Lege nr. 107 din 22.05.2025privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului
Lege nr. 63 din 27.03.2025pentru modificarea unor acte normative (promovarea cogenerării și a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică)
Lege nr. 25 din 20.02.2025pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat și legile sectoriale conexe)
Lege nr. 4 din 30.01.2025pentru modificarea unor acte normative (ajustarea cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale)
Lege nr. 18 din 02.02.2023pentru modificarea unor acte normative (cooperarea autorităților administrației publice locale prin intermediul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară)
Lege nr. 852 din 14.02.2002pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, politica de stat şi măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora, menținând sustenabilitatea socială și acceptabilitatea economică pentru a permite tranziția la o economie circulară.
(11) Prezenta lege încorporează reglementările relevante pentru domeniul de gestionare a deșeurilor și stabilește:
a) regulile pentru prevenirea generării deșeurilor și gestionarea acestora;
b) drepturile și obligațiile persoanelor implicate în gestionarea deșeurilor;
c) competențele organelor administrației publice în gestionarea deșeurilor.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) efluenţilor gazoşi emişi în atmosferă;
b) terenurilor (in situ), inclusiv solurilor contaminate neexcavate şi clădirilor legate permanent de sol;
c) solurilor necontaminate şi altor materiale naturale excavate în cadrul activităţilor de construcţie, în cazul în care aceste materiale vor fi utilizate în stare naturală pe terenul de unde au fost excavate;
d) deşeurilor radioactive;
e) explozibililor dezafectaţi;
f) materiilor fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (3)lit. b), paielor şi altor materii naturale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură şi care sunt folosite în agricultură sau silvicultură ori pentru producerea de energie din biomasă prin procese sau metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei.
(3) În măsura în care sunt reglementate prin alte acte legislative, se exclud din domeniul de aplicare a prezentei legi următoarele:
a) apele uzate;
b) subprodusele de origine animală, inclusiv produsele transformate, cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului ori a compostului;
c) cadavrele animalelor care au murit în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv ale animalelor care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii, şi care sunt eliminate conform prevederilor legale sanitar-veterinare;
d) deşeurile care rezultă în urma activităților de prospectare, extracţie, tratare şi depozitare a resurselor minerale, precum şi cele rezultate din exploatarea carierelor.
(4) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte legislative aplicabile, sedimentele depuse în apele de suprafaţă în scopul gestionării apelor şi a căilor navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuării efectelor inundaţiilor şi ale secetei sau ale asanării terenurilor nu intră sub incidenţa prezentei legi în cazul în care se dovedeşte că respectivele sedimente sunt nepericuloase.
(5) Gestionarea anumitor categorii de deşeuri va fi reglementată prin alte acte legislative şi prin actele normative aprobate de Guvern, elaborate în baza prezentei legi şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În sensul prezentei legi, noțiunile utilizate au următoarele semnificații:
1) autorizație pentru gestionarea deșeurilor – act permisiv emis de Agenția de Mediu din subordinea Ministerului Mediului, prin care se permite desfăşurarea activităţilor de gestionare a deşeurilor conform prezentei legi;
11) administrarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale – activitățile autorităților administrației publice locale realizate pentru stabilirea regulilor de prestare a serviciului de gestionare a deșeurilor municipale, pentru adoptarea reglementărilor de gestionare a deșeurilor municipale, precum și pentru monitorizarea respectării acestor reguli de gestionare a deșeurilor municipale;
2) biodeşeuri – deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deșeuri alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vînzare cu amănuntul şi care sunt compatibile cu deşeurile provenite de la întreprinderile de prelucrare a produselor alimentare. Acestea nu includ deșeurile provenite din agricultură și silvicultură, gunoiul de grajd, nămolul de epurare sau alte deșeuri biodegradabile, cum ar fi textile naturale, hârtie sau lemn prelucrat, și subprodusele din industria alimentară care nu devin niciodată deșeuri;
3) broker – orice persoană fizică sau juridică care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor;
4) cele mai bune tehnici disponibile (BAT) – stadiul cel mai avansat și mai eficient înregistrat în dezvoltarea activităților şi a metodelor de operare a acestora, care demonstrează posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie și a altor condiții de autorizare în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce emisiile şi impactul asupra mediului în ansamblul său:
a) tehnici – se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi la modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la scoaterea din funcţiune a acesteia şi, după caz, la remedierea amplasamentului, potrivit legislaţiei în domeniul expertizei ecologice;
b) disponibile – se referă la acele tehnici care sunt dezvoltate la un nivel care permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv în condiţii economice şi tehnice viabile, luând-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, atât timp cât acestea sunt accesibile operatorului în condiții acceptabile;
c) cele mai bune – se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea unui nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său.
5) colectare – strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a deşeurilor, în vederea transportării la o instalaţie de tratare, cu condiția ca stocarea deșeurilor într-o instalație de colectare a deșeurilor să nu depășească o perioadă de 9 luni;
6) colectare separată – colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat separat, în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;
7) comerciant de deșeuri – orice persoană fizică sau juridică care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv comerciantul care nu intră fizic în posesia deșeurilor, și care acționează în baza autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată de către Agenția de Mediu conform art. 25 alin. (9) pentru comercializarea deșeurilor;
8) depozit de deşeuri – amplasament de evacuare a deşeurilor pentru depozitarea lor pe sau în pământ (în subsol), care include:
– spaţii interne pentru evacuarea deşeurilor (un producător de deşeuri îşi construieşte propriul depozit pentru evacuarea deşeurilor la locul de producţie); şi
– amplasamente permanente (pentru o perioadă mai lungă de un an), care sunt utilizate pentru depozitarea temporară a deşeurilor.
Depozitul de deșeuri nu include:
a) locuri unde deșeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea acestora pentru transportul ulterior în scopul recuperării, tratării sau evacuării în altă parte;
b) locuri de depozitare a deşeurilor înainte de recuperare în scopul tratării, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, în general, sau înainte de evacuare, pentru o perioadă de cel mult un an.
81) depozit de deșeuri existent – gunoiște amplasată pe un teren atribuit în acest scop printr-o decizie care stabilește modul de folosință a terenului pentru depozitarea deșeurilor pe pământ, care este în operare începând cu 1 ianuarie 2024;
82) depozitare subterană – amplasament permanent pentru depozitarea deșeurilor, situat într-o cavitate geologică (mină de calcar, piatră etc.);
9) deşeu – orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce;
91) deșeuri biodegradabile – deșeuri care sunt supuse digestiei aerobe sau anaerobe, precum deșeurile alimentare și cele provenite din grădini, hârtia și cartonul;
10) deșeuri municipale – se referă la:
a) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat care provin din gospodării, și deșeuri similare ca natură sau compoziție care provin din activități comerciale, industriale și administrative, menționate la categoria 20 din Lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018, inclusiv hârtie și carton, sticlă, metale, materiale plastice, deșeuri biodegradabile, lemn, textile, ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, precum și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă;
b) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse, în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.
Deșeurile municipale nu includ deșeurile din producție, cele rezultate din activitatea medicală, deșeurile din agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice, ape uzate și tratarea apelor uzate, inclusiv nămolurile de epurare, vehiculele scoase din uz și deșeurile provenite din activități de construcție și demolări.
101) deșeuri nepericuloase – deșeuri care nu intră sub incidența punctului 11);
11) deşeuri periculoase – orice deşeuri care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase specificate în anexa nr. 3 și care se încadrează în categoria deșeurilor periculoase din Lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018;
111) deșeuri provenite din activități de construcție și demolări – deșeuri generate de activități de construcție și demolări;
12) deţinător de deşeuri – producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică care se află în posesia acestora;
13) eliminare – orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie. Anexa nr. 1 stabileşte o listă a operaţiunilor de eliminare;
14) evaluarea ciclului de viaţă – evaluarea, în legătură cu un produs, a efectelor asupra mediului determinate de producţia, distribuţia, comercializarea şi utilizarea produsului, inclusiv valorificarea şi eliminarea acestuia, precum şi utilizarea energiei şi materiilor prime și a deșeurilor produse din oricare dintre activităţile menţionate;
15) gestionarea deşeurilor – colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;
151) instalație destinată operațiunilor de gestionare a deșeurilor – unitate tehnică, un teren, o clădire sau o parte a unei clădiri de pe un amplasament, în care se desfășoară activități de:
a) colectare, stocare, valorificare sau eliminare a deșeurilor, în baza autorizației eliberate conform art. 25 alin. (3);
b) tratare în instalații mici a deșeurilor specificate în anexa nr. 31 tabelul 3, în baza autorizației eliberate conform art. 25 alin. (5);
c) valorificare a deșeurilor, în baza unei derogări conform art. 27.
152) instalație mică – instalație de tratare a deșeurilor biodegradabile, care prelucrează asemenea deșeuri, pentru un singur depozit de deșeuri, în cantități care nu depășesc 20 de tone (capacitatea instalației), cu condiția ca volumul total anual de deșeuri biodegradabile prelucrate să nu depășească 100 de tone;
153) instalație mobilă – instalație destinată gestionării deșeurilor, care este capabilă să se deplaseze și să funcționeze în mod independent și care nu își pierde operabilitatea atunci când este mutată;
154) intermedierea gestionării deșeurilor – organizarea valorificării sau a eliminării deșeurilor în numele unor terți, inclusiv în cazurile în care persoana juridică sau persoana fizică care desfășoară activități de intermediere a gestionării deșeurilor (brokerii) nu deține fizic aceste deșeuri;
155) materie primă secundară – materiale care au, în special, caracteristicile subproduselor sau ale deșeurilor tratate care au încetat să mai fie deșeuri odată ce au îndeplinit condițiile și criteriile stabilite la art. 5 și 6, sau ale materialelor recuperate din produsele care fac obiectul recuperării în temeiul art. 12 alin. (2), precum și materiale din alte produse care pot fi utilizate pentru prelucrare ulterioară, inclusiv materiale de intrare neutilizate, materiale predate pentru reutilizare; materiile prime secundare sunt folosite în producție și pot înlocui materiile prime primare;
156) operator al unui sistem municipal de gestionare a deșeurilor – persoană juridică înființată din una, mai multe sau toate autoritățile administrației publice locale incluse într-o regiune de gestionare a deșeurilor municipale, care, în numele localităților, îndeplinește funcțiile de organizare a sistemului municipal de gestionare a deșeurilor și/sau oferă servicii de gestionare a deșeurilor;
157) plastic – material constând dintr-un polimer, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali ce nu au fost modificați chimic;
16) pregătirea pentru reutilizare – operaţiunile de verificare, curăţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operaţiune de pretratare;
161) pretratarea deșeurilor – orice activitate care are ca rezultat modificarea proprietăților chimice, biologice sau fizice ale deșeurilor, inclusiv sortarea lor, pentru a le reduce volumul și proprietățile periculoase sau pentru a permite sau facilita transportul, valorificarea sau eliminarea acestora; după pretratare, deșeurile rămân deșeuri;
17) prevenire – măsuri luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu, care reduc:
a) cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea ciclului de viaţă a acestora;
b) efectele nocive ale deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii populaţiei; sau
c) conţinutul de substanţe nocive al materialelor şi produselor.
18) producător de deșeuri – orice persoană fizică sau juridică ale cărei activități generează deșeuri (producător inițial de deșeuri) sau orice persoană juridică care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri, sau o localitate din momentul în care locuitorii acesteia elimină deșeuri, în conformitate cu art. 231, într-o locație desemnată în acest scop;
181) produs din plastic de unică folosință – un produs care este fabricat în întregime sau parțial din plastic și care nu este conceput, proiectat sau plasat pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață, mai multe cicluri sau rotații prin returnare la producător pentru a fi reumplut sau reutilizat în același scop în care a fost conceput;
182) rambleiere – metodă de valorificare a deșeurilor, în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere înlocuiesc materialele care nu sunt deșeuri; ele trebuie să fie adecvate pentru scopurile menționate și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri;
19) reciclare – orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia lor iniţială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de rambleiere;
20) recuperare – orice operaţiune prin care se regenerează/se obţine din nou un material sau o substanţă care altfel s-ar pierde;
21) regenerarea uleiurilor uzate – orice proces de reciclare prin care uleiurile de bază pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, în special prin îndepărtarea contaminanţilor, a produselor de oxidare şi a aditivilor conţinuţi de acestea;
211) regiune de management al deșeurilor municipale – zonă ce acoperă teritoriul mai multor localități, în care autoritățile administrației publice locale cooperează în vederea asigurării funcționării eficiente a sistemului de management integrat al deșeurilor la nivel regional și a furnizării de servicii de management al deșeurilor municipale de calitate și accesibile tuturor deținătorilor de deșeuri municipale din regiune;
22) reutilizare – orice operaţiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost concepute;
221) serviciu de gestionare a deșeurilor municipale – serviciu public care cuprinde colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor municipale, organizarea și monitorizarea acestor activități și întreținerea ulterioară a depozitelor de deșeuri;
222) sistem de colectare a deșeurilor complementar sistemului de management integrat al deșeurilor municipale (în continuare – sistem complementar de colectare a deșeurilor) – sistem destinat gestionării deșeurilor generate de utilizarea produselor supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (în particular, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ambalaje, produse textile) pentru asigurarea atingerii țintelor de colectare a deșeurilor în conformitate cu reglementările specifice stabilite de Guvern;
223) sistem de management integrat al deșeurilor municipale – set de măsuri organizatorice, tehnice și legale asociate de implementarea funcțiilor de management al deșeurilor municipale;
224) stocarea deșeurilor – plasarea deșeurilor într-o instalație, proiectată în acest scop, pentru o perioadă de maximum un an înainte de eliminarea acestora sau pentru o perioadă de maximum 3 ani înainte de valorificarea lor;
23) tratare – operaţiuni de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;
24) uleiuri uzate – toate uleiurile minerale sau lubrifianţii sintetici, sau uleiurile industriale care au devenit improprii folosinţei pentru care au fost destinate iniţial;
25) valorificare – orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi sau în economie în general. Anexa nr. 2 stabileşte o listă a operaţiunilor de valorificare a deșeurilor;
26) valorificarea energetică a deșeurilor – utilizarea deșeurilor, într-un mod similar cu combustibilul, pentru a-și recupera conținutul energetic sau, într-un mod diferit, pentru a produce energie;
27) valorificarea materială a deșeurilor – orice metodă de valorificare a deșeurilor, inclusiv pregătirea acestora pentru reutilizare, reciclare și rambleiere, cu excepția recuperării de energie și a reprocesării în materii prime pentru a fi utilizate ca combustibil sau alte mijloace de producere a energiei.
Articolul 3.Ierarhia gestionării deșeurilor şi modalitatea aplicării acesteia
(1) Ierarhia gestionării deşeurilor, astfel cum este prezentată mai jos, se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operațiuni de valorificare, inclusiv valorificarea energetică;
e) eliminarea.
(11) Gestionarea deșeurilor se bazează pe ierarhia gestionării deșeurilor, conform căreia prioritară este prevenirea generării deșeurilor, și, în cazul în care producerea deșeurilor nu poate fi prevenită, se respectă ordinea de priorități conform alin. (1).
(2) Aplicarea ierarhiei gestionării deșeurilor, astfel cum este prevăzută la alin. (1), şi respectarea acesteia sunt obligatorii pentru toţi subiecţii implicaţi în gestionarea deşeurilor, asigurând prevenirea generării deşeurilor şi gestionarea eficientă şi eficace a deşeurilor, inclusiv controlul acestor activități, astfel încât să se reducă efectele negative ale deșeurilor asupra mediului.
(3) În sensul prevederilor alin. (2), pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei gestionării deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.
(4) Ministerul Mediului asigură un proces transparent de elaborare a legislaţiei şi a politicilor în domeniul gestionării deşeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional.
(5) În aplicarea ierarhiei gestionării deșeurilor se iau în considerare principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii, potrivit prevederilor art. 1 şi 4.
(6) Producătorii de deșeuri, indiferent de forma juridică de organizare (întreprindere, organizaţie, instituție publică și de menire socioculturală), care dețin mai mult de 10 angajați, pe lângă obligațiile menționate în prezenta lege, elaborează și implementează acțiuni de prevenire a generării deșeurilor și aplică ierarhia gestionării acestora, inclusiv acțiuni de colectare separată a deşeurilor generate de propria activitate. În cazul instituţiilor de asistenţă medicală, prevederile prezentului alineat se aplică indiferent de numărul de angajaţi.
(1) Persoanele fizice și juridice asigură prevenirea generării deșeurilor în cadrul desfășurării activității lor, de asemenea asigură reducerea volumului și a proprietăților periculoase ale acestora.
(2) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice, care fabrică produse sunt obligate să asigure ca dezvoltarea și fabricarea produselor să limiteze generarea deșeurilor, în special a deșeurilor periculoase, în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, activitățile de construcție și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile conform art. 2 pct. 4), și, în cazul în care nu este posibil de a preveni generarea deșeurilor, persoanele respective sunt obligate să asigure cel mai înalt nivel posibil de valorificare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor.
(3) Persoanele fizice și juridice fabrică și plasează pe piață produse și componente ale produselor care conțin materiale reciclate (în cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnologic) sau recuperabile în alt mod la încheierea duratei ciclului de viață și atunci când devin deșeuri, astfel încât să se reducă cantitatea de deșeuri, în special a deșeurilor care nu pot fi refolosite sau reciclate, precum și riscurile pentru mediu și sănătatea populației.
(4) Producătorii de produse alimentare previn și reduc generarea de deșeuri alimentare în cadrul producției primare, al prelucrării și fabricării produselor, reduc pierderile alimentare în cadrul acestor etape ale lanțului alimentar, contribuind astfel la reducerea cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor, la nivel mondial, până în anul 2030.
(5) Persoanele fizice și juridice care activează în cadrul comerțului angro, comerțului cu amănuntul, al altor tipuri de distribuție, precum și în sectorul de alimentație publică asigură reducerea pierderilor alimentare în cadrul acestor etape ale lanțului alimentar. Prioritare sunt măsurile de prevenire a pierderii și a risipei de alimente, stabilite conform Legii nr. 299/2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente.
(6) Persoanele fizice sau juridice, în mod prioritar, pot composta materialul biodegradabil produs prin activitățile lor, pentru a preveni producerea de deșeuri, în cazul în care compostul produs este utilizat în activitățile acestora, iar procesul de compostare nu pune în pericol mediul sau sănătatea populației.
(7) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice gestionează procesul de compostare în așa fel încât să asigure descompunerea microbiană aerobă a materiei organice fără formarea de mirosuri sau emisii de metan. Compostarea materialului biologic de origine animală poate fi efectuată numai într-o instalație autorizată conform art. 25 din prezenta lege și care îndeplinește cerințele de prelucrare a subproduselor de origine animală, prevăzute de Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman. Compostul care nu este utilizat în activitățile acestora se consideră deșeu de rând cu alte deșeuri rezultate din compostare.
(8) Producătorii, importatorii, deținătorii de deșeuri și operatorii instalațiilor și/sau activităților de gestionare a deșeurilor, în cadrul desfășurării activităților lor, asigură respectarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor și de gestionare a acestora, prevăzute în Programul național pentru gestionarea deșeurilor, și aplică în activitățile lor prioritățile de prevenire a generării deșeurilor și de management al deșeurilor.
(9) Operatorii instalațiilor și/sau activităților de gestionare a deșeurilor asigură ca activitățile lor de gestionare a deșeurilor și orice informații pe care le oferă publicului despre aceste activități să fie în corespundere cu ordinea de priorități privind prevenirea generării deșeurilor și gestionarea acestora.
(10) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice dezvoltă și sprijină campanii de informare în scopul sensibilizării opiniei publice cu privire la prevenirea generării deșeurilor și la eliminarea acestora, conform art. 3 alin. (6).
Articolul 4.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei
Gestionarea deşeurilor se realizează prin metode şi procedee ce nu poluează mediul şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei, iar autorităţile competente, conform prezentei legi, controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea:
a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, floră şi faună;
b) să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
(1) Pentru ca o substanţă sau un obiect, care rezultă în urma unui proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea acestuia, să nu fie considerat deşeu în sensul art. 2 pct. 9), dar să fie considerat subprodus, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a) utilizarea ulterioară a substanţei sau obiectului respectiv este sigură;
b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări suplimentare decât cea prevăzută de practica industrială obişnuită;
c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie; şi
d) utilizarea ulterioară este legală, în sensul că substanţa sau obiectul îndeplineşte toate cerinţele pertinente privind producţia, protecţia mediului şi a sănătăţii populației pentru utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
(2) Deținătorul subprodusului întocmește documentația de însoțire, care să ateste conformitatea cu condițiile prevăzute la alin. (1), fiind obligat să predea subprodusul altei persoane cu documentația de însoțire.
(3) Conținutul documentației de însoțire, criteriile și procedura de verificare a conformității substanței sau a obiectului considerat subprodus în condițiile prevăzute la alin. (1) sunt stabilite de Guvern.
(4) O substanță sau un obiect este considerat deșeu dacă, în conformitate cu procedura menționată la alin. (3) din prezentul articol, nu se consideră subprodus și corespunde definiției prevăzute la art. 2 pct. 9).
(1) Anumite categorii de deşeuri încetează să mai fie considerate deşeuri în sensul art. 2 pct. 9) în momentul în care au trecut printr-o operaţiune de valorificare prevăzută în anexa nr. 2 şi îndeplinesc următoarele condiții:
a) substanţa sau obiectul rezultat se utilizează în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă normele aplicabile produselor; şi
d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populației.
(2) Criteriile specifice pentru încetarea statutului de deşeu se stabilesc în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare a anumitor categorii de deşeuri, precum agregatele, hârtia, sticla, metalele, anvelopele şi textilele, luându-se în considerare eventualele efecte negative asupra mediului ale substanţei sau produsului în cauză, inclusiv valoarea-limită pentru poluanţi.
(3) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri în conformitate cu alin. (1) şi (2) din prezentul articol încetează de asemenea să mai fie considerate deşeuri, în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de actele normative aprobate de Guvern, în cazul în care îndeplinesc cerinţele privind valorificarea sau reciclarea anumitor categorii de deşeuri menţionate la art. 49–51, 521, 54, 60 şi 61.
(31) La stabilirea criteriilor specifice pentru încetarea statutului de deșeu pentru anumite fluxuri de deșeuri, menționate la alin. (2), se ține cont de acțiunile de protecție a mediului și a sănătății populației, precum și de promovare a utilizării durabile și raționale a resurselor naturale. Aceste criterii trebuie să includă:
a) modalitatea de utilizare a deșeurilor, inclusiv cantitatea acestora, în cadrul activităților de valorificare a deșeurilor;
b) procese și metode permise de valorificare a deșeurilor;
c) criteriile de calitate pentru substanța sau obiectul rezultat care nu mai este considerat deșeu după operațiunea de valorificare, în conformitate cu standardele de produs aplicabile, cerințele de calitate pentru substanța sau obiectul rezultat, inclusiv valorile-limită pentru poluanți și nivelul impurităților, după caz;
d) cerințele pentru eliberarea, păstrarea și deținerea documentelor care atestă conformitatea substanței sau a obiectului rezultat.
(32) Criteriile specifice pentru încetarea statutului de deșeu pentru anumite fluxuri de deșeuri se stabilesc în actele normative aprobate de Guvern. În cazul în care pentru anumite fluxuri de deșeuri nu au fost stabilite criterii specifice și există solicitare din partea deținătorului de deșeuri în vederea stabilirii acestora, Agenția de Mediu analizează și verifică împreună cu reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), în baza metodologiei aprobate prin ordinul ministrului mediului, și propune criterii specifice pentru fluxurile respective.
(4) Deţinătorul de deşeuri prezintă autorităţii administrative cu funcţii de reglementare în domeniul gestionării deşeurilor, menţionată la art.10 alin.(1), solicitarea privind încetarea statutului de deşeu în conformitate cu prevederile alin.(1)–(3) din prezentul articol, în modul stabilit de Guvern.
(5) Solicitarea privind încetarea statutului de deșeu se depune odată cu cererea de obținere a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise în baza Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale. Operatorul instalației de valorificare a deșeurilor prezintă suplimentar documentele care atestă conformitatea proceselor prin care deșeurile respective încetează să mai fie deșeuri, cu condiția că acestea îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol.
(6) Agenția de Mediu retrage sau reperfectează autorizațiile menționate la alin. (5) dacă există o modificare a condițiilor care sunt decisive pentru eliberarea acestora ori substanța sau obiectul rezultat încetează să mai îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (1).
(7) Atunci când substanța sau obiectul nu mai este considerat deșeu se respectă cerințele de înregistrare a acestuia conform Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice. Persoanele fizice sau juridice care utilizează sau care produc o substanță sau un articol ce nu mai sunt considerate deșeuri, fiind disponibile pe piață pentru prima dată, se asigură că substanța sau articolul în cauză respectă cerințele de înregistrare prevăzute în Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice.
(1) Lista deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se actualizează periodic de către Ministerul Mediului și se aprobă de Guvern.
(11) Deșeurile sunt clasificate după categorii, subcategorii și tipuri de deșeuri, fie ca deșeuri periculoase sau nepericuloase, fie ca alte deșeuri, așa cum se definesc în Lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018.
(12) În contextul alin. (11), alte deșeuri sunt cele care nu sunt în corespundere cu definiția prevăzută la art. 2 pct. 11). Deșeurile municipale amestecate sunt considerate alte deșeuri, chiar dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 pct. 11).
(2) Lista deşeurilor este obligatorie pentru a determina dacă un deşeu trebuie considerat deşeu periculos.
(21) Deșeurile care se încadrează în categoria deșeurilor periculoase ori sunt amestecate sau contaminate cu deșeuri periculoase sau deșeuri periculoase tratate pot fi clasificate ca alte deșeuri numai dacă proprietățile lor periculoase, evaluate ca proprietăți periculoase ale deșeurilor în conformitate cu anexa nr. 3, au fost eliminate din acestea.
(3) Includerea unei substanţe sau a unui obiect în Lista deșeurilor nu înseamnă că acestea se consideră ca fiind deşeu în orice împrejurare. O substanţă sau un obiect se consideră ca fiind deşeu numai în cazul în care corespunde noțiunii prevăzute la art. 2 pct. 9).
(4) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice, indiferent de genul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de sursa de finanţare, inclusiv autorităţile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sunt obligaţi să încadreze fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în codurile din Lista deşeurilor conform actelor normative aprobate de Guvern.
(5) În cazul unui tip de deşeu care se încadrează, potrivit Listei deşeurilor, sub două coduri diferite, în funcţie de posibila prezenţă a unor caracteristici periculoase (codurile marcate cu asterisc), încadrarea ca deșeu nepericulos se realizează de către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai în baza unei analize a originii, a testelor efectuate cu utilizarea metodelor de testare aplicabile descrise în Regulamentul privind stabilirea metodelor de testare, aprobat de Guvern, sau în alte metode de testare și orientări recunoscute la nivel internațional, a buletinelor de analiză şi a altor documente relevante.
(6) Laboratorul de Referință de Mediu din cadrul Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu analizează cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea şi încadrarea deşeurilor.
[Art.7 al.(6) modificat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 25.04.26]
(7) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi de eliminare a acestora.
(8) În baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante puse la dispoziţie de producătorii şi deţinătorii de deşeuri menţionaţi la alin. (4) şi (7) din prezentul articol, autoritatea administrativă menționată la art.10 alin.(1) consideră că un deşeu este periculos, chiar dacă acesta nu figurează în Lista deşeurilor, atunci când acesta prezintă una sau mai multe din proprietăţile specificate în anexa nr. 3.
(9) În cazul în care Agenția de Mediu constată, în baza analizelor de laborator sau a studiilor de fezabilitate, că un deşeu care se clasifică în lista deşeurilor ca fiind periculos nu prezintă niciuna dintre proprietăţile specificate în anexa nr. 3, acesta se consideră ca fiind nepericulos.
(10) Se interzice reclasificarea deşeurilor periculoase ca deşeuri nepericuloase prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concentraţiile iniţiale de substanţe periculoase la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un deşeu să fie definit ca fiind periculos.
Capitolul IICOMPETENŢA AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE
a) realizează obiectivele şi stabileşte direcţiile prioritare în domeniul gestionării deşeurilor;
b) aprobă Strategia națională de gestionare a deşeurilor şi Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor;
c) aprobă actele normative în domeniul gestionării deşeurilor pentru asigurarea implementării prezentei legi, inclusiv metodologia de calculare a tarifelor în acest domeniu;
d) determină modalitatea de gestionare a unor categorii de deşeuri, inclusiv a celor periculoase, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale legislaţiei internaţionale;
e) în cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu-şi dau acordul în termen de 3 luni din momentul sesizării acestora, ia deciziile definitive pentru amplasarea obiectelor regionale de importanţă naţională privind valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deşeurilor, cu condiţia respectării cerinţelor de mediu, conform Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, şi a altor cerinţe de ordin social.
(1) Autoritatea competentă căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte regimul gestionării deşeurilor este Ministerul Mediului.
