Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 09.12.2026. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, se aplica versiunea din 28.05.2025 — textul ei este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.
LP137 -XVI din 21.06.07, MO112-116/03.08.07 art.504
Citat în 13 acte
Lege nr. 166 din 30.07.2026pentru modificarea unor acte normative (prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și protejarea victimelor acestuia)
Lege nr. 112 din 22.05.2025pentru modificarea unor acte normative (activități conexe punerii în circulație a cărții de identitate eliberate cetățenilor Republicii Moldova și a cărții de rezidență eliberate cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară)
Lege nr. 256 din 17.08.2023pentru modificarea unor acte normative (reforma sistemului de asistență socială „Restart”)
Prezenta lege asigură transpunerea parţială a următoarelor acte:
Convenţia CoE din 3 mai 2005 privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane;
Convenţia Naţiunilor Unite din 15 noiembrie 2000 împotriva criminalităţii transnaţionale organizate;
Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 101 din 15 aprilie 2011, CELEX: 32011L0036, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1712 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024;
Decizia-cadru a Consiliului 2001/220/JAI din 15 martie 2001 privind statutul victime lor în cadrul proceduri lor penale;
Directiva Consiliului 2004/81/CE din 29 aprilie 2004 privind permisul de şedere eliberat resortisanţilor ţărilor terţe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigraţiei ilegale şi care cooperează cu autorităţile competente.
[Clauza de armonizare modificată prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind:
a) prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
b) asigurarea protecţiei şi asistenţei victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane;
c) colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile necomerciale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
d) cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale şi regionale competente în domeniu.
În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:
1) trafic de ființe umane – fapta infracțională prevăzută la art. 165 sau 206 din Codul penal nr. 985/2002;
[Art.2. pct.1) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
2) – abrogat;
[Art.2 pct.3) abrogat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
31) exploatare sexuală – folosirea unei persoane, prin modalitățile prevăzute la art. 165 sau 206 din Codul penal nr. 985/2002, în prostituție sau în pornografie, precum și orice altă formă de exploatare de natură sexuală, indiferent de existența sau lipsa unui beneficiu patrimonial;
[Art.2. pct.31) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
[Art.2 pct.32) abrogat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
4) copil – persoană care nu a atins vârsta de 18 ani;
5) document – act de identitate sau orice alt document care face dovada identității persoanei supuse exploatării;
6) confiscare a documentelor – deposedare sub orice formă a persoanei supuse exploatării de documentele prevăzute la pct. 5);
7) ţinere în servitute pentru achitarea datoriei – privare a persoanei de libertate până când ea sau un terţ va achita datoria stabilită legal sau ilegal;
8) sclavie – stare sau condiţie a persoanei asupra căreia se exercită unul sau mai multe drepturi ce derivă din dreptul de proprietate;
9) practici similare sclaviei – stare a persoanei ţinute sau puse în situaţia în care o altă persoană are stăpânire asupra ei sau o impune, prin înşelăciune, prin ameninţare cu forţa, prin violenţă sau prin alte mijloace de constrângere, să presteze anumite servicii;
[Art.2. pct.9) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
10) stare de vulnerabilitate – situație în care persoana, din cauza unor circumstanțe personale, sociale, economice ori juridice, nu are o alternativă reală ori acceptabilă decât cea de a se supune abuzului sau exploatării, manifestată, în special, prin:
a) situația socială sau economică precară;
b) situația condiționată de vârstă, de graviditate, de maternitate, de starea de sănătate, de dizabilitate sau de pierderea independenței fizice, psihice ori intelectuale;
c) dependența familială, socială, economică, locativă sau de altă natură față de o altă persoană;
d) lipsa actelor de identitate, lipsa unui loc de trai sigur, lipsa veniturilor sau accesul limitat la servicii de protecție și asistență;
e) situația juridică sau administrativă precară;
[Art.2. pct.10) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
11) victimă a traficului de fiinţe umane – persoană fizică constatată ca fiind supusă acţiunilor de trafic indicate la pct. 1);
111) prezumată victimă a traficului de fiinţe umane – persoană fizică care prezintă anumite semne că ar putea fi victimă a traficului de fiinţe umane, dar nu a fost oficial recunoscută în calitate de victimă sau parte vătămată ori refuză să colaboreze cu autorităţile competente pentru a fi identificată;
12) traficant de fiinţe umane – persoană care săvârșește acţiunile indicate la pct. 1);
[Art.2 pct.13) abrogat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
14) perioadă de reflecţie - interval de timp de 30 de zile, acordat victimei sau prezumatei victime a traficului de fiinţe umane pentru ca aceasta să poată să se recupereze, să evite influenţa traficanţilor şi/sau să ia o decizie în cunoştinţă de cauză în privinţa faptului dacă va coopera sau nu cu organele de drept;
[Art.2. pct.14) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
15) căsătorie forțată – încheierea unei căsătorii sau relația asemănătoare dintre soți (concubinaj) prin vicierea, lipsa sau afectarea liberului consimțământ al uneia dintre părți;
[Art.2. pct.15) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
16) aservire – stare de supunere, dependență, subordonare sau control exercitat asupra unei persoane, în scop de exploatare prin constrângere, abuz de putere, profitare de situația de vulnerabilitate ori prin alte mijloace de control, care limitează, în mod esențial, libertatea persoanei de alegere, de acțiune sau de mișcare, fără posibilitatea reală și efectivă de a pune capăt stării respective ori de a se desprinde de controlul exercitat asupra sa, dacă aceasta nu constituie sclavie sau practici similare sclaviei;
[Art.2. pct.16) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
17) membru de familie – persoană prevăzută la art. 1331 din Codul penal nr. 985/2002;
[Art.2. pct.17) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
18) coordonator național pentru combaterea traficului de ființe umane – organism instituțional, învestit cu atribuții de coordonare interinstituțională, de monitorizare și de evaluare a implementării politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane, precum și de raportare a datelor statistice la nivel național și internațional.
[Art.2. pct.18) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Cadrul juridic al activităţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi de protecţie a victimelor traficului îl formează Constituţia Republicii Moldova, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege, alte acte normative care reglementează relaţiile în domeniu.
