UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune parțial:
- Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 295 din 12 noiembrie 2010, CELEX: 32010R0996, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1230 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 aprilie 2024;
- Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim și de modificare a Directivei 1999/35/CE a Consiliului și a Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 28 mai 2009, CELEX: 32009L0018, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/3017 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2024;
- Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 138 din 26 mai 2016, CELEX: 32016L0798, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) 2020/1530 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2020.
Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE
1Articolul 1. Scopul, obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege are ca scop prevenirea producerii evenimentelor în transporturi prin asigurarea investigării independente a accidentelor și a incidentelor, în vederea îmbunătățirii siguranței în domeniul transportului aerian, feroviar și maritim, garantând un nivel înalt de eficiență, promptitudine și calitate a investigațiilor.
(2) Obiectul prezentei legi este investigarea evenimentelor din transportul aerian, feroviar și maritim, având ca scop exclusiv siguranța, fără a stabili vinovăția sau răspunderea civilă, administrativă, contravențională ori penală a persoanelor implicate și fără a aduce atingere cooperării instituționale cu organele de urmărire penală și cu alte autorități competente, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Prevederile prezentei legi se aplică:
1) în domeniul aviației civile:
a) accidentelor aeronautice și incidentelor aeronautice grave produse în spațiul aerian sau pe teritoriul Republicii Moldova;
b) accidentelor aeronautice și incidentelor aeronautice grave în care sunt implicate aeronave înregistrate în Republica Moldova sau operate de un operator aerian național;
c) altor cazuri în care Republica Moldova are obligația sau dreptul de a participa la investigarea unui accident ori incident aeronautic, în conformitate cu tratatele internaționale la care aceasta este parte;
d) altor incidente aeronautice produse în condițiile prevăzute la lit. a)–c);
2) în domeniul transportului feroviar:
a) accidentelor feroviare și incidentelor feroviare produse în cadrul sistemului feroviar al Republicii Moldova;
b) accidentelor feroviare grave produse pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de apartenența materialului rulant implicat;
c) accidentelor feroviare grave cu implicarea materialului rulant înregistrat sau operat de o întreprindere feroviară autorizată în Republica Moldova;
3) în domeniul transportului maritim:
a) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave produse în apele teritoriale ale Republicii Moldova;
b) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave în care sunt implicate nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova;
c) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave care afectează interesele majore ale Republicii Moldova, inclusiv siguranța navigației, protecția vieții umane la bord, protecția mediului marin sau interesele economice naționale;
d) altor accidente maritime și incidentelor maritime produse în condițiile prevăzute la lit. a)–c).
(4) Prezenta lege nu se aplică evenimentelor în transport produse ca urmare a unor acțiuni militare, de război, acte de terorism și nici evenimentelor în care sunt implicate:
a) aeronavele utilizate de Ministerul Apărării, de autoritatea vamală sau de autoritățile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;
b) nave care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice, nave din lemn construite prin metode rudimentare, iahturi sau ambarcațiuni de agrement neimplicate în activități comerciale, cu excepția cazurilor în care acestea au un echipaj și transportă mai mult de 12 pasageri în scopuri comerciale, precum și platforme fixe de foraj marin.
Prevederile prezentei legi nu se aplică nici accidentelor maritime sau incidentelor maritime, altele decât accidentele maritime foarte grave, în care sunt implicate nave de pescuit cu o lungime mai mică de 15 metri.
