Textul legii Caută

Lege nr. 488 din 08.07.1999

exproprierii pentru cauză de utilitate publică

Adoptat
08.07.1999
Publicat
20.04.2000 în Monitorul Oficial Nr. 42-44 art. 311
În vigoare din
20.04.2000
Statut
Modificat
Emitent
Parlamentul
Sursa
pagina actului în registru, PDF
Date pentru agenți
JSON
6 versiuni ale textului
  1. textul afișat aici
  2. la sursă
  3. la sursă
  4. la sursă
  5. la sursă
  6. la sursă

Textele celorlalte versiuni nu sunt în acest cititor.

Modificat prin 5 acte
  1. LP59 din 20.03.25, MO154-156/27.03.25 art.173; în vigoare 01.04.25
  2. LP86 din 12.04.24, MO209-212/16.05.24 art.295; în vigoare 16.05.24
  3. LP156 din 09.06.22, MO194-200/01.07.22 art.358; în vigoare 01.07.22
  4. LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338
  5. LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48
Citat în 47 de acte
  • Lege nr. 258 din 05.11.2026 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Strășeni – Gutinaș, modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni 330 kV
  • Lege nr. 243 din 22.10.2026 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de modernizare a sistemelor colective de alimentare cu energie termică din cadrul proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți (S.A. „CET-Nord”)”, faza II
  • Lege nr. 244 din 22.10.2026 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de modernizare a sistemelor colective de alimentare cu energie termică din cadrul proiectului „Optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău”
  • Lege nr. 235 din 02.10.2026 pentru modificarea unor acte normative (crearea premiselor pentru dezvoltarea și întreținerea sistemelor de irigare și/sau de desecare)
  • Lege nr. 109 din 11.06.2026 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de consolidare a sediului Procuraturii Generale
  • Lege nr. 103 din 04.06.2026 privind declararea utilității publice de interes național pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor
  • Lege nr. 227 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative (optimizarea proceselor de obținere a actelor permisive)
  • Lege nr. 233 din 10.07.2025 privind declararea de utilitate publică de interes național a lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă și sanitație în cadrul unor subproiecte ale Proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”
  • Lege nr. 176 din 03.07.2025 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului și evaluării bunurilor imobile)
  • Lege nr. 178 din 03.07.2025 privind serviciul public de salubrizare
  • Lege nr. 164 din 26.06.2025 cu privire la energia electrică
  • Lege nr. 88 din 30.04.2025 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălți–Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a stației electrice Bălți 400 kV
  • Lege nr. 63 din 27.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (promovarea cogenerării și a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică)
  • Lege nr. 59 din 20.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (punerea în aplicare a Codului funciar)
  • Lege nr. 18 din 20.02.2025 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și extindere a unor drumuri publice naționale, inclusiv a punctelor de trecere a frontierei de stat cu infrastructurile conexe
  • Lege nr. 24 din 20.02.2025 privind declararea utilității publice de interes național pentru lucrările de construcție a noului sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova
  • Lege nr. 204 din 25.07.2024 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și extindere a unor drumuri publice naționale
  • Lege nr. 86 din 12.04.2024 pentru modificarea unor acte normative (sporirea celerității procedurilor de expropriere)
  • Cod nr. 22 din 15.02.2024 Codul funciar
  • Lege nr. 322 din 09.11.2023 pentru modificarea Legii nr. 354/ 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile
  • Lege nr. 296 din 27.10.2022 privind declararea utilității publice de interes național pentru lucrările de construcție a apeductului magistral Chișinău–Strășeni–Călărași
  • Lege nr. 156 din 09.06.2022 pentru modificarea unor acte normative
  • Lege nr. 120 din 12.05.2022 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești
  • Lege nr. 62 din 17.03.2022 cu privire la publicitate
  • Lege nr. 136 din 16.07.2020 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a unor drumuri naționale
  • Lege nr. 18 din 15.02.2019 privind declararea utilității publice pentru lucrările de interes național de construcție a Terminalului Vamal Centru și a zonei rezervate de extindere
  • Cod nr. 116 din 19.07.2018 Codul administrativ al Republicii Moldova
  • Lege nr. 79 din 24.05.2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative
  • Lege nr. 29 din 05.04.2018 privind delimitarea proprietăţii publice
  • Lege nr. 56 din 29.03.2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 105/2017 privind declararea utilității publice pentru lucrările de interes național de construcție a conductei de transport gaze naturale pe direcția Ungheni–Chișinău
  • Lege nr. 174 din 21.09.2017 cu privire la energetică
  • Lege nr. 105 din 09.06.2017 privind declararea utilității publice pentru lucrările de interes național de construcție a conductei de transport gaze naturale pe direcția Ungheni – Chișinău
  • Lege nr. 67 din 13.04.2017 privind declararea utilităţii publice de interes național a lucrărilor de construcție și de reconstrucție a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei
  • Lege nr. 209 din 29.07.2016 privind deşeurile
  • Lege nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale
  • Lege nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
  • Lege nr. 17 din 06.03.2014 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a unor drumuri naţionale.
  • Lege nr. 174 din 11.07.2012 privind declararea utilităţii publice pentru lucrările de interes naţional de construcţie a conductei de interconectare a sistemului naţional de transport gaze din România cu sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe direcţia rîul Prut – satul Todireşti, raionul Ungheni
  • Lege nr. 150 din 29.06.2012 privind declararea utilităţii publice de interes naţional pentru lucrările de reabilitare şi extindere a unor drumuri naţionale
  • Lege nr. 176 din 10.07.2008 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti
  • Lege nr. 95 din 08.05.2008 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti
  • Lege nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală
  • Lege nr. 354 din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile
  • Lege nr. 482 din 04.12.2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
  • Cod nr. 225 din 30.05.2003 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova
  • Cod nr. 122 din 14.03.2003 Codul de procedură penală al Republicii Moldova
  • Lege nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