Articolul 4.Principiile de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane se realizează printr-o abordare centrată pe victimă, sensibilă la dimensiunea de gen, dizabilitate și vârstă, în baza următoarelor principii:
[Art.4 partea introductivă modificată prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
a) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
b) respectarea interesului superior al copilului;
c) confidenţialitatea informaţiei cu privire la viaţa privată a victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane;
d) legalitatea;
e) accesul liber la justiţie;
f) nediscriminarea;
g) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;
h) accesul necondiționat la protecţie şi asistenţă pentru victimele traficului de fiinţe umane;
i) abordarea egală a tuturor formelor şi tipurilor de trafic naţional sau transnaţional de fiinţe umane, legat sau nu de crima organizată;
Articolul 6.Autorităţile competente în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane
(1) Pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, în special de femei şi copii, autorităţile administraţiei publice menţionate în prezentul capitol, organizaţiile necomerciale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară, separat sau în comun, o astfel de activitate.
(2) În cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, autorităţile administraţiei publice menţionate în prezentul capitol colaborează între ele prin schimb de informaţii, de experţi, prin activităţi comune de cercetare şi identificare a victimelor, de instruire a personalului, prin realizarea unor iniţiative social-economice, precum şi prin alte activităţi în domeniu.
(3) Organizaţiile necomerciale şi organismele internaţionale cu atribuţii în domeniu care au reprezentanțe în Republica Moldova beneficiază de acces liber la crearea cadrului instituţional, la activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
Articolul 7.Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
(1) În vederea stabilirii modalităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi de protecţie a victimelor acestuia, Guvernul aprobă Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (în continuare – Plan naţional).
(2) Planul naţional conţine descrierea problemelor existente, stabileşte obiectivele generale şi specifice, activităţile ce necesită a fi realizate în perioada planificată, cheltuielile estimate, termenele de realizare, indicatorii de progres cantitativi şi calitativi.
(3) Responsabil de elaborarea Planului naţional, în baza propunerilor înaintate de către autorităţile administrației publice centrale și locale, de către organizaţiile necomerciale şi organizaţiile internaţionale, este Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
Articolul 8.Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane
(1) Coordonarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de cooperare a autorităţilor administraţiei publice cu organizaţii internaţionale, organizaţii necomerciale, cu alte instituţii şi cu reprezentanţi ai societăţii civile se realizează de către Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane (în continuare – Comitet naţional).
(2) Comitetul naţional este un organ consultativ al Guvernului.
(3) Componenţa şi regulamentul Comitetului naţional se aprobă de Guvern.
(4) Comitetul naţional are următoarele atribuţii:
a) coordonează elaborarea politicii de stat în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane;
a1) coordonează implementarea politicii de stat în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane;
b) controlează realizarea Planului naţional şi executarea legislaţiei de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane de către organizaţiile şi instituţiile de stat, prezintă Guvernului informaţie despre modul de realizare a Planului naţional;
b1) aprobă planuri de răspuns în situații de urgență, în vederea prevenirii amenințării traficului de ființe umane în cazul unor urgențe majore;
[Art.8 al.(4), lit.b1) introdusă prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
c) colectează şi analizează informaţii privind datele statistice referitoare la traficul de fiinţe umane la nivel naţional, privind eforturile şi progresele statului în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
d) elaborează propuneri referitoare la amendarea cadrului normativ în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi al protecţiei victimelor traficului de ființe umane;
e) coordonează organizarea campaniilor de informare a populaţiei despre problemele traficului de fiinţe umane şi pericolul social al acestui fenomen;
f) coordonează activitatea comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a instituţiilor specializate privitor la realizarea Planului naţional;
g) evaluează şi monitorizează procesul de realizare a Planului naţional, informează Guvernul şi societatea civilă despre rezultatele obţinute;
h) promovează, coordonează și, după caz, propune finanțarea programelor de prevenire și combatere a traficului de ființe umane.
[Art.8 al.(4), lit.h) introdusă prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(5) În componenţa Comitetului naţional se includ reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice, inclusiv ai organelor de drept şi organizaţiilor care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
(51) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului are dreptul să participe la şedinţele Comitetului naţional.
(6) Reprezentanţii organizaţiilor necomerciale, precum şi cei ai organizaţiilor internaţionale care au reprezentanţe în Republica Moldova şi care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi de acordare a asistenţei victimelor traficului de ființe umane pot participa la şedinţele Comitetului naţional cu drept de vot consultativ, fiind incluşi în componenţa acestuia şi a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
(7) Activitatea Comitetului național este asigurată de Secretariatul permanent, care exercită inclusiv calitatea de coordonator național pentru combaterea traficului de ființe umane și reprezintă Republica Moldova în cadrul rețelei Uniunii Europene a coordonatorilor naționali pentru combaterea traficului de ființe umane.
[Art.8 al.(7) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 81.Datele statistice referitoare la fenomenul traficului de ființe umane
(1) Pentru monitorizarea eficacității în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, autoritățile publice competente și organele de drept specializate în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane asigură înregistrarea și colectarea informațiilor, precum și producerea și furnizarea către Comitetul național a datelor statistice anonimizate referitoare la fenomenul respectiv.
(2) Sistemul de colectare a informațiilor și de producere a datelor statistice include, în mod obligatoriu, următoarele informații, dezagregate pe categorii de sex, grupă de vârstă (copil/adult), dizabilitate, statut migrațional, cetățenie, mediu de reședință (rural/urban), tipul traficului (intern/transfrontalier) și formă de exploatare:
a) numărul victimelor și al prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, cu indicarea autorității publice competente și/sau a organului de drept specializat în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane care a realizat identificarea cazului;
b) numărul persoanelor bănuite, învinuite, inculpate și al celor condamnate pentru infracțiunile de trafic de ființe umane și trafic de copii, precum și pentru infracțiunile de utilizare a rezultatelor muncii sau serviciilor victimei traficului de ființe umane ori a traficului de copii;
c) natura deciziilor definitive de urmărire penală și a hotărârilor judecătorești pronunțate (hotărâri de condamnare, de achitare, încetare sau altele).
(3) Comitetul național, prin intermediul Secretariatului permanent, recepționează și centralizează datele menționate la alin. (2) și asigură anual publicarea unui raport statistic sintetizat, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a confidențialității.
(4) Comitetul național transmite Comisiei Europene anual, până la data de 30 septembrie, datele statistice anonimizate menționate la alin. (2) aferente anului calendaristic precedent.
NOTĂ: Art.81 al.(4), partea ce vizează comunicarea datelor statistice către Comisia Europeană, conform LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450, se aplică de la data intrării în vigoare a tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
(5) Metodologia de colectare a informațiilor, indicatorii de raportare și periodicitatea furnizării datelor statistice de către entitățile vizate se aprobă de Guvern.
[Art.81 introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 9.Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane
(1) Pentru coordonarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, în raioane, municipii şi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, pe lângă organele executive ale autorităţilor reprezentative respective, se creează comisii teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane. În municipiul Chişinău, astfel de comisii se creează şi în sectoare.
(2) Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de protecţie şi asistenţă a victimelor acestui trafic, de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale, organele de drept, organizaţiile necomerciale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile care activează în teritoriu;
b) întreprind la nivel local acţiunile stipulate în Planul naţional, elaborează şi realizează planuri locale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
c) evaluează şi monitorizează periodic activităţile de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în teritoriu, exercitate de organele statale, informând autorităţile reprezentative respective, Comitetul naţional şi înaintând propuneri privind eficientizarea acestor activităţi;
d) acordă asistenţă la elaborarea programelor de cercetare, analiză şi colectare a datelor statistice privind traficul de fiinţe umane;
e) implementează programe de instruire privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane pentru persoanele vulnerabile şi pentru funcţionarii antrenați în aceste activităţi;
f) examinează rapoartele semestriale privind activitatea desfășurată de către echipele multidisciplinare teritoriale în vederea prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, a protecției şi asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane.
(3) Regulamentul comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane se aprobă de către consiliile raionale, municipale, de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în baza unui regulament-cadru, aprobat prin hotărâre de Guvern.
(4) Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de ființe umane prezintă periodic Comitetului național rapoarte de activitate, dar nu mai rar decât o dată pe an, până la 15 ianuarie.
Articolul 10.Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane
(1) În conformitate cu atribuţiile ce le revin:
1) Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi întocmesc lista ţărilor care reprezintă un risc sporit din punctul de vedere al traficului de fiinţe umane, listă care se aduce la cunoştinţă organelor interesate;
2) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, şi întreprind acţiunile necesare pentru interzicerea accesului pe teritoriul Republicii Moldova străinelor dacă dispun de informaţii veridice că aceştia sunt traficanţi de fiinţe umane;
3) Agenția Servicii Publice acordă suport şi asistenţă în întocmirea și eliberarea actelor de identitate pentru victimele traficului de fiinţe umane, în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul în care victima se află în afara ţării, asistenţa în întocmirea și eliberarea actelor de identitate este acordată prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
4) Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale:
а) organizează repatrierea copiilor și adulților victime ale traficului de ființe umane, a persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoțiți, în colaborare cu alte autorități publice abilitate în acest domeniu și cu organizațiile necomerciale și organizațiile internaționale;
b) coordonează şi monitorizează activitatea Mecanismului naţional de referire pentru protecția și asistența victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane;
[Art.10 al.(1), pct.4) lit.b) modificată prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
b1) exercită rolul unității naționale de coordonare a Mecanismului național de referire pentru protecția și asistența victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane;
[Art.10 al.(1), pct.4) lit.b1) introdusă prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
с) elaborează acte normative privind organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale;
d) prin intermediul Inspectoratului de Stat al Muncii, contribuie la identificarea cazurilor de trafic de fiinţe umane în scop de exploatare prin muncă;
e) în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, desfășoară activități de informare privind piața muncii, de ghidare în carieră, precum și implementează măsuri active de ocupare a forței de muncă;
f) dezvoltă cooperarea internaţională, negociază şi încheie acorduri şi semnează protocoale de cooperare internaţională în domeniul acordării asistenţei victimelor și prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, în limitele competenţelor sale instituţionale şi în conformitate cu legislaţia în vigoare;
[Art.10 al.(1), pct.4) lit.f) modificată prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
g) – abrogată.
41) Ministerul Sănătății elaborează programe de acordare a asistenței medicale, inclusiv psihiatrice, stabilește instituțiile medicale care vor acorda astfel de asistență victimelor traficului de ființe umane;
5) Ministerul Educației și Cercetării, elaborează şi desfăşoară, în comun cu celelalte ministere interesate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile necomerciale având atribuţii în domeniu, programe educative şi de instruire pentru pedagogi, părinţi şi copii, pentru grupurile de risc, orientate spre lichidarea cauzelor şi condiţiilor care favorizează traficul de fiinţe umane, în special de femei şi copii;
6) – abrogat;
7) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene contribuie la prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, în special prin organizarea şi participarea la negocieri în vederea încheierii tratatelor cu alte state şi cu organisme internaţionale în domeniul traficului de fiinţe umane, precum şi prin acordarea de protecţie şi asistenţă persoanelor traficate, aflate peste hotare, în limitele prevăzute de dreptul internaţional;
8) – abrogat;
9) Ministerul Economiei, în comun cu alte ministere şi departamente interesate, elaborează şi implementează programe social-economice, orientate spre înlăturarea cauzelor şi condiţiilor de ordin economic ce favorizează migraţiunea ilegală, inclusiv traficul de fiinţe umane;
10) Ministerul Justiţiei prezintă, o dată la 6 luni, lista organizaţiilor necomerciale care practică activităţi legate de prevenirea şi combaterea fenomenului de trafic, de acordare a protecţiei şi asistenţei victimelor traficului. Ministerul Justiţiei, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, indicate în prezentul articol, elaborează proiecte de acte normative pentru reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii, combaterii traficului de fiinţe umane şi acordării de protecţie şi asistenţă victimelor;
11) Biroul relaţii cu diaspora:
a) participă la elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
b) asigură instruirea membrilor diasporei în domeniul prevenirii și combaterii traficului de fiinţe umane;
c) colaborează cu membrii diasporei în vederea prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane;
d) asigură informarea membrilor diasporei cu privire la actele normative naţionale în domeniu.
12) agențiile teritoriale de asistență socială și structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și, respectiv, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia asigură:
a) coordonarea și monitorizarea activităților în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane în unitățile administrativ-teritoriale arondate;
b) acordarea suportului metodologic în domeniul vizat de prezenta lege structurilor teritoriale de asistență socială;
c) realizarea acțiunilor relevante pentru integrarea/reintegrarea socială a victimelor traficului de ființe umane;
d) dezvoltarea parteneriatelor cu autorități și instituții publice sau cu organizații private, cu organizații internaționale, cu organizații necomerciale din țară și cu alți reprezentanți ai societății civile, care să contribuie la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane;
e) prezentarea către Ministerul Muncii și Protecției Sociale a rapoartelor semestriale și anuale privind activitățile desfășurate în teritoriu de către structurile teritoriale de asistență socială.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, autorităţile administraţiei publice locale şi comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane participă la organizarea campaniilor informaţionale de sensibilizare a populaţiei, realizează şi difuzează, colaborând activ cu mass-media, materiale publicitare privind riscurile la care pot fi expuse potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane.
(3) Autorităţile administraţiei publice menţionate în prezentul articol informează periodic Comitetul naţional despre acţiunile întreprinse în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, înaintând propuneri de eficientizare a acestor activităţi.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale planifică anual resurse financiare pentru susţinerea serviciilor de protecţie şi asistenţă a victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
Articolul 11.Atribuţiile organelor de drept în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane
(1) Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile subordonate acestuia:
a) depistează şi combat infracţiunile de trafic de fiinţe umane şi cele conexe acestora;
b) gestionează şi analizează date privind traficul de fiinţe umane;
c) identifică victimele traficului de fiinţe umane, le acordă protecţia necesară şi/sau le referă serviciilor de protecţie şi asistenţă socială;
d) întreprind măsuri de prevenire a traficului de fiinţe umane.
(2) Ministerul Afacerilor Interne, prin organele sale specializate în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, desfăşoară activităţi operative de investigaţie, de urmărire penală, de cooperare internaţională, de identificare şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane, de analiză şi informaţie, stimulează crearea unor centre zonale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
(21) Ministerul Afacerilor Interne, prin organele sale specializate, instituie și aplică mecanisme de cooperare interinstituțională menite să asigure identificarea, asistența și protecția victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, cetățenilor străini sau persoanelor apatride, garantând, după caz, accesul acestora la procedurile de acordare a unei cazări adecvate și sigure, inclusiv cele de azil, precum și la alte forme de protecție internațională, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.
[Art.11 al.(21) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(3) Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul unor alte ministere şi departamente, elaborează, administrează şi actualizează baza de date privind fenomenul traficului de fiinţe umane, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale ale victimelor acestui trafic, în conformitate cu prevederile art. 21.
(4) Ministerul Afacerilor Interne, în comun cu Procuratura Generală, efectuează studii în vederea depistării şi înlăturării cauzelor şi condiţiilor ce favorizează traficul de fiinţe umane şi publică semestrial în mass-media informaţii statistice şi rapoarte de analiză privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi protecţia victimelor lui.
(5) Procuratura, în limitele competenţei, desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în conformitate cu legislaţia în vigoare, coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală în cauze legate de acest trafic, reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată, supraveghează respectarea drepturilor omului, inclusiv ale victimelor traficului, întreprinde alte măsuri necesare în domeniu. În cadrul Procuraturii Generale și al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, se creează o subdiviziune specializată în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.
(6) Serviciul de Informaţii şi Securitate şi organele lui teritoriale desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane prin intermediul depistării legăturilor organizaţiilor internaţionale şi ale grupurilor criminale organizate cu traficanţii de fiinţe umane, prin alte activităţi desfăşurate în limitele competenţei sale.
(7) Pe lângă Procurorul General, se va crea un consiliu coordonator al organelor de drept cu atribuţii în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane. Componenţa nominală a consiliului coordonator, precum şi modul de desfăşurare a activităţii acestuia se aprobă de către Procurorul General.
(8) Organele de drept prezintă anual, nu mai târziu de 15 ianuarie, consiliului coordonator de pe lângă Procurorul General rapoarte despre respectarea în ţară a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, iar Procurorul General prezintă, până la 15 februarie, rapoartele respective Comitetului naţional.
Articolul 12.Activitatea organizaţiilor necomerciale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane
(1) Pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, pentru acordarea de protecţie şi asistenţă victimelor lui, pentru coordonarea activităţilor curente, organizaţiile internaţionale care au reprezentanţe în Republica Moldova şi cele necomerciale cu atribuţii în domeniu pot coopera cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele competente, în conformitate cu statutele şi regulamentele lor, şi pot organiza campanii informaţionale despre traficul de fiinţe umane şi riscurile la care sunt expuse victimele acestui trafic.
(2) Organizaţiile necomerciale pot crea centre de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane.
(3) Organizaţiile necomerciale desfăşoară activităţi de identificare a victimelor traficului de fiinţe umane, le acordă protecţie şi asistenţă juridică şi de altă natură, întreprind alte acţiuni de prevenire şi combatere a unui astfel de trafic, în conformitate cu statutul lor.
Articolul 13.Prevederi speciale în domeniul transportului internaţional
Agenţiile şi structurile respective din domeniul transportului internaţional sunt obligate să verifice dacă toţi pasagerii posedă documentele necesare pentru a intra în statul de destinaţie.
Articolul 14.Pregătirea profesională şi instruirea cadrelor
(1) Statul asigură pregătirea profesională şi instruirea lucrătorilor din organele de drept, organele migraţionale şi din alte autorităţi în materia prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane.
(2) Pregătirea profesională şi instruirea cadrelor se axează pe metodele prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, pe cele mai avansate procedee de exercitare a urmăririi penale în cauzele de trafic de fiinţe umane, inclusiv de copii, pe respectarea drepturilor şi intereselor victimelor traficului, pe cele mai performante forme de protecţie a acestora.
(3) Pregătirea profesională şi instruirea cadrelor va cuprinde metode şi forme de colaborare a autorităţilor administraţiei publice cu reprezentanţele organizaţiilor internaţionale şi regionale în Republica Moldova, cu organizaţiile necomerciale, cu alte instituţii şi reprezentanţi ai societăţii civile, metode şi forme de cooperare şi colaborare a autorităţilor administraţiei publice, organizaţiilor şi instituţiilor din Republica Moldova cu autorităţile, organizaţiile şi instituţiile interesate ale altor state, cu organisme internaţionale şi regionale.
(4) Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale asigură specialiştilor din domeniul transportului aerian şi terestru naţional instruirea privind prevenirea traficului de fiinţe umane.
Capitolul IIIPROTECŢIA ŞI ASISTENŢA VICTIMELOR ȘI A PREZUMATELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
Articolul 15.Mecanismul național de referire pentru protecția și asistența victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane
(1) Mecanismul național de referire pentru protecția și asistența victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane (în continuare – Mecanism național de referire) are la bază următoarele elemente:
a) unitatea națională de coordonare;
b) echipele multidisciplinare teritoriale;
c) proceduri standard de cooperare interinstituțională.
(2) Unitatea națională de coordonare este punctul național de contact pentru referirea transfrontalieră a victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane. Modul de organizare și funcționare a unității naționale de coordonare se stabilește de Guvern.
[Art.15 în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 16.Identificarea victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
(1) Identificarea victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane se realizează de către autorităţile/instituțiile publice competente, care, în baza evaluării indicatorilor de vulnerabilitate și a semnelor obiective specifice traficului, au motive rezonabile să creadă că persoana este victimă sau prezumată victimă a traficului de ființe umane.
[Art.16 al.(1) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(2) Identificarea victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane se realizează în scopul acordării protecţiei şi asistenţei necesare.
(3) Identificarea victimelor traficului de fiinţe umane se realizează în cadrul sau în afara procesului penal.
Articolul 17.Centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane
(1) Centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane (în continuare – centre) sunt instituţiile care prestează servicii sociale, oferind condiţii civilizate de cazare şi de igienă personală, hrană, asistenţă juridică, socială, psihologică şi medicală de urgenţă, pază şi protecţie, precum şi asistenţă pentru contactarea rudelor.
(2) Centrele pot fi create de:
a) autorităţile administraţiei publice centrale, la propunerea sau cu informarea Comitetului naţional;
b) autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea sau cu informarea comisiei teritoriale specificate la art. 9;
c) organizaţiile internaţionale şi organizaţiile necomerciale, cu informarea Comitetului naţional;
d) autorităţile administraţiei publice în comun cu organizațiile necomerciale sau private, în baza unui acord de activitate comună.
(3) Centrele acordă termen inițial de 30 de zile pentru cazarea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, la cererea lor personală sau prin referire, în cadrul Mecanismului național de referire.
[Art.17 al.(3) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(4) Pentru persoanele identificate ca victime ale traficului de ființe umane, durata cazării prevăzute la alin. (3) este reevaluată periodic și este prelungită până la reabilitarea sau reintegrarea acestora, conform planului individualizat de asistență. Modul de efectuare a evaluării individualizate de asistență în serviciu social se stabilește de Guvern.
[Art.17 al.(4) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
[Art.17 al.(5) abrogat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(6) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor se aprobă de către fondatori, în baza regulamentului-cadru, aprobat prin hotărâre de Guvern.
(7) Cheltuielile ce ţin de activitatea centrelor sunt suportate din bugetul ale fondatorilor.
(8) Organizarea şi funcţionarea centrelor pot fi susţinute material şi financiar şi de către agenţi economici şi întreprinzători în condiţiile Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare.
(9) Pentru asigurarea securităţii încăperilor în care sunt cazate victimele traficului de fiinţe umane, centrele vor beneficia de asistenţa gratuită a poliţiei.
Articolul 18.Integrarea profesională a victimelor traficului de fiinţe umane
(1) Integrarea profesională a victimelor traficului de fiinţe umane se realizează cu suportul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
[Art.18 al.(1) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(2) Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă acordă victimelor traficului de fiinţe umane cu prioritate servicii gratuite de mediere a muncii, de informare şi consiliere profesională, de orientare şi formare profesională, precum şi de consultanţă şi asistenţă în iniţierea într-o activitate de întreprinzător.
[Art.18 al.(2) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(3) Victimele traficului de fiinţe umane sunt în drept să beneficieze de un curs de pregătire profesională, finanțat din mijloacele fondului de șomaj.
(4) – abrogat.
(5) Victimele traficului de ființe umane care beneficiază de ședere provizorie au dreptul, pe durata valabilității acesteia, să desfășoare activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.
[Art.18 al.(5) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 19.Repatrierea victimelor traficului de fiinţe umane
(1) Republica Moldova contribuie la repatrierea şi primirea fără întârzieri nejustificate, ținând cont de necesitatea asigurării securităţii lor, a victimelor traficului de fiinţe umane cetăţeni ai săi şi apatrizi care aveau dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intrării pe teritoriul unui alt stat.
(2) La solicitarea unei ţări de destinaţie, autorităţile competente ale Republicii Moldova verifică, fără întârzieri nejustificate, dacă victima traficului de fiinţe umane are cetăţenia Republicii Moldova sau avea dreptul de a locui permanent pe teritoriul ei în momentul intrării în ţara de destinaţie, despre care fapt comunică ţării solicitante, luând măsuri de repatriere a victimei, ca urmare a efectuării analizei riscurilor.
(3) În scopul facilitării repatrierii victimei traficului de fiinţe umane care are cetăţenia Republicii Moldova sau care avea dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intrării în ţara de destinaţie, dar care nu posedă documentele necesare, autorităţile competente ale Republicii Moldova, la solicitarea ţării de destinaţie, eliberează documentele de călătorie sau orice alt act necesar repatrierii.
(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică fără prejudicierea vreunui drept acordat victimei traficului de fiinţe umane prin orice lege a ţării de destinaţie.
(5) Regulamentul privind procedura de repatriere a victimelor traficului de fiinţe umane cetăţeni ai Republicii Moldova sau apatrizi care aveau dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intrării în ţara de destinaţie se aprobă de Guvern.
Articolul 20.Protecţia şi asistenţa victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
(1) Victimelor traficului de fiinţe umane li se acordă asistenţă pentru reabilitare prin oferirea serviciilor medicale, psihologice, juridice, educaționale şi sociale, în condițiile prezentei legi și ale legislației cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor.
[Art.20 al.(1) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(2) Prezumata victimă a traficului de fiinţe umane se consideră vulnerabilă și are dreptul la protecţie şi asistenţă din partea autorităţilor administrației publice competente.
(3) Persoanele identificate drept victime ale traficului de fiinţe umane sunt asigurate cu asistenţă medicală urgentă prespitalicească, primară, specializată de ambulatoriu și spitalicească în cazul maladiilor social-condiționate cu impact major asupra sănătății publice, precum și în cazul urgențelor obstetricale, în instituţiile medico-sanitare în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.
[Art.20 al.(3) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(31) Accesul la asistența medicală prevăzută la alin. (3) se efectuează conform programului aprobat de Guvern și este finanțat din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
[Art.20 al.(31) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(4) Victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane li se acordă o perioadă de reflecţie de 30 de zile. În această perioadă este interzisă punerea în executare a oricărei măsuri de îndepărtare sau expulzare a acestor persoane.
[Art.20 al.(4) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(5) Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiționată de dorința victimelor și a prezumatelor victime ale traficului de ființe umane de a face declaraţii şi de a participa la procesul de urmărire a traficanţilor, nici de domiciliul sau reședința temporară a victimei.
[Art.20 al.(5) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(51) Statul asigură protecția, asistența și monitorizarea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, în condițiile prezentei legi, din momentul în care apar temeiuri de a considera că acestea sunt victime ale traficului de ființe umane sau sunt expuse riscului de a fi victime ale traficului. Monitorizarea victimelor și prezumatelor victime este efectuată de asistentul social/managerul de caz care acordă asistența necesară până la reintegrarea socială a persoanei sau până la dispariția riscului.
[Art.20 al.(51) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(6) Autorităţile administraţiei publice competente sunt obligate să informeze victimele și prezumatele victime ale traficului de fiinţe umane despre drepturile lor, despre autorităţile, organizaţiile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de protecţie și asistență a victimelor traficului.
(7) Victimelor și prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane li se acordă protecţie şi asistenţă, în mod consensual și în cunoștință de cauză, din partea echipelor multidisciplinare teritoriale, a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi autorităţilor administraţiei publice, în limitele competenţelor acestora şi în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative.
[Art.20 al.(7) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 21.Confidenţialitatea vieţii private a victimei traficului de fiinţe umane
(1) Viaţa privată şi identitatea victimei traficului de fiinţe umane sunt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea informaţiilor cu caracter personal privind victima traficului de fiinţe umane se efectuează cu respectarea regulilor speciale de confidenţialitate, în scopul exercitării justiţiei şi protecţiei victimei doar în perioada procesului penal.
(2) Este interzisă divulgarea informaţiilor despre viaţa privată şi identitatea victimei traficului de fiinţe umane şi despre condiţiile în care a fost traficată.
(3) Este interzisă divulgarea informaţiilor despre măsurile de protecţie a martorilor şi a victimelor traficului de fiinţe umane, despre persoanele care acordă astfel de protecţie, precum şi despre persoanele care acordă ajutor în combaterea traficului de fiinţe umane.
(4) Respectarea confidenţialităţii informaţiei prevăzute la alin.(1)–(3) este o obligație a tuturor persoanelor, inclusiv a celor implicate în activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de protecţie şi asistenţă a victimelor, din organele de drept, instanţele judecătoreşti, din centrele prevăzute la art. 17, precum şi a asistenţilor sociali.
(5) În cazul în care viaţa şi sănătatea victimei traficului de fiinţe umane sunt amenințate de un pericol real, acesteia i se asigură, la solicitarea sa, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, la demersul procurorului, al organului de urmărire penală, posibilitatea de a-şi schimba numele, prenumele, data şi locul naşterii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6) Divulgarea informaţiilor despre măsurile de siguranţă şi a datelor confidenţiale despre victimele traficului de fiinţe umane, precum şi divulgarea informaţiilor despre urmărirea penală şi măsurile de asigurare a securităţii aplicate faţă de participanţii la procesul penal se pedepsesc în conformitate cu legislaţia penală şi cea contravenţională.
Articolul 22.Atribuţiile misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale Republicii Moldova în acordarea de protecţie şi asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane
(1) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova au următoarele atribuţii:
a) acordă protecţie şi asistenţă cetăţenilor Republicii Moldova identificaţi drept victime ale traficului de fiinţe umane, contribuie la repatrierea acestora în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, ale legislaţiei ţării de reşedinţă, precum şi în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova;
b) eliberează cu titlu gratuit, în comun cu structurile teritoriale ale Agenției Servicii Publice, documente sau orice alte acte necesare repatrierii în Republica Moldova a cetăţenilor Republicii Moldova care au devenit victime ale traficului de fiinţe umane, în cazul lipsei actelor de identitate;
c) difuzează către cei interesaţi materiale informative privind drepturile victimelor traficului de fiinţe umane potrivit legislaţiei Republicii Moldova şi legislaţiei statului de reşedinţă;
d) asigură autorităţile administraţiei publice şi organele judiciare ale statului de reşedinţă sau din ţările unde au misiuni acreditate cu informaţii despre legislaţia Republicii Moldova în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, privind drepturile victimelor, protecţia şi asistenţa acestora, inclusiv adresele centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane.
(2) Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare vor desemna un diplomat din cadrul lor ca responsabil de aplicarea procedurii de repatriere a cetăţenilor moldoveni victime ale traficului de fiinţe umane, de protecţia şi asistenţa acestora pe durata șederii lor în ţara de tranzit sau destinaţie, precum şi de cooperarea în acest domeniu cu autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile din Republica Moldova.
Articolul 23.Garanţiile de stat acordate victimelor traficului de fiinţe umane
(1) Instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală aplică în privinţa victimelor traficului de fiinţe umane măsurile de asigurare a securităţii fizice şi a drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Victimele traficului de fiinţe umane au dreptul la reparaţia prejudiciului în condiţiile legii.
Articolul 24.Protecția și asistența străinilor victime și prezumate victime ale traficului de ființe umane
[Art.24 denumirea în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(1) Republica Moldova acordă protecţie şi asistenţă străinelor victime ale traficului de fiinţe umane la repatrierea benevolă a acestora în ţara de origine, în regim de urgenţă, şi asigură transportarea în deplină securitate a acestora până la frontiera de stat a Republicii Moldova, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel. Victima traficului de fiinţe umane nu poate fi repatriată sau expulzată în ţara de origine sau într-un stat terţ dacă, în urma aprecierii riscului şi securităţii, s-au constatat motive de a presupune că securitatea ei sau a familiei sale este în pericol.
(2) Pentru a asigura protecţie şi asistenţă străinelor victime ale traficului de fiinţe umane, aceştia pot fi trimişi în centrele menţionate la art. 17.
(3) Străinii victime ale traficului de ființe umane, specificați la alin. (1) și (2), sunt informați, într-o limbă pe care o înțeleg, despre procedurile judiciare și administrative aplicate în Republica Moldova și în țările de reședință, precum și despre:
a) dreptul de a solicita azil sau o altă formă de protecție internațională în Republica Moldova, în conformitate cu legislația națională și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
b) dreptul de a beneficia, după caz, de ședere provizorie sau de alte forme de protecție prevăzute de legislația națională;
c) dreptul la muncă, în condițiile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.
[Art.24 al.(3) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(4) Străinii victime ale traficului de fiinţe umane specificaţi la alin.(1) pot beneficia de o perioadă de reflecţie de 30 de zile, de conciliere psihică şi psihologică, precum şi de asistenţă medicală şi socială. De asemenea, ei pot beneficia de asistenţă juridică gratuită pentru a-şi realiza drepturile la toate etapele procesului penal şi a susține cererile şi acţiunile civile faţă de persoanele care au săvârșit infracţiuni legate de traficul de fiinţe umane prevăzute de Codul penal. În această perioadă este interzisă punerea în executare a oricărei măsuri de îndepărtare sau expulzare dispuse împotriva victimelor în cauză.
[Art.24 al.(4) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(5) În cazul în care străinii victime ale traficului de fiinţe umane nu dispun de acte de identitate din cauza pierderii, sustragerii sau distrugerii lor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene le acordă, la solicitarea statului străin, asistenţă în primirea unor asemenea acte sau a unor permise, necesare întoarcerii în ţara de reşedinţă.
(6) În cazul în care străinii victime ale traficului de fiinţe umane, datorită statutului de victimă, sunt amplasaţi în centrele menţionate la art. 17 sau în cazul în care aceştia participă la procesul penal împotriva traficantului, indiferent de amplasarea lor în aceste centre, ei vor beneficia de permise de şedere provizorii, eliberate în mod gratuit, care pot fi prelungite în caz de necesitate.
(7) Dreptul de ședere provizorie pentru victimele traficului de ființe umane poate fi acordat sau prelungit străinilor care sunt ori au fost victime ale traficului de ființe umane, inclusiv în cazul în care au intrat în mod ilegal pe teritoriul țării, în condițiile prevăzute de Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.
[Art.24 al.(7) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(8) Străinii victime ale traficului de ființe umane care beneficiază de permise de ședere provizorii, potrivit alin. (6) și (7), au dreptul să desfășoare activitate de muncă, fără a fi necesară obținerea unei permisiuni suplimentare, în condițiile legislației muncii a Republicii Moldova.
[Art.24 al.(8) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(9) Străinii prezumate victime ale traficului de ființe umane dispun de aceleași măsuri de protecție și sprijin acordate străinilor victime ale traficului de ființe umane, pe durata perioadei de reflecție, cu excepția dreptului de ședere provizorie.
[Art.24 al.(9) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Capitolul IVREGLEMENTĂRI SPECIALE PRIVIND TRAFICUL DE COPII
Articolul 25.Prevenirea şi combaterea traficului de copii
(1) Prevenirea şi combaterea traficului de copii, protecţia şi asistenţa copilului victimă a traficului de fiinţe umane constituie în Republica Moldova o preocupare politică, socială şi economică de ordin primordial.
(2) Activitatea autorităţilor administraţiei publice şi necomerciale cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane se va axa pe interesul superior al copilului.
(3) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile de asistenţă socială, de ocrotire a sănătăţii şi de educaţie, precum şi organizaţiile necomerciale, alte instituţii şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor contacta neîntârziat organele de drept în cazul în care se cunoaşte ori se suspectează că un copil este exploatat sau traficat ori este expus riscului de a fi exploatat sau traficat.
În cazul în care nu se cunoaşte vârsta victimei traficului de fiinţe umane, dar există motive a se considera că victima nu a atins vârsta de 18 ani, se prezumă că victima este copil şi, până la constatarea exactă a vârstei, ea va fi tratată drept copil, aplicându-i-se toate măsurile speciale de protecţie prevăzute de prezenta lege şi de alte acte normative.
Articolul 28.Repatrierea copilului victimă a traficului de fiinţe umane
(1) Copilul victimă a traficului de fiinţe umane va fi repatriat în ţara sa de origine dacă, anterior repatrierii, un părinte, o altă rudă sau un tutore au dat consimțământul să primească în îngrijire copilul ori dacă o agenție guvernamentală, o agenţie de protecţie a copiilor din ţara de origine şi-au dat consimțământul şi sunt în stare să-şi asume responsabilitatea pentru copil şi să-i acorde protecţie şi asistenţă adecvată.
(2) Calitatea procesuală de victimă a traficului de ființe umane nu suspendă procesul de reunificare a familiei ori repatrierea copilului victimă în ţara de origine dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
(3) În situaţia în care repatrierea copilului în ţara de origine ori integrarea în ţara de destinaţie nu sunt posibile, ori când aceste soluții nu sunt în interesul superior al copilului, autorităţile ambelor ţări, în baza unor tratate internaţionale, vor asigura transferul copilului victimă într-o ţară terță, obținând acordul acesteia din urmă.
(4) Opinia copilului victimă a traficului de fiinţe umane cu vârsta mai mare de 10 ani se va lua în considerare la adoptarea deciziei de repatriere sau de transfer într-o ţară terţă.
(5) Copilul victimă a traficului de fiinţe umane nu poate fi repatriat în ţara sa de origine ori transferat într-o ţară terţă dacă, în urma evaluării riscurilor şi a securităţii, se stabilesc motive de a considera că siguranţa copilului sau cea a familiei lui este în pericol.
(6) Copilul victimă a traficului de fiinţe umane care este străin are dreptul la o viză temporară, care îi garantează dreptul de şedere legală pe teritoriul Republicii Moldova până la momentul găsirii unei soluţii durabile privind întoarcerea lui în ţara de origine.
Articolul 29.Acordarea de protecţie şi asistenţă copiilor victime ale traficului de fiinţe umane
(1) Statul asigură protecţie şi asistenţă copiilor sau prezumate victime ale traficului de fiinţe umane din momentul în care apar temeiuri de a crede că ei sunt în risc de a fi victime ale traficului, până la identificarea, integrarea şi recuperarea lor deplină, independent de cooperarea acestora cu autorităţile, conform art. 20 alin.(4).
(2) După identificare ca victimă a traficului de fiinţe umane, copilul este transmis de urgenţă sub supravegherea serviciilor competente de protecţie, asistenţă şi reabilitare a copiilor.
(3) Comitetul național, autoritățile administrației publice, inclusiv organele de drept, comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de ființe umane, echipele multidisciplinare teritoriale, centrele, organizațiile necomerciale și alte organizații competente, în cazul în care dispun de informații despre un copil victimă sau prezumată victimă a traficului de ființe umane, sunt obligate să informeze imediat autoritatea tutelară teritorială pentru a se asigura protecția drepturilor copilului.
(4) Dacă copilul victimă a traficului de fiinţe umane este lipsit de îngrijire părintească, autoritatea tutelară va numi în condiţiile legii, un reprezentant legal, care va asigura ca toate deciziile luate să fie în interesul copilului, va face declaraţii în numele lui, va participa împreună cu el la toate acţiunile procesual-penale şi judiciare, până la găsirea unei soluţii conforme interesului superior al copilului.
[Art.29 al.(4) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(41) În cazul în care se constată un conflict de interese între copilul victimă și reprezentantul legal, autoritatea tutelară competentă desemnează, fără întârziere, un alt reprezentant care să asigure apărarea interesului superior al copilului.
[Art.29 al.(41) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(5) Copilului identificat drept victimă a traficului de fiinţe umane i se acordă o perioadă de reflecţie de 30 de zile pentru a decide personal sau prin reprezentantul său legal dacă va face declaraţie împotriva traficantului.
[Art.29 al.(5) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(6) În cazul cazării copiilor victime ale traficului de fiinţe umane în centre, aceştia trebuie să fie amplasaţi separat de adulţi.
(7) Copiii victime ale traficului de fiinţe umane au dreptul de cazare în centru pe durata necesară reabilitării și reintegrării lor, conform planului individualizat de asistență.
[Art.29 al.(7) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(8) Toate agenţiile şi instituţiile a căror activitate vizează copiii victime ale traficului de fiinţe umane vor stabili practici şi programe speciale de identificare, referire, protecţie şi asistenţă a acestora, respectând confidenţialitatea informaţiei personale şi statutului de victimă al copilului.
(9) Copiilor victime ale traficului de fiinţe umane li se asigură dreptul de a frecventa instituţiile de învățământ de stat în condiţiile legislației din domeniul educației.
(10) Copiilor victime ale traficului de fiinţe umane care au rămas fără îngrijirea părinţilor sau care nu cunosc locul unde se află părinţii li se asigură posibilitatea căutării urgente a familiei, li se instituie tutela sau curatela ori se dispune plasarea lor în servicii de plasament, în condițiile legii.
[Art.29 al.(10) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(11) Copiii victime ale traficului de fiinţe umane au dreptul la protecţie şi asistenţă pe termen lung, până la reabilitarea deplină. Copiii rămași fără ocrotire părintească și copiii rămași temporar fără ocrotire părintească au dreptul la măsuri de protecție sub forma tutelei și curatelei sau la servicii de plasament, în condiţiile legii.
[Art.29 al.(11) modificat prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(12) Protecția prevăzută la alin. (11) include evaluarea individuală a nevoilor copilului, realizată de autoritățile competente, și măsurile de sprijin pentru tranziția spre viața adultă, care pot cuprinde măsuri necesare pentru tranziția copilului spre emancipare, dezvoltarea abilităților de viață independentă, integrarea educațională și profesională, precum și asistența socială și psihologică adecvată.
[Art.29 al.(12) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(13) Procedurile de investigare a infracțiunilor comise împotriva copiilor victime ale traficului de ființe umane trebuie să fie sigure, ușor accesibile și adaptate nevoilor acestora, utilizându-se un limbaj corespunzător vârstei și gradului de maturitate al copilului.
[Art.29 al.(13) introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Articolul 291.Măsurile de asistență și sprijin pentru membrii familiei copilului victimă a traficului de ființe umane
(1) Statul asigură măsuri de asistență și sprijin pentru membrii familiei copilului victimă a traficului de ființe umane, aflați pe teritoriul Republicii Moldova, din momentul identificării copilului ca victimă.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) includ, după caz, consilierea psihologică și socială, acordarea sprijinului, informarea cu privire la drepturile copilului și la implicarea familiei în procesul de reabilitare și reintegrare a copilului victimă a traficului de ființe umane.
(3) În cazul în care membrii familiei copilului victimă a traficului de ființe umane se află într-un stat membru al Uniunii Europene sau alt stat, acordarea sprijinului se realizează exclusiv în limita cooperării între autoritățile competente ale Republicii Moldova și autoritățile statului respectiv, în vederea susținerii protecției și reabilitării copilului, fără a implica obligații financiare directe pentru Republica Moldova sau impunerea unor măsuri statului străin.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1)–(3) se aplică fără a aduce atingere drepturilor copilului prevăzute la art. 29 și fără a diminua nivelul de protecție și asistență acordate copilului victimă a traficului de ființe umane.
[Art.291 introdus prin LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
Capitolul VRĂSPUNDEREA PENTRU COMITEREA INFRACȚIUNILOR DE TRAFIC DE FIINŢE UMANE
Articolul 30.Răspunderea persoanei fizice pentru traficul de fiinţe umane
(1) Persoanele care participă la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de trafic de fiinţe umane sunt trase la răspundere penală conform Codului penal.
(2) Infracţiunile de trafic de fiinţe umane au un caracter atât naţional, cât şi transnaţional. În ultimul caz, se aplică formele şi procedeele de investigare şi urmărire penală prevăzute de legislaţia internaţională şi naţională pentru astfel de infracţiuni.
(3) Consimțământul victimei traficului de fiinţe umane la exploatare nu este relevant pentru tragerea la răspundere penală a traficanţilor dacă au fost utilizate oricare din mijloacele specificate la art. 2 pct. 1).
(4) Străinelor implicați în traficul de fiinţe umane li se refuză intrarea pe teritoriul Republicii Moldova sau vizele lor vor fi revocate.
Articolul 31.Răspunderea persoanei juridice pentru traficul de fiinţe umane
(1) Persoana juridică poartă răspundere penală, conform Codului penal nr. 985/2002, pentru faptele de trafic de ființe umane.
[Art.31 al.(1) în redacția LP166 din 30.07.26, MO435-438/09.09.26 art. 450; în vigoare 09.12.26]
(2) Pentru prejudiciul cauzat în urma acţiunilor menţionate la alin.(1), persoana juridică poartă răspundere civilă faţă de victimele traficului.
(3) Tragerea la răspundere a persoanelor juridice nu exclude tragerea la răspundere a persoanelor fizice care au comis infracțiunea de trafic de fiinţe umane.
Articolul 32.Absolvirea victimei traficului de fiinţe umane de răspundere pentru infracţiunile săvârșite în legătură cu acest statut
Victima traficului de fiinţe umane este absolvită, în condiţiile legislaţiei în vigoare, de răspundere penală, contravențională sau civilă pentru acţiunile pe care le-a săvârșit în legătură cu statutul de victimă dacă aceste acţiuni cad sub incidenţa Codului penal, Codul contravenţional al Republicii Moldova sau a Codului civil.
Cooperarea internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, acordării protecţiei şi asistenţei victimelor acestui trafic, inclusiv repatrierii lor, se realizează în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(1) Prin prezenta lege se instituie calitatea de ofiţer de legătură în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi de procuror de legătură în cadrul Procuraturii Generale, care vor asigura consultarea reciprocă cu ofiţerii de legătură sau, după caz, cu procurorii de legătură care funcţionează în alte state, în scopul coordonării acţiunilor comune în activitatea de depistare, descoperire şi urmărire penală a cazurilor de trafic de fiinţe umane, de protecţie şi asistenţă a victimelor traficului în cursul urmăririi penale.
(2) În vederea schimbului de date privind investigarea şi urmărirea penală în cazurile infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, ofiţerii de legătură şi procurorii de legătură vor fi persoanele de contact ale organelor respective cu organizaţii şi instituţii similare din alte state.