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
1. accident aeronautic – eveniment asociat cu operarea unei aeronave, care, în cazul unei aeronave cu echipaj la bord, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenția de a efectua un zbor și momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau care, în cazul unei aeronave fără echipaj la bord, are loc între momentul în care aeronava este gata să se pună în mișcare în scopul efectuării unui zbor și momentul în care aceasta se oprește la finalul zborului, sistemul principal de propulsie fiind oprit, și în cursul căruia se produce cel puțin una dintre următoarele consecințe negative:
a) rănirea gravă sau decesul unei persoane ca urmare a:
– aflării sale la bordul aeronavei;
– contactului său nemijlocit cu o parte a aeronavei, inclusiv cu părți care s-au desprins din aceasta;
– expunerii sale directe la jetul de gaze al motoarelor cu reacție,
cu excepția cazurilor în care leziunile corporale se datorează unor cauze naturale, sunt provocate de persoana însăși ori de alte persoane sau a cazului în care persoanele rănite sunt pasageri clandestini, ascunși în zonele inaccesibile pasagerilor și membrilor echipajului;
b) avarierea aeronavei sau defecțiunea structurală a acesteia, care afectează caracteristicile de rezistență structurală, de performanță sau de zbor ale acesteia și care, în mod normal, ar necesita reparații majore sau înlocuirea componentei afectate, cu excepția unei defecțiuni sau avarii a motorului, atunci când avaria se limitează la un singur motor, inclusiv capota metalică sau accesoriile sale, la elice, extremitățile aripii, antene, sonde, senzori, pneuri, frâne, roți, carenaje, panouri, la trapele trenului de aterizare, la parbrize, la învelișul aeronavei (precum urme mici de lovituri sau perforații) sau la avarii minore la palele rotorului principal, la palele rotorului de coadă, la trenul de aterizare și la cele cauzate de grindină sau de impactul cu păsări/animale (inclusiv perforațiile radomului);
c) dispariția aeronavei sau inaccesibilitatea acesteia;
2. accident feroviar – eveniment neprevăzut sau neintenționat ori un lanț de astfel de evenimente care au consecințe dăunătoare. Accidentele feroviare se împart în următoarele categorii: coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel cu calea ferată, accidentări ale persoanelor provocate de materialul rulant în mișcare, incendii și altele;
3. accident feroviar grav – orice coliziune sau deraiere de trenuri ce are ca rezultat decesul a cel puțin unei persoane sau vătămarea gravă a cel puțin 5 persoane, sau pagube importante ale materialului rulant, ale infrastructurii feroviare sau ale mediului, a căror valoare poate fi evaluată imediat de către Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi la cel puțin 2 milioane de euro în echivalent în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei din data producerii accidentului, precum și orice alt accident similar ce are un impact evident asupra reglementării siguranței feroviare sau asupra gestionării siguranței feroviare;
4. accident maritim – un eveniment sau o succesiune de evenimente legate direct de operarea unei nave, care a avut ca rezultat ori a fost susceptibil să aibă ca rezultat moartea sau vătămarea gravă a unei persoane, pierderea unei persoane de pe navă, pierderea, prezumata pierdere sau abandonarea navei, avarierea gravă a navei, eșuarea sau imobilizarea navei, implicarea acesteia într-o coliziune, avarierea infrastructurii maritime externe navei de natură să pericliteze grav siguranța navei, a unei alte nave sau a unei persoane, ori producerea sau riscul producerii unor daune grave mediului marin. Nu constituie accident maritim actul sau omisiunea deliberată săvârșită cu intenția de a aduce atingere siguranței unei nave, a unei persoane sau a mediului;
5. accident maritim grav – accident ce a avut loc în legătură directă cu operarea unei nave, care implică incendiu, explozie, coliziune, eșuare, producând una dintre următoarele consecințe grave:
a) fisuri sau defecțiuni ale corpului navei, care au cauzat oprirea motorului principal;
b) avarii extinse ale suprastructurii navei, avarii grave ale structurii navei, cum ar fi penetrarea corpului navei sub linia de plutire, care au condus la imposibilitatea de a continua voiajul;
c) avarii care necesită remorcarea navei sau o intervenție de pe uscat;
6. accident maritim foarte grav – accident maritim care implică pierderea totală a navei, pierderea de vieți omenești sau poluarea gravă a mediului marin;
7. autoritate de siguranță – persoană juridică de drept public, abilitată cu funcții de control, de supraveghere și de certificare în domeniul transporturilor, respectiv: Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Feroviară și Agenția Navală a Republicii Moldova;
8. Comisie de investigație privind siguranța (denumită în continuare Comisie) – structură de lucru temporară, constituită în cadrul Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi, fără personalitate juridică distinctă, având ca scop efectuarea investigației privind siguranța, colectarea și analiza probelor, stabilirea cauzelor și a circumstanțelor evenimentului și formularea unor recomandări privind siguranța;
9. eveniment în transport – incident sau accident care intră sub incidența art. 1 alin. (3) și care face obiectul unei investigații privind siguranța;
10. incident aeronautic – eveniment, altul decât un accident aeronautic, asociat cu operarea unei aeronave, care afectează sau care ar putea afecta siguranța operării acesteia;