1

Articolul 1. Noţiunea de expropriere

În sensul prezentei legi, prin expropriere se înţelege transferul de bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, transferul către stat de bunuri proprietate publică ce aparţin unei unităţi administrativ-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

2

Articolul 2. Obiectul exproprierii

(1) Obiect al exproprierii de interes naţional pot fi:

a) bunurile imobile, la care se raportă: terenurile, subsolul, bazinele de apă, pădurile, clădirile, construcţiile şi alte obiecte legate de pământ, a căror permutare este imposibilă sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel încât nu mai pot fi folosite la destinaţie;

b) dreptul de folosinţă asupra bunurilor imobile pe un termen de pînă la 5 ani, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;

c) drepturile patrimoniale şi personale nepatrimoniale, legate nemijlocit de invenţiile care pot contribui considerabil la asigurarea intereselor de apărare şi de securitate ale ţării;

d) valorile cultural-artistice şi istorice de o importanţă excepţională pentru sentimentele naţionale ale poporului, precum şi cele care atestă statalitatea ţării;

e) dreptul de proprietate asupra reprezentanţilor florei şi faunei pentru care spaţiul natural al Republicii Moldova este propriu dezvoltării şi reproducerii şi care se află pe cale de dispariţie în lume, în cazul existenţei pericolului real de dispariţie şi de nereproducere a speciei.

(2) Obiect al exproprierii de interes local pot fi bunurile imobile şi drepturile patrimoniale asupra lor menţionate la alin.(1) lit.a) şi b).

(3) În caz de stare de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierii pot fi supuse bunuri mobile stabilite prin lege organică.

(4) Dacă pentru cauză de utilitate publică este necesară exproprierea numai a unei părţi din construcţie, iar proprietarul, în cererea adresată instanţei de judecată, solicită exproprierea ei totală, instanţa va aprecia dacă exproprierea în parte este posibilă. În caz contrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleaşi condiţii vor fi aplicate şi în cazul exproprierii de terenuri.

3

Articolul 3. Expropriatul

Expropriat, în sensul prezentei legi, este proprietarul sau titularul de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.

4

Articolul 4. Expropriatorul

(1) Pentru lucrările de interes național, expropriator, în sensul prezentei legi, este statul, prin organele lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii.

(2) Pentru lucrările de interes local, expropriator, în sensul prezentei legi, este unitatea administrativ-teritorială, prin consiliul local ca organ competent care declară utilitatea publică, conform art. 6. În cazul în care la declararea utilității publice conform art. 6 alin. (1) lit. c) și d) au existat divergențe, în urma cărora utilitatea publică a fost declarată de către Guvern sau de către consiliul raional, expropriator este unitatea administrativ-teritorială pe al cărei teritoriu administrativ se află obiectul exproprierii. În toate cazurile de declarare a utilității publice pentru lucrările de interes local, în procedurile privind exproprierea, unitatea administrativ-teritorială este reprezentată de către consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă a administrației publice locale de nivelul întâi sau, după caz, de nivelul al doilea care este titulară a dreptului de administrare a patrimoniului unității administrativ-teritoriale, sau de către persoana special desemnată conform legii.

