Textul legii Caută

Lege nr. 195 din 24.08.2026

privind mass-media

Adoptat
24.08.2026
Publicat
23.09.2026 în Monitorul Oficial Nr. 475-476 art. 492
În vigoare din
23.03.2027
Statut
În vigoare
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON

Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 23.03.2027. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, actul încă nu se aplica; statutul de mai sus este cel dat de Registru. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parțial art. 1–4, 6, 22 și 24 din Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei) (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/1083 din 17 aprilie 2024, CELEX: 32024R1083.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

1

Articolul 1. Scopul și obiectul de reglementare a legii

(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic general privind funcționarea furnizorilor de servicii mass-media, instituie măsuri complementare pentru garantarea libertății de exprimare, protecția pluralismului mediatic, protecția, autonomia și siguranța jurnaliștilor, asigurarea autonomiei instituționale și a independenței editoriale, precum și cerințe privind transparența structurii proprietății și a finanțării și responsabilitățile furnizorilor de servicii mass-media.

(2) Garanțiile privind exercitarea dreptului la libera exprimare și asigurarea echilibrului între dreptul la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei sunt reglementate de Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

(3) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii mass-media care își au sediul principal, redacția sau domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care sediul principal și redacția nu se află pe teritoriul aceluiași stat, prezenta lege se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) partea majoritară a personalului implicat în furnizarea serviciilor mass-media își desfășoară activitatea în Republica Moldova;

b) deciziile editoriale privind serviciile mass-media sunt luate pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Prevederile prezentei legi se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, care reglementează aspectele specifice activității furnizorilor de servicii media audiovizuale.

2

Articolul 2. Noțiuni

În sensul prezentei legi se utilizează noțiunile definite în Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, precum și următoarele noțiuni:

1. concentrare pe piața serviciilor mass-media – situație, în sensul Legii concurenței nr. 183/2012, în care una sau mai multe persoane fizice și/sau juridice dobândesc ori exercită, direct sau indirect, control sau influență determinantă asupra unuia sau mai multor furnizori de servicii mass-media ori asupra unuia sau mai multor furnizori de platforme online prin intermediul cărora se oferă acces la conținut media. Aceasta include controlul direct sau indirect asupra proprietății, a deciziilor editoriale, a resurselor financiare, a distribuției sau a comercializării publicității în sectorul mass-media;

2. concentrare orizontală pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra a doi sau mai multor furnizori de servicii mass-media care activează în același tip de serviciu mass-media sau în același segment al pieței serviciilor mass-media;

3. concentrare verticală pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică și/sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra unor entități economice care operează în etape diferite ale lanțului de producție, distribuție sau comercializare a conținutului media, inclusiv asupra unor furnizori de servicii mass-media, producători de conținut, distribuitori ori entități implicate în comercializarea publicității;

4. concentrare încrucișată pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică și/sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra unor furnizori de servicii mass-media aparținând unor tipuri diferite de servicii mass-media (televiziune, radio, presă scrisă sau servicii mass-media online) în aceeași regiune geografică;

5. conflict de interese ­­– situație în care interesele economice, politice sau personale ale furnizorului de servicii mass-media, ale administratorilor, ale proprietarilor acestuia sau ale membrilor familiilor lor, precum și ale altor persoane fizice sau juridice cu care aceștia au sau au avut relații de natură personală, economică sau politică, influențează sau pot influența independența editorială sau exercitarea responsabilității editoriale în furnizarea informațiilor de interes public ori de interes social general;

6. conținut – orice informație sau material, indiferent de forma de exprimare sau de mijlocul de transmitere, creat și pus la dispoziția publicului sau a unui segment al publicului, inclusiv comentarii și alte forme de conținut generat de utilizatori, cu excepția comunicărilor private;

7. conținut media – conținut creat, organizat și pus la dispoziția publicului prin intermediul unui serviciu mass-media, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media;

8. conținut care încalcă drepturile protejate de lege – conținut media care, fără a constitui conținut ilegal, aduce atingere drepturilor personalității garantate de legislație, inclusiv dreptului la onoare, demnitate și reputație profesională, dreptului la propria imagine, dreptului la respectarea vieții intime, familiale și private, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, drepturilor minorilor sau drepturilor de autor și drepturilor conexe;

9. conținut ilegal – conținut media a cărui diseminare constituie, potrivit legii, infracțiune sau contravenție, inclusiv conținutul care pune în pericol securitatea națională, îndeamnă la răsturnarea ori schimbarea prin violență a ordinii constituționale, la agresiune militară ori la declanșarea unui conflict armat, constituie instigare publică la comiterea infracțiunilor cu caracter terorist, a infracțiunilor legate de pornografia infantilă sau a faptelor de natură fascistă, rasistă ori xenofobă, precum și conținutul care reprezintă discurs de ură;

10. decizie editorială – decizie luată de editorul mass-media, în exercitarea responsabilității editoriale, cu privire la selecția, organizarea, clasificarea și prezentarea conținutului media destinat diseminării publice. Decizia editorială se referă la acțiuni zilnice și urmărește respectarea cadrului legal, a politicilor editoriale declarate, precum și a normelor deontologice aplicabile;

11. furnizor de servicii mass-media – persoană fizică sau juridică a cărei activitate profesională constă în furnizarea unui serviciu mass-media, care are responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului media și care stabilește modul de organizare a acestuia;

12. jurnalist – persoană fizică care desfășoară, cu titlu principal sau ocazional, activități cu caracter jurnalistic constând în colectarea informației de interes public și/sau de interes social general din orice sursă relevantă, redactarea și editarea acestei informații sub orice formă – text, fotografie, înregistrare video și/sau audio, desen, grafică etc. – pentru diseminare publică prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în scop informativ, educativ, cultural sau recreativ, respectând normele etice și deontologice ale profesiei;

13. măsurarea audienței – activitatea de colectare, interpretare sau prelucrare în alt mod a datelor privind numărul și caracteristicile utilizatorilor de servicii mass-media sau ale utilizatorilor de conținut pe platformele online în scopul adoptării deciziilor privind alocarea timpului și a spațiului publicitar, stabilirea prețurilor, achizițiile sau vânzările de publicitate sau privind activitățile de planificare a conținutului media sau distribuția de conținut;

14. platformă online – serviciu de găzduire care, la cererea unui destinatar al serviciului, stochează și diseminează informații către public, cu excepția cazului în care activitatea respectivă este o caracteristică minoră și pur auxiliară a unui alt serviciu sau o funcție minoră a serviciului principal și, din motive obiective și tehnice, nu poate fi utilizată fără celălalt serviciu, iar integrarea caracteristicii sau a funcției în celălalt serviciu nu este un mijloc de a eluda aplicarea prezentei legi;

15. pluralism mediatic – stare a spațiului informațional caracterizată prin diversitatea furnizorilor de servicii mass-media și diversitatea serviciilor mass-media (pluralism extern), diversitatea conținuturilor în cadrul serviciilor mass-media (pluralism intern), diversitatea opiniilor politice (pluralism politic) și a expresiilor culturale (pluralism cultural), diversitatea mesajelor adresate publicului-țintă la nivel local, regional, național sau internațional (pluralism geografic), diversitatea limbilor în care sunt furnizate serviciile mass-media (pluralism lingvistic), care, în ansamblu, contribuie la realizarea dreptului la libertatea de exprimare și a dreptului la informație;

16. produs media – unitate editorială finită și autonomă, sub formă de text, imagine, audio, video sau o combinație a acestora, destinată publicului larg în scop informativ, educativ sau recreativ, furnizată separat ori în cadrul unui serviciu mass-media;

17. publicație de presă – colecție alcătuită în principal din opere literare cu caracter jurnalistic, dar care poate include și alte opere sau obiecte protejate și care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) constituie un element individual în cadrul unei publicații periodice sau al unei publicații actualizate regulat sub un singur titlu, cum ar fi un ziar sau o revistă de interes general ori de specialitate;

b) are scopul de a oferi publicului larg informații referitoare la știri sau alte subiecte;

c) este publicată prin orice mijloc de furnizare a serviciului mass-media, la inițiativa, sub responsabilitatea editorială și supravegherea unui furnizor de servicii mass-media.

Nu constituie publicații de presă, în sensul prezentei legi, materialele sau publicațiile cu caracter exclusiv publicitar ori promoțional și publicațiile periodice publicate în scop științific sau academic, cum ar fi revistele științifice.

18. redactor-șef – persoană fizică responsabilă de selectarea, organizarea sau plasarea temporală (momentul, durata, ordinea cronologică) sau spațială (locul, poziția) a conținutului media în cadrul furnizorului de servicii mass-media, având și alte atribuții stabilite în actul de constituire a furnizorului de servicii mass-media;

19. responsabilitate editorială – exercitarea unui control efectiv și aplicarea unor proceduri stricte de supraveghere asupra procesului de selecție, organizare și clasificare a conținutului media și a produsului media furnizate sau difuzate de furnizorul de servicii mass-media. Responsabilitatea editorială include și verificarea continuă a conținutului media generat cu utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru adaptarea și generarea automată de conținut relevant pentru diverse audiențe, în conformitate cu politicile editoriale și standardele etice și profesionale;

20. serviciu mass-media – serviciu sau secțiune disociabilă a acestuia al cărui scop principal este furnizarea de programe sau publicații de presă, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media, către publicul larg, prin orice mijloace, în scop informativ, de divertisment sau educativ;

21. software de supraveghere intruziv – orice produs cu elemente digitale, special conceput pentru exploatarea vulnerabilităților altor produse cu elemente digitale, care permite supravegherea sub acoperire a persoanelor fizice sau juridice prin monitorizarea, extragerea, colectarea sau analizarea datelor din astfel de produse sau de la persoanele fizice sau juridice care utilizează astfel de produse, inclusiv în mod nediferențiat.

3

Articolul 3. Libertatea de exprimare a mass-mediei

(1) Furnizorii de servicii mass-media își desfășoară activitatea în baza principiilor libertății de exprimare, independenței editoriale, pluralismului mediatic, imparțialității, exactității informației, respectării demnității umane și a drepturilor omului, protecției minorilor, nediscriminării, transparenței și responsabilității editoriale.

(2) Furnizorii de servicii mass-media exercită responsabilitatea editorială în mod independent și asigură autonomia profesională a jurnaliștilor și a altor persoane în producerea conținutului media conform concepțiilor editoriale și normelor deontologice jurnalistice, precum și asumarea responsabilității personale și instituționale pentru consecințele activității desfășurate.

(3) Independența editorială a furnizorilor de servicii mass-media este recunoscută și garantată de lege. Cenzura sub orice formă este interzisă.

4

Articolul 4. Pluralismul mediatic

(1) Pluralismul mediatic reprezintă un principiu fundamental al activității mass-mediei și contribuie la consolidarea statului de drept, a democrației pluraliste, la respectarea valorilor constituționale ale Republicii Moldova. Pluralismul mediatic include:

a) asigurarea pluralității surselor de informații și a furnizorilor de servicii mass-media, precum și a diversității conținutului media și a produsului media;

b) garantarea accesului cetățenilor, inclusiv al minorităților naționale, al comunităților locale, al persoanelor cu dizabilități și al altor grupuri sociale vulnerabile, la informații și conținuturi media relevante în limbile și prin utilizarea tehnologiilor accesibile acestora;

c) promovarea jurnalismului independent, etic și responsabil, bazat pe respectarea principiilor deontologice și a standardelor profesionale;

d) reflectarea diversității opiniilor, convingerilor politice, culturale și sociale, precum și susținerea creativității culturale și artistice în mass-media;

e) facilitarea accesului publicului la conținut media pluralist, independent și diversificat, ca fundament al democrației, al statului de drept și al participării civice active;

f) susținerea educației în domeniul mass-media și alfabetizarea informațională pentru dezvoltarea capacităților critice și responsabilității consumatorilor/utilizatorilor de servicii mass-media;

g) asigurarea transparenței proprietății mass-media și a surselor de finanțare pentru prevenirea influențelor ascunse asupra conținutului media și pentru protecția pluralismului.

(2) Statul asigură respectarea pluralismului mediatic prin:

a) elaborarea, promovarea și actualizarea unui cadru legislativ care să prevină concentrarea proprietății în domeniul mass-media și să stimuleze competiția loială între furnizorii de servicii mass-media;

b) încurajarea producției de conținut media local, regional, cultural, inclusiv în limbile minorităților naționale;

c) sprijinirea inițiativelor care contribuie la diversitatea mediatică;

d) realizarea de studii și rapoarte periodice privind starea pluralismului mediatic și accesibilitatea informațiilor pentru diferite grupuri sociale;

e) promovarea transparenței proprietății mass-media prin reglementarea publicării informațiilor despre proprietarii beneficiari și finanțările furnizorilor de servicii mass-media;

f) stimularea educației în domeniul mass-media și promovarea alfabetizării media în rândul populației pentru a încuraja gândirea critică față de sursele de informație;

g) protejarea jurnalismului independent, etic și responsabil și susținerea inițiativelor mass-media care promovează bunele practici deontologice, transparența și responsabilitatea editorială;

h) asigurarea protecției surselor de informare a jurnaliștilor, în conformitate cu Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

i) asigurarea protecției și siguranței jurnaliștilor, în special în situații de război, conflicte, proteste și demonstrații de orice natură.

(3) Statul poate finanța proiecte în domeniul mass-media de la bugetul de stat prin mecanisme de sprijin public, inclusiv prin Fondul de subvenționare a mass-mediei sau prin publicitate de stat, în condițiile cadrului normativ și cu respectarea principiilor transparenței, proporționalității și nediscriminării.

(4) Finanțarea din bugetul public are drept scop încurajarea pluralismului mediatic, dezvoltarea instituțională, precum și, în special, producerea și publicarea de conținuturi media relevante.

(5) Publicitatea de stat este reglementată de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.

(6) Finanțarea proiectelor în domeniul mass-media se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

Capitolul II ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA ACTIVITĂȚII FURNIZORILOR DE SERVICII MASS-MEDIA. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII

5

Articolul 5. Furnizarea serviciilor mass-media

(1) Activitatea de furnizare a serviciilor mass-media poate fi desfășurată de persoane juridice cu scop lucrativ sau nelucrativ, constituite potrivit Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, precum și de persoane fizice, inclusiv de persoane fizice care desfășoară activitate de întreprinzător potrivit legislației aplicabile.

(2) Statul și autoritățile administrației publice centrale și locale nu pot avea calitatea de fondator, proprietar sau entitate care exercită controlul asupra unui furnizor de servicii mass-media, cu excepția:

a) furnizorilor publici de servicii media audiovizuale reglementați de Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018;

b) furnizorilor de servicii mass-media destinate copiilor și promovării culturii naționale, fondați de către Ministerul Culturii;

c) Instituției Publice Agenția Informațională de Stat „Moldpres” fondată de către Cancelaria de Stat.

6

Articolul 6. Drepturile furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media au dreptul de a-și exercita activitatea profesională în mod liber și independent.

(2) Statul respectă, protejează și garantează libertatea și independența editorială a furnizorilor de servicii mass-media.

(3) Statul, autoritățile publice și autoritățile naționale de reglementare competente nu pot:

a) interveni sau încerca să influențeze în orice mod, direct sau indirect, politicile și deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media;

b) obliga furnizorii de servicii mass-media, personalul editorial al acestora sau orice persoană care, în virtutea relației sale obișnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deține informații privind sursele jurnalistice ori comunicările confidențiale sau informații care ar putea permite identificarea acestora, să divulge informațiile respective, cu excepția cazurilor și în condițiile prevăzute de Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

c) reține, sancționa, intercepta, supune măsurilor speciale de investigații, efectua acțiuni de urmărire penală sau dispune alte măsuri procesuale prevăzute de lege împotriva furnizorilor de servicii mass-media, a personalului editorial al acestora sau a oricărei persoane care, în virtutea relației sale obișnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deține informații privind sursele jurnalistice ori comunicările confidențiale, precum și în privința sediilor sau domiciliilor acestora, în scopul obținerii informațiilor privind sursele jurnalistice ori comunicările confidențiale sau al identificării acestora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4);

d) instala sau utiliza software de supraveghere intruziv pe dispozitivele sau echipamentele utilizate de furnizorii de servicii mass-media, de personalul editorial al acestora sau de orice altă persoană care, în virtutea relației sale obișnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deține informații privind sursele jurnalistice sau comunicările confidențiale ori informații care ar putea permite identificarea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5).

(4) Prin derogare, măsurile prevăzute la alin. (3) lit. c) pot fi dispuse numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) măsura este prevăzută de lege;

b) măsura este necesară într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii publice și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății ori moralei, protecția reputației sau a drepturilor altor persoane, împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale ori garantarea autorității și imparțialității puterii judecătorești;

c) măsura este justificată, după caz, de un motiv imperativ de interes public și este proporțională cu scopul urmărit;

d) măsura se dispune și, în cazurile prevăzute de lege, se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucție în condițiile Codului de procedură penală nr. 122/2003.

(5) Prin derogare de la alin. (3) lit. d), instalarea sau utilizarea software-ului de supraveghere intruziv poate fi dispusă numai în cadrul urmăririi penale, în condițiile Codului de procedură penală nr. 122/2003, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) măsura întrunește condițiile prevăzute la alin. (4);

b) măsura este dispusă în scopul investigării uneia dintre persoanele menționate la alin. (3) lit. d), într-o cauză penală privind o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă;

c) au fost epuizate toate posibilitățile legale de obținere a informațiilor necesare;

d) măsura se dispune și, în cazurile prevăzute de lege, se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucție în condițiile Codului de procedură penală nr. 122/2003.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (3) lit. c) și lit. d) se dispun, se autorizează, se prelungesc și, după caz, încetează în condițiile Codului de procedură penală nr. 122/2003.