11. incident aeronautic grav – incident asociat cu operarea unei aeronave, produs în circumstanțe ce indică faptul că a existat o probabilitate mare de producere a unui accident aeronautic, care, în cazul unei aeronave cu echipaj la bord, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenția de a efectua un zbor și momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau, în cazul unei aeronave fără echipaj la bord, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mișcare în scopul efectuării unui zbor și momentul în care aceasta se oprește la finalul zborului, sistemul principal de propulsie fiind oprit;
12. incident feroviar – orice eveniment, altul decât un accident feroviar sau un accident feroviar grav, care afectează sau ar putea afecta siguranța operațiunilor feroviare;
13. incident maritim – eveniment sau o succesiune de evenimente, altele decât un accident maritim, care au legătură directă cu operarea unei nave și care au pus sau ar fi putut pune în pericol siguranța navei, a persoanelor aflate la bord, a oricărei alte persoane sau a mediului marin. Nu constituie incident maritim actul sau omisiunea deliberată săvârșită cu intenția de a aduce atingere siguranței unei nave, a unei persoane sau a mediului;
14. investigator – persoană desemnată de directorul general al Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi, care participă la efectuarea investigațiilor privind siguranța, exercitând atribuții de colectare și analiză a informațiilor, de constatare a circumstanțelor evenimentului în transport și de formulare a concluziilor și recomandărilor privind siguranța, în conformitate cu prezenta lege și cu actele normative subordonate legii;
15. investigație privind siguranța – procedură efectuată în scopul prevenirii unor evenimente în transport, care include colectarea și analiza informațiilor, elaborarea unor concluzii, inclusiv determinarea cauzelor și, după caz, formularea unor recomandări privind siguranța.
Capitolul II AUTORITATEA DE STAT ÎN DOMENIUL INVESTIGĂRII ACCIDENTELOR ȘI INCIDENTELOR ÎN TRANSPORTURI
3Articolul 3. Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi
(1) Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi (denumit în continuare Birou) este o autoritate administrativă centrală, aflată în subordinea Guvernului, desemnată să organizeze și să efectueze investigații privind siguranța cu scopul de a determina cauzele și circumstanțele în care s-au produs evenimentele în transport și de a emite recomandări privind siguranța.
(2) Biroul este independent în luarea deciziilor față de orice operator de transport, administrator de infrastructură, autoritate de siguranță, autoritate de reglementare, organism de tarifare, organism de evaluare a conformității, precum și față de orice altă parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu atribuțiile sau independența Biroului.
(3) În realizarea investigațiilor privind siguranța, Biroul nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio altă entitate sau persoană cu privire la concluziile tehnice ale investigației și beneficiază de independență funcțională deplină, fără a exclude cooperarea instituțională cu autoritățile competente în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(4) Biroul are statut de persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău, dispune de conturi trezoreriale, de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova și de alte atribute necesare.
4Articolul 4. Organizarea și structura Biroului
(1) Biroul își exercită funcțiile și atribuțiile în baza regulamentului, structurii și efectivului-limită aprobate de Guvern.
(2) Conducerea Biroului este exercitată de directorul general, numit și eliberat din funcție de Guvern în condițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate și ale art. 6 alin. (4) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
(3) Directorul general este asistat de un director general adjunct, funcționar public de conducere de nivel superior, numit în funcție pe criterii de profesionalism, în conformitate cu Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
(4) Candidații la funcțiile de director general și director general adjunct ai Biroului trebuie să dețină studii superioare și o experiență profesională de cel puțin 5 ani și, respectiv, 3 ani în domeniul transportului aerian, feroviar sau maritim.
(5) Investigatorii din cadrul Biroului primesc legitimații de investigator cu o valabilitate de 3 ani. Persoanele implicate într-o investigație privind siguranța și membrii Comisiei primesc legitimații provizorii de investigator. Legitimația de investigator și legitimația provizorie de investigator atestă calitatea oficială a titularului și dreptul acestuia de a exercita atribuțiile prevăzute de prezenta lege, inclusiv dreptul de acces la locul evenimentului în transport, în condițiile art. 7 și 8.
(6) Legitimația provizorie de investigator prevăzută la alin. (5) se eliberează prin ordin al directorului general al Biroului și este valabilă pe perioada desfășurării investigației privind siguranța.
(7) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Biroul poate contracta specialiști din domenii conexe, remunerați în condițiile legislației muncii.
(8) În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, Biroul cooperează și încheie acorduri tehnice cu autoritățile de profil ale altor state cu scopul de a îmbunătăți siguranța în transporturi și de a promova colaborarea între autoritățile responsabile de investigațiile privind siguranța.