Capitolul II UTILITATEA PUBLICĂ ŞI DECLARAREA EI

5

Articolul 5. Utilitatea publică

(1) Se consideră de utilitate publică lucrările privind:

a) prospecţiunile şi explorările geologice;

b) extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile;

c) instalaţiile pentru producerea de energie electrică;

d) căile de comunicaţii şi clădirile aferente lor, trasarea, alinierea şi lărgirea străzilor;

e) sistemele de telecomunicaţii, de termoficare şi de canalizare, epurare și evacuare a apelor uzate, de alimentare cu energie electrică, cu apă şi cu gaze;

f) instalaţiile pentru protecţia mediului;

g) indiguirile şi regularizările de râuri, lacurile de acumulări pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor;

h) staţiile hidrometeorologice, seismice şi sistemele de avertizare şi de prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de avertizare a populaţiei;

i) combaterea eroziunii de adâncime, sistemele de irigare şi desecare;

j) terenurile necesare construcţiei de locuinţe din fondul de stat, edificiilor de învățământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială şi altor obiective sociale care fac parte din proprietatea publică, precum şi construcţiei de sedii pentru administraţia publică, pentru autorităţile judecătoreşti, ambasadele, consulatele, reprezentanţele ţărilor străine şi organismelor internaţionale;

k) organizarea grădinilor publice și cimitirelor, precum și valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deșeurilor;

l) reconstrucţia centrelor urbane, zonelor locative şi industriale, a ansamblurilor arhitectonice existente, conform planurilor urbanistice ale localităţii aprobate, în condiţiile legii, de consiliul local;

m) salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii;

n) prevenirea dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de terenuri, alte fenomene naturale periculoase;

o) apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională;

p) salvarea şi protejarea valorilor cultural-artistice şi istorice de o importanţă excepţională pentru sentimentele naţionale ale poporului, precum şi a celor care atestă statalitatea ţării;

q) salvarea, protejarea şi asigurarea reproducerii speciilor de plante, de animale, tuturor reprezentanţilor naturii vii, aflate pe cale de dispariţie.

(2) Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.

(3) Sînt de utilitate publică de interes naţional lucrările care răspund obiectivelor şi interesului întregii societăţi sau ale majorităţii ei.

(4) Sînt de utilitate publică de interes local lucrările care răspund obiectivelor şi interesului unei localităţi, ale unui grup de localităţi din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.

6

Articolul 6. Declararea utilităţii publice

(1) Utilitatea publică se declară :

a) pentru lucrările de interes naţional - de către Parlament;

b) pentru lucrările de interes local al unităţii administrativ-teritoriale de către consiliul ei;

c) pentru lucrările de interes comun al mai multor raioane şi/sau municipii - de către consiliilelor, iar în caz de divergenţe - de către Guvern;

d) pentru lucrările de interes comun al mai multor oraşe şi/sau sate din teritoriul unui raion - de către consiliile acestor oraşe şi/sau sate, iar în caz de divergenţe - de catre consiliul raional.

(2) Iniţiativa privind declararea utilităţii publice revine autorităţilor publice şi se realizează nemijlocit prin inaintarea propunerilor respective organelor de resort, în modul prevăzut de legislaţie.

Articolul.7. Cercetarea prealabilă

(1) Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi numai în cazul în care există toate condiţiile pentru expropriere, prevăzute de lege.

(2) Cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes național se efectuează de către comisii constituite de Guvern, acestea incluzând: un reprezentant al autorității administrației publice centrale coordonatoare a domeniului de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, câte un reprezentant al Ministerului Mediului, al Ministerului Finanțelor, al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, precum și președintele raionului și primarul localității în a cărei rază teritorială se desfășoară lucrarea de utilitate publică.

(3) Pentru lucrările de interes local, inclusiv de interes comun, cercetarea prealabilă se face de către comisii numite de consiliile unităţilor administrativ -teritoriale respective, alcătuite din reprezentanţii autorităţii administrative locale care gestionează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, ai administraţiei publice locale ce coordonează domeniul financiar-bugetar, din reprezentanţii consiliilor respective.

(4) Cercetarea prealabilă va stabili existenţa elementelor justificative ale interesului naţional sau local, premiselor economico-sociale, ecologice sau de altă natură ale necesităţii lu crărilor , încadrării lor în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

(5) Cercetarea prealabilă se va face conform procedurilor stabilite prin regulament aprobat de Guvern. Rezultatul cercetării va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va îna inta organelor care au numit comisia.

8

Articolul 8. Publicitatea declarării utilităţii publice

(1) Actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional şi de interes local se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază este situat obiectul exproprierii şi prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Nu se dau publicităţii actele prin care se declară utilitatea publică pentru lucrări privind apărarea ţării şi securitatea naţională în cazul în care ele prezintă secret de stat.

Capitolul III MĂSURILE CARE PRECED EXPROPRIEREA

9

Articolul 9. Înaintarea propunerii de expropriere şi obligaţiile expropriatului

(1) După declararea utilităţii publice, expropriatorul va executa acţiunile de înaintare a propunerii de expropriere în termen de 12 luni de la data publicării actului de declarare a utilității publice, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri justificate.