(2) Ministerul Mediului:
a) elaborează, pregătește spre aprobare şi coordonează realizarea documentelor de politici prevăzute la art. 8 lit. b) şi implementarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) iniţiază şi asigură elaborarea, promovarea spre aprobare şi coordonarea realizării actelor legislative şi actelor normative ale Guvernului în domeniul gestionării deşeurilor;
c) dirijează metodologic organizarea evaluării impactului asupra mediului evaluării strategice de mediu și a expertizei ecologice de stat;
d) asigură monitorizarea, prin intermediul autorităţilor administrative subordonate, a impactului asupra factorilor de mediu cauzat de deşeuri şi deduce indicatorii de gestionare a deşeurilor;
e) constituie, prin intermediul autorităţii administrative din subordine, punctul de legătură pentru comunicarea şi cooperarea cu Agenţia Europeană de Mediu în ceea ce priveşte legislaţia privind deşeurile şi indicatorii de gestionare a acestora;
f) constituie autoritate competentă, punct oficial de contact şi punct focal pentru tratatele internaţionale de mediu cu privire la gestionarea deșeurilor la care Republica Moldova este parte;
g) asigură coordonarea procesului de stabilire a instrumentelor economice pentru reducerea efectelor negative cauzate de deşeuri pentru mediu, inclusiv a procesului de elaborare, operare şi emitere a deciziei de eliberare a garanţiei financiare stabilite pentru acoperirea costurilor de finanţare a operaţiunilor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor de produse supuse unui regim de responsabilitate extinsă a producătorului;
h) examinează şi aprobă planurile anuale de acţiuni ale autorităţilor administrative subordonate în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul gestionării deşeurilor, de asemenea monitorizează implementarea acestora;
i) prezintă şi asigură Guvernul cu informaţii privind implementarea documentelor de politici menţionate la lit. a) și cu informaţii privind gestionarea deşeurilor şi starea mediului în raport cu gestionarea deşeurilor;
j) contribuie la colectarea şi diseminarea informaţiei privind generarea deşeurilor şi măsurile de gestionare a acestora, inclusiv în context transfrontalier, şi asigură accesul publicului la informaţie conform prevederilor art. 38;
k) organizează, împreună cu alte autorităţi publice şi cu organizaţiile neguvernamentale, programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor;
l) asigură colaborarea administrativă şi schimbul de informaţii cu alte state și organizaţii internaţionale în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi raportarea în cadrul tratatelor internaţionale de mediu cu privire la gestionarea deşeurilor la care Republica Moldova este parte conform procedurilor de raportare şi comunicaţii stabilite în cadrul acestora;
m) constituie posesorul Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor” (denumit în continuare – SIA MD), menţionat la art.33 şi asigură condiţiile juridice, organizatorice şi financiare pentru crearea acestuia.
Articolul 10.Atribuțiile autorităților administrative din subordinea Ministerului Mediului în domeniul gestionării deșeurilor
(1) Agenția de Mediu exercită următoarele atribuții:
a) participă la promovarea politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor;
a1) implementează politica de stat în domeniul gestionării deșeurilor;
b) asigură implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor;
c) participă la elaborarea şi implementarea strategiilor de gestionare a deşeurilor şi a programelor speciale de prevenire şi pronosticare a formării deşeurilor, precum şi de combatere şi lichidare a focarelor de stocuri de deşeuri periculoase;
d) participă la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative privind gestionarea deşeurilor;
e) participă la implementarea tratatelor şi acordurilor internaţionale ce ţin de gestionarea deşeurilor şi transportarea peste frontieră a acestora;
f) colaborează, în limitele competenţei, pe probleme de gestionare a deşeurilor, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Academia de Ştiinţe a Moldovei cu instituţii de cercetări ştiinţifice, cu instituţiile de învățământ şi asociaţiile obşteşti de profil, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice;
g) organizează, în limitele competenței, seminare, conferinţe la nivel național şi regional, instruirea cadrelor, agenţilor economici şi informarea publicului pe probleme ce ţin de gestionarea deşeurilor;
h) examinează documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului şi emite acordul de mediu pentru proiecte publice şi private, inclusiv pentru activitățile planificate ce ţin de gestionarea deşeurilor;
i) efectuează expertiza ecologică de stat a proiectelor de documente de politici, a actelor normative în domeniul gestionării deşeurilor şi documentaţiei de proiect şi planificare pentru construcţia sau reconstrucţia întreprinderilor şi altor obiecte generatoare de deşeuri, precum şi pentru obiectele ce ţin de infrastructura de gestionare a deşeurilor;
j) asigură eliberarea, suspendarea, prelungirea sau retragerea, conform art.25, a autorizației pentru gestionarea deșeurilor, a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, inclusiv pentru dotarea şi disponibilitatea permanentă a instalaţiilor portuare;
k) eliberează documentele de notificare la transportarea peste frontieră a deşeurilor, conform actelor normative aprobate de Guvern;
l) asigură stabilirea ţintelor de colectare separată şi reciclare pentru deşeurile de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, conform prezentei legi şi actelor normative aprobate de Guvern;
m) este deținătorul SIA MD şi asigură ţinerea acestuia.
(2) Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită următoarele atribuții:
a) exercită controlul și supravegherea de stat a gestionării deșeurilor, inclusiv a deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, exercită controlul în domeniile de activitate economică asupra respectării prevederilor prezentei legi și ale actelor normative de către instituţii, organizaţii, agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi de către persoanele fizice, inclusiv străine;
b) exercită controlul de stat privind respectarea de către instituţii, organizaţii şi agenţii economici a ţintelor de colectare separată şi reciclare a diferitor fluxuri de deşeuri şi a deşeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului;
c) ţine evidenţa şi efectuează inventarieri la agenți economici, instituţii şi organizaţii privind formarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, precum şi stocurile de deşeuri păstrate;
d) suspendă, total sau parțial, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat, activitatea agenților economici în caz de depistare a încălcărilor foarte grave ale reglementărilor privind gestionarea deșeurilor, dacă acestea pot conduce la poluarea mediului;
e) constată şi examinează contravenţii şi aplică sancţiuni conform Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 şi înaintează acţiuni pentru recuperarea prejudiciului cauzat mediului ca urmare a încălcării prevederilor actelor legislative şi normative în cadrul desfășurării activității.
Articolul 11.Atribuțiile autorităților administrației publice locale
(1) În vederea implementării legislației în domeniul gestionării deşeurilor, autoritățile administrației publice locale, în limita resurselor financiare aprobate în acest scop de către consiliul local pe anul bugetar respectiv, realizează următoarele activităţi:
a) crearea unui sistem eficient de colectare, de asigurare etapizată a condițiilor pentru colectare separată, transport, valorificare şi eliminare finală a deșeurilor și stabilirea modului de funcționare a acestuia, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale altor acte normative;
b) alocarea terenurilor necesare pentru colectarea separată a deşeurilor municipale, cel puțin a deșeurilor periculoase, a hârtiei, a materialelor plastice, a sticlei, a metalelor, a biodeșeurilor, a uleiurilor și a grăsimilor comestibile și, de la 1 ianuarie 2025, a produselor textile, inclusiv dotarea acestora cu containere specifice tipurilor de deşeuri, precum şi funcţionalitatea acestora;
b1) desemnarea locațiilor, în bază de contract cu sistemele colective, pentru dezvoltarea sistemului complementar de colectare a deșeurilor generate de utilizarea produselor supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, precum echipamentele electrice și electronice, bateriile și acumulatorii, ambalajele, produsele textile;
b2) colectarea separată şi transportul la timp al întregii cantități de deșeuri municipale produse pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale;
c) – abrogată;
d) amenajarea unor spaţii speciale pentru depozitarea deşeurilor colectate separat, dimensionate corespunzător, pentru a asigura protecţia mediului și a sănătăţii populaţiei;
e) depozitarea deșeurilor municipale doar în locurile special amenajate în corespundere cu documentația de urbanism;
f) – abrogată;
g) evidenţa datelor şi informaţiilor privind deşeurile şi gestionarea deşeurilor municipale colectate de la populaţie, de la unităţile comerciale şi instituţii, în bază de contract, raportînd anual aceste date, prin intermediul operatorilor de gestionare a deșeurilor municipale, Agenția de Mediu în conformitate cu metodologia de ţinere a evidenţei şi de transmitere a informaţiei, aprobată de Guvern.
(2) Autoritățile administrației publice locale contribuie, în limitele competențelor prevăzute de prezenta lege, la stabilirea unui sistem de management integrat al deșeurilor la nivel regional și asigură cooperarea regională în vederea constituirii asociațiilor de dezvoltare intercomunitară de management al deșeurilor, bazate pe abordarea regională și divizarea teritorială a țării în regiuni de management al deșeurilor, după cum urmează:
a) Regiunea 1 – Cahul, Cantemir, Taraclia, Ceadâr-Lunga, Vulcănești și Comrat;
b) Regiunea 2 – Leova, Cimișlia, Basarabeasca, Căușeni și Ștefan Vodă;
c) Regiunea 4 – mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hâncești, Călărași, Cocieri, Anenii Noi și Orhei;
d) Regiunea 5 – Ungheni, Nisporeni, Criuleni;
e) Regiunea 7 – mun. Bălți, Drochia, Râșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sângerei, Soroca, Șoldănești, Rezina și Telenești;
f) Regiunea 8 – Briceni, Ocnița, Edineț și Dondușeni.
(21) Regruparea și/sau redimensionarea regiunilor de management al deșeurilor poate avea loc în baza studiilor de fezabilitate argumentate.
(3) Autoritățile administrației publice locale pot împuternici, în condițiile legii, asociațiile de dezvoltare intercomunitară să exercite, în numele şi pe seama autorităților respective, atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a), d)–g) și la alin. (2).
(4) Autoritățile administrației publice locale adoptă reglementări privind organizarea sistemului de management integrat al deșeurilor municipale, furnizarea serviciilor de gestionare a deșeurilor municipale, asigurând ca aceste servicii să respecte cerințele de mediu, tehnico-economice și de siguranță a sănătății populației, precum și privind condițiile de gestionare a deșeurilor municipale pentru implementarea programelor municipale și regionale de prevenire a generării deșeurilor și de management al deșeurilor.
(5) Autoritățile administrației publice locale dezvoltă, de comun acord cu sistemele colective prevăzute la art. 12 alin. (8), servicii complementare serviciilor existente de gestionare a deșeurilor municipale. Condițiile pentru introducerea unui sistem complementar de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, de ambalaje, de produse textile, se convin prin încheierea de contracte între sistemele colective și autoritățile administrației publice locale.
(6) Contract de organizare a gestionării deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului înseamnă un contract tripartit între autoritatea administrației publice locale (sau între o persoană juridică înființată de către autoritatea administrației publice locale și desemnată să administreze sistemul de management integrat al deșeurilor municipale conform art. 231), sistemul colectiv și operatorul serviciului de gestionare a deșeurilor municipale responsabil pentru colectarea separată, transportul, pregătirea pentru valorificare a deșeurilor de produse și/sau de ambalaje generate în fluxul de deșeuri municipale.
a) procedura de încheiere a contractului, intrarea în vigoare și încetarea acestuia;
b) termenele și condițiile dezvoltării infrastructurii și ale utilizării sistemului de colectare a deșeurilor de produse și/sau de ambalaje generate în fluxul de deșeuri municipale;
c) procedura și condițiile de prestare a serviciilor;
d) aranjamente de preț;
e) modalități de plată;
f) drepturile, obligațiile părților și răspunderea în cazul neîndeplinirii obligațiilor;
g) procedura de depunere a cererilor, examinarea acestora și soluționarea litigiilor;
h) termenul de valabilitate a contractului, condițiile și procedura de modificare sau rezoluțiune a acestuia.
Formularul-tip al contractului se aprobă prin ordinul ministrului mediului.
(8) În scopul stabilirii unui sistem de management integrat al deșeurilor municipale, autoritățile administrației publice locale asigură, suplimentar la prevederile alin. (1) din prezentul articol, alocarea terenurilor, dezvoltarea și funcționarea cel puțin a unui centru pentru 50000 de locuitori în vederea colectării și a tratării următoarelor fluxuri de deșeuri:
a) deșeuri provenite din construcții și demolări, generate de activitățile persoanelor fizice care nu desfășoară activități economice;
b) deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier;
c) produse scoase din uz, precum echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ambalaje, produse textile, în cazul în care acestea se colectează ca parte a unui serviciu prestat producătorilor, în conformitate cu prevederile alin. (5) din prezentul articol și ale art. 12;
d) deșeuri biodegradabile provenite din întreținerea spațiilor verzi, a grădinilor și a gospodăriilor, pentru prelucrare în compost în temeiul art. 56;
e) deșeuri periculoase gestionate în conformitate cu cerințele stabilite la art. 20–23, pentru a preveni contaminarea altor deșeuri municipale cu cele periculoase.
(9) În cazul în care deșeurile sunt depuse, în cadrul sistemului de management integrat al deșeurilor municipale, în locul desemnat de către autoritatea administrației publice locale, această autoritate devine proprietarul deșeurilor, cu excepția deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, conform art. 12, și gestionate în temeiul contractului menționat la alin. (5) din prezentul articol.
(10) Producătorii de produse reglementate conform art. 12 sunt proprietarii deșeurilor colectate, în temeiul alin. (5) din prezentul articol, prin sistemul complementar de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, de ambalaje, de produse textile.
(11) Autoritățile administrației publice locale, în limita competențelor prevăzute de prezenta lege, realizează sarcinile care le sunt stabilite în Programul național pentru gestionarea deșeurilor, în termenele prevăzute în planul de acțiuni al acestuia, în măsura alocării resurselor financiare necesare (din surse externe, de la bugetul de stat) sau din resursele proprii disponibile și în conformitate cu cerințele minime prevăzute în program, asigurând următoarele:
a) serviciu de gestionare a deșeurilor municipale de bună calitate, accesibil și care îndeplinește cerințele de mediu, tehnico-economice și de siguranță a sănătății populației;
b) opțiuni și mijloace de sortare a materiilor prime secundare pentru toți deținătorii de deșeuri municipale;
c) colectarea separată a materiilor prime secundare, conținute în deșeurile municipale generate de către consumatorii casnici, întreprinderi, instituții și organizații, în containere speciale și/sau prin alte mijloace de colectare;
d) posibilitatea de sortare și colectare separată a deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări (lemn, deșeuri minerale (beton, cărămidă, ceramică, deșeuri de azbest etc.)), precum și a deșeurilor de metale, sticlă, materiale plastice;
e) locuri de colectare a deșeurilor voluminoase (mobilă, saltele, anvelope, echipamente electrice și electronice), precum și organizarea colectării altor tipuri de deșeuri;
f) colectarea separată a deșeurilor municipale periculoase;
g) acceptarea de către sistemele de management integrat al deșeurilor municipale pe care le organizează a deșeurilor de baterii și acumulatori de la rezidenți;
h) dispunerea de către fiecare regiune de management al deșeurilor municipale de instalații pentru tratarea (compostare și/sau digestie anaerobă) a deșeurilor municipale biodegradabile.
(12) Autoritățile administrației publice locale asigură ca numai deșeurile municipale inutilizabile, colectate pe teritoriul acestora și rămase după sortare, să fie eliminate în depozitele de deșeuri.
Capitolul IIICERINȚE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
Articolul 12.Responsabilitatea extinsă a producătorilor
(1) Pentru a consolida reutilizarea şi prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor, persoanele fizice sau juridice (producătorul produsului) care, la nivel profesional, proiectează, produc, prelucrează, tratează și plasează pe piață produsele menţionate la alin. (14) sunt supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului. În sensul prezentei legi, plasare pe piață înseamnă orice tip de furnizare a unui produs pe piață pentru prima dată, cu titlu profesional, spre distribuire, consum sau utilizare în cursul unei activități comerciale, fie contra cost, fie gratuit. Punerea în liberă circulație (importul) se consideră plasare pe piață.
(11) Pentru persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Agenția Servicii Publice, plasarea pe piață se efectuează în baza regulamentului aprobat de Guvern, cu condiția plasării pe piață pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale Republicii Moldova.
(2) Responsabilitatea extinsă a producătorului reprezintă totalitatea de obligații de ordin financiar și/sau organizatoric impuse producătorilor, în mod individual sau colectiv, pentru recuperarea și valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz sau devenite deșeuri. Activităţile pentru aplicarea responsabilităţii extinse a producătorului vizează măsurile de acceptare a produselor returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, precum şi gestionarea ulterioară a deşeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activităţi după cum urmează:
a) opțional, în mod individual (sistem individual) – pentru produsele comercializate destinate altor utilizatori decât gospodăriile casnice;
b) obligatoriu, în mod colectiv (sistem colectiv) – pentru produsele comercializate destinate consumului în gospodăriile casnice, cu respectarea prevederilor alin. (17);
c) în mod individual sau în mod colectiv – pentru vehiculele scoase din uz, anvelopele uzate și uleiurile uzate, cu respectarea prevederilor alin. 171.
(21) Contribuțiile financiare plătite de producătorii de produse pentru îndeplinirea obligațiilor responsabilității extinse a producătorului acoperă următoarele costuri pentru produsele pe care producătorul le plasează pe piață:
a) costurile aferente colectării separate a deșeurilor și transportului ulterior al lor, precum și operațiunilor de tratare, inclusiv de tratare necesară pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor, și costurile necesare pentru atingerea țintelor menționate la alin. (5)lit. g), luându-se în considerare veniturile dobândite din reutilizare, din vânzările de materii prime secundare obținute din produsele lor și din taxele de depozitare nerevendicate;
b) costurile aferente furnizării de informații adecvate deținătorilor de deșeuri în conformitate cu alin. (5)lit. f);
c) costurile aferente colectării de date și obligațiilor de raportare în conformitate cu alin. (5)lit. c);
d) costurile aferente implementării sistemului de depozit pentru ambalajele reutilizabile și cele de unică folosință;
e) alte cheltuieli de ordin administrativ.
(22) În cazul onorării obligațiilor aferente responsabilității extinse a producătorului în mod colectiv, contribuțiile financiare sunt modulate, în măsura posibilităților, pe produse individuale sau grupuri de produse similare, luându-se în considerare durabilitatea acestora și potențialul lor de reparare, de reutilizare și de reciclare, precum și prezența substanțelor periculoase, ținându-se cont de ciclul de viață a produsului.
(23) Contribuțiile financiare menționate la alin. (21) și (22) nu depășesc costurile necesare pentru a furniza servicii de gestionare a deșeurilor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Aceste costuri sunt stabilite, în mod transparent, între actorii implicați în sistemul colectiv.
(24) Sistemele colective sunt obligate să introducă în actul lor de constituire organul de control – cenzorul. Pentru asigurarea transparenței în utilizarea contribuțiilor financiare, la solicitarea membrilor sistemului colectiv, cenzorul întocmește anual raportul privind activitatea financiară a sistemului colectiv. Concomitent, activitatea sistemului colectiv este auditată o dată la 3 ani de către un auditor extern. Raportul se prezintă atât membrilor sistemului colectiv, cât și autorităților de control, la cerere.
(3) Activităţile pentru aplicarea responsabilităţii extinse a producătorului trebuie să fie însoţite de măsurile necesare pentru a încuraja atât proiectarea ecologică şi producerea de produse, cât şi utilizarea componentelor şi materialelor care au un impact redus asupra mediului şi care generează o cantitate scăzută de deşeuri în timpul producerii şi al utilizării ulterioare, precum şi pentru a se asigura că valorificarea şi eliminarea produselor care au devenit deşeuri se realizează în conformitate cu respectarea prevederilor art. 3 şi 4. Prezenţa substanţelor periculoase în produsele menţionate la alin. (14), supuse în mod prioritar reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, precum mercurul, cadmiul, plumbul, cromul hexavalent, bifenilii polibromuraţi, eterii de difenil polibromuraţi și substanțele ce distrug stratul de ozon, inclusiv hidroclorofluorocarburile, este reglementată prin prezenta lege şi prin actele normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern.
(4) Măsurile menţionate la alin. (2) trebuie să încurajeze dezvoltarea, producerea şi comercializarea produselor cu utilizări multiple, care sunt durabile din punct de vedere tehnic şi care pot, după ce au devenit deşeuri, să facă obiectul unei valorificări sigure şi al unei eliminări ce nu poluează mediul.
(5) Producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului sunt obligaţi:
a) să asigure, conform cerinţelor aprobate de Guvern, etichetarea şi marcarea produselor şi utilizarea simbolurilor care indică faptul că produsul face obiectul unei colectări separate, fiind interzisă eliminarea acestuia;
b) să asigure organizarea şi funcţionarea sistemelor individuale sau colective de gestionare a respectivelor fluxuri de deșeuri pe tot teritoriul țării, fără a se limita la acele zone în care colectarea și gestionarea deșeurilor sunt cele mai profitabile;
b1) să asigure mijloacele financiare sau financiare și organizatorice necesare pentru a-și îndeplini obligațiile în materie de responsabilitate extinsă a producătorului;
b2) să instituie un mecanism de autocontrol adecvat și, dacă este cazul, susținut de audituri independente periodice pentru a evalua gestiunea lor financiară, inclusiv conformitatea cu cerințele prevăzute la alin.(21)lit. a) și b) și calitatea datelor colectate și raportate în conformitate cu lit. d) din prezentul alineat;
c) să se înregistreze în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, deţinută de Agenția de Mediu, prin transmiterea documentelor indicate în actele normative adoptate conform alin. (15), și să primească numărul de înregistrare;
d) să asigure evidenţa, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, a punerii la dispoziție pe piaţă a produselor pe o perioadă de 5 ani, raportând anual autorităţii de reglementare cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață în cazul onorării responsabilităţii extinse a producătorului în mod individual. La prezentarea dovezii de membru al unui sistem colectiv, această responsabilitate va fi onorată de către un sistem colectiv;
e) să prezinte, la etapa de înregistrare în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, dovada unui sistem individual sau să certifice calitatea de membru al unui sistem colectiv de colectare, tratare, valorificare sau eliminare a produselor ce au devenit deşeuri;
f) să deruleze programe educaționale şi de informare/conştientizare privind colectarea şi tratarea produselor ce au devenit deșeuri;
g) să asigure, în mod individual sau prin intermediul sistemelor colective, realizarea ţintelor de colectare şi reciclare a produselor ce au devenit deşeuri, stabilite de Guvern;
h) să pună la dispoziția publicului informații cu privire la atingerea țintelor menționate la alin. (5) lit. g) și, în cazul îndeplinirii în mod colectiv a obligațiilor aferente responsabilității extinse a producătorului, informații cu privire la:
– fondatori și membri;
– contribuțiile financiare plătite de producătorii de produse pe unitate vândută sau pe tonă de produs plasat pe piață; și
– procedura de selecție a operatorilor care se ocupă de gestionarea deșeurilor;
i) să raporteze anual Agenției de Mediu rezultatele privind implementarea planului de operare și a celui financiar, inclusiv costurile operaționale aferente gestionării deșeurilor, și privind implementarea responsabilității extinse a producătorului, conform cerințelor aprobate de Guvern.
(6) Distribuitorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului sunt obligaţi:
a) să se înregistreze în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, deţinută de Agenția de Mediu;
b) să asigure, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, evidenţa plasării pe piaţă a produselor pe o perioadă de 5 ani precedenți și să raporteze anual autorităţii de reglementare cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață.
(7) Producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului își onorează în mod individual obligațiile stipulate în acest articol și prezintă autorităţii de reglementare dovada existenței sistemelor individuale de preluare gratuită şi colectare separată, tratare, valorificare sau eliminare a produselor ce au devenit deșeuri.
(8) În cazul în care producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului îşi onorează obligaţiile stipulate în acest articol în mod colectiv, prin aderarea la un sistem colectiv, responsabilitatea individuală va fi subsidiară responsabilităţii sistemului colectiv, acesta fiind responsabil de colectarea separată a produselor ce au devenit deşeuri, de asigurarea ţintelor de reciclare, valorificare şi eliminare în condiţii sigure pentru mediu a produselor ce au devenit deşeuri, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern. Devin fondatori ai sistemelor colective numai operatorii economici și/sau structurile asociative ale producătorilor care cad sub incidența noțiunii de producători de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, prevăzută în actele normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern. Sistemele colective care acţionează în numele producătorilor se autorizează de Agenția de Mediu conform art.25.
(81) Producătorii care și-au delegat atribuțiile unui sistem colectiv conform alin. (8) nu își pot delega atribuțiile unui altui sistem colectiv în timpul anului calendaristic în curs (cu excepția cazului în care autorizația este suspendată sau retrasă).
(82) Sistemele colective acceptă cererea de aderare/excludere a membrilor la sfârșitul anului calendaristic, cu actualizarea și transmiterea către Agenția de Mediu a planului operațional și financiar.
(9) Sistemele colective care acţionează în numele producătorilor de echipamente electrice şi electronice sunt obligate să constituie un comision, în baza garanţiilor financiare prezentate de producători, care să acopere sumele necesare finanțării operațiunilor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare nepoluante a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice generate în gospodăriile private şi a vehiculelor scoase din uz, provenite de la produsele introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la sistemul colectiv şi care şi-au încetat activitatea. Modalitățile de calcul şi gestionare a garanţiei financiare se stabilesc prin actele normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern.
(91) Sistemele colective și sistemele individuale sunt responsabile de îndeplinirea obligațiilor privind atingerea țintelor de colectare, reciclare și/sau valorificare a deșeurilor generate de produsele supuse responsabilității extinse a producătorului, conform actelor normative privind gestionarea produselor respective, aprobate de Guvern.
(10) La elaborarea măsurilor privind aplicarea responsabilităţii extinse a producătorului menţionate la alin. (2), Agenția de Mediu ia în considerare fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică a acestor masuri, efectele globale asupra mediului şi a sănătăţii populației, precum şi impactul social, cu respectarea necesităţii de a asigura buna funcţionare a pieţei interne.
(11) În scopul evaluării performanţelor atinse în colectarea, tratarea, valorificarea sau eliminarea produselor ce au devenit deşeuri, Agenția de Mediu menţine şi actualizează Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, care este parte componentă a SIA MD.
(12) Informaţia despre activităţile producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, care vizează acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor, precum şi gestionarea ulterioară a deşeurilor şi răspunderea financiară pentru acestea, este pusă în mod obligatoriu la dispoziţia publicului.
(13) Regimul de responsabilitate extinsă a producătorului este aplicat fără a aduce atingere răspunderii pentru gestionarea deșeurilor, prevăzută la art. 18 alin. (1), şi legislaţiei specifice existente privind fluxul de deșeuri și produse.
(14) În scopul promovării responsabilităţii extinse a producătorului, prioritar vor fi supuse acestor reglementări următoarele produse:
a) baterii şi acumulatori;
b) echipamente electrice şi electronice;
c) vehicule;
d) uleiuri;
e) ambalaje;
f) anvelope;
g) produse textile.
(15) Mecanismul de implementare a responsabilităţii extinse a producătorului pentru produsele menţionate la alin. (14) se stabilește prin actele normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern.
(16) Este interzisă plasarea pe piață a produselor menţionate la alin. (14) furnizate de către producătorii care, contrar prevederilor de la alin.(5)lit.c), nu s-au înregistrat în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului. De asemenea este interzisă publicitatea acestor produse.
(17) În scopul asigurării atingerii țintelor de colectare a deșeurilor, producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului care își onorează obligația în mod colectiv colaborează, prioritar și în bază de contract, cu autoritatea administrației publice locale, conform art. 11 alin. (5), la dezvoltarea sistemului complementar de colectare a deșeurilor generate de utilizarea produselor precum echipamentele electrice și electronice, bateriile și acumulatorii, ambalajele, produsele textile.
(171) Vehiculele scoase din uz, anvelopele uzate și uleiurile uzate sunt gestionate prin punctele de colectare, organizate de producătorii individuali sau de sistemele colective, prin intermediul centrelor de comercializare a produselor respective ori al centrelor de servicii auto.
(18) Este interzisă colectarea deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului de către alte entități decât cele prevăzute la alin. (17) și operatorii autorizați pentru tratarea acestor deșeuri, contractați de către sistemele individuale sau colective.
Articolul 121.Cerințe pentru organizarea sistemului colectiv
(1) Producătorii care și-au delegat atribuțiile unui sistem colectiv participă în cadrul activităților acestuia în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta lege.
(2) - abrogat.
(3) Sistemul colectiv își onorează obligațiile de producător prevăzute la art. 12 după obținerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată pentru implementarea responsabilității extinse a producătorului, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic.