(7) Încălcarea prevederilor alin. (3) lit. b)–d) și ale alin. (4)–(6) atrage răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

7

Articolul 7. Obligații specifice ale unor furnizori de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media care oferă conținuturi de știri și actualități au obligația de a adopta măsuri organizatorice interne pentru garantarea independenței deciziilor editoriale. Aceste măsuri urmăresc în mod special:

a) garantarea dreptului persoanelor care exercită responsabilitatea editorială de a lua decizii editoriale în mod liber și independent, în conformitate cu standardele profesionale aplicabile activității cu caracter jurnalistic;

b) asigurarea transparenței prin dezvăluirea oricărui conflict de interese real sau potențial al oricărei persoane care deține interese sau drepturi în cadrul furnizorului de servicii mass-media, în măsura în care un astfel de conflict ar putea influența furnizarea de conținuturi media de știri și actualități.

(2) Furnizorul de servicii mass-media online are obligația de a stabili și de a pune la dispoziția utilizatorilor reguli aplicabile conținutului generat de aceștia, inclusiv comentariilor și altor forme de interacțiune cu conținuturile media publicate pe site-urile sale web și pe paginile sale oficiale de pe platformele online.

(3) Regulile de moderare a conținutului generat de utilizatori prevăzute la alin. (2) includ, între altele, o descriere a conținutului considerat vădit ilegal, precum și a conținutului care poate încălca drepturile protejate de lege, criteriile aplicabile moderării și procedura de examinare a sesizărilor.

(4) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să elimine imediat, din momentul autosesizării sau sesizării motivate, conținutul vădit ilegal generat de utilizatori publicat pe site-ul său web și pe pagina sa oficială de pe platformele online.

(5) În cazurile în care caracterul ilegal al conținutului necesită o analiză suplimentară, furnizorul de servicii mass-media online examinează sesizarea într-un termen rezonabil, care nu poate depăși 48 de ore de la primirea acesteia, și elimină sau restricționează accesul la conținut dacă, în urma analizei, caracterul ilegal al acestuia rezultă în mod evident.

(6) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să dezvolte și să instituie mecanisme funcționale și accesibile de notificare și analiză a conținutului generat de utilizator care să permită identificarea și eliminarea, inclusiv prin proceduri transparente și conform unor criterii clare de moderare, a conținutului vădit ilegal publicat pe site-urile sale web și pe paginile oficiale de pe platformele online.

(7) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să nu publice conținuturi media care:

a) sunt susceptibile de a afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor, în special conținuturi ce conțin imagini cu scene pornografice, scene de violență explicită sau alte elemente de natură să afecteze dezvoltarea minorilor;

b) au un conținut vădit ilegal.

Capitolul III ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA ACTIVITĂȚII JURNALISTULUI. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII

8

Articolul 8. Organizarea activității jurnalistului

Activitatea jurnalistului se desfășoară în baza unui contract individual de muncă sau a unui contract civil încheiat, în condițiile legii, cu un furnizor de servicii mass-media ori în mod independent, în calitate de jurnalist independent.

9

Articolul 9. Autonomia profesională a jurnalistului și independența editorială

(1) Jurnaliștii și alte persoane care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic în cadrul furnizorilor de servicii mass-media își exercită activitatea profesională în mod liber și independent, în conformitate cu politica editorială a furnizorului de servicii mass-media, cu respectarea deciziilor editoriale și a normelor deontologice.

(2) Jurnalistul are dreptul să refuze elaborarea unui produs media sau a altui conținut media dacă acesta contravine normelor, criteriilor și standardelor profesionale și etice ale jurnalismului. Aceste norme includ, dar nu se limitează la, imparțialitatea, corectitudinea, respectarea drepturilor persoanelor vizate în materialele jurnalistice, în conformitate cu principiile deontologice. Refuzul jurnalistului se prezintă în scris redactorului-șef.

(3) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) nu poate atrage aplicarea unor sancțiuni și jurnalistul nu poate fi supus unei alte măsuri defavorabile în raporturile profesionale pentru acest motiv, inclusiv:

a) încetarea raporturilor de muncă sau rezoluțiunea contractului;

b) reducerea salariului sau a remunerației;

c) transferarea într-o funcție care îl dezavantajează profesional;

d) modificarea statutului în cadrul redacției sau orice altă formă de dezavantajare profesională.

(4) Jurnalistul nu poate fi concediat, contractul în temeiul căruia își desfășoară activitatea nu poate fi încetat, acestuia nu i se poate reduce salariul sau remunerația, nu i se poate modifica statutul în cadrul redacției și nu poate fi dezavantajat în alt mod pentru opinii exprimate cu bună-credință în exercitarea activității cu caracter jurnalistic, cu respectarea normelor deontologice și a politicii editoriale.

(5) Orice măsură disciplinară aplicată jurnalistului trebuie să fie justificată și să respecte legislația muncii.

(6) Modificarea produselor media realizate de jurnalist se efectuează sub responsabilitatea editorială a furnizorului de servicii mass-media, cu respectarea integrității profesionale a autorului și a normelor deontologice aplicabile.

(7) Jurnalistul sau orice persoană care desfășoară activități cu caracter jurnalistic, precum și persoanele care colaborează cu aceștia au dreptul de a nu dezvălui identitatea surselor de informații sau orice informații care ar putea conduce la identificarea acestora, în condițiile Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

(8) Constrângerea, intimidarea sau exercitarea oricăror presiuni asupra jurnalistului în scopul influențării activității cu caracter jurnalistic atrage răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

10

Articolul 10. Drepturile jurnalistului

(1) În scopul exercitării activității profesionale, jurnalistul are dreptul:

a) să solicite și să primească informații de interes public în conformitate cu legislația, în scopul diseminării publice, respectând standardele de acuratețe și onestitate;

b) să aibă acces liber și nediscriminatoriu la sursele oficiale de informații, inclusiv la cele deținute de autoritățile publice și organismele internaționale;

c) să se exprime liber, fără ingerințe sau cenzură, în conformitate cu principiile libertății de exprimare prevăzute de Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

d) să beneficieze de protecție împotriva oricărei forme de intimidare, hărțuire sau violență în exercitarea activității profesionale;

e) să participe la formări profesionale pentru dezvoltarea competențelor și să adere la organizații profesionale independente;

f) să refuze realizarea sau participarea la realizarea produselor media ori a altor conținuturi media care contravin legislației, normelor deontologice sau standardelor profesionale aplicabile, fără a fi sancționat pentru exercitarea acestui drept;

g) să aibă acces în zonele calamităților naturale, dezastrelor tehnogene și sociale, cu respectarea normelor și rigorilor impuse de autorități;

h) să documenteze protestele publice și demonstrațiile, având acces liber la spațiile în care acestea se desfășoară, fără a fi supus intimidărilor sau restricțiilor nejustificate;

i) să fie protejat în timpul desfășurării activităților cu caracter jurnalistic în zone de conflict sau război, având dreptul la sprijin logistic și juridic din partea angajatorilor și autorităților relevante;

j) să utilizeze echipamente de protecție personală în zone periculoase, inclusiv vestimentație marcată clar pentru identificarea statutului de jurnalist;

k) să beneficieze de acces la informații privind protestele și conflictele armate, cu respectarea normelor de securitate și confidențialitate;

l) să fie acreditat la evenimentele publice;

m) să beneficieze de protecția drepturilor sociale și economice legate de profesia sa, inclusiv dreptul la salarizare sau remunerare echitabilă;

n) să beneficieze de alte drepturi prevăzute de legislație în exercitarea profesiei.

(2) Jurnalistului nu i se poate refuza acreditarea la evenimente organizate de autorități sau instituții publice decât pentru motive obiective, justificate și proporționale.

(3) Refuzul de acreditare a jurnaliștilor poate fi contestat în instanța de judecată, în condițiile legii.

(4) Jurnalistul beneficiază de protecție împotriva oricăror forme de supraveghere, monitorizare tehnică sau ingerință nejustificată care pot afecta exercitarea activității cu caracter jurnalistic, independența editorială ori confidențialitatea surselor de informații.

(5) Orice restrângere a exercitării drepturilor jurnalistului trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară și proporțională într-o societate democratică.

(6) Jurnaliștii străini, în exercitarea activităților lor profesionale, pot intra și activa pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, având aceleași drepturi și obligații ca și jurnaliștii din Republica Moldova.

(7) Jurnaliștii străini sunt acreditați în Republica Moldova de Ministerul Afacerilor Externe.

11

Articolul 11. Obligațiile jurnalistului

(1) În exercitarea activității profesionale, jurnalistul are obligația:

a) să respecte legislația aplicabilă și normele deontologice ale profesiei de jurnalist;

b) să verifice originea, veridicitatea și caracterul complet al informațiilor înainte de publicare, cu diligență profesională rezonabilă;

c) să asigure acuratețea, imparțialitatea și echilibrul informațiilor prezentate, inclusiv prin verificarea surselor și evitarea distorsionării faptelor;

d) să respecte confidențialitatea surselor de informații în condițiile Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

e) să prelucreze datele cu caracter personal în mod legal, echitabil și proporțional cu scopul jurnalistic urmărit, exclusiv în măsura necesară informării publicului asupra unor chestiuni de interes public, evitând divulgarea datelor care nu sunt relevante pentru realizarea scopului jurnalistic;

f) să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la viață privată, onoare, demnitate umană și reputație profesională;

g) să utilizeze mijloace legale, transparente și etice pentru obținerea informațiilor, evitând orice formă de manipulare sau presiune nejustificată;

h) să prevină și să combată diseminarea discursului de ură, a rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță;

i) să respecte normele de securitate și să colaboreze cu autoritățile în zone de desfășurare a protestelor, în zone de conflict, calamitate sau în alte situații care implică riscuri pentru siguranța proprie și a altor persoane;

j) să nu admită plagiatul, calomnia, defăimarea, acuzațiile nefondate și acceptarea, directă sau indirectă, a unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale necuvenite în schimbul publicării sau nepublicării informațiilor de interes public;

k) să utilizeze instrumentele de inteligență artificială în mod responsabil, cu respectarea normelor deontologice aplicabile profesiei de jurnalist.

(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se aplică și persoanelor care desfășoară activități cu caracter jurnalistic, în măsura în care sunt compatibile cu natura activității desfășurate.

Capitolul IV FINANȚAREA ȘI TRANSPARENȚA FURNIZORILOR DE SERVICII MASS-MEDIA

12

Articolul 12. Finanțarea furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorul de servicii mass-media își desfășoară activitatea în condiții de autonomie economică și autogestiune financiară.

(2) Furnizorul de servicii mass-media poate fi finanțat din următoarele surse:

a) contribuții financiare ale fondatorului sau ale proprietarului;

b) sponsorizări și publicitate, inclusiv publicitate de stat, în condițiile Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate;

c) donații și granturi;

d) vânzarea de produse media, producții și coproducții de conținuturi media;

e) prestarea de servicii specializate;

f) mijloace financiare alocate în condițiile Legii nr. 50/2024 cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, precum și alte forme de sprijin financiar acordate din fonduri publice, inclusiv granturi, subvenții sau contracte finanțate de autoritățile publice;

g) alte surse de finanțare permise de legislație.

(3) Sursele de finanțare prevăzute la alin. (2) nu pot afecta independența editorială a furnizorului de servicii mass-media. Informațiile privind finanțarea se publică și se transmit în condițiile art. 13 și se înscriu în registrul prevăzut la art. 14.

13

Articolul 13. Transparența proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media au obligația să asigure transparența proprietății și a surselor de finanțare, în conformitate cu prezenta lege și, după caz, cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, în scopul protejării pluralismului mediatic și al interesului public. Obligațiile prevăzute de prezentul articol se aplică indiferent de mijlocul sau mijloacele prin care serviciul mass-media este furnizat publicului.

(2) Furnizorii de servicii mass-media au obligația de a asigura accesul facil, direct și permanent al utilizatorilor serviciilor mass-media la cel puțin următoarele categorii de informații actualizate:

a) denumirea, forma juridică și sediul furnizorului de servicii mass-media sau, în cazul furnizorului persoană fizică, numele, prenumele și adresa profesională de contact;

b) numele și prenumele reprezentanților legali sau ale persoanelor care exercită funcții de conducere executivă ale furnizorului de servicii mass-media;

c) proprietarii beneficiari care dețin, direct sau indirect, controlul asupra furnizorului de servicii mass-media;

d) acțiunile, părțile sociale sau cotele de participare deținute de furnizorul de servicii mass-media ori de proprietarii acestuia în alți furnizori de servicii mass-media sau în alte entități din domeniul mass-media, în măsura în care acestea pot influența controlul sau politica editorială;

e) lista acționarilor sau a asociaților furnizorului de servicii mass-media până la nivel de persoană fizică, precum și cotele de participare deținute de aceștia;

f) numele și prenumele persoanelor din organul de conducere și, după caz, de supraveghere, precum și funcțiile deținute de acestea;

g) numele și prenumele redactorului-șef sau, după caz, ale persoanei care exercită responsabilitatea editorială;

h) datele de contact ale furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa juridică, adresele pentru corespondență, adresa poștei electronice și adresa site-ului web oficial, la care acesta poate fi contactat rapid, direct și efectiv;

i) în cazul furnizorilor de servicii mass-media care oferă conținut de știri și de actualități, conflictele de interese dezvăluite în condițiile art. 7 alin. (1) lit. b);

j) categoriile surselor de finanțare în condițiile art. 12 alin. (2);

k) raportul anual privind finanțarea obținută din fonduri publice, inclusiv publicitate de stat, granturi, subvenții, contracte sau alte forme de sprijin financiar acordate de autoritățile publice;

l) relațiile de exercitare a controlului, direct sau indirect, cu alți furnizori de servicii mass-media sau cu partide ori organizații social-politice, în măsura în care acestea pot influența deciziile editoriale.

(3) Furnizorii de servicii mass-media transmit Ministerului Culturii informațiile prevăzute la alin. (2) la inițierea activității și comunică orice modificare a acestora în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii modificării, în scopul asigurării evidenței publice privind proprietatea și sursele de finanțare ale furnizorilor de servicii mass-media.

(4) Furnizorii de servicii mass-media publică informațiile prevăzute la alin. (2) prin mijloace corespunzătoare modalității prin care serviciul mass-media este furnizat publicului, astfel încât acestea să fie ușor și direct accesibile utilizatorilor serviciilor mass-media. Furnizorii de servicii mass-media care furnizează servicii mass-media online publică informațiile prevăzute la alin. (2) într-o secțiune distinctă a site-ului web oficial, ușor accesibilă de pe pagina principală. Informațiile prevăzute la alin. (2) se actualizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data survenirii modificării, cu indicarea datei ultimei actualizări. Obligațiile prevăzute de prezentul articol nu aduc atingere protecției datelor cu caracter personal, secretului comercial sau protecției surselor jurnalistice, în condițiile legii.

(5) În cazul furnizorilor de servicii mass-media aflați sub incidența Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, monitorizarea respectării obligațiilor de transparență prevăzute de prezentul articol se realizează de Consiliul Audiovizualului, în limitele competențelor stabilite de lege.

(6) În cazul furnizorilor de servicii mass-media care nu intră sub incidența Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, Ministerul Culturii asigură evidența și publicarea informațiilor privind transparența proprietății și a finanțării, pe baza datelor declarate de furnizorii de servicii mass-media potrivit alin. (3), inclusiv prin raportare la informațiile înscrise în registrul prevăzut la art. 14 și la registrele publice oficiale relevante.

(7) Exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (6) are caracter exclusiv administrativ și se limitează la verificarea caracterului complet și a actualizării informațiilor declarate de furnizorii de servicii mass-media. Aceste atribuții nu pot implica evaluarea conținutului editorial, controlul politicii editoriale sau orice altă formă de ingerință în activitatea editorială a furnizorilor de servicii mass-media.

(8) În cazul neprezentării, nepublicării sau neactualizării informațiilor prevăzute la alin. (2), precum și în cazul prezentării unor informații incomplete sau eronate, Ministerul Culturii sau, după caz, Consiliul Audiovizualului, notifică furnizorul de servicii mass-media și îi solicită remedierea neconformității în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Notificarea este motivată și indică informațiile care urmează să fie prezentate, publicate, completate sau actualizate.

(9) Nerespectarea, în termenul prevăzut la alin. (8), a obligațiilor de transmitere, publicare ori actualizare, după caz, a informațiilor prevăzute la alin. (2) atrage răspundere contravențională, în cazurile și în condițiile Codului contravențional nr. 218/2008.

14

Articolul 14. Registrul transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media

(1) Registrul transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media (în continuare – Registru) este ținut de Ministerul Culturii în scopul asigurării accesului publicului la informații actualizate privind proprietatea și finanțarea furnizorilor de servicii mass-media.

(2) În Registru se înscriu, pentru fiecare furnizor de servicii mass-media, denumirea serviciului mass-media și informațiile prevăzute la art. 13 alin. (2).

(3) Registrul se ține în formă electronică. Accesul publicului la informațiile din Registru este gratuit, facil și direct și se asigură prin intermediul site-ului web oficial al Ministerului Culturii, cu indicarea datei ultimei actualizări.

(4) Ministerul Culturii asigură înscrierea și actualizarea informațiilor în Registru în baza datelor transmise potrivit art. 13 alin. (3).

(5) Înscrierea informațiilor în Registru nu constituie o condiție pentru furnizarea unui serviciu mass-media, pentru crearea, producerea sau diseminarea conținutului media ori pentru exercitarea responsabilității editoriale și nu conferă, nu confirmă și nu retrage calitatea de furnizor de servicii mass-media.

(6) Accesarea mecanismelor de sprijin public prevăzute de legislație, inclusiv prin intermediul Fondului pentru subvenționarea mass-mediei, este condiționată de înscrierea în calitate de furnizor de servicii mass-media în Registru, precum și de îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de actele normative aplicabile.

(7) Prelucrarea și publicarea informațiilor din Registru se efectuează cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, a secretului comercial și a protecției surselor jurnalistice.

(8) Modul de instituire și de ținere a Registrului se stabilește de Guvern.

15

Articolul 15. Concentrările pe piața serviciilor mass-media

(1) Concentrările pe piața serviciilor mass-media, inclusiv concentrările orizontale, verticale sau încrucișate, care pot avea un impact semnificativ asupra pluralismului mediatic sau a independenței editoriale sunt supuse evaluării impactului asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale, în condițiile prezentului articol.

(2) Prezentul articol nu aduce atingere prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018 privind limitarea cotei de audiență, măsurarea cotelor de audiență și evaluarea situației dominante în formarea opiniei publice.

(3) Consiliul Audiovizualului este autoritatea responsabilă de evaluarea impactului concentrărilor pe piața serviciilor mass-media asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale. Părțile implicate într-o concentrare prevăzută la alin. (1), care întrunește criteriile de notificare stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (4), notifică în prealabil concentrarea Consiliului Audiovizualului.

(4) Consiliul Audiovizualului aprobă Regulamentul privind procedura de notificare și evaluare a concentrărilor pe piața serviciilor mass-media, care stabilește:

a) criteriile obiective, nediscriminatorii și proporționale pentru notificarea concentrărilor și evaluarea impactului acestora asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale;

b) modul de notificare, precum și informațiile și documentele care urmează să fie prezentate;

c) procedura de examinare a notificării;

d) termenele de finalizare a evaluării.

(5) La evaluarea prevăzută la alin. (1) se iau în considerare:

a) impactul preconizat al concentrării asupra pluralismului mediatic, inclusiv efectele acesteia asupra formării opiniei publice și asupra diversității serviciilor mass-media și a ofertei mass-media de pe piață, ținându-se seama de mediul online, de interesele părților în alte întreprinderi din domeniul mass-mediei sau din alte domenii, de legăturile acestora cu asemenea întreprinderi și de activitățile desfășurate în cadrul lor;

b) garanțiile pentru independența editorială, inclusiv măsurile luate de furnizorii de servicii mass-media în vederea garantării independenței deciziilor editoriale;

c) dacă, în absența concentrării, părțile implicate în concentrarea pe piața serviciilor mass-media și-ar menține sustenabilitatea economică și dacă există alternative posibile pentru asigurarea sustenabilității economice a acestora;

d) după caz, angajamentele propuse de părțile implicate în concentrarea pe piața serviciilor mass-media pentru protejarea pluralismului mediatic și a independenței editoriale.

(6) În procesul evaluării prevăzute la alin. (1), Consiliul Audiovizualului poate solicita părților implicate în concentrare, Consiliului Concurenței și altor autorități publice informațiile necesare pentru efectuarea evaluării. Persoanele și autoritățile cărora le-au fost solicitate informațiile le prezintă în termenul și în condițiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (4), cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, a secretelor comerciale și a altor informații protejate de lege.

(7) În urma evaluării prevăzute la alin. (1), Consiliul Audiovizualului adoptă o decizie motivată privind impactul concentrării asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale.

(8) În cazul în care o concentrare pe piața serviciilor mass-media este supusă notificării și controlului în temeiul legislației în domeniul concurenței:

a) părțile notifică concentrarea Consiliului Audiovizualului concomitent cu notificarea acesteia Consiliului Concurenței;

b) Consiliul Audiovizualului transmite Consiliului Concurenței decizia prevăzută la alin. (7) înainte de adoptarea deciziei asupra concentrării economice;

c) Plenul Consiliului Concurenței ia în considerare decizia Consiliului Audiovizualului prevăzută la alin. (7) și indică în motivarea deciziei sale modul în care aceasta a fost luată în considerare.

(9) În cazul în care o concentrare pe piața serviciilor mass-media nu este supusă notificării și controlului în temeiul legislației în domeniul concurenței și Consiliul Audiovizualului a adoptat o decizie prin care constată că impactul concentrării asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale este negativ, aceasta nu poate fi pusă în aplicare.

(10) În cazul în care Consiliul Audiovizualului constată că o concentrare pe piața serviciilor mass-media a fost pusă în aplicare după data intrării în vigoare a prezentei legi și că impactul concentrării asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale a fost constatat negativ, acesta este în drept:

a) să solicite persoanelor fizice și/sau juridice implicate să dizolve concentrarea, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acțiunilor/părților sociale sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situația existentă anterior punerii în aplicare a concentrării;

b) să intenteze o acțiune în instanța de judecată privind dizolvarea concentrării.

(11) În cazul în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situației existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Consiliul Audiovizualului are dreptul să adopte orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situația anterioară.

(12) Consiliul Audiovizualului poate acționa potrivit alin. (10) și (11) și atunci când constată că o concentrare pe piața serviciilor mass-media a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiții/unui angajament impus printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor alin. (7), prin care s-a stabilit că, în cazul absenței condiției/angajamentului, impactul concentrării asupra pluralismului mediatic și a independenței editoriale este negativ.

(13) Deciziile Consiliului Audiovizualului adoptate potrivit alin. (7) și deciziile Consiliului Concurenței privind concentrările, menționate la alin. (8), se publică pe site-urile web oficiale ale autorităților respective, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, a secretelor comerciale și a altor informații protejate de lege.

16

Articolul 16. Măsurarea audienței

(1) Furnizorul de sisteme de măsurare a audienței se asigură că sistemele utilizate și metodologia aplicată respectă principiile transparenței, imparțialității, incluziunii, proporționalității, nediscriminării, comparabilității și caracterului verificabil.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor art. 30 din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018.

(3) Fără a aduce atingere protecției secretului comercial, furnizorul de sisteme de măsurare a audienței furnizează, fără întârzieri nejustificate și în mod gratuit, furnizorilor de servicii mass-media, agențiilor de publicitate și părților terțe autorizate de furnizorii de servicii mass-media și de agențiile de publicitate informații exacte, detaliate, cuprinzătoare, inteligibile și actualizate cu privire la metodologia utilizată de sistemele sale de măsurare a audienței.

(4) Furnizorul de sisteme de măsurare a audienței se asigură că metodologia utilizată și modul de aplicare a acesteia fac obiectul unui audit independent, efectuat o dată pe an.

(5) Furnizorul unui sistem privat de măsurare a audienței transmite, la cererea unui furnizor de servicii mass-media sau a unei agenții de publicitate, informații cu privire la rezultatele măsurării audienței, inclusiv date neagregate, care se referă la conținutul mediatic și la serviciile mass-media ale furnizorului de servicii mass-media respectiv, cu respectarea prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private.

(6) Consiliul Audiovizualului încurajează furnizorii de sisteme de măsurare a audienței să elaboreze coduri de conduită împreună cu furnizorii de servicii mass-media, furnizorii de platforme online, organizațiile reprezentative ale acestora și alte părți interesate sau să respecte codurile de conduită convenite de comun acord și acceptate pe scară largă de furnizorii de servicii mass-media, de organizațiile reprezentative ale acestora și de alte părți interesate.

(7) Codurile de conduită prevăzute la alin. (6) au drept scop promovarea monitorizării periodice, independente și transparente a realizării efective a obiectivelor acestora și a respectării principiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv prin efectuarea unor audituri independente și transparente.

Capitolul V POLITICILE ȘI AUTOREGLEMENTAREA ÎN DOMENIUL MASS-MEDIA

17

Articolul 17. Autoritatea responsabilă de promovarea politicilor în domeniul mass-media

(1) Ministerul Culturii este autoritatea administrației publice centrale responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor publice în domeniul mass-media, precum și de asigurarea implementării politicilor publice prevăzute de prezenta lege, în limitele competențelor stabilite de cadrul normativ.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, Ministerul Culturii cooperează cu autoritățile publice naționale competente, cu organizațiile internaționale relevante, cu organizațiile societății civile din domeniul mass-media, inclusiv cu Consiliul de Presă din Republica Moldova, precum și cu alte entități relevante.

(3) În exercitarea atribuțiilor stabilite de prezenta lege, Ministerul Culturii examinează petițiile și sesizările ce țin de domeniul său de competență administrativă, solicită, la necesitate, opinii sau expertize independente și dispune măsuri administrative, inclusiv solicitarea completării informațiilor, emiterea notificărilor de conformare și sesizarea autorităților competente. Ministerul Culturii nu aplică sancțiuni și nu exercită atribuții de reglementare sau de supraveghere sectorială ori de control asupra conținutului media sau a deciziilor editoriale.

(4) Ministerul Culturii nu poate interveni în exercitarea responsabilității editoriale.

(5) În limitele competențelor stabilite de prezenta lege, Ministerul Culturii cooperează cu Comisia Europeană și, după caz, cu alte instituții și organisme competente ale Uniunii Europene, inclusiv prin schimbul de informații, de experiență și de bune practici, în vederea elaborării, promovării și implementării politicilor publice în domeniul mass-media.

(6) Ministerul Culturii adoptă măsurile necesare pentru asigurarea cooperării și a schimbului de informații cu autoritățile sau organismele de reglementare din alte state, precum și cu Comisia Europeană, în scopul aplicării prezentei legi.

18

Articolul 18. Consiliul de Presă

(1) Consiliul de Presă este o organizație necomercială independentă, constituită în conformitate cu Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, care exercită funcții de autoreglementare în domeniul mass-media în baza principiilor independenței, imparțialității și transparenței.

(2) Consiliul de Presă este o entitate de autoreglementare a activității furnizorilor de servicii mass-media și a jurnaliștilor și funcționează în temeiul Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, al statutului și regulamentelor sale.

(3) Consiliul de Presă este responsabil de promovarea și monitorizarea respectării normelor deontologice în domeniul mass-mediei, examinează plângeri și autosesizări privind respectarea normelor deontologice, adoptă decizii privind constatarea unor abateri deontologice și formulează recomandări. Deciziile Consiliului de Presă au caracter consultativ și etic și nu produc efecte juridice obligatorii, inclusiv de natură sancționatorie.

(4) Activitatea Consiliului de Presă nu poate aduce atingere libertății editoriale, nu substituie autoritățile publice și nu interferează cu competențele acestora prevăzute de lege.

(5) Persoanele care consideră că printr-o decizie a Consiliului de Presă le-au fost afectate drepturile sau interesele legitime se pot adresa instanței de judecată competente, în condițiile legii.

19

Articolul 19. Răspunderea

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii, inclusiv ale Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, atunci când acesta este aplicabil.

(2) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (4)–(7) atrage, după caz, răspundere contravențională sau penală, în condițiile legii, cu respectarea garanțiilor prevăzute de Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Capitolul VI DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

20

Articolul 20. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege;

c) va elabora și va aproba Regulamentul privind instituirea și ținerea Registrului transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media, prevăzut la art. 14.

(3) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Audiovizualului va elabora și va aproba regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (4).

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea presei nr. 243/1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 2, art. 12), cu modificările ulterioare, se abrogă.

(5) Persoanele juridice care desfășoară activități în domeniul mass-media și au fost constituite și înregistrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi își continuă activitatea fără obligația unei noi înregistrări.

(6) Actele de constituire ale persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se aduc în concordanță cu prevederile prezentei legi la prima modificare a acestora.

(7) Furnizorii de servicii mass-media care desfășoară activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi transmit Ministerului Culturii informațiile prevăzute la art. 13 alin. (2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului cu privire la Registrul transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 195. Chișinău, 24 august 2026.