(11) După declararea utilității publice, expropriatorul asigură efectuarea complexului de lucrări cadastrale și de organizare a teritoriului (identificarea bunurilor proprietate privată, delimitarea proprietății publice, corectarea erorilor comise la atribuirea terenurilor proprietate publică, modificarea planurilor cadastrale, elaborarea planurilor geometrice, formarea bunurilor imobile, elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului, după necesitate, elaborarea studiilor pedologice și întocmirea dosarelor de schimbare a categoriei de destinație a terenurilor), evaluarea despăgubirilor și întocmirea informațiilor sistematizate privind transmiterea în proprietatea/folosința statului/unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile ce constituie obiecte ale exproprierii.

(12) Concomitent cu identificarea proprietarilor și/sau, după caz, a titularilor de alte drepturi reale asupra bunurilor imobile ce constituie obiecte ale exproprierii, la cererea expropriatorului, se instituie:

a) interdicția de înstrăinare sau grevare a bunurilor imobile prevăzute pentru expropriere, exceptându-se transmiterea respectivelor bunuri imobile în proprietatea sau în folosința statului/unității administrativ-teritoriale. Interdicția de înstrăinare a obiectelor exproprierii se notează în registrul bunurilor imobile de către organul cadastral, cu prezentarea de către expropriator a listei bunurilor imobile afectate de expropriere;

b) interdicția eliberării actelor permisive pentru executarea lucrărilor de construcție pentru bunurile imobile ce constituie obiecte ale exproprierii.

(2) Proprietarul obiectului exproprierii este informat în scris despre propunerea de expropriere de către organul care face această propunere şi despre dreptul său de a-și da consimțământul pentru o compensare imediată şi echitabilă.

(3) Propunerea de expropriere va conţine notificarea adresată persoanelor fizice şi juridice titulare de drepturi reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despăgubire, modalitatea transferului de bunuri şi de drepturi patrimoniale sau, după caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.

(4) În cazul exproprierii de locuință sau de teren, expropriatorul poate opta pentru plata unei despăgubiri proprietarului actual al bunurilor respective sau, după caz, îi poate propune acestuia în proprietate o altă locuință sau un alt teren, cu achitarea diferenței de valoare, ținându-se cont de rapoartele de evaluare la prețul de piață al bunurilor supuse schimbului.

(5) După primirea notificării, proprietarul şi titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sînt obligaţi să ia măsurile de conservare a acestui obiect.

(6) În termen de 45 de zile de la data primirii propunerii prevăzute la alin. (1), proprietarul sau titularul de alte drepturi reale asupra bunurilor imobile propuse spre expropriere are obligația de a prezenta la sediul reprezentantului expropriatorului documentele care atestă dreptul său de proprietate/alt drept real asupra bunului imobil obiect al exproprierii pentru stabilirea unei juste despăgubiri, precum și pentru identificarea tuturor persoanelor interesate care sunt îndreptățite să primească despăgubiri.

(7) În cazul în care proprietarul sau titularul de alte drepturi reale își manifestă consimțământul pentru o compensare imediată și echitabilă, acesta urmează a fi exprimat în scris de către persoana respectivă și autentificat notarial. Actul prin care se atestă consimțământul proprietarului/titularului altor drepturi reale va conține numele, prenumele, numărul de identificare de stat (IDNP), data nașterii, adresa de domiciliu, datele bancare ale acestuia, mențiunea privind oferta de despăgubire acceptată, la document anexându-se și actele doveditoare ale dreptului de proprietate/altui drept real asupra obiectului exproprierii. În cazurile de expropriere a bunurilor proprietate publică nu este necesară autentificarea notarială a consimțământului atestat al autorităților publice corespunzătoare care acționează în numele statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

(8) Dovada dreptului de proprietate/a altui drept real asupra obiectelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor (convențională, judiciară, legală, succesorală), prin dobândire înțelegându-se și constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.

(9) La cererea scrisă și argumentată a organului care a înaintat propunerea de expropriere, care va include precizarea expresă a actelor juridice ce lipsesc și temeiul juridic în baza cărora acestea sunt solicitate, proprietarul/titularul altui drept real are obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului de proprietate/al altui drept real asupra bunului imobil pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de la data depunerii solicitării. În caz contrar, organul respectiv va consemna despăgubirea în contul său trezorerial pe numele proprietarului/titularului altui drept real, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care proprietarul/titularul altui drept real își va dovedi dreptul, în condițiile prezentei legi.

10

Articolul 10. Înaintarea întâmpinării împotriva propunerii de expropriere

(1) Expropriatul poate face întâmpinare împotriva propunerii de expropriere.

(2) Întâmpinarea este actul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii. Ea se depune, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere.

