Mai jos este versiunea care, potrivit Registrului, se aplică din 17.03.2027. La 17.11.2026, data preluării textelor din Registru, se aplica versiunea din 23.04.2026 — textul ei este la sursă. Stabilit automat după datele versiunilor din Registru, fără verificare juridică.
Lege nr. 225 din 24.09.2026pentru modificarea Legii nr. 183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare
Lege nr. 226 din 24.09.2026pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (liberalizarea parțială)
Lege nr. 180 din 24.08.2026privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937
Lege nr. 189 din 10.07.2025pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de protecție a drepturilor consumatorilor de servicii financiare)
Lege nr. 314 din 26.12.2024pentru modificarea unor acte normative (aspecte privind redresarea și rezoluția bancară)
Lege nr. 280 din 05.12.2024cu privire la majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional
Lege nr. 174 din 11.07.2024pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de activitate a Băncii Naționale a Moldovei)
Lege nr. 49 din 21.03.2024pentru modificarea unor acte normative (procesul de elaborare și promovare a proiectelor actelor normative)
Lege nr. 47 din 14.03.2024cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane)
Lege nr. 292 din 19.10.2023pentru modificarea unor acte normative (consolidarea aspectelor privind infrastructurile pieței financiare)
Lege nr. 214 din 20.07.2023pentru modificarea unor acte normative (asigurarea transferului de atribuții conform Legii nr. 178/2020 pentru modificarea unor acte normative)
Lege nr. 152 din 20.07.2020pentru modificarea articolului 35 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei
Lege nr. 75 din 21.05.2020privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor
Lege nr. 265 din 09.12.2016privind interpretarea articolului 54 alineatul (1) și a articolului 71 alineatul (3) din Legea nr. 232 din 3 octombrie 2016 privind redresarea și rezoluția băncilor
Lege nr. 89 din 29.05.2014pentru modificarea şi completarea Legii nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat
În sensul prezentei legi se utilizează următoarele noţiuni:
Abatere gravă – acțiune sau inacțiune ilegală săvârșită în exercitarea atribuțiilor profesionale, care este suficient de serioasă pentru a justifica eliberarea din funcție a persoanei responsabile, precum și, în cazul membrului Consiliului de supraveghere indicat la art. 23 alin. (1)lit.d), absența fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive ale Consiliului de supraveghere.
Administrator al unei infrastructuri a pieței financiare – persoană juridică care stabilește regulile de funcționare a unei infrastructuri a pieței financiare și este responsabilă de operarea infrastructurii.
Asistență de lichiditate în situații de urgență – furnizare de lichiditate de către Banca Națională, din banii acesteia, sau orice altă formă de asistență în situații de urgență care poate conduce la creșterea volumului de bani ai Băncii Naționale, unei bănci solvabile și viabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operațiune să fie parte componentă a politicii monetare.
Aranjament de plată – set de funcționalități operaționale care sprijină consumatorii de servicii de plată în utilizarea instrumentelor de plată electronică și includ: inițierea de transferuri de fonduri și stocarea sau înregistrarea credențialelor sau a informațiilor referitoare la deținătorul instrumentului de plată electronică. În sensul prezentei legi, în categoria aranjamentelor de plată sunt incluse portofelele electronice.
Autoritate de guvernanță – persoană juridică care stabilește regulile de funcționare a unei scheme sau a unui aranjament de plată.
Bancă – bancă astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.
Cerinţă – cerinţă faţă de active sau orice alte valori, înaintată de către o persoană altei persoane, cerinţă de a efectua plata pentru rambursarea datoriei sau altor forme de stingere a obligaţiilor.
Creanţă – orice instrument negociabil de datorie sau orice alt instrument echivalent, precum şi orice instrument negociabil care acordă dreptul de a achiziţiona o altă creanţă negociabilă prin subscriere sau schimb. Creanţele negociabile pot fi în formă de certificat sau de înscriere în registrul contabil.
Emitent de instrumente de plată – prestator de servicii de plată care emite și pune la dispoziția deținătorului un instrument de plată electronică, în baza unui contract încheiat cu deținătorul.
Obligaţiuni monetare – totalitatea obligaţiunilor reflectate în bilanţul Băncii Naţionale, cu excepţia obligaţiunilor faţă de Guvern şi a celor faţă de Fondul Monetar Internaţional.
Ordonanţă – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul executării prezentei legi, cu privire la una sau mai multe bănci care constituie mai puţin de o categorie de bănci.
Schemă de plată – set de reguli formale, standardizate și comune care permit transferul de fonduri prin intermediul unui instrument de plată electronică. În sensul prezentei legi, în categoria schemelor de plată sunt incluse schemele de plăți cu cardul, schemele de remiteri de bani și schemele de plată cu instrumente de plată.
Rata de bază – rata dobânzii de politică monetară stabilită de Comitetul executiv şi publicată periodic de Banca Naţională.
Recomandare – îndrumare a Băncii Naţionale fără putere obligatorie.
Regulament – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul exercitării prezentei legi, pentru una sau mai multe categorii de bănci şi alte persoane juridice şi fizice.
Infrastructură a pieței financiare – sistem multilateral între participanți și administratorul acestui sistem, care funcționează în baza unor norme comune, formale și standardizate și care este utilizat în scopuri de decontare, clearing (compensare) sau înregistrare a plăților, valorilor, instrumentelor derivative sau a altor tranzacții financiare.
Monitorizare – în sensul capitolului VI1, funcție a Băncii Naționale prin care se urmărește promovarea funcționării sigure și eficiente a infrastructurilor pieței financiare, schemelor, aranjamentelor și instrumentelor de plată, precum și evitarea riscului sistemic.
(1) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
(2) Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Națională, în limita atribuțiilor sale, contribuie la stabilitatea sistemului financiar și sprijină politica economică generală a statului.
(1) Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:
a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;
b) acţionează ca bancher şi agent al statului;
c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;
d) licențiază, reglementează și supraveghează, pe bază individuală și, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state;
e) acordă credite băncilor, inclusiv asistență de lichiditate în situații de urgență;
f) constituie, reglementează, licențiază, autorizează, administrează, monitorizează infrastructurile pieței financiare, schemele, aranjamentele și instrumentele de plată în scopul promovării funcționării sigure și eficiente a acestora și pentru a evita riscul sistemic;
g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;
h) stabileşte regimul cursului de schimb al monedei naţionale;
i) păstrează şi gestionează rezervele internaționale ale statului;
j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea băncilor internaţionale în domeniul bancar, de credit şi monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;
k) întocmeşte balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi elaborează statistica datoriei externe a Republicii Moldova;
l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;
m) licenţiază, reglementează şi supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată şi activitatea de emitere a monedei electronice;
o) acționează ca autoritate de rezoluție a băncilor în conformitate cu Legea privind redresarea și rezoluția băncilor;
p) licențiază/autorizează/emite avizul pentru înregistrarea de stat, reglementează și supraveghează activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și a intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, a Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancară;
p1) acționează ca organ cu funcții de reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra activităților pe piața criptoactivelor prevăzute la art. 85 alin. (3) din Legea nr. 180/2026 privind piața criptoactivelor;
[Art.5 al.(1), lit.p1) introdusă prin LP180 din 24.08.26, MO456-459/17.09.26 art.479; în vigoare 17.03.27]
q) acționează în calitate de organ cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, conform Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
r) elaborează și implementează politica macroprudențială în raport cu entitățile supravegheate de Banca Națională;
s) elaborează și implementează documente de politici cu privire la educația și incluziunea financiară în domeniile în care Banca Națională deține atribuții.
(2) Banca Naţională are dreptul de a prelucra datele cu caracter personal obţinute în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege fără consimțământul subiecţilor datelor cu caracter personal.
(3) Subiecţii datelor cu caracter personal nu au dreptul de a se opune prelucrării datelor personale circumscrise exercitării atribuţiilor Băncii Naţionale prevăzute de prezenta lege.
(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal obţinute de către Banca Naţională potrivit prezentului articol se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
(5) În vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, definite astfel de organul naţional instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, Banca Naţională poate hotărî adoptarea unor măsuri de stabilizare financiară, prin care poate impune suspendarea sau/și limitarea oricărei obligaţii de plată sau de livrare care rezultă din orice contract la care o entitate supravegheată de Banca Națională este parte, sau oricărei activități/operațiuni a acesteia, începând cu data intrării în vigoare a deciziei privind aplicarea măsurilor respective, care reprezintă data publicării acesteia pe pagina web oficiala a Băncii Naționale, pe un termen de până la 6 luni. Decizia privind aplicarea măsurilor de stabilizare financiară se ia de către Banca Naţională în consultare cu Guvernul. Măsurile de stabilizare financiară pot fi aplicate tuturor sau anumitor categorii de persoane, precum şi tuturor sau anumitor tipuri de activități/operaţiuni financiare, în valută străină şi/sau în monedă naţională. Condiţiile şi modul de aplicare a măsurilor de stabilizare financiară se stabilesc de către Banca Naţională a Moldovei.
(6) În exercitarea de către Banca Națională a atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, dispozițiile Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, ale Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, ale Legii nr. 161/2011 privind implementarea ghișeului unic în desfășurarea activității de întreprinzător și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nu se aplică.
Articolul 51.Strategia privind politica macroprudențială
Banca Națională elaborează strategia privind politica macroprudențială și o implementează în raport cu entitățile supravegheate de Banca Națională. Strategia privind politica macroprudențială se aprobă prin decizia Comitetului Național de Stabilitate Financiară, în conformitate cu Legea nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară.
(1) Pentru exercitarea atribuțiilor sale privind implementarea politicii macroprudențiale, în vederea reducerii riscului sistemic, Banca Națională poate aplica, prin act normativ sau, după caz, prin act administrativ individual, următoarele măsuri:
1) stabilirea față de bănci a unor cerințe mai riguroase decât cele determinate în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor referitoare la:
a) nivelul de fonduri proprii prevăzute la art. 60–62 din Legea nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor;
b) cerințele privind expunerile mari, prevăzute la art. 74 din Legea nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor;
c) cerințele privind lichiditatea, prevăzute la art. 76 din Legea nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor;
d) cerințele de publicare a informațiilor, prevăzute la art. 91–94 din Legea nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor;
2) stabilirea față de bănci a cerințelor referitoare la nivelul amortizoarelor de capital, în conformitate cu art. 63 din Legea nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor;
3) stabilirea față de entitățile supravegheate de Banca Națională a unor cerințe referitoare la:
a) ajustarea macroprudențială a indicatorului efectului de levier;
b) cerințele de capital la nivel sectorial;
c) cerințele privind limitarea îndatorării (raportul dintre credite și garanții, raportul dintre datorii și venituri, raportul dintre serviciul datoriei și venituri);
d) limita macroprudențială neponderată aplicată surselor de finanțare;
e) marjele aferente instrumentelor derivate în cadrul tranzacțiilor cu instrumente derivate și factorii de ajustare aplicați titlurilor primite drept garanții în cadrul finanțării garantate;
f) compensarea prin contrapărți centrale;
g) expunerile intrasectoriale din sectorul financiar.
(2) Actele normative ale Băncii Naționale prin care sunt aplicate măsurile prevăzute la alin. (1) sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intră în vigoare la data publicării acestora sau la data indicată în textul actului respectiv, care nu poate fi anterioară datei publicării.
(1) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform prezentei legi, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare.
(2) Banca Naţională furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii referitoare la problemele monetare şi financiare. Organele menţionate, la rândul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.
(3) Orice proiect de act normativ al autorităţilor publice care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii va fi adoptat după recepționarea avizului Băncii Naţionale. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.
(4) Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă parte terță. Autorităţile publice, precum şi orice alte părți terțe nu vor încerca să influenţeze membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale în exercitarea atribuţiilor lor.
(5) Fără a aduce atingere prevederilor art. 11 alin. (4) şi art. 111, nicio autoritate publică sau orice altă parte terţă nu poate aproba, suspenda, anula, cenzura, amâna sau condiţiona intrarea în vigoare a actelor Băncii Naţionale, nici nu poate emite opinii ex-ante asupra actelor Băncii Naţionale, nici nu poate influenţa în orice alt mod emiterea actului final al Băncii Naţionale.
(1) Banca Naţională reprezintă Republica Moldova la întrunirile, consiliile şi organizaţiile interguvernamentale în problemele politicii monetare, licenţierii activităţii bancare, în problemele controlului bancar şi în alte probleme ce ţin de competenţa ei.
(11) Banca Naţională poate să încheie acorduri de colaborare şi schimb de informaţii cu autorităţile ce deţin competenţe în reglementarea şi supravegherea sectorului financiar şi bancar din alte state. Schimbul de informaţii trebuie să fie circumscris exclusiv scopului realizării sarcinilor ce le revin autorităţilor respective, iar informaţiile furnizate de Banca Naţională trebuie să fie supuse unor cerinţe privind păstrarea secretului profesional similare celor prevăzute la art. 36 și în capitolul 3 din titlul V din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.
(2) Banca Naţională poate acorda servicii bancare instituţiilor guvernamentale, financiare şi bancare străine, precum şi organizaţiilor internaţionale publice, la care Banca Naţională sau Republica Moldova participă.
(3) Banca Națională poate participa în cadrul organizațiilor internaționale care urmăresc scopul de a asigura stabilitatea financiară, cea economică și/sau alte scopuri ce țin de atribuțiile Băncii Naționale și poate coopera sau încheia acorduri de colaborare cu organizațiile respective.
(31) Banca Națională exercită drepturi și îndeplinește obligații care revin Republicii Moldova în calitate de membru al Fondului Monetar Internațional, inclusiv ce țin de utilizarea facilităților instituției de finanțare respective, pe termen mediu și lung, pentru nevoile balanței de plăți și consolidarea rezervelor internaționale ale statului.
(4) În limita împuternicirilor sale, Banca Naţională ca agent al Republicii Moldova poate să-şi asume obligaţii şi să execute tranzacţii ce ţin de participarea Republicii Moldova la organizaţiile internaţionale.
Articolul 8.Relaţiile cu publicul, Guvernul şi Parlamentul
(1) Banca Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
(2) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în problemele financiare şi bugetare:
a) Guvernatorul Băncii Naţionale:
- poate asista şi lua cuvîntul la şedinţele Guvernului, alocuţiunea fiind consemnată în procesul-verbal;
- poate prezenta în scris opinii cu privire la problemele abordate în urma participării în şedinţe;
b) - abrogată;
(3) Guvernatorul Băncii Naţionale sau membrii Consiliului de supraveghere, sau membrii Comitetului executiv trebuie să explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Băncii Naţionale, să avizeze proiecte de legi, la cererea Parlamentului.
(1) Banca Națională poate deschide conturi Ministerului Finanțelor, băncilor licențiate și sucursalelor băncilor din alte state licențiate de Banca Națională, băncilor în proces de lichidare, băncilor-punte, persoanei juridice care administrează fonduri de garantare a depozitelor sau fonduri de rezoluție, persoanei juridice care desfășoară activitate de depozitar central de valori mobiliare ca activitate de bază, societăților de plată, societăților emitente de monedă electronică, furnizorilor de servicii poștale în scopul prestării serviciilor de plată, băncilor centrale ale statelor străine și instituțiilor financiare publice internaționale. Banca Națională nu deschide conturi autorităților administrației publice locale și întreprinderilor, inclusiv celor de stat, cu excepția celor prevăzute de lege în scopul prestării serviciilor de plată.
(2) Aplicarea sechestrului, suspendarea operaţiunilor sau aplicarea altor măsuri de asigurare asupra mijloacelor băneşti aflate în conturile entităților indicate la alin. (1) deschise la Banca Naţională nu se admit.
(3) Banca Națională poate deschide conturi în nume propriu în bănci licențiate, în sucursalele băncilor din alte state licențiate de Banca Națională și în bănci din alte state, pentru efectuarea operațiunilor aferente cheltuielilor sale administrative.
(1) În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, Banca Naţională are dreptul să emită hotărâri, regulamente, instrucţiuni şi ordonanţe.
(2) Actele normative ale Băncii Naţionale, care sunt obligatorii pentru băncile şi pentru alte persoane juridice şi fizice, se publică în conformitate cu Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
(21) Actele cu caracter normativ ale Băncii Naţionale pot fi contestate doar de către persoana în privinţa căreia în temeiul actului cu caracter normativ contestat s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual. Actul cu caracter normativ în temeiul căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual poate fi contestat doar concomitent cu contestarea actului cu caracter individual.
(3) Hotărârile privind ratele dobânzilor la instrumentele politicii monetare, ordonanţele şi alte acte ale Băncii Naţionale care nu au caracter normativ intră în vigoare la data adoptării dacă în actele respective nu este prevăzută o altă dată.
(31) Actele cu caracter individual emise de Banca Națională se notifică conform art. 112.
(32) - abrogat.
(33) În cadrul avizării și consultării publice a proiectelor sale de acte normative, Banca Națională solicită o opinie cu caracter consultativ din partea Ministerului Justiției. Prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative referitoare la avizarea, consultarea publică și efectuarea expertizei proiectului actului normativ și cele referitoare la intrarea în vigoare a actului normativ, precum și prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional nu se aplică:
a) actelor Băncii Naționale prin care se aprobă:
– măsuri de stabilizare financiară;
– măsuri pentru exercitarea atribuțiilor privind politica macroprudențială și măsuri pentru reducerea riscului sistemic;
– norma rezervelor obligatorii, ratele dobânzii pentru remunerarea rezervelor obligatorii;
– calculul primelor de referință, primelor de bază și coeficienților de rectificare;
b) actelor Băncii Naționale care, în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acesteia, se adoptă pentru executarea Legii nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor.
(34) Înainte de emiterea de către Banca Națională a unui act administrativ individual defavorabil pentru participantul la procedura administrativă, inclusiv în cadrul procedurilor de control desfășurate conform art. 751 și 752, participantului respectiv i se notifică faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis și i se propune, în vederea audierii acestuia, de a prezenta Băncii Naționale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării, opinia sa în formă scrisă. Procedura administrativă se suspendă de la data expedierii notificării către participant și până la data prezentării opiniei acestuia sau, în cazul în care opinia nu a fost prezentată în termen, până la data expirării termenului pentru prezentarea opiniei.
(35) La data prezentării opiniei participantului la procedura administrativă sau, în cazul în care opinia nu a fost prezentată în termen, la expirarea termenului de prezentare a acesteia prevăzut la alin. (34) din prezentul articol, curgerea termenului procedurii administrative este reluat. Banca Națională este în drept să nu țină cont de opinia prezentată după expirarea termenului stabilit la alin. (34) și (36) din prezentul articol. Data prezentării opiniei se consideră data notificării Băncii Naționale conform art. 113.
(36) Prin derogare de la alin. (34), audierea participantului la procedura administrativă nu este necesară în cazul emiterii de urgență a unei decizii cu scopul de a preveni producerea de prejudicii semnificative în sistemul financiar, inclusiv în infrastructurile pieței financiare. În acest caz, participantul are posibilitatea de a prezenta opinia sa în formă scrisă în termen de 5 zile de la data notificării actului emis de Banca Națională sau concomitent cu depunerea unei cereri prealabile prin care acesta contestă actul Băncii Naționale. Banca Națională verifică actul emis pornind de la opinia participantului și poate menține actul respectiv, îl poate modifica, îl poate revoca sau poate emite un nou act. În cazul în care opinia a fost prezentată în termen și separat de cererea prealabilă, curgerea termenului stabilit pentru depunerea cererii prealabile se suspendă de la data prezentării opiniei și până la data notificării participantului despre rezultatele examinării opiniei.
(37) Prin aplicarea prevederilor alin. (34)–(36) din prezentul articol, audierea participantului în sensul art. 94 și art. 95 alin. (2) din Codul administrativ nr. 116/2018 se consideră efectuată.
(38) Termenul în care trebuie finalizată o procedură administrativă se suspendă pe perioada solicitării de către Banca Națională a unor documente, informații, explicații ori a opiniei de la participantul la procedura respectivă, de la autoritățile naționale ori din alte state și/sau de la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, cu notificarea participantului la procedura respectivă despre suspendarea termenului.
(4) Actele Băncii Naţionale sunt supuse controlului de legalitate în instanţele de contencios administrativ conform procedurii stabilite de Codul administrativ, în măsura în care aceasta nu contravine prezentei legi. Dispozițiile altor legi pot fi aplicate în cazurile privind contestarea actelor Băncii Naţionale doar în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.
(41) Prin derogare de la prevederile art. 44 din Codul administrativ nr. 116/2018, în cazul procedurilor administrative legate de retragerea licenței pentru activitatea bancară, a licenței pentru activitatea de asigurare sau de reasigurare, a licenței pentru activitatea de prestare a serviciilor de plată și emitere a monedei electronice, a licenței pentru activitatea asociației de economii și împrumut și în cazul procedurilor legate de aplicarea măsurilor și instrumentelor prevăzute de Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Banca Națională este obligată să atragă în procedură administrativă doar persoana fizică sau juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia a fost inițiată procedura respectivă ori care ar urma să fie destinatar al actului administrativ individual emis în cadrul procedurii respective.
(5) Actele Băncii Naţionale nu se supun controlului de oportunitate.
(51) Actele Băncii Naţionale pot fi contestate la Comitetul executiv al Băncii Naţionale prin depunerea unei cereri prealabile în termen de 30 de zile de la data comunicării actului. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.
(52) Cererile prealabile prin care se contestă actele Băncii Naţionale vor fi adresate în exclusivitate Comitetului executiv al Băncii Naţionale şi vor fi examinate în exclusivitate de către acesta.
(53) Comitetul executiv al Băncii Naţionale va examina cererile prealabile privind actele Băncii Naţionale în termen de 30 de zile de la data depunerii.
(54) Repunerea în termenul de depunere a unei cereri prealabile la Banca Națională și în termenul de înaintare a acțiunii în contencios administrativ cu privire la actele Băncii Naționale sau cu privire la nesoluționarea în termenul legal a unei cereri de către aceasta poate fi solicitată în termen de 3 luni de la data expirării termenului omis. Termenul de 3 luni prevăzut în acest alineat reprezintă termen de decădere.
(6) Acţiunile de contencios administrativ privind actele Băncii Naţionale sau privind nesoluţionarea de către aceasta în termen legal a unei cereri se înaintează la Curtea de Apel Chișinău, cu condiţia respectării obligatorii a procedurii prealabile prevăzute la alineatele (51)–(53). Contestarea sau acţiunea în justiţie nu suspendă executarea actelor emise de Banca Naţională.
(61) În cazurile în care vizează activitatea administrativă a Băncii Naționale, ordonanța provizorie poate fi solicitată doar odată cu sau după înaintarea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva Băncii Naționale, prevederile art. 111 fiind aplicabile în mod corespunzător.
(7) Actele Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, pot fi contestate doar sub aspectul procedurii de adoptare.
(8) - abrogat.
(9) Cererile de contestare a actelor Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, a actelor Băncii Naţionale cu privire la administrarea specială asupra băncii şi cu privire la retragerea licenţei băncii, a actelor Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor/asociaților entităţilor supravegheate de Banca Naţională, a măsurilor implementate de Banca Naţională sau de administratorul special în cursul administrării speciale a băncii, precum şi a măsurilor impuse de Banca Naţională în procesul de lichidare a băncii, se judecă în termen de 3 luni de la data depunerii.
(10) În acțiunile în contencios administrativ cu privire la actele administrative ale Băncii Naționale, instanța de judecată, ca bază a propriei aprecieri, utilizează evaluările calitative și cantitative ale situațiilor de fapt, realizate de către Banca Națională, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată constată o eroare evidentă de natură să conducă la o soluție diametral opusă soluției prevăzute în actul contestat.
(11) La constatarea unei erori evidente conform alin. (10), instanța de judecată analizează dacă elementele de probă invocate de către Banca Națională sunt exacte din punct de vedere material, fiabile și coerente din punctul de vedere al aspectelor de importanță substanțială, dacă elementele de probă conțin toate informațiile de importanță substanțială, care ar trebui să fie luate în considerare pentru a evalua o situație complexă, și dacă acestea sunt de natură să susțină concluziile deduse pe baza lor.
(12) Prevederile art. 171 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, în partea în care prevăd executarea actului administrativ individual doar după soluționarea cererii de suspendare a executării actului, nu se aplică în cazul depunerii unei cereri de suspendare a executării unui act al Băncii Naționale.
(13) În cazul în care un act administrativ individual al Băncii Naționale este contestat cu cerere prealabilă, Banca Națională, din oficiu sau la cerere, poate suspenda executarea actului respectiv până la finalizarea procedurii prealabile dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute la art. 111 alin. (3). Decizia cu privire la suspendarea executării este luată în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii prealabile sau a cererii de suspendare a executării actului, fără a depăși termenul de examinare a cererii prealabile.
(14) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătorești definitive privind încasarea mijloacelor bănești din contul Băncii Naționale suspendă executarea hotărârii judecătorești respective.
Articolul 111.Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale în instanţa de contencios administrativ
(1) Până la soluționarea definitivă a cauzei în instanța de contencios administrativ nu poate fi suspendată executarea actelor Băncii Naţionale ce ţin de domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv de măsurile de salvgardare sau măsurile de stabilizare financiară, a actelor Băncii Naţionale cu privire la aplicarea instrumentelor de rezoluție, cu privire la instituirea procedurii de redresare, de remediere, de administrare specială şi/sau provizorie a entităţilor supravegheate de Banca Națională, cu privire la suspendarea sau retragerea licenţei, a autorizației, a avizului, a aprobării sau confirmării emise entităţilor supravegheate de Banca Naţională, cu privire la suspendarea activității sau radierea din registru a entităților supravegheate de Banca Națională, cu privire la iniţierea procedurii de lichidare silită a băncilor sau a societăților de asigurare sau de reasigurare, a actelor Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor/asociaților și persoanelor cu funcții de conducere a entităţilor supravegheate de Banca Naţională, precum şi a actelor și a măsurilor implementate de Banca Naţională, de administratorul special sau de lichidator în cursul rezoluției băncii, societății de asigurare sau de reasigurare sau în cursul lichidării silite a băncii, societății de asigurare sau de reasigurare.
(2) Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale poate fi cerută în instanţa de contencios administrativ numai după contestarea acestor acte la Comitetul executiv al Băncii Naţionale, în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii Comitetului executiv pe marginea cererii prealabile privind aceste acte sau de la data expirării termenului pentru soluţionarea cererii prealabile. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.
(3) Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale poate fi dispusă de instanţa de judecată numai la cererea reclamantului, depusă concomitent cu înaintarea acţiunii, şi doar în cazul în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) motivele invocate de reclamant în susţinerea acţiunii sînt pertinente şi bine întemeiate şi este un caz prima facie împotriva legalităţii actului contestat;
b) reclamantul prezintă argumente care au o bază factologică precum că circumstanţele litigiului reclamă dispunerea urgentă a suspendării executării actului administrativ contestat pentru a evita prejudicierea gravă şi ireparabilă a intereselor reclamantului;
c) prejudiciul care ar putea fi cauzat reclamantului depăşeşte interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat.
(4) Sarcina probaţiunii întrunirii condiţiilor menţionate la alin. (3) revine reclamantului. Până la proba contrarie se prezumă existenţa unui interes public în executarea imediată şi neîntreruptă a actelor Băncii Naţionale.
(41) În cadrul examinării cererilor privind suspendarea executării actelor Băncii Naţionale, instanţa de judecată citează părţile în proces, indicând data şi ora desfăşurării şedinţei de judecată şi anexând copia de pe cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale, de asemenea solicită Băncii Naţionale să prezinte referinţa pe marginea cererii de suspendare.
(42) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea copiei de pe cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale, Banca Naţională depune referinţa pe marginea acestei cereri.
(43) Instanţa de judecată este obligată să soluţioneze cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale în cel mult 5 zile de la prezentarea referinţei de către Banca Naţională sau de la data la care trebuia prezentată referinţa.
(5) Instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării actelor Băncii Naţionale doar în cazul întrunirii cumulative a condiţiilor menţionate la alin. (3). Instanţa de judecată pronunţă o încheiere motivată privind suspendarea sau refuzul de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale.
(6) Hotărârea instanţei de contencios administrativ privind declararea ilegală, parţial sau total, a actului normativ al Băncii Naţionale se transmite de îndată Băncii Naţionale şi se publică neîntârziat pe pagina web oficială a Băncii Naţionale.
(7) Încheierea judecătorească privind suspendarea sau refuzul suspendării executării actelor Băncii Naționale poate fi atacată cu recurs în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Recursul împotriva încheierii respective se examinează în termen restrâns, care nu trebuie să depășească 10 zile de la data depunerii cererii de recurs.
(8) Prevederile art. 214 alin. (1)–(4) și (6) din Codul administrativ nr. 116/2018 nu se aplică actelor Băncii Naționale. Dispozițiile art. 214 alin. (7) din Codul administrativ nr. 116/2018 se aplică în privința încheierii judecătorești, emise conform prevederilor alin. (5) din prezentul articol, prin care instanța de judecată se pronunță cu privire la cererea de suspendare a executării actului Băncii Naționale.
Articolul 112.Notificarea actelor cu caracter individual și a înscrisurilor Băncii Naționale
(1) Banca Națională poate notifica un act sau un înscris:
a) prin transmiterea (înmânarea) actului sau înscrisului, cu semnarea actului de recunoaștere a recepționării;
b) prin poștă cu scrisoare recomandată, cu aviz de recepție;
c) prin serviciu de curierat, cu aviz de recepție;
d) prin fax;
e) prin mijloace electronice de comunicație (poștă electronică sau mijloace electronice de comunicație dedicate);
f) prin publicarea unui comunicat oficial conform alin. (5);
g) prin publicarea actului sau a înscrisului, în cazurile prevăzute de lege;
h) prin publicarea unui comunicat oficial privind disponibilitatea actului sau a înscrisului la sediul Băncii Naționale, conform alin. (10).
(2) Banca Națională poate stabili, prin acte normative, comunicarea obligatorie prin mijloace electronice de comunicație în cadrul procedurii administrative.
(3) Dacă există un reprezentant împuternicit, Banca Națională notifică reprezentantului respectiv actul sau înscrisul. În acest caz, Banca Națională nu are obligația să notifice actul sau înscrisul și persoanei reprezentate.
(4) În cazul notificării unui act sau înscris al Băncii Naționale prin poștă cu scrisoare recomandată sau prin serviciu de curierat, se consideră că actul sau înscrisul a fost notificat destinatarului la data indicată în avizul de recepție.
(5) În cazul notificării actului Băncii Naționale privind constatarea achiziției de acțiuni/participațiuni în entitățile supravegheate de Banca Națională, realizată cu încălcarea legii, suplimentar la notificarea efectuată conform alin. (4), Banca Națională publică un comunicat oficial despre efectuarea notificării pe pagina web oficială a acesteia și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar data notificării se consideră data indicată la alin. (4) sau data publicării comunicatului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (4), se consideră adrese valabile pentru notificarea actului sau înscrisului Băncii Naționale următoarele adrese:
a) adresa furnizată de destinatar concomitent cu depunerea cererii sau, în cazul procedurii administrative inițiate din oficiu, adresa furnizată de destinatar la solicitarea Băncii Naționale;
b) în cazul unei entități supravegheate, ultima adresă a sediului furnizată Băncii Naționale de entitatea supravegheată;
c) în cazul în care nicio adresă nu este furnizată Băncii Naționale și destinatarul este angajat, membru al organelor de conducere sau acționar/asociat al unei entități supravegheate, adresa entității supravegheate în conformitate cu lit. b) din prezentul alineat.
(7) Fiecare participant la o procedură administrativă a Băncii Naționale transmite acesteia o adresă valabilă concomitent cu depunerea cererii sau, în cazul procedurii administrative inițiate din oficiu – la solicitarea Băncii Naționale.
(8) În cazul notificării unui act sau înscris al Băncii Naționale prin fax, se consideră că actul sau înscrisul a fost notificat destinatarului dacă Banca Națională a primit raportul pentru verificarea transmiterii ce confirmă transmiterea cu succes a faxului.
(9) În cazul notificării unui act sau înscris al Băncii Naționale prin mijloace electronice de comunicație, drept dovadă a notificării actului sau înscrisului este mesajul salvat în dosarul „Trimise” al contului oficial de poștă electronică al Băncii Naționale sau informarea care confirmă disponibilitatea actului sau înscrisului în cadrul sistemelor informatice. Data notificării actului sau a înscrisului este data înregistrării mesajului în dosarul „Trimise” al contului oficial de poștă electronică al Băncii Naționale sau data expedierii informării care confirmă disponibilitatea actului sau înscrisului în cadrul sistemelor informatice. În cazul în care, după înregistrarea mesajului în dosarul „Trimise” al contului oficial de poștă electronică al Băncii Naționale, în contul oficial de poștă electronică al Băncii Naționale a fost recepționată notificarea generată de sistemul de poștă electronică din care rezultă nerecepționarea mesajului de către destinatar, se consideră că actul sau înscrisul nu a fost notificat.
(10) În cazul în care niciuna din formele de notificare prevăzute la alin. (1)lit. a)–f) nu promite succes, actul sau înscrisul se consideră notificat dacă este disponibil la sediul Băncii Naționale. În acest caz, drept dovadă a notificării actului sau înscrisului servește comunicatul oficial al Băncii Naționale privind disponibilitatea actului sau înscrisului respectiv la sediul Băncii Naționale, comunicat care se publică pe pagina web oficială a Băncii Naționale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în termen de 10 zile din data constatării că formele de notificare prevăzute la alin. (1) lit. a)–f) nu promit succes, iar data notificării este considerată data publicării comunicatului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(11) Banca Națională nu are obligația să notifice actul sau înscrisul prin forma de notificare propusă de participantul la procedura administrativă.
Articolul 113.Notificarea actelor și înscrisurilor către Banca Națională în cadrul procedurilor administrative
(1) Pentru actele și înscrisurile depuse la sediul Băncii Naționale se eliberează dovada înregistrării acestora.
(2) Actele și înscrisurile expediate Băncii Naționale prin intermediul furnizorului de servicii poștale, al serviciului de curierat sau prin fax se consideră notificate odată cu înregistrarea acestora în cadrul Băncii Naționale.
(3) În cazul actelor sau înscrisurilor transmise prin poștă electronică, data notificării este data înregistrării actului sau înscrisului de către Banca Națională. Banca Națională este obligată să comunice persoanei, prin același mijloc, numărul de înregistrare în cel mult două zile lucrătoare de la recepționarea mesajului în dosarul „Primite” al contului oficial de poștă electronică a Băncii Naționale.
(4) În cazurile prevăzute de actele normative ale Băncii Naționale, actele, înscrisurile, rapoartele periodice și alte informații pot fi notificate Băncii Naționale prin intermediul sistemelor informatice puse la dispoziție de Banca Națională, data notificării fiind considerată data recepționării actului prin sistemul informatic respectiv.
Pentru exercitarea atribuţiilor sale privind politica monetară şi valutară, Banca Naţională va lua măsuri, inclusiv cele descrise în prezentul capitol.
Banca Naţională poate efectua pe pieţele financiare operaţiuni cu creanţe emise de stat, de către Banca Naţională sau cu orice alte creanţe prin cumpărarea, păstrarea şi vânzarea lor (spot şi forward). Operaţiunile cu creanţele emise de stat pot fi efectuate de către Banca Naţională numai pe piaţa secundară.
Articolul 16.Operaţiuni valutare şi alte operaţiuni
Banca Naţională are dreptul:
a) să cumpere, să vândă şi să negocieze monede de aur, lingouri de aur şi alte metale preţioase;
b) să cumpere, să vândă şi să negocieze valută străină, folosind activele indicate la articolul 53 alineatul (1);
c) să cumpere şi să vândă bonuri de tezaur şi alte valori mobiliare emise sau garantate de către guverne străine şi instituţiile financiare publice internaţionale;
d) să stabilească rata la care va cumpăra, vinde şi va efectua operaţiunile menţionate la lit. a)–c).
(1) Banca Națională stabilește băncilor cerințele privind menținerea rezervelor obligatorii față de depozite și alte pasive similare, specificate în acest scop. Rezervele respective sunt menținute în conturile băncilor deschise la Banca Națională. Aplicarea sechestrului, suspendarea operațiunilor, aplicarea altor măsuri de asigurare, precum și aplicarea măsurilor de executare silită în privința mijloacelor bănești ce reprezintă rezerve obligatorii nu se admit.
(2) Banca Naţională stabileşte aceleaşi norme de rezerve obligatorii pentru pasive de acelaşi fel şi determină modul lor de calcul. Cerinţele faţă de menţinerea rezervelor obligatorii şi de majorarea lor intră în vigoare în termen de cel puţin 10 zile de la notificarea băncilor.
(3) Banca Națională poate remunera, inclusiv la rate negative, rezervele obligatorii menținute de bănci. Principiile și modul de remunerare a rezervelor obligatorii se stabilesc prin actele normative ale Băncii Naționale.
(4) În cazul nerespectării de către bănci a cerințelor stabilite privind rezervele obligatorii, Banca Națională percepe o dobândă, calculată prin aplicarea la suma deficitului mediu de rezerve a dublului ratei dobânzii medii ponderate la facilitatea de creditare overnight pe zi, valabilă în perioada înregistrării deficitului, înmulțită cu numărul de zile din perioada corespunzătoare de aplicare. Dobânda se încasează în bugetul Băncii Naționale prin deducerea incontestabilă din contul băncii aflat la Banca Națională.
(1) Banca Naţională poate acorda băncilor credite în condiţii stabilite periodic de Banca Naţională şi garantate prin:
a) valori mobiliare emise de Guvern;
b) valori mobiliare emise de Banca Naţională;
e) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă bancă acceptată de Banca Națională, reprezentând orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi negocia.
f) alte active financiare eligibile stabilite de Banca Naţională.
(2) Creditele arătate la alineatul (1) se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi, cumpărări, vânzări ale instrumentelor financiare, pe bază competitivă sau necompetitivă.
(3) Prevederile Codului administrativ nu sînt aplicabile procedurii de elaborare, aprobare, aplicare și retragere, revocare sau anulare a actelor Băncii Naționale emise în aplicarea alin. (2).
(4) Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:
a) rata minimală a dobînzii la care ea acordă credite băncilor;
b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite în mod competitiv.
(5) Banca Naţională poate stabili rate diferenţiate, plafoane pentru diferite categorii ale acestor tranzacţii şi termenele exigibilităţii lor.
Articolul 181.Asistența de lichiditate în situații de urgență
(1) Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională poate acorda, la deplina sa discreție și în condițiile stabilite de către aceasta, băncilor solvabile și viabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art. 18 alin. (1).
(2) Termenul pentru care se acordă asistența de lichiditate în situații de urgență este de până la 3 luni, cu posibilitatea extinderii acestuia, în mod excepțional, pentru o perioadă nu mai mare de un an de la data acordării, în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale.
(3) Asistența de lichiditate în situații de urgență se acordă la o rată a dobânzii superioară ratei aplicate de Banca Națională la operațiunile sale de creditare, inclusiv la facilitatea permanentă de creditare.
(4) Prevederile Codului administrativ nu sunt aplicabile procedurii de elaborare, aprobare, aplicare și retragere, revocare sau anulare a actelor Băncii Naționale emise în aplicarea alin. (1)–(3).
Articolul 182.Acordarea de împrumuturi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar
Banca Națională poate acorda Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar împrumuturi în condițiile art. 16 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar și în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale.
(1) Capitalul Băncii Naţionale include capitalul statutar, conturile de rezervă create în conformitate cu prevederile art. 66 şi conturile de rezervă ale veniturilor nerealizate.
(2) Capitalul statutar reprezintă suma capitalului autorizat şi a fondului general de rezervă. Capitalul autorizat este subscris şi deţinut exclusiv de către stat, el nu este transferabil sau nu poate fi grevat cu sarcini.
(3) Capitalul statutar este dinamic şi se formează din profitul anului disponibil pentru distribuire, alocat conform prevederilor art. 20 alin. (5), din veniturile obţinute conform articolului 64 alineatul (3) şi/sau din contribuţiile Guvernului, până când mărimea acestuia va atinge 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naţionale, şi este structurat după cum urmează:
a) 1/3 – capitalul autorizat;
b) 2/3 – fondul general de rezervă.
(4) Nici o reducere a nivelului obligaţiunilor monetare, atât pe parcursul, cât şi la finele anului financiar, nu implică diminuarea capitalului statutar creat anterior.
(5) Fondul general de rezervă se utilizează în exclusivitate pentru acoperirea pierderilor înregistrate conform rezultatului exerciţiului la finele anului financiar.
(6) În cazul în care la finele anului financiar nivelul capitalului statutar scade sub 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale, transferă Băncii Naţionale o contribuţie de capital în valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piaţă, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale.
(7) Emisiunea și transferul către Banca Națională al contribuției de capital în valori mobiliare de stat se vor efectua într-o singură tranșă, pe parcursul anului următor, după înregistrarea unei mărimi a capitalului statutar mai mică de 4% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale.
Articolul 20.Repartizarea profitului şi acoperirea pierderilor
(1) Rezultatul exerciţiului (profit/pierdere) al Băncii Naţionale pentru fiecare an financiar va fi determinat conform prevederilor art.66.
(2) Profitul disponibil pentru distribuire reprezintă rezultatul exerciţiului obţinut după:
a) defalcarea tuturor veniturilor nerealizate în conturi corespunzătoare de rezervă ale veniturilor nerealizate;
b) acoperirea tuturor pierderilor nerealizate din sursele conturilor corespunzătoare de rezervă ale veniturilor nerealizate, până când soldul acestora devine zero.
c) defalcarea veniturilor obţinute conform articolului 64 alineatul (3) în capitalul statutar în limitele prevăzute la articolul 19 alineatul (3).
(3) Conturile de rezervă ale veniturilor nerealizate vor fi create separat pentru fiecare sursă care a generat aceste venituri şi vor fi utilizate pentru acoperirea pierderilor nerealizate ale perioadelor ulterioare, generate doar de sursele care au creat aceste rezerve.
4) În cazul în care defalcarea veniturilor nerealizate şi/sau acoperirea pierderilor nerealizate prevăzute la alin.(2)lit. a) şi b) depăşeşte profitul net, această depăşire este acoperită din fondul general de rezervă în conformitate cu art.19 alin. (5).
(5) La finele anului financiar, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în următorul mod:
a) dacă mărimea capitalului statutar, până la distribuirea profitului disponibil pentru distribuire la finele anului financiar, constituie mai puţin de 4% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut la art. 19 alin. (3);
b) dacă mărimea capitalului statutar, până la distribuirea profitului disponibil pentru distribuire la finele anului financiar, constituie de la 4% până la 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi alocate pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut la art. 19 alin. (3), iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi transferate la venitul bugetului de stat;
c) dacă mărimea capitalului statutar, până la distribuirea profitului disponibil pentru distribuire la finele anului financiar, constituie mai mult de 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.
(6) Soldul profitului disponibil pentru distribuire se transferă la venitul bugetului de stat în termen de 15 zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale.
(1) Anual, toate cheltuielile administrative şi investiţiile capitale ale Băncii Naţionale se prevăd în devizul de cheltuieli şi, respectiv, în alocaţiile pentru investiţii, care se aprobă de către Consiliul de supraveghere şi se verifică, în execuţie, conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
(2) Legalitatea şi regularitatea devizelor de cheltuieli şi a alocaţiilor pentru investiţii ale Băncii Naţionale se auditează de Curtea de Conturi. Auditul public extern al Curţii de Conturi se va limita la examinarea eficienţei operaţionale a deciziilor luate de conducerea Băncii Naţionale, excluzându-se cele ce ţin de implementarea politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale şi de gestionarea rezervelor internaționale ale statului.
Articolul 211.Remunerarea serviciilor și operațiunilor Băncii Naționale
(1) Banca Națională poate percepe comisioane pentru activitățile permise conform prezentei legi, și anume: prestarea serviciilor bancare entităților eligibile, punerea în circulație a monedei naționale, efectuarea operațiunilor valutare, gestionarea de conturi și prestarea serviciilor de plată, oferirea accesului la infrastructurile administrate ale pieței financiare și la alte sisteme administrate. Comisioanele se stabilesc și se aplică conform prevederilor prezentei legi, reglementărilor Băncii Naționale și acordurilor încheiate cu entitățile și autoritățile care beneficiază de serviciile Băncii Naționale.
(2) Comisioanele sunt percepute de Banca Națională în vederea recuperării costurilor suportate de Banca Națională în legătură cu serviciile prestate și operațiunile realizate.
Articolul 22.Organele de conducere ale Băncii Naţionale
(1) Organele de conducere ale Băncii Naţionale sunt Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv.
(2) Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv sunt organe colegiale, activitatea acestora fiind reglementată de prezenta lege şi de regulamentele Băncii Naţionale.
(3) Consiliul de supraveghere este organul responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale.
(4) Comitetul executiv exercită conducerea executivă a Băncii Naţionale şi asigură realizarea independentă a atribuţiilor de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege.
Articolul 23.Componenţa organelor de conducere, modul de numire şi revocare a membrilor acestora
(1) Consiliul de supraveghere este compus din 7 membri după cum urmează:
a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreședinte, care este și prim-viceguvernator al Băncii Naționale;
с) - abrogată;
d) cinci membri, care nu sunt salariaţi ai Băncii Naţionale.
(2) Comitetul executiv este compus din 5 membri, după cum urmează:
a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale;
c) trei membri, care sunt și viceguvernatori ai Băncii Naţionale.
(3) Guvernatorul Băncii Naţionale este numit de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului. Înainte de a prezenta Parlamentului candidatul propus, Președintele Parlamentului solicită avizul consultativ al Consiliului de supraveghere cu privire la întrunirea de către candidat a condițiilor prevăzute la alin. (7). Avizul consultativ al Consiliului de supraveghere se prezintă Parlamentului înainte de supunerea la vot a chestiunii cu privire la numirea în funcție a candidatului propus. Avizul menționat în prezentul alineat și la alin. (4) și (5) se emite potrivit reglementărilor interne aprobate de către Consiliul de supraveghere.
(4) Prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii sunt numiţi de Parlament la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale. Înainte de a prezenta Parlamentului candidatul propus, Guvernatorul Băncii Naționale consultă Consiliul de supraveghere cu privire la candidat pentru a stabili dacă acesta întrunește condițiile prevăzute la alin. (7). Avizul consultativ al Consiliului de supraveghere se prezintă Parlamentului înainte de supunerea la vot a chestiunii cu privire la numirea în funcție a candidatului propus.
(5) Membrii Consiliului de supraveghere indicați la alin. (1)lit. d) sunt numiți de Parlament la propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului, conform procedurii stabilite de către aceasta. Înainte de a prezenta Parlamentului candidatul propus, Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului solicită avizul consultativ al Consiliului de supraveghere cu privire la întrunirea de către candidat a condițiilor prevăzute la alin. (7), inclusiv sub aspectul cunoștințelor, aptitudinilor și experienței adecvate necesare, la nivel colectiv, pentru membrii Consiliului de supraveghere. Avizul consultativ al Consiliului de supraveghere se prezintă Parlamentului cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de supunerea la vot a chestiunii cu privire la numirea în funcție a candidatului propus. Neprezentarea avizului respectiv în termenul stabilit nu împiedică supunerea la vot a chestiunii cu privire la numirea în funcție a candidatului propus.
(6) Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire nu mai mult de două ori în decursul unui an.
(7) Poate candida la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare, se bucură de o bună reputaţie, nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale și, în cazul candidatului la funcția de membru al Consiliului de supraveghere, deține experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul raportării financiare, al auditului, al managementului riscului, al securității cibernetice ori într-o funcție științifică sau academică în domeniile respective, dintre care cel puțin 5 ani de experiență managerială, ori, în cazul candidatului la funcția de membru al Comitetului executiv, deține experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar sau monetar. Membrii Consiliului de supraveghere trebuie să dețină, la nivel colectiv, cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate în raport cu atribuțiile deținute.
(8) Membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani, iar membrii Comitetului executiv – pe un termen de 7 ani, în ambele cazuri cu posibilitatea reînnoirii mandatului. La expirarea mandatului, membrul Consiliului de supraveghere care nu este și membru al Comitetului executiv, precum și membrul Comitetului executiv rămân în funcție până la numirea în funcția respectivă a unui nou membru.
(9) Membrii Consiliului de supraveghere și membrii Comitetului executiv pot demisiona, cu condiția notificării în scris, cu 3 luni înainte, a Parlamentului. Orice membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv își poate retrage notificarea cu privire la demisionare în termen de 3 luni de la data notificării numai în cazul în care Parlamentul, până la data retragerii notificării, nu a numit un nou membru. Mandatul oricărui membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv încetează la data numirii de către Parlament a noului membru sau la expirarea termenului de 3 luni de la data notificării dacă Parlamentul nu a numit un nou membru și notificarea nu a fost retrasă.
(10) Membrul Consiliului de supraveghere sau membrul Comitetului executiv poate fi revocat de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Parlamentului înaintată conform procedurii prevăzute la alin. (101)–(111), numai în cazul în care membrul respectiv nu mai îndeplinește condițiile pentru exercitarea atribuțiilor sau a comis o abatere gravă.
(101) Înainte de a supune votării proiectul de hotărâre a Parlamentului prin care se propune revocarea membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv, membrul vizat are dreptul de a fi audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante. Membrul Consiliului de supraveghere sau membrul Comitetului executiv este notificat cu privire la data audierii și îi sunt aduse la cunoștință informații detaliate cu privire la temeiul propunerii de revocare cu cel puțin 5 zile înainte de audiere.
(11) Hotărârea Parlamentului prin care se propune revocarea Guvernatorului Băncii Naționale se adoptă la propunerea Președintelui Parlamentului, cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși. Hotărârea Parlamentului prin care se propune revocarea celorlalți membri ai Consiliului de supraveghere sau ai Comitetului executiv se adoptă la propunerea Consiliului de supraveghere înaintată ca urmare a demersului Guvernatorului Băncii Naționale sau la propunerea Președintelui Parlamentului, cu votul majorității deputaților aleși.
(111) Hotărârea Parlamentului prin care se propune revocarea membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv se remite spre examinare Președintelui Republicii Moldova cel târziu în următoarea zi lucrătoare după data adoptării acesteia. Președintele Republicii Moldova decide asupra propunerii de revocare a membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv în termen de 30 de zile de la data recepționării acesteia.
(12) Actul de revocare a membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv poate fi atacat la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Acțiunea prin care se contestă actul de revocare se judecă în termen de 3 luni de la data depunerii acesteia la Curtea de Apel Chișinău.
(13) Banca Națională informează Parlamentul despre necesitatea inițierii procedurii de numire a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului executiv cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea mandatului respectiv. Parlamentul numește membrii Consiliului de supraveghere și ai Comitetului executiv în termen de cel mult 3 luni de la data la care a survenit vacanța funcției sau, în cazul prevăzut la alin. (8) în al doilea enunț, în termen de cel mult 3 luni de la data expirării mandatului ori, în cazul prevăzut la alin. (9), în termen de cel mult 3 luni de la data notificării Parlamentului cu privire la demisionare.
(1) Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor în domeniul politicii monetare şi valutare pentru a fi prezentate Comitetului executiv şi de executarea lor. Guvernatorul organizează şi conduce activitatea Băncii Naţionale, activează, fără procură, în numele acesteia, o reprezintă în relaţiile cu orice persoană juridică sau fizică atât în Republica Moldova, cât şi în afara ei, emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru salariaţii Băncii Naţionale, controlează executarea lor, semnează, direct sau prin persoane împuternicite de el, acordurile şi alte acte încheiate de Banca Naţională.
(2) În caz de absenţă sau de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor, Guvernatorul este suplinit de prim-viceguvernator, iar în lipsa acestuia – de unul dintre viceguvernatori, care este abilitat conform reglementărilor interne ale Băncii Naționale. Guvernatorul poate transmite unele atribuţii ale sale membrilor Comitetului executiv şi conducătorilor de subdiviziuni ale Băncii Naţionale.
Articolul 241.Cabinetul Guvernatorului și Corpul de control al Guvernatorului
(1) În îndeplinirea atribuțiilor, Guvernatorul poate fi asistat de un cabinet propriu, instituit la decizia acestuia.
(2) Guvernatorul poate decide instituirea Corpului de control al Guvernatorului.
(3) Prin derogare de la art. 27 alin. (1) lit. g), Guvernatorul aprobă regulamentele interne de organizare și funcționare și alte reglementări interne cu privire la activitatea Cabinetului Guvernatorului și a Corpului de control al Guvernatorului.
(1) Membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale nu pot fi deputaţi, membri ai Guvernului, membri ai vreunui partid politic sau formaţiuni social-politice, nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraţia publică, nu pot desfăşura ori participa la activităţi cu caracter politic, nu pot face agitaţie electorală în favoarea vreunui partid sau formaţiuni social-politice.
(2) Membrii organelor de conducere şi personalul Băncii Naţionale nu pot exercita activităţi care ar putea genera un conflict de interese în procesul realizării de către aceştia a atribuţiilor de serviciu. Membrii Comitetului executiv nu pot exercita alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice sau activităților prevăzute în regulamentul de funcționare al Comitetului executiv ori desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii cu privire la redresarea și rezoluția bancară și al Legii nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, caz în care mandatul se suspendă de drept.
(3) Membrii organelor de conducere, timp de un an după eliberarea lor din funcţie, nu pot activa în calitate de membri ai organelor de conducere ale entităţilor reglementate și supravegheate de Banca Naţională, cu excepția desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii cu privire la redresarea și rezoluția bancară și al Legii nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare.
(4) Membrii organelor de conducere deţin funcţii de demnitate publică prin numire şi se supun prevederilor aplicabile ale legislaţiei cu privire la statutul persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
(5) Fără a aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor, personalului cu atribuții directe de supraveghere și control îi este interzisă participarea în calitate de martor/expert/specialist în cadrul procedurilor administrative ale altor autorități publice, participarea în cadrul comisiilor de expertiză, precum și participarea în cadrul oricăror altor acțiuni de verificare care excedează atribuțiile și competențele conferite acestuia prin lege.
(6) Membrilor organelor de conducere și personalului Băncii Naționale le este interzisă deținerea cotelor de participare în capitalul social al entităților supravegheate.
Articolul 26.Atribuţiile Consiliului de supraveghere
(1) În exercitarea competenţelor privind supravegherea, prevăzute la art. 22 alin. (3), Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii:
a) aprobă raportul anual şi situaţiile financiare anuale ce urmează a fi prezentate de către Banca Naţională autorităţilor competente;
b) adoptă standardele sistemului de control intern, verifică şi evaluează în mod continuu funcţionarea sistemului de control intern şi a elementelor acestuia;
b1) adoptă și revizuiește politica de gestionare a riscurilor;
c) numeşte în funcţie controlorul general, la propunerea Comitetului de audit, şi stabileşte condiţiile de remunerare a acestuia, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
d) adoptă normele de etică profesională și politica de conformitate;
e) determină fondul de salarizare al Băncii Naţionale şi nivelul salarizării membrilor Comitetului executiv, cu votul majorității simple a membrilor prezenți la ședință, dintre care cel puțin două voturi „pentru” aparțin membrilor Consiliului de supraveghere care sunt și membri ai Comitetului executiv;
f) stabileşte condiţiile de acordare a creditelor pentru salariaţii Băncii Naţionale;
g) stabileşte valoarea nominală, designul bancnotelor şi al monedelor metalice, modul de punere în circulaţie şi condiţiile de retragere a lor din circulaţie, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
h) înaintează propuneri vizând majorarea capitalului Băncii Naţionale, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
i) aprobă devizul de cheltuieli şi alocaţiile pentru investiţii ale Băncii Naţionale şi monitorizează executarea acestora, cu votul majorității simple a membrilor prezenți la ședință, dintre care cel puțin două voturi „pentru” aparțin membrilor Consiliului de supraveghere care sunt și membri ai Comitetului executiv;
j) confirmă entitatea de audit selectată conform art. 68;
k) determină cuantumul indemnizaţiilor lunare ale membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt şi membri ai Comitetului executiv, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie. Indemnizaţia lunară se stabileşte în mărime de până la 50% din valoarea medie a veniturilor medii lunare obținute la Banca Națională în ultimele 12 luni de către membrii Comitetului executiv care dețin funcția respectivă nu mai puțin de 12 luni la data stabilirii;
l) stabileşte modul de creare şi funcţionare a Comitetului monetar, Comitetului de investiţii, Comitetului de audit, Comitetului de supraveghere prudenţială şi a altor comitete care pot funcţiona în cadrul Băncii Naţionale;
m) aprobă, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie, înaintarea către Parlament a propunerilor de revocare din funcţie a membrilor organelor de conducere, ca urmare a demersului înaintat de Guvernator;
n) aprobă regulamentele interne aferente exercitării atribuţiilor prevăzute la prezentul alineat, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
o) emite avize, cu votul unanim al membrilor numiți în funcție, în cazul exercitării de către Guvern a competențelor în conformitate cu art. 701;
p) emite avize în condițiile art. 23 alin. (3)–(5).
(2) Consiliul de supraveghere poate solicita informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale doar Comitetului executiv, înaintînd acestuia o solicitare scrisă. Informațiile solicitate sînt transmise în adresa Consiliului de supraveghere prin decizia Comitetului executiv.
(3) Consiliul de supraveghere prezintă Parlamentului, cel puţin anual, rapoarte privind activitatea de supraveghere desfăşurată.
(1) Suplimentar atribuțiilor de exercitare a conducerii executive a Băncii Naționale, Comitetul executiv are următoarele atribuții:
a) stabileşte politica monetară în stat, inclusiv nivelul ratelor dobânzii la instrumentele politicii monetare, condiţiile de acordare a creditelor, tipul şi nivelul rezervelor pe care băncile sunt obligate să le ţină la Banca Naţională;
b) stabileşte politica valutară în stat şi regimul cursului de schimb al monedei naţionale;
c) adoptă actele normative ale Băncii Naţionale şi aprobă recomandările ce urmează a fi prezentate de Banca Naţională autorităţilor competente;
d) aprobă, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor prezenţi la şedinţă, fiecare acordare de asistență de lichiditate în situații de urgență sau folosire a altor instrumente financiare în favoarea unei bănci, în conformitate cu art. 181;
e) asigură implementarea hotărârilor Consiliului de supraveghere, adoptate conform art. 26;
f) decide asupra modului de eliberare a licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor ce urmează a fi eliberate de Banca Naţională conform legislaţiei în vigoare;
g) planifică activitatea curentă a Băncii Naționale și adoptă reglementări interne cu privire la activitatea curentă a acesteia;
g1) aprobă regulamentul privind modul de planificare, organizare și desfășurare a stagiilor plătite în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, precum și cuantumul lunar al burselor de stagiu;
h) examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la entităţile supravegheate de Banca Naţională, adoptă hotărârile aferente acestora;
i) hotărăște asupra emiterii creanţelor Băncii Naţionale, volumului şi condiţiilor de emitere a lor.
(2) Comitetul executiv exercită şi alte atribuţii care nu revin prin lege Consiliului de supraveghere sau nu sunt prevăzute la art. 24.
(3) Şedinţele Comitetului executiv se convoacă de președintele acestuia cel puţin o dată pe lună şi se desfăşoară conform prevederilor art. 31. Şedinţele pot fi convocate şi la cererea scrisă a trei membri ai Comitetului executiv.
(1) Comitetul de audit este creat prin hotărâre a Consiliului de supraveghere.
(2) Comitetul de audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sunt salariaţi ai Băncii Naţionale.
(3) Comitetul de audit are următoarele atribuţii:
a) monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naţionale;
b) monitorizează eficienţa sistemului de control intern şi de management al riscurilor;
c) monitorizează şi direcţionează funcţia de audit intern;
d) monitorizează independenţa şi activitatea auditului extern;
e) participă la procesul de selectare a entității de audit indicate la art. 68 alin. (1) și prezintă recomandări Consiliului de supraveghere privind confirmarea, mandatul și evaluarea activității entității respective.
(4) Domeniile detaliate de competenţă ale Comitetului de audit se stabilesc printr-un regulament intern, aprobat de Consiliul de supraveghere.
(5) Comitetul de audit prezintă Consiliului de supraveghere, cel puţin anual, rapoarte privind activitatea de monitorizare desfăşurată, care vor conține recomandări pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea proceselor de activitate ale Băncii Naţionale.
Articolul 31.Şedinţele Consiliului de supraveghere
(1) Şedinţele Consiliului de supraveghere sunt prezidate de Guvernator, iar în lipsa acestuia de primul-viceguvernator.
(11) O ședință pe an a Consiliului de supraveghere este prezidată de un membru al acestuia care nu este și membru al Comitetului executiv, selectat de Consiliul de supraveghere prin rotație. În cadrul ședinței respective, Consiliul de supraveghere examinează chestiunile referitoare la raportul anual privind activitatea de supraveghere desfășurată, prevăzut la art. 26 alin. (3).
(2) Şedinţele Consiliului de supraveghere se convoacă de Guvernator cel puţin trimestrial. Şedinţele pot fi convocate şi la cererea în scris a doi membri ai Consiliului.
(3) Decizia privind convocarea şedinţelor Consiliului de supraveghere se comunică tuturor membrilor lui cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte cu excepţia situaţilor de urgenţă, când şedinţele pot fi convocate urgent. Totodată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului data, locul întrunirii şi ordinea de zi.
(4) Fiecare membru al Consiliului de supraveghere are dreptul la un vot. Şedinţa este deliberativă dacă la ea sunt prezenţi mai mult de jumătate din membrii numiţi în funcţie ai Consiliului, inclusiv Guvernatorul sau primul-viceguvernator.
(5) Şedinţele Consiliului de supraveghere sunt secrete. Conform deciziei Consiliului toate sau o parte din hotărârile sale pot fi aduse la cunoştinţa opiniei publice, ținându-se cont de prevederile cu privire la secretul profesional și cu privire la orice alt secret ocrotit de lege.
(6) Hotărârile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor lui prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege sau de actele Băncii Naţionale. Dreptul la vot aparţine numai acelor membri ai Consiliului care s-au prezentat la şedinţă. În caz de paritate a voturilor votul preşedintelui şedinţei este decisiv.
(7) Hotărârile Consiliului de supraveghere se emit sub semnătura preşedintelui şedinţei.
(8) Nici o hotărâre a Consiliului de supraveghere nu poate fi anulată din cauza că există posturi vacante în componenţa lui.
(9) Hotărârile Consiliului de supraveghere rămân valabile indiferent de descoperirea ulterioară a unor neregularităţi legate de numirea membrului Consiliului în funcţie, de eligibilitate sau de calificarea profesională.
(10) La fiecare şedinţă a Consiliului de supraveghere se întocmeşte un proces-verbal pe care îl semnează preşedintele şedinţei şi secretarul Consiliului.
Articolul 32.Interesele personale ale membrilor organelor de conducere
(1) Membrii organelor de conducere, după numire şi ulterior anual, trebuie să aducă la cunoştinţa Consiliului toate interesele lor financiare directe sau indirecte şi ale membrilor familiilor lor în modul stabilit de Consiliu.
(2) În cazul în care se examinează o problemă legată de astfel de interese, membrul organului de conducere le aduce la cunoştinţă Consiliului de supraveghere sau Comitetului executiv la începutul dezbaterilor şi nu ia parte la examinarea şi votarea acestei chestiuni. Totodată prezenţa lui se ia în considerare la stabilirea cvorumului.
(1) Banca Naţională are un organ de audit intern, constituit din specialişti cu competenţe în domeniile auditului, contabilităţii, finanţelor şi tehnologiilor informaţionale și condus de controlorul general.
(2) Controlorul general al Băncii Naţionale se numeşte pe un termen de 5 ani de către Consiliul de supraveghere la propunerea Comitetului de audit şi se destituie din funcţie prin decizia motivată a Consiliului de supraveghere. Controlorul general poate să demisioneze cu condiţia notificării preşedintelui Consiliului de supraveghere cu 3 luni înainte.
(3) Controlorul general, în comun cu specialiştii organului de audit intern:
a) stabilește procedurile de audit intern;
b) examinează şi evaluează procesele de activitate, inclusiv calitatea metodelor de control şi de gestiune a riscurilor, sistemele informatice utilizate, examinează alte subiecte, în scopul asigurării respectării cerinţelor legislaţiei în vigoare şi ale normelor interne;
c) examinează situaţiile financiare şi executarea devizului de cheltuieli şi alocaţiilor pentru investiţii ale Băncii Naţionale, confirmând aceasta printr-un aviz.
(4) Organul de audit intern este subordonat şi raportează Consiliului de supraveghere.
(1) Comitetul executiv aprobă Regulamentul intern al Băncii Naționale.
(2) Guvernatorul angajează şi concediază personalul Băncii Naţionale în modul şi condiţiile stabilite de Comitetul executiv.
(21) Prin derogare de la prevederile alin. (2), Guvernatorul numește și eliberează din funcție personalul din Cabinetul acestuia și din Corpul de control al Guvernatorului, conform reglementărilor interne aprobate de către Guvernator.
(3) Comitetul executiv decide asupra remunerării personalului scriptic al Băncii Naţionale în conformitate cu legislaţia. Banca Națională stabilește și menține sistemul de remunerare a angajaților săi într-un mod care, potrivit principiilor acceptate în practica internațională, asigură echitatea internă şi competitivitatea externă, consolidarea capacităților instituționale, continuitatea activității şi resurselor umane. În acest scop, nivelul de remunerare a angajaților Băncii Naţionale nu este inferior nivelului de remunerare a posturilor similare ca impact și complexitate din sectorul bancar și/sau piața generală de servicii specializate.
(4) Prin derogare de la art. 71 și 72 din Codul muncii, Banca Națională îi poate detașa pe funcționarii săi la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare pe o perioadă de până la 5 ani.
(5) Funcţionarii Băncii Naţionale sunt obligaţi să declare orice împrumuturi, cu excepţia celor primite de la Banca Naţională, potrivit liniilor de raportare internă stabilite de normele de etică profesională în Banca Națională. Comitetul executiv poate stabili mărimile maxime ale împrumuturilor pe care angajaţii le pot primi de la alte bănci.
(6) Funcţionarii Băncii Naţionale sunt obligaţi să respecte prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(7) Prin derogare de la prevederile art. 11 din Legea integrității nr. 82/2017, stagiarii care au finalizat un stagiu complet și corespund criteriilor de evaluare prevăzute de regulamentul aprobat de Comitetul executiv în conformitate cu art. 27 alin. (1) lit. g1) pot fi propuși spre numire într-o funcție vacantă din cadrul Băncii Naționale, pentru care nu este necesară experiență profesională, fără organizarea unui concurs dacă aceștia întrunesc condițiile prevăzute de reglementările interne ale Băncii Naționale și de fișa postului.
(1) Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale, lichidatorul desemnat de aceasta, precum și personalul acesteia nu răspund civil, administrativ, contravențional sau penal pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, cu excepţia cazurilor în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu rea-credinţă, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuţiilor Băncii Naţionale, care a cauzat prejudicii unor terţi.
(2) La cererea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), Banca Națională suportă, în cazurile și în condițiile prevăzute de reglementările Băncii Naționale, cheltuielile ocazionate de participarea acestor persoane:
a) la proceduri penale, contravenționale, administrative sau civile, desfășurate în țară sau peste hotare, inițiate împotriva persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) cu privire la acte sau fapte îndeplinite de către acestea ori omisiunea îndeplinirii a unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv cu privire la operațiunile interne circumscrise exercitării acestor atribuții;
b) la proceduri penale, contravenționale, administrative sau civile, desfășurate în țară sau peste hotare, la care persoanele fizice prevăzute la alin. (1) participă în calitate de martor în legătură cu informațiile care le-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale;
c) la proceduri penale, contravenționale, administrative sau civile, desfășurate în țară sau peste hotare, care nu se încadrează în procedurile prevăzute la lit. a) și b) și la care persoanele fizice prevăzute la alin. (1) participă, inclusiv în calitate de martor, în legătură cu participarea anterioară la proceduri ce întrunesc condițiile prevăzute la lit. b).
(21) În cazul în care instanța de judecată a constatat, printr-o hotărâre irevocabilă, îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt sau act legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale, care a cauzat prejudicii unor terți, sau comiterea unei infracțiuni în exercitarea calității de martor în cadrul procedurilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), cheltuielile ocazionate prevăzute la alineatul (2) se compensează Băncii Naționale de către persoana în privința căreia a fost adoptată hotărârea respectivă dacă aceste cheltuieli au fost suportate de Banca Națională.
(22) În sensul prezentului articol, prin cheltuieli ocazionate de procedurile penale, contravenționale, administrative sau civile se înțeleg, cel puțin, cheltuielile de asistență juridică și cheltuielile de expertiză, dacă reglementările Băncii Naționale nu prevăd și alte categorii de cheltuieli. În vederea stabilirii categoriilor de cheltuieli suportate, a cazurilor, condițiilor și a procedurii de suportare a acestor cheltuieli, Banca Națională va emite reglementări.
(3) Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv pentru efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere al Băncii Naționale, reținerea, aducerea silită, arestul și percheziționarea acestuia nu pot avea loc decât la ordonanța Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acțiunile procesuale în privința membrului organului de conducere al Băncii Naționale, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale.
(4) Dispoziția alin. (1) se aplică și după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ale persoanelor prevăzute la alin. (1), pentru acte sau fapte îndeplinite de către acestea ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor în perioada în care au deținut statutul de angajat, lichidator sau membru al organului de conducere. Dispozițiile alin. (2)–(22) se aplică și după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ale persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), în legătură cu participarea acestora la procedurile prevăzute la alin. (2) lit. a)–c).
(5) În procedurile penale, Banca Națională pune la dispoziția persoanelor prevăzute la alin. (1), la solicitarea acestora, toate informațiile și materialele necesare pentru asigurarea dreptului lor la apărare.
(6) Repararea prejudiciului cauzat de persoanele prevăzute la alin. (1) prin acte sau fapte îndeplinite ori prin omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv pentru efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, poate fi cerută doar de la Banca Națională.
(7) În cazul reparării de către Banca Națională, potrivit alin. (6), a prejudiciului cauzat de persoanele prevăzute la alin. (1), Banca Națională exercită dreptul de regres împotriva acestor persoane, proporțional gradului de vinovăție a acestora, numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, prin care este constatată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, intenționat și cu rea-credință, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv de efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, care a cauzat prejudicii unor terți și prin care este stabilită extinderea răspunderii patrimoniale a acestor persoane.
(1) Membrii organelor de conducere, salariaţii Băncii Naţionale, experţii contabili, contabilii autorizaţi şi alţi specialişti numiţi, potrivit legii, de aceasta să efectueze controlul, precum şi auditorii sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ce reprezintă secret bancar, comercial, fiscal şi alt secret ocrotit de lege, de care iau cunoştinţă în cursul executării obligaţiilor lor. Aceste persoane sunt obligate să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii la Banca Naţională sau după încetarea raporturilor de altă natură cu aceasta.
(2) Obligaţia de păstrare a secretului profesional se extinde şi asupra informaţiilor confidenţiale create de Banca Naţională în scopul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor ei, a căror divulgare ar putea afecta exercitarea atribuțiilor de bază ale Băncii Naționale ori ar putea dăuna interesului sau prestigiului persoanei la care se referă.
(3) Persoanele menţionate la alineatul (1) pot folosi informaţia ce constituie secret profesional doar în scopul şi în cadrul executării obligaţiilor lor aferente atribuţiilor Băncii Naţionale. Persoanele menţionate nu au dreptul să folosească informaţiile ce constituie secret profesional în interes personal sau în interesul unor terţi, să divulge aceste informaţii sau să permită folosirea lor de către terţi ori să permită accesul terţilor la informaţiile respective.
(4) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi divulgate sau furnizate în următoarele situaţii:
a) când există consimţămîntul expres al persoanei la care se referă informaţiile;
b) când aceste informaţii urmează a fi publicate conform legislaţiei;
c) în cazul furnizării acestor informaţii în formă sumară sau agregată, astfel încât nu poate fi identificată banca sau persoana la care acestea se referă;
d) în cazurile prevăzute la art. 97 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor și la art. 103 din Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, care se aplică în mod corespunzător;
e) în cadrul acordurilor de cooperare cu alte autorităţi publice sau din iniţiativa Băncii Naţionale, în scopul exercitării atribuţiilor specifice de supraveghere şi control asupra respectării prevederilor legale;
f) în cazul furnizării acestor informaţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, necesare exercitării atribuţiilor acestuia;
g) în cadrul procedurilor legate de lichidarea silită a unei bănci, cu excepţia informaţiilor referitoare la terţii implicaţi în acţiuni legate de lichidarea băncii respective;
h) când interesele Băncii Naţionale necesită dezvăluirea acestor informaţii în cadrul unor proceduri judiciare;
i) la cererea băncilor centrale, organelor de supraveghere a pieţei financiare şi a sistemelor de plăţi din alte state, în condițiile alin. (6).
(5) Persoanele şi organele competente să solicite şi să primească informaţiile ce constituie secret profesional sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat ori pentru care li s-au furnizat, potrivit legii sau acordurilor încheiate, precum şi sînt obligate să nu le furnizeze şi să nu le divulge terţilor, cu excepţia cazurilor de executare a obligaţiilor prevăzute de lege.
(6) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi furnizate băncilor centrale, organelor de supraveghere a pieţei financiare, a sistemelor de plăţi din alt stat în baza principiului reciprocităţii, în modul prevăzut de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de acordurile încheiate între Banca Naţională şi organele de supraveghere a pieţei financiare şi a sistemelor de plăţi din alte state.
(7) Când informaţiile ce constituie secret profesional provin dintr-un alt stat, acestea pot fi divulgate sau furnizate numai cu acordul expres al organului competent care le-a furnizat şi, după caz, exclusiv în scopul pentru care s-a dat acest acord.
(8) Prin derogare de la prevederile alin. (1)–(7), în cazul schimbului de informații și al obligației de păstrare a secretului profesional în exercitarea de către Banca Națională a atribuției de licențiere, reglementare și supraveghere prudențială a băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state sunt aplicabile prevederile capitolului 3 din titlul V din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.
Capitolul VRELAŢIILE FINANCIARE CU ORGANELE STATULUI
(1) Banca Naţională acţionează ca bancher şi agent al statului şi al organelor acestuia. Nici o tranzacţie sau operaţiune efectuată de Banca Naţională nu poate avea ca rezultat acordarea de asistenţă financiară organelor menţionate. Onorarea de către Banca Națională a obligațiilor Republicii Moldova care rezultă din calitatea de membru al Fondului Monetar Internațional nu se consideră acordare de asistență financiară statului sau organelor acestuia și nici creditare a statului. Băncii Naționale îi aparține orice sumă plătită de Fondul Monetar Internațional, dacă legea specială nu prevede altfel.
(2) Banca Naţională este datoare să ofere Guvernului consultaţii în problemele monetare şi financiare importante ce ţin de competenţa sa, iar Guvernul este dator să ofere consultaţii Băncii Naţionale în problemele ce ţin de competenţa lui.
(3) Anual, la elaborarea proiectului bugetului de stat, Guvernul se consultă în problemele economice şi financiare cu Banca Naţională, care îi prezintă un raport în aceste problem
Articolul 38.Consultări şi informaţii asupra împrumuturilor sectorului public
Anual, Guvernul se consultă cu Banca Naţională referitor la obiectivele sale în domeniul împrumuturilor interne şi externe sectorului public pentru următorul an financiar, inclusiv la sumele şi condiţiile la care aceste împrumuturi vor fi contractate. Împrumuturile statului şi organelor lui trebuie raportate Băncii Naţionale în modul stabilit de bancă. Toate aceste împrumuturi se efectuează în conformitate cu legislaţia.
(1) În baza unui demers al Guvernului, Banca Naţională acceptă depozite de la Ministerul Finanţelor şi de la alte organe ale statului, în condiţii de piaţă, conform reglementărilor Băncii Naţionale. În calitate de depozitar Banca Naţională primeşte şi eliberează bani, ţine evidenţa conturilor şi oferă orice alte servicii financiare. Banca Naţională efectuează plăţi în limita soldului în conturile respective.
(2) – abrogat.
(3) Impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii, care s-au vărsat de la contribuabil în conturile bugetului de stat şi în fondurile speciale din băncile care îl deservesc, se transferă în contul unic Trezorerial (CUT) în Banca Naţională sau în conturile respective ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nu mai târziu de sfârșitul zilei ce urmează după ziua în care s-au vărsat. Pentru fiecare zi de întârziere băncile plătesc amendă în mărime de 5% din sumele transferate cu întârziere.
Banca Națională, pe bază de acord cu Ministerul Finanțelor, acționează ca agent al statului pentru valorile mobiliare de stat emise în formă de înscriere în cont în ceea ce privește:
a) organizarea și desfășurarea, în numele Ministerului Finanțelor, a plasării valorilor mobiliare de stat pe piața internă;
d) acordarea consultanței Ministerului Finanțelor în dezvoltarea continuă a pieței valorilor mobiliare de stat;
e) alte operațiuni în conformitate cu obiectivul fundamental și atribuțiile de bază ale Băncii Naționale.
Banca Naţională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat sau prin acordarea de credite overnight. Interdicția privind procurarea și deținerea valorilor mobiliare de stat nu se răsfrânge asupra Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.
Articolul 42.Cumpărarea valorilor mobiliare emise de stat
Nici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice Băncii Naţionale să cumpere şi să vândă, pe piaţa secundară, valorile mobiliare emise de stat:
a) cu condiţia că Banca Naţională va cumpăra, numai prin operaţiuni de piaţă deschisă, valorile mobiliare emise de stat;
Articolul 44.Supravegherea şi reglementarea activităţii băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, reglementarea și supravegherea, pe bază individuală și, după caz, pe bază consolidată, a băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state. În acest scop Banca Naţională este împuternicită:
a) să emită actele normative necesare şi să ia măsurile cuvenite pentru a-şi exercita împuternicirile şi atribuţiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licențe băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state şi elaborarea de standarde de supraveghere a acestora şi să stabilească modul de aplicare a actelor normative şi măsurilor menţionate;
b) să efectueze, prin intermediul funcţionarilor săi sau al altor specialişti calificaţi antrenaţi în acest scop, controale asupra băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state, precum şi să examineze registrele, documentele şi conturile acestora, condiţiile la care îşi desfăşoară activitatea, şi respectarea de către aceste instituţii a legislaţiei;
c) să ceara oricărei bănci persoană juridică din Republica Moldova și oricărei sucursale a băncii din alt stat sau oricărui salariat al acestora să furnizeze Băncii Naționale documentele, informațiile și datele necesare pentru exercitarea atribuției de licențiere, reglementare și supraveghere a activității acestora;
d) să dispună oricărei bănci persoană juridică din Republica Moldova și oricărei sucursale a băncii din alt stat măsuri de supraveghere sau să aplice sancțiuni și/sau măsuri sancționatoare conform prevederilor Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
e) să verifice, conform competențelor sale, în cadrul controalelor din oficiu și/sau pe teren veridicitatea informației prezentate de către băncile comerciale la biroul istoriilor de credit și corectitudinea utilizării rapoartelor de credit, inclusiv modul de obținere a consimțământului de la subiecții istoriilor de credit pentru furnizarea de informații către biroul istoriilor de credit și modul de obținere a rapoartelor de credit.
Banca Naţională poate deschide conturi băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state şi accepta depozite de la ele în condiţiile stabilite de ea, ce prevăd plata dobânzilor şi stabilirea comisioanelor.
Băncile vor îndeplini prevederile Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor și ale actelor normative ale Băncii Naționale emise în aplicarea acesteia cu privire la cerințele prudențiale.
(1) Băncile sunt obligate să furnizeze Băncii Naţionale orice informaţii şi date, solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale.
(2) Banca Naţională poate publica aceste informaţii şi datele agregate integral sau parţial pe categoriile băncilor clasificate conform genului lor de activitate.
Articolul 491.Reglementarea, licențierea, autorizarea și monitorizarea infrastructurilor pieței financiare, schemelor, aranjamentelor și instrumentelor de plată care funcționează în Republica Moldova
(1) Banca Națională reglementează, licențiază, autorizează și monitorizează infrastructurile pieței financiare, schemele, aranjamentele și instrumentele de plată a căror funcționare stabilă și eficientă este esențială pentru stabilitatea financiară, pentru implementarea politicii monetare și promovarea încrederii publicului în efectuarea plăților fără numerar.
(2) Activitatea de monitorizare constă în:
a) obținerea de informații, inclusiv prin efectuarea controalelor, cu privire la arhitectura și funcționarea infrastructurilor pieței financiare prezente sau planificate, emiterea, acceptarea și utilizarea instrumentelor de plată și a monedei electronice;
b) evaluarea informațiilor obținute;
c) inducerea de schimbări ori dispunerea unor măsuri de remediere și a unor sancțiuni.
(3) În scopul reglementării, licențierii, autorizării și monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a schemelor, a aranjamentelor și a instrumentelor de plată în Republica Moldova, Banca Națională are dreptul:
a) să adopte documente de politici și acte normative în care să stabilească principiile și modalitatea de organizare a monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a schemelor, a aranjamentelor și a instrumentelor de plată;
b) să adopte acte normative care stabilesc condițiile și modul de licențiere și autorizare a administratorilor infrastructurilor pieței financiare și a autorităților de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, precum și cerințele față de activitatea acestora în vederea punerii în aplicare a art. 494 alin. (8) și art. 495 alin. (8);
c) să adopte acte normative care stabilesc cerințe față de emitenții instrumentelor de plată în legătură cu emiterea și gestiunea acestor instrumente;
d) să solicite și să primească informații și rapoarte de la administratorii infrastructurilor pieței financiare, de la autoritățile de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, de la participanții la acestea;
e) să efectueze controlul asupra activității administratorilor infrastructurilor pieței financiare, a autorităților de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, a participanților la acestea;
f) să aplice măsuri de remediere și sancțiuni față de administratorii infrastructurilor pieței financiare, autoritățile de guvernanță a schemelor și aranjamentelor de plată și participanții la oricare dintre acestea.
Articolul 492.Depozitarul central unic al valorilor mobiliare
Banca Națională constituie, reglementează activitatea, monitorizează și supraveghează Depozitarul central unic al valorilor mobiliare în conformitate cu Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.
Articolul 493.Acordarea serviciilor de clearing şi de plată
Banca Naţională poate presta băncilor şi altor instituţii eligibile servicii de clearing (compensare) şi de plată, precum şi poate stabili reguli şi emite acte normative respective.
(1) Persoana juridică care intenționează să opereze o infrastructură a pieței financiare pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de licențiere, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.
(2) Condițiile de licențiere se stabilesc în actele normative ale Băncii Naționale, care vor conține cel puțin următoarele:
a) cerințe privind regulile, procedurile și contractele elaborate/încheiate de administratorul infrastructurii pieței financiare și privind conformitatea acestora cu legislația aplicabilă în toate jurisdicțiile relevante;
b) cerințe generale privind guvernanța administratorului infrastructurii pieței financiare;
c) cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor;
d) cerințe pentru gestionarea riscurilor financiare (riscul de lichiditate, riscul de credit, riscul general de afacere, riscul de garantare, riscul privind marjele, riscul de decontare finală, riscul privind decontarea fondurilor, riscul privind livrarea fizică a instrumentelor financiare, riscul privind gestionarea instrumentelor financiare, riscul privind segregarea și portabilitatea, riscul de custodie și de investiție);
e) cerințe privind gestionarea riscului operațional, inclusiv asigurarea rezilienței cibernetice;
f) cerințe privind criteriile de acces și participare, inclusiv participarea pe niveluri;
g) cerințe aplicabile conexiunilor între infrastructurile pieței financiare;
h) cerințe privind eficiența și eficacitatea activității infrastructurii pieței financiare;
i) cerințe privind procedurile și standardele de comunicare și privind transparența regulilor, a procedurilor și a comisioanelor infrastructurii pieței financiare;
j) cerințe privind situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de către participanții la infrastructura pieței financiare.
(3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii, Banca Națională verifică plenitudinea documentației prezentate conform alin. (1) și informează persoana juridică solicitantă dacă documentația este completă.
(4) În cazul în care documentația este incompletă, Banca Națională stabilește un termen maxim în cadrul căruia persoana juridică solicitantă trebuie să completeze documentația, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă.
(5) Persoana juridică solicitantă trebuie să transmită, la solicitarea Băncii Naționale, orice alte informații, date, documente și declarații necesare pentru evaluarea respectării cerințelor stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.
(6) În termen de 6 luni de la depunerea documentației complete aferente cererii de licențiere, Banca Națională transmite persoanei juridice solicitante, în scris, o decizie motivată privind acordarea sau refuzul emiterii licenței de operare a infrastructurii pieței financiare.
(7) Banca Națională emite licența numai dacă este pe deplin convinsă că administrarea infrastructurii pieței financiare este sigură, completă, eficace, stabilă în timp, respectă reglementările și standardele relevante și nu are un impact negativ asupra funcționării sigure și eficiente a infrastructurii în cauză, asupra participanților la infrastructură și asupra sistemelor cu care aceasta interacționează, inclusiv asupra stabilității financiare.
(8) Administratorii infrastructurilor pieței financiare trebuie să asigure întrunirea condițiilor prevăzute la alin. (2) și (7) pe întreaga perioadă de valabilitate a licenței.
Articolul 495.Autorizarea autorităților de guvernanță a schemelor sau aranjamentelor de plată
(1) Persoana juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/ aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.
(2) Condițiile de autorizare se stabilesc în actele normative ale Băncii Naționale, care vor conține cel puțin următoarele:
a) cerințe privind regulile, procedurile și contractele elaborate/încheiate de autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată și privind conformitatea acestora cu legislația aplicabilă în toate jurisdicțiile relevante;
b) cerințe generale privind guvernanța autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată;
c) cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor asociate schemelor sau aranjamentelor de plată;
d) cerințe privind gestionarea riscului operațional, inclusiv asigurarea rezilienței cibernetice;
e) cerințe privind criteriile de acces și de participare;
f) cerințe privind eficiența și eficacitatea schemei sau aranjamentului de plată;
g) cerințe privind proceduri și standarde de comunicare și privind transparența regulilor, procedurilor și comisioanelor stabilite în aplicarea schemei sau aranjamentului de plată.
(3) În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii de autorizare, Banca Națională verifică plenitudinea documentației prezentate conform alin. (1) și informează persoana juridică solicitantă dacă documentația este completă.
(4) În cazul în care documentația este incompletă, Banca Națională stabilește un termen maxim în cadrul căruia persoana juridică solicitantă trebuie să completeze documentația, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă.
(5) Persoana juridică solicitantă trebuie să transmită, la cererea Băncii Naționale, orice alte informații, date, documente și declarații necesare pentru evaluarea respectării cerințelor stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.
(6) În termen de 6 luni de la depunerea documentației complete aferente cererii de autorizare, Banca Națională transmite persoanei juridice solicitante, în scris, o decizie motivată privind autorizarea sau refuzul emiterii autorizării de operare a schemei sau a aranjamentului de plată.
(7) Banca Națională emite autorizarea numai dacă este pe deplin convinsă că administrarea schemei sau a aranjamentului de plată este sigură, eficace, respectă reglementările și standardele relevante și nu are un impact negativ asupra participanților la schema sau aranjamentul de plată, asupra funcționării sigure și eficiente a sistemelor de plăți, a instrumentelor de plată, cu care aceasta interacționează, inclusiv asupra stabilității financiare.
(8) Autoritatea de guvernanță a schemei sau aranjamentului de plată trebuie să asigure întrunirea condițiilor prevăzute la alin. (2) și (7) pe întreaga perioadă de activitate.
Articolul 496.Retragerea autorizației autorităților de guvernanță a schemelor sau aranjamentelor de plată
(1) Banca Națională poate retrage autorizația eliberată autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată în cazul în care autoritatea de guvernanță:
a) nu începe activitatea în termen de 24 de luni de la data eliberării autorizației;
b) renunță în mod explicit la autorizație sau nu a prestat niciun serviciu și nu a desfășurat nicio activitate în ultimele 6 luni;
c) a obținut autorizația prin declarații false sau prin alte mijloace ilicite;
d) nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația și nu a luat măsurile de remediere solicitate de Banca Națională într-un termen prestabilit.
(2) În cazul lichidării benevole sau al încetării activității sale, autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată este obligată, cu cel puțin 30 de zile înainte de data preconizată pentru luarea hotărârii privind lichidarea benevolă sau încetarea activității, să solicite retragerea autorizației. Banca Națională, în termen de 60 de zile de la recepționarea solicitării de retragere a autorizației, hotărăște cu privire la retragerea autorizației după ce s-a încredințat că autoritatea de guvernanță:
a) dispune de un plan de încetare a activității, fără prejudicierea intereselor participanților la schemă/aranjament și ale utilizatorilor de servicii de plată;
b) va asigura executarea integrală și în termen a obligațiilor sale privind operațiunile procesate.
(3) Hotărârea privind retragerea autorizației intră în vigoare la data adoptării.
(4) Hotărârea motivată a Băncii Naționale privind retragerea autorizației se comunică în scris autorității de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată respective.
(5) Autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată este obligată, în decurs de 3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii de retragere a autorizației, să depună la Banca Națională autorizația retrasă.
Banca Naţională, în calitate de organ al controlului valutar, efectuează, în limitele competenţei sale, controlul asupra respectării legislaţiei valutare.
De competenţa Băncii Naţionale în domeniul reglementării valutare ţin:
a) emiterea de acte normative referitor la reglementarea (inclusiv autorizarea şi raportarea) operaţiunilor valutare ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv a băncilor şi organelor de stat;
b) eliberarea şi retragerea licenţelor, supravegherea şi reglementarea activităţii unităţilor de schimb valutar, inclusiv a băncilor;
d) stabilirea metodei de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine.
Băncile, unităţile de schimb valutar (altele decât băncile), alte persoane juridice şi fizice sunt obligate să raporteze Băncii Naţionale despre operaţiunile valutare în corespundere cu prevederile legislaţiei valutare.
(1) Banca Naţională menţine în bilanţul său rezervele internaţionale ale statului care sunt reprezentate prin următoarele active:
a) aur monetar;
b) valută străină în formă de bancnote şi monede metalice ori conturi bancare ţinute peste hotare în valută străină;
b1) drepturi speciale de tragere și rezerve în Fondul Monetar Internațional;
c) - abrogată;
d) - abrogată;
e) creanţe exprimate şi achitabile în valută străină, emise sau garantate de statele străine, băncile lor centrale sau instituţiile financiare publice internaţionale, precum şi de acorduri de cumpărare forward şi recumpărare încheiate cu sau garantate de acestea;
f) orice alte active recunoscute pe plan internațional, inclusiv valori mobiliare corporative.
(2) Criteriile principale pentru selectarea activelor de rezervă sunt siguranţa sumelor de bază şi lichiditatea.
(3) Banca Naţională menţine rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului.
(4) În cazul diminuării rezervelor internaţionale sau dacă Banca Naţională apreciază că sunt pe cale de a diminua până la un nivel care ar periclita executarea politicii valutare sau îndeplinirea la timp a tranzacţiilor internaţionale, Banca Naţională va prezenta Parlamentului şi Guvernului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau pot conduce la diminuarea lor. Raportul va conţine şi recomandări pentru remedierea situaţiei.
(5) Banca Naţională va continua să facă asemenea rapoarte şi recomandări până nu va considera situaţia remediată.
Articolul 55.Acordurile internaţionale de plată şi de clearing
Banca Naţională poate încheia acorduri de plată şi de clearing sau orice alte contracte similare cu instituţii de clearing centrale, publice sau private din alte ţări, atât în numele propriu, cât şi în numele şi din însărcinarea organelor statului.
Articolul 57.Dreptul de a emite bancnote şi monede metalice
Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată, precum şi bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic.
Bancnotele şi monedele metalice, emise de Banca Naţională ca mijloc de plată şi care nu sunt retrase din circulaţie, trebuie să fie acceptate la valoarea lor nominală pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul Republicii Moldova.
(1) Banca Naţională stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice, precum și ale bancnotelor și monedelor metalice jubiliare și comemorative, care sunt mijloc de plată în Republica Moldova.
(2) Bancnotele poartă semnătura guvernatorului Băncii Naţionale.
(3) Orice reproducere color a bancnotelor şi a monedelor metalice, cu dimensiunea de la 2/3 la 4/3, parţială sau integrală, în scop publicitar, de informare sau în alte scopuri comerciale se interzice.
Articolul 60.Imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice
Banca Naţională organizează imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, precum și a bancnotelor și monedelor metalice jubiliare și comemorative, şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie, de retragere şi distrugere a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie.
(1) Banca Naţională poate efectua schimbul monedei naţionale care este în circulaţie în Republica Moldova.
(2) Bancnotele și monedele metalice uzate sau necorespunzătoare circulației sunt retrase, distruse şi înlocuite de Banca Naţională cu alte bancnote şi monede metalice.
(3) Banca Naţională poate refuza să schimbe bancnotele şi monedele metalice, dacă modul lor de prezentare nu corespunde normelor stabilite de ea.
(1) Banca Naţională asigură acoperirea necesităţilor circulaţiei monetare cu bancnote şi monede metalice.
(11) Banca Națională poate comercializa bancnote și monede metalice jubiliare și comemorative, precum și alte articole numismatice care conțin bancnote și monede metalice puse în circulație de aceasta.
(2) Banca Naţională poate percepe comisioane la punerea în circulaţie a bancnotelor şi monedelor metalice ca mijloc de plată şi poate stabili preţul, diferit de valoarea nominală, pentru bancnotele şi monedele metalice jubiliare şi comemorative, precum și pentru articolele numismatice, la comercializarea acestora.
(3) În aplicarea prezentului articol, Banca Națională emite reglementări privind procedura de punere în circulație și retragere din circulație a bancnotelor și monedelor metalice, privind condițiile de depunere și retragere a numerarului de către bănci la/de la Banca Națională, privind comercializarea bancnotelor și monedelor jubiliare și comemorative și a altor articole numismatice, precum și privind comisioanele percepute la efectuarea acestor operațiuni.
Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice în circulaţie se evidenţiază în contabilitatea Băncii Naţionale ca pasiv al acesteia. În pasiv nu se includ bancnotele şi monedele metalice aflate în rezerva de numerar.
(1) Banca Naţională are dreptul exclusiv de a retrage din circulaţie orice bancnote sau monede metalice emise anterior.
(2) La expirarea perioadei de preschimbare bancnotele şi monedele metalice retrase vor înceta să mai fie mijloc de plată.
(3) Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie, dar nepreschimbate în perioada stabilită de Banca Naţională se scade din totalul numerarului în circulaţie înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al Băncii Naţionale.
Banca Națională are obligația de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de legislația în domeniul contabilității și raportării financiare și de standardele internaționale de raportare financiară, oferind o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității acesteia.
(1) La sfârșitul fiecărui an financiar, Banca Națională întocmește situațiile financiare anuale individuale și, după caz, consolidate, în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară și interpretările acestora, care sunt emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate.
(2) Banca Națională întocmește semestrial situații financiare condensate individuale și, după caz, consolidate, în conformitate cu Standardul internațional de contabilitate 34 „Situații financiare interimare”.
(1) Situațiile financiare anuale ale Băncii Naționale sunt supuse auditului anual, în conformitate cu standardele internaționale de audit, care este efectuat de o entitate de audit independentă, cu renume și cu experiență recunoscută în domeniul auditului băncilor centrale.
(2) Entitatea de audit indicată la alin. (1) este confirmată de Consiliul de supraveghere după selectarea acesteia în conformitate cu reglementările Băncii Naționale privind selectarea și mandatul entității de audit pentru efectuarea auditului situațiilor financiare.
(3) Raportul auditorului se publică împreună cu situațiile financiare anuale ale Băncii Naționale.
(4) Aceeași entitate de audit nu poate efectua auditul situațiilor financiare anuale ale Băncii Naționale pentru o perioadă mai mare de 5 ani consecutivi.
Articolul 69.Prezentarea şi publicarea situaţiilor financiare şi rapoartelor
(1) Anual, până la data de 1 iulie, Banca Națională prezintă Parlamentului un raport care să includă informații privind:
a) situaţiile financiare confirmate de auditorul extern;
b) activitatea şi operaţiunile sale pentru anul financiar încheiat;
c) situaţia economică a statului.
(11) O copie a raportului se remite Președintelui Republicii Moldova pentru informare.
(2) Banca Naţională prezintă trimestrial, în termen de până la 45 de zile de la sfârșitul trimestrului de gestiune, Parlamentului şi Guvernului un raport ce conţine analiza situaţiei macroeconomice şi o previziune pe termen mediu a inflaţiei şi a indicatorilor macroeconomici principali, care se publică în termenul indicat.
(3) Banca Naţională poate publica situaţiile financiare şi rapoartele arătate la alineatele (1) şi (2), precum şi orice alte rapoarte sau studii financiare şi economice.
(4) Banca Naţională publică anual balanţa de plăţi a statului.
(5) Banca Naţională publică statistica balanţei de plăţi, statistica poziţiei investiţionale internaţionale şi a datoriei externe a Republicii Moldova:
a) date provizorii – trimestrial, în termen de 3 luni de la sfârșitul trimestrului de gestiune;
b) date finale – anual, în termen de 9 luni de la sfârșitul anului de gestiune.
(1) Banca Naţională dispune de dreptul preferenţial şi necondiţionat de a satisface fiecare cerinţă a sa ajunsă la termen din orice conturi bancare sau din alte active pe care le menţine:
a) pe cont propriu;
b) pe contul debitorului respectiv;
c) ca gaj pentru asigurarea cerinţelor sale;
d) în orice alt mod.
(2) Banca Naţională exercită dreptul sus-menţionat prin deducerea datoriilor din conturile bancare şi vînzarea altor active la un preţ rezonabil, acoperind cerinţele din venitul net rezultat din vânzare. Exercitarea acestui drept în conformitate cu prezentul articol nu necesită acţiune în justiţie. Nici un fel de concurenţă între cerinţe, inclusiv între cerinţele bazate pe drept de proprietate, nu poate împiedica exercitarea acestui drept preferenţial, cu excepţia cazurilor cînd există dovezi clare că personalul Băncii Naţionale a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că la momentul intrării acestor active, cu excepţia celor băneşti, în posesia Băncii Naţionale, ele nu aparţineau debitorului respectiv.
(1) Delimitarea bunurilor mobile pe domenii (domeniul public și domeniul privat) și atribuirea bunurilor mobile la domeniul public sau domeniul privat se realizează de Banca Națională, în modul stabilit de către Guvern, în baza listelor de inventariere.
(2) Deciziile privind transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor Băncii Naționale prin trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, prin trecerea bunurilor de la Banca Națională în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, prin trecerea bunurilor mobile ale domeniului public și a bunurilor imobile de la Banca Națională către o autoritate publică/instituție publică se iau de către Guvern, cu avizul pozitiv al Băncii Naționale, doar în cazul în care nu afectează buna funcționare a Băncii Naționale și exercitarea atribuțiilor sale.
(3) Deciziile privind transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor mobile ale domeniului privat de la Banca Națională către o autoritate publică/instituție publică se iau de Banca Națională, în modul stabilit de Guvern, doar în cazul în care nu afectează buna funcționare a Băncii Naționale și exercitarea atribuțiilor sale.
(4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și ale Legii nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice și fără a aduce atingere prevederilor care permit exercitarea de către Banca Națională a drepturilor de posesie, folosință sau dispoziție asupra bunurilor deținute de aceasta, Banca Națională exercită în mod exclusiv și nerestricționat drepturile de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor ce constituie rezerve internaționale ale statului, asupra bunurilor achiziționate conform art. 71alin. (2)lit. c) din prezenta lege, precum și asupra bunurilor mobile utilizate în exercitarea atribuțiilor de politică monetară și valutară.
(5) Bunurile ce constituie rezerve internaționale ale statului nu pot fi supuse sechestrului, urmăririi silite, confiscării, rechiziției sau exproprierii.
(6) Competențele Guvernului prevăzute la alin. (2) nu se aplică în raport cu bunurile indicate la alin. (4).
(7) Banca Națională poate vinde activele neutilizate, care reprezintă imobilizări corporale și necorporale ce fac parte din domeniul privat al statului și sunt deținute de Banca Națională, în modul stabilit de către Guvern. Mijloacele financiare obţinute din vânzarea bunurilor respective, după acoperirea cheltuielilor aferente vânzării acestora, se înregistrează ca venit al Băncii Naționale.
(8) Banca Națională nu poartă răspundere pentru obligațiile statului și obligațiile altor autorități sau instituții publice.
(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională nu poate:
a) să acorde nici un fel de asistenţă financiară, fie în forma unui împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiuni, preluarea unei datorii sau alte acţiuni analoage;
b) să practice activități comerciale, precum cumpărarea valorilor mobiliare ale societăților comerciale din Republica Moldova și achiziționarea oricărui drept de proprietate de natură financiară, comercială, agricolă, industrială în oricare alte scopuri decât pentru exercitarea atribuțiilor și pentru asigurarea necesităților de funcționare a Băncii Naționale.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), Banca Naţională poate:
a) să facă investiţii de capital în sumă de cel mult 20 % din capitalul şi rezervele sale în instituţiile care s-au angajat să ofere numai Băncii Naţionale şi altor bănci servicii privind evaluarea, gestionarea şi menţinerea gajului, prelucrarea şi transmiterea de date, tipărirea instrumentelor financiare, operaţiunile de clearing, serviciile de curier şi vânzarea de proprietăţi;
b) - abrogată;
c) să achiziţioneze, în scopul acoperirii sumelor care îi sunt datorate, orice bunuri și să exercite drepturile și obligațiile aferente acestor bunuri, cu condiția ca ea să se elibereze de aceste bunuri cât mai curând posibil;
d) să acorde credite oricărui salariat al său în baza regulamentului aprobat de Consiliul de supraveghere;
e) să constituie și să dețină până la 100%, dar nu mai puțin de 76% din capitalul social al Depozitarului central unic al valorilor mobiliare;
f) să exercite drepturile și obligațiile cu privire la bunurile mobile și imobile deținute, inclusiv prin desfășurarea, conform cadrului normativ aplicabil, a activităților de construire, reconstruire, restaurare, modernizare, consolidare, extindere sau demolare parțială în privința bunurilor imobile din domeniul public sau privat;
g) să perceapă plăți și comisioane în conformitate cu prezenta lege.
(3) Cumpărarea și deținerea de către Depozitarul central unic al valorilor mobiliare a acțiunilor și a altor valori mobiliare nu constituie o activitate interzisă în sensul alin. (1).
(1) Banca Naţională colectează informaţiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor şi îndeplinirii atribuţiilor sale, de la autorităţile competente ale statului, băncile şi de la alte persoane juridice şi fizice.
(2) Banca Naţională contribuie la armonizarea regulilor şi practicii de colectare, prelucrare şi utilizare a datelor statistice în domeniul său de competenţă.
(3) Banca Naţională stabileşte prin regulament tipul informaţiilor statistice primare necesare ei şi modul de prezentare a lor, unităţile care sunt obligate să le prezinte Băncii Naţionale, precum şi condiţiile de păstrare a secretului acestor informaţii.
(4) În îndeplinirea îndatoriilor sale, prevăzute la articolul 8 alineatul (1), Banca Naţională poate publica datele statistice agregate de care dispune, integral sau parţial.
(5) Prevederile prezentului articol se referă şi la compilarea şi publicarea statisticii balanţei de plăţi, a poziţiei investiţionale internaţionale şi a datoriei externe.
Articolul 74.Standarde privind gestionarea adecvată
(1) Banca Naţională trebuie să-şi exercite împuternicirile prevăzute de prezenta lege în mod echitabil, uniform şi în conformitate cu practica gestionării adecvate. Banca nu poate folosi împuternicirile sale în scopuri ce depăşesc competenţa şi obiectivul său.
(2) Hotărîrile Băncii Naţionale, adoptate în conformitate cu prezenta lege, trebuie să fie imparţiale, întemeiate numai pe motive obiective şi aduse la îndeplinire cu stricteţe şi corectitudine.
(1) Banca Națională exercită atribuții de monitorizare continuă a entităților supravegheate, în baza informațiilor care sunt furnizate Băncii Naționale în scop de supraveghere și în scop de evidență statistică, la cererea Băncii Naționale sau regulat, la anumite intervale de timp, în forma specificată.
(2) Monitorizarea continuă nu reprezintă o procedură administrativă în sensul Codului administrativ și nici o procedură de control în sensul art. 751 din prezenta lege.
Articolul 75.Sancțiuni, măsuri sancționatoare, măsuri de supraveghere și alte măsuri de remediere
(1) Banca Naţională, în caz de constatare a încălcării legii sau a actelor sale normative, a condiţiilor de licenţiere, a cerinţelor autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor şi confirmărilor eliberate de Banca Naţională (denumite în continuare autorizaţii), a neajunsurilor în activitate, a neexecutării sancţiunilor, măsurilor sancționatoare, măsurilor de supraveghere şi măsurilor de remediere impuse (denumite în continuare încălcări), poate aplica următoarele sancţiuni:
a) sancţiunile prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
a1) sancțiunile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și de Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor;
b) emiterea unui avertisment în scris;
c) aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii unității de schimb valutar (alta decât banca) în mărime de la 10000 până la 40000 de lei;
c1) aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii conform art. 491 alin. (3)lit. f) în mărime de la 10 000 de lei la 600 000 de lei;
d) suspendarea parţială sau totală a activităţii;
d1) suspendarea sau excluderea unui participant de la una sau mai multe infrastructuri ale pieței financiare, scheme sau aranjamente de plată;
e) retragerea licenţei, autorizaţiei.
(2) În urma constatării încălcărilor menţionate la alineatul (1), Banca Naţională poate aplica următoarele măsuri de remediere, măsuri sancționatoare și măsuri de supraveghere:
a) măsuri sancționatoare și măsuri de supraveghere prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
b) emiterea prescripţiilor;
c) încheierea unui acord;
d) alte măsuri ce nu contravin legii şi atribuţiilor Băncii Naţionale.
(3) Sancţiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi aplicate concomitent cu măsurile de remediere, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere menţionate la alineatul (2) sau independent de acestea.
(4) Avertismentul în scris prevede, de regulă, informarea despre încălcările constatate, cerinţa de lichidare în termenul stabilit a încălcărilor şi recomandări privind modul de remediere a acestora, precum şi atenţionarea asupra posibilităţii de aplicare a unor sancţiuni mai aspre şi/sau a măsurilor de remediere ori a măsurilor de supraveghere în cazul nelichidării în termenul stabilit a încălcărilor constatate sau în cazul comiterii repetate a acestora.
(5) Avertismentul poate fi aplicat concomitent cu aplicarea altei sancţiuni ori măsuri de remediere, ori măsuri sancționatoare, ori măsuri de supraveghere sau independent de acestea.
(6) Suspendarea parţială sau totală a activităţii are ca efect interzicerea pe o anumită perioadă a desfăşurării unor activităţi/a tuturor activităţilor, a activităţii unor subdiviziuni sau a efectuării unor operaţiuni/a tuturor operaţiunilor pentru care s-a eliberat licenţa/autorizaţia. În cazul suspendării activităţii, nu se admite încheierea de contracte noi sau reîncheierea pe un termen nou a contractelor încheiate anterior, a căror executare este legată de desfăşurarea activităţii suspendate, ori efectuarea pe viitor a tranzacţiilor sau operaţiunilor interzise.
(7) Pe perioada suspendării activităţii, termenul de valabilitate al licenţei/ autorizaţiei eliberate pe un termen determinat nu se prelungeşte.
(1) Constatarea încălcărilor se efectuează de către personalul Băncii Naționale sau de către experții contabili, contabilii autorizați și alți specialiști calificați, antrenați în acest scop de Banca Națională (denumiți în continuare - inspectori), în cadrul controlului, inclusiv al inspecțiilor pe teren efectuate la sediile/adresele de desfășurare a activității ale entităților supravegheate și/sau monitorizate de către Banca Națională.
(2) Controlul indicat la alin. (1) cuprinde, fără a se limita la acestea, studierea și examinarea actelor de constituire, a regulamentelor și politicilor interne, a rapoartelor și dărilor de seamă, a actelor interne întocmite ca rezultat al operațiunilor efectuate, a documentelor contabile, a actelor de afaceri cu caracter extern și intern (contractelor, certificatelor, proceselor-verbale, cererilor, notelor informative etc.), inclusiv referitoare la acționarii, asociații, beneficiarii efectivi, clienții, contragenţii persoanei supuse controlului, a altor documente și date, pe suport de hârtie și/sau în formă electronică.
(3) Controlul indicat la alin. (1) din prezentul articol se efectuează în temeiul deciziei Băncii Naționale, care se notifică persoanei supuse controlului. Prin derogare de la art. 69 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, controlul se consideră inițiat din data începerii controlului, stabilită în decizia privind efectuarea controlului.
(4) În cadrul controlului, Banca Națională poate desfășura inspecții pe teren. Inspecția pe teren se desfășoară în temeiul deciziei Băncii Naționale, care conține cel puțin următoarele informații: denumirea persoanei supuse controlului, datele privind inspectorii împuterniciți să efectueze inspecția pe teren, data începerii și durata acesteia. Inspecția pe teren poate fi efectuată în temeiul deciziei emise conform alin. (3) în cazul în care aceasta prevede desfășurarea inspecției pe teren și datele cu privire la inspecție prevăzute de prezentul alineat.
(5) Controlul asupra activității unității de schimb valutar se efectuează în condițiile Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, ținându-se cont de prevederile prezentului articol.
(6) Persoana supusă controlului este obligată să prezinte sau să ofere inspectorilor acces direct și liber, fără întârziere nejustificată, la informațiile solicitate de Banca Națională, inclusiv la informațiile digitalizate, programele, sistemele, aplicațiile și bazele de date.
(7) În cadrul controlului, cu excepția controlului menționat la alin. (8), persoanei supuse controlului i se notifică actul preliminar privind rezultatele controlului pentru prezentarea, după caz, în formă scrisă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării actului menționat, a obiecțiilor și explicațiilor, anexând, după caz, documentele relevante. În urma examinării obiecțiilor și a explicațiilor persoanei supuse controlului sau, după caz, în lipsa acestora se întocmește actul privind rezultatele controlului, care se notifică persoanei supuse controlului.
(8) În cadrul controlului asupra activității unității de schimb valutar se întocmește actul privind rezultatele controlului care se notifică persoanei supuse controlului.
(9) În cazul în care în baza rezultatelor controlului urmează să fie emisă o decizie defavorabilă pentru persoana supusă controlului sau pentru alți participanți la control, se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 11 alin. (34)–(37).
(10) Prin derogare de la prevederile alin. (7) și (9) din prezentul articol, în cazul în care este considerată necesară emiterea de urgență a unei decizii cu scopul de a preveni producerea unor prejudicii semnificative în sistemul financiar, Banca Națională poate dispune aplicarea sancțiunilor și măsurilor fără a notifica, în prealabil, persoanei supuse controlului actul privind rezultatele controlului, fără a acorda acesteia termen pentru prezentarea obiecțiilor și a explicațiilor și fără a efectua audierea acestuia conform art. 11 alin. (34). În acest caz, prevederile art. 11 alin. (36) se aplică în mod corespunzător.
(11) Termenul general în care trebuie finalizată procedura de control, de la data începerii controlului stabilită în decizia privind efectuarea controlului și până la data adoptării deciziei Băncii Naționale în baza rezultatelor controlului, este de 12 luni.
(12) Prin derogare de la prevederile alin. (11), termenul general în care trebuie finalizată procedura de control asupra organizațiilor de creditare nebancară, asupra asociațiilor de economii și împrumut și asupra birourilor istoriilor de credit, de la data începerii controlului stabilită în decizia privind efectuarea controlului și până la data adoptării deciziei Băncii Naționale în baza rezultatelor controlului, este de 9 luni.
(13) Din motive justificate, termenul general prevăzut la alin. (11) și (12) poate fi prelungit, inițial, cu cel mult 3 luni în baza deciziei guvernatorului, a prim‑viceguvernatorului sau a viceguvernatorului. În cazul în care obiectul controlului este de o complexitate deosebită și necesită mai mult timp pentru prelucrarea informațiilor sau documentelor, termenul procedurii de control poate fi prelungit suplimentar, prin decizia Comitetului executiv. Decizia privind prelungirea, inițială sau suplimentară, a termenului procedurii de control, împreună cu motivarea acesteia, se notifică persoanei supuse controlului.
(14) Banca Națională este în drept să stabilească în actele sale normative dispoziții suplimentare de desfășurare a controlului, inclusiv reglementări cu privire la drepturile și obligațiile persoanei supuse controlului și ale altor participanți la procedura respectivă.
Articolul 752.Aplicarea sancţiunilor, a măsurilor sancționatoare, a măsurilor de supraveghere şi a măsurilor de remediere
(1) Sancţiunile, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere faţă de bănci se aplică de către Banca Națională conform Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.
(11) Sancțiunile și măsurile de remediere care pot fi aplicate de Banca Națională față de subiecții prevăzuți de Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, alții decât băncile și sucursalele băncilor din alte state, se aplică de către Comitetul executiv. Sancțiunile și măsurile de remediere prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2) lit. g) și alin. (3) pct. 1) și 2) din Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică pot fi aplicate de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale.
(2) Sancţiunile şi măsurile de remediere faţă de agenţii controlului valutar, specificaţi la articolul 58 alineatul (2) literele b) şi c) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, precum şi faţă de titularii autorizaţiilor eliberate de Banca Naţională, se aplică de către guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernatori, conducătorii subdiviziunilor Băncii Naționale cu competențe de supraveghere a subiecților respectivi, cu excepţia celor de suspendare a activităţii şi de retragere a licenţei/autorizaţiei care sînt de competenţa Comitetului executiv.
(21) Sancţiunile, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere care pot fi aplicate de către Banca Națională față de subiecții prevăzuți în Legea nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare se aplică de către Banca Națională conform legii menționate.
(22) Sancţiunile, măsurile sancționatoare, măsurile de supraveghere, măsurile de remediere și măsurile de stabilizare care pot fi aplicate de către Banca Națională față de subiecții prevăzuți în Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007, Legea nr. 122/2008 privind birourile istoriilor de credit și în Legea nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară se aplică de către guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernatori, conducătorii subdiviziunilor Băncii Naționale cu competențe de supraveghere a subiecților respectivi, cu excepţia sancțiunilor care prevăd suspendarea activității sau a licenței, retragerea licenţei ori radierea din registru, care sunt de competenţa Comitetului executiv.
(23) Sancțiunile, măsurile sancționatorii și măsurile de remediere, prevenire și protecție care pot fi aplicate de Banca Naţională faţă de persoanele sau entitățile care desfășoară activitățile prevăzute la art. 85 alin. (3) din Legea nr. 180/2026 privind piața criptoactivelor se aplică de către Comitetul executiv. Măsurile de remediere, prevenire și protecție, şi sancțiunile prevăzute la art. 86 alin. (2) și art. 97 alin. (9) pct. 1) şi 2) din Legea nr. 180/2026 privind piața criptoactivelor pot fi aplicate de către guvernator, prim-viceguvernator sau viceguvernatorii Băncii Naţionale.
[Art.752 al.(23) introdus prin LP180 din 24.08.26, MO456-459/17.09.26 art.479; în vigoare 17.03.27]
(3) Comitetul executiv poate emite decizii privind aplicarea sancţiunilor, a măsurilor sancționatoare, a măsurilor de supraveghere, a măsurilor de remediere și a măsurilor de stabilizare în privinţa oricărei persoane supuse controlului.
(4) Aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 3 ani de la data comiterii încălcării, dacă legea nu prevede altfel. În cazul încălcării continue, termenul de 3 ani începe să curgă de la data încetării încălcării. Curgerea termenului de 3 ani se suspendă pe perioada suspendării termenului procedurii de control.
(5) La individualizarea sancțiunilor se tine seama de gravitatea încălcărilor comise, de caracterul repetat, de circumstanțele personale și reale ale acestora. Se consideră repetată încălcarea comisă pe parcursul a 3 ani de la data aplicării sancțiunilor, a măsurilor sancționatoare, a măsurilor de supraveghere, a măsurilor de stabilizare sau a măsurilor de remediere pentru același tip de încălcare.
(6) Sancţiunile, măsurile sancționatoare, măsurile de supraveghere şi măsurile de remediere se aduc la îndeplinire imediat după notificarea deciziei privind aplicarea acestora, dacă decizia respectivă nu prevede altfel.
(7) - abrogat.
(8) - abrogat.
(9) - abrogat.
(10) Decizia privind aplicarea amenzii este un document executoriu.
(11) Decizia privind aplicarea amenzii se notifică persoanei supuse controlului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. În cazul neachitării amenzii în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii deciziei privind aplicarea amenzii, Banca Naţională:
a) percepe incontestabil amenda entității supuse supravegherii prin deducerea sumei amenzii din conturile entității supuse supravegherii deschise la Banca Naţională;
b) înaintează prestatorului de servicii de plată în care este deschis contul entității supuse supravegherii (alta decât banca) decizia respectivă, însoţită de ordinul incaso pentru perceperea incontestabilă a amenzii;
c) înaintează decizia respectivă (extrasul din decizie) spre executare executorului judecătoresc, în modul stabilit de Codul de executare al Republicii Moldova, în cazul retragerii/restituirii deciziei respective din motivul lipsei sau insuficienţei mijloacelor băneşti în contul bancar al entității supuse supravegherii (alta decât banca), precum şi în cazul aplicării amenzii faţă de alte persoane.
(12) Amenda se varsă la bugetul de stat.
(13) Decizia (extrasul din decizie) privind aplicarea amenzii, după perceperea integrală a acesteia, se restituie Băncii Naţionale împreună cu menţiunea de executare.
(14) Persoana faţă de care s-au aplicat sancţiuni (altele decât retragerea licenţei/autorizaţiei), măsuri sancționatoare, măsuri de supraveghere şi măsuri de remediere este obligată să înştiinţeze Banca Naţională despre lichidarea circumstanţelor care au condus la aplicarea sancţiunilor, măsurilor sancționatoare, măsurilor de supraveghere şi măsurilor de remediere şi, după caz, să întreprindă alte acţiuni prevăzute de decizia privind aplicarea sancţiunii, măsurii sancționatoare, măsurii de supraveghere şi măsurii de remediere şi de actele normative. Banca Naţională are dreptul să verifice faptul lichidării circumstanţelor menţionate.
(15) Persoana căreia i s-a retras licenţa/autorizaţia este obligată, în decurs de 10 zile lucrătoare, iar în cazul retragerii licenţei băncii – în decurs de 3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii de retragere a licenţei/autorizaţiei, să depună la Banca Naţională originalul licenţei/autorizaţiei retrase şi copiile autorizate de pe licenţă.
(1) Banca Națională publică, fără întârziere, pe pagina sa web oficială sancțiunile aplicate, precum și informațiile privind tipul și natura încălcării comise și privind identitatea persoanei fizice sau juridice sancționate, după notificarea acesteia cu privire la aplicarea sancțiunii. În cazul în care sancțiunea aplicată a fost contestată în condițiile legii, Banca Națională publică, fără întârziere, informațiile privind etapa la care se află contestarea și rezultatul acesteia.
(2) Banca Națională publică sancțiunile, fără a indica identitatea persoanelor fizice sau juridice sancționate, în oricare dintre următoarele situații:
a) sancțiunea este aplicată unei persoane fizice și, în urma unei evaluări anterioare obligatorii, s-a constatat că publicarea datelor cu caracter personal este disproporționată;
b) publicarea ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau urmărirea penală în curs de desfășurare;
c) publicarea ar cauza, în măsura în care se poate stabili acest lucru, un prejudiciu disproporționat persoanelor fizice sancționate.
(3) În cazul în care Banca Națională consideră că situațiile prevăzute la alin. (2) pot înceta într-un termen rezonabil, aceasta poate amâna publicarea sancțiunilor conform alin. (1) pentru un astfel de termen.
(4) Informațiile publicate potrivit alin. (1) sau (2) din prezentul articol rămân pe pagina web oficială a Băncii Naționale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Datele cu caracter personal sunt păstrate pe pagina web oficială a Băncii Naționale doar atât timp cât este necesar, cu respectarea prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
(1) Anual, pentru anul bugetar respectiv, Guvernul şi Banca Naţională ajung la înţelegere cu privire la soldul datoriei statului contractate anterior de la Banca Naţională.
(2) Prin derogare de la prevederile art.15 şi 41, Comitetul executiv va aproba reperfectarea împrumuturilor în lei moldoveneşti acordate anterior statului şi acceptarea reemisiunii valorilor mobiliare de stat emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior.
(3) Împrumuturile reperfectate se garantează cu creanţe negociabile la dobînda pieţei şi cu termenul de exigibilitate corespunzător termenului împrumuturilor pe care le garantează, emise şi livrate de stat Băncii Naţionale. Pentru fiecare împrumut reperfectat şi pentru fiecare tranşă a valorilor mobiliare de stat reemise, între Guvern, în persoana Ministerului Finanţelor, şi Banca Naţională se încheie un acord. În acord se specifică suma de bază a împrumutului reperfectat sau a valorilor mobiliare reemise, termenul, dobânda şi alte comisioane.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- Legea nr.599-XII din 11 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);
- Hotărârea Parlamentului nr.600-XII din 11 iunie 1991 despre punerea în aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;
- Hotărârea Parlamentului nr.667-XII din 24 iulie 1991 cu privire la aprobarea Statutului Băncii Naţionale a Moldovei;
- Legea nr.884-XII din 23 ianuarie 1992 despre introducerea unei modificări în Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;
- Hotărârea Parlamentului nr.976-XII din 19 martie 1992 privind numirea domnului Leonid Talmaci în funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;
- Articolul 4 punctul (1) din Hotărârea Parlamentului nr.1201-XII din 19 noiembrie 1992 cu privire la soluţionarea problemelor social-economice expuse în raportul Prim-ministrului;
- Legea nr.1202-XII din 19 noiembrie 1992 privind modificarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);
- Legea nr.1234-XII din 15 decembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;
- Hotărârea Parlamentului nr.1235-XII din 15 decembrie 1992 privind modificarea articolului 19 din Statutul Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;
- Legea nr.125-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);
- Hotărârea Parlamentului nr.125a-XIII din 27 mai 1994 despre punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);
- Hotărârea Parlamentului nr.128a-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea punctului 5 din Hotărârea Parlamentului despre punerea în aplicare a Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;
- Hotărârea Parlamentului nr.281-XIII din 11 noiembrie 1994 privind modificarea şi completarea Statutului Băncii Naţionale de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei).
(3) Se propune Preşedintelui Republicii Moldova să anuleze Decretul din 4 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională a Moldovei.