LP154-XVI din04.07.08,MO134-137/531 din 25.07.2008
LP177-XVI din20.07.07,MO117-126/534 din 10.08.2007
LP106-XVI din20.04.07,MO86-89/386 din 22.06.2007
LP203-XVI din06.07.06,MO116-119/545 din28.07.2006
LP45-XVI din03.03.06,MO55-58/225 din 07.04.2006
LP363-XVI din23.12.05,MO 16-19/66 din 27.01.2006
LP127-XVI din23.06.05,MO98-100/461 din 22.07.2005
LP396-XV din02.12.04,MO241/1049 din 27.12.2004
LP335-XV din07.10.04,MO193-198/886 din 29.10.2004
LP373-XV din26.09.03,MO218-220/836 din 24.10.2003
LP359-XV din31.07.03,MO191-195/758 din 05.09.2003
LP987-XV din18.04.02,MO69-70/555 din30.05.2002
HCC46 din25.10.01,MO136-138/38 din15.11.2001
Citat în 46 de acte
Lege nr. 246 din 22.10.2026pentru modificarea unor acte normative (cumularea pensiei de urmaș cu pensia de dizabilitate pentru persoanele cu dizabilități severe din copilărie)
Lege nr. 89 din 28.05.2026pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni
Lege nr. 200 din 10.07.2025privind libera circulație și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora
Lege nr. 156 din 26.06.2025pentru modificarea unor acte normative (aspecte legate de acordarea concediului paternal)
Lege nr. 46 din 13.03.2025pentru modificarea unor acte normative (aspecte legate de pensia de urmaș pentru copiii cu dizabilități severe și persoanele cu dizabilități severe din copilărie)
Lege nr. 404 din 21.12.2023pentru modificarea unor acte normative (eficientizarea mecanismului de acordare a unor prestații sociale copiilor cu dizabilități și familiilor cu copii)
Lege nr. 176 din 26.07.2018pentru modificarea articolului 14 din Legea nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 30 din 16.03.2018pentru modificarea Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni
Lege nr. 145 din 17.07.2014pentru modificarea articolului 10 din Legea nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 148 din 17.07.2014pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecţia socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale
Lege nr. 30 din 13.03.2014pentru modificarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 106 din 20.04.2007pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 203 din 06.07.2006pentru modificarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 106 din 20.04.2006pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 45 din 03.03.2006pentru modificarea şi completarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 363 din 23.12.2005pentru modificarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 127 din 23.06.2005pentru completarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 396 din 02.12.2004pentru modificarea şi completarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 335 din 07.10.2004pentru completarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi a Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
Lege nr. 373 din 26.09.2003pentru modificarea şi completarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 359 din 31.07.2003pentru modificarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
Lege nr. 987 din 18.04.2002pentru modificarea şi completarea Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni
În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
alocaţie socială de stat, denumită în continuare - alocaţie, - sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii;
persoane cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii – persoane cu dizabilităţi care nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei de dizabilitate;
copii cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii – copii în vîrstă de pînă la 18 ani cărora li s-a stabilit dizabilitate severă, accentuată şi medie;
copii care au pierdut întreţinătorul - copiii, în vîrstă de pînă la 18 ani, care au pierdut unul sau ambii părinţi;
persoane vîrstnice - persoanele care au atins vîrsta standard de pensionare, dar nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă;
membri ai familiei - soţul (soţia), copiii, părinţii.
(1) De dreptul la alocaţie beneficiază categoriile de persoane specificate la art. 3 lit. a)–e), care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, din rîndul cetăţenilor Republicii Moldova, al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și al cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen, precum şi al cetăţenilor străini cu domiciliul legal pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) În cazul în care persoana îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea mai multor tipuri de alocaţii, stabilite prin prezenta lege, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere, precum și a alocației în cazul pierderii întreținătorului, acesteia i se stabileşte o singură alocaţie.
(1) Cererea pentru acordarea alocației se depune, personal sau prin intermediul reprezentantului desemnat prin procură sau împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, la casa teritorială de asigurări sociale de la locul de trai.
În cazul copiilor cu dizabilități severe, accentuate sau medii cu vârsta de până la 18 ani, alocația se stabilește de casa teritorială de asigurări sociale mamei, iar în cazul decesului mamei – tatălui copilului, din oficiu, în baza datelor disponibile în resursele informaționale de stat, consumate prin intermediul platformei de interoperabilitate.