(3) Organul care a făcut propunerea de expropriere va înregistra întâmpinarea şi va consemna propunerea de despăgubire şi alte pretenţii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.

11

Articolul 11. Soluţionarea întâmpinărilor

(1) Întâmpinările vor fi soluţionate în termen de 60 de zile de către o comisie constituită prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional şi prin decizie a consiliului local pentru lucrările de interes local sau prin decizie a consiliilor locale respective pentru lucrările de interes comun.

(2) Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se execută lucrarea de utilitate publică. Aceştia aleg, prin vot direct şi secret, un preşedinte care va organiza activitatea comisiei.

(3) În cazul în care se face exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, în componenţa comisiei vor fi incluşi şi 3 membri ai consiliului local din municipiul, oraşul sau satul în care sînt situate imobilele propuse exproprierii.

(4) Nu pot face parte din comisie proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra obiectelor exproprierii, rudele şi afinii lor pînă la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publică centrală sau locală şi care au interes în executarea lucrărilor, şi nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea prealabilă în condiţiile art.7.

(5) Decizia comisiei se ia prin vot secret.

(6) Comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesaţi, şi totodată poate cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Propunerea de expropriere, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii, precum şi susţinerile acestora se vor depune în scris, consemnându-se în proces-verbal de preşedintele comisiei şi de secretar.

12

Articolul 12. Decizia comisiei. Condiţiile de încheiere a contractului

(1) În urma deliberării, comisia adoptă o decizie motivată.

(2) Comisia va consemna în decizie, după caz, acordul dintre părţi, sub semnătura acestora.

(3) Decizia comisiei se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare şi va servi drept temei pentru determinarea cuantumului despăgubirii, care în nici un caz nu poate fi mai mic decât cel stabilit în propunerea de expropriere.

(4) Persoanele interesate pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al proprietăţii, de cedare a dreptului patrimonial, cât şi asupra cuantumului despăgubirii şi formei ei, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de expropriere prevăzută în capitolul IV. Acordul dintre părţi în acest caz va fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.

121

Articolul 121. Emiterea actului de stabilire a cuantumului despăgubirii

(1) În baza consimțământului pentru o compensare imediată și echitabilă, exprimat în scris de către proprietarul/titularul altor drepturi reale asupra obiectului exproprierii și autentificat notarial, în conformitate cu art. 9 alin. (7), sau, după caz, în baza deciziei comisiei, adoptată în condițiile art. 12, organul abilitat sau persoana special desemnată în conformitate cu art. 4 care acționează în numele expropriatorului emite actul prin care se stabilește cuantumul despăgubirii, precum și, dacă este posibil, persoana destinatară a acestor sume sau, în cazul existenței mai multor asemenea persoane între care nu există divergențe, cotele din despăgubire la care sunt îndreptățite fiecare dintre acestea.

(2) Actul de stabilire a cuantumului despăgubirii se emite și își produce efectele și în situația în care proprietarii/titularii altor drepturi reale asupra bunurilor imobile propuse spre expropriere, în termenul stabilit la art. 9 alin. (6), nu prezintă dovada dreptului de proprietate/a altui drept real asupra bunului sau în situația în care nu sunt cunoscuți proprietarii actuali/titularii actuali ai altor drepturi reale asupra bunului, precum și în situația succesiunilor nedeschise ori a moștenitorilor necunoscuți sau în cea în care nu se ajunge la o înțelegere privind valoarea despăgubirii în termenele stabilite la art. 11.

(3) Cuantumul despăgubirii se stabilește în baza rapoartelor de evaluare, întocmite în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.

Capitolul III1 FAZA ADMINISTRATIVĂ DE EXPROPRIERE

122

Articolul 122. Emiterea deciziei de expropriere

(1) În termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii actului de stabilire a cuantumului despăgubirii, organul abilitat sau persoana special desemnată emite actul administrativ individual în baza căruia se asigură transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator – decizia de expropriere, care se comunică expropriaților în condițiile Codului administrativ. În situația în care, pe parcursul acestui termen, nu au fost consemnate sumele de bani datorate cu titlu de despăgubire expropriaților, decizia de expropriere se emite doar după consemnarea acestor sume.

(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului, atât împotriva celor expropriați, cât și împotriva celor care pretind un drept legat de obiectul exproprierii, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului legat de proprietatea obiectului exproprierii. Contestația asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în cauză, iar reclamantul nu poate formula pe marginea deciziei de expropriere o cerere cu privire la suspendarea executării deciziei, în conformitate cu art. 214 din Codul administrativ nr. 116/2018.

(3) Decizia de expropriere se emite și își produce efectele și în situațiile în care proprietarii bunurilor propuse spre expropriere nu prezintă, în termenul stabilit la art. 9 alin. (6), un titlu valabil sau în situația în care nu sunt cunoscuți proprietarii, precum și în situația succesiunilor nedeschise ori a moștenitorilor necunoscuți sau în situația în care nu se ajunge la o înțelegere privind valoarea despăgubirii.

(4) Decizia de expropriere se emite și își produce efectele în condițiile prezentei legi, inclusiv în situația în care bunul imobil este supus unor măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală/executare silită, procuror, judecătorul de instrucție sau de către instanțele de judecată ori este grevat de drepturi reale limitate, inclusiv de drepturi reale de garanție precum gajul, ipoteca și altele.

(5) În situația prevăzută la alin. (4), cu cel puțin 30 de zile înainte de data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul notifică organele de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucție, instanța de judecată și/sau creditorul cu privire la faptul că bunul supus măsurilor asigurătorii/procedurilor de executare silită sau care este grevat de un drept real limitat, după caz, face obiectul procedurii de expropriere, solicitându-le să instituie măsuri asigurătorii sau poprirea asupra sumelor care vor rezulta din procedura de expropriere și comunicându-le datele de identificare ale bunului, datele de identificare ale proprietarilor/titularilor altor drepturi reale asupra bunului, valoarea bunului, precum și orice alte informații necesare organului de urmărire penală/de executare silită, procurorului, judecătorului de instrucție, instanței de judecată și/sau creditorului.

(6) În termen de 30 de zile de la expedierea notificării prevăzute la alin. (5), organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucție, instanța de judecată și/sau creditorul comunică expropriatorului dacă intenționează să dispună măsurile asigurătorii sau poprirea asupra sumelor care urmează a fi consemnate pe numele proprietarului/titularului unui alt drept real asupra bunului, ca urmare a exproprierii.

(7) În cazul în care organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucție, instanța de judecată și/sau creditorul, după caz, nu răspunde în termenul prevăzut la alin. (6), procedura de expropriere va continua conform prezentei legi, iar sumele rezultate din exproprierea bunului urmează a fi consemnate în contul trezorerial al expropriatorului pe numele proprietarului/titularului unui alt drept real asupra bunului, fără a se lua în considerare măsurile asigurătorii instituite de organul de urmărire penală/de executare silită, procuror, judecătorul de instrucție, instanța de judecată sau dreptul real limitat al creditorului asupra obiectului exproprierii.

(8) În situația prevăzută la alin. (7), măsurile asigurătorii asupra bunului, respectiv dreptul real limitat, încetează de drept odată cu transferul dreptului de proprietate către expropriator.

(9) În situația în care organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucție, instanța de judecată și/sau creditorul comunică intenția sa de a dispune instituirea măsurilor asigurătorii/poprirea asupra sumelor rezultate din exproprierea bunului, expropriatorul va consemna sumele pe numele proprietarului bunului, concomitent cu instituirea respectivelor măsuri de către autoritatea/persoana abilitată prin lege să realizeze măsurile date.

(10) Prin derogare de la art. 139 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2028, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a expropriatorului se operează de drept la data emiterii deciziei de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.

(11) În cazul exproprierii unor terenuri cultivate, intrarea în posesia acestora se face numai după strângerea recoltei, cu excepția cazului în care în valoarea despăgubirii a fost inclusă și valoarea recoltei nestrânse.

123

Articolul 123. Consemnarea și plata despăgubirilor

(1) Plata despăgubirilor pentru obiectele exproprierii se face în baza unei cereri depuse de proprietar sau titularul de alte drepturi reale, ținându-se cont de cuantumul stabilit în actul emis conform art. 121. Plata despăgubirilor se efectuează într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data recepționării cererii proprietarului sau titularului de alte drepturi reale.

(2) În cazul în care proprietarul sau titularul de alte drepturi reale nu depune cererea prevăzută la alin. (1), expropriatorul îi comunică acestuia sumele propuse pentru plata despăgubirilor și le consemnează în contul trezorerial al expropriatorului pe numele proprietarului sau titularului de alte drepturi reale. Despăgubirile vor fi eliberate în condițiile prezentei legi.

(3) În cazul în care despăgubirile pentru același bun sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptățite, despăgubirile se consemnează pe numele tuturor acestor persoane, urmând să fie împărțite conform legii. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice și hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau prin certificat de moștenitor eliberat de un notar public. Existența unor litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate.

(4) În situația în care proprietarul bunurilor a decedat, despăgubirea se consemnează pe seama defunctului. Despăgubirile vor fi eliberate numai persoanelor care își dovedesc calitatea de moștenitor prin modalități prevăzute de lege.

(5) În situația în care bunurile expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar moștenitorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, iar procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se consemnează pe seama succesiunii. În cazul în care procedura succesorală nu este deschisă, reprezentantul expropriatorului este îndreptățit să solicite informații privind deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile se consemnează pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi eliberate numai persoanelor care își dovedesc calitatea de moștenitor prin modalități prevăzute de lege.

(6) În cazul altor situații litigioase decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condițiile prezentei legi.

(7) La cerere, despăgubirea va fi eliberată inclusiv expropriaților care nu sunt de acord cu cuantumul stabilit, proporțional cu cota-parte deținută, dacă s-a făcut dovada drepturilor acestora asupra obiectului exproprierii. Ulterior, în situația stabilirii unui cuantum superior prin hotărâre judecătorească definitivă, expropriatorul va elibera acestor persoane, la cerere, suma de bani reprezentând diferența dintre despăgubirea stabilită de instanța judecătorească și despăgubirea stabilită de expropriator, proporțional cu cota-parte pe care au deținut-o.

(8) În cazurile în care expropriatul nu ridică despăgubirea consemnată pe numele său în decurs de 5 ani de la data transferului, se consideră că expropriatul a renunțat la dreptul său, iar despăgubirea consemnată se face venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale, după caz, și se transferă de pe contul trezorerial al expropriatorului la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.

(9) În cazul în care expropriatul refuză să ridice despăgubirea consemnată pe numele său, refuzul se efectuează în scris și se autentifică notarial, considerându-se că expropriatul a renunțat la dreptul său, iar despăgubirea consemnată se face venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale, după caz, și se transferă de pe contul trezorerial al expropriatorului la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.

(10) Expropriatul poate solicita despăgubirile consemnate pe numele său și transferate între timp la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz, în condițiile alin. (8), doar după ce a fost repus în termen de către reprezentantul expropriatorului în procedura respectivă, în condițiile art. 65 din Codul administrativ nr.116/2028.

Capitolul IV FAZA JUDICIARĂ ÎN PROCEDURA DE EXPROPRIERE

13

Articolul 13. Dispoziţiile de procedură

(1) Expropriatul poate contesta direct în instanța judecătorească competentă actul de stabilire a cuantumului despăgubirii și/sau decizia de expropriere în situațiile în care nu este de acord cu:

a) cuantumul despăgubirii stabilit prin actul prevăzut la art. 121;

b) exproprierea parțială, realizată în conformitate cu art. 2 alin. (4).

(11) Acțiunea judiciară se depune în termenul general de prescripție prevăzut la art. 209 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2028, care curge de la data la care expropriatului i-a fost comunicat actul administrativ contestat, sub sancțiunea decăderii. Prin acțiune nu se poate contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra obiectului exproprierii, iar exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătorești pronunțate de prima instanță nu suspendă efectele deciziei de expropriere și ale transferului dreptului de proprietate.

(2) Pentru cazurile de expropriere în scopul asigurării apărării ţării, ordinii publice şi securităţii naţionale, examinarea cauzelor se efectuează în regim secret ca să nu se divulge informaţiile şi, în felul acesta, să nu se aducă prejudicii potențialului de apărare al ţării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

(3) - abrogat.

(4) Atât procedura de expropriere, cât și lucrările de utilitate publică ce fac obiectul prezentei legi nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invocă existența unor litigii privind posesia ori proprietatea obiectului exproprierii.

14

Articolul 14. Examinarea creanţelor în legătură cu exproprierea

(1) În termen de 10 zile de la data la care instanţa de judecată notifică expropriatului examinarea cazului de expropriere, acesta este obligat să informeze expropriatorul şi instanţa de judecată despre titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii. În caz contrar, expropriatul va rămâne răspunzător cu indemnizare faţă de titulari.

(2) Terții, interesaţi în procesul exproprierii, trebuie să-şi declare creanţele. În caz contrar, de creanţele lor nu se va ţine cont la stabilirea cuantumului despăgubirii.

15

Articolul 15. Stabilirea cuantumului despăgubirii

(1) În caz de litigiu asupra cuantumului despăgubirii, instanţa de judecată va institui o comisie de experţi la care pot participa câte un reprezentant al expropriatorului şi al expropriatului.

(2) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale.

(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experţi şi instanţa de judecată vor ţine cont de prețul la care se vând imobilele şi drepturile de acelaşi fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum şi de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.

(4) Experţii vor determina despăgubirile ce se cuvin proprietarului, separat de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.

(41) În cazul unei exproprieri parțiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor care vor fi realizate, experții, ținând seamă de prevederile alin. (4), pot propune instanței de judecată o eventuală reducere numai a daunelor.

(5) În cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii este echivalent cu valoarea de piață a terenului determinată de un evaluator în raportul de evaluare întocmit în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.