(4) În scopul respectării obligațiilor impuse producătorilor în temeiul art. 12, sistemul colectiv încheie:
a) contracte cu autoritățile administrației publice locale (sau persoane juridice înființate de către autoritățile administrației publice locale și desemnate să administreze sistemul de management integrat al deșeurilor municipale) pentru cooperarea în organizarea colectării separate, a transportului și a pregătirii pentru utilizare, în mod obligatoriu, a deșeurilor de ambalaje și, opțional, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, de produse textile, generate în fluxul de deșeuri municipale. Aceste contracte prevăd termene și condiții de cooperare pentru funcționarea sistemului de colectare a deșeurilor de produse reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului, generate în fluxul de deșeuri municipale, pentru educarea și informarea populației cu privire la gestionarea acestor deșeuri, pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii de colectare a deșeurilor din fluxul de deșeuri municipale;
b) cel târziu până la sfârșitul primului trimestru al anului calendaristic în curs, contracte de organizare a gestionării, în mod obligatoriu, a deșeurilor de ambalaje și, opțional, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, de produse textile, generate în fluxul de deșeuri municipale, cu autoritățile administrației publice locale (sau persoane juridice înființate de către autoritățile administrației publice locale și desemnate să administreze sistemul de management integrat al deșeurilor municipale) pentru colectarea separată, transportul, pregătirea pentru utilizare și valorificarea deșeurilor menționate, provenite din fluxul de deșeuri municipale. Aceste contracte stabilesc modalitățile de finanțare (plata costurilor) a colectării separate, a transportului, a pregătirii pentru utilizare și a valorificării deșeurilor de ambalaje generate în fluxul de deșeuri municipale, procedurile de depunere a documentelor care să ateste că deșeurile colectate au fost gestionate, precum și aranjamentele pentru monitorizarea îndeplinirii obligațiilor contractuale. În cazul mai multor organizații, contractele menționate în prezenta literă se semnează în aceleași condiții;
c) contracte cu operatori autorizați pentru colectarea din toate localitățile a deșeurilor de produse reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului, generate din fluxul de deșeuri nemunicipale, în vederea pretratării, utilizării și reciclării. Aceste contracte conțin prevederi referitoare la modalitatea de plată pentru colectarea separată, transportul, pregătirea pentru utilizare, valorificarea și utilizarea deșeurilor din fluxul de deșeuri nemunicipale, pentru depunerea documentelor care atestă tratarea deșeurilor din fluxul de deșeuri nemunicipale și pentru monitorizarea îndeplinirii obligațiilor contractuale.
(5) Sistemele colective finanțează costurile menționate la art. 12, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea deșeurilor de produse reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului, generate în fluxul de deșeuri municipale, proporțional cu cota de piață deținută de membrii săi, care se calculează, în conformitate cu procedura stabilită de Agenția de Mediu, pe baza cantității produselor plasate pe piață în perioada de raportare, declarată de sistemele individuale și colective.
(6) Pentru a monitoriza îndeplinirea obligațiilor contractuale menționate la alin. (4), sistemul colectiv înființează organul de control. Acesta este compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai sistemului colectiv și ai asociațiilor de operatori autorizați conform art. 25 alin. (1)lit. a). Suplimentar, organul de control include un reprezentant al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și un reprezentant al Ministerului Mediului.
(7) Organul de control se constituie printr-un acord multilateral care cuprinde:
a) proceduri de monitorizare a îndeplinirii obligațiilor contractuale dintre sistemul colectiv și asociațiile de operatori autorizați conform art. 25 alin. (1) lit. a);
b) proceduri de monitorizare a îndeplinirii obligațiilor de către producătorii care au încredințat contractual sistemului colectiv îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege;
c) obligația membrilor organului de control de a nu dezvălui unui terț informațiile obținute în cursul activităților organului de control, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
d) procedura de numire a membrilor organului de control.
(8) Reprezentanții în organul de control sunt numiți de către asociațiile de operatori autorizați conform art. 25 alin. (1)lit. a) ai căror membri au colectat și recuperat sau au exportat, în vederea valorificării, cel puțin 25% din cantitatea totală de deșeuri colectate pe teritoriul țării în ultimul an de raportare.
(9) Reprezentanții sistemului colectiv în organul de control sunt numiți printr-o decizie a organului de conducere al sistemului colectiv, pentru un mandat de cel mult 3 ani, asigurându-se că fiecare participant al sistemului colectiv are posibilitatea de a deveni membru al organului de control. Aceeași persoană nu poate îndeplini două mandate consecutive.
(1) Operatorul poate desfășura activitatea de colectare a deșeurilor doar în condițiile în care instalația:
a) este situată pe un teren, cu sau fără construcții, atribuit în folosință în acest scop prin decizie a consiliului local sau raional ori prin hotărâre de Guvern, construit sau amenajat corespunzător, în baza actelor permisive emise conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, precum și este supusă recepției finale;
b) este parte a procesului de tratare într-o instalație autorizată conform art. 25; și
c) respectă condițiile tehnice de funcționare care să asigure protecția mediului și a sănătății populației.
(2) Operatorul asigură colectarea separată a deșeurilor, fără amestecarea acestora.
(3) Deșeurile pot fi stocate într-o instalație de colectare a deșeurilor doar pentru o perioadă de 9 luni, cu excepția cazului în care aceasta este autorizată și ca instalație pentru stocarea deșeurilor.
(4) Deșeurile pot fi stocate într-o instalație mobilă pentru colectarea deșeurilor numai pe perioada necesară transportului acestora la o instalație de tratare a deșeurilor sau până la maximum 48 de ore, iar în cazul deșeurilor rezultate din activitatea medicală sau veterinară ori al altor deșeuri biologice – până la maximum 24 de ore.
(5) Deșeurile pot fi acceptate numai într-o instalație mobilă de colectare a deșeurilor de la producătorul lor și nu pot fi transferate dintr-o instalație mobilă de colectare a deșeurilor într-o altă instalație mobilă autorizată pentru gestionarea deșeurilor.
(6) Activitatea de colectare a deșeurilor municipale și a deșeurilor periculoase include și transportul deșeurilor către o instalație autorizată pentru tratarea deșeurilor, în bază de contract.
(7) Operatorul poate desfășura activitatea de colectare a deșeurilor de metale feroase şi neferoase numai dacă deține contract cu un operator al instalației de tratare a deşeurilor, autorizată conform art. 25, și respectă prevederile art. 61.
(8) În cazul transportului transfrontalier de deșeuri, acestea nu pot fi acceptate sau trimise dintr-o instalație mobilă de gestionare a deșeurilor.
(1) Operatorul poate desfășura activitatea de stocare a deșeurilor doar în condițiile în care instalația:
a) este situată pe un teren, cu sau fără construcții, atribuit în folosință în acest scop prin decizie a consiliului local sau raional ori prin hotărâre de Guvern, construit sau amenajat corespunzător, în baza actelor permisive emise conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, precum și este supusă recepției finale;
b) este autorizată pentru tratarea deșeurilor conform art. 25; și
c) respectă condițiile tehnice de funcționare, care să asigure protecția mediului și a sănătății populației.
(2) Deșeurile destinate eliminării pot fi stocate pe o perioadă de maximum un an, acest tip de stocare fiind definit în anexa nr. 1 la operațiunea D15. Până la sfârșitul acestei perioade de stocare, deșeurile trebuie să fie eliminate sau transferate într-o instalație autorizată pentru eliminare.
(3) Deșeurile destinate valorificării pot fi stocate pe o perioadă de maximum 3 ani, acest tip de stocare fiind definit în anexa nr. 2 la operațiunea R13. Până la sfârșitul acestei perioade de stocare, deșeurile trebuie să fie valorificate sau transferate într-o instalație autorizată pentru valorificare.
(4) În cazul în care deșeurile stocate în scopul valorificării nu pot fi valorificate, acestea trebuie să fie eliminate sau transferate într-o instalație autorizată pentru a fi eliminate în termen de 30 de zile de la data la care operatorul instalației de gestionare a deșeurilor a constatat că nu le poate valorifica, cu respectarea termenului de 3 ani menționat la alin. (3).
(5) Agenția de Mediu autorizează stocarea pe perioade mai mari decât cele prevăzute la alin. (2) și (3) dacă deșeurile în cauză nu pot fi tratate având în vedere stadiul actual al progresului științific și tehnic și numai dacă sunt îndeplinite condițiile de stocare indicate în autorizație.
(6) Nu se consideră stocare a deșeurilor în cazul în care deșeurile sunt stocate într-o instalație pentru a fi valorificate sau eliminate în afara procesului tehnologic de tratare a deșeurilor și perioada de stocare nu depășește 9 luni.
(7) Operatorul poate desfășura activitatea de stocare a deșeurilor doar în instalații proprii.
(8) Stocarea deșeurilor în instalații închiriate pe bază de contract de locațiune este interzisă.
(1) Producătorii inițiali de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1)–(3) și art. 4.
(11) Operatorul poate desfășura activitatea de valorificare a deșeurilor doar în condițiile în care instalația:
a) este situată pe un teren, cu sau fără construcții, atribuit în folosință în acest scop prin decizie a consiliului local sau raional ori prin hotărâre de Guvern, construit sau amenajat corespunzător, în baza actelor permisive emise conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, precum și este supusă recepției finale sau este o instalație mobilă de valorificare a deșeurilor;
b) este autorizată pentru valorificarea deșeurilor, conform art. 25; și
c) respectă condițiile tehnice de funcționare, care să asigure protecția mediului și a sănătății populației.
(2) Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii inițiali de deșeuri și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, materiale plastice, sticlă, metale, textile și deșeuri biologice.
(3) Valorificarea deșeurilor într-o instalație de reciclare/recuperare conform operațiunilor prevăzute în anexa nr. 2, cu excepția operațiunilor R12 și R13, va avea ca rezultat deșeuri care pot fi materie primă secundară, care devin parte componentă a solului sau se transformă în energie. În aceste condiții, operatorul poate solicita aplicarea prevederilor art. 6 privind încetarea statutului de deșeu.
(4) Operatorii instalațiilor autorizate care valorifică deșeurile au următoarele obligații:
a) să se asigure că produsele rezultate în urma valorificării deșeurilor (materie primă secundară) respectă cerințele pentru plasarea pe piață;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera poluarea mediului sau care ar prezenta riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
c) să folosească cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deşeurilor;
d) să îndeplinească cerinţele minime de tratare a deşeurilor rezultate în urma utilizării produselor menţionate la art. 12 alin. (14)lit. a)–c), stabilite de Guvern.
(5) Programul național pentru gestionarea deşeurilor, având la bază prevederile art. 3 şi 4, include operaţiuni de valorificare a tuturor deşeurilor prin metode care nu pun în pericol mediul și sănătatea populației.
(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1)–(4), în scopul facilitării sau îmbunătățirii valorificării, deșeurile sunt păstrate separat, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, şi nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
(7) Deșeurile municipale colectate separat, acceptabile pentru reutilizare sau reciclare, în special hârtia, materialele plastice, sticla, metalele, textilele și deșeurile biologice, nu pot fi predate spre incinerare într-o instalație de recuperare a energiei din deșeuri, cu excepția deșeurilor generate în timpul prelucrării lor, a căror putere calorică în substanța uscată este mai mare de 6,5 MJ/kg, asigurându-se că incinerarea deșeurilor astfel generate într-o instalație de valorificare energetică a deșeurilor aduce cel mai bun rezultat din punctul de vedere al protecției mediului în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor.
Articolul 14.Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor
(1) Pentru respectarea prevederilor prezentei legi şi asigurarea unui înalt nivel de eficienţă a folosirii resurselor se stabilesc următoarele obiective ale politicii de stat:
a) până în 2025 – introducerea sistemelor de colectare separată a hârtiei, sticlei, metalelor și maselor plastice cu respectarea art. 13 alin. (6);
b) până în 2030 – pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, cum ar fi, cel puţin, hârtia, sticla, metalele și masele plastice provenind din produsele casnice şi, eventual, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din consumul casnic, se măreşte la un nivel minim de 30% din masă totală;
c) până în 2030 – pregătirea pentru reutilizare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere, care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte substanțe, deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale, se măreşte la un nivel minim de 55% din masa totală.
(11) Deșeurile utilizate pentru rambleiere, conform alin. (1)lit. c), trebuie să înlocuiască materialele care nu sunt deșeuri, să corespundă scopului și să fie limitate la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestui scop. Pentru rambleiere pot fi utilizate numai deșeurile care corespund din punct de vedere tehnic pentru o astfel de operațiune și care nu vor pune în pericol mediul sau sănătatea populației. Este interzisă diluarea sau amestecarea deșeurilor pentru a respecta limitele de rambleiere.
(2) Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor aprobat de Guvern conţine măsurile corespunzătoare pentru a promova:
a) reutilizarea produselor şi activităţile de pregătire pentru reutilizare, în special prin măsuri de stimulare a creării unor reţele de reparare şi reutilizare şi prin sprijinirea acestora, prin utilizarea instrumentelor economice şi a criteriilor referitoare la achiziţiile publice, prin obiective cantitative stabilite de acte normative aprobate de Guvern;
b) reciclarea de înaltă calitate şi introducerea, în acest scop, a sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, iar aceste sisteme respectă standardele de calitate stabilite pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare.
(3) În scopul atingerii obiectivelor politicii de stat prevăzute la alin.(1), autoritățile/instituțiile publice și alte entități responsabile, producătorii iniţiali de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia:
a) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, să asigure iniţierea activităţilor de introducere a sistemelor de colectare separată conform alin. (1)lit. a);
b) să realizeze activităţile de reutilizare şi reciclare a deşeurilor în conformitate cu obiectivele specificate la alin. (1)lit. b) şi c).
(4) La fiecare trei ani, Ministerul Mediului, în colaborare cu celelalte autorităţi implicate în gestionarea deşeurilor, înaintează Guvernului rapoarte privind stadiul îndeplinirii obiectivelor, în conformitate cu art. 36. În cazul neîndeplinirii obiectivelor, acest raport include motivele eşecului respectiv şi măsurile pe care autorităţile implicate le iniţiază în vederea îndeplinirii obiectivelor.
(1) În cazul în care valorificarea, astfel cum este prevăzută la art. 13, nu are loc, toate deşeurile sunt supuse operaţiunilor de eliminare în condiţii de siguranţă, care îndeplinesc cerințele de la art. 4 privind protecția mediului și sănătatea populației.
(11) Operatorul poate desfășura activitatea de eliminare a deșeurilor doar în condițiile în care instalația:
a) este situată pe un teren, cu sau fără construcții, atribuit în folosință în acest scop prin decizie a consiliului local sau raional ori prin hotărâre de Guvern, construit sau amenajat corespunzător, în baza actelor permisive emise conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, precum și este supusă recepției finale;
b) este autorizată pentru eliminarea deșeurilor, conform art. 25; și
c) respectă condițiile tehnice de funcționare, care asigură protecția mediului și a sănătății populației.
(2) Operatorii instalațiilor autorizate conform art.25 pentru activitatea de eliminare a deșeurilor au următoarele obligații:
a) să asigure eliminarea, în totalitate, a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnologii disponibile şi care nu implică costuri excesive;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, cu acordul autorităţilor competente, conform art. 24;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile permise de autorităţile competente prevăzute la art. 24 şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
(3) Abandonarea şi aruncarea deşeurilor este interzisă.
(4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
(5) Deșeurile municipale colectate separat, acceptabile pentru reutilizare sau reciclare, în special hârtia, materialele plastice, sticla, metalele, textilele și deșeurile biologice, nu pot fi predate spre eliminare, cu excepția deșeurilor generate în timpul prelucrării lor, a căror putere calorică în substanța uscată este mai mică de 6,5 MJ/kg, asigurându-se că eliminarea deșeurilor astfel generate va aduce cel mai bun rezultat din punctul de vedere al protecției mediului în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor.
(1) Operatorul poate desfășura activitatea de tratare a deșeurilor doar în condițiile în care instalația:
a) este situată pe un teren, cu sau fără construcții, atribuit în folosință în acest scop prin decizie a consiliului local sau raional ori prin hotărâre de Guvern, construit sau amenajat corespunzător, în baza actelor permisive emise conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, precum și este supusă recepției finale sau este o instalație mobilă de tratare a deșeurilor;
b) este autorizată pentru tratarea deșeurilor, conform art. 25; și
c) respectă condițiile tehnice de funcționare, care asigură protecția mediului și a sănătății populației.
(2) Tratarea deșeurilor înainte de valorificare este definită în anexa nr. 2 la operațiunea R12.
(3) Tratarea deșeurilor înainte de eliminare este definită în anexa nr. 1 la operațiunile D8, D9, D13 și D14.
(4) Sortarea deșeurilor în timpul colectării și modificările volumului deșeurilor la instalația producătorului de deșeuri pentru a facilita transportul acestora nu se consideră operațiune de tratare a deșeurilor.
Articolul 152.Tratarea deșeurilor într-o instalație mică
(1) Deșeurile biodegradabile pot fi tratate într-o instalație mică cu condiția să fie respectate cerințele tehnice și tehnologice privind calitatea deșeurilor primite.
(2) Operatorul poate opera o instalație mică autorizată conform prevederilor art. 25 și ale anexei nr. 31 tabelul 3.
(3) Operatorul unei instalații mici este obligat să evalueze, să preleve și să clasifice ieșirile din instalația mică în grupuri de produse, în funcție de metoda de tratare biologică și de recuperare a materialului acestora, și să eticheteze produsele. Produsele dintr-o instalație mică trebuie să îndeplinească valorile-limită pentru concentrațiile de substanțe periculoase admise în compost, conform reglementărilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
(1) Cerințele față de depozitarea deșeurilor urmăresc respectarea procedurilor de prevenire sau reducere a efectelor negative asupra mediului pe care le pot avea activităţile de depozitare a deşeurilor pe durata întregului ciclu de viaţă a depozitului de deşeuri, ce include proiectarea, construcţia, exploatarea şi închiderea depozitului.
(11) Depozitarea deșeurilor se efectuează la un depozit dacă:
a) este situat pe un teren atribuit în folosință în acest scop printr-o decizie care permite utilizarea terenului conform documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) instalația de eliminare a deșeurilor (depozitul) funcționează în condițiile tehnice care asigură protecția mediului și a sănătății populației.
(12) Prevederile alin. (11) nu se aplică în cazul depozitelor de deșeuri existente menționate la art. 25 alin. (8), exploatate de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Activitățile de depozitare a deşeurilor menţionate la alin. (1) se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Regulamentului privind depozitarea deşeurilor, aprobat de Guvern.
(3) Proiectarea şi construcția depozitelor de deșeuri, precum și exploatarea sistemelor inginereşti ale depozitelor se efectuează în conformitate cu normele în construcţii şi actele permisive de mediu.
(4) În funcţie de natura deşeurilor, depozitele de deşeuri se clasifică în următoarele categorii:
a) depozite de deşeuri periculoase;
b) depozite de deşeuri nepericuloase;
c) depozite de deşeuri inerte.
(5) Nu sunt acceptate pentru depozitare următoarele deşeuri:
a) deşeuri lichide și deșeuri care eliberează o fază lichidă prin sedimentare, cu excepția mercurului metalic ce este acceptat ca deșeu pentru stocare temporară;
b) deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, astfel cum sunt definite în anexa nr. 3;
c) deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea HP9, astfel cum sunt definite în anexa nr. 3;
c2) deșeuri care reacționează violent la contactul cu apa;
c3) deșeurile menționate la categoria 18 din Lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018, și deșeurile provenite în urma tratării lor;
d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, cu excepția anvelopelor folosite ca materiale de construcţii;
e) orice alt tip de deşeu care nu satisface cerințele Regulamentului privind depozitarea deşeurilor.
(6) Depozitarea deşeurilor este permisă doar în cazul deţinerii autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise în baza Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, eliberată în conformitate cu prevederile art. 25.
(7) Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea și controlul postînchidere al depozitului și este obligat:
1) la exploatarea depozitului de deşeuri, să asigure instituirea unui sistem de automonitorizare tehnologică şi de automonitorizare a calităţii factorilor de mediu şi să suporte costurile acestuia;
2) să raporteze în cadrul SIA MD după cum urmează:
a) anual – despre tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate;
b) semestrial – despre datele înregistrate în urma monitorizării depozitului de deşeuri, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu, precum și pentru a demonstra stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare; și
c) în cel mult 12 ore de la constatare, în cadrul programului de monitorizare, despre orice efecte ecologice negative.
3) să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, care va servi dovadă a garanţiei financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau care au apărut în timpul operării ori pentru despăgubirile în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;
4) să verifice respectarea puterii calorice și a condițiilor de stabilitate biologică, prevăzute la alin. (9)lit. a) și b).
(8) Închiderea unui depozit de deşeuri, inclusiv modul de constituire și gestionare a fondului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a acestuia, precum și controlul alimentării și utilizării fondului se efectuează conform procedurilor stabilite în Regulamentul privind depozitarea deşeurilor.
(9) În scopul respectării ierarhiei gestionării deșeurilor și al asigurării unui înalt nivel de eficiență la folosirea resurselor se stabilesc următoarele obiective ale politicii de stat în raport cu operatorul depozitului, care nu va accepta:
a) deșeuri a căror putere calorică în substanța uscată este mai mare de 6,5 MJ/kg – începând cu 1 ianuarie 2030;
b) deșeuri care depășesc valoarea-limită a parametrului de stabilitate biologică AT4 (consumul de oxigen după 4 zile cu valoarea-limită egală cu 10 mg O2/g substanță uscată) – începând cu 1 ianuarie 2030;
c) deșeuri care pot fi reciclate eficient, având în vedere stadiul actual al progresului științific și tehnic – începând cu 1 ianuarie 2025.
(10) Interdicțiile de la alin. (9) nu se aplică dacă deșeurile au fost depozitate pentru a lichida consecințele unei situații excepționale în temeiul Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.
Articolul 17.Incinerarea și coincinerarea deșeurilor
(1) Amplasarea pe teritoriul Republicii Moldova a instalațiilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor și efectuarea operațiunilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor se restricționează, se reglementează și se realizează în condiții controlate riguros, conform cerințelor stabilite de prezenta lege și ale actelor normative aprobate în temeiul acesteia.
(2) În sensul prezentului articol:
a) instalație de incinerare a deșeurilor prezintă orice unitate tehnică staționară sau mobilă și echipament destinate tratării termice a deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate în urma combustiei, prin incinerarea prin oxidare, precum și prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasmă, cu condiția ca substanțele rezultate în procesul tratării să fie incinerate ulterior;
b) instalație de coincinerare a deșeurilor prezintă orice unitate tehnică staționară sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale și care utilizează deșeuri drept combustibil uzual sau suplimentar sau în care deșeurile sunt tratate termic în vederea eliminării lor prin incinerarea prin oxidare, precum și prin alte procedee de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasmă, cu condiția ca substanțele care rezultă în urma tratării să fie incinerate ulterior.
(21) Prezentul articol nu se aplică instalațiilor de gazeificare sau piroliză în cazul în care gazele rezultate în urma acestui tratament termic al deșeurilor sunt purificate în asemenea măsură, încât nu mai constituie deșeuri înainte de incinerare și nu mai pot genera emisii mai ridicate decât cele care rezultă din arderea gazului natural.
(3) Instalațiile de incinerare și de coincinerare a deșeurilor menționate la alin. (2) includ:
a) toate liniile de incinerare sau de coincinerare;
b) instalațiile de recepție, de stocare și de tratare prealabilă a deșeurilor existente pe amplasament;
c) sistemele de alimentare cu deșeuri, combustibil și aer;
d) cazanele;
e) instalațiile de tratare a gazelor reziduale;
f) instalațiile de tratare sau de stocare pe amplasament a reziduurilor și a apelor uzate;
g) coșurile de fum cu filtru;
h) aparatele și sistemele de control ale operațiunilor de incinerare sau de coincinerare;
i) aparatele și sistemele de înregistrare și monitorizare a condițiilor de incinerare sau de coincinerare.
(4) Pentru asigurarea prevenirii sau minimizării, la etapele inițiale, a impactului negativ asupra mediului și sănătății populației, planificarea activităților de incinerare și de coincinerare a deșeurilor se realizează în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
(5) Proiectarea și construcția instalațiilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor și exploatarea sistemelor inginerești ale acestora se efectuează în conformitate cu normele în construcții și cu actele permisive de mediu.
(6) Livrarea și recepționarea deșeurilor la instalațiile de incinerare sau de coincinerare a deșeurilor sunt efectuate cu respectarea măsurilor de precauție care asigură prevenirea sau limitarea poluării aerului, solului, apelor de suprafață și a celor subterane și a altor efecte negative asupra mediului și sănătății populației, stabilite prin Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor, aprobat de către Guvern.
(7) Condițiile pentru incinerarea și coincinerarea deșeurilor trebuie să corespundă cerințelor prevăzute de legislația de mediu, de prezenta lege, de Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale și de Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor.
(8) Incinerarea și coincinerarea deșeurilor sunt permise doar în cadrul unităților autorizate pentru acest scop de către Agenția de Mediu, conform prevederilor art. 25.
(9) Incinerarea deșeurilor trebuie să consiste din recuperarea căldurii generate în urma combustiei, cu producerea concomitentă a energiei numai atunci când:
a) deșeurile nu necesită combustibil adițional pentru incinerare după aprinderea acestora;
b) capacitatea minimă de căldură degajată de deșeuri, fără adăugarea altor substanțe în procesul de coincinerare a deșeurilor, cu producerea concomitentă a energiei se egalează în medie cu 11000 kJ/kg. Această condiție nu trebuie să se aplice deșeurilor din surse regenerabile (lemn, paie etc.);
c) eficiența de incinerare este de minimum 75%;
d) căldura degajată se folosește pentru necesități interne sau pentru necesitățile terței părți.
(10) Emisiile în aer și în apă provenite de la instalațiile de incinerare și de coincinerare a deșeurilor nu trebuie să depășească valorile-limită de emisie prevăzute de Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor, de autorizația integrată de mediu sau de autorizația de mediu, emise în baza Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale.
(11) Operatorul instalației de incinerare sau de coincinerare a deșeurilor este obligat să asigure monitorizarea continuă a emisiilor substanțelor periculoase în aer și în apă, conform cerințelor stabilite în Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor, în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu, emise în baza Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale.
Articolul 18.Obligații generale de gestionare a deșeurilor
(1) Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor revine după cum urmează:
a) producătorul inițial sau alt deţinător de deşeuri are obligaţia să asigure efectuarea operațiunii de tratare a deşeurilor prin mijloace proprii sau prin transferul deșeurilor, direct sau prin intermediul unui transportator, către:
– instalația autorizată pentru gestionarea tipului și categoriei date de deșeuri sau mijlocul de transport aparținând operatorului unei astfel de instalații, în condițiile prevăzute la art. 182;
– comerciantul de deșeuri care este autorizat pentru tipul și categoria dată de deșeuri sau transportatorul de deșeuri desemnat de acest comerciant; sau
– locația desemnată de autoritatea administrației publice locale în conformitate cu art. 11;
b) producătorii şi deţinătorii de deşeuri îşi organizează sistemul propriu de tratare/eliminare a deşeurilor dacă deşeurile nu pot fi preluate de operatori autorizați din sistemul organizat în acest scop, cu respectarea art. 4.
Livrarea şi primirea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor se fac numai în bază de contract.
(11) În sensul alin. (1), deșeurile transferate de către producători pot fi acceptate de către:
a) operatorul unei instalații autorizate pentru gestionarea tipului și categoriei date de deșeuri;
b) comerciantul de deșeuri care este autorizat pentru tipul și categoria dată de deșeuri;
c) autoritățile administrației publice locale, în condițiile prevăzute la art. 11.
(2) Atunci când deșeurile sunt transferate de la producătorul sau deţinătorul iniţial către un operator autorizat menționat la alin.(1)lit.a) în vederea efectuării unor operaţiuni de tratare preliminară, acesta nu este scutit, de regulă, de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă.
(3) Ținând cont de prevederile, procedurile şi regimurile de control pentru transferul de deşeuri, în funcţie de originea, destinaţia şi itinerarul transferului, de tipul de deşeu transferat şi de tipul de tratament care se aplică deşeului la destinaţie, în contractul menționat la alin. (1) se vor preciza condiţiile cu privire la responsabilitate, îndeosebi în cazurile în care producătorului iniţial îi revine responsabilitatea pentru întregul lanţ al procesului de tratare sau în cazurile în care responsabilitatea producătorului şi a deţinătorului se poate împărţi sau delega între actorii din lanţul procesului de tratare.
(4) Prin actele normative aprobate de Guvern în vederea implementării prezentei legi se va stabili, în conformitate cu art. 14, dacă responsabilitatea cu privire la organizarea activităţilor de gestionare a anumitor deşeuri revine, parţial sau în totalitate, producătorului produsului din care derivă deşeul respectiv şi dacă distribuitorii respectivului produs trebuie să împartă această responsabilitate.
(5) Operatorii autorizați pentru colectarea sau transportul de deşeuri livrează deşeurile colectate la instalaţiile de tratare, respectând prevederile art. 4 şi ale cap. VI.
(6) Persoanele juridice care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor, identificate în calitate de furnizori de servicii în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, sunt responsabile de îndeplinirea obligațiilor privind asigurarea securității cibernetice prevăzute de legea respectivă.
