale de inserție.”
6. La articolul 224, după cuvintele „regimuri separate” se introduce textul „ , precum și modalitatea de stabilire a numărului maxim de condamnați admis pentru fiecare penitenciar”, iar cuvântul „stabilește” se substituie cu cuvântul „stabilesc”.
7. Articolele 234 și 235 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 234. Munca condamnaților
(1) Pe perioada detenției, persoana condamnată poate fi antrenată la muncă remunerată, cu excepția cazului de incapacitate temporară de muncă. Muncile prestate de către condamnați nu constituie relații individuale de muncă în sensul legislației muncii.
(2) Munca remunerată trebuie să corespundă capacităților fizice, aptitudinilor și, după caz, specialității și/sau pregătirii profesionale a condamnatului.
(3) Munca remunerată se clasifică după cum urmează:
a) muncă remunerată realizată în temeiul contractului de prestări servicii, încheiat între instituția penitenciară și persoane fizice sau juridice;
b) muncă remunerată realizată prin prestarea serviciilor cu caracter gospodăresc, necesare instituției penitenciare, sau prin prestarea serviciilor legate de procesul de producere din cadrul instituției penitenciare.
(4) Pe perioada detenției, persoana condamnată este obligată să execute munci neremunerate.
(5) Munca neremunerată se clasifică după cum urmează:
a) muncă neremunerată realizată în scopul îngrijirii și amenajării penitenciarului și a teritoriului aferent, precum și al îmbunătățirii condițiilor de trai și medico-sanitare de deținere;
b) muncă neremunerată realizată în scopul lichidării consecințelor unor calamități naturale;
c) muncă neremunerată prestată în folosul comunității.
(6) Condamnatul este, de regulă, antrenat la munca neremunerată în afara orelor de lucru, cel mult 4 ore pe zi, dar nu mai mult de 20 de ore pe săptămână.
(7) Condamnatul care nu beneficiază de dreptul de a se deplasa neînsoțit în afara penitenciarului este antrenat la muncă în afara penitenciarului cu monitorizare electronică sau sub escortă.
(8) Lista lucrărilor și a funcțiilor la care este interzisă antrenarea condamnaților la pedeapsa închisorii, inclusiv a minorilor și femeilor, se aprobă de Guvern.
(9) Condamnatul poate fi eliberat de la muncă remunerată dacă nu îndeplinește volumul de muncă încredințat, a încălcat disciplina de muncă sau dacă se constată că munca prezintă pericol pentru condamnat ori periclitează securitatea și ordinea interioară a penitenciarului. În cazurile respective, condamnatul poate fi, după caz, repartizat la un alt loc de muncă. Încadrarea în muncă și eliberarea de la muncă a condamnatului se efectuează în condițiile prezentului cod și ale Statutului executării pedepsei de către condamnați.
(10) Preveniții, condamnații la pedeapsa închisorii în penitenciarele de tip închis sau semiînchis, aflați în regim inițial, precum și condamnații la pedeapsa detențiunii pe viață aflați în regim inițial pot fi antrenați la munci remunerate doar în sectorul de detenție sau în ateliere special amenajate în acest scop.
(11) Munca condamnaților se organizează și se desfășoară cu respectarea prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 186/2008, precum și ale altor acte normative în domeniul securității și sănătății în muncă.
(12) Nomenclatorul muncilor, lista lucrărilor finanțate din bugetul de stat, precum și clasificarea muncii și a lucrărilor, în funcție de complexitatea atribuțiilor și nivelul de remunerare, se aprobă de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Articolul 235. Stimularea agenților economici care creează
locuri de muncă și antrenează la muncă
persoane condamnate
(1) Agenții economici care creează locuri de muncă și antrenează la muncă persoane condamnate pot beneficia de subvenții.
(2) Procedura, condițiile și mecanismul de acordare a subvențiilor se stabilesc de Guvern.”
8. La articolul 236:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru munca remunerată prestată, condamnatul beneficiază de salariu. Cuantumul salariului se cuprinde în limitele de minimum 20% și maximum 50% din salariul minim pe țară stabilit de Guvern, iar nivelul exact al acestuia se determină în funcție de competențele profesionale ale condamnatului și de complexitatea lucrărilor la care acesta este antrenat.”
articolul se completează cu alineatele (11)–(14) cu următorul cuprins:
„(11) Pentru munca prestată de condamnații antrenați la muncă în baza unui contract de prestări servicii, încheiat între instituția penitenciară și persoane fizice sau juridice, cuantumul maxim al salariului poate depăși limita de 50% dacă părțile convin asupra unui salariu mai mare.
(12) Instituția penitenciară, la suma salariilor calculate lunar pentru toți condamnații, în modul stabilit la alin. (1), asigură calcularea contribuțiilor de asigurări sociale, precum și declararea și plata acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(13) În cazul contractului de prestări servicii încheiat între instituția penitenciară și persoane fizice sau juridice, ultimele, pentru suma de retribuire a muncii calculată lunar pentru toți condamnații, asigură calcularea contribuțiilor de asigurări sociale și transferul lunar al acestora către instituția penitenciară, care efectuează declararea contribuțiilor de asigurări sociale și plata corespunzătoare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat, în modul și conform reglementărilor stabilite pentru salariați.
(14) Perioada pentru care au fost plătite contribuții de asigurări sociale din sumele de retribuire a muncii condamnatului se include în stagiul de cotizare al acestuia, iar sumele de retribuire a muncii condamnatului din care au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat reprezintă venit asigurat.”
la alineatul (5), textul „art. 232 alin. (6) și” se exclude;
alineatul (8) se abrogă.
9. Articolul 238 va avea următorul cuprins:
„Articolul 238. Modul de compensare privilegiată
a zilelor de muncă
(1) Condamnatului care prestează muncă remunerată i se compensează privilegiat 4 zile din durata pedepsei cu 3 zile de muncă, iar condamnatului care prestează munci remunerate la lucrări subterane sau la lucrări cu condiții grele și nocive de muncă, potrivit listei de munci și profesiuni aprobate de Guvern – 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de muncă.
(2) Calculul zilelor conform compensării privilegiate a zilelor de muncă se efectuează lunar și se aprobă de către directorul penitenciarului.
(3) Compensarea privilegiată a zilelor de muncă nu se aplică în cazul condamnaților la detențiune pe viață.
(4) Procedura și condițiile compensării privilegiate a zilelor de muncă se reglementează prin ordinul ministrului justiției.”
10. Articolul 240 se completează cu alineatele (11), (21) și (8) cu următorul cuprins:
„(11) Condamnații care nu beneficiază de dreptul de a se deplasa neînsoțiți în afara penitenciarului pot participa la activități de studii sau la alte instruiri în afara penitenciarului cu aplicarea monitorizării electronice în condițiile art. 2711 sau a altor forme de supraveghere.”
„(21) Persoanele condamnate care sunt antrenate la muncă participă la activitățile prevăzute în prezentul articol cu respectarea programului de muncă. Participarea la activitățile respective se organizează astfel încât să nu pericliteze programul de muncă al persoanelor condamnate antrenate la muncă.”
„(8) În instituțiile penitenciare poate fi organizat învățământul dual, ca formă de organizare a învățământului profesional tehnic, conform Legii nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual, în cadrul căruia instituțiile penitenciare ori alte persoane fizice sau juridice, în baza contractelor încheiate cu instituția de învățământ profesional tehnic și, în cazul persoanelor juridice sau fizice, cu instituția penitenciară (contract tripartit), dețin calitatea de unitate în care se realizează instruirea practică. Pe perioada studiilor, condamnații înmatriculați la învățământul dual beneficiază de remunerație pentru formare profesională în condiții generale.”
11. La articolul 2421 punctul 3), cuvintele „la deplasare fără escortă sau însoțire” se substituie cu cuvintele „de a se deplasa neînsoțit”.
12. La articolul 250 alineatul (5), cuvintele „de deplasare fără escortă sau însoțire” se substituie cu cuvintele „de a se deplasa neînsoțiți în afara penitenciarului”.
13. Articolul 251:
la alineatul (3) litera b), cuvintele „pazei și supravegherii permanente” se substituie cu textul „pazei și/sau supravegherii permanente, inclusiv prin monitorizare electronică”;
la alineatul (5), cuvintele „de deplasare fără escortă sau însoțire” se substituie cu cuvintele „de a se deplasa neînsoțiți în afara penitenciarului”.
14. La articolul 2711:
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Asigurarea monitorizării electronice a categoriilor de persoane indicate la alin. (7) lit. a) se efectuează de către sistemul administrației penitenciare, iar a celorlalte categorii de persoane – de către organele de probațiune.”
la alineatul (7), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) condamnaților care se deplasează neînsoțiți și/sau celor care se deplasează pe o durată scurtă în afara penitenciarului, conform art. 216 și 217, precum și celor escortați în afara penitenciarului pentru participare la activități de instruire sau de muncă;”.
15. La articolul 304 alineatul (2), enunțul al doilea se exclude.
Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 48–57, art. 124), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Articolul 12. Activitatea economică în cadrul sistemului
administrației penitenciare
(1) Subdiviziunile sistemului administrației penitenciare pot desfășura activitate economică, în condițiile legislației civile, pentru asigurarea antrenării în muncă a condamnaților. Antrenarea în muncă a condamnaților constituie o parte esențială a procesului de resocializare și de pregătire pentru liberarea acestora.
(2) Planificarea, organizarea, evaluarea și controlul activității economice se realizează de către Administrația Națională a Penitenciarelor. În procesul de desfășurare a activității economice, subdiviziunile sistemului administrației penitenciare planifică, achiziționează și utilizează materia primă, procură sau închiriază utilajele necesare pentru producere.
(3) Pentru crearea locurilor de muncă, instituțiile penitenciare au dreptul:
a) să creeze ateliere de producere, ateliere artizanale, gospodării auxiliare, precum și alte spații pentru încadrarea condamnaților în ocupații utile;
b) să încheie cu persoane fizice sau juridice contracte de prestări servicii, la îndeplinirea cărora să fie antrenate persoanele condamnate;
c) să comercializeze bunurile produse de deținuți și să instituie magazine specializate în acest scop;
d) să instituie parteneriate public-private, parteneriate cu alte autorități publice, precum și să încheie contracte de achiziții publice cu alte instituții publice.
(4) Locurile de muncă ale condamnaților remunerate din bugetul de stat se creează în conformitate cu procedura bugetară și se includ în scheme de personal distincte, aprobate de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(5) În cazul contractelor de prestări servicii, persoana fizică sau juridică care achiziționează aceste servicii are obligația de a transfera, pe lângă suma destinată retribuirii muncii condamnatului, în contul instituției penitenciare, o sumă suplimentară echivalentă cu 20% din suma destinată retribuirii muncii, care se utilizează în modul stabilit de Ministerul Justiției, în conformitate cu art. 43 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Persoana fizică sau juridică menționată asigură transferul către instituția penitenciară a contribuțiilor de asigurări sociale aferente salariilor condamnaților, conform calculelor lunare.
(6) Antrenarea condamnaților la munci remunerate de către persoane fizice sau juridice din afara sistemului administrației penitenciare are loc în temeiul contractului de prestări servicii încheiat între persoanele respective și instituția penitenciară.
(7) Bunurile obținute în urma activității economice în cadrul sistemului administrației penitenciare se utilizează în scopuri interne ale sistemului și, după caz, pot fi comercializate persoanelor fizice și juridice, inclusiv altor instituții și autorități publice. Prețul de comercializare a bunurilor obținute în urma activității economice, cu excepția obiectelor confecționate în ateliere de creație, se stabilește conform metodologiei avizate de către Consiliul Concurenței și aprobate prin ordinul directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(8) Persoanele fizice și juridice care creează locuri de muncă pentru antrenarea la muncă a condamnaților în cadrul instituțiilor penitenciare, precum și cele care prestează servicii de alimentație pentru personalul penitenciar sunt scutite de plata chiriei utilajului și/sau a spațiilor utilizate în acest scop, inclusiv a spațiilor pentru depozitarea produselor și materiei prime, aflate în gestiunea instituțiilor respective, încheind în acest scop contracte de comodat pe un termen de până la 3 ani, care poate fi prelungit. În cazul în care, pentru desfășurarea activității economice, persoana fizică sau juridică urmează să efectueze investiții capitale sau alte îmbunătățiri ale bunurilor închiriate, contractul de comodat poate fi încheiat pe un termen de până la 10 ani. Termenul de comodat se stabilește în fiecare caz individual, în funcție de volumul investițiilor și de alți factori, în conformitate cu regulile stabilite de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
(9) Pentru desfășurarea, pe teritoriul instituției penitenciare, a activității de comerț de către unitățile de comerț ambulant de tip gheretă, cu scopul aprovizionării deținuților cu bunuri admise în instituțiile penitenciare, precum și pentru prestarea serviciilor de alimentație destinate personalului penitenciar, Administrația Națională a Penitenciarelor are dreptul să selecteze comercianții prin concurs, deschis tuturor părților interesate, aplicând cerințe de participare nediscriminatorii și transparente. Activitățile de comerț respective se desfășoară în cadrul subdiviziunilor sistemului administrației penitenciare cu acordul Administrației Naționale a Penitenciarelor.”
2. La articolul 42, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Funcționarului public cu statut special delegat la cursuri de formare profesională, organizate în țară sau în străinătate, la inițiativa ori în interesul Administrației Naționale a Penitenciarelor, i se mențin, pe perioada studiilor, locul de muncă (funcția), salariul mediu și alte drepturi prevăzute de prezenta lege.”