5Articolul 5. Finanțarea Biroului
(1) Activitatea Biroului este finanțată de la bugetul de stat, în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
(2) Bugetul Biroului se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
6Articolul 6. Raportarea activității
Anual, până în data de 1 iulie, Biroul publică pe site-ul său web oficial un raport referitor la investigațiile privind siguranța desfășurate și cele aflate în curs de desfășurare, inclusiv recomandările privind siguranța emise și acțiunile întreprinse în vederea implementării acestora.
Capitolul III INVESTIGATORII ȘI ACȚIUNILE OPERATORILOR DE TRANSPORT FEROVIAR, AERIAN SAU MARITIM
7Articolul 7. Statutul investigatorilor
(1) Investigatorul care participă la o investigație privind siguranța își îndeplinește sarcinile și execută instrucțiunile în mod independent, în conformitate cu atribuțiile stabilite.
(2) În cadrul investigației privind siguranța, investigatorul colectează și analizează informațiile referitoare la evenimentul în transport, constată circumstanțele producerii acestuia și formulează concluzii și, după caz, recomandări privind siguranța sub coordonarea președintelui Comisiei.
(3) Investigatorii din cadrul Biroului, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, beneficiază de protecție potrivit legii. Aceștia nu pot fi chemați în calitate de specialiști sau experți judiciari în cadrul unor procese sau urmăriri penale pentru a relata fapte, împrejurări sau informații referitoare la investigațiile privind siguranța la care au participat în calitate de președinte sau de membru al Comisiei și nu pot fi asimilați experților judiciari.
(4) Investigatorul este obligat să nu divulge informațiile de care a luat cunoștință în cadrul investigării cazului. Investigatorul poartă răspundere pentru confidențialitatea și păstrarea informațiilor cu privire la evenimentul în transport produs, în conformitate cu legislația.
(5) În exercitarea investigației privind siguranța, președintele Comisiei are dreptul:
a) de a avea acces imediat și nerestricționat la locul evenimentului în transport și la mijlocul de transport implicat, la conținutul și la epava ori resturile acestuia, precum și de a asigura inventarierea probelor și îndepărtarea controlată a rămășițelor sau componentelor mijlocului de transport implicat, în scopul examinării sau analizării acestora;
b) de a prelua controlul asupra înregistratoarelor de bord sau a echivalentelor acestora și asupra oricăror alte înregistrări relevante pentru investigație;
c) de a avea acces la informațiile și înregistrările deținute de persoanele fizice sau juridice și de autoritățile publice implicate în producerea, întreținerea, operarea sau supravegherea mijlocului de transport, în măsura necesară investigației;
d) de a invita și a audia persoanele care dețin informații relevante pentru investigație și de a le solicita să furnizeze ori să prezinte informații sau probe relevante;
e) de a solicita examinarea sau analiza probelor materiale de către persoanele sau instituțiile de specialitate și de a efectua ori a dispune efectuarea de măsurători, fotografii sau înregistrări necesare investigației.
(6) Președintele Comisiei poate decide aplicarea drepturilor prevăzute la alin. (5) în privința celorlalți membri ai Comisiei, a specialiștilor contractați în condițiile art. 4 alin. (7), precum și a reprezentanților acreditați, a experților și a consultanților acestora, în măsura necesară participării lor efective la investigație.
(7) Președintele Comisiei poate solicita, prin intermediul autorităților competente, potrivit Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, efectuarea autopsiei persoanelor decedate ori examinarea medicală a persoanelor implicate în producerea evenimentului, inclusiv prelevarea și testarea probelor biologice, și are acces imediat la rezultatele acestor examinări sau teste. Măsura are caracter voluntar pentru persoanele în viață, cu excepția cazurilor și a condițiilor stabilite de legislația specială aplicabilă.
(8) Rezultatele examinărilor și testelor prevăzute la alin. (7) constituie date privind sănătatea și se prelucrează cu respectarea confidențialității informațiilor ce constituie secret medical, potrivit art. 12 din Legea nr. 263/2005 cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, și cu respectarea principiilor și a temeiurilor de prelucrare a categoriilor speciale de date prevăzute la art. 5, 6 și 9 din Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal. Datele se utilizează exclusiv în scopul investigației privind siguranța, se transmit numai persoanelor și autorităților prevăzute de lege și de actele normative subordonate acesteia și se păstrează pe durata necesară îndeplinirii acestui scop.
8Articolul 8. Protecția informațiilor sensibile privind siguranța
(1) Următoarele înregistrări și informații nu se pun la dispoziție și nu se utilizează în alte scopuri decât cele legate de o investigație privind siguranța:
a) declarațiile făcute de persoane în cadrul investigației;
b) înregistrările care dezvăluie identitatea persoanelor care au furnizat probe în cadrul investigației;
c) informațiile colectate de Birou care au un caracter deosebit de sensibil și personal, inclusiv informațiile privind sănătatea persoanelor;
d) documentele de lucru întocmite pe parcursul investigației, inclusiv notele, proiectele și opiniile investigatorilor;
e) proiectele de rapoarte preliminare sau finale ori declarațiile provizorii;
f) înregistrările audio și video din interiorul mijlocului de transport și cele provenite de la unitățile de control al traficului, cu protejarea informațiilor referitoare la viața privată a persoanelor;
g) informațiile și probele furnizate de investigatorii din alte state, în conformitate cu standardele și practicile recomandate la nivel internațional, la solicitarea autorității de investigație respective;
h) comunicările dintre persoanele care au fost implicate în operarea mijlocului de transport;
i) notele de însoțire a transmiterii recomandărilor privind siguranța, la solicitarea autorității emitente.
(2) Datele înregistratoarelor de bord nu se pun la dispoziție și nu se utilizează în alte scopuri decât cele legate de investigația privind siguranța, de siguranța tehnică sau de întreținere, cu excepția cazului în care identitatea persoanelor este mascată sau comunicarea se face prin proceduri securizate.
(3) Prin derogare de la alin. (1) și (2), organul de urmărire penală poate solicita judecătorului de instrucție autorizarea divulgării informațiilor din înregistrările menționate atunci când beneficiile divulgării, în alte scopuri permise de lege, sunt mai mari decât impactul negativ, la nivel național și internațional, pe care o astfel de acțiune l-ar avea asupra respectivei investigații privind siguranța sau asupra unor investigații viitoare. Judecătorul de instrucție se pronunță printr-o încheiere motivată, în condițiile Codului de procedură penală nr. 122/2003.
(4) Se divulgă exclusiv informațiile strict necesare scopului pentru care a fost autorizată divulgarea.
(5) Prelucrarea informațiilor privind sănătatea persoanelor, prevăzute la alin. (1) lit. c), se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal.
(6) Comunicarea către un alt stat a înregistrărilor și informațiilor menționate la alin. (1) și (2), în alte scopuri decât cele legate de o investigație privind siguranța, poate fi autorizată de Birou numai după consultarea prealabilă a statului care a furnizat informațiile respective, aplicând criteriul de punere în balanță prevăzut la alin. (3), cu respectarea regimului de transfer internațional al datelor cu caracter personal stabilit de Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal.
9Articolul 9. Acțiunile operatorilor de transport și ale altor persoane implicate
(1) Pe durata desfășurării investigației privind siguranța, orice persoană implicată într-un eveniment în transport aerian, feroviar sau maritim este obligată să furnizeze, la cererea Comisiei, toate informațiile și explicațiile pe care le deține cu privire la evenimentul respectiv.
(2) Orice persoană implicată, precum și orice autoritate publică sau reprezentantul acesteia care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ia cunoștință despre producerea unui eveniment în transport notifică fără întârziere Biroul.
(3) Până la sosirea investigatorilor din cadrul Biroului, se interzice oricărei persoane modificarea stării de la locul evenimentului în transport, prelevarea de probe, mișcarea, mutarea sau îndepărtarea mijlocului de transport, a conținutului sau a resturilor acestuia, cu excepția cazurilor în care o astfel de acțiune este necesară din motive de siguranță, pentru acordarea de ajutor persoanelor rănite sau se efectuează cu permisiunea explicită a autorităților care asigură controlul asupra locului evenimentului și, atunci când este posibil, după consultarea prealabilă a Biroului.
(4) De îndată ce starea infrastructurii feroviare, aeroportuare sau portuare permite acest lucru, administratorul infrastructurii feroviare, operatorul de aeroport sau operatorul portuar decide cu privire la restabilirea traficului feroviar, a operațiunilor de zbor sau a circulației navelor. O astfel de decizie trebuie să fie coordonată cu Biroul, iar în cazul în care a fost pornită o urmărire penală, este necesar și acordul organului de urmărire penală.