[Art.15 al.(5) în redacția LP59 din 20.03.25, MO154-156/27.03.25 art.173; în vigoare 01.04.25]

(6) În toate cazurile, despăgubirea stabilită de instanța de judecată nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat.

16

Articolul 16. Plata despăgubirilor stabilite de instanța de judecată

(1) Plata despăgubirilor se va face în modul convenit între părţi. În lipsa unui acord între ele, instanţa de judecată va hotărî depunerea de mijloace pe contul bancar al expropriatului, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

(2) - abrogat.

(3) În situaţia în care există creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi prin hotărâre judecătorească, aceştia vor fi plătiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. Cuantumul despăgubirii pentru fiecare creditor va fi stabilit de către instanţa de judecată.

17

Articolul 17. Cheltuielile

Taxa de stat şi cheltuielile aferente examinării cazului de expropriere se suportă de către expropriator în modul stabilit de legislaţie.

Capitolul V DREPTURILE EXPROPRIATORULUI ȘI ALE EXPROPRIATULUI

18

Articolul 18. Dreptul expropriatorului de renunțare la expropriere și dreptul de preemțiune al expropriatului

(1) Expropriatorul este în drept să renunțe la continuarea lucrărilor pentru cauză de utilitate publică în vederea cărora a inițiat procedurile de expropriere sau, după caz, la exproprierea anumitor bunuri particulare dacă, la momentul respectiv, nu a avut încă loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective.

(2) Renunțarea la continuarea lucrărilor pentru cauză de utilitate publică se realizează prin adoptarea unui act de renunțare la lucrările pentru cauză de utilitate publică și de abrogare a actului anterior prin care a fost declarată utilitatea publică de interes național sau de interes local. Actul de renunțare se adoptă de către autoritatea care a declarat anterior utilitatea publică a lucrărilor respective.

(3) Aducerea la cunoștința publică a actului de renunțare la lucrările pentru cauză de utilitate publică se realizează în condițiile art. 8.

(4) Dacă lucrările pentru care s-a efectuat exproprierea nu s-au realizat, reenunțându-se la acestea în condițiile alin. (1), iar expropriatorul dorește înstrăinarea bunului expropriat anterior sau, după caz, cedarea drepturilor asupra bunului, expropriatul, fost titular de drepturi, are dreptul de preempțiune la cumpărarea acestuia la un preț negociabil, care nu poate fi mai mare decât despăgubirea achitată de către expropriator. În acest scop, expropriatorul se adresează în scris fostului proprietar, oferindu-i pentru răspuns un termen de 30 de zile.

19

Articolul 19. Dreptul la închiriere şi dreptul la retrocedare

(1) Dacă obiectul expropriat este oferit spre închiriere înainte de utilizare la destinația pentru care a fost expropriat, expropriatul are dreptul prioritar de a-l închiria, în condiţiile legii.

(2) Dacă bunurile imobile expropriate sau drepturile asupra acestora nu au fost utilizate în termen de un an la destinaţia pentru care au fost expropriate, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declaraţie de utilitate publică. Retrocedarea bunurilor nu poate fi solicitată dacă în privința lucrărilor de utilitate publică pentru care acestea au fost expropriate a fost adoptat un act de renunțare, în condițiile art. 18 alin. (1)–(3).

(3) Cererea de retrocedare se va adresa instanţei de judecată, care, verificând temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.

(4) Preţul imobilului retrocedat se va stabili ca şi în cazul exproprierii şi nu poate fi mai mare decât despăgubirea achitată de către expropriator.

20

Articolul 20. Dreptul de retenţie

Expropriatul poate reţine obiectul exproprierii pînă la data emiterii deciziei de expropriere în conformitate cu art. 122 şi va efectua cheltuielile necesare pînă se va asigura folosirea obiectului la destinaţie.

Capitolul VI UNELE PARTICULARITĂŢI ALE EXPROPRIERII

21

Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere

(1) Cu derogare de la procedurile menţionate în prezenta lege, în caz de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierea se face în mod expres conform procedurilor stabilite de legislaţie.

(2) În caz de executare imediată a unor lucrări ce ţin de apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională şi în caz de calamităţi naturale, expropriatorul poate intra în posesiunea obiectului exproprierii nemijlocit după ce a plătit despăgubirea.

(3) În cazul în care nu este de acord cu suma despăgubirii, expropriatul poate intenta o acţiune în instanţă de judecată, conform procedurii prevăzute.

Capitolul VII DISPOZIŢII FINALE

22

Articolul 22.

Guvernul, în termen de 2 luni:

- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

- va asigura ca ministerele şi departamentele să reexamineze şi să abroge actele lor normative care contravin prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV

Chişinău, 8 iulie 1999.

Nr. 488-XIV.