În cazul în care reprezentantul legal al copilului este tatăl, în alte situații decât cea specificată în enunțul al doilea, sau tutorele (curatorul), alocația se stabilește la cererea depusă personal de către acesta sau prin intermediul reprezentantului desemnat prin procură sau împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, la casa teritorială de asigurări sociale de la locul de trai din data obținerii dreptului.
Alocațiile pentru categoriile de beneficiari prevăzuți la art. 3 lit. a), b), d), d1) și e) se stabilesc, din oficiu, de către casa teritorială de asigurări sociale în baza cererii și documentelor prezentate pentru stabilirea pensiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat.
Casa Națională de Asigurări Sociale notifică beneficiarii respectivi cu privire la stabilirea alocației în conformitate cu legislația.
(11) Alocațiile se stabilesc și se plătesc în următoarele termene:
a) alocația pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii din copilărie – de la data stabilirii gradului de dizabilitate de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la data emiterii deciziei de încadrare în grad de dizabilitate;
b) alocația în cazul pierderii întreținătorului – din ziua decesului întreținătorului, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile din ziua decesului;
c) alocația pentru persoane vârstnice – de la data împlinirii vârstei de pensionare, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată;
d) alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere:
– persoanelor specificate la art. 14 alin. (1)lit. a) – de la data stabilirii alocației pentru persoana cu dizabilități;
– persoanelor specificate la art. 14 alin. (1)lit. b) și c) – de la data stabilirii alocației pentru persoana cu dizabilități sau a pensiei de dizabilitate;
e) ajutorul de deces – în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii și a actelor necesare.
(2) În cazul în care termenele prevăzute la alin. (11)lit. a), b) şi c) au fost depăşite, alocaţiile respective se stabilesc şi se plătesc de la data depunerii cererii cu actele necesare.
(3) La modificarea numărului de beneficiari, noul cuantum al alocaţiei pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului se acordă începînd cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.
(4) După fiecare reexpertizare, gradul de dizabilitate se menţine, se modifică sau se suspendă în conformitate cu decizia Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau a structurilor acestuia. Modificarea şi suspendarea alocaţiei sociale se efectuează începînd cu luna imediat următoare celeia în care s-a emis decizia respectivă.
(5) Neprezentarea la reexpertizare atrage încetarea plăţii alocaţiei începînd cu luna următoare. Reluarea plăţii alocaţiei se efectuează din ziua constatării dizabilităţii dacă reexpertizarea a avut loc în termen de pînă la 3 ani după încetarea plăţii.
(51) Dacă reexpertizarea a avut loc după expirarea a 3 ani de la încetarea plăţii alocaţiei, reluarea dreptului la alocaţie se efectuează în condiţiile alin. (11)lit. a).
(6) Plata alocaţiilor se face lunar, pentru luna în curs, de către prestatorul de servicii de plată desemnat de către beneficiar. Modul de organizare a activităților privind plata alocațiilor se stabilește de către Guvern.
(8) Alocaţia stabilită, dar neîncasată la timp din vina beneficiarului se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani anteriori datei solicitării.
(9) Alocaţia neplătită la timp din vina organului care stabileşte sau plăteşte alocaţia se recuperează fără nici un fel de limite în termen.
(10) Plata alocaţiei în perioada privaţiunii de libertate se suspendă.
(11) Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie din vina beneficiarului (falsificarea actelor, tăinuirea unor circumstanţe etc.) se recuperează de la acesta, lunar, în baza deciziei casei teritoriale de asigurări sociale în mărime ce nu depăşeşte 20 la sută din cuantumul alocaţiei. În cazul în care plata alocaţiei încetează, sumele plătite necuvenit se recuperează în baza hotărîrii instanţei de judecată.
(12) Sumele plătite în plus din vina organului care stabileşte sau plăteşte alocaţia nu se recuperează din contul beneficiarului. Aceste sume se percep de la persoana culpabilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul IIALOCAŢIA PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI
(1) Alocaţia pentru persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi din copilărie, precum şi pentru copiii cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii, se stabileşte în cazurile cînd persoanele indicate nu beneficiază de dreptul la pensie de asigurări sociale de stat şi nu se află la întreţinerea deplină a statului.
(2) Gradul de dizabilitate şi de capacitate de muncă şi momentul survenirii dizabilităţii la persoanele adulte şi la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani se constată de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau de către structurile acestuia.