Capitolul IV COORDONAREA ȘI PROCEDURA INVESTIGAȚIEI PRIVIND SIGURANȚA
10Articolul 10. Procedura, modul și termenele investigației privind siguranța
(1) Accidentele aeronautice, incidentele aeronautice grave, accidentele feroviare grave și accidentele maritime foarte grave, prevăzute la art. 1 alin. (3), sunt investigate obligatoriu de Birou. Celelalte evenimente în transport prevăzute la art. 1 alin. (3) pot fi investigate de Birou atunci când se estimează că investigația va conduce la concluzii relevante pentru prevenirea unor evenimente similare, în condițiile stabilite prin actele normative subordonate, aprobate de Guvern.
(2) Investigația privind siguranța se efectuează independent de urmărirea penală sau de procedura disciplinară. Identificarea persoanei vinovate, stabilirea vinovăției, precum și aplicarea sancțiunilor țin de competența exclusivă a organelor judiciare.
(3) Investigația privind siguranța se efectuează de către Comisie, constituită prin ordinul directorului general al Biroului pentru fiecare eveniment în transport în parte și condusă de un președinte desemnat de directorul general dintre investigatorii Biroului. Investigatorul aflat în conflict de interese în legătură cu evenimentul în transport supus investigației nu poate fi desemnat în calitate de membru al Comisiei. Odată constituită, Comisia își desfășoară activitatea și adoptă concluziile în mod independent, în condițiile art. 3 alin. (2) și (3), fără implicarea directorului general în conducerea tehnică a investigației, cu excepția atribuției de aprobare a raportului de investigație, prevăzute la art. 12 alin. (1).
(4) Comisia este alcătuită din cel puțin un investigator, în calitate de președinte, și poate include alți investigatori sau specialiști contractați în condițiile art. 4 alin. (7). Concluziile Comisiei se adoptă prin consens; în lipsa consensului, decizia aparține președintelui, care răspunde de conținutul raportului de investigație.
(5) Biroul desfășoară investigația privind siguranța astfel încât să fie minimizată periclitarea activităților de transport sau afectarea unor elemente de infrastructură.
(6) Biroul finalizează activitățile de investigare la locul producerii evenimentului în transport în cel mai scurt timp posibil pentru a permite administratorului infrastructurii feroviare, operatorului de aeroport sau operatorului portuar să refacă infrastructura și să o deschidă circulației.
(7) Investigația privind siguranța nu poate fi împiedicată ori suspendată din cauza anchetelor de urmărire penală. Coordonarea dintre Birou și organele de urmărire penală se realizează în condițiile prevăzute la art. 11.
(8) Biroul cooperează cu autoritatea de siguranță atunci când în investigația privind siguranța sunt implicate mijloace de transport sau operatori de transport certificați de autoritatea respectivă. Autoritatea de siguranță transmite Biroului informațiile solicitate în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data solicitării și furnizează explicații la cerere, iar în cazuri de urgență, informațiile se transmit fără întârziere.
(9) Biroul poate delega, în totalitate sau parțial, autorității specializate a unui alt stat, de comun acord cu aceasta, sarcina de a efectua investigația privind siguranța a unui eveniment în transport, în conformitate cu prevederile legislației naționale și ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
11Articolul 11. Coordonarea investigațiilor
(1) Biroul încheie acorduri cu Procuratura Generală, cu Inspectoratul General al Poliției, cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și cu autoritățile de siguranță pentru desfășurarea investigației privind siguranța în paralel cu urmărirea penală și pentru asigurarea examinării sau analizei probelor de către Birou, inclusiv în cazul în care acestea ar putea fi modificate, alterate sau distruse. Acordurile cuprind cel puțin următoarele elemente:
a) accesul la locul evenimentului în transport;
b) conservarea probelor și accesul la acestea;
c) schimbul de informații privind stadiul fiecărei proceduri;
d) utilizarea corespunzătoare a informațiilor privind siguranța;
e) soluționarea eventualelor conflicte de competență sau de altă natură;
f) gestionarea și coordonarea măsurilor de urgență.
(2) În cazul în care, în paralel cu investigația privind siguranța, se efectuează și o urmărire penală, organul de urmărire penală poate desemna un reprezentant care să însoțească înregistratoarele de bord și alte mijloace de probă asimilate acestora în timpul oricărei deplasări, inclusiv la și de la locul de citire, prelucrare, examinare, analizare, modificare sau de alterare a acestora.
12Articolul 12. Finalitatea investigației privind siguranța
(1) Investigația privind siguranța se finalizează prin întocmirea de către Comisie a unui raport de investigație privind siguranța, aprobat de directorul general al Biroului, care cuprinde descrierea circumstanțelor producerii evenimentului în transport, constatările investigației, analiza factorilor relevanți, concluziile privind cauzele și factorii contributivi, precum și, după caz, recomandări privind siguranța.
(2) Biroul face public raportul de investigație privind siguranța în cel mai scurt timp și, dacă este posibil, în termen de 12 luni de la data producerii evenimentului în transport. În cazul în care raportul nu poate fi făcut public în acest termen, Biroul publică o declarație intermediară cel puțin la fiecare comemorare a evenimentului în transport, oferind detalii cu privire la stadiul investigației și la eventualele probleme de siguranță identificate.
(3) Raportul de investigație privind siguranța se întocmește într-o formă corespunzătoare tipului și gravității evenimentului în transport și are ca unic obiectiv prevenirea producerii unor evenimente similare.
(4) Recomandările privind siguranța formulate de Birou nu stabilesc prezumții de vinovăție sau de răspundere civilă, contravențională, administrativă ori penală.
(5) În cazul în care, pe parcursul investigației privind siguranța, se constată existența unui risc iminent pentru siguranța transporturilor, Biroul poate emite recomandări privind siguranța în orice etapă a investigației.
(6) Procedura de organizare și desfășurare a investigațiilor privind siguranța în domeniul transportului aerian, feroviar și maritim se aprobă de Guvern.
13Articolul 13. Conservarea probelor
(1) În cazul efectuării unei urmăriri penale, probele sunt ridicate, examinate, atașate și păstrate conform prevederilor Codului de procedură penală nr. 122/2003. În celelalte cazuri, Biroul are obligația de a proteja și a păstra în condiții de siguranță, în custodia sa, probele, inclusiv mijloacele de transport, părțile componente, conținutul și resturile acestora, pe perioada necesară desfășurării investigației privind siguranța.
(2) Reținerea probelor de către organul de urmărire penală, în condițiile alin. (1), nu împiedică accesul investigatorilor la probele respective. Biroul are acces imediat și nelimitat la aceste probe și le poate utiliza în condițiile art. 10 alin. (7) și art. 11 alin. (2).
(3) În cazul în care examinarea sau analiza probelor ar putea duce la modificarea, alterarea sau la distrugerea acestora, este necesar acordul prealabil al organului de urmărire penală. Neobținerea acestui acord într-un termen rezonabil, dar nu mai târziu de 2 săptămâni de la data solicitării, nu împiedică Biroul să efectueze examinarea sau analiza respectivă.
(4) Păstrarea probelor în custodia Biroului în condiții de siguranță include protecția acestora împotriva factorilor naturali sau artificiali care pot contribui la distrugerea lor, precum și împotriva accesului persoanelor neautorizate, pentru a preveni sustragerea, deteriorarea sau alterarea lor.
(5) Biroul răspunde de tratarea în condiții de siguranță a tuturor probelor aflate în custodia sa și de aplicarea tuturor măsurilor rezonabile pentru protejarea și păstrarea acestora.
(6) La finalizarea investigației privind siguranța, probele aflate în custodia Biroului se restituie proprietarului sau deținătorului legal, cu excepția cazului în care acestea fac obiectul unei proceduri penale sau contravenționale aflate în desfășurare, situație în care regimul acestora este stabilit de organul competent să instrumenteze procedura respectivă.
Capitolul V DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
14Articolul 14. Intrarea în vigoare
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 213/2021 cu privire la investigarea accidentelor și incidentelor în transporturi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 315–324, art. 486), cu modificările ulterioare, se abrogă.
15Articolul 15. Dispoziții tranzitorii
Investigațiile privind siguranța inițiate în temeiul Legii nr. 213/2021 cu privire la investigarea accidentelor și incidentelor în transporturi și aflate în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează în conformitate cu prevederile prezentei legi. Actele și măsurile de investigație efectuate anterior intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează întreaga valabilitate.
16Articolul 16. Dispoziții finale
Guvernul, până la data intrării în vigoare a prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege;
c) va aproba actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 232. Chișinău, 2 octombrie 2026.