Articolul 181.Obligațiile producătorului de deșeuri
În scopul asigurării unei gestionări corecte a deșeurilor generate în cadrul activităților desfășurate, producătorilor de deșeuri le revin următoarele obligații:
a) să clasifice deșeurile după tip și categorie, conform art. 7, și să le gestioneze în funcție de proprietățile lor reale;
b) să prezinte autorității de control menționate la art.31 alin. (1) dovada predării deșeurilor produse în cantitate corespunzătoare în conformitate cu art. 18 alin. (1)lit. a);
c) în cazul deșeurilor municipale, pe care le produc în mod obișnuit, și al deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, pe care nu le prelucrează ei înșiși, să prezinte autorității de control menționate la art. 31 alin. (1) dovada unui contract scris ce acoperă volumul corespunzător al deșeurilor înainte de a fi generate, pentru a asigura că predarea acestora este în conformitate cu art. 18 alin. (1)lit. a);
d) să prezinte date și informații privind deșeurile, care sunt necesare pentru a determina dacă deșeurile respective pot fi manipulate în instalație sau dacă operatorul autorizat pentru gestionarea deșeurilor poate accepta acest tip de deșeuri;
e) în cazul deșeurilor eliminate prin depozitare în depozitele de deșeuri sau în cazul utilizării deșeurilor pentru rambleiere, să predea informațiile, conform lit.d), sub forma unei descrieri de bază a deșeurilor; în cazul primei livrări de deșeuri dintr-o serie de livrări, descrierea deșeurilor va conține o determinare a indicatorilor cantitativi și calitativi (de exemplu, cantitatea de deșeuri, conținutul de substanțe periculoase, compatibilitatea chimică, compoziția granulometrică, comportamentul hidrogeologic și stabilitatea geotehnică ale rambleului etc.); această informație se predă și în cazul livrărilor repetate;
f) să mențină respectarea procedurilor de manipulare a materialelor provenite din construcțiile demolate destinate reutilizării, a subproduselor și a deșeurilor provenite din activități de construcție și demolare pentru a asigura rata maximă posibilă de reutilizare și reciclare în cazul demolării clădirilor, al efectuării lucrărilor de construcții sau al altor lucrări de întreținere.
Articolul 182.Obligațiile operatorului instalației de gestionare a deșeurilor
(1) Din momentul în care deșeurile sunt acceptate într-o instalație de gestionare a deșeurilor în temeiul art.18 alin.(1), operatorul dobândește toate obligațiile unui operator de instalație cu privire la aceste deșeuri, stabilite în prezenta lege, și devine proprietarul deșeurilor.
(2) Operatorul instalației de stocare a deșeurilor înainte de valorificarea acestora, de pretratarea înainte de valorificare sau de valorificarea deșeurilor și persoana juridică care livrează deșeurile către instalație pot prevedea în contract că deșeurile rămân proprietatea persoanei juridice. Aceste deșeuri trebuie să fie identificabile atunci când sunt manipulate în instalație și trebuie manipulate separat.
(3) În cazul în care operatorul instalației asigură transportul deșeurilor către instalația sa și deșeurile sunt preluate în timpul încărcării, operatorul instalației poate deveni proprietarul deșeurilor în momentul începerii transportului acestora, pe bază de contract. Într-un astfel de caz, operatorul instalației dobândește toate obligațiile cu privire la aceste deșeuri, prevăzute în prezenta lege, din momentul începerii transportului deșeurilor.
(4) Operatorul instalației de gestionare a deșeurilor este obligat să opereze instalația pentru stocarea, colectarea, valorificarea sau eliminarea deșeurilor în baza autorizației eliberate conform art. 25.
(5) În procesul de recepționare și acceptare a deșeurilor, operatorul instalației este obligat:
a) să înregistreze datele privind deșeurile și persoana juridică și fizică care le predă, astfel încât să permită păstrarea și raportarea evidenței deșeurilor;
b) să cântărească deșeurile și să efectueze o inspecție vizuală;
c) să verifice clasificarea deșeurilor pe tip și categorie, cu excepția deșeurilor primite de la o persoană fizică care nu desfășoară activități comerciale;
d) să clasifice deșeurile după tip și categorie în cazul în care au fost primite de la o persoană fizică care nu desfășoară activități comerciale; și
e) în cazul în care nu este autorizat să accepte tipul sau categoria dată de deșeuri, să refuze acceptarea deșeurilor în instalație.
(6) La acceptarea deșeurilor, operatorul instalației este obligat să semneze formularul menționat la art. 45, prin care va confirma acceptarea deșeurilor, inclusiv cantitatea, tipul și categoria deșeurilor predate, și să-l transmită producătorului sau deținătorului de deșeuri.
(7) La finalizarea operațiunii de gestionare a deșeurilor, operatorul instalației este obligat să semneze formularul menționat la art. 45, prin care va confirma finalizarea operațiunii de gestionare a deșeurilor, și să-l transmită producătorului sau deținătorului de deșeuri.
(8) Operatorul instalației de gestionare a deșeurilor este obligat să publice lista tipurilor de deșeuri acceptate în instalație.
(9) Operatorul instalației de valorificare sau eliminare a deșeurilor trebuie să dețină o reglementare tehnică de valorificare sau eliminare a deșeurilor, care să detalieze modalitatea de recepție, stocare, valorificare, eliminare a deșeurilor, de monitorizare și control al calității mediului, pentru a asigura protecția mediului și a sănătății populației. Reglementarea tehnică de valorificare sau eliminare a deșeurilor este parte integrantă a autorizației prevăzute la art. 25.
Articolul 183.Condițiile de încetare a activității de gestionare a deșeurilor
(1) Instalația de valorificare sau eliminare a deșeurilor trebuie să își înceteze activitatea astfel încât să nu apară efecte negative asupra mediului și sănătății populației după încetarea activității acesteia.
(2) Operatorul instalației este obligat să predea deșeurile acumulate la o instalație care deține autorizație pentru gestionarea deșeurilor ori autorizație integrată de mediu sau autorizație de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, înainte de încetarea activității acesteia.
(3) În cazul în care, în termen de 60 de zile de la încetarea activității, producătorul de deșeuri nu predă deșeurile acumulate la o instalație autorizată pentru gestionarea deșeurilor, titularul dreptului de proprietate asupra bunului în care a fost sediul producătorului de deșeuri devine responsabil pentru predarea deșeurilor. Titularul dreptului de proprietate asupra bunului este obligat să predea deșeurile în cel mult 60 de zile de la data la care a fost înștiințat de către Agenția de Mediu despre această obligație. Operatorul instalației este obligat să ramburseze titularului dreptului de proprietate asupra bunului costurile suportate, în mod expres, asociate cu predarea deșeurilor către o instalație autorizată pentru gestionarea deșeurilor.
(4) Încetarea operațiunilor de valorificare sau eliminare a deșeurilor se efectuează în baza unui plan de încetare a activităților, întocmit la etapa de solicitare a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise în baza Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale.
(5) Planul de încetare a activităților de gestionare a deșeurilor include:
a) cantitatea maximă de deșeuri (inclusiv deșeurile provenite din gestionarea deșeurilor) permisă pentru a fi stocată în instalație, mijloacele și costurile gestionării acesteia;
b) măsuri și costuri pentru închiderea și curățarea instalațiilor de valorificare sau eliminare a deșeurilor;
c) mijloacele, durata și costul întreținerii postînchidere a instalațiilor de valorificare sau eliminare a deșeurilor.
(6) Planul de încetare a activităților de gestionare a deșeurilor nu se aprobă dacă nu se respectă prevederile alin. (5) din prezentul articol și/sau dacă nu au fost depuse toate documentele menționate la art. 25.
(1) În cazul în care operatorul instalației achiziționează deșeuri pe care le acceptă în instalație sau vinde deșeuri care părăsesc instalația, această activitate nu este considerată drept comerț cu deșeuri.
(2) Comerciantul de deșeuri devine proprietarul deșeurilor și își asumă toate obligațiile unui comerciant de deșeuri, asociate cu aceste deșeuri, în momentul în care deșeurile încep să fie transportate de la unitate, întreprindere, operator autorizat sau de la alt comerciant de la care sunt preluate deșeurile.
(3) Comerciantul de deșeuri poate transfera deșeurile numai către o instalație de tratare a deșeurilor sau către un alt comerciant de deșeuri; transferul dreptului de proprietate trebuie să fie garantat printr-un contract scris în momentul începerii transportului. Comerciantul de deșeuri care acceptă deșeuri de la un alt comerciant le poate transfera doar la o instalație de tratare a deșeurilor. Din contractul încheiat între comercianții de deșeuri trebuie să rezulte evident care dintre ei este proprietarul deșeurilor în timpul transportului acestora și poartă răspundere pentru deșeurile transportate.
(4) Comerciantul de deșeuri nu poate elimina deșeurile acceptate în alt mod decât prin comercializare și transport. Comerciantul de deșeuri nu poate accepta deșeuri de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate economică.
(5) Comerciantul de deșeuri trebuie să achite o plată persoanei care îi predă deșeurile. Persoana care predă deșeurile comerciantului de deșeuri nu trebuie să îi achite acestuia o plată pentru acceptarea deșeurilor. Dacă comerciantul de deșeuri acceptă deșeuri de la un operator de instalație în conformitate cu art. 182, este suficient ca comerciantul de deșeuri să achite o plată pentru aceste deșeuri proprietarului deșeurilor acceptate.
(6) Comerciantul de deșeuri este obligat să verifice corectitudinea clasificării deșeurilor pe tip și categorie. Dacă nu este autorizat să accepte tipul sau categoria dată de deșeuri, comerciantul nu poate accepta deșeurile. În cazul unei singure livrări sau al primei livrări din mai multe, comerciantul de deșeuri predă deșeurile operatorului instalației sau altui comerciant de deșeuri împreună cu informațiile indicate la art.25 alin.(9)lit.b) și c) și cu descrierea de bază a deșeurilor, necesară pentru a evalua dacă deșeurile pot fi acceptate în instalație sau dacă pot fi acceptate de către comerciantul de deșeuri.
(7) Se interzice comercializarea deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului de către entități altele decât cele prevăzute la art. 12 alin. (17) și de către operatorii autorizați pentru tratarea deșeurilor respective, contractați de către sistemele individuale sau colective.
(1) Intermedierea gestionării deșeurilor poate fi efectuată numai de brokeri înregistrați conform art. 28 alin. (1)lit. b).
(2) Prin încheierea unui contract de intermediere a gestionării deșeurilor, producătorul de deșeuri îl împuternicește pe broker să asigure transferul deșeurilor în numele său către o instalație autorizată pentru gestionarea deșeurilor cu al cărei operator brokerul a încheiat un contract care acoperă acceptarea deșeurilor în instalație.
(3) Producătorul de deșeuri este proprietarul deșeurilor și are toate obligațiile unui producător de deșeuri până la momentul transferului acestora într-o instalație autorizată pentru gestionarea deșeurilor, chiar dacă brokerul își asumă aceste obligații în numele său în timpul transportului acestora.
(4) Brokerul nu va ține evidența deșeurilor conform art. 32, nu va completa formularul de notificare pentru transportul de deșeuri periculoase în conformitate cu art. 64 și nici nu va prezenta raportul privind datele și informațiile despre deșeuri în conformitate cu art. 33.
Articolul 19.Principiile autonomiei şi proximităţii
(1) În scopul eliminării eficiente a deşeurilor în condiţii ce nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi calitatea mediului, prin Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor se stabileşte o reţea integrată şi corespunzătoare de unităţi de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor municipale mixte, colectate din gospodăriile private, inclusiv în cazul în care această colectare vizează şi deşeurile provenite de la alţi producători, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.
(2) În vederea protejării rețelei sunt limitate intrările şi ieşirile transporturilor de deșeuri destinate și permise incinerării, clasificate ca valorificare în cazul în care s-a stabilit că asemenea transporturi ar determina eliminarea deşeurilor naţionale sau tratarea respectivelor deşeuri într-un mod care nu corespunde programelor de gestionare a deşeurilor.
(3) Rețeaua trebuie concepută astfel încât să asigure eliminarea prin mijloace proprii a deşeurilor și valorificarea deşeurilor menţionate la alin. (1), ținând seama de condiţiile geografice şi de necesitatea unor instalaţii specializate pentru anumite tipuri de deşeuri.
(4) Rețeaua trebuie să permită eliminarea deşeurilor şi valorificarea deşeurilor menţionate la alin. (1) în una dintre cele mai apropiate instalaţii adecvate, prin cele mai potrivite metode şi tehnologii, pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a mediului şi sănătății populației.
Generarea, colectarea, transportarea, stocarea şi tratarea deşeurilor periculoase se realizează în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise conform Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, cu respectarea condiţiilor stabilite în autorizaţie şi asigurarea evidenţei şi controlului deşeurilor periculoase, asigurând trasabilitatea, începând cu producerea acestora şi până la destinaţia finală, în conformitate cu prevederile art. 30.
Articolul 21.Interdicţia de amestecare a deşeurilor periculoase
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, inclusiv comercianţii şi brokerii care pot intra fizic în posesia deşeurilor, au obligaţia să nu amestece deşeurile periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe sau materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
(2) Prin derogare de la alin.(1), amestecarea se autorizează de către autoritățile competente specificate la art. 24, cu condiţia că:
a) operaţiunea de amestecare este efectuată de către un operator autorizat conform art. 25;
b) sunt respectate prevederile art.4, iar efectele nocive ale gestionării deşeurilor asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei să nu fie agravate; şi
c) operaţiunea de amestecare este realizată în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.
(3) În cazul în care deşeurile periculoase au fost deja amestecate într-un mod diferit de cel prevăzut la alin. (2) al prezentului articol, separarea se efectuează numai în baza unor studii de fezabilitate pentru a asigura respectarea prevederilor art. 4.
Producătorii de deşeuri periculoase şi întreprinderile care gestionează deşeurile periculoase asigură că, în timpul colectării, transportării şi depozitării temporare, acestea sunt ambalate şi etichetate în corespundere cu cerinţele privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobate de Guvern, şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, indicând gradul de toxicitate, denumirea completă a deşeurilor, starea lor de agregare, culoarea, mirosul, proprietăţile inflamabile şi explozibile, tipul ambalajului, denumirea procesului tehnologic din care au rezultat, cerinţele speciale de comportament în condiţii normale şi în situaţii excepţionale, adresa întreprinderii sau organizaţiei unde au fost produse.
Articolul 23.Deşeurile periculoase provenite din gospodării private
(1) Prevederile art. 20–22 şi 32 nu se aplică deşeurilor mixte provenite din gospodăriile private.
(2) Prevederile art.22 şi 32 nu se aplică fracţiunilor separate de deşeuri periculoase provenite din gospodăriile private atât timp cât colectarea, eliminarea sau valorificarea lor nu a fost acceptată de un operator autorizat conform art. 25 ori de o unitate sau o întreprindere care a fost înregistrată în conformitate cu art. 28.
Articolul 231.Organizarea și asigurarea funcționării sistemului de management integrat al deșeurilor municipale
(1) În contextul art. 11 alin. (2), autoritățile administrației publice locale din cadrul unei regiuni de management al deșeurilor municipale cooperează pentru îmbunătățirea eficienței sistemului de management integrat al deșeurilor prin constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
(2) Rolul asociației de dezvoltare intercomunitară constă în îndeplinirea funcțiilor stabilite în actul constitutiv și în contractul încheiat între autoritatea administrației publice locale și asociația de dezvoltare intercomunitară.
(3) Asociației de dezvoltare intercomunitară i se atribuie următoarele funcții pentru organizarea activității sistemului de management integrat al deșeurilor municipale:
a) supravegherea și controlul obligațiilor contractuale între administratorul sistemului de management integrat al deșeurilor municipale și operatorul serviciului de gestionare a deșeurilor municipale;
b) efectuarea calculului privind cuantumul tarifului pentru gestionarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și încasarea acestuia;
c) colectarea și analiza informațiilor cu privire la gestionarea deșeurilor municipale pe teritoriul regiunii de management al deșeurilor municipale;
d) implementarea măsurilor de informare, educare și formare publică în domeniul gestionării deșeurilor municipale;
e) alte funcții încredințate de către autoritățile administrației publice locale referitoare la organizarea sistemului de management integrat al deșeurilor municipale.
(4) Deșeurile municipale generate într-o regiune de management al deșeurilor municipale pot fi eliminate numai într-un depozit de deșeuri nepericuloase, stabilit în acea regiune, construit și exploatat conform prevederilor art.16. La depozitul regional de deșeuri nepericuloase sunt acceptate spre eliminare și deșeurile nepericuloase generate de alte activități economice.
(5) Calitatea serviciilor de gestionare a deșeurilor municipale este asigurată de către operatorii de gestionare care prestează aceste servicii în conformitate cu cerințele prevăzute de legislație și de contractele încheiate pentru serviciile de gestionare a deșeurilor municipale. Responsabilitatea pentru supravegherea și controlul calității serviciului prestat de către operatorul serviciului de gestionare a deșeurilor municipale, precum și pentru asigurarea continuității acestuia îi revine autorităților administrației publice locale în cauză.
Articolul 232.Contract pentru prestarea unui serviciu de gestionare a deșeurilor municipale
(1) Gestionarea deșeurilor municipale se efectuează în baza unui contract de prestare a serviciului de gestionare a deșeurilor municipale, încheiat între deținătorul de deșeuri și operatorul serviciului, sau în temeiul unei taxe de gestionare a deșeurilor.
(2) Contractul de prestare a serviciului de gestionare a deșeurilor municipale se încheie, poate fi modificat sau rezolvit în conformitate cu prezenta lege, Codul civil și cu reglementările privind prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale, aprobate de către autoritățile administrației publice locale.
(3) Contractul de prestare a serviciului de gestionare a deșeurilor municipale va specifica cel puțin următoarele aspecte:
a) procedura de încheiere a contractului, intrarea în vigoare și încetarea acestuia;
b) termenele și condițiile de prestare a serviciului;
c) procedura de stabilire a tarifelor pentru serviciul de gestionare a deșeurilor municipale;
d) modalitatea de plată;
e) drepturile, obligațiile și răspunderea părților în cazul neexecutării clauzelor contractuale;
f) proceduri de depunere, tratare și soluționare a reclamațiilor și a litigiilor;
Articolul 233.Tariful pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale
(1) Tariful pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale, care include colectarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și gestionarea deșeurilor, se stabilește în conformitate cu principiile solidarității, proporționalității, nediscriminării, recuperării costurilor și cu principiul „poluatorul plătește”. Principiile solidarității, proporționalității, nediscriminării și recuperării costurilor se aplică după cum urmează:
principiul solidarității – deținătorii de deșeuri municipale care sunt mai favorizați din punct de vedere economic, rezidențial, al distanței față de instalațiile de gestionare a deșeurilor sau din alte motive contribuie la finanțarea sistemului de management al deșeurilor municipale pentru ca serviciile de gestionare a deșeurilor municipale să fie accesibile deținătorilor de deșeuri municipale care nu au astfel de condiții și pentru care tariful pentru colectarea și gestionarea deșeurilor municipale reprezintă o povară mai mare;
principiul proporționalității – se asigură ca cuantumul tarifului pentru colectarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și gestionarea deșeurilor să nu depășească costul de funcționare a sistemului de management al deșeurilor municipale și finanțarea serviciului de management al deșeurilor municipale, acesta fiind proporțional cu cantitatea de deșeuri municipale generate de către deținători;
principiul nediscriminării – în sistemul de management integrat al deșeurilor municipale, metodele, procedurile și costurile ce determină tariful pentru colectarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și gestionarea deșeurilor sunt la fel pentru deținătorii de aceeași categorie de deșeuri municipale;
principiul recuperării costurilor – se impune ca veniturile generate de serviciul de gestionare a deșeurilor municipale prestat să acopere costurile necesare suportate pentru prestarea acestuia.
(2) Tariful pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale trebuie să asigure funcționarea și reînnoirea pe termen lung a infrastructurii de gestionare a deșeurilor municipale și să asigure ca deținătorii de deșeuri municipale să poată participa la gestionarea deșeurilor municipale într-un mod acceptabil pentru aceștia, de asemenea să asigure reducerea poluării mediului.
(3) Cuantumul tarifului pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și gestionarea deșeurilor se stabilește în conformitate cu Metodologia privind calcularea tarifelor la unele servicii publice de gestionare a deșeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 881/2022.
(4) Tariful pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale și cuantumul contribuției pentru colectarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și pentru funcționarea și reînnoirea pe termen lung a infrastructurii de gestionare a deșeurilor se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale în conformitate cu principiile menționate la alin. (1) și (2).
(5) Tariful pentru prestarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipale sau taxa de gestionare a deșeurilor, aprobate de către autoritățile administrației publice locale, pentru colectarea deșeurilor municipale de la deținătorii de deșeuri și gestionarea deșeurilor se publică pe pagina web oficială a autorităților respective.
Capitolul IVAUTORIZAREA, CONTROLUL, EVIDENŢA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
Articolul 24.Autorizarea instalației și/sau activității de gestionare a deșeurilor
(1) Instalațiile pentru colectare, stocare, valorificare sau eliminare a deșeurilor pot fi exploatate numai în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise de către Agenția de Mediu la solicitarea operatorului conform Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale.
(2) Persoanele fizice sau juridice care desfășoară activități comerciale pe teritoriul Republicii Moldova comercializează deșeuri doar în baza autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată de către Agenția de Mediu pentru comercializarea deșeurilor, la solicitarea comerciantului conform art. 25 alin. (9).
(3) Sistemele colective desfășoară activităţi de implementare a responsabilităţii extinse a producătorului pentru produsele menţionate la art. 12 alin. (14) doar în baza autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată de către Agenția de Mediu pentru implementarea responsabilităţii extinse a producătorului, la solicitarea sistemului colectiv conform art.25 alin.(10).
(4) Solicitarea și eliberarea autorizației pentru gestionarea deșeurilor ori a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu se efectuează în conformitate cu art. 25 din prezenta lege și cu respectarea cerințelor stabilite de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
(5) Este interzisă publicitatea instalaţiei şi/sau activităţii de gestionare a deşeurilor pentru următoarele persoane fizice și juridice:
a) operatorii care nu dețin autorizația pentru gestionarea deșeurilor ori autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu;
b) unitățile și întreprinderile menționate la art. 28 care nu s-au înregistrat în Lista unităților și întreprinderilor ce nu fac obiectul cerințelor de autorizare a activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor.
Articolul 25.Procedura de autorizare în domeniul de gestionare a deșeurilor
(1) Operatorul instalației și/sau activității de gestionare a deșeurilor depune, personal sau prin reprezentantul său legal, în formă electronică, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice sau la ghișeul unic al Agenției de Mediu, cererea de eliberare a autorizației pentru gestionarea deșeurilor, a autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu pentru:
a) instalații și/sau activități de gestionare a deșeurilor, definite în anexa nr. 31 tabelul 1 (autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu, emise conform Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale);
b) instalații mici de tratare a deșeurilor specificate în anexa nr. 31 tabelul 3 (autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu, emise conform Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale);
c) comercializarea deșeurilor (autorizația pentru gestionarea deșeurilor, eliberată conform prevederilor prezentei legi);
d) implementarea responsabilității extinse a producătorului (autorizația pentru gestionarea deșeurilor, eliberată conform prevederilor prezentei legi).
(2) Condițiile tehnice de funcționare a instalației pentru colectare, stocare, valorificare sau eliminare sunt parte integrantă a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu și sunt stabilite ținând cont de concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) și, după caz, de documentele de referință BAT.
(3) Setul de documente pentru obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise conform Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, pentru instalații și/sau activități de gestionare a deșeurilor, definite în anexa nr. 31 tabelul 1, conține:
a) cererea de eliberare a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, completată cu informațiile stabilite la art. 15 din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale;
b) denumirea sau denumirea comercială, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO) ale persoanei juridice;
c) numărul de identificare (IDNP) al solicitantului;
d) denumirea și adresa instalației de gestionare a deșeurilor la care se referă cererea, inclusiv dovada relației juridice a solicitantului cu operatorul instalației în cauză, și/sau coordonatele în sistemul unic de coordonate MOLDREF 99; în cazul unei instalații mobile se indică și adresa sediului solicitantului;
e) definirea instalației și/sau activității de gestionare a deșeurilor conform anexei nr. 31 tabelul 1;
f) descrierea tehnică a instalației, inclusiv descrierea instalațiilor aferente și a procesului tehnologic de gestionare a deșeurilor în instalație;
g) lista de deșeuri după tip și categorie, conform Listei deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018, care intră și ies din instalație; în cazul în care din instalație rezultă produse, se prezintă descrierea acestor produse, cu indicarea certificatelor de conformitate;
h) descrierea căilor de acces la instalație în raport cu fiecare mod de transport al deșeurilor la instalație, cu excepția cazului echipamentelor mobile;
i) capacitățile instalației, aferente modalității de funcționare a acesteia, conform anexei nr. 31 tabelul 2;
j) metoda de tratare a deșeurilor rezultate din instalație;
k) programul de monitorizare a impactului asupra mediului și sănătății populației cauzat de funcționarea instalației, asociat tipului și categoriei deșeurilor;
l) planul de formare profesională pentru personalul instalației;
m) informații referitoare la deținerea unui acord de mediu pentru activitatea planificată sau a unui aviz al expertizei ecologice de stat pentru documentația de proiect ce justifică exploatarea instalației existente, obținut până la intrarea în vigoare a Legii nr. 226/2022 privind modificarea unor acte normative, cu anexarea copiilor de pe actele permisive; în cazul în care funcționarea instalației s-a desfășurat în lipsa acestor acte, operatorul instalației va prezenta un raport de conformitate cu privire la activitatea de gestionare a deșeurilor, elaborat conform alin. (19);
n) condițiile și jurnalul de funcționare a instalației;
o) măsurile de închidere și metoda de securizare a instalației pentru a se asigura că instalația nu pune în pericol mediul și sănătatea populației după închidere.
(4) Pentru obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, eliberate pentru activitățile menționate la lit. a) și b) din prezentul alineat, solicitantul, în mod obligatoriu, suplimentar la documentele prevăzute la alin. (3), prezintă:
a) contractul de predare către o instalație autorizată pentru tratarea deșeurilor – pentru activitățile de colectare a deșeurilor de metale feroase şi neferoase, a deșeurilor municipale și a deșeurilor periculoase;
b) contractul cu sistemele individuale sau colective, conform prevederilor art. 12 – pentru activitățile de tratare a deșeurilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului.
(5) Pentru obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, eliberate pentru instalațiile mici de tratare a deșeurilor specificate în anexa nr. 31 tabelul 3, se depune setul de documente conform alin. (3), cu excepția documentelor menționate la lit. h), k) și l).
(6) Dacă oricare dintre cerințele privind obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, eliberate pentru una dintre instalațiile menționate la alin. (3)–(5), este cuprinsă în condițiile de funcționare a instalației, la depunerea setului de documente conform alin. (3) se vor face referințe la dispozițiile relevante din condițiile de funcționare a instalației. În cazuri justificate, în special din motive tehnice și economice, este suficient să se furnizeze hărți, imagini și date grafice care fac parte din condițiile de funcționare a instalației, conform alin. (3)lit. n), exclusiv pe suport de hârtie.
(7) Pentru obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, eliberate pentru exploatarea depozitului de deșeuri, suplimentar la documentele prevăzute la alin. (3), se anexează următoarele:
a) studiul hidrogeologic, prospecțiunile geologice și condițiile geotehnice ale depozitului de deșeuri;
b) documentația de proiect; și
c) proiectul planului pentru închiderea depozitului de deșeuri și întreținerea ulterioară a acestuia pe durata perioadei de postînchidere;
d) informații privind securitatea financiară preconizată pentru aceste activități (dovada unei garanții financiare pentru a asigura că obligațiile ce decurg din autorizație sunt îndeplinite și că procedurile de închidere a depozitului sunt respectate).
Amplasarea deșeurilor în sectoarele subsolului în scopul depozitării acestora se efectuează conform prevederilor Codului subsolului.
(8) În cazul depozitelor de deșeuri existente, exploatate de către autoritățile administrației publice locale, setul de documente pentru obținerea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu conține informațiile menționate la alin. (3)lit. a)–j), planul pentru închiderea depozitelor de deșeuri și confirmarea aderării la sistemul de management integrat al deșeurilor la nivel regional. Condițiile și termenele de sistare a activității depozitelor de deșeuri vor fi prevăzute în autorizațiile respective.
(9) Pentru obținerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată pentru comercializarea deșeurilor, solicitantul va prezenta:
a) cererea de eliberare a autorizației pentru gestionarea deșeurilor în numele solicitantului sau al reprezentantului împuternicit;
b) denumirea sau denumirea comercială, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO) ale persoanei juridice, numele și prenumele solicitantului dacă este persoană fizică (IDNP);
c) numărul de identificare (IDNP) al solicitantului, în cazul persoanelor juridice;
d) lista cu tipurile și categoriile de deșeuri care urmează să fie acoperite de autorizație.
(10) În caz de solicitare a autorizației pentru gestionarea deșeurilor pentru implementarea responsabilității extinse a producătorului prin sisteme colective, pentru produsele menționate la art. 12 alin. (14), solicitantul va anexa la cererea de eliberare a autorizației următoarele documente:
1) actul constitutiv al persoanei juridice și lista membrilor sistemului colectiv;
2) planul de operare pentru perioada preconizată de valabilitate a autorizației, care va conține cel puțin următoarele:
a) cantitățile de produse ce urmează a fi gestionate, pe tipuri şi surse de proveniență;
b) descrierea modalității de implementare a obligațiilor în vederea atingerii țintelor stabilite;
c) prezentarea modului de acoperire a întregului teritoriu al Republicii Moldova;
d) planul financiar de implementare a regimului de responsabilitate extinsă a producătorului;
3) pentru prelungirea valabilității autorizației – raportul de audit privind activitatea sistemului colectiv pentru perioada de valabilitate a autorizației precedente.
(11) Agenția de Mediu verifică dacă setul de documente pentru obținerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor este complet și informațiile prezentate sunt conforme cerințelor stabilite prin prezenta lege. În cazul în care se constată că setul de documente este incomplet sau informațiile sunt neconforme, Agenția de Mediu suspendă curgerea termenului stabilit pentru eliberarea autorizației și notifică solicitantul despre suspendare, îl informează despre cerințele care nu sunt îndeplinite și indică ce trebuie să prezinte și/sau să efectueze solicitantul pentru ca cererea să poată fi examinată. Suspendarea termenului încetează din ziua în care solicitantul a prezentat documentele sau informația necesară.
(12) În procesul de examinare a cererii, Agenția de Mediu transmite setul de documente, prin intermediul ghișeului unic, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și solicită examinare la fața locului pentru verificarea aspectelor care stabilesc respectarea normelor de protecție a mediului și întrunirea condițiilor necesare pentru eliberarea autorizației solicitate.
(13) Autorizația pentru gestionarea deșeurilor se eliberează contra plată, în conformitate cu taxele stabilite în anexa nr. 31 tabelul 5, în termen de 15 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii, însoțită de toate documentele menționate, și este valabilă pentru o perioadă de până la 6 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru o perioadă similară, la solicitarea operatorului.
(14) Regulamentul privind organizarea procedurii de autorizare a instalațiilor și/sau activităților de gestionare a deșeurilor, împreună cu condițiile tehnice de funcționare menționate la alin. (2), va conține:
a) datele din informațiile anexate la cerere, prevăzute la alin. (3)–(10), după caz;
b) cerințele de evidență și raportare.
(15) Autorizațiile integrate de mediu și autorizațiile de mediu emise pentru operațiuni de valorificare prin incinerare sau coincinerare cu valorificarea energiei respectă condițiile prevăzute la art. 17 alin. (9) și în anexa nr. 2.
(16) Autorizația integrată de mediu sau autorizația de mediu emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, precum și autorizația pentru gestionarea deșeurilor nu pot fi eliberate în cazul în care:
a) solicitantului i s-a retras autorizația în temeiul alin. (21) sau (22) pe parcursul celor 5 ani anteriori depunerii cererii;
b) un membru al organului de conducere al solicitantului a fost membru al organului statutar al unei persoane juridice într-o perioadă de 5 ani anterioară depunerii cererii, timp în care a avut loc un eveniment care a condus la retragerea autorizației în temeiul alin. (21) sau (22);
c) metodele și operațiunile de gestionare a deșeurilor nu sunt conforme cu art. 4.
(17) Cu 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate a autorizației pentru gestionarea deșeurilor, în cazul în care nu au intervenit schimbări în funcționarea instalației sau în activitatea desfășurată, titularul autorizației poate solicita prelungirea valabilității acesteia în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale art. 6 din Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cu anexarea la cererea de prelungire a Raportului de evaluare a activității de gestionare a deșeurilor, elaborat de solicitant sau de experți în domeniu. În procesul de examinare a cererii, Agenția de Mediu solicită examinarea la fața locului de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului a situației expuse în Raportul de evaluare a activității de gestionare a deșeurilor și prezentarea procesului-verbal de control corespunzător.
(18) În cazul în care cererea de prelungire nu este înaintată Agenției de Mediu în termenul stabilit la alin. (17), autorizația pentru gestionarea deșeurilor devine nevalabilă la expirarea termenului de valabilitate.
(19) Raportul de conformitate cu privire la activitatea de gestionare a deșeurilor, prezentat conform alin. (3)lit. m) la depunerea cererii de eliberare a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, conține:
a) evaluarea situației curente privind funcționarea instalației de gestionare a deșeurilor, cu indicarea actelor permisive deținute, inclusiv a nivelurilor de emisie pentru poluanții care pot fi emiși în aer și apă, precum și managementul deșeurilor;
b) evaluarea prevederilor individuale ale condițiilor tehnice de funcționare a instalației și/sau activității de gestionare a deșeurilor;
c) concluzia privind conformarea instalației cu prevederile prezentei legi, ale legislației din domeniul protecției mediului referitoare la respectarea limitelor privind calitatea aerului, managementul apei, managementul deșeurilor etc. aferente instalației și/sau activității de gestionare a deșeurilor.
(20) Raportul de evaluare a activității de gestionare a deșeurilor, elaborat conform alin. (17) până la expirarea termenului de valabilitate a autorizației pentru gestionarea deșeurilor, precum și a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, conține:
a) evaluarea respectării condițiilor specificate în autorizația pentru gestionarea deșeurilor, în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, inclusiv o evaluare separată a condițiilor de funcționare a instalației;
b) lista propunerilor de modificare a condițiilor tehnice de funcționare a instalației, necesare de a fi introduse în autorizația pentru gestionarea deșeurilor, în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, în vederea ajustării la legislația din domeniul protecției mediului în vigoare, iar în lipsa acestor propuneri – concluzia că nu sunt necesare modificări, inclusiv justificarea acesteia;
c) activitățile de control realizate de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului pe perioada valabilității autorizației, prescripțiile înaintate, măsurile întreprinse.
(21) Retragerea autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu, emise pentru instalațiile şi/sau activitățile de gestionare a deșeurilor menționate la alin. (1)lit. a) și b), precum și retragerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată pentru activitățile menționate la alin. (1)lit. d), se efectuează prin decizia Agenției de Mediu, în una dintre următoarele situații:
a) apariția pericolului poluării mediului în proporții ce depășesc limitele admisibile;
b) nerespectarea cerințelor de exploatare a instalației;
c) defectarea mecanismelor sau a construcțiilor ce împiedică exploatarea normală a instalației;
d) lipsa ținerii evidenței, conform art. 182 alin. (5), a datelor privind deșeurile și a persoanelor juridice și fizice care le predau;
e) titularul autorizației încalcă în mod repetat obligațiile prevăzute de prezenta lege sau nu îndeplinește în mod repetat condițiile stabilite în autorizație, inclusiv nu atinge țintele anuale de colectare și/sau tratare obligatorii pentru producători conform art. 12;
f) titularul autorizației încalcă interdicția prevăzută la art. 184 alin. (4) de acceptare a deșeurilor de la persoane fizice care nu desfășoară activități comerciale; sau
g) titularul autorizației asigură plata pentru deșeurile achiziționate într-un alt mod decât cel prevăzut la art. 184 alin. (5).
(22) Retragerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, eliberată pentru comercializarea deșeurilor, se efectuează prin decizia Agenției de Mediu, în una dintre următoarele situații:
a) - abrogată;
b) comerciantul de deșeuri nu a asigurat condițiile de protecție a mediului și a sănătății populației;
c) comerciantul de deșeuri încalcă în mod repetat obligațiile prevăzute de prezenta lege sau nu îndeplinește în mod repetat condițiile stabilite în autorizație; sau
d) în timpul controalelor privind respectarea obligațiilor prevăzute, conform art. 30 și 31, comerciantul de deșeuri încalcă în mod repetat obligațiile unei persoane fizice sau ale unei persoane cu funcție de răspundere.
(23) Retragerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, în situațiile stipulate la alin. (21) și (22) se efectuează conform procedurilor prevăzute în Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător și în Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
(24) Rectificarea și reperfectarea autorizației pentru gestionarea deșeurilor se efectuează în următoarele situații:
a) schimbarea substanțială și extinderea instalațiilor, precum şi modificarea tehnologiei de valorificare sau de eliminare a deșeurilor;
b) constatarea, în cadrul acțiunilor de inspecție și control, a unor aspecte noi, neprecizate de documentația depusă pentru obținerea autorizației, sau a unor modificări operate ulterior emiterii autorizației;
c) emiterea unor noi reglementări legale.
(25) Pentru activitățile care implică utilizarea, producerea sau emisia de substanțe periculoase cu risc de contaminare a aerului, apelor și a solului și utilizarea resurselor de apă de suprafață și subterană, a florei și faunei, a solului și a subsolului, a ecosistemelor și a resurselor naturale, a bunurilor materiale și a patrimoniului cultural pe amplasamentul instalației, operatorul elaborează şi prezintă, suplimentar, Agenției de Mediu Raportul privind situația de referință până la solicitarea primei autorizații integrate de mediu sau a primei autorizații de mediu, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale. În cazul în care Agenția de Mediu acordă un termen de tranziție pentru alinierea la prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, la cerințele și condițiile din proiectul autorizației integrate de mediu sau al autorizației de mediu, operatorul elaborează planul de aliniere conform art. 18 din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale.
Articolul 26.Obligaţiile de bază ale titularului de autorizație pentru gestionarea deșeurilor și de autorizație integrată de mediu sau de autorizație de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor
Obligaţiile de bază ale titularului de autorizație pentru gestionarea deșeurilor și de autorizație integrată de mediu sau de autorizație de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, sunt următoarele:
a) luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;
b) evitarea producerii de deșeuri şi, în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, luarea măsurilor pentru neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;
c) ţinerea evidenţei privind cantitatea de deşeuri colectate, recuperate sau eliminate şi raportarea anuală autorităţii de reglementare, în format electronic, a informației privind gestionarea deșeurilor, în conformitate cu cerinţele aprobate de Guvern.
Articolul 27.Derogări de la obligația de autorizare
(1) Se acordă derogare de la îndeplinirea cerințelor de autorizare, prevăzute la art. 25, unităților și întreprinderilor care:
a) elimină propriile deșeuri nepericuloase la locurile de producere, fără să afecteze calitatea mediului și sănătatea populației;
b) valorifică în instalații deșeurile specificate în tabelul 4 din anexa nr. 31;
c) implementează responsabilitatea extinsă a producătorului în sistem individual.
(2) Derogarea menționată la alin. (1)lit. a) și b) se aplică doar în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) unitățile și întreprinderile au obținut, pentru un anumit gen de activitate altul decât valorificarea sau eliminarea deșeurilor, autorizația de mediu, în conformitate cu prevederile legislației în domeniul protecției mediului, și în aceasta se specifică tipurile și cantitățile de deșeuri, precum și condițiile impuse în vederea desfășurării activităților legate de deșeurile respective;
b) tipurile și cantitățile de deșeuri, precum și metodele de valorificare sau de eliminare a acestora respectă prevederile art. 4; în cazul valorificării deșeurilor, aceasta are loc în instalații de valorificare a deșeurilor specificate în tabelul 4 din anexa nr. 31;
c) operațiunile de eliminare menționate la alin. (1)lit. a) se efectuează în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.
(3) Operatorul instalației solicită Agenției de Mediu acordul pentru exploatarea instalațiilor de valorificare a deșeurilor specificate în tabelul 4 din anexa nr. 31, indicând conformitatea activității cu criteriile de aplicare a derogărilor specificate la alin. (2).
(1) Unitățile și întreprinderile care nu cad sub incidența cerințelor de autorizare a gestionării deșeurilor conform art. 25 sunt obligate să se înregistreze în Lista unităților și întreprinderilor ce nu fac obiectul cerințelor de autorizare a activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor, care este parte componentă a SIA MD și conține:
a) unitățile și întreprinderile care colectează și transportă deșeuri în sistem profesional, acesta fiind genul principal de activitate, cu excepția deşeurilor municipale, precum şi a celor periculoase;
b) brokerii care intermediază valorificarea sau eliminarea deşeurilor pentru terţi;
c) unitățile sau întreprinderile care fac obiectul derogărilor de la cerințele de autorizare, conform art. 27 alin. (1);
d) importatorii și exportatorii de deșeuri;
e) producătorii de deșeuri care stochează deșeuri periculoase mai mult de 9 luni și deșeuri nepericuloase mai mult de un an.
(2) Unitățile și întreprinderile menționate la alin. (1) transmit, în format electronic, Agenției de Mediu informaţii referitoare la operaţiunile efectuate și țin o evidență cronologică privind:
a) cantitatea, natura și originea deșeurilor respective, precum și cantitatea produselor și a materialelor care rezultă din pregătirea pentru reutilizare, din reciclare sau din alte operațiuni de valorificare;
b) destinația, frecvența colectării, mijlocul de transport și metoda de tratare a deșeurilor.
(1) Costurile operaționale de gestionare a deşeurilor se acoperă:
a) în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” – de către producătorul iniţial de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor, care încredinţează deşeurile unei unităţi specializate în colectare, transportare, depozitare, valorificare sau eliminare a acestora;
b) în conformitate cu cerințele de responsabilitatea extinsă a producătorului – de către producătorul de produse menţionate la art.12 alin.(14), care sunt preluate de sistemele individuale sau colective de colectare separată, tratare, valorificare sau eliminare a produselor care au devenit deşeuri.
(2) Costurile prevăzute la alin. (1) sunt acoperite în baza unui contract încheiat cu unităţile specializate în gestionarea deșeurilor sau cu sistemele individuale sau colective de colectare separată, tratare, valorificare sau eliminare a produselor ce au devenit deşeuri.
(3) Cheltuielile asociate cu analiza deșeurilor, monitorizarea tehnologică proprie și a factorilor de mediu, precum şi cu verificarea datelor declarate, sunt suportate de către deţinătorii actuali ai deşeurilor.
(4) În cazul deşeurilor abandonate şi în cazul în care producătorul iniţial de deşeuri nu este identificat, cheltuielile asociate cu curăţarea şi refacerea mediului vor fi asumate de actualii deţinători.
(41) În cazul nerespectării mecanismelor de implementare a responsabilității extinse a producătorului, stabilite prin Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 212/2018, Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020, Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2022, Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2022, Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2023, producătorii identificați, suplimentar la sancțiunile contravenționale, suportă costurile operaționale de gestionare a deșeurilor după cum urmează:
a) plata datorată de producătorii care plasează pe piață produsele menționate la art. 12 alin. (14) pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obligațiilor anuale de îndeplinire a obiectivelor de gestionare a produselor ce au devenit deșeuri, prevăzute în legislație, și cantitățile efectiv gestionate;
b) plata datorată de către sistemele individuale și sistemele colective pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, anvelope uzate, uleiuri, vehicule declarate ca fiind gestionate și cantitățile de deșeuri constatate efectiv de către Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului;
c) producătorii care nu se conformează procedurii de înregistrare suportă costurile operaționale de gestionare a deșeurilor asociate cu responsabilitatea extinsă a producătorului pentru produsele plasate pe piață de la intrarea în vigoare a actelor normative menționate în prezentul alineat, corespunzătoare obligațiilor anuale de atingere a țintelor minime de colectare și valorificare.
(5) Cheltuielile de valorificare a deşeurilor ai căror producători nu pot fi identificați sunt suportate din contul bugetelor unităților administrativ-teritoriale în a căror rază au fost depistate, precum şi din alte surse legale.
(6) Dacă producătorul/deţinătorul de deşeuri este identificat, acesta este obligat să suporte cheltuielile de eliminare, inclusiv cele prevăzute la alin. (4), efectuate de către actualii deţinători, şi cele asociate cu acţiunile întreprinse pentru identificarea acestuia.
(1) Unităţile și întreprinderile care efectuează operaţiuni de tratare a deşeurilor, unităţile şi întreprinderile profesionale de colectare sau transport de deşeuri, brokerii şi producătorii de deşeuri periculoase fac obiectul controlului de stat efectuat de autorităţile competente conform prezentei legi şi în condiţiile Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.
(2) Inspectarea operaţiunilor de colectare, preluare (în cazul deșeurilor generate de nave și al reziduurilor de marfă) și transport al deşeurilor se va referi la originea, natura, cantitatea şi destinaţia deşeurilor colectate sau transportate.
(3) Unităţile și întreprinderile menţionate la alin. (1) sunt obligate să asigure accesul organelor de supraveghere şi control la obiectivele aflate în administrare, să prezinte, la solicitarea organelor respective, documentaţia tehnică şi de exploatare, alte documente necesare pentru efectuarea inspectării privind respectarea cerinţelor prevăzute de lege.
Articolul 31.Competenţele privind activităţile de control în domeniul gestionării deşeurilor
(1) Autorităţile teritoriale de mediu inspectează şi iau măsuri pentru respectarea de către cei implicaţi în gestionarea deşeurilor a legislației de mediu și a condițiilor de autorizare stabilite conform legii.
(2) Autorităţile teritoriale pentru sănătate publică exercită monitorizarea departamentală a cerinţelor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale.
(3) - abrogat.
(4) Autorităţile vamale şi reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului și ai subdiviziunilor teritoriale ale acestuia controlează încărcăturile şi iau măsuri pentru asigurarea conformităţii cu documentele însoţitoare şi pentru respectarea prevederilor legale referitoare la îndeplinirea condițiilor de export, import și tranzit ale deşeurilor.
(5) Supravegherea și controlul de stat al respectării de către persoanele juridice care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor a obligațiilor menționate la art.18alin.(6) din prezenta lege sunt exercitate de către autoritatea competentă la nivel național în domeniul securității cibernetice potrivit Legii nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică.
(1) Unităţile şi întreprinderile ce sunt antrenate în activităţile de gestionare a deşeurilor, operatorii de gestionare a deşeurilor municipale, producătorii de deşeuri, inclusiv de cele periculoase, precum şi unităţile şi întreprinderile specializate în colectarea şi transportul de deşeuri periculoase sau care acţionează în calitate de brokeri de deşeuri periculoase ţin o evidenţă cronologică a datelor privind cantitatea, natura şi originea deşeurilor, precum și privind destinaţia, frecvenţa colectării, mijlocul de transport şi metoda de tratare a deșeurilor.
(2) Sistemele individuale şi colective de colectare şi staţiile de tratare a deşeurilor de produse supuse reglementărilor responsabilităţii extinse a producătorului conform art.12 ţin evidenţa deșeurilor primite și tratate conform categoriilor de produse stabilite prin actele normative pentru gestionarea acestor produse aprobate de Guvern.
(3) Ținerea evidenței și transmiterea informației menționate la alin. (1) şi (2) se efectuează conform cerinţelor stabilite de Guvern.
(4) Informația privind deșeurile periculoase se păstrează cel puțin 3 ani, cu excepţia unităţilor şi întreprinderilor de transport de deşeuri periculoase, care trebuie să o păstreze timp de cel puțin 12 luni.
(5) La cererea Agenției de Mediu sunt furnizate documentele justificative, în baza cărora au fost efectuate operaţiunile de gestionare a deșeurilor.
(6) Agenția de Mediu asigură ca datele privind transferul deșeurilor periculoase, ținute în evidență conform alin. (1), să fie raportate de operatori în cadrul Registrului național al emisiilor și al transferului de poluanți.
(1) Unităţile şi întreprinderile ce sunt antrenate în activităţile de gestionare a deşeurilor, inclusiv producătorii de deşeuri, participă la procesul de raportare a datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora conform cerinţelor stipulate în prezenta lege şi prevederilor conceptului Sistemului Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” (SIA MD), aprobat de Guvern.
(2) SIA MD reprezintă totalitatea produselor de program şi a echipamentelor tehnice destinate colectării, stocării și procesării informației, formând resursa informațională Registrul „Managementul deşeurilor”, care va include evenimentele legate de circuitul economic al acestora, documentele care însoțesc acest circuit, inclusiv exportul și importul de deșeuri, producătorii de deșeuri și agenții economici autorizați pentru a activa în acest domeniu, precum și automatizarea business-proceselor subiecților circuitului deșeurilor și furnizarea informațiilor privind circuitul deșeurilor către autoritățile publice, persoanele fizice și juridice prin intermediul portalului departamental.
(3) Informaţia privind realizarea măsurilor ce ţin de aplicarea responsabilității extinse a producătorului pentru produsele menţionate la art.12 și datele privind cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață, specificată în tone şi număr de unități, precum și informația privind cantitatea, numărul și categoriile deşeurilor colectate şi tratate fac parte din SIA MD.
(4) În cadrul SIA MD se regăsesc cel puţin următoarele:
a) evidenta deșeurilor, care conţine date privind generarea, colectarea, transportarea şi tratarea deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, raportate în conformitate cu prevederile art. 32;
b) evidenta actelor permisive, emise în corespundere cu prevederile art. 25;
c) evidenta notificărilor pentru transferul deșeurilor, eliberate în corespundere cu art. 64;
d) Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, conform prevederilor art. 12;
e) lista unităților și întreprinderilor scutite de îndeplinirea cerinţelor de autorizare a activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor, conform art. 27.
(5) Posesorul Registrului „Managementul deşeurilor” este Ministerul Mediului.
(6) Crearea, funcţionarea și exploatarea SIA MD se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în domeniul comunicațiilor electronice și tehnologiei informației, precum și cu standardele și reglementările tehnice specifice.
(7) Aspectele legate de spaţiul funcţional al SIA MD, de conținutul resursei informaționale, precum și de procedura colectării, păstrării, procesării, actualizării și recepționării informației din SIA MD, se stabilesc în conceptul tehnic și în Regulamentul cu privire la modalitatea de ţinere a Registrului „Managementul deşeurilor”, aprobate de Guvern.
Articolul 34.Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor
(1) În conformitate cu prevederile art.1, 3, 4 şi 19, Ministerul Mediului elaborează Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor, care acoperă întregul teritoriu al Republicii Moldova.
(2) Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor cuprinde o analiză a situaţiei actuale a gestionării deşeurilor pe teritoriul ţării, măsurile care trebuie luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, al reciclării, valorificării şi eliminării deşeurilor, precum şi o evaluare a modului în care programul va ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei legi.
(3) Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor va conţine, luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele:
a) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate în limitele teritoriului, deşeurile care pot fi transportate pe sau de pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluției fluxurilor de deşeuri;
b) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalații de valorificare și eliminare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile utilizate, deşeurile periculoase sau alte fluxuri de deşeuri formate;
c) evaluarea necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalaţiile de deşeuri, în conformitate cu art. 19, și, după caz, investițiile legate de acestea;
d) informaţiile despre criteriile de identificare a amplasamentelor şi informațiile despre capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalaţiilor majore de valorificare, după caz;
e) politicile generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologiile şi metodele planificate de gestionare a deşeurilor, sau politicile privind deşeurile care ridică probleme specifice de gestionare a acestora;
f) aspectele organizatorice legate de gestionarea deșeurilor, inclusiv distribuirea responsabilităților între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea deşeurilor;
g) o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne;
h) desfășurarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor grupuri-țintă de public;
i) amplasamentele contaminate istoric prin operaţiuni de eliminare a deşeurilor şi măsurile de reabilitare a acestora;
j) capitolul specific privind gestionarea ambalajelor şi a deșeurilor de ambalaje.
Articolul 35.Implicarea autorităţilor administrației publice centrale și locale în elaborarea programelor de gestionare a deşeurilor
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor furniza, la solicitarea Ministerul Mediului, informaţia necesară la elaborarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor.
(2) În baza Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor, autorităţile administraţiei publice locale elaborează programele locale de gestionare a deşeurilor în conformitate cu prezenta lege.
(3) Conţinutul programelor locale menţionate la alin.(2) este în corespundere cu obiectivele şi măsurile prevăzute de Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor.
Articolul 36.Programele de prevenire a generării deşeurilor
(1) Programele de prevenire a generării deşeurilor se elaborează cu respectarea prevederilor art.1 şi 3 şi se integrează în Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor prevăzut la art. 34 sau în alte programe de politici de mediu.
(2) Programele menționate la alin. (1) stabilesc obiectivele de prevenire a generării deşeurilor, cu descrierea măsurilor de prevenire existente, şi evaluează utilitatea măsurilor indicate în anexa nr. 4 sau a altor măsuri corespunzătoare. Scopul acestor obiective şi măsuri este eliminarea legăturii dintre creşterea economică şi impactul asupra mediului asociat cu generarea de deşeuri.
(3) Ministerul Mediului stabileşte valorile specifice de referință calitative și cantitative pentru măsurile de prevenire a generării deşeurilor, pentru a monitoriza şi pentru a evalua progresul realizării măsurilor. Aceste valori de referință, precum și alți indicatori pentru măsurile de prevenire se vor actualiza periodic, astfel încât să reflecte indicatorii adoptați la nivel european, dar pot include și masurile specifice la nivel național.
Articolul 37.Evaluarea, revizuirea și aprobarea programelor
(1) Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor şi programele de prevenire a generării deşeurilor se evaluează de către Ministerul Mediului o dată la 2 ani și se revizuiesc o dată la 5 ani sau la necesitate, în conformitate cu art. 34.
(2) Programul național de gestionare a deșeurilor va include Programul de prevenire a generării deşeurilor la nivel naţional, aprobat de Guvern.
(3) Programele locale de gestionare a deşeurilor, inclusiv programele de prevenire a generării deşeurilor, se elaborează, se evaluează, se revizuiesc și se aprobă de către autoritățile administrației publice locale sau de către asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care acestea fac parte, în termen de un an de la data aprobării Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor.
(4) În procesul de elaborare, proiectele Programului național şi programelor locale de gestionare a deșeurilor, precum și proiectele programelor de prevenire a generării deşeurilor se supun procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu
(1) Agenția de Mediu şi autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca părţile interesate, inclusiv autorităţile relevante și cetățenii, să poată participa la elaborarea programelor locale de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării deșeurilor și să aibă acces la ele în conformitate cu legislaţia privind accesul publicului la informația de mediu și, dacă este relevant, cu legislația privind evaluarea efectelor anumitor programe asupra mediului. Acestea plasează proiectele programelor, conform legislaţiei privind transparenţa în procesul decizional, pe o pagină de internet accesibilă publicului.
(2) În procesul de elaborare a legislaţiei şi a documentelor de politici privind gestionarea deşeurilor, care se va desfăşura în deplină transparenţă şi va respecta reglementările naţionale în vigoare referitoare la consultarea şi participarea părţilor interesate, se va asigura accesul publicului la informaţia de mediu, participarea la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în problemele de mediu, conform Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.346-XIV din 7 aprilie 1999, cu luarea în considerare a principiilor generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor naturale, precum şi a impactului global asupra mediului, sănătăţii umane, economiei şi societăţii.
Articolul 39.Cooperarea internaţională la elaborarea programelor
Republica Moldova cooperează cu alte state interesate şi organisme internaţionale la elaborarea, în conformitate cu art. 34 și 36, a Programului național pentru gestionarea deşeurilor şi a programelor de prevenire a generării deșeurilor.
(1) Programul naţional pentru gestionarea deșeurilor și Programul de prevenire a generării deșeurilor la nivel național vor prevedea măsuri pentru următoarele obiective:
a) diminuarea sau limitarea generării de deşeuri şi a gradului de periculozitate a acestora;
b) reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deşeurilor;
c) neutralizarea deşeurilor prin metode sigure pentru protecția mediului;
d) remedierea suprafeţelor poluate.
(2) Implementarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor și a Programului de prevenire a generării deșeurilor la nivel național se realizează prin aprobarea programelor locale de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării deșeurilor. Acestea din urmă includ:
a) analiza situaţiei şi prognozarea tipului, proprietăţilor şi cantităţilor de deşeuri generate şi ale celor supuse valorificării sau eliminării;
b) obiectivele, etapele şi termenele pentru implementarea programelor;
c) metodele, tehnologiile şi instalaţiile de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor;
d) descrierea metodelor, tehnologiilor şi instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, precum şi a amplasamentelor destinate acestora;
e) deciziile privind amenajarea amplasamentelor, aplicarea tehnologiilor şi exploatarea instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor;
f) resursele pentru implementarea programelor;
g) măsurile pentru sprijinirea, încurajarea şi raţionalizarea activităţilor de valorificare a deşeurilor;
h) informații despre interacţiunea cu alte programe sectoriale din punctul de vedere al dezvoltării durabile, de rând cu realizarea obiectivelor Programului național pentru gestionarea deşeurilor;
i) măsuri de implementare a unui sistem de raportare şi control, de intervenţie imediată, de evaluare a rezultatelor și de actualizare a Programului național pentru gestionarea deşeurilor;
j) planificarea dezvoltării amplasamentelor pentru instalaţiile de tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, specificate la lit. c) şi d);
k) date privind implicarea publicului şi a organizaţiilor neguvernamentale.
Articolul 41.Monitorizarea şi raportarea implementării programelor
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale responsabile de realizarea programelor de gestionare a deșeurilor și a celor de prevenire a generării deșeurilor prezintă anual Agenției de Mediu informaţiile privind implementarea programelor menționate.
(2) Ministerul Mediului prezintă anual Guvernului raportul privind implementarea Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor.
Capitolul VIOBLIGAŢII ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILOR
Producătorii de deşeuri, pe lângă obligațiile menționate la art. 12, au următoarele obligații ce țin de gestionarea deşeurilor:
a) să ia măsurile necesare pentru a reduce la minimum cantităţile de deşeuri rezultate din propriile activităţi;
b) să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri, cu respectarea prevederilor art. 4;
c) să asigure importul și fabricarea produselor alimentare și a mărfurilor de larg consum în ambalaje reutilizabile și reciclabile, inofensive pentru mediu, precum și colectarea și recuperarea ambalajelor proprii sau importate, să nu admită ambalarea excesivă, conform prevederilor prezentei legi și cerințelor aprobate de Guvern;
d) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;
e) să nu admită descărcări necontrolate de deşeuri în mediu, inclusiv în apele uzate evacuate în rețeaua publică de canalizare;
f) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
g) să separe deșeurile înainte de colectare în vederea valorificării sau eliminării acestora;
h) să ia măsurile necesare pentru ca eliminarea deşeurilor să se realizeze în condiţii de respectare a reglementărilor privind protecţia mediului şi a sănătății populaţiei;
i) să adopte, la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a generării de deşeuri;
j) să implementeze prevederile Programului național pentru gestionarea deșeurilor, ale programelor locale de gestionare a deşeurilor, precum și ale programelor de prevenire a generării deșeurilor.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planurile de intervenţie pentru situaţii de accident şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.
(1) Operatorii de transport specializaţi pentru transportul deşeurilor sunt autorizaţi în conformitate cu Codul transporturilor rutiere, Codul transportului feroviar, Legea nr.176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova, Legea nr.118/2020 privind răspunderea civilă și cerințele de asigurare a operatorilor aerieni și a operatorilor de aeronave sau Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
(2) Transportul deșeurilor periculoase se realizează în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează transportul mărfurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova.
(3) Autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul transporturilor monitorizează respectarea de către operatorii de transport a prevederilor şi cerinţelor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, încheiat la Geneva, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 44-XIV din 4 iunie 1998.
(4) Pentru transportul feroviar, naval sau aerian al deşeurilor, operatorii de transport trebuie să respecte reglementările emise de către autoritățile administraţiei publice centrale în domeniile transporturilor şi mediului.
(5) Transportul transfrontalier al deşeurilor se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei, ale art. 64 din prezenta lege şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(6) Se interzice transportul deșeurilor pe teritoriul Republicii Moldova de la/către operatorii instalației de valorificare și/sau activității de gestionare a deșeurilor care nu dețin autorizația pentru gestionarea deșeurilor, eliberată în conformitate cu prevederile art. 25, care să justifice trasabilitatea deșeurilor transferate.
Articolul 45.Obligaţiile privind transportul deșeurilor
(1) Unităţile şi întreprinderile care transportă deşeuri au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze pentru transportarea deşeurilor numai mijloace de transport specializate, astfel încât să fie respectate reglementările privind protecția mediului și a sănătății populaţiei;
b) să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţia în cazul unor defecţiuni sau accidente;
c) să dețină formularul de identificare necesar pentru deșeurile transportate pe teritoriul țării, cu excepția deșeurilor municipale, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022; formularul de identificare conține informații despre deținătorul de deșeuri, destinatar, tipurile de deșeuri, locul de încărcare, locul de destinație și, după caz, cantitatea de deșeuri transportate și codificarea acestora conform legii;
d) să nu abandoneze deşeurile pe traseu;
e) să respecte prevederile prezentei legi și ale Regulamentului transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, ale altor acte normative aprobate de Guvern;
f) să posede dotarea tehnică pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în care nu deţin dotarea tehnică şi personalul corespunzător, să asigure acest lucru prin unităţi specializate;
g) să ţină evidenţă cronologică a cantităţii, naturii şi originii deşeurilor, precum şi evidența mijloacelor de transport;
h) să se asigure că formularul menționat la lit. c) însoțește transportul deșeurilor pe toată durata acestuia, fiind respectate procedurile de predare și primire a formularului în conformitate cu Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022, și să îl prezinte la solicitare Inspectoratului pentru Protecția Mediului.
(2) Vehiculul rutier care transportă deșeuri pe drumurile accesibile publicului este marcat după cum urmează:
a) se aplică două semne de avertizare dreptunghiulare, reflectorizante, albe, cu lățimea de 40 cm și înălțimea de cel puțin 30 cm, având în interior inscripția cu litera „D” de culoare neagră, cu înălțimea de 20 cm și grosimea de 2 cm;
b) dacă se folosește o remorcă, marcajul se aplică pe partea din spate a remorcii;
c) semnele de avertizare se fixează pe vehicul astfel încât să fie evitată căderea spontană în timpul funcționării vehiculului, dar, în același timp, să nu fie ascunse alte marcaje obligatorii ale vehiculului, luminile sau plăcuțele de înmatriculare;
d) obligația de a marca un autovehicul nu se aplică autovehiculelor proiectate și construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mică sau egală cu 3,5 tone;
e) în cazul în care se transportă deșeuri periculoase, vehiculul este marcat suplimentar în modul specificat de Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2017.
(3) La transportul deșeurilor în interiorul țării, producătorul de deșeuri sau operatorul autorizat conform art. 25 respectă cerințele prevăzute de actele normative care reglementează transferurile de deșeuri și transportul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate de Guvern, având următoarele obligații:
a) înainte de fiecare transport al deșeurilor, să notifice Agenția de Mediu cu privire la fiecare destinație separat, în conformitate cu procedura de transport prevăzută în Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022;
b) să se asigure că fiecare transport de deșeuri este însoțit de formularul menționat la alin.(1)lit.c) și să respecte procedurile de predare și primire a formularului, prevăzute în Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022;
c) în cazul transportului deșeurilor cu pericol de incendiu sau explozie, să informeze autoritatea competentă în domeniul situații excepționale conform Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2017;
d) să păstreze documentele referitoare la transportul deșeurilor pe o perioadă de 5 ani de la data la care începe transportul acestora.
(4) Cerințele prevăzute la alin. (2) și (3) se aplică transportului de deșeuri pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția transportului transfrontalier de deșeuri.
(5) Producătorul de deșeuri sau operatorul autorizat conform art. 25 respectă cerințele privind manipularea deșeurilor, prevăzute de prezenta lege, până în momentul în care deșeurile sunt predate destinatarului la instalație.
(6) Transportul deșeurilor pe teritoriul Republicii Moldova nu trebuie să depășească 48 de ore, iar în cazul deșeurilor rezultate din activitatea medicală sau al altor deșeuri biologice, nu trebuie să depășească 24 de ore.
Articolul 46.Obligaţiile privind valorificarea deşeurilor
Unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii:
a) să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea temporară separată a deşeurilor, cu respectarea prevederilor art. 4;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează a fi valorificate, precum şi de produse rezultate din valorificarea care ar putea genera poluarea mediului sau care prezintă riscuri de incendiu pentru vecinătăţi;
c) să utilizeze pentru valorificarea deşeurilor tehnologii care deţin avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat, conform legislației;
d) să supună eliminării finale reziduurile provenite din valorificarea deşeurilor.
Articolul 47.Obligaţiile privind eliminarea deşeurilor
Unităţile şi întreprinderile care elimină deşeurile au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea, în totalitate şi în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile, fezabile din punct de vedere economic, şi să respecte valorile-limită de emisii, stabilite prin autorizația pentru gestionarea deșeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze depozitul de deşeuri într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, respectându-se prevederile art.4, cu acordul organelor de supraveghere şi control, conform legislaţiei;
d) să introducă pentru depozitare finală numai deşeurile permise de Agenția de Mediu şi să respecte tehnologia de depozitare aprobată de aceasta;
e) să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanșeității şi să efectueze măsurile necesare stabilite prin autorizația pentru gestionarea deșeurilor în vederea exploatării în condiţii de siguranţă a depozitelor respective;
f) să exploateze, în parametrii proiectați, instalaţiile de decontaminare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru decontaminare acolo unde acestea lipsesc;
g) să execute lucrările de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei indicate în autorizația pentru gestionarea deșeurilor şi să organizeze supravegherea continuă a depozitelor după sistarea depunerii deşeurilor;
h) să supravegheze activităţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor de poluanţi în cadrul laboratorului propriu acreditat sau în colaborare cu alte laboratoare acreditate în domeniu.
a) să depună separat deșeurile și ambalajele reciclabile acolo unde există recipiente special destinate acestui scop;
b) să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui scop;
c) să realizeze măsurile de decontaminare şi refacere a mediului poluat de deşeuri, prescrise de autorităţile competente;
d) să suporte costurile aferente gestionării deșeurilor, precum și pagubelor aduse populației, agenților economici și instituțiilor prin gestionarea defectuoasă a deșeurilor.
Capitolul VIICERINŢE DE GESTIONARE A ANUMITOR CATEGORII DE DEŞEURI
(1) În sensul prezentei legi, deşeuri de baterii şi acumulatori înseamnă bateriile și acumulatorii care constituie deșeuri conform art. 2 pct. 9).
(2) Prevederile prezentului articol se aplică tuturor tipurilor de baterii şi acumulatori, indiferent de formă, volum, greutate, material component sau de utilizarea acestora, cu excepţia bateriilor şi acumulatorilor utilizaţi în:
a) echipamentele asociate cu protecţia intereselor esenţiale ale ţării în ceea ce priveşte securitatea, armele, muniţiile şi materialul de război, cu excluderea produselor care nu sunt destinate unor scopuri specific militare;
b) echipamentul destinat trimiterii în spaţiu.
(3) Producătorii bateriilor şi acumulatorilor trebuie să asigure:
a) proiectarea aparatelor astfel încât deşeurile de baterii şi acumulatori să poată fi înlăturate cu uşurinţă;
b) însoţirea aparatelor în care sunt încorporate baterii şi acumulatori cu instrucţiuni în care se arată cum pot fi îndepărtate în siguranţă acestea şi care, după caz, informează utilizatorul final cu privire la tipul bateriilor şi acumulatorilor încorporaţi.
(4) Cerinţele menţionate la alin. (3) nu se aplică atunci când, din motive de siguranţă, de performanţă, medicale sau de integritate a datelor, continuitatea alimentării cu energie este indispensabilă şi necesită o conectare permanentă între aparat şi baterie sau acumulator.
(5) În scopul protecției mediului și a sănătății populației, al prevenirii formării deşeurilor periculoase se interzice punerea la dispoziție pe piață:
a) a bateriilor şi acumulatorilor, indiferent dacă sunt sau nu încorporați în aparate, care conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005% din greutate; şi
b) a bateriilor şi acumulatorilor portabili, inclusiv a celor încorporați în aparate, care conţin cadmiu într-o proporţie mai mare de 0,002% din greutate.
(6) Bateriile şi acumulatorii specificați la alin. (5), care au fost puși la dispoziție pe piaţă, în mod legal, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pot fi comercializaţi în continuare până la epuizarea stocurilor.
(7) Interdicția prevăzută la alin. (5)lit. a) nu se aplică bateriilor de tip „nasture” cu un conţinut de mercur de cel mult 2% din greutate.
(8) Interdicția prevăzută la alin. (5)lit. b) nu se aplică bateriilor şi acumulatorilor portabili destinaţi utilizării în:
a) sistemele de urgenţă şi de alarmă, inclusiv iluminatul de urgenţă;
b) echipamentul medical;
c) uneltele electrice fără fir.
(9) Pentru executarea cerinţelor de responsabilitate extinsă a producătorului, în conformitate cu prevederile art. 12, şi a obiectivelor politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor, producătorii de baterii şi acumulatori asigură crearea unei reţele de colectare separată a bateriilor şi acumulatorilor uzați de la consumatori, precum şi dezvoltarea sistemelor de valorificare materială a deşeurilor de baterii şi acumulatori în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.
(10) Operatorul staţiei de tratare/schemei de valorificare materială a deşeurilor de baterii şi acumulatori, autorizat de către autoritățile competente specificate la art. 24, este obligat:
a) să asigure că toate deşeurile supuse tratării, care pot fi recuperate sau reciclate, nu vor fi eliminate;
b) să asigure atingerea ţintelor minime de recuperare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori;
c) să raporteze, trimestrial, producătorilor de baterii şi acumulatori rezultatele de performanţă în atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, stabilite de Guvern;
d) să asigure că materialele finale obţinute după dezasamblarea bateriilor şi acumulatorilor uzați nu vor conţine componenţi cu caracteristici periculoase;
e) să respecte obligaţiile deţinătorului de deşeuri şi ale producătorului de deşeuri, asociate cu activitatea sa, stabilite de prezenta lege.
(11) Transportarea pe teritoriul Republicii Moldova și în afara ei a deşeurilor de baterii şi acumulatori se va efectua cu respectarea prevederilor art. 4, 44 și 64, a condițiilor detaliate ale transportării deşeurilor de baterii şi acumulatori, stabilite de Guvern.
(12) În procesul de gestionare a deșeurilor de baterii și acumulatori se interzice:
a) abandonarea bateriilor și acumulatorilor uzați sau a componentelor solide ale acestora;
b) deversarea electrolitului din acumulatorii uzaţi pentru autovehicule pe sol, în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de canalizare;
c) deteriorarea carcaselor bateriilor și acumulatorilor uzați.
(13) Gestionarea bateriilor și acumulatorilor, precum și a deșeurilor acestora, se efectuează conform prevederilor actelor normative aprobate de Guvern.
Articolul 50.Deşeurile de echipamente electrice şi electronice
(1) În sensul prezentei legi, se consideră deșeuri de echipamente electrice și electronice echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9), inclusiv toate componentele, subansamblurile şi produsele consumabile care fac parte integrantă din produs în momentul rebutării.
(2) Prevederile prezentului articol se aplică categoriilor de echipamente electrice şi electronice enumerate în anexa nr. 5, cu excepţia:
a) echipamentelor necesare pentru protecţia intereselor esenţiale de securitate națională, inclusiv a armelor, munițiilor și materialului de război destinate scopurilor specific militare;
b) echipamentelor care sunt proiectate şi instalate special ca parte a unui alt tip de echipament ce este exclus sau nu intră în domeniul de aplicare al prezentei legi, care îşi pot îndeplini rolul doar dacă sunt incluse în echipamentul respectiv;
c) becurilor cu filament;
d) echipamentelor proiectate pentru a fi trimise în spaţiu;
e) uneltelor industriale fixe de dimensiuni mari;
f) instalațiilor fixe de dimensiuni mari, cu excepția echipamentelor care sunt în astfel de instalaţii, dar care nu sunt special proiectate şi instalate ca parte a instalaţiilor respective;
g) mijloacelor de transport de persoane sau de mărfuri, cu excepția vehiculelor electrice cu două roţi care nu sunt omologate;
h) echipamentelor mobile fără destinaţie rutieră accesibile exclusiv pentru uz profesional;
i) echipamentelor proiectate doar în scopuri de cercetare şi dezvoltare şi accesibile doar în cadrul unor tranzacţii dintre întreprinderi;
j) dispozitivelor medicale şi dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro, atunci când se preconizează că aceste dispozitive vor fi infectate înaintea încheierii ciclului de viaţă, precum şi dispozitivelor medicale implantabile active.
(3) În scopul protecției mediului și a sănătății populației, al prevenirii formării deșeurilor periculoase se interzice punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice şi electronice care depăşesc valorile concentraţiilor maxime din greutate de 0,1% pentru mercur, plumb, crom hexavalent, bifenili polibromuraţi şi eteri de difenil polibromuraţi şi de 0,01% pentru cadmiu, cu excepţia echipamentelor pentru care sunt stabilite derogări, conform actelor normative aprobate de Guvern.
(4) Pentru executarea cerințelor de responsabilitate extinsă a producătorului în conformitate cu prevederile art. 12 şi a obiectivelor politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor, producătorii de echipamente electrice şi electronice asigură crearea unor sisteme de returnare şi colectare a echipamentelor electrice şi electronice uzate de la consumatori, precum și dezvoltarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
(5) Operatorul staţiei de tratare/schemei de valorificare materială a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, autorizat de către Agenția de Mediu, este obligat:
a) să asigure că deşeurile de echipamente electrice şi electronice supuse tratării care pot fi recuperate sau reciclate nu vor fi eliminate;
b) să asigure atingerea ţintelor minime de recuperare şi reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
c) să raporteze, trimestrial, producătorilor de echipamente electrice şi electronice rezultatele de performanţă în atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice stabilite de Guvern;
d) să asigure că materialele finale obţinute după dezasamblarea echipamentelor electrice şi electronice uzate nu vor conţine componenţi cu caracteristici periculoase;
e) să respecte obligaţiile deţinătorului de deşeuri şi ale producătorului de deşeuri, asociate cu activitatea sa, stabilite de prezenta lege.
(6) Transportarea pe teritoriul Republicii Moldova și în afara ei a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice se va efectua cu respectarea prevederilor art. 4, 44 și 64, a condițiilor detaliate ale transportării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, stabilite de Guvern.
(7) Gestionarea echipamentelor electrice și electronice, precum și a deșeurilor acestora, se efectuează conform prevederilor actelor normative aprobate de Guvern.
(1) În sensul prezentei legi, se consideră vehicul scos din uz un vehicul care constituie un deşeu conform art. 2 pct. 9).
(2) Prevederile prezentului articol se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor şi materialelor acestora, indiferent de modul în care vehiculul a fost întreţinut sau reparat pe durata utilizării şi indiferent dacă este echipat cu componentele furnizate de producător sau cu alte componente a căror asamblare ca piese de rezervă sau de schimb este în conformitate cu legislaţia şi cu actele normative aprobate de Guvern.
(3) În scopul protecţiei mediului și a sănătății populației, al prevenirii formării deșeurilor periculoase, producătorii de vehicule, în colaborare cu producătorii de materiale şi echipamente, sunt obligaţi:
a) să limiteze utilizarea substanţelor periculoase la vehicule şi să le reducă, pe cit este posibil, începând cu faza de proiectare, astfel încât să prevină, în special, eliberarea acestora în mediu, facilitând reciclarea şi evitând nevoia de a elimina deşeuri periculoase;
b) să asigure proiectarea şi producerea de noi vehicule într-un mod care facilitează dezasamblarea, reutilizarea, valorificarea şi, în special, reciclarea vehiculelor scoase din uz, a materialelor şi a componentelor acestora;
c) să integreze o cantitate sporită de material reciclat în vehicule şi în alte produse pentru a dezvolta pieţe de desfacere pentru materialele reciclate;
d) să asigure ca materialele şi componentele vehiculelor introduse pe piaţă să nu conţină mercur, plumb, cadmiu sau crom hexavalent, cu excepția cazurilor stabilite prin Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobat de Guvern.
(4) Toate vehiculele scoase din uz şi, pe cât este posibil din punct de vedere tehnic, toate părţile uzate înlăturate la repararea vehiculelor pentru transport de persoane sunt supuse colectării şi transmiterii la staţiile de colectare.
(5) Pentru executarea cerinţelor de responsabilitate extinsă a producătorului în conformitate cu prevederile art. 12 şi a obiectivelor politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor, producătorii de vehicule asigură crearea unor sisteme individuale și colective de returnare şi colectare a tuturor vehiculelor scoase din uz, precum şi dezvoltarea sistemelor de valorificare materială a deşeurilor de vehicule scoase din uz.
(6) Operatorul staţiei de tratare/schemei de valorificare materială a vehiculelor scoase din uz, autorizat de către autoritățile competente specificate la art. 24, este obligat să respecte obligaţiile deţinătorului de deşeuri şi ale producătorului de deşeuri asociate cu activitatea sa, stabilite de prezenta lege, şi să se asigure că:
a) toate vehiculele scoase din uz se depozitează şi se tratează cu respectarea prevederilor art. 4 şi a cerinţelor tehnice minime pentru tratare aprobate de Guvern;
b) toate vehiculele scoase din uz sunt dezasamblate înainte de continuarea tratării sau de alte operațiuni echivalente pentru a reduce orice impact negativ asupra mediului;
c) materialele și componentele etichetate sau identificate în orice alt mod, în conformitate cu cerinţele aprobate de Guvern, sunt demontate înainte de continuarea tratării;
d) materialele şi componentele cu grad ridicat de risc sunt înlăturate separat pentru a nu contamina deşeurile provenind de la vehiculele scoase din uz, produse de maşina de tăiat;
e) operațiunile de demontare și depozitare sunt efectuate astfel încât să permită reutilizarea, valorificarea şi reciclarea componentelor vehiculelor;
f) materialele finale obținute după dezasamblarea vehiculelor scoase din uz nu conţin componenţi cu caracteristici periculoase.
(7) Operatorul staţiei de tratare trebuie să asigure atingerea ţintelor minime de recuperare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz şi să raporteze, trimestrial, producătorilor rezultatele de performanţă în atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor de vehicule scoase din uz, stabilite de Guvern.
(8) Gestionarea vehiculelor scoase din uz se efectuează conform prevederilor actelor normative aprobate de Guvern.
(1) Gestionarea uleiurilor uzate se realizează fără a aduce atingere restricţiilor prevăzute la alin. (2) din prezentul articol şi obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor periculoase prevăzute la art. 21 şi 22, astfel încât să se asigure că:
a) uleiurile uzate sunt colectate separat, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic;
b) uleiurile uzate sunt tratate cu respectarea prevederilor art. 3 şi 4;
c) în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic, uleiurile uzate cu caracteristici diferite nu se amestecă, iar uleiurile uzate nu se amestecă cu alte tipuri de deşeuri sau substanţe, dacă o astfel de amestecare împiedică tratarea lor.
(2) În procesul de gestionare a uleiurilor uzate se interzice:
a) deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, în apele subterane şi în sistemele de canalizare;
b) evacuarea pe sol sau stocarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi abandonarea necontrolată a reziduurilor rezultate și incinerarea acestora;
c) valorificarea şi eliminarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile-limită de emisie, stabilite prin actele normative aprobate de Guvern;
d) amestecarea diferitor categorii de uleiuri uzate, cu una sau mai multe din proprietăţile specificate în anexa nr. 3, și/sau cu alte tipuri de uleiuri conținând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari, şi/sau cu alte tipuri de compuşi periculoşi;
e) amestecarea cu alte substanţe care impurifică uleiurile;
f) colectarea, stocarea şi transportul în comun cu alte tipuri de deşeuri;
g) gestionarea uleiurilor uzate de către persoane neautorizate;
h) utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
(3) Uleiurile uzate care conţin bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari în concentraţii mai mari de 50 ppm se gestionează în conformitate cu art. 53 şi cu Regulamentul privind bifenilii policloruraţi, aprobat de Guvern.
(4) Pentru executarea cerinţelor de responsabilitate extinsă a producătorului în conformitate cu prevederile art. 12 şi a obiectivelor politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor, producătorii şi importatorii de uleiuri asigură crearea unor sisteme de colectare a uleiurilor uzate de la consumatori, precum şi dezvoltarea sistemelor de regenerare a acestora, corespunzător cantităţilor şi tipurilor de uleiuri puse la dispoziție pe piață.
(5) În cazul în care regenerarea uleiurilor uzate este posibilă din punct de vedere tehnic şi este sigură pentru mediu, transportul acestora de pe teritoriul naţional la instalaţiile de incinerare sau coincinerare de peste hotare se restricţionează prin legislaţie.
(6) Gestionarea uleiurilor uzate se efectuează conform prevederilor actelor normative aprobate de Guvern.
Articolul 521.Produsele textile și deșeurile textile
(1) În sensul prezentei legi, se consideră deșeuri textile orice tip de produs textil ajuns la sfârșitul ciclului de viață și care îndeplinește criteriile unui deșeu conform art. 2 alin. (9).
(2) Prevederile prezentului articol se aplică categoriilor de produse textile, indiferent de materialul din care sunt realizate, inclusiv celor provenite din industrie, comerț, servicii, gospodării sau din alte activități.
(3) În vederea protejării sănătății populației și a mediului, precum și pentru prevenirea formării și eliminării necontrolate a deșeurilor textile, producătorii de produse textile sunt obligați:
a) să asigure că deșeurile textile care pot fi recuperate sau reciclate nu sunt eliminate;
b) să asigure atingerea țintelor minime de recuperare şi reciclare a deșeurilor textile;
c) să raporteze, trimestrial, rezultatele privind atingerea țintelor de colectare şi tratare a deșeurilor textile, stabilite de Guvern;
d) să respecte obligaţiile ce revin deţinătorului şi producătorului de deşeuri, aferente activității sale, stabilite de prezenta lege.
(4) Producătorii de produse textile sunt obligați să se înregistreze, prin intermediul SIA MD, în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, comunicând numărul de înregistrare, în termen de cel mult 30 de zile de la data atribuirii acestuia, tuturor operatorilor economici implicați în comercializarea produselor textile plasate pe piață.
(5) În vederea îndeplinirii cerințelor privind responsabilitatea extinsă a producătorului, prevăzute la art. 12, și a realizării obiectivelor politicii de stat în domeniul gestionării deșeurilor, producătorii de produse textile asigură organizarea sistemelor sau a punctelor de colectare a deșeurilor textile în toate locațiile în care sunt comercializate produsele producătorilor, asigurând utilizatorilor finali posibilitatea de a preda, în mod gratuit, deșeurile textile reutilizabile și nereutilizabile.
(6) Producătorii de produse textile asigură marcarea pe eticheta produsului cu un simbol vizibil, lizibil și durabil, care indică faptul că produsul trebuie colectat separat, la punctul de colectare destinat doar deșeurilor textile.
(7) Se interzice amestecarea deșeurilor textile cu alte tipuri de deșeuri, substanțe sau materiale, precum și abandonarea acestora în locuri neautorizate, acțiuni ce împiedică reutilizarea și/sau reciclarea acestora.
[Art.521 introdus prin LP243 din 10.07.25, MO445-447/22.08.25 art.612; în aplicare din 22.08.26]
Articolul 53.Stocurile și deșeurile de poluanţi organici persistenţi
(1) În scopul asigurării protecției mediului și a sănătății populației, al prevenirii generării deșeurilor periculoase se interzice producerea, punerea la dispoziție pe piață și utilizarea substanțelor enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 6, fie individual, fie în compoziţia preparatelor, fie sub formă de compuşi ai unor diverse articole.
(2) Interdicția menţionată la alin. (1) nu se aplică în cazul:
a) unei substanţe utilizate pentru cercetări de laborator sau ca standard de referinţă;
b) unei substanţe care apare ca oligoelement contaminant neintenţionat în substanţe, preparate sau articole;
c) substanțelor care apar sub formă de compuşi ai articolelor produse înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sau într-o perioadă de 6 luni de la această dată;
d) unei substanțe care apare sub formă de compus al articolelor aflate deja în uz înainte de sau la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Gestionarea stocurilor de poluanţi organici persistenţi prevede următoarele:
a) deţinătorul unui stoc care constă din sau conţine orice substanţă enumerată în secţiunea 1 din anexa nr. 6, care nu este permisă de a fi utilizată, administrează acel stoc ca deşeu în corespundere cu prezenta lege și conform art. 6 din Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004;
b) deţinătorul unui stoc mai mare de 50 kg care constă din sau conține orice substanță enumerată în secțiunea 1 din anexa nr. 6, a cărei utilizare este permisă, va pune la dispoziţia Ministerul Mediului informații privind natura și mărimea stocului respectiv;
c) deţinătorul va administra stocul într-un mod sigur din punctul de vedere al protecţiei mediului şi sănătăţii populației;
d) Inspectoratul pentru Protecția Mediului monitorizează modul de utilizare şi gestiune a stocurilor notificate.
(4) Gestionarea deşeurilor de poluanţi organici persistenţi prevede următoarele:
a) producătorii şi deţinătorii de deșeuri vor întreprinde toate măsurile posibile pentru a evita contaminarea acestor deșeuri cu substanţele enumerate în secțiunea a 2-a din anexa nr. 6;
b) deşeurile care constau din, conţin sau sunt contaminate cu oricare dintre substanţele enumerate în secţiunea a 2-a din anexa nr. 6 trebuie să fie valorificate sau eliminate fără întîrziere şi în conformitate cu operaţiunile D9 și R1, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, cu excepţia deşeurilor care conţin bifenili policloruraţi, în aşa mod încât să se asigure că conţinutul de poluanţi organici persistenţi este distrus sau transformat ireversibil și deșeurile rămase, precum și emisiile nu prezintă caracteristicile poluanţilor organici persistenţi;
c) operaţiunile de valorificare sau eliminare care pot conduce la recuperarea, reciclarea, regenerarea sau reutilizarea oricăror dintre substanțele enumerate în secțiunea a 2-a din anexa nr. 6 se interzic.
(5) Transportul stocurilor şi deşeurilor de poluanţi organici persistenţi până la locul de tratare sau eliminare se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4. Transportul stocurilor şi deşeurilor de poluanţi organici persistenţi pe drumurile publice spre locul de tratare sau eliminare şi transferul acestora pentru eliminare finală peste frontieră se realizează în corespundere cu cerinţele stabilite la art. 44 şi 64.
(6) Etichetarea poluanţilor organici persistenţi, a stocurilor şi deşeurilor se efectuează cu respectarea prevederilor art. 22 din prezenta lege şi ale actelor normative aprobate de Guvern.
(7) Gestionarea poluanţilor organici persistenţi, a stocurilor şi deşeurilor acestora se efectuează conform prevederilor actelor normative aprobate de Guvern.
(1) Se supun prevederilor prezentei legi toate ambalajele puse la dispoziție pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile private sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje care nu mai corespund scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de generare, de colectare, de stocare, de reutilizare sau de valorificare.
(2) În sensul prezentei legi:
a) ambalaje înseamnă toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conţine, a proteja, a manevra, a prezenta și a furniza bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau la consumator. Articolele „nereturnabile” utilizate în aceleaşi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje;
a1) ambalaj de unică folosință – ambalaj destinat să fie utilizat o singură dată în scopul pentru care a fost conceput;
a2) ambalaj nereciclabil – ambalaj care, după ce devine deșeu, poate fi folosit doar pentru valorificarea energetică sau poate fi doar eliminat;
a3) ambalaj reciclabil – ambalaj fabricat din materialele care pot fi transformate în produse ce îndeplinesc cerințele standardelor aplicabile pentru asemenea produse sau în materiale din care este fabricat acesta; ambalajul poate fi biodegradabil și se descompune în dioxid de carbon, biomasă și apă. După ce devine deșeu, ambalajul este reciclat în instalații autorizate conform art. 25 sau este exportat pentru reciclare în produse care îndeplinesc cerințele standardelor aplicabile pentru asemenea produse în alte țări, în conformitate cu Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022;
a4) depozit – o sumă de bani plătită pentru fiecare unitate de produs plasat pe piață, conform art.541 alin.(3), de către producător, distribuitor, comerciant, consumatorul sau utilizatorul final ori administratorul sistemului de depozit, după caz, pentru a se asigura că ambalajul aferent este returnat producătorului pentru reutilizare, în cazul ambalajului reutilizabil, și, respectiv, administratorului sistemului de depozit în vederea reciclării, în cazul ambalajului de unică folosință, conform prezentei legi;
b) deşeurile de ambalaje înseamnă orice ambalaj sau material de ambalaj care constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9);
c) gestionarea deşeurilor de ambalaje înseamnă gestionarea deşeurilor astfel cum este definită la art. 2 pct. 15);
d) plastic înseamnă un polimer la care este posibil să fi fost adăugaţi aditivi sau alte substanţe şi care este capabil să funcţioneze drept principal component structural al pungilor de transport;
e) pungi de transport din plastic înseamnă pungi de transport, cu sau fără mâner, fabricate din plastic, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri sau produse;
f) pungi de transport din plastic subţire înseamnă pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni;
g) pungi de transport din plastic foarte subţire înseamnă pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, care sunt necesare din motive de igienă sau care sunt utilizate ca ambalaje primare pentru produsele alimentare în vrac, atunci când acest lucru contribuie la prevenirea pierderilor de alimente.
(3) Activitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje are la bază principiile generale prevăzute de prezenta lege şi de actele normative în domeniu și se realizează după cum urmează:
a) în mod individual – pentru ambalajele utilizate în scop propriu, prin organizarea sistemelor de preluare sau colectare și valorificare a acestora, cu respectarea cerințelor stabilite la art. 12 și a prevederilor Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020, sau prin predarea acestora unui operator autorizat;
b) în mod colectiv – pentru ambalajele plasate pe piață, prin organizarea sistemelor de preluare sau colectare și valorificare a acestora, cu respectarea cerințelor stabilite la art.12 și a prevederilor Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020;
c) prin participare în cadrul sistemului de depozit în conformitate cu art. 541–544.
De la data intrării în funcțiune a sistemului de depozit, obligațiile producătorilor aferente responsabilității extinse a producătorului în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje provenite de la plasarea pe piață a produselor menționate la art.541 alin.(3) se vor îndeplini exclusiv în cadrul sistemului de depozit.
(4) Producătorii de ambalaje și produse ambalate, operatorii instalațiilor autorizate pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje sunt obligați să respecte următoarele priorități pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, în ordinea importanței:
a) să utilizeze toate măsurile posibile de prevenire a generării deșeurilor de ambalaje în vederea reducerii acestora;
b) să reutilizeze ambalajele;
c) să recicleze deșeurile de ambalaje generate și să obțină din acestea produse utilizabile sau materii prime secundare adecvate pentru fabricarea acestor produse;
d) să utilizeze deșeurile de ambalaje pentru valorificarea energiei;
e) să elimine deșeurile de ambalaje în condiții de siguranță și în modul prevăzut de prezenta lege și Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020, astfel încât să nu pună în pericol mediul și sănătatea populației.
(5) În scopul prevenirii generării deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 3, precum şi al evitării poluării mediului, se interzice distribuirea gratuită a pungilor din plastic restricționate prin art. 201 alin. (1)–(3) din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, cu excepția celor biodegradabile.
(6) În scopul asigurării protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei şi prevenirii formării deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ambalajele trebuie să respecte următoarele cerinţe esenţiale și niveluri ale concentraţiei de metale grele:
1) cerinţele esenţiale specifice privind fabricarea şi compoziţia ambalajului:
a) ambalajul va fi fabricat astfel încât volumul şi greutatea acestuia să fie limitate la minimum necesar pentru a asigura nivelul cerut de siguranţă, igienă şi acceptabilitate, atât pentru produsul ambalat, cât şi pentru consumator;
b) ambalajul va fi conceput, fabricat şi comercializat într-un mod care să permită reutilizarea sau valorificarea sa, inclusiv reciclarea, şi să reducă la minimum impactul negativ asupra mediului;
c) ambalajul va fi fabricat urmărindu-se reducerea la minimum a conţinutului de substanţe nocive sau de alte substanţe şi materiale periculoase în compoziţia materialului de ambalare şi în elementele sale, care se pot regăsi în emisiile, cenuşa sau levigatul care rezultă din procesele de eliminare a deşeurilor de ambalaje.
2) cerinţele esenţiale specifice privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj:
a) proprietăţile fizice şi caracteristicile ambalajului trebuie să permită mai multe rotaţii în condiţii normale de utilizare preconizate;
b) ambalajul reutilizat trebuie pregătit, după caz, pentru a satisface exigenţele în materie de sănătate şi de securitate;
c) ambalajul care nu mai poate fi reutilizat trebuie să devină deşeu de ambalaj valorificabil.
3) cerinţele esenţiale specifice privind caracterul valorificabil al unui ambalaj:
a) ambalajul va fi fabricat astfel încât să permită reciclarea unui anumit procent din greutatea materialelor folosite, atunci când devine deșeu de ambalaj. Acest procent poate varia în funcţie de tipul materialului folosit la fabricarea ambalajului;
b) ambalajul va fi fabricat astfel încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, ca deşeurile de ambalaj tratate în vederea valorificării energetice să aibă o valoare calorică minimă, precum și să permită optimizarea valorificării de energie;
c) ambalajul va fi fabricat astfel încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, ca deşeurile de ambalaje tratate în vederea compostării să fie suficient de biodegradabile;
d) ambalajul biodegradabil va fi fabricat astfel încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, o descompunere fizică, chimică, termică sau biologică până la transformarea în bioxid de carbon, biomasă și apă a celei mai mari părți a materialului.
4) totalul nivelului concentrației de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent prezent în ambalaje sau în componentele ambalajelor nu trebuie să depăşească 100 ppm, raportat la masă, cu excepţia ambalajelor realizate în întregime din cristal cu conţinut de plumb.
5) cerințele esențiale specifice privind etichetarea ambalajului:
a) ambalajul va fi etichetat astfel ca să permită identificarea și clasificarea acestuia, indicând tipurile de materiale utilizate la producerea ambalajului și cea mai adecvată modalitate de gestionare a deșeurilor de ambalaje. Marcajul ambalajelor se stabilește de Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020;
b) producătorii de ambalaje și produse ambalate, supuse sistemului de depozit în conformitate cu art. 541, pe lângă marcajul specificat la lit. a) din prezentul punct, marchează de asemenea ambalajele propriilor produse cu orice altă etichetă la alegere, care indică participarea lor la sistemul de depozit pentru ambalaje;
c) producătorii care plasează pe piață produse pentru ale căror ambalaje s-a constituit un depozit în conformitate cu art. 541 sunt obligați să marcheze ambalajul cu un cod de bare, identificând producătorul ambalajului, și cu o marcă care indică aplicarea sistemului de depozit, pe lângă marcajul specificat la lit. a) din prezentul punct. Marca ce indică aplicarea sistemului de depozit trebuie să fie universală pe teritoriul Republicii Moldova. Detaliile aferente etichetării în cadrul sistemului de depozit vor fi stabilite de către administratorul sistemului de depozit cu respectarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020;
d) codul de bare de pe ambalajul produsului trebuie să indice importatorul și/sau producătorul produsului.
(7) Pentru executarea cerințelor de responsabilitate extinsă a producătorului în conformitate cu prevederile art. 12, producătorii de ambalaje și de produse ambalate sunt obligați:
a) să asigure finanțarea creării unor sisteme de preluare sau colectare a deșeurilor de ambalaje, care sunt complementare sistemului de management integrat al deșeurilor municipale, organizate de către autoritățile administrației publice locale conform art. 11 alin. (5);
b) să asigure dezvoltarea schemei de valorificare materială sau energetică a deșeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate, fiind inutilizabile pentru valorificare materială;
c) să participe la sistemul de depozit pentru ambalaje în cazul plasării pe piață a produselor pentru care s-a constituit un depozit în conformitate cu art. 541;
d) să informeze publicul despre problemele de gestionare a deșeurilor de ambalaje, daunele asupra mediului și sănătății populației, cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor de ambalaje, precum și despre posibilitățile de gestionare a deșeurilor de ambalaje;
e) să achite costurile de colectare, transport, pregătire pentru utilizare și valorificare a deșeurilor de ambalaje și/sau costurile de funcționare a sistemului de depozit pentru ambalaje, precum și costurile de organizare și prezentare a informațiilor publice prevăzute la lit. d);
f) să ia toate măsurile pentru a se asigura că gestionarea ambalajelor de desfacere golite, a ambalajelor secundare (grupate), a ambalajelor terțiare (de transport), precum și gestionarea deșeurilor din aceste ambalaje se desfășoară în conformitate cu prioritățile prevăzute la alin. (4);
g) să informeze consumatorii și utilizatorii finali de ambalaje și alți deținători de deșeuri de ambalaje, prin intermediul mass-mediei și altor mijloace de comunicare, despre sistemele de returnare, colectare și recuperare de care dispun, despre rolul consumatorilor și al utilizatorilor finali, precum și al altor deținători de deșeuri de ambalaje în promovarea utilizării, reutilizării și reciclării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, precum și despre semnificațiile simbolurilor de pe ambalaje.
(71) Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a colectării selective, deşeurile de ambalaje se colectează în containere inscripţionate cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate şi fabricate sau inscripţionate, în mod corespunzător, în culoare:
a) albastră – pentru deşeuri de hârtie și carton;
b) galbenă – pentru deşeuri de plastic, metale şi materiale compozite;
c) verde/albă – pentru deşeuri de sticlă colorată/albă;
d) roșie – pentru deşeuri periculoase.
(8) Operatorul staţiei de tratare/schemei de valorificare materială a deşeurilor de ambalaje, autorizat de către Agenția de Mediu conform art. 25, este obligat:
a) să respecte obligaţiile deţinătorului de deşeuri şi ale producătorului de deșeuri, asociate cu activitatea sa, stabilite de prezenta lege;
b) să asigure că toate deşeurile supuse tratării care pot fi reciclate sau valorificate nu vor fi eliminate;
c) să raporteze trimestrial producătorilor de ambalaje rezultatele de performanţă în atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor de ambalaje stabilite de Guvern.
(9) Gestionarea ambalajului şi deşeurilor de ambalaje se efectuează conform prevederilor Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2020.
(10) Producătorii care plasează pe piață nu mai mult de 100 kg de ambalaje pe an (cu excepția ambalajelor reutilizabile și a celor de unică folosință, supuse sistemului de depozit în conformitate cu art. 541 alin. (1)) sunt exceptați de la obligația prevăzută la art. 12, 29 și în prezentul articol de a plăti taxa pentru poluarea mediului conform Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, aferentă deșeurilor de ambalaje. În sensul prezentului alineat, greutatea ambalajelor nu include greutatea paleților utilizați exclusiv pentru transportul produselor, în cazul în care aceștia sunt gestionați într-un ciclu închis, fără a ajunge la consumatorul final și fără a fi plasați pe piață.
(11) Producătorii menționați la alin. (10) sunt exceptați de la obligația de a ține evidența și de a raporta informația prevăzută la art. 12 și în prezentul articol, precum și de la obligația de înregistrare în conformitate cu procedura stabilită de Guvern.
(12) Producătorii menționați la alin. (10) depun la Agenția de Mediu o declarație pe propria răspundere în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 8. Agenția de Mediu înregistrează producătorii menționați într-un registru separat și eliberează confirmarea înregistrării.
(1) Sistemul de depozit pentru ambalaje reprezintă un set de măsuri organizatorice, administrative, financiare, informaționale și de altă natură, implementate de administratorul sistemului respectiv pentru a se asigura că ambalajul reutilizabil returnat producătorului este reutilizat și că deșeurile provenite din ambalajele de unică folosință sunt gestionate în conformitate cu prioritățile de gestionare a deșeurilor de ambalaje, stabilite la art. 3. Sistemul de depozit pentru ambalaje este unic la nivel național și este obligatoriu pentru toți producătorii și comercianții, în condițiile prezentei legi, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul național, cât și produselor importate, în condiții nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcționarea sistemului de depozit și la achitarea tarifelor de administrare și de gestionare a deșeurilor de ambalaje, impuse acestora de către administratorul sistemului de depozit. Produsele menționate la alin. (3) din prezentul articol care sunt ambalate în ambalaje reutilizabile și în ambalaje de unică folosință sunt supuse sistemului de depozit pentru ambalaje. Produsele vitivinicole prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a), c) și f) din Legea viei și vinului nr. 57/2006 care sunt ambalate în ambalaje din sticlă sunt supuse sistemului de depozit pentru ambalaje în mod benevol.
(2) Producătorii percep un depozit de la distribuitori sau comercianți pentru fiecare unitate de produs ambalat în ambalaje reutilizabile, pe care îl vor rambursa acestora în schimbul ambalajelor returnate. Mecanismul de implementare, precum și obligațiile producătorilor specifice creării și funcționării sistemului de depozit, care rezultă din prevederile art. 12, 54, 542–544 și ale prezentului articol, sunt stabilite de Guvern.
(3) Producătorii percep un depozit de la distribuitori sau comercianți pentru fiecare unitate de produs de bere, cocktailuri de bere, cidru, cocktailuri cu vin, băuturi cu vin, alte băuturi fermentate, cocktailuri alcoolice și băuturi nealcoolice (băuturi răcoritoare, apă de masă), apă minerală naturală, apă de izvor, apă potabilă, suc, nectar, ambalate în ambalaje de unică folosință de sticlă, plastic sau metal, cu volum de la minimum o zecime de litru și până la 3 litri inclusiv.
Notă: Conform art.II al.(3) din LP97 din 25.04.24, MO209-212/16.05.24 art.297 producătorii care plasează pe piață produse ambalate prevăzute la art.541 alin.(3) se înregistrează în sistemul informațional gestionat de către administratorul sistemului de depozit în termen de 3 luni de la desemnarea administratorului.
(4) Nu se percepe un depozit dacă:
a) produsele menționate la alin. (3) sunt comercializate operatorilor sau utilizatorilor de vehicule aeriene, pe apă, rutiere, feroviare, aflate sub jurisdicția Republicii Moldova, care transportă pasageri pe rute internaționale, iar băuturile sunt destinate vânzării și/sau consumului de către pasagerii acestor vehicule;
b) produsele al căror ambalaj este supus sistemului de depozit în conformitate cu alin. (2) și (3) sunt exportate de pe teritoriul Republicii Moldova de către producători sau prin intermediul terților;
c) produsele sunt comercializate în magazine duty-free.
(5) Distribuitorii de produse ambalate preiau un depozit de la comercianții de produse ambalate atunci când distribuie produsele supuse sistemului de depozit.
(6) Comercianții de produse ambalate pentru care se solicită un depozit sunt obligați să preia depozitul de la consumatorii sau utilizatorii finali la comercializarea produsului.
(7) Comercianții sectorului HoReCa au obligația să perceapă depozitul de la consumatorii finali pentru produsele menționate la alin. (3) consumate în afara structurii de vânzare și să nu perceapă depozitul pentru produsele consumate la locul structurii de vânzare. Ambalajele produselor consumate la locul structurii de vânzare a comercianților sectorului HoReCa vor fi preluate și gestionate de către administratorul sistemului de depozit în aceeași manieră cu cele colectate din cadrul punctelor de returnare.
(8) Comercianții sectorului HoReCa nu au obligația de a organiza puncte de returnare.
(9) Ambalajele reutilizabile supuse sistemului de depozit nu sunt acceptate și depozitul nu se rambursează dacă:
a) nu poartă etichetă cu elementele specifice care să indice aplicarea sistemului de depozit pentru ambalajele reutilizabile sau eticheta nu este clar vizibilă și, prin urmare, nu este identificabilă; și/sau
b) sunt deteriorate sau contaminate în măsura în care nu mai pot fi reutilizate.
(10) Ambalajele de unică folosință supuse sistemului de depozit nu sunt acceptate și depozitul nu se rambursează dacă:
a) nu poartă etichetă cu elementele specifice care să indice aplicarea sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință sau eticheta nu este clar vizibilă și, prin urmare, nu este identificabilă; și/sau
b) nu au cod de bare sau codul de bare este deteriorat astfel încât producătorul să nu poată fi identificat; și/sau
c) nu sunt golite complet; și/sau
d) au forma modificată astfel încât să nu poată fi identificate ca fiind supuse sistemului de depozit.
(11) Producătorii de produse în ambalaje supuse sistemului de depozit, precum și distribuitorii sau comercianții care distribuie sau vând produse în astfel de ambalaje indică separat în evidența lor prețul produsului și valoarea depozitului aferent.
(12) Cuantumul depozitului pentru ambalajele reutilizabile supuse sistemului de depozit conform alin. (2) și pentru ambalajele de unică folosință supuse sistemului de depozit conform alin. (3) este de minimum 2 lei și se aprobă de către Ministerul Mediului pentru o perioadă de cel puțin un an, ținându-se cont de propunerile administratorului sistemului de depozit pentru ambalajele reutilizabile și pentru cele de unică folosință.
(13) Cuantumul depozitului trebuie să fie stabilit la un nivel care să încurajeze consumatorii sau utilizatorii finali de produse ambalate să returneze ambalajele reutilizabile sau deșeurile de ambalaje de unică folosință.
(14) Contract de organizare a gestionării ambalajelor reutilizabile și a celor de unică folosință înseamnă un contract încheiat între administratorul sistemului de depozit și comerciant pentru organizarea punctelor de returnare a ambalajelor de către consumatorii sau utilizatorii finali în vederea rambursării depozitului, conform art. 542. În cazul organizării punctelor de returnare a ambalajelor pentru mai mulți comercianți prin intermediul serviciilor complementare serviciilor existente de gestionare a deșeurilor municipale, contractul este tripartit și se semnează între administratorul sistemului de depozit (în numele acestor comercianți), autoritatea administrației publice locale (sau asociația de dezvoltare intercomunitară) și operatorul serviciului de gestionare a deșeurilor municipale.
a) procedura de încheiere a contractului, intrarea în vigoare și încetarea acestuia;
b) termenele și condițiile dezvoltării infrastructurii și utilizării sistemului de colectare a deșeurilor de ambalaje generate în fluxul de deșeuri municipale;
c) procedura și condițiile de prestare a serviciilor;
d) costul serviciilor;
e) modalitatea de achitare;
f) drepturile, obligațiile părților și răspunderea în cazul neîndeplinirii obligațiilor;
g) procedura de depunere a cererilor, examinarea acestora și soluționarea litigiilor;
h) termenul de valabilitate a contractului, condițiile și procedura de modificare sau rezoluțiune a acestuia.
Formularul-tip al contractului se aprobă prin ordinul ministrului mediului.
(16) Deținătorii de deșeuri sunt obligați să separe deșeurile de ambalaje de alte deșeuri și să asigure sortarea deșeurilor de ambalaje la sursă.
(17) Consumatorii și utilizatorii finali, precum și deținătorii de deșeuri de ambalaje generate în fluxul de deșeuri municipale sunt obligați să utilizeze sisteme complementare de colectare a deșeurilor de ambalaje.
(18) Producătorii de produse în ambalaje supuse sistemului de depozit achită administratorului sistemului de depozit un tarif de administrare pentru acoperirea tuturor costurilor aferente îndeplinirii obligațiilor ce îi revin administratorului sistemului de depozit, iar administratorul achită comercianților un tarif de gestionare pentru acoperirea tuturor costurilor aferente îndeplinirii obligațiilor privind preluarea și stocarea ambalajelor. Cuantumul tarifului de administrare și cel al tarifului de gestionare se stabilesc de către Ministerul Mediului, în termen de 120 de zile calendaristice de la desemnarea administratorului sistemului de depozit, luându-se în considerare propunerea înaintată de administratorul sistemului de depozit.
Articolul 542.Obligațiile comercianților de produse în ambalaje supuse sistemului de depozit
(1) Comercianții de produse în ambalaje reutilizabile sunt obligați să accepte ambalajele reutilizabile returnate de consumatorii sau utilizatorii finali, pentru care s-a stabilit un depozit în conformitate cu art. 541, și să le ramburseze acestora depozitul. Sunt scutiți de la această obligație comercianții care funcționează în magazinele din orașe și sate cu o suprafață comercială care nu depășește 100 m2 sau în unitățile cu o suprafață comercială care nu depășește 150 m2, cum ar fi tarabele din piață, chioșcurile, benzinăriile și unitățile de alimentație publică, precum și comercianții care plasează produsele respective exclusiv prin intermediul unor platforme online sau al aparatelor automate pentru vânzări. Comercianții de produse în ambalaje reutilizabile care fac obiectul scutirilor prevăzute în prezentul alineat sunt încurajați să organizeze puncte de returnare pentru produsele în ambalaje reutilizabile.
(2) Comercianții de produse în ambalaje de unică folosință sunt obligați să accepte deșeurile de ambalaje de unică folosință returnate de consumatorii sau utilizatorii finali, pentru care s-a stabilit un depozit în conformitate cu art. 541, și să le ramburseze acestora depozitul. Sunt scutiți de la această obligație comercianții care funcționează în magazinele din orașe și sate cu o suprafață comercială care nu depășește 100 m2 sau în unitățile cu o suprafață comercială care nu depășește 150 m2, cum ar fi tarabele din piață, chioșcurile, benzinăriile și unitățile de alimentație publică, precum și comercianții care plasează produsele respective exclusiv prin intermediul unor platforme online sau al aparatelor automate pentru vânzări. Comercianții de produse în ambalaje de unică folosință care fac obiectul scutirilor prevăzute în prezentul alineat sunt încurajați să organizeze puncte de returnare pentru produsele în ambalaje de unică folosință.
(3) Comercianții de produse în ambalaje reutilizabile menționați la alin. (1) sunt obligați să accepte toate ambalajele pentru care s-a stabilit un depozit în conformitate cu art. 541 și să ramburseze depozitul, indiferent de faptul că vând sau nu produse ambalate în ambalaje identice. Comercianții de produse în ambalaje de unică folosință menționați la alin. (2) sunt obligați să accepte toate deșeurile de ambalaje pentru care s-a stabilit un depozit în conformitate cu art. 541 și să ramburseze depozitul, indiferent de faptul că vând sau nu produse ambalate în ambalaje identice.
(4) Comercianții de produse ambalate menționați la alin. (1) și (2) organizează puncte de returnare a ambalajelor reutilizabile și/sau a deșeurilor de ambalaje de unică folosință conform prevederilor art. 541 alin. (14) și (15) și asigură rambursarea depozitelor aferente în cadrul unităților comerciale sau în imediata apropiere a acestora, dar nu mai departe de 150 m de aceste unități, având același program de activitate ca și unitățile comerciale.
(5) Comercianții rambursează depozitul în numerar ori prin tichet consumatorilor sau utilizatorilor finali pentru toate ambalajele de produse ori deșeurile de ambalaje din cadrul sistemului de depozit sau, la cererea acestora, le acordă dreptul de a achiziționa bunuri sau servicii vândute de respectivii comercianți pentru o sumă egală cu suma depozitului.
(6) Comercianții de produse supuse sistemului de depozit trebuie să indice la unitățile comerciale, distinct, atât pe eticheta de preț de la raft, cât și pe documentele fiscale aferente, valoarea depozitului.
(7) Comercianții de produse supuse sistemului de depozit trebuie să afișeze în unitățile comerciale informații scrise (pe un poster de format de cel puțin A3 (420x297 mm)) despre modul în care consumatorii sau utilizatorii finali pot returna ambalajele reutilizabile și deșeurile de ambalaje de unică folosință, precum și despre condițiile de rambursare a depozitului.
(8) Comercianții de produse supuse sistemului de depozit sunt obligați:
a) să încheie contracte cu administratorul sistemului de depozit conform prevederilor art. 541 alin. (14) și (15) în vederea îndeplinirii obligațiilor ce decurg din prezenta lege;
b) să nu comercializeze produse ambalate menționate la art. 541 alin. (3) care sunt achiziționate de la producători neînregistrați în cadrul administratorului sistemului de depozit sau de la distribuitori ai acestor producători;
c) să nu comercializeze produse ambalate menționate la art. 541 alin. (3) care nu sunt marcate potrivit prevederilor prezentei legi;
d) să asigure, la cererea producătorului, colectarea, păstrarea și predarea ambalajului reutilizabil supus sistemului de depozit pe tipuri de ambalaje reutilizabile;
e) să asigure colectarea, păstrarea și predarea deșeurilor de ambalaje de unică folosință supuse sistemului de depozit, separat pe tipuri (sticlă, plastic, metal), exclusiv către administratorul sistemului de depozit;
f) să întocmească și să furnizeze informații și rapoarte lunare privind sumele depozitelor primite și achitate pe tipuri de ambalaje, precum și alte informații solicitate de administratorul sistemului de depozit și producători.
Notă: Conform art.II al.(3) din LP97 din 25.04.24, MO209-212/16.05.24 art.297 comercianții de produse menționați la art.542 se înregistrează în sistemul informațional gestionat de către administratorul sistemului de depozit în termen de 6 luni de la desemnarea administratorului.
Articolul 543.Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje reutilizabile
(1) Producătorii și comercianții de produse pentru care s-a constituit un depozit pentru ambalaje reutilizabile desemnează un administrator al sistemului de depozit pentru ambalaje reutilizabile sub forma unei entități juridice fără scop lucrativ, înființată în conformitate cu legislația privind organizațiile necomerciale, pentru a îndeplini următoarele funcții:
a) să gestioneze aplicarea sistemului de depozit la toate nivelurile, inclusiv cel administrativ, tehnic și financiar;
b) să organizeze rambursarea costurilor de gestionare a ambalajelor reutilizabile către comercianții de astfel de ambalaje;
c) să pregătească și să furnizeze informații comercianților de produse în ambalaje reutilizabile cu privire la tipurile de ambalaje reutilizabile pentru care se solicită un depozit, cuantumul depozitului, procedura de acceptare și rambursare a depozitului și procedura de contabilizare a ambalajului.
(2) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje reutilizabile prezintă dosarul întocmit în conformitate cu cerințele art. 544 alin. (5).
Notă: Conform art.II al.(4) din LP97 din 25.04.24, MO209-212/16.05.24 art.297 sistemul de depozit se va pune în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de un an de la desemnarea administratorului sistemului de depozit, conform art. 543, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2027.
Articolul 544.Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință
(1) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință este o entitate juridică fără scop lucrativ, înființată în conformitate cu legislația privind organizațiile necomerciale exclusiv pentru implementarea, gestionarea, operarea sistemului de depozit și asigurarea finanțării acestuia.
(2) Fondatorii administratorului sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință sunt structuri asociative ale producătorilor și structuri asociative ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate menționate la art. 541 alin. (3). Fondatorii se vor înscrie în procedura de desemnare a administratorului sistemului de depozit prin depunerea documentației prevăzute de lege, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a actului normativ ce stabilește cerințele de constituire a administratorului.
(3) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință îndeplinește următoarele obligații:
1) asigură atingerea următoarelor ținte de colectare a deșeurilor de ambalaje pentru care se aplică sistemul de depozit:
a) 55% – sticlă, 60% – plastic, 60% – metal, pentru primul an calendaristic de funcționare a sistemului de depozit;
b) 65% – sticlă, 70% – plastic, 70% – metal, pentru al doilea an calendaristic de funcționare a sistemului de depozit;
c) 75% – sticlă, 80% – plastic, 80% – metal, începând cu al treilea an calendaristic de funcționare a sistemului de depozit;
2) administrează sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință și organizează colectarea deșeurilor de ambalaje;
3) organizează gestionarea deșeurilor de ambalaje colectate în cadrul sistemului de depozit, cu selectarea, prin licitație publică, a gestionarilor de deșeuri care vor recicla aceste deșeuri, asigurând atingerea țintelor stabilite pentru colectarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje supuse sistemului de depozit;
4) educă și informează publicul cu privire la aplicarea sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință;
5) pune la dispoziția comercianților menționați la art. 541 facilități pentru preluarea deșeurilor de ambalaje (inclusiv facilități pentru preluarea automată (nonumană) a deșeurilor de ambalaje și pentru rambursarea depozitului), ținând cont de zona de vânzare a magazinului și de cantitatea de deșeuri de ambalaje colectate la magazin; asigură, din resurse proprii, reparația și întreținerea instalațiilor automate (nonumane) de preluare a deșeurilor de ambalaje sau rambursează comercianților de produse în ambalaje prevăzuți la art. 542 costurile de reparație și întreținere a instalațiilor automate (nonumane) de preluare a deșeurilor de ambalaje pe care le-au achiziționat și/sau închiriat, care respectă specificațiile tehnice stabilite de administratorul sistemului de depozit;
6) rambursează comercianților de produse în ambalaje menționați la art. 542 un tarif de gestionare ce cuprinde costurile suportate de aceștia pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin prin aplicarea sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință, asociat cu preluarea deșeurilor de ambalaje de unică folosință pentru care se constituie un depozit (inclusiv costurile suportate de acești comercianți la achiziționarea și/sau închirierea de instalații automate (nonumane) de preluare a deșeurilor de ambalaje care respectă specificațiile tehnice stabilite de administratorul sistemului de depozit); rambursează depozitul și costurile pentru furnizarea de informații publice;
7) îndeplinește alte obligații prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte normative privind constituirea administratorului sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință, care îi sunt stabilite prin contracte cu producătorii ce furnizează produse ambalate în ambalaje de unică folosință, pentru care s-a constituit un depozit, și cu comercianții de ambalaje menționați la art. 541.
(4) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință trebuie să aibă:
a) capacitatea financiară necesară pentru îndeplinirea obligațiilor în calitate de administrator pe întreg teritoriul țării;
b) posibilitatea de a îndeplini obligațiile în calitate de administrator pe întreg teritoriul țării, în baza contractelor cu comercianții de ambalaje.
(5) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință prezintă Ministerului Mediului, pentru coordonare, și Agenției de Mediu, pentru obținerea autorizației pentru gestionarea deșeurilor, dosarul întocmit în conformitate cu cerințele prevăzute de prezenta lege, ținând cont de particularitățile organizării sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință, și anume:
a) planul de organizare a sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință, care include măsuri și acțiuni pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor impuse operatorilor economici care participă în cadrul sistemului de depozit;
b) schema de finanțare a sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință, inclusiv a implementării planului de organizare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință și a programului de educare și informare a publicului cu privire la sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință. Cuantumul tarifului de administrare care urmează să fie plătit de către producători pentru administrarea sistemului de depozit pentru ambalajele de unică folosință, precum și cuantumul tarifului de gestionare care urmează să fie plătit către comercianți pentru îndeplinirea obligațiilor aferente sistemului de depozit se precizează în schema de finanțare;
c) programul de educare și informare a publicului cu privire la sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință, care va include priorități și măsuri pentru educarea și informarea publicului.
(6) Ministerul Mediului refuză coordonarea documentelor menționate la alin. (5) dacă planul de organizare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință și/sau schema de finanțare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință, și/sau programul de educare și informare a publicului cu privire la sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință nu respectă cerințele stabilite de lege și/sau calculele și datele prezentate în schema de finanțare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință nu sunt justificate.
(7) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință prestează servicii în condiții nediscriminatorii tuturor producătorilor care furnizează produse ambalate în ambalaje de unică folosință, pentru care s-a constituit un depozit în conformitate cu art. 541, pentru plasarea pe piață și către comercianții de produse în ambalaje.
(8) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință nu are dreptul să divulge unei terțe părți sau oricărui producător care participă la sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință ori comerciantului de produse în ambalaje informații despre produsele plasate pe piață și cantitatea de ambalaje de unică folosință vândute de către comercianții de produse în ambalaje, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
(9) Fondatorii și participanții la administrarea sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință au obligația de a acționa în condiții de transparență și nediscriminatorii față de orice operator economic care furnizează servicii sau produse necesare funcționării sistemului.
(10) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință implementează măsurile prevăzute în planul de organizare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință, schema de finanțare a sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință, programul de educare și informare a publicului cu privire la sistemul de depozit pentru ambalaje de unică folosință și prezintă rapoarte privind implementarea acestor măsuri.
(11) Administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință trebuie să aloce 1% – 2% din veniturile sale, constând în depozite nerevendicate şi sume obţinute din comercializarea deșeurilor de ambalaje predate către reciclare, pentru educarea și informarea publicului cu privire la funcționarea sistemului de depozit.
(12) Veniturile înregistrate cu orice titlu de către administratorul sistemului de depozit, inclusiv depozitele nerevendicate, se folosesc în mod exclusiv pentru susținerea funcționării sistemului de depozit și creșterea eficienței acestuia.
(13) Țintele de colectare prevăzute la alin. (3) lit. a) se calculează prin raportul dintre numărul total de ambalaje de unică folosință supuse sistemului de depozit plasate pe piață şi numărul total de ambalaje de unică folosință supuse sistemului de depozit validate în baza codului de bare ca fiind returnate în cadrul sistemului de depozit în anul calendaristic de referinţă. Ambalajele validate ca fiind returnate în cadrul sistemului de depozit sunt cele stabilite la punctele de returnare, prin sistemul electronic de numărare al instalațiilor automate de recepție, şi, respectiv, la centrul logistic al sistemului de depozit dacă ambalajele au fost preluate manual la punctele de returnare. Centrul logistic reprezintă spaţiul organizat şi gestionat de către administratorul sistemului de depozit, destinat pentru validarea, în baza codului de bare, a ambalajelor supuse sistemului de depozit.
(14) În cazul neatingerii țintelor de colectare prevăzute la alin. (3) lit. a), administratorul sistemului de depozit va achita către Fondul Ecologic Național o sumă de 2 lei pentru ambalajele din metal și de 4 lei pentru ambalajele din plastic și sticlă, pentru fiecare unitate de ambalaj pentru care nu au fost atinse țintele minime anuale de colectare.
(15) Administratorul sistemului de depozit raportează semestrial către Agenția de Mediu cantitatea de produse în ambalaje supuse sistemului de depozit, plasate pe piață de către producători.
Notă: Conform art.II al.(4) din LP97 din 25.04.24, MO209-212/16.05.24 art.297 sistemul de depozit se va pune în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de un an de la desemnarea administratorului sistemului de depozit, conform art. 544, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2027.
Articolul 55.Deşeurile rezultate din activitatea medicală
(1) În sensul prezentei legi, deşeurile rezultate din activitatea medicală se consideră deşeurile rezultate din activităţile de asistenţă medicală pentru om şi animale şi/sau din cercetările conexe, clasificate în deșeuri periculoase și nepericuloase în conformitate cu poziţia 18 din Lista deşeurilor.
(2) Gestionarea deşeurilor menţionate la alin.(1), inclusiv a celor periculoase, se efectuează în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației, ținând cont de prevederile prezentei legi, de cerinţele aprobate de Guvern, de prevederile Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, precum și de cele ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(3) Ambalarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, inclusiv a celor periculoase, se efectuează doar în ambalaj confecţionat din materiale care permit eliminarea acestuia cu riscuri minime pentru mediu şi sănătatea populației. Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosinţă şi se elimină о dată cu conţinutul.
(4) Etichetarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se efectuează cu respectarea prevederilor art. 22 din prezenta lege şi a actelor normative aprobate de Guvern.
(5) În procesul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se interzice:
a) depunerea deşeurilor periculoase neambalate (în vrac);
b) utilizarea pentru ambalarea deşeurilor periculoase a materialelor care nu corespund prevederilor alin. (3) din prezentul articol şi actelor normative aprobate de Guvern;
c) amestecarea diferitor categorii de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, precum și amestecarea acestora cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale.
(6) Transportul deşeurilor rezultate din activitatea medicală, inclusiv al celor periculoase, până la locul de tratare sau eliminare se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4. Transportul deşeurilor periculoase pe drumurile publice până la locul de tratare sau eliminare şi transferul acestora pentru eliminare finală peste frontieră se realizează în corespundere cu cerinţele stabilite la art. 44 şi 64.
(7) Producătorii deşeurilor rezultate din activitatea medicală sunt obligaţi:
a) să colecteze separat deşeurile la sursă, asigurând trierea acestora pe categorii de deşeuri, în scopul facilitării tratării și eliminării specifice fiecărei categorii de deșeuri;
b) să asigure tratarea şi/sau eliminarea deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, produse la întreprinderile sau instalaţiile autorizate conform art. 25, precum şi eliminarea rapidă şi completă a factorilor cu potențial nociv pentru mediu şi sănătatea populaţiei;
c) să asigure ţinerea evidenţei deşeurilor şi transmiterea informaţiei despre deşeurile generate şi gestionarea acestora în conformitate cu art. 32 şi 33 din prezenta lege şi cu actele normative aprobate de Guvern.
(8) Conducătorii instituţiilor de asistenţă medicală pentru om şi animale şi instituţiilor de cercetări în acest domeniu, indiferent de tipul de proprietate, sunt obligaţi:
a) să prevadă anual cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) să aprobe planuri proprii de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi să asigure implementarea acestora în conformitate cu regulamentul intern şi actele normative aprobate de Guvern;
c) să nominalizeze о persoană responsabilă pentru activităţile de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
d) să asigure formarea profesională continuă a angajaților în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medical.
(1) Gestionarea biodeşeurilor definite la art.2 pct.2) se efectuează cu respectarea prevederilor art. 3 şi 4, astfel încât să se asigure:
a) colectarea separată a biodeşeurilor în vederea compostării şi fermentării acestora;
b) tratarea biodeşeurilor într-un mod care asigură un înalt nivel de protecţie a mediului;
c) producerea din biodeşeuri a unor materiale fără riscuri pentru mediu.
(2) Deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini vor fi colectate separat şi transportate la staţiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.
(3) În cazul în care biodeşeurile colectate separat conţin substanţe periculoase, se interzice tratarea acestora în staţii de compostare.
Articolul 57.Deşeurile generate de nave şi reziduurile de marfă
(1) În scopul protecţiei eficiente a mediului acvatic şi al prevenirii deversării deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de marfă se interzice deversarea ilicită a deşeurilor şi a reziduurilor în mediul marin sau în cursuri de apă de către navele care utilizează porturile naţionale, asigurând predarea acestora către instalaţiile portuare de preluare.
a) deşeuri generate de nave înseamnă toate deşeurile, inclusiv apele uzate şi alte reziduuri decât cele de marfă, care provin din exploatarea navelor și care intră sub incidenţa prevederilor anexelor I, IV şi V la Convenţia internaţională privind prevenirea poluării de către nave, adoptată la Londra la 2 noiembrie 1973 (MARPOL 73/78), la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 189-XVI din 28 iulie 2005, precum şi deşeurile asociate mărfurilor, astfel cum sunt definite în liniile directoare ale Organizației Maritime Internaționale (OMI) pentru implementarea anexei V la Convenţie;
b) reziduuri de marfă înseamnă resturile mărfurilor din magaziile sau tancurile de marfă care rămân la finalul operaţiunilor de descărcare şi curăţare, inclusiv surplusurile sau scurgerile de marfă ce pot apărea în timpul operaţiunilor de încărcare şi/sau descărcare;
c) instalaţii portuare de preluare înseamnă orice instalaţie fixă, flotantă sau mobilă care serveşte la preluarea deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor de marfă.
(3) Fără a aduce atingere definiţiilor de la alin. (2)lit. a) şi b) din prezentul articol, deşeurile generate de nave și reziduurile de marfă sunt considerate deșeuri în înţelesul art. 2 pct.9).
(4) Predarea deşeurilor generate de nave se va realiza după cum urmează:
a) comandantul unei nave care face escală într-un port pe teritoriul Republicii Moldova va preda toate deșeurile generate de navă unei instalaţii portuare de preluare, autorizată din punctul de vedere al protecţiei mediului în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78, înaintea părăsirii portului. Operatorii instalaţiilor portuare de preluare vor elibera un document de confirmare a cantității și a tipurilor de deșeuri preluate, pe care îl vor înmâna comandantului navei;
b) o navă poate fi autorizată de autoritatea competentă în domeniul transportului naval să îşi continue voiajul spre următorul port de escală fără să predea toate deşeurile dacă nava dispune de spaţiu suficient de stocare a deşeurilor care au fost acumulate şi care vor fi generate în timpul voiajului prognozat, cu garanţia asigurării ca nu există niciun risc ca deşeurile să fie aruncate în cursurile de apă.
(5) Având în vedere aspectele pecuniare prevăzute la art. 29 pentru acoperirea costurilor aferente instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave, inclusiv pentru preluarea şi gestionarea deșeurilor și/sau reziduurilor de marfă, administrațiile portuare trebuie să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor.
(6) Sistemul de tarifare prevăzut la alin. (5) trebuie să încurajeze armatorul navei să predea deşeurile generate şi/sau reziduurile de marfă la instalaţiile portuare de preluare şi să nu le descarce în mare sau cursuri de apă. În acest sens, următoarele principii vor fi aplicate tuturor navelor, cu excepţia navelor de pescuit şi a ambarcaţiunilor de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri:
a) toate navele care fac escală într-un port de pe teritoriul Republicii Moldova vor contribui la acoperirea costurilor prevăzute la alin. (5), chiar dacă instalaţiile portuare de preluare sunt sau nu sunt utilizate. Astfel, costul va fi inclus, de regulă, în tarifele portuare sau, prin excepţie, va putea fi aplicat un tarif separat pentru deşeuri. Tarifele pot fi aplicate diferenţiat, în funcţie de categoria, tipul şi dimensiunea navei;
b) partea din costuri care nu este acoperită de tarifele prevăzute la lit. a), dacă este cazul, va fi acoperită prin valorificarea deşeurilor efectiv predate de către nave, în funcţie de tipurile şi cantităţile acestora;
c) tarifele vor fi reduse atunci când comandantul poate demonstra că nava sa generează cantităţi reduse de deşeuri ca urmare a managementului de mediu aplicat, construcţiei navei, echipamentului şi operării efectuate.
(7) Sistemul de tarifare va fi echitabil, transparent şi nediscriminatoriu, va reflecta costurile instalaţiilor şi ale serviciilor puse la dispoziţie, chiar dacă acestea sunt sau nu sunt utilizate. Cuantumul tarifelor, modul de aplicare şi baza de calcul al acestora se stabilesc de Guvern.
(1) În sensul prezentei legi, deşeuri de mercur înseamnă substanţe sau obiecte care constau din, conţin sau sunt contaminate cu mercur sau compuşi de mercur care constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9).
(2) Deșeurile de mercur vor fi gestionate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației, ținându-se cont de prevederile prezentei legi, de cerinţele aprobate de Guvern, precum și de prevederile Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, şi ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(3) Colectarea, transportul, stocarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor de mercur se realizează în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, cu respectarea condiţiilor stabilite în acestea.
(4) Deşeurile de mercur, inclusiv lămpile fluorescente uzate, se colectează separat şi nu sunt amestecate cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe sau materiale.
(5) Producătorii deşeurilor de mercur şi întreprinderile care administrează deşeuri de mercur asigură ambalarea şi etichetarea acestora conform prevederilor art. 22 şi cerinţelor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobate de Guvern.
(6) Transportarea deşeurilor de mercur pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4 şi 44 şi ale Regulamentului transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat de Guvern. Transferul deşeurilor de mercur pentru eliminare finală peste frontieră se realizează în corespundere cu cerinţele stabilite la art. 64.
(7) Depozitarea deşeurilor de mercur, inclusiv a deşeurilor de mercur metalic, se realizează în conformitate cu cerinţele de gestionare şi criteriile specifice de depozitare a acestora aprobate de Guvern.
(1) În sensul prezentei legi, deşeuri de azbest înseamnă substanţele sau produsele şi materialele care constau din sau conţin azbest și constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9).
(2) Deşeurile de azbest vor fi gestionate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației, ținându-se cont de prevederile prezentei legi, de cerinţele aprobate de Guvern, precum și de prevederile Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, şi ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(3) Deșeurile de azbest vor fi colectate separat, ambalate, etichetate, depozitate şi eliminate într-un depozit de deşeuri amplasat într-un loc destinat special pentru eliminarea deşeurilor de azbest.
(4) Colectarea, transportul, stocarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor de azbest se realizează în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, cu respectarea condițiilor stabilite în acestea.
(5) Producătorii de deşeuri de azbest şi întreprinderile care administrează deşeuri de azbest asigură ambalarea şi etichetarea acestora conform prevederilor art. 22 şi cerinţelor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobate de Guvern.
(6) Transportarea deşeurilor de azbest pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4 şi 44 şi ale Regulamentului transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat de Guvern. Transferul deşeurilor de azbest pentru eliminare finală peste frontiere se realizează în corespundere cu cerinţele stabilite la art. 64.
Articolul 591.Deșeurile din construcții și demolări
(1) Deșeurile din construcții și demolări sunt gestionate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației, ţinându-se cont de prevederile prezentei legi, de cerințele aprobate de Guvern în acest sens, precum și de prevederile Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998, și ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(2) Deșeurile din construcții și demolări sunt colectate separat, depozitate și eliminate în depozite de deșeuri amplasate în locuri special amenajate pentru eliminarea deșeurilor din construcții și demolări.
(3) Mecanismul de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări se stabilește prin actele normative aprobate de către Guvern.
[Art.591 introdus prin LP243 din 10.07.25, MO445-447/22.08.25 art.612; în aplicare din 22.08.26]
(1) În sensul prezentei legi, anvelope uzate înseamnă anvelopele care constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9).
(2) Anvelopele uzate vor fi gestionate în mod sigur pentru mediu, ținându-se cont de prevederile prezentei legi, de cerinţele aprobate de Guvern, precum și de prevederile Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, şi ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(3) Activitățile de gestionare a anvelopelor uzate se realizează în baza autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, cu respectarea condiţiilor stabilite în acestea.
(4) Colectarea, transportul şi păstrarea anvelopelor uzate se realizează separate prin intermediul unei reţele de colectare a cauciucurilor uzate, formată din centre de deservire tehnică a automobilelor, centre comerciale auto, parcări şi alte obiecte autorizate conform prezentei legi.
(5) În corespundere cu prevederile art. 13, anvelopele uzate şi alte deşeuri de cauciuc sunt supuse valorificării materiale sau energetice în conformitate cu cerinţele aprobate de Guvern.
(6) În cazul valorificării energetice a anvelopelor uzate, operatorul va asigura instalarea și buna funcționare a sistemelor de purificare a emisiilor în componentele mediului, a echipamentului de măsurare pentru controlul emisiilor, inclusiv cel computerizat, precum şi raportarea volumelor de emisii şi a rezultatelor de control conform legislației de mediu.
(7) Transportarea anvelopelor şi cauciucurilor uzate pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4 şi 44. Transportul anvelopelor uzate de pe teritoriul naţional la întreprinderile de valorificare sau eliminare de peste frontiere se restricționează prin legislaţie.
Articolul 61.Deşeurile de metale feroase şi neferoase
(1) În senul prezentei legi, deşeuri de metale feroase şi neferoase înseamnă metalele feroase şi neferoase care constituie deşeuri conform art. 2 pct. 9). Resturile de metale generate de procesele tehnologice se consideră deşeuri.
(2) Deşeurile de metale feroase și neferoase vor fi gestionate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației, ținându-se cont de prevederile prezentei legi, de cerinţele aprobate de Guvern, precum și de prevederile Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, şi ale documentelor directoare adoptate în cadrul acesteia.
(3) Activităţile de gestionare a deşeurilor de metale feroase şi neferoase se realizează în baza autorizației pentru gestionarea deșeurilor ori a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, emise pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, cu respectarea condiţiilor stabilite în acestea.
(4) Transportarea metalelor feroase şi neferoase, inclusiv în formă de praf sau pulbere, şi al deşeurilor acestora pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4 şi 44 şi ale Regulamentului transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat de Guvern.
(5) Operatorul instalației este obligat:
a) la acceptarea, în conformitate cu prevederile art. 122, a deșeurilor de metale feroase și neferoase menționate în anexa nr. 61, să înregistreze, pe lângă datele prevăzute la art. 182 alin. (5), informații cu privire la persoana fizică care a livrat deșeurile la instalație, indicând numele și prenumele acesteia, adresa permanentă sau locul de reședință și datele buletinului de identitate, să țină evidența continuă a acestor informații și să le păstreze pe o perioadă de 5 ani de la acceptarea deșeurilor, precum și să supună deșeurile monitorizării radiologice;
b) în cazul în care acceptă deșeuri care prezintă caracteristici de mașini sau echipamente de utilitate publică sau de o operă de artă, sau de obiecte sacre ori religioase sau caracteristicile unei părți a acestora, să înregistreze suplimentar, ca informații referitoare la deșeuri, conform prevederilor art. 182 alin. (5), o scurtă descriere a acestor articole pentru a permite identificarea ulterioară și să includă în ea orice litere, cifre care apar pe aceste articole, alte simboluri, dacă există; asemenea deșeuri nu pot fi dezasamblate, preprocesate sau predate unor terți timp de 48 de ore de la acceptarea acestora;
c) în cazul efectuării plății în favoarea unei persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, să admită achitarea, în numerar, în sumă ce nu depășește 100000 de lei cumulativ anual de la predarea deșeurilor și a reziduurilor de metale feroase și neferoase, a reziduurilor industriale care conțin metale sau aliaje ale acestora, conform legislației privind efectuarea decontărilor în numerar;
d) să monitorizeze amplasamentul unității cu un sistem de supraveghere video, să păstreze o înregistrare din sistemul de supraveghere video pentru o perioadă de 30 de zile și să furnizeze această înregistrare, la cerere, autorităților care efectuează inspecții în conformitate cu art. 30 și 31;
e) să instruiască anual toți angajații care lucrează în cadrul instalației în vederea dobândirii cunoștințelor și a abilităților necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de acceptare a deșeurilor definite de prezenta lege, să întocmească o evidență scrisă a acestei instruiri, care se păstrează pe o perioadă de 5 ani după perioada de pregătire.
(51) Operatorul instalației nu trebuie:
a) să accepte deșeurile fără a înregistra informațiile prevăzute la alin. (5)lit. a) și b);
b) să dezasambleze, să preproceseze sau să predea unor terți deșeuri de metale feroase și neferoase acceptate care prezintă caracteristici de mașini sau echipamente de utilitate publică, de o operă de artă sau de obiecte sacre ori religioase sau caracteristicile unei părți a acestora pentru o perioadă de timp de 48 de ore de la acceptarea acestora;
c) să accepte deșeuri menționate în anexa nr. 61 secțiunea a 2-a și să efectueze plăți pentru acceptarea acestor deșeuri de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător;
d) să accepte deșeurile de produse supuse responsabilității extinse a producătorului conform art. 12 alin. (14)lit. a)– c).
(6) Deşeurile de metale feroase şi neferoase sunt supuse valorificării conform prevederilor art. 13, precum și reutilizării şi reciclării conform art. 14.
(7) Activităţile de recuperare şi reciclare a deşeurilor de metale sunt supuse controlului ecologic.
(8) Operatorul activităţilor de recuperare și de reciclare a deşeurilor de metale va asigura instalarea și buna funcționare a sistemelor de purificare a emisiilor în componentele mediului, a echipamentului de măsurare pentru controlul emisiilor, precum şi raportarea volumelor de emisii şi a rezultatelor de control conform legislaţiei de mediu.
(9) Transferul deşeurilor de metale feroase şi neferoase de pe teritoriul Republicii Moldova către o instalație autorizată pentru valorificarea deșeurilor se efectuează în conformitate cu art. 64. În cazul în care reutilizarea şi reciclarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase sunt posibile din punct de vedere tehnic şi sunt sigure pentru mediu, transportarea transfrontalieră a acestora se restricţionează prin legislaţie.
(10) Transferul deșeurilor de metale feroase şi neferoase pe teritoriul Republicii Moldova către o instalație autorizată pentru valorificarea deșeurilor se efectuează în conformitate cu art. 44.
(1) Centrul de gestionare a deşeurilor (denumit în continuare – Centru) este o întreprindere pentru gestionarea deşeurilor periculoase, cu statut de persoană juridică distinctă şi cu buget separat, subordonată Ministerul Mediului.
(2) Centrul se ocupă de repartizarea tratamentelor pentru deşeurile poluanţilor organici persistenţi sau pentru cele contaminate cu poluanţii organici persistenţi, pentru deşeurile cu conţinut de mercur şi deşeurile periculoase formate în urma dezasamblării bateriilor şi acumulatorilor, a echipamentelor electrice şi electronice, a automobilelor scoase din uz, precum şi de exportul acestora pentru eliminare finală.
(3) Centrul examinează posibilităţile de primire şi de repartizare a tratamentelor altor tipuri de deşeuri periculoase.
Articolul 622.Cerințe generale privind transferul de deșeuri
(1) Importul, exportul și tranzitul deșeurilor se realizează în conformitate cu prevederile prezentei legi și procedurile stabilite în Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022, în baza:
a) notificării prealabile scrise; sau
b) cerințelor generale de informare.
(2) Transferurile de deșeuri pentru care se solicită procedura de notificare prealabilă scrisă fac obiectul depunerii unei garanții financiare sau a unei asigurări echivalente, care să acopere costurile de transport, costurile de valorificare sau de eliminare a acestora, inclusiv costurile pentru orice operațiune intermediară necesară și costurile de depozitare pentru 90 de zile.
(21) Cuantumul taxei pentru notificarea prealabilă scrisă acordată pentru transferul transfrontalier de deșeuri de către Agenția de Mediu după acceptarea notificării prealabile scrise pentru import și export este de 5 000 lei, iar cuantumul taxei pentru notificarea prealabilă scrisă acordată pentru transferul transfrontalier de deșeuri de către Agenția de Mediu după acceptarea notificării prealabile scrise pentru tranzit este de 10 000 lei.
(3) Garanția financiară este constituită în beneficiul statului și se aprobă de către Agenția de Mediu.
(4) Garanția financiară se execută în favoarea Agenției de Mediu în cazul în care transferul nu poate fi finalizat astfel cum s-a prevăzut sau în cazul unui transfer ilegal, conform prevederilor din Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022, și este utilizată pentru a asigura costurile de valorificare sau de eliminare alternativă a deșeurilor, inclusiv costurile de depozitare și transport.
(5) În aplicarea reglementărilor de transfer al deșeurilor, Agenția de Mediu asigură:
a) luarea unei decizii scrise în baza notificării privind transferul planificat;
b) realizarea schimbului de informații cu Serviciul Vamal în privința transferurilor de deșeuri planificate și realizate;
c) ținerea evidenței documentelor și a informațiilor necesare în vederea obținerii notificării prealabile scrise pentru transferurile de deșeuri, precum și a altor documente și informații referitoare la transporturile transfrontaliere de deșeuri, cu transmiterea acestora autorităților competente din țările implicate în transferul de deșeuri.
(6) În cazul tranzitului prin Republica Moldova a deșeurilor destinate eliminării sau valorificării dinspre și către alte țări, Agenția de Mediu ia o decizie scrisă în baza notificării, cu respectarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022.
(7) Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în comun cu Serviciul Vamal, realizează controlul transferului de deșeuri, acționând în mod coordonat conform Regulamentului privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022.
(1) Este interzis importul în Republica Moldova al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, în stare brută şi prelucrată în scopul acumulării temporare, valorificări sau eliminări prin orice metodă, cu excepţia categoriilor de deşeuri prezentate în anexa nr. 7, care sunt destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente și autorizate conform cerințelor art. 25 sau înregistrate conform art. 28.
(2) Plasarea deșeurilor în scop de valorificare și eliminare de pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova și al Portului Internațional Liber „Giurgiulești” pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova nu se consideră import, ci livrare impozabilă, cu eliberarea facturii fiscale fără depunerea declarației vamale.
(3) Deșeurile generate de către rezidenții zonelor economice libere ale Republicii Moldova și ai Portului Internațional Liber „Giurgiulești” în urma activității sale, scoase de pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova și plasate pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova în scop de valorificare sau eliminare la operatorii autorizați, se asimilează cu deșeurile obținute pe teritoriul Republicii Moldova, fiindu-le aplicată legislația națională în domeniul mediului.
(4) Mărfurile, mijloacele fixe și obiectele de mică valoare uzate vor fi plasate în libera circulație pe baza valorii reziduale sau celei stabilite în baza expertizei efectuate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova sau de alte entități.
(1) Producătorii și deținătorii de deșeuri pot exporta aceste deșeuri pentru eliminare și valorificare în țările care au ratificat Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998, și care dispun de tehnologie adecvată și acceptă să efectueze asemenea operațiuni.
(2) Exportul de deșeuri din Republica Moldova în alte țări se realizează cu respectarea procedurii de notificare prealabilă scrisă sau cu respectarea cerințelor generale de informare, în conformitate cu Regulamentul privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022.
(3) Documentul de notificare, documentul de circulație și documentul care însoțește transferul de deșeuri supus cerințelor generale de informare se depun prin intermediul SIA MD.
Capitolul IXRĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND DEŞEURILE
Articolul 65.Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind deşeurile
Nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aprobate în temeiul prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală, conform legii.
Articolul 66.Răspunderea pentru prejudiciul cauzat mediului și sănătății populației
Prejudiciul cauzat sănătăţii populaţiei ca urmare a poluării mediului cu deşeuri va fi reparat în conformitate cu prevederile Codului civil al Republicii Moldova.
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul normativ privind gestionarea deșeurilor în vederea protecției mediului şi a sănătăţii populaţiei. Prezenta lege transpune Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 22 noiembrie 2008, astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018.
(2) Prezenta lege intră în vigoare după 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. 54 alin. (5) care se pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2017, art. 54 alin. (6) care se pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018 și art. 62 care se pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020.
(3) Prevederile art. 49 alin. (7) se aplică până la 1 ianuarie 2018.
(4) Exceptarea prevăzută la art. 49 alin. (8)lit. c) se aplică până la 1 ianuarie 2020.
(5) Timp de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile art. 32 alin. (1)–(3) se vor aplica și producătorilor de deşeuri nepericuloase.
a) în termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi, va elabora cadrul normativ aferent prezentei legi;
b) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
– va elabora şi va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea actelor legislative în concordanță cu prezenta lege;
– va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege;
– va elabora şi va aproba Programul național privind gestionarea deșeurilor;
c) va asigura stabilirea graduală a mecanismului de implementare a responsabilității extinse a producătorului, prevăzut la art. 12.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 16–17, art. 101), cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.