Cuantumul alocaţiei pentru persoanele cu dizabilităţi constituie un anumit procent din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii, stabilit anual de către Guvern, inclusiv:
a) persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii – 80%;
a1) persoanelor cu dizabilități severe, stabilite până la vârsta de 23 de ani – 100%;
b) persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii din copilărie – 100%;
c) copiilor cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii cu vîrsta de pînă la 18 ani – 100%. Pentru luna iunie cuantumul alocației se majorează cu o sumă fixă de 3000 de lei.
[Art.8 lit.c) modificată prin LP89 din 28.05.26, MO227-230/29.05.26 art.223; în vigoare 01.06.26]
Capitolul IIIALOCAŢIA ÎN CAZUL PIERDERII ÎNTREŢINĂTORULUI
(1) Alocaţia în cazul pierderii întreţinătorului se acordă dacă părintele decedat nu îndeplinea condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat.
(2) Alocația în cazul pierderii întreținătorului se stabilește:
a) copiilor în vârstă de până la 18 ani (elevilor și studenților instituțiilor de învățământ secundar, mediu de specialitate și superior, cu excepția învățământului fără frecvență, – până la absolvirea instituției de învățământ respective, însă nu mai mult decât până la împlinirea vârstei de 23 de ani) în cazul în care aceștia nu se află la întreținerea deplină a statului;
b) persoanelor cu dizabilități severe din copilărie – pentru perioada în care sunt încadrate în grad de dizabilitate, în cazul în care acestea nu se află la întreținerea deplină a statului.
(1) Cuantumul alocaţiei în cazul pierderii întreţinătorului constituie 40% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă, stabilit anual de către Guvern, pentru fiecare copil sau persoană cu dizabilitate severă din copilărie.
(2) În cazul pierderii ambilor părinţi, cuantumul alocaţiei se dublează.
Articolul 11.Recalcularea şi separarea părţii de alocaţie
(1) - abrogat.
(2) - abrogat.
(3) - abrogat.
(4) - abrogat.
(5) Reprezentantul legal are dreptul de a primi alocația pentru copil sau pentru persoana cu dizabilități severe din copilărie care și-a pierdut întreținătorul.
Alocaţia pentru persoane vîrstnice se stabileşte cetăţenilor care au atins vîrsta de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat şi nu se află la întreţinerea deplină a statului.
(1) Alocaţia pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere se stabileşte:
a) persoanelor care îngrijesc, însoţesc şi supraveghează la domiciliu un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani;
b) persoanelor cu dizabilităţi severe din copilărie;
c) persoanelor cu dizabilităţi severe nevăzătoare.
(2) Alocaţia se acordă categoriilor de persoane specificate la alin. (1)lit. b) şi c), beneficiare de pensii sau alocaţii, şi nu poate fi stabilită concomitent.
(3) Pentru persoanele specificate la alin. (1)lit. a), alocaţia nu poate fi stabilită în cazul în care aceste persoane sînt beneficiare ale serviciului de asistenţă personală.
(4) Pentru categoriile de persoane specificate la alin.(1)lit.b) şi c), alocaţia nu poate fi stabilită în cazul în care persoanele respective se află la întreţinerea deplină a statului sau sînt beneficiare ale serviciului de asistenţă personală.
(5) Persoanele specificate la alin. (1)lit. a)–c) pot alege, la cerere, în schimbul serviciilor menţionate la alin.(3) şi (4), dreptul de a beneficia de alocaţie pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere.
(1) Cuantumul alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere constituie 80% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă, stabilit anual de către Guvern.
(2) Persoana care îngrijeşte, însoţeşte şi supraveghează la domiciliu doi sau mai mulţi copii cu dizabilităţi severe beneficiază de alocaţie pentru fiecare copil.
Articolul 17.Condiţiile de stabilire a ajutorului de deces
(1) Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului persoanei neasigurate cu condiţia că nici unul dintre membrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată.
(2) Persoana neasigurată beneficiază de dreptul la ajutor de deces pentru membrul familiei aflat în întreţinerea sa în cazul în care persoana decedată nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale, precum şi în cazul în care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată.
(3) Pentru persoana decedată, ajutorul de deces se acordă o singură dată unei persoane care poate fi, după caz, membru al familiei, tutore, curator sau, în lipsa acestora, unei persoane care dovedeşte că a suportat cheltuielile legate de înmormîntare.
Cuantumul ajutorului de deces acordat în caz de deces al persoanei neasigurate este identic cu cel al ajutorului acordat în caz de deces al persoanei asigurate şi este stabilit, anual, în legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv.